No. 21 Unnum&25b 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL '•‘E »>N, TREI-ȘECI și ȘESE; șiSE LUNI, E (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie ) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI DECI LITERE. TREMDEOI BANI (inși analî-a și: ■ ■ parte, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pfină la cincl-deel linii, cinei lei; eră mal mare de eincl-deel linii, fiece lei DIRECȚIUNEA strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA Președinția consiliu- lui de miniștri: Decret. Ministerul de finance : Decret. — Prescurtări de decrete.—Deeisiune. Ministerul de resbd: Prescurtări de decrete Ministerul de justiție Circulările D-lul mi- nistru de justiție către D-niî priml-președințî și președinți ai curților de apel, precum și că- tre D-nii primi-președințl și președinți ai tri- bunalelor. Ministerul de interne . Reetifiare PARTEA NEOFICIALA. — DepeșI telegra- fice. — Buletin esterior.— Program pentru ser- viciul solemn ce se va ține la 20 Ianuarie. — Sumarul ședinței Senatului de la 25 Ianuarie.— Sumarele ședințelor Adunărei deputa teritoriul Austro-l ngar). piarele privesc ca un fapt regretabil cele ce s’ati petrecut la Constantinopoli Monitorul-Universal, cousilie pe Euro- pa d’a nu se grăbi. El dice că deslegarea crisel prin forța lucruiilor va nasce din propresde răului, care bântue pe Turna BULETIN ESTERIOR Foile germane fac diferite aprecieri contradictorii asupra politicei ce ar urma guvernul german și al Austro Ungariei, in cas când Rusia s’ar de cide a lua ofensiva contra Turciei. Uă scrisore din sorginte oficială , adresată din Berlin Corespondenței politice din Viena, susține că eventu- alitatea unei neînțelegeri intre Aus- tria și Rusia nu este de temut După acest corespondent, Germania consi- deră tot-d’a-una ca urgentă uă înțele- gere Austro Rusă „Trebue , adaogă scrisorea în chestiune ca acestă în- țelegere să conducă la scopul care a fost formulat într’un mod destul de limpede; Rusia, vedend onorea sa an- Diarul Debats, deplânge căderea lui' Midhat-Pnșa. El crede, că nici chiar ine- micil Turciei n’ar fi putut s’o consilie la uă imprudență mal culpabilă. Diarul De- bats face apel la înțelepciunea Cabinetelor Europene și le conjură a se abține di la ori ce i’.d îrâ.e vătămătdre Londra, 6 Februarie. — Diarul limes crede că ministerul Iul Edhem-Pașa, va lăsa în curând lecui unul Cabinet de conce- siuni. Times adaogă: „DAcă Rusia ar voi să îuaintese mal departe, de cât o consilie conferința, noi nu o blamăm Deră, câl privesce pe Anglia, înainte d’a respunde circulărel prințului Gortschacoff, ea va as- cepta resultatele revoluțiunei de la Cons- tantinopoli. Londra, 8 Februarie dim — Discur- sul regal care se va pronuncia pentru des- chiderea Parlamentului va fi fdrte scurt în ceea ce privesce cestiunea Orientului Regina Victoria va esprima satisfacțiu- nea ce încercă de a fi cooperat la încheia- r?a armistițiului; ea va (|i<'e că regretă într’un mod viii că Pdrta a respins propu- nerile Puterilor, propuneri, cari nn sunt contrarii intereselor JTurciel; va adăoga că a rechiămat pe Sir EHiot pentru a i manifesta nemulțumirea sa; va formula speranță că incidentele cari s’afi produs de curând nn sunt de natură a impedica resoluținnile pacifice alo Putorilor și res tabilirea relaținnilor diplomatice cu Tur cia. Regina nu va vorbi de loc despre con- duita ce va ține Englitera. Paris 8 Februarie dim. — Textul cir- culărel Principelui Gorciakoff a făcut aci o mare impresiune; el pare că indică, se crede, că Rusia este decisă a lucra singu- ră la trebuință. (Havas.) gageată, nu se pole da înapoi, cu uă armată de 350 000 dmeni in lacia batjocurilor Turcilor." Gazeta de Co lonia, din contra, publică uă depeșă din Viena în care se emite opiniunea că Rusia sc înșela decă comptesă pe sprijinul Germaniei și al Austriei in cașul unui resbel Ruso-Tiirc Les Tubleltes d’un Spedateur, i n numărul său de la 4 Februarie . vor- bind despre negociarile directe înce- pute între Turcia, Serbia și Munte negru pentru încheiărea păceî, firmă că guvernul turcesc nu recla- mă, cel pucin ca condițiune sine qua non, ocupări a Alexinatzulul. Turcia nu va face dinacesta uă condiținneabsolu- tă de cât când Serbia ar persista a cere din partea a evacua rea Micului Zvor- nik. Porta nu doresce de cât un lucru statu-quo ante bdlum, urmând ast-fel consiliele Puterilor în privința Serbiei piarul 11 Diritto, ocupându-se de condițiunile de pace ce Turcia pare dispusă a acorda Serbiei și Muntene- grulul, dicc că Puterile europene tr - bm să se bucure de acest resultat care era scopul principal al conferen- țel ținută la Cons’antinopoli. Porta,ca- re se părea că desprețuesce orl-ce in- gerință străină, care refusa cu stăru- ință de a adera la consiliele ce dife- ritele State ale Europei i da, pare astă-dl că voesce să aplice spontaneu acelâșl reforme ce ’i se impunea, oferă stainquo Serbiei învinsă și uă concesi- une de teritoriu Muntenegrului învin getor, cu tote că, supunând adeverul, victoriele sale n’au avut nici un resultat decisiv. Puterile europene nu au acum altă datorie de împlinit, de cât aceea de a consilia Principatele rescula te ca să profite de bunele disposițiunl ale Turciei. Ar fi uă nebunie de a crede—ada ogă, acelaș diar că înclieiarea păcei intre Turcia și Principate pdte însem- na un singur pas spre soluțiunea ccs- tiunei Orientului. Reslielul care a is bucnit între Turcia si Serbia si Mun tenegru nu este de câl un simplu inci dent care a fost suficient pentru a re- aprinde rescdla și care putea da Rusiei pretextul unei intervențiuni armate 65b . ' UElClA Al i.UisiANlfti 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 Europa, chiar după încheiarea păcei i molitfele, fie-care pe mormintele paro- între Portă și insurgenți, are tot-d au chialilor sei. na datorii de împlinit către umanitate In tot timpul acestei solemnități, se și în profitul civilisațiunei voi trage clopotele, de la tote biseri- cele din Capitală. Preoții, ai căror enoriași au mor- minte în cele-alte cimitire, după ce vor termina sânta liturgiela bisericele lor, vor porni tot în aceiași ordine la ci- mitirele respective, pentru a ceti mo- litfele. La Republique Francaise dice că ’ 'orta este forte hotărâtă de a cere ga- ran ii Serbiei Deră cari sunt acele garanții? Nu se specifică nimic în a- cAstă privință. Ast-fel Serbia, pene a nu merge mai nainte, așteptă, decă trebue a crede unei telegrame din Bel- grad către Times, răspunsurile la a- pelui ce a făcut Puterilor occidentale „pentru ca ele să intervină spre a a-l rangia cu Porta nisce condițiunl de pace satislăcetore pentru auiendouă guvernele și cari sa nu coprindă lu- cruri ce ar produce prea multă supe- , are Serbiei și Muntenegrului.“ SENATUL SESIUNEA ORDINARA. PROGRAMA poitlra serviciul solemn ce se va ținea pentru sufletele marților, în dioa do 29 Ianuarie. I. înalt Prea Sânțitul Mitropolit Pri- mat, împreună cu alți prea sânțiți ar hierei, va începe serviciul divin, în capela cimitirului Belu, la orele 10. Sumarul ședinței de la 25 lanuariu, 1811. Președenția D lui vice-președinte lân Ghica asistat de D-nil secretari Ștefan Belu și Rășcanu Demetriu. Ședința se deschide la 2 ore după amâiJT. t’reseuțl 40 D-nl senatori. Nu respund la apelul nominal 30 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: PreaS. S mitropolitul primat. D-nii M8- tăsaru T., Paladi I., Pâclenn N., și Pleșo ianu St. starea de degradare intelectuală și chiar materială a universitățel de Iași; 2) . Ce măsuri D-sa a luat spre a în pe dica acestă stare deplorabilă a unul insti- tut deaședământ superior, cari, îu facia e- lementelor străine din țările vecine, ame nință românismul, 3) . Câte catedre numără universitatea, câte sunt ocupate și câte neocupate, 4) . La ce 6re se țin deosebilelejprelec- țiunl; 5) . Câți studențl numără fîe-eare făcui tate; adică, câți înscriși și câți efectivi; 6) . Câți profesori ocupă și alte funcți- uni și ce funcțiuni sau mandate și cine primesee onorariele titularilor absenți, 7) . Cine înlocnesce pe profesorii ab- senți, și ce calități academice întrunesc; 8) . Ce măsuri D-sa a luat spre a face ca universitatea de Iași să aibă și profe sori âră nu numai studențl. — Se va comunica guvernului. D. Deșliu întrebă pe D-nu ministru de justiție, care se află pe banca ministeria- lă decă crisa ministerială de caro se vor- besce de mai multe dile esistă în adevăr, și în asemenea cas decă ea a liiat vr’un sfâr- șit. D. ministru răspunde că țera are un gu- vern, însă duo! D-nT miniștri demisionând, rbgă pe D. Deșliu să aștepte ca să se a- nunțe de președintele Cabinetului complec- tarea ministerului. Nemotivați: Prea S. S. episcopul de Huși, D-nil A- pustolânu G., Brătianu I., Catargiu Las- II. Toți preoții din Capitală vor se- !. mrsi pe’la bisericele lor sânta litiu- Gobăleescu Gr. Ghermau Menehs, , . Golescu AL, Gridov N., Lahovari N., Le- ■hie, la orele obicinuite, spre memo- Șai- ! a o eic ou c nune,spre mmo- ᵣₚ,ₑn Isaia, Negrea S.. Negruți Al., țLi na repausațiloi , din parocluele ies- căni V., Sturdza D.,Vlaicu Nicolae, Leca ⁿective. ■■■ ' d t III. La orele 11, toți preoții, ai că- or enoriași înmormentesă în cimitirul lelu, «o vor aduna în biserica St. Ge- orge-Nou, de unde va porni pejos, pen- ru cimitirul Belu, în ordinea urmă- tore ■ 1 । Uă escortă de gendarml; 2) Mai multe stegari bisericesc!, avend pe ele învierea Domnului: 3). Un chor bisericesc; 4). Un prea sânțit Arhiereu, urmat de toți preoții, cari vor merge în rend câteduoi, îmbrăcat! înepitrafirși sfită După ce procesiunea va sosi in ci- mitir, se va ascepta terminarea servi - ciulul după care se va esecuta paras tasul general pentru reposații înmoi mentali acolo în mifllocul cimitirului, G„ Lugenu P. — Sumarul procesului-verbal al ședin- । țel precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătdrele comunicări: Adresa D lui senator Teodora MS lăsa- ru, caro, pentru motive de bălă, declară că deinisiunesă din mandatul de senatero. Senatul nu acceptă demisiunea și men- ține congediul nelimitat acordat deja D-lui Mătăsaru. Adresa D-lul senator Vlaicti Susnea îu alăturare cu un certificat medical , prin care se atestă că D sa este bolnav pen tru caro cere un congediil. — Senatul acordă congediul. 1¹ senator Gridov cere asemenea un congeliu tot pentru motiv de bulă, înain- tând și un certificat medical. Senatul nu acordă congediul D. vice-președinte comunică ordinea di- lel, și invită po D. Grăjdănescu a desvolta propunerea D-sale. D. senator Grăjdănescu desvoltâsă, con- form reglementului, propunerea prin care cere a se ceda județului Vlașca duoâ caso alo Statului din orașul Giurgiu. Susțin luarea în considerațiune a pro punerel D-nil senatori. Ilariton Racotă Deșliu, Orlănu, Cogălnicânu, Haralambif și Orăscu. După închiderea discuțiunel se puue la vot luarea în considerație și se primesee. Conform reglementului se procede la a- legerea comisiunel ad-hoc , însărcinată a converti propunerea în project de lege, și sunt aleși D nil D. Colonel Haralambie cu 39 voi uri. Racotă Bariton Lahovari Nicolae . Orăscu Alexandru . n T) 37 34 32 !) D. senator Cogălnicenu adresâsă D lui ministru de culte și instrucțiune publică uă interpelare asupra stărel în care se gă- unde va fi asedată uă masă cu uă co- gțgce universitatea de Iași livă pe ea după acesta preoțit vor ceti 1). Decă D. ministru are cunoscință de Acești patru D-nl senatori împreună cu autorul propunerel D-nu Grăjdănescu sunt proclamați membri ai comisiunel ad-hoc. D. Deșliu declară că persistă în demi siunea D sele de delegat al Senatului la comitetul pensiunilor Se pune la vot demisiunoa D lui Deșliu și nu se primesee Ne mal fiind nimic la ordinea (Jilel, D. vice-președinte rădică ședința și anunciă pe cea viitâre pentru Joul, 27 curent. 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNlti 65< ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 25 Ianuarie, 1877 Președenția D-lul vice președinte Leca Dimitrie. Ședința se deschide la 1 oră după a- mâdl PresențI 108 D-nl deputațl Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedift D-lor deputațl Ga- mulea George, Agioglu Alexandrii, Căniă- rașu Dimitrescu și Campiniu Radu. Se refusă congediul cerut de D depu tat Caraianoxlu Nicolae. Se trămite la comisia de petițiuul, pe- tițiunea mal multor cetățeni din Vaslui, aceea a mal multor locuitori din comuna Orăști, districtul Ilfov, a elevilor șcdlei de poduri și șosele, și a minorului Nicolae Pădureanu. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-lul Alexandru Chiriac , a D-lnl Antonie Marcopolu, a D-lul losef Gruber, a D-lul Gheorghe Gheorghiade, a D-lul Vasile Vlădescu și a D-lul I6n Gheorghiade Se trămite la comisia comunală peti- țiunea locuitorilor din comuna Băznâsa, județul Botoșani. Se citesce raportul comisiunel de veri- ficare, privitor la alegerea colegiului I de Bolgrad. După discuțiunea urmată se puue vot conclusiunile laportulul, relative invalidarea alegerel. la Ia Votanți Abținuți. Majoritate de ⁹ ₃ Bile albe pentru. „ negre contra . . 78 . . 1 52 69 9 D. președinte proclamă eă Adunarea adoptat conclusiunile acelui raport, și de- clară vacant colegiul I de Bolgrad. Se citesce raportul comisiunel de veri- ficare, privitor la alegerea colegiului II a de Olt. După discuțiunea urmată, se pune la vot propunerea de a se amâna verificarea acestei alegeri până la venirea D-lul mi- nistru de interne. Votanți. Majoritate absolută Bile albe pentru Bile negre contra. 85. 43. 44. 41. D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat amânarea. Se continue discuțiunea pe articole a- supra projectulul de budget al ministeru- a sumei de lei 2,000 la materialul scâlei lui comerciului, agriculturei și lucrărilor ide meserii din Bucuresci y entru facerea de publice. Cifrele propuse la cap. I, art. 1. Admi- nistrațiunea centrală, se adoptă după pro- rea căeiferate Bucuresct-Giurgiu, la cap. ■ jectul comisiunel, suprimându se apunta- mentele advocatului, și remăind ca acâstă însărcinare să se îndeplinâscă de un ad- vocat detașat în permanență de la adml nistrația domenielor. Cifrele propuse la art 2, personalul consiliului tecnnic se adoptă după pro- jectul comisiunel. । Orele fiind 5, ședința se rădică, anun- ciându-se cea viitâre pe Mercurl, 26 Ia- nuarie 1877. Sumanul ședinței dela 26 lanuariii, 1877. Președinția D-lul vice-președinte Teria- chiu Alesandru. Ședința se deschide la amddl PresențI 107 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente aprobă. Să trămite la comisia comunală petiți- irnea locuitorilor cătunului Hărmănescil, județul Suceva, a locuitorilor comunei Po dișorul, districtul Teleorman și a locuito rilor din cătunul Perienil, județul Tutova. Să trămite la comisiunea de indigenat, petițiunea D-lul Dimitrie Ghiauțu. Să trămite la raportorul comisiunel bud-, getare două adrese ale primăriei comu- nel Iași, privitâre la budgetul ministe- rultii de interne, pe 1877. j plăti lucrări de poduri și șosele contrac- Se continuă discuțiunea pe capitole a ’ tate din anii trecuțl. supra projectulul de budget al ministeru- lui agriculturei, comerciului și lucrărilor publice pe esercițiul 1877. Cifrele propuse îu statul lit. C,persana- , Iul de serviciu al administrațiunei centra- i le de la cap. I, se adoptă adăogându-se după propunerea D-lui ministru lei 2,200, apuntamentele unui autograf, și scădâadu- se lei 880 salariul adjutorulul de la presa autografă care să suprimă. Cifrele propuse la § 2, material de la același capitol, se adoptă reducendu-se, după propunerea D-lui ministru, suma de lei 1,000 pentru reparațiuni la lei 220 și aceea Lde lei 2,100 de la diverse la lei 1.500. Cifrele propuse la capitolul 2 serviciul de poduri și șosele se adoptă reducendu-se, după propunerea D-lul ministru, suma de lei 6,600 apuntamentele unul inginer or dinar cl. I, și adăogându-se Iei 5,520 a- puntamentele unui inginer ordinar cl. II, pe lângă cel 9 ee se prevedea în project. Cifrele propuse la capitolul 3 controlul și poliția căilor ferate, și la capitolul 4 controlul căilor ferate în construcțiune se adoptă succesiv după projectul comisi- uneî. Cifrele propuse la capitolul 5 șeâlele de agricultură și meserii, se adoptă după projectul comisiunel cu singura adăogire saitei c și cârșafurl. Cifrele propuse la capitolul 6 esploata- 7 esploatarea caetferate lași- Unghenl ș: la capitolul 8 lucrări de poduri și șosele contractate, se adopt’' succesiv dup p • , jectul comisiunel Cifrele propuse la capitolul 9 intreti- nerea căilor naționale se adoptă ea în pro- ject adăogându-se, după propunerea D-lul ministru, suma de lei 100,000 pentru în treținerea lucrărilor de arte esistente Cifrele propuse la capitolul 10 suven- țiunt acordate orașului Bucurecscl si lași se suprimă, adoptându-se numai suma de lei 8,997, bani 8, pentru apărări în contra i lundațiilor. Cifra propusă la capitolul 11 plata a nuităților vagonelor pentru linia acționa- rilor, precum și aceea de la capitolul 12 și cel din urmă, anuitatea măsurilor si greutăților se adoptă după project. D. ministru declară că nu pote adera la tâte amandamentele adoptate și votarea în total remâne a se face într’uă altă ședință. Se trămite la secțiuni propunerea pen- tru înființarea a două scoli ferme de cul- tura viei și fabricarea vinului. Se ia în discuțiune projectul de lege relativ la deschiderea unul credit supli- mentar de lei 180,904, baul 75, cerut de D. ministru de lucrări publice pentru a După adoptarea luărei în considerație și a fie cărui articol în parte so pune la vot proiec i,l în total. Votanti .... Majoritate reglementară Bile albe pentru . „ negre contra 68 . 39 60 . 8 D. președinte proclama că Adunarea adoptat. So ia în discuțiune projectul de lege re- lativ la deschiderea unul credit suplimen- tar de lei 11,855, pe sema D-lui ministru de finance pentru restituiri de taxe. După adoptarea luărei în considerație și a fie cărui articol în parte, se pune la vot projectul în total. Votanți................ Majoritate reglementară i Bile albe pentru • . „ negre contra . • D. reședințe proclamă că . 62 . 39 . 50 . 12 Adunarea & adoptat. Orele fiind 5 după ame-di, șeuluța să rădică, anunțându-se cea viitâre pe Joi, 2 Ianuarie 1877. SENATUI SES1UNEA ORDINARA Ședința de Ia 18 Ianuarie 1877. Președenția D-lul vice-președinte Mi- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 hail Cogălnicdnu asistat de D-nii secre- tari Belu Ștefan și Rășcanu Dimitrie (urmare D. Cogălnicânn D-lor , legea respon- sabilității ministeriale este uă lege apă- rAtoro pentru fie-care minister. Și sunt încredințat că nici guvernul u’a înțeles de a nu veni cât mal curând cu un project de lege, tocmai pentru că sunt încredințat că și guvernul, și Senatul, și țâra, fie-care voesce să vai)ă în sfârșit Constituțiunea nâstră îndeplinită. Nu suut de opiniune do a se admite propunerea D-lui Deșliu, fiind-că adoptându-se, tocmai am ajunge să nu avem nici uă dată acostă lege pe care tâtă lumea o așteptă cu aceeași ne- răbdare ca și D. Deșliu. Eii difer de opi- ninnea D-lui Deșliu în privința aplicării inițiativei Corpurilor Legiuitâre în mate rie de legi. D-lor, recunosc că este bine ca Corpurile Legiuitâre să aibă inițiativa legilor, ânsă diferind de opioiunea onor. D. Deșliu . nu mă pot uni cu teoria că i- nițiativa Senatului și a celul-lalt Corp-tre- bue să fie întrebuințată la confecționarea a ori cărui project de lege; acâstă iniția- tivă trebue să fie numai uă armă de care se slujește un Corp Legiuitor când pute- rea esecutivă este stăruitâre în a refusa să dea țgrel uă lege pe care țâra o recla- mă. Efi nu cred și sunt încredințat că nu este acâsta intențiunea guvernului; și când D ministru al justiției a dis că nu este momentul acum, acesta cred că este uă o- piniune individuală și nici măcar hotărî- tă; D. ministru a înțeles numai că sunt și alte legi mai importante cari trebuesc vo- tate mal ânteiu. Iată dâr pentru ce nu sunt de opiniune că noi să ne ocupăm actual- mente cu projectul de lege al D-lul Deș- liu care este în secțiuni, cu atât mai mult că D. ministru ne a spus că în secțiunile Camerei se deliherâsă un altj project de lege, și ce s’ar întâmpla? Senatul s’ar o- cupa cu projectul D-lui Deșliu, Camera sar ocupa cu projectul înfățișat din ini- țiativa a duul deputați și așa s’ar încru- cișa: cel de la Senat ar merge la Cameră și cel de la Cameră ar veni la Senat. Și resultatul are ar fi? Ar fi confusiunea. D-lor, nu cred că pdte să fie momentul de a desgropa projectul de lege propus de onor. Deșliu; am putea face acesta când ministerul s’ar refusa a ne înfățișa un asemenea project; și nu cre^caminis Ierul să refuse. căci el face parte diuace- lași guvern al căruia program ’l a citit onor. D. Deșliu. Viu iarăși să dic , diferind de opiniu- nea D lui ministru al justiției, în ceea ce a dis deca un asemenea project trebue în- lațișat actualmente. Decă un asemenea project de lege s’ar fi înfățișai de mal na- inte nu s’ar ti produs conflictul dintre D. Manolache Epurânu și Cameră, și, ceva mal mult, nu s’ar fi produs și conflictul ce era să isbucueseă între Senat și Cameră, | conflict care s’a presentat, der care s’a în- lăturat numai prin prudența politică a Se- uatiilui, care a votat propunerea veuerabi- căci în ultimele ite prin lege, după cum a afirmat D-sa erl, am putea să le ștergem din budget. Aștept de la lealitatea D-lul ministru să facă acâsta, și să uu vfi spăimântațl, D-lor 662 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 de cât a declara că mă asosied și eă cu propunerea D-luI loneseu și o supniiî o- nor. Adunări prin două amendamenle. La art. 51, este prevăzută retribuțiunea a 480 învățători de gradul ântâiil. norma- lișll, a lei 720 pe an. Eli propuiiî pentru acel învățători câte 960 lei, în loc de 720. Mal este prevăzut pentru 1300 învăță- tori de gradul al douilea, câte 360 lei pe an. Pentru aceștia propuiiî câte 600 lei pe an. D-lor, ați ascultat tâte desvoltările, mal mult de cât complecte, ce onor. D loneseu a dat într’uă improvisațiune fârte eăldu- râsă și bine simțită. D-sa, a arătat nece- sitatea în care se iflă acâstă Cameră de a vota, într’un mod serios, organisarea scâ- lelor rurale, așa că, resultatele ee țâra le aștâptă de la acele scâle să fie reale, să nu fie ilusorie. La argumentele D-lui loneseu, ’mi voifl permite astădl a adăoga numai uă singură observațiune, și vă declar, D-lor, eă acâ- stă observațiune ’mi este sugerată de mal mulți profesori din urbea Bârlad, unul din cele patru centrurl mari de instrucțiune îu țâra românâscă. Mal mulți profesori dintre cei mal distinși, din orașul nostru, în so- licitudinea lor pentru sârta învățământu - lui rural. ’ml-ati făcut observați unea ur- mătâre și ’ml-ati pretins chiar a o releva înaintea D-vâstră; ’ml-aii <)is că ar fi forța bine, că ar fi uă măsură fârte îuțelâptă din partea acestei onor. Adunări, de a snstra ge pe învățătorii rurali de sub iufluența și [dependința primarilor cu alte cuvinte, ar fi fârte nemerit, ca întrâgă retribuțiune să se plătâscă acelor învățători din casa Sta- tului, iar nici de cum din casa comunelor. Pe lângă acesta, să dăm acelor învățători de categoria I și II un remunerării! mai convenabil, ca să nu aibă nevoe de a re- clama subvențiunl de la primari, căci ace- ste snbvențiuul pun pe profesorii noștri în nenorocita posițiuue de a fi la grația primarilor de la țâ'ă îu tot momentul. Primarii de la țâră, cari nu escelâsă printr’uă conduită din cele mal lăudabile, care nu sunt tot-dâ-una bine pătrunși de însemnătatea învățământului rural, cari nu simpt într’ânșiî tot respectul ce se cuvine învățătorilor sătescl, de multe ori profită de subvențiunile ce comunele acordă ace- lor învățători, abusâdă de posițiunea lor, și ’l maltratâsă. Aș putea să susțin aceste lafirmațiunf prin uă mulțime de esemple trase din cunoscințele mele particulare De aceea, aș propune, și cred că sunt de ! acord cu ideele emise erî în acâstă onor. Cameră de D. 1 loneseu, să facem un spor la învățământul rural de 500,000 lei, și eu acest spor să se plătâscă ceva mal bin« învățătorii rurali. Cu modul acesta, cu sa- lariul ce propuifi eă a se da învățătorilor rurali, ’I veți pune în posițiune de a se ^sustrage de la influința primarilor, și le, veți garanta demnitatea ce trebue să aibă, deputațl, de acestă cerere a mea, căci sunt precedente că Adunarea a revenit asupra unul vot. Acestea sunt esplicațiunile ce a- vâm să datt. Este vorba de 15.000 de lei care, eă aș voi să nu fie trecuțl în b idget, sâti cel puțin reduși în mare parte. D. G. Chita, ministru de culte și in- strucțiune publică. D-lor deputațl, onor 1). Nicorescu ’mi face astăzi două impu- tări : una că la răspunsul ce ’l-am dat erî, am fost prea vivace la adresa D-sâle. Asupra acestui punct, rămâne la aprecia- rea onor. Camere, dâcă am fost vivace său nu. D-sa, m’a întrebat, este lege pentru diurna membrilor sântului Sinod⁹ Și ’l-am respuns eă este, m’a întrebat unde? Care? Și l-am respuns, că efi nu sunt anagnoste 1 D-sâle; să caute și o va găsi, căci este de datoria D-sâle să cunâscă legile, când vine să discute asupra lor. Rămâne dâr, la aprecierea Camerei să vadă dâcă eu, prin respunsul ce am dat D-lui Nicorescu, am fost vivace sau nu, și dâca va crede că am fost vivace, sunt gata a cere scusele mele. Dâr ’mi face o a doua împutare onor. D. deputat Nicorescu, care este mal gravă. D. Nicorescu, care pâte erî a fost ne pre- gătit în acâstă materie, vine astădl, după ce a avut timpul să citâscă, să studiese legile țârei, vine și ’mi face grava impu- tare, că erî aș fi indus în erâre , Camera susțiind că esistă uă lege pentru diurnele membrilor sântului Sinod, când lege nu esistă, și cere să revină Camera asupra votului și eti să declar a mea culpă. EI bine D-l ir, aș fi fost gata să fac a- cestă îndreptare, dâca aș fi făcut greșala aceea în care cade D. Nicorescu de a nu ti citit legea. D-lor, nu este esact că nu e- sistăkge pentru diurna membrilor sântu- lui Sinod. Onorabilul D. Nicorescu se vede că are nenorocirea, nu numai de a nu cu- nâsce tâte legile țârei, dâr nici de a le găsi. Iată, D-lor, legea acâsta, în colecțiunea nouă, pagina 5 la supliment Iată ce dice acestă lege : „Membri sântului Sinod, prevâduțl la art. 9 din legea pentru alegerea mitropo- liților și episcopilor eparhiațl, cum și a constituirii sântului Sinod al sântei bise- rice autocefale ortodoxă română, vor pri- mi diurnă câte 20 lei de fie-care membru, pentru fie-care 4L în care vor lua parte și la lucrările sântului Sinod.“ (rîsete gene- rale). Cred acum, că ono abilul D Nicorescu este satisfăcut (ilaritate). Uă voce Și Camera — și mal mult. D. vice-președinte. Acum, treiem la ordinea dilel; am rămas a sâă la articolul despre scâlele rurale. D. Nicorescu are cuvântul N. Nicorescu. D-lor, cestiuma scâ- lelor rurale a fost desvoltită în ședința de a sâră într’un mod fârte lămurit și în ur- ma cuvintelor căldurâse și bine simțite aie D-luI I. loneseu, n’am nimic a adaoge, în sînul comunei unde trăesc. Să nu ne înspăimântăm, D lor, că crescem budge- tul Statului cu 500,000 lei, căci în acelaș timp ușurăm pe comune de subvențiunea ce dată astădl, și D-vâstră scițl că tot co munele . tot locuitorii de la țâră alimen tâsă și budgetul Statului. Apoi am para și la inconvenientul că sunt multe comune in țâră cari nu vor să dea scâlel lor nici un franc subvențiune. Datoria ce Statul are pentru întrețiuerea seâlelor de orl-ce categorie, este cea mal sântă pentru cui tura poporului rural. Odată ce veți ușura comunele de acâstă subvențiune ce ele trebue să dea astăzi învățătorilor sătescl, le veți pune prin acâsta în posițiune de a îngriji, și mal bine de biserică; ba chiar D. ministru le pâte pune uă obligațiune espresă pentru acâsta In consecință dâr, am onâre a depune la biuroti un amendament, prin care pro- Sun, ca lâfa învățătorilor sătescl de grâ- ul ânteifi să se fixese la 1000 lei pe an; și a acelor de gradul al doilea la 700 lei. D. președinte. S’a mal depus la biurou un amendament în cuprinderea următâre, care este tot ceea ce propuneți D-vâstră Retribuțiunea îivățătorilor rurali de gradul I, să fie câte lei 960 pe an, și a ce- 1 ira de gradul al II. câte 600 lei pe an. 1. Nîcolau, Fr. Milescu, D. BerindeiH, A. Vizanti, P. C. Zamfirescu. D. N. Nicorescu. Atunci mă raliecj la acâsta. D D. Berendeiii. D-lor, cred că ce- stiunea s’a discutat în destul pentru a nu mal fi mult de adăogat în acestă privință. Nu mal încape îudoâlă că s’a constatat în modul cel mal clar, că învățământul pri- mar la noi în țâră, acel învățământ care ar trebui să fie basa învățământului public, este în starea cea mal depl arabilă. D. mi nistru de culte, cărui negreșit, trebue să’I fim recunoscători pentru sinceritatea dom- niel-sâle, a bine-voit a ne pune în vedere uu tabel de starea îu care este acest învă- țământ. El bine, cred că tot este un pro greș când ajungem a constata un răfi. Cu tâte acestea, eti cred că onor. D. ministru de culte, tocmai pentru că recunâsce acest răâ. acâstă suferință a societății nâstre, trebuia să fiă mal drept în repartițiunea sumelor din budget. Eu găsesc că suma ce s’a afectat peutru învățământul primar e fârte ne îndistulătâre și în nici uă pro porțiune cu cele-alte sume afectate învă- țământului secundar și superior. Cu tâte acestea, D-lor, socotesc că, tocmai peutru că s’a constatat că acești 1300 învățători de clasa a doua în cea mal mare parte, nu sunt în stare să’șl îndeplinâscă cu succes misiunea ce li s’a încredințat, socotesc că domnu ministru ar trebui să facă uă distincțiuue între acești D-nl învățători, ca cel pucin acel pe cari ’I va găsi mal buni, adică învățătorii normaliștl, cari se 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI plătesc cu 750 fr. pe an. să fie mal bine retrib'iițî. D-lor, cu cifra de 350 lei pe an nu p6te avea cine-va învățători buni; nici un argat nu se plătesce cu acâstă sumă Dâră ni se ()ice comuna le dă uă subveoțiune. Apoi D-vâstră scițl, și trebue să scițl că aceste subvențiunl sunt fârte ilusorie, și astă()î vor deveni și rhaT ilusorie. în starea de mi serie în care se află țăranii noștri. De aceea, u’așl fi departe să mă ralied la amendamentul propus de D. Nicorescu, că adică, pentru învățătorii normaliști să ră- dicăm cifra de la 750 la 1,000 franci pe an, și pentru învățătorii de clasa a doua să o rădicăm la 600 franci pe an Uă voce. La 700 franci. D. D. Berer.deiil. La 700 franci nu ar fi prea mult, și âtăfde ce dâcă toți D nil învățătorii ar fi apțl pentru cursurile ce sunt chemați a face, atunci nu îacape în- doială că n’am avea aceste două categorii de învățători pe care le vedem în tot cur- sul budgetului nostru. Afară de acâsta, D-lor, nu aveți de cât să întârcețl pagina, și veți vedea că învățătorii primari din șcâlele urbane sunt cu mult mal bine re- tribuițî de cât acel de la șcâlele sătești. E& nu găsesc că este bine să fie așa de mare diferință între unii și alții în corpul învățământului primar, pentru că toți sunt profesori de același grad. Acum, făcendu-se acâstă economie de învățători, adică în privința acelora cari n’ar fi apțl să șl facă cursurile lor, ar re- sulta uă economie care s’ar putea fârte bine repărțl asupra celor-alțl învățători. Cu tâte acestea, efi socotesc că, decă ar prisosi uă economie, și ar fi bine să pri- sosescă, D. ministru ar trebui să o afec- tese spre a veni în ajutorul comunelor pen- tru construirea localelor de scâle; căci de acelea avem mal multă nevoo, dnpă cum s’a constatat; precum asemenea avem mare nevoe de acele elemente indispensabile pentru învățătura primară, adică materia- lul scolastic care se compune de charte, globuri, tabele și altele. In tot cașul. D-lor, socotesc că a venit să dăm dovadă că suntem în adevăr uă Cameră liberală și că ne gândim la popor, care pârtă sarcinele Statului și pentru care s’a făcut fârte pncin pentru a’l rădica la uă trâptă de cultură mal tolerabile de cât aceea în care se află. Dâcă poporul nostru se bucură de libertăți, apoi negreșit că, pe cât timp va rămânea cu instrucțiunea în starea de astădi, libertatea va ti numai uă formă, căci numai âmenil cari încep a se deștepta pot să apreciese libertatea și să aibă consciință deplină de datoriile și drepturile lor, de aceste două lucruri fârte corelati ve. Tot de uă dată rog pe D. ministru ia- strucțiuuel publice să nu și mărgioâscă solicitudinea sa aci, ci, cu uă oră mal na iute, să vina, după cum scifi că are chiar și intențiunea a o face, să vină cât mal neîntârziat cu uă organisare seriâsă a în- vățământului primar, regulând atât ceea ce privesce buna sa organisare, cât și ceea ce privesce inspecțiunde. D N. Fleva. D-lor deputațl, să’ml per mitețl să iail cuvântul și eti, ca represen- tant al țărel, și mal cu sâmă ca represen- tant al acelui colegiu care compune marea parte a popnlațiuoil țărel, al acelui cole- giO cărui ’i datdresc venirea mea în acâstă Cameră; acea parte a țărel cs e e cea mal năpăstuită și în cât privesce dările către Stat, și în cât privesce instrucțiunea. Căci dâcă este adl uă rană adâncă, uă rană care minâsă tâtă desvoltarea nâstră economică și socială, acâstă rană este starea anor mală în care se găsesce populațiunea ru rală, și vfi rog să ’mi permiteți acâstă es- presiune de anormală. Populațiunea rurală este într uă stare anormală și în privința instrucțiunel, și în privința justiției. Este în stare anormală cu privire la instrucți- une, pentru că acel cari dicâu că col-giul al patrulea este uă minciună, ati căutat ca în realitate instrucțiunea poporului care compune colegiul al pa rulea să fie uă minciună. Căci, fără a faceincriminațiunl, am chiar mărturisirea ce ne-a făcul’o D. ministru al instrucțiunel publice; acâstă mărturisire dovedesce un lucru că ceea ce se numesce instrucțiune pentru popo- rul rural, este uă chimeră, uă ilusiune. Tot asemenea este și cu justiția, căci după ce acești nefericiți âmenl, năpăstuițl, mal ales cel de la marginea țârei, după ce nu au instrucțiune, nu au nici măcar jus tiție, așa în cât la populațiunile rurale justiția nu esistă. Pe când țăranul nu scie să scrie și să citâscă; pe când el nu scie cari sunt mijlâsele cu cari să se apere contra acelora cari ’l esploatâsă, în același timp este asuprit și cu justiția lui, dându- se pe mâna judecătorilor de pace, institu- tiune care a ajuns să fie un adevărat flagel pentru tâtă po ulațiunea nâstră rurală. Ei bine, credeți D-vâstră că mal putem continua cu acâstă stare de lucruri, fără a ne preocupa să căutăm remediul și în- dreptarea râului? Credeți D-vâstrăcă pâte fi remediul alt unde-va de cât nisce sacri- ficii fără margini pentru a căuta să dăm învățătură acestui popor care dă ț6rel mal mult de cât tâte cele-alte clase ale socie- tății, si care nu are în schimbul acestui sacrificiti nici uămângăere? Etă pentru ce voiti susține din ânimă ideea acelor cari cer să facem sacrificie pentru instruc- țiunea publică a populațiunil rurale. Mal mult de cât atât, am au^it pe D lonescu, care asemenea este representantal colegiu- lui al patrulea, picând că Statulnu trebue să contribue de cât numai pentru instruc- țiunea primară și cea superiâră. EunuvoiO discuta acestă cestiune, însă este un fapt posițiv că, dâcă Statul are vre-uă obliga- țiune mal mare, este negreșit iustrucțiu- 663 nea primară a poporului rural, și eti, sub acest punct de vedere, dâcă ar fi să mfi pronunț asupra obligațiunii Statuluî.cătrc una din aceste feluri de instrucțiune mal mult de cât către cele-alte, adică către in strncțiunea primară, secundară sati supe- rioră efi nași esita un singur moment ca să dati preferență instrucțiunii primare. Pâte ca acâsta să froaserje pe filosofi, însă eu ași preferi mal bine să bleseZ câțl-va filosofi cari trăesc fericiți de cât uă țâră întrâgă. Nu sunt filosofi în America căci acâsta este adevărata democrație, nu de a pune la același nivel tâte inteligin- țele, dâră de a rădica inteligența cea mal de jos până la nivelul adevăratei civilisa țiunl; fiind că, de cât să fie un vârf de in- strucțiune din care numai câțl-va să pdtă vedea atmosfera și oridontele, mai bine să fie un mijloc din care tâtă lumea să scie cum să se pâtă conduce în senul societă- țel. Dâcă Jean Baptiste Say a fost de idee că Statul nu trebue să constitue de cât pentru instrucțiunea superioră și instruc- țiunea de jos. eti cred că ideea lui a fost pentru uă societate care nu se află într’uă stare escepțională ca a nâstră. In societă- țile acelea chiar, dâcă Statul nu ar veni în ajutorul instrucțiunel de mijloc, ea s’ar susține numai de clasa burgesiel, care la noi penfi astădi abia se eunâsce pe ici pe colo. Dâră, lăsând aceste considerațiunl la uă parte, să vedem cari sunt pedicele cari se pun înainte pentru a ajunge să rea- lisăm acest vis de a nu mal vedea pe țăra- nul Român făcând acea figură tristă îna- intea justiției, care, când ’l întrâbă despre recunâscerea vre-unui act, el respunde că a pus degetul, și justiția să’ldică al măr- turisit înaintea primarului⁹ Șiast-fel fap- tul să fie constatat. Acestă pedică, D-lor, trebue să avem toți dorința de a o rupe, și dâcă s’ar Zi°e câ *reî miliâue nu sunt de ajuns, să pyuem cinci, și dâcă nici a- cestea nu vor ajunge, să le adăogăm. Acâstă țâ ă care a făcut împrumuturi peutru Crawley, pentru $trusberg, și pen- tru alțl străini cari ne-ati jefuit, nu va pu- tea remâne indiferentă în facîA instrucțiu- nii ce trebue să dea fiilor sfii (aplause), Așa, dâră, decă mijlâcele nâstre uu ae a jung, să facem împrumut pentru insi?uc ținne, și lasă să ne blăsteme poporul c’5 ’i-am pus sarcine pentru a’l da instrucțiu nea, care este singura făclie ce ’l va con duce pe calea civilisațiunel (aplause). Prin urmare, D-lor, lipsa de bani nu pâte fi pentru noi un obstacol, căci dâcă poporul a fost în stare să sufere pagube și să plă tâsca cu cinste atâtea miliâne jefuite, va fi în stare să suporte și acest imposit care ’I s’ar pune pentru asigurarea viitorului sfiii. Dâră ce dice D. ministru? Onor.D mi- nistru de culte dice chiar dâcă ați vota D-v. și douâ și trei miliâne pentru instruc- țiunea poporului rural, nu veți putea a 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIE1 îndată • din 1,300 și atâtea de comune luațl pe jumătate și veți avea numărul scâ- lelor. Acâsta v’o spun după raporturile ce am de la revisori, dar, multe din acelea nu sunt în stare do a se numi locale de scâlă. D N. Fleva. Va să ^ică D-nu ministru spune că din 1,300 comune să reducem suma la jumătate și vom avea numărul scâ- lelor, adică vre-uă 700 de seâle. Apoi a tund întreb pentru ce am pus ațâți învă- țători cu câte 30 galbeni pe sn și nu Tam redus la jumătate dându-le câte 60 gal- beni pe an? Fiind-că este trist lucru să vedem învățători caii nu afi nici lâfa unui argat de la ol, căci dacă ați pune în so cotâlă simbria acestuia și ceea ce mănân- că veți vedea că are mal mult de cât 30 galbeni pe an. Așa dar, D-lor, trebue să spunem lucrurile așa cum sunt, nu mai voim fanfaronada guvernului trecut, care a pus în budget 1 300 seâle... D. ministru cultelor In budgetul a- nulul trecut era 1 700. D. N. Fleva. Va să dică guvernul tre- cut a escedat realitatea cu 75 la sută și noi voim s’o escedăm cu 50 la sută. Ast- fel fiind lucrurile, D-lor, efi v’ași ruga, pentru a nu mai avea slove negre pe châr- tie albă, să reducem numărul învățători- lor la 700. Iată ce găsesc în budgetul anului tre- cut : „Retribuțiunile a 400 învățători a lei 600 unul pe an Idem a 1,600 a lei 360 unul pe an.“ Era natural ca aceia cari fundati pe ig- noranța poporului, puterea lor, era natural ca ei să caute a esploata acâstă ignoranță, să țină pe popor în amăgire și ilusiunl, și să inducă în amăgire în privința res- pândirii acestui învățământ și pe repre- sentațiunea națională. Nu ne este permis însă noă, Adunare liberale, să avem de a- semeni subterfugie spre a amăgi națiunea. Efi rog dar pe Cameră să votede înfiin țarea, safi mai bine menținerea a atâtor profesori cât și locale sunt, și aceia să mențină repărțirea lor în două clase, fi- ind-că în adevăr sunt comune populate cari ati locale îndestulătâre, cari afi șco- lari numeroși și unde neapărat profesorul trebue plătit mal bine de cât acela care are mai puțini școlari, mal puțină muncă în comunele mici. Acum la ce sumă să se urce lefîle aces- tor profesori ? Eti sunt de părere ca pro- fesorilor de clasa a doua să li se dea, în loc de 360 lei, șâpte sute de lei și celor de clasa ânteia să li se dea 1,000 de lei; și pe lângă acesta, D. ministru să ia dis- posițiunl vigurâse ca profesorii la scâlele rurale să nu fie numiți de cât din âmeni cari să merite în tâte privințele uă ase- menea posițiune, și să se facă regulat și serios inspecțiunl acestor profesori, pen- tru ca să putem cjice în fine că am adjuns 664 junge la realisarea acestei dorințe, pentru că nu avem locale și pentru că nu avem nici învățători. D-lor, să analisăm pucin acâstă dificultate, pentru ca să vedem dâcă ea în adevăr esistă. După reforma legel din 1874. nu cunosc bine numărul comu- nelor din țâră. D. Ion lonescn. După legea esistentă, a$I sunt 3,100 comune. D. N. Fleva. Fârte bine. Atunci, după idealul fie-căruia din noi, ar trebui să a- vem câte uă scâlă de fie-care comună, și, dâcă am avea la două comune uă scâlă, am putea dice că este ceva imperfect. Acum, la aceste 3 000 comune trebue să avem 3,000 de locale. Et bine, să’mî per- miteți a esamiua pucin budgetul Statului în acâstă privință, și lăsând la uă parte învățătorii, voiti lua de uă cam-dată nu- mai localurile. Voiu obserba dâră pro- jectul acesta de budget în privința localu- rilor, după numărul învățătorilor, fiind că D. ministru nu voesce să admită nici în- vățători fără localuri, nici localuri fără învățători. EI bine, D-lor, văd în total 1,900 de învățători. Apoi, când am avea 1,900 de seâle în România, efi ași putea dice că ar fi uă mare fericire pentru poporul român. Mă întreb însă avem 1,900 de seâle? Și dacă fae tâte aceste întrebări le fac pentru ca în adevăr să lămuresc Ges- tiunea, în cât instrucțiunea poporului ro- mân să nu fie uă fanfaronadă, după cum a dis onor. D. ministru, fiind-că nu e per- mis se batjocorim poporul spuaându’I ne- esactitățl în ceea ce privesce instrucțiu- nea publică. întreb dar putem avea 1,900 seâle în țâră, făcând socotelă și cu cele cari sunt în bună stare și cu cele earl sunt în rea stare, și cu cele ce ni le-am putea procura ?... Uă voce. Pe la monastirl. D. N. Fleva. EI D-lor, strămoșii noștri care au înființat și afi dotat acele monas- tirl, ar tresări de bucurie dacă ar vedea că monastirile s’ar transforma în seâle, și efi sunt sigur că D. ministru, în calculele ce a făcut, negreșit eă aprevăduttâte mo- nastirile de prin comune ea locale de scâlă. Apoi, D-lor, dacă nu ar fi alte locale, des- tul ar fi chiar localul bisericel unde, după terminarea leturghiei, ar putea merge pro- fesorele se dea lecțiunl poporului, (mur- mure). Vă rog, D-lor, să nu luațl a la let- tre espresiunea mea, pentru că acâsta am 4is’o în escesul de del ce am pentru in- strucțiunea poporului Uă voce. Așa se pâte D. N. Fleva. Așa dar ași ruga pe D-nu ministru să bine-voiască a spune câte lo- cale avem ? D. ministru cultelor. Voițl chiar a cum ⁹ D. N. Fleva Fiind-că D. ministru na voiesce să ne spună, atunci sunt silit se spun eti... D. ministru cultelor. Atunci să spun a avea seâle rurale, ori cât de restrâns ar fi numărul lor în report eu necesitatea. Cu modul acesta vom avea 600 de învă- țători uă-dată, și cu 700, fae 1,300 de în- vățători, aprâpe jumătate diu numărul ce ne trebue pentru a avea sco'e în tâte co- munele rurale Daca faceți așa, atunci fa- ceți un lucru care răspunde cu necesitatea și cu realitatea, nu ați avea ca până aci seâle numai pe ehârtie, dar în ființă, în realitate. încă un lucru vă pun în vedere după ce veți vota acești 1,300 do învățători, va fi de fie-care două comune câte un profe- sor, și cu uă administrațiune vigilentă, cu deseentralisarea comunală, până la înfiin- țarea de seâle în tâte comunele comunele se vor putea adjuta unele pe altele, ast-fel ea copii unei comune să învețe la scâla celel-alte. afară numai când distanțele vor fi prea mari pen tru ea acâsta să se pâtă face. Dar ni se va objeeta pâte eă cu siste- mul acesta, cifra budgetară actuală nu mal este îndestulătâre spre a acoperi cheltu- iala. La acesta răspund ceea ce am dis deja. nu mă uit la acâsta, nu voesc să sciti d’asemenea considerațiuni, când este vorba de instrucțiunea poporului, când este vor- ba de a face din fie-care locuitor al aces- tei țări un cetățean care să scie carte și să’șl cunâscă drepturile și datoriele lui. Vă mal rog uu lucru; vă rog să votați peste numărul de 1,300 învățători încă un supliment de câțl-va profesori rurali, pen- tru că se pâtă ca în cursul anului chiar, fie prin bună-voința proprietarilor și a- rendașilor, fie priu alte mijlâce să se gă- sâscă locale și să se înființeze și în alte comune seâle, și atunci daca nu ar fi acest număr suplimentar, s’ar putea dice că sunt locale de seâle și nu sunt profesori. De aceia găsesc că ar trebui să se voteze 800 de profesori de clasa a doua, și dacă D. ministru nu va găsi locale p .tru toți, suma va remânea eeonomiă și se va între- buința la alte necesități ale instrucțiunel primare. Acâsta am avut de dis, și sunt sigur că D. ministru de culte va conveni împreună cu noi ca să se facă acâstă ameliorare. Numai cu acesta veți primi bine-cuvântă- rile poporului, atât în privința învățămân- tului, cât și al esercițiulul drepturilor po- litice; numai așa veți adjunge ca în reali- tate colegiul al patrulea să respingă de- nigrarea ce i se face că este uă minciună; căci atunci când vor scie se scrie și să citâscă, numai forța brutală va putea înă- buși voința lor, iar nu escrocheria. D. ministru de culte și instrucțiune publică. D-lor deputațl, toți suntem in- spirați de aceleași sentimente îu privința desvoltărel învățământului public în Ro- mânia; toți doriți mal bine în acâstă pri- vință, ați dori prea binele; dar toți iarăși recunâscețl că nu suntem în putință, din 28 ianuarie (9 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 665 mal multe priviri, din mai multe conside rațiuni, de a spera la realisarea acestei dorințe. Ne remâne însă alt ce-va de cât acele sentimente de cari suntem inspirați; ne remâne se găsim mijlocul cel mal a- propiat de putințele ndstre spre a face, dacă nu binele perfect, dar ce-va mal bine de cât ceea ce este astă-f}I. Nu voiti începe, D-lor, prin a face și eu disertațiunl în privința teonelor unora sad altoia asupra învățământului universitar sad acel secundar sad acel primar; acestea sunt idei cari se pot desbate, se pot elu- cida cu altă ocasiune de cât cu aceia ai desbaterel budgetului, sunt chiar cestiuni controversate și controversabile în acâstă privință, și de aceia mă voiiî mărgini în trâcăt să’mT esprim numai două trei idei în privința acesta, pentru că D. Fieva le a agitat astă-dl, și se vă spun D-v. că după cum înțelegem noi Statul, ființa Statului, a națiunel credem că înființarea și între- ținerea complectă a învățământului și e- ducațiunil primare, este una din cele d’ân- teiu datorii ale Statului, dar nu alat în cât să primele uă altă datorie care pot dice că este esențiale ideel de Stat, datoria de a întreține și desvolta învățământul înalt, și acâsta pentru cuvinte fârte lesne de în- țeles învățământul primar intră mai cu sâmă în sfera, în dreptul și datoria fami- liei adică a capului familiei pentru copil săi, pe când întreținerea și direcțiunea în- vățământului înalt, care singur constitno ceea ce se numesce sciința, acâsta, și mal cu sâmă acesta este de datoria Statului. Cine are idei clare despre c mcepțiunea Statelor moderne, cari sunt basato pe idei de drept și lumină, este convins că învă țămentul superior, acela care se numesce sciința, acela care singur propagă verități în lumea acesta, acela incumbă datorii Statului. Și aci, D-lor, difer de opiniunea D-lul Fieva și alții. Bine este, și chiar c trebuință daca noi nu putem dirige totul, cel puțin se îngrijim în mod subsidiar de învățământul popular, acela care nu este iacă adjuns a li adjulat de consciința da- toriei și de luminele învățătnrel în fami- liele din popor. De aceia Stalul trebue să intervină, dar nu să iea asupra sa totul in acestă ramură a învățământului. Noi insă, trecând peste aceste considerațiunl, ne-am silit și ne silim a lăți pe fie care di acâstă intervențiune a Statului, in dorința de a face cât vom putea mal mult pentru in- struirea poț oralul. Dar în tot d’a-una ne-am lovit, cum ne lovim și astă i)I, de acea di ficultate care consistă în lipsa de învăță- tori. Astă-cj.! nu putem dispune do cât cel mult de uă sută. Ce se vă fac? Arătați’ml D-v. mijlâcele prin cari s’ar putea pro- duce mai mulțl normaliș.I do acel car! se pregătesc pentru a fi învățători, căci nu e cu putință ca cine-va să se numescă în-. vățător nici chiar bunicel, tolerabil, daca n’a făcut studie de pedagogie. Nu se pdte alt-fel, uu va sci de unde să încâpă și cum să conducă pe școlari. Prin urmare, mai mult de uă sută învățători nu putem avea de uă cam-dată. Noi am prevădut 120. învățătorii de gradul al douilea, învă- țători nepreparați, cari din nenorocire afl fost numiți după recomandațiunea unui revisor în unire cu prefectul, pentru a protege de multe ori pe un neⁿorocit care umblă de colo pene colo după ocupațiuno, învățători de aceștia sunt mai mulți; dar nu ne sunt de vre un folos Apoi, chiar de am avea învățători, nu uitați că ne lipsesc localele de scâle. Pen tru tâte aceste considerațiunl dar, dic că să ne mărginim în ceea ce putem avea, a- dică acel 100 de gradul ântâiu și acei de gradul al douilea câți după un esamen dat vor trece la gradul ântâifi, ca ast-fel să însumăm vre uă 600 de gradul ântâiu și 700 de gradul al douilea. Acum, cât pentru onorariele acestor în- vățători este în adevăr ceva de plâns ca un tânăr care a trecut cu succes cursurile șcâ- lel normale să nu aibă de cât 50 lei pe lu- nă cel de ăntâia categorie, — âră cei de a doua categorie 30 lei. In adevăr, au fost ani când acești învățători se bucurau de mai bune onorarie; însă diferiți! miniștri și diferitele Camere, după vremi, au mai re- dus aceste onorarie. Trebue să recunâscem că aci este uă nedreptate care se face a- cestor învățători; trebue să căutăm a îm- bunătăți aceste onorarie, dâca voim ca în- vățători să ’și îndeplinâscă datoria cu sfin- țenie. De aceea sunt cu totul de acord, nu numai eu, dâră guvernul întreg, a se îm- bunătăți onorariele acestor învățători. Prin urmare, sunt de opiniune să se admită 960 lei pe an pentru învățători de gradul ân- tâiu, și 700 lei pentru cel do al douilea grad. Acestă sumă, pe lângă ajutorul ce le mai fac comunele. D. I. lonoscn. Nu, să nu le mai dea ni- mic comuna, nu este bine acâsta. D G. Chițu, ministru de culte și ins trucțiune publică. Fiți siguri, D-lor, că nu tâte comunele daiî acest ajutor. In alte țări este uă recompensă care se dă învăță- torilor pe capul școlarilor, ceea ce face ca învățătorul să și dea ostenâla a aduna în șcâlă cât mai mulțl copii. Eă cred că la noi 960 lei pentru inveță- torl de gradul ântei.’ft, și 700 pentru cei de gradul al douilea este destul, să nu credeți că sporirea salariului nu are uă influință, nu numai directă asupra persânei care ’l primesce, dâră și uă influență morală asu pra locuitorilor întregel comune, cari sunt în contact cu acel învățător. in adevăr, învățătorul, fiind mai bine re munerat are să trăiască în un mod mal compatibil cu posițiunea sa, fiind mai bine remunerat pâte avea mijlâce de a’șl pro cura âre cari cărți, spre a se putea rădica la nivelul demnitățel iul,în fine, având uă remunerațiuue mal bună, el devine îu co- mună un personagiu mai respectat de cât atunci când se află într’uă posițiunemi- seră. Eă ’ml aduc aminte de un fapt pe- trecut într’uă comună rurală de munte, fa- ță cu reposatul Negri și cu D. Donici, fapt pe care ’I spnnâii acești D-nl primului mi- nistru că s’a petrecut cu ocasiunea rectifi- cării ce trebuia să se facă la frontaria des- pre Austria. Visitând mai multe sate, au dat în fine peste uă comună unde era uă șcâlă; aă chemat pe învățătorul și l’aă în- trebat câți elevi are'? învățătorul se plân- gea că elevii nu vor să vină la șcâlă, pen- tru că șcâlă nu are mobiliar , este săracă de tot, și acești D-nl au găsit de cuviință să cheme pe primar, și câțiva părinți de fami- lie și să ’Iîndemne a’șl trămite pe copil la șcâlă Dâră spunâii că bietul învățător era așa, de sărac, așa de mi ser, așa de slab la față așa de răii îmbrăcat, în cât le vinea milă la vederea lui și adresându-se la primar și la săteni le impută de ce nu trămit pe copii lor la șcâlă. Unul din acei săteni le răspunse : o Domne boieri, ce se facă și la șcâlă ’ Uite, învățătorul de la noi a în- vățat carte, și în ce stare se află. Ce? voiți să ajungă și copil noștri în acâstă stare ? (ilaritate). Vedeți ce influentă are posiți unea materială a învățătorului asupra în- tregii comune. De aceea (jic că posițiunea materială are influin'ă, nu numai asupra demnității în- vățătorului, ci și chiar asupra membrilor comunei, cari sunt îu contact dilnic cu dân- sul, cari încep a ’I respecta mal mult, și respcctândul pe el, vor respecta consiliele lui, și așa cu încetul va ajunge să fiă un bun conducător un sfătuitor în tâte, încât să se pâtă ilice uă dată, precum a ee noi că profesorul de religiune trebue s dl plătim că esistă șcâlă este și un internatde'100 mal pucin pentru că are mai pucin de fă- de elevi și că prin urmare nu se adminis- cut, din contra, sciința theolugiei fiind trâsă așa lesne un număr atât de mare de fârte largă, profesorul de religiune nu are elevi, în cât să mal pun asupra dirictoru- mal pucin de făcut de cât cei alțl profe-: lui și sarcină de a preda pedagogia. pici r de egalitate. De aceea, mi se pare că ar fi nu numai un act de dreptate din partea nâstră, dar chiar un act patriotic dacă vom admite ca îu statele No. 8, 9 și 10 profesorul de re* ligiune să fie plătit cel pucin cu 1,800 LI pe an. D A Vizanti. D-lor deputați, după observațiunea ce am făcut budgetului văd că directoratul și provisoratul internatelor s’a unit și se dUce director și provizoriu al internatului (statul No. 8) Eă aș fi do opiniuna ca cine va fi director să fie în a celași timp și profesor de pedagogie. Văd că este o cathedră de pedagogie, însă este unită cu dreptul Constituțional, șies- plicarea acestei materii, care este cea mal importantă în scâlele normale, se îocre- dioțesă unnl profesor cu diurnă. Pedagogia, D-lor, fiind cea mal impor- tantă dintre cunoștințele ce se predaii în scâlele normale, cred că nimeni nu este mal bine pusîn posițiune deaaplica prin eipiele pedagogiei și a face pe elevi să le aplice de cât directorele scâleî, și de acea ml permit a presenta un amendament prin care intitules pe director, director și pro- fesor de pedagogia, eiă dreptul Constitu- țional să rămână pur și simplu în mica cifră din budget, căci cred că pentru drep- tul Constituțional se va găsi un om com- pui inte, un legist care să predea acest curs pentru uă diurnă mică. D. M. Burilânu. D-lor, am sădicdouă cuvinte spre a linisci pe D. Dimitrie Ghi- ca, în privința pericolului care crede că amenință religiunea țărel nâstre. Este seiut de toți că religiunea este una din materi- ele care nu se negligesă de fel în scâlele nâstre, și prin urmare, negreșit că nu va fi neglâsă nici în scâlele normale. Nu în- țeleg unde a vă<|ut D. D. Ghica acâstă ne- gligență. A vădut-o âre în mica diurnă de 840 lei? Apoi, D-lor, acesta uu însemnesă că se neglige religiunea nâstră, fiind-că profe- sorele de religiune de la scâla normală pâte fi profesor și la altă șcâlă, și prin urmare odată ce iea salarii de profesor de lagimnasift va preda cu mulțumire lecți uni și la srâla normală pentru uă diurnă de 840 lei, ca un supliment pentru aceA serviciu. Așa dar, D-lo\ vedeți că religiunea nu este neglesl în scâlele normale. Acum, vin lacestiunea directorului. ’Ml pare râu că nu me pot uni cu D Vizanti în acestă privință. Postul de directore și provisor este un post cu totul de administrațiune și să nu uite D. Vizanti că acolo, pe lângă aceea 568 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Ianuarie (9 Februarie) 1877 ne bântuie, am onâre a ’I spune că, fără a crede că lucrurile sunt cum le-a arătat D-sa, consiliul general de instrucțiune a- nul acesta a mării numărul claselor îu care se predă religiunea în gimnasie, și de unde penă acum se preda numai în două clase, acum se predă în patru clase. Socotesc prin urmare că D Ghica, nu are cuvent a se plânge în privința acâsta. In ceea ce privesce diurna directorelul și provisorului internatului, și pe acâsta o cred cuviiuciâsă, pentru că acest di- rector al stabilimentului și provisor în- grijitor de cele materiale ale stabilimen- tului are locuință, luminat și încăldit tot în acel institut, po lângă acâsta are și ca- tedra de pedagogie, care este renumerată cu 2,400 lei, și cu diurna de 1,200, face 3,600. In privința elementelor de drept Constituțional acesta nu eite uă adevărată catedră de drept Constituțional, este nu- mai pentru a arăta elevilor ce va să dlică Constituțiunea, ce va să cjică legea comu- nală, județiană, să scie țăranul, în ce ra- port este cu consiliul comunal și comite- tul permanent, este ca să dic așa primele uoțiunl și acest mic curs, s’a pus în clasa a patra, acolo unde seolufll sunt mal pregătiți pentru a primi uă asemenea ma- terie, când silit mal maturi casă înțelâgă acâstă idee. Iu ceea ce privesce transformarea sala- riului în diurnă, și eu sunt informat că mal mul 1 profesori ar preferi să primescă cifra ca diurnă âră nu ca lâfă, dar nu toți, pentru că sunt profesori cari servind un număr de ani au câștigat drepturi de gradațiune și de pensiune, și diurna sciți că nu dă acest drept. Dacă ar fi să fac a- câstă reformă, se o facem cu asentimau- tul acelor persâne, și eîi voi face’o dacă profesorii mi va da uă pelițiune, în care să (jlică că prefer a primi suma ca diurnă âră nu ca lâfă. Acâstă dorință să vede mal mult din partea profesorilor străini. Dacă, D-v.ₜ veți face alt-fel atunci vețllăsa drep- turi câștigate și de aceea, vă rog, să lăsațl la facultatea ministrului. — Se cere închiderea discuțiunel. D. N. Fleva. V? rog, să nu închideți discuțiunea, pentru ca onor. D- ministru, ne dete în urmă nisce esplicațiuui, de care eii ve declar că am nevoiă și care au să schimbe cursul discuțiunel... Voci. închiderea discuțiunl: Se pune la vot cifra din budget și se primesee. Se dă citire paragrafului materialului D. A. Vizauti. Cu ocasiunea votărel materialului la s 61a militară, s’a produs uă discuțiune și resultatul a fost că toți dintre noi ne am fost convins că 75 bani abia este de ajuns pentru hrana unui șco- lar. El bine, de ce aici se prevede 55 bml pentru hrana unul școlar ? Eu cred că nu facem bine să părtinim pe unii și se apă- ,săm pe alții. Eti am fost în internat și a- Dreptul Constituțional nu este de atâta importanță pentru elevii din scâlele nor- male, cum este pedagogia, pe care dacă nu vor audi-o bine, nu vor fi buni învăță- tori și de aceea eu cred că sarcina pentru dreptul Constituțional se pâte da asupra directorelul, pe când pedagogia trebue predată într’un mod mal special. Eu însă, voiam să atrag atențiunea Ca- merei, îutr’uă altă cestiune. Acâstă scâlă este fondată la 1867, și când s’a format, s’a adunat toți profesorii cu esperiență și a fcst puși la acestă scâlă cu simple diurne. Sub ministerul trecut, pe când era D. Teii, ministru de instrucțiune, diurnele s’a prefăcut în lefuri, ast-fel că acum unii profesori au diurne și alții au lefuri. Eu cred că Adunarea ar face ceva util pentru scâlele normale dacă ar unifica, aceste re- muuerațiuni făcându-le pe tâte diurne, pen- tru ca cu modul acesta să fie în aceste scoli normale profesori cari să întrunâscă pe lengă capacitatea cerută și esperiență necesară, adică să fie âmeni esperimentați în acestă profesiune și cari să seiea scâte la rândul lor profesori buni. Dacă D-v., veți adopta ideea de a da a- cestor profesori numai diurne atunci veți găsi profesorii de gimnaste și licee, cari pentru uă diurnă âre-care să predea lee- țiuni și la scâlele normale, dacă veți lăsa cum este acum la cei mai mulțl lefuri, a tunel se pote ca, sub cuvent că se face de acel profesori cumul de funcțiune, el să fie înlăturați, pe când cu diurnă, acest in- convenient uu esistă și nu s’ar perde pen- tru scâlele normale nisce profesori care întrunesc pe lengă capacitate și esperi ența cerută. Propun dar ca, fără a se spori eu nimic cifra din budget, să se schimbe lefurile în diurne la profesorii de scoli normale. Socotesc că D. ministru nu va combatea- cestă propunere și că onor. Adunare o va aproba. D. G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiune! publice. In ceea ce privesce observațiunea D-lni D. Ghica, asupra ca- Iredei de religiune la scâlele normale, 1 asigur pe D-sa, să fie liniștit, diurnele a cestea la învățătorii de religiune sunt des tul de potrivite cu greutatea acestui curs. Apuntamentele profesorilor sciți că se calculesă și după orele de lucru ale lor și pe când unele catedre au de esemplu, câte 18 ore po săptămână, acelea de religiune nu ocupa pe profesori de cât cel mult 6 ore pe săptămână. Prin urmare și diurna ce se dă acestor profesori trebue să fie mică. Dâr D. Ghica. a vorbit aci detheologie, nu e vorba însă la acâstă scâlă de theolo- giă, theologia se predă la seminare, în a- ceste scâle se predă religiunea, elemente de istoria sacră, catechismul etc. In pri- vința ireligiositățel ce D. Ghica <|iC⁰ că dese eu propriele melemijlâce cumpăram pâinea și o mâneam, dâr ce face copilul sărac? El va peri de fâme. VS rog dâr, D-lor. să lăsațl și aci lascâ la normală cifra de 70 bani pentru un elev. Nu e bine ase da unora mai mult și altora mai pucin. G. Cantili. Rog pe D ministru să na dea lămurire deca este bine înformat ca cifra de 55 bani pentru hrana unui elev eite suficiente ? Mie mi sa pare că ar tre- bui se existe uă armonie între budgetele Statului. La scâlă militară, în budgetul ministrului de resbel, s’a prevSșiv din acele scâle ? D. ministru cultelor. Mal ântâiu răs- pund D-lul Exarchu, pe care ’lsciti că este om cui*. să bine-voâseă a’șl aduce aminte astă-d c; .nd este în discuțiune budgetul instrucțiunel publice, dâcă acelajsare se numesce protector al sciințel într’un Stat pâte să lase la uă parte cultura artei, fără de care seiința s’ar simți tot-d’auna slabă. Tot așa precum n’aș înțelege cultura nu- mai a unei părți din uă sciință, fără a că- uta a o complecta în întregul el; tot ase- menea, D-lor, acela care ar lăsa la uă parte cultura artelor ar vâtăma chi"~ sciința. Sufletul artelor este estetica estetica este uă parte a filosofici; prin urmare ațâț în principii! cât și în teorie, înființarea și îngrijirea scâlelor de be'e-arte nu este un lucâ pentru România. Au fost, și pâte că sunt și astădi, âmenl de aceea icarl consi- deră artele ca lux. Efi unulînr" am (fost și voiti fi în tot-d’auna în contra net ase- menea teorii. A dice cum aui^țs unii, că românii nu au basa artelor, esteoai^iee uă calomnie, uă enormitate. D t am studiat pe poporuh român, am i|î că este un ce constatat, un ce dobândit ca poporul român, nu numai ca popor Latin, ca popor Italian dâră ca popot «a?e se a- flă trăinddn clima acâsta, pe: pământul - cesta ftamoș ce ocupă este dotaMelatură cu simțul frumosului mal mult da cMmulte alte popâre icaren sunt înaintate pe scara civilisațiunel> Și câiri el din natura lui posedă asemenea înclinări; asemenea a- plicărl, asemenea sentimente, ar fi uă-erimă de a nu căuta să’l Ie destsoltăm. să’l facem a ajunge acolo unde trebue să ajungă dâcă voesce să ’și îndeplinâscă misiunea-sa. Dâră D. Exarchu mâ îatrâb.ă dâcă afi e- șit ceva școla rl din acestă șcâlă ? Mâ mir cum D-sa asceptă de la râspunsul mefi, să afle acâsta; mâ mir cum D-sa.i ca om cult, nu a aflat încă de mult de acel tineri cari aii eșit din aeâstă șcâlă; mâ mir cum n’a audit de Grigoreseu . Henția, Stefăaescu, Dimitrescu și alții, cari se hrănesc,cu pe- nelul, fără a solicita nimic dei la© nimeni. A nu sci acâsta mi se pare că este cel pu- țin un anachronism, fără să mal amintesc că cea ml mare parte diu profesorii noș- tri de desemn sunt eșițl din asâstă șcâlă. Uitam, D-lor, să mal adaog că efi, în- grijat de existența și propășirea acelor scâle, suiiad că ele sunt înființate numai printr’un regulament de administrațiune pu- blică, am avut onâre a supune deliberați- nel Camerei un project de lege prin care legiferei) organisarea acestor scâle, și cu ocasiunea acâsta am adăogat și. uă ramură de architectură, spre a putea produce și "•"hitecțl români. (Aplause.) '). N. Fleva. D-lor,.. nu ași v cre- deți că sunt contra frumosului și esteticei; însă unde mâ deosibesc eu de D. ministru este «^olo că noi aici trebue să procedejn 28 Ianuarie (9 FeL^rie) 18' )NI' -HUL h'IAL AL ROMÂNIEI în același mod și dâcă am luat cuvântul "’nd-dă am an lit r . c. s a b/ue: : L _ .tă privință și că ast-fel putem să avem manele mal libere. Sunt ’ lâr, pentru estetică, pentru fru- mos, sunt și eti pentru desvoltarea esteti- cei și frumosului în România; sunt mal cu semă pentru partea cea mal viuâ, cea mai înalt i a esteticei, pentru sculptură și pic- tură. Voi adăoga dâră că nu sunt nici de cum în totul pentru ideea radicală a onor, preopinent D. Exarchu, care tinde a ajunge să desnințese cu totul șcâlele de bele-arte de la noi din țâră și să se trămită tineri în străinătate. Eti sunt pentru menținerea unei șcâle de bele-arte în țâră, pentru ca acel fără mijlâce să aibă unde să învețe belele-arte și care să fie uă pepinieră de juni artiști. Îl Acâsta mă unesc cu Di mi- nistru, dâră unde mS despart de D-sa este îh adeea eă: în starea financiară în care ne aflăm astăzi și, trebne să o dicem, să o mărturisim franc, în starea intelectuala chiar în care ne găsim, - pentru că e ne- contestabil că noi născuți de ieri la civi- lisațiunea mare, naturalmente nu avem și nu putem avea gustul frumosului, iubirea belelorajte atât do desvoltată ca țările . rât®¹ în cultură, — și fiind că acâstă e- L, i:fie nu este prev^ută de nici uă lege ș ... em să ore ulăm cum credem mai i: s prin budget, eti mS întreb; nu facem u . cheltuial imitilă; fără'nici un resultat nre : 'eu , âd^n budget două șcâle de ¹Șei - . Nuchresclși alta în Iași? Vtî Jântesc aproposito de acâsta un lucru piste de șm trecut d«ja, ca argument la ceea ctf privința acestor șcâle. Văi . idislsc eă dacă instrucțiunea nâs- tră i r âră, mai cu semă în unele ra- mur Vie selejmu a produs reă'iil ele e se asOdpti u cțe la densa, causa este că ne am crVbif a :: iii » de uă dată mai multe cen trurl c L ‘fă ca-facultățl de cât am avut elân ieb eqesare numai pentru ca ele să Ița lk u - .m iM Io# Dovadă că am dreptate 1a a ' privinț este că avem adi două fa . ., . de litere și sciințe și nu sunt nîcTpenb ". iiim profesorilPtrebuincioșI cur- surllor unor asemenea facultăți nici pentru uns uicl pentru cen-l-altă. Așa că la uă faCultdte se înVaț 1 cutare cursuri cari la 6ea-'-altă nu sunt, și la-cea 1-altă al ele 6e lipsesc celei d’ântâifi ; ast fel că ar tre- bui ca un student să îuvețe în amândouă facultățile . uă cuuâscă cursul complect ii ohor asemenea șcâle superiâre. Nu ui- ., apoi ă hecesr. ițile politice alese pe rdtilțl din pkif^soni facultăței din Iași a ieni ca deputațl îu Bucuresci, ceea ce face ca cursurile să sufere, șrceia ce nu ar fi dacă ar fi îu țară destule elemente de capacitate entrn a se adep^in tâte necesit iții .- unor jisehienea jnsiituțiuni Eu nu critic pe a cei pn t* miji pentru eă lipsesc de la cate- drele lor; iepatte de mine uă asemenea idee; dâră nu este mai pfițin adevârat că ensu.șl faptul lipsei D-lor de la facultate dovedesce că astăcjl t e-cari lipsuri de âmenl competințl. Vâ întreb. D-lor, dacă i fi avut noi uă facultate de litere mode,, și dacă catedrele ce avem la lași și la Bucuresci, făeeaîi uă uă singură facultate, avâm un dublu ser- viciti: Profesorii cei mal luminați erati aici la șcâlă, și erau și în parlament, unde ne ar fi dat luminele Domnielor. Să nu ni se Este păcat să chel- tuim bani pentru don fcâle impefreeto și daca ar fi să ae facă mi lege u, acâstă pri vință, cu tâte protestările I -jostre, eti aș propune să se facă numai uă singură șcâlă; și din acest punct de¹ vedere dic eu ca să se facă economie, suprimânduse una djq aceste șcâle, și pentru ca să nu se supere nici profesorii -din lași nici cei din Bucu- rescI, D. ministru să publice un concurs, și acolo să. fie șcâla» unde vor fi mal buni profesori. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice Dtlor, respun. and onor. D. Exar- hu, v’am arătat vederile guvernului în pr vința utilității scâlelor de bele arte și v’am spus și deapre resnltatele ce acâstă scâlă a dat în societatea n-'Strfy producând tineri cari să hrănesc astădl cu penelul , tineri cari se îndeletnicesc astă-dl ca profesori de desemn și de caligrafie în scâlele nâs- tre secundare. Dâră nu este numai acâsta ținta nâstră de a desvolta gustul frumosului în români, cari ati de la natură acest sentiment în uă dosă fârte mare; cu tâte că și numai aci r scop de l’am avea, el ar fi de ajuns spre a justifica sacrificiile ce am face pentru al obține; însă ținta nâstră merge mal de- parte; noi seim că un popor care aspiră a avea într’uă di uă industriă nu trebue să pâr^ă din vedere că desvoltarea gustului este una din condițiunile esențiali ale des- voltării industriei, și ast-fel vedeți că și din acest punct de vedere trebuința aces- tor scâle nu se pâte pune un moment în dubiti. Prin urmare, din ori ce punct de vedere veți privi acâstă instituțiune , ea este de uă utilitate incontestabilă, simțită de noi toți, și me mir cum onor. D. Fleva, după 20 ani de la înființarea acestor scâle, simte mal pucin acest gust, acâstă necesitate, de cât bătrânii care le-ati înființat, ca D-sea să vină astădl a cere desființarea uneia din aceste s^âll, mal cu sâmă când ele nu costă pe Stat d,e cât 14 penă la 20 mii de franci pe fie-care, Nu cied dâră că acâstă onor. C :ră va primi un asemenea amendament. Cu tâte acestea, dâca s’ar întâmpla ca să am ne- norocirea să asist la un asemenea vot, eti atunci yoiti lăsa locul meii D-lul Fleva ca D-lul să esecute acest vot; căci, precu n s$ițl, D-lor, de când a venit acest minis- ter^ja putere, eti am «Jis că nu cunosc nici uă .șcâlă în România care ar fi de lux. (A- plauge») și acela care va veni ca să câră desființarea unei singure scâle , acela să bine voiai că a veni în locul meu spre a pune în lupi -- ast-fel de impietate. (A- plause ) D. F. Grădiștânu. Cestiunea este în- doită, ast-^l,cum ș’a^pus de D-nu Fleva; âmâiu, dâcă așie bia& să fie uă singu șcâlă de beiq qrieșșt a! douilea ^nde tr bue să fie acâstă șcâlă, la Iași sau la Bu- c.trescl. Pentru on r. I FI plecând de pri :ipiul că trebue să fie uă singură scâ- iă, esțe indif^j r;,p locul unde va fi. Pen tru mine, D-lor^de uu am mal avea de cât uă singură scâlă -de bele arte nu ar fi nici demum indiferente |pcul unde s’ar menține și nu aș pțpgeta țip mjnut, ca să vă rog s’o lăsațl la Ișșl rugat pe onor. D-nl de- putațl dș pesi Mițcov cari ceruse țuvân- tul să mi se las? mie onârea de a susține acâsta, pentru că mie nu mi se pâte im- puta că aș voi să fac din acâsta uă cesti- une de c.lqpoțniță, Deparțe » âsta, pen- tru mine nu esist$ Moldyv . și țâră Româ ’iâscăv esistă uă ;ură iipmâpiei.dâră fiii M0N1 IORUL ____ 1 ' Iau .^e । shrnane) 1* / / tocm ii pentru că mă preocupă interesele tră, când materialismul ne amenință a ue viitorului României, sunt de părere că , copleși, suntem datori să facem âre-carl dâca nu am avea de cât uă singură scâlă ' sacrificii pentru ceea ce privesce sufletul, d bele arte, acea scâlă ar trebui să fie la . partea nemuritâre a omului, care singură I ișl, •■r.l nu la Bucuresci. Este aci, D-lor, atestă esența sa divină. Și unde vom găsi uă cestiune de înaltă politică , de protec tiune a viitorului nostru național. Dincolo de fruntarii, în Cernăuți, guver- nul Austro-lingar a înființat uă universi- tate pentru strălucirea căreia nu cruță sa- crificiile. Faciă cu acest centru de propa- gangă intelectuală, contrarie itereselor n n iționale să nu a>em și noi un fo- c 1 • lumină ca să lupte pentru desvolta- r omânismulul ? Și credeți âre că încu- ragiarea sentimentelor nobile , cultul fru- mos., lui nu este de natuiă aînlăp rădăci- nele naționalitățel ? I aiversitatea din Cernăuți s'a înființat cu tendință de . simila pe Români po porului dominant, faciă în faciă cu acea universitate cată să stea universitatea din Iași p" are trebue să o îucuragiăm, s o susținem, s’o complectăm , pentru că prin scâlă și numai prin scâlă vom găsi și de astă dată mântuirea nâstră. înțeleg, D-lor economia în tâte, uu înțeleg însă economi- când naționalitatea , când viitorul țârei e în joc. Nu cred dâră, D-lor că tocmai D-vâs- tră veți veni să atingeți cu uă mână sacri- lesrie universitatea și scâlă de nele arte din Iași. Am pentru acâsta de garant pa- triotismul D-vâstră incontestabil. Să ad- mitem âre din punctul de vedere al econn miel uă singură scâlă de bele arte ? Scifi ■e s’a șlis îQ privința a Asta; scifi că s’h făcut socotâlă sacrificielor, sumelor de bani cheltuite pentru conservatorul din 'și și s’afi dis că s’a cheltuit sute de mii anei ca să învețe un singur școlar, și a- istă e rfifi, ca să caute cu viâra. Se pâte'.. âră semințele aruncate pe un asemenea imp produc fructe mal târ^ifi. Scâlele de >1- arte de aici ca și din lași ne vor da, -lor . curând safi mal târziii productul imințel ce aruncăm astăzi pe câmpul fru- âselor arte. Negreșit că nu ne putem aștepta să aven dată pictori cari se pâtă copia tablou- le nemuritâre ale lui Rafael, safi sculp- rl cari se reproducă statuete lui Michel ige. Vom avea însă de sigur elevi cari fie preparați pentru ca, perfecționându- în streinătate, se adjungă a copia pe ești magiștrit al betelor arte. Prin urma- nu treb"'' să desființați aceste șcâle, să uneați ( ă singură mână tâte sacrifi- ile cari satt făcut pentru înființarea lor; ieste șcâle sunt pe drumul de a produce; 3 afi început deja a da âre care fructe: irtore micele exposiți inî cari s’afi în- reat. Folosul mal mare ce trebue să aș- atăm de la șcâlele de bele arte, este des- Itarea sentimentului, frumosului înno- larea sufletului i într’o epocă ca a nâs-ț D-lor, în condițiunile în care se găses- uăstavilă mal putinte contra materialismu- lui amenințător, dâcă nu în lesvoltarea șcâlelor de bele arte destinate cultului, rumosulul Chiar din punctul de veuere al inter ului material, dâca (rebue să m’ cob pe acest târâm, cultura betelor arte este folositâre. In adevăr, ceea ce tace glori i și prospe- ritatea națiunelor civi lisate, nu este pr. ■ducțiunea materiei brute, care nu pâte spori peste âre-care limite ci plus-valută ce se dă acelei materii prin pr"cedimen- ele industriei și bunului gust desvolt prin arte. D ) ocaoa de lână care nu cos- tă spre exemplu de cât doul franci adjunge a se vinde 40 și 60 franci dupe cp a trecut prin fabricațiunea perfecționată a Fran- cieP Pentru că, grație artei, grație bunu.- lul gust, materia brută s a transform a di'-.părut; obiectul de art; a râmas singur de valâre i sa imensă. Așa dâră și din punt - tul de vedere național, și din punctul de vedere filosofic, ii din punctul de vedere măterial M economiei politice, sunt de condamnat aceia ce susțin suprimarea șcâ- lelor de bele arte menite a desvolta în ml sentimentele frumosului și inul c D-lor. a- ces e cuvinte, uă mal repet, la adresa D-lul ministru actual de instrucțiune publică, pentru că cu toți cundscem âonnța D-sâle pentru progresul instrucțiunel publice și a artelor la noi. Prin urmare, ori acesta este un curs ne- util, și atunci trebue suprimat, ori este util și necesar și atunci trebue pus în tdte coudițiunile bune, pentru a corespunde la la scopul pentru care s’a înființat. Vedeți; D-lor că nufaccâtu-șl de pucin uă cestiune de reorganisare a programe- ter; vă arel u imal c ire sui', irs irile ;e sei cer ca se putem avea Uu conservator bun sub tdte punctele de vedere. Dacă nu putem să avem tdte aceste cursuri absolut necesarie, atunci mal bine să suprimăm și acâstă cifră din budget, cu care nu se pdte face nimic utile. Căci cu acâstă cifră nu facem alta de cât să creem uă sinecură pentru directorul conservatorului, nu fa- cem de cât să creem câte uă funcțiune inutilă pentru unii profesori al conserva- torului cari nu produc nimic. Pentru aceste cuvinte, am ondre să vă rog saă să bine-voițl a pune conservato- rul în posițiunea în care trebue să fie pus, safi sa ’l suprimați din budget. 1>. P Grădișteann. D-lor, din ambele puncte ale temei D-lul Pantazi Ghica, eă aș admite pe cel d întâifi, adică să com- plectăm cursurile acestui conservator. Dâca se pdte, dâca crede onor. Adunare în înțelepciunea sea , că se pdte face mai multa sacrificii pentru acest conservator , și eă m așl uni cu D. P. Ghica ca să cer de la D-v. să complectați aceste cursuri; căci adevărul e, că așa cum sunt ele nu corespunde dorințelor ndstre. Insă, D-lor, dâcă conservatorul ast-fel precum este nu pdte da tdte resultatele dorite, este dre a- cesta un cuvânt peutru a distruge cu to- tul conservatorul ? Este dre esact că, man- ținând conservatorul ast-fel cum este aijl, ar fi uă simplă sinecură pentru directorul conservatorului și pentru câțl-va musi- canțî? Etă ceea ce nu e esact. Directorul este un june eminent, plin de talent și de sciință. căruia trebue să fim recunoscători de sacrificiele ce face, sinecure nu esistă acolo, și nici cursuri nefolositdre. Este, în adevăr, D-lor , uă singură ca- in fruct, și suni numai uă povară grea a- mpra Statului. Dacă ne trebue progres în te ramurile sciinței, dacă am fostalăturî i onor. D. ministru în ceea ce privesce te cheltuielele pentru instrucțiunea pu- ică, am fost numai pentru acele școli re pot producă și să dea avantagie cietațel. O șcâlă care, prin organisațiu- a el, nu pdte să ne dea nici un avantajiu șcdlă este inutilă. Dacă voim să fa- m ca națiunea română să prinjă gustul tete: ifUHiAs» cum a prins peutru sci- ță și litere, ncl trebue să complectăm iidiile a< or șcdle, numite conservatdre. In ceea privesce musică, am putea ice că acâsta e mal mult o șcdlă de me- riașl în care se învață câte-va instru- •nte. Șcdlă de musică însă nu avem ; și vadă de âsta este că, în budget nu _ j înscris nici o cifră neutru musică, ca să putem ’sl-a complectat । studiile în Paris. D. N. Fleva. Fârte bine, însă din con- servatorul nostru a eșit. EI bine, D-lor, ue plângem că cheltuim cu elevii în dife- vitele scdle și în schimb n’avem resplata sacrificiilor nâstre. Apoi scițl care e ca- usa? Causa este că, după ce’I învățăm, de multe ori în loc să’l încuragiăm, ’I pără- sim, și apoi ajungă de se faefi funcționari pe la diferitele autorități, cum am vădut silvicultori, șefi de biurofi prin autorită- țile administrative, directori de poliție, etc.; ast-fel deră, dâcă nu-I veți încuragia, nu veți face nimic nici uă-dată. D-lor, toți profesorii de la conservator sunt străini, și nu le facil uă imputare fi- ind-că arta e a lume! întregi de cât între acești profesori e numai Dumitrescu vio- loncist român. "Uă voce. Numit fără concurs. D. N. Fleva. Apoi toți sunt numiți fără concurs; și dâcă este vorba pentru violon- cel, nimeni nu se găsesce să concurese cu Dumitrescu D. ministru de culte. S’a publicat con- curs, deră nu s’a presentat nimeni. D. N. Fleva Vedeți că s’a publicat concurs și nimeni nu s’a presentat; oen- tru că Dumitrescu este singurul în spe- cialftatea sa? Cu tâte acestea^ toți străinii Ădevlfrșțl moscbliițorT, a și fu .noscenirea. profesori de la conservator au lefăde 300 No. 1 113. profesorl de la conservator au lefăde 300 lel pe lună și Dumitrescu are numai 120 lei pe lună, cu tâte că violoncelul e cel Direcția generală a servii g i I sanitar, mal greu instrument; cu tâte că dâcă va 4fysi el deda uă operă, ea na s’ar putea Confort art^57 din lege. euta, căci el s' igur duce armonia mând a se ocupa defini iv prin concurs ¹ acâlS. r.I bine, efi ia fi curagiul de a ri- posturile de veterinari de județ^ arătate în dica vocea Inea pentru acest român care¹ lista de mal jos care se ocupă,aștă-(JIpro- s’a distins^ și«v6 rog să bine-voițl săja-¹ vi Scriu? ministerul publică că, acest con- i cețl și pentru densul ceea cea’țl făcut pen curs va avea loc la 20 Martie viitor, con- tru cel-alțl profesori. Mai sunt apoi c?țl-va profesori cărora li se dă uă simplă diurnă. între carp este și un străin, care e de vr’uă 15 ani în țară, un profesor de flaut, și care are 100 lei pe lună sub cuvânt că ar mal primi un adjutor de la societatea filarmonică, de la rerile D-lor direeținnel sanitaro cel pucin cu 6 dile 'nainte de dioa concursului uă care nu primesce nimic, și omul fiind în dată cu tâte actele pretinse de umuționa- nevoe, merge acolo și dă lecțiunl cu 100, tul regulament. lei pe lună, pe când cel-alțl afi 300. Prin „Propun ca să se trâcă în budget cate- dra de violoncel cu salarii! egal, cu s ¹ - riul de 3,600 lei noul. Propun asemenea ca diurna catedrei de flaut să fie de 150 lei noul pe luuă.“ 1) ministru de culte. scut a- câsta. având în vedere lucrările i ‘-lor ea profesori, și cari ’șl îndeplinea în con- secință datoriile D-lor. — Se punerla vot ... .. .ami'. 1 u-lu Fleva și se primesce. - Se pune la vot seâla de musr. din Iași și BuburescI și se prîm< 6#. Ședința se ridică la 5 și jumătate ore după ameijl, și cea viitâre se au.'ihciă po a doua 4i 19 Ianuarie. ANUXCIURi ill- , I de faueifi Bₗu'l3ț,cJ lâfă de 300. BdtoșanI, cu lâfă de 200 lei. diurnă 100. Fălcitt, cu lâfă de 250. Ialomița, cu lâfă de 200 lei, diurnă 50. Ilfov, cu lâfă de 400 lei, diurnă 100 Nâmt'i, cu lâfă de lei 300. Puma, âu îâfă.de lei 250, diurnă 50 Tăcuel, cu lâfă le 200 lei, diurnă 50. Tutova, cu lâfă de 300 lei. Vaslui, cu lâfă do 200 lei. Vâlcea cⁿ lâfă de ⁹O0 lei, diu-nă 50. irecția imprimeriei Statului. In d;. u ue , Marti137 7, LGieiedoue după umâ^I se va țiuit licitațiune cu ofer- te sigilate în cancelaria acestei direcțiuni din' h .tel i! Ser’un-VodA ;* ntrG Hflrea în întreprindere a aprovisionă e Imprimerie! cu ob -. . ele urfliăfdr 6 regaie pentru Jjnd’tasb de cules litere fundale numai cu * . ’ji cuti mica , 20 șifurf folihri, îtt Ihngime de 75 cei- liinetre, lățiri; -55 cenți re; 25'șif.:-ț fhi * înL.igir ■> .en- \efre lățime 38:bet.i.>n *;r , 40 șifurl foliare îu ugimâ de 37 cen i metrh, lățime L’ cennmetre 100 șifurl de colâne, î. lungime < - 63 centimefre, lățime 15 centîmetre 25 fundamente, în lungime de un metru și 10 centimetre, lățimea 76 centimetre: 20 fundamente, în lungime de 95 cen- liinetre, lățime 63 centimetre; 25 fundamente, în lungime de 70 cen- timetre, lățime 55 centimetre. Doritorii cari vot voi a concura, pentru a fi admiși la^li i .țiune, vor dep'.c’ uă garanție pro - ; re de lei 150, în numerar saă efecte garantn’e de Stat, âră co. 'hc . rl va încheia dup ' -pr area ticitajiu- ueî -ie mi’nistSi, cu condiț unne următâre: Ar: ! ILgalele și fund,., entele Vor fi confecționate din lemn de ’ ad uscat, drep- te și fără n<>d Jrt , duțiS modelurile ce se vor arăta de șeful atelierilor. Art. 2, Șifurile vor fi confecționate din lemn de a ^au stejar uscat, drepte și fără nndur . . pe modelele ce se vor arăta de șeful atelierilor. Art. 3. Predare-, rcestor obiecte se va face de antrepreuore la magasia imprime- riei, cel mult peste două luni de la primi- rea contractului. Art 4. Constatarea cmtitățel și confec- ționărel acestor obiecte, se va face de di- rectorele imprimeriei împreună cu șeful de ateliere și faciă cu antreprenorul sau delegatul său prin încheerea unul proces verbal, iu basa căruia numai se va libera antreprenorului tul din fondul reservat dat de societatda Dacia , ca despăgubire pentru objectele deteriorate de incendiul întâmplat la imprimerie în anul 1874. Art. 5. La cas când antreprenorul nu se va conforma contractului va perde garan- ția în profitul Statului, fără că densul să pâtă facă proces Statului (care nu va fi ți- tiut a ’l pune în întârdiere) nici să aibă re- curs la vre uă proteâțiune străină. Art. 6. Pentru îndeplinirea condițiuni- lor contractului antreprenorul va depune ca garanție 10 la sută din suma ce va re- sulta la licitațiune în numerar saii efecte garantate de Stat. Pe lengă aceste condițiunl, se pune în vederea concurenților art. 40—57 din le- gea comptabilitățel și a-‘ 18 , 27 și 39 din legea timbrului. No. 101. 1877, lanuarif 18. — In‘diua de 3 Mânie loiî, ia oreie 2 ¹ după amâdă, seva ține licitațirne cu oferte sigilate îu cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Ș bău-Vodă, pentru darea în întreprifi fere . aproviSionărel ’mprime- 250 chilograiSe linii de alamă tăiate sistematic de la mărimea unui nomparel (l/₃ dintr’un cadrat) până la 15 cua- drațl; 92 perecm diferite colțuri; 2 garnituri matrițe, una drâ^tă și alta cursivă, compuse fie care de cate 144 li- tefe de corp 10 , ^'garnituri matrițe, una drâptă și alta cursivă, compusă fie care de câte 144 li- tere de corp 12; Doritori cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la sicitațiune vor depune uă garanție provisorie de lei 400 în numerar sai efecte garantate de Stat, eră contrac- tul se va încheia după aprobarea licitați- unelde minister, cu condițiunile următâre. Art. 1. Liniile și colțurile vor fi confec- ționate din alamă de cea mal bună cali- tate tăiate drepte și înalte în proporțiune cu literile din imprimeria Statului, după modelurile și probele ce se vor arăta de șeful atelierilor; Art. 2. Garniturile de matrițe vor fi con- fecționate din oțelul de cea mal bună ca- litate și literile vor fi săpate într’ânsele curat, întocmai după modelurile ce se vor arăta de șeful atelierelor ; Art 3. Predarea acestor obiecte se va face de antreprenore la magasia imprime- riei, cel mult peste două luni de la pri- mirea contractului; Alt. 4. Constatarea calitățel și cantită- țel acestor obiecte se va face de directo- rele imprimeriei împreună cu ș°ful de a- teliere, și față cu antreprenorele sau dele- gatul său prin îucheerea unul proces-ver- bal, îu basa căruh n-mat se va libera an- treprenorului costul, din fondul reservat dat de societatea Dacia ca despăgubire pentru obiectele deteriorate de incendiul întâmplat imprimeriei în anul 1874; Ari. 5. La cas când antreprenoerle nu se i va conforma contractului, va perde garanția în profitul Statului, fără ca densul să pdtă facă proces Statului, (care nu va fi ținut a ’l pune în întărdiere) nici să aibă recurs la vre uă protecținne străină Art. 6. Pentru îndeplinirea con juni- lor contractului, antreprenorul va depune ca garanție 10 la % din suim ce va re sulta la licitațiune în numerar saă efecte garantate de Stat. Pe lângă aceste condițiuui, se puUe în vederea concurenților art. 40 —57 din le- gea comptabilitățel și art. 18, 27 și 39 din legea timbrului. No. MI. 1877, lanuri • MIaISTERUL de finance. casieria gener. aji. ‘ țulm 1 In dioa de 31 lanuariu 1877. destinân- dn-se a se vinde prin licii ;ție publică în localul acestei casierii, și prin pasa for- melor legale, 154 chile mari porun ave- re a arendașului moșiei Păulâsca, secuet- trată prin legei de urmărire pentru plata arendel acel m< șil. Casieriapublipă despre,apes .;j re rmscința amatoii'or îu genere. No. 484. 1877. lanuariu 20 - Din lipsă ue concurenti, ne'puiân' ■- se vinde prin li citație“ipublică, înadiir. :? 17 curent, productele și vitele secuesirate prin legea urm: rirel, pentru datorildin s- rendlude laaren lașii moșiilor Statului, no- tate mrl jos sunt 13 c e mari ghircă de la Puțini . ir- țoclâsa. 30 banițe ra iță, idem. 18 chile nn ord, idem. 20 chile ma l porumb, secuestrate pen- tru suma de lei 531 bani 79, jumătate din procente la ar nda domenulul Turnu, pe 1866, 1868, 1369 și 1870. 51 chile ma I g-râu și 18 banif aproxi- mativ de la Dănesci-Uda. 49 Idem porumb, idem. 200 vedre /in. idem. Ca 2 Vî caie fân Ie măsură, i Lr Ca 30 stâiij ml pae de grâă, idem. 69 chile n ari ord și 16 banițe, trupul Suhaia 206 chile n ari porumb și uă banița proximaliv, i em. 33capete vit' maridelamoșia iiorubaoțu. 1 batoză de bătut porumb, fabrica Clay- ton, idem. 20 chile m n grâu, recolta 1874, . la moșia Plopi. '55 idem idam, 1875, : 19idempo umbși 10băniți idem, idem. 20 idem i. em recoltă 187^* i-^m 10 idem g râu>idem. 35 orn 36 banițe grâii dijma âo wcunoii de pi moșia Uda. 110 chile mari po umb aproximativ, idem " >4 idem, idem de la moșia Frumâsa. 32 idem ori), 7 și jumătate idem ghircă și 4 idem grâu, ricolta 1876, de la moșia Beciu, județul Oh, căutată în regie. 471 chile grâu, 37 idem ord și 15 idem ovăz, idem idem, de la moșia Tolcesea, județul Teleorma i. Casieria, prin procesul-verbal ce adre- sat in acea di, a amânat vândârea diselor averi pentru ijioa de 31 curent, când ur- mâsă a se efectua prin licitație publică, în localul acestei casieri și prin pada for- melor legab. âr 1 pe de alta publică des- pre acâsta, ■ re cunoscință generală a do- ritorilor. No. 498 1877, Ianuarie 20. Administrația domenielor și pădurilor 8 aiului Se publică spre cunoscință generale că parchetele d;n pădura Lapoșul, de la ju- dețul Bacă , se vor relieita în ijiua de 9 a viitorei luni Fbruarie cu condițiunile speciale publicate în Monitorul oficial, No. 4, și cele generale din Monitorul No, 222 de la 6 Octombre 1876, și clausa pre- v&Jută la aliniatul 3 al anunciulul din Mo- nitorul No. 4 relativ la esplâtarea primu- lui parchet. Licitația se va ține la prefectura jude- țului Putna, unde doritori se vor presenta cu garanțiile prevăduti în condițiunile speciale. No. 2,z83. 3 1877, Ianuarie 26. — Afară de bunurile Statului public în Moniiorrl oficial No. 2 din 1877, al căror termen de închiriere espră la 23 Aprilie viitor, mal fiin 1 a se închiria pe acelaș termen de 3 ani și condițiuni două magasil din curtea hanului Șerban-Vodă, de sub localul imprim riel Statului, cele d antăifi ce vin în rând cu 1 calul de es- pedițiune al Monitor u ui oficial, ocupate actualmente una cu I utâe de cernelă și alta cu cărbuni. Administrațiunea publică spre cu ios- cința generală că în filele de 3, 4 și 5 Februarie viitor, se va ține licitații¹ ne și pentru închirierea a estor 2 magasiîm- preună cu cele alte bunuri publicare pen- tru aceste dile. No. 1512 3 1877, lanuari , 20. ou publica sj re cunoscință geniale । ă în filele de 7, 8 și 9, a vii 6rel luni Februarie, se va ți tea licitația ie la pre- Imfrimeria Stațulu 1 fectura județului Iași, și pentru vânderea spre espiOlare a parchetelor din pădurea B ngeni, județul Tutova, care din erâre s omis din lista publicată în Monitorul oficial No. 13 din 19 a curentei luni. , Condițiunile speciale sunt cele publi- e în Monitorul No. 258 din 1876, cele generale în Monitorul No. 222 ace- laș an No. 2,285 3 1877 Ianuarie 26 Pentru motiv că actualul arendaș al moșiei Civesci și Bădilița, din județul Su- câva, pe periodul 1876—1886, n’a com- plectat garanția definitivă, în termenul prevăzut de regulamentul de licitațiunl, care a espirat la 15 Ianuarie 1877. Administrațiunea a decis scâterea în rearendare a espusel moșii, pe restul indi- catului period, cu condițiunile și regula- mentul înserate îu Monitorul oficial No. 130 și 163 din 1875, fixând <)ioa de lici- tațiune pentru 4i°a d⁰ 9 al⁰ viitârel luni Februarie, ora 2 din di, care se va ~r' x~a în localul prefecturel «jiului județ. Se publică dâră acâsta spre cunoscință persânelor ce ar dori a lua în rearendare menționata moșie, pentru a se presenta la concurență în localul mal sus arătat și la dlioa defiptă, însoțiți fiind de garanția pro visorie cerută de regulamentul de licita- țiunl, care va fi în valâre de lei 2,775, a patra parte adică din arenda anuală a mo- șiei, care este de lei 11,100. No. 1,664. 1876, lanu Pentru motiv că asupra actualului aren- uaș al moșiei Uda, a monastirea Cloeocio- vu, din județul Teleorman, pe periodul 1876 —1886, figurâ. . datorie mal multe câsciurl din arendă și nici a complectat garanția definitivă, și conform condițiunile generale de arendare stabilite pe citatul period, publicate în MonMrele oficiale, No. 130 și 163, din 1875. Administrația, pe de uă parte a luat disposițiunl pentru deposedarea arendașului citatei moșii, âră pe de alta publică spre cunoscință gene- rală ca, la 7 Februarie 1877, la 2 ore din di se va ține licitație atât îu localul ad- ministrației, casele Stefănescu, calea Mo- goșâi, în Bucuresci, precum și la prefec- iura de Telorman, pentru rearendarea mo- ș,el mal sus arâlate pe restul indicatului period, cu condițiunile și regulamentul în- serat în menționatele două Monitâre. D-nil amatori deră, sunt invitați a se presenta, spre concurare la dioa defiptă și în localurile notate. însocițl fiind de ga- ranțiile provisori, i rute de regulamentul de licitațiunl. No. 1,311. 1877, Ianuarie 18. — Fiind-că la licitațiunea ținută la pre- fectura județului Râmnicu-Sărat, în dioa de 30 Noembre espirat, relativ la rearen- darea perceperel taxelor de trecătâre de la podul Râmnicu, din acel județ, în comptul D-luî 0. Tacopolu, nu s’a presentat ama- tori, administrațiunea a decis a se țineuă nouă licitațiune, tn dioa de 25 Februarie 1877 , în locala^ prefecturel respective, pentru rearendarea taxelor de trecătâre de la a I pod în comptul D-luI C. Tacopolu, pe timpul di la data notificării adjudecați- unei și p ■ la 1 Aprilie 1878 și cu condi- țiuuile pu icate în Monitorul oficial cn No. 136. din 1873. No. 35,159. 3 1876, Decembre ze. că, la 9 Februarie viitor, se va țin lici- tație, în localul prefecturel județului Iași, pentru vânjârea spre esplâtare a 5 par- chete diu pădurea Adam, de la județul Tu- tova, cu condițiunile generali publicate în Monitorul oficial, No. 222 din 6 Oc- tombre 1876 și cele speciale mal jos ară- tate. Doritorii a lua în întreprisă acele parchete, se vor presenta la ligitație ora 1 p. m., cu garanția provisorie de >u lârea notată în condițiunile speciali și de natura indicată prin ■ dițiunile generali. ' Se pune în vederea concurențiIor că, în considerațiunea timpului înaintat, se dă facultatea adjudecatarul ‘ ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parchetul anului curent ce ar râmanea netăete pene la finele lui Martie viitor, să se esplâtese u -dată cu parch ' 1 an duoilea. No. 1614. (3-3) Condițiuni speciali r- pădurea Adamu, din județ /. va, Se vinde d ridu Adamu de pe j" prietatea Statului Adamu, situată în jude- țul Tutova, plasa Corodul, uă porțiune de pădure în întindere de 39 fălci, 45 prăjini, împărțită în 5 parchete cu No. 1, 2, 3. 4 și 5, saii 20, 21 și.jumătate din 22, după vedre parcheta», ■ mărginite, la N rd cu Pu em. la Vest și ■ I u locurile mo- șiei A' u. și la Est cu jun tulul No. 22. z\peste parchete S' . capi ta în period de 'ni, socotii e l Septembre 1876 pene la * Septembre 188? rite unul pe fie-care an, și îu rândul cum sunt însemnate mal sui întinderea fie-căr fălci și 73 prăjini. Esploatarea acestor pa lăsându-se câte 791 arbori de fie-care parchet. Pentru a putea admiși la concurență, doritorii vor depune la licitație uă garan- ție provisorie în valâre de 800 lei și de natura celor prevăzute Pr’n regulamentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 22_, -in 6 Octombre 1876. ’ .numere ie de 7 'ace reservă în Director: N. T. OrAșanll 26 lann He V Februarie 1877 No. Vjnerf, SUPLIMENT LA MONITORUL OFI( ’l A L —------------------- -------- POBLlUAiiUNi omuALe PIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCLREL^ cerut punerea în vândâre cu licitație a ca- selor din comuna Bucuresci, suburbea Popa-Tatu, strada Păuni, averea D-lul An- ton Mănică, de profesie liberă, domiciliat în aces e case; aceste case sunt de zid în paiantă, compuse din 2 camere și sa i, în- velite cu șită, curtea împrejmuită, se în- vecinesce cu Dumitru Tudor i Niță Ti tircă și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestuî tribunal, în cedat și în faciă cu strada Maglele; 3. Locul viran din aceiași urbe și stradă, No. 927, se învecinesce cu D. Gg. Ceau- șescu din Călărași, cu locul No. 926, al numitului decedat și în faciă cu strada menționată ; 4. Casa cu grădină, din comuna Bucu- scl, suburbia Sf. Ștefan Cuibu-cu-Barză, v.Jea Belvedere, alături cu No. 191, care se compune din 4 camere de zid, învelite cu șindrilă, având și pivniță, prin mijlocul acestei grădini trece apa Dâmbovițel și ca- lea ferată ce conduce de la gara Târgu- Vestel la gara Filaret, se învecinesce des- pre mârjă-di cu fosta grădină PencovicI, No. 191, actualmente a Statului, despre mâdă nâpte cu proprietatea D-lur E. Lessel, spre apus cu calea ferată ce merge la Fi- ret și spre răsărit cu calea Belvedere. Pentru locurile virane din urbea Olte- nița, se va începe concurența de la suma de lei noul 1,555 bani 53. âră pentru casa cu grădina de aici din capitala Bucuresci, de la suma de lei noi 12,000. Se face deră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma îu pretoriul a- cestui tribunal, în <^iua de 13 Aprilie 1877, la orele 11 diminâță, având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute , chirie , privilegiu, ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de <}iua fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ; căci în cas contrariă veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No 695. 1877 Ianuarie 24 — D. Vasile Vanca, rentier, domiciliat xv capitală, strada Apolodor, No. 15, în basa formulei esecutorie, pusă pe actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal la No. 453 din 1873, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din co- muna Bucuresci, suburbea Amza, strada Lumini, No. 21, averea D-nel Florica A. Chiropolu, de profesiune liberă, domici- liată în aceste case. Aceste case sunt de zid, compuse din 3 nere și cuhnie cu pivniță, învelite cu tinichea, uă magasie, pomi roditori, având și viță, curtea împrejmuită, se învecinesce cu D. G. Precupețu, cu D losif Degeanu, cu uă proprietate necunoscută. Asupra acestor imobile nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul trib., în ilioa de 13 Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, având in vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate usufruct, servitute, chirie privilegiti, ipotecă safi vert-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile, căci în cas contrarii!, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 754. 1877 Ianuarie 24. — lane Cociu, prin advocat D. Gr. Ni- colaidi, din suburbea Sârbi, strada Văcă- rescl, No. 75, în basa sentinței tribunalu- lui de arbitri, No. 11, din 1874, confirmată prin decisiunea onor, curți de apel, secția I, din Bucuresci, No. 7 și 29, din 1876 învestită cu formula esecutorie , a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, subur- bea sântul Nicolae, din țigăniea Vlădichi, strada Justiției, No. 3, averea D-lui Apos- tol Stănescu, fost cofetar, domiciliat stra- da Unirea, No. 19. Aceste case sunt de zid în paentă, com- puse din 2 camere și un salon, cu sală la mijloc, în fundul sălii cuhnie, învelită cu șindrilă, lângă pârtă uă magasie de scân- duri, curtea împrejmuită, care magasie este învelită cu tinichea; se învecinesce cu D-na Stravoleioria, cu D. Nae Rosescu, cu pârta D-lul Becescu , în fond cu proprie- tatea D-lul Becescu , în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil, se află următâ- rea împrejurare: D. Apostol Stăn i s’a împrumutat prin actul transcris la No. 196, din 1874 cu suma de lei 2370, de la D-na Ana Miș- culescu și cu ipotecă imobilul în cestiune. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va arma în pretoriul a- cestul trib., în c^ioa de 18 Maiti 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți acei cari ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saîi verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de tjioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarifi, verl-ce ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 725. 1877, Ianuarie 24. — Marin Kăducu, comerciant, domici- liat în suburbea Biserica Eni, strada Colți, No. 49, în basa formulei esecutorie pusă pe cartea de judecată No. 1301, din 1875, a judelui ocolului II, din Bucuresci, a ceiut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Precupeți-Noul, strada Polonă, No. 129, averea D-lul loniță Dinescu , de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid în paentă, com- puse din 3 camere , învelite cu șindrilă, curtea împrdjmuită, se învecinesce cu D. Anton Birjaru, cn G I nescu și în faciă c strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că acâ- stă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 18 Maifi 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți a- ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri- vilegia, ipotecă, safi verl-ce alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarifi, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 745. 1877, lanuariu ut. — Anton Alexandrescu , de profesiune rachier, prin advocat D. Gr. Nicclaidi, do- miciliat calea VăcărescI, No. 75, în basa formulei esecutorie pusă pe sentința tri- bunalului Ilfov, secția comercială. No. 76. din 1870, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Vlădica, strada Ega- lității , No. 22 , averea decedatului Niță Nicolau, a căruia tutâre a numitului dece- dat este D-na Elisabeta Nicolau , de pro- fesiune liberă, domiciliată în aceste case. Aceste case sunt în două etaje , având jos uă prăvălie, 3 camere și cuhnie de zid, în etajul de sus un salon și 2 camere de zid în paântă, cu galerie de gâmurl și alte dependințe, compuse din 3 camere cu sală la mijloc și vatră de zid în paântă, cu piv- niță de zid, cu 2 antreuri, unu în fundul curții și cel-alt în prăvălie , tâte acestea învelite cu șindrilă, alături de acestea alte 2 camere de zid în paântă, învelite cu șin- drilă, în fundul curții alte case tot de zid în paentă, compuse din 4 camere cu sală la mijloc, cuhnie și uă mică odăiță, înve- lită cu șindrilă , în mijlocul curții alte 2 camere minate vechi, și un grajd dărâmat învelit cu șindrilă și scânduri, un șopron și 3 magasilde scânduri, învelite cu scân- duri ; se învecinesce în fund cu D-na Ele- na Brăniseânu, cu proprietatea D-lul Pre- da Zidaru, cu D-lul Nicolae Lăiță, si în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află al- tă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că .. câstă licitație se va urma în pretoriul a- c- stul tribunal, în ntor. ora 10 diminâța, cu adăogire că .lupă căutarea condicilor de către D. siipl.înni- as stat de D gretier, acești mo oiI este supus la urmăidrea împrejurare In registru No 1 pe anul 1870, la No. 1 î 5, Ivaa GjOrge ipote. âsa nn loc cu case 'iu Giu gin, coldrea de Verde către Safta BrăUânu pentru suma de lei vechi 3,700 Cu acâsta ocasie se somâsă toți aceia cari ar pretinde verî-un drept de proprie- tate usufruct, servitute,chirie, privilegii! ipotecă sau orl-ce alt drept asupra imobi- lelor puse în vândâ-e, ca înaintea adjude- c.piunel, să se presinte la acest tribunal, spr ’ șl arăta protențiunile lor; căci, con trariă, nu li se vor mal ține în sâmă. No. 1.513. 1877, T mărie 21. Tribunalul de Argeș. basa actului de ipotecă, legalisat de cest tribunal, la No. 46 din 1870, înves- tit cu formula esecutorie No 10 din 1875 Februarie 3, și după îndeplinirea dispo- sițiunelor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal sub Nr. 98, din 1877 . s’a hotărît ca , în diua de 7 Maiu 1877, la ora 10 de diminâță, să se vâadă cu licitațiune în pretoriul acestui tribunal, imobilul jos notate avere a casei deceda- tului G. Caraghiulea, epitropisită de so- cia sa Anica, de profesiune menagiul ca- sei. domiciliată în comuna Pitesc! , acest district de sumele ce are a primi după ară- tatul mal sus act de ipotecă. iceastă văm|ra indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobilului ce se vinde, con- dițiuuile 'ânderel. și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilului penă acum cu- noscute : In loc cu case pe dânsul, situate în o- așul PiiescI, acest județ, coldrea Nâgră, strada Kgaliiâțel, No 378, suburbia Beș- elel, aiend urmatdrele vecinătăți: .adrâp- ta intrârei în cuGe casele D-lui lomță Pândele, la stânga D. Pavlache ătarchita- nu, în fund în dâlul vecia cu un loc Viran dis al D-lui Mihail Barendeiu și în faciă cu sirad t egalitățel. Casele de pe acest loc sunt compuse de 2 camere în față alte 2 îu șir, în fund, sală prin iniijloc, uă cămară spre fund în șir și uă cuhnie cu galerie în faciă-le, tâte a- cestea sub un înveliș de șiță și construit- de zid. In urma esaminărel făcută registrelor de popriri și inscripțiuni de către D gre- fier local, imobilul urmărit s’a găsit a- fectat în 1870, tot către creditore ca ga- rant pentru suma de 236 galbeni, cu actul de ip itecă. legalisat de acest tribunal suk No. 46, acel an. No. 1086. 1877, Ianuarie 18. — Pe bas Irțel de jucată cu No. 353 din 1871, pronuneiată de D jude de pace al orașului PitescI, învestită cu formula esecutorie No. 24 1876, și după înde- plinirea disposițiunilor cerute de pr cedura civilă, prin jurnalul dresat de tri- bunal sub No. 28 , din 1877, s’a hotărât ca, în dioa de 30 Aprilie 1877, la orele 10 ante-meridiane, să se vândă cu licita- țiune în pretoriul acestui tribunal, imo- bilul jos notate, avere a D-luI loniță Ră- dulescu de profesiune cismar, domiciliat în comuna PitescI, coldrea Roșie, spre des- păgubirea D-luI Ghiță Gheorghiu, de pre- siune comerciante, din comuna Pitesci, de sumele ce are a primi după arătata mal sus carte de judecată. Acâstă vănddre se publică spre g—a- cunoscință, ca toți aceia ce vor avea asu- pra acestui imobil veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute chirie, privi- legifl, ipotecă saă orl-ce alte drepturi, să se arate la tribunal mal naintea termenu- lui de adjudecațiune, căci în urmă nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere acest imo- bil să se presinte la tribunal la ijiua și ora indicată mal sus, spre a concura Descrierea imobilului ce se vinde, con- dițiunele vâmJSrel și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor pgₙg acum cu- noscute : Un loc din acest oraș Pitesci . coldrea Roșie, strada Poștil, pe care se află și uă pereche case mici de gard vechi, cam rui- nate , învelite cu șiță și compuse din uă prăvălie, la faciă și alături uă altă odae , care imobil are vecinătățile acestea : la a- pus se învecinesce cu sus-(Jisa stradă a Poștei, la răsărit ține locul acestor case, lungul ca un stânjen, adică din case spre cel-alt vecin Nae Urbu, la miadă-di se în- vecinesce cu Gheorghe SalangacI și la miadă-ndpte cu casa și locul lui Vasile Sioenrscu. Intrarea în curte saă pdrta imobilului, ce se descrie urmărit, este în devălmășie cu G. SalangacI și Nae Orbu. In urma consultărel făcută registrelor de inscripțiuue, de către D. gretier local, imobilul urmărit nu s’a găsit afectat la nici un cas popntor. No. 432. 1877, Ianuarie 12. bas.i cărțel de judecată No din 1875, pronuneiată de judele de pace al ocol. Pitesci, învestită u formula es cutorie, No. 11 din 1876, și dupăîndepL nirea disposițiunilor cerute de procedur. civilă, prin jurnalul dresat de acest tribu- nal, sub No. 97 din 1877, s’a hotărât ca, în 4ioa de 3 Maiă 1877. la orele 10 a. m., să se vânijă cu licitațiune în pretoriul a- cestuî tribunal, imobilele jos notate, avere a D-luI Constantin N. Gălesescu, de pro- fesiune liberă, domiciliat în comuna P tescl, spre despăgubirea D-luI Nicolae G. Rădulescu, de profesiune liberă, din co- muna Pitesci, de sumele ce are a primi du- pă arătata mal sus carte de judecată. Acâstă venijâre se publică spre gen rală cunoscință, ca toți aceia ce vor ăvcâ asupra acestui imobil veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegiu, ipotocă saă orl-ce alte drep- turi să se arate la tribunal mal naintea termenului de adjudecațiune, căci, în urmă, nu li se va mal admite nici uă pretențiune. Eră aceia ce vor voi să cumpere aceste ’- mobile să se presinte la tribunal, la $i și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobilului ce se vinde con- dițiunile vândărei, și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor până acume cu noscute : Un loc cu casă pe dânsul și cu U;„ă- tdrele vecinătăți: La răsărit cu proprietatea repausatulul Nae Niculescu, la apus strada Egalitățel, mâijă-iji cu uă uliciâra ce dă în bulevar- dul Elisabeta-Ddmna și spre mâclă-ndpte cu D-na Mariuța Trandafirdia. Casa de pe acest loc este învelită cu șiță, construcția de zid veche și compusă de trei camere. Situat acest imobil în F tescl, județul Argeș, coldrea Nâgră, stra- da Egalitățel și avere a debitorului Const. N. Gălesescu. In urma esaminărel făcută de către D. grefier, opiselor de popriri, imobilele des- crise mal sus, s’a găsit afectate la urmă- tdrea împrejurare: C. N. Gălesescu, inscripțiune lua^ socia sa Marița, în uă pereche case cu lo- cul lor din ulița Egalitățel, coldrea Nâgră, orașul Pitesci, pentru asigurarea dotei s' le compusă din 3525 lei. No. 977. 1877, Ianuarie 15 C1TAȚIUNI Curtea de apel din BucurescI, secția 1 Asupra proreiului ce se tratâsă între D Herman &ch >rsch cu M. Th*olorescu și alțM pentru pretențiuul acâstă curte, prin ju naiul ce a încheiat, îu a i Genți de la 27 Noembre 1876, sub No. 3643 . ai- jurnând acest proces pentru di<>a de cinci Martie viitor, a dispus citarea numitului 28 ianuarie (9 Februarie) 1877 MONITORUL OFIuiad aL ROMÂNIEI UOl Ludovik Adler, în poisână, spre a lespun- de interogatorului civil ce D-nu Herman Schorsch are a’I propuue. Prin urmare , se vestesce printr’acesta numitul Ludovik Adler, cu domiciliul ne- cunoscut, ca, în arătata ^i de 5 Martie vi- itor, la 11 ore de diminâță, să se presin- e înaintea acestei curți , în persână, pre- gătit cu tdte actele necesarii; cunoscând că, ia cas de nevenire, procesul se va re- lolva în lipsă, conform art 118 din pro- cedura codului civil. No. 855. 1877, Ianuarie 24. — Mari« Urlățânu, fostă cu domiciliul în curtea d’Argeș, și acum cu domiciliul necunoscut, se vestesce prin acâsta ca, la 16 Februarie 1877, la 10 ore de diminâță, să vină a se înfățișa în procesul ce are Ștefan Dumitrescu, pentru adulterii!, pre- gătit cu tâte actele necesarii; cunoscând că, la caș de nevenire, procesul se va re- solva în lipsă’I, conform art. 182 din pr. cedura cod. penal. No. 859. 18/7, ian arie z<4. Tribunalul Ilfov, secția comercială. Sunt convoc-toți creditorii falimentu- lui Ghiță Stănescu, de la Obor, spre a se presența în termen de 20 dile de la apari- țiunea aceștia prin Monitorul oficial, în pretoriul acestui tribunal, în persână s’au prin procuratori în regulă, cu actele de creanță și copii după dânsele, spre se verifica și încredința, conform legel. No. 614 1877, Ianuarie 25. JndecăUt.a ocol, al II din Bucuresci D. Ștefan Georgescu, al căruia domici- liu este necunoscut, este citat la acâstă ju- decătorie pentru ^iua de 10 Martie 1877, la ora 10 de diminâță, spre înfățișare cu B-nu losif Manoach, pentru datorie, având vedere că nefiind următor se va resolva rocesul în lipsă. No. 49 25 Ianuarie, 1877. ACT DE ASOCIAȚIUNE. Intre sub-scrișil Reișil Canner et Su- frin (firma R Canner et Sufrin) și între sub-scrișil Abrohm Sufrin și Isidor Can- uer, toți domiciliațl în Iași, seîncheepre- entul contract de asociațiune la unu spe- cul de marfj manufactură, pe timp de 3 ani, socotit de la 1 Septembre anul 1875, dioa când s’a deschis acest comerciă sub următârele condițiunl 1. Acest comerciu va fi în tot acest in- terval numai în dughiana D-nel Reișel Canner. proprietate a D-sale, situată în Iași, despărțirea IV, strada Sf Vineri, și chiria dughenel va plăti asociațiunea; 2. Firma acestui comercifi-va fi R. Can- ner el Suirin, și tote tratele, polițe saă alte efecte, fie comerciale saă civile, se vor accepta numai de noi R. Canner et Su- frin, și ori ce act vor sub-scri fie D. A- brahm Sufrin saă D. Isidor, nu va privi pe societate, D. Abrahm Sufrin și D. Isi- dor vor fi administratori comerciului, și cel al douilea va ține și comptabilitatea comerciului, âră facturile se vor face pe numele Isidor Canner et Abrahm Sufrin. 3. In tot intervalul comercialul D ior Abrahm Sufrin et Isidor Canner vor cum- pără marfa pentru acest comerciil numai de la noi R> Canner et Sufrin, și prețul fi- xâm pentru tot timpul comerciului de 106 lei vechi fundul englisesc, pe timp de 6 luni de la cumpărarea fiă-cărul transport de marfă. La cas însă, dâcă în dughiana nâstră âr lipsi marfa ca să’șl complectese asortimentul D-lor, sunt în drept a cum- păra marfă și de la alțl engroiștl din Iași, pe acceptul nostru care nici uă-dată uu va trece peste 1,000 galbeni, potft cum- păra marfă și d’uă valâre mal mare însă, cu consimțimântul nostru ; 4 Marfa din străinătate, afară de acea englisâscă, ce acest comerciu va avea ne- cesitate D-lor Abrahm Sufrin și Isidor, vor înștiința pe noi ce anume marfă aă ne- cesitate, și noi vom comanda la locurile cuvenite, spre a li se trămite marfa pe acceptul nostru, și ne vor plăti prețul la timp, când și noi ne vom obliga prin ac- cepturile nâstre, âră spesile aducerel a- cestel mărfi for plăti D-lor acompto aso- ciațiunel. Asemenea vom primi noi R. Canner et Sufrin un avans de 1 la sută pentru acceptare; 5. Acest comerciu nu va putea vaiora îi nici un cas mal mult de 12,000 galbeni, și marfa se va vinde atât cu bani în nu- merar cât și pe credit, âră accepturile le vor lua pe ordinul nostru R. Canner et Su- frin, și banii ce vor încasa în fie-care sep - tămână atât din alișveriș cât și din dato- rii le vor da nouă la finele fie-cărel săptă- mâni, care se vor scrie acompto banilor ce vom avea a lua, și vor primi un scompt de 1 la sută pe lună, pe timpul până când vor trebui a ne plăti banii, âră sosind scadența a unei plăți și nu vor fi îuchăpu- ițl a ne plăti la timp, se vor încărca cu 1 la sută pe lună pentru timpul cât va trece, făcându-le un compt curent regulat; 6. Noi R. Canner et Sufrin, vom numi un casier din partea nâstră, âră salariul casierului și a celoralțl servitori, ce acest comerciă va avea necesitate, se va plăti de as iciațiune, și la cas de a fi necesitate de a schimba pe cest casier se va face schim- oarea lui cu înțelegerea comună; 7. Noi punem un capital de 1.500 gal- beni și vom primi din câștig 40 Ia sută D. Abram Sufnm pune în asociațiune nu- mai munca sa fără să pue capital și va primi 30 la sută, șt D. Isidor pune ase- menea numai munca lui pentru care va pri- mi erăși ou xa suxa, ademenea vom parti cipa și la pagubă, Dâmne feresce, âră pen tru partea D-lul Isidor la cas de a fi pagu- bă garantes eu R. Canner, cu averea mea proprie; 8. D. Abram Sufrin și D. Isidor vor scâte pe fie care lună câte 12 galbeni pen- tru întreținerea personală, și cel întâifi va scâte 30 galbeni pe an pentru chiria locu- inței sale, care se vor scria acmto D-lor 9. Dâcă unul din asociațl nu ar voi a mal continua în acâstă asociațiune după 3 anî este dator a face cunoscut formal ce- lor-alțl asociațl cu 6 luni înaintea espiră- rel terminulul arătat, și în acest interval comerciul se va lichida, și la finit ne vom împărți atât cu marfa cât și cu datoriile active după anologie, dâcă D-nil Isidor și Abram Sufrin vor avea câștig după c evaluațiune ce se va face scădându-se ma întâiu pasivul, 10. Acest comerciîi va aveacondice r gulate, confer n legel comerciale și tâte dările și luările se vor treci imediat pe fie oare di în aceste condici; 11. La fie-care espirare a anului de la data acestui contract noi R. Canner ot Su- frin vom face uu inventaria regulat faciă cu D-nil Isidor și Abram Sufrin, despre activul și pasivul, și banii ce D-lor vor scâte cum s’a arâtat mal sus se vor scrie pe comptul D-lor și acest inventării! se va trece în condică regulat; 12. Noi Abram Sufrin și Isidor consim- țim la tâte arătatele mal sus, declarând că noi nu am depus nici un capital în acestă asociațiune și nu vom putea scâte în tot intervalul tovărășiei nici un ban mal mult de cât pentru întreținerea nâstră suma a- râtată mai sus, rămânând numai că dâcă la finirea contractului va resultă un câștig să’l primim. Pentru întocmai urmare s a încheiat ac- tul present în trei exemplare subscris de noi, și care se va păstra unul de noi R. Canner et Sufrin, unul de mine Abram Su frin și al treilea de mine Isidor Canner. Format astă-eji 10 Septembre 1875. R. Canner vt Stfrin, A hram Sufrin, I- sidor Canner. România. Grefa tribunalului lași, secția II. Se adeveresce copia presentă a se co munica redacției Monitorului oficial, spre publicare, conform art. 41 din codul co* mercial. Gr fier No. 150. 1877, Ianuarie 19 IQNIT.ORQL UEtClAL AL KU.dA Mbi 2o ianuarie (y reoruanu» 12 CURSUL BUCUREȘCI Bucatcșci, 8 Februarie (st. n.) 1877 Cnmp. Obligațiuni rurale .. 79 domeniale ... 73 (300 lei casei pens.) 110 » foneiare rurale .69 ₛ funciare urbano 58 oprum. Cppenhaim-Loiidrs . — • Stem-Londra . — municipal . . .68 $ ev prime Bucureșci (bi- lete de 20 lei) . . . 18’/₂ ..cțiunile căilor ferate române . <, Societăți finațiare a Ro- — mâniei (5001. liberați 250) — •'500 1.) Societăți Dacia 245 Î00 1.) Societăți de gaz — Societăți România . . )$$ idem a Il-a emisiun» . ) Pentru domnii proprietari de mori RecomandD-lor proprietari de mort, marele meii deposit de pietre de mort francese în tote dimensiunele, din fabricile cele mai renumite din La Fer te sous Jouarre. Garante# pentru buna cualitate a pietrelor cumpărate de la mine. W St-iadeeke’. No 8, Strada Germană, No . 8.. Schimbul: H . iris h vedere .... — » pe 3 luni . yy.35 Londra la vedere . . — , pe 3 Iun 25.07¹/, Berlin la vedere . . . — , pi 3 luni . 122 somctul pe an . 36 CURSUL VIENF.I Viena, 6 Februarie (st. n.) 1877 Metalice............... 62 60 lenta hârtie.............68 — * Naționale ..... 74 50 nta în aur.........goldrente Lose . .................110 75 Acțiunile băncel . . 833 — Creditori...............147 10 London ....... 124 30 Obligațiuni rurale ungare 73 — , temeșvar . . . 71 75 , transilvane . . 71 75 „ croate .... fehet Argint în mărfuri . . . 115 80 Ducatul .... 5 89 Napoleonul . . . 9 93 Marc 100 ...... 61 — Natura ofTerl adessea medicamente de uă efficacilate rari și care suntă mai ne- cunoscute. Si astu-felu noi signalămă Guarana de D. D. Grimault et C¹’, sub- stanță vegetală din Bresilia. Efficacitatea acestui medicamentă l’aă făcută se fie admis In noua pharmacopeă francesâ, publicată prin ordinulu Guvernului. Ună singur pachetă din acestă prafu, topită In puțină apă zaharisită, este destulă pentru a face ca se dispară cea mai violentă JURIUL INTERNATIONAL EUROPEAN| udecând produsurile farmaceutice ale esposițiunel de higienă și de sauvetagiu la Bruxel în 1876, a decernat cea mal înaltă recompensă casei LEPERDRIEL din Paris, pentru perfecțiunea adusă în lucrarea produselor sil Să însemnăm aci parte din acestea ; FARMACIILE DE POSUNAR, în mărimea unul port-țigar, conținând tdte sub- stanțele și instrumentele proprii a da cele d’ântâiu ajutdre în tot felul de accidente. CUTIILE DE AJUTOR sau farmacii portative pentru usine, castele, nave, fami- lii etc. și generalmente tdte produsele necesarii pentru legări de rane La PARIS, strada Mi Iton 9. Se vândă în spițeriile din Bucuresci, la 1). F. W. Zurner, la Iași la D. Racoviță, la Cernăuți la D. Golichowsky. MIGRENE, DURERI oe CăPU, NEVRALGII Vindicare pe dată prin De GRIÎIAI'LT et C", Pharmacisti la Paris. ANUNCIUR1 PARTICULARE VI oșia numită Perieți-MoldovenI, din districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogâne arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițl, udată de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jiluvelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa la D-lul George D Thănăsescu. strada Dionisie, No. 64. lângă biserica Pitar-Moșu. (3-24) Migrenă saă Nevralgie. Elă este de uă efficacitate neconteslabilă contra coliciloru, diarrhel și dyssenterieî, și lulocuește cu avantagiă opiu . și bismiu-nulă. — Fie care cutie conține 12 pachete — Pentru evitarea nenumerdseloră contrafaceri, trebue cerută sigiluilă Grimault et C¹’. *Depostiu in principalele ptiarmacii. IIKJECTIUTVE INJECTION VEGE GRIMAULT& Successulă acestei injecțiunl preparată cu adevăratele foii de MaliCJ din Peru, arbore populariu < căte-va secule de către indieni, pentru curarisirea sculamentelorfi, au fostă așa de repede in cătu s’au popularisatu In tdte țerile lumei. Este singurulă produsă de acestă felă a căruia intrare în Russia aă fostă autorisată de către consiliulă medical din St-Petersburg. Elu este sigur in tratamentulu goiiorrheiî și ale, sculamenteloră de ori ce natură, fără a avea teamă de inflamațiune. — Trebue, in lotii d’auna ■ erulfi semnătura Grimault et C** pe Ce care flaconă. - DtposiH in principalele phurinarn. >8 Iun . in <\> f-nhruario) 1877 MONHORi L OFICIAL *1 KOMANIK oo3 < PAPIER WLINSI Marele succes ai acestui remeaiu se oa- torește proprietății sale de a trage afară din corp irilațiunea care tinde tot da-una a te fixa asupra organelor esențiale a vie- ței; el deplaseasă ast-fel răul făcănd vin- decarea ușoară și promptă. Cei d’ăntăi me- dici o recomandă cu deosebire contra,9?/- uuariului, bronchitelor, durerilor de găt, rematismelor, durerilor. întrebuințarea ei foarte simplă : una sau două aplicațiuni sunt de ajuns cele mai de multe ori și nu causesă de căt o măncărime ușoară. Se gă- sește in toate farmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI In Paris, la D. Wislin rue de Seine 31. Deposit la farmacia d-lui Ztlrner in București, calea Mogoșoaei. A vis Domnilor Medici. Sirop du nrFORGET SIROPUL Doctorului FORGET. Cel mal bun remediu intru curarisirea Guturaiului, Tusei, Tu- sel măgărescl , Insomniilor, Iritațiunilor nervdse, și contra tutulor bdlelor de pept‘ atisfăcend atât dorința medicilor, cât și bolnavilor; uă linguriță este destul. In Paris la D. CHABLE, rue Vivienne 6, și în streinătate se află la toți farma- istil și droghistil. Deposit la farmaciile D-lor Ztlrner, Ris- lorfer și Eitel, și la D Ovessa, droghistul. INJECTION BRD igienic, infailibil și preservativ, sigură dndecare fără a’i adăoga nimic, se află in principalele farmacii din tot universul, (25 ani de succes.) La Paris la inventa- tore, BROU, boulevard Magenta, No. 158. Deposit in Bucureșci la farmacia D-lul Ztlrner și la drogueria D-lui Ovessa. arendesă parte din moșia Curta, ce I dice și Rondurica, din județul Vlaș- ca, plasa Glavaciocu, câtă este acum în ăpânirea bisericel Sf. Nicolae dinPrunt, pe termen de 5 ani, începători la 23 Apri- lie 1877. Licitațiunea se va face la 20 Februarie, ia ora 12 din di, casa Cerno ianu, strada Fraiovtl No. 16. In aceiași cji se licitesă și vre uă 25 iile porumb, depus la m șiea Galateni vecină cu Curta. (2-6d) ’U'ac cunoscut că de astă-dl înainte în loc ■* de I. Demetrescu, mă voi semna cu a ’evăratul nume,' după actul de botez, I. ’recup. (1-2) Acel caro cunoscă Hapu- rile purgative ale doctorului JEHAUT nu se vor sfii d’a .e întrebuința indată ce vor avea trebuință de curățenie. Sie nu producă desgust nici slăbiciune, căci, în contra celor-alto cu- rățenii, aceasta nu lucreasă bine de căt cănd este luată cu alimente bune și bău- turi întărit--are, precum; vin. cafea, ceai, Fie-care ’și alege ora și prăndul cănd ’i convine mai bine să le ia in conformitate cu ocupațiunile sale. Osteneala purgațiu- neî fiind pe deplin anulată prin efectul u- nei hrane bune, ea se poate repeți pe căt va fi de trebuință. Cutii de 5 și 2 fr. 50 b. la Paris la doc- torul DEHAUT și la toate pharmacopeele. Să se ceară cu fie care cutie cărticica de 72 pagine, care conține instrucțiile in toate limbele. Să se ceară și manualul in limba francesă doctorului DEHAUT, volumul de 400 pagine. Deposit in Bucure; i, la farmacia D-lui F. W. Zurner, calea Mogoșoaei, și la D. Ovessa, droghistul. Epitropia bisericel Sf. Niculae din Șelari. La 10 ale viitdrel luni Februarie, acest au, s’a ficsat diua pentru ^închirierea pri licitație, a prăvăliei acestei biserici, situ- ată în strada Lipscani, No. 50, de la 23 Aprilie înainte; doritori de a o lua cu chirie, pot să se presinte la acea i)i în lo- calul disulul Sf. locaș, la orele 12, înso țițl de garanțiile prevăzute prin condițiu- nile cu care se îuchiriasă, și pe care le pot vedea în tdte dilele diminăța la can celaria acestei epitropil. (3-3d) Epitropia bisericel Sf. Ilie de pe calea Craiova din Bucuresci Conform jurnalulului acestei epitropil cu No. 2 de la 23 Ianuarie a.c.,se arendăsăprin licitație pe 5 ani de la Sf. Gheorghe anul 1877, înainte moșia Pisiceni-de-jos, din plasa Sabatul, județul Ilfov, cu podul de pe apa Argeșului, și hanul de pe acăstă proprietate a.bisericel, după acelea-șl condițiunl ale contractului cu care a fost arendat acâstă proprietate defunctului Di- mitrie Petre, cu singura modificare ca res- punderea arenijel să se facă în 4 rate pe an, la epocele ficsate pentru arendașii Statului. Licitația se va ține în diua de 20 Fe- bruarie viitor, la 12 ore din d>- îQ localul acestei epitropil din curtea bisericel Sf. Ilie, unde se pot vedea fisele condițiunl și înainte de licitație. No. 7. 1877, Ianuarie 23. Epitropia bisericel Sf. Elie din Craiova Din causa lipsei de concurențl, adjur- nenduse pentru diuade 25 Februarie 1877, licitația rearendărel moșiei Calafatu, din județul Dolj, în comptul actualului aren- paș C. Cânceași Vladila din județul Ro- manațl, în comptul D-lul N. Stareșiu, sub- semnați invită pe toți D-nil amatori ca,' arătata di ora 12, să se presinte în prek riul:icestel epitropil, spre a concura. Eră condițiunile se pot observa în ori ce di pentru rearendare în cancelaria ep: tropiel. Epitrop: S. Șomanescu. No. 3. 1877 Ianuarie 21 \ foșia mea Dărmănesci, din districtul Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po- gdiie arătură, livedl de pruni, pivă și po- vaină, este de arendat de Sf. George vii- tor. Doritorii se pot adresa la proprietar, strada Polonă, No. 70. Epitropia spitalulnl BrAncovenesc și a Sf- biserici Domnița-Bălașa In diua de 8 Martie viitor, la orele 11 diminâța, urmend a se ținelicitațiune, pri oferte sigilate, în cancelaria acestei ep' tropii, pentru vinderea a 22 buți cu vin din anul 1876, din care 5 buți eu vin alb, se află în pimnița spitalului Brâncove- nesc diu Bucuresci, 5 cu vin alb și negru la viia Răsldgele, și 12 cu vin alb și ne- gru la via Sirbenil, județul Prahova; se publică ca doritorii de a cumpăra acest vin să se presinte spre concurare, însoțiti fiind și de garanțiile cuvenite în bani safi bonuri de ale Statului, penă la valdie de 500 lei. Doritori de a cumpăra acest vin și care voesc a se încredința despre calitatea lui înainte de diua ficsată pentru licitațiune se pdte adresa pentru buțile din Bucu rescl, la intendentul spitalului, ₍ără pen tru acele de la vii, la îngrijitor, Tudo Dumitrachi, domiciliatla via Sirbeni. No. 43. 1877, Ianuarie 22. ____________________ ___________(2"2d) Epitropia spitalulnl BrAncovenesc In diua de 15 Februarie 1877, la or i 11 diminâța, urmend a se ține licitațiune în cancelaria epitropiel, pentru aprovisi onarea spitalului, pe termen de un an, cu lapte de bivoliță, de la 15 penă la 20 oca pe di, se publică că doritori de a lua parte la acâstă licitare trebue să posedă garanție de 100 lei. (3-3d) No. 49. 1877, Ianuarie 26. I >ubhc, spre cunoscință generale că an perdut un bon de pensiune sub No 13,439, pe luna Octombre trecut, și roț pe cel care ’l ar fi găsit să ’ml ’l aducă L domiciliul meO ,strada Cătunu, No. 11 de unde va primi uă bună recompensă. 0. Petrescu, 6b ■ MONITOBDl OFIuîAL AL ROMÂNIEI 28 Ianuarie (» Februarie) 1877 SERVICIUL DE IARNA CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR eₜLWS BUCURESCI-GIURGIU VALABL DE LA ” „ OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DSPOSȚUN BTJCURESCI-GIURGIU GIURGIU-BUCURESCI OLOMETBE 1 ARETAREA ARETAREA le la TRENURILOR TRENURILOR BUCURESCI TRENURI TREN TRENURI TREN STAȚIUNILE MIXTE facultativ stațiunile MIXTE facultativ ; de mărfuri kilometre de mărfuri Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de la Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 ORE MIN ORE MIN ORE MIN GIURGIU ORE MIN ORE MIN ORE MIN Dimin. Sâra Amâ(Jă-di Dimin D.-am. | BUCURESCI restaurant 9 15 5 10 12 45 Smârda ... 9 00 4 37 12 io ' ' 8.200. Jilava .... 9 35 5 30 1 08 5.000 GIURGIU) Bufet ®,osire 9 14 4 47 12 20 12.600j Sintesci (halta) . 9 43 5 38 1 33 12.750 | Plecare 9 48 4 57 12 30 17.400 Vidra..... 9 56 5 52 1 59 26.200 Frățesă .... 10 16 5 ii 12 50 24.400! Gradisce (halta). 10 09 6 05 2 19 43,500 Bănisa .... 10 26 5 45 1 42 28.770 COMANAjBafel 10 17 6 13 3 14 47.600 COMANA} Bufet 10 35 6 13 2 17 45.800 Bănesa .... 10 27 6 23 3 43 54.400 > P omire 10 51 6 23 2 37 । 59.250 Frătesci . . . 11 06 7 03 4 oi 59,400 Grădisce (halta) 11 02 6 32 3 05 ‘ 67.000 GIURGIU|Bufetpj®Sc”^e 11 28 7 26 4 ii 63.500 Vidra .... 11 12 6 48 3 30 . 72 000 Smărda . 11 40 7 38 4 21 72.000 Sintesci (halta) . 11 27 6 59 3 48 li 1 11 50 Șira Dupe-ami^ă Jilava...... Dimin. 7 10 D. 12 _ BUCURESCI restaurant 7 25 Șira Trenurile Ne 103 și 104 vor circula obligator in filele de Mereurea și Sâmbăta luând și căletori de d. I și II pene la încetarea circutațiună vapârelor accelerate. l e ci a A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-vers' MERCUREA ȘI SAMBATA. 1. Cursa Viena-Constantinopole: Sosire ll* ga.<- Târgoviște In ora 8—30 a. m. cu trebui accelerat Nr 2. Sosire In Filaret « « 9 — cu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena : ire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor'local din Ruociuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sâra. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Precarea din < < 8 și 15 m. ou trenul accelerat. 3. Trenul Nr. 2: u trenul mixt Nr. 17 spre Pitescl. 4. Trenul Nr, 104 și 4 VJ Lojul accelerat Nr 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galațs Roman, lașI-Sucâva, Viena, Berlin, Paris Petersburg. 5. Trenul Nr. 1; Cu (renul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, Lember Su- «âva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minute diminâța 6. Trenai Nr. i : Cil trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Gala ți la Brăila 1 ora 4 și 30 minute, dupe amâdă-di. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU 1. Cu vapore accelerate, 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mereurea și Sâmbăta, la orek * . . . trenul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mereurea și Sâr oata "e¹" sâra, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta Ia Giurgiu 1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104. b) Sâm bâta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No. 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr. . C. CU CALEA FERATA OTOMANA MERCUREA ȘI SAMBATA Trenul No. 1. uu “nul