Nu.’ 20 Vn număr 25 b .ioî,^.~u ¹⁰‘' MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: !P1 AN, TREI-țECI «1 ȘBSK; ș£SK LUNI, 20 I Ianuarie 1877 l) E P E Ș I TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Țiena, 6 Februare, uă oră p. m. — Se e Corespondenței politice. Porta a fă- cui cunoscut Serbiei basele pe care dore- ce a începe negociările. P6rta renuncia a cere garanții materiale. Ea formulâsâ pretențiunea de a întreține la Belgrad uă represantațiuno diplomatică. Ea reclamă emanciparea politică și socia- li a tutulor catolicilor și israeliților. Ea voeS' e a iuterdice formarea de bande ar- m ne pe teritoriul șerb și iuvasiunea ace- stor bande pe pământul turcesc. Ea mai cere, afară d’acoste, ca societățile secrete să fio oprite , ca fortărețele sârbe să fie conae.vale și ca pavilionul turcesc să fio înălțat pe ale alături cu pavilionul sârbesc. Esto mat presus de ori ce îndoială că Ser- bia va primi a intra în negociațiunl pe a- ceste base și că va trămite în curând un delega: special la Constantinopoli. Paris, 6 Februare.— Mithat-Pașa a fost arestat fără veste. El este acusat de a fi conspirat contia Sultanului. A fost imbar- eat și trămis în exil. Alegerea lui Edhem-Pașa a produs uă imprcsiune rea , să esprimă temeri ca a- cestă alegere să nu complice situațiunea. Viehn, 6 Februarie. Negocierile începu- te între ministerul austriac și ministerul uugnresc privitore la organisațiuuea băn- cel au rămas fără resultat. Miniștrii un- guri însărcinați cu acestă negociate jdoeă astădl la Pe ta. ( oiitaiPinopoie, 6 Februarie. — 0uni- plotul urzit de Mi hat-Pașa avea da scop le o răsturnă pe Sultanul Abdul-Hamid și de a ’l înlocui prin fratele seu ex-Sultanul Murad V. Se va lăsa Iul Mithat-Paș» libertatea de i debarca la BrindișI. L'u hait Imperial confirmă din nou apli- carea constituțiunel. Aii Pașa este numit guvernator Ia Au- Jr anopole. (Ilavas.) BULETIN ESTERIOR In urma gravelor nuvele ce firul telegrafic ife aduce da la Constantine- pol despre căderea și csilama marelui Vizir Mi’tliad-Pașa , și înlocuirea sea cu Edhem-Pașa nuvele ce tind a ne aduce uă mare prefacere în politica din afară si chiar schimbarea lase! cestiunelOrientului, tdte cele-alte sciri ... (interiore devin d’un mediocru interes'iilor sale pentru public Cu tdte aceste credem încă necesar a continua buletinul nos- tru esterior, ca uă înregistrare a opi- niunel publice-din Europa, manifes- tată prm diferitele el organe. Im re altele. Tablettes d’un Specta- teur de la 3 Februare , coprinde uă telegramă din Viena atingetore de tra- tările de pace dintre ȘerbiașiTurcia, al carii text ’l publicăm aici : „Agentul diplomatic sârb, 4i«e telegra- ma, a făcut cunoscută comitelui Andrassy, uă lungă depeșă telegrafică a Pnnțulul M: 1 oi. Esplicațiunile Prințului suni franșe și pline de mâhnire. El arată , fără șovă- ire, că printre garanțiile ce Porta I cere, chiar de s’ar găsi unele fondate și drepte, tot trebue să le respingă pețdte. A în- cheia pacea pe alte-base afară de restabi- lirea stărei ante bellum ar fi să atragă a- supra guvernului princiar și contra Prin- cipelui chiar , tâtq furiile popolare. Pre- feră să abdice îndată , de cât să cadă peste câte-va septSmânl, peste câte-va dile chiar, în mijlocul unei revoluțiuni în stradele Belgradului. Penlru Serbia nu pdte fi vorba d’a consimți nici a’și rade cetățile, nici a lăsa pe turc să țiuă. garui- sonă îu vre una din forterețele selo, sau a ocupa vr’un punct măcar din teritoriul național. “ Circulara Principelui Corciakoff re- lativă la chestiunea Orientului, despre care am vorbit în minierul trecut, a dat loc la diferite comentarii în presa străină. Ast-fel Independența Belgi- că se întrebă deca acest document,, analisat de journcddes Debates,du- pă uă comuuicațiiine a Agenției Ha- vas, este uă piesă autentică, dată pu- blici (aței înainte de a fi cunoscută de cel cărora le era destinată , sau este un resiunat abil al comunicați miilor verbale culese la St Petersburg de diplomația francesă. Un alt act diplomatic este semna- lat de Agenția Benter Guvernul ele- nii ar fi făcui, cunoscut representan țiloi bl din straim tate că nu mal pb- lai,".'. ie (8 Fobrm. if') 1877 Rescuiarea acestor populațiunl dia- rul Independența Belgică o găsesce forte legitimă , însă , dice că Grecia după cum nu pote împedica revolt le populațiunilor grece din Imperiul oto mân asemenea nu trebue a le încu- ragia, căci ele isbucnind, nu înțelege asemenea, cum Turcia ar fi oprită de a lua mesurile ce le va crede necesa- rii pentru a reprima rescdla. Ast-fel ddră se întrebă la ce pote servi acest avertisment. Diarul limes asigură, sul rubrica ultimelor sale sciri, pe de oparte că guvernul rus a dat ordin de a se în- drepta spre Kișăneu 150 mii vechi soldați cart urmeză a fi incorporați ca reserviștl înainte de 1 Martie și pe daltă parte că Contele Wielopolski și senatorul Karnicki aii fost chema i de la Varșovia la St. Petersburg pentru a lumina pe Țzar asupra unor conce- siuni ce ar voi să facă naționalitățel polone SENATUL SESIUNEA ORDINARA Ședința de Ia ÎS Ianuarie, 1877. Președenția D-lui vice-președinte Mi- hail Cogălnicenu asistat de D-nil secre- tari Belii Ștefan și Rășcanu Dimitrie. Ședința se deschide la 2 oro după a- medi PresouțI 45 L>-nI senatori. Nu respund la apelul nominal 25 D-nl senatori, și anume : Rolnavr. D-uiI Mălăsaru T.. Pacleuu N, Roseti Tețcauu, Prea S. S. xMitropolitu! primat. Jn cong^ Jilț: D-nu PJeșoianu Ștefan. Nemotivațr. Prea S. S. episcopul de Râmnic, Prea S. S. episcopul de Huși, Prea S. S. epis- copul Dunărei de jos, D nii Aposiolenu G, C.ilinescu T. (colonel), Cantacuzin G.. Catargiu Lascar, Eneșcii G., Gherman Me nolas, Grajdănescu Apostol, Gridov N., tr să -r iiigaggzc de j- mainft de : impediea popillațiuncîi înecă a Tur Isvonnu Manole Lahovari N I grea ciei dv a lucra cum va înțelege a- • Orâscn Al., Orliau G., dică, făiă îiidoelă, de a se lescula- .. gᵤₙ(arul procesului verbal al ședin- pentru a obține rccunoscerea drepții țₑI pᵣOₑₑdeate se citesce de unul din D-nil ¹ secretari al biuroulul. 27 Ianuarie (8 Februarie) 187 i duNilOKUL OFICIAL AL ROMANICI sa și dâca ou este complect să’l complec tăm saă dâca este prea aspru să’l mal în- dulcim, saă dâcă este prea dulce să’l mal asprim, ânsâ să facem uă lege, să fie uă lege, ca să corespundem cu principiul a- ședat în Constituțiune, și să garantăm viitorul. Ași crede dâr, D-lor senatori, că nu este destul ceea ce găsim în Constitu- ție într’un singur articol, că curtea de ca- sație califică faptele și aplică pedâpsa după codul penal, căci scițl că lege de procedură nu este; și ați vâdnt, în lipsă d’uă asemenea lege, ce greutăți se întâm- pină; chiar astă-dl ați vâd.ut ce vâlvotă a fost în ceea ce privesce urmărirea foștilor miniștri. Prin acest project al nostru se prevede și cum se face urmărirea, și cum trebue miniștri dați în judecată ; dâr a Is- care mal de care mal necomplect, în cât nu are nici uă garanție din cela ce așteptă Constituția țârei, ca ast-fel să funcționese cu succes regimul constituțional la noi. Penâ astă-dl guvernul nu a depus i i in project; cele duoâ projecte de legi tari sunt în Cameră nu sunt împărtășite de guvern, și ast-fel nevAlând nici un project de lege de felul acesta depus în Cameră, am fost în drept de a urmări acâstă idee, ca bunul cel mal mere al legii legilor și care nu este alta de cât legea de respo sabilitate ministerială, princao lud vom avea-o vom aduce garanțiea cea mal mare regimului nostru constituțional și țârei. Nu sciu decă guvernul “va voi să aducă din Cameră acele projecte de legi, sau un nofi project de lege din inițiati' i sa. dup' cum ne a promis D-nii miniștri Ferechi de și Vernescu, — afară de D-nu Stătescu care încă nu ne a promis că ne va aduce acea lege..—Vâdând dâr aceste amânări și promisiuni neîmplinite, cred că noi după inițiativa ce o avem după Constituțiune, suntem în drept să luăm projectul cel a- vem în secțiuni deja în desbatere , și gu vernul, chemându-se în secțiuni. va veni și ’l va amenda ori cum va crede că este bine, și mai cu sâmă că avem între miniștri și duol senatori. Ast-fel desbătând ■ i to- ții vom lepăda ce este râfl și vom adopta ce este bun din acest project de lege; a- fară dâcă D-vâstră veți voi și veți găsi de cuviință ca să rugăm pe miniștri ca să ne aducă și cele duoâ projecte din Ca- meră pentru a le avea îu vedere în secți- uni. Cât pentru punctul de vedere al iniți- ativei, cred că nu este necesarii! a se vota ântâifi de Cameră, căci nu este uă cești ne financiară, este uă lege organică uo pâte să fie votată ântâiu și de Senat, mal cu sâmă că el are în secțiuni un project de asemenea natură încă de trei ani. A -t- fel, D-lor, având în vedere tâte pvjectele de legi de responsabilitate vom lua ce este bun în unele și vom lepăda ce este râu în altele; destul numai, vâ rog, să nu ne despărțim și din sesiunea acâsta ord nară mal ’nainte de a vota acest project de lege; și rog și pe D-nil miniștri. . ăcî pâte mâue polmâne să nu mai fie acolo. Precum actualul ministru adus proiec- tul da lege relativ la arestul prerenti . materie de presă, și ca e era atât de mult așteptat de Senat și de । ci in v \ : ; și acest project de responsabilitate minis- terială care este decă nu de ni mal mare importanță, dâr col puțin tot atâta, pentru a se vota și el, și fiți siguri, D-lor miniș- tri, că nu vâ veți căi de acâst i: ti(l siguri că prin acesta veți garanta veți face ca 624 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE _ ianuarie (8 Februane)I877 regimul constituțional să funcționese mult' mai bine de cât pene acuma. Necesitatea j acestei legi s’a recunoscut atât de mult, îu cât chiar Turcia a pus în capul Consti- tuțiunel sale responsabilitatea mi.nisteri- ală. Pentru aceste cuvinte, vă rog să pri- miți ase lua în secțiuni în desbatero acest project și tot uădată să rugăm și pe D-uil miniștri ca să aducă și cele duo6 projecte de la Cameră pentru a se vota; ca cel pu- țin peste puține dește prin cunoscințele lor. Apoi, D-lor, âre credeți D-vâstră că un tânăr care ar sta în străinătate patru, cinci ani, ar primi ca să vină aci ca să’și Jește- lâscă degetele, să’și tae unghiele și să in- tre cu ciocanul în mâuă li lucru ' Aveți să trămimți tineri îu străinătate care, după ce se vor îutârce. au să se facă funcțio- nari. In chipul acesta am vădut mulțl ti- neri cari, întoreându-se din străinătate s’afi făcut judecători, advocațl, numai me- seriași nu. Sunt, de ă. cu desăvârșire în conira ideei de a se trămite tineri în stră- inâtate; și de a D-vâstră voiți să dațl uă impulsiune economiei și industriei națio- nale, apoi efi ași cere, dâcă s’ar putea, să creați D-v. atâtea subvențiunl, alâtei f >n- durl de ajutâre pentru bile județele care ar voi să deschidă scâle do meseni; și ces tiunea (elevată de D. Fleva că nu vom găsi profesori, nu este întemeiată, pentru că, dâcă este vorba de micele industrii de care are nevoe agricultura nâstră, nu ne trebue profesori, ne trebue calfe, și cal fele se găsesc, sunt destule în țâr.:, fie străini, fie Români. Prin urmare d * aci plecând, efi ași fi pentru respingerea aces- te! propuneri și acordarea desubvențiunl; dâră nu propun pentru anul acesta sib- veuțiunile, fiind c i sunt m î itr’uă stare de penurie complecta. D-vâst'ă dtcețl că e uă $ vorba de banii publici, nici c<*n mal mi ă sumă nu este do 'isprețiut. Douâ-dcc! de mii de lei ropresiniă, D lor, coutribuțiunea po trimestru a 15 000 d âmeni, pe truaces l sumă ca să o puteți incasa, puneți biciuf MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 27 iaubaiie (8 Februarie) 1877 esecutone! pe 15/00 țârani, cari nu mal au cu ce plăti. In vacanțe am fost la Cră- ciun la țâră, și am v&jut âmenl esecutațl oentru bir, cari ’șl venduseră munca pe iatru ani de <)ile; și pentru ca să aibă bani pe sfertul din urmă, aă vândut’o pe al cincelea. D. Pătărlăgfinn. Voim ca să’I învățăm să câștige mai lesne și să conserve mal bine. D. N. Nicorescn. D-lor, mă surprind tot d’auna esclamările D-lor deputațl cari contestes suferințele poporului (protestări) acesta nu o atribui unei rele voințe, ci unei lipse de eunoscințe reale a stării nâstre sociale. Pentru necesitățile cari sunt as tădl, scâlele nâstre ne pot da destule calfe, și dâca D-v. vă plângeți de uă stare cala- mitată, acâsta nu provine din causă că nu s’ati trămis tineri în străinătate, ci pentru că nu a fost solicitudine nici în guvern, nici în Cameră, de a se da uă desvoltare economică națională. EI bine, pentru ca să îndreptați acest răii, pentru ca să faceți să neetese acâstă stare calamitâsă, nu trebue să proce a:i prin încântăminte, ci trebue să vă duceți și să studiațl cestiunea de aprâpe Trebue să vedeți că tinerii cari esă din scâlele române, decă le-ați da uă 'mbrăcișare reală, nu ar mai cădea în sta- rea n care cad astăzi. Așa, mi se spune că din scâlele de la Iași esă în fie-care an tineri fârte buni, însă acest! băețl peste trei saii patru ani devin cu totul corupțl, eneșl, și scițl pentru ce ? Pentru că nu este solicitudine, pentru că nu îngrijesce nimeni de dânșii. D. G. Esarchu. D-lor, eă nu voiu lua timpul Camerei ca să desvoltes acâstă unere, căci ea s’a desvoltat de ajuns. A i sunt două propuneri, una care cere să e tră aită tineri în străinătate, și alta ca s e 1 a subvențiuni în țâră. Acestea le ’.as la aprecierea D-vâstră; eu voiu să vă atrag atențiunea atât D-v. cât și D-lui mi- nistru de culte, care se interesâtjă de a- cestiune și în special D-luI Fleva, âc ■ veți vota acâstă sumă, atuuci, la cursul ce ’l veți cere de laaceștl tineri, utațl a pune nisee condițiunî așa în •ât el să de rină în adevăr meseriași, âră nu să se facă funcționari. iu am crezut un lucru, și D. I lonescu, e fundase uă scâlă de meserii, cunâsc o te bi e cestiunea: pe acel timp eram n capul județului Bacăii ca consiliat ju- ețean, i am votat să trămitem unul saă doul tineri în străinătate. Ne-am adresat directorele scâlei de la Bradu ca să ne , comande doul tineri și buni tot uă dată. Insă, în loc ca să ne trămită nisee fii de țărani ne-a trămis mahalagii cari, după cb au învățat și s’au intors din străinătate, nu s’au apucat de meserii, ci mal alaltăerl, când am fost la prefectură, pe unul din el l-am vădut acolo ’mpiegat; tot asemenea a mal întămplal și cu alțl trei și ast-fel vedeți eă scopul nostru n’a putut fi ajuns. Prin urmare, eă v’așl ruga ca, pri» regu- lamentul de concurs ce veți face, ar fi bine să se prevadă ca concurentul să aibă un început de eunoscințe pentru specialitatea ce are să învețe, să seim dâcă de mici aă voit să învețe ferăria, lemnăria saă alt meșteșug. D. ministru de culte. Scițl, D-lor, că nu sunt în contra ideei de a se încuragia deosebitele întreprinderi pentru scâlele de meserii în țâra românâscă; dâră ceea ce ni se propune prin amendamentul acesta, de a se aloca uă cifră de 20,000 franci pen- tru a se trămite tineri din scâlă de mese- rii ca să învețe în străinătate, și apoi să devină maeștri profesori în scâlele nâstre, cred că nu este practic și nu sciă ce ar face ministrul cu punerea lui în lucrare. Avem începuturi de scâle de meserii în țâră, avem una în Bucuresci, două în Iași, una în Severin, una în Ploescl și una, de minune de bună, în Craiova. Uă voce. Una în Buzăă. D. ministru de culte. Mă îndoesc de esistența acelei scâle a D-vâstră din Bu- zăă; de aceea chiar am cerut ca subvenți- unea să nu se dea de cât cu condițiunea cutare saă cutare... Uă voce. Aceea din Craiova e perfectă ? D. ministru de culte. Cu aceea di« Cra- iova a cheltuit consiliul de județ 500,000 franci, a făcut încăperi de 60,000J franci, a cheltuit 40,000 cu instrumente, etc.; acea scâlă lucrâsă cu aburi cum nu lucrâsă cea din Bucuresci, și Măria Sa visitând’o a rămas încântat, a cumpărat chiar două objecte fârte frumâse; acea scâlă a luat medalie la esposițiunea din Viena. Nu am avut maeștri, dâră am adus unul din Bel- gia și doul din Francia, cu lefi de câte 4 și 500 franci, și fac trebi destul de bune. EI țin și mici cursuri teoretice. După 4 ani, 8 tineri aă eșit perfecțî și aă deschis ateliere. Pentru aducerea străinilor ca maeștri, nu este nici uă lege care să se opună, pu- tem aduce și din China un maestru, ’l an- gagiăm, ’I plătim lefă și el învață elevii. D-vostră voițl ca, din acești tineri carî esă cu uă meserie practică, să’I trămitem să învețe ce ? Să’I trămitem în scâle techuice? Atunci trebue să fie preparați. La ce scâlă voițl D-vâstr l să trămitețl pe elevii din Ploescl ? La scâlele din Francia ? Apoi el nu cunosc limba. Să creăm aci uă scâlă politechnică, să formăm un adevărat focar? Dâră cu 20,000 lei? Eă sunt pentru crea- rea de scâle pentru meserii, și suntfoada- torele unei scâle de meserii la care am contribuit chiar cu punga. Acâsta nu mi se pâte contesta. Dâră, D-lor, vă asigur că aceea ce voițl să faceți nu va avea nici un resultat. Voci. Închiderea discuțiunel. Se pune la vot amendamentul pentru acordarea a 20,000 lei, și se respinge. Asemenea se respinge amendamentul prin care se propune cifra de 10 000 lei. Se citesce art. 39, cheltuelile Sinodului. D N. Nicorescn. D-lor deputațl, v6d la acest articol uă sumă de 15,000 pentru diurnele și transportul membrilor Sinodu- lui Român. Propun reducerea acestei sume pentru următârele cuvinte j ersânele cari compun sântul Sinod sunt mitropolițil, episcopii în funcțiune și archiereil fără scaun. Din aceste două categorii, cele două d’ântâiă se compun din persâne cari nu aă nevoe de diurne, pentru că sunt pre- lațl înalțl cari se bucură de uă remunera- țiune din cele mai sumptuâse. Ași putea să aduc în sprijinul pă.eril mele chiar uă considerațiune făcută prin compa'-ațiune Constiiuțiunea nâstră recunâsce drep- tul la diurnă în Corpurile Legiuilâre nu- mai deputaților, pentru cuvântul că în Ca- mera deputaților aă acces âmenl lipsiți de mijlâce Când este vorba de un Corp unde, pentru a intra cine-va, se cere un cens rădicat, când este vorba de Senat, a- colo unde este presumat eă fie-care candi- dat trebue să aibă un venit de 800 gal- beni, prin urmare, suficiente mijlâce de esistență, Constituțiunea interzice dreptul la diurnă. Apoi, demnitarii înalțl al cleru- lui nostru sunt mal favorisațl în respectul acesta de cât chiar senatorii, căci senato- rii se bucură de un venit presumat de 800 galbeni, care nu este tot-d’auna real; de âre-ce prelațil sunt mal favorisațl, căci mitropolițil aă un venit de 36,000 lei, și episcopii de 18,000. Dâră între membrii Sinodului mai sunt și uă categorie de sânți părinți cari nu au lefi de fel, și aceștia sunt archiereil fără scaun. Recunosc ca, pentru aceșil membri al sântului Sinod, să se dea uă diurnă, și diurna care se dă de 20 franci pe ^i, nu voiă fi eă care să o conteste^- Prin urmare, fiind că uă parte din mem- brii Sinodului sunt puși prin posițiunea lor materială de a nu mal avea nevoe de diurnă, și rfimân numai cel-alțl archierel fără scaun; de aceea ași propune, și vă rog să vă asociațl și D-v. cu mine la a- câstă modestă economie de 5,000 lei, re duceadu-se ast-fel suma din budget pen- tru acestă trebuință la cifra de 10,000 franci; căci economia acâsta, în starea în care ne găsim, nu cred că este de lepădat. D. G. Chițu, ministru cultelor și in- strucțiunel publice. D-lor deputațl, în urma legel constitutive a Sinodului se pre- vede, prin anume lege, ca toți membrii Si nodului să aibă uă diurnă pentru filele cât sunt în lucrare în timpul sesiunel. Pen- tru convocarea sântului Sinod, conform legel, s’a alocat tot-d’auna în budget uă cifră psntru acest serviciă, și la început suma acâsta era mal îndouită de cât a<)I de la 23 la 24,000 lei, când noi a<)I am redus'o la 15,000. 27 ianuarie (8 Febiwie) 1877 Legea constitutivă a sântului Sinod con sacră principiul întrunire! membrilor sfl în sesiune de două ori pe an, primăvara și tâmna conform vechilor canone. Nu este hotărît prin lege câte Qile se țină sesiunea; dar trebue convocat neapărat, căci așa prescrie legea. Prin urmare ah să se facă de bună sâmă două rânduri de cheltuell cu transportul și cu șederea aci în timpul sesiunel. Am pus cifra de 15 mii lei, reducend’o așa cât nu se mal pâte, și cam mă îndoesc că va fi suficiente pentru toți membrii St. Sinod. Cu tdte acestea, creijend că are se mal lipsâscă unii și că nu are să se dea diurne în Z^®1® de absență, am pus uă ci- fră redusă care nu se mal pâte reduce mal jos de cât atât. Nu uitați că din acâstă ci- fră se plătesce uă diurnă și secretarului sântului Sinod, care nu pâte fi altul de cât iarăși un om competinte, care este un pro- fesore de theologie, și care cred că trebue să aibă uă diurnă pentru lucrarea sa de 100 safi 150 lei pe lună; căci sântul Si- nod are lucrări legislative în sensul ecle- siastic, dar are și lucrări de disciplină bisericâscă, pentru abaterile membrilor clerului. Ce $ice D. Nicorescu ? pice să se mic- șoreze cifra, să se reducă la 10,000, ne dându-se diurne de cât membrilor sântu- lui Sinod caii nu afi funcțiuni, adică epis- copilor fără eparchiă, căci și aceștia sunt între persânele cari compun sântul Sinod. Apoi nu vedeți D -v. că îndată ce ați ad- mite acest principiu, ați modifica legea care regulâdă acâstă cestiune ? Dar este bine, este chiar regulat, ca cu ocasiuuea votării unei cifre din budget, să modificați legea, lege care a trecut prin tâtă filiera legislativă’ Efi cred că nu se pâte; și dacă, din punctul de vedere al penuriel financiare acâstă propunere ar putea fi scusabile, din punctul de vedere al prin- cipielor legislative este uă eresie, uă a- nomaliă... D. Nicorescu. Citiți ve rog, tecstul legei. D. G. Chitii, ministru cultelor și iu strucțiunet publice. Citiți și D-v. tecs tul legel, care prevede diurne pentru mem- brii Sinodului. Efi nu me pot face anag- nostul D-v. ca să vă citesc aci tâte legile asupra căror aveți nedomiriil. D-vâstră voițl să faceți deosebire între membrii cu funcțiuni. Acâsta este uă modificare a le- gel prin budget, și nu cred că trebue să dați asemenea esemplu. Esemplu s’a dat de alții cari cu ocasiunea votărel budge tulul afi suspens instituțiuul; dar țâra îu- trâgă s’a ridicat în contra unul asemenea esemplu, și D-v. ați voi să plecați după amendamentul D-lul Nicorescu, care, cum ’I vine la socotâlă, trântesce câte un - mendament și ’I trage și un discurs de uă oră de ne ține pe toți îu loc. . . (Aplause, ilaritate Mau TORUL OHGul AL ROMÂNIEI D. â Sichleanu. Acâsta este curat ro- mânesce. (Ilaritate). Se pune la vot mchiderea discuțiu- nei și se primesce. Se pune la vot suma alocată în bud- get și se încuviințâdă. Se citesce art. 40 și se primesce. Articolele de la 41 pânfi la 45 inclu- siv, se adoptă fără discuțiune. Se citesce art 46, reparațiuni anuali la monastirl și biserice. D. Er. Milescu. D-lor, recunosc îm- preună cu D-v. că nu e acum timpul se mărim suma pentru repararea monastiri- lor, care ar deveni fârte mare, când am veni cu toții să facem asemenea cereri. Cu tâte acestea suma de 70,000 franci a- locată în budget pentru repararea monas tirilor mi se pare prea mică, când am în considerațiune uă monastire din județul Gorjifi, anume Tismana. Acâstă monastire are un venit de 20,000 galbeni., (sgomot). D. P. Grădișteanu. Tâte afi stările lor și tote se derâmă. Cer și eti pentru Slobo- dia din lalomiță, care este în ruină. D. F. Milescu, piceam, D-lor, eă acâ- stă monastire are un venit de aprâpe 20 mii galbeni, și s’ati cheltuit miliâne cu e- dificiele ce sunt acolo. Focul ce a fost la 1858 a ars tâte aceste clădiri, și astă-Zl sunt în cea mal tristă stare. Călugării ce stafi acolo sunt nevoițl a se adăposti sub Zidurile acelor clădiri pnneud ușile ca a- coperiș. Cred dară eă ar fi un act de drep- tate dacă s’ar aloca în budget uă sumă mal mare, în care să intre 20,000 franci cu destinațiune pentru monastirea Tismana. Dacă fac acâstă cerere înaintea D-v. este pentru considerațiunea că acâstă mo- uastire avend venituri așa mari, are și dreptul de a pretinde de la representațiu- nea națională să’l pârte puțin de grijă. Dacă aceste clădiri ar mal sta un an safi doui neacoperite, Statul ar pierde acele zidiri de uă mare valâre, pe când, dacă s’ar da uă sumă de 20,000 franci, s’ar pu- tea face acoperișul, și încăperile acelea ar putea servi pentru scole normale, de me- serie și alte instituțiuul de folos. Vfi rog dar se bine-voițî a primi un a- mendament, care este îu coprinderea ur- mătâre „La ari. 46 propun de a se aloca în loc de 70,000 suma de 80,000 lei, din cari 20 000 anume pe sâma monastirel Tis- maua pentru repararea și acoperirea în a- cestan a uă parte di nchilielo monastirel.“ Asemenea și monastirea PolovracI se află în aceleași condițiunl. Rog tot-d’uă-dată și pe D-nu ministru care este informat despre starea de mise- rie în care se află aceste sânte monastirl, să susțină cererea mea. care e destul de modestă, de a se acorda 20,000 franci pen- tru Tismana, anume, și 5,000 franci pen- tru PolovracI. D. N. Coustautiuescu. Bine-voițî, dom- 629 nilor, a fi indulgențî când e vorba sâ ce- rem solicitudinea acestei Camere în favâ- rea unor temple piâse. Vlai Zilele trecute s’a produs în acâstă Cameră uăinterpelare la adresa onor. D. ministru de culte în privința stării deplorabile și de neîngri- jire în care se află mal multe biserice din acele ce erați mal ’nainte închinate locuri- lor de jos, și ale cărora averi s’afi secula- risat; cu acea ocasiune, D-nu ministru de culte, sprijinit chiar de consiliul onorab. nostru președinte, a Zis: tâte aceste re- clame ale D-vâstră, bine-voițî a le închide p intru moment, spre a le reproduce cu o- casiunea desbateril budgetului. — Sunt între noi mulțl deputațl cari au uă datorie imperiâsă de a ridica vocea lor în acâstă Cameră în favârea acestor templurl. Dacă am tăcut penâ acuma, și n’am luat timpul Camerei pentru ca să’l atrag atențiunea a- supra acestor importante interese, este că am asceptat momentul când reclamațiunile nost.e ar putea să găsâscă un respuns real. — D-lor, pe lângă reclamațiunea ce vi se face do către județul Gorjifi în pri- vința unul monument istoric, monastirea Tismana, voiii face și efi uă legală recla- mațiune în privința unei biserice, care, merită tot atâta interes, dacă nu și mal mare, din punctul de vedere că acâstă bi- serică e prima biserică de mir într’un im- portant centru de populațiune. E vorba D-lor, de biserica Banu din Buzâfl. Fac apel la toți acel cari cunosc puțin BuzSul, și cari sciti că acâstă biserică e prima bi- serică de mir. EI bine, acâstă biserică era între bisericile secularisate ... (Sgomot, conversațiunl). D-lor, dacă e vorba se m6 tratați așa. atunci renunț la cuvânt.. (Intreru perl, sgo- mol). Rog pe D. președinte să m6 protege, cel puțin în contra unuia din vice-preșe- dințl care mg întrerupe.. (Intrerupel, sgo- mot) . D. președinte. V6 rog D-lor, să lăsațl oratorele a continua. D. N. Coustantinescu. Ei bine, D-lor, acâstă biserică din BuzSu care are un fond al el și de care beneficiaZă Statul, este astă-ZI uă ruină, a adjuns un scandal, permiteți’ml espresiunea, n’are nici uși, nici ferestre, nici înveliș. EI bine, n’a ve- nit timpul ca să se dea câte-va mii de lei acestei biserice spre a se putea pune în stare de a putea servi ? Efi dar vâ cer ca din suma de 70,000 lei, sau din mal mult, căci efi am să vă propun mărirea acestei sume, să se destine uă cifră anume pen- tru biserica Banului Consiliu] comuual al Buzăului, îngrijit și perZând totă spe- ranța că Statul va da vre uă satisfacțiune acestei biserice, s’a adresat la diferi- tele guverne și le-a cerut ca cel puțin să câdă consiliului comunal acâstă biserică, pentru ca să o restaureZe el; dâră diferi- tele guverne afi pus la dosar aceste cereri, re sunt amenințate; și de aceea efi socotesc că acâstă onor. Cameră care a dat probă de mult tentimentalism pentru cultul reli- gios luteran, nu va rămânea mal îndărăt când este vorba de cultul nostru național prin urmare, se va asocia 11 cererea nâslră care este împărtășită și de D general Ma- gheru, care stăruosce pe lângă D-v. și vă râgă ca să dați uă sumă mal mare pentru monastirea Tismana, mai cu sâmă că ea numai în județul Mehedinți are un venit de 150,000 franci. Voci. închiderea discuțiunil D. M. Viadimirescu. D-lor, v’aș ruga să bine voițl să nu închideți discuțiunea, căci este vorba despre monumentele cele mal însemnate din țâra nâstră, monumente care în același timp afi și importanța lor istorică. Afară de acâsta, D ior, noi suntem datori cu atât mal mult să dăm mijlâce cel puțin pentrn întreținerea acestor monumen- te, cu cât ele, prin starea în care se gă- sesc, atestă în ochii călătorilor nesocotin- ța și disprețul cel mai vSdut ce s’a putut da vre uă dată unora asemenea monumente într’un Stat. E'i aș putea să vS vorbesc , D-lor, de monastirea Cozia, monastire care conține atâtea dieumente și rămășițele ce- lor mai glorioși Domni ai noștri. Eată pen- tru ce v’aș ruga să bine voițl a nu închide discuțiunea. — Se pune la vot închiderea discuți uni și nu se primesce. V. A. Sichlenu. D-lor am depus un a- mendament la biurou cerând 100,000 lei prntru reedificarea bisericei Precista din Focșani care se găsesce într’uă ruină com- plectă. Eu crerj uă atunci când se atinge de biserica mamei fiului omului, Maica Precista, onor. Cameră trebue să ’i dea țâ- ță protecțiunea pentru a înlătura ruina de care este amenințată. D G. Esarchu. D-lor, d’împreună cu cel alțl colegi ai mei din județul Nâmțu, v’am făcut uă propunere prin care cer a se da uă sumă pentru repararea St locaș cel mal mare din tâtă țâra, monastirea Nâmțu și chiar eram gata să vâ țiu și eu un dis- curs pentru a vS arăta legitimitatea cereri mele, însă, având în vedere argumentele a- duse de onor, preopinențl cu atâta mare e- loquență, eu vg rog a le aplica și pentru rugăciunea ee vS fac eu susținând amen- damentul meu. D. P. Grădișteuu D-lor, eîi voiii veni să vg rog, împreună cu cei alți colegi ai mei diu județul Ialomița, ca să bine voițl a da nu 100,000 franci cât cere D. Sich- lânu pentru Maica Domnului . . . I). A. Sichlfinu. Eu când cer, cer încai- lea, ca să se scie. D. P. Grădiștfinn. Deca este să cereți de la Dumnedeu, aveți dreptate, însă decă cereți de la âmenl, să fiți mai modești. Eu cer, D-lor, uă sumă numai de 5 inii franci, și acesta tot pe'ntr¹ Maica Domnu- lui, care este la biserica Slobozia, și care 630 templul se ruinedă, lumea este indignată de acest fapt, c re este un ad¹ vârât sacri- legiu. EI bine, D-lor, întreb pe D minis- tru deci cundscefdte aceste cereri ale con- siliului comunal și dâcă este hotărît să le dea satisfacțiune ? Dâcă crede D-sa că va putea veni cu un project de lege în acâstă onor. Cameră, prin care sălpropună cedarea bisericei Banului către consiliul comunal împreună cu uă părticică Ce cât de mini- mă din averea acelei biserica, care să ser- ve acelui consiliu comunal de mijlâce de întreținere de restaurare a bisericei, să ne o spună. Ear dâcă D. ministru nu crede că va putea face acâsta, atuucl să bine vo- escă onor. Cameră a primi un amendament pe care ’l propui la acest articol, și caree conceput precum urmâdă: „La art. 46 propun a se cresce sumaa- ocată la 100,000 lei din care să se repa- rede de prefereuță bisericele cari presintă mai mult interes din punctul de vedeie al situațiunil lor și rl carr ierului monumen- tal“. De aceea, vS rog D-lor, sa bine voițl a da aci dovadă de sentimentele D-v. patrio- tice. religiâ «v o.i cum le veți numi, și să vg aruncați ochii asupra unor asemenea mo- numente religiâse cari cad în ruină si cari sunt un scandal public. D. M. Buritânu. Nu sunt dintre cei ce er sporirea cheltuelilor budgetare , nu unt dintre cel ce se închin călugărilor, deră palpitând între speranța de a fi taxat de D V. Alexandrescu între credincioșii fii ai bisericei, și între tema de a nu fi ta- xat de D. ministru ai instrucțiuni că vor- besc dintr’un sentiment de strîmpt, pa- triotism, adică mai strîmpt de cât cal al stipendiștilor pentru profesiuni, palpitând dic, între acâstă speranță și temere, ’ml permit să iau cuvântul în favorul amenda- mentului D-lui Milescu. D-lor, nu sunt nici deputat al județului Gorjiii nici da nâm d’aci; însă, întâmplarea a venit ca să fac și eu uă percursiune prin acel județ și să vfidfruinâsa monastire Tis- mana, care adl cade în ruină complectă. Nu p -«ie cineva să ’și încbipuescă uă posițiu- ne mal romantică de cât posițiunea mona- stirei Tisman a și nu pâte fi un edificiu mal frumos de cât al său. Oricine o vede simp- le uă durere căci a fost și este prada ui- tări dm partea tutor guvernelor părintesc! ale acestei țări, acâstă monastire care are un venit de 150,000 franci numai în Me- hedinți. EI bine, D-lor, onor, deputat de Gorjiii, D. Fr. Milescu, propune un amendament pentru alocarea unei sume de vre uă 15 mii franci pentru a se îngriji să nu se ruinecje acâstă biserică și să nn perdă Statul mal mult ne dând acâstă sumă neînsemnată care ’i se cere. D-lor. dâcă nu suntem în sfare să mai acem aceste monumente, cel puțin să con- tribuim a le protegeîn contra ruinei doca- 27 Ianuarie (8 Februa.k; 181. este tot în aceeași maro onâre ca și acea de la Focșani, afară numai dâcă D. Sich- lânu va crede că Maica Domnului de la Focșani are mal mulțlevlavioșl de cât Mai- ca Domnului de la Slobozia. Ger D-lor a- cesle 5 mii lei fiind că monastirea Slobo- zia este amenințată să fie luată de apă. Nu este cestiunea acum să facem uă recon- struire a acestui edilicifi; însă rîul Ialomi- ța este fârte caprițios și undele sale sunt gata din di în di se ducă pe densele tâtă monastirea cu acesoriile el. V’aș ruga deră să încuviințați acest mic adaos pe care am avut onâre să le ce și altă dată ca ajutor, și D-v. scițl că multe reclamați uni s’afi făcut în acâstă privință fiind că din causa dăgadelor ce sunt pe acestă apă nu numai că județul se înecă dâră și acest? St. mo- nastire este amenințată să fie luată de apă Cer dâră, D-lor. de la mila D-v. aceste 5 mii franci pentru Maica Domnului de la monastirea Slobozia. — Se pune la vot închiderea discuțiuni și se primesce. D. președinte. D-lor, avem la biurou uă mulțime de amendamente. I). I. Codrescu Eată care sunt acele amendamente : 1) Propunem că din suma alocată îu bu- get pentru reparațiunele monastirelor, să se osebâseă 20 mii lei pentru monastirea Gozia din Vâlcea și monastirea dintr’un lemn. AI. Viadimirescu, H Zugrăvescu. II) . Propun ea să se aloce în budget uă sumă de 100,000 franci pentru reeditica- rea bisericei Precista din Focșani. A. Sichlenu III) . Propunem a se manține suma de 10,000 lei alocată în budgetele anilor tre- cuți pentru reconstruirea monastiril Nemțu până la complectarea lucrări. E. Filipescu, G. Rosnovanu, A Teria- chiu, 7. Sturza, G. Esarchu, B. Ghergheli. IV) . Pe lângă suma de 80 mii lei pro ■ pun a se adăoga 5 mii lei pentru reparația monastiril Slobozia dm Ialomița. P. Grădiștenu. Comisiunea aavutdejaîn vedere asemen“ amendamente, ea nu a aștepta; - --V ' i • în Cameră pentru a ’șl da sâmă țde neapă- rata trebuință ce este de a se repara tâte monumentele însemnate din țâră și din cari unele sunt de uă importanță istorică fârte mare. Cu tâte acestea comisiunea dincau sa stări financiare, nu a putut aloca spre acest scop în budget uă cifră mal mare ca aceea de 70 mii franci, atrăgând însă a- tențiunea D-lui ministru și recomandându’I ca acâstă sumă să uă înirebunițele în re- parați un ia acelor mon «mente vechi cari au mal multă nevos de asemenea reparațiune. Intre acestea comisiunea a semnalat ve- 631 7 ianuarie (8 Februarie) 187 ’ chiul și însemnatul monument Tismana, care este mal ruinat, al cărui acoperemânt e dus și care s’ar ruin> cu totul dâca s’ar mal lăsa în starea de astăzi; asemenea și monastirea Nemțu la care re, *rațiuuile sunt începute și pentru cari D ministru a fost și este rugat a aloca suma necesară pentru terminarea lor. Comitetul dâră respiuge tdte aceste a- mendamente, menținând cifra propusă de densul spre a fi întrebuințată în sensul ce avui onâre a arăta. — Se pune la vot fie care în parte din amendamentele propuse la acest articol și se lespingfi Art. 47 se adoptă fără discuțiune. Se citesce art. 48, pensiuni mensuali în tâtă țâra. D .'.Fleva Nu voift fi eu care să nu recuuosc că societatea este datâre să vină în ajutorul nenorociților acelora mai cu sâ- mă care sufer de nisce maladii care nu sunt primite în spitalele nâstre, și tocmai îna- cest scop ’ml permit să vă fac uă propu- nere. Suma ce dă Statul din fondul milelor nu este esagerată în raport eu venitul general al Statului. Nenorocirea scițl care este? E că sistemul pentru asistența publică este r 5u, din acâstă sumă s’a luat de obicei să se facă pensiuni, și fiind că deea este ci- neva care să vadă răii, guvernul este caro vede îu tot dauna mai rău, de aceea se în- tâmplă că acel care în adevăr se găsesc în suferințe nu primesc nimic. Iată, D-lor, care este idea mea în acestă privință. Mai ântăifl să mărturisim un adevăr, că asistența publică în cea mai mare parte este dată nenorociților din capitală, așa în cât mulțl nefericiți de prin județe nu sunt în posițiune de a avea nici un fel de ad- jutor; prin urmare Statui, care represintă țâra, iar nu numai capitala, în privința a- câsta cred că nu ’și a îndeplinit datoria sa cum ar trebui. Cum am putea să ajungem în realitate a da un ajutor acelor săraci cari sunt în mi- seria cea mal mare și cari nu găsesc nici măcar unde să ’șl plece capul, căci și în- tre săraci trebue să facem uă gradațiune, pentru că alături cu aceea cari se plâng că mor de fâme se găsesc alții cari sunt și paralitici,—și înțelegeți D-v. că Statul nu pâte hrăni pe toți săraci, căci deci ar fi ca să hrănescă pe toți săracii, atunci ar trebui ea tot venitul Statului să mârgă nu- mai la asistența publică. Ei bine, peutru acâsta am onâre a propune următâre i ideă pe care vă rog să o împărtășiți și D-v., respectând suma de 8,000 lei care se pune la disposițiunea mitropolitului țărel, pen- tru că scițl D-vâstră că sunt posițiuni în cari cine-va aflându-se, asemenea cheltu- ell ’I sunt impuse în un mod imperios.... întreruperi). Iu adevăr, când un mitropo- lit de al nostru s’ar găsi în străinătate, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI s’ar iniempia ca să alerge la dânsul mulțl nenorociți spre a ’i cere ajutor, pentru că tot-d’a-una ideea preotului este ideea ab- negațiunel, este idea sacrificiului, este idea traiului pentru alții, âră nu pentru sine La mine chiar a venit cine-va astă-di i să ’mi câră un ajutor pentru facerea unei biserice. Am mărturisit că în posițiunea în care mă aflu nu sunt îu stare a face un asemenea ajutor. Dar vă întreb daca acești âmenî, care afi venit la mine s’ar fi dus la mitropolitul, putea el să le refuse un ase- meuea ajutor ? Negreșit că nu. De aceea dic că, respectând suma de 8,000 lei, și încă rugându-vă să converiiți a o lidica la 10,000 lei, respectând ase- menea și suma de 4,000 lei pentru între- ținerea invalizilor de la monastirl, voiu propune uă ideă, pe care ’mi permit a o desvolta înaintea D-vâstră. Nu ar fi bine ca din suma de 268 000 lei să distragem uă parte care să repre- sinte anuitatea unul capital cu care să clă- dim două ospicie de invalid!: unul în Bu- curesci și altul în Iași? Mal dilele trecute a venit la mine un sculptor român lovit de uă bâlă fârte ne- norocită, aceea a epilepsiei. Acest nenoro- cit ’ml dicea : nu cer nici un ajutor, cer numai acest mie ajutor ca să am unde să fiă îngrijit, căci în spital nu sunt primit. L’am recomandat la spitalul Brâncove- nesc, și fac apel la D. epitrop al spita- lului Brâneovenesc, dacă se pâte să pri- mâseă pe acel om, și i s’a respuns că nu pâte să ’l primâseă fiind-că bâla de care sufere nu este uă bâlă acută, ci chronică. In nici uă țară din lume nu se pâte să nu fie ospicie peutru invalizi. Dacă noi am avea asemenea ospicie, am fi în posi- țiune să controlăm dacă acela care cere a- sistența publică, o m rită și nu abusâdă de densa prin protecțiunl, prin favâro, ceea-ce se întâmplă adesea, că priu ase- menea mijlâce mulți ’șl procură uu traiă mal bun, pe când alții se află în miseria cea mal mare. Efi propun ca din acâstă sumă să se distragă 68,000 lei, care represintă anui- tatea unul capital cu care să se pâtă con- strui uu ospiciu în Bucuresci și altul în Iași. Dar mi se va Zice ■ După ce al făcut acele ospicie cu ce să le întreții ? Atunci respund că s’ar putea face uă anquetă îu privința tutulor săracilor cari primesc a- sistență, și s’ar vedea între el, cari sunt în realitate acel care trbue să aibă asis- tența publică, și cari nu, și în acelaș timp s’ar primi aceia care se târăsc pe drumu- ri, cari nu afi mijlâce de esistență, care nu pot cere pe drumuri cum sunt cel parali- tici. cum sunt cei bătrâni. Mi s’ar Zico . dar dacă s’ar lua 68,000 lei din cutia milelor, ar trebui ca suma acâsta să se ia din acei bani care se dafi mensual în ajutor. Aci respund că dacă s’ar face încă uă anquetă s’ar găsi mulțl cărora ar trebui să le refusăm asistența publică. Și dacă mi s’ar Zice ca îo urma anquetelor făcute asur ra tutulor cari primesc ajutâre, s’ar găsi că toți merită asistență, atunci pro- pun să se facă uă concurență între dăușil: toți să concurgă la ajutorul vecinului sâfi nenorocit, prin urmare cu uă reducțiune ce s’a face, s’ar crea aceste done stabili- mente pentru iuvaliZL Iată care este amendamentul ce propun: ca din suma de 268,000 lei să se distragă 68,000 lei cu destinațiune de a se putea Zidi două ospicie de invaliZi. D. G. Chiț», ministru cultelor și in- strucțiunel publice. D-lor deputațl, onor. D. Fleva a fost forte grăbit când a Zis că asistența publică este slab represeutată la noi îa budgetul Statului, în raport cu ve- niturile generali ale Statului și în raport mal cu sâmă cu veniturile secularisate ale stabilimentelor piose, car! au fost ’oUt>- de generoșii noștri străbuni cu averi în- semnate, cu condițiune și cu obligațiune mal cu sâmă de a face caritate publică. Prin urmare, cu totul de ac >rd cu D. Fleva, vă declar și eii că acâstă sumă de 268,000 pentru tâtă țâra este tot ce se pâte mai puțin. Am fi dorit să urcăm a- câstă cifră, dar nu am putut, diu cause lipsei îu care ne aflăm. D. Fleva veni de propuse uă idee forte admisibilă, atât diu punctul de vedere al motivelor el, cât și chiar din acela al pu- nerii el în aplicați une. Dar să mă crâdă D. Fleva ca acâstă idee ar trebui mal se- rios studiată și ar trebui realisată prin uă lege pentru facerea acelor stabilimente unde să se strângă acel nenorociți care în adevSr merită acâstă asistență, și cari pâte nici nu pot să o primâseă în casele lor, nici nu pot să întindă mâna pe uliță. Efi promit D-lui Fleva, precum și D-v. ca să mă ocup de acâstă cestiune împreună cu D-sa, și să aducem un project de lege pentru crearea a douâ, trei ospicie, nu cu cheltuell nuol, ci cu uă distragere, ca să Zic așa, a unei părți, a unei a decea părți din acâstă sumă, âră nu cum propune D. Fleva ca să se facă uă reparlițiune între săraci, sau printr’un împrumutcu anuități. D. C. T. Grigorescu. Este Pantelimonu peutru săraci. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice. Și la Iași sunt informat că este un asemenea institut. Acum permiteți’mi să adaog două cu- vinte despre modul de repartițiune a aces- tor mili. D-lor, vă declar că îndată ce am venit la minister, informându-mă că distribui rea aⁿestor mili nu s’ar face într’un mod just și equitabil, am socotit a numi uă comisiune de anquetă compusă de cinci persâne onorabili îu fie-care culâre a ca- pitalei, care ati avut buna-voiuță să mârgă MONITORUL OFICIAL AL KUMAN1M desavantagiosă, căci china localului în care se află s a sporit. Ca să pâtă eși la capăt anul trecut, a fost ajutată de D N. Crețulescu din fondurile bisericel Crețu lescu din Bucuresci, căci fără acest aju- tor ar fi trebuit să se închidă. Acâstă ca pelă este necesară în Lipsea, fiind-că acolo sunt comercianțl și școlari români, și cre- știnii de acolo ati trebuință de ajutorulu- nui preot român. -Vă rog dar, să admi tețî amendamentul meu D. M. Burileanu. Două cuvinte numai voesc a <)ice ca să liniștesc pe D. Mărgă- ritescu D-sa spune că subvențiunea aces- tei capele a fost mal ’nainte de 400 gal- beni, și că din reduceri în reduceri a ră- mas acum la 4 000 franci. Mal ânteiii di- ferința nu este mare între între 400 gal- beni și 4.000 franci, al douilea trebue să ținem socotâlă că atunci când s’a dat 400 galbeni pentru susținerea acestei capele, pâte că financele nâstre nu erați în situa- ți unea de adl. Uă altă considerațiune de natură să vă liniștească pe D-v. toți, este și acesta: în Lipsea e un popor fârte civilisat și avut, poporul german, el bine, socotesc că acest popor va fi condus de nisce sentimente de larg patriotism ca și guvernul și Camera nâstră, și precum noi am dat uă subven- țiune, capelei Luterane din Bucuresci, so- cotesc că și poporul german din Lipsea, va da uă subvențiune capelei nâstre de a- colo. (Intrerupțiuni, sgomot). Voci. închiderea discuțiunel. D. P. Cernătescu. Vă rog. D-lor, să lăsați să mai continue pucin discuțiunea, și să ’mi dați voiă să vă dovedesc în câte- va cuvinte că e de prisos acâstă capelă, și âtă de ce Acestă biserică din Lipsea, ’și avea rațiunea sa de a fi atunci când ne- guțătorii români nu mergeau la alt târg să ’și procure mărfurile de cât numai a- eolo. Astăzi el merg mal toți la Viena, Paris, Londra; și prin Lipsea abia trec. Dacă dar, nu sunt alte motive pentru’care să se dea acestă subvențiune de cât ace lea că acolo se află mulți neguțători ro- mâni, propun ștergerea acestei sume. — Se pune la vot închiderea disf’nțiu- nei și se primesce. Se pune la vot amendamentul D-lui Cernătescu și se respinge. — Se pune la vot amendamentul D-lui Mărgăritescu, în următâ.-ea coprindere și se respinge. „Subscrișii propunem ca subvențiunea capelei din Lipsea, să fie de lei 5,000 în loc de 4,000, după cum este trecută în projectul de budget pe anul 1877, fiind-că chiria localului îu care este capela s’a în doit.“ D. Măr gările seu, Stancu Bechianu, N. Hagi Nicola, N. 1. Bujoreanu, G Rado- vitz, I. Vilacros. 632 din casă în casă să cerceteze tdte condi- țiunile de esistență ale persânelor care se bucură de asemenea pensiuni mensuale Tot ast-fel am făcut și pentru restul țărel, adresându-mă la prefecții și la primarii orașelor pe acolo unde se trimetâii aseme- nea pensiuni și vă mărturisesc că resul- tatul acestor cercetări făcute de meni fârte onorabili și nesupuși nici unul fel de bănuială, a fost că nam găsit de refăcut, n’am găsit de îndreptat nici chiar în pro- porțiune de 10 la sută, cu tâte scomotele ce se respândâti. ast-fel că pot afirma îna- int“a D-vâstră, fără să mă ascept la uă dfsmințire, că toți care aii uă mică pen- siune merită să o aibă. Este în adevăr uă nenorocire că nu putem da la mal mulțl, căci trebue să scițl că sărăcia a ajuns la uă mare proporțiune, în cât ar trebui să avem fonduri mult mal mari ca să mal în- tindem acestă asistență. Dacă crede onor. D. Fieva că cu tâ'.e aceste anquete, cu tâte aceste măsuri ale mele, s’aii mal strecurat ceva nedreptăți, să biue-voiască a mi le declara în parti- cular, nu dic aci, și eu promit tâtă bună- voință ca să fac și alte cercetări, să luăm și alte măsuri, și cum vă spuseiu, am ales tot ce a fost mal onorabil ca să facă aceste cercetări și nu s’aii putut face de cât fârte puține îndreptări. Cât pentru repartițiunea în general, âtă cum se face : din 268,000 lei sedă76,000 în Bucuresci, 68,000 lei la Iași și restul în cele-alte județe ale țărel. Apoi vedeți D-vâstră că uă sumă ca acâsta la atâția nenorociți este tot ce se pâte mal puțin. De aceea vă rog ca luând act de declara- țiunea mea în privința propunerel D-lui Fieva, să votați acâstă cifră ast-fel cum este propusă în budget. —Se cere închiderea discuțiunel și pu- induse la vot se primesce. — Se pune la vot art. 48 și se primesce. — Se citește art. 49, ajutâre din fon- duri monastirescl. D. I. Codrescu. D-lor, aceste ajutâre care se dati după testamente, erau despăr- țite în diverse capitole ale budgetului dar comisiunea le-a grupat tâte într’unul sin- gur care este acesta și a făcut un stat se- parat, sub numire de statul No. 5... Voci. La vot. Se pune la vot suma pentru ajutâre de la monastirl și se primesce. Articolul subvențiunii la capela din Paris, se adoptă fără discuțiune. Se citesee articolul subvențiunii la capela din Lipsea. D. D. Mărgăritescu. D-lor, capela ro- mână din Lipsea care mai înainte avea uă alocațiune budgetară de 400 galbeni, din reduceri în reduceri a ajuns la 4,000 franci. Anul trecut acâstă capelă română a fost amenințată a se închide din causa insufi- cienței foudulul cu care se întreține. Anul acesta s a găsit într’uă posițiune si mal i iantiafie j eroinafie) 187/ Se puue la vot cifra de 4,000 lei din budget și se primesce Se citesee paragraful pentru subvențiu- nea sântului Iân din Suceva. D. A. Vizanti. Am luat cuvântul ca să fac apel la D v., să mențineți cifra alocată în budgetul anului trecut pentru monasti rea Giurgenil... (întreruperi, sgomot). Voci. Acest capital e relativ la altă bi serică. —Se dă citire următorului amendament „Propunem Ța se menține subvențiunea schitului Giurgenil, județul Roman, în su- ma de 4,500 franci, cum a fost și anul trecut. “ A. Vizanti, G. Misail, G. Exarcu, G. Maghe.ru, I. lonescu, L. Eraelide, G. Ră- descu. D. I. Codrescu. D-lor, între subvenți- unî date monastirelor, era și una de 4,500 lei, pentru schitul Giurgenil. Comisiunea budgetară, având în vedere strâmtorarea financiară de astădi a suprimat acâstă sub- vențiune, fiind de părere ca maicile de aci, potrivit cu legea secularisărel, să mârgă a face parte din alte monastirl. D. Â. Vizanti. D-lor acest schit con- ține un număr de vr’uă 40 sau 50 de că lugărițe ajunse la uă vârstă fârte înain- tată. Dacă subvențiunea acestui schit s’a suprimat din punctul de vedere al centra- lisărel călugărilor, atunci să ’I centrali- săm pe toți, dară nu înțeleg ca pe unii să ’I menținem și pe alții să ’I desființăm și să ’I lăsăm proletari pe ulițe. Acâsta nu e bine, nici cuviincios și nici nu a putut intra vr’uă dată în sentimentele acelora care a dăruit bisericilor sume mari pe care Statul le a luat în posesiunea seașipecari D-v., acum le drămuițl cu dramul. Cum voiți D v., să lăsați pe drum nisce bătrâ- ne cari nu mal pot munci pentru a se hră- ni? Nu e vorba aci de nisce bărbați cari, orl-cum, s’ar mai putea hrăni, dâră de ni- sce femei și încă bătrâne. Sunt și eu, D-lir, pentru economii, dar pentru economii acolo unde se vor putea face, aci însă vă rog să mențineți acâstă sumă chiar peutru demnitatea acestei Ca- mere care nu cred eă pâte voi să facă uă economie ne însemnată suprimând ajuto- rul unor femei bătrâne cari precum am mai dis nu se mal pot hrăni prin munca lor. D. G. Chițu, ministrul instrncțiuuel publice și al cultelor. D-lor, ceea ce ați votat D v., la paragraful precedent unde se menționâaă și de schitul GiurgenI, a fost un ajutor a câtor-vapersâne din nisce fon- duri anume destinate pentru acâsta prin disposițiunl testamentare Aceste persâne sunt descendențl al do- natorilor cari a stabilit prin testamentele lor că nâmul lor când va avea trebuință, să se bucure de un ajutor din acest fond. EI bine, ce vi se cere a^i de onor D Vizanti ? Vi se cere ca să dați uă subven- țiune de 4,500 fr., care s’aii dat și anul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 633 27 Ianuarie (8 Februarie) 1877 trecut, schitului GiurgenI, âră nu unor persdne anume sau descendenților unor donatori. Onor, comisiune budgetară ne fiind bine informată de condițiunele esistente ale a cesțui schit, a suprimat cifra dincausade economie. EU, chiar, propusesem supri- marea ei fără să scifi dre-care împrejurări pe care acum le am aflat și pe care vi le comunic ca să le scițl și D-v. Acest schit de maici are, D-lor, uă avere proprie a sa uă moșie cumpărată de aceste maici sau de mumele lor, care a adunat cu talerul prin țeră, împinse de spiritul acela de a înființa un asemenea aședământ. Ei bine, 'multe din acele maici care afi donat acest schit și a contribuit la înfiin- țarea lui esistă chiar astădi, sunt acolo, și prin urmare dacă D-v ați suprima a- câstă subvențiune, pdte că le ați pune îu posițiune de a revindica fondul lor, pen- tru că ele nu sunt numai descendente ale vechilor donatdre, dar sunt chiar autore ale acelor fonduri. De aceea, D-lor, cred că comisiunea, dacă ar fi avut aceste in- formațiuni nu ar fi suprimat acâstă sub- vențiune, pe care vă rog să o mențineți. T Codrescu. D-lor, comisiunea a avut cunoscință de faptele acestea, însă având în vedere legea secularisărei, a cre- zut că acesta trebue să intre în regula co- mună. D-v., dacă voițl să faceți alt-fel, co- misiunea nu se opune. — Se pune la vot amendamentul D-lui Vizanti și se adoptă. — Se citesce paragraful privitor la sub vențiunea schitului român, din muntele Athos și se primesce. Se citesce paragraful privitor la subvențiunea bisericelor sărace după sta- tul No. 6. D. A. Vizanti. D-lor, în budgetele ani- lor precedențl se specifică anume fie-care biserică din ce localitate era, în acâsta nu se specifică; însă dacă vă veți daostenâla să citiți și budgetul anului trecut, veți vedea că cea mai mare parte din aceste bi serice sunt din capitală. Nu dic că aceste biserici să nu fie ajutate, insă fiind-că este uă pungă comună a țerei, fiind că cu toții suntem fii ai aceleiași țări, aș dcri ca și în privința punctului acestuia să nu fim așa de centralisatorf, ca predecesorii noștri. Aș dori, D-lor, să acordăm câte ceva și bisericelor sărace de prin provincii, mai cu sâmă acelora care sunt monumente vil alte glorii străbune Numai Ștefan cel mare, D-lor, a fondat 40 de biserice și cea mai mare parte din ele sunt amenințate de ruină. , ministru al cultelor. Ștefan cel mare are biserica de la Piatra. D. A. Vizanti. Eii nu propun adaose, mi se pare însă că la unele să dă prea mult, ast fel am găsit de esemplu biserica Domnescă căreia ’I se dă 1,800 lei. D. ministru al căitelor Acesta este i cathedrala din Târgovisce D A Vizanti. Apoi atunci iau de esemplu biserica Oțetaril, căreia i se dă 500 lei, și efi cred că s’ar putea reduce de la fie-eare câte ceva spre a putea veni în ajutor și altor biserici care sunt tât atât, dacă nu și mal sărace. Ast-fel este bise- rioa Sf. lân din Vaslui, «are este un mo- nument cu care se fălesce acest oraș și care chiar astă-dl în privința teritorului este proprietatea unei persâne private Mal tdte orașele și orășelele mici care se află în condițiunele acestea sunt înghesuite de străini și bisericele de acolo nu pot avea ațâți enoriași cât le-ar trebui ca să pdtă fi întreținute prin ofrandele lor. Cum diceam D-lor, în Vaslui, care a fost odată reședința de predilecțiune a lui Ștefan cel mare, nu a mal rămas din mo- numentele vechi de cât uă biserică care este în stare miserabilă, prin urmare vă pro- pun să dați acestei biserici un ajutor cel pucin de 200 lei pâ an, și pentru acesta nu vă cer un spor, ci vă cer să fiți drepți și equitabili și din ajutdrele cele acordați altor biserici, să reduceți 200 lei și să ’l dați la aceste biserici. D. N. Nicorescu. D-lor, tot-d’a-una am înțeles ca subvențiunele din budget ce se dau diferitelor biserici din diverse loca- lități, represint uă adevărată anomalie ce nu ’ml o pot esplica alt-fel, de cât prin uă clironomie păstrată din timpi mal vechi. Aceste subvențiunl văd că nu se dau de cât la bisericele din Bucuresci și de prin alte orașe de reședință, și daea este vorba ca aceste subvențiune să se dea biserice- lor care sunt sărace, eu ve propun să dați ajutâre la acele biserici de prin sate cari sunt adevărat sărace unde âmenil nu sa pot duce din causă că nu au cu ce să se întrețină. Așa dar, dacă voițl să faceți ge- nerositate și larghețe cu punga țărel, face- ți-o în privința acelor biserici care sunt în adevăr în lipsă de mijldce, căci cele de prin orașe au tot-d’a-una mai multe resur- se de întreținere de cât cele de prin sate. Dar pentru că acesta nu se pdte face faciă cu penuria în care ne aflăm, cer suprima- rea tutora acestor snbvențiuni. D. B. Ghergheli. D-lor deputațl, văd că D v. ați adoptat un sotu de mii i în sensul cum cere D Vizanti. Aș putea să vă cer și eii milă, de dre-ce ați admis a- cest sistem, pentru biserica Sf. Nicolae, din Dorohol, clădită tot de Ștefau cel Mare, și care este fdrte săracă; sunt de părere ansă să lăsăm dreptul de a cere milă mo- nahilor, iar noi să închidem discuțiunea și să mergem înainte cu lucrarea. D. I. Codrescu. Comisiunea menține lucrarea sa și respinge amendamentul D- lul Nicorescu , căci aceste cifre aii figurat tot-d’auna în budget și crede că ori cari ar fi greutățile ndstre financiare, trebue a se respecta subvențiunile acestea. In privința amendamentului D-lul Vizan- ti, D-sa dice ca să se dea și la alte bise- rice din provincii, dice ca se se scadA de la bisericele din Bucuresci, der nu arâtă de unde, cum, și cât; și cum ast-fel s’ara- duce în realitate un spor de cheltuială, co- misiunea nu admite amendamentul D-sale. —Se pune la vot amendamentul D-lul N’corescu și se respinge. —Asemenea se respinge amendamentul D-lui Vizanti. —Se pune la vot Statul No 6 din bud- get și se primesce. —Subvențiunea pentru gimnasiul bise- ricii St. Nicolae din Brașov, se adoptă. —Se citesce art. 51, scoli comunale ru- rale. ! D P. Buescn. Avem aci înainte D-lor. învățământul țăranilor, adică învețământul acelei clase care în tot-d’auna a muncit mult, a dat mult și în schimb a primit pucin. Voesc să atrag atențiunea D-lul mini- stru al instrucțiunii asupra actualei orga- nisărl a acestui învățământ; voesc să’I amintesc că tdte sacrificele făcute în timp de mulțl ani pentru acest ram de învăță- tură au fost risipite îa dadar, pentru că numai carte n’a învătat țăranul nostru. EI bine, decă acâstă sumă, fdrte însem- nată de vom aduna tot ce s’a cheltuit în ațâți ani, s’a risipit fără folos, e bine ca onor. Camera să atragă în fine atențiunea mi- nistrului ca să ia disposițiunl seridse în acestă privință. Am vă-lor,dupe secularisarea averilor de mâna mârtă tâte veniturile acestea să varsă în casa Statului, întreb dâr din aceste însemnate ve- 'lurl, drept este a seda uă sumă de opt mt liâue numai pentru instrucțiune și culte, și mai ales săcuvineca pentru învățământul poporului să nu se afecte de cât numai suma de 900,000 lei? Vedeți, D ior, că chiar acâstă neînsemnată sumă de opt miliâne nu e drept repărțită, și nu mă pâte anto- torisa ca să dic că de și acest budget este mic, dâr cel pucin el este drept. Când văii că acâstă onor. Cameră votâ- dă 880 lei lâfă unul camerist și 440 lei unul rândaș, și unui profesore, care are chiar dreptul gradațiuneî, i se dă uă re- munerați une mal mică, sunt în tot dreptul meu a dice că numai dreptate nu pâte fi acâsta. Plătesce pe un om bine și apoi pretinde acelea ce trebue se ’I pretindl. In privința seâlelor normale, nu trebue D-lor, se c edeți că tâte aceste scâle care sunt înființate, cum și acele ce aii a sa mal înființa , ne vor da resultatele la care noi ne așteptăm. Pâte scâla normală Carol din Bucuresci, care precum scițl D-vâstră are profesori ca Laurian, Macsim, și alții, va produce buni învățători; dâr scâlele acele cari aii sau ar avea profesorii de mâna a doua nu cred că vor da un resultat satis- făcător. D-lor, în acest budget văd trecut un nu- măr de 1,300 profesori pentru învățămân- tul primar. Ei, când acești toți și ar face în consciință datoria lor mal tâtă țâra ar fi învățată; dâră nu aste priveghere, și aci mă unesc cu D. Buescu, și dic : da trebue privighere pentru ca toți să ’șl facă dato- ria lor. Dâr, D lor, eu 360 lei lâfă pe an nu se pâte avea un bun profesore; căci uu vătaf de moșie are mai mult, prin urmare ori- cine preferă să prășâscă porumbul pe câmp de cât să îmbrăcișese în asemenea condițiunl cariera de profesore. In facia dâr a acestei sume de 940 000 franci repărțită în două ^categorii profe- sori, unii cu 420 lei pe an, și alții cu 380 pe au, „dâca voițl a face ceva pentru instrucțiunea poporului, oii viu a vă propune nu adaos cel pucin de jumătate milion. în care să se plătâscă profeso- rilor celor din scâla normală uă 'lâfă cel pucin de 1000 lei pe an; și în înțe- lesul acesta voiu propune uu amenda meut, care dâca se |va admite de onor. Cameră apoi eu voiu cere ase face exame- ne fdite rigurâse pentru profesorii cari se vor numi la aceste scâle și chiar peutru acel ce sunt înființate voiu cere afisupuși la un nou esamen și daca nu vor merita să ocupe acele catedre să mârgă înapoi la șcâlă să m I învețe carte. Mă adreses la guvern și’l rog să stăraâseă a face să se aplece cu sfințenie principiul obligativi tățl, dâca nu pentru tot anul, cel puțin pentru patru sau cinci luni începând le eu tâmnă și penă spre primă vâră. Nu pre- tind D-lor învățătură multă la șcâlele rurale; cer numai ca fii poporului, fii țăra- nulul să scie cel puțin să citâscă și sa scrie și să nu credeți că dându-le acâsta dațl puțin , căci cu modul acesta vor fi puși în posițiune do a sci cum să și con- ducă interesele salo. In privința sumei de 15,000 lei alocată peutru cumpărare de cărți de șcâlă, uu voiil dice nimic; n’avem cărți, nu avem prin urmare ce face cu uă sumă mai mare. Am vădut uă carte, si a- ceea din nenorocire în limba nemțâscă. Eti nu sciti nemțesce dâră mi s’aii spus de ci ne-va. că acea carte se numesce prietinul tinerimei și este uă carte de cetire fârte importantă; aș dori dar ca acâstă carte să se pună în mâna școlarilor. Voci. Este tradusă în românesce încă de la 1842. D. I. loneseu. Pe lângă aceste ar tre- bui se aibă și un catechismu. D-lor, ilustrul economist Jsan Baptiste lasy este opiniune că Statul nu trebue se dea bani de cât pentru șcâlele primare, ca se pâtă poporul îuvăța se scrie și se ci- tâscă. El adaogă că învățământul secun- dar se pâtă urma pe acei cu mijlâce și care aîi trebuință de dânsul. (întreruperi) Meseriele, D-lor. nu se învață în șcâlă : țiganii nu au învățat în șcâle politehnice și cu tâte acestea potcovesc prea bine caii. Altele sunt mijlâcele prin care se do- bândesce cunoșcința meseriilor, și dovada este că cu tâte scâlele nâstre de meserii D-vâstxă ați votat bursa în străinătate pentru asemenea elevi. D-lor. trebue să scițl, că noi am avut industrii fârte desvoltate în țâră. Când eram inspector de agricultură, vă mărtu- risesc că am admirat lucrările industria- șilor noștri de la exposițiunea din Crajova șidin Focșani, fără ca acești industriași să fi învățat Ia ver uă șcâlă. Mal dăunăqil am căutat să cumpăr un zarf, și nu am putut găsi; pe când altă dată cele mal frumâse lucruri bisaricesci: can- dele, evaugelil, etc., de care avea trebuință sântul Munte și alte monastirl, tâte acestea erați făcute îu Bucuresci, căci în Bucnrescl era industria de argintărie cea mal renu- mită din tot Oriental, industrie c re adl numai esistă. Asemeuea am admirat măes- tria zugravilor uostri când am vădut pe unul lucrând la patru icâne fără ca el să fie trecut prin ver uă șcâlă da pictură. I) președinte. D-le loneseu, văd că pre;. vă întindețl mult asupra acestei cestiunî. D. I. loneseu. Este de trebuință, pen- tru ca să dovedesc că s’a dat mult pentru instrucțiunea secundară, și nu s’a dat acolo unde economiștii 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 27 Ianuarie (8 Februarie) 1877 ințat tâte mijlâcele ca să lovescă în gim- naste, în licee și în universități. I). P. Ghica. Aceea n’aii dat nicT scoli primare. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Ba am dat, și vă voifi arăta cum. Eii, D-lor, nu împărtășesc asemenea teo- rii, care sunt departe de a fi democra ice și liberale. Eu consider învățământul pu- blic în România ca un tot, ca uă unitate compusă din deosebite părți iudivisibile, care părți numai când ar fi bine combinate, bine concepute și regulate, numai atunci acel tot va prospera, și fie care parte va fi în armonie una cu alta; eră nu cum ijlice D. lân lonescu. Decă ar fi să vă daîl uă imagine, să vă represint printr’un esem- plu părțile din care se compune învăță- mântul public în general, ași dice că el se asemănă cu un arbore care are rădăcina lui, trunchiul lui, crăcile lui, care fac flori, și dă fructe. EI bine, nu înțeleg să se pâtă presupune un arbore numai cu rădăcină, dâră fără trunchifi, fără crăci, și care să facă flori, și să dea fructe. D. I. lonescu. Susțineți acâsta cu uă au- toritate de sciință, ca un economist poli- tic, dâră nu numai cu vorbe. Eu v’am citat pe Jean Baptistey Say care este autoritate sciințifică; citesă’ml și D-ta un autor. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Decă Jean Baptistey Say va fi scris , va fi susținut unde-va ceea ce ne spune D. lonescu , atunci ’l declar de pe acum că este uă tombateră. (Sgomot.) D. 1. lonescu. La cuvântul de tombate- ră, răspund cu: ingnoranță, și încă igno- ranță grâsă băcănâscă. (Ilaritate.) D. președinte. Vă rog, D-le lonescu să nu întrerupeți • D-vâstră n’ați fost în- trerupt. D. ministru de culte și instrucțiune publică, țiicâm, D-lor, că dâcă Jean Bap- tistey Say va fi susținut în ver uă carte a sa, că învâțământul public, pe care efi l'am asemănat cu un arbore care are rădăcină, trunchifi, cră'I, flori și fructe, trebue să fie desvoltat numai la rădăcină și vârful săfi, cari sunt șcâlele poporului, și uni- veisitatea, fără a îngriji și de trunchifi și ramuri, care este învățământul secon- dar, ’l declar de tombatera. (întreruperi). D. Magheru se supără, crezând că efi am dis că D. lonescu e tombatera. Nu, D-lor, D sa e bătrân, dâră nu e tombateră. (Ilaritate). ț)ic dâră, D-lor, că solicitudinea nâs- tră trebue să îmbrățișese tâte ramurile în- vățământului public, pentru că numai așa se pâte consolida învățămâtul public în România. Acum suntem la o ramură principală a acestui învățământ, la învățământul pri- mar rural pe care eu ’l consider ca vârful arborelui, âră trunchiul este universitatea, șcâlele superid e. (întreruperi). certificat constatator că afi trecut tâte cla- sele șcâlei normale. Unu singur dintre aceștia nu ar putea veni înaintea D vâstră să se plângă că nu a fost numit învățător sătesc.... D. N. Fleva. Este unul care a fost ?pre- miat, dâră pe care nu’l ați numit din cau- să, se <)ice, c$ ⁿu are ^sta legală. D. ministru al instrucțiunel publiee. Vă rog, D-le Fleva, să’mi spuneți numele aceștuia. Efi am căutat înadins; am cerut la toți revisorii să’mi comunice dâcă mai a rămas fără a fi numit veri unul pe unde va și mi s’a răspuns că nu mal e nici unul. Așa deră, Dior, vă întreb: sunteți D-vâs tră de opiniune că e bine numai să ne dăm aere și să cântăm pe tâte tonurile că am încuragiat învățământul popular, democra- tic, că am pus în budget înființarea a 500 scâle rurale și atâta tot? Numai pentru satisfacțiunea acestei ambițiuni, dupe mi- ne condemnabile , ca să înscriem în bud- get cifre, pe când în realitate să nu avem de cât mai pucin! învățători cu modesta lâfă de 30 fr. pe lună, pentru acâsta sun- tem noi chiămațl și trămiș! aci ? Adevă- rul e că nu putem plăti de cât uă modestă sumă acestor profesori; localele sunt fâr- te prâste și nu se pot ține lecțiuni în ele, chiar dâcă copil ar veni la scâlă Prin ur- mare cred că nici onor. D. I. lonescu, și nici un alt român bine intenționat, nu ar primi să se facă acâstă fanfaronadă păcă- tâsă și culpabilă, numai pentru că . . D P. Ghica. Sunteți prea sever în ex- presiune cu noi. D. miniștrii al cultelor. Rog pe D. Pantazi Ghica să bine-voiască a mă as- culta , fiind că nu voesc să se creese ra- porturi echivoce între mine și D-sa. Eu am dis că ar fi uă fanfaronadă cul- pabilă și păcătâsă dâcă noi am primi să mărim cifra învățământului rural, numai pentru ca să se pâtă presenta din partea ministerului, la un loc âre-care, înaintea țăre! safi înaintea Domnitorului un raport, fie chiar și tipărit, în care să se dică : â- tă am înființat în tâte comunele scâle po- porale rurale ; învățământul merge de mi- nune, progresul și libertățile sunt asigu- rate; numai avem nimic de dorit ! Apoi un asemenea om ar avea să se temă de în- trerupțiunea saii de denunciarea unul pre- ședinte al Camerei, cum este președintele nostru, care ’l-ar putea dice . Ce .el 1 D- ta umbli cu înșelăciune’ După ce-al re dus numărul comunelor de la 3000 la 100; lesne ți-e să dicl că ai în tâte scâle I S’a dis, D-lor, că seâla de la CălinescI, unde să învâță carte , noi am desființat-o acum. D. Ion lonescu. N’am dis așa, am dis că acâstă scâlă s’a desființat și acum um- blu de 6 luni s o reînființes, și nu p t. D. ministrn cultelor. Etă, D-lor, cum stă lucrurile în privința acâsta. Seâla de la CălinescI s’a desființat cu ocasiunea a- O voce Nu putem avea națiune, fără instrucțiunea poporului. (Sgomot). D. ministru de culte și instrucțiune publică Acum D-vâstră cjiceți că de ce dăm numai 900,000 lei pentru acâstă ra mură a învățământului, pe când dăm pa tru miliâne pentru universități pentru șcâlele secundare, pentru primare de ora- șe, pentru institute private, pentru bele arte, și cele-alte. Apoi âtă, D-lor, cum stă lucrul în privința acestor șcâle. Mai ântâiu, sciți că am recunoscut cu toții, că una din căușele pentru care nu avem șcâle bune, este pentru că prin sate nu avem localuri. Acesta este un adevăr sau nu? Voci. Este, da. D. ministru de culte și instrucțiune publică. Pentru cei ce nu cred că acâsta este un adevăr, am aci raporturile tuturor revisorilor din țâră, făcute pe comune, și din cari se pâte lesne vedea, unde sunt locale și unde nu sunt; unde este mobiliar, și unde nu este. Și chiar acolo, D-lor, un- de sunt localuri, ele sunt miserabile. (în- treruperi). Prin urmare, D-lor, nu avem localuri. Dâră chiar dâcă ne-am închipui că am scâte pe proprietari și pe arendași cu for- ța de prin casele lor și le-am face șcâle, avem noi învățători?... D. N. Nicorescu. Sunt fârte mulțl, dâră plătiți rău. D. ministru al instrucțiunel publi- ce. D-lor, am trista ocasiune să vă spun că din cel 1,300 învățători, câți sunt îu realitate învățători de gradul Il-lea, nu ar meiita 300 să porte acest titlu..* O voce. Desființați-! pe cei ce nu merit și plătiți mai bine pe cei ce rămân. D. ministru al instrucțiunel publi- ce. D-lor, efi nu vă spun de cât ceea ce este real. Vă mărturisesc pe onârea și consciința mea acestea, și să mă credeți că nu am nici un interes ca să ascund a- devărul; dâcă vă desvăluesc și vă arăt ra- na, âră D-vâstră rămâne să faceți ce veți voi căci D-vâstră sunteți vindicatorii ei. Decă sunt câte-va școli sătesci cari mai sbârnâie, cari în adevăr afi âre care viață, sunt acele șcâle în cari afi putut pătrunde învățătorii preparați în șcâlele normale. EI bine, D-lor, de la venirea mea în mi- nister, am găsit uă cifră alocată în budge- tul șcâlelor rurale încă de sub ministerul trecut, uă cifră de câte-va sute de învăță- tori de gradul II-lea; am găsit chiar con- cursuri publicate pentru înființare de șcâle; am vedut că din șcâlele normale atât ale Statului, cat și ale societăților private nu au eșit de cât până la 60 sau 61 învăță- tori; el bine, pe toți ’i am întrebuințat nu- mindu’i fără concurs; pentru că acele șcâle normale, având programele șcâlelor Statu- lui, acest us a fost adoptat încă de sub ministerele trecute, adică a se numi aceș- tia fără concurs și numai în basa unui ZI laniiP'riA Februarie) 18Î. i i el .nunelor la 1874. Legeadin 1874 'acei cari 5 milimetr», având uă lățime do 50 miliroetro'în dreptul cifrei Domnesc!, va fi cusută’la partea de d tu nule a chipi- nlul pnlr’mi' i’ltă piele, cusuta ânășl lavâp- lușâla chipiulul; marginea și partea do roșiu ecarlat în mărime de 50 milimetri, și îu mijlocul grenadei acelea destinate re- gimen'nlul 1, și 2 vi avea tăiat numărul regimentului care române de culâroa cai pelulul, âră acelea ale plutânelor sunt ără număr. Capelele destinate pentru escadronul de tren, batalionul de genie și compania de pontonieri, vor fi întocmai ca acelea pen- tru regimentele de artilerie, însă fără nu- măr. Capelele destinate pentru compania sa- nitară, va fi asemenea ca ale infanteriei de linie, însă în locul numărului va avea uă cruce do postav alb, înaltă de 35 milime- tri și lată 20 milimetri. Capelele destinate pentru pompieri vor ti în formă cn cele descrise la inf nteria de linie, avend în locul numărului indi- cator corpului, două topâre încrucișate tăiate îu postav joșii în mărime de 40 mi- limetri fio-care. Capelele destinate peutru cadrele călă- rașilor, va fi în formă cu cele descrise pentru infantâri, paspâlele și ciucurele va fi roșu avend în față numărul regimentului tăiat în postav roșu în mărime da 35 milimetri; și Capelile destinate cadrilor dorobanților vor fi în formă ca cele pentru infanteria de linie, însă paspâlele, ciucurile și nu- mărul corpului va fi albastru. Art. 17. Postavurile colorate și ciucu- rile vor ti bine și veritabil colorate, spre a nu eși nici de sâre nici de plâie. Postavurile și pânrja de căptușâlă vor fi bine date la apă. Art. 18. Pentru ue-care corp în parte, capelile vor fi confecționate pe 5 mărimi precum urmâdă : 47₂. 5, 5j/î 6. și 67₂ puncte măsură da păi rier safi 56, 57, 58,59 și 60 centimetri în circonferința interiâră a capelei, ast- fel ea să se pâtă potrivi pe capul fie- cărui om. Alt. 19. Chipiurile atât în calitatea și felul materialului întrebuințat la. densele, formă și confecție, cât și accesoriile lor, vor fi în tâte întocmai ca modelele țipe si- gilate și aprobate de minister și sub tâte raporturile sub nici un cuvânt inferiâre. Tâte chipiurile sunt confecționate de postav civit înehi s. Art. 20. Din cantitatea de 2087 che- piurl vor fi : 1496 pentru 8 regimente de infanterie considerându-se câte 187 de fie-care regi- giment. 17 pentru trupa.șcâielor. 57 pentru jandarmii pedeștrl, Bucuresci și Iași. 446 pentru artilerie ,. considerân lu-se 175 regimentul I, 175 regimentul Il.și 9(5 plutânele nvrieulor de artilerie. ‘ 7 pentru oscadron de trei; și M . I >K». i. vtrjniâl. a ; ►>''>> AMRj desupt a vi > r ’ ■ ’n vilc dț de rotunjite. Art. 24. Sub-bârbiele simt de piele de lac de calitatea, forma, confecția și dimen- sil întocmai ca modelele țipe ; ele se prind prin doul nasturi de os negri eusațl înă- untrul cbipiului. — Catarama prin care să încheie va fi întocmai ca aceea de Ia mo- lelele țipe. Uă curelușă transversală cusută cu a- oândouă capetele de fundul chipihlul înă- untvu, servă a strânge sub bărbia. Art. 25. Cocarda este aceea și pentru âto chipiurile, de aceașl formă și dimon ril, conform cu modelele țipe. Art. 26. Cifra Domnescă aplicată po âte chipiurile, este îu formă, dimensil și Ie metal galben lucitor de calitatea întoc- mai ca ale modelelor tipo. — Tâte reliefu- rile trehue să fio bine marcate. — Aceea le h chipiurile trenului va fi do moțai 1b lucitor. Art. 27. Găitanele ce sunt aplieato pe peretele chipiulul în faciă și fixate în cen- țru cocărdei sunt în calitate, formă și di- mensil întocmai ca modelele țipe. Sub găitanele auuai>e (8 Feulualic) 1269 destinate călărașilor vor fi confecționate Îndată ce antreprenorii vor depune la pe cinci mărimi, precum s’a descris la art. depositul central cantitatea efectelor eon- 18 pentru capele, ast-fel ca să potrivâscă tractate, el vor anunța despre acâsta pe pe capul fie-cărnT om ministerul de resbel cerând numirea co- misiunel verificătâre. Acâstă cerere va GMnele de aur argint și le,^ brânele fᵢ cₑᵣₜ.ᵢfᵢcₐW dₑ fᵤₗ d M ₜᵣ₍₁ cₐₙ. de roșiori epoletele și eghiletele de șan- ₜiₜatea de efecte depuse la deposit. dar ml de la eena IU. r r Art. 37. Galânele de aur și cel de ar- gint fie-care va fi în lățime de 22 mili- metre de aur și argint bun, confecționat cel de aur pe mătase portocalie iar cel de Despre viata timbrului și a taxei de în regietrare. Art. 43. Timbrul și taxa de înregistra- re a contractului conform legel timbrului. urgint pe mătase albă. Țesute și lucrate, este în comptul antreprenorului, care este întocmai după nadoelile țipe și sub nici obligat a uă plăti pe dată după adjudeca- un euvănt inferiâre lor. Ele vor conține în confecție atât aur și argint, precum sunt modelele țipe, vor fi des lucrat. Art. 38. Galânele de lână galbenă vor fi în lățime de 22 milimetri, țesătura lor va fi desă întomai ca modelele țipe, nu se va fi desă întomai ca modelele țipe, nu se cutarea angajamentelor sale. In aseme- admite ca bumbacul să intre în confecția nea cas cauțiunea depusă va rămânea de ₐ ; drept minis eriulul de resbel și ministe- rt. 39. Brânele pentru roșiori sunt de^ul fără a recurge la vre un act judiciar, lână galbenă limonie lucrate și țesute în- va avea facultatea de a face contractarea tocmai după forma modelului tip, având de urgență în comptul acele! cauțiuni. aceleașl dimensii și neputănd fi sub nici un cuvânt inferiâre lor. Art. 40. Epoletele de jandarmi vor fi. Art. 44. Ministerul de resbel ’șl reservă confecționate indentic din materialurile dreptul de a micșora și a mări prin co- din care este confecționat modelul lip, gâ mandă cantitatea materiilor și objectelor tul epoletulul va fi de pele de talpă, acâs- cu */, parte din numărul contractat acâsta tă pele este dintr’o singură bucată și se cel mult în termen de 30 <Țile de la în- prelungește în formă de treflu sub între- cheierea contractului. gul epolet. — Treflulepoletulul este bom- bat și umplut cu câlți. Din cantitatea de 131 perecnl epolete condițiilor stipulate îu acest caet de în- epolete, 74 perechi vor fi pentru jandarmi sărcinărl și în termenile aci prevăzute, călări și 57 perechi pentru jandarmi pe- Art. 45. Atât vama de orice natură, când destri; galânele epoletelor sunt de lână furniturile vor fi aduse din streinătate, cât galbenă limonie pentru cele destinatejan darmilor călări și de lână albă pentru ce le destinate jandarmilor pedestri, bine țe- sute și lucrate după forma modelelor țipe, neputănd fi inferidre modelului. — Cold- rea lânel să fie veritabilă. — Dimensiile epoletelor sunt acelea alo modelelor țipe — Ele sunt căptușite cu postav civit ca modelele. Art. 41. Eghiletele de jandarmi sunt confecționate îu formă, dimensii și calita- te întocmai ca modelile țipe. — Din can- titatea de 131 eghilete, 74 vor fi pentru jandarmii călări și 57 pentru jandarmii pedestril; eghiletele destinate jandarmi- lor călări sunt de lână galbenă limonie și cele destinate jandarmilor pedestri de lâ- nu acâstă autorisațiune fără ca adjudeca- nă albă. Upocele predării. Art. 48. Din fie-care specie de efecte s’a Art. 42. Efectele coprinse la sena 1-ifi,; format câte două modele sigilate și apro- la seria 2-a și acelea de la seria 3-a din bate de minister, care modele se pot vedea presentul caet do însărcinări, se vor pre- de doritori în tâte filele de lucru la di- da de antreprenor la depositul central din recția II administrativă diu minister de la Bucuresci în termen de patru luni, socotit. 11 ore de diminâță până la 4 ore după de la tjiua licitației. Verificarea lor se amet^ă. va face la timp de uă comisiune numită J Diu aceste modele câte ’uuul se va da de minister. ’ antreprenorului, pe care sunt datori a le titatea de efecte depuse la deposit. obligat a uă plăti pe dată după adjudeca- țiune pentru hârtia contractelor; și în ter- men de 24 ore, după ce acest contract va fi sub-semnat de ministru, pentru taxa de înregistrare, la neurmare antreprenorul se va considera ca când ar fi renunțat la ese- Diferite condițiunl. Art. 44. Ministerul de resbel ’șl reservă Antreprenorii sunt datori a preda mate- riile și objectele comandate, conform con- și transportul penă la locul de predare es- te în sarcina antreprenorului. Art. 46. Orl-ce objecte sâfi material va servi la ambalagiti se vor lăsa la depofi în profitul armatei, fără ca antreprenorul să albă dreptul a pretinde vre uă despăgu- bire. — Nu se admite ansă ca materiile și objectele să se predea la deposit neam- balate. Art. 47. Adjudecatorl sunt opriți a ceda șefi transmite contractul în total șefi în parte unei alte persâne fără a obține mai ântâifi uă autorisație specială a ministe- rului de resbel, în casai contrarii! cedarea săi! transmiterea contractului este nulă. Ministerul de resbel este liber a da săi! torul se pdtă recurge la 'vre un canal ju- deciar. înapoi la efectuarea contractului, Ară câte unul se va păstra la depositul central de îmbrăcăminte, spre a servi la primirea și verificarea efectelor. După achitarea contractului tdte mode- lele se vor inmagasiona și inregistra la de- poul central de îmbrăcăminte. Art. 49. Antreprenorul nu are drept de avans pentru efectele contractate îu con- formitatea acestui caet de însărcinări. Art. 50. Tdte efectele contractate vor purta marca antreprenorului. Recepțiunea și verificarea. Art. 51. Recepțiunea și verificarea efec- , telor se va face de comisiunea prevăzută la art. 42 din acest caet de însărcinări. care comisiune va fi asistată de un oficier al intendenți! ca delegat al ministerului și care este ținut a’șl da opinia sa. Art. 52. Efectele contractate va fi veri- ficate de comisiune în timp de 10 ^.ile de la depunerea la deposit, comunicând re- sultatul ministerului prin intendență, na- intânl tot de odată și modelele ce a servit la licitație din preună cu efectele asupra cărora s’a făcut diferitele verificări. Re- sultatul constatării comisiunel asupra pri- mirel s6ii respingerel efectelor, nu va fi definitivă de cât numai după aprobarea ministerului. Art. 53. Comisiunea va proceda în lu- crările sâle, precum urmâsă : a) Se va încredința prin numerătâre dâ- că efectele coprinso la seria l-a, Il-a și IlI-a de sub art. 1 din presentul caet sunt în cuantitățile contractate, va constata dâ- că ele sunt confecționate după modelile țipe și în condițiunile prevăzute prin art. 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40 și 41, încredințându-se dâcă afi dimensiile prevăzute și sunt con- fecționate pentru corpurile determinate prin sus fisele articole cu aliniatele lor dâcă aîi tâte accesoriile complecte și dâcă materialele din care sunt compuse, are ca- litatea și soliditatea cerută. b) Va lua din totalitatea chipiurilor, capelelor, căciulelor de roșiori, căciulelor de călărași și epoletelor de jandarmi călări și pedestri. câte două diu fie-care pe care le va desface, a se încredința decă cartonul este impermiabil și dâcă sunt confecțio- nate în condițiile cerute; peticile de pos- tavuri din chipiurile și capelele desfăcute pânza de căptușâlă de la capele, fundurile mobile de postav de la căciuli și blana că- ciulelor se va pune în apă pe timp de 24 ore, de unde scoțându-se și uscându-se se va încredința dâcă colorea blanei este ve- ritabilă și dâcă postavurile și pâmj.a de căptușâlă nu a perdut din dimensiile ce a avut la punerea lor în apă. c) Comisiunea va lua petecele de pos- tavuri de la chepiurile și capelele desfăcu - te, fundurile mobile de postav de la căciu 27 lauu > ț» b bruar. MOMTuUUL URtUiab Al uU^AN E G4^ lele desfăcute, epoletele desfăcute un brâii din totalitatea celor contractate, una eghi- letă de jandarmi călări din cele contractate și un petic din galonul de lână galbenă, Se care le va pune într’o bae compusă din ouă părți apă și uă parte acid sulfuric, elle se vor ține în acâstă bae Zece minute, după care vor fi bine curățite în apă cu- rată și apoi uscate, atunci ele trebue se presinte aprdpe aceiași nuanță cu bucățile din modelile țipe supuse odată cu dânsele la acâstă verificare. Acelea care nu vor oferi aceiași nuanță indice de uă colâre identică cu modelele țipe, vor fi refusate și nici uă reclamațiune nu se va admite în acâstă privință. Aseminea vor fi refu- sate de comisiune efectele care le ar con- stata că nu însușește în totul condițiunile prescrise prin presentul caet de însăr- cinări. Art. 54. Comisiunea, după ce va primi decisiunea ministerialul asupra procesu- lui verbal de resultatul constatărilor sâle, va aplica timbrul de primire asupra fie- cărui efect primit și timbru de respingere asupra fie-cărul efect respins. Art. 55. Efectele supuse diferitelor es- periențe nu întră în cantitatea din contract; elle privesc pe antreprenor. Penalitate. Art. 56. In cașul când antreprenorii nu vor preda nici un efect sâft object din cele contractate până la espirarea termenului ficsat la art. 42 din presentul caet. minis- terul de resbel Ie va aplica uă reținere în profitul Statului de 25 bani la sută de lei pe fie-care di de întârziere asupra valorii efectelor și objectelor contractate, socotit pentru 15 Zile, care sumă se va reține din garanția antreprenorului, după care minis- rul este în drept a contracta direct aceste efecte și objecte ori de unde și cu ori ce prețO va găsi, fără a îndeplini vre uă altă formalitate, și după cum va găsi de cuvi- ință în compta garanției remasă disponi- bil de la antreprenor și a averel lor. — In aseminea cas contractele este desființate. Art. 57. Iu cașul când antreprenorii va preda din efectele și objectele contractate uă parte âre-care, ansă nu va efectua în total predarea lor în cantitatea contractată ână la epoca ficsată prin art. 42 din pre- sentul caet de însărcinări, ministerul de resbel va opera uă reținere în profilul Sta- tului de 25 bani la sută de lei pe fie-care Zi de întărZiere, asupra unei cantități de efecte și objecte râmase a se preda după espirarea terminulul ficsat socotit pentru 15 Zile, care reținere se va face din ga- ranția ce a depus antreprenorii și minis terul este în drept a contracta restul efec- telor și objectelor ne predate ori de unde și cu ori ce preț după cum va găsi de cu- viință în contra garanției remasă disponi bilă de la antreprenori și a sumelor de bani ce vor avea a lua pentru efecte pre- date. In aseminea cas contractele sunt des- ființate. Aseminea în cazul când antreprenorii nu va da efectele și objectele de calitatea și în condițiile prevftZote prin caetul de în- sărcinări și după modelele țipe care se constată de comisia verificatâre prin res- pingerea lor în parte sân în total și dâcă antreprenorii până la espirarea întregului termin prevăZute prin presentul caet de însărcinări nu vor înlocui efectele și ob- jectele respinse cu altele care să fie pri- mite de comisiune în aseminea cas întrâga garanție depusă va remânea ministerului de resbel; contractele sunt desființate și ministerul de resbel este în drept a con- tracta efectele și objectele respinse ort de unde și cu ori ce prețfi după cum va găsi de cuviință în contra acestei cauțiuni, în urma scăderel penalitățel de 25 bani la su- ta de lei asupra valorel efectelor și objec- telor socotit pentru 15 Z'l⁰ ?■ cas de ne ajungere în compta ori căni suml de bani ce antreprenorii ar avea a lua de la ministerul de resbel, pentru ort ce fel de întreprinderi și a averel lor. Art. 58. Antreprenorii pentru deci iu- nele luate de ministerul de resbel, conform celor stipulate prin presentul caet de îu sărcinărl sâft a resultatelor obținute de la comisia verificatAre asupra primire! soft respingere! efectelor și objectelor, nu pâte avea recurs la nic! un canal judecătoresc sâft de arbitri, aseminea nici la vre uă pro- tecțiune străină, de va fi supusul vre uueia. Plățile. Art. 59. Ministru de resbel va plăti antreprenorilor efectele contractante după definitiva predare și primirea lor la de- posit prin mandate, conform legel de comptabilitate generală a Statului. No. 12,236 1876. Decembre 30. Ofertă. Sub-semnatul, domiciliat îu coldrea , strada , No... avend deplină cunoscință despre condi- țiile stipulate în caetul ministerului de resbel, relativ la aprovisionarea efectelor și objectelor de mal jos, mâ oblig a Je preda în aceste condiții cu prețurile ur- mătâre . Natura obiectelor. Seria I. 3688 Capele complecte ’ cu ciucurii lor , , pentru diferite | corpuri............. 2087, Ohipiurt cu acce- ; soriele lor, com- : pleete pentru di- < ferite corpuri . 356 Pălării vânătorii । complecte cu acce- ' șoriele lor . . Total. . Prețul Prețul parțial. total. Lei. | b. Lei. | b. Soooo 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000100,0000 00 Adică lei . . . Semnătura furnisoruluî. (1) Prețul pe unitate și prețul întotal, se vor pune în litere și cifre. (2) In ofertele pentru seria 2-a și a 3-a se va seri efectele și objectele coprinse în disele serii. Regimentul 2 de Artilerie. Soldați! mal jos notați deșertând, sunt ru - gate tâte autoritățile administrative și comunale a ’i prinde și înainta la corp: Chirigi Nicolae, din comuna Vrata, pla- sa Câmpu, districtul Mehedinți, ale căruia semne sunt: talia Im., 750 mii, facia u- chrșe, fruntea mică, ochi negri, nasu mara, gura mică, barba rotuudă, pftrul și sprân- cenile negre, luând cu sine uă manta, una tunică, una pereche pantaloni și alte efecte de micul echipament. Văduva Dumitru, din comuna Moroglu, plas > Oltețu, județul Romanațl, ale căruia semne sunt: talia Im., 600mil., facia smâ- dă, fruntea mare, ochii căpril nasu, gura, bărbia potrivite , părul, sprâncenile cas- tanii, luând cu sine uă manta, una pereche pantaloni și uă capelă. Munteauu Ion, din comuna Becheiu, pla- sa Oltețn , districtul Romanațl, signali- mentele lui sunt: talia un metru , 780 m. m., facia smâdă , fruntea potrivită , ochii crăpul, nasul, gura, bărbi potrivite, pă- rul sp’âncenile galbene, luând cu sine uă manta, uă pereche cisme Șsrban Miu, brigadier, din comuna Va- lea Mărului, plasa Pitesc!, județul Argeș, luând cu sine uă manta, uă tunică, uă pe- reche pantaloni, uă capelă, uă cămașă, uă pereche ismene, uă pereche cisme, uă cra- vată, uă pereche obiele și uă pereche mâ- nuși de lână. Otobocu Haralambie , sergent, din co- muna Urechesci, plasa Vulcani, districtul Gorjiii, născut la 30 Maiu 1851, signali 644 mentele lut sunt: talia nu m., 660 m. facia smâdă , fruntea potrivită, ochii cra- pul, nasul, gura, bărbia po’trivite , perul și sprîncenile c iștahit, luând cu sine uă manta, uă tunică', uă capelă , nă pereche pantalon! și uă pereche ci'sme. loniță Dobre. luna', din .comuna Măr- cesci plasa Ialomița, districtul Dâmbovi- ța, signaliiuentele lui sunt: talia de 1 m. 600 m m., facia șmâdă, fruntea mică . o- chil negri, nasul, gura și bărbia potrivi- tă, părul și sprîncenile castanii, luând cu sine uă'manta, uă tunică, uă pereche pan- ,alonl și uă capelă. t Umiaistrâția generală a domenielor și pădurilor Statului. chitându-se de D. Dimitrie aughel , ᵣujf datorită , administrațiunea publică spre generala cunoscință, că moșia Săcă- lusa-Muntenesci, din județul Vasluiu, din tabloul No. 34,751 , înserat în Monitorul No. 10. 3:n anul curent, nu se mal revin- de pe comptul D-sale , în dioa de 10 A- prilio 1877, după cum s’a anunciat. j — Fiud că cumpărătorii bunurilor no- ate în tabloul publicat. în Monitorul No. _IO din 15 Ianuarie 1877, vendute în vir- utea legel din Martift 1875, până în oresent u'au achitat rata de 1 lulifi 1876, și unii și pe cea de 1 Iau lariă 1876, ad- n-inistrațiunea, în temeiul art. 21 din le- a de la 31 Martin 1868 și 90 diu re- gulamentul el. luănd și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe com- ptul D-lor, în dioa de 10 Apriliă 1877. în centrul Iași, localul prefecturei județului, și invită pe D-nil amatori a se presenta pregltițl de garanții în regulă spre a pu- tea concura, cunoscând că condițiunile cu cari se vând aceste bunuri, sunt cele pre- • văzute de art. 49, lit. a, b, c. d și e din regulamentul legel de la 31 Martiu 1868 No. 34,755. 1876, Decembre 22. -La 23 Aprilie 1877. espirând terme- ni le contractelor închirierel bunurilor Sta- tului, notate în tabloul publicat în Moni- torul. No. 2, din 4 Ianuarie 1877, admi- nistrațiunea publică spre cunoscința ge- nerală că, pentru închirierea lor pe ter- menul de la 23 Aprilie 1877 și până la 23 Aprilie 1880, se va ține licitație pen- tru bunurile din Capitală și județul Ilfov, in localul administrațiune! domenielor , - casa Ștefănescu, după podul Mogoșdel No. 87, în filele de 3, 4 și 5 Februariu 1877, eră pentru cele-alte bunuri se va ține lici- tațiune în localul prefecturilor respectivei i ilele de 10, 11 și 12 ale aceliașl luni "^ebruarifi, cu condițiunile mal jos înse- ate și regulamentul de ținerea licitațiu- ielor publicat în Monitorul oficial No. .30 din 1875 j Doritorii do a lua cil chirie aceste bu- nuri se vor presenta în arătatele 4’1°. localurile ce se determina prin acest a- nu'uciO, însocițl de garanțiele cerate d.< regulament, echivalente cu a patra parte din chiria actuală, arătată în dreptul fie- cărui bun. No. 34,727. 1876, Decembre 21. — Fiind-că cumpărătorii bunurilor no- tate în tabloul publicat îu Monitorul ofi- cial No. 3, din 5 Ianuarie, vendute în te- meiul legel din 6 Martie 1875, n’aă achi- tat până în present ratele da 1 luliii 1876 (și unii chiar mal multe rate,) administra- țiunea în temeiul art. 21 din lege și 90 din regulament, luând și avisul comitetu- lui, publică revinderee acestor bunuri pe comptul D lor, în dioa de 10 Martiu 1877, la ora 12 din di, în centrul Bucuresci, lo- calul său calea Mogoșbi, si invită pe D-nil amatori a se presenta pregătiți de garanții în regulă, spre a putea concura, cunoscând că, condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăzute de art. 49, lit. a, b c, d și e, din regulament"! legel din 31 Martie 1868. No. 34,749. 1876, Decembre 22. —La 31 ale curentei luni ianuarie iou. ora 2 din urmând a se ține licitațiune atât în localul administrațiuuel, casele Ște- făncscu, calea Mogoșdel, în Bucuresci, pen- tru tâte moșiile consemnate în tabelul de mai jos care se scot în rearendare pe res- tul periâdelor pe care sunt arendate, în comptul actualilor arendași pentru necom- plectare de garanții, precum și la prefec- turile respective numai pentru moșiile ce cad în cupr.nsnl fie căruia județ. Condițiunile și regulamentul cu care se rearendâsă expusele moșii sunt cele ale periodului 1871—1876, pentru moșiile notate în tabel la No. 5 și 8. publicate și prin Monitorul oficial. No. 171, din 1870, și cele ale periodului D75—1880 pentru moșiile de la No. 1,2,3, 4,6, 7, 9 și 10 in- serate îu Monitdrele No. 106. 123 și 167, din 1874. Administrația publică acâsta spre cu- noscința generală cu invitare ca persânele ce voi dori a lua în rearendarecitatele mo- șii, să bine voâscă a se presenta la concu- rență, în localurile mai sueț arătate și Ia 4ioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril cerute de regulament, îu valo- rile notate în drept ni fie căria moșii. No. 473. 1877, Ianuarie 11. Tablou do moșiile care se rearendesă pe restul periodelor pe care sunt arendate, pentru ne- compleetare de garanții. Județul DoljiU. 1. Albesci, pendinte de schitul obedâ-| nu, arendată cu lei 5.000, garanția provi- ■ sorie lei 2,500. 2"Cârua saă Măceșul; -pendiut - de*Ar- nota, arendată cu lei 60,000. garanția pro- visorie lei 30 000. 3. Sâca de Câmp, pendinte de schitul Cbedenu, arendată cu lei 7,500, garanția provisorie lei 3,750. 4. Gogoși-Gogoșiți, pendinte do Mitro- poliă, arendată cn lei 25,500, garanția provisorie 12,750. NB. Arendate cu condițiile periodului 1875 — 1880 ne termen do 3 ani pânâ la 1879. Județul Muscel. 5. Fâșia din CiumeștI a schitului Tri- valea, pmdinte de Cozia, arendată cu lei 1,000, garanția provisorie lei 750. Aren- date cu condițiile periodului 187' —1876 pe termin de 2 ani până Ia 1878. Județul Mehedinți- 6. Pristâlele, pendinte de Cozia Hulă- rani, arendată cn lei 36 000, garanția pro¹ visorie lei 18.000. Arendată cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani penS la 1879. 7. Hotărani-de-Sus, pendinte do Hotă- rani, arendată cu lei 10,000, garanția pro- visorie lei 5,000. Arendat cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani până la lc79. 8. Piria hotarul jumătate, pendinte de Schilul-D'un-Lemn, arendată cu lei 2,000, garanția provisorie lei 1,500. Arendate cn condițiile periodului 1871 — 1876, pe ter meu de 2 ani până la 1878. Județ d Olt. 9. Drăgănesci cu trupurile Dragua, Cor- bul și Bărbosul, pendinte de Sărindarul, arendate cu lei 4 000, garanția provisorie lei 2.000 Arendate cu condițiile periodu- lui 1875—1880 pe termen de 3 ani pâue: la 1879. Județul Romanațl. 10. Fântânelile, pendinte de GlavacL- , cu, arendată cu lei 8,000, garanția provi- sorie lei 4.000. Arendate cu condițiile pe- riodului 1875—1880, ne termen de 3 ani până la 1879, — Fiindcăcumpărătorilmoșiilor, parte din RădăcinescI și Benesci, ambele din județul Tecuciă, ati achitat rata de 1 Iulie 1876, ce datora, administrațiunea publică spre cunoscința generală, că aceste moșii nu se mal revând pe comptul D-lor cum- părători, în ijioa de 10 Martie 1877, și prin urmare se vor considera: ca escluse din publicațiunea nâstră, No. 34.74 7, în- serată în Monitorul oficial, No. 3, din anu corent. No. l,67i. 1877, lanușno 21. MPRiMERiA Statului Director ; N. T. OrAșanu. No 20 fol, — purtAri* SUPLIMENT I A MONJTOR UL OFICIA I. --—---------- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE LIOITAȚIUNI ribunalnl Prahova, secția 4 Maifi viitor, la orele 10 de dimi nâță, s’a decis a se vinde cu licitație la a- cest tribunal, averea imobilă a D-lui Cos- tache lordăchescu , de profesiune comer- ciant, domiciliat în comuna Băicoiu, ur- mărită după cererea D-luT Tache. Răiciu- lescu , comerciant din Ploesci, spre a s’a : ipăgubire de suma banilor prevfiZutâ în sentința acestuițril nalși secție, No. 148. din 1875, învestită cu formula esecutorie, care avere se compune din : uă pereche case cu 4 încăperi, sală la u ijloc, pardo- sită, una din a este cameri pe jos cu scân duri, âră cele-alte cu pământ, construcție împaântă de gard, învelită cu șindrilă mal mult veche, avend pivniță de desub , un porumbar în furci, fără veri un înveliș de cât numai furcile ruinate în picere; aceste case sunt construiti pe pământ delimitat și dat cumnatului șefi Lixandru Popescu , având și curte ca de uă jumătate pogon loc împrejmuit cu gard și uluci vechi, cu por- țile de scânduri vech . învecinate la răsă- rit cu loniță Fenichi, la apus cu Vasile Țiganu și locul cel mare, la me<|a-<|i cu drumul ce duce în șoseoa comunei și la mâdă-nâpte eu drumul ce dă în șoseoa Câmpini, situat acest imobil în comuna Biuoiu, plasa FilipescI, acest județ. Descrisul imobil, după atestarea grefi . găsit afect mătârea împrejura C. lordăchescu, Anastasie Filitis , un lor cu ecaretu lui, 1858 , Martie 10, dosarul, No. 48. Se publică de acesta și se somâsă. toț. aceia .car ar pretinde veri-un drept de proprietate , usufruct , servitute , chirie , privilegifi, ipotecă sau orl-ce alt drept a- supra icestul bun urn. rit, ca, înaintea Zi lei de adjudecațiune, să se presinte la tri bunal, sp'e a’șl arăta pretențiunile ce va avend , contrar, sub edâpsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform ățlu. III <’ ub art, 506 procedura civilă. No. 2144. 1877, lanuarifi 19. - La 14 Maiu viitor , la 10 ore de di- leță, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea imobilă a D-nel Ma- rița Petreasca, menageră, din Ploescl, ur- mărită după cererea D-luI Dragomir Ste- riu, comerciant tot d' ici, spre a s’a des- tecă safi veri-ce alt drept din cele prevă- zute la art. 506, pr. civilă, să se presinte la tribunal , spre a’și arfita pretențiunile , căci, în urmă , ori-ce cereri nu li se vor mal considera. Se face cunoscut că, după căutările fă- cute registrelor de popriri aflate în acest tribunal; imobilul în cestiune , nu s’a gă- sit afectat la nici uă sarcină popritâre pe numele debitorului. No. 691. 1877, Ianuarie 20. Tribunalul de D îmbovița. In dioa de 30 Aprilie 1877, orele 10 diminâță , este a se vinde și idjudeca în pretoriul acestui" tribuna! 1. Uă casă de gard cu duoă came ' in- ventă eu pae , situată pe locul dat după legea rurală, care se află în întindere ca la un pogon , care loc despre răsărit se în vecrnesce eu Anghelache Șerban , despre amâdl cu șosâoa comunei, despre apus • Costache Ion și despre medă nâpte cu p prietatea preotului Nicolae: 2. Uă casă de gard cu trei camer velită cu coceni, situată pe locul da ea rurală , care loc se învecinesce des- pre răsărit cu șoseoa comunei, spre medă jfipte cu Ion Vătafu și Zaharia Pană, d' pre apus cu Ștefan Pană despre mâZ' îji cu Gg. Ciobanu. Șese pogdne pământ tot după legea ru- rală de cultură și islas, î elimitarea lo- cuitorilor, învecinate cu Dumitrana Boba- ’ru , spre mâdă nâpte și spre mâdă di cu Sandu Marin (Ștefan Pan Tâte aceste imobile sunt ate în co- muna Bolovani, din plasa Ialomița, județu Dâmbovița, avere proprie, cea de la No. 1 a D-luI Andrei Ilie , și cea de la No. 2 D-luI lân Anghel, ce se urmâsă în achita- rea' D-luI Toma Ilie, toți de profesie agri- cultori . domierliați în comuna Brlovani plasa Ialomița, județul Dâmbovița, de cr anța coprinsă în cartea de judecată cu N 262, din 1874 , pronunci de judele Z sel plășl și devenit.! *■ n!ob- Deslușindu-se că, imobilul de la No. 1, nu s’a găsit afectat la nici uă sarcină, âră cel de la No. 2 , adică 1 curile de arătură ale lui Ion Anghel, s’a găsit afectat ca ga- ranție pentru curatela condamnatului Ba- dea al Toți, în anul 1868 acesta după cum atestă D. grefier respectiv. Se publică dâră acâstă vândâre spre cu- noscința generală a D -lor amatori și a ace- lora ce ar pretinde veri un drept de pro- păgubire de suma banilor prevădută n ac ul de ipotecă legalisat de acest tribu- nal și secție la No. 18,201, din 1874, în- vestit cu formula esecutorie, care avere constă în casele sub No. 464 , din acest oraș, suburbea Sf. Spiridon, construcție de zid înpaântă , învelite cu șindrilă și compuse din trei odăi cu sală la mijloc, alături uă cuhnie și lângă dânsa alte două odăițe cu pivniță de desub și tâte aceste cameri tăvănite, pardosite cu scânduri și zugrăvite, împreună cu tot locul lor, at- proximativ ca. IO stânjeni facia și ca la 16 stânjeni lungimea, învecinat acest imobil cu proprietățile D-lor Maiin Cojocarul, Costache Bucur, ulița F* -nâsăși lordar che Moraru. Descrisele imobile, după atestarea gre fel, nu s’a găsit afectat la altă împrejura re afară de aceia pentru care se urmăresce. Se publică de acâsta și se somâs i toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiu, ipotecă safi orî-ce alt drept asupra acestor bunuri nrmăriteca.înainteadilel e adjudecațiune, să se presinte la acest t bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce vqp fi având, contrar, sub pedâpsă de a nu li mal ține în sâmă . conform alin. 3 de sub art. 506 din pr. civilă. No. 1816. 1877, Ianuarie. 17. Tribunalul de Olt. Prin jurnalul dresat de complectul ace- stui tribunal, sub No 3,828, s’a încuviin-i țat punerea în vân }âre cu licitație: un loc! situat în Slatina , colârea Roșie , strada V ripatisn , cu aproximație în lărgime ca 6 tânjini și lungimea ca 30 stânjinl, li mitele sunt: la mâijă nâpte cu locul D-luI lancu lonașcu, la mâijă R cu strada Vari- patisu, la răsărit cu casele D-luI Niță Ni- colau și la apus cu otelul D-luI M. Tone- scu, avere proprie a D-luI Petre Drăgoes- cu , domiciliat în Slatina , care se vinde spre despăgubirea D-luI Ștefan 0. Mără- cine, din acest oraș îndreptățit prin se tința tribunalului Olt, No. 38 , din 1871 , învestită cu titlul esecutorifi. Se publică dâră acesta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în ijlioa de 2 Maifi 1877, orele 10 diminâță. Tot uă-dată se somâsă ca toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, ser > tute, chirie, privilegia, ip: - ! U kdULLdlkG 'O 1 UA» uetaie, usufruct, servitute, chine, pnvi- egifi, hypolecăsafi ver ce alt drept asupra mobilelor urmărite , să se arâte la tribu- ial cu asemenea pretențiuul, mal nainte de lioa vemjeref, cad la din contra, nu li se or mal considera. No. 600. 1877, Ianuarie 17. In dioa de 30 Aprilie 1877, orele 10 umiaâța , este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal, uă pereche case te zid, în paentă, cu patru camere și piv- niță dedesub , acoperită cu șindrilă de brad, având uă cuhnie și duoâ camere, tot de zid , în paâmă și învelita cu șindrilă tot de brad și un șopron pe 6 furci, îm- prejmuit și învelit cu scânduri de brad aflate pe pământul ce’l are cumpărat de la D. C. Mâicanu, în întindere la faciă ca 10 stânjeni, și care se învecinesce spre răsă- rit cu Nica Nicolae Rotaru, la apus cu lo- cul lui Stancu Boiangiu, la m&jA (Ji cu Dumitru Mingheatu și spre mâijă nbpte •u drumul cel mare și locul Iul Toma Cro- itoru , și care sunt situate în acest oraș Tergoviscea , strada Oboru-Vechiu, avere proprie a D-lul Simion sin Radu, de pro- fesie pescar, domiciliat în orașul Târgo- viscea , suburbia Oborulul-Vechifi, plasa Dâlu, județul Dâmbovița, ce se vinde în a- chitarea D-lul Andrei Mâinescu , de pro- fesie cismar, domiciliat în orașul Tergo- viscea, plasa Dâlu, județul Dâmbovița, de creanța coprinsă în cartea de judecată No. 97, din 1876, pronunciată de judele urbei Târgoviscea, devenită esecutorie. Be deslușesce că , după tâte căutările făcute de D. grefier local opiselor respec- tive de popriri, se atestă că acest imobil nu s’a găsit sumis la nici uă sarcină po- "ritâre. Se publică acestă vâmjâre spre cunos- cința generală a D-lor amatori și a acelor- ce vor pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă safi veri ce alt drept asupra bunuri- ’or urmărite, să se arate la tribunal, cu a- emenea cereii mal nainte de ijiua vendârel căci, la din contra, nu li se va mal consi- dera. No. 613. 1877 Ianuarie 17. Tribunalul de Vlașca. . . lân H. Theodorache, din Bucuresci, strada Lipscani, No. 53, de profesie co- merciante, prin petițiunea ce a dat acestui tribunal, înregistrată la No. b961 din 1876, a cerut punerea în vendere cu lici- tație a moșiei Berbeni-MoștenI, ce ’I (jice •îi Serbem-de-Jos, cu tâte îmbunătățirii" lupe dânsa, compusă din 4 trupuri, sitr ată în somuna Gratia, cătunul Sârbeni-de Jos, pl. Nâjlovul, acest district, averea de- cedatului Andreiu Ștefănescu, represental prin epitropul averel sâle D. State Anton, din Giurgiu, de profesiune rentier, pen- j de suma banilor ce are a lua de la G. M lian, încetat din viâță, representat prin moscenitoril sâl, al căror domicilii! nu se cunâsce, după actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 24 din 1872, in- vestit cu formula esecutorie, No. 182 din 1876, s’a pus în vândâre cu licitație imo- bilul ipotecat, al numitului debitore, si- tuat în urbea Brăila, strada Băi, colâre Albastră, compus din locul de 52 și jum? tate stânjeni pătrațl, cu case în două etaje pe dânsul, construcțiune de zid solid, a- coperite cu fer, în etagiul de sus sunt un salon, trei camere, sală, galerie cu gâmurl și uă bucătărie, jos uă prăvălie cu două ca- mere și dedes'ipt becifi cu grubă zidite, în fundul curțel un șopron de scânduri Acest imobil se învecinesce cu proprie tățile D-lor George PopovicI, A. Blank și Dimitrie Grădinaru și după arătarea D-lul grefier, nu este afectat la alte sarcini, afară de aceia pentru care se vinde acum. Pentru efectuarea vemjârel, s’a defipt dioa de 30 Aprilie 1877, doritorii de a cumpăra disul imobil, să se presinte în pretoriul acestui tribunal, în arătata di, la orele 10 de diminâță, spre a concura Toți aceia cari ar pretinde vre un drep de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegifi, ipotecă safi orl-ce alte dreptun asupra imobilului urmărit, să se presinte mal 'nainte de dioa de licitație, căci în urmă nu li se va putea lua în considerație nici uă cerere. No. 1,257. 1877, Ianuarie 14. UINliUitUL. UriCiAU KUiiiAbîAi tru despăgubirea sumei de lei noul 12,033, bani 5, rest'din suma de lei noul 24,00c coprinsă în actul de ipotecă, legahsat de acest tribunal la No. 90 din 1872, înves tit cu formula esecutorie, cu dobândă de lei nuol 12 la sută pe an, de la termenile împlinite până la refuire, plus lei noul 2000 clausă penală, conform mencionatu lui act de ipotecă. Acestă moșie se compunde din 4 trupuri Anlâiul trup se învesinesce de uă part-¹ cu D. Bălea Nâga , d’alta cu D. Șerban Roșianu, la un cap cu moșia DrâghinescI, proprietatea D-lul Panait Sordoni și la cel-alt cap cu moșia Mâra din Grâpă, a D-nel Catmca Constantinescu ; Al duoilea trup se învecinesce de-uă- parte cu D, Ion Popescu, d’alta cu D. Ra- du Moise și la capele amânduoă tot cu proprietățile Drăghinesci și Mâra-din- Grbpă, vorbit»' mal sus; Al treilea trup se învecinesce d’uă-par- te cu D. Șerban Roșianu, d’alta cu Badea Tănase și la ameuduoâ capetele tot cu menționatele proprietăți; Al patrulea trup se învecinesce d’uă- parte cu D. Badea Tănase, d’alta cu Con- stantin Sâre, eră la amânduofi capetele tot m vorbitele proprietăți. Tribunalul, prin 4iarul dresat sub No. 117, avend în vedere că de către agintele judecătoresc s’a îndeplinit disposițiunile art. 497, 499 și 505 din proc. cod. civil, dispune ca venddrea moșiei Sârbenil-Moș- teni, ce’l ijice și Sârbeni-de-Jos cu îmbunătățirile dupe dânsa, compusă din 4 trupuri, notați mal sus, situată îm co- muna Gratia, cătunul Sârbeni-de-Jos, pla sa Nâjlovu, acest district, să se facă în pretoriul său , în dioa de 18 Iunie viitor, orele 10 diminâța, cu adăogire că, după căutarea condicelor de către D. suplinin- te, asistat de D. grefier, menționatul imo- bil s’a găsit supus la împrejurarea urmă- târe In registru No. 7, la No. 13, Andreiu Ștefănescu , pentru suma de lei noul 24 de mii, ce s’a împrumutat de la D. lân H. Theodorache pune ipotecă proprietatea sa Serbenil, din acest district, plasa Nâjlovu. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegifi ipotecă safi orl-ce alt drept asupra imobi- lului pus în vândâreca, înaintea adjudeca- țiunel, să se presinte la acest tribunal, spre ași arâta pretențiunele lor, căci, contrarii! nu li ce vor mal ține în sâmă. No. 1,421. 1877 Ianuarie 20. Tribunalul de Brăila. inform ordonanței tribunalului, dată la O Ianuarie 1877, No. 104, se publică j spre generala cunoscință că, după cererea D-lul A. Blank, comerciant, domiciliat în urbea Brăila și pentru a sa despăgubire CITAȚII) NI. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională stache Potcov cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în (Jioa de 23 Februarie viitor , orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt prin efracțiune; a- vând în vedere că, •q- uu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 1943. 1877 Ianuarie 22. — Marița, concubina soldatuln cu Marin, cu domiciliul necunoscut, es chemată la acest tribunal, în dioa de Februarie viitor, orele 11 diminâța, spu a se cerceta ca prevenită în procesul pen- tru furt de la D. Loc.-colonel Tamara, a vând în vedere eă , de nu va fi^următâre, se va judeca în lipsă. No. 1989. 1877 Ianuarie 22. j lețnlul laș*. D. Ștefan Sendrea, aflat în Paris, plai i de la Madeline, No. 31, este citat a se pn senta în persână sau prin procurator ac mis de lege, înaintea secțiunel II, a tribu- nalului, la 3 Februarie 1877 , la orele 11 Z < aanuari Muk c io MĂ' J de diminâță , când are a se judeca proce sul intentat de D-na Maria Sendrea, con- tra D-sâle pentru alimente, aducând atu- ncea și probele ce va fi posedând, la ne- urmare, causa se va căuta în lipst No. 75. 1877. Ianuarie 12. Tribunalul de Sncâva. D. Samuel Slezingher, domiciliar in țjrăstăină, la Cracovia, imperiul Austriei, domiciliul necunoscut, în virtutea art. 71 combinat cu 78, alin, ultim din pr. civi- lă, este citat a se presenta în persână safi prin procurator admis de lege, înaintea a- cestnî tribunal, la 4 Aplilie viitor, orele 11 diminâța, când are a se judeca proce- sul intentat de D. Emanoil Morțun, contra D sâle și a D-luTIacob Goldfeld, din urbea Botoșani, pentru bani, aducând atuncea'și probele ce va fi posedând , la neurmare , causa se va căuta în lipsă. No. 2( 177 Ianuarie 18. Tribunalul de Muscel. D. Dima Dorciu, fost servitor, din turna Câmpu-Lung, eră acum necunoscut, se citâsă ca, la 14 Februarie viitor, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal , a se înfăcișa în procesul în care se inculpă pentru furt prin spargere ; cunoscând că, ue fiind următor, se va cerc°fo ""icesul în lipsă, conform legei. No. 1230. 1877 Ia rie 21 D-nu Iwuoxae Colea, fost .ucrător la șosâoa Mateiașu , âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la 18 Februarie viitor, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal, a se înfăcișa în oposiția ce a fă- cut sentinței corecțiouale, No. 204 din 1876 , a acestui tribunal; cunoscând că . ne fiind următor, se va cerceta procesul în lipsă, conform legel. No. 1174. 1877 Ianuarie 21. D-nu Niță Ciâcă, fot a domiciliul în comuna Rucăru, era acum necunoscut, se citesă ca, la qlioa de 18 Februarie viitor, orele 10 diminâța să vină la acest tribu- nal, a se înfăcișa în procesul în care s> inculpă pentru furt; cunoscând că, ne fi- ind următor, se va cerceta procesul în lip- să, conform legei. No. 1161 1877, Ianuarie 21. D. Vasile lorgu Muntânu, fost cu do- miciliul în comuna Rucăr, âră acum ne- cunoscut se citâsă ca, la 18 Februarie viitor, orele 10 diminâța, să vină la acest tribunal, a se înfăcișa în procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, ne fiind următor, se va cerceta procesul în lipsă, conform legel. No. 1160. 1877, hnuane 21. Tribunalul de Dâmbovlța r,. Sotir P. Cutache, cu dom.vdiul ne- cunoscut se citâsă prin acâsta ca, în ijioa de 19 Aprilie viitor, la orele 10 diminâ- ța, să vină în pretoriul acestui tribunal, spre înfăcișare cu Statul, pentru plată de arendă; cunoscând că, nefiind următor, se va termina causa în lipsă, conform legel. Nn. 405. 1877. Ianuarie 22. Tribunalul de Bușita. D. Gheorghe Rado, cu d< Mlinl necu- noscut, se citâsă ca, în l. H. Dimitrescu, jude instructor al 'UNDATE DE ARESTARE. Parchetul curței de apel din Bucuresci, Noi procurorul general de pe lângă a- câstă curte; In basa art. 193 și 399 din procedura penală; In virtutea decisiunei curței secția II. No. 515, din 30 Decembre 1872, care condamnă pe Borcea Filip, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani major la amendă de lei 20, pentru batae. Având în vedere adresa casierului de Ilfov, No. 11,430, din 1876, și procesul verbal, alăturat pe lângă dens prin care se constată că numitul nu are nici uă a- vere, din care se pâtă plăti expusa sumă Având in vedere disposițiuuile art. 28 in codul penal; Cerem ca orl-ce agent al forței publice să conducă și se închidă pe numitul la penitenciarul Văcăresci. acestui tribunal, în virtutea facultăți ce ne; dă legea de procedură criminală, mandăm ordonăm ca, Petrache Enache, din co- । ma Odăile, âră acum cu domiciliul ne- ci noscut, să fie adus la cabinetul nostru în termen de 48 ore, spre a ’I se lua inte- rogatorul. i Cu esecutarea acestui mandant se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art.'99, 101, 110 și Următori din disa procedură. Dat astădi, la 19 Ianuarie 1377. No. 178. Tribunalul Prahova, secția I Fiindcă Stanca lui Dumitru și Dumitru loniță Popa, cu domiciliurile necunoscute, nu afi fost următ' r a eni <• uid au fost citați pentru depunerea sciințelor ce vor fi având, ca martori în procesul în care se inculpă Ținea NLolae lân, pentru bătae; în consecința jurnalului dresat de com- plect sub No. 4,075, și conform art. 155 din procedura codului penal, ordonă ca, numițil să aduși la acest tribunal, în dioa de 10 Februari" ¹ 877, prin agenții forței publice. No. 1,308 1877, Ianuarie 17. Tribunalul de Teleorman. Noi președintele acestui tribunal, man- dăm și ordonăm tutulor portăreilor și .(gen- ților puterel administrative, spre a aduce înaintea nâstră, conformându-se legel, pen- tru dioa de 14 Mal viitor, la orele 10 de diminâța, pe Ștefan Lazăr, din comuna Lisa, spre a fi ascultat ca martor într’un proces. Dat astă-dî la ... Ianuarie 1877 în Tur- nu-Măgurele. No. 820. Mandăm și rd atm direct rulul acelui nitenciar, a primi și deține pe numitul p termen de 4 dile, calculat din dioa de nd se va aresta: âră la expirarea disel osânde să libere dâcă nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orl-ce depositar al forței publi- ce, să dea.adju;lor,<₁ în caș. de necesitate, spre esecutarea presentulul act. Dat la 8 Decembre 1876 No. 1,358. Nul procurorul general de pe lângă a- cestă curte; In basa art. 193 și 399 din pr. penală ’ In virtutea decisiunei curței, secția II' No. 54, din 25 Ianuarie 1874, care con- damnă pe George Nedelcu, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani 40, de profesie precupeț, la amendă de Li 30, pentru furt; Având în vedere adresa casierului de Il- fov No. 11,304, și proceșul-verbal alătu- rat pe lângă dânsa, prin care se constată că numitul nu are nici uă avere din care se pâtă plăti expusa sumă ; Având în vedere disposițiile art.28 din codul penal ; Cerem ca ori ce agent al forței publice, să conducă și se închidă pe numitul la ennenciarui Văi ăresci. Mandăm și ordonăm directorul ui ace- 1 I penitenciar a primi și deține pe nu- mitul pe termen de 6 iile, calculat din dioa de când se va aresta , âră la espira- rea disel osânde să’l liberese, dâcă nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, la cas de ne tate. spre esecutire acestui act. Dat la 4 Decembre 1876. No. 1,341. Parchetul tribunalului Putna. Noi procurorul pe> lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței, acestui tribunal, cu No. 867, pronunciată în audiența de la 22 Noembre 1876, prin care condamnă pe Tănase Busuioc și George Aripă, în etate majori, de profesie muncitori; cu domici- liurile necunoscute, la închisâre corecțio- nală fie care pe termen de câte luni pentru că a comis faptul pe furi Cerem ca ori ce agent al forței pu lic să arestese și se conducă pe sus-numiți la temnița d:n rașul Focșani. Mandăm și ordonăm directorului acele □chisor! a primi și deține pe sus-numiț la lisul pen iciar, pe tot ti il deter minat mal sus și calculat de la incar e -are, când la ipirare ’i v r libera, de n ■r fi deținuți pentru a cause. Cerem ca ori ce⁻depositar al forței pu- blice, să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dată la 13 Decembre 1876. No. 5,21-7. ianuarie to februarie) ion nuMlun DL UWUALAi, ftuUĂNlEl 19 PRETENȚIUNI DOTALE. Tribunalul de Argeș. D-na Marița D. Georgiu, din PitescI, de profesie menajară, prin suplica'ce a dat tribunalului la 28 Iulie 1876, a cerut în judecată pe socinl sâă Dumitrache Ge rgiu, de profesie pro; ■ ar, din PitescI, Fentru separațiunl patrimoniale, și a fi o- oligat săi restitue dota coompusă din lei vechi 16,000, bani în natură și lei vechi 3,16 1 gardiropa. No. 1,151. 1877, Ianuarie 21 ESTRACTE DE DECIȘII NI. înalta curte de compturl, secția II. Avend în vedere comptul D-lui V. Vo- onea, fost diriginte al stațiunel telegrafo- poșțal Chilia, pe timpul de la 1 Septem- bre', pânâ la 31 Decembre 1875 ; Curtea, pentrn motivele arătate în sen tința No. 515, de la 6 Noembre 1876, a pronunciat următârea hotărâre; Suma de lei 231, bani 41, escedentul din mărci, resulta! la 31 Decembre 1875, se reportă în cc~"ul D-lul V. Voronea, pe anul 1876. Hotărârea s’a pronunciat cu beneficiul ari. 19 și 22 din legea curțel. Drept care se publică spre cunoscință moștenitorilor D-lul V. Voronea, acum de- cedat, și al căror domicilia este necu- noscut. Tribunaiui Ilfov secția i civilă. - Prin sentința cu No. 3, din 1877, pro- -.unciată de complectul acestui tribunal, în ședința de la 12 Ianuarie, anul curent, se hotărasce : Condamnă pe lân Popa Sacheliu, a res- titui Jlelenei Fortunescu, dota sa, conform actului dotai, autentificat de secția III, la No. 224 din 1869. Sentința se pronunciă cu esecuție pro- visorie. Sentința este supusă oposiției și ape- ului, conform legei. Acesta dâră se publică spre cunoscință D-lul lân Popa Sacheliu, al cărui domici- 'iă este necunoscut. No. 616. 1877, Ianuarie 17. ANUNC. ADMINISTRATIVE Primăria comunei Slatina. Moșia Ghimpețeni saii Prejba, proprie- tate a biserieei Sf. Nicola, din comuna Ungarei, fiind a se da cu arendă pe ter- men de 5 ani, începuțl de la 23 Aprilie 1877 penă la 23 Aprilie 1882, noi prima- rul, în urmarea adresei No. 1, a D-lul e- oitrop al acel sânte biserici, am destinat a se ține licitație în sala ospelulu tel primării, în ijioa de 20 Februarie vii- tor, despre care publicăm spre generala cunoscință și invităm pe D-nii doritori ca, la dioa fixată, orele 11 de diminâță, să vină spre a concura, fiind pregătiți și de cauțiune solvabilă, spre a putea fi ad- miși la concurență, âră condițiile relative le pot vedea doritorii în tâte dilele la can cehria primăriei. No. 44. 1877, Ianuarie 16. Prefectura poliției capitalei. Lista de objectele de bijutirie furate din prăvăli D-lul Ștefan Fărcășanu, domiciliat în cale., Mogoșdei, No. 58. Un inel de aur, ca două arămuri, cu uă pâtră mare de diaman. Un inel ajur, cu uă mică pâtră matostat. Opt inele, cu diferite petre de peruzele, aur bun. Un inel rupt, trei petre rubin. Un inel subțire cu uă galerie, fără pâtră. Trei ace, de legături, de mărgân- Uă cracă de mărgân cu patru vârfuri și mal mulțl cercel stricați și alte inele rupte fără petre, alte petre mărgăritar și diaman- țele Uă verighetă de aur cu numele Natalița Stroescu. Un inel de aur cu peceLo. Uă pereche cercel, unul fără pâtră, cu uă frunză de mărgăritar și pirozele, lu- crate sistem vechili. Două câsârnice de argint, unul fără ma- șină, cu lanțul de bronz. Uă garnitură de aur semplă; uă garni- tură de botonl cu smalț albastru; 3 broșl de aur cu smalț albastru închis,- alta cu pâtră albăj și cea-laltă cu smalț civit, cu uă pâtră de mărgân, Uă pereche săgeți cu petre de mărgă- ritar, uâ garnitură de argint filigrana, po- liit cu aur, cam purtate. Patru perechi botonl de manșete; una cu smalț civit; una cu smalț fețe, tot negru, cu câte uă pâtră de mărgân; una de fili- grana poleită și una de argint cu 2 petre. Uu medalion de aur mare, cu un lănți- șor subțire; unu, idem, c u smalț albastru, pe dânsul forma unei cravate, și la mijloc cu mărgăritare; un lanț de aur No. 3, scurt, cu un drug, care avea uâ eheiă. Uă pereche cercel de aur No. 3, cu măr- geanurl lungi. Uă broșă de aur mat, cu două bâbe de mărgân mari ne găurite. Opt perechi cercel c i diferite petre, de aur, două perechi cercel de aur, de copil, cu mărgân , uă cruciuliță de mărgean, la mijloc cu uă petră de mărgăritar. Patru nasturi de piept cu smalț, de aur, cu mărgăritar; uă pereche nasturi mat de aur; mal multe peceți, de bronzuri și măi turil de bot . semple ovale cu 1876, cu inscripția n___al botezai; uă icână St. Ni- colae, de Rusia, poleit Uă ândurică cu mal multe mărturii, scândunca cu plisă roșie. CincI-decI adrese de prăvălie cu numele Ștefan Fărcășanu, bijuterie și horologeri e calea Mogoșâet, No. 58. Prefectura publică acâsta, spre cunos- • ința generală că, la orl-cinese va desco- peri ast-fel de obiecte, să 1 denunțe agen- ților polițienesc!. Prefectura de Bnsăfl in 6 Februarie 1877. Giurgiu. — Variabil, 2 gr. plus. GasscI — Senin, 13 gr. plus Alexandria.— Senin, 3 gr minus R Măgurele. - Nor, 5 gᵣ. ₘᵢₙᵤₛ Roșiori. — Senin, 3 gr. minus R. Oltenița— Senin, 2 gr minus. PitescI. — Variabil, 0 gᵣ Argeș. — Senin, 5 gr. Craiova._ - Nor, 4 gr. minus, ^rz^m. - Semn, 3 gᵣ. minus Urhțl -Nor.vent, 4 gᵣ. ₘᵢₙᵤₛ. Văleni. — Senin, 7 gᵣ Vlo£scl.~ Senin. 4 gV£ₛ M. - Senin, 5 gᵣ R.-Sărat. - Senin, 3 pȚ . Brăila. - Senin, 0 g^L minus c^'-.⁴ minus. Leota. — Senin, 2 gᵣ. jₜ ‘ⁿⁱaus- Focșani. — Senin, 5 oV US‘ ~’rlad. - Senin, 4 gᵣgr,; mⁱ US> _ ălticenl. — Senin, Iq lQU³’ Bacău- Senin, 8 gr mlⁿus' ⁶ • minus. Hai ‘"ICI ROMĂNIf 7 Ianuarie (SFel rie) 1877 CURSUL BUCUREȘCi îv.cureșci, 7 Februarie (st. n.) 1877 Cumy. Obligațiuni rurale . . 79 ₉ domeniale ... 73 , (300 lei casei peos.) 110 j fondare rurale . 69 ₐ fondare urbane . . 58 Impruin. Uppenheim-Loadra —- a Stern-Londra ... — ₛ municipal 67 ₛ cu prime Eucureșci (bi- lete de 20 Iei) . . 18¹ riinnih căilor ferate române Societăți finațiare a Ro- — mâniei (500 L liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 245 (500 1.) Societăți de gaz — ₛ Societăți Bomănia . . )-q 'd?m s Il-a emisiune ) Schimbul: Paris ia vedere ...... — , ₛ pe 3 luni. . . 99.35 Londra ia vedere . . — , pe 3 luni , . 25.10 Berlin Ia vcdeîs . -- j pc 3 luai ₜ 122 Saomptnljje nn . 36 CURSUL VIENEI Viena. 6 Februarie (st. n.) 1877 Metalice................... 62 60 Renta hârtie...............68 Naționale ... . . 74 50 Renta în aur...............goldrente Lose.......................110 75 Acțiunile băncel . 833 — Crediturl..................147 10 London ... . 124 30 Obligațiuni rurale ungare . 73 — , temeșvar ... 71 75 , transilvane 71 75 , croate . . fehet Argint în mărfuri. . . . 115 80 Ducatul . . . ... 5 89 Napoleonul ... 9 93 Marc 100...................61 ANUNCIURIPARTICULARE i I oșia numită Perieți-MoldovenI, din districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui care conțiue 500 pogâne arabile 300 pogâne pădure nâgră și richițt, udată de râul Ialomița, pa mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jilavelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa la D-lul George D. Thănăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângă biserica Pitar-Moșu. 4-2« ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE $ Aceste Capsule poseda pr oprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ac- ■ țiunea antiblenoragică de Copahu Ele nu obosescu stomahul și nu provocă Aici ■ diaree nici grcță , constituescu medicamentul prin escelentă in tratarea bolelor 1 cdntagmse a ambelor sccse, scurgeri vechi sen recente, catare a beșicei și curze- 3 rea fără voie aurinului, m Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul INJECȚIUNU RICORD Stomce'și astirn. eme, este midilocul infailibil de i consolid vindecarea și dea ■ evita ințercerea. ADEVERAT SiPOP DEPURATIV Acest strop este neăpart pentru a vin decactt deseverșire maladrele pelei și pen- _____sffrși ele a curați sângele după un tratamente anti-sifîlitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituțională. Publicul, trebue a lepădii, ca contra facere periculbsă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. tru a DEPOSITO GENERAL- F* Javrot, 102, strada Richelieu, in Paris lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu- seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F Pohl; Plojesti, Scnuller; Barlad, Brettner, și in tote farmaciile R UMFLĂTURI, RĂNI. ULCERE CANCER6sE și VIȚII ALE SÂNGELUI, vindecata radical prin CONDURANGO DE LOJA, cel mai f bun curățitor al sângelui în bâlele chronice. Vin, Elixir și Extract fluid. Lotion șipoudre pentru usagiul extern. Butelia 5 și 1 1 Deposit la D. Zurner, farmacist, în Bucuresci. Pentru a evita contrafacerile, a secerepecap'r¹ fie-căreî buteli' S'-mn .PUI a Paul Bon eu Trade MarF 0. L. și numele fabricantului sulelor (Betts). armacia englesă Paul Bons, 4, rue Meyerbeer. Paris. C a e ts u r_ e v e g e t a e e cu ma.tic( Aceste capsule au învelișulă de glutenă, conținu balsamulu de copahu associate essențel de Matico isrbore din Peru) și constitue unii remediu contra gonorrheii și sculainenteloră de ori ce natură. Elle lucrezi fârâ a osteni stomachulă, nu provdcâ nici o dată greață și alte neplăcute care.se producă in totă d'auw prin capsulele gelatindse care conținu balsamulă de copahu în stare liquidâ și aă avantagiulu de a nu comunica uriniloră mirosă. In virtutea acestoră differite titluri eile sântă superidre capsuleloră de cubebă, de copanu, etc., și de aceia cea mai mare parte dm medicii din Paris și din streinâlate aă renunțată la ori ce altâ medicațiune. — Trebue cerută în iotă d’auna semnătura GrimaULt el C* pe fie care flaconă. — Depășită in principalele pharmacii. *, MIGRENE, DURERI oe C1PU. NEVRALGII Vindicare pe dată prin De idSiiSSlAI.'LT <*t 4 ”, Pharmacisti r ' ans Hatura offerl adesse» medicamente de Uâ.effieacitate rață șijcăre simtă țnai ne- cunoscute Guarana de D. D. Grimault et O, sub- slantâ vegetală din Brasilia. Efficac.itatea acestui medicamentă* Iau' fâcută se fie iu Ilwua jjujt niioupcc- iianvcja, publicata prin ordinulă Guvernului. Ună singur pachetă din acestă prafu, topită tn putină apâ zaharisită, este destulă pentru â face ca se dispară cea mai violentă Migrend. saă Nevralgie. Elă este de uâ elficac.tate necontestabilâ contra coliciloru, diarrhel și dyssentenel, și Inlocueșie cu avantagiu opiulă și bismii.nulă — Fie care cutie conține 42 pachete. — Pentru evitarea nenumerdseloră contrafaceri, trcfue cernu sigiluilă Grimault et C¹'. - *Depo m principalele pharmai it. 1 lau^nc (8 Fehn.ur.ej 1871 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI .51 ÎMPRUMUTUL municipal al orasiului bucuresci DE 10,000,000 FRANCI ___________„ea « x0-~ tragere uvUn<4& la Gotha în presența ui.u de.«ₒ4 ambursabile la casa P-luI Jacques Poumay, în Bucuresci, de la 5 Martie 1877, stil nou Seria 126 L, No. 96, câștigul principal de 25,Of " - ici ’ 1 1477 7Q - » 9 0 Oui.' nî numi)ai jur il Seria No. Prime Sena No. ------ 1 S r i No. Prime Serii No. Prime Seria No. Prime Prime | Seria | No. j Prime 15 71 50 1730 100 50 2698 4070 12 .500 4998 6197 22 50 73 29 50 1767 12 100 2699 --- --- 1 94 50 5115 99 100 46 50 3 76 50 86 100 2721 49 50 4093 83 100 5168 45 50 6256 71 50 28 50 75 50 27t 93 50 4230 40 500 24 50 6300 --- - :2 33 50 T) 28 50 297 . 39 50 425; 50 5223 79 50 6387 99 500 62 50 1797 --- --- 1 3026 --- --- n 50 5277 30 100 6491 17 50 236 --- Xm 1817 77 50 3153 --- --- 4279 50 5327 --- --- 6568 --- „,9 46 1000 1906 86 ) 3253 16 50 < n 116 50 5335 --- --- 6569 99 50 25 100 19 ) L 32 50 n 59 50 5476 95 500 61 50 88 50 1921 14 50 3268 70 50 12 iV 55 50 27 50 6695 --- --- 951 4--- --- 57 50 3283 --- ' k T 79 1000 28 50 6829 100 ioc 1000 --- 2025 87 50 3354 --- ------ J - 30 500 5591 69 50 98 50 ---1.016 68 _____5.0 2028 3448 --- --- 93 50 5665 67 100 24 56 50 2052 51 50 784» ■ >74 5f 4321 76 50 5701 6883 1097 --- * 1 X- 2113 77 O -, „J 55 51 4378 11 500 5706 94 100C 6953 --- --- 115 37 100 2196 26 1000 355 91 100 4540 15 50 90 50 6988 96 100 84 50 28 50 67 50 46^2 49 50 5818 --- --- 7112 --- 31 50 2284 87 50 364’ 54 500 n 51 50 5860 78 100 7115 61 100 1254 18 100 2414 83 50 3675 28 50 4729 47 100 5865 76 50 65 50 39 50 8 50 3688 79 500 57 50 6003 46 50 7148 9 50 23 50 50 50 372> 100 -50 r 21 50 6051 19 500 35 50 1261 96 25000 2466 94 50 3754 83 100 c 4757 T---- 1 68 50 99 50 87 50 2477 78 3006 n 89 50 4768 85 100 6084 77 100 7162 57 500 1297 52 50 62 100 3772 64 50 4892 93 1000 40 50 41 50 81 50 2536 48 50 3821 6 50 n 5 50 78 50 7235 2 50 134.“ 4 50 2645 55 50 3899 --- --- 5 4926 85 50 6100 --- --- 7491 92 50 148 73 100 50 50 399 16 50. 4964 74 6147 --- V 62 50 8 50 92 50 405. --- ^69 99 t) V 6178 --- mie ouuga^iuuiic cuprinse m seuiic ue juai sus și ncindicate aici sum viase cu. câte 20 lei iiu.i lineare. Irage- _a viitore va avea loc la 19 Aprilie, (1 Mai 187 7 Câștigul principal va fi de 50,000 franci. ’nitropia spitalului BrâncOvent ?i a Sf. biserici Doinnița-Bălașt Voind a da în antreprindere facerea a costume femeiesci, și 20 bărbătescl ntru infermieriile și infermierii din a- cest spital, dupâ modelul ce se află depus în cancelaria acestei epitropil; publică snre cunoscință amatorilor a lua în între- indere furnitura acestor costume a se esența în cancelaria epitropiel, în <)iua dv 7 ale viitârel luni Martie când are a se face adjudecația asupra persânel ce ar lăsa prețul mal avantagios Epi tropi: D. Cariagdi, N. Bibescu. No. 42. 1877, Ianuarie 21. (^4) rie ven^cr^. „a .1 Febârirue anul cu- ■ ’ rent, sa vinde cu licitație la tribuna- lul Pitesci, 1,791 pogâne, moșia din tru- pul Găujeani, districtul Argeșu, plasa Cotmeni. averea D-nef Marghiâla, Cornă- țeanu. Pe lângă buna calitate a pământului acâstă moșie are avantagiul a fi în apropiere de garele Corbu și Costescl; pentru informa- țiunl a se adresa în Bucuresci la Cost. Ri- zescii, strada Lumini, No. 15, săfl la Gh. Th. Ghica, strada râptă, No. 9, unde se pâte vedea planul și hotărnicia. (2-54) Fac cunoscut că de astă-dl înainte în loc de I. Demetrescu, mă voi semna cu a- devSratul nume, după actul de botez, I. I. Prec p (2-2) S’a p sidut uă poliță, datată, Aarau (Hei veția,) 21 Martie 1870, în valâre de mărci 510.88 cu scadența la 30 Iunie 1876, și acceptate prin D-nâel R. '.. Felvstein, din Galați, în ordinul E. Feer- Grossmann & Comp. în Aarau, și girată către banca din Aargau; se comunică dâră printr’acâstă, că menționata poliță se va considera ca uă hârtie albă. E Feer-Grossmann & Comp din Aarau 1 jo arendat, de la Aprilie 1877, moșia ¹ f Piscurile, din Ilfov, plasa Mostiștea; doritori se vor adresa la D-nu Spiridon Casoti, strada Colțel, No. 47. (2-5) MONITORUL OFIOLA 'L ROMÂNIEI Ianuarie (Ș Febrnarle) 1877 Epitropia spitalului Brâncovensc și a SL biserici Domnița Bălașa. Iu 4iua de 31 Ianuarie curent, la ora 11 diminua, urmend a se ține din nou lici- lațiune prin oferte sigilate, în cancelaria acest' I ejntropil, pentru a se da în antre- prisă aprovisionarea spitalului Brâncove- nesc, cu pae de grafi trierate cu mașina, pen6 la 30 care de măsură, pentru salte- lele trebuitâre bolnavilor, în cursul între- gului an, fiind că la licitația ținută în iua de 20 Ianuarie curent, conform publicați- unel înserată în Monitorul oficial No, 280 din anul 1876, nu s’a obținut prețu avan- tagios pentru spital, se publică ca dori- tori de a lua asuprăle acestă antreprisă să se presinte în locul, diu a și ora mal sus însem- nate spre concurare, însoțiți fiind și oe ga- ranțiile cuvenite în bani, saă bonuri de Me Qtatuluf, penă le valâre de lei 100. ondițiunile , ative la aprovisionarea' paielor în chestiune se pot vedea.în tâte filele de lucru în cancelaria epitroțiel. Epitrop: N. Bibe^c No 41. 187-7, Ianuarie 21. (3-34) -----------------_ —-------------.— I arendat, de la Aprilie 1877, moșia Pietrișn, din județul Vlașca. Amato- rii se vor adresa la moștenitorii decedatu- lui Gheorghe Adam Germani, în BucurescI, safi în strada [Clemenței, No. 17, saă în strada DâmneE No, 10. (3-34) Fiind anunțat prin telegramă de la sta- giunea Timna, de către încasatorul nos- tru I. Moldoveana, că la 17 curent, pe când mergea cu trenu la Severin, pentru încasări ’I s’au furat geamantanu la aceea stație, cu tâte polițele ce le avea spre În- casare, din orașele Severin, Craiova, Sla- tina, Caracal, Pitesc!, Tfirgovisce. Subsemnatul încunosciințăm prin acâsta pe toți D-nil debitori din orașele de mal sus, că ori cine se va ivi cu vre uă poliță *n ordinul nostru țu care ne datofesă, sub- semnate de D-lor, să ’l denunțe imediat autorități locale pentru a se urmări, ră- mâind ca bani ce ne datorâsă să ’I plă- Tescă casei nâștre, direct safi procratoru- ul nosti.:, caje ya veni cu uă procură pecială pentru încasare, căci îu cas con- .ra ori cine din D-nil debitori noștr^ᵣ se va presenta către gol cu veri uă poliță a- chitată de vie uă altă persână care nu ar fi avut acâstă autorisațiune specială nu I Vom pytea ține în sâmă achitarea datorii sâle /. G. Mana & Comp. LISTA UVjMVUUl l*d Uuuienîaleînnumârde una sută cincl-^ecl și patru ale căror cupâne duoâ de fie-care coprindend trimestrele Iulie 1876 și Ianuarie 1877 aă fost furate Di-lnl Themeli Damas de către Tănase Danco- dol ce’I 4ice și Ghiță DancovicI, âră nu- mărul și seria fie-cărul bnn este precum urmâsă : Sena । No. Seria No. 7461 74601 7468’ 74680 n 74602 A 74679 r> 74603 r 74678 • "1604 74677 74605 74676 n 74606 n 74675 74607 74674 14' ■' n 74608 x ' JF | 74673 74609 74672 r 74610 •n 74671 7463 74630 7471 74701 n 74629 11 74702 r> 74628 tt 74703 n 74627 n 74704 n 74626 n 74705 n 74625 n 74706 n 74'624 n 74707 74623 r 74708 -• 74622 74709 n 74621 rt 74710 466 74660 7474 74740 n 74659 74739 74658 tt 74738 n 74657 n 74737 n 74656 n 74736 n 74655 tt '4735 74654 74734 r> 74653 n 74733 n 74652 n 74732 74651 ti 1 74731 i 462 74611 ' 7469 74690 ti 7^612 JȘ 74689 74613 n 74688 74614 74687 n 74615 n 74686 rt 74616 n 74685 74617 y> 74684 ti 74618 n 74683 r> 74619 74682 tt 74620 r 74681 7464 74640 im 74711 74639 J' 74712 74638 74713 r> 74637 74714 74636 74715 V 74635 74716 ti 74634 n 74717 n 74633 74718 74632 n 74719 74631 74720 7467 74670 7475 74750 r 74669 74749 n 74668 74748 r 74667 74.747. n 74666 n 74746 74665 ii 74745 n 74664 74744 n 74663 74743 74662 74742 3 74661 74741 periau y N Sena No. 7476 74760 7477 74763 n 74759 74762 r 7475^ 74761 n 74757 7478 74780 17 74756 n 74779 11 74755 74778 n 74754 74777 74753 n 74776 74752 74775 it 74751 tt 74774 7477 74770 11 74773 n 74769 74772 74768 74771 74767 479 1782 tt 74766 74781 74765 <495 74944 r> 74764 n ' 74942-3 LISTA de bonurile care lipsesc cu d are a- vând cupânele până la Ocțom 76 Seria No. Seria No, 7465 74650 7470 74765 r> 74649 74764 74648 n ”4763 74647 n 1762 74646 n 74761 4645 "1721 r> 4644 1722 tt 4643 1723 n 74642 r 71724 r 74641 n .4725 7470 74700 74726 n 4769 74727 74768 11 74728 77 74767 n । 74729 74766 74730 Publicând gcâsta, rog pe toți D-nit ban- cherl și particulari cărora li se va presșnt.i asemenea cupâne, să nu le primâsc5 . denun- țândule autorităților competinte. Epitropia .spitalului Brâncovenesc și Sf. biserici Domuița-BSlașa In «Jitia de 26 Februarie viitor, la oi 11 dimineți, urmând a se ține licitațiun prin oferte sigilata, în pretoriul acestei cpitropil. pentru a se da în antreprisă cu- rățirea latrinelor acestor stabilimente; se publică ca doritori de a se ns ircii curățirea latrinelor în chestiune, să' se p