INo. IV. i n număr 25 Mercuri 161 , MONITORUL OlOCiAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE ‘N, TKEI-DECI șl ȘESE; ȘESE LUNI, 29 LE. ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) 4NUNCIURILE LINIA DE TKEI-DECI L1TEHH TKEI pEol BAM (inserarea II-a și mai departe, 20 b ) Prețul Unei publicații judiciare, pfnS la cincl-ijecl linii, cinci lei; eră mal mare de cînel-ilecî linii, deee lei DIRECȚIUNEA strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefraneate se refusa Inserții și reclame, 6c b. linia, inserarea H-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurilese primesc și eu anul SUMAR PARTEA OFICIALA Ministerul de inter- ne : Decrete. Ministerul agrieulturei, comerciitlu'i și lucră- rilor publice: Decrete. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA — Cronică— De- peșl telegrafice. — Buletin esterior - Sumarele ședințelor Senatului de la 22 și 24 Ianuarie.— Sumarele ședințelor Adunărel depuților de la 22 și 24 Ianuarie. — Continuarea ședinței Se- natului do la 17 Ianuarie. — Continuarea șe- linței Adunărel deputaților de la 16 Ianuarie și ședința de la 17 Ianuarie. — Rectificare - ■Știri din întru — Diverse. Anunciurl ministeriale PARTEA OFICIALA Bucuresci 25 Ianuarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I Prin gracia lui Dumnezeu și voința na- ționale, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 113; Avend în vedere votul Adunărel de- putaților dat în ședința de Ia 14 la- nuariu 1877; In virtutea art 93 dm Constituțiune, Am sancționat și sancționăm ce ur mesă LEGE. Art. I. Se deschide pe sema minis- terului de interne un credit suplimen- tar de lei 2,000 la cap. II, £ 2, art. 9 al budgetului pe 1876, cu care să în- tâmpine plata lucrătorilor mobili de la imprimeria Statului pene la finele aceluiași an. Art. II. Acestă sumă se va regula prin compturl, acoperindu-se din econo- miile realisate prin legile din 10, 21, 23 luliu și 6 August 1876. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 14 lanuariîi anul 1877 , și s’a adoptat cu majo- ritate de 60 voturi contra 5, fiiind si uă abținere de la vot. Președinte . C. A. Rosetti. (L- S. A. D.) Secretar, M. Ghelmcgenu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci la 25 Ianuarie 1877. CAROL. (L. S. St.). Ministru secretar de Ministru secretar de Stat Stafia departamentul la departamentul de.jus- de interne. tiție , O. D Vernescu. Eng. Stătescn No. 148 CAROL I Prin grația lui Dumnezeu și voința na- ț onală, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 641; In virtutea art 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art I Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Prahova, împreună cu acela al drumurilor, pentru eser- cițiul anului 1877 . este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile și modificările următore Budgetul județului. Cheltueli Lei 1 200 - Prev^uțl la art. 5, § 1, cap. 1 salariul unui adjutor la biu roul de constatare, se suprimă. 240 — Se reduce din suma de 1. 2.400, prevgdută la art. 6, acelaș § ș: capitol, salariul unui șefvoiu| tabil. 1,440 — P evăduțl la art. 8, elaș § și capitol, salariul unul adjutor comptabil la casieria generală se suprimă. 240 - reduce din suma de I. l,5ov. prevădută la art. 9, acelaș § și cap., salariul unul ții tor d registre. 2,160 Se reduce din suma de iei 4,320. prăvădută la art. 10, acelaș § și capitol, rSmând lei 2,160. salariu! ⁿnui singur ș«f de biurou 600 - Se reduce din suma de 1. 1.800 prevSdută la art. 14, același Ș și capitol. rSmânândlei 1,220 salariul a 2 ușieri. 200 - Si reduce din suma de lei oGO, prevSdută la art. 16, § 2 cap 1 pentru plata registrelor și ori ce publicațiunl necesarii consiliului și comitetului per manent. 200 — Se reduce din suma de lei 700. prevgdută la art. 18, acelaș § și cap., mobilierul subprefec- turilor. 3,000 — Se adaogă pe leogă suma de lei 7,000, prevădută la art. 38, § 1, cap. II, pentru plata măsu rilor și greutăților decimale 150 — Se reduce din suma de lei 300 prevădută la art. 55 § 2. cap II, transportul membrilor con- siliului de higienă. 240 - Se reduce din suma de lei 1,200 prevgcjută la art. 58, § 3, cap, mOiîfl'OfCtu UFxuiai- lij.nA' 26 Luuarie (7 Februarie) 1877 Le! B. și cap., transportul ingineru- lui șef. 1,440 PrevătjuțI la art. 8 același § și cap., transportul adjutorulul inginerului, se suprimă. 2,160 — Se reduce din suma de 1 3,600, prevăzută la art. 9, același § și cap., rămânând lei 1 440, spre a se da la 3 conductori câte lei 40 mensual, spese de transport. 500 —• Se reduce din suma de 1. 2,000, prevăzută la art. 11, § 2, cap. 1, pentru înființare de unelte trebuineiâse la lucrarea dru- murilor. 180 Se reduce din suma de lei 300 prevădută la art. 12, același § și capitol, spese de cancelarie serviciului tecnic. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este î nsărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, O. D. Verneseu. No. 124. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 663; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilorjudețene, Am decretat și decretăm . Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Doljiii, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunele și modifică- rile următore: Budgetul județului. Cheltuell. Lei B. 1200 — Se reduce din suma de lei 6000, prevăzută la art. 3. § 1, cap. 1, salariul a duol șefi de biuroiî la comitetul permanent. 1000 Idem din sum» de lei 3000 pre vădută la art. 26 § 4, cap. 1, repararea localului Veron. 500 — Se reduce din suma de lei 2000 prevăzută la ari. 28, același § și cap , repararea localului Geanoglu. 1000 — Idem din suma de lei 16,000, Lei B. ' ~ II salariul sub-directorulul temniței. 200 Se reduce din suma de lei 600, pravă4ută art. 71 § 4, cap. 2, pentru transportul arestan- ților. 3 360 -- Se reduce din suma de lei 5.760 prevăzută la art. 73, § 5, cap 2, rămânând lei 2,400, șala- riul a doul espeditorl rurali a câte lei 100 mensual fie-care. 840 — Se reduce din suma de 1. 3.600. prevăzută la art. 74, același § și cap., rămânând lei 2,760, salariul a doul curieri pentru transportul espedițiel Filipes- cil și Urlații dintre care unul a 130 lei mensul și altul a 100 lei mensual. 220 Se adaogă pe lângă suma de lei 600, prevăzută la art 75, a- celaș § și cap., pentru cheltu- elele de cancelarie și impri- matele necesar biurourilor poștale. 600 — Se reduce din suma lei 1,200, prevăzută la art. 82, § 7 cap. 2, remisa D-lul casier general pentru încasarea veniturilor ju- dețului. 500 — Se reduce din suma de 1. 2,000, prevăzută la art. 99, § 10, cap. 2, pentru cheltuell estra- ordinare. Budgetul drumurilor Venituri. Taxa prestaținneî pentru anul 1877, se vn calcula pa un lefi Qi°a, pentru locui- torii palmași și pe doul lei dioa, pentru cei cu vitele. Cheltueh Lei B____ 240 — Se adaogă pe lângă suma de lei 4 200, prevăzută la art. 1, § 1, cap. 1, însumând lei 4 440, talariul unul inginer ordinar clasa 3, a lei 370 mensual. 3 000 — Prevă^uțl la art. 2, acelaș § și cap , salariul unul adjutor al inginerului, se suprimă. 120 — Se reduce din suma de lei 7,200, prevăzută la art. 3, acelaș § și capitol, rămânând 1. 7 080, din care se va da salariu lei 220 mensual la un conductor clas 2, și câte Iei 185 men- sual la doul conductori clasa 3. 640 — Se reduce din suma de 1.14,400, prevăzută la art. 5, acelaș § și cap., rămânând lei 5 760 sa- lariul a 6 picheri, câte lei 80, mensual de fie-care. 600 — Se reduce din suma de 1. 2,400, prevăzută la art 7, același § Lei B. prevăzută la art. 45, § 4, cap. 3, întreținerea casarmelor ar- matei teritoriale. 300 — Idem din suma de lei 1500, pre- vădulă la art. 52, § 1, cap. 4, reparări și mobilier localului tribunalului. 240 — Idem din suma de lei 1200, pre- văduiă la art. 54, § 1, cap. 5, salariul unul ajutor directoru- lui arestului. 200 — Idem din suma de lei 1000, pre văzută la art. 61, § 2, cap. 5, repararea localului arestului. 108 — Se adaogă pe lângă suma de lei 72, prevăzută la art 71, § 2, cap. 6, însumând peste tot lei 180 , spre a se da câte lei 5 mensual ca cheltuell de cance- larie la 3 biurourl poștale. 600 — Idem pe lângă suma de lei 300. prevădută la art. 72„acelașl § și cap., însumând peste tot lei 900,spre a se înființa impri- matele , gentele și cutiile de scris r! necesare biurourilor postai». 2700 — Se înscrie la un art. sub No.98, § 1, cap. 8, bursa celor 3 elevi aflați îo studiîl la șcâla de po- duri și șosele din capitală con- form votului consiliului jnde- țian din ședința de la 29 De- cembre, anul trecut a sesiunel sâle estraordinare. budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestați unei pentru esercițiul anu- lui 1877 se va calcula pe un hfi <)ioa, pentru locuitorii pălmași și pe doul lei dioa, pentru cel cu vitele. Cheltueli Lei B. 1170 Se adaogă pe lengă suma de lei 6000 prevăzută la art. 2, § 1, cap 1, însumând peste tot lei 7170. din care să se dea câte 220 lei mensual. la duol con- ductori clasa II și câte lei 185 mensul la trei conductori clasa III, însă numai pe timpul de 6 luni și deosebit câie lei 40 mensul ca diurnă la acești 5 conductor! tot pe timpul de 6 luul. 4240 - Se reduce din suma de 10,000, lei, prevăzută la art. 4 i celașl §, și cap., remâind lei 5760, din care să se dea căte lei 80 mensual la 6 picheri pe timp de 6 luni și câie lei 80 men- sual la trei picheri în perma- nență. 240 — Idem din suma de lei 360, pre- Ianuarie (7 Februarie) 1877 MOMTuKI'L UKIOLAL AL ROMAlub 5y Dl B v&Jută la arc. 6 2 1, spese de biuroă. 1200 — Se reduce dinsîim a de b l 2000 prevăzută la art. 7, acelaș § și cap., pentru cumpărătdre de unelte necesarii în lucrarea șoselelor. I i»O — idem din suma de lei 200, prej- v^ută la art. 8, același § și cap., înființare de condici și registre necesarii serviciului comptabiliUțeî. 14 oui 50 Idem din suma de lei 19,502. bani 50, prevS^-utsl la art. 12, același § și cap..' cheltuell es- tra-ordinare, Art. 11. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. I). Veniescu No. 123. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I Prin grația lui Dumnedei voința na- țional',. Domn al românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate', Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la de parlamentul agriculturel, comerciului și lucrărilor publice cu No 377 ; In virtutea art. 37 din regulamen- tul pentru administrațiunea fondurilor de la ’/„ al porturilor d’a-lungul Dunărei, Am decretat și decretăm: Art. 1. Budgetul pentru venitul de '/₂ la °/₀și clieluelileportului Oltenița, din județul Ilfov, pe anul 1877, care se urcă,în partea veniturilor, la suma de lei 210,693, b. 44, și în partea chel- tuelilor la lei 14,950, lăsând, la 1 la- nuariii 1878, un escedent de 195,743 lei, bani 44, este aprobat de Noi. Art. n Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturel, co- merciului și lucrărilor publice, va a- duce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie 1877. CAROL. CAROL I ?riu grația lui Dumuedeii și voința na- țională, Domn al Românilor, ta toți de faciă și viitori, sănetate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 403 ; In virtutea art. 37 din regulamen- tul pentru administrația fondurilor de 'a °/₀ porturilor d’a-lungul Du- lărel. Am decretat și decretăm Art. I. Budgetul pentru venitul de 7₂ la 7₀ Și cheltuelile portului Ga- lați, pe anul curent 1877, care se ur- că, atât în partea veniturilor, cât și în partea cheltuelilor la lei 544,180, b. 88, este aprobat de Noi. 1 Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturel, co- merciulul și lucrărilor publice v’a a- duce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci. la 20 Ianuarie 877. CAROL Ministru secretai de Stat ad-interim la departamen tul agriculturel, comerțului ș. lucrărilor publice, G D. Vernesc’t. Nu. ud. Stat la departamentul agriculturel. co merciulul și lucrărilor publice, va a duce la îndeplinire decretul de faciă Dat în Bucures la 20 lanuarifi 1877 CAROL Ministru secretar de Stat ad- interim la denartamentol agriculturel. comerciului și lucrărilor publice, ' G. D Vemescu No. 116 CAROL 1. Prin grația lui Dumnezeu și tnța na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, genătate\ Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comerciului si lucrărilor publice, cu No. 379; In virtutea art. 37 din regulamen- tul pentru administrațiunea fondurilor de 7₅ la %.. al porturilor d’a-lungul Dunărei, Am decretat și decretăm Art. I. Budgetul pentru venitul de 7g la °/₀ ȘÎ cheltuelile portului Brăila, pe anul curent 1877, care se urcă în partea veniturilor, la suma de 282,993 îel, bani 12, și in partea cheltuelilor la lei 328,082, bani 20, lăsând, la 1 Ianuarie 1878, un deficit de lei 45,089, bani 8, este aprobat de Noi. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturel comerciului și lucrărilor publice, va aduce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci, la 20 lanuarifi 1877. C‘.ROL Ministru secretar de Slat ad-’nțerim 1» departamentul agrieul ureî, comerciului și lucrărilor vublice G. D. Vernescn. No.117 Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul agriculturel comerciului și lucrărilor publice.. G. D Vernescu No. 115 CAROL 1. Prin grația lui Dumucdett și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 378; In virtutea art. 37 din regulamen- tul pentru administrațiunea fondui ilor de 7₂ la 7o al porturilor d’a-lungul Dunărei, Am decretat și decretăm: Alt I. Budgetul pentru venitul de *la7₀și cheltuelile porturilor din ju- dețul Ialomița , pe anul curent 1877, care se urcă, în partea veniturilor, la suma de lei 160,021 , bani 99, și în partea cheltuelilor la lei 39,493, bani 38, lăsând, la 1 Ianuarie 1878, un escedent de lei 120,528, bani 61, ce aparține tutulor porturilor din acest | județ, este aprobat de Noi. Art ll Ministru Nostru secretar de CAROL 1, Prin grația lui Dumnezeu și voința na țională, Domn al Românilor La toți defaciă și piitorl, sănătate . Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul agriculturel, comerciului și lucrărilor publice., cu No. 380, In virtutea art. 37 din regulamen- tul pentru administrațiunea fondurilor de 7₂ la 7o al porturilor d’a-lungul Dunărei, Am decretat și decretăm Art 1. Budgetul pentru venitul d’ JIGNITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Ianuarie (7 Februarie) 187 592 ’/₂ Ia ⁰ ₀ și cheltUelile porturilor din județul Ismail, pe anul curent 1877, care se urcă, în partea veniturilor, la suma de lei 510,238, bani 11, și în partea cheltuelilor, la lei 178,876, b. 99, lăsând, la 1 Ianuarie 1878, un es- cedent de lei 331,361, bani 12 , ce aparține tutulor porturilor din acest județ, este aprobat de Noi. Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul agriculturei.co- merciului și lucrărilor publice, va a- duce la îndeplinire decretul de faciă. Dat în Bucuresci la 20 Ianuarie 1877 CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul agriculturei, comerciulul și lucrărilor publice, G. D Vornescu. No. 119. MINISTERUL OE RESBEL. Prin înaltul decret sub No. 92, de la 18 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secre- tar de Stat la departamentul de resbel, prin raportul No 364, căpitanul Ili- eseu Angliei, din arma infanteriei, a- flat în neactivitate pentru congediu mal mare de 6 luni, s’a trecut în po- sițiune de retragere pe dioa de 1 Ia- nuarie 1877 conform art. 15 din le- gea de la 5 Ianuarie 1872. Prin înaltul decret sub No. 90, de la 18 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin raport de același D mi nistru, prin raportul No. 363, locote- nentul milițian Demetrescu Vasile, ac tualmente comandant de companie în gUarda orășenescă din Crajova, s’a numit în funcțiunea de comptabil al acei guarde Prin înaltul decret sub No. 91, de la 18 Ianuarie 1877, după propune- rea făcută prin raport de același D. ministru, prin raportul No. 362, s’a primit demisiunea D-lul Alexandru Pa padopolu, din funcțiunea de registra- tor și arhivar al divisiel a 3-a terito rială militară pe dioa de 1 Noembre 1876, de când a și încetat de a mai funcționa, și tot prin același decret sa numit în disa funcțiune D Nicolae So rescu pe tjioa de 1 Ianuarie 1877 PARTEA NEOFICIALA București 25 Ianuarie 1877. in urma încetărel din viață a A. S Ducelui Eugenie de Wurtemberg, Cur- tea Măriilor Lor a luat doliul pentru 10 dile, cu începere de mâne, 26 Ia- nuarie curent. DEPEȘI TELEGRAFICE. (SerHolnl primat al Monitorului) Londra. 5 Februarie. — Diarul Times de adl-diminâță dice că circulara Princi- pelui Gorciakoff este de natură a mări ne- încrederea Eugliterei Times adaogă: „Englitera va păstra libertatea sa de acțiune în propriul său in- teres și în interesul păeel, dâcă Rusia lu- crâtfă cu prea multă precipitare, acâsta o va face sub propria sa răspundere/ Generalul Cernajeff a închiriat pentru șâse luni uă casă în insula W ight, unde va veni și familia sa Constantinopoli, 5 Februarie, 5 ore 30 minute sâra. — Edhem Pașa, ambasadorul Turciei la Berlin, s’a numit mare Vizir îu locul lui Midat-Pașa, care a fost trămis în insula Meteliu. Djevdet-Pașa, fost ministru de justiție . s’a numit ministru de interne, Ohanes Tchamitch-Pașa este numit ministru de co- merciu și llaffim-Pașa, ministru de jus- tiție Sadyk-Pașa este numit guvernator al Vilajetulul Dunărei. Kadri-bey este chiămat la funcțiunile de președinte al consiliului de Stat. (.Havas.) *111 ■—n— — i ■ riai—» — - BULETIN ESTERIOR Negocierile directe începute intre Serbia și Turcia s au oprit pentru mo- ment la chestiunea garanțielor recla- mate de Portă contra reinoirel ostili- tăților. piarele ruse se încercă a sfătui pe Turcia de a nu se arăta prea exigente. Câte-va diare engleze susțin aseme nea că slăbiciunea complectă în care se află Serbia este chezășia cea mai sigura de buna sa purtare pentru mulțl ani în vntoi. piarul Independența Belgica dice că una dm garanțiile ce Turcia ai cete Serbiei pentru încheiarea păcel ai fi ■ ontinuarea ocupărel Al xinatzulul de către trupele turcesc! In numărul precedent am publicat două depeșl, una din Paris și cea-altă din St. Petersburg, privitore la circu- lara Principelui Gorciakoff adresată representanților Rusiei în străinătate. Acestă circulară a fost trămisă Joi și urma a fi comunicată Luni diferitelor Cabinete Este vorba de un ante-pro- ject care esprimă vederile Cabinetu- lui din St. Petersburg, în urma refu- sului Porțel la propuneiile conferinței. Independența Belgică susține că acest ante-project nu va primi forma sa definitivă de cât după ce primele desbaterl ale Parlamentului englez a- supra aceleiași chestiuni, și întorcerea generalului Ignatieff vor permite Ru- siei de a se informa bine asupra pri- mirei ce Europa va putea face pro- punerilor sale. Citim în Tablettes di un iSpectate.nr de la 2 Februariu, următorea apreci- are ce acestă foie face asupra cești u- nei Orientului : Vrem să arătăm că încet cu înce- tul toți primesc părerile nostre. Ce susținem noi de la închiderea confe- rinței de la Constantinopoli ? Susținem că guvernul Țarului caută și e nevoit să caute tote protestele ca să tărăgă- iască cestiunea Orientului; susținem că situațiunea nu e nici mai bună nici mal rea de cât acum uă lună, susți- nem că suntem în față a doue dru- muri, de aceiași lungime și lățime, ducând unul la resbel și cel-alt la pace, susținem, în fine, că Prințul de Bis- mark și Prințul Gortschacoff fac tot posibilul d'a împinge pe Europa în drumul ce duce la resbel Ecă ceea ce am susținut necontenit. EI bine! astă-ill organul Cetății Times, acel reservoriu de unde presa francesă ’și procură șiroiul de apă cu care șl a- limentă lectorii, Times însuși, vede lucrurile cum le am vedut chiar noi mai de mult. Ecă depeșa pe care Ti mes o publică cu caractere mari tie veslesce dm Berlin către Times, că după multe hesitărl. Rusia pare că sa o- prit la planul următor ea voesce a pre- lungi nedefinit starea actuală de lucruri- „Ne voind a se măsura cu trupele tur cescl îu starea lor actuală, și nici voind a 26 Ianuarie (7 Februarie) 1877 renunța la campania începui», guvernul rus puterile turcescl, prin aceste întârzieri prelungite, nu vor perde mult din punctul de vedere al facultății de a ține campania. Pentru acâsta, armata rusă în Basara- bia, va fi mereti sporită, de vreme ce tâte forterețele de sud se vor pune în stare de apărare In vederea acestor eventualități și Turcia crede necesar de a cere Serbiei garanții contra participării sale posibile la reînceperea ostilităților. “ SENATUL. SESIUNEA ORDINARA Sumarul ședinței de la 22 lanuariu, 1877 Președenția D-luI vice-președinte lân Ghica asistat de D-nil secretari Leca George și Rășcanu Demetrifl. Ședința se deschide la 2 ore după amâȚI. PresențI 35 D-nl senatori. Nu respund la apelul nominal 35 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: Prea S. S. mitropolitul primat. D-nil Mă- tăsaru T., Paladi I., Pâclânu N., Pleșoianu St. și Roseti Tețcanu. Nemotivați Prea S. S. mitropolitul Moldovei și Su- câvel, Prea S. S. episcopul de Busăîi, D-nil Brătianu I., Catargiu Lascar, Cobălcescu Gr., Giani Al., Enescu G., Golescu Al., Gridov N., Haralambie N., Lahovari N., Lerescu Isaia. Negrea S., Negruți AL, Oe lânu G., Roseti N Bălănescu, Șaicaru V., Simulescu D , Sturza D., Teohari Abil și Vlaicu Nicolae. MONlI'OdUL GRlOiAL AL ROMÂNIEI umărul procesulul-verbal al ședinței precedente se adoptă. D. senator Băscoveanu. luând cuvântul, arată că, interpelarea D-sale figurâsă de mal mult timp la ordinea dilel și că cre- dea că o va putea desvolta astădî, fiind că a vătjut în cea-l-altă Cameră pe D minis- tru al justiției căruia ’I este adresată, însă, acum observă că pe banca ministerială nu este nici un D. ministru și de aceea râgă a se suspenda ședința pânâ la venirea D-lor miniștri, spre a’șî desvolta interpelarea D-sâle. D senator Deșliu cere ca să se invite de îndată D-nil miniștri să vină la Senat pentru a se putea ține ședință. D. senator și vice-președinte Cogăini- ceanu, comunică Senatului că D. prim- ministru l’a rugat a mijloci către D-nil senatori a nu ține ședință publică și a lu- cra în secțiuni în acâstă di, de dre-ce D-sa nu va putea veni la Senat fiind că va fi reținut la Adunare de lucrări cari reclamă imperios presența D-sale acolo. I). senator Cogălniceanu, adaogă că ce- rerea D-lui prim ministru părenduise justă și avend în vedere că la ordinea Zilei nu sunt cestiunl de mare importanță, Senatul ar putea să lucreze în secțiuni projectele de legi, și a nu se exige presența miniștri- lor pentru astăzi, precum cere D. Deșliu. D. senator Dimitrie Ghica, vorbesce tot îu sensul cuvintelor D-luI Cogălui- ceanu. Se cere închiderea discuțiunel, care, puinduse la vot, se adoptă. Se pune la vot rădicarea ședinței și se adoptă ademenea. Viitârea ședință publică se anunță, după cererea D-lor senatori, pentru Luni, 24 Ianuarie 1867 Sumarul ședinței de la 24 Ianuarie, 1877. Președenția D-luI vice-președinte lân Ghica. asistat de D-nii secretari Cămără- șescu Nicolae și Leca George. Ședința se deschide la orele 2 după amâdll. PresențI 51 D-nl senatori. Nu răspund la apelul nominalțl9 D-nl senatori, și anume : Bolnavi: D-nil Mătăsaru T., Paladi I., Pâclânu N., Pleșoianu St. Ntmciivațl. Prea S. Sa episcopul de Buzău, D-nil Brătianu I., Catargiu Lascar, Cobâlcescu Gr., Enescu G., Giani Al., Gridov»N., Le- rescu Isaia, Negrea Sandu, Negruți AL, Vlaicu Nicolae. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. D. ministru al justiției dă citire la duoă mesagiurl DomnescI relative la indigena- 593 tele D-lor Sigismund Groholsk; și Ludo- vic Klimkevicl. Senatul decide a se tipări și împărți la secțiuni. V'D. vice președinte face cunoscut că la ordinea dilel este interpelarea D-luI Bâs- coveanu și desvoltarea propunere! D-lu Grăjdănescu. Necerând nimeni intervertirea ordinel di- lel, se acordă cuvântul D-luI senator Bâs- covânu, care desvoltâsă interpelarea D-sale relativă la un articol publicat în jurnalul Telegraful, prin care s’ar pune persâna Domnitorului afară din lege. După răspunsul D-lui ministru al jus- tiției, care espune vederile guvernului în privința libertățel presei, și întâmpinarea D-luI Băscoveanu ; D. Deșliu cere prelun- girea discuțiunel. Se pune la vot prin bile propunerea D-luI Deșliu și se adoptă cu majoritatea de 27 voturi contra 19. Iau cuvântul asupra interpelărel D-lor senatori Deșliu, Dimitrie Ghica. D. mi- nistru al justiție! și D. Bogâlnicânu. Mal mulțl D-nl senetorl cer închiderea discuțiunel. Se pune la vot și se primesce. După care D. viee-președinte declară că incidentul rădicat prin interpelarda D lui Bâscovânu este închis. Orele fiind înaintate, D. vice-președinte rădică ședința și annnciă pe cea viitdre pentru a doua ^i 25 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARÂ Sumarul ședinței de la 22 Ianuarie, 1877. Președenția D-luI vice-președinte Ale- xandru Sihlânu. Ședința se deschide la amâ^I. PresențI 104 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă jcongediu D-lor deputațl; Frunză Dimitrie, Ghelmegânu Mihail, Ni- cola Hagi Nicolae, Exarhu Gheorghe și Sturza loan. Se trămite ia comisiunea de petițiunl, petițiunea mal multor cetățeni din ca- pitală. Se trămite la comisiunea comunală petițiunea locuitorilor din comuna Valea- Rea, cătunele VogiulescI-RomânI și Vo giulesci-Ungurenl. Se înscrie la ordinea Zilei raportul co- misiunel de indigenat, privitor la împă- mântenirea D-luI Ilie Zographos. După citirea raportului comisiunel bud- getare asupra projectulul de budget al ministerului de finauce pe esercițiul 1877, se pune la vot luarea în considerațiune și să adoptă cu unanimitate de 73 voturi, â94 (drUiuROL'uFlOiAL ai. KUMÂNlEI '6 Ianuarie (7 Februarie) 187 . Se procede la discu,...nea pe capitole, cifrele propuse la capitolele 1. 2, 3, 4 5 și 6 se adopții succesiv după projectul comisiunel Cifra propusă la administrația centrală, capitolul 7, s.i sporesce la lei 366,612, îu dormitate cu legea votată de Adunare. Cifrele propuse de capitolul 8, Cheltue- lile de materiale pentru serviciul admi nisLațiel centrale, se adopt dnpf project. Cifrele propuse la cap. IX, se adoptă după project cu adăogirea următorului articol: Art. 3. Confecționarea de mărci poștale în țâră lei 2,000. Cifra propusă la cap. X, se adoptă după project cn adăogirea următorului ar- ticol : Art. 3. Fond pentru cheltuelile prepa- ratorie pentru baterea monetel naționale, lei 3.000. Cifrele propus la serviciul de tresorerie cap. XII, se adoptă după project cu adăo- girea următorului articol Art. 2. Retribuția a 73 controlori și a- gențl de următire după legea specială, Fel 306 600. Cifrele propuse la cap. XIII, XIV și XV, se adoptă după projectul comisiunel. Cifrele propuse la cap. XVI, se adoptă ■lupă project cu adăogirea următorului articol Art. 10. Pentru plata măsurilor și gre- utăților predate de către Lemaitre și Berg- man, peste contract, lei 30,000. Cifrele propuse la serviciul sărel, cap. XVII, XVIII^ XIX, precum și acele de la venituri indirecte taxe, amende și esploa- tarea veniturilor publice, cap. XX, XXI, XXII și XXIII, se adoptă succesiv după projectul comisiunel. Cifrele propuse pentru administrația pădurilor și domenielor Statului, cap. XXIV și XXVI, după propunerea D-lul ministru de finance și președinte al con- silinlul, se adoptă conform budgetului pe 1876, minus reducțiunile făcute la acel serviciu penă la 1 Octombre, în puterea votului Adunărel de la 16 Iulie 1876 Cifrele propuse la cap. XXV, XXVII, XXVIII, XXIX, XXX și XXXI, se adoptă succesiv după projectul comisiunel. Se puuf 1. vot projectul de budget în total : VotanțI..................72 , Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru .70 „ negre contra . . 2 D-nu președinte proclamă că Aduna ia a adoptat. Se irămile la comisiunea financiară , budgetul casei pensiunilor pe anul 1877, format de comitetul de administrare al a- celor case și aprobat de consiliu de mi- niștri. Se citesce ■ oltul omisiune! budge- SENATUL SESIUNEA ORDINAR? de la 17 Ianuarie, 1S«. Președenția D-lul vice-președinte Mf- hail Cogălnicdnu, asistat de D-nil secre- tari Bello Ștefan și Leca George. (Urmare) D. Lungânu. D-lor , ânteifi să rămâe constatat că raportul ce s’a citit este dre- sat de D. N. lonescu, actualul ministru de esterne. Uă voce. Nu mal este ministru. D. Lnngânn. Nu scifi. Al duoilea, onor. D, Cămărășescu vechifi parlamentar, când a fost în discuțiune cele alte persa- ne unde nu avea rolul și D general Flo- rescu, a cerut cuvântul ca să facă'Uă su- mă de deslușiri crezând că de și s’a citit de trei ori conclusiunile raportului tot nu 'l-a înțeles Senatul!-și a terminat prin a vâ ruga să bine voiți a primi conclusiu- uile raportului și opiniunea D-sale. tare, asupra projectulul de budget al ini nisteruîul agriculturel comerciiibil și lu- crărilor publice, pe eserciținl 1877 După discuțiunea urmată, se pune la vot luarea în considerațiune VotanțI . . 6, Majoritate reglementară. . 39 Bile albe pentru 63 „ negre contra . . • . 2 w-uu președinte proclamă că Adunai™ a adoptă La orele 5 ședința se suspendă pânâ la orele 9 % când ședința se redeschide și Adunarea, nefiind în numărul reglementar, ședința se rădică anuncinduse cea viitâre pe Luni, 14 Ianuarie 1877. . ii ol. . Sumanul ședinței de la 24 lanuariu, 1817. Președinția D-lul vice-președinte Leca Dimitrie (colonel.) Ședința se deschide la amâijl. PresențI 106 D-nl deputațl. D. președinte declară că nefiind nici un D. ministru present, Adunarea nu va ține ședință publică și înainte d’a trece în sec- țiuni procede la destribuirea prin sorți în secțiuni a D-lor deputațl proclamați din noă. Resultatul este : D. Frunză dimitrie la secțiunea 1. — lorașcu lordache „ 2. — Holbau Alexandru „ - 3. Ședința se rădică la uă jumătate oră după amâdl anunciânduse cea viitâre pe Marți, 25 Ianuarie 1877 D, Cămărășescu Nu m'aiu rugat, ut i avend abilitatea să mal ispitesc să dobân- desc ceva prin rugăciune; acâsta este me. ritul Ev. D. Lnugânu. Dați’ml von: sciți D-lo- de ce se îngrijea D. Cămărășescu’ Pentru că adiaâorl pâte că Dv. ați făcut uă grer șală dându’I câte-va voturi prin care ’l ați numit delegat la casa obigaținnilor do- Meniăle. Voci. A' a* (sgomot). D. Cilmă'’ășe.scn. Cer cuvântul. D. Lnngânn. D-lor, să vedem acum ce a făcut Senatul — atunci c^nd nu facem parte dintr’ânsul, căci în urmă m’am rea Ies — în privința acusărilor de ingerințe în alegeri sub guvernul trecut. Pe cât am citit și pe cât crerj., ideile ce ’l-a caracte- risat pe Senat atunci , n’aii fost altele de cât să vadă dâcă guvernul de atunci a in- fluențat prin funcționarii ce’f avea, în ale- geri: uu era în intențiunea Senatului de cât să constate dâcă acel guvern a mers după cum s’a dis, trecândfi peste datoriile sale, ca pe urmă acest înalt Corp să ajun- gă a se pronuncia. Vâ aduceți aminte că Senatul nu a precisat un asemenea rol co- misiunilor de anchetă, de a fi și judecă- tori cari numai să constate faptele, dâr să și judece, și să condamne persanele' De unde dâr ’șl-a însușit comisiunea dreptul de a face asemenea conclusiunl ? De unde dâr șî-a arogat dreptul comisiune; să fa- că un asemenea raport prin care să se constitue ea singură în judecător, pentru ca să acuse și să trămităînaintea justiției a nume pe cutare și cutare persână? Cred dâr D-lor, că Senatul, când anumit comi- siunea acâsta nu s’a preocupat îa acest sens. Să mergem ânsâ și mal departe; nu Împărtășesc idea onor. D-lui raportatore, care a citit cu mult talent acel raport, căci cea din urmă a sa carieră a fost aceea de grefier. D. N. Cămărășescu. Te înșeli răfi. D. Ion Deșliu* A fost și judecător. D. Petre Lnngânn. Nu cred că insult pe D. Cămărășescu, când spuifi că a fost grefier. D. vice-președinte Cogălnicânn Nu este în cestiune biografia D-lul Oămărășes- cu prin urmare vâ rog a vâ ține în cestiune. D. Petre Lnngânn. Nu scifi dâcă D. Cămărășescu a avut înaintea D-niel sale uă gândire mal matură, pentru că, D-lor, cunâscețl. că și .acest înalt Corp și onor. Cameră a deputaților a cerut ca înainte de tâte să se facă un project'de lege care să conție obligațiunile miniștrilor, safi cu alte cuvinte legea respunderel ministeri- ale. Etă ce trebue să preocupe pe onor. D-nu Cămărășescu, dâr nu să dăm în ju- decată; mal cu deosebire că în cașul de față nu mal remân amploiațl în județ, căci după raport se trimit toți înaintea justi- ,iel ’ Apoi D-lor, să presupunem ca este esact raportul (ceea ce nuestejidea mea), 26 Ianuarie (7 FeLiuarie) 1877 MONITORUL t FUJI AL Ah ROMANȚ— mâsă pentru acâsta că parchetul n’ar mat trebi să mal trămită pe nimeni în judecată' In privința celor ee a mal 4ic® D-sa, s’ar acoperi toți culpabilii de pe- dâpsă. Apoi, D-lor, cine opresce pe gu- vern ca să nu trămită înaintea justiției pe toți acel culpabili ? Ansă Senatul nu gă- sesc că trebue să facă el acâsta. Acum, D lor, prudent este ca onor. D. Cămără- șiscu să ne spue că Senatul face un act pentru unii mumă și pentru alții ciumă ? Nu este așa D-lor; anchetele parlamentare de astă-^I avea tot aceeași importanță ca cele-lalte anchete; da de ce n’ați greșit Dv. de atunci ca să dațl uă soluțiune a- cestel lucrări, să presintațl raportul la timp, să’I dațl în judecată de voiți, căci pâte și aceștia ar fi fost achitați ca cel alțl ? Eu însă nu sunt de părere ca Sena- tul să dea în judecată funcționarii cel mici pentru că el trebue să câră respunderea de la miniștri; așa (Jic® Constituțiunea S’a vorbit de ingerințe și că trebue pe- depsite , apoi o să vS vie mâine alegerea D-lui Voinov la colegiul al douilea de Roman, și veți vedea că alegătorii cari afi ales pe D. general Florescu, tot aceia cu numele lor afi ales acum și pe D. Voinov și neapărat că tot prin ingerință s’a ales și D Voinov ; trămitețl dâr în judecată pe toți acești funcționari de arjl pentru inge- rințe în alegeri , fiind ales și D. Voinov tot prin ingerință asupra acelorași ale- gatori 1 au ne interesâză âre sârta acelor amplo- iat, fie Stan safi Bran, și să’I judecăm și osândim, noi Corp Legiuitor, pentru că afi susținut candidațtl guvernului, ș iatt ur- mat ordinilor șefilor lor’ Dâr, D-lor, am v&Jut și în alte State că guvernul merge până acolo că recomandă pe față candiua- țil săi Vedeți D-vâstră că acest raport nu relatâsă alt, de cât că acel amploiațl aii avut ordin de la superiorii lor, în vir- tutea căruia afi. și urmat ast-fel, dâr să vedem este âre unul d’intre amploiațil in- feriori chiar astă- care să urmeze în contra ordinilorce li se dă? Nu, D-lor, nu putem să pretindem alt-fel.... D. Ion Ghica. Ar trebui să pretindem ;ând acele ordine sunt contra legel. D. Petre Lungânu. Termin aducându- vă a minte că onor. D-nu Deșliu v’a des- fășurat tâte faptele ce s’au atribuit și se atribue acestor funcționari, și care uu sunt relative la persână. De aceea cer trecerea la ordinea cjlilel Pur ?i simplu, ca să nu se mal întâmple cele ce v’a spus D. Deș- liu, că mal multe din acele persâne aii mers înaintea juraților și jurații ’I afi a- chitat. D. Gămărășescu ar trebui să câră darea în judecată și a juraților (ilaritate) D. Gămărășescu. D-ta o poți cere, eti nu o voiă face.... D. Lungânu. Der mal este ceva. Onor. D-nu Gămărășescu a făcut parte din comi- siunea de la Buznii. unde a vă$ut că pe toți cel dațl în judecată jurații ’I au achi- tat. Termin rugând cu mult respect pe onor. Senat să bine-voiască, precum a fă- cut odiniâră dreptate, în interesul Sena- tului, să dea și aci tot un asemenea vot, adică trecerea pur și simplu la ordinea dilel. D. Brătianu, prim ministru. Nași fi luat cuvântul dâcă discuțiunea se mărgi- nea la partea a doua. Der de âre-ce onor. D-nu Lungânu adinârea a rugat pe onor. Senat să respingă conclusiunile raportu- lui , fiind că D. loneseu a fost ministru, sunt nevoit să iafi cuvântul, căci uă ase- menea teorie n’o înțeleg, și fiind că D-nu loneseu nu este aci voifi să vârespundefi. D-lor, ce pune raportul în conclusiunile sale de cât opiniunea majoritățel ? Mino- ritate aci nu se vede, fiind că a fost una- nimitate în comisiunea în care erafi îm- preună cu D. loneseu și D. 0 Grădiștânu și D lorgu Radu. Nu este dâră acâstă lu-, orare opera unei persâne, este opera co- ’ectivă a comisiunel, și prin urmare Se- , atul n’are să se preocupe de cine a fost leut raportul, ei are să se preocupe de a- cri» . Ai, ROMÂNIEI facă cu acel raport; du s’a vădut de cât o hotărâre de a se trece pur și simplu la ordinea esistă; și nă altă scâlă din nuofi la Ismaii. Sumele ce-am cerut onor, comisiunl și pe cari le cer și D-vâstră nu sunt însem- nate, pentru că e vorba numai de înființa- rea îa anul acesta a două scâle la capetele țârei, uua la Severin și alta la Ismaii; și să se subvenționase cele-alte care esistă i cari merg fârte bine arJL ? Onor, comisiune budgetară a admis uă subvențiuue pentru Severin, numii pentru seâla de meserii de acolo; însă din neno- rocire, seâla de meserii din Severin esistă în condițiunl fârte fragile , căci trebuesc sume mari pentru a puue uă scâlă de me- serii pe un picior serios, și se vede că con- siliul județân nu are destulă bună-voință pentru acâstă scâlă, a st fel îu cât ea nu are personalul suficient, și nu merge așa de bine. Eu vâ rog ca, subvențiunea ace- stei scâle să o dațl scâlel normale din Severin căci esteîj aievâr, fârte trebuin- ciâsă scopului pa care vi l’am spus. Ase- menea și pentru seâla normală de la Ismaii. D-lor, chiar când s’ar întâmpla ca D-v. să votați, sail după propunerea mea, safi a comisiunel, sau din alte cause, uă sumă care nu ar fi pusă tocmai la locul sâfi, efi cred că D. raportor, prin dreptul sâfi de redacțiune, are să pună cifra votată la locul cuviincios. Prin urmare, în momen- âOrulUuUij uriOlAL Ac aUMANiâi i Subvențiunea scâlel normale din Româniți 5,000 Subvențiunea siâlel de mese- ni din Severin . 5,000 Subvențiunea scâlel de mese ril din Turnu-Măgurele . . . 5 000 Subvențiunea scâlel secundare de fete Roșea Codreanu din Bâr- lad ..............................5,000 Aceste sunt cifrele cu care Statul vine în ajutor, pe lângă cifrele ce se cheltuesc din inițiativa privată, saă de consiliile ju- dețene, safi din fondațiunl particulare, bine înțelegându-se, că Statal are dreptul de supraveghere și de control esersat prin delegații săi pe Ia esamen, prin inspec- țiunl, etc. In privința scâlel din inițiativă privată de la Ploescl, am aci două petițiunl : una adresată d’a dreptul onor. Camera, și alta venită prin D. ministru al instrucțiunii publice, prin care cere ca, fiind-că sunt două scâle normale, una de bieți și alta de fete, să se sporâscă subvențiunea, D. ministru cultelor și instrucținuel publice. D-lor, dați’ml voe sa vă dafi pu- ține esplicațiunl asupra acestui articol. Una din căușele principale pentru care nu putem avea m ilt și bun învățământ pu- blic, mal cu sâmă rural bachiarși urban, este că nu avem învățători instruițl, for- mați înadins pentru acâstă misiune. Nu este destul, D-lor, a sci cineva multă carte ca să pâtă fi tot-odată și bun profesor. Pâte să scie cineva multă carte, der să nu scie carte de aceea care ’l pune în posi- țiune să învețe pe altul. Acâsta e uă sciin- ță de carte deosebită, e uă specialitate care trebue să se învețe a nume pentru a deveni învățător safi profesor. Dâcă avem câte-va scâle primare mal bune, aceste sunt acelea unde funeționâsă un învățător care a trecut uă scâlă normală. Acesta e un fapt positiv, un resultat netăgăduit, recunoscut de toți câți se ocupă cu pro- gresul învățământului din țâră'. Vorbesc, D-lor, despre una din căușele care fac să nu putem avea învățământ ru- ral destul de bun. In adevăr, acâsta era una din căușele principale, lăsând pe cele alte la uă parte. Mal era âncă uă causă : lipsa localelor; însă D-vâstră ați legiferat îo privința acâsta, a I hotărît că trebue să se facă asemenea localuri de scoli. Lăsând 4'ic, pe cele-alte cause la uă parte, să ne oprim puțin la acesta , și să bine-voițl a ’ml da atențiunea D-vâstră asupra vederi- lor ministerului în privința acâsta, care sunt în divergință cu acelea ale comisiu- nil budgetare. [u principii!, ministerul a fost de idee, de a îmulți șcâlele normala primare, care scot învățători primari, adică pe unde ele nu sunt a crea câte-va, și pe unde sunt a le subvenționa. Iată uă idee bine formu- lată, și ca mijloc de punere în lucrare a acestei idei, a acestui principiO, ministe- 26 ianuarie (7 Feoruarie) 187» MONITORUL OFICIAL AL fiOMÂNm țWS tui de faciă fiiad la subvențiunea și înfi- i ₍area de scâle normale de meserii, vă rog să vă ocupați de acest articol, fiind că ați intrat în desbaterea lui. Dâcă cre- deți că e bine ceea ce vă cer eu, mai ales că este chiar și uă petițiune subscrisă de mulțime de cetățeni din Severin cari cer înființarea unul gimnasifi, și pentru că este și uă propunere trecutăprinsecțiunl, veți face cum veți socoti mal bine. Insă eu nu am împărtășit opiniunea D-lor de- putațl de Severin pentru înființarea unul ’ tnnasiii: căci sunt mal multe cause cari se pun la acâsta: a înființa și acolo un gimnasifi ca multe altele cari nu merg bine, este a cheltui banii de gâba; însă uă scâlă normală în bune condițiunî vă pot asigura că va da resultate folositâre țârei și educațiunel junimel nâstre țără- nesc! mal cu sâmă. De aceea, vă rog, D-lor deputațl, să uiae-voițl a vă ocupa serios de acâstă ces- tiune, și a primi propunerea ast-fel după cum a făcut’o ministerul, âră nu cum a făcul’o comisiunea budgetară, propunere pentru înființarea unei scâle normale cu suma de 15,000 lei la Ismail, plus sub- v aționarea celor cari esistă. D. vice-președinte, D Leca, ocupă fo- toliul preșidențiel. D. 1. Codrescu dă cetire următorului amendament „Propunem ca la art. 30, subvențiunea pentru, scâlele de meserii, să se adaoge lei 5,000, subvențiune pentru scâlă de mese- rii din Buzăfi, înființată și întreținută de consiliul general. “ ț N. Constantinescu. D. N. Constantinescu. D-lor deputațl, mă adresei), la justiția D-v., și fac apel și la spiritul de dreptate al D-lui ministru al cultelor, căruia se pare că ’l-a scăpat din vedere ca să facă și în privința unui județ care se distinge prin sacrificiele ce face în interesul instrucțiunel publice, să facă cel pucin atâta cât a făcut în privința altor județe. D-lor, județul Buzău are uă scâlă de me- serii înființată de patru ani,care funcționâsă numai în sarcina acestui județ, și pentru c < puteți măsura sacrificiile ce face acest județ în privința instrucțiunel publice voiu avea onâre să vă mal spun că tot ju- țul Buzăfi întreține și un gimnasiii cu tru clase eu propriile sale mijlâce. D. P. Ghica Așa face și Alesandria. D. Nk Constantinescu Scâlă de mese- ni costă 30,000 lei, plus că județul a do- tat acâstă scâlă și cu un local pe care ’l-a cumpărat cu 3.000 de galbeni, dând și pe -care an 25,000 lei pentru întreținerea ' mnasiulul. Espunându-vă aceste sacrificii, D-lor, cred că veți recunâsce, împreună cu mine, că un județ care face atâtea sacrificii pen- tru instrucțiunea publică merită atențiu- nea D-vâstră și în special a D~iua miau- tru uni ales că județul Buzăfi întreține încă alte dece scâle prin comunele rurale, având și scâle de fete, și nu scitt dâcă în acâstă țâră se mal găsesce un alt județ care să întrețină, cn propriile lui mijlâce, scâle de fete. D. G. Esarchu. Sunt, sunt multe. D. N Constantinescu. Atunci, atât mal bine. Apoi, dâcă esteacâstaadevărat, bine- voiți a da atențiune județului Buzăfi, și vedeți, D-lor, că nu vă cer a pune în sar- cina budgetului Statului uă sumă prei mare, pe care nu ași îndrăsni să o cer în starea de penurie îu care suntem, ci vă cer numai 5,000 lei mal mult, ca uă încu- ragiare pentru acest județ, care face atâtea sacrificii pentru instrucțiune; fiind eă văd în acest project de budget că se dafi sub- vențiunl la mal multe scâle de meserii și normale, precum la Ploescl, la Roman, la Severiu, la Măgurele și altele, ast-fel că ar fi uă justiție din partea D-vâstră să a- cordațl ceva și județului Buzăfi pentru scâlă de meserii. încă uă dată, D -lor, mă raport la sentimentul D-vâstră dedreptats și vă rog să admiteț! propunerea ce am onâre a vă face. D. N. Fleva. D lor, dâcă este vre-un articol unde preocuparea D-vâstră trebue să fie mal mare, și unde mărinimia D-v. trebue s’o esercitațl cu mal multă libera - litate, eă cred că nu pâte fi altul de cât acela care tratâsă despre scâlele normale și de meserii; fiind că aceste două feluri de scâle sunt menite a produce, cea d’ân- teifi, profesori pentru scâlele rurale, și cea de a doua meseriași Români pentru a des- chide ca să dic așa, uă pârtă la acâstă mulțime de tineri cari nu cer de cât func- țiuni (aplause). Scâlele de meserii nu sunt menite numai de a scăpa budgetul de pos- tulanțl; ele servesc de a deschide uă con- curență legitimă pentru geniul poporului nostru în contra industriei străine care vine și profită de ignoranța poporului pen- tru a esploata avuțiile nâstre naționale.. , D. A. Sihlânu. Mal cu sâmă jidanii. D. N. Eleva. Am luat cuvântul, D-lor, pentru a susține acest articol și a propune un amendament, ca uă parte din econo- miile ce ați realisat penă acum din cele- alte cheltuell să le destinați pentru acest capitol, care este menit a da adevărate fo- lâse reale. Am mal luat cuvântul, D-lor, și din uă altă legitimă preocupare, fiind că văd că prin acest project de budg >t se suprimă scâlă de meserii.... D. ministru al cultelor. Este trecută la ministerul lucrărilor publice. D. N. F.eva. Sunt fericit de acâstă de- clarațiune. D. ministru cultelor. Ar fi uă ofensă care mi s’ar aduce dâcă ați bănui că ași fi suprimat acea scâlă. Uă voce. Așa s’a scris prin jurnale» ministru Acele jurnale nu afi sciut ce spun. D >. Fleva Acum. D-lor, partea cea mal seriâsă unde Statul trebue să dea aju- torul șefi sunt scâlele de meserii; însă, mal mult de cât atât sunt scâlele normale, căci ele serv la interesul general al in- strucțiunel de a crea profesori pentru scâ- lele rurale, fiind că fără instrucțiune omul nu pâte învăța, nici meserii, nici nimic. De aceea, cred că D-v. veți aproba propu- nerea D-luI ministru de a înființa două scâle normale: una la Severin și alta la Ismail, și aceste scâle nu sunt de interes local, ci de interes general, ele sunt menite de a hrăni, cu pânea intelectuală, uămare parte a populațiunel române (aplause). Acum, D-lor, permiteți’ml să vă spun că Statul face fârte bine să subvenționese chiar scâlele de meserii, pentru că iniția- tiva privată nu merge penă acolo în cât să pâtă subveni la tâte cheltuelile fără aju- torul Statului. Sub acest punct de vedere, efi cred de datoria mea a spune, fără a se supăra cele- alte localități, că scâlă fondată în Ploescl de către societatea privată a învățământu- lui poporului Român, și mal ales scâlă de fete, este una din scâlele cele mal însem- nate. Dâcă este ceva care trebue să preo- cupe mal mult spiritele D-vâstră, este sârta culturel femeilor române Femeea n’a fost considerată ca cetățân, el nu ’I s’a dat mijlâce ca să pâtă cunâsce politica, precum este în statele acelea unde am cetit că gradul de civilisațiune este ajuns până acolo în cât fetele de 12 ani respund înesamene la cestiunl politice, adică în ce cas prfeșe- dintele pâte fi dat în judecată, in ce cas un guvern ’șl dă demisiuneasi altele, ceea ce până astăzi nu a fost la noi. Etă pentru ce mal cu deosebire trebue să încuragiați acele localități unde s’ati făcut scâle de fete; etă pentru ce v’așl ruga să primiți un amendament, ca peutru seâla din Pls- escl să crescețl subvențiuuea cu 3 sau 4,000 lei, fiind că acâsta este uă scâlă de model Efi chiar am avut uă rudă lipsită de mijlâce, pentru care nu am găsit loc la Asii, și am preferat să o așeij în scâlă din Ploescl. Etă pentru ce eu vă rog să dațl 4,000 franci mal mult la acâstă scâlă. O cer a- câsta mal ales pentru că, dâca la uă sim- plă scâlă de meseni dațî 5,000 lei, a- pol e nedrept ca la Ploestî, unde sunt două scâle de meserii, una pentru băețl și alta pentru fete, să se dea pentru amân două numai 8,000 franci. Efi propun, dâră, să se dea aci 12,000 lei. Vă mal propun să susține;! scâlă Roșca-Codrâuu, căci de și acâstă scâlă a avut destulă avere pen- tru ca să aibă cu ce să se întrețină, dâră obiceiul de risipă, de hrăpire a mers și în instituțiunile particulare, după cum s’a Încuibat i în instituțiunile publice, epi- tropil acestei scâle afi risipit safi sfi d«ia- aOHrl'UttUL ohOi. AL KOmaNj'b D-lul ministru, de a se aloca 15,000 lei pentru înființarea unei scâle normale la Turou-Severin, și alte 15,000 lei tot pen- tru înființarea unei asemenea scâle la Is- mail, comisiunea aderă cu totul la acâstă propunere. Asemenea îu ceea ce privesce amenda- mentul propus de D. Fleva, comisiunea a- deră la sporirea sub-vențiunil la scâlele din Ploescl precum și la amendamentul D-lul Constantinescu de a se acorda uă sub-vențiune de 5,000 lei pentru scâlă din BuzSu ; însă sub condițiune ca acâstă din urmă scâlă să fie organisată întru tâte conform programei Statului. Asemenea și pentru seâla din Turnu- Măgurele a primit a ’i se acorda 5,000 lei. Se pune la vot opiniunea comisiunel budgetare și se primesce. Se pune la vot articolul din budget, ast-fel acordat și se adoptă. Articolele 31 și 32 se adoptă fără dis- cuțiune Se citesce art. 33 D M Burileanu. D-lor, vifi a mul- țumi atât onor. D. ministru de instruc- țiune publică, cât și onor. Camere pentru buna-voință ce a avut de a acorda uă sub- vențiune de 5,000 lei scâleî din Turnu- Severin. Cu ocasiunea discuțiunil ce a ur- mat în privința acâsta, nu am voit să iafi cuvântul, pentru că modestia mea m’a o- prit, căci m’am temut să nu fifi tacsat că fac un fel de reclamă electorale. (Aplause) Acum vifi la art. 33, care e în discu- țiune. Aci vSd că se acordă 3,000 lei scâleî luterane din Bucuresci. Când comi- siunea budgetară a înscris acâstă cifră de 3,000 lei, fost'a ea preocupată de aceleași sentimente românescl de care a fost con- dusă când a înscris cifre pentru scâlele din Turcia? Avut’a comisiunea budgetară credința că țâra arc îndestule mijlâce, în- destul bani spre a veni în adjutorul chiar a scâlelor străine din țeră? Pe când pe de uă parte ciuntim lefile profesorilor scâ- lelor nâstre, nu ar fi fost âre mal bine ca acâstă sumă de 3,000 lei, să se dea pro- fesorilor noștri ? (Aplause) Rog dar po onor. Cameră să consimță la supresiunea acestei sume. Noi avem scâlele râstre cari afi nevoie de a fi susținute, scâle în țâră cât și afară. Luteranii afi destul bani și destule mijlâce ca să mal aibă nevoie a recurge la adjutorul unei țâri sărace ca a nâstră. D. G. Chițu, ministru de culte. Onor. D. Burileanu*a fost inspirat de sentimente de patriotism și de conservarea naționali- tfițel nâstre când a cerut supresiunea aces- tei modeste, minime sume de 3,000 franci care se dă scâleî luterane diu Bucuresci. ’Ml va permite însă D-sa să’I spun că are Hi patriotism prea strimt, căci nu pleacă de la un punct de vedere înalt, larg, de unde trebue să plece orl-ce sentiment de om luminat, care nu se îngrijesce numai 600 pidat averea el în mare parte Ei suni dațl în judecată pentru acâsta, deră nu mal pu- cin seâla astă4T nu mal are destule mediii de subsistență. Vfi rog dâră, să dațl ceva și pentru acâstă scâlă, să dațl cu liberali- ;ate chiar, pentru că dațT spre educați unea fetelor române. Acum, dâcă cred că este un act de drep- tate de a funda uă scâlă normală în Seve- rin, fiind că, în adevăr, ea va fi uă p»pi- rieră de buni profesori pentru scâlele ru- rale din acea estremitate a țârei, socotesc că am putea să nu mai acordăm uă sub- vențiune scâleî de meserii de acolo... Uă voce. Să înființăm ori cât de multe asemenea scoli, numai să fie profesori pen- tru ele. D. N. Fleva. Apoi dâca adl, nu mai de- parte, am votat subvențiunl pentru 7 lite- rațl și nu sciu câ(I filosofi, dâca avem a- tâtea gimnasie și licee și ațâți stipeodiștl, ar fi trist să dicem că, cu atâtea sacrificii, nu suntem în stare să fundăm două, trei scâle normale în țâră. In privința scâleî din Buzfiii, nu sciu dâcă ea are atâta vitalitate în cât să merite subvențiunea de 5,000 lei ce I se dă. D. Constantinescu Oare, este cea d ân- lâifl, ca prosperitate. D. N. Fleva. De vreme ce D-nil depu- tațl locali o afirmă, nu avem de cât să în- curagiăm și pe acest județ, care a luat ini iativa fondării unei asemenea institu- țiunl, acordânduT subvențiunea și pe viitor. Etă D-lor, amendamentul ce am onâre a vă propune. „Propun ca, diu economiile făcute până acum în acest budget, să (se facă următârea modificare și adăogire la acest articol: I. Suma de 8,000 lei acordată scâleî normale și secundare de fete din Ploescl. II. Ca sumă de 5,000 pentru seâla de meserii la Severiu să se înlocuiască cu a- cea de 15,000 pentru uă scâlă normală. III. Ca la Ismail să se facă uă scâlă normală cu 15,000 lei. IV. Ca pentru scâlă de meserii diu Bu- zfifi să se dea 5,000 franci. Voci. închiderea discuțiunei! D. Vizanti. D-lor, nu am să combat i- dea emisă de D. ministru și de D. N. Fle- va, ceea ce voesc să vfi rog eă este să fa- ceți uă repartițiune mal justă a acestor sub-vențiunl, este să țineți tocmai compt de opiniunea D-lul ministru, care a dis că scâlele, fie normale, fie de meserii, să se încuragietjle mal ales în acele centruri unde elementul Român are necesitate de a fi sprijinit. La estremitățile țârei numai, a ° sionărel, în momente așa de grave, ca cele în care ne aflăm astăzi. D președinte Vom îutreba îndată ce va veni D. președinte al consiliului. D. D. Leca. Eri, cu ocasiunea discutări unui articol din budget, s’a produs un in- cident s a pus în discuțiune dâcă profesori ar putea fi și deputațl. Cu acea discuțiune, unii din D-nil deputațl susceptibili au voit să li se limpedâscă situațiunea. Atunci eu ’ml am permis a face D lui ministru in- strucțiunel publice uă interpelare în pri- vința profesorilor deputațl. Nemuritârea Constituantă care a dotat țâra cu instilu- țiunl liberale, a dat drept profesorilor a fi deputațl, și nu se putea ca acea Consti- tuantă să se inspire de cât de idei libe rale, nu putea prin urmare să lipsescă ui parlament de contingentul de lumini a profesorilor. Le a dat dar dreptul a fi man- datari. Prin urmare, nici se pâte produce uă moțiune în parlament care ar avea de obiect să ridice profesorilor acest drept. In privința profesorilor care ar lipsi de la curs în timpul mandatului lor, nu s ar putea dice âre că se causâijă uă pagubă învățământului ? Et bine, tocmai peutru aceea cer de la D. ministru să bine-voescă a ne spune îndeplinit’ati acești profesori locurile lor ? In cas afirmativ, nu am ni mic de dlis. Dacă însă cursurile s’ar con- stata că sufer, atunci absența D-lor pro- fesori titulari este nă perdere. pic aceste, nu ca să lovesc în D-nil profesori, ilară cred că însuși D-lor vor conveni că este uă datorie pe care trebue să ’șl o îndepli nâscă pe câtă vreme sunt salariațl pentru acesta. Dacă toți profesorii care suntman datarl ai națiunii șl afi îndeplinit cursu rile cu suplinitori demni, eu voifi propune uă moțiune pentru trecere la ordinea dilel. Ieri s’a ridicat cestiunea că sunt cursuri văduve de elevi prin facultăți. Acâstă la- cună din legislațiunea nâstră nu se va pu tea umplea de cât facându se uă lege prin care să se câră gradud, aiât de la func- ționarii în genere, cât și de la profesori Cum voițl D-vâstră ca facultățile nâstre să fie visitate de elevi, pe câtă vreme ti- tlurile căpătate nu dafi drept la funcțiuni ? Voifi respunde acuma D-lul P Grădis- teanu, care a vorbit în privința profesori lor, făcând întrebare D-lul ministru ș pentru advocațl. Am auqlit eri că unii din mandatarii țâ- rei fac și pe advocațiî, ceea-ce causâijă adesea-ori lipse D-lor din Adunare. In a- devfir nu este lege de incompatibilitate între mandatul de deputat și profesiunea de advocat, este însă uă lege de incompa- tibilitate morală între aceste două misiuni. Acâsta nu o înțeleg, nu înțeleg cum un deputat s’ar putea însărcina cu apărarea delapidatorilor de bani publici, pe când deputatul es te trimis aci tocmai ca să a- pere Statul în contra delapidatorilor. S’a mal vorbit că unii din profesori sui - Seuințn de la 17 Ianuarie, IUI I. Președenția D-lul președinte C. Â Ro- setti, asistat de D-nil secretari M. Buri- lânu, A. Vizanti, F. Aluneanu, și M. Ghel- megeanu. Ședința se deschide la amia^I. PresențI 103 D-nil deputațl. Nu respundti le apelul nominal 45, și anume . Bolnavi: D-nil E. jCostinescu, N. Dimancea, C. Fussea, T. B. Lățescu. In congediu : D-nil A. Gr. Bonachi, N. Cișmau C. Co- libășanu. Gr Cozadini, C.Fleva, D. Gene- scn, A. Gheorghiu, C. Grădiștânu, G. Mi- clescu, G. Pruncu, Sc. Rosetti, G. Rosno- vann, N. Voinov, Sc. Pastia. Fără arătare de motive: D-uiI D. Anghel. P. Arbore, D. Brătia- nu, G. Cămărașu. I. Câmpinânu, A Can- diano-Popescu, N. Caraianoglu, D. Castro- lanu, C. Catargi, M. Costaki, L. Costin, Sc. Ferichide, G Gamulea, G. Gâtă loan, G. Maeri, G. Mărzescu D. Miclesen M. Negulescu, C. Peșiacov, M. Schina, C. Șoarec, V. A. Urechiă, A. Vamali. I. Ca- rabatescu G. Tăcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lul deputat Sc. Pastia. Se trămite D-lul raportor al comisiuuel budgetare petițiunea cetățenilor din urbea Cuitea de Argeș. Se înscrie la ordiuea < »r b IA i. AL KU.'IAN I *) 1877 OH -'con mat chiar pentru postul deprofesore. D 1’. Grădișteanu. Când spuneți D-vâ- stră că a trecut un concurs de profesore îu Vieni, mă aștept ca mâine se ’ml spu- neți de altul că și a trecut concursul în Cin na saiî în Ispania case fie profesore . la noi. Neregularitatea este complectă. D. Climescu plecă de la catedra sa și . se' înlocuesco cu D. Roșu, care este uu | profoșore de la scâlă militară. Pâte și D. 'Roșu se fie capabil, foarte capabil; cestiu- nea este de legalitate: trecuta concursul ? Nu; deci nu pâto înlocui po un profesore ț care aconcurat și care ca atare este presumat > 6 cel mal capabil dintre capabili, lată pentru ce aș ruga pe D. ministru să bine- ¹ voiască a face ast-fel în cât cursurile să nu snfere. D-sa are uă lege care ’I dă dre- ptul sănuprimescă suplinitori peori-ciue ar ti, și, să dică profesorelul care are 30 de absențe: te consider ca retras. D. G. Chițu. ministru cultoior si iu- strucțiuneY publice. D-nu Grădiștânu se pare a fi de acord cu ministerul în ce pri- vesce partea constituțională și legale a cestiuni); dâră D-sea tot d’uă-dată lovesee u în dreptul meu și ’ml denâgă acest drept de apreciare d’a aproba po suplinitori. Cu ₍ « cuvinte D. Grădiștânu dice: aii drep- . iul profesorii să fie deputațl și senatori. Constituțiunea le dă acest drept, se pote i catedrele lor să fie suplinite do alții în timpul cât lipsesce, dâră dupe iuformați- umle chiar ce mi dote D. ministru prin citirea acelei liste de suplinitori, găsesc că cutare curs nu este bine suplinit de cutare persână învoită de D. ministru. Am avut onâre a vă spune că la numirea pro- fesorilor suplinitori efi mal ănteiu , con- form legii și conform datoriei mele, am consultat în tot-d’aunaconsiliul permanent . al instrucțiune!, consiliul permanent com- pus din cinci respectabili profesori bă- trâni, cunoscători în materiă, cunoscători de profesori, și numai după ce acest con- siliu’ml a t în" partea do dincolo de Cârpiți. S’a vorbit adesea de românism, de sen- timentele intime care ne lâgă cn toți ro- mânii din România neliberă, suntem dâ- torl a lo proba prin fapte dragostea nâstră și pe tărâmul literar, nici chiar invidia dominanților nu va găsi de cârtit ’ IA- plause). Etă amendamentul meu : „Propunem ase aloca uă subvențiune ■ de 1000 le! pe an societiței literare Ro • mânia Jună din Viena, și 1000 lei pentru alto societăți române literare de peste CarpațI, fiind centrurl de cultură." D. I. Godrescn. Comisiunea admite a- cest amendament. Se pune la vot amendamentul D-lui Gr i diștânu și se adoptă. D. președinte. D-lor, este aci încă un amendament pe care am uitat să vil citesc adinea-orf; el propune a se subvenționa scâla de meserii din Iași cu 3000 lei- A- mendamentul este în cuprinderea urmă țâre: „Subvențiunea scâlel de meserii de bă- ețl din Iași 3000.“ A. Vizanti, 1. loneseu, B. Vaniu, P Ghica. D. A. Vizanti. D-lor, deputațl. atât îu discuțiunea generală, cât și în cea pe ar- ticole, am vedut în acestă onor. Adunare disposițiunl fârte bune de a încuragia în- vățământul profesional, mica industrie . profesiunile și meșteșugurile iniei cum se dice. Uă idee salutară ce am vădut enuneiân- du-se în acâstă onor Adunare și aprobată ■ de toți, a fost că pretutindeni unde din i- nițiativa privată răsare, nuce uă institu- țiune utilă, folositâre săcielățel române noi să o îucuragiăm. I’e lângă acâsta, încă uă considerați une «are ne-a făcut pe noi să propunem acest amen lament a fost că mal cu sâmă în o- rașele acelea unde industria și comerciul român sunt amenințate, și inundate de e- lementul străin, trebue să susținem și să ¹ încuragiăm comerciul român; In Iași s’a format uă șcâlă de mese- rii, în care se învață croitoria , cismări i ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Ianuarie (7 Februarie) 1871 ' Apoi, D-lor, tocmai lașilor nu s’a dat destul; din contra, prea pucin ’l s’a dat în compesațiune cu ceea ce ’l s’a luat. Vâ a- duceți aminte că Iașii era capitala unul Stat, și prin urmare nu trebue. când se propiue uă instituțiune, care pâte să’l fie utile, nu trebue să fim parțimonioșl, Eă v’aș ruga, când e cestiunea de scâle, să nn facem economii, să dăm învățămân- tului cât putem, să tăiem din alte părți și s i dăm instrucțiune! publice. Vă rog, dâră, să admitețl amendamentul D-luî Vizanti, cu atât mal mult că ați dat și altor districte asemenea subvențiune, și ar fi uă injustiție s’orefusațl tocmai lașilor. Mai este și uă altă considerațiune în fa- vârea scâlelor de meserii, aceea că ele sunt uă barieră puternică contra ovreilor, cari, au înăbușit industria și comerciul român prin industria și comerciul lor neonest. Vă rog, dâră, pentru aceste considerante, să admitețl amendamentul D lui Vizanti Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Fleva. Am luat cuvântul contra închiderel discuțiunel, nu pentru ca să se prelungâscă discuțiunea ci ca să atrag a- tențiunea D-lui ministru și a onorabilei Camere că tot votând subvențiuni, pe la diferitele localități, nu vor mal fi fonduri ca să votați uă subvențiune fârte neeesa- riă, adică, să se acorde D-luI ministru de culte uă sumă.... D. președinte. Acâsta nu este contra închiderel discuțiunel, și dâcă tocmai D-v. dați asemenea exemplu, nu pot se mai con- duc desbaterile. D N. Fleva. MI pare râfi, D-le preșe- dinte, că mS întrerupețl, fiind-că trebue se arăt motivele pentru cari sunt în con- tra închidere! discuțiunel. D președinte. Și mie ’mi pare râu, când văd un deputat ca D-ta că . . . . D. N. Fleva. Trebue să vorbesc mal ântâl despre. ... D. președinte. Dâcă un om cu elo- cința D-tale profită de ocasiunea îuchide- rel discuțiunel, și sub cuvânt că cere con- tinuarea discuțiunel, vorbesceîntr’uă altă cestiune, apoi ’ml pare rSu că sunt nevoit să le opresc .... D. N. Fleva.țCum, să mal aștept a vor- bi, după ce se vor da tâte paralele ? Atunci nu mal am la ce vorbi. D. președinte. Numai cel slabi profită de asemenea ocasiuni, pentru a vorbi îu alte cestiuul, âră nu cei tari ca D-ta. Se pune ia vot închiderea discuțiunel și se primesce. D 1. Codrescu. D-lor, comisiunea ne- putând nega marile principii, susținute de onor. Cameră, însă având în vedere strâm- torarea budgetară, se mărginesce numai a propune uă cifră care să fie mai mult ca un omagiît ce se da înființare! unei ase- menea scâle de meserii din inițiativa pri- vată. Prin urmare, comisiunea propune cifra de 1,000 lei, adică iot atâta cât s’a OS și alte specialități; acâstă sc61ă comptâ- să pe fonduri mici, așa în cât elevii, sau mal bine dis calfele, care es din acea scâ- lă și d resc să deschidă un atelier, nu aă mi Jlâcele necesare de instalațiune, nu pot adică să plătescă chiria localului, se cum- pere instrumentele necesarii ca să pâtă începe meseria lor. In sensul acesta D-nu Ghica, D. Fusea, eu și alții, cari aă sub- scris acest amendament, propunem un nou articol prin care vă rugăm să acordați și este! scâle uă mică subvențiunede 3000 fr. Ați acordat, D-lor, la mai multe orașe asemenea subvențiuni; vâ rugăm deră ea și pentru Iași, care astă.-dl numai trăesee de cât prin scâle, să acordați pentru acâs- tă șcâlă, ca-subvențiune, mica sumă de 3000 franci. D I). Loca. D-lor, nu trebue ca onor. Came/ă să primâsoă amendamentul propus de D. Vizanti, pentru mai multe conside- rați uni Ânt6iu, scâlele de meserie trebue să se îngrijâscă de consiliile județene, fi- ind că Adunarea nu pâte să se ocupe de nișce detalie de care tr bue să se ocupe județele și comunele; al douilea mai cu sâmă, pentru orașul Iași, care e destul de bogat, și pe care legiuitorul l’a scutit de mai multe sarcini, orașul Iași plătesce nu- nal 3 % contribuțiune foneiară. D. E. Vergati Rău, trebue să plătescă întrâgă coniribuțiunea. D. D- Leca. Prin urmare pâte să’și mă- rescă contribuțiuaea ca să facă aceste scâ- le. Eu mâ mir de onor. D. Vizanti, care trebue să fie pătruns de spiritul de des- centralisare a comunei când vine în sânul parlamentului și cere asemenea lucruri pe care k face consiliile județene și comuna- le. Și ca să nu mal vie și alțl deputațl cu asemenea cereri pentru localitățile lor, cari pâte au mai mult drept de cât Iașii, care represintă un capital de bogăție materială și morală, vâ rog, să respingeți acest a- meudament. Iași are deja șcâlă de arte, u- niversitate și alte scâle, si lăsăm dâră ca județul și comuna să facă scâla de mese- rie, pe care o susține D. Vizanti. D. P. Ghica. D-lor, ați primit princi- piul, ați primit adevărul acesta cum că dec i e ceva care pâte să asigure «iitorul 'ărel, apoi e-te lumina, este progresul ce învățământul pâte să aducă în tâte ramu- rile societății. Dâcă pâte ceva să asigure Româuilor uă posițiune sigură și avanta- giâsă, ei te respândirea scâlelor de mese- rie; ori câte scâle de meserie s’ar face, ar fi indispensabile, pentru că sunt utile. Ceea ce a propus D. Vizanti pentru Iași, dâcă n’am ti în situațiunea financiară de- plorabilă îa care ne găsim, eu aș fi propus pentru fie-care județ din România, fiind că este absolut necesarie, ca singura con- d'țiune de esistență în viitor a Românilor. Onor. D- Leca vine și ne (Jice: nu dați ni- mic pentru acestă șcâlă, fiind că s’a destul lașilor. ! dat și societățeî femeilor române din Iași. T?Se pune la vot propunerea comisiunel și se primesce de Adunare. I). președinte. Acum, D-lor, este aci uă propunere : Propunem a se acorda 20,000 franci stipendii! pentru ferărie, tăbăcărie, cis- mărie și croitorie, trămițându-se tineri de ambele sexe în străinătate. R. Pătărligdnu, P. Ghica, E. Filipescu, P. GrădișUnu, Decan. (Va urma.) Rectificare. — In procesul-verbal al ședinței de Ia 15 Ianuarie 1877, pubiicat în Moni£orui No. 17, pag. 537, col. I, îu- trerupțiunea D-luI E. Vergati la cuvintele D-luI Codrescu, să se citâscă precum ur- mâsă : D. E. Vergati. ’Ml pare bine că D. Co- drescu recunâsce că paternitatea acestei idei este a D-sâle; prin urmare, vedeți, D-lor, la adresa cui privesce cuvântul de sec, întrebuințat de D. Urechiă. ȘTIRI DIN INTRU. De la 8 ale corentel până astădl, în co- prinsul județului Vaslui, n’a cădut zăpadă și nici plâe, timpul rece. DIVERSE. Femeia Ștefana, socia locuitorului Chi - riac Gheorghe, din comuna Făurei, distric- tul Putna, la 10 corent, a născut uă copilă âră la 12 și 13 doul băețl morțl; muma acestora se află bolnavă. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE D. prefect de Argeș însciințâsă, prin ra- portul cu No. 423 că emancipatul Florea Mihaiîi, din comuna Șuiei, la stat nalt, cu o gaură în partea obrazului drept safi stâng; părul negru, barba și mustățile ase- menea, îmbrăcat țârănesce, asupra căruia esistă mandatul D-lui procuror general al curții de apel din BucurescI pentru a sta la închisâre pe termen de o lună, liberân- du-i se de către primăria respectivă încă din anul trecut, biletul de drum cu No. 31 pentru a se duce prin țâră, nu s’a mal îna- poiat pene acum la urma sa. Sunt dâră invitate tâte autoritățile ad ministrative și comunale să ia mâsurele cuvenite pertru dovedirea sus numitului individ și înaintarea lui la parchet. — Directorul penitenciarului Salinele-Ma- rl, prin raportul cu No. 26, comunică de- cedarea în acea închisâre a condamnatului Nicolae Toma Ion, de fel din comuna Ți- gănesci, județul Tecucifl, și de la care a rămas un capital de lei 69, bani 74. In conformitate dâră cu art. 18 din re- glementul penitenciarului central, se pu- blică acâsta spre cunoscința moștenitori- lor Iul cu invitare ca în termen de un an și o di de la data acestei publicațiunl, să se presinte cu acte în regulă la mal sus citatul penitenciar, spre a primi avutul ră- mas de la numitul decedat. Jirecțiunea generală a telegrafalor și poște, or. S- publică, spre cunoscința D-lor ama- tori, că în dioa de 4 Februarifi 1877, o- rele 12—2 p. m , se va ține licitațiune în pretoriul prefecturel Vaslui, pentru vân- ijârea a șâse scaune și trei scări de lemn, objecte vechi de la oficiul telegrafo-pos- ’q! Vq q 1 h V No. 1,327. 3 1878, lanuarifl 21. — Licitațiunea anunțată pentru (hoade 15 (27) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitație pentru (jioa de 26 Fe- bruariu stil vechi 1877 , pentru darea în antreprindere a transportului espediție! și de pasageri de Ja Pitesc! la Câmpu-Lung și vice-versa, și de la Pitesc! prin Gurtea- de-Argeș la Râmnicu-Vâlcea și vice-versa, cu condițiunile publicate sub No. 15,760, din Monitorul oficial No. 231, din 1876, și cu modificațiunea că pentru timpul de ârnă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să se facă în ^ece ore Licitațiunea va ti cu oferte sigilate, ca- re se vor primi penă la ora 4 post-meri- diane și se va ține atât la direcțiunea ge- nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturele de Argeș, Mușcel și Velcea. Ofertele se primesc atât pentru fie-care curse în parte cât și pentru ambele de uă dată, reseivendu’și direcțiunea dreptul a i conceda îu total safi în parte după cum a fi mal avantagios Statului. Pe lângă acâsta concurențil vor avea în vedere art 40—57 din legea asupra comp- tabilitățel generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sâne! asupra căria se adjudecă antreprisă. No. 128. 3 1876 Decembre 21. Epitropia generam a casei sântului Spiridon din Iași. La ospitalul din Bârlad, „Elena Beldi- man“ fiind vacant postul de sub-hirurg, în conformitatea art. 66 diu legea sanitară, e publică spre cunoscința D-lor care vo- 3sc :upa asemenea post că concursul urmesă a se ține la acestă epitropie gene- rală prin îndeplinirea formalităților din emisa lege, în dioa de 20 Maiti viitor, penă când D-nii concurențî sunt rugați a se adresa epitropie! cu cereri înscrise, în- soțite de actele necesare. Vor fi admiși la concurs toți ace! care vor întruni condițiunele cerute de a putea ocupa acest post și vor avea calitatea de român. No. 174. 1877, Ianuarie 19. MINISTERUL DE FINANCE. Casieria județului Roman. Brevetele de licențe cu No. 828. 645, 653, 13, 223, 666, 668, 696, 895, 614 615, 617 și 677 fiind perdute de către de bitanți! de băuturi spirtâse, se publică spre cunoscința generală că rămân anu late. No. 6,713 MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. Pentru ocuparea în mod provisor, con- form legel, a catedrei de dreptul civil anu¹ I, de la facultatea juridică a universitățe din Bucuresci, devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Costa- Foru, ministerul, audind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică concurs pe dioa de 20 lume 1877. Concursul se va ține, conform prescrip- țiunilor legei instrucțiunel, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp, la universitatea din Iași. No. 12,226. 1876 Decembre 23. MINISTERUL ARICULTUREI, COMER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Find că la licitația ținută la acest mi- nister, în dioa de 15 lanuarifi, pentru da- rea prin întreprindere a ecleragiuluî gră- dine! Gișmegiu, preciul oferit nu a fost satisfăcător, se publică uă nouă licttație Acâstă licitație se va ține la acest mi- nister , în (Jioa de 3 Februarie, conform condițiunilor din publicația cu No 14,397, înserată în Monitorul oficial No. 144. No. 585. 1877, lanuarifi 20. — La 17 Februarie 1877, se va ține li- citație la ministerul agriculturei, comer- ciulul și lucrărilor publice , pentru darea priu întreprindere a aprovisionărei cu pe- triș pe anul 1877, a șosele! de la Buzău la Focșani. Vaiorea lucrărel este de lei 22,185, b 56, doritorii pentru acestă întreprinderi se pâte vedea în publicațiunea, No. 13980 înserată în Monitorul oficial, No. 11, din 1877. (2—2 ori pe săptămână). — Dintre obiectele ce afi figurat la espo- siția de la Viena în 1873, mal remânând cele notate în lista de mai jos, se face cu- noscut că aceste obiecte se \or vinde prin licitație, în dioa de 12 Februarie a. c., în localul scâlel de poduri și șosele de pe calea Crajovel, No. 50. Licitația va începe la lu ore dimineță. No. 391. 3 1877, Ianuarie 14. Listă de objectele remase din cele de la expo siția de la Viena, și cari se vor vinde prin licitațiune în dioa de 12 Februarie, la orele 10 diuiineța. 21 Cercevele pentru tablouri, fără gia muri; 2 Cercevele pentru tablouri de dimen- sil mai mici; 12 Bucăți de perdele cu broderiă; 5 Tinichele cu petrol; 2 Borcane cu acid stearic ; 3 Sticle cu petrol de Buzău ; 2 „ „ „ „ mașină; 2 „ „ „ păcură de Frahu.a, 1 sticlă ulei din fabrica lui Asan ; 2 borcane cu glicerină; 9 sticluțe cu diferite materii chimiec; ⁷ bucăți perdele de madipolon; piatră de râșniță; 2 piese imitații de tapet pe mușama ; ¹ bucată grâsă lemn de nuc ; ! scaune de lemn ce se închid și des- chid ; 1 scârță,- 2 fote , 1 bucată de materie lucrată de țară ; 1 glob de sticlă ; 2 esemplare, l’armâe roumainede Mar si Hac; 12 esemplare, guide du voyageur a Bu- carest, de acelaș. —Se scâte în licitațiune vâmjârea materi- alelor remase din stricarea vechilor po- duri după Tecucelul noii și vechili din dis- trictul Tecuci, coprins în estimația înse- rată mal jos. Licitațiunea se va ținea atât la acest minister cât și la prefectura județului Te- cuci, în $ioa de 12 Februarifi 1877, pen- tru care finit, concurențil se vor presenta cu oferte în regulă, la orele 4 p. m., fiind admisă și licitațiunea orală , însă numai între ofertatori! care vor depune ca garan- ție provisorie suma de 20 lei. Licitaținnea va fi definitivă numai după aprobarea el de minister. No. 632. 1877, lanuariu 21. t12 Febr.) ESTIMA ȚIE. Lemnării vechi p.c.edută din stricarea vechilor nodi de pe ucel¹, vechiu și nou. pieselor| dimensil reduse. Cuburi. ........'ea pieselor lemnăriei. menea. 9 1 ------------- Lărgime. Grosime. Parțiale. Totale. t» Lungime. c3 Pan de stejar......... 42 5.00 0.15 0.12 3.780 Idem de stejar și ulm. 210 2.30 0.10 0 10 4.830 Lemne rotunde de ștejar . . 10 4.50 diam.= 0.15 0.800 Pari de brad i . ... . 8 2.50 diam.= 0.25 0.984 n - ștejar ....... 7 2.50 diam.= 0.20 0.550 Bucăți lemnărie veche de ștejar de diferite mărimi...... 40 cubend în total 4.690 Total....... --- 1 - --- --- 15.434 Socotind metrul cub cu 5.00 lei, prețul curent a lemnului de foc, vom avea 2. Ceringanul, „ Motru-de-Jos. 3. Breșnița, „ Idem. 4. Burilița, „ Câmpul. 15 434X5.00=77,17 lei. Administrația domenielor și pădurilor Statului. Se publică spre cunoscință generală că Io dilele de 7, 8 și 9 Februarie, se va ține uă nonă licitațiune pentru vendarea spre esploatare pe periodul socotit de la 1 Sep- lembre 1876 a parchetelor din pădurile a- rătate în lista de mai jos , cu condițiunile generali publicate în Monitorul oficial cn No. 222, din 6 Octombre 1876 și cele spe- ciale cum se specifică prin listă. Localurile pentru ținerea licitațiunilor sunt arătate în regulamentele de licitație publicate tot în Monitorul oficial cu No. 222, din 6 Octombre 1876. Pentru pădurile din județul Roman , li- citațiunea se va ține și la prefectura ace- lui județ. Licitațiunile vor începe la ora 1 post- meridiane. Doritorii de a lua în întreprinde esploa- tarea acestor păduri, se vor presinta la li- citație în dilele de mai sus însemnate, cu garanțiile provisorii în sumele arătate prin condițiunile speciali și de natura celor prevedute prin clausele generali. Se pune in vederea amatorilor că in considerațiunea timpului înaintat se dă facultate adjudicatorului, ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parche tul anului curent ce ar rămânea netăiată penă la finele lunel Martie viitor , să se esploateze uă-dată cu parchetul anului al duoilea. No. 977 3 1 177, Ianuarie 15. Listă pentru pădurile ale căror condițiun; spe- ciale sunt publicate în Monitorul oficial No 222, din 6 Octombre Județul Mehedinți. . uura-MotruluI, plasa Jiu-de-Sus. Județul Doljiu. 5. Opritura-Crivei, plasa Dunbra. 6. Tarnava, „ Idem. Județul Gorfiu. . Bar4eiu-de-Pădure, plasa Amaradia. 8. Comănesci, „ Idem. 9. Strâmba-Raci, „ Jiu. 10, Moi. „ Idem. Județul Vaicea. 11. lonesci-Govora, plasa Otăsău. 12, Sirinesa, „ Idem. Județul Romanațl. 13. Zevoiul-PIăvicdnca, plasa Ocolu. Județul Olt 14. Cerbu, plasa Olt. 15. Schitul-Grecil, „ Midlocu Județul Teleorma 16. Dorobanțu, plasa Călmăți ‘ 17. Slăvesci-Zlotesci, „ Teleorman. 18. Didesci, „ Tergu Județul Argeș. ^9. Tutana, seria I, plasa Argeșu. 20. Idem, „ II, „ Idem. 21. Idem, „ III, „ Idem. 22. Idem, „ IV, „ Idem. 23. Idem, „ V „ Idem 24. Idem, „ VI, „ Idem. 25. Doorosci, plasa Oltu. Județul Muscel. 26. Grădiștea, seria I, plasa Nucșâra. 27. Colibașu-Vieroșu, serial, plasa Ar- geșelu. Județul llâmbovița 28. Glodeni, seria III, plasa Ialomița. 29. Șcheiu, ., I „ Dâmboviț... 30. Idem. „ III, „ Idem. 31. Ocnița, „ I, ,, Dâlul. 32. Siliscea-Goborișu, „ Idem. 33. Lucieni, seria I, Ulmu, plasa Dâm- bovița. 34. Tătărani-Căprioru,plasa Dâmbovița. Județul Vlașca. 35 Frasinu, plasa Marginea. 36. Dăița, „ Idem. 37. Ogarca, „ Câlnișlea. Județul Ilfov. 38. Herâsca, plasa Znagovu. 39. Negoesci, „ Negoesci. 40. Rasa-Prosanicbiu ,, Idem 41. Znagovu, „ Znagovu. 2. Gostinari-Coenl, „ Sabaru. Județul Bus^u. 43. Cislău, seria II, plasa Busău. 4. Isvoranu, plasa Sarata. u5. Ursoia, „ Busău. 46. Frasinu „ Sarata. Județul Râmnicu-Sărat. 47. Peleticu, plasa Marginea-de-Sus. 48. Șoimu, „ Râmnicu-de-Sus. Județul Tecuciu. 49. Corbasca, plasa Berheciu. Județul Rutna. 50. Soveja, plasa ZăbrăuțiL Județul____mu. 51. Oașinul, seria I, plasa Trotuț-. 52. „ „ II, Măgura, plasa Ti tușu. 53. „ „ IV Ursoia pasa Trotușu Județul Tutova. "4. Pârvescil-Stejaru, plasa Simiia. Județul Falciu. 55. Lunca de la Podu-Roșu, plasa Cras- nea. Județul Roman. 56. Zevoiul-Câlniscea, plasa Fundu. 57. Poenaril, plasa Siretul-de-Sus Județul Semțu. 58. Vadurile, seria I, plasa Muntele. 59 „ „ II „ V A . „ » ¹ ’ • T> 62. Buhalnița I, „ 63. „ „ II „ Județul Botoșani. 64. Trușescil, plasa Jijia. 65. Burdujenii, „ Siretu. Județul Dorohoiu 66. Bălinescil, plasa Berhometele. C" Goroveiul, „ Coșula. Lista pădurilor a căioi condițiunî special) sunt publicate în Monitorul oficial, No. 258, din 19 Noembie 1876. ■Județul Wâmnicu-Sărat. 1. Băbeniî, plasa Râmnicu-de-Sus Județul CovurluiU. !. Zărnescil, (Cantonul Tainița), plasa Horineea. 3. Farținescil (Puțu Brândel) pl. Prutu Județul Fâlciu. . Scoposenil, plasa Podoleni Județul Iași. 5. Sinobcil, plasa Cârligătura. 6 Buciumi!, plasa Codru. Județul NasluiU. 7. Băltenii, plasa Stemnicul. 8. Rafaila „ „ 9. Lipova, seria I, plasa Racova. Județul Cahul. 0. Hanasenii-Nouî, plasa Cotu-Mori. Lista pădurilor a căror condițiunî speciale sunt publicate în Monitorul oficial, No. 257, din 18 Noembre 1876. Județul Roman. . Scheulețul, plasa Siretul-de-Jos. 2. Răehitenii, „ Moldova. Lista pădurilor din care se vend parchetele spre esploatare pe periodul socotit de la 1 Sep- tembre 1876. Județul Vlașca. 1. Turbata, plasa Marginea. 2. Braniscea „ Idem 3. Slobozia. „ Idem. 4. Pueni, „ Idem. Județul Ilfov. 5. Ciornulesa, seria I, plasa lltenița 6. Idem, „ II, „ Idem. 7. Stroesci, plasa Mostiștea. Județul Prahova 8. Lunculița de pe Gherghița , piasa . Câmpu. —La 31 ale curentei luni Ianuarie 1877, ora 2 din di, urmând a se ține licitațiune atât în localul administrațiunei, casele Ște- fănescu, calea Mogoșâel, în Bucuresci, pen- tru tâte moșiile consemnate în tabelul de mal jos care se scot în rearendare pe res- tul periâdelor pe care sunt arendate, în comptul actualilor arendași pentru necom- pleclare de garanții, precum și la prefec- turile respective numai pentru moșiile ce cad în cupr.nsul fie căruia județ. Condițiunile și regulamentul cu care se rearendâsă expusele moșii sunt cele ale periodului 1871—1876, pentru moșiile notate în tabel la No. 5 f' ", publicate și prin Monitorul oficial. No. 171, din 1870,1 și cele ale periodului 1&75—1880 peutru moșiile de la No 1,2 3, 4 7, 9 și 10 in serate în Moni țârele No. 106, 123 și 167, din 1874. Administrația publică acâsta spre cu- noscința generală cu invitare ca persânele ce vor dori a lua în rearendare citatele mo- șii, să bine voescă a se presenta la concu- rență, în localurile mal sus arătate și la dioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoni cerute de regulament, în vale rile notate în dreptul fie căria moșii. No. 473. 1877, Ianuarie 11. Tablou de moșiile care se reaiendesă pe restul periodelor pe care sunt arendate, pentru ne- comp’eetare de garanții. Județul Dolj iu. 1. Albesci, pendinte de schitul ubedâ- nu, arendată cu lei 5,000, garanția provi- s«rie lei 2,500 L Cârna saiî Măceșul, pendinte de Ar- nota, arendată cu lei 60,000, garanția p visorie lei 30.000. 3. Sâca de Câmp, pendinte de schitul Obedânu, arendată cu lei 7,500. garanția provisorie lei 3,750. 4. Gogoși-Gogoșița, pendinte de Mitro- poliă, arendată cu lei 25,500, garanția provisorie 12,750. NB. Arendate cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani pânâ la 1879. Județul Muscel. 5. Fâșia din Ciumești a schitului Tri- valea, pendinte de Cozia, arendată cu lei 1,000, garanția provisorie lei 750. Aren- date cu condițiile periodului 1871 — 1876 pe termin de 2 ani penâ la 1878. Județul Mehedinți. 6. Pristdlele, pendinte de Cozia Hotă- râm, arendată cu lei 36,000, garanția pro- visorie lei 18,000. Arendată cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani până la 1879 7. Hotărani-de-Sus, pendinte de Hotă- rani, arendată cu lei 10,000, garanția pro- visorie lei 5,000. Arendat cu condițiile periodului 1875—1880, pe termen de 3 ani pânâ la 1^79. 8. Piria hotarul jumătate, pendinte de Schitul D’un-Lemn, arendată cu lei 2,000, garanția provisorie lei 1,500. Arendate cu condițiile periodului 1871—1876, pe ter- men de 2 ani pânâ la 1878. Județul Olt 9. Drăgănesci cu trupurile Dragna, Cor- bul și Bărbosul, pendinte de Sărindarul, arendate cu lei 4,000, garanția provisorie lei 2,000 Arendate cu condițiile periodu- lui 1875—1880, pe termen de 3 ani pânâ la 1879. 611 dețul Romanațl. 10 Fântânelile. pendinte de Glavacio- cu, arendată cu lei 8,000, garanția provi- sorie lei 4,000. Arendate cu condițiile pe riodulul 1875—1880. pe termen de 3 ani până la 1879. — Pentru moli iă actualul arendaș al moșiei Civesci și Bădihța, din județul Su- câva, pe periodul 1876 — 1886, n’a com- plectat garanția definitivă, în termenul prevâdut de regulamentul de licitațiunl, care a espirat la 15 Ianuarie 1877. Adminislrațiunea a decis seâterea îa rearendare a espusei moșii, pe restul indi- catului period, cu condițiunile și regula- mentul înserate îu Monitorul oficial No. 130 și 163 din 1875, fixând dioa de lici- tațiune pentru dioa de 9 ale viitârel luni Februarie, ora 2 din di, care se va efectua în localul prefecturel (Jisulul județ. Se publică dâra acâsta spre cunoscința persanelor ce ar dori a lua în rearendare menționata moșie, pentru a se presenl a la concurență în localul mal sus arătat și la dioa defiptă, însoțiți fiind de garanția pro- visorie cerută de regulamentul de licita- țiunl care va fi în valâro de lei 2.775. a patra parto adică din arenda anuală a mo- șiei, care este de lei 11,100. No. 1,664. 1876, Ianuarie 21 — Fiind că cumpărătorii moșiilor, parte din RădăcinescI și Benesci, ambele din județul Tecuciu, au achitat rata do 1 Iulie 1876, ce datora, adminislrațiunea publică spre cunoscința generală, că aceste moșii nu se mal revând pe comptul D-lor cum- părători, în rjioa de 10 Martie 1877, și prin urmare se vor considera ca escluse din publicațiunea nâstră, No. 34,747, în- serată în Monitorul oficial. No. 3 din anu corent. No. 1,671 1877, Ianuarie 21 —Fiind că la diferitele licitațiunl țin pentru rearendarea perceperel taxelor de trecâtâre de la podurile dupe apa Busău și Câlnău, din acel district, nu sa presen tat concurențl, adminislrațiunea public . spre generala cunoscința că, în dioa de 25 Februarifi 1877, se va ține din noiî licita- ție în localul prefecturel de Busău, pentru rearendarea perceperel taxelor de trecâtâ- ro de la podurile BusSu și Câlnău, pe ter- men de la data notificărel confirmă rel ad- judeeațiunel și pânâ la 12 August 1878 , cu condițiunile publicate în Monitorul ofi- cial sub No. 136, din 1873. No. 35,522. 2 1876, Decembre 31. — Fiind-că la licitațiunea ținută la pre- fectura județului Râmnicu-Sărat, în dioa de 30 Noembre espirat, relativ Ia rearen- darea perceperel taxelor de treeătâre de la podul Râmnicu, din acel județ, în comptul 612 40NIT0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 ianuarie țî Februarie; lai nu s’a proserivat ama- u-lol C. Tacopolu, toii, adininistrațiua 'a a decis a se ține uă nour- licitațiune, în dioa de 25 Februariu L 77 , în localul prefecturei respective, pentru rearendarea taxelor de trecâtâre de la acel pod în comptul D-lui C. Tacopolu, : timpul de la data notificării adjudecați- unei și pânâ la 1 Aprilie 1878 și cu condi- țimile publicate în Monitorul oficial cu N . 136 din 1873. No. 35.159. 3 1876, Decembre 24. Fiind-că la licitațiunea ținută la pre- fectura de Mehedinți, în dioa de 29 Noem- bre espirat, pentru arendarea taxelor de trecătâre peste podul Bahna, din distric- 1 Mehedinți, conform anunciulul din Mo- nitorul oficial No. 153 , din 13 lunifi es- pirat, nu s’a presentat concurențil, după cum auunciă D. prefect respectiv prin te- legrama No. 28,t25. Administrațiunea publică spre cunos- nța generală că , în dioa de 25 Februar 177, se va ține uă nouă licitațiune îu lo- lui pr-fecturei respective, peutru aren- ...rea taxelor de trecStâre peste podul Bah- a pe termen și cu condițiunile publicate • rin Monitorul oficial No. 136, din 1873 Garanția provisorie ce are a depune con- •‘urenții pentru a fi admiși la licitațiune, va fi în numerariă sau efecte publice ga- antate de Stat în sumă de 500 lei No. 35 163. 3 1876, Decembre 24. -Pentru motiv că asupra actualului aren- daș al moșiei Uda, a monastirea Clococio vu, din județul Teleorman, pe periodul 1876 —1886 figurâsă datorie mai multe lâsciurl din arendă și nici a complectat garanția definitivă, și conform condițiunile generale de arendare stabilite pe citatul neriod, publicate în Monitârele ofic'ale, No. 130 și 163, din 1875. Administrația, pe de uă parte a luat disposițiunl pentru ieposedarea arendașului citatei moșii, eră pe de alta publică spre cunoscința gene- rală ca. la 7 Februarie 1877, la 2 ore din li sa va ține licitație atât îu localul ad- ministrației, casele Stefănescu, calea Mo goșâi în Bucuresci, precum și la prefee- iura de Telorman, pentru rearendarea mo- ș,ei mal sus arătate pe restul indicatului period, cu condițiunile și regulamentul în serat în menționatele două Monitore. D-nii amatori deră, sunt invitați a se presenta, spre concurare la dioa defiptă și în localurile notate, însocițl fiind de ga- ranțiile provisoril cerute de regulamentul de licitațiuni. No 1,311. 3 1877, Ianuarie 18. -Se publică spre cunoscința generală că. la 9 Februarie viitor, se va ține lici- tație, în localul prefecturei județului Iași, pentru vândârea spre esplâtare a 5 par- chete din pădurea Adam, de la județul Tu- tova, cu condițiunile generali , publicate în Monitorul oficial. No. 222 din 6 Oc- rențil, pentru a fi admiși la licitațiune, v fi suma de lei 400 în numerarift, saă efe cte publice garantate de stat. No. 767 1877. lanuariă 13. —Fiind-că cumpărătorii moșielor notate în tabloul de mal jos , vândute în temeiul legel din 6 Mariiii 1875 , până in present n’aă achitat trăimea din preciul lor. Administrația, în basa art. 90 din regu- lament și a decisiunel comitetului publică revinderea acestor moșii pe comptul D lor la 10 Martie 1877, la ora 12 din cjH în centrul Bucuresci, localul administrațiuni și invită pe D-nil amatori a se presenta în acâstă fii preparați de garanții în regulă, cunoscând că condițiunile cu care se re- vând aceste moșii sunt cele preveijute la art. 49, lit. a, b, c, d și e, din regulamen- tul legei din 31 Martie 1868. Tabloă de bunurile Statului ce se revând pe comptul cumpărătorilor pentru ne achi tarea treimel, în dioa de 10 Martie 1877 în centrul Bucuresci, localul admiois- traițivnei domenielor, calea Mogoșâi Județul Dâmbovița. 1. Moșia Tomșani, ca la 250 pogâne di comuna Costesci, plasa Bolintinu, pendinte de monastirea Mitropolia, vândută D-lui Matei Tomescu, cu 78,000 lei. Județul Olt. 2. Moșia Milcovu , afară de de uiaga- nesci cu Trupurile Drăgoșa, Corbul, Băr- bâsa și Băltesa , cu care se arendâsă , în întindere ca de 121 pogâne , pendinte de monastirea Sărindare, vendută D-lui Ște- fan Teodor, cu 25,050 lei. No. 34,753. 1876 Decembre 22. —Fiind că cumpărătorii bunurilor notate în tabloul publicatîu Monitorul No. 10 din 15 Ianuarie 1877, vândute virtutea legei din 31 Martie 1868, n’a arătat până în present ratele de 1 Iulie 1876, (și unii chiar mai multe rate), administrația în te- meiul art. 21 din lege și 90 din regula- ment luând și avisul comitetului, publică revinderea acestor bunuri pe comptul D-lor în dioa de 10 Apnle 1877, la 12 ore din di, în localul prefecturei județului Iași, și invită pe D-uiI amatori a se presenta pre- gătiți de garanții în regulă spre a putea concura, cunoscând că condițiunile cu care se vând aceste bunuri sunt cele prevăilute do art. 49, lit. a, b, c, d și e din regula- mentul legel de la 31 Martie 1868. No. 34,751. 1876, Decembre 22. tombre 1876 și cele speciale mal jos ară- tate. Doritorii a lua în întreprisă acele parchete, se vor presenta la licitație , la ora 1 p. m., cu garanția provisorie de va- lârea notată in condițiunile speciali și de natura indicată prin condițiunile generali. Se pune în vederea concurenților că, în considerațiunea timpului înaintat , se dă facultatea adjudecatarulul ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parchetul anului curent ce ar râmânea netăete penS la finele lui Martie viitor, să se esplâtese uă-dată cn parchetul anului al duoilea. No. 1614. (3-3) Condițiuni speciali pentru pădurea Adamu, din județul Tutova. Se vinde din pădurea Adamu de pe pro- prietatea Statului Adamu, situată în jude- țul Tutova, plasa Corodul, uă porțiune de pădure în întindere de 39 fălci, 45 prăjini, împărțită în 5 parchete cu No. 1, 2, 3, 4 și 5, sau 20, 21 și jumătate din 22, dup.) vechia parchetație, mărginite, la Nord ci Pupezeni, la Vest și Sud cu locurile mo șiel Adamu, și la Est cu jumătatea parche-' ■ului No. 22 Aceste parchete se vor esploata în un period de 5 ani, socotit de 1 Septembre 1876 pâne la 1 Septembre 1881,câte unul pe fie-care an, și în rândul de numere cum sunt însemnate mal sus. întinderea fie-cărul parchet este de 7 fălci și 73 prăjini. Esploatarea acestor parchete se va face lăsându-se câte 791 arbori de reservă în fie-care parchet. Pentru a putea fi admiși la concurență, doritorii vor depune la licitație uă garan- ție provisorie în valâre de 800 lei și de natura celor prevedute prin regulamentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 222, din 6 Oetombre 1876. -- Nepresotându-se amatori nici la li- citațiunea ținută în 4i°a de 26 Noembre trecut, la prefectura districtului Doljiu, pentru luarea îu antreprisă a perceperi tacselor de trecătâre, peste podul după șoseaua Filiașu, din acelui district, con- form auunciulni din Monitorul oficial, No. 242 din 1876. Administrațiunea publică spre generală spre generala cunoscință că se va ține uă nouă licitațiune în dioa de 25 Februarifi viitor, în localul prefecturi Doljiu, pen- tru darea în antreprisă a perceperi tacse- lor de trecătâre de la acel pod, conform eoudițiunilor publicate prin Monitorul o- ficial, No 136 din 1873 și 235 din 1874, pe termen de 5 ani, începători de la data notificărel aproblre! adjudecațiunel, garan- ția provisorie ce urmâsă să depui concu- Imprimeria Statului Director N T Orâșanu. SUPT IMENT I .A Ml 1NIT0WE oFII L J. —----- - ---- PUBLICATIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚIUNE Tribunalul Ilfov secția III. D Nicolae D. Elefterescu, din capitală nedepunând la casa de depuneri și con- semnațiunl suma de lei nouî 1,210 prețul cu cât s’a adjudecat definitiv asupra D-se- le, prin jurnalul cu No. 810, din 1870 viea păragină din dâlul Văcăresc!, averea D In!Stanciu Predescu pensionar, domiciliat icum în Craiova, a căreia vândâre s’au ce- rut de succesori! decedatului C. Crețules- 3U, din capitală, pe basa formule! esecu- torie pusă pe actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal, la No. 149, din 1865. Prin încheerea cu No. 388, din 1877, s’a dispus revinderea acestui imobil în comptul numitului adjudecător. Acestă vie este părăginită și se compu- ne ca de șese pogâne, supusă la plată de otașnită, se învecinesce cu șosâua Giur- giului, cu uă vie a D-lul Th Argintoianu cu drumul care merge între vie și cu alte 2 proprietăți necunoscute Se face dâră cunoscut în general că a- câst . licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în ,1 ioa de 25 Februarie 1877, la 11 ore de dimineță, avend în vedere că toți ace! cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufrnct, servitute, chirie privilegia, ipotecă saă verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunil căci, în cas contraria, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mai considera No- 670. 1877 Ianuarie 22. Tribunalul de Teleorman. Pentru despăgubirea D-lul George Bă- descu, comerciant, domiciliat în Bucu- resci, suburbea Manea-Brutaru, colârea de Verde, de suma banilor prevăcjuțl în acte- le ipotecare legalisate de acest tribunal la No. 3, din 1867 și la No. 7, din 1866, în- vestite cu titlul esecutor; Prin iurnalul dresat de complect, sub No 7419, s’a adjurnat vândârea cu licitațiune în sala ședințelor acestui tribunal, în <Ț°a de 4 Martie 1877. la orele 9 ante-meridia ne , a următârei averi imobile ipotecată prin disele acte de către D. I. A. Ritoridi, către D. Bădescu, pentru banii ce au luat cu împrumut de la D-sa și care avere a- cum se găsesce în posesiunea și adminis- trația D-lul Zaharia M ivromati, proprietar domiciliat în comuna Mandra , plasa Căl- mățuiul, districtul Teleorman Mică Moșia Mândra , din acest district Te- leorman, plasa Călmățuiulul. care se în- vecinesce despre medă-nâpte ju moșia lisabeta a Prințului Știrbei, despre mâdă- di cu moșia Uda Clocociovu a Statului, cu capul despre răsărit, ootărasce cu m șia Dorobanțu a Statului , la capul despre apus lovesce cap în cap cu moșia Rusl- nesci din districtul Romanațt a D-lul A- lexandru Golescu, având la cel cap pădu- re pe dânsul si clădite două perechi case de zid, învelite cu fer, compuse din mal multe camere, curtea împrejmuită cu zid, grajd, șopron , cuhnie și altele , averea a- cestuia este ast-fel situată, și care avere, ’îipă încredințarea dată de grefă pe nu- mele D-lul Zaharia Mavromati, s’a găsit supusă la următârele sarcini: 1) 1866 poprită averea s’a ca garant al secfestrulul ce a înființat pe averea 1 I Hristea Georgiu, pentru galbeni 200. 2) 1861 idem ca garanție pentru suma de lei 500, conform art. 125 din procedu- ra penală, pentru liberarea de sub preven- ție a lui Nicu Frângulescu; 3) 1868, moșia Mândra Slobosia , ipo- tecă pentru împrumutul de la D. N. Gio- ni cu 6700 galbeni; 4) 1871. ipotecă moșia Mândra, pentru suma de 10,000 galbeni, pentru tăerea p > durel după moșia D-nei Aristița Plopea- nu actul legalisat la No. 10, din 1871; 5) 1872, idem către D. Nicolae Hristu, pentru împrumutul de 400,000 franci ac- tul legalisat la No. 30, din 1872; 6) idem către F. Simion , pentru gal- beni 25.000, actul legalisat la No. 34, din 1871 și 101, din 1874; 7) 1870, cinci sute pogâne pământ din moșia Mândra, ipotecă către Stat, pentru moșiile DănescI Diăgănescl și Uda, actul legalisat la No. 27, din 1870; 8) 1875, idem moșia Mândra-Slobosia, către ban-a foneiară din Bucuresci, pen- tru lei noul 800,000, actul legalisat la No 26, în primul rang; 9) 1866, ipotecă moșia Mândra, îu al douilea rang, către N. Christiadi, compa- nie, pentru lei 100.000. In consecința căruia tribunalul publică prin acâsta spre generala cunoscință a a- matorilor și somâsă pe toți aceea cari vor pretinde ver un drept de proprietate, usu- fruct. servitute, chirie, privilegiu, ip te sau ori-ce alt drept asupra c priâsel <- veri pusă în vâmjlâre ca mat naint- le termenul indicat mal sus, s.i se presinte la acest tribunal spre a’și fa e pre'.ențiu nile ce vor crede că aă , căci. în urmV nu^t se vor mal considera nici un fel de ase- . menea pretențiunî No. 32,418. 1876, Decern! re — Pentru despăgubirea bănceî Brăila de suma banilor prevăduțt în actul de ipo; js, tecă legalisat de acest tribunal la No 77/ pagina 74, volumul al II, din anul 1876, învestit cu titlul esecutoriă. Prin jurnalul dresat de complect sub No. 7421, adjnrnându-se vândârea cu lici- tațiune în ședința acestui tribunal, în dina" de 18 Februar viitor, ora 10 ante meridi- ane a următârel averi imobilă a debitoru- lui SlateP. Teodoru, proprietar, domicili- at în comuna Peretu plasa Târgului, dis- trictul Teleorman, adică: 1. Proprietatea AlbescI din plasa Târ- gului, districtul Teleorman, care sc înve.- cineșcespre răsărit cu pământul dat după legea rurală locuitorilor, spre apus se în- vecineșce cu proprietatea Statului numită sfântul Spiridon nou din Bucuresci, spre l mâdă di se înve ineșee cu proprietatea Peretu tot a D-lui State .P Teodoru bo'tt- ru apa Vedea spre mâdă nâpte eu pro- prietățile Rădoeșcl și AntonescI, având pe dânsul numai locuri de muncă ca dece po- M gâne pădure crâng, și una mâU* pe apa Vedea cu trei perechi pietre făcae, care a- cum nu funcționâsă, din causa inundatii a- pelor mal avend pe dânsa si vii roditâre cu embaticu date locuitorilor. Proprietatea depusă tot din plasa Târ- gului, acest district, se învecineș e sp e răsărit cu proprietatea Pârlita a deceda lui Minică Consiantinescu, spre apus cu proprietetea Dulceni a D-lul Cosiache A- postolescu. spre mâdă di cu proprieta- tea Bădulâsa șipotile a Statului, și spre mâdă nopte cu proprietatea Peretu tot a 1 D-lul State P Teodoru, având pe acâsta p prietata numai locuri de muncă i i“ roditâre date cu embatic locuitorilor. Proprietatea Duleeanca șeii Dnl -mi cel . Gg. Bolintinânu, al căruia domici- este necunoscut, după încredinț’rea dată de poliția capitalei, prin adresa cu No. 10,253 din 1876 , este eitat ca, în 4ioa de 11 Maiii 1877, să se presinte la acest tribunal, orele 10 diminâță, spre înfăți- șare cu Statul, căci la cas contrar, se va resolva afacerea în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă. No. 573 1877, Ianuarie 21 Tribunalul Ilfov, secția I corecționalâ. fin Petrescu , cu domiciliul necunos- cut., prevenit pentru bătae, e chemat la 28 Februarie 1877 No. 39! — Man No. 3934. 1877, Ianuarie 21. dar Cârpaciu, cu domi- 1877, Ianuarie 21. - Rosalia lonescu , cu domiciliul ne- noscut, este citată, ca prevenită pentru furt, a se presenta la acest tribunal . 'o iul necunoscut , este citat ca prevenit ntrn bătae, a se presenta la acest tribu- nal, în (Jioa 4 Martie viitor . căci în cas contrar, se va judeca în lipsă i trar, se va judeca în lipsă 1877, Ianuarie 21. No. 3920. Tribunalul Ilfov, secția II corecționalâ D. lanos Pavel, Costică Chiriac și Ni- tă Chiriac cu domieiliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal. în dioa de 22 Februarie viitor orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca preveoiți în procesul pentru contra-bandă de tutun și a li se transforma amenda în închisâre , având în vedere că, de nu vor fi următori, se vaju- da în lipsă. No. 1832. 1877, Ianuarie 21. — Nicolae Ciorbă, din suburbia Câuș- Radu, strada Vulturu, No. 89, acum cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- est tribunal, în 4i°a de $ Februarie vii- >r, orele 11 diminâță. spre a se cerceta i prevenit în procesul pentru bătae- a vând în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 25. 1877, lauuarie 4. — Mandache Simeon, din comuna Bu- descl, acum cu domiciliul necunoscut, es- te chemat la acest tribunal. în dioa de 15 Februarie viitor, orele 11 dimineță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pen- tru bătae; având în vedere că , de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. 1877, Ianuarie 5. No. 565. —Sanda Văduva, din strada Plăceri, es- te chemată la acest tribunal, în dioa de 17 Februarie viitor, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenită în proce- sul pentru bătae; având în vedere că , de nu va fi următâre, se va da mandat de adu- cere. fiind condamnată la 10 lei amendă. 1877, Ianuarie 20. No. 1763. — D. Niță Constantin, din strada Plă- ceri, No. 8, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 17’Februarieₜviitoi, la 11 o- re de diminâță , spre a se cerceta ca pre- venit în procesul pentru bătae ; având în vedere că , de nu va fi următor, se va da mandat de aducere, fiind condamnat la 10 lei amendă. 1877, Ianuarie 20. No. 1762. —loniță Theodorescu, epistat, din stra- da Teilor, este chemat la acest tribunal, în dioa de 17 Februarie 1877, la orele 11 de diminâță , spre a se cerceta ca martor în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor se va da mandat de aducere fiind condamnat la 10 lei a- tnendă. No. 1761. 1877 Ianuarie 20. — Dumitru Nega , din strada Teilor . este chemat la acest tribunal, în dioa de bătae; având în vedere că . de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. 1877, Ianuarie 20. No 1,760 Costache Pompierii, din sțrada Tei- lor, No. 10, este chemat la acest tribunal în dioa de 17 Februarie viitor, l i 11 or* de diminâță , spre a se cerceta ca incul- pată în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor se va )u deca în lipsă. No. 1,759. în vedere că, de judeca în lipsă. No. 1,758. 1877. Ianuarie 20. 1877, Ianuarie 20. nu va fi următor, se 'a — D. Costache Moldovânu, din str Ma Speranței, No. 5, este chemat la acest tri- bunal, în dica de 17 Februare 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend cismar, din strada Plă- — Frilz Fire, cerii, este chemat laacest tribunal. în 4if de 17 Februarie 1877, la 11 ore de dim nâță, spre a se cerceta ca martor în pro- cesul pentru bătae; având în vedere că de se va amenda. nu va fi următor, No. 1,764. 1877, Ianuarie 20. Tribunului Prahova, secția I. . lancu Christescu . cu domiciliul ne cunoscut, se citâsă ca. în 4i°a d® 23 Fe- bruarie 1877. la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spro înfăcișare în procesul în care se inculpă pentru furt prin efracțiune; cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform art, 182 din procedura penală. No. 29,902. 1876 Decembre 14. — D-na Vasilichia lui lân Căldâraru, cu domiciliul necunoscut, este citată prin acâsta ca, în ițioade 23 Februarie 1877, ora 10 de diminâță. să vie la acest tribu- nal. spre a se cerceta ca inculpată; Ia din contra, se va da sentința în lipsă. 1877 Ianuarie 19. No. 2,107. Tribunalul rranova, secția II. D. lân lonescu, cu domiciliul necunos cut, se citâsă prin acâsta una și singură eitațiune conform art. 72 din procedura codului civil, ca la 9 Februarie 1877, la ora 10 de dimineță, să se presinte la a- cest tribunal, spre înfățișare în procesul cu socia sa Lina lonâsca, pentru divorț' cunoscând că. nefiind următor, se va înfă- cișa și judeca causa în lipsă, conform art. ⁿ3 și 148 din procedura codului civil. No. 1,778. 1877, Ianuarie 19. ONITORl OFICIAL AL 26 ianuarie < i CeOruarie) tbi tlK r Tribunalul de OG. D. Dumitru Ștefan, mn comuna Campu- viare, județul "11, âră acum cu domiciliul neeun scut, se citâsă printr acâsta ca , la 16 Februarie 1877, la or de 10 de lirni- JiH< să vie li acest tribunal ca inculpat iii procesul în care se inculpă; cunoscând jj ' i. nefiind următor, se va condamna în I .ipsă. Nof. 417. 1877, Ianuarie 18. ' .L " — D. Burcea Feraru, cu domiciliul ne- J®pu,oscnl, se citâsă printr acâsta ca, la 3 Februarie 1877, la orele 10 de diminâță, i vie la acest tribunal, ca inculpat în P esul în care se inculpă pentru furt; c noscend ■ i nefiind următor, se va con- damna în lipsă. No 455. 1877, hnuarie 18. D. Pârv Feraru sau Dobre, cu do- rn.ciliul ne'unoscut, se citâsă prin acesta a, la 3 Februarie 1877, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca inculpat în pro- es 1 în are se inculpă pentru furt; cu- ii ■ nd că, nefiind următor, se va condam- ni in lipsă No. 456 1877, Ianuarie 18. D. P . in Turlac. din comuna Drăno- vesci, âră acum cu domiciliul necunoscut, se :ilâs \ prin acâsta ca, la 7 Februarie 1877, la ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca inculpat în procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că, ne- ^Ktiiad următor, se va condamna în lipsă. N 124. 1877, Ianuarie 18. D. Maun Bartodin 1 iganu, cu do- i 1 necunoscut, se citâsă prin acâsta a, 1 Februarie 1877, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca inculpat în pro- c- sul în care se inculpă; cunoscând că, nefiind următor, se va condamna în lipsă. No. 401. 1877, Ianuarie 18. - D. Spiru Sandu, din comuna urbană Tunu-Măgurele. județul Teleorman, âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă rin acesta ca la 16 Februarie 1877. la ■^3 ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca inculpat; cunoscând că, nefiind urmă- '■w. t < • > condamna în lipsi. No 364. 1877, Ianuarie 18. — D-na Dumitra, servitâre, cu domi- âA cili ul uecunoscu, se citâsă prin acâsta ca, la 16 Februarie 1877, ora 10 diminâța, să ie la acest tribunal, ca inculpat în pro- 1 în c re se inculpă; cunoscând că, ue- tiiad următor, se va condamna în lipsă. No. 363. 1877, Ianuarie 18. - D Petcu Serbu, cu domiciliul necu- ,Bb>scut, se citâsă prin acâsta ca. la 16 Fe- bruarie 1877, la ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ca inculpat în procesul în ■are se inculpă; cunoscând că, nefiind ir- mătorj se va condamna în lipsă. No. 365. 1877, Ianuarie 18. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE. Judele de instrucțiune al tribunalului Gorji u In numele legii și al M. S. Domnului, Noi M. Gr. Ciocârdia, jude de instruc- țiune al acestui tribunal, mandăm și ordo- năm prin acâsta tutulor portăreilor și a- genț! al putere! publice de a cita să com- pare înaintea nâstră, conformându-se le- gei, în (Jioa de 7 Februarie viitor, pe in- culpatul Răducanu Iserescu, fost cu domi- ciliul în comuna lliesci, și actualminte ne- cunoscut; spre a fi ascultat și interograt asupra faptelor imputate, declarându-i-se că nefiind următor, se va da contră’I man- dat de aducere. Dat la 18 Ianuarie 1877. No. 183. ' MANDATE DE DUCERE. Jndelo de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Al. 1. Varta, jude de instrucțiune al acestui tribunal, în virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca, imbre Ungurul, fost intendent la moșia Pipera, acum cu domi- ciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru, la 5 Februarie 1877, spre a ’l se lua interogatoriul pentru furt. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul putere! publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ- rele din disa procedură. Dat la 21 Ianuarie 1877. No. 281. —In numele lege! și al M. S. Domnului, . Noi C. Fortunatu, jude de instrucțiune pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo- năm tutulor portăreilor safi agenți ai pu- tere! publice, să aducă înaintea nâstră, conformându-se legei, pe Teodor Rusu, numit și Fodur, ca de 35 ani, statura mij- locie, corpul robust, pârul blond, tuns scurt, nasul și facia lungărețe, original din Kresiza (Moldova), pentru dioa de 4 Februarie 1876, ca să fie ascultat asupra inculpărilor ce ’i se aduc ca desertor mi- litar. < Cerem de la toți depositarii putere! pu- blice de a da adjutor, în as de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 21 Ianuarie 1877. No. 370. ANU N a ADMIN1ST R A TI V E Prefectura de Roman. La acest județ, fiind vacante douâ pos- turi de medici de plase, și anume: unul la plasa Fundul, cu reședința în târgul Băr- cesci, și altul la plasa Siretu-de-Sus, cu reședința în târgul Băra, salariate fie-«are cu câte 400 lei pe lună, în care intră și spesele de transport. După încheerea comitetului permanent, să publică prin acâsta ca, doritorii ce ar fi pentru ocuparea arătatelor posturi, po- sedând titlurile cerute de legea sanitară și drepturile prescrise de Constituție, să se presinte la comitetul permanent el mult penă la 10 Februarie viitor. No. 557. 1877, Ianuarie 20 OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE. Pe dioa de 5 Februarie 1877. Argeș.—Senin, nâptea ger 5 gr. miuus Alexandria.— Senin, 2 gr. minus. Roșiori — Senin, 2 gr. minus. Măgurele. — Nor, 4 gr. minus. Câmpina. — Senin, 5 gr. minus. Urziceni — Nor, 4 gr. minus. T.-Veateî. — Senin frig, Năleni. — Senin, ger 8 gr. minus. Urlați.— Senin, 6 gr. minus. Gaescî. — Nor, 3 gr. plus. Giurgiu Nor, 1 gr. minus. Oltenița.— Senin, 3 gr. minus. Ploesci.— Senin, 0 gr. minus. Piteșci.—Timpul fârte frumos, 4 grade minus. Craiova. — Nor, 1 gr. minus. Focșani— Senin, 4 gr. mi ,us. Brăila. — Nor, 4 gr. minus. Gala\i — Noros, 6 gr. minus. Berlad.— Nor, 4 gr. minus. T.-Frumos. — Senin, 2 gr. minus. Mihăilenl.— Senin 2 gr. minus. Fălticeni. I uțină ninsâre 8 gr. miu^u Roman — Nor, 10 gr minus Bacău.—Senin, 7 gr. minus.' Pașcani. — Senin, 14 gr minus Ruși. — Senin, 3 gr. minus. lași. — Senin, 3 grade minus. Botoșani. — Senin, 3 gr. minus. Dorohol. — Senin, 8 gr. minus. Chilia.— Senin, 3 gr. minus. PREȚUL PRODUCTELOR. In dioa de 19 Ianuarie 1877, în Giurgiu productele a circulat cu prețurile urmă- târe: ■ 'T?⁰; porumbul,chila lei 41 —41; Ordul, chila le! 32—23 20 Ianuarie. i 7-?®’ porumbul, chila lei 46 — 40; ordul, chila Ier 30 — 22 ‘26 uarie (7 Februarie) 1877 CI RSFL iii < I HFȘCV ncureșci. 6 Februarie (țd. n ) 1377 igsțiunl furați . ! ..meniait Im pir m nJONIfuti'D Urivi^L AL ROMÂNIEI : COBNIE CALEI FERATE LEBRiI-LERWTHASI I Comp 79 73 (300 lei cMiei ț ens.) 110 AjuCiarc rurale . ■ 69 fonciarc urbane . ț}ppeaheim-Londr& Stern-Londra . . municipal ... . cp prime Bncureșci (bi- lete da 20 lei) , . . 58 67 18¹ cjimile căilor ieratc române . ₜ Societăți finațisro a Ro- — mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 245 (500 1.) Societăți de gua — ’ jâO Societăți România . Idem a 11-a emisiuc^ ^ehinahul: P&ria ia vedere . . . ₐ pe 3 luni ’ endra la vedere , pe 3 luni . Berlin la vedere , po 3 luni i «omptîii pe an . . Ci ilSUL VIENEI Viena, 5 Februarie (st. n Metalice. ... Renta hârtie . . Naționale ... Renta în aur Lose................. Acțiunile băncel Creditări London ... . . Obligațiuni rurak ungare . temeșvar . . transilvane croate , Argint în mărfuri. Dueatu). . . Napoleonul Marc 100 .. . 99.35 25.10 . 122 . 36 1877 63 - 68 60 74 70 goldrente 110 843 188 . 123 . 73 . 72 1 115 5 9 JO 75 60 60 75 25 84 84 40 ANUN CI uRI PARTiCULARE Mjoșia numită Perieți-Moldoveni, din -districtul Ialomița, plasa Câmpu- luI , care conține 500 pogâne arabile 30 pogâne pădure nâgră și richițl, udată ue râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jiluvelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa la D-lul George I). rhanăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângă biserica Pitar-Moșii. (4-24) .INIILE ROMaUE) j ista lemnelor de cherestea, de construcție, de unelte și de industrie și altor materiale trebuitore in cursul anului 1877 Lesi^’narea materialului de furnisat Scânduri de stejar 2 c.m. grosime, 32 cm. lățime, 5.7 mt. lungime 2.5 3.5 4 57 n n 55 5) 55 55 >5 55 >5 r> n x 55 55 » n 55 >5 55 Unime Câtime bucăți 15 55 55 12 53 53 Scânduri de brad 2 c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. lungime 3.5, bucăți 4 , 4.5 „ 5 < 8 9 10 12 15 ii 55 55. » 55 x 55 55 55 55 5? 55 55 55 55 55 55 55 i ’5 175 893 175 Podine de stejar c.m. grosime, 32 c.m lățime, 5.7 mt. 10 12 5 7 8 9 55 55 55 55 55 '55 n 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 5) 55 55 55 55 x x x x 55 55 55 55 55 55 lung; m 55 55 55 55 55 bucăți » n n 159 219 18 50 8 193 Podine de plop c.m. n grosime, 21 c.m. lățime 55 55 55 5) Podine de brad c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. 55 55 55 55 » r n 55 55 55 55 55 55 5) 75 55 >5 n lungim 55 55 55 Lemne ae construcție de stejar metri linear bueățl 55 300 100 840 115 170 25 6.9 < 21.28 27 36 30.40 c.m. grosime, 8.10 mt. lungime. 55 55 55 n n n 55 55 55 55 55 Lemne de construcție (wmn mâle) 12.16 c.m. grosime, 8.10 mt- lungime. 15.20 „ 55 Trunchi de stejar 24 c.m. diametru lacapătul de jos 8.10 m lung. Lemne extr a pentru schimb, și încrucișerl de cale Pentru 20 schimburi complecte. metri liniar metri liniar m. lin. bucăți m. cub. 200 50 150 120 160 1 500 820' 116.38 Observațiune După conduți’inile speciale de furnit 26 ie (7 F • uarie) 618 10NIT0RUL Ot uesiguarea matenilulul ■ .^.uisat LJnime Câtime Stâlpi de stejar pentru. împrejmuiri ..5. metri lungime, 11 c.m. arosime. buc ’ ți 1 000 Șindril S0 Cim. lungime bucăți 20,000 lâniert (copt; pena u ciocani și lopeți bucăți 1,000 Traverse de stejar pentru supra structura căel upă condițiunile respective 4e furnitură bucăți 25,000 Ciment kilogr. 2 000 Cărămidă bucăți 28,000 Var nestin kilogr. 74,000 Mături de nuele bucăți 6,500 Cănepă melițată kilogr 900 Făină de secară 500 Săpun n 150 Paiă lungă legătur 650 a Seu kilogr. 1,500 Câlțl de curățit i 12,000 ?ondițîuui 4 Vg kilogiatud x । Epjfropia șpILduloi Brâucovenesc și a L, Sf. biserici Domnița-Bălasa Observațiune -- - In diiia de 8 Martie viitor, la orele 11 diminâța, urmând a se puelicitatiurie. prin oferte sigilate, în cancelaria acestei epi tropii, pentru vinderea a 22 buți cu vin din anul 1876, din care 5 buți cu vin alb, se află în pimnița spitalului Brâncove- nesc din Bucuresci, 5 cu vin alb și negru la viia Răsldgele, și 12 cu vin alb și ne- gru la via Sirbenil, județul Prahova; se publică ca doritorii de a cumpăr l acest vin să se presinte spre concurare, însoțiți fiind și de garanțiile cuvenite în bani sat bonuri de ale Statului, pânâ la valâie de 500 lei. Doritori de a cumpăra acest vin și care voesc a se încredința despre calitatea Ini înainte de diua fiesată pentru licitațiune se pâte adresa pentru buțile din Bucu rescl, la intendentul spitalului, âră pen tru acele de la vii, la îngrijitor, Tudor Dumitrachi, domiciliat la via Sirbeni. Ofertele trebue să fie presintate francat și pecetluite cu inscripț'unea „ofertă penirn furnitura de materiale" la biuroul comitetului dirigent din Bucuresci (calea Mogo- șdel No. 10) sau la direcția de esploatare din Iași cel mult până la 31 Ianuarie (12 Februarie) 1877. 2. Tâte prețurile din oferte trebue să fie notate franco de la uă stațiune a căel fe- rate Lemberg-Cernăuți-Iași safi societăți acționarilor căilor ferate Române, și in- clusive tutulor speselor; pentru lemnele pe metru cubic, pentru cele lalte materiale după unimele de greutate safi măsură sus indicate. Ofertele pot fi presintate pe uă parte safi întregul material sus indicat. 3. Tâte mateiialele de lemn, indicate în presenta listă, trebue să fie predate, jumfi- țate din fie care soiti, penă la finele lunei Aprilie, âră restul pânâ la finele lunei Iunie a. c., cele-alte u ateriale se vor comanda din cas în cas în cantități parțiale după cum va fi trebuința, și trebue să fie furnisate cel mult îu 14 dile după primirea buletinului de comandă. 4. încredințarea unei furnituri hotărâKe se va efectua prin un contract care se va încheia cu societatea, și va avea contractantul a depune, spre garantarea pentru în- deplinirea obligațiunilor luate asupră și prin contract, uă cauțiune de 10 % din sumă ce represintă furnitura la care s’a angajat, și acesta în numerar sau în hârtii de va- lâre primite Ia bursă, după curs. 5. Condițiunile speciale pentru furnitura de lemne, pentru supra structura căel Arate sunt depuse la comitetul dirigent din Bucuresci, la direcția de esplâtare diu Iași, și la șefii stațiunilor Roman, Pășcanî, VerescI, Botoșani și Sncâva și pot fi ce- rute d’acolo prin scrisâre francată. Bucuresci, 13 (25) Ianuarie, 1877. Comitetul dirigem al calei ferate Lem berg-Cernăuți- Iași (Liniile Române) Epirrnpia seminar Nifon-Mitropolitnl viciu a seminarului pe auul curent, se publicădiu nou dioa de 1 Februariu, când La 20 ale curentei, ne presentânduse a- D-ni concurenti vor bine voi a se presența matorî spre a concura la licitația pentru la cancelaria Epitropil, strada Filaretu. antrepnsa îndestulări cu carne și pâinea No 2, de la o-ele 12 — 4 p. in. necesară elevilor și personalului de ser- o. ¹ 1877, I-muariu 21. No. 43. 1877 Ianuarie 22. (3-2d) I \e arendat, de la Aprilie 1877, moși ‘ Piscurile, din Ilfov, plasa Mostistea. doritori se vor adresa la D-nu Spiridon Casoti, strada Colței, No. 47 (2- Epitropia spitalului Brâncnvenesc și a Sf. b.seriei Domnița-Bălașa Iu diua de 28 Februarie viitor, la ora 11 diminâța, urmând a se ține licitație prin oferte sigilate, în pretoriul aceștil epitro pil, prentru a se da în antreprisă aprovi- sionarea bisericei Domnița-Bălașa, cu Ir - mănările de câră curată, necesare în cur- sul unul an: se publică ca doritorii de lua asuprăle acâstă aprovisionare, să se presinte însoțit de garanțiile cuvenite, în locul, diua, și ora mal sus însemnate spre concurare. No. 3. iroșiile Fefeleiu, Zilișcea, Ceapa-Mo- *⁵ cesca, Iiu , Glogoveanca și Raco- veanca, din districtul Busâfi, plasa Tolr ni, propietatea D-luI Nae Mareș, se dă । arendă, și cine va fi doritor, să vie a se înțelege cu D lui în comuna urbei Misii (l-3d)_ । yo venire Tipografia Na- J I ționahl, cu tote mașinele, Iile- rile și cele alte obiecte tipografice Doritorii pot vedea acestă tipografie în tote dilele, strada Academiei No. 24. Se vinde cu condițiunî forte a- vantagiose, a se adresa la Ivan Si- meon, suburbea Silivestru, strada Ve- neril, No. 7, Bucuresci (l-4s) Epitrop: N. BibesCU. 1877, Ianuarie 18. (1-34) '6 1 ine (6 Februarie) 1877 MONHOKi JFD L ROMÂNIEI t.19 * OmTT HT Sunt cel raai bna lemediu contra Durerilor de gal, (iuturaiului, Extensiunilor voci, £ JX j. I | । p₈ JJ |i| Anghinelor, Astupârei gâtului la copii, inflamailunilor și a Bobotiriloi gurei, a iritațiu- ₗᵤⱼ " “ nei cauzate prin Tutun, și a efectelor pernicioase produse prin întrebuințarea Mercu- rului Ele sunt in special necesare D-lor Predicatori, Magistrați, Profesori și Cântă-\ DETHAN reți, pentru că faciliteasă emisiunea vocei, și astâmpără, oboseala gâtlejului Paris, ourg Șaint-Denis, No. 9b, și in toate faₜ iau aviele piiucipale. IWITW iOIWK ■ LE IHCHIRIAT. cu preciuri moderato, apartamente, pră vâlie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci* în pa- latul „Dacia*, precum și on apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, Tnformatiuni la direcțiune⁰ societăți Dacia* 9 e a MEDALIE DE MERIT i GUILLaiIMis MAAG IER iN VIEXNa (HV1LE DE FO1E DE MORUE PURlFlEE) AL LUI „4^ Es„......t de la primele autorități medicale și din causa ușoră lui digestibilităț mai ales | “i < at pentru copii ca cel mai curat, cel mai bun?) natural și recunoscut ca cel mai folositor remediu ■contra maladielor de pept și al plămânilor, contra scrofulelor, pecingenor, ulcerelor, maladielor glan- dulare și slăbiciunii. I Se g'ăseșce în Ronit t la tdte far ciele și drogueriele. ț ) Măi multe firme de eurănd umple uă calitate Inferiorii de unt de ficat de morun în flacone triangulâre și îi. rcă a ’i debita drept untului de ficat de morun a) lui G, Maager. Peutru a evita uă asemenea iesinne. se i6gă a considera numai acero flacone Umplute eu adewratul unt de ficat de morwn purifiat, pe ale căror păiep eticheta și receta de întrebuințare se găseșce imprimat numele MAAGER. Aț/enti generări si depositari oentru Hnnidiâa l/-nn APVEL Comp- ți \ .2 V ; MEDALIE |< DE j JL J £ V MERIT TARIF GENERAL de prețurile parțiale ale fabricatelor u tutun străin și indigen, ale țigărilor și țigaretelor și ale tab surilor, pi uiiud diu mânu facturele regiei în cursul anului 1877 penă la altă regulare 1, - - Prețul împachetarea Prețul ț împachetarea je kilo pe Pe pe | Felul Conți- FELURIMEA TUTUNULUI Și bucată Conți NUMIREA sută bucala | nutul pe sută mitul b. b. lei i b lei lei | Felul “1 1. Tutun străin turcesc 7xo Fior de Fumar Reinas 70 70 7, Kilo Tutun de lux, hârtie gelatin tipar cu 7.o Diego Lopez .... ..... 70 --- 70 bronz .......... 60. --- 60 --- 7.0 Consuelo Conchas....... 70 --- 70 /î n rr n -n 60 --- 30 --- 7x0 Fior de Vegas .......... 70 --- 70 2 '/< . r r> n 60' --- 15 --- 7xo Palmetta Conchas ..... 70 --- 701 | Casete 7„ „ » » V) 60 --- 7 50 7,0 Fior de Fumar Regalia..... 70 --- _ 70 9 716 , n » » 60 3 75 Cutidelemn^ 7,o Conchitas aquila .... ... 60 --- i 60 i 7, „ Calitatea I hârtie galbenă . . . 50 --- 25 --- 7.0 Kesolution reinas........ 50 --- 1 50 7* „ n In » 50 --- 12 50 7.0 El Rio sella reinas........ 50 - 50 78 » » 1 „ "X 50 --- 6 25 7xo Industria............ 40 --- 40 Pac. Staniol 50 Gr. 50 _ 2 50 1 i Fior de Tabacos......... 30 --- --- 30 1 77 25 „ n Ir n ..... 50 --- 1 25 7,o Esculapio reg. princ....... 25 ------ 25i Cutii Carton 74 Kilo „ II hârtie albastră..... 25 _ 6 25 7,o Fior de Morales Conch . . 25 --- 25, [Pac. Staniol 40 Gr. n U n n ..... 25 --- 1 --- 4. Țigări indigene 20 „ n U n n 25 --- --- 50 Pac. hârtie lOObuc Bucăți . . *.......... 5 Casete 7s Kilo Latakia „ galbenă..... 24 --- 3 --- 5. TabacurI străine 77 /2 n Tumbekiu „ verde 12 50 6 25 Pachete 50 Gr. Geam I .......... . 48 «J 40 2. Tutun indigen Cutii Carton 15 „ Ceam I............ 48 --- --- 75 | Pac. hârtie 40 Gr. Calitatea I (3) tipar verde..... 12 50 --- 50 Pachete 500 „ Râpe de Paris Offenbach..... 20 --- 10 Plicuri 20 „ » 1 n n ... 12 50 --- 25 50 „ Râpe de Paris.......... 20 --- 1 --- Pachete 100 „ „ II (4) „ roșu . . . 7 50 --- 75 6. TabacurI indigene Plicuri 20 „ n 11 n n ... 7 50 --- 15 Pachete 50 Gr. Calitatea I........... 6 --- --- 30 20 „ „ III (5) „ negru ( Calitate 5 --- _ 10 50 „ Calitatea 11........... 3 --- --- 15 ’ In bucăți 20 „ Tutun rolat în fol ( rurală 5 --- --- 10 7. Țigarete pe 10 bue. î 3. Țigări străine 7,00 Lux fior de Kiriziler ..... 15 --- IJ50 îl < ! 7l0 La integridat reg. 25 --- --- 25 „ „ „ Bectemis ...... 15 --- 1150 7xo 20 --- --- 20 n „ „ „ Gelepli . . . 12 --- 1 20 Cutii 7xo Henry Clary ......... - • 15 --- --- 15 r „ „ „ Mursula . . 12 --- l 20 de lemn 7.o Crema di Cuba....., ■ • • 15 --- ---2 15 7so n „ „ Principesa ..... 10 --- 1 ---. 7.0 Fior d’India...... . ' ■ 15 --- --- 5 7,00 Jenidge Kiriziler calitatea I . . . 10 --- 1 ---. 7.o El Palmito........... 15 --- --- 15 Pachete 75O Calitatea II turcesc........ 5 ---r* ---- 50 lOObuc 12 50 --- 12 7o 7,o „ III 5 --- 50 Pachete 100 „ 10 --- --- 10 7,o „ iv ...... ■ - . 4 --- 4" hârtie ' 100 „ ., ............... 10 --- --- 10 /100 Dautlu ............ 3 30 100 „ Trabuco............ 10 --- 10 75o Drama............. 2 5C --- 25 100 „ Vevey courts.......... 5 --- 5 7,00 Cavalas.....;....... 2 20 Țigări străine de Havana 7=0 Kir..... 1 501 - 15 / 20 Equisitos .......... 100 1 --- i l'irector general al regiei monopolului tutunurilor, R. H. LA.NG । Cutii 7.0 Vale y Joarez reg...... 100 1 --- II No. 4,406- t Controlor general, Cap | de lemn 7,0 Crema de Tab. reg. med..... 100 1 75 ■ Ministerul iinaueelor. - Direcția vămilor și contribuțiunilor indirecte y,o Fior de Murias conch..... 75 Vedut și aprobat de noi ministru secretar de Stat la departamentul financelor, cont urm / 20 Fior do Creta reg. Chica 75 75 art. 97 din regulamen ’ul de aplieatiune al legel monopolului tutunurilor. 7.., Fior de Fumar limonas 75 __ 75 ! L. S ) p Ministru. B. BRĂTIANC