- tnnuuiH^b ¹¹⁸⁷⁷ MONITORUL OFICIAL xiL ROiuANIEl ANUNCIURILE: LINIA DE TREI DECI LITERE TREI-DECI BANI (inserarea Tl-a și mai departe, 20 b ) ABONAMENTUL: PE o. 105. Crin înaltul decret cu No. 101, din 20 Ianuarie 1877 , după propunerea făcută prin raport de D ministru se- cretar de Stat la departamentul de in- terne, sunt numiți în funcțiuni admi- nistrative la județul Bacău D, George Nichitache, ’ sub- Locotenent-coionel Holban Nicolae, al 11-lea regiment. Locotenent-colonel Racoviță I6n , Ia al 12-lea regiment. Colonel Dimitrescu Nicolae, la al 13-lea regiment. Colonel Logadi 16n , la al 14-lea regi- ment. Locotenent-colonel Fotea Ales., la al 1r lea regiment. jocotenent-colonel Lepădatu Const., la al 16-lea regiment. Art. II Acești comandanți de regi- mente vor intra de îndată în funcțiu- nile prescrise prin ordonancia de fa- ciă , contând în corpurile și serviciu- rile unde se găsesc astă-di pene în dioa punere! în aplicare a budgetului pe anul 1877. Art. ID Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea decret. Dat în Bucuresci, la 18 lataunu 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Colonel Slănicănu. No. 97. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S Domnitorul. Prea Înălțate Dâmne, In conformitate cu organisația celor 16 regimente de dorobanți coprinse în decre- tul din 26 Noembre 1876, am ooore a pro- pune Măriei Vdstre , spre a fi numiți co- mandanți de regimente de dorobanți, pe o- ficiăril superiori al căror nume sunt co- prinse în decretul aci alăturat. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate D6mne Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat Ia departamentul de resbel, Colonel Slănicănu. No. 1877. lanuarifi 18. prefect de la plasa Bistrița-de-Jos, di- rector al prefecturel în locul D-lul T Arhip, demisionat. D. George Meleca actualmente mem- bru în consiliul județen, sub-prefect la plasa Bistrița-de-Jos, în locul D-lul G. Nichitache trecut în altă funcțiune. D. Mihail Codrenu, sub-prefect la plasa Trotoșu, în locul D-lul G Is- trate. demisionat. D. Dimitrie Condopolu, sub-prefect la plasa Taslău-de-Jos , înlocui D lui Lucianu Venier, demisionat. Prin înaltul decret cu No. 99 lin 19 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de acelaș D. mi- nistru, D-nii C. Romascu, lordache C. Motasu și Lascar Sion, sunt disti- tuiți din posturile de sub-prefecțî de la plășile Crasna, Fundurile și Racova din județul Vasluiu. MINISTERUL DE RESBEL. CAROL I Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sinătate-, Vedend decretul din 26 Noembre 1876, relativ la organisarea a 16 re- gimente de dorobanți, și Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, cu No. 396 , Am decretat și decretăm: Art. I Numim comandanți de regi- mente de dorobanți pe oficiăril supe- riori. al căror nume urmesă : Colonel Sachelarie O ton, la l-iul regi- ment. Colonel Papadopul Ales., la al 2-lea re- giment. Locotenent-colonel Herfner Gheorghe, la al 3-lea regiment. Loeotenent-eolonel Gorjean August, la al 4-lea regiment. Loeotenent-eolonel Dona Nicolae la al 5-lea regiment. Colonel Costa-Foru Vasile , la al 6-lea regiment. Colonel Holban Mihail, la al 7-lea regi- ment. Locotenent-C' Ionel Șișman Ștefan, la al 8-lea regiment. Colonel Gramont Ales., la al 9-lea re- giment. Loeotenent-eolonel Măldăreacn Gheor- । ' , la al 10-lea regii t. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința na- ₄ țională, Domn al Românilor , , La toți de fadă și viitori, eănttate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 388 . Am decretat și decretăm: Art 1 LocotenențiLcoIoneli din re gimentele de dorobanți, ale cărora nu- mc urmesă, sunt numiți în regimente- < le de infanterie de linie, pe (jioa p" 13 ianuarifl/4 Feb, ,ₒrie) MONITORUL OpT'IM AL ROM*V|* nerel în aplicație a budgetului pe â- nul 1877 : Locotenent-colooel Ido Grigorie, din al 3-lea regiment de dorobanți, la al 7-lea re- giment de linie. Loeotenent-colonel Dănescu Theodor, din l-iul regiment de dorobanți, la al 5-lea regiment d* linie. Locoteoent-colonel Cotrutz lân , din al 4-lea regiment de dorobanți. la al 6-lea re- giment de linie. .< Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat < u esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 18 lanuariti 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, Polonei Slănieânu No. 95 Raportul D-lul ministru de resbel către Mă- ria Sa Domnitorul., Prea J.nălța> in budgetul anului curent 1877, ne mal fiind prevfiduțl locotenențil-colonell, adju- târe ale șefilor de regimente de dorobanți, am onâre a ruga pe Măria Vâstră să bine voescă a da aprobarea pentru mutarea în regimentele de infanterie de linie a loco- tenenților-colonell lân Grigore , D.tnescn Theodor și Cotrutz lân. Sunt, cu cel mal profund respeci, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat ia departamentul de resbel, Colonel Slănic6nu. ’877, Ianuarie 18. cu. , la uri.aia dilel mai avem raportul comisiunel de an- chetă parlamentară relativ la alegerile tre- cute de la Roman și Bacătt. Mai avem și corn plec tarea comisiunel de verificare. — Se procede la tragerea la sorți a u- nui membru pentru comisiunea verifică- târe îa locul D-luI lorgu Miclescfi și ese D. Hermezifi lorgu. D. vice-președinuo. Prin urmare D. lorgu Hermezifi este membru al comisiu- nel venficătâre. Acum, D-lor, procedem la alegerea prin bilete a nuni membru la comitetul de li- quidare al bonurilor rurale și domeniale. Voci. Nu suntem în nnmâr. D. vice-președinte. D-lor senatori, cu douâ-deei D ni senatori Senatul pâte continua discuțiunile sale. Nu aveți decât să numărați, și veți vedea cf ntem peste două-deci. — D-nil chestori numără și spuu că suut 28 de D-nl senatori în total. Voci. Suspendați, vâ rog, ședința pen- tru câte-va minute ca să ne consultăm. — Se suspendă ședința pentru cinci mi- nute. —La redeschiderea _ >1 se procede la 23 i • - (4 Feb’ -rie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI votare prin bilete a unul membru pentru ca-1 venit proprietar de binale și s’a bucurat grăbesce aducerea legel de responsabili- J tate ministerială cerută de Constituțiuue, votare prin bilete a unui membru pentru ca-i venit proprietar de binale și ga bucurat ga de liquidare a bonurilor rurale și do- de cea mai bună reputațiune. Asemenea meniale, și resultatul a fost cel următor atestă că D-nu Dobjauschi este născut în 13 voturi a avut D. Cămărășescu și 12 vo- târgul MihăilenI la anul 1837, a crescut tun D. Deșliu. D. vice-președinte. Prin urmare, fiind- că nici unul n’a întrunit majoritatea vom procede la uă a doua votare. Voci. Numai suntem în număr; se va vota în ședința viitâre. (Sgomot.) D. vice-președinte, Ion Ghica. Sun- tem mai mulțl de 20 și putem vota. D. Manolescn. Nu suntem în număr, s’a dus inultl D-nl senatori. Voci. La ședința viitâre; să se rădice ședința. D. vice-președinte. Nu pot rădica șe- dința fiind-că ordinea Zilei nu este încă epuisată și nici 5 ore încă nu sunt; dâră dâca D-vâstră voițl voiti pune la vot dâca Senatul aprobă amânarea acestui vot pen- tru ședința viitâre. — Se pune la vot amânarea alegerel u- nul membru la comisiunea de priveghere a casei bonurilor rurale și domeniale și se primesce. D. Cămărășescu secretar dă citire ur- mătorului raport relativ la indigenatul D-lul Dobjanski : Domnilor senatori, Projectul de lege pentru care se acordă D-lul Hippolite Dobjanski cualitatea de cetățâu român în virtutea art. 16 din co- dicele civil, presintat în deliberațiunea Senatului cu Domnescul mesagiu No....... secțiunile D-vâstră luândn’l în cercetare, l’afi admis tâte îu unanimitate. Comitetul delegaților compus din D-nil V. Gudgiu, Ahil Teohari, Colonel Păuces- cu și subscrisul, îutrunindu-se în număr de trei membri fiind absinte D. Orlânu, a lua! din nuuu în discuțiune a:esi indi- genat, și Având în vedere actul mitrical legali- sat de tribunalul de Dorohoifl, sub No. 4,932, prin care se constată că este năs- cut în orașul Mihătlenl, din părinți legi- timi de naționalitate română și botezat în religia ortodoxă; Având în vedere Monitorul oficial al Moldovei sub No. 195, diu anul 1860, prin care se arată că încă din acel an a fost ad- mis între supușii locali, dobândind înpă- mântenirea mică , Avend în vedere adresa D-lul ministru al trebilor străine sub No. 2,634, din 3 luniii 1860, către înălțimea Sa Domnito- rul, primcare mijlocesce a se acorda D-lul Dobjanski drepturile de cetățân român în deliberarea Camerei Legiuitâre ; Avâud în vedere atestațiunea sub No. 2 060 sub-semnată de 5 cetățeni din oi*- șul Dorohoifl prin care atestă că părinții D-sale ati emigrat din Bucovina în Româ- nia la anul 1835. din cașuri politice și s’afi statornicit în pistil oraș, unde a de- îu România și că la anul 1858 și intrat în serviciul telagrafic în care se află și astăzi; Având în vedere certificatul primăriei de Bacăă sub No. 250, prin care asemenea să atestă că D-sa nu s’a servit de nici uă protecțiune străină, ci s’a prosentat și chitanțe de plata contribuțiunelor per- sonale; Considerând dâră că D. Hyppolit Dob- janskv, are tâte actele în regulă, și în fine că îndeplinesce tdte formalitățile cerute de art. 16 din codicile civile în virtutea căruia i se acordă calitatea de cetățân ro- mân. Comitetul delegaților l’a admis în una- nimitate acest project de lege și vine, prin subscrisul, în calitate de raportor , a vă ruga să bine voițl a ’l vota și D-vâstră. Raportor, Ștefan Bellu. PROJECT DE LEGfc. Art. unic. In virtutea art. 16 diu codul civil, se acordă calitatea de cetățân ro- mân D-lui Hippolit Dobjanski. Ministru justiției, Eug. Stătescu. — Discuțiunea e deschisă. D. vice-președinte. Ne cerând nimeni cuvântul se pune la vot. Ubserv însă că nefiind dispensă de stagiti nu se cere 2 treimi. După votare D. vice-președinte declară resultatul votului. D. vice-președinte. D-lor, resultatul votului este nul deâre cenua întrunit ma- joritatea absolută, care este de nouâ-spre Zece. Ati fost 14 bile negre și 12 able; se va pune dâră din uoti la ședința viitâre. D. 1. Deșlin. Vâ rog D-le președinte a adresa guvernului două interpelări care le voiii depune și îu scris, una privitore cu legea de responsabilitate ministerială, pe care până astăZi guvernul nu a presentat’o; și alta relativă la politica esteriâră. D. prim-miuistrn și miuistrn de in- terne. Se află la Cameră legea de respon- sabilitate ministerială. D. I Deșlin. Vă rog D-ior miniștri, vă puteți juca cu ori cine, dâră cu mine nu. Eti vă declar D-lor, că nu se află un a'e- menea project în Cameră și nici în Senat adus de guvern. In Cameră a propus un deputat din inițiativa sa de a se face un asemenea project. Guvernul dâră nu a adus nici un project; și cu tâte acestea să paia- ciseZă cu promisiuni de acest a projectul de responsabilitate ministeriale care să află de trei ani de Zile în Senat. Voi for- mula acuma două interpelări în termeni următori: Interpelare. 1. întreb pe onor, guvern pentru ce nu i precum a promis prin profesiunea sa de credința, și paralisâijă prin acâstă îatâr diere inițiativa Senatului, care s'a ocupat deja de un asemenea project de lege atât de important pentru viitorul țârii. 2. Iu urma ședințelor Senatului pentru protestarea contra constituției Otomane și cuvintelor ministrului de esterne al Porții Safet-Pașa , pentru ce guvernul ou a co- municat Senatului protestul făcut și răs- punsul Porții Otomane ? Al doilea să bine voiască a depune actele diplomatice rela- tive la neutralizarea României în cas de un resbel Turco-Rus spre a lua cunosein- ță de dânsele și Senatul, de âre ce cont rința de la Constantinopo’ ’a închis. I. Deșliu. D. Deșliu. D. prim-ministru a bine- voit să câră în ședință publică după doue ședințe secrete, ca să ne comunice nisce telegrame în cestiunea conflictului Turco- Român. Senatul a dat soluțiunea ce a gă- sit de cuviință, guvernul a făcut protes- tul a venit și răspunsul Porței, și guver- nul nu ne a convocat să ne spună se s’a făcut. Rog deră să bine-voiască să depue pe biuroul Senatului acta diplomatică privi țâre la acel conflict și la cererea de neutralisare a României într’un cas de res- bel între Rusia și Turcia, căci conferința de la Constantinopole s’a închis. O. ministru de interne Vom răspun- de peste trei Zile. D. vice-președinte. D-lor sunt mal multe projecte trămise la secțiuni, vâ rog ca Luni să venițl mal de vreme ea să vă ocupați în secțiuni. Ședința de aZl este rădicată și cea viitâre va fi Luni, la 17 curent. Ședința de la 17 Ianuarie, 1877. Președenția D-lul vice-președinte Mic hail Cogălnicânu, asistat de D-nil secreta- ri Bellu Ștefan și Leca George. Ședința se deschide la 2 ore după a- mâZl- Presențî 39 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominal 31 D-n senatori, și a nume : Bolnavi; Prea S. Sa Mitropolitul primat, 3. Păclânu Nicolae Nemotivați: ! Pi ea S. Sa Mitropolitul Moldovei șiSu- câvel, Prea S. Sa episcopul de Râmnic, Prea S. Sa episcopul de Busăti, Prea S Sa episcopul de Argeș, Prea S. Sa episco- pul Dunărel-de-Jos, D-nil Apostolânu G., Boboicânu I. Bosianu C., Brătianu I., Ca targiu Lascar, Cobălcescu Gr., Delenu C., Enescu G . Grecânu Al. (Dr.), Gridov N., Haralambie N-, Isvoranu M., Lahovari N MONITORUL OFICIA mL ROMĂNK1 5 ______ — - — I ■ ' * ■ ——- •• ■ ■- — — ■’■' •■ •• — ~ Mătăsaru T., Negrea Sandu , Negruți 41, Orlânu G,, Paladil , Pleșoianu St, Koset- li N. Bălănescu. Roseti Tețcanu, Simu- lescu D.. Vlaicu Nicolae. D. secretar N. Cămărășescu citesce sumarul ședinței precedente. — Ne cerând nimenea cuvântul asupra sumarului se pune la vot și se primesce. D. secretar Cămărășescu dă citire co- municărilor următâre : l. D. lân Paladi cere un congediu de 20 dile. - Se acordă congediu!. -. Se dă citire unul protest din partea v-lul N. DrăghicI, alegător din col Ude la Roman, în contra alegerel efectuată în persâna D-luY Voinov. Domnule președinte, Partitul național liberal s’a rădic la putere pre piedestalul liberilor alegeri, principi ti care era scris cu litere mari pe Stindardul sân. Pentru ca să vâ puteți face uă ideie de modul cum s’a pus în aplica- ția acest sacru principiu, cu pcasia ale- gerilor de senatori la colegiul II de Ro- man, permiteți-ml a relata în câte va cu- vinte, fasele prin care s’a strecurat.alege- rea, care v’a signr în consciinț X că n’a fost întru nimic mal ilegală, de cât fosta alegere de senatori de sub regimul cădut, procedare care ’î a cauzat căderea. Ca probă patentă la cele relatate mal sus, este faptul scâterel diu urna electo- rală întocmai ca prin farmec, ca dintr’uă cutiă magică, a D-lul Voinov ca senator , persână cu desăvârșire străină și necunos- cută în județul nostru, care nici măcar n’a avut complesența a se presentaînaintea a- legătorilor, comptând negreșit pe nisce oculte ingerințe. Altă probă și mai evidentă că alegerea n’a fost liberă este ivitarea cu ori ce preț d’a provoca întruniri publice pregălitdre pentru discutarea candidatului, condițiă sine qua non al libertățel alegerilor. Județul nostru în tot-d’auna și atunci chiar când presiunele și amenințărilefulge- rau asupra colegiurilor electorale, totuși el consequent îu apreciațiunele sale n’a esi- tat a’șl alege representanțl din sânul său. Subsemnatul alegător din menționatul rolegiu n’a crezut nici uă diniâră ca du- rând domnirea pârlitului liberal la pute- •e, i se va presenta trista ocasiune de a se plânge cu regretul în inimă pentru în- călcarea acestui principiu care era credul politic al partitulul. încheia, rugându-vâ pe D-v. D-le pre- ședinte a fi Interpretul sentimentelor mele către înaltul Corp pe care aveți onârea a ’l presida supuind apreciațiunel sale, dâcă alesul pâte fi espresiunea sinceră și inde- pendentă a opiniunei alegătorilor colegiu- lui 11 de Roman. Primiți etc. (Semnat), Nieo Gr. Draghici, din Roman. D. vice-președinte. Se va trămite pro- testul la comisia de verificare. (Aprobări îu S mat) D. N. Cămărășescu secretar dă citire telegramei D-lul senator Simulescu prin care anunță că la 19 curent va sosi în ca- pitală și la Senat. — Se ia act de acâsta. — Se dă citire telegramei D-lul Ștefan Pleșoianu, prin care cere un congedifi ili- mitat pt-ntru cas de bâlă. — Senatul acordă congediul. — Se dă citire, conform regulamentu- lui, pentru a doua âră, propunerel a 7 D- nl senatori prin care propun a se ceda două case din Giurgiu consiliului jude- țului Vlașca. — Se dă citire următârel adrese din partea D-lul senator Deșliu : Domnule președinte, Nk rog să bine voițl a comunica unor senatori care aii votat pentru mine în ale- gerea de delegați la comitetul rural-dome- nial, mulțumirile căldurâse ce le fac pen- tru preferința ce ’ml aă dat în considera- țiunea conduitiei mele corecte în acâstă posițiune diu trecut, și ale arăta tot de uă dată că ’l rog să numai piardă voturile pe persâna mea, de âre ce declar mai dinainte că nu voiu primi cu nici un chip acâstă însărcinare, pentru motivele următâre : 1. Nu este în deprinderile mele de a ține socotâla de persâne, nici de favoruri saii hatâruri, cea ce pare a mi se face uă crimă de către unii din D-nl senatori care ’ml impută că. desvăluind p ea mult zelu și activitate în îndeplinirea datorielor mele, aș compromite lucrul public, când singura țintă a conduitei mele este esecu- tarea strictă a legelor, nefiind parțial că- tre nici uă persână și mal pucin către gu- vern. conduită care ’ml a atras aprobațiu- nea publică, căci vedea în stăruința mea, pe lângă acel comitet, uă garanția solidă după prosperitatea lui, și dacă acâstă con- duită a formalisat pe acel D-nl senatori , cari m’aii combătut în două ședințe , a- câsta nu este vina mea; și 2. In luptele mele pentru a se pă$i le- gea sunt inutile, de âre ce eu am reușit a descoperi Senatului risipe ce să făcea în casa rurală în valâre de lei 2,000,000 , cerând darea în judecată a membrilor ce aii causat acest râu în detrimentul țârei , și onor. Senat, de unde mâ așteptam să pună în grabă mâna pe acâstă cestiune și să dea satisfacțiune țârei, a lăsat acâstă cestiune neresolvată încă de sunt aprâpe douâ luni, cu tâtă stăruința și strigătile mele necontenite; ceea ce ’ml a neutralisat tâtă perseverința ce de obienuit aduc în tâte lucrările mele; și ceea ce tn’a descu- rajat la un asemenea punct, în cât cu a- câstă ocasie ’ml dau demisiunea și din delegat la casa pensiunelor, râmâind mân- dru, că până în momentul de față am re- 23 e (4 Fe ) 1877 presentat Senatul cu tâtă neinteres.irei și demnitatea ce se cuvine unui membru al acestui înalt Corp, care nu trebue a șovăi în esercițiul mandatului sâu. Bine-voițI, etc. (Semnat) I. Deșliu. I). vice-președinte, ti. Cogălnicân Primesce onor. Senat demisiunea D-lul De- șliu din comitetul de pensiuni precum și declarațiunea prin care refusă a mai fi a- les la comitetul bonurilor rurala și dome- niale ? D. D. Ghica. D-lor, am venit când să citea a doua parte a adresei D-lul Deșlin. și unde văd că D-lui se plânge în contra Senatului, că, cu tâtă stăruința D-s'âl’e în curs de două luni de dile, Senatul, adică toți membri acestui înalt Corp cari avem și noi un interes în acâstă țâră ne-am de- sinteresat de uă cestiune așa de însemnată și că a fost numai D-lul acela care are durere! Eu, D-lor, nu cred că acâstă adre- să esprimă în a .evâr în,cea ce vrea să a-“ rate D. Deșliu; căci nu admit, ori cât de importantă să fie onorabila persână a o- nor. D. Deșliu că este convenabil , ca D-lul să acuse Senatul întreg și să âsă nu- mai D-lui ca salvator al țârei și al acestei instituțiunl! Eă tot mâ măgulesc cu acâ- stâ ideă că n’a fost acâsta iutențiunea D-sâle; însă ast-fel este scrisă, și asupra celor scrise ast-fel am înțeles și ast-fel se va înțelege de țâra întrâgă, precum și de acest matur Corp, cu interese enorme în țâră..... cel puțin tot așa de mari ca și ale D-lul Deșliu; căci când este vorba de ce- stiunl de bani, avem și noi. dâcă nu în a- celeași proporțiuni ca D. Deșliu, dâr avem și noi interes și solicitudine pentru cre- ditul țârei, fiind-că afară de sentimentul patriotic, care pâte să’l aibă și un om ne- avut, mai avem și simțimântul acel egoist, chiar de am fi desbrăcațl de iubirea către țâră — ceea ce nu trebue a se presupune cu ușurință — avem interesele nâstrema- teriale care ne face șă nu fim indiferenți pentru asemenea instituțiunl și pentru cr ditul țârii. Așa dâr, nu admit, că a putui un moment chiar să fie acâsta intențiunea onor. D. Deșliu, că numai D-sa se intere- sârjă de aceste lucruri și că glasul D-sâle a fost ne ascultat Ast-fel fiind înțelesul adresei D-sâl , cred, că D. Deșliu se va esplica. Afară de acâsta, nu sciii dâcă în asemenea cestiune este bine ca Senatul să ia uă resoluțiune îndată. Nu este acâsta uă adresă care ar putea să mârgă în secțiuni spre a lua uă decisiune. De și era bine să mârgă și acâsta în sec- ții ca să vină D. Deșliu să se esplice, a- stăfjî însă chiar avem să alegem între per- sâna D-sâle și demnitatea nâstră, căci ast- fel este pusă cestiunea de D-sa; și eii unul în ce mâ privesce, voiu nesocoti persâna mea, dâr nici odată nu voifi nesocoti pre- 23 Ian . i4 !■ ebruane» 1H77 MONiiotWL "KICIÂL uL KuMANiEf ligiul acestui înalt Corp, și "u voit’ ~ita un singur minut de a primi demisinnea D-1qT Deșliu (aprobări). D. Deșliu ’Ml pare rtiti că dintre toți D-v. numai onor. D. Dimitrie Ghica ’ml-a deschis uă campanie de luptă de câte-va dile, și nu sciti dâcă nu ati observat și D-v. că îu tâte discursurile mele mă feresc de a’l provoca, spre a nu’I da ocasie, pen- tru că D sa este deprins, în tâte Adunările din care a făcut parte, să’și alâgă câte uă persână saiî două cu care să fie în perpe- tuă luptă, și se vede că aici m’a ales pe mine. p_. Dimitrie Ghica. Cu atât mal bine, acesta este meritul D-vâstră. . . D. Deșliu Se^âte, der vâ mulțumesc pentru acest merit, și vă rog să mă lăsați în pace, și să vă feriți de persână mea, de a’ml face asemenea onâre; eti am rtigat încă din sesiunea fec'ută, ca în procesele verbale, hicl chiar cuvintele mele să nu se trâcă, pentru că eii am un principia, uă linie de conduită trasă și hotărîtă, și de m ar ataca și provoca orl-cine, sunt decis să nu mă preocup de acesta- dâr va merge spre bine, ori va merge spre răii, acesta "ste hotărîrea mea; fiind-că nu a fost po- itică în acâstă țâră, unde să nu fie alt de cât șovăire, sati acusațtl personale în dau- na intereselor mal mari și vitale ale țării. Dorința mea este să încetede polemică de persâne ca să facă loc luptei ideilor, pen- iru ca și poporu român să se deprindă cu acâstă ordină de idei. Vtirog dâr. să nu mai pomeniți numele meti, pentru că dâca am făcut acâstă demisiune, efi am arStat i moiivele pentru ce-am făcut’o.¹ Onor, senator preopinent, de câte ori m venit și am desvollat acâsta, de atâtea ori m’a lovit mai tare. D. Ghica se rădică contra mea și dice : fiind-că am bonuri rurale, să nu vie cine-va cu vre-uă adresă s ifi raport, din a căruia causă să se facă a se scădea bonurile! Apoi bine, D-lor, nu este acâsta cestiunea, nu se tratedă de bo- nurile rurale ale D-lul Ghica, ci este vor- ba de un interes general. Deca ar fi ob- servat D-sa lucrarea mea, trebuia să mfi felicitese. Ce, ați crezut âre că aceste bo- turi vor crescecând vor voi Corpurile Le- giuitâre? Nici de cum, D-lor, pentru că aceste bonuri sunt garantate de Stat, și chiar după lege se vede că Statul este an- gajat ca să plătâscă ori când; prin urmare, nu înțeleg ce are a face crescerea și scă- derea bonurilor în acest cas. Dâr, D-lor, D-lui Ghica nu’I plăcâm eti, și nu’i plăcâm încă de când era ministru D. Lascar Ca- targiu, pentru că dicoa că vrem să fac să vie roșii la putere. Vedeți, tentru ce ’mi-a deschis acâstă campanie!! Dâr dice D-sa că compromit acâstă casă. Și pentru ce ? Pentru că mi fac datoria și arăt starea el? Nu vedeți D-v. că etfnu sunt din aceia in- teresați în causă. Dâca ași fi în acele co- mitete nude so plătesce diurne, D. Ghica ar fi putut bănui și dice că lucred pentru diurnă, dâr nu sunt; și când lucred dioa și nâptea fără să am vre-un interes, în cât am obosit, nu o fac acâsta de cât pentru interesul general, pentru a’ml face datoria de senator cum trebue; și merg și la casa de pensiuni și la casa de liquidare a bo- nurilor rurale, dou6 case asupra mea. cu uă răspundere fârte mare, și mă cutremur de acâsta; apoi trebue âre D-vâstră st ’mi faceți din acâsta uă crimă? Acâsta ar fi, D-lor, un ce pe nedrept. Prin urmare, D-lor senatori, vedeți cum am desvoltat eu înaintea Senatului cestiunea ; departe de mine ideea D-lul D. Ghica ; D-sa vine și rădică susceptibilitatea acestui Senat prin abilitatea cuvintelor D-sâle, cum că eii ași fi dis, că acest Senat este culpabil, cî nu are voința a trata uă cestiune despre care ’î-am raportat. Eti am ijis, că unele secțiuni nu pun multă stăruință pentru a vota raoprtul mefi; două secțiuni l’a votat, secțiunea din care fac și eti parte aseme- nea l’a votat, și m’a numit delegat: âr doă secțiuni nu la votat; uu scifi ce pâte să fie causa pentru ca acele două secțiuni uu s’a putut întruni; fac apel la onor, domni președinți al acestor donă secțiuni a le întruni și a trata cât mai curând acâstă a- facere. Apoi, cum credeți D-vâstră, că eii, care țin la demnitate! acestui Corp, uă să vin înaintea lui să’l presint un raport în uă afacere unde eram delegatul sfiti, și în urmă să nu mai stârnesc pentru a se da avisul Senatului asupra lui ? De ce să se interprete răii stăruința mea ? Oare v'ar plăcea D-vâstră să fiii dintre aceia care dic : âtă, D-lor, am dat raportul meti, ’ml- am făcut datoria, faceți ce voiți, aproba- ți-1 sâfi nu, tratați asupra lui sâfi nu? Nu, D-lor, demnitatea mea nu mS ârtă, ca să las uă afacere ca acâsta în uitare; D-vâsiră sunteți în drept a’l aproba sâfi nu: de veți găsi că am lucrat bine, primiți’l, de nu am lucrat bine, respingeți’!,• destul numai să vă pronunțați asupra lui, ca să scifi și eti, nu numai ca să me retrag de la acâstă delegațiune, dâr să mti retrag și din acest Corp. Iată principiele mele, iată linia de conduită a mea. Prin urmare, vă rog, D-lor, să nu’ml mai dați votul pentru a ocupa acâstă sar- cină la comitetul de liquidare, căci nu mal pot să lucred, mi-am făcut datoria; am lucrat di și nâpte, în cât d’abia ’mi remănea câte-va ore de repaos. Credeți, D-lor, că dâca am urmat la aceste două case până acum, am făcut totul ce putâm face, am întrebuințat tot timpul, în cât nu mai pot vedea de sărăcia casei male; am uă casă cu mulțl copil. 'MDam făcut da- toria, și’mi voifi face ori de câte ori va fi nevoe; credința mea este de natură a mer- ge cu saciificiele până acolo pentru țâra mea, în cât pentru binele el, să vie pâte timpul să mă sfârșesc chiar pe aceste bănci Sunt decis a mS sacrifica pentru a- 33 câstă țeră, nimic uu cer pentru mine, c totul pentru țâră: acâstă idee mi-am pus’o îa cap și acâsta o urmăresc. D. D. Ghica. D-lor, n’am cerut cuveutul peutru ca să’ml fac profesiunea de cre- dință, cum ’și-a făcut D. Deștiu p ■ a dom- niei-sâle; și tot-odată vroiti să mă feresc de a cădea în acele păcate în care a că<|ut D. Deșliu, ca eti să’ml fac laudele singur, cum că am sacrificat tâte orele, tâjță ,ca pacitatea sati tâtă averea. Nu voiti face n k- mic din tâte acestea, căci cred că nu ei te un ce demn pentru mine ; și cu atât mal mult că nu intră în obiceiul și în caracte- rul mefi, mal cu sâmă în posițiunea mei, ca eti însu’mi să fac laude mie, sau pre- decesorilor mei . pentru instituțiile de biue-facerl și activitate. D. I. Deșliu. Iar vorbiți de nârnuri și de posițiune, de strămoșii D-tale (D. De- șlimese din sală): D. D. Ghica. D-le Deșliu, stațl-ăci să vă respund. D-lul, D-lor, dice, că stă în obiceiul meti a lua pe unul sau doul din membri unei Camere, spre a’l ataca .eu ori și ce ocasiune.! Eu la acâstă alegațiune a D-lui Deșliu ’I voiti respunde, că maJ mulțl amici politici m’ati consiliat, dicen du’ml : de ce, pentru D-deti, un om bătrî ca D-vâdră, cn uă posițiune și esperiență voiți a răspunde D-lul Deșliu? Nu’i mai respundeți. Și cu iote acestea, D-lpr, efi nu am voit să ascult de tâte acestea ; din contra, am răspuns D-lul Deșliu pentruca să arăt Senatului că D-lui se aâl în erâre în unele cestiuni de interes public, iar ni ca să alerg după D-sa pentru ca prin acâ sta să’mi fac uă fală!! Nu cred, D-lor, ca unul diu D-vâstră, ar fi posibil să crâdă un moment, că eu am avut vr’odată nevoe de a combate ideele D-lul Deșliu. ca prin acâsta să arăt, să mă fălesc îa țâra mea, că am avut un curagiti așa de mire în cât să mă lupt cu acel atlet formidabil care e D. Deșliu ! D-sa a mal dis , că ce’I pasă dâca eti sau altul am pus averea în bonuri rurale și dâca aceste i scad sân vor scădea’ D-lor, am uă avere modestă — mă er- tațl să vă spun, dâră s’a vorbit de acâsta— am uă avere modestă, însă de șâse ori mal mare de cât am în bonuri rurale, de și nu este tâtă a mea ci și a copiilor mei, însă sunt tatăl acestor copii și sunt dator a în- griji de averea lor. Aci este vorba, D-nil mei, de averea publică, și sunt din acea scâlă care în tot-d’auna m’am gândit că. atunci când cestiunile publice merg răti, ori cât de dibaci ti ași fi, voiti avea și eti partea rea. Mă inlereses, dâră, nu sub punctul de vedere egoist, de aceste bonuri rurale. Mal ânteiu, ar fi de prisos să adaog că n’am trecut nici uă dată nici în ochii inemicilor mei de om setos de bani, că ași voi să iuti îmbogățesc, căci cu tâte nebu niele tinereților mele, mă mulțumesc c ce am, și am uă avereîndestulătâre pentri. bBtrâaețele mele. De gâba, dâra, D. Deșliu 23 k rie (4 Februarie) 187 / lasă a se înțelege că eu mfi ocup de aceste bonuri rurale, fiind că ’ml-e târnă să nu j erd vr'o mie de franci! Dau la săraci îm- pătrit de cât acâstă sumă, acâsta e cunos- cut. Mâ ocup de aceste bonuri rurale pen- tru că se atinge de creditul țârei, și dâcă am și eti bonuri, acâsta nu este uă crimă, ci din contra, dovedesee că am avut oca- siunea să studies cestiunea. Dâră să nu 4ică D. Deșliu că eti tremur ca nu cum-va să deviti sărac și că numai preocupațiuoi egoiste mâ face să mâ ocup de bonuri ru- rale' V’am demonstrat că eu, ca ori-ce om cu minte, nu pot să nu mâ intereses de val .rile țârei mele. D-sa mâ face că sunt meșter de cuvinte! Mal ântâiti, n’am trecut între acel advoca.I nici uă dată ca să fiii meșter de cuvinte; și, în adevâr, în ce a consistat meșteșugul meti⁹ A demonstra Senatului că onor. D. Deșliu ne pune în alternativă, să primim sati atingerea care o face demnit țel Senatului, sau demisiu- nea sa, acâsta numesce D-lul meșteșug de cuvinte⁹ Dâră D-sa 4ice : nu; n’am atacat pe Senat aci când lucrâsă în ședință pu- blică, ci în secțiuni! Apoi, serios este a- cest mod de argumentare? Nu suntem tot noi cari lucrăm și în Senat și în secțiuni! A fost, dâră, un meșteșug a demonstra a- câsta că, este un atac fârte verde adus Se- natului! Ures D-lui Deșliu uă carieră lungă și strălucită, dâră ’l rog cu stăruință să de- părtese din spiritul sâă că ași voi să’ml fac un pedtstal luându-mâ la luptă cu acel colos parlamentar, eu acel mare patriot cum este D. Deșliu' Eti sunt la sfârșitul carierei mele, nu sunt la debut, și prin urmare, nu pot trece cum trec alții că vo- escti prin vorbe mari și umflate să ajungă unde-va.... Am fost de cinci, șese ori (nu sciti bine de câte ori) și ca ministru, și ca preșe- dinte, dâră nu singur lucru mâ rog la Dumneijleti, de a nu mal veni la putere; sunt alții cari doresc a ajunge acolo..... D. I. Deșliu. De ce mâ acusațl D. vice-președinte. Nu vâ acusă ni- menea. D. Dimitrie Ghica Sunt energic pâte, dâră sunt parlamentar; nuîntrebuințes cu- vinte neparlamentare; și ’ml aduc aminte, când am pronunciat âre-carl cuvinte, că D. Deșliu a creijut că sunt pentru D-sa; acâsta nu este vina mea, dâcacuvintele mele crede eă’l acusă și că ’l acablă. Mal mulțl amici ’mi-ati a: nu mai respunde D-lul Deșliu, și acâsta este linia mea de conduită de a nu respunde; dâră când vâ că D-sa lovesce în creditul țârei, sunt si- lit a respunde pentru a restabili adevărul în ochii publicului. Pentru D ^eti, D-le Deșliu, pentru ce asemenea acusațiuni ? Pâte că lumea care vâ citesce nu vâ cu- nâsce'.... Voci închiderea incidentului. )NirOKVL OPKSAL AL KUMANiEî D. vice-președinte. Sa închis inci- dentul. D. N. Bâscovânu. D-lor, am să adresei) uă întrebare onor, guvern; nu voiti să fac uă interpelațiune, pentru că cestiunea nu comportă în sine uă materie care ar da loc unul object de interpelațiune. Doresc, dâră, să întreb pe onor. D. ministru al justiției dâca are cunoscință de un articol ce a apă- rut erl în diarul Telegraphul, apropo de întrunirea care se face la onor. D. lorgu Filipescu, și în care articol Măria Sa Dom- nitorul se pune afară din lege! Gestiunea este gravă, și de aceea am dorit a întreba pe onor, guvern dâca are cunoscință de acest articol și ce măsură a luat, ca acel acusator să fie trămis înaintea justiției ? ’MI reserv dreptul de a respunde după D ministru. D ministru de justiție, E. Stătescu. D-lor, nu ași înțelege să se adresese uă întrebare guvernului, de cât pe cale de interpelațiuie; și cred că va conveni și onor. D. Bâscovânu, că se pâte fârte bine întâmpla, ca ori cât de mult ar dori gu- vernul să se țină în curent de tot ce se scrie prin diare, nu pâte să scie tot ce se scrie în tâte 4iare^e din țâra românâscă; și eti, unul, vâ mărturisesc că nu am cu- noscință de articolul de care vorbesce onor. D. Bâscovânu; prin urmare, dâca credeți că este loc a se face uă interpelațiune pen- tru un articol de i)iar, atunci vâ rog ca în tot cașul să’ml acordați termenul prevâijut de regulament. D. N. Bâscovânu. D-lor, dâca onor. D ministru al justiției voesce să mâ pun pe târâmul interpelațiunel, voiti face-o; dâră credâm că cestiunea s’ar fi putut trata a giorno, fiind eă acel articol de (Jiar ’l am, ’l puteți ceti, și onor. D ministru ’l pâte asculta. Și atunci cred că împreună, Senatul și guvernul, pot conveni că trebue să se ia mâsuri în contra acelui articol în care în- suși Domnitorul e pus în discuțiune. D. ministru de justiție. D-lor, se în- țelege că Senatul este liber să ordone ca să se citescă sati să nu secitâscă un arti- col de jurnal din care voesce să facă un object de discuțiune; acâsta este în pute- rea, în voia și liberul arbilrual Semitului; dâră guvernul însă, o d iclar încă uă dată, nu pâte primi fără de veste să accepte un object de discuțiune care ’i este cu totul necunoscut, și nu cred că se pâte obliga, sili guvernul, să primâseă uă discuțiune care ’I este cu totul necunoscută. Onor, senatori pâte că au avut ocasiune să ia cunoscință de articolul citat de D. Bâsco- vânu, eti, unul, încă uă dată declar că nu l cunosc, și pentru prima âră aud vorbindu- se de acel articol care a fost de natură a emoționa Corpurile Legiuitâre. D. Bâscovânu. Tâtă țâra’ D. ministru de justiție. Vâ rog, dâră, să faceți objectul unei interpelațiunl dâcă acel articol merită importanța a se dis- cuta în sânul Senatului, și atunci cer să mi se acorde termenul regulamentar spre a lua cunoscință de faptul care a făcut ob- jectul interpelațiunel. Cred că Senatul nu va refusa ceea ce este în drept și conform cu regulamentul, adică de a se amâna cel pucin pe mâne safi poimâne discutarea es- plicațiunilor acestei cestiuni care preo- cupă pe onor. D. Bâscovânu. D. vice-președinte. Nu pot învoi uă discuțiune mal departe de cât conform cu regulamentul. Onor. D. Bâscovânu a chiă- mat luarea aminte asupra unui articol al unui jurnal care pâte se depărtâsă de la datoriile sâle; însă eti nu pot face alt ni- mic de cât să rog pe onor. D. Bâscovânu a comunica biuroulul interpelațiunea pen- tru ca biuroul pe urmă s’o transmită gu- vernului, dâcă credeți că merită uă dis- cuțiune acâstă cestiune. D. Bâscovânu. Neapărat nu pot face alt-fel. Credâm că acâstă cestiune este de natură la care și D. ministru să convină a da îndată uă satisfacțiune ; dâră dâcă sunt nevoit a recurge la interpelațiune, atunci bine-voițl a comunica onor, guvern inter- pelațiunea prin care ’l rog să ia cunoscință de articolul ce s’a publicat erl, Duminecă, în ijiarul Telegraphul, prin care declară că pune pe Măria Sa Domnitorul afară din lege! Mai mult de cât atâta: că poporul va râmânea deslegat pentru ca să agiseije și el ilupă ideile sâle. D. vice-președinte. Așa, dâră, biuroul ia act de acâstă interpelațiune și trece la ordinea <)ilel- La ordine dilel este votarea din noti a indigenatului D-lul Dobjanschi, care, la precedenta votare, n’a întrunit majoritate nici peutru, nici contra, fiind voiul nul. — Se pune la vot prin bile projectul de lege privitor la cererea de indigenat a D-lul Hipolit Dobjanschi, și resultatul vo- tului este cel următor: VotanțI...................38 Majoritate absolută ... 20 Bile albe pentru ... 30 „ negre contra .... 8 D. vice-președinte, Cogălnicânu. In digenatul este adopiat. Acum să procedem la alegerea unul D. senator în calitate de membru la casa de iiquidare a bonurilor rurale și domeniale. D-niI senatori proced la vot cu bile, și apoi biuroul despâe scrutinul. D. vice-președinte (în timpul despu- iere! scrutinului). D-lor, sunt dator să con- stat eă în urnă a fost un bilet îndouit scris de douâ ori cu numele Gugiu. Ce facem cu acest vot? Uă voce. Se anulâsă acest bile‘ (apro- bări). D. vice-președinte. D lor, âtă resultă tul votului: majoritatea este de 23. D. Că mărășescu a întrunit 25 voturi, D. Gudgiu .3 Ianuarie (4 Februarie) 187 10NIT0RUL OFICIAL aL ROMÂNIM 16 și D. Deșliu 2. prin urmare, proclam pe D. Cămărășeseu membru al Senatului la corni 1 obligațiilor rurale și dome- niale. Acum, D-lor, avem la ordinea dilel ra- portul comisiunei însărcinată cu ancheta pariam, ntară în județele Bacăfi și Roman, cu ocasiunea alegerilor colegiului I de Bacăfi și al colegiului II de Roman peatu senatori, în alegerile din Martin 1876. D. secretar Cămărășescu este rugat să dea cetire raportului. (Va urma). ADUNAREA DEPUTAȚILOR j SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de Ia 15 Ianuarie, 1877. ‘‘reședința D-lul președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nil secretari F. Alunea- nr I. Lățescu și M. Ghelmegeanu. (Urmare) D. I. Codrescn D-lor, nu pot să am de cât cuvinte de felicitare pentru acâstă onor. Adunare, care a bine-voit, ca cu o- casiunea cercetare! budgetului instrucțiu- ne! publice, să dea uă mare desvoltare discuțiune!. In adevăr, D-lor, dacă în materie de bud- gete, uă discuțiune pdte să fie fructuâsă, bine fructuorl, este aceea ce se face asu- pra budgetului instrucțiunel publice. Aci, D-lor, nu este vorba numai de uă simplă combinare de cifre, dar mal ales, de uă manifestare de idei, de enunțarea unor principii; idei și principii cari, de și nu ar putea fi, din diferite împrejurări, în tot-d’a-una traduse în cifre, dar cari ma- nifestate în parlament de representanțil țâ- re! ca aspirațiunl, ca dorințe ale el, afi netăgăduit uă influență salutară, asupra conducere! generale a lucrului și trage uă cale peutru viitor. Icesta se urmâsă în tâte țările cu re- gim parlamentar; și efi nu put lăuda în destul pe D. profesor V. Urechiă, care printr’un discurs admirabil, apus Gestiu- nea întregă înaintea D-v. Vorbesc ast-fel de discursul D-lui Ure- chiă, pentru că așa înțeleg și etică, lucrul trebue să fie discutat cu tdtă desvoltarea ce compdrtă uă asemenea interesantă ma- t°ne. Sar credo pdte ca efi, ca membru al co- misiunei budgetare, ași avea intențiuuea să apăr prin tâte mijldcele și cu ori- ce preț lucrarea comisiunei ? Este departe de mine uă asemenea in- tențiune. Nu voiu face nici odată în ase- meneajjcesliuni mari, cestiune de amor pro- prio. De aceea și de astă dată mă voifi sili a discuta cu tdtă libertatea de cugetare Gestiunea de principii!. Forma ce onor. D Urechii a voit a da discursului săfi, ca uă imputare la adr. sa comisiunei budgetară, nu o pot socoti de cât ca un proc idefi de ași afla dr cum o țintă în contr, că-eia să ce arunce lât“ neajunsuril ■ D. Urechiă a imputat projectulu! de budget ce este în discuțiune, că el nu pre- sintă uă reorganisareîn serviciele instruc- țiune! publice. Observațiunele D-sâle, de al doilea rend, a fost apoi că unele articole ale budgetu- lui, acâsta nu a fost datate în mod sufi- cient. In ceea ce privesce organisarea, safi mal bine a dice, reorganisarea instrucțiu- nel publice, este bine neapărat, de a se discuta acâsta înaintea Camerei, cu ocasi unea budgetului, spre a se emite opiniun! și idei, din care să se vadă neajunsurile organisărel actuale și îndreptările ce ar fi de introdus ; nici odată însă prin budget nu se pot face asemenea reforme, pentru că budgetul nu pdte de cât a urma legi- lor în vigâre în ceea ce privesce sistemul de învățământ și diversele lui ramure. Le- gea prevede și stabilesce anume organele, care sunt chemate a propune nisce ase- menea reforme, prin projecte de legi, care apoi, urmâsă a fi discutate și votate după formele Constituționale. Rolul comisiunei budgetare era mărgi- nit întru aceea ca având înainte-I organi- sațiunea învățământului public după le- gea îa ființă să caute a dotă diversele ser- vicii în marginale îndemnărilor financiare ale țârei. Discuțiun! ce a urmat îu sinul comisiu- nei, în chestiuni de organisare, nu puteai! fi de cât ocasionale și ca manifestare de dorință, cum ar crede ea că trebue să se facă reorganisarei Ast-fel cadrul în care trebue să se mi- sce lucrarea comisiunei fiind tras, ea nu putea veni înaintea Camerei cu un alt sis- tem, de cât acela prevăzut îQ legea actu- ală, și în cercul acestui sistem trebuea ea să’șl presinte project de budget al instruc- țiune! publice. In ceea ce privesce dotarea cutărui sau cutărul articol, în mal mult safi mal pu- cin, trebue, D-lor, să aveți în vedere basele generale în urmarea cărora comisiunea a primit mandatul său, de la onor. Adunare. Acest mandat era fârte ingrat. El era dat sub presiunea greutăților situațiunel fi- nanciare. De aceea și comisiunea, vine d’inainte a vă dice : Nu am dat instrucți- unel publice ceea ce trebue să’l dăm, ceea ce suntem da ori al da. Căci, dacă am sta să facem socotâlă, eât are după drept in- strucțiunea publică și biserica la noi, am vedea, că Statul nu numai că nu da nimica din resursele sâle proprii, dar încă con- tinue a lua de la ele. Și că din veniturile averilor scâlel și biserice) nici 40 la sută, nu se dati pentru aceste mari instituțiunl ; naționale. 53b C ele ai fi dotate, nu (Jic prin vr uă îngreuere de imposite’asupra țârei, ci prin uă .atrebuințare a veniturilor matelor do- națiuul pe care străbunii noștri le-ati lăsat pentru ale, scâlele nâstre ar putea fi puse în stare demare înflorire, și splendârea bi seric&I nâstre ar fi uă mândrie națională. Dar tâte aceste aspirațiunl sunt isbite cu tărie de către rigârea faptelor Necesita- tea mal puternică de cât ori-ce. nu ne la- să, peutru moment, de cât speranța, că și pentru noi vor veni acele timpuri de jus- tiție, în care vom putea reîutârce scâlel și bisericel ceea ce ele ati după drept. . D-lor, că prin projectul de buget nu se putea întocmi un noii sistem de învăță- mânt, acâsta este un adevăr atât de ele- mentar, atât de cunoscuț, pe care însuși D. Urechiă, ’l recunoscea pe deplin în 1871, ca raportor al comisiunei budge- tare, în privința budgetului ministrului cultelor și instrucțiunel publice, comisi- unea din care avem onâre a face și efi p > - te împreună cn D-s». ^Frumosul D-sâle discurs de ieri, este o amintire a celor scrise în raportul din 1871. Argumentarea și considerațiunele sunt aeelâșl. Acâsta este negreșit dovadă că D-sa când a scris la 1871. era în ace- lâșl idei ca când vorbesce în 1877. Deose- birea este numai că D-sa, în 1871, recu- noscea că în ceea ce privesce organisați- unea instrucțiunel publice, trebue refor- mată însuși legea instrucțiunel, pe când în discursul D-sâle, din 1877, cată a face o imputare comisiunei căci nu a făcut a- semenea reforme prin budget. Tot prin raportul din 1871. onor. Urechiă, dicea că daca instrucțiueea pu- blică nu merge bine, causa este lipsa u- nel legi pentru solda profesorilor, și pen- tru solda profesorilor, și pentru admisi- bilitate, care se asigure junilor eșițl din seâle drepturi la funețiunele Statului. Eră în ceea ce privesce budgetul, D-sa, recu- noscea și la 1871, că acâsta nu e de cât „un catastih, de lefi“ fără să eoprindă în sine adevăratele elemente ale instrucțiu- nel publice și ale unei culturi naționale. EI bine, din nenorocire acâsta așa este I A fost la 1871, este și astă-rJI. N’avem de cât sa aruncăm ochii asupra budgetelor instrucțiunel din alte State, și cu întristare vom constata adevărul celor dise în privința budgetului nostru. Tâte cele 4ise de D. Urechiă, în șe- dința de ieri, să găsesc și în raportul D- sâle, din 1871. D. V. Urechiă. Va să ^ică "ti sunt con- secueute. D. I. Codrescu. Așa este, fac omagele mele acestei perfecte asemănări. Până și cuvântul secu, de care D-sa, să servea ieri nu sciti la a cui adrese . D. V. Urechiă Nu la a D-v., ci la a câtor-va. D I Codrescu Până și acest cuvânt yONîTOKVL Ub iUlâi» A1j 3 laUUa.jLO ț4 i’0bl Util iCy 1OI * întrebuințat atunci pantr_ _ caracterisa budgetul instrucțiune! publice, nu s’a ui- tat și astă-dl de D-sa. Cu t6te acestea, precum comisiunea din 1871. acăria raportor era D. Ureche, nu । tuse presenta un budget satisfăcător pentru instrucțiunea publică, nici comi- siunea da astă-dl nu a putut face acâsta. Căușele sunt tot acelâșl, greutățile finan- ci >re alo țârei. Ș’ap I dâca D. Ur°chiă la 1871, ijice că din causa situațiunel financiare nu putuse presenta un budget mal îndes- tulător, ce trebue să mal dicem noi as- tă'dl pentru anul 1877, când acele greu- t unt mult mai mari. Cu tâte a- cestea comisiunea din anul 1876, atăt do rr vâdulă de onorabilul D. Urecbiă n aii stat în cumpănă întru a face un su- p n efort în privința instrucțiunel pu- blice .și a acorda pentru acest budget uă sumă de peste 200 mii lei, mal mult de c m era acordat în budgetul susținut de D. । ’reche în 1871. Nu știu cum onor. Adunare va primi acâstă lucrare, dâră co- misiunea a credut că este datere a face tot . spre a da măcar un cât de mic semn d r solicitudinea de care este pătrunsă pentru învățământul public. Mărturisesc, D-lor, că am fost adânc ir i întristare, când am vfidut că D Urcchis, prin cuvântarea sa, părăsind as- tă-i|l câmpul principiilor, pe care se ți- nuse raportul său din 1871, pare că caută a a- da înaintea D-vâstră, înaintea țârei, p membrii comisiunel budgetare, canisce inamici al învățământului. D. V. Urechii! Ba sunteți fârtecavaleri, D. I. Codrescu. Și acâsta ’ml-afi părut va atât mal întristător cu cât se adresa la nisce fii al scâlelor naționale. ’Ml aduc încă aminte de acele timpuri ând scâlele naționale începeati a eși de prin chiliile bisericilor, spre a fi aședate în aceste locale mal potrivite cu trebuin- țele ; ’ml aduc încă aminte bucuria gene- rală, intusiasmul cu care se priveau înăl- țându-se aceste temple ale regenerăreî nâstre. Sub impresiunile acelui intusiasm, făcurăm primii pași în învățământul na- țional. Crede âre D. Urechiă că astă-cjl în că- -untețe, când păstrăm în memoria nâstră neștârsă tot ce am simțit și tot ce datorim pentru scâlele naționale, am veni să amin- tim. nouă înșine, și sentimentelor unui nireg popor? Mă mir cu atât mal mult, ă cuvintele din care s’ar putea trage ni- ;te asemenea presupuneri, vin tocmai de a un învățat profesore, care știe prea bi- ie greutățile cu care avem a lupta, greu- ățl înaintea cărora și D-sea fusese nevoit i pleca capul ea membru al comisiunel Oudgetareîn 1871 S’a 4is că nu este îndestul dotat artico- ul pentru tipărirea cărților didactice, a- ■‘tându-se acâsta ca uă nesocotire a im- portantei acestei alocațiunî. Et domnilor, dâră ce dorință mal vie putem să avem nul, de cât aceea de a face posibil ca ju- nimea nâstră să fie pusă în posițiune a avea cărți îndestulătâre și eftine ? Noi ne aducem încă aminte de acele timpuri, când prima carte ce se putea pune în mâna co- piilor nu putea fi de cât Bucoavna tipă- rită la Brașov, și acâsta încă ca un pro- gres relativ cu tratajul manuscris de mai ’nainte. Știm diu esperiență greutățile ce era când în clasele mal ’naintate elevii trebu- iai! a’șl serie lecțiunele. Nu dâră nesoco- tirea importanței lucrului afi făcut pe co- misiune a nu propune uă cifră mal mare pentru acâsta, ce tot numai acele greutăți bine cunoscute despre care am vorbit. Camera știea din ’nainte acele greutăți, căci mandatul ce ne-aîi dat era de a reduce cheltuelile în marginile veniturilor. EI bine, comisiunea budgetară nu a îndepli- nit acest mandat în privința budgetului instrucțiune! publice; ea este gala a pri- mi imputările ce i s’ar face pentru acâsta. Comisiunea a redus de la tâte serviciile celor-lalte budgete; de la învățământul public însă nu numai că nu ah redus, ci au adăogat. Iată, D-lor, uă comparațiune între bud- getul presentat de comisiune pentru 1877 și între acela lucrător pe 1876. pentru 1876 pentru 1877 Scâle comun, rurale 912,000 920,000 Scâle comun, urb. 1,344,000 1,464,000 Scâle speciale 310.000 383,023 Scâle secund, de fete 193.428 213,152 Lycee și gimnasil 709,062 838,022 Seminariile . 346,199 349 147 Universitățile . 418,372 483,650 Total 4,233,06f 4,650,994 Ceea ce dă pentru învățământul public curat, pentru anul 1877 uă sporire d^ 417,933 lei peste cifra ca era alocată pen tru acâsta în 1876. D. V. Mania. Mare forță v’ațî făcut. D. I. Codrescu. D-lor, citând aceste ci- fre, eu nu fac de cât a constata că numai reduceri nu aă făcut comisiunea în bud- getul învățământului public ; că de și ci- fra generală a projectului de budget al ministerului cultelor și instrucțiune! pu- blice pentru 1877 nu întrece de cât cu 238,626 lei pe acea prevădută pentru 1876 totuși, din economiile făcute la ceb-lalte servicii ale acestui budget, an resultat pentru învățământul public uă sporire ma- mare. Dâca onor. D. Maniu socoate că a- câsta e lucru puțin, nu cred că se pâte di- ce așa când se ține compt și despre situa- țiunea în care ne aflăm. Uri cât de mici s’ar părea sporirile ce s’au făcut, totuși ele aduc âre-carl îmbunătățiri reale. La discuțiunea pe articole, credem că se vor putea mal bine aprecia tâte acestea. învățământul primar, mal cu sâmă acel urban, sufere fârte mult din causa întru- nire! clasei I cu II, căci acâsta face ea co- pii grămădiți în număr prea mare, în uă singură clasă să sufere și în sănătate, din causa localului adesea fârte insuficient, și în învățământul lor, pentru că un sin- gur institutor nu pâte preda cu succes la un număr așa mare de școlari începător! ; însuși legea instrucțiune! au prevăzut a- câsta, mărginind cifra școlarilor în aceeași clasă, și cerând încă a fi înpărțițl î'n sec- țiuni, când sunt prea numeroși. Comisiunea s’a grăbit a primi p.v^u- nerea D-luI ministru, de a se despărți a- ceste clase măcar în acele scâle unde, pen- tru băeți populațiunea ar trece peste 100 de elev! și pentru fete, peste 70. Onor. D. Urechiă dice că acâsta este in- suficient; ei bine, suntem cel d’ăntăift a o reeunâsce, dâră âră șl nu se pâte dice că este nimic. No! credem,că pentru moment tot s’afi făcut uă îmbunătățire. In privința liceelor și gimnasielor, două cestiunl erafl puse înaintea comisiunel: ăntăifi, inegalitatea în apuntamentele pro- fesorilor de pe la scâle de același grad Diversitatea acâsta în apuntamente era așa de mare, și atât de nejustificată, în cât nu putea să rămână fără a atrage lua- rea aminte a guvernului și a comisiunel. Voci. A rămas tot așa. D. 1. O. Codrescu. Nu a rămas cum e- rafi, s’a făcut îmbunătățiri și îmbunătățiri notabile. Dâca nu s’afi putut încă ajunge la uă egalisare perfectă între apuntamen- tele profesorilor de pe la tâte gimnasiile cu acele din BucurescI de esemplu. D. G. Cautili. Pentru ce? nu este gim- nasifi și colo și colo. D. I. C. Codrescu. Dâră, D-lor, necr sitatea nu are lege. Dâea ne vom referi ]. rațiune, ea ne spune că trebue să fie egs litate perfectă, dâră eram puși în alterna- țiune safi să lăsăm lucrul așa cum este și să nu facem nimic pentru 1877, s’au să ne mulțumim a aduce macar uă îmbunătățire mai mică. Comisiunea ’și-a dis, că dâca nu se pâ- te face îmbunătățiri perfecte, să facem cel puțin posibilul îu situațiunea de faciă, ast-fel ca complectând numârul catedrelor nu afi lipsit a îmbunătăți ceva și apunta- mentele. Nu suntem pentru o.»tema aceea care di- ce: or! tot, ori nimic. Facem posibilul ; lăsând ca viitorul să facă mal mult. Dâca Camera este de altă părere, pâte să fică cât de multe sporiri , însă comisiunea nu a crezut că pâte pentru anul acesta să mâr- gă mal departe de cât a mers. A duoa cestiune pusă înaintea comisiunel era a- ceea a aplicărel nouilor programe în gim- nasil și lycee. Dv. scițl că corpul com- petinte.dupălege, a modificat programele învățământului secoudar și primar. Nu voifi veni efi aci să judec și să mă pro- nunț daca modificările aduse sunt în totul 23 Ianuarie (4 Februarie) 1877 MnNfptuii. niru’i*» Al. K<•«-î* culte : ce e drept, acea $i era uă Dumi- necă. Comisiunea lucra în tdte dilele, grăbită ■ fiind a termina cât mai curând. Ea a mers ; în dina destinată la minister. D-nu mi- nistru al cultelor a venit și D-sa; dâră onor, membri ai consiliului permanent nu ne ati onorat cu presența D-lor; nici unul dintre D-lor nu a venit. Dorința comisiu- nel era, ca, împreună cu consiliul perma- nent al instrucțiunel, să găsârcă un mid- loc cel mal nemerit pentru a concilia apli- carea nuoilor programe, cu strimtorarea budgetară în cari ne aflăm, căci proiectul cum se presentase, ni se părea prea cos- tisitor si imposibil de aplicat, pentru a- nul acesta cel puțin.. Acum, D-lor, dâca vom face uă paralelă între ceea ce esistti în budgetul pe 1876 și între ceea ce se propune pentru 1877, deosiberea mal însemnătată este numai pentru uă singură catedră; adică ca, pro- fesorele de sciințele matematice să pre- dea și pe acele fisice. Mărturisesc că comisiunea îustișl a a- vut îndoială asupra acestui punct. D. V. Maniu. Nu era trâba comisiunel acesta. D I. C. Codrescu. Prevederile diferi- telor articole din budget este trâba comi- siunel; căci se cerea sporirea considera- bilă a cifreler, și ea era datdre a chibsui care este cea mai bună combinațiune în- tru acesta. In budgetul pe 1876, predarea istoriei este unită cu geografia, Programa nuoă cere duoti deosebite catedre, comisiunea a menținut, ca și în 1877, același profesore să facă aceste cursuri, însă separate, după program. In budgetul pe 1876, figurâsă trei pro- fesori pentru limba latină unită cu cea română. In programul nuou limba română formând uă catedră separată, comisiunea a prevNjut pentru 1877 un profesore deo- sebit pentru acest curs și duoi profesori pentru latina, în total tot trei profesori, cum erau în 1876, âr uu patru cum se cerea Vine acum întrebarea, ce este acâstă propunere? Vine ea a desorganisa între- gul sistem al învețămSntuluî public? Vi- ne ea a lovi programul pus in aplicațiune? Nu; organisarea învețămentulul este ace- eași stabilită prin lege. Programa este aceeași, după cum este admisă. Ea se a- plică chiar astă-dl, cu tâte că numărul profesorilor nu este sporit Se oroeș'e a se spori pentru 1877 ? El! bine, budgetul este în manele D-vâstre , puteți face ce veți vor, însă, comisiunea budgetară era dâlâre să vă arate greutățile financiare. Chiar așa cum se presintă do comisiune budgetul pentru licee și gimnasil, el sin- gur, încă presenta un spor de 96 mii lei peste cifrele ce s’a cheltuit în 1876 pen- tru acâsta. perfecte, sati nu: faptul este că aceste pro- grame ati fost făcute conform legel de că- tre un corp în 'deplină competință. Noi, ca comisiune budgetară, eram chemați a prevedea pe 1877 aplicarea acestor pro- grame. Ce se întâmplă însă? Ași ruga pe onor. Adunare să bine-voiască a da aten- țiune asupra acestui punt, căci multe s’ati dis întru acesta. OrT câtă discuțiune s’a făcut, comisiunea a ascultat cu tâtă aten- țiunea ; suntem convinși că numai prin discuțiunî se pdte nasce lumina și de a- ceea o dorim să fie cât mai întinsă. D. El. Vergati Deră nu în mod licen- țios și necorect. D. I. Codrescn. Noul program însă co- prinde mult mal multe catedre de cât sunt adl licee; așa în cât dâca comisiunea ar fi adoptat în totul propunerile ce se făcâu sumele ce urmau a fi alocate, după uă so- cotâlă aproximativă ce am făcut, trebuiai! să fie mai mult de cât îndoit de ceea ce este alocat astă-dl. într’uă asemenea si- tuațiuno, comisiunea a venit a întreba da- ca nu este posibil a se urma cu vechile programe și îu anul 1877? D-nu ministru al instrucțiunel publice a arătat însă că programele noui sunt deja aplicate și fuuc- ționâsă. Atunci, D-lor. ne am căutat daca uu am putea recurge la acel sistem bătrâ- nesc. Voci. Der bun, dor bun 1 D. 1. C. C-drescn. Și să’mi permiteți, )-lor, a (Jice așa, căci nu mai suntem toc- lai dintre cei mai tineri. In comisiunea mdgetară suntem mulțl cari am început deja a încărunți. Și onor. D-nu Ureche, ca și mine, cred că’șl aduce aminte de a- pele timpuri. D. G. Cantlli. Afară de D-nu Vergati. (ilariiate), D. El. Vergati. Dâr acilea paternita- tea nu este a mea. D. V. A. Urechiă. Vedeți D-leCodres- ;u ce va să dică cavalerismul. .D. I. C. Codrescn. Ce se făcea altă dată spre a se concilia lipsa de miillâce cu lipsa de âmenl și cu necesitatea de a învăța? Se ruga pe același D. profesor ca să predea două cursuri, să ție adică duoti catedre. Budgetul nu este de cât uă lege anuală; anul acesta suntem în neputință a face mai mult, la anul fiitor pdte mal îndemânați, se va face alt-fel. Dâr pentru anul, acesta când ne aflăm în alternativ sau a nu aplica programele nnoi, oridâca voim â le aplica numai de cât, a face acâsta în- tr’un mod mal econom, comisiunea n’a pu- tut sta un moment la îndoială, spre a îm- brățoșa acest din urmă midloe. Comisiunea, D-lor, nu a avut pretenți- unea a tranșa ca singura cestiune, ea a es- pres către D. ministru al instrucțiunel dorința de a ține uă ședință cu onor, mem bri ai consiliului permanent de instrucți- une, și ati fost invitați, onor. D-nl fmem- bri, pentru a nume di Ia ministerul de ;>d/ Ș’apol mal audim împutandu-se e i ou s’ati egalisat îu totul lefile profesorilor de pe la gimnasil. Acâsta ași este; nu s au egalisat pe depliu, deră tot s’a făcut ceva și îa privința complectăm! catedrelor la gimnasil și în pri. iuța egalisărei lefilor daca sunt unii cari ar voi a sej lăsa gim- nasiele tot în starea de periciune cum sunt astă-dl și a se înmulți catedre'e h licee, onor. Adunare este chemată a apre- cia; comisiunea budgetară nu a credut - ă esie bine a face acâsta. Ea a conservat personalul cum este, căci i s’a părut că este peste putință ca astă-ijl să se pâtă dispune de tâte micjlâcele, spre a dota li- ceele cu atâtea catedre separate câte se prevedea în programul nou. D. V. A. Urechiă. Cu acâstă sumă pe care ați dal’o D-lul ministru al cultelor. D. I. Codrescn. Cu atât mai bine. Dâ- ca se va putea ajunge la acâsta fără a se spori cheltuiala. Datoria comisiunel bud- getare era mal cu sâmă de a nu se îngre- una cifrele budgetare. Voci. Acâsta este drept D. O. Cantiii. Păstrând principiile le gel instrucțiunea publice. D. I. Codrescu. Negreș t, și acâsta a și avut’o în vedere comisiunea. însuși onor. D. Urechiă, ta raportatore, altă dată în comisiunea budgetară, a vădut ca sub presiunea necesităților, nu uă dată a fost necesitate a se întruni catedre la un loc. Dâcă acest sistem este rtiti, nici noi nu vi ’L dăm ca cel mal. bun ; dâr într’uă situațiune neanormală, am fost nevoiți să recurgem la el, căci nu putem face alt-' Dâca ni s’ar fi arătat de D. ministru, ț fac apel la D-sa să spună, dâca ni s’ar fi arătat ea în marginile acestei cifre se pâ- te face alt-fel, nimeni îu comisiune nu s’ar fi împotrivit. Dâca D. ministru voesce, chiar și astă- 41 să presente uă altă împărțire a ca.e- drelor, să fie sigur din nainte că va avei adesiunea nâstră cum cred că va avea și pe a Camerei. Singura preocupare a n - tră este ca să nu se sporâseă într’un mod nemăsurat budgetul în acest an. D-lor. onor. D.jVizanti vorbind despre seminalii, a atins uă cestiune însemnată, aceea a cle- rului mirân da prin s te. Prin proiect ol de budget ce vă este presintat nu se atin- ge nimica din numărul semiuariilor ce e- sistă; din contra se face sporiri. Nu înse prin acâsta se resolvă cestiunea clerului sătenesc, căci, D-ior, în deșert veți crea la seminaril, în deșert veți înmulți numărul seminariștilor, dâca nu veți îmbunătăți starea clerului în genere, și mal cu sâmă starea clerului mirân de la sate, junii eșițl din seminaril, cel mal mulțl, nu se vor fa- ce preoți, și mai cu sâmă preoții de sate! ce îmbrățișâsă alte cariere; pentru că sta- rea preotului de la țâră esto fârte prâstă. Acâsta însă, D-lor, nu este uă cestinne de budget, ci de uă lege. Pâte cu ocasiunea 38 ^ONJTOHCL OFIOiAL aLKOMAKîEI 23 tărie 1 Februarie) 1877 reformei legii comunale si a legel județe- ne se va găsi mijlocul de a se remedia și acâsta. Ori cât de mărginită era îndatorirea co- misiunel, în privința reformelor, totuși, cu ocasinnea combinărel acestui budget, nu s ati lipsit s se desvolta aplicarea unora din disposițiile salutarii, coprinse în le- ge, dâr remase în părăsire. Acâsta este în privința învățământului profesional; pentru a face ca tinerimea ndstră să se a- plice și la meșteșuguri și arte , âr nu nu- mai la învățământul clasic, comisiunea a primit asemenea cu mulțumire promisiu- nea D-lnl ministru că va veni c'o lege ea să transforme unele din gimnasiile esis tente în gimnasil reale. S’aft imputat comisiunel că îu desacord cu D. ministru al instrucțiunel publice, ar fi transformat scâla secundară de feta din Iași în șcâlă de meserii pentru fete. Intru acâsta comisiunea nu a avut a face alta de cât a admite propunerea sa, căreia inițiativă se datoresce în total onor. D. ministru al instrucțiunel. D. ministru de sulte și instrucțiune publică. Așa este, efl am propus acâsta." D. Maniu. Fârte bine ați făcut, ne tre- buesce mum° bune, socii bune, dâr nu co- câne. D. I. Codrescu. Uă reformă pe care co- misiunea bn Igetară a credut că este bine a se introduce, cu ocasiunea votărei bud- getului, este aceea de a se institui prin uă a nume lege, un alt mod de iuspecțiune a scdlelor. Ea a admis întru acâsta vederile D-luI ministru pentru crearea de eforii. Onor. D. Ureche în raportul sâtt din a871 cerea : uă lege pentru învățământul public, care insă să nu reînființese „Efo- ria condamnată a trecutului." Nu-ast-fel credem noi că se pdte judeca asupra fâs- teî eforii a scdlelor. Faptele, bine-făcătâ rele râde ce acâstă instituțiune a dat în trecut pentru instrucțiunea publică nu ne ar permite acâsta. De aceea comisiunea îudată ce a aucjit pe D. ministru de culte prununciând cuvântul de eforie, a intrat cu totul în vederile sale, cu atât mal mult, cu cât acâstă idee aduce cu sine și pe a- ceea a descentralisărel învățământului, i deea a independințel sale. Eforiile att de consecuență organisarea unul corp îmvS- țător pus afară de fluctuați unile politice. Pot să fie divergințe dupe modul înfi- înțărei eforielor principiul în sine însă, este salutarii și plin de viitor pentru în- vățământul public. Onor. D. Urechiă ca și onor. D. P. Gră- dișteanu;—și D. Grădișteanu cu mal multă vivacitate, cu mal multă asprime chiar,— conchid amânduol la respingerea pură și simplă a luărel în considerațiune a pro- jectulul de budget ce vi se presintă. — De alt-fel onor. D. Urechiă e consecințe cu raportul D-sâle din 1871. Prin acel raport D «« e de părere a se respinge de la uă altă luarea în considerațiune a tutu- lor budgetelor instrucțiunel publice, afară numai, negreșit, de .wuune ( Feor—1877 lându-h ștudiându-1 . El bine,-nu trebue să fie eine-vi iu sânul lut care să redige procesele-verbale ?-Căci, nimic nu se face n ■ onsiliul permanent fără a se nota’în >cris, fără adică a se constata prin un proces-verbal. Dacă n’ar ti un secretar, ane ar încheia procesele acestea verbale? Unul din acești domni membri, care mai toți pot 6 și sunt bătrâni, tot unul din el să facă și pe secretarul ? Acâsta ar fi im- posibil. Ceea-ce aș putea dise ca cestiune de e- •■onomie, ar fi pâte să sacrificați pe adju- țbnil secretarului. Iasă, și aci vă pun îna- inte că adjutorul secretarului fiind un sim- ula copist, ca to^ copiștii din ministerul instrucțiunel.publice, este și el student, ua băiat sărac care urmâdă la facultate, ni se pare cea de sciințe sau litere. Prin irmare vedeți că e mal mult uă bursă ce i se dă. Acum voițl să o tăiați și pe a- câsta ? .iberl sunteți să o faceți. . . Uă voce. Posturile de copist să se dea prin concurs. D. ministru de culte și instrucțiune oublică. Mai alaltăeri am avut în minister louâ posturi vacante de copist, le am pus a concurs, si s’au presentat 18 aspiranți. Vedeți câj sunt de mulțl. A um, cum <|icem, acest post al adjuto- ulul secretarului este mal mult uă bursă •e se dă unui student sărac, dacă voițl să > tăiați, o puteți face, însă țin să nu cre- iețl că este un post de lux.. . Uă voce. Secretarul tot student este? D ministru dc culte și instrucțiune publică. Secretarul nu e student, dar este in vechiă funcționar, un om cu esperien- 1, și e fârte necesar, căci are de redactat ie di câte 20 și 30 de procese-verbale. Dacă voi eniț! în minister să vedeți. Dac i D-vâstră credeți că consiliul pe - manent să pâte dispenda de secretar, fa- ceți cum voițl, enînsă am fost dator să vS mu acestea înainte. Voci Închiderea discuțiunel. D. N. Fleva. Am luat cuvântul D-lepre- edințe, contra închiderii discuțiunel, ca ă rog pe Cameră să ml permită ca prin- r’un calcul ce voiu face, să ’I arat că a- eșiî membri al consiliului permanent, a primesc 800 lei pe lună fie-care, aă diurnă pe di mal mare de cât deputății. D. ministru d • culte și instrucțiune inbîicil’ Dece franci pe di.de unul. D. K. 1 lava D-lor, lucrâijLă numai 3 ii'e pe sfiptămenă. ceoa-ce vine pentru a- estc 3 dile uă diurnă mal mare decât eputaților fiind-că afi 800 lei pe lună. D ministru de culte și instrucțiune publică. 800 lei vechi ceea-ce face 300 el noul. Voci închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiunel i uu se primesce. D. N Nicorescn D-lor, câud am avut ifire să fac propunere de i se reduce di- NM NTD Kl L uFlCIAL AL ROMÂNIEI urna membrilor din consiliul permanent al instrucțiunel publice. ,mînțeles’că Ges- tiunile de ordinul acesta se pot resolve îu sînul Camerei prin simple propuneri, dar ■.îl prin inad discuțiunl. De aceea am fost ven’t să ne esplic? rolul important și serviciile înalte i ț I cunâscem eficacitatea acestei instituțiunl, și abstracțiune făcând de rolul important al acestor membri, am avut în vedere nu- mai starea financiară a țârei. De aceea, a- vând în vedere necesitatea absolută în care se află acâstă Cameră de a reduce într’un mod simțitor tâte cheltuelele Statului, am crezut ce suntem neconsecuențl dacă am da diurne prea umflate acestor domni mem- bri din consiliu. S’a 4>s că nu toți membri din consilii! sunt profesori. EI bine, când se va simți necesitatea de a nu se găsi particulari ca membri în consilii! de cât numai bine plă- tiți, cred că D. ministru va para la acest inconvenient luând în consiliu profesori de la facultate', cari sunt destul de bine plătiți. Eă nu voiii face injurie c irpulut profesoral diu Bucuresci, admițând că printre acești profesor! nu se vor găsi unii carî să voiască a da serviciul lor în uă in- stituțiuue ațâț de sus pusă. D. ministru ne spune că, domnii din consilii! se adună și sâra, și le face elo- giele sale. Apoi credeți D-vâstră, D-le ministru, că domnii din consilii! ai! pus zel le a se aduna și sâra numai pen- tru că afi diurne mari ? Eu nu admit a- câsta, căci le aș face uă injurie. Eii cred pe membrii din consilii! că sunt prea buni cetățeni, prea bun! patrioțl, pentru ca să nu dea serviciul lor numai pentru diurne. Să nu ne credem, D-lor, numai pe noi buni citățe să nu m>an ’polisăm patriotismul căci și profesorii din Bucuresci, și mem- brii din consiliul permanent al instruc- țiune!, suat destul de patrioțl, pentru ca să fie convinși și să crâijă nevoile finan- ciare ale țârei, (aplause). D-lor, D. ministru ne spune că este uă lege positivă, și că nu se pot desființa. Prea bine, este uă lege positivă, și nici no! nu cerem desființarea consiliului per- manent de intrucțiune, dar cerem să li se tae diurnele, să remână onorifici. Ei! re- nunț la supresiunea secretarului, dară cer, insist, ca să se suprime diurnele. Noi a- cum nu ne ocupăm de legea organică ci de partea budgetară, și nu înțeleg că dacă legea instrucțiune! publice prevede 800 lei vechi pe lună diurnă, nu înțeleg eă uă Cameră nu ar putea într’un moment dat să dublele acâstă sumă sau să o micșoreze în timp de penurie financiară. Prin acâsta e* tentă nu se desfiin- njă nici uă instili une. D-lor, dâcă nu aș fi vădut pe vre unul dintre D-vâstră estiune, ast-fel cum s’a vorbit, fiind-că nu înțeleg în ces- tiunile fio iQi-iare a se face discuți une de ide! și instituțiunl. nici nu aș mai fi in- trat în desvoltărf cu propunerea mea, ci m aș fi mărginit pur și simplu în propu- nere sigur că o veți primi EI bine, numai atunci când voii! vede; cil acâstă Cameră este con ie mb mi iii! vedea că este r mată de simțimintele ce : bu n in- spirei# toți calamitatea pub '• tia m ’i numai atunc voifi fi convins (■•••ui- ă intențiune acâstă Cameră urmăresce îm bunâtățiroa stărel financiare și economice . a aceste! țâri, numai atunci voifi crede efi voesce să facă economi! reale, când a- câstă Cameră va reduce la 6,000 franci ci- fra da 18.000 franci pentru diurna membri, adică reducerea la 100 Iei me sual de fie-care. Rog pe onor. Cameră să uu respiu i propunerea acâsta, căci se face uă însem- nată economie. — Se pune la vot îneh'Jerea discuțiu- ne), și se primesce. D. I. Codrescu. D-lor, comisiunea de- legaților studiând amendamentele propuse s’a împărțit în două, și prin paritate de voturi respinge ame- ; D. N. Fleva. D-lor în privința men- damentulul meă, recunosc că nu putem adi prin leg să tăiăm diurnele a est r membri. Deci, retrag acâstă parte aamen damentului meă, și promit că voiu veni cu un project de lege m.idificător legei e- sistente a instrucțiunel, dacă .D. ministru nu se va grăbi să ni’l presente L mențin cea-laltă parte a amen l.m nt-ilm. D. Nicorescn. Etă amendamentul meO „Propun ca di urnele a 5 membri al c siliului permaner* "i fie de o,000 le! pe an în loc de 18,000. — Se pune la vot acest amendament și se primesce. D. N. Fleva. D-lor, în urma declarați- unel făcute de D. ministru al instrucțiu- ne! publice și cultelor, că adjutornl aces- tui secretar este un student de la facul- tate si că acâstă funcțiune ’I este consi- derată ca uă bursă, retrag amendamentul meu în cât privesce pe adjutornl ecrolâ- rulul, și ’l mențin în cât privesce pe se- cretar, râtnânând ca adjutornl actual al se- cretarului să asiste în consilii! pe funcțio- narul ce se va însărcina din minister eu ; atribuțiunele de secretar al con manent. - Se pune Ia vot amendamentul D-luI Fleva, ast-fel modificat, adică sepresiu- nea secretarului consiliului permanent de instrucțiune publică și se primesce. — Se pune la vot adjutornl și se pri- mesce — Se citesce divisiune in r publice și puindu-se la ot — Se dă citire divisiunel cultele D. N. Eleva. D-lor, pe toți ne dâre i nima în realitate de supresiunele care .e 542 MOMfOBUL O.FtGIU. AL ROMaNIKI Ianuarie (4 Eeo.ruariej 1 -. . tre minister, ci să se dea primarilor d’in- preună cu uă subvențiune. Cred că acel sistem ar fi mal nemerit. Până atunci însă comptabihtatea ar suferi dacă D-v. ați micșora personalul de la acâstă divisiune. Acesta m’am crezut dator a yS spune din . pârleai .comisiunel. — Se pune la vot amendamentul D-lul Eleva și resultatul scrutinului este cel ur- mător : r VotanțI...................76 Majoritate absolută . . 39 Bile albe.pentru .... 35 Bi. negre contra. ... 41 Abținuți................ 1 ., -^Adunarea a respins amendamentul. — Se pune la vot articolul comisiunel și se primesce» — Se citesce serviciul arhitecture.. D. N. Fleva. D-lor, de și deconcertat prin votjil ce D-v. ați dat, totuși nu mS voiu da îndărăt cu un pas măcar din mi- siunea ce ’ml a dat alegătorii mei de a pro- pun,e economii acolo unde ele sunt posi- bile. O. i}ic, acâsta cu atât mal mult cu cât ■ar trebui,să v6 amintesc D-v., și să ne a- mintim cu toțil, că suntem in timpul când votăm cheltuelșle, și suntem departe de timpul când am votat veniturile. Jrtrebui să aveți budgetul veniturilor ea uă oglin- dă înaintea D-v., ca să vedeți ce venituri avem și ce cheltueli ni secer. D . ați au- <}it că suma din veniturile Statului, ce a- fac pentru că fie-care supresiuue ce se fa- ce, atinge uă posițiune câștigată. Este îu ade^r uă nenorocire, însă, între nenoro- cirea budgetului care cade pe spinarea tu- tulor contribuabililor, pe spinarea țârei . întregi,- și între aees.te câte-va nenorociri. individuale, trebue,s i ..preferim, nenoroci-, re.i cea mal mică. Apoi, D-lor, cu.ocasiu- aea acesta să ’ml permiteți a vfi spune uă inecdotă din Ispania, unda se dice.că uă lată unul s’a dus la rege cu uă bucată de uut, și dând untul din mână în mână, pre- cum era și cald în casă, penă se ajungă la rege untul sa topit (rîsete). EI bine, tot ast-fel și cu comptabihtatea nâstră: veri- f ;at c ie clas i 1, verificatorii de clasa 11, ast-fel că cifrele trecând din verificare în verificare ajung la uă adevCraț^ destrăbă- lare. De aceea D-lor, efi pro'pun uț i^nțep- dament cerend supresiuneaverificatorilor da clasa II, și lăsând numai pe cel de clasa I. D, ministru cultelor. D-lor deputați, paragraful acesta întitulat astă-ijl: di vi- siunea cultelor și coropțabilitățel, avea astă-vâră două sume separate, pentru că era împărțit în două divisiunl.:, divisiunea implabilitățel. și divisiunea cultelor.,și, -lunci D-v. ați făcui ca aceste douiî ,divi- siunl să se întrunescă îa.uha singură re- ducând uă divisiune întingă. Așa dar, vedeți că acum este numai un șef de divisiune în loc de doul, și nu s’a lăsat de cât numai acel funcționari cari sunt neapărat trebuincioși pentru lucrare. Inor. comisiune, care a fost tot atât de vem disponibilă,—după părerea D-luIra- inspirată de economii, a cercetat articol I porter, este de ,36 miliâne, pentru tâte servfciele țârei, lucrări publice, etc., diu care., după uă socotâtă sțlnâtâsă, ar trebui să scădem 10 miliâne anuitatea noului drum de fer, și a deficitului de 32 miliâ- îu articor, spre a vedea dacă mai pdte face ■educțiuul, și fac apel la D. Codrescu, să rpună dacă nu a venit cu aceași dorință a și D. Fleva, însă n’a putut sâ mai facă ’iicl uă reducțiune, și dacă D-v. vedeți di- endu-se verificatori de clasa I și de clasa li, acesta este cestiune de reducțiune. Ve- rificatorii do clasa II, sunt cei cari țin par- tidele, care trec avisele, mandatele, și sunt funcționari neapărat trebuincioși. Vă rog, să crodt ți ca reducțiunea și economia este deja făcută pene la gradul cel mai mare posibil, și dacă veți mai reduce încă, veți desorganisa serviciu]. D. î. Codrescu. D-lor, coruptibilitatea ministerului cultelor, a văijlut’o comisiu- nea de aprâpe, a cercetat chiar registrele și s a convins că ar.fi în,adevȘrfₜUa,j(|,ep(jț- gauisa serviciul dacă s’ar mai atinge pw-’ soualul acelei divisiunlj; fiimi-că acolo se ține comptabihtatea tutulor scale- lor din țeră, a tutulor monastirelor și bisericelor, precum și a altor instituți- uul, ast-fel că personalul acela abia este strictul uecesarifi. Acum, în ceea ce pri- vesce sistemul acesta de centrahsare, pdte să fie greșit și comisiunea țchia; a mani- festat dorința către D. ministru de ;a face ea cel pucin bisencele care«sunt pe la o- rașe să nu se mal îngrijâscâ dardreptulptv ne, ale cărui procente neaperat trebue să se plătescă, căci el esistă în bonuri. Fac apel la D-v. și sper că cu acesta amintire voiu avea aprobațiunea D-v, la uă propunere ce am ondre a face. Văd la. a- cest minister serviciul arhitectonic. MS tot întreb ce va să (}ică acest servicii! per- manent la ministerul de culte? înțeleg să esiste la ministerul de lucrări publice, dar aci nu, căci ministerul de culte, care în mod incidental are nevoie de uă lucrare a unul architect este de prisos a avea un serviciu permanent, și apoi încă cum ? Ar- chitect la minister pentru Bucuresci și ar- chilcct pentru lași. Daca este necesarii! acest servicii!, a- pol rog pe D. ministru, să'ml spună.ce se face pentru restul țârei? Aș ruga pe D. ministru să ne spună dacă acești archi- tecțl, sunt însărcioațl cu îmbunătățirea scâlelor, a schiturilor, a bisericelor? Și dacă/'te așa, apoi, am onore să ’l spun c$ । țiă trâbă a făcut, căci tâte scâlele, lâtyșschiturile, bisericelesunt derăpănate. Vă vorbesc, D-lor, fără nici uă prevenți- uue, căci nit I nu scit! cine suutfi. Uă«in- gură observațiune pdte să ni se facă, că am votat legea pentru scâlele comunale, dar pentru acelea afi să se facă trei, pat u tipuri, care, daca nu mă înșel, mi se p ire că și sunt în minister și că ni s’a arătat chiar. In tot cașul, dacă ministrul de in- strucțiune publică ar avea trebuință de lu- crări architectonice, ar fi mai raționați! ca D. ministru de instrucțiune, să se a- dresese la serviciul architectonie după lângă ministerul de lucrări publice, pen- tru că, a avea ministerul de instrucțiune architecțl, ministerul de interne archi- tecțl, mintsterul .de justiție architecțl, im avea architecțl, care să ne ruine- se financele nâstre, âr nici de cum ca să ne facă edificie. Propun dar și supresiu- nea acestor două posturi permanente de la ministerul de culte și instrucțiune pu- blică. D. G. Chițu ministru de culte și n- strucțiune publică. D-lordeputați, până astă-vâră, la lunifi, serviciul de architec- tură al ministerului de culte avea 2 archi- tecțT, unul șef și altul adjutor al săfi, pen- tru Muntenia șt unul pentru Moldova. Cu economiele care s’a făcut la Iulie, s’a re- dus unul, adjutorul aci în Bucuresci și a remas unul pentru Muntenia și unul pen- Moldova. Cu ocasiunea desbaterilor în comisiu- nea budgetară s’a redus și salariul acelui singur architect rămas, ast-fel că din 2 a rămas unul și tot odată și acestuia ’l s'. redus salariul la 440 lei pe lună. La întrebarea ce s’a făcut: careestf mi- siunea acestor architecțl ? Voiu avea, o - nâre a răspunde ca ei lucresă devisele rc- parațiunelor ce se fac la monastirl, sc61e. etc. Nu numai atât: el priveghesă esecu- tarea deviselor, controlâsă lucrările luate în întreprindere de alți architecțl. Dar se 4ice : dacă aveți trebuință de ar- chitecțl, adresați-vfi la ministerul lucrări- lor publice. Apoi nu se pdte. Am cercat să facem acesta și arehitectul la care ue- am adresat era D. Capuținânu, un bărbat capabile, care este în serviciul ministeru- lui lucrărilor publice. Și având trebuinț. a controla mal multe lucrări de reparați • une care să faceau la monasiirea Dâlnlui. la Slobozia, eto., l’am rugat să merg 1 . vedea ce este de făcut spre a evita o ne- norocire, însă D. Capuținenu fiind mult" cupat cu lucrările publice, nu s’a dus ți a fost nevoit să ’șl dea demisiunea ast fel că monastirea este aprâpe să cadă. D- voițl ca reparațiunele să se facă în mve și cât mal iute. EI bine, în loc de 80,000 lei, afectați pentru tâte monastirele, scâ- lele și schiturile puneți 8000,000 și veți vedea că priuuă baghetă magică săîmfrn- musețesă aceste localuri. Penă atunci însă avem trebuința de un om special care se controlese esecutarea acestor devise. Credeți că acest serviciu este de prisos ? Desființați’!, eu ms* ~ iaț - ’3 Ianuarie (4 Februarie) 1877 I. ' I . .. V. ' n . -H.' I dator să ve spun eă nu se pâte fără acești nimeni cuvântul se pune la vot trebuință de un I mesce. sefvicifi. Ministerul are trebuință orgau al săti special pe care să’I trămită în districte spre a priveghiâ ca să esecute lucrările după contracte, lucrări relative la scâle, la biserici, etc. Eă vâ rog, D-lor, să credeți că acâstă cifră redusă la 4,800 diu 8,400, estn o e- conomie, este a reduce acest serviciu la cea mal simplă espresiune posibilă. D P. Bnescu. Ați audit domnilor, pe D.Tleva expunând motivele pentru care cere supresiunea acestei cifre. Dâră dom- nia lui nu ’șl-a dat bine sâma de ceea ce propune. Ne-a vorbit de necesitatea redu- cerilor și ne-a amintit deficitul budgetar. Ei bine, am avut budgetul ministerului de resbel, unde la fie-care capitol se găsia ceva de redus; acolo D. Fleva nu a propus reduceri, și tocmai la budgetul instrucțiu- ne! publice găsesc® D-sa că e prea mult ? Uită însă că Statul adună 20 miliâne de la biserici D-lor, acești arhitecțl afi uă misiuue tot atât de sfîntă ca și profesorii, pentru că el stint datori a priveghea ținerea în bună stare a averel lăsate de străbunii noștri. Sciți D-vâstră că uă clădire ne reparată, prea curând cade în ruină Dâca suprimați acest serviciu de la ministerul cultelor, vfi asigur că nu faceți uă economiă, pen- tru câ ministerul, în cas de trebuință, va îi silit să se adresese la particolari, și a- tuncea se va întâmpla să coste, în loc de 8000 franci, 60,000 franci pe an. Unde deră este avantagiul de a suprime acest serviciu ? Se ijice însă să se ia arhitecțil de la lucrările publice. EI bine și aci n i v’ațl gândii în destul de matur,'pentru că la ministerul lucrărilor publice nu este de cât un arhitect și acela.se găsesce atât de ocupat în cât ’i e peste putință a se ab- senta mal multe săptămâni. Nu puteți prin urmare să pretind ețl de la arhitectul mi- nisterului lucrărilor publice să execute lucrări de miliâne la alt minister. Ceea ce voiți să faceți nu este nici prac- tic, nici economie. Este dâră mare trebu- mță de a se conserva acest! arhitecțl pe leagă ministerul cultelor și instrucțiune! publice. Voci. închiderea discuțiunii. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. Se pune la vot amendamentul D-lui Fle- va. pentru supresiunea postului de archi- tect și resultatul scrutinului este cel ur- nător ; itțaplâusep Votanți............. Majoritate absolută Bile albe . Bile negre. . . 83. . . 42. . . 44. . . 39. D. președinte. Amendamentul este pri- — Se citesce serviciul statistic și neluând mitate nu primesce acest amendament. fii Se citesce registratura- 9. B. Gherghef. D-lor; la ministerul ue resbel, — căe! din budgetele cele mai mari numai acela s’a votat până acum, — acolo s’a desființat registratura generale șicu drept cuvânt, căci ori-care autoritate are nevoe de corespondență, se adresă către diferitele divisiuni ale ministerului. De aceea propun ca și la ministerul cul- telor să se desființase registratura 'gene- rală ; căci, deâre-ce fie-care divisiune are câte un archivist și registrator, nu văd trebuința să mal păstrăm și registratura generale. D. 1. Codrescu. Cele-lalte divisiuni nu aii registratori, ci numai archivist!, acâsta este registratura generale pentru tot mi- nisterul. D. V. A. Urechiă. D-lor, vădend atâtea propuneri pentru rediicțiuni care se pre- tind a se face în facia spăimăntătorulul deficit, permiteți’mi să vă amintesc de marele DonicI, marele nostru fabulist. Donici fabulistul se vede.căafost asis- tat (nu sciu unde, că nu era.sistem parla- mentar pe vremea aceea) a.asistat dice, la vre uu parlament, unde se discuta un bud- get ca la noi, și a scris fabula sa: Ante- reul lui Arvinte. Permiteți’mi să ve o spun, fiind că fabula este înțelepciunea bâtrână. lat’o : Arvinte coatele au ros la anterefi. Văzând acâsta el ș’a <)is în gândul sâu : Lăsațl că dâră nu. B. Ghergho! D-lor, când se vor- besce-de personalul subaltern în total aș face uă întrebare D-lul ministru li care l ¹ rog să bine-voiască a respunde : aci duol cameristl a 880 lei pe an. Am aiujtit. după cum se dice, că la ministerul de cul- te sunt nisce apartamente somptuâsa pen- tru recepțiunl; și fiind-că sunt sigur, că D. ministru actual a suprimat acele apar- tamente somptuâse, cred, că acele mobile de mătase și de mahon, numai au trebu- ință de camerist. Propun dâră să se de: - ființase acest personal al camerist!lor, si să râmănă numai un odăiaș, cum este și la cele-alte ministere. n D. ministru de culte și instrucțiune publică. D-lor. acest! camerist! sunt ceea ce se-numesce în limba vulgară cu cuvân- tul strein de odăiașl, și uind-că no! avem în limba română cuvântul de cameră, le- am dis camerist!. Dâcă voițl puteți să’I numiți camerieri safi cămărașl, că tot e mal biue așa, de cât turcește odăiașl, Acești camerist! fac serviciul de cură- țenie în cabinetnl ministerului, și prin tâ- te camerile ministerului, și esîe și un răn- daș pentru făcut focurile etc. Acest! oa- meni sunt săraci, trăesc din aceste mici Leii și cred că nuli se mal pâte tăia nimic. — Amendamentul D-lul Gherghel ’nefi- dorobanți, rămăind numai 6 dorobanți. D. 1. Codresca Comisiunea respinge 'acest amenoament pe cuventul că acești dorobanți sunt necesari pentru expcdiarea chârt iilor. M NiîOKlrv ' . -.1. . 7.1 ’, Ianuarie (4 Februarie; 1X77 _____________ _ , i ■ cndamentul D-lul Fle- 5a și se primesce. Șe pune la vot capitolul ast-fel amen- dat .și se primesce. Se citesce paragraful despre material care se adoptă fără discuțiune. Se citesce capitolul despre supraveghie- rea îuvAțămentuluI. |t I. Codrescu. Acest capitol coprinde cheltuielele de inspecțiune pentru reviso- ril ce se înființai prin legea eforiilor sco- . re ' ir- l-ce s\ retras de D. ministru. Și fiind-câ până acum nu s’a presintat în locul ei altă lege, cred că puteți lăsa acest | Lcapitol la uă parte, în așteptarea unei alte , administrațiunl pe care o va face D. mi- nistru. D hitu ministru cultelor și i,, Urncținnel publice. D-lor deputațl, este . ă în budgetul presentat de co- misinnca budgetară și chiar de mine se prevede acestă cifră pentru anumeeâțl-va revisorl sau inspectori generali și pentru diurna membrilor a patru eforii prevedeți prin uă anume lege, pe care am presen- tii’o D-râstfă. Comisiunea budgetară, de acord cu mi- ue, aprevădui acâstă sumă pentru exigen- țele unei legi po care am retras’o, în sco- pul de a introduce bre cari reforme și a o aduce din nuoii înaintea D-vâstră. Insă, D-lor, nu e necesitate nici să suspendăm acest paragraf nici să’l lăsăm mort, și iată pentru ce: și în sistemul legel actuale, inspacțiunile și revisiunile șcâielor sunt pre ădute. După sistemul actual sunt 32 revisorl județeni, adică de fie-care județ it" umil, cu lâfă de 200 franci și 200 di'urnă mensual. D-vâstră acum, puteți prevedea cât credeți necesar pentru acest an ; dâră dâca ’I veți ratașa la eforiile pe cari le vom face, ori le veți lăsa la minis- ter, acesta nu cred că ar fi de natură să vă"facă a suspende sâu a suprime cifra din budget. Prin rma -vă rog să discutați numaî Ați revisorl sauₜ inspectori credeți că ar trebui ministerului,pentru revisiunea scâ- lelor primire, rurale și urbane, și cred că nu este nici uă^dificultate de formă în a- restă privința^' D B. AlexandroscM L'rechiă. D-lor, parte din ceea ce voiam să dlic eă s’a dis le D. raportor, și de către D. ministru. Eîi cred că ar trebui să facem ca îu trecut vem pentru un județ saii două câte un >r, după trebuință, și să lăsăm cifra iilor cum a fost în anul trecut. Anul trecut erau 32 revisorl plătiți cu 96,000 lei, ia cari în urmă mi sa pare că s’a mal . i laos ce-va, EI bine dâca D. ministru ■ crede că simt buue aceste adaose , ■ sâle mențină; deea nu, să le înlăturese. în t t is'.l -red de pn os ca cu ’oeasiu- pea discuțiunel budgetului pe articole să irătăm importanța inspecțiunel șcâielor. D. I ''odresen, D-lor, anul trecut, a- cest servicii! a figura de 130,000 le ; ip\ i comisiune acâstă Afr.i se re : . - la 1 4,400 lei Insă, pentru că - ni ă cest servicii să funcționese în condițiunl și mal economice, să reducem acâstă cif- ră la 96,000 le). D. ți. Vizanti. D-lor, cifra despre ca- re este vorba se raportă la serviciul de supraveghere și inspecțiune. D-vâstră scițl că mal il-L tre ■ ite s’a disc :t >. un proiect de lege în privinți acâsta și D-nu ministru ’l-a retras; cu tâte acestea nu trebue să credem că șcâlele pot rămânea fără inspecțiune. D. ministru se va ține în marginile lu- gel actuale, dâr prin lege nu se spune câți revisorl să fie; pâte să aibă 32, 24, 10, ast-fel că ideea mea ar fi acâsta : ca cifra care a fost propusă de comisiunea budgetară să o manținem pentru serviciul de inspecțiune și D. ministru să prevadă ațâți inspectori câți vor fi necesarii până va veni uă lege care să determine mal bi- ne lucrul. D. N. Fleva. D-lor, dâcă ași sci că sta- rea lucrărilor de astă-țll garantâsă uă re- ală și seriâsă inspecțiune șcâielor, vâ mărturisesc că ași fi pentru susținerea a- cestel cifre; dâr cu ocasiunea proiectului de lege ce discutarăm mal deunăzi, D. ministru v’a mărturisit că așa cum este orgauisată inspecțiunea , sunt bani chel- tuițl de pomană. Nu voiti să dic cu acâs- ta că trebuie să suprimăm revisoril; dâr, dâcă organisarea lor să cheltuim mal puțini b un serviciti care se îndeplinesce cam răii; am audit chiar că sunt numiți revisorl nisce studențl de la facultate cari ’șl fac studiile în Bucuresci... D. ministru cultelor. Nu este ade- vărat. D. . N. Fleva. Ori cum, D-lor, D. mi- nistru s’a mărturisit că serviciul acesta este râti organisat, ast-fel că nu remâne de cât un lucru de făcut, acela de a ne ți- ne îu limitele legel citită de D. Urechie, care rțic® că la fie-care județ sati la fie- care duo8 județe să fie un revisor. Eti ași fi de părere ca în loc de a avea în fie-care județ câte unul, să avem pentru fie-care duoti județe unul, ânsS să le plătim bine, să’l dăm 5,000 lei pe an, ceea ce ar face în-Jotal vre uă 70 sau 80 mii lei. De a- ceea am onâre a vă propune un amenda- ment, pentiu > franci D. ministru cultelor. D-lo., este ade- vărat că îu diferite rânduri am esprimat către onor. Cameră sentimentul meti în privinți serviciului de inspecțiune; am dlis în adevă'r că nu sunt mulțumit și nici un ministru consciincios nu va putea fi mi Ițumit cu inspecțiunile ce se fac scâ- lelor comunale-rurale; dâr să bine-voias- că a’șl aduce a minte D. Fleva de întrâgă mea mărturisire.,cum se .u. eîo drep», că râul nu consistă atât în personal cât în sistemul funeționărel acestui serviciu, și de aceea mă silâm să introduc un alt sis’ tem de iuspecțiune, și propunâm că ol să fie ținuți sub de aprâpe priveghere de uă autoritate locale; căci ministerul, din cen- tru, nu pâte avea ochiul atât de deștept a- supra lor. Vă mal mărturisesc tot de uă dată și alt ce-va: că, îu general, de și nu sunt mulțumit cu serviciul inspectorilor, însă sunt mândru a vă face acâstă decla- . rațiune că, dup A tâte informațiunile ce am, chiar astă-di, de la un delegat pe care 1 am trimis în duoă județe în revisuire. sunt convins că serviciul acesta se face astă-di mai lesne de cât altă dată, și a- câsta n’o dic nici de cum sore lauda mea Nu dic că serviciul se face bioe în gene- ral, ansă, pentru unele județe pot să afirm acâsta. Până când va veni îndesbatere uă lege care să’l organisese din noti și să I ameliorese, de uă cam dată eti mă asocies cu opiniunea D-lui Fleva, care mi se pa- re rațională, ca, de dre-ce nu putem avea la fie-care județ câte un revisor, să avem cel puțin câte unul pe duoă județe, care fiind plătii cu 400 lei pe lună, face în to- tal 76,800 lei, și dâcă voițl să avem mal mulțl, atunci puneți cifra da 96,000 lei,. Voci. Da, da, 96,000. — Se cere închiderea discuțiuneî. D. B. Mania. D-lor, mi se pare că .ip face fârte bine dâca ați lăsa să continue discuțiunea, pentru ca să ne luminăm a- supra celui mal mare punct caro interesâ- să instrucțiunea publică, adică revisuirea șcâielor. — Se pune la vot închidei.. di cuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot propunerea pentru 15 revisorl și se adoptă. —Articolele 12 și 13. pentru diurna medicilor de la internate și pentru chel- tuiele de material, se adoptă fără discu- țiune. —Se citesce art 14, pentru dotațiunea șcâielor pimare cu charte, globuri etc. D. V. A. Ursch.iă D lor, ori cât ați di la acest paragraf, nu ați da fără folos. Dâr negreșit că nu ce pâte cere ceea ce nu suntem în stare să dăm în momentul de față prin crisa ce trecem. Mie, în particular, mi s’a dis că am atacat comisiunea și vo- ' iese să fac un început de scuse, cum am făcut prin plecata interupținue ce am fă- cut de la locui meu; der voiesc să mi se dea dreptate, șist credeți că numai îutr’uâ privință voiu dice comisiunel pleca-' ciune, și a nume la art. 14 , pentru ca să nu aduc vre uă sdruncinare echilibrului budgetului așa cum a credut comisiunea să’l facă. Voesc ca să adăugiți ia acest articol 6te reducerile ce ați făcut până aci. ¹ Etă și amendamentul: „Să ne adauge la cel 20.000 ie la irl ._ 23 Ianuarie:(4 Februarie) 1877 MONITORI OFICIAL AL ROMÂNIEI 14 ..L>>tțiunea scdlelorcuch:irțT» globuri, ntv " sumele reduse do Cameră de la arti- eo el<- pen5 aci v >t >.te.“ D. ministru d« cult©. D-lor deputațl, n :dgetul anului trecut a fost prevgijut paragraful acesta pentru charte, globuri ji alte obiecte pentru scâlele primare...... D. 1*. Buescu. Ce sunt acestea? D. ministru do culte. Cum, ce sunt icestea ? Table, compasuri și alte obiecte ’.rebuitâre. Ce D-ta nu scil ? Escl profesor. Pentru acest serviciu era prevMutîn bud- getul anului 1876 cifra de 16,000 lei. Fostul ministru Maiorescu a contractat racerea chartelor trebnitâre cu D-nu lib- rar editor și litograf Socec, care se obli- ca a da ministerului 7,000 chir te cu cele cinci continente șicharta Romlniel scrisă în limba română âr nu în limba străină. Uă voce. Do D-uu maior Papazoglu. D. ministru de culte. Mg iertați D-lor. nenorocirea a fost ca fostul ministru nu a observat legea comptabilitățel, a făcut cest contract în mod privat, nu prin li- citațiune și comisiuuea de acusare luând informațiunl de la minister asupra acestei contractări, a considerat acesta ca uă ile- galitate comisă de fostul ministru, a și pus’o între capetele de acusițiune în con- tra lui, și pe mine m’a pus în posițiune de i nu primi charlele cari sunt lucrate deja, terminate. Cu tâte acestea, eă am intrat în tratați- une cn D. Socec spre a da acele charte cu adevăratul lor preț, și sper a’l face ca să le predea ministerului cu scăijSmântul cu- viincios. In tot cașul dâr, cheltuiala acâs- ta trebue prevgdută prin budget, chartele urmând a fi cumpărate fiind indispensa- bile șcâlelor nâstre. Pentru acâsta în vederea de a Ie cum- păra, am crezut suficient a se prevedea în budget suma de 20 000 lei. Uă voce. Dâr globurile. D. miustru do culte. Pentru globuri sunt încă 16 000 lei a fără du acești 20,000; ara ast-fel la disposițiune 36 000 lei pen- tru charte, globuri, etc. cn cari vom pu- tea face âre-carl îmbunătățiri șcâlelor. De aceea eă ra’am mulțumit a mi sa da ifra acâsta, din care onor, comisiune bud- ;4tară nici n’a'tăiat nimic. — Amendamentul D-lui Urechiă, nefi- n 1 susținut, se înlătură. — Se pune la vot art. 14 și se primesce. Se citesce art. 15, pentru dotațiunea .âlelor secundare. D. G. Chita ministru instrucțiunel iblico Eu aci am cerut 15,000 lei, co- isiunea ’ml a redus cifra la 10,000 ; ia- st însă și vg rog a primi să se mențină ,uma de 15,000, fiind cea mal mică posi- bile spre a se da șcâlelor.âre-caii aparate iespărat trebuitâre. D 1. Codrescn. Comisiunea vg propune i primi sumi de 16,000, în considerațiu- nea economielor ce s’au făcut până aci. D P Bnescu. Voiesc, D-lor, să'vg a- trag atențiunea asupra instrucțiunel se- icunlare. Instrucțiunea secundară este în așa stare, în cât cea mal mare parte din cursurile sâle mat bine s’ar desființa de cât s’ar preda cura se face astă-dl: sunt cursuri ea se predau îu gimnasie, cari în zadar se predaă, pentru că băețil nu le iațeleg Se vedo aici vorbindu-se do instrumen- te si aparate; când se ijice acgsta ași voi să scitt opiniunea D-lul ministru de culte dâca ’șl a dat sâma îndestul, dâca ’șl a fă- cut sosotâla când a cerut 15 mii de franci, și scie că avem mal multe gimnasil unde se simte cea mal mare trebuință de instru- mente ; la un gimnasiă trebue câte un ca- binet câtde mic de fisică și chimie, și cel maî mic cabinet costă cel puțin patru saă cinci mii de franci. Prin urmare cu 15 mii de franci, având în vedere și ce- le-lalte necesități ale unul gimnasiu, uu se pâte dota de cât unul cum vedeți, cu 15 mii da franci nu se face nimic, și de aceea mal bine ștergeți suma cu totul..... (întreruperi, sgomot). Voci. Puneți 100,000. D. P. Bnescu. Mal bine să se ștârgă, și ministerul peste un an va cheltui 100,000 lei și va face tot ce trebue pe la seâle. A- vețl în seâle curs de mineralogie și cris- talografie, și nu se află nici uă colecțiune de minerale, de geologie, saă uă bucățică de cristal pentru ca să se arata elevilor. Tot ast-fel și în privința fisicel ori cât de dibaciă va fi profesorale, tot nu va pu- tea să desemnese un instrument, după care să învețe băețil. De aceea vedem tinerii cari es din gimnasie și nu scifi să citâscă uu barometru. Pentru aceste cuvinte eu aș dori ca D. ministru să vină să câră uă sumă ca care să pâtă face cabinete de fisică la 3 saă 4 gimnasie, și să le înijestrese și cu câte uă colecțiune de mineralogie și geologie. I). Chitu, ministru de culte. D-lor de- putațl , eu m’am cam speriat când D. Bu- escu a spus că am făcut ua anomalie, însă D-sea în loc a ne arăta anomalia conchi le prin a cere augmentarea cifrei. Anul trecut era alocată în budget cu a- semenea destinare uă cifră do 7,000 franci, eu ara ridical’o la 15,000. Negreșit că nici acâstă cifră nu e suficientă; dâră de uă dată nu se pâte dola tâte gimnasiele și li- ceele cu asemenea aparate, ci pe lângă a- cele ce sunt se mal adaogă pe cât se pâte. Voesc să atrag atențiunea Camerei asu- pra unei împregiurărl. Avem două cabinete de fisică, unul în Bucuresci și altul în lași, care vă spun că sunt ast-fel întocmite în cât pucine sunt în străinătate chiar; s’aă găsit și prin județe unele consilia comu- nale care, inspirate de același sentimente ca ale D-lui Buescu , au dat uă sumă âre care'pentru cumpărare de instrumente de fi- sică care safi și cumpărat ; însă cu regret. D-lor, vg spun că acele instrumente sunt ruginite pentru că profesorele n’a sciut să umble cu dânsele. Cel ântâiă care le-a tins ’șl a ars mâinele și ’șl-a pârlit obrazul și era să prăpădâscă pe bieții elevf. Dâca voițl să sporiți acâstă cifră, eă nu am de dis nimic, deră cred că 15,000 lei, îi facia nevoilor în cam "3 găsim, este destul. Se cere închiderea discuțiunil și puin du-se la vot se primesce Se pune la vot cifra din budget st se primesce. Cele-alte articole , penă la chirii de lo- cale, se adoptă fără discuțiune. Se citesce art.19, chirii de localuri.' D. N. Fleva. Am cerut cuvântul inal ' mult ca să limpedesc uă cestiune care a causat Statului uă pagubă de 1,200 gal- beni pa an. Scițl cu toții, D-lor, că minis- terul cultelor și instrucțiunel publice era fârte bine casat în localul monastirel Zlă- tari. într’uă bună diminâță ne am pomenit fără să esiste nici un motiv plansibile că s’a mutat într’un local particular, unde aflu că se plătesce uă chirie de 1,200 galbeni. Aș ruga pe D. ministru să bine voiască a ne esplica în ce condițiunl s’a făcut acâstă închiriere. Dâcă este făcută în contra legii de comptabilitate , să trămitem atunci pe proprietar să ’șl caute dreptul cu acel a care a sub-semuat un act ilegal; âră D-nu ministru să bine voiască a ’șl încărca ca- labalâcul și a se înturna la Zlătari. D. G. Chița, ministru do culte și in- wucțiunel publice. Dâcă onor. D. Fleva mă îotrâbă direct și esclusiv pe mine, și eti cred că ministerul cultelor putea prea bine să rămână Ia Zlătari, după âre cari mici reparațiunl ce s’ar fi făcut acestui lo- cal. Dâră, D-lor, sunt informat că este nn contract încheiat pe 5 ani, si decă ,âm pă- răsi acel local și ne am întârce la Zlătari, sunteți siguri că vom câștiga 12,000 franci? Acâsta ar da nascere la un proces și pâte ca ministerul să fie condamnat a plăti pro- prietarului chiria pe tot timpul cât ș’.i în- cheeit contractul; ar rămânea localul de- șert și Statul totuși v’a plăti. Eu cred, că uu ar fi prudent să facem acâsta acum cel pucin cu ocasiunea votării budgetului D. N. Fleva. D-lor, din esplicațiunile D-lul ministru v’ațl convins cu toții că ministerul se pâte fârte lesne șă se întârne âră la Zlătari unde a fost. Dâră ce ni se opune? Se ^ice că contractul de închiri ere este făcut pe 5 ani. Apoi, D-lor, dâca s’ar ti făcut pe 25 ani ? Când chiria loca- lului tixâsă în budget numai pe un an, este permis unul ministru ca afară din previ siunile budgetare să vină să închee con- tracte de închiriere pe 5 ani ? Eă cred oă nu. Acâsta este uă închiriere afară din le- : gea cornptabilitățil , prin urmare este uă , închiriere ilegală. Așa dâră cred că ministerul va ține casa ' mimai până li sântul George, și va plăti ■4fi ITOKUL O^lAt At BOMiANfEi 23 Ianuarie (■) FeDruarieț 1877 cas când ar arde unul din stabilimentele mele. La fie care no lister vedeți prim- de sigurare pentru localurile Statului. Dâcă veți aduna tâte aceste prime de asigurare veți vedea că nu resultă din incendie pa- guba ce resultă pentru Stat din aceste prime. Nu sciu decă în 20 ani s’a plătit Statului pentru incendie a cincea parte din ceea ce plătesce el ca prime de asigu- rare în un singur an. Cred că guvernul va lua mSsurl și va face cum va fi mal bine pentru anul viitor, pic , pentru anul vii- tor, âră nu pentru anul acesta, pentru cu- vânt că în anul acesta la tâte ministerele s’au votat prime, și dâcă numai la minis- terul cultelor nu s’ar vota ar nasce de aci un inconvenient, de âre-ce la ministerul cultelor este uu local, un'edificiu mare, teatrul național, și în cas de a nu se vota prime ia acest minister, acest local ar ră- mânea fără asigurare. Cu tâte acestea, eu aș propune să reve- nim asupra tutulor capitalelor de prime de la fie care minister, do și deja sunt votate. ‘ii.'-.-. Uă voce. Nu se mal pâte, de âre-ce sunt făcute asigurările, sunt trase polițele. D. B. Ghergheli. Din momentul în care nu se plătesc polițele, încetâsă de la sine con,raclele de asigurare. D. preșepinte. D. Maniu are cuvântul. D B. Maniu. Dâcă sunt polițe elibe- rate ce se mal vorbesc ? . I). B. Ghârgheli. Vâ voiti demonstra că nu este așa. (Sgomot). D. G. Chițn ministru cultelor și in- strncțianel publice. Vâ rog să nu res- pingeți cifra acâsta, căci este neapărată trebuitâre. In tâte părțile lumel Statui mal ’nainte de cât toți, de cât particula- rii, este dâtor să’și asigurase edificiele sâle, căci particularul alt-fel seîngrijesce de casa sa de cât Statul. Prin urmare, Sta- tul este în prima linie dâtor să se asigu- rese. Dâră vâ fac acum uă declarațiune : Suntem în tratare să asigurăm edificiele Statului la societatea Unirea. . . (Aplause) Am făcut lucrările și estimați o nile. D. Buescu este aci, puteți să’l între- bați, pentru că la acea societate condițiu- nile sunt mai avantagiâse de cât la ori- care alta. Prin urmare, vâ rog să lăsațl acestăci- fră, căci eu unul n’aș primi să râmână lo- calurile Statului neasigurate. — Se pune Ia vot capitolul relativ la a- sigurările edificielor Statului, pendinte de ministerul cultelor, și se primesc». — Se dă citire capitolului pentru me- dicamentele trebuitâre infirmerielor din internatele Statului, și neluând nimeni cu- vântul se pune la vot și se urimesce. — Se dă citire capitolului premielor pentru cărți didactice. aumal până atunci, și cât pentru timpul le la sântul George până la espirarea ce- lor ani, va face cunoscut proprietarului că Adunarea deputatilor a suprimat din oudget alocuțiunea chiriei, de âre ce a gă- lit’o ilegale: prin urmare, ministerul să se mtârcă cu tâte dosarele în casa Statului. Ni se va ijice: dâră de aci pâte să nască un proces. La acâsta voia respunde că chiar dâcă ar nasce un proces, eu cred că vom câștiga. Dâră să ne punem în ipotesa ontrariă, să di em că vom perde; atunci ce vom perde? Chiria pe care uă plă- tim acum. Dâră apoi nu este mal bine să avem cel pucin mângâerea că nu am contribuit la urcarea cheltuelilor ilegali ce a făcut guvernul trecut⁹ Și apoi, în cas când am fi osîndițl să plătim chiria, vom închiria și noi casele la alții cu jumătate c >țul și tot câștigăm jumătate din chiria „e plătim aijY. Etă motivele pentru cari rog pe onor. Cameră să bine-voâseă a suprime din bud- get docațiunea sumei de 12,000 lei noul, și de aceea propun următorul amendament: „Propun de a se suprima suma de lei 12,000 din aceea de 82,888. reduceadu-se acâstă cifră la suma de 70,888.“ D P. Ghica. D-lor , tâte argumentele 'avocate de onor. Fleva sunt argumente de ..pârare când se va înfăcișa causa înaintea tribunalului , unde negreșit proprietarul are să mârgă, dâcă se va strica contractul. Deră nu suntem siguri că instanța judecă- torâscă se va pronuncia în sensul D-!ui FA va. D-lor, âtă la ce vâ espunețl: »e «pu- ețl ca, în cas când proprietarul va eâști- ,a la tribunal, să fiți siliți să manținețî suma de 12,000 lei noul pentru chirie , precum și alte cheltuell: și afară de acâs- ta. mal dațl ministerului încă uă sumă pentru reparațiunile caselor de la Zlătari, și pentru instalarea sea în aceste case. Yocl. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- ᵤel și se primesee. D. președinte. Comisiunea este rugată a se întruni spre a se pronuncia asupra a- mendamentulul D-lul Fleva. D. I. C. Codrescu. Comisiunea a pri- mit amendamentul D-lul Fleva. ' — Se pune la vot amendamentul D-lul Fleva și se primesee. Articolele următâre, penâ la asigurări, se adoptă fără discuțiune. ᵤ Se citesce articolul asigurărilor. I). N. Fleva. D-lor, să’ml permiteți să iau cuvântul pentru a vâ semnala uă miș- are economică ce se face. Vorbiam cu un mare proprietar din stră- aâtate, care are uă sumă de imobile la noi, i l-am întrebat: D-ta la cine escl asigu- iat? Răspunsul a fost: eh mă asigurez pe mine. Căci dâcă aș plăti pentru fie care imobil câte uă primă, cu suma întrâgă a .'acestor prime m’aș despăgubi pe’mine, în v’aș rugi si urcați cifra de 10,000 U 15 ¹ mii lei. Dâcă 1). Nicorescu, care se alar- mâsă peuâ a nu sci ceia ce am să dic, dâ- că D-sa este doritor de propășirea scâle- lor și a sciiuțel în țâra acâsta, atunci și D-sa trebue să vadă lipsa de cărți didac- tice. Nu se ocupă D-nil profesori a sene cărți cari cer uă îndelungă lucrare , și pentru care trebue să consulte dicționare și autori, dâcă nu au speranță că cartea lor va fi primită de minister și tipărită ; și acâsta este causa că cărțile didactice la noi se găsesc în starea cea mal jos. Tre- btie dâră facem un regulament, nu «trebu- ință de lege, un regulament prin consliul permanent, și chiar în anul acesta, în luna acesta, dâcă se pâte, să distribuim lucra- rea cărților didactice, cel pucin pentru scâlele primare d’uă-cam-dată, și să asi- gurăm pe profesorii cari vor elabora cele mal bane cărți didactice cu un premiu. Ne trebue apoi un dicționar româno-la- tin, fără de care școlarii nu pot să învețe, prin urmare, trebue să facem un dicționar care să fie bun și eftin, căci cărțile didac- tice în tâtă lumea, și prin urmare și la noi, sunt și trebue să fie cât mai eftine posibil cș să pâtâ fie accesibile și la șco- larii cei săraci. Dâră pentru a se adjunge la acest scop, guvernul trebue să ia mă- suri da acelea care să încuragese elabora- rea cărților didactice în genere. De aceia vâ rog să maî adăogațl încă 5,000 lei pes- te cel 10. să fie 15,000 pentru acâsta. D. 1. Codrescu. Comisiunea primesee acestă cifră. A fost însă uă discuțiune în timpul lucrărilor comisiunel ca să se ad- mită ca și d’acuiu înainte să se urmese cnm era în trecut, a se tipări cărțile di- dactice la tipografia Statului, căci, când se tipăr^il aceste cărți acolo erau mult mal eftine, pe când acum, de când s’a des- ființat asâstă mâsură, fără să seim de ce, cărțile acestea aii devenit fârte scumpe. Dâră pe lângă acesta, neapârat că trebue să se dea un premiu profesorilor care ca- re vor elabora cele mai bune cărți. Se pune la vot propunerea D-lul minis- tru d’a se aloca 15,000 lei și se adootă. Ședința se ridică la 6 ore , anunțându se cea viitâre pe a duoa di, Duminică li Ianuarie. D. G. Chițn, ministru cultelor și in- „w-,,,. strncținnel pnMice. Aci, D-lor deputațl, cuziuo. ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE FINANCE. Consiliul de administrație al primei so- cietăți de credit fonciar român din Bucu- resci, în ședința sea «cu No. OClIII din 29 lauuarih st. u. 1877f, și conform art. 39 din statute, a ales pentru anul 1877 de președinte pe D. Dimitrie Ghica și de vice-președinte pe D. George Gr. Canta- 3 Isuuiri>» (4 Februar.') 1877 MUMraK'CL OKH 'lăL AL WMâMU ■ 147 ■ 'Ministera! aduce la cujpsciuța publi-| îhIuT și a tutelor autorităților ace.4e ale- geri. N I 396 1877, fanuari i 20, - Consiliul de ndministrațiune al pri i mei societăți de credit fonciar român din BucurescI, în ședința sa cu No. CCLI1I din 29 lanuariu 1877, a ales pe Domuu Di- mitrie A. Sturza în postul vacant de di- rector al societățel. Ministerul, conform mijlocire! făcută de D. președinte al societăței prin nota cu No. 123, aduce la cunoscința publicului și a tutulor autorităților acâstă alegere, No. 1,397. 1877, Ianuarie 20. MINISTERUL ARICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Find că la licitația ținută la acest mi- nister, în dioa de 15 lanuariă, pentru da- rea prin întreprindere a ecleragiulu! gră- linel Cișmegiu, preciul oferit nu a fost satisfăcător, se publică uă nouă licitație. Acâstă licitație se va ține la acest mi- nistor., în $ioa de 3 Februarie, conform condițiunilor din publicația cu No 14,397, înserată în Monitorul oficial No. 144. No. 585. 1877, lanuariu 20. Dintre obiectele ce aii figurat la espo- siția de la Viena în 1873, mal remânând cele notate în lista de mai jos, se face cu- uoscnt că aceste obiecte se vor vinde prin licitație, în dioa de 12 Februarie a. c., în localul scâle! de poduri și șosele de pe ■ lea Crajovel, No. 50. Licitația va începe la 10 ore diminețs. No. 391. 3 1877, Ianuarie 14. Listă de objectele remase din cele de la expo- siția de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 12 Februarie, la orele O dimineța 21 Cercevele pentru tablouri, fără gia- uj a r i ; 2 Cercevele pentru tablouri de dimen- si! mai mici; 12 Bucăți de perdele cu broderiă; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic; 3 Sticle cu petrol de Buzâu; 2 „ „ „ mașină; 2 „ „ „ păcură de Prahova; 1 sticlă ulei din fabrica lui Asan: 2 borcane cu glicerină; 9 sticluțe cu diferite materii chimia 7 bucăți perdele de madipolon; 1 piatră de râvniți ; 2 piese imitații de tapet pe mușama ; 1 bucată grâsă lemn de nuc; 2 scaune de lemn ce se închid și des- l scârță; 2 fote; 1 bucată de materie lucrată uo țară p 1 glob de sticlă ; 2 exemplare, l’ârmâe roumainede Mar- sillac; 12 esemplar . ₒuide du voyageur a Bu- carest, de acelaș. (3—3) — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație la ministerul agriculture!, comer- ciulul și lucrărilor publice , pentru darea prin întreprindere.a aprovisionărel cu pe- triș j e anul 1877, a șoselei de la Buzău la Focșani. Valârea lucrărel este de le! 22,185, b. 56, doritorii pentru acâstă întreprindere se pâte vedea în publicațiunea, No. 13980, înserată în Monitorul oficial, No. 11, din 1877 ț2—2 ori pe săptămână). MINISTERUL DE RESBEL Peutru aprovisionarea arsenalului arma- tei din BucurescI, cu diferite materiale necesarie pe anul curent, la lucrările cu care este ■ însărcinat și care se specifică mal jos. ᵣ Ministerul de resbel publică printr’a- câsta ca doritorii ce vor voi a se însărci- na cu predarea acestor materiale, să se pre- sinte în localul acestui minister, la ora 1 p. m., în dilele destinate mai jos, când este a se ține licitația. Devisele întocmite în detaliu pentru a- ceste diferite materiale precum și caetele de sarcină se pot vedea de doritori în tâte dilele de lucru lă acest minister (direcți- nea IV, de la orele 11 a. m., penâ la orele 4 p. m. , . ,, ᵥ ConcurențiI, pentru a putea fi admiși la licitație, vor depune uă dată cu oferta si- gilată și cauțiunea de 10 la sută din va- lârea devisului care va fi în numerariii saiî în efecte publice recunoscute de Stat. Se pune în vederea doritorilor că pre- ciurilor din ofertă se cere a fi scrise în li- tere și cifre fără răsătur! sau ștersături. Pentru acestă licitație se pune aseme- nea în vederea doritorilor a se conforma art. 40 penâ la 57 din legea de compta- bilitate generală a Statului. Licitația se va ține în dilele următâre: La 30 Martie . 1. Predarea lemnăriei de cherestea, pre- cum scânduri de riad dușumele, etc,; 2. Idem, diverse materiale precum, gra- fit, borat, unt do-lemn, clei, etc. La 31 Martie : 1. Predarea ferărie! precum: fer nem- țesc, englezesc, tablă de fer, oțel, cue de sîrmă, șurupurl, lanțuri de fer. cositor, nituri, etc.; 2. Idem, a combustibililor precum, căr- buni de koks, că'hual de lem și lemne de foc. No. 311 1876 Ianuarie 20. auininistratia dornepielor și pădurilor Statului. Se publică spre cunoecinț* generală că în dilele de 7,’8 și 9 Februarie, se va ține uă nonă licitațiune pentru vânzarea spre esploatare pe periodul socotit de la 1 Sep- tembre 1876 a parchetelor din pădurile a- rătate în lista de mai .jos , cu comlițiunile generali publicate îu Monitorul oficial cu No. 222, din 6 Octombre 1876 și cele spe- ciale cum se specifică prin liștaj Localurile pentru ținerea hcitațiuni 1 sunt arătate în regulamentele de licitație publicate tot în Monitorul oficial cu No. 222, din 6 Octombre 1876. Pentru pădurile din județul Roman , li citațiunea se va ține și la prefectura ace- lui județ. Licitațiunile vor începe la ora 1 post- meridiane. Doritorii de a luaîn întreprinde esploa- tarea acestor păduri, se vor presiota la li- citație în dilele de mal sus însemnate cu garanțiile provisoril în sumele arătate prin condițiunile special! și de natura celor prev^du'e prin clausele generali. Se pune in vederea amaiorilor că iu considerațiunea timpului iuaiutat se dă facultate adjudicatorului, ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parche- tul anului curent ce ar rămânea netăiată penă la finele lunei Martie viitor, să se esploateze uă-dată cu parchetul am ’ al duoilea. No'. 977. 3 1877. Ianuarie 15. Listă pentru pădurile ala .„ror condițiunl spe- ciale sunt publicate în Monitorul oficial No. 222, din 6 Octombre. Județul Mehedinți. 1. Gura-Motruluî, plasa Jiu-de-Sus. 2. Ceringanul, „ Motru-de-Jos 3. Breșnița, „ Idem. 4. Burilița, „ Câmpul Județul Doljiii. 5. Opritura-Crivel, plasa Dunbra. 6. Tarnava, „ Idem. Județul Gorjiii. 7 Bari^eiu-de-Pădu ' plasa Amarad 8. Comănesci, Idem. 9. Strâmba-Raci, „ Jiu 10. Moi, „ Idem Județul Vâlcea. 1. lonesci-Govora, plasa Otă 12. Sirinâsa, „ Idem. iudețul Romanațl. 13. Zâvoiul-Plăvicânca, plasa Ocolu Județut Olt 14. Cerbu, plasa Olt. 15. Schitul-Grecil, „ Miijlocu 'uacțul Teleorman. ". Uorooanți plasa Călmățuiu. . Slăvesci*; esci, „ Teleorman. NuNITOKUL • FJCIAL AL ROMÂNIEI 3 1 i'nuari" (4 FM.- arie) 1 . . Didesci, Tergu Județul Argeș. 58 19. Tutana aria I. plasa Argeșu. 59. 20 Idem, „ H „ l'em. 60 21. Idem, »ni. , Idem. 61. 22. Idem, , IV. „ Idem. 62. 23 . Idem, „ V, „ Idem. 63. 24 Idem, „ VI. „ Idem 25 Dobresci, plasa Oltu. v n Buhalnița Județul Boman. uu. Ztroiul-Câlniscea, plasa r uuuu. 57 Poșnaril plasa Siretul-de-Sus. Județul Ndmțu. Vadu ih-, seria I. plasa Muntele Județul Prahova. Lunculița de pe Gherghița , plasa Câmpu. » n n n II. UI IV II n n n r> n Județul Muscel. 26. . .-adiștea, seria I, plasa Nucșâ . 27. Colibașu-Vieroșu, seria I, plasa Ar- geșelu. 28. Glodeni 29. Scheiu 30. Idem, 31. Ocnița, 'udețul Dâmbovița. a III, plasa Ialomița. n I UI, I 32. Siliscea-Gobofișu, n n n n Dâmbovița. Idem. Dâlul. Idem. Județul Botoșani. 64. Trușescil, plasa Jijia. Burdujenil, „ Siretu. Județul Dorohoiu 66. Bălinescil, plasa Berhometele. 67. Goroveiul, „ Coșula. 33. Lucieni, seria I, Ulmu, plasa Dâm- bovița. 34. Tătărani-F rioru,plasa Dâmbovița. Județul Vlașca 35. Frasinu, plasa Marginea. 36. Dăița, „ Idem. 37. Ugarcă, „ Câlniștea. Județul Ilfov. Lista pădurilor a căror condițiuni speciali sunt publicate în Monitorul oficial, No. 258, din 19 Noembre 1876. Județul Bâmnicu-Sărat. 1. Băbenii, plasa Râmnicu-de Sus. Județul CovurluiU. 2. Zârnesciî, (Cantonul Tainița), plasa I Ilorincea. 38. Heresca, 39. Negoesci, plasa Znagovu. 40. Rasa-Prosanichiu 41 Znagovu, 42. Gostinari-CoenI, n Negoesci. Idem. Znagovu. Sabarn Județul Bușiți 43. Cislău, seria II, plasa Busfifi. 44. Isvorauu plasa Sarata. 3. Farținescil (Puțu Brândel) pl. Prutu. Județul Fâlciă. 4. Scoposenil, plasa Podolenii. Județul Iași. 5. Sinescil, plasa Cârligătura. 6. Buciumi!, plasa Codru. Județul Vasluiu. 7. Băltenil, plasa Stemnicul. 8. Rafaila, „ v 45 Ursoia, 46. Frasin. „ Busfifi. ,. Sarata. 9. Lipova, ser I, plasa Racova. Județul Cahul. 10. Ilanaseniî-Noul. plasa C’otu-Mori. 47. 48. 4». 50 Județul Bâmnicu-Sărat. Peleticu, plasa Marginea de-Su Șoimu Râmnicu-de-Sus. Județul Tecuciu. Corbasc.i, plasa Berheciu. Județul Dutna. Soveja, plasa Zăbrău^* Județul Bacâi.. 51. Cașinul, seria I, plas» Liotușn. 52. șu. II, Măgura, plasa ' 94 oi». ies. „ „IV Ursoia plasa Tf. ușu| Județul Tutova. rvescil-Stejaru, plasa Simna. Județul Fălciu. rmnea de lă Podti-Roșu, plasa Cras- imprimeria STATULUI Lis*a pădurilor a eăror condițiuni speciale sunt publicate tn Monitorul oficial, No. 257, din ,18 Noembre 1876. Județul Roman. 1. Schvalețul, plasa Siretul-dt Jos. 2. Răchitenil, „ Moldova. casta pădurilor din oaie se vând parchetele spre esploatare pe periodul socotit de la 1 Sep- tembre 1876. Județul Vlașca- i. Turbata, plasa Marginea. 2. Braniscea 3. Slobozia, 4. Pueni, » Idem Ide Idem. Județul Ilfov 5. Ciornulesa, seri i I, plasa Oltenița 6. Idem r II 7. Sțroesci, plasa Mostiștea» Idem. —Se publică spre generala cunoscință că la 24 lanuariu 1877, se va ține licitație în localul administrațiunel domeuielor de pe calea Mogoșdel, casa Stelănescu, pentru veudârea spre espldtare pe un period de trei ani, sosotitcu începere de la 1 lanua- riu 1877, a pădurilor de prin oslidvele Dunărei notate în tabelul înserat în Mo- nitorul oficial No. 6, de la 11 Ianuarie cu condițiunile generali înserate mal 1 vale. Licitațiunea va începe la ora unu por' meridiane și se va ține după regnlamei tul publicat în Monitorul No. 252 din anul 1872. Doritorii de a lua în întreprindere es- pldtarea acelor păduri se vor presenta li licitațiune în <Ș.ioa sus fixată cu garanții provisoril de valârea celor arătate prin tabel și de natura celor prescrise prin con- dițiunl. No. 2 1877, Ianuarie 3. — Fiind că, în dioa de 20 Decembr 1876, nu s’a presentat concurențl la lici- tațiunea ce era a se ține, conform anuneiti lui publicat Monitorul oficial No. 268, pentru vâmjârea a 1,213 arbori și uu tufe- riș, de pe proprietatea Statului Ursâia, din județul Busfiu, administrațiunea publică spre cunoscință generală că, în dLîoa de 24 lanuarifi 1877, se va ține uă nouă licita- ție cu condițiunile în acel Monitor , atât la administrațiunea domeniilor, cât și la prefectura județului Busfiu și la comuna respectivă. No. 35,49i. ⁰ >8™ Declare — Nepresetându-se amatori nici lă li- citațiunea ținută în <)ioa de 26 Noembre trecut, la prefectura districtului Doljiu. pentru luarea în antreprisă a perceperi tacselor de trecătâre, peste podul după șoseaua Filia jO, din acelui district, con- form anunciulul din Monitorul oficial, No. 242 din 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune în dioa de 25 Februariu viitor, în localul prefecturi Doljiu, pen- tru darea în antreprisă a perceperi taese- lor de trecătâre de la acel pod, conform condițiunilor publicate prin Monitor ul 0- ficial. No. 136 din 1873 și 23.5 din 1874. pe termen de 5 ani, începătoil de la data notificărel aprobărei adjudecațiunel, garan ția provisorie ce urmâsă să depue, codcu rențil, pentru a fi admiși la licitațiune, va fi suma de lei 400 în numerariu, sau efe- cte publice garantate de stat. No. 767. 1877, lanuariu 13. DIRECTOR ; N. T. 12-2) ÂȘ AN SUIM JMENT LAM( >MT( >RUL OFI( TA L —-------------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE L1C1TAȚ1UNI. Tribunalul Ilfov secția III D. președinte al t îbanalului Ilfov, secția II civilă, cu adresa No. 8,159 din 1876, în basa jurnalului acelui tribunal, cu No. 3,423 din 1876, a cerut punerea în vân- dâre cu licitație volontară, a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci suburbea Sf. Dumitru, strada Șelari, No. 24, avere a defunctului Gheorghe Dumitru. Aceste case sunt de zid în două etaje, compuse sus din un salon, uă cameră și cuhnie cu sală, jos uă prăvălie cu uă ca- meră, cuhnie, antred și pivniță, învelite cu tablă de fer, se învecinesce la uă parte și în fund cu proprietatea D-luî Anghelo- vicî, cu a D-luî V. Dumitrescu și în faciă cu strada menționată; âră concurența se va începe de la suma de lei noul 11,560. Asupra acestor imobile nu se mal află alte împregiurărî. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestuî tribunal in dioa de 2 Martie 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sati vert-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de n a câstă urbă Ploescî. Descrisul imobil, după atestarea grefei s’a găsit afectate la următârea împrejurare George G. Ion, Anica G. Ion ipotecă pentru lei vechi 27,800, casele cu locul lor, din Ploescî, sânțiî împărați, pis sec- ția II, pe anul 1874, No. 5. Se publică de acesta și se somâsă t aceia carî ar pretinde veri-uu drept de proprietate , usufruct servitute . chirie privilegii!, ipotecă sati orî-ce alt drept supra acestui bun urmărit ca, înainte i .h leî de adjudecațiune, să pr^ bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi având sub pedâpsă de a nu Ii se m d . u în sâmă, conform alin. III de sub art. 506 procedura civilă No. 1837. 1877, lam îl 18. 23 Ianuarie (4 Februarie) 1377 MQNîTORULSOFlOiAL AL ROMÂNIEI Tribunalul de Ialomița. Prin jurnalul eu No. 4 257. încheiat de complectul acestui tribunal, în ședința de la 24 Decembre expirat 1876, disposân- du-se redeschiderea vcndSreî imobilului D-lul Simiou Cazanu din orașul Știrbei ii, pentru despăgubirea D-nel Maria N. Mi- uescu acum Ștefanov de suma de lei noui 300 cu dobânda legală do la intentarea ~ procesului și până la răfuire, taxele tim- brului, cheltuell de instanță lei noul 6 și cele de urmărire ce este condemuat prin cartea de judecată cu No. 714, din 1875, a judelui orașului Știrbeid, investită cu formula executorie. Eră calitățile acestui imobil sunt cele urm dâre : un loc din strada Viilor, com- pus de 10 stânjeni latul și 20 lungimea u case pe dânsul, construite de gard și în stare veche, compuse de două odăi cu sala lor și un celar învelit cu scânduri, se învecinesce în fund cu Ghiță Ciulinaru, ;pre răsărit cu Dobre Cazănânu, la meijă . nâpte cu Costache Măcelaru și în față cu .ulița ce merge spre vii. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- ■Fcestui tribunal, îu dioa de 12 Martie 1877, la 11 ore diminâța, avend în vedere că toți acei cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu. hipotecă sau ori-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribuual înainte de dioa fixată pentru lici- Stațiune, spre a’șl arâta pretențiunile; căci, în cas contrariu, ori-ce cereri se vor ivi, nu se vor mai considera. No. 283. 1877, Ianuarie 14. Corpul portăreilor din Bucuresci. Foui }ioa de 1 Februarie 1877, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se arenda cu licitație în pretoriul acestui tri- buual. a moșiei Budesci, avere a D-lui C. I. Mânu, pentru despăgubirea D-nel Elena Popescu, se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor, cu adăogire că, dâca nu se va putea termina în acea di, se va continua eu arendarea și în dilele următâre. No. 923. 1877. Ianuarie 19. - Pentru șia Buhociu res- pinge asemenea și cererea D-lul advocat al Statului; Condamnă pe reclamantii a plăti Stătu lui 1,000 lei cheltuell de instanță. Decisiunea se pronunciă definitivă în ultima instanță, fiind supusă revisuirel la ccâstă curte, și recursului în casațiune, aonform legel. Dată și citită în audiența publică as tă-dl, 7 Octombre 1876 Se face cunoscut D nel Maria Lu pașcu, cu domiciliul necunoscut, că, prin dacisiunea acestei curți, sub No. 150, din 1876, dată în procesul dintre Stat și pro- prietatea Buhociu cu comitetul permanent de Bacăti, pentru pământ; Curtea, în virtutea legel a admis opo- siția făcută de D. advocat al Statului, re- formă decisiunea dată în lipsă, cu No. 67, din anul curent, și în consecință respinge reclamațiunea necesarilor lui Coroiu și celor-alțl sin părtași în moșia Buhociu espinge asemenea și cererea D-lul advo- cat al Statului; Condamnă pe reclamanții a plăti Sta- tului 1,000 lei cheltuell de instanță; Decisiunea se pronunciă definitivă îa ultima instanță, fiind supusă revisuirel la acâstă curte, și recursului în casație, con- form legel. Dată și citită în audiența publică as- ă-di, 7 Octombre 1876. Tribunalul Ilfov, secția I corecțională. Dobre Anton, cu domiciliul necunoscut, prevenit furt prin sentința cu No 3,514 din 1876 , s’a condamnat în absență la 4 luni închisâre corecțională și 50 lei noul amendă, cu aplicarea art. 28 din codul pe nai; la cas de ansolvabilitate, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din procedura codului penal. No. 3,087. 1877 Ianuarie 15. Vasile Boțea cu domiciliul necu noscut, prevenit furt, prin sentința cu No 3,455, din 1876. s’a condamnat în ab- sență la 3 ani de dile închisâre, cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din procedura codului penală No. 3,082. 1877 Ianuarie 15. Petrache Dinu cu domiciliul necu- noscut, prevenit furt, prin sentința cu No. 3,532, din 1876, s’a condamnat la un an închisâre corecțională, cu drept de opo- 554 MUNJiORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Ianuarie (4 Februarie) 1877 siție, conform art. 183 și apelului 195 și următârele, din procedura codului penal. No. 3 029. 1877 Ianuarie 14. Tribunalul Ilfov, secția 1 civilă Conform jurnalului încheiat de acest tribunal, în dioa de 18 Ianuarie 1877, se publică că, D-na Maria Pitiștânu a eman- cipat pe fiica sa Maria C. Pitiștânu, în basa art. 422 din codul civil. No. 655. 1877 Ianuarie 18. ANUNC. ADMINISTRATIVE Primăria urbei Bucuresci. Conform art. 26 din legea comunală primăria a format listele comunale provi- sorie pentru anul curent 1877, pe cari le a și afișat în cea d’ântâifl Duminică după 1 Ianuarie adică la 2 ale acestei luni. Reclamațiunile asupra omisiunilor sati nscrierilor în aceste liste se vor adresa la primărie în termin de trei săptămâni le la data afișărel penă la 24 Ianuarie in- clusiv la 6 ore săra, spre a se presinta consiliului comunal, care va hotărî asupra acestor reclamațiunl și apoi se vor în- chieia listele definitive și se vor publica n termen de 8 dile de la expirarea aces- tor trei săptămâni, conform art. 27 din lege Acâstă disposițiune a legel, primăria a găsit de trebuință a o publica și prin pre- să spre seiință tutulor D-lor alegători din capitală, cu invitare ca cel cart se intere- ses de listele comunale provisorie pe anul curent 1877, (pregătite pe basa ultimelor roluri de contribuțiuni formale acum din nou pentru periodul viitor de cinci airt 1877—1881) să bine voâscă a veni la pri- mărie în arătatul termin de trei săptămâ- ne în ori ce <)i ȘÎ oră de lucrare, (la servi- ciul secretariatului) spre a vedea listele cart sunt puse la disposițiunea fie cărui alegător, conform legel. Tot-uă-dată se face cunoscut că după art. 21 din legea comunală, censul pentru Hele comunale este cel următor Lei bani Imposit fonciar către Stat pen- tru alegătorii colegiului I . . . 200 — Imposit fonciar către Stat pen tru alegătorii colegiului II. • • 100 — Imposit către Stat pentru ale- gătorii colegiului III 60 — Minimum contribuțiuni perso- nale și șosele pentru alegătorii colegiului IV . . . 17 77 Pe lângă fie-care alegător trebue să în- leplinâscă și cele-alte condițiunl cerute de art. 20 din acâstă lege. No. 60. 1877, Ianuarie 4. (3—1 la 5 Primăria urbei Brăila. - Adjudecarea întreprindere! pavăre urbei în condițiunile respective și a pu^ blicațiunel înserată în Monitorul Oficia No, 242 a. t. ce remăsese în urma oferte' asupra D-lul A. Borgheti cuunscădămân*' de 10s/oo la o/° sub devis.neaprobându-se de către D. ministru de interne dupe cum se arată prin ordinu No. 24,786 a. t. Primăria , în basa decisiunel consili ului comunal cu No. 1 publică din noăa- mânarea licitațiunel pentru 5 Februariti viitor, când se va deschide în sala pri- măriei, la 2 ore dupe amiadl, ținerea altei licitații orale care va dura până la 4 ore pentru darea în întreprindere a disel pa- vărt, și care pentru anul 1877, se va com- pune din următârele lucrări: 1. Canalul începând din strada Bucu- resci penă la Dunăre, construit cu beton de ciment pe uă lungime de 909 m. 40, în valâre de lei...................114.000 2. Cinci poduri labarierile ur- bei construite cu zidărie de pâtră. 32.000 3. Pavarea pieței st. Mihail, a- vend trotărele cu dale piatră vol- canicăsuprafacia de 11,350 m.00 pătrațl.................... ... 150,OuO 4. Strada Bucuresci, îmcepând din piața st. Mihail penă la ba- riera nouă penă lungime de 1191 m. 40. Se esplică că: a. Din piața st. Mihail penă la strada Română cu piața Bucuresci pe uă lungime de 586, 00 m. pa- varea va fi cu piatră ordinară, cu patru rânduri de piatră de granit pentru brîurile din mijloc și tro- tdrele cu piatră volcanică; b. Din strada Romană penă în piața Popolulul pe uă lungime de 256, 40 m pavarea va fi cu pia- tră ordinară, trotârele cu maca- dam, bordurile cu bolovani și șanțurile cu piatră ordinară; c. Din piața Popolulul penă la bariera Nouă pe uă lungime de 349, 00 m. pavarea va fi cu ma- cadam, șanțurile cu piatră ordi- nară, bordurele de bolovani și tro- târele de macadam; d. Piața Bucuresci pavată cu piatră ordinară, trotârele cu ci- ment, cu bordure de granit, e. Piața Popolulul pavată cu piatră ordinară, trotârele de ma- cadam, bordurile de bolovani și șanțurile cu piatră ordinară în va- lâre tâte acestea de lei . . . 315 000 5. Strada portului, începând din piața st. Mihail până la vale pe uă lungime de 444, 55 m. pa- vată cu piatră ordinară, trotârele de ciment și bordurile de granit, în valâre de. — 73 000 884 000 Minimum prețul materialului consistând în nisipul și piatra dupe stradele denumite, care după project urmâdă a se primi de D. antreprenor în valâre 140,OOu Suma ce remâne a se plăti. 744,000 D-nil amatorii ce ar dori să se însărci- neze cu acâstă lucrare, vor bine-voi, ca la dioa și ora indicată să se presinte la pri- mărie a concura la licitație, însoțiți și de garanțiele prevădute prin condițiunile re- lative. Se esplică tot uă dată că art. 67 din condițiunl remâne neaplicabil, pe cât timp dupe deslușirile din încheierea consiliu- lui comunal cu No. 206, s’au stabilit, ca plata să se facă anualmente. Asemenea se mal esplică că esecuta^.. projectului totalei pavărt a urbei și acelor alte construcțiunl relative și care se urcă la suma de lei 3.850,000 se va aplica trep- tat pe fie-care an, și cu resursele reale de care va dispune comuna, pentru care D. antreprenor va avea a depune garanție în proporțiune cu valârea lucrărilor ce i se vor defige după aprobarea fie-căruia bud- getele anuali. No 82. 2 1877 lanuariu 8 Primăria urbei Giurgiu. Din causă că la 16 curent când a fost licitația vândăreî garanțielJD-lu! M. E. Coj hen, fost antreprenor al acsizelor aceste * urbe, compusă din efecte publice, spre despăgubirea casei comunale de suma de le! noul 20,000 ce a rămas dator din acâs- tă antreprisă pe anul 1876. Primăria, în basa jurnalului consiliului comunal No. 7, a defipt din’nou licitație pentru dioa de 2 Februarie viitor, anul cu- rent, când se publică spre cunoscință ge- nerală ca amatorii de a cumpăra asemenea efecte în condițiunile din publicați unea No.........inserată în MonitorwZ oficial, No. 284, din 1876, să se presinte la ară- tata $i în pretoriul primăriei, ora 12 din di, însoțiți de garanțiile necesarii, spre a concura. No. 155. 1877. Ianuarie 18 Decanul advocaților districtului Ilfov. Se publică spre cunoscință generală că, D. Alexandru Capitolin s’a înscris în ta- bloul advocaților stagiari, din districtul Ilfov, cu titlu de licențiat în drept de la universitatea din Bucuresci. Consiliul de disciplină al advocaților din districtul Dămhovița. Consiliul, prin jurnalul seu cu No. 1, de la 15 ale curentei luni, admițând între 3 ianuarie (4 Fa,'m.um) 187' Aura iVtWL OFlCiAL AL ROMÂNIEI Epitropia ^ernin Nlfon-Mitropolitnl stagieril advocațl, pe D. Toma T. Mari- nescu publică acâst-a spre generala cu- noscință. No. 3 1877 Ianuarie 16. PREȚUL PRODUCTELOR. j.aa de 16 Ianuarie 1877, productele în Giurgiu a circulat cu prețurile ur- mătâre: Grâu chila lei 72 până la 64; porumb, chila leî 46 pânâ la 43; orz, chila le! 30 până Ia 22. 18 lanuariu Grâu, chla leî 80 până la 55; porimo, chila lei 40 până la 33; orz, chila leî 30 până la 24 ANUNCIURI PARTICULARE Epitropia spitalului Br Anco, .mese ni a Sf. biserici Domnita-Bălașa. In dina de 28 Februarie viitor, la ora 11 dimineță, urmând a se ține licitare prin oferte sigilate, în pretorul aceștil epitro- pii, pentru a se da îi antreprisă pe ter- men de un an, spoitul vaselor trebuitâre la prepararea nutrimentului pentru 200 bolnavi din spitalul Brâncovenesc; se publică ca doritorii de a lua asuprăle a- cestă anteprisă, să se presinte, însoțit de garanțiile cuvenite, îu locul, <țiua ți ora mal sus nate spre concurare. Epitrop: N. Bibescu. No. 35 1877, Ianuarie 18. ________________(1-34) >p»in« este principulu care, tn stomachă possedâ proprietatea de a face de a mistuii alimentele pasxâ subt formâ de Elixir plăcută la gustă și fortificantă, elă lucrează fără a osteni stomachulă și inies tinde. 8obt influența lea, digesliunile cu anevoie, revenirea mâncării prin gătii, inflamațiunile cit ilomachft fi de intestine tnceteai/d mai pe dală. Gastralgiile și Nevralgiile celle mai rebelle suntă modi- ficate repede, și migrenele și durerile de capii provenite din rea digestiune dispară. Această delicidsâ liefire tntrebuințânduse, se evită adessea vărsăturile ce acompania ingreunarea; bătrănii precum con- valescenții gâsescă la densa ună elementă reparatoră și conservatoră alu sânâtățp Depășită in principalele pharmacii. irrsv’-. par l ACxoâMiB db m. ,’vimb, Hapuri de lodur de Fer și de Manganesâ Inefficacitatea așa de frequentă a hapuriloră de lodurde feră provine din causâ că nu conține manganesâ, ce se gâseșce In totu d’auna în sânge însoțită de feră, dupe cum probează căutările chimișciloruâ celloră mai distinși. Hapurile de iodur de fer fi ae manganesâ de Burin du Buisson Împlinește acâste condițiune și este aci ceia ce explică efficacilalea loră minunată, sigură în Iotă d’auna In affec(iunil limphatice, scrofuldsse, rachitice și tuberculdsse; râgușealâ, gâlcl, nen }ula- ntatea în menstruaflune, in accidentele syphililice constituționelle, și mai aleșii în întâiile periode ab s^tladUl^rK darepHi. — in principalele thermacii. Epitropia spitalului Brâncovenesc șl a Sf. biserici Doninița-Bălașa. In diua de 7 Martie viitor, la ora 11 diminâța, urmând a se ține licitațiune prin iferte sigilate, în pretoriul acestit epitro- pii, pentru a se da în arendă, pe termen le 5 ani, începători chiar din diua aren- dărel, 3 vii, propietățl ale acestor aședă- minte și anume; Viia din dâlul Scăeni, plasa rodgori, fudețul Prahova, având aprocsimativ 6 și 7, pogâne lucrătâre și obrații cu fânețe și pruni ; Viia numită Sârbenî, de la valea-Meilor plasa Cricov, județul Prahova, având a- procsimativ 12 pogâne lacrătâre cu obra- ție pe care se află sădiți pruni; Viia numită Răslâgele de la Valea-Mei- lor, plasa Cricovu, județul Prahova, având aprocsimativ, 18 pogâne mari lucrătâre. Se publică ca doritorii de a lua în a- cendă aceste vil, să se presinte în locul, liua și ora maî sus însemnate, spre a con- iura, însoțiți fiind și de garanțiile cuve- nite în bani, sau bonuri de ale Statului. Condițiunile, dupe care urmesă a se da în arendă citatele vil, se pot vedea în tâte jilele de lucru în cancelaria acestei epi- tropiî. (1-3) ^ubsemnatul am pernut un act ne ipo- tecă, ce ’l avâm transcris de tribunalul Ilfov, secția 111, sub No. .. prin care D-nu Niculae loan ipotecă casele D-sale și viia pentru suma de 12,000 lei noul; fac cunoscut ca veri cine ’l va fi găsit să ’l aducă le subsemnatul, calea VăeărescI, 145, contrar va fi socotit ca uă hârtie albă. 1876, Decembre 29. (1-2) Hristache Popescu. La 20 ale curentei, ne presentânduse a- matorl spre a concura la licitația pentru antreprisa îndestulări cu carne și pâinea necesară elevilor și personalului de ser- vietă a seminarului pe anul curent, se publică din noii dioa de 1 Februariu, când D-ni concurențl vor bine voi a sepresenta la cancelaria Epitropil, strada Filaretu No. 2, de la orele 12—4 p. m, No. 15. 1877, lanuariu 21. Cu mirare am vedut publicat în 3/o- nitorul oficial, liomânul, Unirea De- mocratică și Telegraful vinderea Ti- pografiei Naționale din strada A- cademiel de către socrul meu Ivan Si- meon, fiind că D. C N Rădulescu re- nunță a o mai ține în arendă de ia 1 Aprilie viitor, pentru că a înființat alta a D-sele proprie, sub scrisul previu prin acesta pe toți doritorii a o cum- pera, că acestă tipografie nu este pro- prietate a socrului meîî Ivan Simeon ci a sub-semnatulul, și că ori-cine a in- trat sau va intra cu numitul în tratație de cumpărare ’șl pericuiesă banii, căci acestă tipografie de 1 Aprilie se va transporta la locuința mea, nepermi- țend nimenui a se atinge câtuși de pu- cin de densa. Este cunoscut de tera în- tregă că acestă tipografie a fost și este a sub-scrisului, într’a căruia prive- ghere se află si astădl; am permis nu- mai din împrejurări socrului meii Ivan Simeon a primi arenda, pentru achita- : rea unei sume de bani ce a dat pentru । mine și de care sumă s’a achitat cu ' prisos prin luarea arendil, pentru care prisos sunt în pretenție căci D-lui n’a voit a da socotela de întrebuințarea arendil. St. Uasidescu Do arendat, de la Aprilie 1877, moșia Piscurile, din Ilfov, plasa Mostiștea : doritori se vor adresa la D-nu Spiridon Casoti, strada Colții, No. 47 (3-5) ȚȚrațil răposatului Georgin I. Cernătescu, invită pe toți creditorii seî, ca să se presinte penă la 10 Februarie, la domici- liul lor în Craiova, peste care termen nu se va mal ține în sâmă nici uă creanță. (1-34) l°aⁿ Cernătescu. TARIF GENERAL de prețurile parțiale ale fabricatelor de tutun străin și indigen, ale țigărilor și țigaretelor și ale tabacurilor, provenind din mânu factnrele regiei în cursul anului 1877 penă la altă regulare Prețul Ere ț"u r i > Împachetarea '6 kilo împachetarea FELURIMEA TUTUNULUI Ș‘ NUMIRE A RlltA hno.ată L Felul Conți se sută Felul jConți- nutul lei i b.| iei b. nutul lei | b. lei | 1. Tntnn străin turcesc Vxo Fior de Fumar Reinas 70 _ 701 , Kilo Tutun de lux, hârtie gelatin, tipar cu 7,o Diego Lopez ....... 70 --- --- 70 C bronz.......... 60 --- 60 --- Consuelo Conchas ..... 70 --- 701 A » ? v n 60 --- 30 7xo Fior de Vegas ... 70 --- --- 70' n r> 60 --- 15 - : 7x0 Palmetta Conchas . . 70 --- --- 70 | Casete /» n n r> 60 --- 7 50 7xo Fior de Fumar Regalia . 70 --- --- 70 j !\6 n T) n n 60 --- 3 75 Cutide lemn, 7xo Conchitas aquila........ 60 --- --- --- 60 Ț 7» » Calitatea I hârtie galbenă . . . 50 --- 25 --- | 7xo Resolution reinas..... 50 --- --- 50 a 4 n n I î/ n ..... 50 --- 12 50 7xo El Rio sella reinas...... 50 --- --- 50 1 78 r w In n ..... 50 --- 6 25 7xo Industria .......... 40 --- --- 4oJ IjPac. Staniol 50 Gr. » .In n ..... 50 --- 2 50 7io Fior de Tabacos...... 30 --- --- 3O'J J ” 25 „ n In n 50 --- 1 25 7>o Esculapio reg. princ....... 25 --- --- 25 ICutii Carton 74Kilo „ II hârtie albastră 25 --- 6 25 7io Fior de Morales Conch 25 --- --- 251 rPac. Staniol 40 Gr. n II n n ..... 25 --- 1 --- 4. Țigări indigene 1 n 20 „ n Un n ..... 25 --- 50 Pac. hârtie lOObuc Bucăți.......... . 5 --- --- 5 " Casete 1 , Kilo Latakia „ galbenă 24 --- 3 --- 5. TabacurI străine n A n Tumbekiu „ verde 12 50 6 25 Pachete 50 Gr. Geam I ........... 48 --- 2 40 2. Tutun indigen Cutii Carton 15 n Geam I .......... 48 --- -------?! 75 1 Pac. hârtie 40 Gr Calitatea I (3) tipar verde . . . 12 50 --- 5u Pachete 500 „ Rap6 de Paris Offenbach 20 --- 10 Plicuri 20 „ n I n n • • - - 12 50 --- 25 50 „ Râpe de Paris ..... 20 1 • ! Pachete ,100 „ n II (4) n roșu..... 7 50 --- 75 6. TabacurI indigene Plicuri 20 „ n II n n ... 7 50 --- 15 Pachete 50 Gr Calitatea I........ 6 --- --- 30 j n 20 „ „ III (5) „ negru ( Calitate 5 --- --- 10 50 „ Calitatea II......... 3 --- --- 15 i | In bucăți 20 „ Tutun rolat în fol ( rurală 5 --- --- 10 7 Țigarete po 10 buc. || 3. Țigări străine 7100 Lux fior de Krrîziler . 15 --- 50 n 7xo La integridat reg. . . 25 --- --- 25 w „ „ „ Bectemis ....... 15 --- 1 50 fi Ao Britanica........... 20 --- --- 20 n „ „ „ Gelepli 12 1 20 9 Cutii 1 7 io Henry Clary........... 15 --- --- 15 ?? „ „ „ Mursula 12 --- 1 1 201 d» lemn /10 Crema di Cuba........ 15 --- --- 15 7=0 „ „ „ Principesa..... 10 - --- 1 7,„ Fior d India .......... 15 --- --- .5 /100 Jenidge Kiriziler calitatea I 1 10 _ 1 F 7l0 El Palmito . ... ... 15 --- --- 1 ■ 15 î Pachete 7=o Calitatea 11 turcesc 5 --- --- 50 5 lOObuc Virginia ........... 12 50 --- 1278 7io „ ui........... 5 --- 501 100 „ Vevey long . . 10 --- --- 10 /10 „ IV ..... 4 --- 40 ” hârtie 1 ,100 „ „ sans ......... 10 --- 10 /100 Dautlu......... 3 _ --- 30 loo „ Trabuco.......... . 10 --- --- 10 7=0 Drama . . . 2 50 _ 25? 100 „ 1 Vevey courts....... 5 --- --- 5 7100 Cavalas ......... 1 2 20 J Țigări străine de Havana Ao | Kir.............. 1 1 50 --- 1 r“ 1 | 7.0 Equis’itos .......... 100 --- 1 --- , Director general al regiei monopolului tutunurilor, R. H. LANG 1 7to Vale y Juarez reg...... 100 --- 1 ------ No. 4,406 Controlor general, Capeleaui J j Cutii / 20 Crema de Tab reg. med. . 100 1 de lemn 7„ Fior de Murias conch 75 75 Ministerul tinancelor. --- Direcția vămilor și contribuțiunilor indirecte ' / 20 Fior de Creta reg. Chica 75 75 Vgdut și aprobat de noi ministru secretar de Stat la departamentul financelor, confoim , ' /2O . FlordeFumar limonas 75 --- 75 art. 97 din regulamentul de aplicațiune al legel monopolului tutunurilor. ’ V.o 1 --- L, $,) p Ministru, B BR/ --- kNU