MONITORUL OFICIAL ÎL ROMÂNIEI F4 *N, 1 -ȚECI și ȘESE : șiSK LUM, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) LINIA DE TREI-DECI LITERE. TRI ICI BANI (inserarea Il-a și maî departe 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, ”*“6 la cinel-tjecT linii, cinei lei; eră mal mare de cincl-deci linii, .:• AL - ’O.' ianuarie 00 Februarie) 187⁷ fără de care acest budget nu pdte vge și care trebue să fie trecute și prin Seni'.; căci daca vom sta cu săptămâna la fie-care budget, vom merge cu budgetul cel vechiu penă la primăvâră. Afară de acesta nu seim în ce împrejurări ne vom aflaîntr’uă bină pâte, căci nu noi avem a decide ces- uuea orientului, și nu aș voi, ca venind vre uă furtună pe capul nostru, să ne gă- sescă fără budgete, fără legile de care a vem nevoie i fără de uă organisare con- formă cu principiale ce cu toții am pre dicat. D. A. Sihldnn. Fie-care di de întârdie- re cu votarea budgetului pe 1877 costă 100,000 franci perdere. — Se cere închiderea discuțiunel și pu- nendu-se la vot se primesce. D. președinte. Acum, D-lor, continuăm otarea budgetului ministerului de culte și instrucțiune publică. D. ministru de culte și instrucțiune publică. D-lor, s’a votat art. 51 al scole- lor rurale. In acest articol este un aliniat pentru adăogire de scâle; pentru aquit de sonsciință, D-lor deputațl, și ca să se e- • ite ori-ce alte interpretări, sunt dator să ă dai âre-carî lămuriri. Acestescâle sunt ie gradul întâii! și de gradul al duoilea, ;i apoi vin scâlele urbane. Ideia care a iredomnit a fost că în anul 1877, în acele comune cari au locale bune, populațiune mare, și copii de adjuns pentru a se putea ădica scâla la gradul întâiă de scâla ur- bană, profesorul, învățătorul, să însușâs- eă aceleași condițiuni ca și acei de la scâ- .ele urbane. Prin urmare, este a se sci că acolo unde se va vedea necesitatea, și se va încuviința înființarea de clasa lllâ i a IV. învățătorul acela se va supune la tâte •ondițiumle de admisibilitate ca și învăță- torii primari urbani, căci învățătorii rurali le până acum sunt acei de gradul al doilea, ■ari nu au trecut prin scâla normală, sau :el de gradul întâiu cari au trecut prin acea șcâlă. învățătorii urbani însă trebue să justifice toți cunoscințe de patru clase gimuasiale. Așa dâră eu am înțeles că în imuuele acelea unde se va înființa clasa ol și a IV, învățătorii se vor supune la a- celeași condițiuni de admisibilitate ca și învățătorii scâlelor urbane. Voci. Așa a înțeles și Camera. - Se citesce art. 60 tratamentul după statul No. 14. D. D. Leca. Cer cuventul asupr i aces- tui articol spre a propune un amendament. In budgetul anului trecut nu se vede alo- cată suma acâsta pentru diurna directoru- lui acestei scâle, și aș voi ea și în budge- tul anului curent să nu esiste. Prin urma- re, propun ștergerea acestei cifre. D. G. Chițn miuistrn de culte și iu- strucțiune publică. In anul trecut scâla acesta era sub direcțiunea unui profesor. In timpul ministerului meu s’a ivit mai multe reclamațiuni asupra acestei direc- țiuni. Adevăr este că aca"‘profesor nu mal putea avea și direcțiunea acestei scâle, și prin urmare, ’l-am desărcinat de acâstă a- tribuțiune.JAm căutat, dar ’mi-a fost peste putință, printre profesori să găsesc altul spre a ’l înlocui. Ar fi fost un D. Stefă- neseu, dâră și acest D. are și el singur uă șcâlă privată. Profesorii de limbi nu pot primi. Și prin urmare, am fost nevoit să numesc director pe un profesor al uni- versitățel, D. Petrescu, spre a dirige a- câstă șcâlă și cred că scâla merge destul 'de bine. Dâră ârăși m’am crezut dator să nu cer de la âmenî asemenea sacrificii! fără a ’i da uă mică diurnă și ast-fel ’l-am ue- vă^ut aci diurna pe care o vedeți. D. G. Sefendachi. D. raportor a citit întreg capitolul, și aci voifi avea onâre a propune un amendament, care pâte să vi se pară uă inovațiune; dârăîncrisa în care ne aflăm eu cred că ar fi bine vâdut de D-vâstră. Eu propun ca de la scâla de comercifi să se suprime lefele profesorilor delimbe străine și directorul să conducă elevii la licee. Cu acâsta s’ar face uă economie a- vintagiâsă Statului. Profesorii cari vor preda lecțiunl școlarilor la licee, vor pu- tea fi ascultați și de elevii scâlel ••^m ,r ci ale. D. I. Codrescu. Comisiunea primesce în majoritate amendamentul D-lui Leca. — Se pune la vot amendamentul D-luI Leca și se primesce. —Art. 61 se adoptă fără discuțiun — Se citesce art. 62 pentru înființarea unei scâle de comerciu la Craiova. D. D. Leca. Eă cer ștergerea acestei ci- fre pentru anul acesta, din causa grelei sîtuațiunl a financelor. Vom face acâstă șcâlă la anul viitor, dâră în acest an să nu mal creștem cheltuielele, le-am crescut îndestul Din contra, trebue să mar tăem ca să câștigăm sumele cari s’au votat erî prin amendamentele ce ați propus. Și a- pol nu cred că vom putea găsi nici pro- fesori așa îngrabă. D. G. Exarhu. D-lor, nu pot fi acusat de spirit de clopotniță dâca voiu vorbi în acestă cestiune, pentru că nu sunt de la Craiova. Când avem scâle de comerciu în Bucu- resci, în Galați, și când la Craiova este un centru comercial destul de important, ’mi pare eă cererea D-luI Stolojan de a se în- ființa și acolo uă șcâlă de comerciu este fârte drâptă și întemeiată. Crajova este uă veche capitală a Româ- niei, este nn centru mare de comerciu care are datinile el, și de care trebue să ne fă- lim de rolul comercial ee jâcă, rol de care se vorbesce la noi în Moldova. Când se cere uă sumă așa uo m.nimă de IO mii lei pentru înființarea unei scâle | comerciale nu voiu 6 cu acela care o voiu combate pentru motive de economie. Când ați votat erî uă cheltuială pentru { scâla de bele-arte, cheltuială pe care eu o gîsesc cam de prisos uu cred că volând suma de IO mii lei pentru înființarea scâ- lei de comercifi din Crajova, budgetul s’ar îngreuia. De aceea v’aș ruga să votați acâstă ci- fră și vom putea face economii la alte pa- ragrafe, unde vâd că figurâijă, multe chel- tuell dadarnice. V6 rog încă uă-dată să votați fără lungi discuțiunl acâstă sumă, căci acâ ta este un act de dreptate și equitate pentru ora- șul Crajova, și cred că nu pot fi acusat că fac aci uă cestiune de clopotniță D G. Chitii, ministru cultelor și in- structiunel publice. D-lor deputațl, în- ființarea unei scâle corner iile la Crajova s’a cerut încă de la regulamentul organi ■, pentru eă acest oraș a fost recunoscut încă de atunci ca unul din principalele centruri comerciale ale țârei. Asl-fi I. la înființarea tribunalelor speciale de imerciu în 1842 sau în 1844, Crajova a avut un tribuna' comercial ca și Bucuresci, Brăila și Ga- lați. Este de netăgăduit că orașul Crajova es- celâclă și se caracterisă prin elementul săfl. și pot dice că popul .țiunea sa de 40,000 locuitori se compune din elemen- tul burges, comercial. De aceea uă aseme- nea șcâlă a fost reclamată necontenit. Chiar îu anul 1869 acâstă Adunare a votat 20,000 lei pentru înființarea unei scâlede comerț. VS rog observați Monitorul oficial și veți vedea că nu vâ spun neadevăruri. Nenorocire că Adunarea aceea s’a disol- vat; în urma venirel altul guvern, budge- tul s’a rectificat de Camera ce a succes, și scâla a rămas neînființată. Acum noi am găsit de cuviință că am face și un act de justiție, și tot uă-dată și un ce practic și folositor înființând toc- mai uă șcâlă profesională din acele cari procură tinerimel cariere de acele cari nu au trebuință să fie salariate de Stat ca să ’șl pâtă asigura esistența. Penă acum, tinerii cari se consacră, ca- rierei comerciale sunt siliți să se ducă la Orșova, la Buda la Viena și Sibiu, ca să învețe sciințele com r ial; comptabilita tea și cele-alte, și întorcându-se în țeră vin și cu moravuri străine, și, pâte, nu destul de apțl ca să pâtă ține corespon- dență în limba română. Orașul Crajova, ca oraș bogat, ar fi pu- tut, vă asigur, să ’și facă el acâstă șcâlă singur; însă, precum cred că scițl și D-v., Doljul are uă șcâlă normală, pentru care Statul nu plătesce nici un ban. Acâstă șcâlă este înființată de la I865și pot spu- ne că ea este una din cele mal bune ale țârei. Orașul Crajova mal are și uă seâlă de meserii, la care a cheltuit penă acum 500,000 lei și este una din cele mal bune, are maeștri aduși din Belgia și din Francia. El bine, să nu faceți atâta dreptate Cra- jovel nici de a ’I da 10,000 lei ? Nu am i’JO «ONITORUL OFICIAL AL ROMANI 29 Ianuarie (10 Feuruane) 1°” pus mal mult le cât acâstă mică sumă I care în adevăr este uă bagatelă, căci nu- mai pentru chiria localului ’l trebuesce 2.000 lei A fost vorba de profesori; el bine, pen- tru un an. doul, safi trei, se vor găsi pro- fesori cari se vor însărcina a face cursul gratuit pânâ când Statul va fi în posițiu- ne de a plăti psrsonalul întreg. De uă cam dată D. Stolojan a promis că va face un curs ; și eh voiu face ase- menea un curs, și nu va mai avea scâla trebuinț'< de câ* num it de un profesor pentru gramatică, pentru limba română. Vă rog dâră să votați acâstă sumă căci asasfacețl uă dorință generală a județului Doi) D. A. Stolojan. D-lor. nu vi se cere mal mult de cât suma de 10.000 lei pen- tru înființarea acestei scâle. pentru că tâte bisericile au afectat în budgetul lor câte ceva pentru înființarea nnn asemene scâle. l’tilitat cestei scoli nu are trebuință de a fi mult demons rată In adevăr, în partea olteniei aveți o burgesie care are spiritul de comerciu desvoltat și nu ’l mal trebue de cât a învăța carte. Vă încredin- p 1 că faceți un mare bine cu înființarea acelei scâle. Când și bisericile contribu- esc la înființarea ei vă rog să dațl și D-v. acâstă mică sumă, și să nu mal faceți dis- cutiuno pentru atâta lucru. Voci La vot. la vot. D. Nicorescu. Nu puneți la vot! (Sgo- mot). D V Stolojan. D . .. D-le Nicorescu , care susțineai să nu se desființese prefec- tul de studie la scâla normală din Bârlad, vil adi și ceri ca să nu se înființase șcâlă dt >■ mercifi la Crajo- a? (Sgomot). Voci. Lr-hiderea discuțiunel. D. G. Mărzescn. Dacă ar fi vorba des- pu uă lege organică asupra instrucțiunel publice, ași fi alăturea cu D. ministru al instrucțiunel publice și alăturea cu D. Stolojan. pentru ca să se₄înființe. D. ministru de culte. Nu este așa. 3. președinte Mărginițivă vă rog a bi în contra discuțiunel.... D. G. Mărzescu Da... Apoi atunci « mt în contra închiderel discuțiunel Am dis ’ Vșia vroițl să vorbesc? Dați’mî voie să vă spun motivele, cuvintele pentru ce sunt în contra închiderel discuțiunel. VM că vroițl să statorniciți un princi- pii! fatal, și iată pentru ce m’am rădicat. Sunt unul din acei care admira curajul ci- fost ministru al instrucțiunel publi ⁵ și nu cunosc legea.... D. vice-președinte. Apoi acâsta este contra închiderel discuțiunel? D. G. Mărzescu. Dacă nu vă plac vor- bele mele trebuia D-le președinte, să în- trerupeț! pe D. ministru al instrucțiunel publice nn pe mine; eh sunt suscept’bil mal cu sâmă când atacurile vin după a- cele bănci (arată la banca ministerială). D-lor, să oe ferim de deprinderea acâs- ta d’a crea posturi, d a crea catrede și se 11 prin voturi budgetare. Avem două scoli comerciâie una la Bu- curesci și alta la Galați D. M. Vladimirescu Apoi, D-le Măr- zescu D-v vorbiți în fond. D. G. Mărzescu Văd că mă siliți, D- lor să vă declar că cât va ține discuțiunea budgetului instrucțiune! publice și chiar cât voiă mal fi în Camera acâsta nu voiu mal lua cuvântul. Voci. Nu! Nu! D. G Mărzescu. Renunț pentru astădl la cuvânt! D. G. Chițu, ministru cultelor și instrucțiunel publice D-lor deputați ați vădut pe onor. D. Mărzescu, care nu a fost aici de la începutul desbaterilor budgetului instrucțiunel publice, pentru care să interesâdă așa de mult... D. G. Mărzescu. Nu mă intereseZ de loc. D. ministru culteler și instrucțiunel publice. Vă interesați, pentru că ați fost membru îu comisiunea budgetară. D. G. Mărzescu. N’am luat parte. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice. Sciii, acâsta este interesul ce I dațl. Ați vădut, D-lor deputați, că D. Măr- zescu a cerut cuvântul contra închiderel discuțiunel și în loc de a vorbi în acâsta, a vorbit în fond, făcându’ml mie cele mal amare imputări că cade legea, înființând scâle prin budget, fără să fie lege. Vedeți dâră că D-sa nu semărginia nu- mai să dică că înființarea scâleî de co- merciîi din Crajova nu este oportună, nu este folositâre, ci a căutat mal cu sâmă a ’ml face mie imputări că violeQ legea și că vă induc în erâre pe D-v. Apoi nu ml este permis și mie când mă văd așa ata cat, să (Jjc D-lul Mărzescu, deputat ini liginte, fost ministru al instrucțiunel pu- blice, care vine să ’ml facă asemenea ac sațiune, că D-sa este presupus căcunâs.. legea acâsta pe care a aplicat’o mal mult timp ca ministru? Iată pentru ce am între- rupt pe D. Mărzescu, pentru ca să’l aduc aminte, să I fac un serviciu, căci pâte a uitat’o; voiam să ’l citescart. 214 din lege care Zice ..Se vor înființa scoli de comerciO în rașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Plo- escl, Crajova și Turnu-Severin. “ Prin ur- mare unde vede D. Mărzescu legea violată vic al Olteniei, al Cn.jv.oi, și D-lor vro-1 esc să se înființede uă șcâlă comercială , | sad ori ce vroițl, însă dacă este vorba săi dicem România, dacă este vorba sădicem burgesie. ași putea să \ă închid gura cu două cuvinte. înființați scoli acolo unde sentimentele naționale nu sunt așa de bine garantate. înființați scoli acolo unde in- dustria și comerciul român sunt bântuite de străini... (Sgomot). Onor. D. Chițu a d's că profesorii la început vor servi gratis; dâră nu vedeți , D-le ministru, că acel trei ani au să fie contați în anii de pensiune ? (Contesta- țiunl). D. ministru al instrucțiunel publice Fără lâfă vor servi. D. G Mărzescu. Au să li se contede o repet anii la pensiune. D vice-președinte VS rog încă uă dată să nu discutați cestiunea în fond ; mărginiți-vS a vorbi contraînchiderel dis- cuțiunel. D G. Mărzescu. Acestea sunt detaliu- rl, să le lăsăm deci la uă parte. Puteți D-vâstră să creați posturi, puteți D-v. să creați scoli prin voturi budgetare? D. G. Chițu ministrul instruținnel publice și al cultelor Da! Da! Prin vo- turi budgetare. AI fost ministru al instruc- țiune! publice și nu cunosc! legea, vă pot citi legea instrucțiune! publice ca să ve- deți ce dice. D. G. Mărzescu. Aș! ruga pe onor. D. ministru al instrucțiunel publice, să res- pectede estetica parlamentară, să fie mal parlamentar, să fie mal delicat când este pe acele bănci. Eti nu permit D-lui minis- tru al instrucțiunel publice să bravele în așa mod pe un deputat care pâte nu se u- nesce cu D-sa asupra unul punct! (Sgo mot). D. A. Stolojan. D-ta nu ești parla^ mentar. D. vice-președinte. Apoi acâsta este în contra închidere! discuțiunel ? D G. Mărzescu. Dâră mal seim noi în acest sgomot în ce cestiune mal vorbim acum? D I. Boldur-Lățescu. D-ta nu scil. D. G. Mărzescu. Lăsați-mă D-le Lă- țescu să vorbesc cu creeri mei, cu capul meu, eă sunt răspunzător de cuvintele mele precum și D-ta este răspunzător de faptele și vorbele D-tale. Am vroit să spun D-lul ministru al instrucțiunel pu- blice să nu fie așa de nervos, ca să nu în- trerupă pe deputați cu vehemență și uă violență neobicinuită, cum a făcut astădl cu mine. Un ministru tțebue să aibă mal mult calm de cât are un deputat, câud să găsesce pe aceste bănci, pentru că un mi- nistru este espus la atacuri detâtă natura și un deputat nu este espus. Nu permit, o repet, D-ln! ministru al instrucțiunel pu- blice, ca să mâ pue în judecata acestei onor. Adunări, și să ’ml Zică că eu am ' 29 Ianuarie (10 Februarie) l»7i MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 691 și creare de scâle prin voturi budgetare fără lege, cum dicea ’ Unde vede D sa principii călcate’în piciâre’ Iată, D-lor, pentru ce am întrerupt, ca să fac un ser viciu D-lul Mărzescu, să ’I arăt legea și să scurte4e discuțiunea, să nu malție Ga mera în loc de gâba. (Aplause). Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. D. I. Codrescn. D-lor comisiunea man ^itie cifra înscrisă în budget și vfirâgă să mal mult profesionale; amendamentul care respingeți amendamentul. se presintă de D. Cernătescu tinde a face Se pune la vot amendamentul D lui âr scâle de învățătură cum era până a- Leca, și se respinge. stădl. După cum propune9(omisiunea bud- Se pune la vot cifra de 10,000 lei getară, vedeți că atelierelor de croitorie li cum este înscrisă în budget, și se pri se dă uă mare estensiune îu ceea ce pri- mesce. veste Incrul. Acâsta lipsesee din amenda- Articolele următâre, pene la 68 inclu- mentul domnului Cernătescu Asemenea și florista și modista lipâesce din amenda- siv, se adoptă fără discuțiune. Se citesce art. 69, scâle secundare de ment, și s’a pus de către D. Cernătescu îu fete, și următorul amendament «1 D-lul locu-I uă magistră de lingerie, dâr eu nu Cernătescu : sciu ee fel de magistră de lingerie se va Scolele secundare profesionale de fete. Personalul. 1. Directârea scâlei și a atelie- rului și profesâre de istorie și geografie lei. 1. Profesâre de seiință naturală și matematică lei. . . 1. Profesâre pentru religiune și limba română lei................ 1. Profesâre pentru limba fran- cesă lei. 1. Profesâre pentru desemn și caligrafie lei. 1 Maestră, croitor de damă (di- urnă) lei .... 1. Maestră pentru lengoriă (di- urnă) lei,.......... 1. Servitâre lei. 3,000 2 600 2,600 2,040 1,200 2 000 960 W Total . 14.844 Material pentru lucru machine și altele lei 2.000 P. Cernătescu. D. P. Cernătescu. D-lor efi cred că în șeâlele profesionale de fete trebue să se dea âre care'cunoscințe de istorie, de geo- grafie, etc. Sciți că istoria foriliâdă inima și simțămintele naționale ale omului, și e bine ca și la fete să se cultive și să se desvolte simțimintele naționale. Pe lângă acâsta e necesitate și de âre care cunos- cințe dș istoria naturală. Cifra nu este mai mare de cât aceea din budget, și cred că Adunarea va primi acest amendament. D ministru de culte și instrucțiune publică. Cum vedeți, D-lor, noi am trans- format aceste scâle secundare de fete în eu cifra din budget, și se adoptă, scâle profesionale, și pentru acâsta am în- 1 trodus o maestră de croitorie de dame una pentru rnfărie, o floristă și altele, și din Bucuresci, Iași și Craiova. le am dat tot uă dată și învățătură , pre cum: limba română, religiunea, calcul, e- cere lemente decomptabiiitate ca să pâtă când aș dori să ridicați salariul guvernantei de stă persână ocupă acâstă funcțiune , este vor eși din scâlă să intre la o casă de co- la 1800 lei la 2400 reducendu-se din sa- un sacrificiu pentru acâstă guvernantă merciu. Acum dacă remâne meseriile așa cum sunt în budget, și D. Cernătescu pro pune ca pe lângă acestea să mai adaoge cunoscințe de istoric și de geografie, eu nu mă opun, însă să nu să facă o ameste eătură prea ma.e, și să se transforme âră în scâle secundare când din salariele profesorilor de religiu- D. I Codrescn. D-lor, projectul așa > ne și de limba fraucesă, pentru a adăoga cum s’a presintat D-vâstră, tinde a face Ia acela al guvernantei care este prea mic din aceste scâle secundare de fete, scâle în proporțiune cu serviciele el, care în- putea avea cu acâstă sumă. De aceea cred , că eu amendamentul D-lui Cernătescu pâte svar da uă estensiu- ne cursurilor, însă acâsta s’ar face în de- trimentul atelierelor cari formâsă cursu- rile scâlei pj-ofesionale în sine. D. P. Ghica. Se complectâsă scola. D. I. Codrescn. Dâcă onor. D. Cernă- tescu ar menține intrege atelierele, îm- preună cu cea ce propuneți D-v., atunci cifra ar deveni mult mal mare de cât ce este adl, și comisiunea nu pâte adera la uă sporire de cifre. D. B. Mauiu. D-lor, dâcă amendamen- tul nu propune uă sporire bănâscă, atunci 1_________ₒ-■, T- ᵣ—- - _____ efi cred că între studiele cari sunt adl s’ar acâstă ramură este și mai indispensabilă. putea pune și elemente de istorie și geo- De aceea, v’aș ruga să puneți în acest ștat grafiă, fiind-că e bine ca muma să scie să Nr. 18, uă persână care să învețe pe fete învețe pe copil sfii istoria țârei sâle, D I. Codrescn. D-lor, comisiunea a deliberat din noii asupra acestui amenda- ment, și în adevăr, nu că nu recunâsce să dic și efi două cuvinte asupra acestei tâte cele rjise de D. Cernătescu în acâstă cestiunl, căci dintr’uă întâmplare particu- privință, căci nici uă seiință nu ar fi de Iară am putut să cunosc internatul central, prisos într’uă scâlă; însă, avend în vedere și acâsta o dic și pentru D, Pantazi Ghi- că cu cât într’uă scâlă profesională veți ca. Lucrul de mână esistă acolo, și pe avâ mal multe cursuri, cu atâta veți împu- lângă cunoscința mea eă esistă, mal este țină orele de lucru ala elevelor; și fiind-că și în budget pentru material de lucru cinci comisiunea voesce să facă din acâstă scâ- sute lei. lă uă scâlă îu adevăr profesională, unde D. P. Ghica. Efi nu vorbesc uumal pen- meșteșugurile să predominese, după avi- tru lucrul de mână. D. M. Burilfiun. Efi înțeleg lucru de sul consiliului permanent al instrucțiunii publice, comisiunea pentru aceste cuvin- mână, să câse cu acul felurite lucruri, și te, manține lucrarea sa prin urmare, âtă că se dă seiință lucrului, — Se pune la vot, amendamentul D-lui care și efi ruariej io< i MONll'dKLL OFICIA» AL «MANIRl ,ni lat acest amendament și s’a îochis discu- țiunea, s’a pus la vot amendamentul și s’a eșpins. Acum după ce s’a dat acest vot, voițl să ma! începemdiscuțiunea d’a capo? D. G. Mânescu Eti sunt alături cu D-vâstră, sunt contra acelui amendament. D. președinte. Nu e vorba de acesta; iu întreb dacă mal putem începe desba- terea unei cestiunl care deja s’a votat? Voci. Nu. L-. G. Mărzescu. întrebați Camera, sunt cu D-vâstră de acord. D. președinte. Cu sistemul acesta efi nu mai putem să urmăm nici uă dată desba- terea în regulă. D. P. Buescu. Este adevărat, că atunci când un amendament s’a respins nu se mai pdte reveni asupra lui; dâră acum ce avem le făcut? Avem să votăm cifra prevădută nentru facultatea de drept din Bucuresci; iu se pdte a se înscrie uă cifră în budget fără votul Camerei. . D. președinte. Nu pot, D-lor, să dati cuvântul nimenui pentru uă cestiune care s’a desbătut și s’a votat. D. P. Bnescu. Deră ce se face cu cifra din budget? (Sgomot). D. președinte. Rog pe D Leca să bine voâscă a mă înlocui. Voci. Rămâneți D-vdst-ă. D președinte. Amendamentul acesta iste acelaș lucru care s’a votat. S’a desbă- tut și s a votat ca să rămână doui profesori pentru trei cursuri. Acâsta a fost desba- terea. Uă voce. Nu a fost acesta. Vocl. Acâsta a fost. D. președinte. D. ministru, atât ieri cât și astăzi v’a esplicat îndestul cestiu- nea. Nu pot eti să mai pun în desbatere un amendament votat. (Sgomot). Eti nu fac nici uă resistență voinței D-vâstră; dâră să o esecute alt cineva. Voci. Nu nu. D. președinte. Să pdte să mă încel și eti. Regulamentul nu s’a născut din capul meti, cum a născut Minerva din capul lui Joe. Se pdte să mă încel și eu; și de aceea rog pe alt cineva să vină în locul meu..... (întreruperi). DesbatețI tâtă (Jioa, deră eti vă asigur că nu pun acest amendament la vot, numiți un altul președinte aci Voci. Cer cuvântul. D. președinte. Nu pot să acord cuvân- tul. .. (Sgomot). Voiti să se constate cum procedăm, și eu și D-vdstră. Voci. Suspendați ședința. D președinte. Nu o suspend înadins, si nici nu acord cuvântul nimănui. D N. Dimancea. Ieri am votat un amen- dament prin care s’a propus supresiunea uneia din cele trei catedre. Astăzi s’a pro- ) pus un alt amendament, care mi se pare că nu este regulat, pentru cuvântul că el tinde ' a redeschide discuțiunea asupra aceluiași amendament (întreruperi). Insă âtă c este de făcut: Noi am votat să nu se su-1 meră în ^urnele Comisiunel să valideze a prime catedra; când va veni să se pună la vot cifra din budget, acel cart vor fi contra vor vota contra și așa vom merge înainte, și ast fel amendamentul acesta de adi nu’șl mal are locul. D. A. Teriachiu. Regret că s’a încins uă discuțiune asupra unul cas care este fârte lămurit prin regulament. EI bine, D-lor, mă refer aci la precedentele urmate de când s’a început discuțiunea budgetului ministerului instrucțiunel publice. Când se pune în discuțiune un project de lege, se presintă amendamente, cari discutându- se se primesc sau se resping. Așa s’a ur- mat și în cestiunea de faciă. In adevăr, s’a propus un amendament, care s’a discutat și s’a votat. Dâră din momentul ce s’a res- pins amendamentul, trebue să se pună la vot articolul fără nici uă altă discuțiune. Așa dâră rog pe D. președinte să bine- voâscă a face și în acestă cestiune ceea ce a făcut și până acum. Când uă dată un amendament s’a respins, un alt amenda- ment identic nu se mal pâte propune. Bine voițl dâră a pune la vot articolul din budget relativ la acâstă cestiune. Voci. Așa! așa! Voci. închiderea discuțiunel. D. președinte Eti nu pot să pun la vot închiderea discuțiunel; căci ea este închisă de ieri. Nu a fost de cât uă singură votare, pentru că votul de ieri nu era reglemen- tar. Atât și nimic mal mult. Voci. Puneți la vot articolul. 1). președinte. Nu voiu pune la voi nici ! articolul, pentru că nu am intrat încă în desbaterea budgetului AcJI s’a făcut uă simplă formalitate, spre a se stabili votul de ieri. Atât, și nimic mal mult. Așa dâră discuțiunea budgetului nefiind încă începută dati cuvântul D-lul raportor Pruncu, că pdte nouii deputați venițl, să ne dea uă nouă suflare de la națiune. D. D. Pruncu-, raportatorulcomisiunel de verificare, dă citire următorului raport: Domnilor deputați, Comisia verificărei titlurilor uouilor a- leși deputați în ultimele alegeri parțiale, întrunindu-se sub preșidenția D-lul Ni- colae Rosetti, s’au ocupat cu cercetarea alegerel colegiului al III din județul Putna rămas vacant prin numirea în funcțiune a D-lul Ștefan Sihlânu. Din dosarul alege- re! se vedică operațiunea electorală s’a urmat în regulă, că legea a fost pădită și ca resultat a fost alegerea D-lul Dimitrie Frunză cu 216 voturi în contra D-lui Mi- chail Vidrașcu care a avut 161 voturi din 377 votanți; Comisiunea în unanimitate s’a pronunciat pentru validarea acestei a- legerl în persâna D-lul Dimitrie Frunză. Alegendu-mă raportor, rog pe onor. Ca- câstă alegere. Raportator, Demetriu Pruncii. Nefiind nici uă cont stațiune îi luna- re, D. președinte proclamă deputat pe D D. Frunză. D. D. Pruncu, raportatorul comisiu- nel de verificar dă citire uru '• orul ii raport: Domnilor deputați, Comisiunea verificărei titlurilor nouuor aleși deputați în ultimele alegeri parțiale, întrunindu-se sub presidenția D-lul Nieo- lae Rosetti . s’a ocupat cu cercetaraa ale gerel colegiului I, din județul Bacău ră mas vacant prin numirea în funcțiune a D-lui Alexandru Lupașcu. Din dosarul alegerel s’au văijut că au luat parte la votul deputatului 37 votauțl din 75 alegător! înscriși în lista definitivi. Din aceste voturi afl întrunit majoritate în număr de 31 voturi D. lordache lurașcu, aii întrunit 5 voturi, D. Alexandru Vidra- șcu și un vot D. Ion Giușca. De și atâtla deschiderea biuroulul pro- visoriu cât și la alegerea biuroulul defi- nitiv nu aii fost mal mult de 16 alegători presențî, totuși comisiunea D-vâstre, con- siderând că nu există nici uă protestați- une la dosar, în unanimitate afi validat a- legereaîn persâna D-lul lordache lurașcu, credând ca nepresența a 25 alegători la deschiderea biuroulul nu pâte fi un cas de invalidare, mai ales câud nu există nici uă protestare din partea alegătorilor. Re mâuând totuși ca onor. Cameră să dea defi- nitiva sahotărîre; comisiunea facându-’ml onârea a mă alege raportor supun acestea la deliberarea D-vostre rugându-vă însă în nomele comisiunel să validați alegerea. Raportator, Demetriu Pruncu. D. N. Catargiu. N am cerut cuvântul în contra validărel acestei alegeri, ci îu con- tra redacțiunii și opiniunel comisiunel, care lasă a se înțelege că decă n'ar fi 25 de alegători la compunerea biuroub , ar fi uă cestiune de invalidare. In colegiul I sunt mai multe județe und nu se află 25 alegători. Prin urmare, fă- când reserva acâsta, rog pe D. președinte se proclamă deputatul. D. D Pruncu. D-lor, eu n’am crezut de cuviință se trec cu vederea acâstă ces tiune, căci în lege se 4'ce> că biuroul sa deschide când sunt 25 de alegători. De aceea am lăsat la aprețierea Camerei ca să se pronunțe asupra acestei cestiunl, pe care nu m’am crezut în drept să o resolv. D. președinte. Acestă cestiune este în desbaterea comisiune! care lucrâijă inter- pretarea legei electorale. Ne fiind nici uă contestațiune și ne mai cerând nimeni cuveitul proclam deputat 702 dON' i<-pj 1 npp'fK' MAMI 29 l.nuorie’ (10 Februarie) 1877 tă-dî|chiar cu un școlar, trebue să ne ocu- păm de viitor, când pâte să fie mal mulțî elevi. și că prin .urmare trebue să manți- nem tâte. catedrele. Mausunt^i- alte, consi- derațiunl, aceea de esemplu, că vedem pro- fesori cari au 6;600 lei, și alții- 8,800 leî. Seim mal ântâiu că acești profesori au un drept câștigat-; seim că legea dă ăcestdr profesori, cari aii 12 ani de serviciu, drep- tul la un spor de renume, arie. Dâră, D-lor, este uă cestiune de echitate , 'și ceea ce trebue să no preocupe mal uainte de tâte, este datoria ce avem idem ține compt de starea financiară io caro se află țâra, și a- supra acestui punct voim atrage maî cu semă atențiunea D-vâstră, și în consecin- ță v8 voiii cere să votați amendamentul acesta. Ca cestiune de equitate, ar trebui ea, de âre-ce avem uă lege prin care se recunâs- co că toți profesorii ce au un serviciu de 12 ani au dreptul la îndoirea lefilor , și dâcă vom intra în amănunte, vom vedea că majoritatea profesorilor aii dreptul la a- i âstă spori;e: dâră acestă lege a rămas în desuetudine atât pentru lipsă de mi^lâce, cât și pentru că aducea prea mari gheltu- ell budgetare. Decă deră mkllâcele gâstre financiare nu sunt țn,stare, șă suporte a- ceste sporirî, atunci care ar fi cuvântul să se îndoesp.ă) numai ia unii din profesori reaumerariele, iâră alții, cartau acelaș me- rit, acelaș drept, cari sunt și deputațl în Cameră, și, persâae stimate și iubite de noi toți, precum D. Cernătescu și.D. Can- tili/șă nu s ? bucure de acâstă sporire, cu tâte că au dreptul.'. . D. președinte. Tâte aceste cestiuul s’au discutat erl, și dâca vi le aduc amin- te este, ca să nu obosiți și astă-ijl Camera. D. N Dimancea. Dâcă ăș fi vorbit erl, ifaș maî ^ics astă-dl nimic¹, însă fiind-că Camera cunâ'scc aceste argumente, renun- ciu la ele. Nu pot însă ,’să trec cu tăcere^ asupra cuvintelor D-luî P. Grădiștânu. D-șea a di; că înțelege măsura nâstră , fiind-că , dâcă e vorba să tăem capul profesărilor, apoi să tăem capul la țoțî; și acâstă pro- punere are un bine că nu mal face favâre la nimeni D-lor, eă nu primeso acâstii argumeuta- țiuhd; -colo unde se'recundsce ca este un drept, se face uă cestiune de equitate, a- cordându-i-se dreptul ce are îii virtutea unei legi. Insă, când acea'lege nu pâae să se aplice egal pentru toii , pentru eă țâra nu are de nude să plăifscă , acea lege ră- mâne neaplicită, până când miijlâcele ță- reî vor permite să se aplice pentru toți. Prin urmare nu primesc imputarea ce mi se face, fiind nedrâptă. Rog dâră pe onor. Cameră să biue-voâscă u vota amenda- mentul , peniiu singurul cuvânt că , decă ne-aji uita la ceea ce facem astă-dl, .'când suntem nevoițl să tăem diu justiție , din administrațiune, din tot ruajul actual al al colegiului I de Bacău, D lordache lu- așcu. Acu iu intrăm în discuțiunea budgetu- lui, punem la vot catedra de dreptul . ivii D. P. Btiescn Cum se pune la vot drep- tul civil când n’ațl pus la vot dreptul ro- man? ©I I. ; odrescu. D-lor, erl ați lust de- ciși unea de a se citi întrâgă facultatea și dâcă se vor propune amendamente asupra vre-uneî catedre din acea facultate si se v i respinge satise va primi, să se puie la vot în total capitolul; prin urmare, dâcă î ați se propuneți vre un amendament la •atedrele care nu s’au¹ amendat, puteți să propuneți. LJA voce. Nu, trebue să se ia pe-rând cate irele. D I. Codrescu Dovadă că este așa cum am spus, este că D-vâstră ați propus un amendament la dreptul administrativ care iste cea din urmă catedră. D. președinte. Vedeți deră că, dreptul administrativ 1 ați votat prin acel amen- dament și dovadă este că, s’au scăzut a- puntamentele de la- 8,800, la 6.600. D. I. Codrescu. In privința catedrei de dreptul civil, care este vacantă, după ce D. ministru a spus că titularul ateld ca- edre, care avea dreptul de gradațiune. a în- cetat din vieță , s a decis ca acea catedră să râmâie în starea ei normală de 6,600 lei. D. G. ( hiț'u, ministru cultelor și in- drucținnel publice Așa; și pe urmă s a votat și dreptul adminisifativ și constitu- țional cu 6,600 leî. Ac-m deră nn rămâne le cât 'a se pune la vot catedră de dreptul civil cu cifra din budget Se pune la vot catedra de drept civil eu 6,600 și se primesce. Se citesce facultatea de sciințe. n I. Codrescu. Aci este un amenda- ment prin care se propune ca profesorii de la facultatea de sciințe să aibă câte leî 6,600 pe an. Etă acel amendament: ..Propunem ca toți profesorii de la fa- cultățile de sciințe să ia numai lefa de lei 6,600. N. Dimancea, M. Buril^ilu, .V. Viișo- renu D. N. Dimancea. Onor. Cameră; ar fi multe de dis în susținerea acestui amenda- ment; așa , de esemplu, s’ar putea dice că sunt destul de plătiți cu lefa de 6,600 leî profesorii de la facultatea de sciințe, cari n’ati încă în facultatea lor de cât trei saă patru școlari, cari și aceștia abia figurând la începutul anului școlar eră pânfi la tine nu mal rămâne de cât unul; că prin ur- mare pentru lecținoile ce un profesor dă unul singur elev e de-,tul de bine plătit cu lâfa de 6,600 lei. Dâră las la uă parte tâte aceste considerațiunî, și voifi lua in ledere considerațiunea că facultatea începând as- țârei, numai pentru a face econpmil. u’aui mal li în drept să sporim lefile D lor pro- fesori , din contra, acel din domniele-lor cari a.u Itl'-Î mari, să bine-voescă. în inte- resul .țârei-, a face sacrilicie pe-ca-re să le [ primim și să le votăm cudoțiî în interesul tinancblor nâstre. D. P. Cernit eseu, Diloil aș dori să se presinte și cele-alte amendamente pentru facultatea de litere, leasă se discutăm.'uă dată, fiind aceâșl materie, . . D. N, Dimaiicea. Presint și amenda- mentul pentru facultatea-de litere. D. P. Cernătescu. D-lor, mal: ântâiu constat că orl-ce reduce) Ii ar voi.odor.'Ca- meră să facă prin budget asupra unor ci- fre prev?4ute prin uă anume lege; ar ii uă măsură de desorganisare, uă măsură'Con trarie pri'ncipielor constituționale din tâte țările civilisate. In țerile civilisate, unde constituționa- lismul aajuus afi uădeprindere națională, I udgetul nu este de cât resultatul legilor organice, și de aceea votarea budgetelor merge ri pede, pentru că ele sunt basate ] e legi. Uă dată constatat-acâsta; dați ’ml von să viu la subiectul ctf ue ocupă. S’a propus că tâte onorariele profesori- lor de facultate să fie reduse la cifra 6,600 leî. Prin acâsta D-votră venițî să loviți a- tât legeacât și tot ceea ce s’a făcut în mod legal penă la 1S70, penă la acel ani când regimul constituțional era basat pe'legi organice. De atunci în câce ansă nu s’a mal aplicat legea,.-și dâca s’a aplicat când va,'a fost numaî pentru favorițî; r.u ânsă și pentru aceea cari nu ’plâceii regimului de atuncipda și legemeri generală. Sunt. ■D ior, profesori bătrânica Laurian. Orâscu și alț.I pe cari D-vâstră ’I siliți să âsă la pensiune și să le plătiți, și lor pensiunea și altora pe cari ’î veți pune îu locul lor lefi, ceea ce va face cheltnâlă mult maî de cât se cere adl. De aceea, eu vS rog ca dâca voițt sa faceți uă dreptate generală, să mențineți ceea ce este. pâm“ va veui D. ministru cu un project de lege bine studiat pe care să 1 pună în desbatere i D-vâstră Acâsta e părerea mea, pe care uă las la sentimentele de justiție ale D-vâstră. D. I. Codrescu. D-lor, comisiunea men- ține cifrele așa cum sunt în budget, având în vedere că acestea sunt nisce drepturi câștigate, și pentru a fi consecințe cu cel alt amendament și cu opiniunea sa emisă ieri pentru facultatea de drept. De aceea, in unire cu D ministru al instrucțiunii publico, menține lucrarea sa. Se pune la vot amendament ’¹ D-lui Di- mancea și se primesce. — Se pune la vot articolul din budget astfel modificat și se admite. — Se citesce articolul facultăț,. di li- tere și filosofie până la catedra do psi- chologie. D. Diniaucfm. D-lor, am cerut cuvân- tul ca să explic.amendamentul meii. Ameu- 2.9 lanuane (10 E’ebruane./ foi « munțivROL OFICIAL Al liuMÂ.’if lamentul meii i)be așa ■ si st; ied»^«, le- file profesorii* t de la facultatea de litere pentru catedrele până la catedra istoriei li- ter.nturel ut denie inclusiv. Cât se atinge despre catedra de spihologie și altele, a- nfendamentul acesta nu le atinge. Voci. Să se eitâseă amendamentul. D. N Dimancoa Iată ce dice amenda- mentul : „Propunem ca profesorii de la Facul- tatea de litere Și filosofic, încăpând de la catedra de literatura latină pânâ la catedra de istoria literalurei moderne inclusiv, să ou aibă de cât f?,600 lei noi apuntamente. N. Dimancea. M. Burileanu. D. președinte. Cere cineva curentul ■mutra? D. P. ^Grădișteanu. Cer eu. Vocf. închiderea discuțiunel. D. P. Grădișteanu. Adică suprimarea uscuțiunel. D. președinte. Ni/ înțeleg acest cu- ventu și v6- rog să’l explicați. ‘D. P. Grăd șteanm Eu înțeleg că se în- chide uă discuțiune după că a avut loc; dar nu se închide u i dicuțiune când ea n’a aviitflbc. Discuțiunea însemnâsă desvol- tare de uă parte și de alta, pentru și con- tra, Ei bine, în cașul de faciă s’a vorbit numai' pentru amendament, nu s’a vorbit și contra lui,_și din momentul când Camera .nu lasă sg s,e facă discuți une.și în contra amendamentului, eă sunt în drept a dice căTeâstăjeste Sfcprimăre de discuțiune er nu închidere; D. președinte Eă am întrebat deca cere cine-va cuvântul și nimeni nu Pa cerut, și prin acesta am înțeles po acei D-nil depu- fațl bafl sunt înscrișrla biurOu, er nu. pe Grădișteanu care nu este înscris și care ii n’a cerut cuvântul. D. P. Grădișteanu/ Eu am dis că cer Jivâotu) contra. D. președinte. Când am întrebat pe D. .îurileanu și pe D. Mărzescu. D-ta ai dis c'ă ești în contra, dar nu ești-înscris și dacă uă Adunare voesce să se privese de plăcerea de a te audide astă dată, se chia- mă acestă oare suprimarea discuțiunel? D. P. Grădișteanu. Cam așa. I). președinte, S0 pdte,dâr te rog a re- rage acel' cuvânt. D. P. Grădișteanu. Eu l’am esplicat și lât socotesc că e de ajuns: D. președinte. Eh nn pot permite a se lice că se suprimă discuțiunea și prin urinate D-ta trebue să retragi a -est cu- vâtilu și să recunosc) că nu a fost supri- marea discuțiunel? D. P. Grădiștoiiii. Nu’I retrag. D. președinte Eu nu p >t primi ca uă idiiuare îgt*râgă să fie 1-xatăde un deputat ca sugrumătore a discuțiunel și prin ur- aareeer de la D-ta sl retragi acel cuvânt. D; P. Grădiștânu. Eu am esplicat cu- iutele mele. D. președinte. Esplicarea D-v. a fost îu sensul că Adunarea a, sugrumatdiscuți- unea și prin urmare nai făcui de cât uă simplă plângere personală, când unanimi- tatea Camerel a fost pentru închiderea dis- cuțiunel; dâcă ’ml permițl ast-felde espli- cațiune, cu voia D-lale, atunci incidentul este inehis. D. P. G< idișteun. D-v. dicețl ce voiți. I). președinte. O! v6înțelegem noi prea bine și de aceea am fost silit să vă cer a retrage acele cuvinte, ca nu alt-fel să aler- găm ia regulament. D. P. Grădiștenu Nu am să esplic nimic. D. N. Dimancea Camera nu are timp da perdut și da aceea rog pe onor. D. pre ședințe să cheme la ordine pe D. P. Gră- diștânu. . D. președinte. D-lor, fiind că D-nu P. Grăliștâau nu voesce.a esplica în sensul cum simte D-sa, prea bine că ar trebui să/.., D. P. Grădiștenu In sensul ce am sim- țit, am esplicat. D. președinte. Atunci se va trece în procesul verbal chemarea la ordine a D-lui P. Grădiștânu cu 'încuviințarea Adunăn-I Adunarea încuviințâsă chemarea la or- dine a D-lui P. Grădiștânu. D. Codrescu, Comisiunea menține opi- niunea sa în privința organisărel faculta- tățel de litere, mai ales că ea acum devine uă scdlă normală peniru invățători liceali. — Se pune h vot amendamentul D-lul Dimanceâ și se respinge. — Se pune ia vot articolul din budget și se primesce. —Se citește articolul privitor la.catedre- le facultățel de-litere de psichologie, pe- dagogie și filologie. D. M. Burilânu. D-lor, sunt și eu din- tre acel icarl au trecut uă facultate, cari cunosc ea se predă în diferitele facultăți aie altor țări, și nu sciu ca unde- va să se predea asemeni cursuri în facultăiile de litere; cu atât mai pucin dâră nu înțeleg ca ele să se înființase la noi, mai ales îu starea .financiară deplorabilă în care suntem. Mal ânteiii observ că aceste donâ cate- dre, două după D. ministru, trei după cum văd efi, aceste catedre, ^ic, sunt din nouă înființate, al douilea, aceste catedre ce sunt înființate la facultatea din Bucuresci, lip- sesc și vor lipsi la facultatea din lași. Dâ- ră deca aceste cursuri suni atât de folosi,- țâre, de neapărat trebuinciâse pentru com- plectarea facultăților ndstre de litere, dâ- că.actualii profesori al facultăților nu pot icompilnivși aceste catedre ce se îuflmțesă în Bucuresci, înființându-se și la Iași, după cum se dice, cuin profesorii de la Iași v ir putea să țină și aceste cursuri pe lâugă a- celea ce aii acum? Eu însă cred că de âre-ce fimii.cele nâs- tre supt departe de a ti îu uă stare pros- peră, de ore ce nici un incident nu a sur- venit care să fi făcut a prbspera financele nâstre și unica sorginte de avuție a țărel ndstre, agricultura, socotesc că noi nu suntem de nimic ținuți a înființa funcțiuni noul, cheltuell noul, din contra, după tdte probabilitățile, siguranța este că financele în anul viitor ai să fie și mal în rea stare, că împlinirile au să se facă.și cu mal mul- tă greutate, de dre-ce agricultura este cât se pdte de deteriorată. Cum voiți prin ur- mare Dtv. ca în assemenea posițiune noi să mal creăm catedre, să mal facem noul cheltuell ? Pdte că aceste catedre să tie folositdre, dâră țara e năbușită de lipsă, financele țărel sunt ruinate. (Sgomot). Am au.dit că mal mulțl D-nl profesori de facultate a fi cerut cuvântul; aș dorica acel D-nl să nu se preocupe numai de idei materialiste, de lefurile D-lor saiî ale co- legilor D-lor, și să aibă în vedere și inte- resele generale ale țărel. D. B Urechiă. Fiind că sunt profesor la facultatea de litere, nu am luat uă dată cuvântul la discuțiunea acestor facultăți pânâ adi. D. M. Buviienu. întreruperea D-lul A- lesandrescu pdte să demonstre abținerea D-sale de la acesta discuțiune; dâră D-sa ar trebui să scie că a fost aci un profesor de la facultatea care a susținut sporirea lefilor, și mie ’ml pare că în loc de a se face acesta, ar fi trebuit să se dea tocmai de acel.D-nl profesori maiL multă,dovadă de abnogațiune și de patriotismu. Ar trebui ca acel D-nl profesori, cari sunt în posițiune de a judeca starea țărel să facă act de patriotism și să predea cur- surile D lor, un an, doui gratis, până când țara s’ar îndrepta în financele sale....... (Sgomot). Da, D-lor, și eu dic ca să se plătâscă serviciile, dâra să indeplinâșcă și datori- ele. Doresc să fio mai multă îngrijire în îndeplinirea datorielor mai mult patrio- tism și să nu să aibă în vedere numai lâ- fa, după cum s’a făcut de către un D. pro- fesor de facultate. Dâcă se simte necesitate do a se înfi- ința aceste catedre la facultatea de litere din Bucuresci, apoi atunci trebua ca a- câstă necesitate să fie recunos ută și peu- tru facultatea din lași. Dâră având îu ve- dere enormul deficit de care suntem ame- nințați, trebue sa ne gândim și la iuterc- sele financiare ale țărei, și să mai amânăm aceste cheltuell pânâ când vom ajunge în- tr’uă stare financiară mal bună, căci a- înnei vom acorda bucuros acâstă sumă Sunt și eu de părere că trebuesăîudes- trăm facultățile uostre cu tâte catedrele necesare, dâr/. să le înzestrăm prin uă mâsură drâptă; .precum asemenea sunt pen- tru ca banii ce cheltuim cu instrucțiunea publică să’l dăm ârășl cu uă măsură drep- tă și pentru seâlele din sate ca și pentru acele de prin orașe. Nu uitați, D-br, uu lucru că și p o- prietaril și arendașii și țăranii să sier- oiiiiuauLUi AL KtMiA lauuaue (av rewuane; io₍ / colescfi îa greutățile ce li se impune de către agenții însărcinați cu adunarea im- positelor, se târnă până și cenușa și chiar apă ferbinte pe capul âmenilor penă ca să plătâscă impositele (sgomot, protes- tări). De aceea dic că trebue să mal a- mănațî înființarea acestor catedre până ce ne vom vedea financele ameliorate și mal eu semă până ce vom vedea catalogul șco- larilor, cari frecuentâsă acestă facultate, (sgomot). Când țâra dă pe fie-care an câte 40 sati 50 mii lei profesorilor, și apoi plă- tim și vr’uă 7 safi 8 studențl ca să mârgă i asculta aceste cursuri, ar trebui ca cel pucin aceștia să urmese regulat, dâră pe cât m’am informat acâstă facultate remâne ipre finele anului numai cu un elev safi doul și D-v. voiți să mai sporiți catedrele! D-lor, efi nu combat sciința, dâră ’ml fac datoria d’a spune un adevăr, și dâcă Vdunarea crede că țâra nâstră se află în prosperitate și că financele el mergfi bine, nu are de cât să dea bani cu mânile pline chiar la acele facultăți cari nu afi de cât doul studențl; efi însă cred că nu a’șl pu- tea fi în stare să justifice asemenea risipe înaintea alegătorilor mei, nici chiar când financele ar fi prospere, și cu atât mal pu- cin în starea deplorabilă în care ek se gă- sescfi astă-iji. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice. D-lor, este adevărat că prin pro- iectul de budget, presentat de noi și ela- borat în unire cu comisiunea D-v. budge- tară, am recunoscut ca necesară înființarea acestor catedre, una de psicologie, peda- gogie și estetică, alta de filologia compa- rată și a treia de archeologia și antichi- tăți. Am recunoscut acâstă necesitate, și după ce am luat avisul âmenilor compe- tințl, căci plecând de la ideea aceea că a- ceea ce avem să facem în Bucuresci tre- bue să facem și la Iași; însă dâcă m’am mărginit d’uă cam-dată de a ne propune acest adaos numai pentru Bucuresci, a fost atât din punctul de vedere al lipsei de mijlâce, cât și pentru considerațiunea că facultatea din Bucuresci trebue să o trans- formăm mai mult într’un fel de scâlă nor- mală care să ne dea profesori degimnasil și licee. D-lor, până acum un tânăr care a urmat numai liceul putea să devină profesor conform cu legea; deră fiind că sciințele progresâsă, am crezut că un tănăr care aspiră la profesoiat ar trebui se scie mal mult de cât ceea ce a învățat în liceu, căci precum nu este bine ca acela care a învă- țat numai 4 clase primare să devină pro- fesor la cele 4 clase primare ci pentru a- câsta trebue să fi terminat cel pucin 4 clase gimnasiale, tot asemenea și un pro- fesor de liceu trebue să fi trecut faculta- tea de sciințe sati de litere. In facultatea de litere am găsit golul acesta, catedra de psicologie, de filologie comparată și de pedagogie și didactică. Cum pâte uu tă năr să se preiindă format. Când nu are cea mai nică noțiune de didactică și pe- dagogie? In tâte țările din lume , în tim- pii moderni, acesta a ajuns a fi uă sciință a parte care se ocupă cu cercetarea mij- lâcelor celor mal bune pentru propagarea instrucțiunel; și dâcă axtă-dT instrucțiu- nea a ajuns unde este mare parte o dato- răm metodei. In privința archeologiel, vă întreb ce pâte fi mal necesar, nu numai din punctul de vedere al culturel sciințel, dâră și al sen- timentelor naționale, de cât cunoscința is- toriei monumentelor patriei nâstre ? Și ce pâte a influența mai mult asupra moravu- rilor și civilisațiunel unui popor, de cât de a scâte din monumentele naționale cari pe jumătate sunt acoperite cu pământ, i- deia de morală, de estetică și de gust ? Efi nu cunosc uă facultate de litere din Europa, unde să nu figurese aceste cate dre. Asemenea filologia comparată scițl ce progres a făcut? A ajuns să sedeslege prin ea enigmele cari se considerau cele mal insolubile, și astă-di, onor. D. Hăj- dăfi, care sunt dator a spune că este uă a- devărată ilustrațiune a țărel nâstre, și care este cunoscut ca ast-fel și peste fruntariile țărel a ajuns cele mai interesante ale isto- riei nâstre. Se pâte vedea din lucrul D-lui Hăjdău, cine au fost Dacii, de ce ginte’și ci- ne sunt; tâte acestea sunt cercetări cari a- runcă lumina nu numai asupra litelor, dâr și asupra istoriei. De aceea, D-lor, m’am credlut dator să înființai) aceste catedre, și ați vă<)ut cum le-am renumerat, cu diurnă de. 300, franci iar nu cu lâfă de 6000 safi 8000 franci ca la alte catedre, găsiți D-v., că și atâta e mult ⁹ Eu cred că este prea pucin, cred că nu pentru aceste mici diur- ne acei D-nii profesori vor veni să facă cursurile lor. Aceste cursuri, D-lor, se fac deja gratis. D. Hăjdău, ilustrul profe- sore, de trei ani face gratis cursul de filo- logie și are un auditoriu fârte numeros, nu sunt numai studențl, der și bărbați de stat cari l’ascultă Eu unul am simțit tot-d’a- una uă vie mulțumire când am asistat la cursurile D-lul Hăjdăfi. Crede onor. D. Burileanu, că tocmai a- câstă mică sumă ar da și mai răfi pe brân- ci financele țerel și ar îngenuchia și mal răfi po contribuabili ? Bine-voițl D-lor a vă aduce aminte că s’a discutat în țese ge- nerale acâstă cestiune încă de la discuțiu- uea generală a budgetelor și toți deputațl, cu tâte că cunosc starea miserabilă a ti- nancelor, cu toți s’afi unit a recunâsce că instrucțiunea publică trebue susținută, că nu trebue să tăiăm nimic aci; din contră, s’a mal adaos ceva. Acâsta nu ruină finan- cele. In zadar vine D Burileanu, și caută un argument de convicțiune pentru onor. Cameră în tabelul tragie, sinistru și som- bru ce face despre miaeria finaucelor și despre modul de împlinire a contribuțiu- nelor. Eu protestes contra uuor asemenea exagerațiunl și aș sfida pe D. Burileanu, se ’ml arate care este cetățânul care a fost o părit cu apă ferbinte... D. Burileanu. Celor avuți se face pa- siune, dar acel săraci sunt expuși la silui- rile cele mal neomenâse. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Arătați-ne un siugur cas de opă- rite și vom face dreptate. Păsuiri se fac pentru că vedem că cetățenii români afi a- vut nisce ani nenorociți acum în urmă, a secat tâte mijlâcele. Prin urmare nu cu a- semenea tabele va reuși D. Burileanu să fac a se respinge propunerea nâstră. D-lor deputațl. eh cred că cu aceste mici sume vom putea complecta faculta- tea de litere din Bucuresci în un mod așa în cât să ne asecure desvoltarea literaturel a cursului de adevărată literatură, de sci- ința a acelor verități istorice, morale și fi- losofice, atât de necesarie ori cărui popor. Efi vă declar intima și nemărginita mea părere de rău când aș vedea că ouor. Ca- meră refusă nisce asemenea îmbunătățiri cari afi să producă cale mal frumose re- sultate pentru viitorul patriei nâstre (A- plause). Voci. închiderea discuțiunel. (Va urma) ANUNOIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Listă de eligibili la Senat, din districtul Dâia bovița, pe anul 1877. D-nii Alesandru lân, Belu Barbu. gene- ral Florescu lân, Ghica lân, Olănescu Ikua, Costescu Costache, fost deputat, Cantaco- zino George, colonel Formac, major Cos- tescu lân, fost senator și deputat, Mano- lescu Nae, idem Atanasiu Mihail, Șuțu A lesandru, Hiotu Vasile, Fusea Constantin deputat, Lerescu Isaia senator, Caleuerul Lazăr, Carabulea Tănase, SabovicI colonel Fălcoianu Costache, Schina Constantin Turnescu Nicolae. Reclamațiunile ce s’ar nasce asupra în scrierilor safi omisiunilor din acâstă listă se vor adresa consiliului comunal, în cele d’ânlâil 3 săptămâni de la data acestei & fișerl până la 7 Februarie, 6 ore sâra, con form art. 37 din legea electorală. Direcțiunea generală a telegrafelor și poște or. D Dim. Pruncu, antreprenorul curselor poștali cu deligențe lașI-Vaslui-Bâidad, și vice-versa, neținându’șl antreprisă în sta- rea prevăzută prin contract, direcțiunea, conform stipulațiunilor contractului, pu- blică licitație pentru concedirea acestor curse pentru timpul până la 15 luuie vii- tor, în compiul D-lul antreprenor. Licitația se va ține îu i|ioa de 12(24) Fe- 29 Ianuarie (10 Februarie) 1877 bruane atât la direcțiunea generală a te- legrafelor și poștelor, cât și la prefectu- rile de lașî, Vaslui și Bârlad, și va fi cu oferte sigilate cart se vor deschide la 4 >re după amâdl precis. Condițiunile cu care se conced aceste curse sunt următârele 1. Transportul acestor curse se va face i|i mic în ducere și întârcere eu caii, ha- murile și deligențele antreprenorului. 2. Durata contractului va fi de la înce- perea efectuărei curselor, care va trebui să fie imediat, după ce se va comunica apro- barea penă la 15 Iunie 1877 3. Antreprenorul este obligat a trans- porta espediția Statuluiîu fie-care di, penă la greutatea de 500 chilograme, precum și conductorului și dorobanțului cari înso- țesc cursa, fără a’I se plăti ceva 4. Abonamentele pasagerilor și prisosul taxei bagajelor va fi în profitul antrepreno- rului și care se vor percepe pe calculul de 20 bani pe chilometru, pentru un loc clasa I și 15 bani de chilometru, pentru un loc clasa II, avend facultate fie-care pa- sager să aibă 20 chilograme bagaj, fără să se pretindă ver uă taxă, eră pentru pri- sos, conform taxelor poștali, locurile de clasa I, sunt cele din cupefl și de clasa II, cele din gabrioletă. 5. Deligențele vor parcurs distanța în- tre lașI-Bârlad, în 20 ore, pe timp de vâră și în 24 ore, pe timp de iarnă, înțelegen- dn-se în aceste ore și șederea pe la stații care nu va putea trece peste jumătate oră. 6 Antreprenorul va fi dator a trămite caii cu deligența la biuroul postai cu ju- mătate oră înainte de ora destinată pentru plecarea espedițiunilor, conform orarului ce se va face de direcție și care va avea drept de a’I schimba ori când pentru re- gularea coincidințelor cu alte curse, anun- ciindu-se și antreprenorul la timp 7. In cas de întârzierea curselor prin ueajungerea la timp dupe orele fixate, an- treprenorul este supus uuei amende de 5 lei, pentru jumetate oră, saîi fracțiune de jumătate oră, înterȘ.iată, dâcă însă întâriji ecea va avea de resultat perderea de coiu- cidiuțe cu trenul căei ferate acestă ameu dă va fi 150 lei, pentru fie-care lipsă de coincidință cu drumul de fer și acâsta fără drept de recurs. Se esclude de la acâstă penalitate înterdierele provocate de torță majoră, precum debordarea apelor, rupe- rea podurilor și vifor și care vor fi justi- ficate de către antreprenor prin acte legali, adică procese-verball formate în unire cu primăria saîi poliția locală și cu un am- ploiat al direcțiunel. 8) . Când direcțiunea va constata prin procese-verbale făcute de inspector saă im- piegațil direcției împreună cu pasagerii și omul antreprenorului că caii sau trăsu- rile antreprenorului sunt în prâstă stare, în cât nu ar putea face serviciul în regulă. Guvernul, în comptul garanției sau sub- MONITOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI vențiunel antreprenorului, va angaja cai și va cumpăra trăsuri cu cari să se pâtă e- fectua cursele în regulă pe răspunderea antreprenorului fără drept de judecată 9. Infârdierele curselor peste orele re- gulamentare se vor constata prin procese verbale încheiat de amploiațil direcțiune!, representantele antreprnorulul și primăria sau poliția locală, în cas când represen- tantele antreprenorului n’ar fi presinte saă ar refusa a lua parte la dresarea procesu- lui-verbal, constatarea se va face numai de delegatul direcțiunel și primarul saă po- lițaiul local. 10. In cas însă când înterdierile vor fi repetate și constatate că afi provenit din ^îngrijirea antreprenorului, direcțiunea ’I va da un singur avertisment învitându’l a ’și pune antreprisa în stare satisfăcătâ e penă, îu termen de 30 de dile, dâcă și după acest avertisment, antreprenorul va conti- nua a’și neglija antreprisa ast-fel că se va constata legalmente că de trei ori în cur- sul unei luni, nu s’a putut face cursele cu caii și trăsurele antreprenorului, guvernul să pâtă resiiia contractul, publicând lici- tațiune în comptul garanției antrepreno- rului. 11. Orl-ce întârdiere neconstatată prin proces-verbal precum se prevede la art. 9, nu va putea face objectul aplicărel verl-u- nei penalități. 12. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului la finele fie- cărei lunr prin mandate asupra tesaurulul public. 13. Antreprenorul este obligat a avea cel pucin trei deligențe și trei carioie noi. Deligențile vor fi îneăpătâre de la 4 persâne iu sus, eră canolele după mări- mea și modelul celor astă-dl înființă aflate la direcțiune, fiind atât deligențele cât și eariolele în bună stare și avend câte uă ladă de fer cu îneuetâre sistem american, alipite de deligențe și carioie și cu câte trei chei fie-care casă; cheile se vor preda direcțiunel 14. In magasia deligeuților sau vario- lelor nu se va permite a puue alte objecte de ale pasagerilor și numai de ale poștei. 15. Când cantitatea expediținnel regle- mentară, prevădută la art. 4, nu va încăpea îu deligențe este liber antreprenorul a por- ni uă trăsură suplimentară care trebue să însoțâscă deligența . adică să uu se des- partă nici de cum de deligență. 16. Suspendarea deligențelor și înlocu- rea lor cu carioie fără pasageri nu vor ti permisă de cât când direcțiunea va con- stata prin împiegațil săi; și primarul res- pectiv eă starea drumului nu permite cir- cularea de deligențe. 6ră între Docolina și Bârlad nefiind șosea, antreprenorul va ti liber li cas de iimp fârte rău, precum: ploi torențiale cari ar desfunda drumul și ar rupe podiscile, precum și iarna când e vifor, a înlocui deligențele cu carioie, fă- 705 câudu-se constatările necesarieîn urmă. 17. Liber este D. antreprenor, dâcă va voi să întrebuințeze deligențe numai pen- tru pasageri și osebit carioie în acalași timp pentru expedița Statului. 18. Namestiile ast-fel în ființă și în sta- rea în care se găsesc, se pun la disposi ■ ția D-lui antreprenor în cas de a avea tre- buință de ele și pentru care va face uă de- clarațiune specială îndată după primirea acestui contract, arătând anume pe acele de car! voesce a usa, âră pentru câte va ti silit să ’și angajede sau a’și construi din nou, nu va putea pretinde nici uă despă- gubire, nefiind obligat nici la predarea că- tre Stat, a unor asemeni namestil din noii făcute. 19. Inspectorul generai și inspectorii de circonscripțil și alți împiegațl ai di- recției, afi dreptul la câte un loc gratis în deligențele antreprenorului când merg în servicii! pe la stațiunele ce cad în dreptul antreprisel sale. 20. St e a fi admmișl la licitație concu- rențil, vor depune uă cauțiune în numerar sau efecte de ale Statului de lei 4,835. A- câstă garanție va servi și pentru timpul duratei contractului, spre asigurare că ser- viciul concedat se va îndeplini conform contractului. Dâcă persână curia se va conceda an- treprisa nu se va presența imediat după ce i s’a comunicat aprobarea spre a încheia contract, garanția provisoriă va rămânea în profitul Statului, fără drept de judecată din partea antreprenorului, și nici veri-uă somațiuna sau punere îu întârziere. Pe lengă acesta concurența vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățil generale a Statului, și art. 32 din legea timbrului după care taxele de timbru și înregistrare cad în sarcina an- treprenorului (3—3). —Se publică, spre cunoscința D-lor ama torl, că, în dioa de 4 Februaritt 1877, o- rele 12—2 p. m., se va ține licitațiune în pretoriul prefecturel Vaslui, pentru vâu- dâren a șâse scaune și trei scări de lemn, objecte vechi de la oficiul telegrafo-pos- iq I Va*?!ni No. 1,327. 3 1878, lanuariii 21. — Licitațiunea anunțată pentiu (Jioa de 15 (27) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitație pentru >vendu’șl direcțiunea dreptul a e conceda în total sau în parte după cum ,a fi mal avautagios Statului. Pe lângă acâsta coneurenții vor avea în edere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilitățeî generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sâuei asupra câria se adjudecă antreprisa. No. 128. 3 1876, Decembre 21. Eforia spitalelor civile. Cumpărătorul moșiei Vițiche—. din dis- ietul Muscel, corespundând suma com- ectă ce a resultat la licitațiunea ținută termenul prevâdut de regulamentul după care a concurat, se face cunoscut că acâstă proprietate se vinde în comptul numitului -umpărător Licitațiunea se va ține la eforie îu Bu- curesci, strada Colțea, No. 38. în dioa de 28 Februarie 1877, la orele 10 de dimi- nâță, conform condițiunilor din publicația ). 3.436, trecută în Monitorul oficial i. 115 din 1874. N" 486. 1877, Ianuarie 25. MINISTERUL DE FINANCE. Casieria generală de Doljiîi. Se publică spre cunoscință D-lor u«- rl, că, în dioa de 15 Februarie 1877, se vinde prin licitație în acest oraș, piața Elia, productele notate mal jos, ale D-lor arendași, secfestrate pentru datorii din a- reudă și imposite: 50 chile grâu. 111 și jumătate chile ord, .8 și jumătate chile grâu, 25 chile po- rumb, recolta 1876, din moșia Bistrețu, avere a Dini arendaș Gr. Argetoianu. 500 chile grâu, 700 chile porumb, re- tolta 1876, din moșia Rastu, avere a D-lul arendaș C. G. Pișacov. 300 chile porumb, recolta 1876, diu mo- șia Plosca, avere a D-lui N. Sesciorânu.Țj 25 chile porumb drugi, recolta 1876, din moșia Siliscea-Cruci, avere a D-lor a- r<'udași I. Bârdânu și A. Pădânu 400 chile porumb, recolta 1876, din moșia Nedea, avere a D-lor I. M. Goru- rxnu. 115 chile ortjl, 110 chile grâfi, 140 chile grâu de primă-vâră, 160 chile ord, 400 e.hile porumb drugi, recolta 1876, din mo- șia Bistrețu-Segarcoa, avere a D-lul aren- daș N. Snsopolu. 200 chile porumb, recolta 1876, din uiușia vrasua-Luuceșiu, avene a D-lui aren- daș N. S. Gnran. 1,100 chile porumb, recolta 1876, din moșia Crasna-Măceșiu, avere aD-luI.aren- dașl Andrei S. Guran. 150 chile grâfi, recolta 1875, din moșia Bistrețu, avere a D-lul arendaș Gr. Arge- toianu. 900 chile porumb, 200 chile grâu, re- colta 1876, din moșia Strâmba-Catanele, avere a D-lul aiendaș Th. Isvoranu. 200 chila porumb drugi, recolta 1875, 286 chile porumb drugi și 360 chile grâu, recolta 1876, din moșia Goicea, avere a D-lnl arendaș Marin Pesciorânu. Eră D-nil amatori ce vor voi a cumpăra din aceste producte, să se presinte la lici- tație, cu cauțiuni calculate de 5 la sută din valârea productelor, în efecte sau nu- merariu. No. 917. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTKUC- ȚIUNEI PUBLICE. Pentru ocuparea în mod provisor, con- form legei, a catedrei de dreptul civil anul I, de la facultatea juridică a uuiversităței din Bucuresci, devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Costa- Foru, ministerul, audind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică concurs pe dioa de 20 Iunie 1877. Concursul se va țipe, conform prescrip- țiunilor legei instrucțiunel, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp, la universitatea din Iași. • No. 12,226. 1876 Decembre 23. MINISTERUL ARICUbTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Find că la licitația ținută la acest mi nister, în diioa de 15 lanuariu, pentru da- rea prin întreprindere a ecleragiulul gra- dinei Cișmegiu, preciul oferit nu a fost satisfăcător, se publică .uă nouă licitație. Acâstă licitație se va ține la acest mi- uister, în clioa de 3 Februarie, conform condițiunilor din publicația cu No 14 397, înserată îu Monitorul oficial No. 144. No. 585. 1877, lanuarifi 20. — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație Ia ministerul agriculturel, comer- ciului și lucrărilor publice, pentru darea prin întreprindere a aprovisionărel cu pe- triș pe anul 1877, a șoselei de la Buzău la Focșani. Valârea lucrărei este de lei 22,1 oo, b. 56. doritorii pentru acâstă întreprindere se pâte vedea în publicațiunea, No. 13980, înserată în Monitorul oficial, No. 11. din 1877 (2—2 oii pe săptămână). —Dintre obiectele ce au figurat la ospo- siția ue ia Viena în 1873. mal remanent’ cele notate în lista de mal jos, se face cu noscut că aceste obiecte se vor vinde prin licitație, în <|ioa de 12 Februarie a. c îu localul scâle! de poduri și șosele de pe calea Crajovel, No. 50. Licitația va începe la 10 ore diminâță. Ne. 391. 3 1877. Ianuarie 14. Listă de objectele iernase din cele de la expo- sițiâ de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 12 Februarie , la orale 10 dimineță. 21 Cercevele pentru tablouri, fără gia muri; 2 Cercevele pentru tablouri de dimeu sil mal miel; 12 Bucăți de perdele cu broderiă; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic; 3 Sticle cu petrol de Buzău; 2 „ „ mașină; 2 „ „ „ păcură de Prahova; 1 sticlă ulei diu fabrica lui Asan 2 borcane cu glicerină ; 9 sticluțe cu diferite materii chimiec; 7 bucăți perdele de madipolon; 1 piatră de râșniță; 2 piese imitații de tapet pe mușai •; 1 bucată grâsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn ce se închid și des- chid ; 1 scârță. 2 fot ; 1 bucată de materie lucidă dc țar.., r glob de sticlă ; 2 esemplare, l’armâe roumainede Mar- sillac; 12 esemplare, guide du voyageur a Bu carest, de acelaș. (3—3' Administrația domenielor și păduriloi Statului. Se publică spre cunoscință generală că în dilele de 7, 8 și 9 Februarie, se va ține uă nonă licitațiune pentru ven4area spre esploatare pe periodul socotit de la 1 Sep- lembre 1876 a parchetelor din pădurile a rState în lista de mal jos , cu condițiunile generali publicate îa Monitorul oficial cu No. 222, din 6 Octombre 1876 și cele spe- ciale cum se specifică prin listă. Localurile pentru ținerea licitațiuniIf.» mi) .> t ’!f3 99L oHlJtjv 111 V '. ' ¹,¹¹¹ UBLICATIUN1 OFICIATE DINvRESORTL- CURȚII DE apel DTNbRUCURESCI 4NUNCIUBÎ JUDICIARI UCiTAȚIUNI i*’nn»n ul ■’ “I I ’’ 02tjl O«‘ o; .1, , . ,rioi877 u 11 ore d ”9.735, 1877 mane 24. uu;.... iș in. Tribunalul Ilfov, secția III. ¹ 9 ’• uiiuur/i ■ ‘îe, " iHih’. .. ... Brănâ^u, . advocat, d(.UJ,cilȚat în suburbea Șerban-Vod£, strada D-naNas- tasiă. No. 5, în basa senVfnțclor tribuna- lului Ilfov secția II. ‘No,‘'92 din'1870 a tribunalului comercial 'ilfov. No 1.887 din ^8^7 și a deciși unei bnor ctfHf de apel secția II din Bucureșd. No 202 ‘din 1867/investjtă cu formula esecutorie, ‘ă cerut punerea în vândâfe cu licitație a i- m 'ilelor din comuna Bhcurescî. avere a D-lui lân I Grădistânu. rentier, domici- liat în suburbia Biserică-fcni,' stradă Pen- sion^tu No 6- 1. Cșșpleicu locu'l lor din suburbia Bî- serica-Eni, strada Pensionatului. No. 6, si ie zid solid, învelite m fer ilb, în doufi etaje, având în total donfi-ȚecI și două camere, pivnițe și dependințe pentru ser- vitori, grajdifi și șopron tot de zid. înve- lite cu fer, se învecinesce cp .pensionatul central de fete, proprietatea Statului,, cu cu proprietatea D-lul Ștefan lânide. cu propnețatea decedatului Băducanu Ru- sescu si in faciă cu strada me tionafă; 2. Vii din suburban Bărbă’escn-Nou. strada; Șerban-Vodă, No. 246, este lucră- târe V re pe dânsa nă ca A. cuhnie, uă cămară și sală. învelite cu olane, de zid în paântă, se învecinesce cu D-na Marița Șuțuleasa, c a D lui Nicolae Hristu. cu valea Filaretulul și în faciă cu strada men ți nat¹. Asupra acestui imobil se. află următâ- rele împreji rări D lân I. Grădișteann s’a împrumutat cu lei noul 35.250 de la D-na Ecaterina Mavrocordat cu ipotecă casele de mal sus, D. Ilie lânovicl, a cerut vân dârea acestor imobile p ntru despăgubirea D-pa Uța Gorănâsca, jd⁰ profesiune li-u beră domiciliat.; îțț suburbia Sf.jonj'sfra'da Splai ii UI'\o. 5, în.ba^a cărteî de judâcafă a pidelui ocolului 1\^4U BupureseJ, "No 15, din 1870, învestită cu foțmp)a; egecu- • torțe, a cerut punerea în vândârejCU.Aicj .tație a,caselor cu locul ^or ,din comuna Br. i.eurescl...strada crucea-1e-Petră suburbia! Bradului. INo. 7, averea Dr>pel ^Tinca ^șo-, țip decedatului lonjță .Manole, de.prpfe- sinhe liberă,, domiciliat în aceste case. ; dida de 24 Februarie ,1877 la IȚpjțn ^e ^ dijninâță, spre a se cerceta ca prevenit în 'procesul pentru -nedrepte luățl; avândjn^ 1 Vedere kăl, de nu va fi următor, se vaju-,, dpca în lipsă./ ‘No; 206. nhn» rd >1.877, lanua^e Tribnnalnl de Argeș '“D. Sofronie Popescn. fost din comuna MeH^sni?cătunn Vfirzari,, justul, Ar.?pȘj_ âră acum cu domiciliul necunoș?//.;, esțp. j chemăt ca , la26 Mal 1877,. oțețș₍ Jy;di₍-.₍|.|W sumei de leî vechi 4 venit- 1 Aceste case sunt de gard lipite cu pă- mânt, compuse din nă prăvălie cu patru • 1 - A 1*. ? i V • i mihâța.’să¹ vină lâ acest tribuna^,^pra^- Iᵢ/ᵣᵢ fățișarecu socia sa. din eomițngAJ^UȘ|‘,ⁿb j> h cătunn 'Vgrzariii-districtiil.AjgfJn.ÎR^/q;,,.,, QKh,llRÎ.W^-hMi III hT VjVUJ V14U "HI U VI U >z - 1 ■ ' ' ' camere și cuhnie, învelite cp, șită. ruinate,’ cesul ce a intentațipentrui dQPhipp cnțtea imprejmuită; învecjne'șce eu ș(e-l re fi sâMmite și cppie depeUț^W^ f»n Băcanu. cu D, Herich ,Șubert>i .în fa- Șnd că la neurmaro , se va face cele le- ciă cu strada mentmată? ₎₁₁Z₁ , gale în lipsă.’ ; < o oh iq Asuma acestui imobil., nu se inal află N°. 417;' 1877.।1a«H»DMvbI cn oh «î nMinol’ ’ l Asupra acestui imobilH₁pu,sp mal află altă împrejurare. , > . , Se face dâră cunoscut, îu gvuoral că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestnl tribunal. în dina de 4 Maiu 1877, la 11 ore diminâța, avend, în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate. usufruct servitute, chirie, privi leeriu, hipotecă sau ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de dina fixată pentru lici- taținne, spre a’șl arăta pretențiunile; căci în cas contrarifi, ori-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 640. 177. lanharie 21. * tiwffiIhUU^$ MitL.„, oh CITAȚIUNL pbunaini Ilfov, secția I civilă D. Dimitrie sin Dumitru, ni căruț domi cilifi este necunoscut, după cum atestă prefectura apitalel, prin certificatul cu . _ No. 16,680 din 1876, este citat prin acâsta u procentele cu- ea, în dioa de 18 Aprilie 1877 la ora 11 Se face dâră cunoscut în general că a estă licitație se va urma în pretoriul a estul tribunal, în dioa de 18 Maiu 1877 la hT ore diminâța, având îu vedere ci toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate.busnfruct, servitute, chirie, privi- legifl, hipotecă safi orl-c alt drept asu- ;mobilulni în cestiune, >să se arate la tri- bunat înainte de dioa fixată pentru licita- țiune. sprefa’șl arăta pretențiunile; căci, din di să se presinte la acest tribunal. ■a înfățișare în procesul, ce i se află ir tentat de D-na Marghibla Vasile, pentru divorț; cunoscând că, la cas contrariu, se va resolva procesul în lipsă. No,’’92“ 1876, Ianuarie 24. Tribunalul !Ifov, secția II corecțională. j DVUdstache G. Dardenu; fost primarifi| comuna Jilava, acum cu; domiciliul necu- 'bl Petițiui >net.Tinea,6^rpn/eiad^^^ D-lj| președₗnte;al.tribunalulu/₍,rtrgeî|./ /ₕᵢ₎₁₍₁₍‘₍₎‘ J||ⱼ{₍. D-fe p-eșeUint^,"" dzl oiu ioilo'fl iif ■iir.'i u hI 'iiui, ,, , -m-oa Fiind eă steiul mefiuțiwppie d om i ciliat în f comunai. ,wțoșailj. WXo Vâizari, de profesiuneop|vțW dut în datorii cătră ifisp și alțl c^dlTorȚ pentru care tâtă averea miscăfâre e vân- dută și cer nami*!A'4 Fp»A,ȚgiP^O^ dâre, fiind că efii|8iitoWpFă<4vlAj’Ț^ dat prin fde.părintele mefi Duța Nâcșu la căsătoriameauși fjînȚ<^ .oj-.^t.ui jmâșsitl ') l₀/[ 1‘MdVbnnalnrPrahova, secția JL . . .Ab.niiiKti î;iulmc>urq (j^l yᵢ| ₉£J ’D.^noetAchpilAkxandrftfletț,^în comon a^ Telegajose fci’lâsăiȘrai, îp, dioa^e 0 Țe- b:’-ua)rîe’1877:modele40,.d^^^ ysă l»-acest’tribunaV.șpre ș^'|eer₁cet^^^n^-g( tor*ⁱ; nefiindiurmătorppe^vfiiwepda. ouisaab kv ea ,șși;₎^ₙî ₈₃ B , ₓ s -nLmitbs yb iiU a„m O ĂJHOy -U₈fₗî ₈ᵢᵢ ⱼRbdBUI ᵤ₀ uo MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 9 Ianuarie flO februarie) 1877 — D. Dumitru Iconomu, (grec), fost din omnna Ploescl, âră acum cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de 23 Febiuane viitor, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta a inculpat; nefiind următor, se va judeca n lipsă. ’’ * d No. 2,040. 1877 Ianuarie 22. — D Ion Gâmpeuu. cu domiciliul ne- ^ndscut, se citâsă ca, în <|ioa de 14 Fe- br uarie 1877, orele 10 diminâță, să vină lajacest tribunal, spre a se cerceta ca in- culpat pentru furi; netiind următor, se va cudeca în lipsă. No. 2,199. 1877, Ianuarie 20. D. Ariton Samoilescu, fost serv la 4. trep ■ nor de petriș, din comun Po- •mari-Burchi, acum cu domiciliul necunos- ut, este citat ca, în (jioa de 8 Februarie litor, la orele 10 de diminâță, să vină la cest bunal, spre i se cerceta ca încui- at; nefiind următor, seva judeca în lipsă. No. 2,264 1877 Ianuarie 22. udecătoria ue pace a ocolului LV, lai ginea. Petrache Achimtscu, cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, Ia 18 Februarie 1877, orele 10 de diminâță, să se presinte la acestă judecătorie, ca inculpat pentru sultă; cunoscând că, netiind următor , se . resolva procesul în lipsă, conform legel No. 314 1877, Ianuarie 24. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE. Judele ie instrucțiune- al tribunalului Ilfov. In numele legel și’ al M. S. Domnului, Noi C. Bucsânn, judecător de instruc- j al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mandărn și ordonăm ca Ghiță Vasile al Na.ștăsil Văduva, cu domiciliul necunos- cut, să se înfăeișese la cabinetul nostru,), la 21 Februarie 1877, după notificarea a- cesteia. spre'a fi cercetat îu causa în care, se inculpă pentru furt; cunoscând că, ne- fiind următor a se înfăcișa, se va decerne contra sa mandat de aducere. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- i cineasă agentul puterel publice, care se | va conforma cu art. 99 din disa procedură. Dat la-24Țfțu'”;e 18”'⁷ l ₇₂ —Iu numeio leget șrai ivi. S. Domnululᵣ ,Noț.Q. Bucșeuu, judecălore instructore pe lângă acest tribunal, în virtutea făcui-¹ țâței ce, ne.dă legea_.de procedură, inun- dăm și ordonăm ca, Grîgore, p-etin că Ghiță Vasile, cu domiciliul necunoscut, să se ■ înfăeișese, la cabinetul nostru/la 21 Februarie 1877, după notificarea'acesteia, spre a fi cercetat în causa în care se’ incul- pă pentru furt ; cun scend că, i -fiind ur- mător a se înfățișa, se ya’decerne contra sa mandat de aducere. Cu esecutarea acestui man i se însăr cinâsă agentul puterel publice, • re se - a conforma cu art. 99 din ■ • ᵤ Mandăm și ordonăm directorului acelei închisori a primi și deține pe sus-nu.mitul la disnl penitenciar, pe tot timpulideter- minat mal sus și calculat de la incarcc- rare, când la espiraie 1 va libera, de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ort ce depositar al forței pu- blice, să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandșt. Dat la 16 Octombre 1876. No. 298. ■ : ■ i'UO —Noi procurorul de pe lângă tribuna- lul de prima instanță al acestui județ; In temeiul art. 193 din procedura co- dului penal; In virtutea sentinței corecționale, Nr. 964, din luna Decembre 1875, care con- damnă pe Nicolae ido, diu comuna Bude- șci, plasa Topologu, districtul Argeș, de ani major, de profesiune sărăr, la înehi- sâre pe termen de 1 lună, pentru escro- cherie Cerem ca ori ce agent al forței publice, să conducă și să închidă pe numitul la penitenciarul de la Pitesci. Mandăm și ordonăm directorelul acelei închisori, d’a primi și reține pe numitul, pfe tot iimnul determinai prin sus-citala sentință, din dioa când se va aresta ; âră la espirarea Șișului termen să se liberese dâcă uu va fi dcțiuut pentru ale cause. Cerem de la toți depositaril puterei pu- blice de a da adjutor; în cas de trebuință, pentru esecutarea presentulul mandat. ; Dat la 21Octombre 1876. No. 5,472. Parchetul tribunalului Gorjiu. ■ ¹ Noi procurorele de p ledgă acest ' bunal, — Noi primul-procurore pe lângă acest tribunal; In virtutea sentinței acestui tribunal., prin care condamnă pe Stoica sin Ma- rin, la amendă de lei noul 10 și pe Nico- lap lân la amendă de lei noul 22. bani 32. Vâdând disposițiile art. 28 din proce- dura penală, dispunem • ■Ca Stoica sin Marin să sufere închisâre corecțională pe termen de 2 dile și Nico- lae lân pe termen de 4 dile, la temnița din acest oraș. Cerem de la ori ce depositar al forței publice, să dea mână de adjutor, îa cas de necesitate Dat la 22 Decembre 1876. . No. 13,794 Nb4 primul-procurore pe lângă acești tribunal; In basa art. 193 procedura penata, In temeiul sen*ințel corecționah cu No, 1.337, din 1876. rămasă definitivă prin care condamni pe Petre FiHp \ndronie, de ani 20. plugar . fost cu domiciliul in comuna Glodeni plasa Amaradia âră ac- tualmente cu domiciliul necunoscut laîn- chisâre corectională pe termen de 6 lunt de dile, pentru că nil comis furt de bani și objecte de la G. Dragomir, art. 308 co- idul penal. Cerem ca ort-ce agent al forței publice să arestede și să conducă pe sus numitul la temnița de corecținne Rncovfițn din ju- dețul Doljiu, Mandăm.și,ordonăm directorului aces- tei închisori, a primi și reține pe sus-nn- mitul condamnat, pe tot timpul determinat mat sus ;calculat de la încarcerare când la espirare se va libera deca nu va fi de- ținut pentru vre-uă altă causă Cerem ca ort-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor la cas d“ necesitate pentru esecutarea presentulul msndăt. Dat la parchet, Decembre 1876. No. 7.356. PRETENȚ1UNE DOIALA. Tribnnnlnl de Muscel D-na'Stanca, socia hi Costache Châr- stea Bisnea. de profesie economia casei, domiciliată în urbea C.-Lung. orin peti- ținnea înregistrată la No. 3.882 , din 12 Aprilie 1876 a intentat acțiune civilă contra numitului el sociîî. de profesie pes- car, pentru separația patrimoniilor sale, ce se compune din următârele : In obiecte mișcătâre ale case lei nouț 740, bani 74. Tribunalul dâră, conform art. 630 lin procedura civilă, publică acâsta spre ge- nerala cunoscință. No. 1 430 1877, Ianuarie 31 ESTRACTE DE DECISIUNI înalta curte de compturl secția I Avându se în vedere comot.nl de gesti- une al D-lul I. Chirițescu fost șef al biu- roulul vamal Văleovu de la 1 Ianuarie penâ la 15 Maiu 1865, curtea, pentru motivele arătate în sentința cu No. 229, de la 2 Septembre 1876, a pronuneiat următârea hotărîre . escedentul de lei 3-,836 , parale 36, resultat la dioa de 15 Maiă 1865. a- supra D-lul I Chirițescu, să se rapdrU la debitul D-lul 0. Repedenu succesorale său, eră D; Chirițescu. se declară achitat de operațiunile selp ca șef al biuroulul vamal vâlcovti ne timpul de: la 1 Ianuarie penă la 15 Maiti 1865 Hotărîrea s’a . pronuneiat cu . beneficiul art. 19 și 22 din legea CJurțet. 71 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 9 ianuarie (li) Februarie) 1877 Drept,care se puolicâ necuuoscân.lu-se irnicfiliul D-lul 1 Chifițescu. o No. 2^9. ^,Jidu .. îd vede.b J^ptul d'e ges- nn'e al D-lul C. Repei)ânu , fost șef al biuroulul "vardal Vâlcov pe 'tiihpuli de la 15 Muă'petie'la 31 Decembre* 1865 ; Curțea, pentru motivele afâtatdîla șefie tința cu No. 230 de la 2 Saptemibre 187oₜ pronunciat următâre» h itărîre: D/C.' Repedânu se declară 'achitat de ieraținnile sâle ca șef a! biuro'uji - Vâldov pe titripul de'15 Mâiu pânâ la uf Decembre 1865. T-tf Hotărîrea s’a pronuncia: cil beneficiul t. 19 Și 22 dîa legă;f c'urțe: Drept care se publică spre cuuoscința -lui C. Repedânu al cărui domiciliu este icunoscut. No'. 230. înalta eurte de corupturi, secția II. Avându-se în vedere apelul făcuti de pri- ariTurbel’Fălticeni; -pain adresa cu No. 1,621. din 13 Iulie 1868, contra încheerel ;omi etuluî permanent No. 503, din 8 Iu- lie 1868. și prin care încheere coinitetul, îpă verificarea complotai consililulnl co- nhtiol F>.hic.Ani pe anul 1863. suspendă le la ch-lluelt suma de Li vechi 51,496 . par. 4; curtea. p«n rtj molivele arătate în li oăiâ'ea cu No. 259.de lai9 Iunie 1876. a respins' apelul făcnt'de primăifia u’rber Viticolii prin sus menționata-adresă. H"t 'râ a s'a pronunciat cu beneficiul ait 19 si 22 din legea curțel Drept care s« publică/; sprStcfiuoscința ^consiliului comunal dimFălticenl pe care 1 primesce în heereân comitetuhil acelui iudet cu No. 503, di" R ț"nib 1Q«C — Avend în vedere comptul jD4ui V. . oronca, fost diriginte al stațitțnel tele-- D^tWo-pjis ale Chilia p ^ijmput dbda 1 Ia- nuarie pâ.ă la 31 Martie 1876; curtea, J ci t fieniau nivele are tale în seuunța.cni No. 516. de ia 6 Noembre 1876, a pronui/ciatf ' ‘' 'uralîltWAa'hotărâre 'fino 7 Ip .sș li;i 557. Idill55 escedentul 4.1131 Mânie 1876 . cse entoni îVriSimpdildiDfllnl Petre Făreășia- ■ ittt“cărnl 0’8a Jpred-it șnîcn.eăre s’a încăr- siot. ptuif)8l e’dmsfqec “ jyf yh fioi?₀d®U'Se .tleciărăi^chitai.de & (10 ! U } Vk, keribAS n zis ■ pi ■ ■ t-z* 1 Ini i < CwtJs t gritacieft, da di rigiutetal Stației; tehe-t osatură. ehoqei ⁸grif₀-rta6tileid^i|.Bₐipb-dmpqhde,l4(îjdd^ t e(Acâstăisentință se pronunciă cu drept ' ¹‘,?⁸³'-!irtiâV:b!până 1^’30 iMirfelăSTOul | .ffihnide bposițreeși apel, conform legel. b ^'¹/ⁱl HbtS''’ârW /utprbnahtSrât .Ofebeneficiul Ii' I noi ti idₐᵢlf i)9?șl '22‘‘iliui legea; curțel ei> niiBnael î cl pțBjjtțjanre se publică jMCtnioscendu; ,.^Mcioscendu- _ w , , Tribunalul de Busâi se domicifiiii'inoșrâliiâdriliif'Biblii V.W?” Iclnumni iiT ntodoui ■ rițceila&.siî'ifioH -rit teemi •NâltfiW"⁰! oib SS r? 61 Jm — Avâul îu vedere suplic i D Iul I. M in- caș, înregistrată 11a, NO. 5.553 , prin care și actualmente necunoscut, is’a condamnat Cere revizuirea hotătârel No.-86-, din 1876/ la închisâ.re corecțională pe timp de 15 pronunciată asupra gestiu.iel sâle ca di- dile, îu basa art. 308 din codul penal, rector al penitenciarului Mărgineni pe a- pentru d iotul de furt nul 1873', în ceea ce privesce veniturile /eAot, aO nnUi./.i o. pesâma S.atulul, în sumă de lei 18 405, bani 72 , acele pe sâma arestanților de lei 6,582, bani 59. și în ceeaurn privesce chel- tuelile pa sâma Statului de lei 21,111 , fbanl 73; Având î!î vâdere motivele invocate de numitul prin suplica sea înregistrată la ul va No. 5 >53, din 1876 i -ecnm și actele pri- mite de ia penitonci . ul Mărgineni pe îen gă raportul No. 353, din 1875 , și 1,070 din 1876 , și pe Care curtea nu le-a avut în vedere la pronunciarea hotărârel de ni I su. fiind primite în urmă; Avâiid în vedere jurnalul încheiat de curte în ședința de la 29 Octombre 1876, sub No. 526 ; Avend în vedere ari. 19 dindeg i-orga- ică a curțel. Ascultând în referatul și de luși ■ i1 sâle pe D. lân Crețenu, cel ce a fost însărcinat cu acestă lucrare, asistat d« D. refar“ndar clasa l lân Stratulat. Ascultând pe D. procuror P. Săvescu în conclnsrumle sele.' Deliberând și în unire cu conclusiunile D-lui procuror P. Săvescu, hotărasce : 'Admite revisuirea hotărârel de mal¹ sus sub No. 86. din 1876. i a se lua din noii în verificare numai pentru sumele mal sus notate. Acâstă hotărâre se pronuncie cu bene- ficiu! art 22 din legea organică a curței. NO. 492. Tribunalul Ilfov, secția II civil PS8 sentința acestui tribunal No. 15, pronunciată îuAlica de 18 Iani>»r>e 1877, Se dispune cele nimătâre : .86£ ' Admite cererea de separațiurte de pa- trimomfi, făcută de Sevastița Arion, con- tra sociulul s&fi Costache Arion. Condamnă pe Costache Arion, să resti- lue ’socieî sale Se vasta • Arion, dota de 353 galbeni, prevăzută' îu • actul dotai cu data 1853, Ianuarie 29, legalisat;! de departamentul dreptăț-l la 1853, Februa- rie 20. și trecută îu condică la No. 31, secția I, masa II, Cu dbbenda de la data cererel. Respins cererea da preferință ca pi«- NoîtȚlO.erdmo, 1877, Ianuarie 24. ^FdffiiȘeritiuțftTCocea^otfaia Notai ;035, pronunciată de acest triba,dak,rKÎn ședința de la 14 Decembre 1876, individul Nae aocaiuu«, m uuiuwio a ■ '■ Crăcea, fost cu domiciliul în urbea^Misil, | Dumitru Doicoscu, a plăti reclamantului Acâsta se publică spre cunoscință in- eulpatulul, de va voi »A esese de disposi- țiunile art. 183 și 195-199 din procedura penală, adică de 1 dreptul de oposiție și apel. 1876, Decembre 28. — rnn sentința corecțională no. 1,052, pronunciată de acest tribunal, îu ședința de la 16 Decembre 1876 individul D mitru Agapib, român, major, cu domici- liul necunoscut, s'a condamnat la închi- sâre corecțională pe timp de 15 dile, în basa art. 238 din codul penal, pentru de- not 11 de l ivire; Acâsta se publică spre cunoscință in- culpatului, de a voi să usc de dispo sițiile art. 183 și 195 -199 din proee dura penală, adi^ă de dreptul de oposiți- și apel? 1876,' Decembre 30. Tribunalul de Dâmbovița. vupa sentința cor iți na 1. cu No. 740 pronunciată de acest tribunal, în audient din 16 Octombre 1875, 'prin care con- lamnă pe loniță visitiul D Iul Ghițâ Ni culescu. fost domiciliat îu'comuna Roma nesci, actualmente cu domiciliul necunos cut, pentru faptul de bătae ce a comis, să stea la închis6re corecțională pe termen de 20 *^tle. Sentința a remas definitivă prin nefa- cere de oposiție Și apel rima u — După sentința corecțională cu No 1,085, pronunciată de acest tribunal. în audiența din 30 August 1876; prin cari condamnă pe Lupu Șubart și Bercu Ber- covicicn domiciliunle necuuoscuie, pentru faptul de furt ce afi. comis, să stea la îu- ehisâre corecțională pe timp'de câte ■■"a lună fie-care. AeAstă sentință a remas definitivă prin nefîicere dₐ oposiție și ape' — După sentința eorecțioi/ilă No. 911, pronunciată de acest tribunal, în audiența din 16 Iunie 1876, prin care este con- damnat Costache lân Gurban, din Târgul- Vestel, pentru faptul de furt ce a comis, să stea la închisâre corecțională pe timp de uă lună. Acestă sentința a remas definitivă prin neape/"' din partea condamnatului. Judecătoria ocolului III din Bucuresci. Prin cartea de judecată cu No. 800, din 16 Iunie 1876, pronuueiată'de acâstă ju- decătorie, în numele legel a obligat pe D. ONITORUL OFICIAL AL ROMANlFl 9 Ianuarie (10 Februarie) 18 2b. Georgian suma de lei noul 88. cu: clausa lor penala de câte 2 franci pe., ᵣfie- jare dO calculat de la 8 Iunie, anul curent' și până Ce împreună eu capetele să nu trâcă peste suma de lui vechi 1.500,. cât este competința acestei judecătorii, plus lei noul 5 cheltuell de judecată, osebit de iele de urmăriri Acest estract este supus oposițiel și a-’ jelulul, conform art. 29 si 21 din nroce- lura civilă AN UNO ADMINISTRATIVE * ¹ ² ³ ⁴ Primăria comuuel Galați. Din lipsa de amatori neputâudu-se efec- tua licitațiunea ce a fost terminată pentru arendarea moșiei Țiglina, proprietate a co- munei din acest județ pe timp de 3 ani de. ’ i 23 iprihe anul curent. Primăria a fixat din noă dioa de licita- e la 5 ale viitârel luni Februarie pentru ire finit publică spre cunoscința genera- ,a ca doritorii da a lua în posesie acâstă moșie să se presinte la ospelnl comunei în ijioa arătată, acompania^ de (garanțiile cuvenite, âră condițiunile de arendare se not vedea la cancelaria comunei îu tâteiji- de de lucru, de la ora 10 diminâța până i 4 dupe amâ^I. ■ No ?09, ( [( 1877, Ianuarie 2 Primăria urbei Brăila. Adjudecarea întreprind erei pavăreZ rbei în condițiunile respectivei a pu- licațiunel înserată în 'Monitorul Oficial o, 242 a. t. ce remăsese în urma ofertei mpra D-lul A. Borgheti cu un scăijămeut ) 107ₒₒ la ₀/° sub devis.neaprobându-se ae către D. ministru de interne dupe cum se arată prin ordinu No. 24,786 a. t. Primăria, în basa decisiunel eoni.ili- ul comunal cu No. 1 pajalipă «lin nqîia- mânarea lieitațiuneT pentru 5 FebruariO viitor, când se va deschide în sala pri- măriei. la 2 ore dupe amia^I, ținerea altei îițațil orale care va dura pânâ la 4 ore ᵣ jntru darea în întreprindere a ^isel pa- vărl, și care pentru anul 1877, se va com- ine din următârele lucrări- 1. Canalul începând din strada Bucu- ■ sci penă la Dunăre, construit cu beton ciment pe uă lungime de 909 m. 40, în 16re de lei. ... 114,000 2. Cinci poduri la^. ierile ur- bei construite cu zidărie de pâtră. 32,000 3. Pavarea pieței st. Mihail, a- . ,.nd trotârele cu dale piatră vov canicăsuprafaciade 11.350 m.C pătrațl . . 150.000 4. Strada bucuresci. imcepât ’ din piața st. Mihail până la bc riera nouă pe uă lungime de 1191 m. 40. Se esplieă că¹ ,a, Din piața șt. Mihail pânâ la strada R nnânăc . piața Bucuresci peuă lungime de 586, 00 m. pa- varea va cu piatră ordinară, cu pairi) țjânderi de piatră de granit pentru orturile din mijloc șitrn. țârele cu piatră volcanică; b Din strada Romană pânâ în piațaPopolulul peuălungime de 256, 40 m. pavarea va fi cu pier- iră ordinară, trotârele cu maca- dam, bordurile cu bolovahl și șanțurile cu piatră ordinară; ( Din piața Popolulul pânS la bariera Nouă pe uă lungime de 349, 00 m. pavarea va fi cu ma- cadam șanțurile cu piatră ordi- nară, bordurele de bolovani șitro- t’ârele de macadam; , d. Piața Bucuresci pavată cu piatră ordinară, trotârele cu ci- ment, cu bordure de granit; e. Piața Popolulul pavată cu piatră ordinară, trotârele de ma- cadam. bordurile de bolovani și șanțurile cu piatră ordinară în vâ- lâre tâte acestea de lei . 5. Strada portului, începând din piața st. Mihail până la vale pe uă lungime de 444, 55 m. pa- vată cu piatră ordinară, trotârele de ciment și lordurile de granit în valâre de. ... . 31E 000, ; Oho । L>0 884.000 Minimum prețul materialului consistând în nisipul și piatra dupe stradele denumite, care după project urmând a se primi de D. antreprenor în valâre . . . . . 140.000 Suma ,ue a se plăti. . 744,000 D-nii amatorii ce ar dori să însărci- neze cu acâstă lucrare, vor bine-voi, ca la dioa și ora indicată să se presinte la prL mărie a concura la licitație, însoțiți și de garanțiele prevâdute prin condițiunile re- lative. Se esplieă tot uă dată eă arh- 67 dim condițiunl remâne neaplicabiX pddâptim] dupe deslușirile din încheierea cdhsiliu- lul comunal cu No. 206, s’aă. stabilit, ca plata să se facă anualmentft,, j: Asemenea se mal esplieă că esecutarea projeetulul totalei pavărî a urbei și acelor' alte construcțiunl relative și care se urcă la suma de lei 3 850,000 se va aplica trep- tat pe fie-care an, și cu resursele reale de care va dispune comuna, pentru care D. antreprenor va avea a depune garanție in proporțiune cu valârea lucrărilor ce i se vor defige după aprobarea ije-căruia bud- getele anuali. No 82. 1 1^77 lanuariu 8 Prefectura poliții capitalei» De către agenții poliției gâsindu-se de j | pripas ] podul Mogoșâel, un porc și 2 scrâfe, unul la pâr negru, altul la păr bă- i lan și cel d’al treilea la pâr galben, toți în etate ca de ti el luni, fără a se sci al cui । sunt, se publică spre cunoscința tuturor, : ca cine va fi posesorul 1 , să s presinte la prefectură, pentru a f, ce să i se libe- rese. No. 1,841' 377, Ianuarie 22 rj.j^^^J'refpefi de.Ilfot. ' Locuiidrul Enciu Tudor, din eoimin¹ Cucueți, plasa Dâmbovița^ în Zi°a de 1 urent, încredințând unul cioban al sSil a- i nume Nicolae, la Stat mărunL dpheș, ochii negrii, pârul, sprâncenile negre și cam grâse, mustața mica, eu un semn grâpă în barbă, îmbrăcat cu cojoc lung, ciâricl albi, căciulă albă peticată în negru, și cu ipin- gea nâgră, 80 fișicuri gologani, spre a’l duce acasă No. T". Isulis’ș ifăcut nevăZut. ’?77 ' ie 15. OpSERVAȚIUNI METEOROLOGICE. Pe UA p 10b. Urlați. — Senin, 4 plus. Giurgiu. — Senin, frumos 6 plus. Găescl ^Senin, 8 plut Urziceni. — Senin. 2 plus. Bitești. — Senin, frumos 4 plus. Oltenița.— Senin, 2 plus. Călărași. — Senin. 2 minus. T.f — Senin, ger. Câmpi . — Senin, 9 minus Craiova. Senin, 5 jplus. Brăila^ — Șgniu, după am .. nlâe 2 minus. . Gala\i. — Timpul, frum ■ Chilia 4- Senin* 3 . R-Săraț. . Focșani — Sârâ plâe, apoi puțină nin- sâre 7. bT PăsccrnC Făitiiy nl Roman. Huși. — Berlad. — Plâe ;eu ninsâre 3. ebin, 6 . '■ N: i' e s. — Ninsâre., 8 Ninsâre, 3. - Ninsâre, 0 Vasluiti. - Nor, vântl. Făleiu. -.- Nor, vânt 8. Leota. — Nor, vân^lj, lilihailent. - Ninsârș, yâ ’ ' — Ninsâre, vânt Bacău.— No., vânt 0 Iași. — Plâe cu nins0reP3. Botoșani — Ninsâre. vânt 3 Dorohoi. — Moină 1. iltiNilOKI i. uhu 1AL Ai. HOMANIKI 80 I»miH ie (in Febroirie) 1877 SERVICIUL DE .ARNA CALEA FflATA \ STATI m l Mt'SUL I. NUHlLOf ■ BUCUirit SCI t GIUR GIU <- VALABL ~E LA OqȚQMB. ;L 1876 PENE LA NOUI DSPOSȚUN BUCu j^ESCI-GIURGlU (’ C 3IURGIU- BTJ C'URESCI ««țjwjniK 1 ARETAREA ARETAREA K1LOMK T REN-U R I LOR TRENURILOR de 1 TRENURI TREN TRENURI TKEN ' B U 0 U R E S CJ j STA' [ILNILE MIXTE fac citati oAȚllNILL MIXTE facultativ de mâr Pur 1 KILOMI.TRE de m&rfuri Nr. 1 Nr. 3 Nr. IOT de 1. Nr 2 Nr. 4 Nr. 103 ORE MtN ORE MIN ORE MIN 1 G I.y R G I , ORE MIW OSE MIN O»? H M । BUCURESCI restaurant Dimin. Sera Ame$ă-di SmâCdd Dimin D -am. 1 8.200Jilava 9 15 5 io 12 45 giurgiu! Bufet p,08"’*; , 9 OQ 4 '37 12 io j 12.600'Sintesci (haita j 9 35 * 5 30 08 5.000 I • 11 c c a i c 9 14 4 p 12 20 | 17.400 Vidra . . 1 9 43 5 38 A 33 12.750 Frătesci 9 48 4 57 1 2 30 • 24.400Gradisce (halta' 9 56 5 52 1 59 26.200 Bănesa .... 10 i i; 3 45 12 50 128.7 70 COMANa! Bufet â°Sire 10 09 6 05 2 19 43,500 pC0MAlNai Bufet S°Sire 10'26 C 13 ' 1 42 Plecare 10 L7 61{fă 3 u 47.6,00 Pornire 10 35 6 32 ' 2 17 ; 45.800 Bănesa 10 27 i- $ .23 3 43 54 400 . Grădisce. (halta) 10 51 6 148 2 3' ț 59.250 Frătesci 11 06 7 03 4 01 59,400 Vidra . . . 1 1 JO2 1 3 05 J 67.000 GIURGIU!Bufet p,08"’5 6 11 28 ' 7 26 4 n 63 <500 Bintesci (halta) . • 11 iă 7 io 3 30 4 J r IvCnJv 11 40 7 ,8 21 7^600 Jilava . . *. 1 1 27 7 25 3 48 i 72.000 Smărda 11 50 Sera Dupe-ami^â BUCURESCI restaurant Dim'.n 3ir^ D. amicii 12 _ ■ j. i • ;v Trenurile Ne. 103 și 104 vor circula obligator \n filele (le Mercurea și Sâmbăta luând și căletorl de cl. I -;i II pene la încetarea circutațiuneî vaporelor accelerate ’ F * - A A UU LIMA UlOURD. Cursă directă intre Viena-Const'antinopole și vice-versa MERCUREA ȘI SA^BATA L, Cursa Viena-Constantinopol*: sosire ia gara Târgoviște In ora 8—30 a. m; cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în « Filaret « 9, — eu tronul local. Plecarea diu gara Filaret lă 0^9—15 cu trenul Nr,,.l. , ?. Cursa Coii8ian,ftaopolfi-Vkna : Sosiie iu Giurgiu (Smârda) la 4 ore u vapor local din Ruseiutf So ire în Bucure ara Filaret cu t 4,1 —25 m sera are din < a Filare' la ora 7 și 30 i, eu trț-nM 1< al Sosire în gara Târgovisi o la ora 7 și 4 minute. Precare» dii . și. 15 m cu Lenul accelerat “ ‘ tul Nr. 2; Cu trenul mixt Nr. 11 spre PitescI 4. Trenul Nr, 10 I : Ca trenul aeceierar Nr 1, l’a bia 8 15 minute . la Bră iman, lași-Sueeva, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. 5. Trenul Nr. 1 : or .4 .jr. t Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, Lemberg ceva " man.’ Galațl, Brăila, la orn 8 și 30 minute dimi u R fi. Trenul Nr. o: । Cu trenul (delposU care sosesce în Ruseiuk din ia ia orele 3 p. m. ₜ DIRECȚIA DE EXPLOATARE. 29'Ianuarie (10 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL Ri VĂNiKÎ CU‘W:. HUi,'? bU‘ "șef j Febnnr:' v . Cnmp-.il Oblf^țiuni pᵣₐi. I '79 ₛ » » 73 (^OtPloi ■ Calpul *.• v nș.) 119 tomnate rurpie " . 169 iijncjițre urbaac 8 i bpraM «jppenhieim-Lbiiiri ₛ(l • 71 ^teln-Ijpndrs i £5747. . ₛ ianticipal EnT.1. 68 ᵣ ci! primo Bncnreșci' (r>i- M ■ 1 lat® de (20 lai) 07pi 7-18'/» Âctfnmle căuorTarate, ;bmâns 4 Societăți unațiaifa s Ro-I — „ i&niai (500 l.Tiberâți.250) I —ᵣ (500 1,) Societăți Daci a 245 „ (500' l.)*Sdmetâțr «if.!?» - î Societăți Romftaia . ' jQ” „ Idem a Ilrs^niițiiuns v Epitropia spitaliiinl Brâucoveitsc. In (jLiua.dai 7 Februarie viitor,da ora 11 dimintya,' urmend 1 se dost&ide dip noii licitațiune ju cancelaria opifropil, pentru înființarea uliul 'car funebrii, piu care,să să conducă-moxți la cifhitir, । după placul și condițuyjiliaflate îfi citata'câncelane; se — 1 < i _________________j.jQuqIu__¹ '■ 'HehSntb' Ps 5 radei pe 3 iuni . 99.35 Londra la vedere .’ ¹ , — B pa 3 lan 25.07V, EMU U vedere ₄ pa 3 lun: 21? ScomțCri •• >,■ 36 AWCfJM PARTICULARE . ibli< că doritori dea lua parte la acese ta lici; trebue să poseda gar provr >ne de 100 lei. (3-2d) Epitrop .V. Bibesc \î oșm uiep .Dărmănesci, diu districtul iluscel. plasa Râurilor, cu 200 pp- ., g6ne .arătură, livtdl de pruni, pivă și po- vatnă... este de arendat de Sf. George vii- tor. Doritorii su pot. adr««« la proprietar, str da Polonă, No. 70. % u Subt o Itamâ limpede și plăcqiâ; acesiu|5i7 0pă reunește Quinqmna, ce esle toniculă prin excelleoțâ, fertilii, unulu dir. prmcipaleleckmeote ale sângelui. Eli! esle adoptată de către medici cei mai disiio{> di Par . pentru cirea coloriloru palide, înlesnirea devlopmeniului feieloră tinere, și a reda corpul principurile srie alir.it' saă perdule Elu face ca se dispare pe dati aceste dureri de stomachă causaie prin anaein'ie sau leuporrhee lai care "damele suntu așa de deșii sujete, elă regularisea^â și Inlesnep e menstrua este rdonatd cu succesă copiiloru paliul, lymphaticl iad icrofuloșl. In 6 di [ oftâ de mâncare, favoriseaijâ digesiiunea și convine la toate persoanele care au perdulă lâ _ in lucrare, maladii, convalescențe, etc. Bunele resultaturl ie vAdu pe datâ. VIN OF. QUINQU'NA FERRUGINOSU Vinulu < intră ■ c^slâ ; narațiune este cumpâraiu directă de la Malaga prin Cassa nâstră, care ra inirel^ijuteadâ de câiO vinuri avăudă LVLV1 TUTUNURILOR, Controlor gener peleanu. Director general, R. H. Lany. M0NIT0PBL FICIAL AL ROMlNIEl ¹ Ianuarie (10 Februarie) 1877 416 G _ Rpitropia spitalului Brânwepsc și a Sf. biserici Domnita-Băla^a. In diua de 3Î Ianuarie eițrej^ la^ora^l diminâță mmând/a se ține din nou lic£ tațiune prin oferte sigilate, ta cancelaria acest' I epifropil,”pentru a se da în antrtT- prisă aprovisionarea spitaluluIBrâncove- nesc, cu pae de grâfi trierate cu mașina, până lă 30 cate de¹ /măsură,¹ pentru salte- lele trebtiîtâre bolnavilor, în cursul între- gului an, fiind că la licitația ținută în diua de 20 lannarie curent, conform publicați- meY înserată în Monitorul oficial No. 280 din anul 1876, nu s’a obținut prețu avan- tagios pentru spital; se publică ca dori- tori de a lua asuprăle acâstă antreprisă să se presinte în locul, dina și ora mal sus însem- nate spre concurare, însoțiți fiind și de ga- ranțiile cuvenite în bani, saubonnri de ele Statului^ penă la valâre de lei 100.. >'CondițidniltPrelative la aprovisionarea ^ ^ ^^p^Aedeafin tăte •> tacr.u w cancelaria ep^ropțel. , Epic mp p NuBibeicubt-i bii tnvi sq «"Safet# ⁶jⁿbl». 74604 n 71677 ’ QÎ „ 85 74755 n 74778 Ș 1IJ ,74605 74676 huu ( 74754 74777 77 n > ii ”2 Hsoa ” 3 74675 1 11 Oii --- 74753 74776 74607 77 74674 77 74752 n 74775 n»8 T) 74608 74673 74751 n 74774 74609 74672 74771 74770 T) 74773 74610 77 74671 77 74769 T) 74772 7463 74630 7471 74701 74768 T 74771 74629 74702 î n 74767 7479 74782 74628 74703 74766 n 74781 74627 74704 n 74765 7495 74944 n 74626 77 74705 ”OâJ 74764 fl 74942-3 n- 74625 77 74706 LISTA fi . 74624 fi 74707 fi ■ 1 3 7469,3 74708 de bonurile care lipsesc .cu desăvârșire a- -S fi vând cupânele lor până la Octombrie 1876 ii slt 74622 fi 74709 74621 r 74710 c ^8. 7466 74660 7474 74740 Sena ? No. Seria No. 74659 74739 iîî II JS SJe. , /^O a ^4658 n 74738 ..... 74657 n 74737 7465- 74650 7470 74765 n 74656 n 74736 n’8 74649 f) 74764 74655 fi 74735 n 74648 n 74763 n 74654 74734 74647 74762 74653 » 74733 n 74646 fi 74761 n ’/ 4652 n 74732 n 74645 T) 74721 n 14651 r> , 74731 U ” 74644 7473 74722 7462 74611 7469 74690 r> 74643 74723 74612 77 74689 fk 74642 n 74724 74613 77 74688 74641 74725 G 74614 77 74687 7470 74700 747Î 77 74615 » 74686 74769 7472. 77 74616 n 74685 ” 3 74768 74728 n 74617 77 74684 74767 74729 77 74618 77 74683 74766 74730 74619 74682 74620 74681 Publicând acâsta, rog pe toți D-nil ban- '.464 74640 7472 74711 oberi și particulari cărora li se va presenta 74639 74712 asemenea cupâne, să nu le primâscă, denun- fi 74638 n 74713 țăndule autorităților competinte. 77 74637 77 74714 n 74636 f) 74715 Cnratela biserîcel Bulgară. n 74635 n 74716 n 74634 f) 74717 Casele repausatnlul Silivestru Penu fi 74633 77 74718 etagiul de sus despre uliciâră, situate în T) 74632 n 74719 Jicniță, strada Sf. Ionică, No. 10, se dau 74631 fl 74720 cu chirie de la Sf, Gheorghe 1877, prin li- 7467 74670 7475 74750 citație publică, care se va tine în diua de r> 74669 77 74749 13 Foberuarie Duminică, la orele 12, la i 74668 77 74748 biserica Bulgară, calea Vergulul, No- 6. 74667 74747 GbSiD 74666 74746 74665 74745 Rectificare.--- In Monitorul oficial cu A 74664 74744 No. 20, de Ia fl” Ianuarie (8 Februarie) 74663 M 74743 1877, la seriiln site la sorți s’a trecut 74662 74742 I din erâre seria 4662 No. 51 în loc de se- 71661 » 1 74741 1 ria 4-" "2 No. 61. s' ‘ V $ : 1 L.