No. 18.

Un n ăr 25 b



            MONITORUL OFICIA!



AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL:
PE <N, TREI-țECl țl ȘiSE ; șăSE LUNI, 2» LEI
țântâifl Ianuarie și ântâifl Iulie)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-PFCI BANI
(inserarea 11-a și mai departe, 20 b )

Prețul unei publicații judiciare,
pânâ la cincî-tjeel linii, cinci lei; âră mal
mare de cincl-dacî linii, dece lei

DIRECȚIUNEA :
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserții și reclame, 60 b. linia,
inserarea Il-a și mai departe, 30 bani linia.
Ânunciurile se primesc și cu anul

SUMAR
  PARTEA OFICIALA — Ministerul afacerilor
străine: Decret.
  Ministerul de finance Decrete și raporte.—
Decisiune ministeriale.
  Ministerul de interne : Decrete. — PrescurlărI
de decrete
  Ministerul agriculturei, comerciulu'i și lucră-
rilor publice: Decrete.
  PARTEA NEOFICIALA — Cronică. De-
peși telegrafice. — Buletin esterior— Sumarul
ședinței Senatului de la 21 Ianuarie.— Continu-
area ședinței Senatului de la 17 Ianuarie.
Ședința Adunărei deputaților de la 16 Ianuarie.
  AnuneiurI ministeriale.
   ......im —....     , iimwiwi»»' ini»«—awiMmmuiiiM
   PARTEA OFICIALĂ

Bucuresci, 24 Ianuarie 1811.

 MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE.

   CAROL I
   Prin gracia Iul Dumnezeii și voința na
ționale, Domn al Românilor
   La toți de faciă .și viitori, sănetate',
f Asupra raportului ministrului Nos
tru secretar de Stat la departamentul
afacerilor străine, sub No. 720;
    Avend în vedere votul Adunărei de-
putaților dat în ședința de la 14 Ia
nuariu 1877;
    In virtutea art 93 din Constituțiune,
Am sancționat și sancționăm ce ur-
mesă:
LEGE
    Art. I. Se deschide pe seina minis-
terului afacerilor străine două credite
suplimentare asupra esercițiului anu-
lui 1876, și anume

   0,000 lei la cap. III, art. unic, pentru
         achitarea cheltuelilor de telegraf
         și postă ale acelui minister și ale
         agențiilor țSrei în străinătate pâ-
         nă la finele anului 1876.
   6,000 lei la cap. IV, art. unic . pentru
         cheltuell diplomatice.
12 000 lei.
    Acestă sumă se va regula prin
compturi, acoperindu-se din econo-
miile realisate prin legile din 10, 21,
23 luliu și 6 August 1876
   Acestă lege s’a votat de Adunarea
deputaților,în ședința din 14 lanuariu
anul 1877 , și s’a adoptat cu majo-
ritate de 71 voturi, contra 3
  Președinte , C. A. Rosettl.
(L. S. A. D.) Secretar, M. Ghelmegenu.
   Promulgăm acestă lege și ordonăm
ca ea să fie învestită cu sigiliul Statul ui
și publicată prin Monitorul oficial.
   Dată în Bucuresci, la 20 Ianuarie
1877.                       CAROL
  (L S. St.).
Ministru secretar de Stat Ministru eeoretar de
la departamentul de jus- Statla departamentul
tiție,               afacerilor străine,
  Eug. Stătescn. N. lonescu.
No. 100.



MINISTERUL DE FINANCE

  CAROL I
  Prin grația lui Dumnezeii și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, «ănftate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de finance, cu No. 57
   Am decretat și decretăm

   Art. 1. I). Nicolae N Bobescu, se
numesce în postul de directore al ca-
sei obligațiunilor rurale și domeniale,
întrunite într’un singur serviciu, prin
legea de la 28 Decembre, 1876.
   D. Alesandru Durma, în postul de
casier al aceleași case
   Art II Retribuțiunea mlmiților, în
conformitate cu art. 5 din espusalege,
se va socoti cu începere de la 1 Ianu-
arie curent, de când au fost ' hemați
provisoriu în lucrare
   Art. III și cel din urmă Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de finance este însărcinat cu a-
ducerea la îndeplinire a acestui decret
   Dat în Bucuresci, la 20 lanuariu
1877                         CAROL
  Ministru secretar de
Stat la departamentul
de finance,
   I. C. Brătianu.           No. 125.

  Raportul D-lul ministru de finance către M.
S Domnitorul.
      Prea înălțate Domne,
   Prin art. 6 din legea de la 28 Decem-
bre 1876, pentru întrunirea casei rurale
cu acea a domenielor într’un singur servi-
cifi, se elice că directorele și casierul ace-
stei case, să fie numiți dupe recomandați-
unea consiliului de administrațiune.
   Consiliul de administrațiune, prin pro-
cesul-verbal încheiat la 14 Ianuarie a re-
comandat persânele următâre:
   D. Nicolae N. Bobescu, în postul de di-
rectore.
   D. Alesandru Durma, in postul de casier.
   Retribuțiunea numiților se va plăti cu
începere de la 1 Ianuarie, de când au in-
trat provis riă în lucrare.
   Aceste persâne și subsemnatul are o-
nâre ale recomanda Măriei Vâstre. și vă
'rog Prea înălțate DAmn^, să bine-voiți a



subscn alăturatul decret pentru numirea
în arătatele posturi.
Sunt, cu cel mal profund respect,
Prea înălțate Domne ,
Al Măriei Vâstre,
Prea plecat și supus servitor,
Ministru secretar de Stat la
departamentul de fin anco,
bo.,5î.            I. C. Brătiann,

   CAROL I
   Prin grația lui Dumnezeii și voința na-
țională. Domn al Românilor,
   La toți defaciă și viitori, sănetate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
deTihănce, cu No'/aPȚ”
   Vedend recomandațiunea ce Ni se
face pentru personele ce urmesă a re-
mânea în funcțiune în cancelaria ca-
seîobligațiunelor rurale și domeniale,
conform cu legea de la 28 Decembre,
1876.
   Am decretat și decretăm:
   Art I Numim pe D. Manuc Ivan-
toglu, în postul de comptabil.
  C. D. Stelescu, al 2-lea comptabil.
   Gngore M. Petrescu, țiitor de re-
gistre și verificator.
   Marcel Giurescu. idem idem.
   Dimitrie Mihăilenu, corespondent.
   Ion Georgescu, arhivar și regi-
stratore.'    ■ ■ ■ d- ' m ■
   George Alesandrescu, ajutor cas;-
.ulul și numărător.
   C. P. Georgescu, țiitor de registre
la casierie.
   Art. II. Plata retribuț/upei nuniiților,
se va socoti cu începere de la 1 Ianu-
arie 1877, de când au fost chemați
provisoriu în serviciu.
   Art III și cel din urmă. MinistruNo-
stru secretar de Stat la departamen-
tul de finance este însărcinat cu adu-
cerea la îndeplinire a acestui decret.
   Dat în Bucuresci,. Ia 20 Ianuarie
1877                       CAROL.
Ministru eta'r de Stat
departamentul de finance
 I. c BrăHonu. y ’ ₓ2m

  Raportul D-luI ministru de finance către M
S, Domnitorul.
      Prea Înălțate Dâmne
  Trio art. 6 din legea de ia Z6 Decem-
bre 1876, pentru întrunirea serviciului ca-
sei rurale cu aceea a domenielor, se ițice
•ă personalul cancelariei se va numi dupe
recomandațiunea directorului acelei case.

   Directorele, prin referatul No. 58, ’ml a
recomandat persdnele următdre:
   D Manuc Ivantoglu, în postul de comp
tabil.
  D. C. D. Stelescu, în postul deal 2-lea
comptabil.
   D Grigorie M. Petrescu, țiitor de regi-
stre și verificator.
  D. Marcel Giurescu, țiitor de registre
și verificator.
  D. Dimitrie Mihăilenu, corespondent.
   D. lân Georgescu, arhivar și registrator.
  D. George Alesandrescu, ajutor casie-
rului și numărător.
  D.    C. P. Georgescu, țiitor de registre
la casierie.
   Aceste persâne și subsemnatul are onâre
ale recomanda Măriei Vâstre,-și Vă rog,-
Prea înălțate Dâmne, să bine-voițl al con-
firma în espusele posturi, cu plata retri-
buțiunel cu începere de la 1 Ianuarie 1877,
de când au fost chemați în lucrare pro-
visoriu. .
         Sunt, cu cel mal profund respect,
         Prea înălțate Dâmne,
         Al Măriei Vâstre,
         Prea plecat și supus servitor,
         Ministru secretar de Stat
         la departamentul de finance,
I. C. Brătianu.
   No. 5b            1877, lanuariu 20.



Decisiune ministerială.
   Prin uecisiunea din 19 lanuariu cu no.
1039, în basa art. 15 din lege și art. 78 și
80 din regulamentul monopolului tutunu-
rilor , și după recomandația regiei; s’au
confirmat debitanț! pentru vemlârea tutu-
nurilor, următârele persâne :
   Dinu Patru, în comuna Drăghiccni, pla-
sa Ocolu, districtul Romanați.
   Nâgu G. Slavu , în comuna Vadastra ,
plasa Balba, districtul Romanați.
   Vlad Grigorie, în comuna Dragu, plasa
Grădiștea, districtul Râmnicu-Sărat.
   Gheorghe Țurcanu, în orașul Vaslui.
   lân Petriș ru. în comuna Buda , plasa
Stevnicu, districtul Vaslui.
   lân Rusu, în comuna Osesci, plasa Stev-
nieu, districtul Vaslui.
   Mihal Litcanu , în comuna Negresei,
plasa Fundurile, districtul Vaslui.
   Teoder Busnea, în comuna Dâgele, pla-
sa Fundurile, districtul Vaslui.
   Dimitrie Peneseu, idem idem.
   lân Popescu, în comuna Zenoga, plasa
Ucolu, districtul Romanați.
   lân Zugar, în comuna Burila-Mare, pla-
sa Blahnila, districtul Mehedinți.
   Dinu Costea, în comuna Orevița, plasa
Blachnila, districtul Mehedinți.
   loniță Matache, în comuna Naeni-Pros-
ca, plasa Tohani, districtul Buzău.
   Gheorghe MateY, în comuna Mizil, pla-
sa Tohani, districtul BasCu

   Stâncii Cristian, în comuna Glodu-Câr-
ligu, plasa Tohani, districtul Bus?u.
   Dumitru Netcu , în comuna PogonMe .
plasa Câmpul, districtul BusSu.
   Dimitrie Dianu, în capitala Bucuresci,
districtul Ilfov.
   Vasile Mihăilescu, în comuna Tămădău.
plasa Mystiscea, districtul Ilfov.
   lân Oprescti, în comuna Crângu-Fundu-
rile, plasa Mostiscea, districtul Ilfov.
• r.fui n»i . 'n»‘

       " STERUL 0" ’ —

   CAROLI,
   Prin grația lui Dumnedefl și voința na
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănătate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 844 ; B
   In virtutea art. 68 din legea con
sili urilor județene,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Se aprobă cumpărarea, pe
sema județului Muscel, a caselor cu
locul lor, din orașul Câmpu-Lung, a-
verea D-lui Mihail Vlădoianu, pe pre
țul de lei 8,200, care să se plătescă în
trei rate anuale.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de interne este
însărcinat cu esecutarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie
1877                      CAROL.
  Mini..:ru seeretor do
Stat la departamentul de
interne,                    •ii.SiM; V
   G. D. Verncscu.          No. 102

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința na
țională, Domn al Românilor,
   La toți defaciă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, cu No 665 ;
   Vedend jurnalul consiliului miniștri-
lor, sub No. 2 din 14 curent;
   Pe basa art. 77 lit. a, din legea
comunală,
   Am decretat și decretăm .
   Art I Se adoptă desființarea ¹ mei
deciml d’asupra contribuțiunilor di-
recte către Stat din cele două ce per-
cepe actualmente comuna Talpa, din
județul Nemțu.
   Art II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de interne este



25 Ianuarie (fi Februarie) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

însărcinat cu esecutarea acestui de-
cret
    Dat în Bucureșcl la 20 Ianuarie
1877                      CAROL
Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
   G. D. Verneseu.           No. 107.

   CAROL I
   Priu gracia Iui Dumnedeu și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănetate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No 666,
   Vedend jurnalul consiliului de mi-
niștri No. 3 din 14 curent;
   Pe basa art. 77 lit. a din legea co-
munală.
   Am decretat si decretăm :
   Art. I. Se aprobă desființarea taxei
'e 50 bani pe di de la neguțătorii am-
bulanți ce se percepe actualmente de
comuna Filiora, din județul Nemțu
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de interne
este însărcinat cu esecutarea acestui
decret
   Dat în Bucuresci. la 20 Ianuarie
1877                      CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
G. D. Verneseu.              No. L08.

   Prin înaltul decret sub No 106 din
20 lanuariu 1877, după propunerea
făcută prin raport de D ministru se-
cretar de Stat la departamentul de
Interne Policrome Arbore, unul
din cel trei membri ales! în comite
tul permanent al județului Calmi. s’a
numit în funcțiunea de președinte al
ac- lui comitet.

linelor-Marl, județul Velcea, în locul
; D-lut N. Pleșoianu, pus în disponibi-
litate

    Prin înaltul decret cu data din 21
lanuariu 1877 , după propunerea fă-
' cută de D. ministru secretai de Stat la
departamentul financelor, I). Ananas-
iasie Georgescu. vechili inginer de
]mine; este numit în postul de inginer
dirigent al Salinelor-Mari Velcea, în
; locul D-lui inginer N. Zădăriceanu,
care remâne inginer dirigent la sali-
nele Târgu-Ocna.

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER-
   CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE.

   CAROL I.
   Prin grația lui Dumnedeu, și voința na-
țională, Domn al românilor,
   La toți de fadă și viitori, sănătate,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
agriculturei, comerciulul și lucrărilor
publice cu No. 372
   In virtutea art. 37 din regulamen-
tul pentru administrațiunea fondurilor
de 7o Ia ° . al porturilor d’a-lungul
Dunărei.
   Am decretat și decretăm .
   Art I Budgetul peutru venitul de
’/₂ la°/₀ și clielueiile porturilor diuja-
dețul Mehedinți pe anul 1877, care se
urcă,în partea veniturilor, la suma de
lei 364,252 b. 07, și în partea chel-
tuelilor la lei 2,510, lăsând la 1 lanua
riu 1878, unesced ut de 361.742,607
lei ce aparlme tutulor porturilor din
acest județ, este aprobat de Noi.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de

Stat la departamentul agriculturei, co-
   Prin înaltul decret cu No. 89 , din merciului si lucrărilor publice, va a-
15 Ianuarie 1877, după propunerea duce la îndeplinire decretul de faciă
făcută prin raport de acelaș D. minis-j Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie
ru, D. Alexandru Balabun, este nu- 1877,                         CAROL.
mit șef al biuroulul comptabilitățel| Mᵢₙ,ₛₜₗₗₗ retarde stat
din direcțiunea gănerală a penitenci ad-interim u departamentul
avelor, ta locul D-lui P. Simiooescu                        *
demisionat                                G. y. Verneseu            Mo. 110

  P S. Săvulescu, actualmente func

ționar municipal în capitală este nu
mit director clasa HI, Ia penitencia
rul Reni, din județul Ismaii, în loculj
D-hiiTheodbr Veishofer, care va trese
n aceeași calitate la penitenciarul Sa-:

tru secretar de Stat la departamentul
agriculturei, comerciulul și lucrăriloi
publice, cu No. 373,
   In virtutea art. 37 din regulamen-
tul pentru administrațiunea fondurilor
de’/₂la°/o al porturilor d’a-lungul
Dunărei,
  Am decretat și decretăm
   Art. I. Budgetul pentru venitul de
*/₂ la°/ₒși cheltuelde porturilor din ju-
dețul Doljiu , pe anul curent 1877.
care se urcă, în partea veniturilor la
suma de lei 1,101,034, bani 81. si
în partea clieltuelilor la lei 16,137,
bani 53, lăsând, la 1 Ianuarie 1878.
unescedent delel 1,084,897, bani 28.
ce aparține tutulor porturilor din acest
județ, este aprobat de Noi.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul agriculturei, co-
merciulul și lucrărilor publice, va a-
duce la îndeplinire decretul de faciă
   Dat în Bucuresci. la 20 lanuariîî
1877.                    CAROL
   Ministru secretar de filat
ad-interim la departamentul
agriculturei. comerciulul și
lucrăriloi publice,
  G. D. Verneseu            No. 111.

  CAROL I
   Prin grația Iul Dumnedeu și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănetate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
agriculturei, comerciulul și lucrărilor
publice, cu No. 374;
   In virtutea art. 37 din regulamen-
tul pentru administrațiunea fondurilor
de 7₂ la % ăl porturilor d’a-lungnl
Dunărei,
  Am decretat și decretăm
   Ari I. Budgetul pentru venitul de
7₂ Li °/o Ș‘ cheltuelile porturilor din
județul Roinanați, pe anul curent 1877,
care se urcă, în partea veniturilor la
suma de lei 228,738, bani 42. si în
partea clieltuelilor la lei 7,958 , bani
80, lăsând la 1 Ianuarie 1878, un es-
cedent de lei 220.779, bani 62 . ce

  CAROL 1                             aparține tutulor porturilor din acest
  Prin grația lui Dumnedeu și voința na- 'județ, este aprobat de Noi
țională, Domn al Românilor               Art. II Mi iu Nostru societar de
  La toți de fadă și viitori, sănetate; Stat la d- parlamentulagriculturei, co-
  Asupra raportului ministrului Nos-1 merciului și lucrărilor publice, va a-



bO

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

25 Ianuarie (6 Febiuano) 1877

duce la îndeplinire decretul de faciâ.
    Dat în Bucuresci, la 20 Ianuarie
1877                       CAROL
   Ministru secretar de Stat
ad-interim la dep-itamentul
agriculturei, comerciului și
lucrărilor pub'ice,
   G. D.Verneseu.          No. 112.

   CAROL I
   Prin grația lui Dumnedeuși voința na-
țională, Domn al Românilor
   La toți de faciă și viitori, senătatc.
    Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
agriculturel, comerciului și lucrărilor
publice, cu No 375,
    In virtutea art. 37 din regulamen-
tul pentru administrațiunea fondurilor
de 7S la % al porturilor d’a-lungul
Dunărei
   Am decretat și decretăm:
   Art I Budgetul pentru venitul de
/₂ la °/₀ și cheltuelile porturilor din
județul Teleorman,pe anul curent 1877
care se urcă, în partea veniturilor la
suma de Iei 789 365 bani 38, si în
partea cheltuelilor la lei 119,481,
bani 70 lăsând la 1 Ianuarie 1878,
un escedent de lei 669,883, bani 68,
ce aparține tutulor porturilor din acest
județ, este aprobat de Noi
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul agriculturel,
comerciului și lucrărilor publice, va
aduce la îndeplinire decretul de faciă.
   Dat în Bucuresci la 20 lanuariu
1877                     CAROL
   Ministru secretar de Stat
ad-;nterim la departamentul
agriculturel, comerciului și
lucrărilor publice,
   G. D Vernescu           Nx 113.

   CAROL I.
  Prin grația lui Dumneiicu și voiuți na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănetat» ,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
agriculturel, comerciului și lucrărilor
publice, cu No 376 ,
   In virtutea art. 37 din regulamen
tul pentru administrația fondurilor de
7 la °/₀ al porturilor da lungul Du-
nărei.
   Am decretat si decretăm :
   Art. I. Budgetul pentru venitul de
,, la 7₀ cheltuelile porturilor din'

județul Vlașca pe anul curent 1877,
care se urcă, în partea veniturilor, la
suma de lei 553.595 bani 87 și în
partea cheltuelilor la lei 327,687 ,
bani 80 lăsând la 1 Ianuarie 1878
un escedent de lei 225,908, bani 7,
ce aparține tutulor porturilor din a-
cest județ, este aprobat de Noi.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul agriculturel, co-
merciului și lucrărilor publice v’a a-
duce la îndeplinire decretul de faciă.
   Dat în Bucuresci la 20 Ianuarie
1877.                       CAROL.
  Ministru secretar de Stat
ad-interim la departamen-
tul agriculturel, comerțului
și lucrărilor publice,
  G. D. Vernescu.             No. 69.

PARTEJl neoficiala

Bucuresci, 24 Ianuarie 1877.

  M. S Domnitorul a biue-voit a pri-
mii, erl pe D-nii medici ai ambulanței
Române, trămisă de guvern pe câm-
pul de luptă în Serbia, și cărora li s’a
conferit ordinul Crucel de Takova de
A S. Principele Milan IV, pentru ze-
lul și activitatea ce ari desfășurat cu a-
cestă ocasiun .
  D inspector general al serviciului
sanitar al armatei a fost faciă la a-
cestă primire.


   M. S. Doinna a bine voit a asista
la concertul dat a-seră de domniseră
Assan, în sala Atheneulul.


DEPEȘI TELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului)
   Paris, 3 Februariu. — Active îutrevor-
birl au loc între Cabinetele de St. Peters
burg și de Berlin. Se asceptă cu nerăb
dare resultatul lor.
   Nu e esact că Rusia trebue să contrac-
tese un împrumut. Acestă noutate e des-
mințită.
   D. Pcrevie refusă a da satisfacere D lui
de Soubeyrar, în urma articolelor publi-
cate de (jimil La Liberte, contra celui
din urmă.
   4 Februariu 8 ore sera
   Primim, asupra circulărel prințului
Gorlschaeofi', următârele două depeșl, una |

din Paris și cea-l-allă din St. Petersburg:
   Paris, 4 Februariu.—Circulara prințu-
lui Gortschacoff constată unirea stabilită
între diferitele Puteri, ale cărora dorințl
unanime afi fost respinse de Pârtă. Aces-
tă unire și dorințele care au fost resulta-
tul el, arât că Europa se interesă tare Ia
menținerea păcii în Orient și că ea se cre-
de în drept d’a interveni în numele intere
selor generale. In consecință , înainte d’a
lua vre uă resoluțiune, și în dorința sa d’a
menține acordul între marele Puteri, Ru-
sia însărcinâ pe representanțil săi, d’a în-
treba pe diversele Cabinete despre cele ce
crede a face în facia refusulul Porții.
   St. Petersbnrg, 4 Februariă.—In cir-
culara adresată ambasadorilor ruși de pe
lângă marile Puteri, prințul Gortschacoff
constată inutilitatea silințelor și a înțele-
gerii Europei. El dice că Pârta nu recu-
nâsce nici angagiameatele sale anteriâre,
nici datoriile sâle ca membru îa concertul
europân. El adaogă că Rusia, în dorința sa
d’a contribui la men.inerea acordului între
marile Puteri, vrea să cunâscă mal ’nainte
d’a ’șl regula conduita sa, ce cred a putea
face diferitele Cabinete.
   Paris, 3 Februarie, amejl. - Circulara
principelui Gorciacofif a fost trămisă Joi
și nu va fi comunicată de cât Luni diferi-
telor Cabinete.
   Negocierile începute în vederea păcii
între Tmcia, Serbia și Mnntenegru încercă
un moment de înlârdiere.
   Midhat Pașa a declarat că reformele
promise vor fi aplicate imediat în Bulgaria,
și a adăugat că doresce pacea dâră că este
gata de resbel               (Havas.)



BULETIN ESTERIOR

   Messager de Vienne, în buletinul
seu de Ia 2 Februaritl . vorbind des-
pre pacea ce se urmăresce între Por-
tă și principatele Serbiei și Montene-
grului, aretă ore care îndoială despre
un resultat satisfăcător.
   Foia Vienesă, vorbind despre amă
nuntele afacerii, opinesă că Turcia ,
prin pretențiunile sele de garanții, are
să strice totul. Cum , dicea ea Tur-
cii, care aii cerut ca Europa să facă
credit parolei lor, uu vor să facă cre-
dit parolei principelui Milan și con
silierilor s^i ? Et cer garanții contra
întorcerei unei declarațiuni de resbel,
ca și când ruinele grămădite pe neno
tocitul principal, nu i ar fi tăiat pen
tru mult timp pofta d a reîncepe Și
chiar adl, când Rusia o părăsesce, nu
înțelege Serbia ore la ce s’a espus

25 Ianuarie (6 Februarie) 1877

MONITORUL OFICIAL AL UuMANlEl

5

Represintanțiî lor se prețuiau că portă
în crețiturile mantalei lor pacea sau
resbelul Deră nici unul «intr’enșiî nu
s a gândit a trage împrejurul Sultanu-
lui cercul legendar al lut Popi lins, im-
pmiendu’I, ca betrânul Roman, de a
lua uă decisiune înainte de a eși din-
trânsul. Midliat Pasa care scia forte
bine cum trebue să se porte în acestă
privință, a primit cu politeță visita de
congediîi a iluștrilor ospeți, fără să
aibă aerul că se îngrijesce mult de
consecințele plecărei lor.
   Acum conjecturale încep.
   Presa rusă, naturalmente, se es-
primă cu uă mare amărăciune. Ea
consideră acum tratatul de Paris din
1856 ca anulat. Turcia, după diarul
Golos, și chiar după oficioșii]\ journcd
de Saint-Petersbourg și Le Nord din
Bruxelles, nu mai există în concertul
europen; fie-care principat, fiecare
provincie se pote rescnla, și fie-care
Stat al Europei pote lucra contra Tur-
ciei, fără a viola tratatele cea ce
vrea să dică forte simplu, după aceste
organe, că Turcia este aruncată din
locul ce i-a acordat tratatul de Paris.
   Porta nu are de loc aerul a se miș-
ca de acest limbagiîi; ea se ocupă de
reorganisar a politică a Imperiului,
ea a deschis negociări directe pentru
a restabili pacea cu Serbia și Munte-
negru Deră se scie că armistițiul cu
Serbii nu espiră de cât la 1 Martie;
de acum pene atunci multe lucruri se
pot întâmpla încă. Este forte mare în-
doelă că la Belgrad să se grăbescă
de a semna pacea înainte de a avea
cel din urmă cuvânt asupra resolu-
i uni lor Rusiei.
   Prin urmare, acest cuvent n a fost
încă pronunțat. Se scie că generalul
Ignatieff, în momentul de a părăsi
onstantinopoli, a amintit mai mult
sau mal puțin în mod diplomatic lui
Midhad Pasa că Rusia nu ar per-
mite noul întreprinderi contra Serbiei,
și că ea nu va perde din vedere
populațiumle chreștine din Imperiul
turcesc. S’a vedut în acestă decla-
rațiune uă probă d spre resoluțiunil
pacifice ale Rusiei
   Noă ni se pare că s’a cam grăbit
acum este cașul mai mult de cât
tot-d’a-una de a repetatei! vântul prin-

 basâudu se pe promisiunile moscovi-
 te, tot asa de sicure ca promisiunile
 punice din vechime ?
   Ori și cum, cele petrecute în timpii
din urmă, ne pare a lua Turciei drep-
tul d’a fi prea exigentă. Deca Serbia
a rumpt pacea europenă, n a făcut-o
ore numai din causă că Porta, ne țiin-
du-șl angagiamentele luate solemn în
facia Europei a deschis singură de
părete porțile cestiunel Orientului?
Deca D. Ristici si a târît țera în ca-
lea fatală în care se află astă-di, cau-
sa nu e ore că administrația nesoco-
tită a lui Abdul-Aziz si Mahmud-Pa-
șa, provocase indignațiunea națiune-
lor europii și desgustul lor ? Și deca
Turcit voesc astă-di să aibă alții în-
credere în ei, pentru că au primit lec-
țiunile esperiențel, pentru ce ar crede
ei că Serbia instruită la scola neno-
rocire! în facia părăsire! Rusiei, n’ar
fi dobândit lecținnl destul de folosi-
tore ⁹
   Să bage de semă Porta 1 Ea are
nevoe de pace cum are și Serbia. Eu-
ropa pote consimți a’i lăsa un termen
spre a ’șl esecuta reformele; deră cu
condiție ca să arete bună voință, și să
nu uite că trebue să fie modestă în po-
sițiunea sa de datore mat de tot insol-
vabilă, în facia atâtor creditori. Am
dori deră ca însărcinatul Turciei de a
desbate condițiile păcii cu D Zukics,
să primescă instrucțiuni mai conci-
liatore

   După cum am promit,, în numerul
precedent, publicăm astădl următorul
articol din Di arul L Italie
R SIA OUPĂ CONFERINȚĂ
   Ne asceptam la ore cari demons-
trațiuni pentru plecarea pl ni| oten-
țiarilor din Constantinopoli, n’a fost
nimic. Se pote ca ordinile și instruc-
țiunile guvernului turcesc să fi sciut
împedeca tote manifestațiunile orgo
Jiului satisfăcut; se pote asemenea ca
populațiunea din Constantinopoli să nu
fi luat nici uă dată în serios lucrările
onferinței și ca ea să fi vădut pleca-
rea plenipotențiarilor tot cu atâta in-
diferen ă cu cât a vedut sosirea lor.
   Si cu tote acestea erau Marile Pu-
teri cari deliberau la Constantinopoli.

țiilui Gorciakoff după pacea de la
Paris: „Rusia e înbufnată, se dice.
„Rusia mi e de loc îmbufnată. Rusia
„este atentă/ Numai, atențiunea Ru-
siei va fi, pote, de astă-dată mal pn
țin lungă de cât aceia care a urmat
resbelul CrimeeI; etă tot.
   Aseeptând, ea este armată din cap
penă în piciore; ea urmăr sce cu uă
activ'tate tăcută preparativele sale,
ea nu are uă presă limbută și curi-
dsă care să dea la lumină ceea ce
face; se ghiceșce progresele concen-
trați unei corpurilor sale de armată pe
punctele desemnate; deră nu se pot
urmări cu certitudine.
   într’uă bună dimineță , Europa va
înțelege că Rusia este gata. Nu di-
cem că în acea di resbelul va isbucni
singur; credem numai că ceea ce Con-
ferința n’a putut smulge Turciei nu-
mai Rusia singură este care, într’un
mod sau. într’altul, va căuta a obține
   Să nu se încele cine-va de acesta ’
Prin atitudinea sa conciliantă la Con-
stantinopoli, prin acordul seu sistema-
tic cu cele-alte Puteri Rusia a voit să
convingă Europa că ea nu ar nici uă
pretențiunederesolvatsingură,și prin
fărță, chestiunea Orientului. Și numai
ast-fel non possumus al Portei a pu-
tut pene la un ore care punct să de-
gageze pe marile Puteri de ori ce o-
bligațiune către densa , punând-o în
cât-va faciă cu Rusia singură. Impe-
ratul Alexandru a putut lua în cât-va
rolul de negoțiorum gestor al Euro-
pei, și se înțelege că, în acestă cali-
tate, procedesă cu prudență și matu-
ritate; de si mergând spre scopul ce
ochiesce— scop ce nu se pote încă bi-
ne precisa— el evită cu îngrijire tot
ce ar putea avea aerul (să ni se trecă
acest cuvent) unui demers revoluțio
nar.
   Pentrn moment, vântul bate spre
pace. Cine-va ’și închipuesce d bună
semă că Porta , printr’uă aplicațiune
loyală și grabnică a Constituțiunei
printr’un sistem larg și fecund de re-
forme o să realisede îndată tot ceea
ce Europa a putut sa ceră în Confe-
rința de la Constantinopoli. Se son
rose fiorirauno (d’or fi rose vor în-
flori) dice unul din proverbele nostre
In ori ce cas, nu noi suntem aceia ca

m ITOt I’L OPiiJâL I E04 ■ Ht

25 I arie Feb

)‘î vom vedea cu părere de r€u că sco-
pul pentru care Europa s'a agitat atât
de mult a putut să fie atins făif oro-
'•urile rcsbelulnî


’ONSTITUȚIUNEA OTOMANA IN EGIPT;
   Un corespondent al fdiei englese
l'hcMail cu data din 14 Ianuarie, din
Alexandria, spune impresinnea ce art
produs în Egipt, promulgarea Consti-
tui unei Otomane.
   Lectorii români vor citi cu interes
■stradele următore:
   „Noua Constiluțiune tnrcescă n’a
fost primită cu multă favore în Egipt.
Acestă țeră, prin succesive firmane, a
ajuns la uă semi-independență, și re-
forma tnrcescă este privită cu mul-
tă îndoință, fiind că ea nu recunos-
ce mei una din concesiunile ce s’au
bendil de la Portă. . .
    Prin firmanul din 13 Februarie
1841, guvernul Egiptului a fost dat
lui Mehmed Aly și acesta cu titlul e-
reditar. aședânduse succesiunea în fa-
vorea celui mai în vrestă de partea
bărbătescă al familiei sale. La 27 Mal
1861 s’a făcut încă alte concesiuni,
precum dreptul de a bate monetă cu
efigia familie! regale Egiptene, pute-
re de a menține uă armată de 30,000
omeni și uă schimbare în ordinea suc-
cesiune! care face din cel mai mare fiii
al Kedivuluî, moscenitor la Tron, în
locul Iul Halim Pașa unchiul Kedivu-
lui și membrul cel mal în vrestă de
parte bărbătescă al familiei lui Meh-
met Aly. Acestă concesiune a fost
scump cumpărată, căci prin chiar fir-
manul prin care ea se acorda, se adă-
ogea și tribului Egiptean la 750,000
livre sterline din 400,000 ce era pene
atunci, și în urmă a crescut pene la
790,000, în schimbul cedărei distric-
tului Zeyla în facia Adenului.
   In 8 Iunie 1867, s a acordat Egiptului
privilegiul unei perfecte libertăți a ad-
ministrațiuneTinteriore, numirea tutulor
funcționarilor, începând de la primul
ministru penă la sergentul de poliție,
cum și puterea de a face ori-ce tra-
tate fără caracter politic. In fine în
Septembre 1872, țâra acesta a ajuns
a fi investită cu totă puterea de a se
arunca în detorii. .
    Ast-fel cu tote că Egiptul rămânea

nă provincie a Imperiului Otoman, a- ■
fără de dreptul representărei în htrâi
nătate jus legaiionis) sau dreptul de
a menține uă forță militară sau navală
separată, el a dobândit lotuși, cu e-
norme sacrificii pecuniare, posițiunea
de semi-suveranitate. Midhal Pașa nu
face nici uă mențiune despre aceste
concesiuni, și declară simplu că Impe-
riul Otoman este un tot indivisibil și
pe toți supușii săi, fără deosebire, de
otomani. Egiptul însă simte trebuința
de ași menține individualitatea cât se
pote de deosebită de restul Imperiului
Otoman, și respinge ideea că el să fie
reformat din Constanti no pol. Mai mult
încă, Egiptul n’are în present ambi-
țiune de a avea un sistem represen-
tativ. Tot ce cere este uă administra-
țiune tare și onestă. înființarea unei
Camere de deputațl basată pe sufra-
giul universal și pe votul secret, des-
tinată a fi ponderată de uă a doua Ca-
meră și controlată prin veto al Sulta-
nului; declarați unea ca presa să fie
liberă și instrucțiunea obligatorie și
gratuită, abolirea completă a tutulor
inegalităților religiose, chiar înființarea
de consilii provinciale și introducerea
unei autonomii locale, sunt atâtea idei
tot așa de displăcute ca și sarea când
’și-a perdut gustul ei, întru cât timp
ele implică uă reîntorcerela vechia de-
pendință de Constantinopol.“
   „Unele din articolele nOuiei Con-
stituțiuni pare că nesocotesc nu mi-
mai firmanele lui Abdul-Azis, ci încă
și solemnele alcătuiri făcute de Khe-
divul cu Europa Bună-oră Constitu-
țiunea prescrie uă reorganisare a ad-
ministrați unei justiției însă naturalul
judecător al unui egipten este Kadiul
în mâna căruia reside legea Coranu-
lui și comentareile. In 1875, s au sta-
bilit tribunale prin care egiptenii sunt
scoși de sub jurisdicțiunea judecăto-
rilor naturali, în ori ce cas când par-
tea protivmcă nu este de naționalitate
egiptenă și egipteni însuși, ca și ori-
care străin aflător în țeră, nu doresce
să se mai întorcă la vechia jurisdic-
țiune pe care Midhat-Pașa o restabi-
lesce în nesotință. Porta anunciă mai
departe că are să stabilescă egalita-
tea dărilor Insa decretul Iui Goschen
prin un sistem de garanții, care cu a

j nevoie s'a dobândit, dispune că ase"
menea resullal să >e obțină prin in-
tervențiunea europenă, într’un mod
mult mai sigur de cât se pote spera
de la turci Este dâră natural vă aces-
tă stare de lucruri să remâie atât în
privința acesta cât și în altele. într’un
cuvânt, precum bine sa dis în Times,
de Constituțiunea lui Midhat nu se
simțea trebuință în Egipt. Privind lu-
crurile și din altă parte , este curios
cât de pucin apreciadă egiptenii im-
portanța cestiuneî Orientului din pun-
ctul lor de vedere Fără îndoială înaL
ții funcționari ai Statului, care în cea
mai mare parte sunt turci, urmăresc
cursul evenimentelor cu îngrijire, si
lungi telegrame vin pe totă dioa la
Palat. In Cairo și Alexandria publicul
s’a preocupat cât va timp cu cestiu-
nea deca Khedivul ar trămite trupe la
Stambul în cas de resbel, și opiniunea
cea mai populară este că el s’ar pleca
de partea Suzeranului său Fie ori
cum , nu rămâne nici uă înuoială că
lucrările Conferenții sunt urmărite de
curtea de la Cairo cu cel mal viue in-
teres. Insă poporul de rând scie pucin
sau nimica de ceea ce se petrece. Po-
te cuvântul pentru acesta este în fap-
tul că el se silesce de a se menține pe
sine, ceea ce acum este mai greii de
cât ori când după lunga lăngedire a
comerciuhu. El visază cu drag la uă
ocupațiune englesă, din causă numai
că gândesce că acesta ar aduce uă
ușurare financiară țerei “. . . .

—        «3—1          .    ।

SENATUL

SESIUNEA ORDINARĂ

Sumarul ședinței de la 21 Ianuarie 1877.
  Președenția D-Iuî vice-președinte Ion
Ghica, asistat da D-nil secretari Cămără-
șescu Nicolae și Rășcan Demetriu.
  Ședința se deschide la orele 2 după
amedl.
  Presențî 50 D-nl senatori.
  Nn răspund la apelul nominal 20 D-nl
senatori, și anume
Bolnavi
  Prea S. S. Mitropolitul primat, ID-nil
Mătăsaru T., Paladi I. Pâclenu N Pleșo-
ianu St., Rosetti Tețcanu.
Nemotivați:
  Prea S. Sa episcopul de Râmnic, prea

25 Ianuarie (6 Februarie) 1877

■riCMlUblJL ObiCiiL AL i-0mÂNlE;

S. Sa episcopul de Buzău, prea Ș. Șa epis-
copul Dunăret-de-Jos, D-nil Cantacuziuo
G., Catargiu Lascar, Cobâlcescu Gr., E-
nescu G., Giani Al., Gridov N., Lahovari
N., Negrea Sandu, Negruți Al., Orlânu ■'
Vlaicu N.
   Sumarul pr:c3sulul verbal al ședinței
  nrecedente se adoptă.
   Se supune la cunoscință Senatului adre-
sa D-lui senator Delehu, care cere uncon-
geditl p6n6 la finele lunel pentru neapăra-
te interese.
   Senatul nu acordă congediul.
   D. ministru de resbel rdgă a se înscrie
ᵢₐ ordinea dilel raportul asupra projectu-
lul de lege relativ la abrogarea legel de
recrutare din 1876, pentru care s’a cerut
urgența.
   D. vice-președinte invită secția IlI-a,
singura care n’a numit un delegat, a se pro-
nunța asupra acestui project de lege.
   D. senator Deșliu arată că mai ’nainte
de a desvolta interpelarea D-sâle înscrisă
la ordinea dilel, voiesce a studia dosierul
diplomatic pentru care se rdgă a se cere
de la D. ministru competent trămiterealul.
   D. senator Apostolenu anunță D-luI mi-
nistru din intru uă interpelare în privința
neaflșierel, până acum a listelor electo-
rale pentru Corpurile Legiuitâre de către
consiliul comunal de Focșani.
   Se va comunica guvernului.
   D. vice-președinte comunică ordinea
  ilel.
   Senatul decide a se da precădere rapor-
tului comisiunel verificătdre.
   D. colonel Haralambie, raportor al co-
misiunel. dă citire raportului relativ laa-
legerea de senator a colegiului I de Brăila
in persdna D-lui Colonel Angelescu.
   (Urmâsă raportul).
   Conclusiunile minoritățel sunt peniru
invalidarea alegere!, eră acelea ale majo-
rităței sunt pentru validare.
   D. vice-președinte declară deschisă dis-
cuțiunea generală asupra raportului.
   Combat validarea alegere! D-nil sena-
tori Panait Casimir, I6n Deșliu, Aposto-
lăuu, Dimitrie Ghica și General Florescu,
și o susțin D-nil senatori Orăscu și colo-
nel Haralambie.
   Participă la discuțiune D. ministru de
resbel, D prim-ministru și D. ministru
justiției, cari dafi deslușiri asupra unor
puncte relevate în discuțiune de D-nil se-
natori cari aii combătut alegerea
   D. Apostolânu propune amânarea, însă
după dre-carî desbaterl înlătiirându-se, se
pune la vot închiderea discuțiunel cerută
de mal mulți D-nl senatori și se primesce.
   Se pune la vot conclusiunile minorită-
ței cari sunt pentru invalidare, și se pri
mese cu majoritatea de 29 voturi contra
18; după care D. vice-președinte declară
vacant colegiul I de Brăila.
   Orele fiind înaintate D vice-președinte

    Ședința <le la 17 Ianuarie 1877.
   Președința D~iul vice-președintș Mi
hait Cogălnicenu, asistat de Dnil secreta-
ri Bello Ștefan și Leca George.
(Uurmare)
   D. N. Cămărașescu secretar, în lipsa
raportatorulul D. N. loneseu . dă citire
raportului precum urmâsă:
       Domnilor senatori,
   Am onâre a vă trămite trei mănunchiuri
de hâr tie, coprindând :
   1. Procesele verbale ale cercetărilor a-
supra ilegerel colegiului al II-lea senato-
rial de Bacău; 2-lea procesul verbal al
cercetărilor asupra alegerel colegiul al
II-lea senatorial de Roman ; 3-lea minuta
conclusiunilor comisiune” alâsă și insti-
tuită de Senat, pentru facerea anchetei
parlamentare relativă la ambele sus men-
ționate alegeri judecate în sesiunea trecu-
tă a Senatului.
   In mănunchiul cu conslusiunile veți a
fia, D-le președinte, din preună cu cores-
pondența și tdte relațiunile atingătâre de
incidentul aducerel de mandat judecăto-
resc, a D-luI fost prefect de Roman, D-nu
A. Ventura, spre a respunde dinainte co-
misiunel de anchetă asupra unor fapte gra-
ve denunciate în sarcina sa.
   Pe lângă acestea, vă trămit, D-lepreșe-
dinte și acta reclamațiunilor ivite larevi-
suifea listelor electorale și formarea lor
pe anul 1876, pentru colegiul electoral
de Roman, acta împrumutată din arhiva
comunei Romanul, într’adins și numai spre
usul Senatului la tratarea cestiunel falsi-
ficărilor făptuite, din ordine superidre, în
listele electorale, și pentru cari, cu drept
cuvânt, cade cea mai grea respundere a-
supra administrațiunel esecutive și asu-
pra agenților el direcți, cari s’aii ameste-
cat în confecționarea unor atari registre
pătate de fraudă.
   Afară de un singur punct, anume cdn-
frontarea D lui fost sub-prefect Ventura
cu fostul primar Busdugan, în interesul i-
luminărei pe deplin a modulul confecțio-
nărel listelor (veiji pagina 13 verso a do-
sarului), tdte cele-lalte fapte s’afi lămurit
în destul pentru a forma convicțiunea
D-lor senatori.
   Cercetările comisiunel, precum scițl,
D-le președinte, s’au terminat în qliua de
21 Maifi; și a doua di 22 Maifi, ea a a
doptat conclusiunile sale și a dispus a vă
face un raport specific către onor. Senat.
   Deci, fără un mal întins preambul, vine
a vă supune acest raport rugându-ve să’I
însoțiți cu citirea principalelor arătări ale
persdnelor ce s’aii înfățișat și au adus in-

rădică ședința și anunță pe cea viitâre
pentru a doua di, 22 curent.

563

formările lor înaintea comisiunel de an-
chetă.
   D-nil*senatori ’și vor aduce aminte că.
la ocasiunea. verificărel alegerilor gene-
rali, dm Martifi trecut, secțiunea veritică-
tdre a alegerel colegiului al II-lea 'de Ba-
căfi, ’șl aii espres , asupra culpabilitățel
funcționarilor Jiu localitate, opiniunea sa
motivată în termenii următori:
   „Fiind că funcționarii din Bacăfi, a nu-
me primarele (urbei) și procurorele (tri-
bunalului) prin esces de putere și prin in
igerinți violente, au căutat, la alegerea se-
natorială a colegiului al II-lea , a turbura
mersul regular al operațiunilor electorale.
Senatul încuviințase a se face invitare
guvernului spre a’I da în judecată.
   „Insă minoritatea secțiune!, compusă
din DD. N. Blaremberg, G. Dumitriu și
N. Lahovari, afi fost de opiniune a se nu-
mi mal ântâiu uă anchetă parlamentară.'
   Senatul, în înțelepciunea sa, a validat
titlul alesului colegiului al II-lea de Ba-
căfi, dâr tot de uă-dată a adoptat opiniu-
nea minorității secțiune! verificătdre, care
era de a se face investigațiun! solemne
spre a se descoperi deplin adevărul, și a
se pune în evidență faptele funcționarilor
culpabili.
   Intr’acest scop, comisiunea de anchetă,
compusă din D-nil lorgu Radu, Costișă
Grădiștânu și N. loneseu , s’a dus la fața
locului în Bacăfi, și., în diua de 16 Mal
trecut instalată în ospelul municipal, a
proces la cercetările orale.
   Faptul principal ce comisiunea caută
să’I pună în evidență și să’I lămurescă era
interveniroa forței armate în chiar midlo-
eul operațiunilor electorale. Atât din ară-
tările persdnelor private, și ale funcționa-
rilor, cât și din spusele înscris și actele
ce în copie s’afi alăturat la procesele verj
ball ale anchetei se învederâsă, că presi-
unea administrațiunel locale în alegeri, a
fost la culme. Fără necesitate, ci numai
sub pretest de a presta forța armată la
instalarea biuronlul provisoriu prefectul
a mers până a ordona a se aduce la ușa
localului primăriei, unde erau întruniți a-
legStoril, trupele comandate de locotenen-
tul Zottu. Acest detașament era secondat
de sergenții de vilă, concentrați cu toții
în prâjma intrării primărie! și gata, la
ordinele polițaiului, să operese asupra a-
legătorilor îndată după ce aceștia ar fi
fost împrăștiați din sală și dați afară pro
ferestre, după cum s’ar fi rostit însuși D
prefect al districtului, carele era coman-
dantul snprem al tutur- r âmemlorarm ți
concentrați în prejma și împrejurul loca-
lului primăriei. Numai simțul datoriei lo-
cotenentului Zottu a oprit vărsa eade sân
ge. Procurorul tribunalului d?dese ordi-
nul înscris (ved! pag. 13 a dos. anchetei)
către comand&ntele garnisânel locale, că
prin forță să deșerte sala și să institue
biuroul provisorifi, al căruia președinte

5.64                                    MONITORUL OFICIAL AL ROM iNIEI                      25 Ianuarie (6 Februarie) 1877

era numit substitutul procurorului. D-nu
Constantin Tulbure. Comandantele însă
conformânduse acelui ordin a ordonat la
rândul s6u locotenentului Zottu să pășas-
că la evacuarea sălel. Ajungând acolea,
ceru ca procurorele să facă somațiunele
legale. Procurorele atunci, pare a fi avut
un moment de hesitațiune căci a <Jis că se
duce ca să facă cunoscut și superiorului
săă procurorul general. Așa, trupele au
remas nemișcate, staționând la ușa chiar
a localului unde alegătorii continuaîi ope-
rațiunea votărel.
   Procurorul Collini spune că prefectul
de T.acăii aa.vut, cu primul ministru, con-
vorbiri telegrafice asupra măsurilor luate.
„D. prefect, dice procurorele, în deposi-
ț unea sa scrisă D. prefect a hotărât ca
și D-sa să supună cașul D-luI ministru...
s’a primit la telegraf respunsul D-luI mi-
nistru ca să încetese orl-ce acțiune, daca
biuroul s’a constituit, și că eu (procuro
rele, să proced la uă instrucțiune^Am che-
mat, dise, pe D. judecător instructore, am
procedat la instrucțiune etc. (vetjl prose-
sul verbal al anchetei.)
   D. prefect al distfictulul, la întrebarea
ce i s’a adresat de către președintele co-
misiunel , a respuns (vedl telegrama la
pagina 18 a dosarului) că: „—parchetul
in înțelegere cu D-aa , nu a putut lua alte
măsuri de cât pentru manținerea liniștel
și stricta pază a legel. “ — Ce valâre are a-
cestă mărturisire se vede lămurit din tot
coprinsul spuselor celor-lalțî martori și
mal ales din deposițiunea dată înscris de
însuși procurorul (ve<jl pag 16 și 27 a
dosarului).
   Deposițiunea procurorului Collini este
precidsă din t6te punctele de vedere. Ea
confirmă deplin arătările consemnate în
procesul verbal al alegerel cum și tdte
spusele veridicilor mărturii aduse din’ain-
tea anchetei. Ea confirmă spusele D-luî
fost prim ministru Catargi, rostite în Se
nat, și din care resare adevărul că, chiar
și după ce D-sa înțelesese cum că lucru-
rile merg bine și cu linisce, diu partea a-
legătorilor, totuși colegul săfi de la resbel
a persistat a ținea trupele staționate în
prâjma locului de alegere.
   Citescă-se deposițiunile militarilor și
acelea ale procurorului, și D-lor senatori
nu le va remânea nici umbră de îndoială
asupra culpabili tă țel administrațiunel e-
seeutive ingerințe pe față și brutale, de
la centru, presiune sistematică esercita-
tă prin agențl inferioriorî ai administra
dunei locale și al parchetului. precum :
Primarul, polițaiul, cari sunt la ordinele
prefec.ulul.
   Un lucru ma) lipsesce pentru ea evi-
dența culp< I miniștrilor de interne, de res
bel și de justiție să fie complectă, și ace-
la este corespondența telegrafică cu oca-
siuuea alegerel. Comisiunea și-a oprit lu-
crarea sa acolo.

   Pentru acâsta condusiunile sale nu sunt
mal puțin întemeiate.
   Aceste conclusiunl sunt următârele :
  1.    Darea în judecată a D-lor Lascar Ca-
targiu primul ministru și ministru de in-
terne, a D-luI general 16n Em. Florescu,
ministru de resbel, a D-luI Alex. Laho-
vari, ministru de justiție, ca autori inte-
lectuali , precum și a tuturor celor-lalțî
membri al ministerului ca complici și so-
lidari respumjătorl, pentru ingerințe ad-
ministrative în alegeri, falsificări în lis-
tele electorale, intimidări și persecuțiuni
asupra alegătorilor.
  2.    Urmărirea prefectului de district D.
Dimitrie N. Ghica, pentru faptele că a
conceput și a ordonat un început de ese-
cuțiune pentru espulsiunea prin violență
a marel majorități a colegiului de alegă-
tori întruniți în sală și procedând în lini-
ște la operațiunea alegerel.
  3    Urmărirea primarului D Sturza, pen-
tru faptul că, cu violarea legel, s’a inge-
rat a numi și a stărui să se impună ale-
gătorilor un biurofi provisoriu, preșetjut
nu de cel mal în vrăstă dintre alegătorii
presanțl.
  4.   Urmărirea procurorului D Collin.’pen-
tru faptul că a dat forță esecutivă cererel
unul biurou provisoriu fictiv, din care și
însuși făcea parte d’impreună cu substi-
tutul D nu Tulbure, președintele ecelul
biurofi.
  5.    Urmărirea D-luI Tulbure, membru al
parchetului, care, având cunoscință că nu
era nici cel mal în vrăstă dintre alegători
nici desemnat de majoritatea alegătorilor
presinți, ci numai de uă infimă minoritate
compusă numai de funcționari, a voit să
se impună și a subscris fără competință
midlocirea pentru intervenirea forței ar-
mate.
  6.    Urmărirea polițaiului D-nu Sachela-
rie, pentru faptul că în (filele de alegere
supuindu-se ordinelor prefectului, a ținut
snb mâna sa mal pe toți sergenții de oraș
(22 din 29) cari stafi în calea alegătorilor
spre amerințarea lor.
   Asemenea și la Roman uă desfășurare a
forței militare, chiar în prâjma loc lulul
și presiunea directă și personală din par-
tea fostului prefect Ventura, aă fost mid-
Ibcele pe cari administrațiunea le a între-
buințat pentru a face să triumfe candida-
tura oficială a D-luI ministru de resbel
Florescu — Deposițiunile martorilor în
tăresc în tutui cele denunțate în Senat ।
   Pentru aceste motive conclud:
  1.    Darea în judecată a miniștrilor pe a-
celeșl motive espuse în conclusiunile pen-
tru Bacăă
  2.    Urmărirea prefectului de district D.
A. Ventura, pentru faptele următdre a)
presiunea esercitată cu disprețul legel a-
supra consiliului comunal de reședință
pentru ca acesta, cu concursul consilielor
comunale rurale, să coufețione^e liste e-

lectorale falșificate, și pentru ca să res
pingă justele reclamațiuni, făcute în ter-
men, contra înscrierel de alegători fără
drept; b) presiuni fățișe prin intimidarea
alegătorilor, atât prin agenții săi subalter-
ni, cât și direct prin amenințarea unul ce-
tățân alegător pe calea publică în prejma
localului de alegere, cu ocasiunea alege-
rel D-luI general I6n Em. Florescu; c) im-
punerea candidatului oficial chiar în mo-
mentul deschiderel colegiului.
  3  . Urmărirea primarului de Roman și
a cinci membri al consiliului comuual,
cari, făcându-se instrumente docile ale vo-
inței prefectului, întru falșificarea liotelor
de alegători și în respingerea justelor re
clamațiunî presentate în termen oportun,
au violat legea și au denaturat, cu sciință,
basa representațiunel colegiului Hsenau
rial de Ro an.
  4  Urmărirea D-lui procuror Stroes'
pentru faptul că, obtemperândcererel pre
feclulul, a intentat la doui alegători anu-
me C. Preda și I. Vasiliu, acțiune în ca-
lomnie pentru că acești cetățeni se plân-
sese telegrafic D-lui ministru Florescu
pentru presiunile esercitate asupra lor în
alegerile senatoriale generale din Martie
trecut,
  5  . Urmărirea primarului de Stanița, D
C. Scarlat Smereu și a D-luI Costache E-
liad, membrul comitetului permanent pre-
cum și a polițaiului de oraș D. Ghica
pentru ingerințe ilicite în operațiunile e-
lectorale.
  6  Urmărirea D-lor foști sub-prefecțl
Costandachi și lamandi, precum și a po-
lițaiului Ghica pentru că la ordinile pre-
fectului, a făcut ingerințe în alegeri.
   Termin, D-le președinte, aducându-vă
la cunoscință că uă-dată cu acâsta am o-
nâre a înapoia la Senat și dosarele alege-
rilor precum și raportul secțiunel verifi-
cătâre care au fost încredințate subscri-
sului ca membru al comisiunel numite de
Senat.
   Biue-voițI, D le președinte, a primi a-
sigurarea înaltei mele considerațiunl.
   (Semnat) N. lonescu.

   D Lnngănn. De cine a fost compusă
comisiunea ?
   D. Cămărășescu. De D. Costică Gră
diștâuu, de D. lorgu Radu și de D N. lo-
nescu.
   I). președinte. Voesce Senatul să ia în
discuțiune acest raport chiar astă-^i ?
   D Lungănu. Eu cred să se tipărescă.
   Voci. Nu mal trebue tipărit.
   D. președinte Ce încuviințâtjă onor
Senat ?
   Voci. Să se trămită la secțiuni.
   D. Deșliu. De ce? Să ’l discutăm chiar
astă-^i
   D. vice-președinte. Sunt două propu
nerî una de a se trămite la secțiuni și
alta ca să se ia raportul îudat îu desbatere

25 Ianuarie (6 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI                                            Jg

Pun d6ră la vot trămiterea la secțiuni, și
în urmă de nu se va admite, voiu pune pe
cea-altă de a se discuta astă-dT
   —Se pune la vot prin sculare și ședere
propunerea de a se trămite raportul la
secții, și ivindu-se contestație sefacecon-
tra probă. Se ivesce din nou contestație
și cu acâstă ocasie se cere vot prin bile.
   D. vice-președinte. Fiind-că s’a ivit
contestații și s’a cerut bile, pun la vot
prin bile propunerea de a se discuta ra-
portul comisiei parlamentare chiar astă-dl.
   — D-nil senatori procedă la vot.
  D. vice-președinte, Cogălnicâun. D-lor,
resultatul voiului este • 25 voturi pentru
a se discuta astă-dl, și 11 pentru a se dis-
cuta mâne ; prin urmare, se va discuta as-
tă-dl ; cine cere cuvântul⁹
   Uă voce. Nimeni
   D. Mauolescu. Dâca nu ia nimeni cu-
vântul să se pună la vot conclusiunile.
   D. Deșliu. Cer eu cuvântul.
   D. vice-președinte, Cogălnicânu. Se
va da citire conclusiunelor raportului.
Sunt dator, D-lor, a chema luarea aminte
a D-vâstră; conclusiunile sunt draconiene!
   Voci. Așa os te ’
   D. Lnngânn. Sunt ast-fel în cât să se
trămită toți la pușcărie'. .
   D. vice-președinte. Priu urmare,fiind-
că are a se discuta astă-dl se va da citire
conclusiunelor raportului din noii. (Apro-
bări.)
   D. raportor. Conclusiunile precum ați
audit sunt deosebit pentru Bacăă și deo-
sebit pentru Roman; voitt da dâră dupe
rând citire, mal întâia celor relative la
Bacău;
   Aceste conclusiunl sunt următârele
   1 Darea în judecată a D-lui Lascar Ca-
targiu prim ministru și ministru de inter-
ne, a D-lul general lân Em Florescu mi-
nistru de resbel, a D-lui Al. Lahovari mi-
nistru de justiție, ca autori intelectuali,
precum și a tutulor celor-alțl membri ai
ministerului, ca complici și solidar răs-
pundâtorl, pentru ingerințe administrati-
ve în alegeri, falșificărl în liste electorale,
intimidări și persecuțiunl asupra alegăto-
rilor.
   2.    Urmărirea prefectului de district, D.
Dimitrie N. Ghica, pentru faptele că a
conceput și a ordonat unuîîaceput deese-
cuțiune pentru espulsiunea prin violență
a marei majorități a colegiului d@ alega-
tori întruniți în sală și procedând îu li-
nisce la operațiunea alegerel.
   3.    Urmărirea primarului D Stur<J.a pen-
tru faptul că, cu violarea legel, s’a inge-
rat a numi și a stărui să se impună ale-
gâtorilor un biurott provisoritt, preșe<)ut
nu de cel mai în vârstă dintre alegătorii
presențl.
   4     Urmărirea procurorului D. Colini
pentru faptul că a dat forță eseeutivă ce-
rerel unul biurou piovisoriu fictiv din care
și însuși făcea parte, d’impreună cu sub-

titutul D. Tulbure, președintele acelui
biurott
   5.    Urmărirea D lui Tulbure, membru al
parchetului, care, având cunoscință că nu
era nici cel mai în vârstă dintre alegatori
nici desemnat de majoritatea alegatorilor
presențl, ci numai de uă infimă minoritate
compusă numai de funcționari, a voit să
se impună și a subscris fără competință
mijlocire! pentru intervenirca forței ar-
mate.
   6.    Urmărirea polițaiului D. Sachelarie
pentru faptul că în dilele de alegere su-
pnindu-se ordinelor prefectului, a ținut
sub mâna sa mai pe toți agenții de oraș
(22 din 29), cari stau în calea alegători-
lor spre amenințarea lor.
   Acestea sunt conclusiunile pe itru ia
Bacătt.
  D. vice-președinte, Cogălaicânu. D-lor
senatori, sunt dator să vtt dau citire art.
78 și 79 din regulament
   Art. 78. „Propunerea ce ar avea de scop
„a pune îu acusațiune pe miniștrii în vir-
„tutea art. 101 din Constituțiune, se va
„face înscris motivată și susținută de
„D-nii membri. Acâstă propunere de acu-
„sare se va trămite în examinarea tutulor
„secțiunelor.
   „Senatul se pronunță asupra raportului
„ce i se face în modul prevttdut de art.
„101 din Constituțiune. “
   Art. 79. „Pentru susținerea uneiaseme
„nea acusațiuni, conform al. IV din sus
„menționatul articol al Constituțiunel, Se-
„natul va numi uă comisiune compusă de
„5 membri, aleși cu scrutin secrer. ‘
   Acum, D-loi, vedeți ce este comisiu-
nea de anchetă care am trămis’o și care
face uă conclusiune pentru darea în ju-
decată a miniștrilor. Așa dâră, v6 pun în
vedere art. 78 și 79 din regulament.
   D. I. Deșliu. D-lor senatori, cu proce-
sele-verbale în mână atât din Senatul di
solvat cât și din prima sesiune a acestui
Senat, vâ pot dovedi că am fost contra i-
deei de a se trămite de Corpul Legiuitor
funcționarii administrativi și judecătorescl
înaintea judecățel pentru a fi pedepsiți, și
a fi pedepsiți pentru ca să putem avea un
viitor și mai bun, și ca respectul legilor
să devie uă realitate și la noi Când a fost
vorba de ministerul Catargiu am <)is că el
să fie dațl în judecată. Dâră nu veți găsi
în discursurile mele că am încuviințat ti ă-
miterea funcționarilor subalterni căci nu
ml se părea un ce nemerit; din contra,
veți găsi în discursurile mele că am com-
bătut conclusiunile anchetei Senatului ,
pentru cuvântul prea simplu, că în starea
în care ne aflăm să venim noi, Senatul, să
ne amestecăm în asemenea lucruri cari nu
sunt de competință nâstră ar fi un ce des-
tul de trist pentru un Corp așa de mare,
care trebue să fie respectat. Am Ș.is gu-
vernul, fiind un guvern noii, este în drept
a trămite anchetă administrativă ca să

descopere și să dea în judecată pe toți a
cei culpabili; cât pentru foștii miniștri
am dis că acâsta este grija nâstră, a Cor-
purilor Legiuitâre, și trebue să luăm uă
resoluțiune pentrucaresponsabilitateami-
nisterială să devie uă realitate. EI bine, D-
lor, atunci a luat Senatul o altă resoluțin-
ne. a dis • ancheta este un ce trebuito*
trebie să mârgă cine va din sinul nostru
să descopere abusurile, și pe urmă sâ ;
recomande guvernului pentru a se pedepsi
EI bine. Senatul adoptând acâstă conelu-
siune, de uă-dată din înălțimea Sa sesco-
boră la un lucru atât de mic îo cât să dea
în judecată pe acel funcționari! D-lor, eu
am votat contra aces ei conclusiuri , și
ceea ce am prevestit încă dupe atunci, ve-
deți că s’a realisat; și astă-dl Senatul vede
că a făcut un ce care nu merită să facă.
   Ett încă de atunci am voit ca un Corp
Legiuitor ca Senatul mal cu sâmă ori-
care ar fi acel Senat, orl-cari ar fi fost pa-
siunile sale, destul numai ci eu voiam c ■.
acest Senat să nu fie presupus că ar fi ca-
pabil de a trămite. din causa pasiunilor
politice, înaintea justiției âmenl cari nu
sunt culpabili, satt âmeni cari nu att altă
crim i de cât că att servit sub guvernul
trecut I
   Sunt nefericit să constat că, cu tâte an-
chetele făcute de Senat, toți cel trămișl
înaintea justiției att fost achitați afară de
câți va cari nu s’att judecat încă. Și aci era
locul D-le președinte al consiliului, care
aveți amici atât în Cameră cât și în Senat,
să venițl să împedicați presentarea acestui
raport pentru mulțumirea nâstră, cel pucin
pentru ca să nu mâ puneți adi în acestă
posițiune tristă să iau cuvântul să spun
că nu trebuia să facem actele care le-aia
făcut. D. președinte al consiliului din con-
tră a lăsat să vie înaintea nâstră și acâstă
anchetă; și de unde să vie?... Chiar depă
banca ministerială, căci unul dintre mem-
brii anchetei, și care e adi subscris ca ra-
portor este chiar ministrul de esterne, D.
N. lonescu !
   Ei bine D-v. care ați votat punerea în
judecată funcționarilor administrativi
și judecătorescl, D-v. care v’ați basat pe
uă anchetă scrupulâsă făcută de nisce â-
menl din cel mal distinși, D-v. puteți să
răspundeți câtă întristare aii avut sufletele
D-v când ați vâdut că toți cel trămișl îu
judecată au fost achitați, nu numai de ju-
rați ci și de instanțele judecătorescl și de
chiar onor, curte de casațiune. Despre cur
țile cu jurați nu putem dice nimic căci a
cestea judecă după cmsciință și ministe-
rul n’a putut influența; dâră când să vede
că chiar tribunalele ordinare achită și de
clară că au fost nevinovațl acei âmenl tră-
mișl înaintea justiției!!.... Prin urmare ce
rămân» de rjis, de cât că noi singuri să
declarăm înaintea națiunel că n’am făcut
bine ceea ce am făcut. Credeți că comisa
ril trămișl de noi att lucrat cu pasiune ,

nit foii OFICIAL AL R0MĂNIE1

că rațiunea a fost înlăturată, că n a desco-
perit nimic? Nu; delegații D-v. au lucrat,
dâră acel care erafi persecutați astădî sunt
iubiți, fiind că avem înaintea nâstră în
funcțiuni chiar dintre acel funcționari puși
în judecată și achitați; s’au pus iu funcți-
uni pâte mal mari de cum au fosil... Citiți
Wonitdrde și veți vedea. Prin urmare când
vedeți pe D. Popescu prefectul de Râmni-
cul-Sărat că este achitat, acolo unde a
mers anchetă compusă de D. lân Ghica și
D. Sturdza pe care nu ’I puteți presu-
pune....
   D. D. Sturdza. N’am fost efi
   D. Deșlin. Dacă n’ațl mers D-v. a mers
un altul.
   Puteți să credeți, că s’a făcut acea an-
chetă pentru că s’a voit să se lovescă în
cel alt pârtii’ Nici de cum; ce s’a desco-
perit s’a pus pe hârtie, și apoi a venit în-
aintea D-vâstră. Dâră D-lor este logic și
constituțional, ca să se aducă în judecata
D-vâstră nisee inferiori? înțeleg să se dea
în judecată miniștri, dâră nu înțeleg să se
scobâre Senatul pâne acolo, ca să dea în
judecată pe prefecți, sub-prefecțl, primari
și alțl toți funcționari subalterni ai minis-
trului.
   Daca ne am scoborât uă dată a face a-
cesta, voițl și astăzi să urmăm acelui e-
semplu? Mal cu sâmă eă acâstă comisiu-
ne de anchetă de la Bacăfi și Roman a tre-
cut peste datoriele sale, căci ea nu avea
de cât a constata faptele âră nu a și se
pronunța că trebue să fie pedepsiți?’
   Este de datoria guvernului de a face a-
semenea anchete și de a trămite înaintea
justiției. Și efi sunt pentru a se pedepsi ;
acâsta este uă garanție pentru viitor, dar
nu să ordonăm noi acesta. Noi represen-
tanți al țârei, suntem venițl aci, a ne uita
numai la acele bănci, (arătând banca mi-
nisterială), âră nu a da în judecată pe in-
feriori.
   Acum D-lor, să viii la ceea ce privesce
darea în judecată a miniștrilor, propusă
prin conclusiunilo raportului de anchetă.
Acesta astădî este un lucru prea târziu ;
prin acâsta am cădea în a doua greșâlă ,
ar fi să încuragiămși mal multcomisiunea
numită de Cameră pentru a face instruc-
țiunea, lucru pe care mal mult sa mal pu-
țin ’l am combătut noi. Apoi D-lor, minis-
trul Catargiu este dat in judecată, și prin
urmare ce rol am mal avea noi astădî, dân-
du-I din nofi în judecată?!
   Efi D-lor aș fi voit să avem noi onârea
de al da în judecată, ne a apucat însă Ca-
mera înainte. Astăzi cred că onor. Senat
se va uni de astă dată cu mine că acâstă
cestiune fiind deja pusă de Cameră, noi
nu putem să o mal atingem. Cât pentru
ceea ce privesce pe funcționari adminis-
trativi, sunt de idee D-lor, că noi printr’un
vot simplu și curat să trecem la ordinea
4ilei. Asupra guvernului în urmă incumbă
sarcina, ca având cunoscință de acest ra

port, să trămită înaintea justiției, și dacă
justiția ’I va apăra, să nu cadă asupra uâ-
stră acest act.
   Cred dâră că onor. Senat va bine-voi a
trece pur și simplu la ordinea clilel, pen-
tru motivele ce am avut onâre de a susți-
ne, ori de câte ori a fost vorba de acâstă
cestiune, și prin urmare voifi vota contra
conclusiunilor raportului.
   D. vice-președinte Cogâlnicâuii.Este
uă propunere: trecerea la ordinea dilel pur
și smiplu, așa dâră pun la vot...
   D. prim-ministrn. înțeleg propunerea
cea dintâiu, dâră mai este a doua, a D-luî
Deșliu, care dRce că guvernul să ’l trămi-
tă în judecată . ..
   D. I. Deșliu. Ba nu, mă ertațl, n’a dis
așa, guvernul să ’șl facă datoria cum va
crede.
   D. prim-ministrn, Brătianu. Senatul
a făcut uă anchetă, Senatul nu ’I dă în ju-
decată, de cât trămite acea dare îu jude-
cată guvernului și guvernul o trămite la
parchet, așia este regulat. Dacă însă D-v.
treceți la ordinea dilel, acâsta va să (Jieă
eă nu vreți darea în judecată.
   D I. Deșliu. Vedeți cum D. ministru
a fost scurt și coprintjitor! D-sa vrea să
ne pună în situațiunea de a recomanda
guvernului raportul și guvernul să ’l tră-
mită justiției.
   Apoi ce combat efi? Tocmai acâsta. Gu-
vernul este dator el să trămită înaintea
justiției pe toți aceia care se vor desco-
peri că au întrebuințat în adevăr violări în
alegerile trecute. Acâsta este un drept al
guvernului. Noi nu voim a ne mai angaja
să suferim ceea ce am suferit, fiind că
mulți diu cei dațî în judecată din causă că
afi fost sprijiniți, au fost achitați.
   Voci. Cum ?
   D. I. Deșliu. Iată cum, să vă spun
curat
   Ați venit cu tot buchetul la putere și
pe urmă v’ați despărțit din causă că n’ațl
mal ținut conduita cea de la început; ami-
cii care v’att părăsit v’afi prigonit și prin
acâsta afi lucrat în contra intereselor nați-
țiunei.
   Voci. Fârte răii!
   D. I. Deșliu. Fârte răii! Se pâte prea
bine, dâră lucrul așia a fost.
   Am vorbit cu câțl-va din jurați care afi
judecat procesul prefectului Popescu, și
chiar cu cu câțl-va din Pitesci — acolo
unde este lâgănul D-lui Brătianu și
unde s’au judecat prefectul lacovache.
Scițl ce ’mi a spus? Mi-a răspuns ast-fel:
când noi vedem că guvernul actual merge
tot pe calea guvernului Catargiu, și când
vedem pe cutare și cutare că nu <jieQ ni
mic, cum vrei D-ta să mal pedepsim pe
acest prefect ?
   Pentru ce tâte acestea D-le ministru ’
Pentru ce v’ați despărțit, nu v’ați ținut de
program, buchetul s’a desfăcut și astăzi
este răcâlă între D-v.; și pentru acâsta am

5 Iar ie (6 Februarie) 187î

dis că asupra acestui raport să trecem la
ordinea dilel, și guvernul să ea angaja-'
I ment a trămite înaintea justiției pe cel
culpabili. Senatul ou voesce a nu se pe-
depsi cel culpabili, dâră Senatul nu voes-
ce a mal suferi consecințele. Cât pentru
fostul guvern fiind dat uă datăîu judecată
o de prisos a ne mal ocupa de el.
   D. N. Drosu. Socotesc că cel mal bun
lucru care avem să facem este ca D. pre-
ședinte să pună la vot trecerea la ordinea
dilel.
   D. președinte al consilinlnl. D-lor
senatori, D. Deșliu a dis că aceia pe care
onor. Senat ’I a credut că sunt vinovați și
a hotărît să se dea în judecată, jurații și
judecătorii ’I a achitat, fiind că ministrul
și amicii săi politici nu mal sunt un bu-
chet, că s’a despărțit de dânșii și prin ur-
mare ministerul acesta nu mal are încrederea
țărei, și că unii din jurați ’la spus D-sale,
aceste cuvinte: cum vrei D-ta să nu ’i a-
chităm dacă și guvernul acesta face ca cel
alt guvern! — Apoi D-lor cine a dat în ju-
decată pe acele persâne achitate, guver-
nul safi Senatul? Prin urmare acel D-nl
jurați și judecători afi avut uă judecată
fârte greșită, căci dacă ’I am fi dat noi în
judecată, înțeleg ca să ’I achite pentru ca
să lovâscă în noi, dâră dându-I Senatulpn
judecată nu vrea să dică că a lovit în noi
prin achitarea lor.
   D-lor. efi cred că Senatul ar face bine
să votese conclusiuniie raportului - sco-
țând negreșit pe miniștri fiind că sunt
deja dațî în judecată âră pentru cele alte
persâne coprinse acolo să votede conclu-
siunilo raportului, să le trămită la guvern
și guvernul I va da în judecată. Efi nu văd
alt mijloc spre a eși de aci.
   D. Deșliu mal 4iee Senatul s’a înșe-
lat de a numit uă anchetă parlamentară și
D-sa a spus de mult că n’a făcut bine cu
acâsta; Senatul a hotărît însă alt-fel, a ho
tărît ca să ’șl esercite dreptul care ’l are
căci este de dreptul s8fi ca el să judece
alegerea și să vadă el unde s’a făcut ile-
galități, âră nu guvernul. Senatul cred că
a fost în dreptul sSfi și a numit anchetă
parlamentară și care trebue să ’șl aibă re-
sultatul sâii; a venit raportul, și D-v. safi
respingeți conclusiuniie raportului saii le
primiți; alt-fel guvernul nici nu se ames-
tică; căci D-v. tocmai trebue să credeți că
guvernul pâte fi bănuit să voiască a lovi
pe funcționarii guvernului trecut și nu
trebue să ’I lăsațl la discreția acestui gu-
vern. D-v. trebue să spuneți dâră cire
funcționar a lipsit la datoriile sale și care
trebue dat judecății și pedepsit. Guvernul
nu pâte să facă nimic dacă nu snnt votate
conclusiuniie raportului, prin urmare D-v.
trebue safi să primiți conclusiunale ra-
portului sati să le respingeți eu desăver
șire și să treceți la ordinea 4il©I-
   D. vice-președinte. D. Drosu are cu-
vântul.

marje <o Februarie) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

17

    D. Drosu. Opiniunea mea am espri.ua-
t’o, ca să se pună la vot pur și simplu
irecerea la ordinea dilel.
    D. Dr. Severin. Am cerut cuveutul ca
să vă spun tocmai ceea ce a dis și D. mi
nistru, însă nu cu cuvintele D-sale ci cu
ale mele cum că cestiunea să reduce la a-
cesta sau să votăm, cum pretinde D. Dro-
su trecerea la ordinea dilel pur și simplu,
saîi să votăm conclusiunile raportului. EI
bine, de acâstă părere sunt și eii.
   D Cămărășescii. Cer cuvântul D-le
președinte.
   D. vice-președinte. In dată ce să pune
înainte propunerea de trecerea Ia ordinea
dilel regulamentul dice: că, ea să pune
la vot îndată; am lăsat să se vorbâscă fi-
ind că cestiunea este f6rte importantă și
este susținută de amândouă părțile. Prin

   D. Drosu (întrerupând citirea conclu-
siunilor). Propun să trecem la ordinea

urmare, D-lor, pun la vot mal ânteiii pro-₍ lei pur și simplu și asupra acestor con-
punerea de trecerea la ordinea dilel pur clusiunl ....
și simpln, care primedă ori ce alte pro

puneii, dacă însă acestă propunere va că-
dea, atunci vom intra în discuțiunea ra-
portului.
   D. Cămărășescu. Am cerut cuvânul D-
le președinte, și nu văd de ce să nu voiți
să mi’l dațl.
   D. I. Deșliu. D-le președinte am uă
propunere căreia rog să i se dea citire.
   D. vice-președinte.încăuădatădeclar
că propunerea de trecere la ordinea dilel
primedă tdte cele alte propuneri. Iată ce
propune și D. Deșliu :

PROPUNERE;
    .,Ascultând raportul comisiunel de an-
chetă Senatul trece la ordinea dilel; eră
guvernul ’șl va face datoria pentru toți cel
alțl funcționari mici abătuți de la datoria
lor, conform legel.“
   Deșliu.

   D. vice președinte, Uogălnicânu. Ve-
deți D-lor, că v’am citit și acestă propu-
nere, pentru ca să fiți bine luminați; dâr
acâstă propunere nu va intra în discuțiune
de cât atunci când prin votul D-v. veți
respinge trecerea la ordinea dilel pur și
simplu. Acum, D-lor, pun la vot.
  Voci. Prin bile, prin bile.
   D. Cămărășescn. Domnule președinte,
iesprece ve ocupați, a pune la vot? Rapor-
tul coprinde conelusiunî a parte pentru
Bacău, și a parte pentru Roman; am citit
numai conclusiunile pentru Baeăîi.
   D. vice-președinte. Vom vota prin bile;
der mal înainte dați-ml voe să vâ aduc la

eunoscințăcăonor D. raportor ’ml face uă ¹ mo 0. Preda șil. Vasiliu, acțiune în ca-
luare aminte pe care o găsesc că este mo- ■ lownie. pentru că acești cetățeni se plân-

tivats. D-saiJicecă sunt două conelusiunî

una pentru Bacău și alta pentru Roman
prin urmare, votul D-v. va fi acum numai
pentru conclusiunile privitâre la ancheta
de la Bacău, și apoi vom intra în cerceta
rea conclusiunilor pentru Roman. Pun der
la vot, trecerea la ordinea (jilel pur și

(simplu, adică respingerea conclusiunilor!cum și a polițaiului de oraș D. Ghica
raportului în ceea ce privesce ancheta de pentru ingerințe ilicite în operațiunile e-

lectorale.

la Bacă îi.
   — D-nii senatori proced la vot cu bile.

    O. vice președinte D-lor, aii votat 33
domni senatori fiind că 3 s’aii abținut;
D. prim-ministru, D. lorgu Radu și D. ge-
neral Florescu, prin urmare, majoritatea
din 33 este 17; au votat 21 pentru trece-
rea la ordinea 4>1‘,1 Pur Și simplu și 12
contra. Așa der, s’a trecut la ordinea tlilel
asupra propunere! întru cât se atinge de
alegerile de la Bacăiî. Acum se va da ci-
tire conclusiunilor în ceea ce se atinge de
alegerile din Roman.
   D secretar Camtirășescu, începe a da
citire acelor conelusiunî.

   D. secretar, Cămărășescu.(Nuțjpunețl,
D-lor, așa mare grabă să cereți trecerea la
ordinea dilel; fiți paciențlde așteptați mal
ânteiii finitul citirii conclusiunilor . .
  Aceste conelusiunî sunt:
  1.   Darea în judecată a miniștrilor pe a-
celeași motive espuse în conclusiunile pen-
tru Baeăîi.
  2.    Urmărirea prefectului de district,
D. A. Ventura, pentru faptele următdre :
a) presiunea esercitată cu disprețul legel
asupra consiliului comunal de reședință,
pentru eă acesta, cu concursul consilielor
comunale rurale, să confecționese liste e-
leetorale falsificate și pentru ca să respin-
gă justele reclamațiunl făcute în termen
contra înscrierel de alegător fără drept,
b) presiuni fățișe prin intimidarea alegă-
torilor, atât prin agenții săi subalterni,

eât și direct prin amenințarea unul cetă-
țeu alegător pe calea publică în prejma
localului de alegere, cu ocasiunea alege-
rel D-luI general Idn Em. Florescu; c) Im-
punerea candidatului oficial chiar în mo-
mentul deschiderel colegiului.
  3.    Urmărirea primarului Roman și a 5
membri al consiliului comunal, care, fă-
cându-se instrumente docile ale voinței
prefectului, întru falsificarea listelor de
alegători și în respingerea justelor recla-
mațiunl presentate în termen oportun, aO
violat legea și au denaturat cu sciință,
basa representațiunel colegiului al II-lea
senatorial de Roman.
   4 Urmărirea D-lui procuror Stroescu,
pentru faptul că, obtemperând cererel pre-
fectului, a intentat la doui alegători, anu-i

sese telegrafic D-luI ministru Florescu
pentru presiunile esercitate asupra lor în
alegerile senatoriale generale din Martie

trecut.
   5. Urmărirea primarului de Stamția, D
C. Scarlat Smercu și a D-luI Costache E-
liad, membru comitetului permanent, pre -


  6 i rmărirea D-lor foști sub prefecți
I Costandache și lamandi, precum și a po-
; lițaiului Ghica, pentru că la ordinile pre
■ fectuluî, a făcut ingerințe în alegeri.
¹ Termin, domnule președinte, adneen-
du-vă la cunoscință, că odată cu acâsta
am onâre a înapoia la Senat și dosarele a-
legorilor, precum și raportul secțiunel ve-
rificătâre cari au fost încredințate sub-
scrisului ca membru al comisiunel numită
de Senat.
  Domnilor senatori, am avut fie-care din
noi ocasiunea în primăvara trecută, să
vedem iugerințale și ilegalitățile de tot
felul comise în alegeri.
  Ingerințele și ilegalitățile aii fost atât de
mari și de resunătâre, în cât țâra a fost
indignată de la uă margine până la cea
altă: și ast-fel că am fost mișcațl să nu
putem trece peste aceste ingerințe și ile-
galități, prin urmare , am socotit că este
bine că este de datoria nâstră. să le stă-
vilim să facem să nu se mal perpetue pe
viitor, și am orânduit uă anchetă parla-
mentară pe la mal multe districte , ea să
cercet se și să descopere tâte aceste in-
gerințe și ilegalități. Acum, din causă că
raportul anchetei de la districtele Roman
și Bacău a întârziat de a veni la Senat
când au venit și cele-alte, nu văd un mo-
tiv bine întemeiat ca tâte ingerințele și

ilegalitățile ce s’au constatat că au avut
loc Ia acele districte să remână nepenate.

A se trece, D-lor, pur și simplu la ordinea
dilel, cum făcurățl adineuri și cum doriți
să o mal repetați, nu am face de cât să în-
curajăm ca asemenea ingerințe și ilegali-
tăți să se mai reproducă. Apoi drept și
cuviiucios este ca, pentru unii să fim mu-
mă și pentru alții ciumă? Ne-am adresat
pentru uă parte din acei funcționari cari
au făcut abusurl și călcări de lege la gu-
vern ca să’l dea în judecată, și astădl când
este vorba să ne pronunțăm de a mal tră-
mite și alții de asemenea categorie, sădi-
cem nu, vâ întreb, D-lor, logic ar fi ?
   Ore D-lor, nu suntem noi tot acel Senat
care ne-am mișcat așa de mult în fața atâ-
tor ingerințe și ilegalități ce a avut lo«
sub guvernul trecut? Ce este causa? Ce

este acestă schimbare de astăzi’ Oar® un-
de a trecut de atunci un timp de șâpte,
opt luni, este destul a uita așa de lesne a-
cele rele ce ne-au bântuit, încât să venim
astădl să trecem cu așa ușurință la ordi-
nea dilel? Nu cred, D-lor, că legalitatea
de care am fost atunci însuflațl și care a
cerut să facem ceea ce am făcut în aseme-
nea împrejurări, astădl să ne fi părăsit a-
ceiașl legalitate, să fi dispărut ea din sen-
timentele ndstre Eu sunt pentru a se face
justiția eă, D-lor, n’am votat ordinea
ijilei adineuri, căci, sunt tot acela care
am fost la Maiu și la Iunie trecut,

568

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

25 ianuarie (6 Februarie) 1877

   Dâca s’a întâmplat ca acel, cari afi fost Cișman, U. Colibășanu, Gr. Cozadini C.
dațl în judecată, să fie achitați, nu văd în, Fleva, D. Genescu, A. Gheorghiu, C. Gră-
ce guvernul să fie culpabil. S’a vorbit eă diștânu, G. Mielescu, G. Pruneu, G. Ros-
jurațil afi achitat âmenl dovediți culpabili. novanu, N. Voinov, P. Zamfirescu.

Apoi jurații ati putut să’l achite, sunt în
dreptul lor, sunt independințl să facă ce

₍         Rărit arătare de motive-
i D-nil D. Aoghel, P. Arbore, T. Bagdat,
St. Bechânu, D. Brătianu, Sc. Călinescii,
i A. Candiano-Popescu , Gr. Cantacuzino,
G. Cantili, N. Caraianoglu, C. Catargi, M.
, Costaki, L. Costin, D. Crăciunescu, M. Fe-
rechide, Sc. Ferichide, G. N. Gamulea, D.
I. Ghica, G. Gâță, T. loan, T. B Lățescu,
G. Măizescu, D. Mielescu, G. Morțnn, M.
Negulescu, N. H. Nicola, C. Peșiacov, M
Sphina, C. Șoarec. R. Stefanescu, A. Stir-
bey, B. A. Urechii, A. Vamali, I. Villa-
erose, Gr. Vulturescu, Sc. Pastia, G. Tăcu.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   Se trămite la comisiunea de petițiunl.
petițiunea mai multor locuitori din jude-
țul Mehedinți
   Se trămite la comisiunea de indigenat,
petițiunea D Iul Anton Kleiter.
   Se trămite la comisiunea comunală, pe
tițiunea locuitorilor comune) Gubancia,
județul Dolj.
   Se trămite la D. raportor al comisiunei
budgetare, petițiunea profesorului N. Ti-
peiu, a cetățenilor orașului Huși, a profe-
sorilor gimnasiulul din Focșani, și tele-
grama D-lul G. Oonstantziu, profesorul
internatului de pe lângă liceul din Craiova.
   Se înscrie li ordinea dilel, raportul co-
mitetului de delegați al secțiunilor asupra
projectuluî de lege, relativ h modificarea
legii corpului telegrafe-postai
   — Se dă cetire cererii de congediu
pentru două luni a D-lul I. Sturza, cu în-
cepere de la 25 Ianuarie
   D N. Nicorescu. Rog pe onor. Cameră
să bine-voâscă a respinge acest congediu
căci nu este motivat, și tot uă dată trebue
să avem în vedere și interesele județului
pe care ’l representă D. Sturza, nu numai
interesele D-sale personale.
   D. I. Docan D lor, ’ml pare răă ca,
pentru prima âră când vorbasc în acâstă
onor. Cameră, să mă găseic de părere de-
osebită cu onor, deputat, care mi se pare
că este representantele Tutove) de unde
sunt și eti bastiiaș. Este vorba de un con-
gediu, și avend îu vedere numărul cal mare
al D-lor deputațl cari sunt presențl astăzi,
socotesc că ar fi uă nedreptate să nu se
acorde congediul cerut. De aceea, rog pe
Cameră să bine-voescă a acorda acel con-
gediu.. ..
   D. Boldur-Lățescu. D-ta o dic! acâsta
care ai avut un congediu de două luni....
   D. I. Docau. Pentru mulțumirea D-tale
am avut congediu, căci sciu că ’ți pare
r6îî că sunt aici și că doresc! să mă duc. i
Am terminat, D-le președinte.
   D. președinte Ați terminat, dâră noi

le dice consciința lor, nu avem noi să la
facem proces.
    D. P Lungeau. Drț! îu judecată și pe
jurați ’
    D. Cămărășescu. Acâsta diceți-o D-v,
dâr nu o voifi dice-o efi. Nu vâ ispitiți
să puneți în gura mea intențiunele D vâ-
stră, cu cari efi nu am nici uă solidaritate
    Efi dic, că Senatul ’șl-a făcut datoria de
a da în judecată pe toți acel câți s’a des-
coperit că afi făcut călcare de lege, că au
fost abusivl. și acâsta a făcut’o în scop de
a se pune frîu unor rele care a bântuit țera
cinci ani, și nu trebue să ne ascundem de
acâsta. Jurații, repet, sunt libe:I să con-
damne sâfi să achite, în consciința lor, noi
însă trebue prin consecuență să fim drepți,
să facem pentru toți ceea ce am făcut pen-
tru unii, adică pe funcționarii aceia care
s’au descoperit prin anchete că ati făcut
ingerinți și ilegalități în alegeri, ca să nu
se facă alegerile în deplină libertate, co-
municând uă copie după acest raport de
anchetă guvernului, să’l cerem a’l da în
ludeeată. Decă curtea cu jurați și tribuna-
lele ce’i vor judeca, repet, vor găsi că nu
suut culpabili, să’i achite, fără să ne su-
părăm; noi trebue să ne facem datoria nâ-
stră; instanțele judec, tores I și jurații să
’șl facă asemenea pe a lor.
    Prin urmare, încă odată, nu înțeleg in-
sistența de trecerea la ordinea dilel, lă-
sând în dosarele Senatului în nelucrare un
raport ai unei anchete pe cate uoi înșine,
Senatul, am găsit’o de neapărat să se facă
într’un scop de constatarea și stârprea in-
gerințelor și ilegalităților.
(Va urma).



ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARA.


    Sediuța de la 16 Ianuarie, 1877.
  Președenția D-lul președinte C. A Rc
setti, asistat de D-nil secretari M Buri-
lânu, I. Carabatescu. M. Ghelmegianu, și
F. Alunânu.
  Ședința se deschide la i oră după amiaiji
  PresențI 94 D-nil deputațl.
  Nu respundu le apelul n minai 54, și
anume

Bolnavi
  D-nil N. Blaremberg, 0. Fussea, H Zu-
grăvescu.
In congediu:

                                          nu v’am audit cum, căci ați făcut eonver-
D-nii A. Gr. Bonachi, D. Castroianu, N. sațiune aparte cu D. Lățescu.

  D £ Docan Am conchis, rugând pe
• Cameră să acorde cpngediul D -lui Sturza.
  D D Economu Efi n’așl fi contra vo
tării congediuluî cerut de D. I. Sturzf
dâră nu putem să acordăm un congedifi
pentru două luni, căci sesiunea ordinară
, espiră la 15 Februariu, și nu seim dâca
, vom avea și sesiune estraordinară. Prin
urmare, ce am putea < sie să acordăm un
congedifi pânfi la 15 Feb-uarifi, când este
sfârșitul sesiune! ordinare
  D G. Sefendache. Pentru două cuvinte,
eu cred că de uă cam-dată n’am putea a
corla acest congediu. Mai ântâiu, eă as-
tăijl, în diua de 16 lanuarifi, se cere un
congediu care să aibă efectul sPti de la 25
lanuarifi. Neapărat că noi n’am putea de
acum să dispunem ce avem să facem și în
ce circomstarițe ne vom afla la 23, 24 saO
25 lanuarifi. Efi cred că ori ce deputat
este bine ca tot-d’auna, câud are trebuință
de congedifi, să facă cererea la biurou
chiar îu ajunul dilel când voescesi plece,
căci altminterea nu putem noi sci de acum
dâca Camera la 24 lanuarifi va fi în număr
suficient spre a lucra, ca să acordăm acest
congedifi de pe acum.
  Al douilea, sunt argumentele pe care
le-a invocat D. Economu că noi nu putem
dispune de cât de sesiunea regulată a a-
cestel Camere, care es e pânâ la 15 Fe-
bruarifi. Voițl D-vâstrăsă dațluu vot prin
care se angagia I altă sesiune care nu seim
dâca va fi safi nu va fi ? Prin urmare, să se
lase a se cere congediul la 24 lanuarifi.
  Afară de acâsta, nu este destul ca un
deputat să câră congedifi, dâră trebue să
arate și mAivele. EI bine, prin acâstă ce-
rere nu se arată nici un motiv, și Camera
are necesitate de participarea D-lul Sturz t
la lucrările sale. Prin urmare, efi cred că
astă dată nu putem de cât să propunem
uă escepțiune delatorie, nu putem să ne
ocupăm astăiji de acest congediu, ci să
lăsăm că atunsl când va avea nevoe cu uă
di înainte să’l câră. De acea, rog Camera
de astă dată să pună cererea la dosar și
să nu acorde congediul.
  D președinte. D-lor, efi nu pot face
de cât să pun la vot congediul D-lul Sturza
de douâ luni, cum ’l-a cerut; dâca D-v. ’l
veți respinge, D-sa va putea face uă altă
cerere.
  —Se pune la vot congediul D-lul Sturza,
și se respinge.
  D. președinte. Rog pe D. ministru să
bine-voâscă a ne spune dâca D. Viluer, pe
care ’l vedem numit prefect, este deputa-
tul din Adunare?
  D. N. lonescu, ministru de ester e.
D. deputat Viluer este numit prefect.
  D președinte Așa dâră, declar vacant
colegiul III de Bacăfi
  D. N. Furculescn. Cer cuvântul spre a
anuncia uă interpelare D-lul ministru de
interne asupra numitei deputaților în pre-
fectura ceea ce cred eu că este în contra

25 Ianuarie (6 Februarie) 1877

Monitorul oficial al româniei



Constituțiunel, ca să $ic așa, și în contra
regimului liberal.
   D. președinte. Se va anuncia guver-
nului.
   D. N. Fleva. D-lor fiind că intre eco-
nomiile vctate de onor. Adunare e și aceea
a diurnei consiliului permanent de instruc-
țiune, și fiind-că cifra acestei diurne e
fixată prin legea instrucțiunel, și nu se
pdte reduce de cât modificând legea in-
strucțiunel, subscrișii propunem un pro-
ject de lege în acâstă privință, asupra că-
ruia cerem urgența în secțiuni.
      Adunarea încuviințâsă a se trămite
de urgență la secțiuni.
   D. președinte. D. I. Lățescu are cu-
vântul în cestiune personală.
   D. I. Lățescu. La acusările ce’ml face
D. Docan n’am a <Jice decât douecuvinte:
ântâifi neacceptarca demisiumi D-sale; și
al douilea, seiința ce aii tâte persânele
onorabile din județul Dorohoiîi și din ju-
dețul vecin Botoșani, despre cât am aler-
gat eii ca să vină D. Docan în Cameră;
acâsta e destulă dovadă de dorința și plă-
cerea ce am ca D-sa să fie alături cu mine
pe acestă bancă. Prin urmare, acusațiunea
ce’mi face D. Docan, că ’ml-ar părea râii
că D-sa este aci alături cu mine, este ne-
fundată ; însă nu face nimic, efl sunt în-
vățat cu recunoscința boerescă.
   D. președinte. D. Docan scie destul de
bine cât e de s imat de noi toți, și de D ta.
   Incidentul e terminat.
   D. D. Prnncn. D-le președinte am ce-
rut cuvântul ca să adresez, nu uă interpe-
lare, ci mai mult uă rugăciune onor biu
roii, care constă întru acâsta:
   Rog pe biurou să mijlocâscăla onor. D.
ministru spre a’ml permite să iau cunos-
cintă de dosarul ce va fi având îu privința
aplicărei legel p dițiel rurale din județul
Vasluiu, precum și a raporturilor deose-
bitelor anchete trămise acolo, propuiu-
du’mi a face D-lul ministru de interne uă
interpelare în acestă privință, dâca voiu
crede necesar.
   D. președinte. Conform regulamentu-
lui, biuroul va îndeplini cererea D tale.
   La ordinea cjlileY avem continuarea dis-
cuțiunei pe arlicole a budgetului ministe-
rului instrucțiune publice
   Am rămas la capitolul slipeudielor și
a burselor în stre.uătate și in țeră.
   D. Mania are cuvântul
   D. B. Han iu. D-lor, trebue să vă măr-
turisesc că, cu cât intrăm în cercetarea
acestui budget, cu atât vedem fatalmente
că graba ce s’a pus în închiderea discuți
unei generale, nu a permis a ne lumina, și
a aprofunda acâstă materie ?tât de impur
tantă
   E și mal mult de regretat că, îu mate
ria învățământului public, care constitue,
așa (jicând, temelia societățel și a națiu-
nel românr>, nu s‘a consultat corpul didac
îic singur, mi se pare mie, n î petent

în multe puncte de a da lămuriri și lumini
îu acâstă materie. Mal mult încă, mi se
pare că s’a comis uă gravă erâre de a se
înlătura cu totul chiar și acele voci ce se
rădicai! prin presă; și să nu soarunce io-
cnminațiune asupra diarului Unirea ]de-
mocratică, căruia noi suntem mult datori,
căci a dat lumina de care noi, dâcă am fi
sciut să ne folosim, am fi eșit cu uă oră
mal 'nainte din chaosul acestui budget.
   D-lor, fără reservă o declar că acest
budget, din punctul de vedere al organis-
mului învățământului pnblic, nu are cel
ma! mic sistem, este uă confusiune sub
tâte raporturile... .
   Uă voce. Este vorba de stipendie. ...
   D. B. Mania. Dați’ml voe D-lor, sti-
pendiele vă probâsă că nu aveți nimica
bun în țâră prin acest sistem nesistema-
tic, și că urmâsă să dațl stipendie pentru
a trămite tineri să capete lumină afară din
țâră. Etă ce vă probâsă aceste stipendie.
Prin urmare, sunt în drept să o 4’°. fără
a incrimina fie pe comisiunea budgetară,
fie pe minislrul instrucțiunel publice, că
acest organism școlar n’are cel mal mic
sistem; am mers cu el din bute în bute,
și vom termina găsindu-ne într’un chaos
complect, din care numai lumină nu va
putea să esă.
   Am 4is> D-lor, că regret că s a închis
discuțiuma generală, fiind-că, dâcă se con-
tinua, n’am fi fost nevoițl să ne oprim la
fie-care pas, și să întâlnim dificultăți de
acelea pe care nu le putem înlătura fără
să ne ducă la uă și mal mare desorgam
sare în tot sistemul învățământului.
   D-lor, cred că nu vă pot supăra modes-
tele objecțiunl și inofensivele observațiuni
pe cari vi le aduc în acestă materie.
   D-lor, nu tot-d’auna uă economie este
uă bună economie.....
   D. Pautazi Ghica. Alaltăerl nu recu-
uosceai acâsta; ’ml pare bine eă o recu-
noscl «4^*
   D. B. Mauiu. Nu e trebuință să o recii
nosc a4Y fiind că ou am negat’o nici uă
dată. Tot d’auna punctul meii de plecare
a fost că, economia caro este la timpul și
la locul el este uă hună economie, dâră
nu tot-d’auna economia aparentă este bună,
mal ales in cestiunea învățământului.
   D lor, văd în rubrica materialului, și
nu înțeleg cum s’au putut pune stipendiele
în acâstă rubrică, văd vorbiudu-se aci des-
pre stipendie. Ce sunt aceste stipendie, și
din ce consistă ele? Văd aci patru stipen-
die pentru pictura și sculptură cu cifra
de 2,000 lei pe an ceea ce face 8,000 lei,
acâsta o mai înțeleg și se pâte adopta;
deră, mergând mal departe, văd trei sti-
pendie pentru theologie a lei 2,400 pe an.
   1) B. Gherghel. Am făcut un amen-
dament a se șterge acâstă sumă
   1). B. Mania. Nu putem sci dinainte că
ați făcut amendament, dar declarațiunea
D-vâstră servesce pentru a mă încuragia

is credință că aceste stipendie nu sunt la
locul lor.
   D-lor, noi avem seminarie. Aceste opt
seminarie ne iati uă sumă de 349 147 lei
adică uă treime și chiar mal mult din cât
se da pentru ramura învățământului popu-
lar. Pentru acâstă sumă avem opt semina
rie, cari tâte nn ne pot da buni theologi, și
dovadă despre acâsta este că trebue să tri-
mitem tineri pentru theologie în streină-
tate, adică să învețe ad propagandam fi-
dem? Să învețe exegesa, pastorală; să în-
vețe limba rusâscă’ Apoi, eu cred că nu
mal suntem îu acel timp când să traducem
evangeliul diu limba rusă.
   D-lor să vedem cart sunt sumele afec-
tate pentru seminariul inferior și pentru
cel superior ca să ne putem da sâma dacă
sunt tiebuincioșl studenții cari se trămit
în streinătate pentru theologie. ..
   D. președinte. D-le Maniu, vă atrag a-
tențiuuea D-v și a Camerei, dacă nu ar fi
mai bine să discutăm literă cu literă din
acest capitol.
   D. B Mania. D-le președinte, când
scoți dintr’un did cărămidă cu cărămidă,
neapărat că acel 4*d în cele din urmă are
să cadă, și cred că va n prea târdiua pune
îu urmă la loc cărămidile căzute. Să ve
dem ce am putea scâte diu 4id, D-v. pu-
teți să aveți dreptate, dară eii cred că a-
cesta e cel mal bun sistem, și rtmâni ca
la votare să se observe indicațiunea D-v.
   D. președinte. Fârte bine; dacă ere
dețl că e mal bine așa vă rog să conți
nuațl.
   D. B. Maniu. Prin urmare, D-lor, avem
la cursul inferior și la cel superior lâte
studiele de theologie, afară de eatechismul
jesuiților, de care chiar nu avem trebuință,
căci, precum nu avem trebuință de jesuițl
în frac, tot ast-fel, nu avem trebuință nici
de jesuițl în biniș Pentru ce dară să tră
mitem acești theologi în streinătate ?
   Acâsta este uă risipă, uă lipsă de cal-
cul, un non sens, ca să se dea șepte mii
și atâția de lei în asemenea stipendie, pe
când pr fesorii noștri cari muncesc cu
destule sacrificie pentru instruirea tine-
rime!, remân espușl de a suferi lipse în
esistența lor (jUlnică. Profesorele, D-lor,
este al duoilea părinte al copiilor noștri
ba încă el împlinesce de multe ori a da
copiilor ceea ce lipsesce părinților.
   Acum, se viu la alte specie de stipen-
die, stipendiele date pentru literatură,
sciințe și medicină. D-lor, aceste stipen-
die se dafi afară din țeră, și mă mir cum
se face acesta câni noi avem în țâră două
universități: una în Bucuresci și alta în
Iași. Dacă se crede însă că aceste univer-
sități sunt nesuficiente, atunci să se dea
un adaos pentru ele spre a se organisa îu
un mod mai satisfăcător, și junimea nâstră
să remână îu țâră, pentru a’șl facestudi le
fără a mal trămite capitalurile nâstre a-
fară; cW destul sițntem tributari streini-

570

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

25 Ianuarie (6 Februarie) 1877

uă facultate de theologie, căci prin acea
lege se dicea că nimeni în viitor nu va
mal putea deveni archiereu, episcop sau
mitropolit, dacă nu va avea titlulde licen-
țiat saii doctor în theologie. Serainariele
nAstre nu dau asemenea titluri, și prin ur-
mare este de făcut ce-va pentru a se în-
deplini exigințele acelei legi. Fostul mi-
nistru mi se pare că a trămis trei semina-
riști în streinătate pentru a face studie
de theologie.
    EI bine, ce sunt vinovați acel tineri
dacă un ministru a avut un sistem și as
tă-di vine un alt ministru cu alt sistem,
ca ei să’și vadă cariera sdrobită ? înțeleg
ca pentru viitor să nu se mal trămită alți;
dar, a rechiăma pe acei tineri tocmai în a-
junul terminărel studielor lor, acAsta n’o
înțeleg și nici nu cred că o veți face, pen-
tru uă economie de câte-va mii de franci.
    In ceea ce privesce stipendiele date pen-
tru sculptură, architectură și altele, D-v.
trebue să recunAscețl că aceste stipendie
sunt fArte raționale, pentru că acel stu-
dențl nu sunt de aceia cari să nu scie să
țină penelul în mână; ci sunt absolvenți
al scAlelor de bele-arte de la noi, și fiind-
că aci nu avem museu în care să se afle
capote d’opere de acelea după care să se
pAîă inspira junii noștri elevi al scAlel de
architectură și de pictură, trebue să fie
trămișl în Italia, în Francia, spre a șl per-
fecționa arta lor.
    Acum, D-lor, venim la stipendiele din
țâră- D. Mania se miră cum se plătesc
elevi cari se mArgă se asculte cursul pro-
fesorilor. Eii nu numai că nu sunt de a-
cAstă ideie a D-luI Mania, dar încă vă rog
se înmulțiți aceste stipendie
    Stndiele literare și sciințifice, prin na-
tura lor, în un mod subiectiv sunt lipsite
de avantagie materiale. Acela care se de-
dică la studiul matematicelor pure, filo-
sofici și literaturel, nu credeți că se as-
cAptă la bogățiele lumii, nici la posturi
înalte în stat. Să credă D Maniu și D-nu
colonel Ghergheli că acești tineri nu pot
nici uă dată adjunge generali cu câte 150
galbeni pe lună. Aceștia sunt băieții cel
mal săraci și tot-d’uă-dată cel mal studi
oșT, cari mal mult din amArea sciinței și
pentru a adjunge nisce bieți profesorași
deliceiese dedică la asemenea sciințe
Sciți, D-lor, că facultățile nAstre de lite e
sunt menite în special a fi pepiniera de
profesori de scule secundara dacă dar
voițl a avea scAle secundare, trebue să
mențineți aceste facultăți, cari singure le
procură profesorii trebuincioșL Credeți
D-v., fiți convinși că daca aceste burse se
vor desființa, nu se vor găsi mal de loc ti-
neri cari dm amArea sciinței să asculte
cursurile acelor facultăți fără nici uă sub
vențiune, fără nici un adjutor. Și apoi se
scie că la noi cursurile nu se predau la
facultăți într’un mod captivător, atrăgător,
ca să îndemne lumea a veni de curiositate

lor în privința altor necesități. Dacă însă
nu se p6te a se îmbunătăți aceste univer-
sități, atunci să se desființese, și se tră-
mitem tineri în streinătate pentru litere și
sciințe; însă se observăm bine ca să nu
creăm acelor tineri un viitor equivoc, fi-
ind-că aceste studie trebue să le facă ti-
nerii cari mal au si resurse de unde să se
pAtă susține, căci alt-fel cu aceste sciințe
nu pot să’și asigure de cât un viitor equi-
voc....
    Voci. Așa este
    I) B. Maniu. Afară de acesta, mie mi
se pare că pentru sciințe și litere iniția-
tiva privată este de adjuns, și nu mai este
trebuință ca să subvină și Statul. Ași în-
țelege stipendie pentru sciințele aplicate,
căci acestea pot crea omului un viitor
mal sigur, făcându’l tot-d’uă-dată și bun
cetățân, iar nu numai compețitor la bud-
getul Statului.
    Venim acum la stipendiele din țeră,
stipendie date la uă mulțime de studențî
pentru a urma cursurile lor în facultățile
lAstre. EI bine, acAsta n’o înțeleg, se plă-
tim școlari pentru ca să mârgă se asculte
pe nisce profesori plătiți. AeAstă împre-
giurare ’ml arată un lucru că dacă nu vor
ti stipendie, facultățile sunt închise, nu
sunt școlari pentru a le frequenta. Apoi,
D-lor, dacă este așa, mal bine să seorga-
nisese acele facultăți ast-fel în cât și în
Bucuresci și în Iași se fiă uă scAlă poli-
technică sau uă scAlă supenAră de peda-
gogia, în cât acești tineri eșind de acolo
să pAtă fi măcar profesori.
   Conclud dar, D-lor, a v6 ruga ca chiar
în interesul învățământului să se suprime
aceste stipendie și să invităm pe D mi-
nistru al cultelor ca se facă uă nouă or-
ganisare a facultăților din Iași și Bucu-
resci în sens ca în Bucuresci se fiă tot-
d’uă-dată uă scAlă superiAră de sciințe
puse în aplicațiune. Asemenea să fie și la
Iași, care are neapărată trebuință de uă a-
semenea scAlă, spre a respunde la tAte ne-
cesitățile învățământului public. Iar dacă
nu se pAte, atunci se împărțim pe profe-
sorii facultăților pe la licee și gimnasie
într’un sistem mal rațional.
   D A. Vizanti. D-lor deputați, D. Ma-
nia v’a presentat mal multe observațiunl
și aprecieri asupra importanței cărora să
’mi dațl voie se mâ opresc puțin, pentru
ca se vedeți și D-v. ce însemnâijă aceste
stipendie în streinătate și ce însemnedă
în țâră.
   D-lor, s’a mal agitat aci in Cameră Ges-
tiunea stipendiștilor și vă aduceți aminte
că cu ocasiunea discuțiunel ce s’a produs
n privința stipendielor din streinătate,
D-v. ați luat uă hotăiîre prin care ați con-
simțit ca guvernul să trimAță stipendiștl
în streinătate.
   D-lor, fostul ministru al instrucțiunel
publice, avend în vedere legea de consti-
tuire a sântului Sinod, voia să înființase

al asculta; la noi se predă de pe caledră
sciința pură, și sciința pură e aridă. Uni
versitățile nAstre se mulțumesc în asemeni
condițiunl cu duol, trei studențî silitori,
acesta le e de adjuns ., (sgomot).
  Afară de acestea, legea prevede că fa-
cultățile nAstre de litere și sciințe să se
transforme în scole normale; din alocațiu-
nea pentru stipendiștil de la aceste facul-
tăți vine tocmai în adjutorul realisăril a-
cestel idei copriuse în lege. D-v. mal de
ună-di strigați la ministerul de resbel ca
să se aplice cu rigAre legea, pentru ce a-
cum nu strigați tot ast-fel că nu se aplică
legea? Legea dice că facultățile acestea
să se prefacă în scAle normale, și aci mă
unesc și eu cu D. Maniu și dic : dațî a-
tuncl tot ce trebue ca aceste facultăți să
se prefacă în scAle normale; pentru acesta
însă nu trebue să desființați stipendiștil,
ci din contra, să’I încuragiați săpersevere
în studiele puțin fructuAse la cari so da-
deau.
  De aceea mențineți, D-lor, aci pe st-
pendiștl pentru că numai ast-fel se pAie
realisa spiritul și litera legșl instrucțiu-
nel publice.
  D. P. Buescu. In ceea ce se atinge de
lege, eu sunt de opiniune că . dacă D-v.
ați scos din budget uă mulțime de impie-
gațl, ați supres prin budget uă mulțime
de posturi apoi astădl puteți fArte bine să
suprimați și pe acești stipendiști de pic-
tură și de sculptură, mal cu sAmă când cu
toți știm că pictura și sculptura este mai
mult uă artă de cât uă știință, și fiind așa
ea este lăsată mai în tAtă lumea la iniția-
tiva privată. Prin urmare și noi putem fAr-
te bine să le lăsăm tot la inițiativa privată
fiind că nici noi nu le putem privi de cât
ca uă artă, iar nu ca uă știință
  Eu dar sunt de părere că Statul nu tre-
bue să facă sacrificie pentru bele arte, și
mal cu sAmă pentru pictura și sculptură
și acAsta când vedem că nu este uă tendin-
ță așa de mare pentru moment la noi în țâră
pentru aceste arte. De aceea, deci având în
vedere situațiunea nAstră financiară, având
în vedere starea țârei și necesitatea eco-
nomiilor ce am[fost nevoițl să facem, cred
că am putea astădl să ne scutim de acâstă
cheltuială. Prin urmare eu aș propune ca
aceșttstipendiștl la litera a să se scAtădin
budget..(sgomot;
  Voci. închiderea discuțiunl.
  D. P. Ceruătesca. D-lor, eu vâ ro₆ iă
uu închideți discuțiunea asupra stipendie-
lor, căci asupra acelor stipendie ce se a-
cordă elevilor de litere și de medicină din
țeră, nu s’a vorbit de cât numai în trâcăt
și ar trebui să vorbim mal pe larg, (sgo-
mot) Dâcă este vorba să închideți discu-
țiunea numai asupra literei a, atunci nu
am nimic de dis, dar dacă înțelegeți să în
chidețl discuțiunea asupra tutulor stipen
dielor atunci. vă rog, să ’ml lăsațl și mie

2$ Ianuarie (6 Februarie) 187’ MONITORUL OFICIAL An ROMÂNIȘI

   D. G. Esarchu. Cum să face ca acești
stipendiștl cari se trămit în străinătate se
învețe teologia sunt trămișl tocmai la uă
facultate unde nu esistă nici un soiu de în-
vățătură ortodoxă, la Lipsea?
   D. președinte. V6 rog, D-le Esarchu ;
uitasem că D. ministru ceruse cuvântul.
   D N. lonescu. ministru de esterne.
D lor, v’aș ruga să tratați maieu multă,so-
licitudine acestă cestiune.
   Mal ânteiu ne aflăm în fața unui fapt în-
deplinit care nu este în contra legii. Fap-
tele la cari face alusiune onor. D. Gher-
gheli erau ilegali. Mă asocies și eu cu D-sa
pentru acel tineri caii trămișl prin măsuri
afară din lege aii rămas la Paris fără aju-
tor; dar aceștia sunt trămișl în tâtă regula,
el se manțin pentru ca să satisfacem ce-
rințele legii sinodului de a avea âmeul
graduațl în materii teologice. Noi îu țâră
nu putem avea asemenea bărbați, de cât a-
tuncl când vom înființa uă facultate de teo-
logie; dar penă când vom avea acea facul-
tate, nu este bine ca tinerii cari dovedesc
talente, cari prin concurs obțin dreptul de
a fi trămișl, cari prin urmare sunt desti-
nați să vină în țâră, și să se dedea învă-
țământului superior, acești tineri nu este
bine să fie sfărâmați în cariera lor.
   Ne aflăm în fața unui fapt îndeplinit, le-
gea este positivă, încuragiadă aceste sti-
pendie.
   Eu cred că D-v. pentru uă sumă așa de
neînsemnată ce se cere pentru trei stipen-
diștl nu vă veți opri de a o încuviința căci
veți face un mare rău, nu Zic bisericel, dar
veți face un mare răii culturei superiâre,
căci acești tineri sunt destinați a concura
cu talentele lor la înființarea facultății de
teologiă.
   Aceste sunt motivele cari, dacă colegul
meu ar fi aci le ar desvolta cu mal multe
argumente de fapt; dar pentru D-v. cred că
sunt destule ca să le înțelegeți legitimita-
tea lor, și pentru care vă rog să mențineți
acâstă disposițiune în budget.
   D. F. Grădiștenu. Sunt clerici, sau lai-
ci?
   D. N. louescu, miuistru de esterne.
Sunt laici.
   D. P. Grădișteuu. Cum aii să se facă
în urmă popi ?
   D. N. lonescu, ministru de esterne.
Nu este vorba să se facă popi, ci profeso-
ri de popăria cea înaltă.
      Se pune la vot închiderea discuțiunl
și se primesce.
   — Se pune la vot amendamentul și se
primesce.
   D. N. lonescu, ministru de esterne.
Voiu să liniștesc pe D. Grădiștânu la între-
barea ce ’ml a făcut în privința stipendiș-
tilor clerici. Acum m’am informat de la D.
director al ministerului de culte ca acești
stipendiștl sunt în Atena, doi călugări și
| unul preot de mir.

dreptul a vS spune câteva cuvinte asupra ।
unor stipendie, (sgomot).
   D N. Fleva Ros pe D președinte să
bine voească a nu închide discuțiunea de
cât numai asupra literei a. S’a urmat, pre-
cum știți, discuțiunea asupra budgetul în
total și s’a închis, acum nu pu'emdiscuta
decât asupra fie cărui paragraf în parte?
   — Se pune la vot propunerea D-lul Fle-
va și să primesce.
   — Se pune la vot închiderea discuțiunl
asupra literei a și se primesce.
   — Se pune la vot litera a și se adoptă
   — Se citesce litera b.
   D. I, Codrescu. D-lor, comisiunea bud-
getară a manținut acâstă țifră pentru ur-
mătârele două motive :
   Motivul cel d’ântâiG este că acești sti-
pendiștI sunt deja trămișl în studitt și în
curând uă să ’șl termine; și motivul al
doilea este legea relativă la alegerea mi-
tropoliților care elice că peste 20 ani de
la promulgarea și punerea în aplicare a le-
gii să nu pâtă fi ales mitropolit de cât a-
cela care va fi terminat una din facultățile
de teologie ortodoxă.
   Din aceste puncte de vedere comisiunea
a credut că nu trebue să se suprime acos-
tă țifră.
   In ceea ce privesce amendamentul, co-
misiunea în majoritate ’l respinge, mino-
ritatea ’l primesce.
   Voci. Să se citâscă.
   D. I. Codrescu. Iată ce (Ji«e amenda-
mentul.
   „Propun să se suprime trei stipendie
pentru teologie alei 2,400, care fac în to-
tal 7,200 lei.
   B. Maniu D. Giani D, Berendet, D.
Cariagdi, R. Pătărlăginu, B. Ghergheli.
   D. B. Ghergheli. D-lor, onor. D. ra-
portor a dis că nu se pot chiema înapoi a-
ceste trei persdne cari aii fost trămise pen-
tru studiul teologiei,fiind că se găsesc de-
ja acolo; bine voiască D. ministru al ins-
trucțiunii să aplice legea și în privința a-
cestoftrel stipendiștl precum a aplicato în
privința altor stipendiștl trămișl în străi-
nătate de guvernele trecute, și cari adl mor
de fâme pe ulițele Parisuuil. Aș putea cita
chiar nume,Jdar nu voesc. Ceea ce D. minis-
tru a făcut cu alții, ar trebui să uă aplice
legea egal și pentru acești D-nii care învață
teologia.
înțeleg că cu aceeași măsură să se măsâre
la toți; însă când văd că unii cari sunt pro-
tegiațl să lasă în străinătate, și alții cari
nu au protecțiunl să lasă să mâră de fâme.
De aicea cer a se aplica legea și pentru a-
ceștl teologi, (sgomot)
   Voci. închiderea discuțiunel.
   D. G. Esarchu. V’aș ruga a nu închide
discuțiunea acesta, nu atâta pentru a dis-
cuta principiul dacă trebue susținuți sti
oendiștl’in străinătate, cât pentru a cere uă
mică esplicațiune de la D. ministru.
   Uă voce. Faceți interpelare.

   —Sa dă citire capitolului stipendi.lor
pentru litere și sciințe.
   D. Fr. Milescn. D-lor deputațl, (nu voi
fi eu care să iau cuvântul în acâstă Adu-
nare pentru a cere să se ștârgă din budget
ctipeudiele deja acordate acelor care fac
studie literare. Dar am uă preocupațiune:
noi avem în țâră atât facultate de litere cât
și de sciințe.
   Întreb dacă aceste 14 stipendie care fi
gurâsă aci sunt deja acordate, sau se în-
scriu pentru a se da în anul acesta ⁹ Daca
va fi așa, de a se trămite tineri în anul a-
cesta, eu voiu vota contra acestui paragraf.
Rațiunea care mă face să votes așa este
fârte simplă; avem safl nu facultăți, una
pentru științe și alta pentru litere ? Daca
avem^aceste două facultăți și mi s’or spune
că ele nu corespund cu facultăți le din stră-
inătate, voiu cere atunci ștergerea lor. Nu
înțeleg eu unul să facem așa mari sacrifi-
cii pentru susținerea acestor facultăți și
apoi să fim nevoițl a acorda și stipendie
pentru străinătate.
   De aceea aș ruga pe D. ministru să ne
dea acâstă esplicațiune, daca acel bursieri
sunt trămișl deja îa streinătate safi au a se
trămite în anul acesta ?
   D N. lonescu, ministru de esterno.
Acești tineri, în cea mai mare parte, 11 din
14, sunt deja trămișl și ’șl urmâsă studie-
le; prin urmare n’ar fi bine să se revină a-
supra măsurel luate. Dar s a atacat și adi-
nâorl, se atacă și acum acâstă instituțiune
a stipendiilor, sub cuvânt că daca uă dată
avem facultăți de sciințe și litere, aceste
stipendii n au nici uă utilitate. Nu este așa;
spiritul care a dictat stipendiile legislato-
relul de la 1864 a fost de a forma profesoil
pentru învățământul superior învățăturile
care cer nu numai aptitudine, dar și un timp
indelungat, se pot dobândi numai în acele
țări unde facultățile sunt ast-fel organisa-
te în cât să pâ!ă cine-va respunde și la
cerințele de a putea fi uă-dată profesore.
Numai acolo pâte cine-va să ’șl perfecțio-
nede cunoscințele dobândite în facultățile
nâstre. Acești stipendiștl sunt destinați a
șl perfecționa cunoscințele obținute în fa-
cultățile nâstre. Nu este dar raționale a li
se suprime stipendiile, pentru cuvântul
că și noi avem facultăți. Astă-di chiar s’au
trămis tineri care a& câscigat grad în
sciințe și litere.
   Afară de acâsta, legea este formală, po-
sitivă. Acești tineri au drepturi câscigate.
Pentru cei trei saă patru care ar urma a
se mal trămite, puneți D-vâstră în cestiu-
ne starea facultăților nâstre ? Apoi țările
cele mai luminate trimet astă-Zl reciproc
una la alta âmeul ca să se perfecționeze
ast-fel, din Italia se duc în Francia pen-
tru sciințele naturale și din Francia în
Italia pentru sciințele filologice, și D-v
ați voi ca facultățile nâstre să fie suficien-
te pentru tot ⁹
   Vă rog, D-lor, să credeți că stipendiștil

nONITOKUL OFICIAL AL RQMaNLKI

20 ianuarie (^ februarie) 187/

pendie, dar doresc ca să nu se mal dea
cele trei stipendie anul acesta, ci să se
trâcă la economii.
      Se pune la vot închiderea discuțiu-
nel, și se primesee.
    ¹ președinte. D. raportor să bine-
voiască a ne spune care este opiniunea
comisiunel asupra amendamentelor ce s’afi
propus ?
   D. I C. Codrescu. D-lor. în ceea-ce
privesce amendamentul D-lul Maniu, care
propune să se suprime tâte stipendiile,
comisiunea nu l’a putut admite. In ceea-ce
privesce amendamentul D-lul Milescu, de
a se suprime stipendiile pentru care sunt
deja publicate concursuri, comisiunea nu
l’a primit nici pe acesta. Iară amendamen-
tul D-lul N. Fleva, de a se pune șepte sti-
pendii pentru sciințe și cinci pentru lite-
re, comisiunea ’l a primit.
      Se pune Ia vot amendamentul D-lul
Maniu și se respinge.
      Se pune la vot amendamentul D-lul
Milescu, și se respinge.
      Se pune la vot amendamentul D-lul
N. Fleva, și se admite.
      Se dă citire cifrei pentru agiul tră-
miteril banilor în străinătate, care puin-
du-se la vot se primesee.
   — Se dă citire capitolului pentru sti-
pendiile ce se acordă în țâră.
   D. I. C. Codrescu La acest articol este
un amendament al D-lul Vizanti care dice
că pe lângă fie-care facultate de sciințe și
litere din Bucuresci și Iași vor fi câte 10
stipendiști. Asemenea în acâstă privință
mal este uă petițiuue a mal multor juni
care cer ca stipendiile pentru litere să fie
sporite
   Comisiunea, conform cu însărcinarea
ce ’I a dat onor Cameră, ca la fie-care pa-
ragraf unde vor fi petițiunl să ’I le comu
nice, nu va lipsi de a le supune aprecia-
țiunel D-vâstră
   D. B. Maniu Tot așa treburi să urme
de comisiunea și cu petițiunea corpului
școlar. . .
   D I. C Codrescu. V am spus, D-le
Maniu, că comisiunea la fie care paragraf
va supune și peâțiunile care I sunt în-
dreptate, și cred că este nefundată impu-
tarea ce faceți comisiunel, căci n’am ajuns
încă la capitolul special al budgetului la
care se referă petițiunea corpului școlar,
ca să o supunem Camerei. Să fie sigur D.
Maniu că nu ne vom călca datoria de a
supune Adunării tâte amondamentede și
tâte petițiunile care ne sunt recomandate
la diferitele paragrafe.
   D. Maniu. Sunt satisfăcut.
   D P. Cernătescu. D-lor, vâ rog să’ml
dațl puțină atențiune. Acești studențl pen
tru litere și sciințe sunt mal cu sâmă acel
tineri cari învață pentru a se destina ca
nerel profesorale. Acum âtă de ce aceștia
sunt stipendiști. Studenții avuțl nu învață
cu intențiunea de a se destina carierei

,mot destinați să compună uă scâlă nor-
mală superiâră.
   I) V. Mania. Acâsta am cerut’o etL
   D ministru de externe. D Maniu
(lice să se înființese acestă instituțiune,
dar nu avem nici âmeni nici bani.
   EI bine, acest sistem drastic este de a
nu face nimic. Noi trebue însă să facem
ceea-ce putem, și nu vom putea perfecționa
facultățile nâstre dacă nu vom încuragia
tinerii noștri prin stipendie.
   D. N. Fleva- D-lcr, voiam să depun un
amendament, nu pentru supresiunea sti-
pendielor ce sunt deja date, ci pentru că
D. ministru cultelor ne spune că mal sunt
trei stipendie de dat anul acesta și mi se
pare că așa cum sunt clasifica:e ele în
budget nu sunt clasificate bine, căci se
pune 5 pentru sciințe și 7 pentru litere
și eii aș voi să fie mal multe pentru sciin-
țe și mal puține pentru litere. Propun dar
7 pentru sciințe și 5 pentru litere, prin
urmare acele trei stipendii caii mai sunt
de dat să se dea în sensul acestui amen-
dament și ast-fel să se trâcă în budget.
   D. F. Milescu. Voiti să spun D-lui mi-
nistru.
   D. președinte. AI vorbit chiar acum,
D-le, și nu mal poți avea cuvântul.
   D. F. Milescu. Atunci să fie bine con-
statat că voind să ’ml espuifi uă ideă și
asceptâud respunsul D lui ministru, mi
s’a refusat cuvântul de Adunare.
   D. președinte. Cum vi s a refusat când
ați vorbit ?
   D. P Grădistcanu Voiu să <|ic numai
un singur cuvânt D-lul ministru, pe care
1 rog să m6 asculte
   Erau stipendișiî trimiși de către fostul
ministru D. Maiorescu și care s’au revo-
cat de către D. ministru actual. Aș ruga
pe D ministru să ’ml spue și voiu vota
tâte stipendiile daca ml va respunde afir-
mativ la acestă întrebare întreb dar daca
nu este posibil ca acele trei stipendie care
remân libere să se dea slipendiștilor ace-
lora care aii fost revocați, ca să nu remâe
cu studielo neterminate ‘ Alminterl voiu
vota contra tutulor stipendielor, pentru că
voesc să se facă dreptate acelor tail aii
fost revocați.
   D. F. Milescu. In sensul esplicațiune
lor date de D. ministru, cât și îa sensul
celor <)ise de mine, propufi acest amen-
dament „Esistând facultăți de litere și
sciințe în țeră, propun a se menține sti
pendie pentru sciințe, pentru litere, adică
aceia cari se află deja trămișl“.
   Eu am susținut și susții! că dacă uă
dată avem facultăți de sciințe și litere îu
ț â nu trebue să facem uă paradă de a
ni .1 trămite tineri în străinătate pentru a
învgța literele, acel tineri să se adape de
ciințele acelea care se pot dobândi îu
scâlele nâstre
   Cât pentru tinerii c ari se află deja tră-
mișl sunt pentru a se mănține a"Me sti-

profesorale, numai cel săraci învață cu a-
cest scop. Ar fi dar rău să se refuse aces-
tor studențl sâracl stipendiul care ’I ajută
a ’șl urma cursurile pentru a deveni pro-
fesori.
   D. D. Mărgăritescu. D-lor, vi se va
părea pâte curios să mfi vedeți pe mine
ridicându-mfi din posițiunea mea modestă
ca să 4ic câte-va cuvinte contra stipen-
diilor ce se dafi la facultățile de litere și
de sciințe.
   Am observat, D-lor, budgetul anului
trecut și budgetul acesta al anului curent,
și am vfidut că pentru facultatea de litere
și de sciințe din Bucuresci, afară de cea
din Iași, Statul cheltuesce peste 100,000
franci. Statul plătesce osebit de acâsta
nouă stipendii la facultatea de litere și fi
losofie, și șâpte la f icultatea de sciințe.
S’a (Jis de pe băncele acestei onor. Adu-
nări, că se pare curios ca Statul să plă-
tâscă âmeni care să mârgă să asculte pe
profesorii de la facultățile nâstre, și s a
respuns că dacă Statul n’ar plăti pe acești
auditori, facultățile n’ar avea nici un stu-
dent Nu sunt D-lor în contra instruc-
țiune! publice, din contra, aș dori să se
înființese cât de multe facultăți la noi, aș
dori să avem chiar în tâte județele câte
una, ceea-ce nu esistă nicăerl. (sgomot).
   pic acâsta ca să demonstres că nu sunt
contra învățământului public... (întreru-
peri). D-lor, nu vă faceți din acâsta un cal
de bătae, sunt deprins efi cu aceste inte
rupțiunl mordante ale D-lul P Grădis-
teanu, și nu mă tulbur.
   Voesc să dic că am perfectă cunoscință
că, atât în Bucuresci, cât și în Iași, la fa-
cultățile de sciințe și litere adesea ori la
finele anului școlar nu remân de cât trei
safi patru studențl. EI bine, e trist să văd
efi în țâra mea că se plătesc sute de mii
de lei pentru aceste facultăți lipsite de
auditori, și în care adesea-orl nu estoniei
numărul stipendiștilor pe care ’i plă-
tesce Statului. . . (întreruperi). Domnilor,
e atât de esact acâsta că însuși D. Vizanti,
care mi se pare că e profesore la una din
facultățile de sciință safi de litere, a <ps
adineorl, că se mulțumesce ca facultatea
D-sâle, să aibă doul safi trei auditori, des
tul numai să esiste facultatea. Sunt infor-
mat de la uă persână care vine din lași,
și acâsta este uă informațiune recentă, de
la uă persână care a visitat facultatea de
sciințe și litere Aceea pe.sână s a dus la
facultate la ora când se face cursul, și n’a
găsit nici școlar, nici profesor. Când a in-
trat unde e profesorele? 1 s’a respuns că
este la Bucuresci? Unde sunt școlarii’
Nicăieri; despre aceștia nu sescia nimic.
După aceea s’a dus la altă facultate, la altă
oră, și n’a găsit nici școlari, nici profe-
sori. Unde sunt școlarii? Nu sescie. Unde
e profesorele? Deputat, la Cameră. El
D-lor pâte că acești sc Mari care nu vin la
scâlă, cari nu se sciii unde sunt, pâțe sunt

25 Ianuarie (6 Fe arie) 1877

MvNiTORUL OFi MAL AL ROMÂNIEI

573

ipot să’I încredințes, dacă nu scie, că nu e
| țâră în Europa unde guvernele și deosebi-
. tele societăți să au aibă asemenea stipen-
dii, tocmai pentru studenții car. vorsăîn-
vețe și nu aii mijlâce de la părinți, și mal
cu sâmă pentru facultatea de litere și cea
de sciințe de unde îu general es profeso-
rii. Apoi D-v., gcițl ce e cariera profeso-
rală, mal cu sâmă în țâra nâstră, scițl că
penti adl ea este un apostolat, un salariii
abia și nimic mal mult. Nu unt perspec-
tive splendile în acâștă carieră ca în acea
a advocaților, sati ca a medicilor ori ca a
industriașilor. Prin urmare, acolo unde e
vorba despre facultățile de litere și de
sciințe, nu este nimic straniu, ba încă este
ce-va fârte natural și necesariu, să se dea
încuragiare acelor cari vor să se sacrifice,
să se închine acestui apostolat. Rațiunea
acestor stipendii îa budgetul nostru a fost
tot-d’a-una și va fi pe câtă vreme vor fi pe
băncile de deputațl âmenî cu sentimen-
tele D-v.
   Acum, D-lor, cât pentru conduita și ze-
lul profesorilor duela facultăți, și anume
de la aceea din Iași, acâsta putea să facă
objactul unei interpelări, după care eti aș
fi venit pregătit cu âre-carl date, cu âre-
ean informațiunî de la minister, ca să pot
răspunde în cunoscință de causă. Insă,
pentru că am fost provocat, să bine-voițl
a mă scusa dacă vă voiti da âre-care es-
plieațiunl succinte în acestă privință.
   D-lor, în facultatea de Iași, pâte că să
simte uu gol din causa lipsei unora din
profesori cari sunt deputațl saii senatori;
însă toți acești profesori sunt supliniți.
Prin urmare, mie nu ’mi vine a crede că
cursurile nu se fac, căci sunt suplinitorii
acolo.
   Dar, dacă, suplinitorii nu ’șl vor fi fă-
când așa de regulat și de bine cursurile ca
profesorii titulari, acesta nu e nici vina
mea nici a nimenul. D-v., dacă voițl să’ml
faceți uă interpelare, eti voiti veni cu le-
gea instrucțiunel publice și vom vedea
dacă eti urmes râu tolerând pe D-nil pro-
fesori cari sunt deputațl, a sta în Cameră,
sati dacă trebue tsă ’I trămit la cathedrele
D-lor.
   D°P. Grădișteanu. Dascălii la scolă !
   D. ministru cultelor și instrucțiunel
publice. Eti cred că nu e la ordinea <)ifel
acâstă cestiune, însă, dacă voițl să o dis-
cutați, bine-voițl a ’mi anunța uă interpe-
lare și eu voiti veni cu datele și informa-
fțiunele mele; âră D-v., veți decide în cu-
noscință de causă și luminați, dar nu cu
ocasiunea unei cifre de stipendie să se re-
zolve asemenea cestiunî. D-lor, cestiunaa
acesta s’a tratat în deosebitele Camere, și
sciu eă opiniunea multora din acel care se
diceati liberali și bine intenționați era de
a se trămite înapoi profesorii aleși de co-
legiele lor.
   Dacă D ., veți hotărî în alt-fel, vom

tocmai acești stipendiștl pentru care țâra i
sacrifică sute de mii d^ lei. Pentru ce ⁹ |
’entru ca să se preumble pj ulițe.
   Etă de ce am ridicat vocea mea, nu ca
iă cer supresiunea facultăților, nu ca să
:er ștergerea stipendiilor, dar ca să v6
ipun aceste lucruri care nu se pot spune
nai bine de cât cu ocasiunea votărei bud-
getului; să vă spun aceste lucruri, pentru
ca țâra să iea act de ele, și să se pună un
capăt odată acestui răii ce bîntue facultă-
ile nâstre; ca să iea sâma mai ales aceea
Jnarime care fugind de litere și sciințe,
să îmbuldesce La facultatea da drept, pen-
ru a se face advocațl, meserie de speculă
șl care nu aduce nici un folos țârei.
   Termin dar prin acâstă umilă observa-
țiune, care și ea se termină printro între-
bare ce voiti pune D-luI ministru de culte :
crede D-sa, că sacrificiele ce face țâra sunt
compensate prin folosul ce ne-ar putea da
iceslă chieltuiala ? In cașul afirmativ, vom
rota cu toții acest paragraf.
   Dacă nu o crede, atunci ’l rugăm să a-
.isese la midlâce mai eficace.
   D. ministru de culte și instrucțiune
publică. D-lor, ’mi este greu să răspund
11 întrebarea D-lui preopinent, dacă adică
âra e compensată da sacrificiele bănescl
ie face pentru facultățile de litere și sci-
inte ; ’mi este greii aitispunde fiind-că nu
sciti cu ce măsură să mtisâră acea com-
oensațiune. D-sa a vorbit de sutele de mii
ie franci ce se cheltuesc. Apoi sutele de
mii franci trebue să le punem în raport ou
re uitatele date de facultățile de sciințe și
.itere ? Nu sciti care trage mal greii, nu
sciti cum se respund. Se pâte ca cine-va
să cheltuiască miliâne ca să producă un
Heliade. un Alexandri, un Latfrian, unBa-
rnuțu, se pâte acâsta.
   Onor, preopinent surîde, dar nu trebue
lă surîdă, pentru că D-sa a fost dascăl, și
au trebue să vină prin acestă cale să în-
curce mai mult lucrurile. Voițl să faceți o
interpelare ministerului, pentru iregulari-
tatea cursurilor? N’avețl de cât să o fa-
ceți, dar nu venițl prin căi pedișe, să a-
mestecațl mal mult lucrurile, ca să mă po-
menesc eti cu uă facultate desființată, și
cu bursele tăiate, ciuntite, acesta nu este
un mod de a discuta budgetul.
   Da aceea <)iceam, D4or, că nu sciiVSă
rSspund în acestă ,privință. Sciucățâra
cheltuesce, că face sacrificii. Insă erășl
âmenî de bine și iubitori de lumină nu
trebue să se uite la banul ce’l dă pentru
cultura sciințelor și a artelor.
   Voci. Așa este.
   D. ministru de culte și instrucți-
une publică. Prin urmare nu în pro-
porțiune eu sutele de mii de lei ce se plă-
tesc trebue să vedem cea ce dobândim.
Sunt necesarii aceste stipendii pentru în-
curagiarea școlarilor sâracl cari urmâsă
cursurile în facultățile de litere și sciințe.
Și să nu se mire onor preopinent, căci

. vedea, dar acâsta nu cu ocasiunea unei ci-
I fre de budget.
   Acolo, însă, unde eti n'am avut înaintea
mea profesori deputațl și profesori sena-
tori, unde am avut numai profesori care aC
I îmbrăcișat alte funcțiuni, acolo iată cum
m’am purtat eti.—Am să v’o spun și D-v.,
ca să mă aprobați sati să me desaprobațl.
Avem un distins profesore la facultatea de
sciințe din Iași, D.Tzoni. .
   D. 11. Vladimirescu. Nu este Roma
   D ministru cultelor. Ba este curat
Român, tot așa ca și D-v. EI bine, acest
profesore fârte distins, fârte eminent, cu
un caracter nobil și respectabil, a fostgă
sit de cuviință ᵣde minister ca să fie iu-
spector asupra drumului de fer Crawley,
unde se cerea sciință, capacitate și pro-
bitate. Guvernul a avut neapărată trebu-
ință de el și de aceea l’a chemat la acâstă
sarcină, însă, după ce s’aii deschis cursu-
rile facullățel, eti, cu tâte rugăciunele
D-luI Sturdza, ministru lucrărilor publice,
și chiar ale consiliului întreg de miniș-
trii, care ’mi dicea ca să’I mal las amtjis
în contra spiritului legel nu pot da con-
gediii ilimitat, cum cerea D. Tzoni, și il'am
refusat ()iceudu-I că, să optese între func-
țiunea de profesore saii între aceea de in-
spector, și D-sa, ca un june de inimă s’a
dus la cathedră... (aplause prelungite)
   Ast-fel am urmat și cu D. Șendrea. pre
fesore emineutde la facultatea de drept diu
Iași care a îmbrăcișat cariera diplomatică
ca agent la Paris; ’mi a cerut congediu
ilimitat și eti am procedat cu aceașl mtisură
și i-am scris oficial că nu ’I pot acorda
congediul, invitându’l să optese pentru
funcțiunea de agent, sati pentru acea de
profesore. D-sa mi a trimes respunsu că
optâsă pentru cariera diplomatică. Voiti ve-
dea acum ce voiti face cu postul de profe-
sore; până atunci este suplinit.
   Acum, D-lor, remâne cestiunea profeso-
rilor deputațisatiSenatori. Dâcă D-vâstră
credeți de cuviință, ori în ce <)i sunt gata
a o discuta, și D-vâstră puteți lua resolu-
f lunea ce veți crede de cuviință, însă cât
pentru stipendie, bine-voițl a lua în con-
s ide rațiune? acâsta, că sunt âmenî compe-
tențf cari ati regulat și numărul și felul a-
cestor stipendie. Noi n’am exagerat lucrul,
pentru că seim penuria mijlâcelor nâstre.
și dâcă am acordat stipendiele, le-am a-
cordat atât pentru încoragiarea tinerimel,
ca se urmese aceste cursuri, cât și pentru
aAnlesni țârei mijlocul de I a avea de pro-
fesori, căci toți tinerii aceștia din facultă-
țile de litere, au se devină profesorî, și de
aceea ou vă rog să nu vS scumpiți, când
este vorba de asemenea stipendie, care nu
sunt de cât de 720 franci pe an și se dau
pentru fresuentarea scâlelor române, iar ni¹
streine.
   Voci. închiderea discuțiuni.
   D președinte. D-lor, avem două amen-
damente : unul din partea D-lnI Vizanti



.4

ONTTOhiL ■ FIC1AL ÎL ROMÂNIE!

25 ianuarie (G Fek—trie ' "877

este curatul adevăr. Cu tâte acestea nu
este m cuvânt ca se suprimăm facultățile
de sciințe și litere, fii iod că aceste facul-
tăți și mal ales cea de sciințe, sunt fârte
folosi țâre; căci, într’uă țâră ca a nâstră,
care putem. dice că este cea mal înaintată
în civilisațiune de cât cele-l-alte țări diu
Orient, ‘cred că «r ti uă nenorocire să. nu
evem facultate de sciințe. Dar aș rug* pe
D. ministru al cultelor să ne scape de a-
eest rSfi, care ne pune în posițiune, ori cât
de patrioțl am fi, să le suprimăm; să ne
scape de răul de a mal vadea profesări,
cum sunt de esemplu, pe la gymnase, din
care mnlțl nicln’afl fost elevi al facultăți-
lor, vin și ocupă aceste funcțiuni prin con-
curs. nu sein cum, și apoi când vin sfi și înde-
plinâscă misiunea, li se întâmplă ceea ce
spunea ieri D. ministru al cultelor, eă nu
seiti se facă nici măcar uă experiență de
phisică, și când uă fac ’și ard degetele,
pentru eă ei n’aîi trecut prin facultatea de
șciințe, unde se fac experiența de faini a-
cesta. Ce se face astăzi? Toți acești tineri
se fac profesori fără să fi treeut prin vre
uă fa :uitate, și ast-fel facultățile nu se pot
întreține, nu pot avea studențl de cât plă-
tindu-se stipendii, Dâr unde mai esistă
undeva în lume asemenea lucru ?
   De aceea ar trebui ca pe de uă parte
guvernul să facă nălege de admisibilitate
în funcțiunile publice, prin cari să câră
studie seriose de la acel ce vor să devină
funcționari, iar pe de alta să se prevadă
prin uă asemenea lege ca nimeni să nu
mal pâtă deveni profesor în șcâle secun-
dare până ce nu va fi trecut mai întâifi cur-
sul unei facultăți.
   Mal mult de cât atât, în străinătate sunt
instituite pentru a prodnee profesori, câte
uă șcâlă normală superiâ.'ă. Nu dic că la
nm să se înftințese uă asemenea șcâlă, mal
ales în facia mijlâcelor bugetare de cari
dispunem, dâr aș cere ca aceste facultăți
să țină locul, prin organisirea lor. de nă
asemenea șcâlă normală snperiâră. Iată,
D-lor, un lucru fârte simplu, dâră fârte
indispensabil, ce ar fi trebuit să se aplice
de mult la noi. și în privința căruia mă
mir cum nu s’a găsit un ministru de ins-
trucțiune publici care să ’l pună în prac-
tică.
   încă un lucru, care ar fi trebuit să se
facă anul acesta tot în asemenea sens, Es-
timp chiar s’a trecut de la ministrul lu-
crărilor publice la ministerul instruc-
ținnei publice uă șcâlă specială, șcâlă
de poduri și șosde. D-vâstră scițl neapă-
rat că în alte țâri, în Francia de esemplu.
pentru ca cine-va să pâtă intra în șefii4
de p >durî și șosele, trebue să fi făcut prea-
labilemente âre-care studie speciale de ma-
tematice, să fi trecut șcâlă politachnică,
etc. n’ar fi fost mal bine și cn acâstă șcâlă
a nâstră de poduri și șosele să se facă ast-
fel, ca, de cât să se predea într’îosa nișce
cursuri fârte scâlciete, fârte incomplecte

prin care cere sporirea acestor stipendii
și h facultatea din BucurescI și la facul-
tatea din Iași, adică 10 pentru BucurescI
și 10 pentru Iași la litere și la științe, cu
câte 900 franci pe an și cu obligațiune
pentru stipendiștl de a se face profesori;
cel-l-all amendament este al D-lui Beren
d»iu și alții, prin care propune a se supri-
me slipendiele pentru facultățile de litere
și șciințe, amendamentului D-luI Vizând,
nefiind susținut, se înlătură.
   D N. Fiova. D-lor Deputațl, nimeni
dintre noi nu pâte se fie în contra stipendie-
1 isă aș ruga pe D. ministru să bine-
voiască a ne spune deca acei elevi sunt nu-
mai stipendiștl saă sunt și în realitate stu-
denți;cn alte cuvinte, si nespunădâcă acei
elevi șijîndeplinesc datoria lor de studenții
Acostă este care me preocupă pa mine.
   D ministru cultelor. Acești noă stu
denți s'.ipen liști la uă facultatea și șâpte
la i’u mit studeațl sari fresueată cursu-
rile regulat și aceste burse saă ajutâre se
dati prin concurs înaintea unul consiliu
de profesori și a decanului facultății, care
recomandă pe acela care merită mal mult.
   D. N. Fleva. Eu sunt convins că stipen-
diele se dau în urma unui concurs, cestiu-
nea îisăeste dâcă acel elevi, dupî ce
iafi bursa, continuă a mai frecuenta cursu-
rile facultății.
   D. ministru cultelor. Aceste burse nu
se daii o dată pe an, ci se dati la fie-care
trei luni; ast-fel că aptitudinea și meritele
elevului se îneârcă de mal multe ori pe an.
Dâca elevii se duc în fie-care di la facul-
tat°, acesli nu uă pâte spune profesorale,
pentru că nu se face apel nominal la fa-
cultate...
   D N. Fleva. Și noi am învățat la facul-
tate și seim că se iaft inscripțiunl
   D- min'stru de culte. Inscipținnil se
pot lua n g'nlai fără ca studentul să dea pe
la șcâlă. El este obligat să vină și se ’șl
dea '■saminelo: acesta este ceea cei se cere.
   D N Fleva Cu âte aceste esplîcațiunl
date de D Ministru, eu nn sunt satisfăcut;
             I i S > p ) ce o su-
mă de b ’ p u ru stipeadisti voiesc să
scifi. și dâca acest! Stipendiștl ’șl facn da-
toria; pentru că eu nn voifi cu mij 16iele
late de Stat, să se preumble pe uliți.
   Voci. închiderea discuțiunî.
   Se pune la vot închiderea discuțiuuelși
  i se îucu viințâsă.
   D. P. Bnescu. D-lor, să spunem ade-
vărul cum este; este adevărat că stipen-
,;ele care se dedaa la facultățile de lite-
și sciințe se dau mimai pentru a se în-
treține facultățile acestea, pentru că dâca
ou vor mai fi acești studențl stipendistl,
facultățile acestea nu vor mal avea elevi.
Sunt vre uă doi ani <le când un profesore
fârte competinte, de la facultatea de litere!
’ml a declarat că mal biue preferă să trâ-
că în sarcina diplomatică de cât se mal fie
profesore cu trei sau patru școlari. Acesta

si se facă din ea uă șcâlă snperiâră. ast-
fel caia loc de a proluce, ca peaâ aci, nu-
mai nisce bieți c inductori și nici uă dată
ingineri serioși, să se organisese așa ca
ștudențil ce ar voi să intre într’îosa să fi
trecut mal întâii prin facultatea de sciințe,
unde să învețe geometria descriptivă, cal-
culul diferențial și alte cursuri seriose,
pentru a trece apoi în șcâlă specială de
poduri și șosele, pe care ar putâ-uă face
într’uo an seu duol, și cu chipul acesta să
producă acea șcâlă, nu numai aductor*
simpli, ci inginerii tot atât de serioși ca
acel cari vin din străinătate? Atunci nn
ar mal fi la noi boieri mici și boieri mari,
nu ar mal fi conductori condamnați ar ră-
mânea conductori tâtă viața lor și âmenl
cu titluri superiâre din străinătate cari să
châștige sume însemnate.
   Iată pentru ce dic eu, că în acâstă pri-
vință un rău. mare esistă. Dâcă râul există
însă, remediul la dânsul e fârte evident,
și aplicarea acestui remediu mă îndâmnă
pe mine a face în acest sens uă recoman-
dare seriâsă D-luI ministru al cultelor ca
să aplice acest remedii! la facultățile nâs-
tre, facultăți cari, orl-ce s’ar sunt de
uă necesitate absolută la noi ea si în alte
țări.
   — Sa pune la vot închiderea discuți unei
și se primește.
   — Se pune la vot amendamentul D-l
Mauiu, în coprinderea următore, și se res-
pinge: „Propunem a se suprima șepte sti-
pendie pentru litere și cinci pentru sciințe
în străinătate, începând de la Septembre
viitor.
   D, Maniu, D. (iiani, D. Berendei, D.
Cariagdi, D. Mărgăritescu.

   D. N. Fleva. Am votat în contra sti-
pendielor pentru că n’am fost asigurat că
elle se dafi la stipendiștl cari urmâsă cur-
surile regulat și depun esamen p fie-car.
an. Sper că D. ministru în viitor va lua
măsuri ca acești stipendiațl să fie primirt
numai cu concurs, șl că uă dată stip udi-
ați vor fi îndatorați, sub pedepsă de a li
se tăia stipendiele, să ’șl facă datoria lor
de buni studențl.
   Se pune la vot paragraful din budget si
se adoptă.
   Paragrafele h și i se adoptă fără disci
țiune.
  Se citesce paragraful j.
   D. I. Codrescu. Domnilor, acâstă cifră
a figurat tot de a una în budgetul instruc-
țiunel publica, pentru ca să vie în adjuto-
rut elevilor săraci de la licee; prin urmare
comisiunea a manținut’uă tot așa și pentru
acest an.
   D. N. Fleva. Apoi Domilor, vă rog să.
biue-voițl a vedea ce am vot t până acum,
de cât adjutâre pir, tui studenții săraci...
   D. I. Codrescu. Până aci am votat stipen-
die pentru studenții din șcâlele superiâie

J5 la- ic (6 Febr te) 187

uOSlduhl L uriClAL Al ROjI^NIcJ

575

și acâstă cifră este pentru elevii scâlelor I
secundare, pentru licee.
   I). N. Fleva Apoi aci nu se explica'
așa, si fiind-că nicl-uădată nu s’ati expli -
cat într’un mod lămurit, d ■ aceea acest pa-
ragraf a servit mal mult pentru susținerea
diferițelor stipeudistl din străinătate și
pentru studenții cari urmafl la cursuri d
teologie din alte ț6rl. Eti nu aș voii ca și
de acum înainte să se facă aceste abusurl,
căci s’a întreținut o mulțime de studențl ,
fie în țeră, fie afară din țara al căror pă-
rinți aveati mijlâce ca să’șl susțină pe co-
p lor. Daca voițl ea să nu mal fie așa,
atunci determinați aci și (JicețI că se vor
chieltui acești bani numai pentru elevii
cari sunt interni în scâlele secundare.
(Sgomot).
   V£d că în acestă cifră se coprinde ș¹
uă bursă pentru nepotul lui Lazăr. Ne-
greșit nu eu voiti fi acela care să refus a-
eestț adjutor nepotului acelui om a cărui
memorie o respectăm toți cu cea mai pro-
fundă recunoscință și venerațiune; aș dori
însă să sciti daea acest nepot corespunde
i dorința strămoșului sSu. Nu critic de
loc; deră nu cunosc pe nepotul, și de a-
ceea aș dori să scifl dacă acest tâaSr ur-
mesă cursul regulat, daca dă regulat exa-
mene, într’un cuvânt daca el răspunde la
datoriele sale de când’I s’a acordat bursa.
In fine , aș ruga pe D. ministru să bine-
vi - • i’ml spune de când’I s’a dat acâs-
tă bursă.
   D. ministru cultelor și instrucțiunel
publice. Voiti să răspund la amândouă
observațiunile făcute de onor. D-nu Fleva
în privința acestui paragraf. Voiu asigu-
ra din nou pe D. Fleva ca stipendiele, ca-
re se dati studenților de la facultățile de
litere și de sciioțe, precum și de medici-
nă. se dau numai în urma îndeplinirii tii-
tulor formalităților cerute de lege, și ace-
lora cari urmesă regulat cursurile și cari
dati esamene.
   Cu tâte acestea , voitt cerceta din noii
dacă seurmâs.ă conform legel, și daca voiti
descooeri âre-care abateri, vS promit că
vă voiu da satisfacțiune complectă și de-
plină în cel mai scurt timp posibil.
   In ceea ce privesce cele 10,420 lei, în
care întră deosebite adjntâre ce se acordă
elevilor săraci de licee din Bucuresci și
doue mii lei la școlarii din liceul de Bâr-
lad și alțl 2,000 lei bursa nepotului lui
Lazăr, âră ce am să vg spun :
   Pâoft la venirea mea la minister, să de-
eati stipendie, subvențiuul etc.,la deose-
ițl școlari de ambele sexe, cari urmau
deosebite cursuri atât în țeră cât și îu
streinătate; pentru că acest fond s’a con-
siderat tot-d’a-una ca un fond general și
ministrul era împărțitorul, ministrul de-
dea aceste adjutâre elevilor săraci într’un
mod anormal căruia 1000, căruia 500,
200, 100, etc.; așa s’a urmat. Acesta era,

după mine , uă urmare și nolegală și ne-
cuviinciâsă
   Îndată însă ce D-vâstră ’ml ați adresat
interpelațiunea din vara trecută . eti am
deosebit bursele care se dati tinerilor cari
se trimit în străinătate și to*-d'uă-dată am
luat măsuri fârte severe ca aceste burse
să nu se mal acorde nici unul tenor de cât
conform cu prescripțiunea Itgiî instruc-
cinnil publice.
   Am regulat stipendiele pe la facultăți-
le române și am lăsat ca adjutârele pentru
școlarii săraci din liceele și gimnasiele
diu țeră, ministrul să nu pâtă ale schim-
ba fără o călcare de lege, și am pus aci
și acâstă bursă a nepotului nemuritorului
Lazăr.
   Este adevărat, D-lor, pentru gimuasie și
licee aceste adjutâre se dati fără concurs,
deră pe recomandațiunea directorilor că
acești studențl sunt săraci și diligențj.
   Bursa care s’a dat nepotului lui Lazăr,
eti am avut fericirea a o da.
   Am cunoscut pe acest studinte prin re-
comandațiunea D-lul Laurian, care m’a a-
sicurat, nu numai că este nepotul lui La-
zăr, dâră că este tot uă-dată un tîn8r fârte
deligent. Acest țînăr audind că în țâră este
un guvern național-liberal, a venit să so-
licite un ajutor și eti ’l l’am dat, avansân-
du I chiar suma de 500 franci, și am pre-
v&jbat în budget suma de 2 000 franci, cu
încredere că D-vâstre o veți primi, mal a-
les că acest ajutor este numai pentru anul
acesta. Acum, dâca D-vâstră nu voițl să o
primiți, o voiti plăti efl, clei am luat an-
gajamentul.
   Voci. Ba o primim.
   D- Exarchu. Eti rog pe D. ministru ca
suma acâsta să se împartă la tâ-te liceele
și gimnasiele din țâră, căci nu numai la
Bârlad sunt băețl sflracL ei și la Botoșani
și îu alte părți.
   D. ministru do culte. Prea bine, se va
împărțil și la alte licee.
   D. I. Codrescu. D-lor, totalul acestei
cifre este de 10,000 franci; seătjându-se
2,000 franci pentru bursa nepotului lui
Lazăr , râmâne 8,000 franci pentru licee.
Pânâ acum în budgetul special era acâstă
cifră trecută a parte, și ea figurâsă îu bud-
get de mal mulțl ani. Comisiunea D-vâstră
a păstrat cifra cum exista. Noi v& rugăm
ca și D-vâstră să conservați denumirea
specială sub care este trecută acâstă sumă,
căci alt-fel se va da loc la srbitrari.fi.
   D. P. Ghica. Abusul sau râoa aplicate
a legel care s’a urmat penS acum nu pro-
bâsâ nimica contra bunelor resultate pe
care uă aplicare sinceră a legel mi le pâte
da. Eti v’aș ruga să bine-voițl a lua îu ve-
dere că aci nu are de loc a face cestiunea
internatelor; aci este vorba curat de aju-
târe la elevii esterni lipsiți da mitjlâee. ;
Ast-fel fiind, ett cred că, diu puntul de ve- j
dere al dreptățel, ar fi bine să se impara
acești 8,000 lei într’un mod just la tâte li- ■

ceele și gimnasiele unde nu vor fi inter-
nate, și să se dea elevilor deligențl.
   I). N. Fleva. Efl v’aș ruga să lăsațl nu-
mai 2,000 lei, âră restul de 8,000 să’I în-
trebuințați 11 alte servicie; căci dâca ar fi
să împărțițl acâstă sumă la tâte gimua-
siele și liceele din țâră , nu s’ar face nici
un ajutor. Și apoi mi se pare că e și ne-
drept a se da numai la un gimaașifl și la
altele nu. Osebit de acâsta, comunele, după
ce Statul le da gimnasie , să nu fie ele îu
stare a’șl aloca în budgetele lor nici mă-
car 3 safl 400 franci pentru cppil săraci ?
   Do aceea efl cred acâstă sumă de pri-
sos. Mal bine afectați cifra de 8,000 lei
pentru burse de sciiuțe și litere , manți-
nendu-se numai alocuțiunea de 2 000 lei
pentru nepotul lui Georgie Lazăr.
   Dâca s’ar admite ca Statul să plătâscă
pentru toți elevii sfiracl, ne-ar trebui sume
mari.
   Dâcă sunt elevi săraci îu comune , m-
muna aceea de unde sunt, să h vină îu a-
jutor, dâră nu tot Statul Să nu tot alerge
la Stat pentru asemenea ajutâre ntî isem-
nate. Dâca vom admite idea D-lul P. Ghi-
ca, atunci ne-ar trebui să prevedem în
budget un milion, safl 500.000 franci.
   In tot cașul însă adjutorul acesta trebue
repărțit egalemente la tâte scâlele secun-
dare din țâră.
   I). Colonel Ghergheli. Vâd ci meste
adjutâre nu se datt numai la elevii din li-
cee, ci și la elevii săraci din gimnasie.
Efi mS adreses la D. raportor, și'l rog, că
unul care este din localitate, să vină ală-
turi cu mine și să stârgă cuvâatul Bârlad,
fiind că licee și gimnasie nu există numai
în Bârlad, ci și în Botoșani, Crajova, etc.
De aceea cred că onor D. raportator se va
uni și va primi amendamentul prin care
se ijice ca să se dea adjutor la elevii să-
raci din gimnase și licee, fără internate,
în care cifră să intre și bursa de 2000 lei
acordată nepotului lui Lazăr și atunci
cred că nu va fi nimic de (Jis.
   D. N. Nicorescu. D-lor, în calitate de
representant al Bârladului, reclam de la a-
câstă Cameră să facă uă dreptate acestui
oraș.
   Să nu credeți că cifra de 2000/lei
cată în mod escepțional pen r’u liceul di
Bârlad este uă favâre; nu este de loc fa-
vâre. Scâlele din Bârlad afi uă destre par-
ticulară pe care nu o afl scâlele din alto
localități. Sunt mal mult de 30 aul de când
un venerabil cetățian Berlădian a lăsat
fonduri considerabile, spre a’șl dota scâ
lele diu Bârlad ; acesta este roposatul îr
Itru fericire Nicolae Roșea Codronu. Cu a-
cele fonduri, ’ml-aduc aminte, sunt acum
j25 ani că s’afi deschis scâlele primare
din Bârlad, când nu era în Mo’dova ase-
menea scâle; din acela fondujl s’a plătit
profesoiul de limba latină.
   Acele fonduri alo reposautulni Codrea-
■ nu afi intrat de mult timp în casa Statului.

576

MONITORUL OFlCiâL AL RoMAMEl

25 ianuarie (6 Februarie) 1877

Pentru acâstă considerațiune, de la înfiin-
țarea liceului din Bârlad , ca uă mâsură
de dreptate , s'a alocat cifra de 2000 lei
ca uă restituire a sumei deja încasată de
Stat, care revine din donațiuuea Codrânu-
lul și cu care sumă se subvenționâsă ele-
vii de la săraci licee. Nu puteți D-v. săîm-
părțițl acești bani la alte licee Voițl să
vâ ar6tațl generoși pentru Botoșani, Bacău
și pentru alte părți ? Faceț’o , dâcă aveți
1 . al: dâră pentru că nu aveți bani, nu es-
te un cuveni ca să luațl uă avere privată
a icelui liceu, nu este un curent ca acâs-
tă donațiune, care este intrată în casa Sta-
t I și । ire nu se pâte întrebuința la uă
ait destinațiune, să se pâtă răpi liceului
din Bârlad
   Ca uă cestiune de dreptate reclam de la
Cameră să respectese cifra de '2000 lei,
care în tot-d’a-una a fost trecută în bud-
get pentru subvențiunea elevilor de la
Berlad.
   D. F. Ghica. Sunt uă sumă de distric-
te pnde sunt asemenea donațiunl.
   D. I. . Codrescu. ’MI pare râti că din
icestă cifră s’a putut face uă cestiune per-
onală, că pote ca deputat al colegiului
II de Bârlad, m’aș fi îngrijit a pune în
•udgetu ce-va pentru chivernisirea ele-
vilor de la liceul din Bârlad. Se încâlă
D-nii cari cred ast-fel. Acestă cifră nu
este de a<)i în budget, ci de când s’a înfi-
ințat liceul, pentru că fundatorul prinei-
nal al liceului este Codrânu, care a făcut
lă donațiune. și acestă avere a intrat în
sasa Statului.
   Ca ce-va în memoria acestui reposat, ca
uă rescumperare pentru averea ce a dat și
care a intrat în casa Statului, s’a alocat a-
câstă cifră ca adjutâre pe la elevii săraci
lin Bârlad , localitate unde s’a născut și
a murit Codrânu.
   El bine, nu cred că de la asemenea înal-
,e considerațiunl, pentru cari se pune a-
câstă cifră în budget, veți reduce acâsta
1b uă cestiune personală. Las acâsta la a-
preciarea D-vâstră.
   - Se pune la vot închiderea discuțiu-
nei și se primesce.
   - Se puue la vot cifra din budget și
ne primesce.
   Paragraful burselor din fondul Poteca
se adoptă fără discuțiune.
   D. președinte. D. Climescu are cuvân-
tul în cestiune personală.
   D. C. Climescu. OnorD. Mărgăritescu,
cu ocasiunea votărel stipendiilor, și mal
u semă a stipendiilor pentru studenții de
la facultățile de litere și filosofiă din Bu-
curesci și Iași, pe lângă altele multe, a a-
tins și cestiunea de deputății profesori.
   Voci. Acâta nu este cestiune personală.
   1). Climescu. D-le președinte, sunt pro-
esor la facultatea din Iași și sunt și de-
putat, ast-fel am fost atins personal; cred
că acâsta constitue uă cestiune personală.
Nu numai că D. Mărgăritescu a <Jis cu-'

ANUNCIURl MINISTERIALE

    MINISTERUL DE INTERNE.
D. prefect al județului Râmuicu-Săr<«t,


vântul de profesorl-deputațl, dâră a avut
și aprobațiuuea Camerei, aplaudându’l. D-v.
înțelegeți delicata posițiune în care mă
aflu eii și ași fi dorit ca lucul să se fi re
solvat chiar de la început când s’afi veri-
ficat titlurile; mâ asceptam ca acâsta atunci
să se fi făcut atunci, dâră nu s’a făcut. Efi
când am primit să fiu deputat, ’mî am fă-
cut esamiuul în consciință, dâcă pot fi de-
putat safi nu și am găsit că pot; D-v. însă
sunteți suverani, puteți dice alt-fel. Acum
fiind că a venit cestiunea înaintea Camerei,
prin aplausele care s’afi dat la cuvintele
D-lul Mărgăritescu, posițiunea mea înain-
tea D-v. este delicată, și am onârea a de-
clara că nu mal pot lua parte la lucrările
Camerei, până când nu veți da un vot es-
pres asupra acestui punct. Votul ’l veți
putea da s’afi imediat sau în altă ocasiune;
până atunci însă nu voiu mal lua pe^e la
discuțiune, (murmure).
   Ve rog, D-le președinte, să luațl act de
declarațiunea mea, că nu mal iaii parte la
lucrările Camerei, până când Camera nu
se va pronunța asupra acestei cestiunl.
   D. președinte. Efi nu eram în Cameră
și nu scifi de ce să se pronunțe Camera,
căci nu escl numai D-ta profesor în Came-
ră, sunt și alții. Nu scifi ce să pui la vot.
   D. D. Prunca. Pâte se facăuă cestiune
personală și agentul nostru de la Paris, și
sunt mulțl de aceștia....
   D. D. Leca. Să trecem ia ordinea cjiiel-
Astă-dl D. Pruncu a anunțat uă interpela-
re tocmai pentru profesorii deputațl. Cu
ocasiunea acelei interpelări....
   D. D. Prnncu. Cer cuvântai ca să res-
pund că n’am anunțat nici uă interpelare
în privința acâsta. Efi am anunțat interpe-
lare pentru prefectul de Vaslui; nu sciti
dâca și D-lul este profesor.
   D. D. Leca. Atunci ’mi retrag cuvântul,
așa mi s’a spus; însă fiind că D. Pruncu
nu face acâstă interpelare asupra profeso-
rilor deputațl, o fac eti anunțând D-luIjmi-
nistru al instrucțiunel publice uă inter-
pelare asupra posițiune! profesorilor de-
putațl, și advocaților deputațl tutulor....
(ilaritate). Dâră acum să trecem la ordinea
dilei.
   D. președinte. Vom trece la ordinea
dilei, și D. ministru va răspunde peste 3
ijile la interpelarea D-tale.
   — Se dă citire art. 28. Bursele eleve-
lor de la scâlă de bele arte 6,000, și ne
cerând nimeni cuvântul, se puue la vot și
se adoptă.
   Se citesce art. 29 pentru căutarea și
publicarea documentelor istorice române,
150,000 lei.                  (Va urma.)

înseiințâsă, prin raportul No. 387 , că a-
cum cinci aul, locuitorul Macovel Cojoca-
i ii, dând îu serviciul D-lul Năstase Bucu-
rescânu, din orașul Râmuicu-Sărat, un co-
pil al sâfi, anume Nicolae. de ani 8 , sta-
tura de midloc, facia smâdă, ochii negrii,
pârul negru, nasul, gura potrivite, a dis-
părut pe dată, fără ca pânâ astă-dl să se
scie unde se găsesce, dupâ tâte cercetări-
le făcute de părintele copilului și chiar
de stăpânul său.
   Sunt ivitate autoritățile administrative
și comunale să ia măsurile cuvenite, pen-
tru aflarea acelui copil și înaintarea la pă-
rinții sâl.                  No. 962.
   Direcția generală a telegrafelor și
                poștelor.
   Se publică, 'spre cunoscința D-lor ama-
tori, că, în dioa de 4 Februariu 1877, o-
rele 12—2 p. m., se va ține licitațiune în
pretoriul prefecturel Vaslui, pentru vân-
dârea a șâse scaune și trei scări de lemn,
objecte vechi de la oficiul telegrafo-pos-
tal Vaslui.
   No. 1,327.    ? 1878, lanuariii 21.



MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRU
           ȚIUNEI PUBLICE.
   Pentru ocuparea în mod provisor, con-
form legel, a catedrei de dreptul civil anul
I, de la facultatea juridică a universitățel
din Bucuresci, devenită vacantă prin înce-
tarea din viață a titularului el G. Costa-
Foru, ministerul, aurind pe consiliul per-
manent al instrucțiunel, publică concurs
pe dioa de 20 Iunie 1877.
   Concursul se va ține, conform prescrip-
țiunilor lege! instrucțiunel, dinaintea ju-
riului esaminator ce se va institui la timp,
la universitatea din Iași.
   No. 12,226.     1876 Decembre 23.
(5-3 la 5 dile;



MINISTERUL AGR1CULTUREI, COME.
   CIULU1 ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE.
   Se scâte îu licitațiune vâmjLârea materi-
alelor remase din stricarea vechilor po-
duri după Tecucelul noii și vechiu din dis-
trictul Tecuci, coprins în estimația înse-
rată mal jos.
   Licitațiunea se va ținea atât ia acest
minister cât și la prefectura județului Te-
cuci, în dioa de 12 Februarifi 1877, pen-
tru care finit, concurențil se vor presența
cu oferte în regulă, la orele 4 p. m , fiind
admisă și licitațiunea orală , însă numai
între ofertatoriI care vor depune ca garan-
ție provisorie suma de 20 lei.
   Licitațiunea va fi definitivă numai după
aprobarea el de minister.
   No. 632.        1877, lanuariii 21.
(12 Febr.)

25 lauu ; ie (6 Febriu.xe) 1877

>:ufllW«l)LOHClAL a. H’AA Eî

ESTIMATIE
enmării wcm prev&lută din stricarea vechilor poduri de pe Tc'ucelj
vechii și noi.

însemnarea pieselor lemnăriei.




Pari de stejar.................
Idem de stejar și ulm..............
Lemne rotunde de ștejar ....
Pari de brad.......................
■ \ „ Ștejar....................
Bucăți lemnărie veche de ștejar de
   • ferite mărimi...................
Total ₍ ...............

Socotind metrul cub cu 5.00 lei, prețul curent a lemnului de foc, vom avea
  15.434X5.00—77,17 lei.



MINISTERUL FINANCELOR

•Casieria generală Ilfov.

   ae publică spre generală cunoscință că,
i dioa de 29 ale eureptei, la ora 1 p. m.,
e va țiie licitație în localul acestei casie-
il, pentru vâmjârea a 35 scrisuri fonciare
jrale, în valâre de lei 4,500, cu condiți-
ue ca persâna asupra căreea se va adju-
■ eca, va fi dator ca, în termen de 24 ore,
e la data aprobărel licitațiune! de către
omnii administratori ai domenielor, să
~erse valârea acelor efecte în raportul cu
rețul ce se va prinde pe ele.
   Nimeni nu pâte concura fără a depune
garanție de 10 °/₀ din valârea nominală a
efectelor
   No. 472.          1877, Ianuarie 20,

Casieria generoa județului Teleorman.

   Pentru tjioa de 30 curent, urmând a se
vinde prin licitație publică în localul a-
cestel casierii, și prin patja formelor le-
ale, 30 chile mari porumb, averea arenda-
ului moșiei Statului Plopi, secuestrată
prin legea urmărirel, pentru plata arendi
acel moșii
   Casieria publică despre acâsta, spre cu-
noscința generală a doritorilor.
   No. 428.          ¹877, lanuaritt 18.

Casieria generală Râmnicu-Sărat.
  Fiind că în ijioa de 12 lanuariu curent,
nu s’a presentat nici un amator, pentru a
cumpăra productele secuestrate notate mal
jos; pentru neplata de arenei de moșii, se
pune din noii în vendere pentru dioa de 28
[anuariă curent, de la orele 11 diminâța,
în localul acestei casierii, însă
  I)   . 400 chile porumb, aflai p roșia
Qherghâsa;




o . | dimensii reduse. Cuburi,
rtv cs ---------—---—---—-- ------ ---

“ s       CD        o                
.2 g s    s         s          <D    
                    1 w  £           
c.                  O           ■ h *
• w  p    xe         £      ce O     
© c3                     Ph      E-  
z                                    
42   5.00 0.15      0.12 3.780       
210  2.30 0.10      0.10 4.830       
10   4.50 diam.---  0.15 0.800       
j' 8 2.50 diam.---  0.25 0.984       
o- ? 2.50 diam. --- 0.20 0.550       
40     cu aând în total  4.690       
---  ---  I ---      --- ---   15.434

  II)   . 80 chile grâh și 155 % chile po-
rumb aflat pe moșia Movila-Spătaru, și
  III)  . 462 chile porumb, din produsul mo-
șiei Bogza și Hîria, aflat la moșia Retesațil.
   Se publică spre sciința amatorilor ca,
în citata <)i. să se presinte la casierie cu
garanțiile cerute de lege, spre a concura.
   No. 289,          1877, Ianuarie 18.

Administrația domenielor și pădurilor
                  Statului.

   Se publică spre cunoscința D-lor aren-
dași, carî, după art. 71 din condițiunile
generale de arendare a moșialor Statului,
pe periodul 1876—1886, sunt obligați a
face planul economic al moșiei lor, că con-
dițiile admise de administrațiune pentru
îndeplinirea acestor obligațiuni, sunt cele
următâre:

Condițiunî pentru rediearea în planuri e«ono-
   miee a proprietăților Statului.
   Art. 1. Planurile economice pentru pro-
prietățile Statului, precum și acelea la
cari sunt obligați D-nii arendași ai Statu-
lui, conform art. 57 din condițiunile dea-
rendare pe periodul 1876—1886, se vor
efectua de ingineri români titulari recu-
noscuțl de tribunale și de administrația
domenielor.
   Art. 2. Planurile economice vor avea de
objecte descrierea și projecțiunea pe plan
cu esactitate a topografiei terenului pro-
pietățel cu tâte detaliurile sâle.
   Operația teenică se va compune din tri-
angulația generală a proprietăței și din
rădicarea detaită a planurilor economice.
Triangulațiunea se va face numai pentru
planurile economice a proprietăților mai
mari de 1,000 pogâne, âră cele m al mari,
lucrarea se va efectua cu planșeta.
   Art. 3, Intre punctele triangulate s e vor
coprinde tâte punctele unghiulari ale ho
tarelor proprietăței.


   Alt. 4. Plannl toț ografic va representa
cu esactitate puneți le de hotare cu numi
rile lor despre tub vecinătățile, precum
și tâte detaliurile topografice adică : pă-
durile, islasurile, 1 icurile, cultivabile și
necultmbile, bălțile, locurile, heleștaele
zăgazurile, rîurile, podurile, mătcile vă-
ile. dâlurile, drumurile, lacurile, locurile
supuse inundațiunilor. fânețelo, viile gră-
dinile și orl-ce alto plantațiunl; mori
sau orl-ce alte stabilimente; terenurile
și clădirile propriei iții din delimitarea
locuitorilor precum și părțile de teren în
eontestațiune și terenurile posedate de alte
persâne eu embatic s iu alte drepturi în
întrul proprietății S'atului, pământurile
delimitate locuitorilor și vatra satatulul.
   La proprietățile ce v ir coprinde păduri,
inginerul va scâte pla iu topografic a pă-
dure! cu tâte poenile, drumurile și cursu-
rile de apă, eră perimetrul pădurel’l va
ficsa prin moșorâe făci te la 200 stânjeni
unul de altul.
   Art 5. MSsurătârea ; e va face cu me-
tiul legal al Franciei, în conformitate eu
le ea promulgată la 15 Septembre 1864,
și rcara ee se va între uința pentru for-
ma. ea planului va fi de ’/iocoo- ^ră supra-
feței se vor arăta în heciare și în pogâne
safi ’ălcl, având uă sear în metri și alta
în st.'njenl.
   Raportul metrului către stânjeni va fi 1
stânje i~1,962 m.
   Art. 6. Toleranța admisă va fi de 15 se-
cunde 1 entru observarea nghiurilor din
tre laturi și 1 la 1,000 pmtru lungime.
   Art. 7 După rădicarea planului topo-
grafic precum se arată mat sus, se va face
pe facia 'pământului pla tul economic al
proprietății cultivabile, îu părțind pămân-
tul în tarlale saîî lanuri d tpă disposițiile
culturel locale consultân luse într’acâsta
arendașul atât pentru direcțiunea lanurilor
cât și felul culturel.
   La colțurili fîe-căruia lanu se va pune
câte un stâlp i umerotat,
   Art. 8. Operațiunile trigonometrice vor
coprinde : calculul triunghiular, registrul
observațiunelor unghiurilor; calculul la-
turilor lameridiana și perpendiculara, cai-
sului suprafeței, un caneva:. trigonometric.
Meredina se va determina prin una din
metodele cunoscute.
   Art. 9. Uă tabelă esplicaiivă aședatăp*
uă margine a planului va indica semnele
și culorile întrebuințate în descrierea to-
pografică a detaliuri’or și lanurilor din
care fac parte, numerulațiunea și întinde-
rea divisiunilor, suprafaci’. pădurilor a
apelor, a drumurilor, sp cificarea și întin-
derea locurilor cultivabile și necultiva-
bile, suprafacia delimitări sătenilor și a
terenurilor reservate proprietăței în deli-
mitare precum și a locuriler călcate de că-
tre vecini.
   Inginerul operator va mal adăoga uă
tabelă în care va înscrie:

_ ianuarie (6 Februarie) 1*77

   Mb

  a)    Numărul locuitorilor ce se găsesc pe
moșie, numărul vitelor de muncă de care
dispun precum și a vitelor mărunte în mod
aproximativ.
  b)    Maximum și mini, mm cuantumul po-
;6nt lor ce obieinuesce un locuitor a cul-
tiva.
. c) Plantele ce se cultivă mal cu deo-
sebire în localitate.
  d)    Distanța aproximativă a satelor sati
cătunelor ce se află împrejurul acelei pro-
prietăți, cu populațiunea lor, precum și
n mărul mediii de familii de la alte moșii
ce se învecinesc.
  e)    Aprecierea în scurt a învoelilor o-
bicinuite de locuitori în localitate.
  f)    Produce ea metjie anuală pe pogon
sau falce a diferitelor specii de culturi
obicinuite în localitate.
  9) Distanța de la orașele și locurile de
târg cele mal apropiate cu cari se află în
relațiunl, și de la gara calei ferate celei
mai apropiate
   h) Punctele principale pe unde se face
esportul productelor, din localitate cu dis-
tanța lor aproximativă, și cu mijlâcele de
comunicațiune.
   1) Descrierea și venitul diferitelor sta-
bilimente din localitate și a ecaretelor
proprietăței.
   Art. 10. Planul topografic se va face în
două esemplare legate în tocuri de piele,
din care unul va coprinde accidentele na-
turale represintate prin hașuri, âră cel alt
va represinta accidentele prin curbe de ni-
vel aproximative. Pe lângă aceste două
esemplare, inginerul va mai da și uă schiță
cu tdte vecinătățile pe pânză transparentă.
   Art. 11. Inginerul terminând operațiu-
nea din facia locului, va încheia proces-
verbal sub-semnat de primăria locală și
de arendașul proprietăței despre termi-
narea operațiunel, dând în conservare D-lor
arendași, primari și pașnici de hotare tdte
moșorâele cu stâlpi așezați atât pe peri-
metrul moșiei și a pădurilor, precum și
moșorâele cu stâlpi din capul tarlalelor,
cu brasdele trase din punct în punct, pri-
mind uă chitanță afirmativă de tdte opera-
țiunile efectuate pe care o va depune de
uă dată cu planurile.
   Art. 12. Inginerul va depune, spre con-
firmare și verificare la administrațiunea
domenielor Statului, esemplarele de pla-
nuri artitate mai sus precum și chitanța
menționată mai sus; arătând tot-d’uă-dată
și domiciliul său
   Art. 13. Administrațiunea prin inginerii
săi va verifica lucrarea în termen de trei
luni de la primirea ei. Se va esclude lu-
nele de erna de la 1 Noembre la 1 Aprilie.
Dâca îu acest termen verificarea nu se va
face, planul se va considera ca admis de
drept
   Administrația domenielor, în cas când
planurile sunt admise, se va înainta în-
dată un esemplar în conservarea D lui a-

   •lONHUKbl. (Ir MAL AL KUciAMhl

rendașal proprietăței, făcând tot-d’uă-dată
cunoscut că planurile ati fost admise și a-
rendașul a îndeplinit sarcina prevădută în
contractul de arendare.
   La cas contrariu administrația dome-
uielor va înapoia D-luI arendaș ambele pla-
nuri, motivând amărunt neajunsurile cari
s’a găsit și cerând îndreptarea lor în li-
mita condițiuuilor acestui formular.
   Art. 14. Pentru delimitarea punctelor de
hotare ale proprietăței ce se ridică în plan,
inginerul operator pe lângă informațiunile
luate de la D. arendaș și pașnici de ho-
tare, va cere de la administrațiunea do-
menielor a’l procura esplicațiunile nece-
sare care i se vor da mai târziu în termen
de 4 luni de dile de la data corerei ce va
face administrațiunel.

   — Fiind că cumpărătorii moșiilor, parte
din RădăcinescI și Benescl, ambele din
județul Tecuciii, ati achitat rata de 1 Iulie
1876, ee datora, administrațiunea publică
spre cunoscința generală, că aceste moșii
nu se mal revând pe comptul D-lor cum-
părători, în <jioa de 10 Martie 1877, și
prin urmare se vor considera ca escluse
din publicațiunea nâstră, No. 34,747, în-
serată în Monitorul oficial, No. 3, din
anu corent.
   No. 1,671         1877, Ianuarie 21.

   — Pentru motiv că actualul arendaș al
moșiei Civesci și Bădilița, din județul Su-
ceva, pe periodul 1876—1886, n’a com-
plectat garanția definitivă, în termenul
prevădut de regulamentul de licitațiunl,
care a espirat la 15 Ianuarie 1877.
   Administrațiunea a decis scâterea în
rearendare a espusel moșii, pe restul indi-
catului period, cu condițiunile și regula-
mentul înserate în Monitorul oficial No.
130 și 163 din 1875 fixând d.ioa de lici-
tațiune pentru dd°a de 9 al⁰ viitârei luni
Februarie, ora 2 din qj, care se va efectua
îu localul prefecturei dlisulul județ.
   Se publică dâră acâsta spre cunoscința
persanelor ce ar dori a lua în rearendare
menționata moșie, pentru a se presenta la
concurență îu localul mal sus arătat și la
(Jioâ defiptă, însoțiți fiind de garanția pro-
visorie cerută de regulam^uiul de iicita-
țiunl. care va fi în ' dâre de lei 2,775, a
patra parte adică diu arenda anuală a mo-
șiei, care este de lei 11,100.
   No. 1,664.        1876, Ianuarie 21.

      Find că cumpărătorii bunurilor no-
tate în tabloul de mal jos, vândute în vir-
tutea legel din 31 Martie 1868, pânâ în
preseut n’ati achitat rata de 1 Iulie 1876,
(și unii chiar mal multe rate). Administra-
țiunea, în temeiul art. 21 din lege și 90
din regulament, luând și avisul comitetu-
lui, publică revinderea acestor bunuri pe
comptul D-lor,în rjioa de 28Aprilie 1877,
la ora 12 din rji, în central Craiova, localul


prefecturei, și invită pe D-nil amatori a
se presinta pregătiți de garanții în regulă
spre a putea concura, cunoscând că. con-
dițiunile cu cari se vând aceste bunuri
sunt cele prevăzut⁰ de art. 49, lit. a, b, c
d și e din regulamentul legel de la 31
Martie 1868.

Tablou de bunurile Statului ce se vor revinde
  pe comptul cumpărătorilor, p»ntrn neachitarea
  ratelor, în dioa de 28 Aprilie 1877, la 12 ore
  în centrul Craiova, localul prefecturei.

Județul Doljiu.
  1.   Moșia Craeovîța sau Cernelile, ca la
1,000 pogâne, din comuna Cernelile, plasa
Ocolul, pendinte de monastirea Horez
vândută D-luI Pera Opran, cu lei 350,OOv.
  2.   Moșia Cârciâia ca de 90 pogâne, din
comuna Malu-Mare, plasa Ocolu, pendinte
de monastirea Jitia, vândută D-lor frați
CoșovenI, cu lei 30,100.
  3.   Moșia Tâscu, din comuna Secuiu,
plasa Ocolu, ca de 690 pogâne, pendin
de monastirea Zlătari, vândută D-lor frați
Petre, Nicolae și Andrei Guran cu lei
227,050.
  4.   Moșia Urzica-Mare parte din BuhanI,
ea de 1,300 pogâne, din comuna Urzica-
Mare, pendinte de episâopia Râmnicu, vân-
dută D-lor Amza Protopopeseu și I. Ver-
voreanu, cu lei 391,100.
  5.   Moșia Văluța sati Cârpenieu, ca de
330 pogâne, din comuna Miria-Birnici,
pendinte de monastirea Jitia, vândută D-lui
Scarlat Paris, cu lei 80,500.
  6.   Moșia Fărcășeanca, ca 44 pogâne,
din comuna Dobresci, pendinte de episco-
pia Râmnicu, vândută D-lor Ștefan Chir-
cioiu, Marin Mazîlu, Anghel Vasile și
Gheorghe Vasile, cu lei 220,100

Județul Mehedinți.
  7.    Moșia Isvorul Bâzei, ca 270 pogâne,
din comuna Isvorul Bîrzel, pendinte de
monastirea Tismana, vândută D-lui Gr
Niculescu, Cu lei 100,000.
  8.   Moșia Steicu, parte din proprietatea
Cătunu, ca de 96 pogâne, din comuna Că-
tunele, pendinte de mitropolie, vândută
D-lui Mihail Steicânu, cu lei 65,000.
  9.    Moșia Stignița, partea ce aparținea
monastirel Bistrița și episcopiei Râmnicu,
ca de 1,230 pogâne din comuna Stignița,
vândută D-luI D. Burileanu, cu lei 281,000.
  10.    Trupul Sipolu, din moșia Apa-Nâ-
gră, ca de 170 pogâne, din comuna Ponâ-
rele, pendinte de schitul Baia-de-Aramă,
vândutăD-luILuță Popescu, cu lei 12,200.
  11.    Trupul Tarnița, din moșia Apa-Nâ-
gră, ca de 116 pogâ din comuna Bala-
de Aramă, pendinte de schitul Baia-de-
Aramă, vândută D-luI I. Hergot, cu lei
10,000.
  12.    Moșia Cacoți, partea Statului, ea 484
pogâne, din comuna Cacoți, plasa Ocolu-
lui, pendinte de monastirea Bistrița vân-
dută D lui N. Gheorghiu, cu lei 113,000.

2!> Ianuarie (6 Februa.*e) 1877

ÎONITORUL OFICIAL AL R("',V'EÎ

Județul Romanafi.
  13.    Moșia Mirila . ca 650 pcgâ^ , din
cc muna LeotescI, pendinte de schitul Ma-
mu, vendută domnului Gheorghe Chițu cu
leî 210.100.
  14.    Moșia Colibașu , ca la 1,600 pogâ-
ne, din comuna Colibașu , plasa Oltu-de-
Sus pendinte de schitul D’un-Lemn, ven-
dută D-lul C. Târnoveanu eu lei 251.100.
  15.    Moșia Koșieni, trup de lângă Do-
breni ca 150 pogâne în comuna Dobreni,
p.ndinte de monastirea Brîncoveni, vân-
dută D-lul Marin Dobrescu cu leî 60,110.
  16.    Moșia Balșu s’afi Gorganaiu, ca de
562 pogâne, din comuna Balșu, pendinte
de episcopiea llâmnicu, vândută D-lul E-
liodor Vergatti cu lei 140,010.
  17.    Moșia Mirilița, trup separat al mo-
.’il DranovSțu , ca de 51 pogâne , din co-
muna Balșu, pendinte de monastirea Bis-
   ța, vendutăD-luI Marin Christ, Popescu
cu Iei 11,730.
  18.    Moșia Vălsănesci safi Butoiul, ca
de 400 pogâne , din comuna Pîrscoveni,
pendinte de monastirea Butoiu , vendută
D-lul Petre Hagiopolu cu lei 154,800.
  18.    Moșia Ungureni, ca 906 pogâne ,
din comuna Ungureni, pendinte de schi-
tul D’un-Lemn , vândută D-lul Vasile Pi-
șacov cu lei 250,000.
  20.    Moșia Mamura, ca 200 pogâne, din
comuna Runcu, pendinte de episcopia
Râmnicu , vândută D-lui Nicolae Mihail
cu lei 42,610, 7?.
  21    MoșiĂ Silișteni sau Băleasca, fără
trupul Horezu, ca 450 pogâne, din comu-
na Băleasca, pendinte de monastirea Brân-
coveni, vendută D-lui Anton 0. Brăiloiu
cu lei 130,050.
Județul Vâlcea.
  22.    Moșia Folesci-de-Jos, ea 723 pogâ-
ne, din comuna Folesci-de-Jos, pendinte
de monastirea Horezu, vendută D-lui Hris-
tea Boicescu cu lei 151,200.
  23.    Moșia Inătesci, ca 277 pogâue, din
comuna Inătesci, plasa Ocolul, pendinte
de monastirea Cozia, vendută D-lul P. 0-
lănescu cu lei 68,350.
  24.    Moșia Ulicioiu, ca 200 pogâne, din
comuna Bălcesci, plasa Oltețu-de-Jos
pendinte de monastirea Căluiu, vendută
D-lul Alexe Pazu cu lei 34 100.
  25.    Moșia Risipitii, ca 539 pogâne, din
comuna Locusteui, plasa Oltețu-de-Jos ,
pendinte de episcopia Râmnicu , vândută
D-lul 0. N. Oteteleșanu cu lei 46,100.
  26-    Moșia Milesci, ca 812 pogâne, din
comuna Făuresci-de-Jos, pendinte de mo-
nastirea Zlătari, vândută D-loi I Crăpă-
toreanu cu lei 91 000.
Județul Gorjiu.
  27.    Moșia Pârâul, ca 2043 pogâne, din
comuna Călcesci, plaiul Vâlcana, pendin-
te de monastirea Tismana, vândută D Iul
Rafail Hagiadi cu lei 193,250-

  28.   Moșia Ceaurul-Carbesci, ca 1,200
pogâne, din comuna Ceaurul-Cârbesci ,
pendinte de monastirea Tismana, vândută
D-lul Constantin N. Mihail cui.288 000.
  29.   Moșia Bobul sau Dermocu , ea de
1628 pogâne, din com na Bobu, pendin-
te de monastirea Tismana , vândută D-lul
P. Măinescusi Nicolae Mihail cu 207 000
lei.


   — Comitetul, în ședința de Ia 14 De-
cembre 1876 , încuviințând a se vinde,
conform legel, din 22 Februarie 1873, bu-
nurile coprinse în tabloul următor, admi-
nistrațiunea publică spre generala eunos-
cință, că licitațiunea se va ține în dlioa de
28 Aprilie 1877 , la orele 12 din di, îu
centrul Crajova, localul prefecturel Doljifl
și pe la prefecturile respective, când dom-
nii amatori, urmâră a se presanta pregă-
tiți de garanții în regulă.

TabW. de bunurile Statului CC A OU
  vinde , conform legel din 22 Februarie
  1873, prin licitație, publică în dioa de
  28 Aprilie 1877, la orele 12 din di ,
  în centrul Crajova , localul prefecturel
  Doljiu și pe la prefecturile respective.
Districtul Gorjiu.
   V Șase-^ecl stânjeni moșie în hotarul
Tetila, pendinte de schitul Lainici, în în-
tindere ca de 82 pogâue, din care 8 ară-
tură, 17 livede de fen,.19 islas și 38 crâng,
evaluată cu lei 3425, garanție este de lei
571.
  2.   Trel-cJecI și trei stânjeni moșie , în
comuna Cârțiu, pendinte de schitul Lăi-
nici, în întindere ca de 21 pogâne, 1,207
stânjeni, din care arătură. 9”°/₁M₆,
pădure, 1 ³⁸,/i29o vi® ?’ I¹⁵⁶/i2₉₆ livede de
pruni, evaluată cu lei 2,785 , garanție lei
465.
  3.   Via cu obrația el, din comuna Strâm-
ba, disă și a monastirel, situată în Dealu-
Văel-Meilor, fostă a schitului Strâmba, în
întindere ca de 3 pogâne, 298 stânjeni, e-
valuată lei 260, garanție provisorie 1. 44.
  4.   Uă silisce cu casa după dânsa din
Târgu-Jiulul, locuită deFlârea desrobită,
pendinte de schitul Lainici, având supra
facia totală ca 299 stânjeni, evaluată lei
310, garanție provisorie lei 52.
  5.   Uă silisce din Târgu-Jiului, lângă
pârâul Hodeuăn, despărțită acum prin șo-
sea în două părți, una în lungime ca 26
stânjeni și cea altă de 220 stânjeni, eva-
luată cu lei 3 0.
Districtul Romanafi.
  6.   Via numită a monastirel Hotărani
din comuna Hotărani, fostă a acestei mo-
nastirl, în întindere ca de 4 pogâne și 8
prăjini, evaluată cu lei 345.
  7.   Via cu obrația ei Brâncovenâsca, din
comuna Cocoresci, despre sat, fostă a mo-

nastir>j! Brâncoveni , în întindere ca de 8
pogâne și 13 prăjini, având împrejmuire
cu gard, evaluată lei 6214 garanție pro-
visorie cu lei 1061.

  8.    Via cu obrația ei numită a monasti
reî Dintr’un-Lemn, din comuna Cocăresci,
despre sat, fostă a schitului D’un-Lemn,
în întindere ca 11 pogâne și 1 prăjină, a-
vând uă casă cu 2 camere uă casă pentru
buțl, 2 șopruri și 1 lin, evaluată cu 7403
lei, garanție provisorie lei 1234.
  9.    Via cu obrația el numită a monasti-
rel Maniu, în comuna Cocăresci Dealul
lui Coman , fostă a monastirel Maniu . în
întindere ca 4 pogâne, evaluată lei 2500
garanție provisorie este de lei 435.
  10.    Via numită a m mastirel Hotărani
din comuna Caracal, fostă a monastirel
Hotărani, împărțită în 9 loturi, ca de 8 %
stânjeni facia, fie-care adică :
 1.  Lotu de 8 ț/î stj., evaluat lui 288.35
 2.  „                        n 288.35
  $ n n n                 n    n 3l>
  4/ „    „  „    „       „    „ 288.35
 5.  „   „  „    „       „    „ 288,35
 6-  , „         :            „ 288 35
 7:  „ „ „ ᵣ ,                  288.35
 8.  „ ᵣ • ᵣ                  . 288,35
 9-  „ „ „       ,       ,    , 288,35
Districtul Vâlcea.

  11.    Un heleșteu ca de 111 stânjeni lun-
gul și 28 șt jumătate latu , având puțin
pește, în comuna Râmnicu . fost al epls
copiei Râmnicu, evaluată lei 372
  12.    Locurile de la heleștefl ca 26 pogâ-
ne, în comuna Râmnicu, foste ale episco-
piei hâmuicu , evaluată cu lei 5400 ga-
ranție provisorie este de lei 900.
  13.    Locurile de la Movila Neamțului
peste rîu, în comuna Râmnicu , ca 24 și
jumfitate pogâne, foste ileepisco; iei Râm
nicu, evaluate lei 5083, garanție proviso-
rie este de lei 848.
  14.    Locurile de la Crucea-Mișeilor, ca
11 pogâne, în comuna Râmnicu, evaluate
Iei 2283 , garanție provisorie este de lei
361.
  15.    Locurile ce dafi cu capul în șosea,
ca 5 pogâne în comuna Râmnicu teste
ale episcopiei Râmnicu evaluatei cu lei
1040, garanție provisorie este de lei 174.
  16.    Locurile de la poștă, ca 2 pogâne ,
în comuna Râmnicu , foste ale episcopiei
Kâmnicu, evaluate lei 415 , garanție pro-
visorie este de lei 70.
  17.    Locurile de la Nae Apostolescu și
Costache Gocnleseu la salcie ca 16 și un
sfert pogâne , în comuna Râmuicu foste
ale episcopiei Râmnicu, evaluate lei 3372
garanție pn,-visorie este de lei 562.
  18    Locurile de lângă grădina lui Nae
Apostolescu ca un pogon și jumătate, în
comuna Râmnicu, foste ale episcopiei Râm
nicu, evaluate lei 330. garanție lei 55.
  19.     Locurile ce dafi cu capul în ale lui
: Gr. Davidescu , ca 9 pogâne și un sfert

580

MONITORUL >'F! 3IAL ROMÂNIE¹

25 nutiarie (6 F6uiuario)18’i ।

in comuna Râmnicu foste ale episcopiei
Eâmnicu, evaluate lei 1930, garanția pro-
visorie este de lei 322.
  20.   Locurile de la Bivolari ca 13 po-
gâne și trei sferturi, în corn ina Râmnicu,
foste ale episcopiei Râmnicu, evaluate cu
lei 2854, garanția provisorie este de lei
476

  21.     Locurile din Țigănie în jos în ni-
sip, ca 40 pogâne și trei sferturi, în co-
muna Râmnicu, foste ale episcopiei Râm-
nicu, evaluate cu lei 3456, garanția pro-
visorie este de lei 1410.
  22.    Locul numit Dealul-Capelei, ca 77
pogâne, în comuna Râmnicu, fost al epis-

copiei Râmn^u, evaluat lei 3273, garan-
ția provisorie este de lei 546.
  23.    Cureaoa din CrețenI, ca 50 pogâne.
din care ca 46 pădure, în comuna CrețenI,
plasa Oltului, fost al episcopiei Râmnicu,
evaluat lei 7475, garanția provisorie este
de lei 1246.
  No. 34,757.       1876 Decerni. 22.

MINISTERUL DE FINANCE
SERVICIUL TIMBRULUI, ÎNREGISTRAI SI TAXELOR DIVERSE
   Urmând i se pune în circulațiune nouile timbre mobile
pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani, 20 bani și
25 bani, confecționate în teră, ministerul aduce acesta la cu-
noscința atât a autorităților chemate a concurge la aplica-
ti un ea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi-
cului, cu deslușire că, mai sus aretatele timbre sunt tot în
forma celor ce sunt astă-di în circulațiune, variind num°i
în cea ce privesce colorile cari sunt cele următore:
   Cele de 5 bani de colore verde, cele de 10 bani de cohk~
galbenă deschis, cele de 15 bani de culore albastră deschis, cele de
20 bani de colore argintie și cele de 25 bani de colore ro-
șie deschis.
*
   Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscință publică că, ori cine
posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula-
țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca-
ute a le întrebuința pene Ia 15 Martie anul curent; eră
după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar
mai poseda asemenea timbre, să se presipte cu densele pane
în diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al
i udețului unde se află cu locuința și să ceră preschimba-
rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui.
   De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres-
chimbare numai sunt primite și ori ce timbre diu cele ve-
chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor
considera anulate și Iară nici uă valdre.
   No. 540                                   1877, ianuarie j
  — ——-»|W r—«u.i ,1 ,| - TTr-mrw—■■.rtf n ■■■. VL-nu J.UIHW- . nr - 11 m ti ■ r- .  । *>w**w*—— » —" ■ * ' '
IMPRIMERIA STATULUI                           DIRECTOR N. T ORAȘAN

        SE Pi 1MENT LA M< JNlTOn L L (> LI < J AI >

                           —'«W--'—---

/UBL1UAI1UN1 0MO1ALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI

ANUNOIURI JUDICIARE

stui tribunal, sub No. 84, s a amânat pen-
tru dioa de 15 Februarie viitor , orele 10
diminâță, vemjârea prin licitație în preto-
riul acestui tribunal, uă casă de nuele, în-
velită cu coceni și păiș, cu tindă, uă odae
de care dependă, într’un înveliș și uă altă
încăpere împrejmuită cu parmacl, din că-
tunul Colonescî, comuna Vladei, plasa Ve-
dea, acest district; care se învecinesce la
modă nâpte cu locul debitorului C. Ciu-
perea , la mâijă d.i cu locul Andreescilor,
la răsărit cu Stau Militam și la apus cu
George și Stan Gheorghiu , avere proprie
a D-lul Costandin Ciuperea , din comuna
Vlaici, cătunul Colonescî, și care se vinde
spre despăgubirea Statului de lei noul 100,
ce datorâsă din amenzi judiciare ordonate
de onor, consilii! de miniștri prin jurnalul
No. 9.
   Se publică dâră acâsta spre generala
cunoscință că ori cine va fi amator, să se
presinte la tribunal, în dioa de mai sus ,
spre a concura.
   Tot uă-dată se somâsă că ori cine va fi
avend vre-un drept de proprietate , usu-
fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă
safi veri ce alt drept din cele prevăzute la
art. 506, pr. civilă, să se presinte la tri-
bunal, spre a’șl arăta pretențiile ce va fi a-
vând; căci, în urmă, ori ce cereri s’ar ivi,
nu li se vor mal considera.
   Se notâsă că , după căutarea făcută de
D. membru suplininte și grefier, registre-
lor de popriri pe numele debitorului Cos-
tandin Ciuperea, nu s’a găsit imobilul pus
în vândâre, la nici uă împrejurare po-
pritâre.
   No. 674.          1877, Ianuarie 20.

LICITAȚI UNI

iribuualnl Ilfov, secția IU.
   ^-na Marița Hristescu , de profesie li-
teră . domiciliată în suburbea Caimata ,
-[rada Caimata, No. 5, în basa formulei e-
secutorie pusă pe actul de ipo’ecă legali-
sat de acest tribunal la No. 256. din 1874.
a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a
imobilelor din comuna Bucuresci averea
D-lui Vasile loanidi, de profesiune aren-
daș, domiciliat în suburbea Slobosia, stra-
da Șerban-Vodă, No. 161.
  1.   Casele cu locul lor din suburbea Slo-
tosia. strada Șerban-Vodă. No. 159, sunt
de zid solid compuse din 12 camere, de-
pendințe pentru servitori, învelite cu fer,
curtea împrejmuită; se învecinesce cu pro-
prietatea debitorului, No. 161. cu a D-lul
Năstase comerciant, și în faciă cu strada
menționată.
  2.   Casele tot din acâstă suburbiă și
;tradă No. 161, sunt de zid în două etaje,
compuse în total din uă prăvălie și 5 ca-
mere, cu pivniță și becifi, se învecinesce
cu proprietatea D-lul TLigi Sperie Pesce
cu proprietatea debitorului, No. 159 și în
faciă eu strada menționată.
  3.   Via din suburbea Bărbătescu-Nou ,
drumul dintre vil de la Văcăresc!, estelu-
crătâre, în mărime ea la 9 pogâne, are uă
cramă de scânduri , învelită cu olane , uă ।
casă de gard cu uă odae și sală, cu vatră, |
învelită tot cu olane, un puț de petră; se
învecinesce cu Tudor Sloveneanu , cu fica
decedatului Costache Sfetcu , cu a D-lul
îherase, și cu drumul dintre vil.
   Asupra acestui imobil nu se mal află ’
altă împregiurare popritâre.
   Se face deră cunoscut în general că a-
cestă licitație se va urma în pretoriul a-
• estul tribunal, în dina de 18 Maiu 1877
1 11 ore dimineță. având în vedere că toți
acel cari ar pretinde re-un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-
legiu, hipotecă sad orl-ce alt drept asu-
>ra imobilului în cestiune, să se arate la
tribunal înainte de diua fixată pentru lici-
tațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci,
în cas contrariu, ori-ce cereri se vor ivi,
nu se vor mal considera.
  No. 572.          1877, Ianuarie 19.

Tribunalul de Olt.
    rin jurnalul dresat de complectul ace-

      Prin jurnalul dr sat de complectul
acestui tribunal, sub N’o. 4,899, s’a im'i
nat pentru dioa de 9 Februarie viitor o-
rele 10 diminâță, vendlârea prin licitație:
   1.   Șâpte stânjinî moșie proprietatea lui
I. George Stroe, (căci primarul a spus că
din erâre i s’a dis numai George Stroe),
situată în cătunul Poganu, ce aparține co-
munei Dumitrescl, pe care se află pădure
redie, prund și locuri de arătură, se înve-
cinesce la mâdă nâpte cu George Stroe, la
mâdă di tot cu stânjinil alțl al debito u-
lul, la răsărit cu moșia Urluesca a D-lul
Zamfirescu și la apus cu moșia Statului
Drăgășani.
   2.   Cinci stânjinî moșie avere a lui Bă-
nuță Popescu , consilier, situată în cătu-
nul Poganu, comuna Dumitresci, pe care
se află pădure redie , pământ de lucru și

prund , se învecinesce la mecjă nâpte cu
moșia lui Drăgușin Bădescu , la mâdă di
cu stânjinî alți al debitorului Băuuță Po-
pescu. la răsărit cu moșia Urluâsca a D-lul
Zamfirescu și la apus eu moșia Statului
Drăgășani, cu aproximație lungimea stân-
jinilor la ambii debitori este ca pene la
trei mii, care imobile se vinde pentru pla-
ta sumei de lei 3 666. banî 9. datorițl din
debitul disei comune Dumitrescl, pe anul
1875.
   Se publică deră acâsta spre generala
cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum-
pere espusul imobil, că licitaționc-a se va
ține în pretoriul acestui tribunal in diâa
și ora mal sus arătată.
   Tot uă-dată se somâsă ca toți aceia cari
ar pretinde verî-un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegii! ipo-
tecă safi verî-ce alt drept din cele prevA-
(Jute la art. 506, pr. civilă, să se presinte
la tribunal , spre a’și arfita pretențiunile ,
căci, în urmă , ori-ce cereri nu li se v r
mal considera.
   Se avisâsăcă, după căutările făcute re-
gistrelor de popriri ale acestui tribunal
de către D. membru suplininte și grefier,
imobilele urmărite nu s’afi găsit afectate
la nici uă sarcină popri țâre.
   No. 653.    .    1877, Ianuarie . .

   — Priu jurnalul dresat de complectul
acestui tribunal, în <Roa de 16 Decembre
1876. s’a adjudecat pentru clioa de 25 Fe-
bruarie viitor, orele 10 diminâță , vândâ-
rea prin licitație în pretoriul acestui tri-
bunal , partea de pădure a casei repausa-
tuluT Dreghicianu Gheochianu, cumpărată
de D. Vasile Toncescu, care conține că. 36
pogâne lungă, numită pădurea Palanga și
care se află în comuna Ghioca, învecinat!
cu partea de pădure destrală a D-lul Di-
mitrie Mavrodin, cu a D-lul lân Gheo-
chianu și cu moșia Ungurei , avere pro-
prie a D-lul Vasile Toncescu , și care se
vinde spre despăgubirea D-lul lân Isti-
otu. epitropnl casei repausatului Drăghi-
cianu Gheochianu, de suma banilor ce are
a primi, după sentința onor- tribunal local
No. 183 , din 1875 , învestită cu formula
esecutorie.
   Se publică dâră acosta spre generala
cunoscință că veri cine va fi amator, să se
presinte în pretoriul acestui tribunii , îⁿ
ijioa și ora de mal sus, spre a concura.
   Se avisâsă ea toți aceia cari ar avea vre
un drept de proprietate , usufruct . servi-
tute, chirie, privilegiu, ipotecă sau or!- e



MONlToiWL OFICIAL AL ROMÂNIE

'25 Ianuarie (G Februarie) 1877

alt drept din cele prevMute la art 506 ,
pr. civilă, să se presinte cu cereri la tri-
bunal , în termenul prevăzut de lege , cu-
noscend că, în urmă ori ce prelențiunl s’ar
ivi nu se vor mal considera.
   Se notesă că, după căutările făcute de
D membru suplininte și grefier registre-
lor de inscripțiunl și transcripțiunl pe nu-
ni de Vasile Toncescu , imobilul pus în
vândâre nu s’a găsit afectat la nici uă îm-
prejurare popritâre.
   No. 330           1877, Ianuarie 17.

       Prin jurnalul dresat de complectul
icestul tribunal, cu No. 5948, s’a adjurnat
pentru (jioa de 25 Februarie viitor, orele
10 dimineță, a se arenda prin licitație pro-
prietatea Gheoca, a casei decedatului Dră-
ghicianu Gheorghian, al cărei epitrop este
IAq Istiotu, cu condițiunile următâre .
  1.    Proprietatea Gheoca situată în co-
ana Crămpoia, a casei decedatului Dră-
ghicenu Gheochianu , ast-fel precum s’a
posedat în trecut, împreună cu casele și
cele-alte dependințe, din plasa Șerbăne-
sci, districtul Olt, se arendesă pe termen
de 6 ani, începuțl de la 23 Aprilie 1877
r>enă la 23 Aprilie 1883 ;
  2.    Arendașul va profita de venitul es-
pusel proprietăți, cum ’l va povățui inte-
resele. având drept a scâte buturugi, și a
forma locuri de hrană, peste Vedea, unde
s a tăiat pădurea ani trecuțl;
  3.    Ecaretele proprietățel se va primi
cu inventar, predându-le la espirarea ter-
menului în starea primită.
  4.    Preciul eșit la licitațiune se va răs-
punde ast-fel; pe anul ânteiu la 15 cj.ile
dupe adjudecație la casa de consemnație,
care va servi ca garanție, pe anul al duoi-
lea la 23 Aprilie 1877, când va intra în
posesiune, avend dreptul a face arături de
îuimm, pe al treilea an Ia 23 Aprilie 1878,
și așa mal'nainte, în mânile D-lul epitrop;
  5.    La cas de a nu se respunde arenda
regulat pentru fie-care an, osebit de aren-
da unul an, ce se va depune la casa de
consemnațiune , după 15 dile de la adju-
decație, care va servi ca garanție, să aibă
drept D. epitrop a’l depărta din proprie-
tate, fără somațiune sau curs de judecată
și fără ver-un drept de despăgubire, atât
asupra munceî lor cât și a banilor respunșl
înainte ca arendă, considerate cauțiune;
  6    Po ordonanța de adjudecație, ce va
servi ca cauțiune, se va pune titlu osecu-
torju și esecutatde portărel, arendașul în-
dată ce nu va respunde arenda la 23 Apri-
lie al fie-cărul an.
   Se publică deră acesta spre generala
cun> scință, că orl-cine va fi amațor a lua
cu arendă acestă proprietate Crămpoia, să
se presinte în pretoriul acestui tribunal,
în tjioa de mal sus, spre a concura.
   No. 337.             1877, Ianuarie ...

   Rectificare. — In licitațiunea tribuna-
lului Busăă No. 25,849, înserată în su-
plemeutnl Monitorului oficial No. 10. pa-
gina 353, din 1877. din erâre s’a pus fixa-
rea licitațiunel la 21 lanuariu 1877 , în
loc de 29 lanuariu 1817, se rectifică, spre
sciință.

CITAȚlbNJ.

Cnrtea de apel din Bucuresci, secția II.

   D. Matache Popescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, se vestesce printr’acâsta, ca, la
9 Februarie, ca martor, la orele 10 de di-
minâță , să vină a se înfăcișa îu procesul
ce are C. Petrescu , pentru escrocherie,
pregătit cu tâte acte necesarii, cunoscând
că, la cas de nevenire, se va amenda, con-
form art. 155 din pr. c. penal.
   No. 752.           Ib77, Ianuarie 19.

   D. Naum lonescu, cu domiciliul necu-
noscut, se vestesce prin acâsta ca , la 21
Februarie 1877, la 10 ore de dimineță, să
vină a se înfățișa în procesul ce are pen-
tru amenințare, pregătit cu tâte actele
necesarii; cunoscend că, la cas de neveni-
re, procesul se va resolva în lipsă’I, con-
form art. 182 din procedura codpenal.
   No. 779.

   — D. Ghiță Dinescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, se vestesce printr’acâsta, că Ia
21 Februarie, orele 10 diminâța, să vină
a se înfăcișa în procesul ce are pentru a-
menințare, pregătit cu tâte actele necesa-
rii, cunoscând că, la cas de nevenire, pro-
cesul se va resolva în lipsă, conform art.
181 din pr. cod. penal.
   No. 777.          1877, Ianuarie 20.

   D. losif Theil, se vestesce printr’acâsta
ca, la 26 Februarie viitor, la 10 ore de
diminâță, să vie a se înfățișa în procesul
ce are cu lulia Theil, pentru revendicare,
cu tâte actele necesarii; cunoscând că, la
cas de nevenire, procesul se va resolva în
lipsă, conform art. 148 din procedura co-
dului civilă.
   No. 783.              1877. Ianuarie.

   Trio<..ialul I..ov, secția I civilă.

   1). losif Theil, al cărui domicilii! este
necunoscut, după cum atestă prefectura
capitalei prin certificatul său, No 31,797
din 1876. este citat prin acâsta ca, în
(lioa de 13 Aprilie viitor, orele 11 dimi-
nâța, să se presinte la acest tribunal, spre
înfăcișare în procesul ce ’i se află inten-
tat de D-na lulia Theil, pentru divorț, cu-
noscând ca, la cas contrariu, se va resolva
procesul în lipsă.
   No. 612.          1877, Ianuarie 17.


   Tribunalul ilfov, secția II civilă
   D. Toma Stănescu, al cărui domiciliu
este necunoscut, precum se constată din
certificatele urbei Oltenița, No. 3809, din
1875, și No. 756 din 1875 , al comunei
Radovann . este citat, ca . îo (jioa de 17
Martie 1877, să se pr sinte la acest tri-
bunal, orele 10 diminâța, spre înfăcișare
cu D-na Anica Stănescu, pentru divorciu,
căci, la cas contrar, se va resolva afacerea
în lipsă, conform art. 148 din pr. civilă.
   No. 550.          1877, Ianuarie 21.

   — D-na Caliopi Brăiloiu, al „„
mici li ti se află la Paris, după cnm se cons-
tată din certificatul poliției capitalei, cn
No. 36 540, diu 1876, este citată ca, în
dioa de 24 Mai 1877, să se presinte la a
cest tribunal, la ora 11 de diminâță, spre
înfăcișare cu D-na losefina Adela Chen,
pentru pretențiunî; căci, la cas contrar, se
va resolva afacerea în lipsă, conform art
148 din procedura civilă.
1877, Ianuarie 17.

Tribunalul de Ilfov, secțiunea comer-
                   cială.
   D-na Ecaterina Odobescu, al cărui do-
miciliu este necunoscut, se citâsă prin a-
câsta una și singură citație ca, în dioa d«
3 Februarie 1877, la ora 10 și jumătate
diminâța, să se presinte în pretoriul aces-
tui tribunal, îu persână sau prin procura-
tor în regulă însoțit de ori ce acte va avea
relative la acest proces intentat în contră’I
de către Lambru Vasilescu; cunoscând că,
în cas contrar, procesul se va cerceta și
hotărî în absență’!, couform art. 33 din
procedura comercială.
   Se publică dâră acesta spre generală
cunoscință.
   No. 496.          1877, Ianuarie 20

   — D-na S Hei ulei u, prin petiția înre-
gistrată la No. 13,813, a făcut contestație
la acest tribunal, contra distribuirel bani-
lor adunați din vâmjârea avere! debitoru-
lui său M. Văcărescânu, în care tabloă d e
distribuire sunt trecuțl ca creditori și D-nii
Protosinghelul Gherase, Demetre Staico-
vicl, moscenitorul decedatului Lazăr Stai-
covicî, lulius Keslerși A. Dertman; și fi-
ind că domiciliurile D-lorM. Văcărescânu,
Protosinghelul Gherase, Demetre Staico-
vicl, lulius Kesler și A. Dertman sunt ne-
cunoscute, se citâsă prin acâsta una și sin-
gură citație ca, în dioa 26 Ianuarie curant,
la ora 10 și jumătate diminâța, să se pre-
sinte în pretoriul acestui tribunal, în per-
sână sau prin procurator îo regulă; căci,
îo cas contrar, se va resolvaacâstă cootes-
tațiune în absență-le, conform art. 33 din
procedura comercială
   Se publică dâră acâsta spre generala
cunoscință și a D-lor.
   No. 464.          1877, Ianuarie 20.




MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

’58

    — D-nil frați Birman. prin petițiunea
înregistrată la No. 11,373, a cerut popri-
rea sumei de lei noul 800, ce D. Filip
Goldstein. datorâsă D-lul Macs. Blnmanu,
și fiind că domiciliul D-lul Macs. Bluma-
nu este necunoscut, se citesă prin acâsta
una și singură citație ca, în dioa de 7 Fe-
bruarie 1877, la ora 10 și jumătate dimi-
neța, să se presinte în pretoriul acestui
tribunal, în persână sati piin procurator
în regulă, spre a răspunde la acestă po-
prire; căci, în cas contrar, procesul se va
cerceta și hotărî în absență, conform art.
33 din procedura codului comercial.
    Se publică dâră acâsta spre generala
cunoscință.
    No 273.            1877, Ianuarie 13.


       D-nil frați Birman, prin petițiunea
dată acestui tribunal și înregistrată la No.
11.372, a cerut poprirea sumei de lei noul
400, ce D. A. Goldemberg datorâsă D-nu
Macs. Biuman, și fiind că D. Macs. Blu-
man este necunoscut, se citâsă prin a-
câsta una și singură citație ca, îa dlioa de
7 Februarie 1877, la ora 10 și jumătate
diminâță, să se presinte în pretoriul aces-
tui tribunal, în persână sau prin procura-
tor în regulă, spre a respunde la acâstă
poprire; căci, în cas contrar, procesul se
va resolva în absență I, conform art, 33 din
procedura comerciale.
    Se publică dâră acâsta spre generala
cunoscință.
    No. 280.           1877 Ianuarie 13.

Tribunalul Ilfov, secția 1 corecțională.


   Maria Pescu. servitâre. cu domiciliul
necunoscut, este citată ca prevenită pentru
turl de obiecte, a se presenta la acest tri-
bunal, în dioa de 10 Februare 1877; căci,
în cas contrar, se va judeca în lipsă.
   No. 3,457.         1877, Ianuarie 17.

   — Grigore Ion Dulgheru, cu domiciliul
necunoscut, este citat ea preveuit pentru
abus de încredere, a se presenta la acest
tribunal, înijioade 28 Februare 1877; căci,
îu cas contrar, se va judeca în lipsă.
   No. 3 467.         1877, Ianuarie 17.

Tribunalul Ilfov, secția 11 corecțională

   Dumitru Davideseu, cu domiciliul ue-
cunoscut, este chemat la acest tribunal, în
dioa de 4 Februarie 1877: avend în vede-
re că, de uu va 6 următor, se va judeca
în lipsă.
   No. 7              1877, Ianuarie ...

Tribunalul Prahova, secția II.

   Ti ți creditotil falitului V. Rădulescu,
<tu Ploesci. sunt citați ca, în dioa de 4
Februarie 1877 la ora 10 de diminâță, sâ
se presinie în audiența acestei secțiuni, a


lua cunosciință, conform art. 279 diu co-
dul comercial, și socotâlă despre adminis-
trațiunea averel falimentului, și să deci-
dă dâcă urmâsă să fie menținuți în acea
calitate, safi înlocuițî cu alții, contraria,
se va procede, conform legel
   No. 798.          1877, Ianuarie 15.

Tribunalul de Muscel.
    D. Gheorghe Matei Tudor Floricel, cu
domiciliul necunoscut, se citâsă ca, în dioa
de 4 Februarie 1877. la 10 ore de diminâ-
ță, să vie la acest tribunal, a se judeca în
procesul în care se inculpă pentru furt;
cunoscând că, la din contra, se va resolva
procesul în lipsă.
    No. 525.         1877, Ianuarie 15.

    — D. Bucur /jegneru, cu uomicuui ne-
cunoscut, se citâsă prin acâsta ca, în i|ioa
de 4 Februarie 1877, la ora 10 diminâță,
să vie la acest tribunal, a se judeca în pro-
cesul în care se inculpă pentru furt; cu-
noscând că, nefiind următor, se va resolva
procesul în lipsă.
    No. 524.         1877, Ianuarie 15.

Tribunalul de Olt.
    D. lancu, din comuna Merlesci, âră acum
cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la
1 Februarie 1877, să vie la acest tribunal,
ca inculpat, contrar, se va condamna în
lipsă.
    No. 610.         1877, Ianuarie 18.

    — D. MitricăTonciu, cu domiciliul ne-
i cunoscut, se citâsă prin acâsta ca, la 1 Fe-


bruarie 1877, ora 10 diminâță, să vie la
acest tribunal, ca inculpat în procesul în
care se inculpă; cunoscând că. nefiind ur-
mător, se va condamna în lipsă.
   No. 475.          1877. Ianuarie 18.

   — D. Pârvu Logofătu, cu domiciliul
necunoscut, se citesă prin acâsta ca, la 1
Februarie 1877. ora 10 diminâță, să vie
la acest tribunal, ca inculpat îa procesul
în care se inculpă; cunoscând că, nefiind
următor, se va condamna în lipsă.
   No. 474.          1877, Ianuarie 18.

   — D. Logofătu Radu, cu domiciliul ne-
cunoscu, se citâsă prin acesta ca. la 1 Fe-
bruarie 1877, ora 10 dimineța, să vie la
acest tribunal, ca inculpat în procesul în
care se inculpă; cunoscând că. nefiind ur-
mător, se va condamna în lipsă.
   No. 476.          1877, Ianuarie 18


   — D. Gg. Dincă Feraru, cu domiciliul
necunoscut, se citâsă priu acâsta ca, la 1
Februarie 1877, la ora 10 dimineța, să vie
la acest tribunal, ca inculpat în procesul
în care se inculpă; cunoscând că. netiind
următor, se va condamna în lipsă.
   No. 437.          1877, Ianuarie 18.


   — D. Marin lân, din comunaCorbu. âră
acum cu domiciliul necunoscut, se citesă
prin acâsta ca. la 1 Februarie 1877, la ora
10 diminâță, să vie la acest tribunal, ca
inculpat în procesul în care se inculpă
pentru furt; cunoscând că, nefiind urm ător,
se va condamna în lipsă.
   No. 426.        1877, Ianuarie i8.


   — D. lancu lonescu, din comuna Cor-
bu, âră acum eu domiciliul necunoscut,
se citâsă prin acâsta ca, la 1 Februarie
1877, la ora 10 diminâță, să vie la acest
tribunal, ca inculpat pentru furt; cunos-
când că, nefiind următor, se va condamna
în lipsă.
   No. 427.          1877. Ianuarie 18.



MANDATE DE ADUCERE.

Judele do Instrucțiune ai tribunalului
                  Ilfov.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
   Noi C. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm tutulor portăreilor sau agenți ai pu-
terei publice să aducă înaintea nâstră, e >n-
formându-se legel, pe Frantz Hober, ma-
șinistrn, cu domiciliul necunoscut, pentru
4 Februarie 1877, ca să fie ascultat asupri
inculpărior ce ’l se aduc pentru furt.
   Cerem de la toți depositaril puterei pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de faciă.
   Dat la 20 Ianuarie 1877.
No. 342.


—Iu numele leg'I și al M. S. Domnului,
Noi Al. I. Vartha. judecător de intrucți-
une al acestui tribunal, în virtutea facul-
tățel ce ne dă legea de procedură crimina-
lă, mandăm și ordonăm ca, Gheorghe Ves-
teuiâuu, capitala Bucuresci, să fie adus la
cabinetul nostru la 5 Februarie 1877, spre
a i se lua interogatoriul ca refaclor mili-
tar austro-ungar.
   Cu esecutarea acestui mandat se îusăr-
cinesă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii
din t^isa procedură.
   Dat la 20 Ianuarie 1877.
No. 253.

Judele de instrucțiune a! tribunalului
               Dâmbovița.

   In numele legel și al M. S. Domnului
   Noi O. Politimos, judele instructor al

aeestul tribunal, în virtutea facultății ce
ne dă legea de procedură criminală, man-
dăm și ordonăm ca individul cu semneU
următore: barba rade, roșiat, al cărui nu-
me nu se cuuâsce, cel care în complicita-
te cu Ghițl G Bisicarii, a luat pane la
călcarea de la valea Caselor, și care este




KÎTOaOt OFI ÎAL AL Le-ÂNiEl

23 Ia (4 Febr e)1877

rud i ,cu Tudor Frunzescu, din PriboenI,
din județul Muscel, să fie adus la cabinetul
nostru 1 a 31 lanuaiie, 1877, spre a’I se lua
te^gatoriul pentru călcare.
   Cu <-;ecutarea acestui mandat se insăr-
cineasă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă-'
lorii din disa procedură.
   Dat la 18 Ianuarie 1877. No. 240.



MANDATE DF ARESTARE.


Parchetul tribunalului Ilfov.

   In uumele lege! și al M. S. Domnului,
Noi primul procuror al tribunalului
ilfov, în virtutea sentinței acestui tribu-
nal. secția 1, coreețională, eu Nr. 1,823,
diu 21 August 1875, care condamnă pe
Sțefan Căreiumaru, din comuna Crețulescî,
districtul Ilfov, de ani majore, de profe-
siune cărcimar, la închisâre pe termen de
1 Oriile, pentru contra bandă de tutun, în lo-
cul.amendel de Iei 50, prevâdut și pedepsit
de art. 30 1. m. și 28 c. p.
   Mandărn și ordonăm directorului peni-
tenciarului de la VăcărescI, a primi și re-
ține pe sus-numitul, și a face a ’i se ese--
cuta sus-citata pedepsă, al cărei termen
se va calcula de la arestare, și la espira-
re se va libera.
   Dat în Bucuresci, 4 Septembre, 1876,
                            No. 21,456.




    - In numele legel șt al M. S. Mum-
nulul,
   Noi primul procuror al tribunalului
Ilfov, îu virtutea sentinței acestui tribu-
nal, secția II, coreețională, cu No. 299,
din 4 Februarie 1876, care condamnă pe
Apostol Mirea, din comuna Bucuresci ,
districtul Ilfov, de ani major, de profe-
siune rotar, la închisdro pe termen de 2
luni, pentru abus de încredere delict pre-
vădut și pedepsit de art. 323 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorului peni-
tenciarului de la Văcăresc!, a primi și re-
ține pe sus-uumitul, și a face a ’i se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
    Dat în Bucuresci, 16 Octombre 1876.
No. 25,460.

    — In numele legel și al M. S. Domnu-
lui ,
    Nil primul-procurore pe lângă acest
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal secția II coreețională, cu No. 392,
din 11 Februarie 1876, care condamnă pe
loniță Popescu, din comuna Bucuresci, a-
pcest district, da ani major, de profesiune
muncitor, la închisore pe termen de 15
dile, pentru rănire, delict prevârjut și pe-
depsit de art. 249 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorului peni-

tenciarulul de Ia Văcăresc!, a primi și re-
ține pe sus-numitul, și a face a ’l se ese-
cuta sus-citata pedepsi, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci, 23 Octombre 1876.
                            No. 26,087.


   — In numele legel și al M. S. Domnu-
lui ,
   No! primul-procuroro pe lângă acest
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal, secția I,coreețională, eu No. 2,106,
care condamnă pe Ion Ciobanii din comuna
ComisanI, districtul Dâmbovița, de an!
minor, de profesiune muncitor, la închi-
sdre pe termen de 1 an și x/₂, pentru omor
din bătae, delict prevâijut și pedepsit de
art. 241 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorelul peni-
tenciarului Reni, de a primi și reține
pe sus-numitul, și a face a ’I se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci, 13 August 1876.
                           No. 19,232.


   — In numele legel și al M. S. Domnu-
lui,
   Noi primul-procurore pe lângă acest
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal, secția I, coreețională, cu No. 1,953
din 1875, care condamnă pe Maria Niță
Manolescu, din comuna Bucuresci, distric-
tul Ilfov, de ani40, de profesiune spălăto-
râsă, la închisâre pe termen de 1 lună
dLile, pentru că a comis furt, delict prevg-
dut și pedepsit de art. 308, cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorelul peni-
tenciarului de la Plătărescl, a primi și re-
ține pe sus-numita, și a face a ’l se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci 7 August, 1876.
                           No. 18,775.

trictul Ilfov, de ani major, de profesiune
— In numele legel și al M. Ș. Dom- muncitor, la închisâre pe termen de 2 luni,

nulul,
   Noi primul procuror al tribunalului Il-
fov, în virtutea sentinței acestui tribunal,
secția II coreețională, cu Nr. 388, din
17 Februarie 1875, care condamnă pe
Ghiță Dragomir, din comuna Bucuresci,
districtul Ilfov, de ani 15, de profesi-
une servitor, la închisâre pe termen de
1 lună, pentru furt, delict prevâ^ut și pe-
depsit de art. 309 codu penal;
   Mandărn și ordonăm directorului peni-
tenciarului de la Văcăresc!, a primi și re-
ține pe sus-numitul, și a face a ’i se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen
se va calcula de la arestare, și la espira-
re se va libera.
   Dat în Bucuresci, 4 Decembre 1876.
No. 29,615.

   — In numele legel și al M. S. Domnii"
Iul,
   Noi primul-procurore pe lângă' acest
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal, secția II, coreețională, cn No. 614
din 1 Martie 1876, care condamnă pe
Petre Zâne, din comuna Bucuresci, dis-
trictul Ilfov, de ani 40, de profesiune cis-
mar, la închisâre pe termen de 8 luni,
pentru furt, delict prevâdut și pedepsit de
art. 308 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorelul peni-
tenciarului do la Văcăresc!, a primi și re-
ține pe sus-numitul. și a face a ’I se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci 4 Decembre 1876.
No. 29,590.


<

   — In numele legel și al M S. Domnu-
lui ,
   Noi primul-procurore pe lângă acest'
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal, secția II coreețională, cu No. 2 680,
din 1 Decembre 1875, care condamnă pe
Sița Dumitru, din comuna Tămădău, dis-
trictul Ilfov, de ani majoră, de profesiune
muncitâre, laînchisâre pe termen de 6 luni
pentru furt, delict prevgdut și pedepsit
de art. 308 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorelul peni-
tenciarului de la Plătărescl, a primi și re-
ține pe sus-numitul, și a face a ’I se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci, 13 Octombre 1876.
                           No. 25,178.




   — In numele legel și al M. S. Domt
Iul ,
   Noi primul-procurore pe lângă acest
tribunal, în virtutea sentinței acestui tri-
bunal, secția I coreețională, cu No. 3,191,
din 3 Decembre 1875, care condamnă pe
Aehim George, din comuna Bucuresci, dis-



violare de domiciliu, delict prevâdut și
pedepsit de art. 151 cod. penal.
   Mandărn și ordonăm directorelul peni-
tenciarului de la VăcărescI, a primi și re-
ține pe sus-numitul, și a face a’I se ese-
cuta sus-citata pedâpsă, al cărui termen
se va calcula de la arestare, și la espirare
se va libera.
   Dat în Bucuresci, 23 Octombre 1876.
No. 26,082.


ESTRACT DE UEC1SIUNE


Tribunalul Ilfov, secția II coreețională.
   D. Bratu sin Bratu, cu domiciliul ne-
cunoscut, inculpat că a comis bătae, prin
sentința cu No. 2,584, din 1876, pnnnn-



22 Ianuarie iH Februarie) 18

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

5R5

ciată de acest tribunal, în dioade27Sep-
tembro 1876, aplicându-i-se art. 238, al.
2, din cod. penal în unire cu condusin-
uile ministerului public s'a condamnat la
15 dile închisâre.
  Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posiție și apel, conform legel.
                            No. 1,456.

siunile ministerului public,s’a condamnat
la 15 dile închisâre corecțională fie-eare.
Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posiție și apel, conform legel.
No. 1,478.

  — D. Nicolae Dociu și Ivan Dociu, cu
domiciliurile necunoscute, inculpați⁻ că
aii comis furt, prin sentința No. 2 953,
din 1876 , pronunciată de acest tribunal,
în <).ioa de 27 Octombre 1876, aplicându-
li-se art. 308 din codiil penai, în unire cu
conclusiunile ministerului public, s’a
. ondamnat la câte 25 lei noul amendă, cu
aplicația art. 28 din codul penal.
  Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posiție si apel, conform legei.
No. 1416.

  — D. Solomon Rădulescu, cu domici-
liul necunoscut, inculpat că a comis furt,
prin sentința cu No. 2,946, diu 1876, pro-
nunciată de acest tribunal, în 4i°a de 27
Octombre 1876, aplicându-i-se art. 308
din codul penal, în unire cuconclusiunile

țul Ilfov, a procedat la revistlirea și for-
marea listelor electorale provisorie (de Ca-
meră și Senat) pe anul curent 1877, avend
de basă ultimile roluri de con tri bu ți uni
formate acum din nou pentru periodul vii-
tor de 5 ani 1877-1881
    Aceste liste electorale pro•. isorii pe i-
nul curent, s’afi și afipt în cea d’ăntâiO
Duminică după 15 Ianuarie, adică la 16



ministerului public, s’a condamnat la
luni închisâre.
   Sentința se pronunciă cu dreptul de
posiție și apel, conform legel.
No. 1,481.

Trihunalul de Ialomița.

6

o-

    — D. Radu Dinu și Mariea Flțin ,
cu domiciliurilenecunoscute, inculpați că
au comis lepădare de copil, prin sentința
cu No. 2.712, din 1876, pronunciată de a-
cest tribunal, în d.ioa de 19 August 1876,
aplicându-li-se art. 279 din codul penal,
în unire cu conclusiunile ministerului pu-
blic, s’a condamnat la uă lună închisâre
fie-care.
  Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posiție și apel, conform legei.
No. 1,468.

   rrin sentința acestui tribunal No 1,129,
din 1876, substituindu-sa ammda de lei
noul 50, la care Alexandru Hristuera con-
damnat. prin 10 dile de închisâre, ’i se
notifici că numitul pâte face apel și opo-
ițiune în termenul legal.

No. 958.

1877, Ianuarie 12.

  — D-na Anica lonâsea, cu domiciliul
necunoscut, inculpată că a comis adulte-
riu, prin sentința cu No. 2,420, din 1876,
pronunciată de acest tribunal, în 4iⁿa d⁰
13 Septembre 1876, aplicându-i-se art.
269 codul penal, în unire cu conclusiu-
nile ministerului public , s’a condamnat
la 4 luni închisâre.
  Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
’X-siție și apel, conform legei.
No. 1,472.

  — Prin sentința acestui tribunalul, No.
1.095, din 1876, condamnându-se George
Pascu, român, major, cu domiciliul necu-
noscut, la închisâre corecțională pe timp
de 3 luni și amendă lei noul 100, pentru
furt de lemne; se notifică că numitul pâte
face apel și oposiție, conform art. 197,
198 și 183, din procedura penală.

No. 1,114.

1877, Ianuarie 13.

   — Tribunalul, prin sentința No. 1,060,
din 1876, condamnând în lipsă pe Ge-
orge lân Suciu, supranumit și Purcel, la
închisâre corecțională pe timp de un an și
amendă de lei noul 200, pentru delictul
de furt de ol; i se notifică că numitul pâte
face apel și oposițiune, conform art. 197,
198 și 183, procedura penală.

No. 1 166.

   — D. lordache I. Mocanu, cu domiciliul
necunoscut, inculpat că a comis furt, prin
sentința No. 3,260 din 1876, pronunciată
de acest tribunal. în dioa de 19 Noembre
1876, aplicându-i-se art. 308 din codul
penal, în unire cu conclusiunile ministe-
rului public, s’a condamnat la închisâre
de 15 dile și la 12 lei noui despăgubire
către reclamanțil Ene Dragu Popala și Gg.
Velicu.
   Sentința se pronunciă cu dreptul de o-
posițio și apel, conform legei.
No. 1 475.

1877, Ianuarie 13.

  — Prin sentința acestui tribunalul. No.
1.138, din 1876, condamnându-seîn lipsă
Costache Georgiu, dis Nevodaru, fost prin
Ur^icenl, er acum cumiciliul necunoscut,
la închisâre corecțională pe timp de 4 ani,
pentru furt prin spargere; i se notifică că
numitul pâte face apel și oposiție, con-
form art. 197, 198 și 183, din procedura
penală.

ale acestei luni. Persânele cari nu se vor
vedea înscrise în disele liste și cari vor
însuși calitățile cerute de lege rămâne în
drept a reclama consiliului comunal în ter-
men de 3 septămânî de la data afișereî în-
scrierea D-lor safi ștergerea ori cărui in-
divid omis safi nedrept înscris în lista co-
legiului, în care el însuși face parte, con-
form art. 37 dia lege.
   pisul termen de trei septămânl, acordat
de legea electorală, se socotesce de la 16
Ianuarie curent până la 7 Februarie viitor
inclusiv la 6 ore sâra, în care timp consi-
liul comunal va ține ședințele sele în per-
manență, conform art. 43 și 44 din lege ș
va primi orl-ce fel de reclamațiuni relati-
ve la listele electorale. Dup;t espirarea a-
cestul termin acordat de lege nici uă re-
clamațiune nu se mal pâte primi.
   Autoritatea comunală dâră, a găsit de
trebuință a publica și prin presă acestă
disposițiune a legel, spre sciința tutulor
D-lor alegători din capitală și mal cu sâ-
mă pentru cel cari afi dreptul a face parte
din colegiul III și IV și cari mulțl din
D lor, fiind chiriași, sunt siliți a’șl schim-
ba domiciliul în fie care an și ast-fel pâte
să nu fie toți soriși în roluri cu adevăratul
D-lor domiciliu și prin urmare nici în lis-
te, cari după lege (art. 33) serevisuesc și
să pregătesc în fie care an după rolurile
de contribuțiunî.
   De aceea persânele, cari se intereses de
listele electorale provisorii pe anul curent
1877 și cari doresc a fi înscriși esact în
cele definitive, sunt invitați să bine-voâs-
că a veni la primărie la serviciul secreta-
riatului în arătatul termen de trei septâ-
mâne (adică penă la 7 Februarie viitor)
în ori-ce di și oră de lucrare spre a vedea
listele, cari sunt puse la disposițiunea fie
cărui alegător, conform legei.

No. 866.

1877, Ianuarie 19.
(3-2 la 5 d.,



No. 1 171.

1877, Ianuarie 13.

ANUNC. ADMINISTRATIVE

   — D. lancu Davidescu și Natan Țiple-
ru. cu domiciliurile necunoscute, inculpați

 A eșit de sub presă a 5-a edițiune
CATECHISMUL
DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN

că afi comis furt, prin sentința No. 3,273
din 1876, pronunciată de acest tribunal. în
dioa de 19 Noembre 1876, aplicândulise

  Primăria comunei Bucuresci.
Conform art. 33 și 34 din legea electo-

₍ uu -vvm.uu x~.~, - _____________________ torală, consiliul comunal din capitală, prin
atr.30i’dimc dnTpenaî,în unire cn cnncîn- 'înțelegere cn acele-alte consilie din jude-

op autorisat, conform noului program, de
onor, minister al instrucțiunel publice.
  Se află de âodâre la tâte librăriile și la
la tipografiia Curți, Pasaginl-Român No
12, c i preeiul de 55 bani.

.86

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

CUHLt'L RVCUliE^Cl

Bucureșci 4 Februarie (si. o ) 1877

iblixsțiuai rurali
domeiiiăi# .

Cumu.
80 '
75

(300 lei casei pena.) 110

  ,       fonciarn rurale . .
  ,       (oue: ars st bane . .
imprum. Oppenheim-Londra

70
69





Sîara-Loiidrs . . .
municipal ....
cp prime Bucureșci (bi-
lete de 20 ki) . . .

70

19

      căilor ferate români .
Societăți fiăațiare a Kc- —
mâniei (5001. liberați 250) —
'50o l.) Societăți Dacia 250
(500 1.) Societăți ds gaz —

Societăți România .
idem a 11-a emisiune

SchirubtD :

Paris ia veaere . .
   , pe 3 luni .
L mdra la vedere
   » pe 3 Irn
Berlin la vedere .
pe 3 ir,ni
3-‘o^ptul p. au

CURSUL VIENE1

'50

99.30

25.07¹/,

  122
. 36

lena 3 Februarie (sL ui 1877

Metalice.    ...          63   55     
Renta hârtie              . 68 95     
Naționale      ...        74   75     
Renta în aur              . goldrente  
Lose      .....            111 50     
Acțiunile băncel           846 ---.   
CrediturI                  149 80     
Lohdon ......              122 20     
'bligațiuni rurale ungare . 73 50     
,       temeșvar . .      72          
,      transilvane        . 71 75     
„        croate . .       fehet        
Argint îu mărfuri          114 80     
Ducatul......                5 79     
Napoleonul                   9 767,   
Marc 100                  60   05     

    ANUNC1UR1 PARTICULARE


A ‘ oșia numită Perioți-MoldovenI, din
-** districtul Ialomița, plasa Câmpu-
lui care conține 500 pogâne arabile,
300 pogâne pădure nâgră și richițl, udată
de râul Ialomița, pe mijlo~, cu pod pe vase
și hin, în drumu Jilavelor și Rașiani,
este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor;
loritori se vor adresa la D-luI George D.
l’hănăsescu, strada Dionisie, Nn. 64. lângă

biserie:i Pițar-Mnșu.

(5-?4)

mărul și seria fie-cărul bon este precum
urmAsă :

Epitropia spitalului Brăncovenscși a
Sf. biserici Domuița-Bălașa

   In diua de 31 Ianuarie curent, la ora 11
dimtneța, urmând a se ține din nou lici-
tațiune prin oferte sigilate, în cancelaria
acest. I epilropil, pentru a se da în antre
prisă aprovisionarea spitalului Brâneove
nesc. cu pae de grâiî trierate cu mașina,
penâ la 30 care de măsură, pentru salte-
lele trebuitâre bolnavilor, în cursul între-
gului an, fiind că la licitația ținută în <J.iua
de 20 Ianuarie curent, conform publieați-
unel înserată îu Monitorul oficial No, 280
din anul 1876, nu s’a obținut prețu avan-
tagios pentru spital; se publică ca dori-
tori de a lua asuprăle acâstă antreprisă să se
presinte în locul, diua și ora mal sus însem-
nate spre concurare, însoțiți fiind și de ga-
ranțiile cuvenite în bani, saăbonuri de ele
Statului, penă la valâre de lei 100.
   Condițiunile relative la aprovisionarea
paielor în chestiune se pot vedea în tâte
di lele de lucru în cancelaria epitropiel.
   Epitrop: V. Bibegcu.
  No. 41.           1877, Ianuarie 21.
                                 (3-3i|)

      arendâsă parte din moșia Curta, ce
’i dice și Rondurica. din județul Vlaș-
ca, plasa Glavaeiocu, câtă este acum în
stăpânirea bisericel Sf. Nicolae din Prunt,
pe termen de 5 ani, începători la 23 Apri-
lie 1877.
   Licitaținnea se va face la 20 Februarie,
la ora 12 din di. casa Cernovodeanu, strada
Craiovel No. 16.
   In aceiași di se licitesă și vre uă 25
chile porumb, depus la moșiea Galateni,

vecină cu Curta.

(3-6d)

J ne vendâre. La 11 Februarie anul cu-
* * rent, se vinde cu licitație la tribuna-
lul PitescI, 1,791 pogdne. moșia din tru-
pul Găujeaoi, districtul Argeșu, plasa
Cotmeni, averea D-nel Marghidla, Cornă-
țeanu.
Pe lângă buna calitate a pămăntulul acâstă
moșie are avantagiul a fi în apropiere de
garele Corbu și CostescI; pentru informa-
țiunl a se adresa în BucurescI Ia Cost. Ri-
zescu, strada Lumini, No. 15, săO la Gh.
Th. Ghica. strada Drâptă, No. 9, unde se
pâte vedea planul și hHărnicia. (2-5d)

LISTA

de bonurile domenialeînnumărde una sueă
cincl-deci și patru ale căror cupâne duo&
de fie-care. coprindând trimestrele Iulie
1876 și Ianuarie 1877 aii fost furate D-luT
Themeli Dam as de către Tănase Danco
viei ce’I <lice și Ghițt Dancoviel, Ară nu-

ane (6 Februarie) 1877

Seria             No.   Seria  No.  
7461              74601 7468  74680 
n                 74602 n     74679 
n                 74603       74678 
                  74604       74677 
55                74605 n     74676 
n                 74606       74675 
n                 74607       74674 
n                 74608       74673 
n                 74609       74672 
n                 74610       74671 
7463              74630 7471  74701 
55                74629       74702 
n                 74628       74703 
n                 74627       74704 
                  74626       74705 
n                 74625       74706 
n                 74624       74 707
                  74623 55    74 708
                  74622 55    74 709
57                74621 n     74710 
7466              74660 7474  74740 
. . a             74659 ’Ș    74739 
n                 74658 ?5    74738 
n                 74657       74737 
n                 74656 n     74736 
                  74655 n     74735 
jy                74654 5)    74734 
T)                74653 55    74733 
                  74652       74732 
n                 74651       74731 
7162              74611 7469  74690 
                  74612 Ti    74689 
                  74613 n     74688 
57                74614       74687 
7?                74615 »5    74686 
77                74616 15    74685 
77                74617 57    74684 
77                74618 n     74683 
7?                74619       74682 
77                74620 *     74681 
7464              74640 7472  74711 
77                74639       74712 
77                74638       74713 
77                74637       74714 
77                74636       74715 
77                74635       74716 
77                74634       74717 
77                74633       74718 
77                74632       74719 
77                74631       74720 
7467              74670 7475  74750 
77                74669       74749 
                1                   
’l              1 74668       74748 
n                 74667       74747 
77                74666   „ । 74746 
'7                74665       74745 
•7                74661       74741 
h                 74663       74743 
•7                74662       74742 
                  74661       74741 








Seria

No. Seria ¹ No.

7476  74760 7477 74763  
r     74/59      74762  
n     74758      74761  
      74757 7478 74760  
      74756      74779  
n     74755      74778  
n     74754      74777  
n     74753      74776  
      74752      74775  
      74751      74774  
7*477 74770      74773  
      74769      74772  
      74768      74771  
      74767 7479 74782  
      74766      74781  
n     74765 7495 74944  
r     74764      74942-3

25 lăUUaiiu coulud.ley i

PERLE UMOUSIN
IN PARIS, RUE BLANCHE 2
yd^aT de chloral in cagule
  Remediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect.
Se pdte administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiunile și sufe-
rințele nervdse și nu împiedică buna digestiune.
  Sub acâstă formă nu este nici uă construcțiune a gâtlejului, nici un gust râu.
  Fie care conține 25 cenligrame de Chloral.
  Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de Hydrat de Chloral în lingură. Flaconul
conține 250 grame.
  Deposit la Bucureșcl la pharmacia D-lui F. W. Zurner en gros. In Iași la
Pharmacia D-lul A Kacoviță.



PLASTORE
REVULSV DE

LISTA

de bonurile care lipsesc cu desăvârșire a-
vând cupdnele lor pâne la Octombrie 1876

Seria  No.  Seria  No. 
7465  74650 7470  74765
      74649 n     74764
      74648 n     74763
      74647 n     74762
r     74646 r>    74761
      74645 7473  74721
•n    74644 7)    74722
n     74643 n     74723
      74642 n     74724
      74641 r     74725
7470  74700       74726
      74769       74727
      74768 D     74728
      74767 n     74729
      74766 n     74730

   Publicând acesta, rog pe toți D-mi ban-
cheri și particulari cărora li se va presenta
asemenea cupdne, să nu le primdscă, denun-
țăndule autorităților competinte.



Epitropia spitalului Brâncovenesc și a
     Sf. biserici Domnița-Bălașa.
   Voind a da în antreprindere facerea a
40 costume femeiesci, și 20 bărbătescl
pentru infermieriile și infermierii din a-
cest spital, dupe modelul ce se află depus
în cancelaria acestei epitropil; publică
spre cunoscință amatorilor a hia în între-
prindere furnitura acestor costume a se
presenta în cancelaria epitropiel, în diua
de 7 ale viitdrel luni Martie, când are a se
face adjudecația asupra persânei ce ar lăsa
prețul mal avantagios.
   Epitropi D. Cariagdi, N. Bibescu.

No. 42.

1877 Ianuarie 21.

rnn â DOT A al Dr- keboulleau
lli/xl dIA preparat de LEPERDRIEL '

   cest nou și puternic areot ♦"•’-eutic produce uă iritațiu e rtific’ah a pielii
menită a tămădui maladi <- ppt, reumatismele, arthritele și tdte afecțiunile care
cer uă revoluțiune esternă.
  Îmilațiuuile sunt fdrte numerdse precum și rele și vetămătdre.
  Sd se ceară adevărata marcă cusemnăturele LEPERDRIELd'REBOULLEAU
la Paris, strada Milton 9.
  Se vinde în farmaciile Bucureșci la D-nu Zurner, Iași la D-nu Racovița, Cernăuți
la D-nu Golicowski.

MALADIESde

Sf

HTE de GHAUX J

Wrl I l\ 4 IJJ W! f liTT-r-f unrim»
GRIMAULT ET C'f PHARMAGIENS A PAR

IV uADII DE PEPTU — SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE CAL.CL
  Efficacitatea acestei preparaliuoi este constatata de )a 1857, de către medicii cei mai celebrii De
atuncifi, foarte multe imitațiuni saC produsă, Insă nici una nu putu (ine comparație cu produsuiil pre-
sentatfi de către cassa ndstră. De aceia angagemu eu sterumlâca publiculu se ceară In totfi d’auna acestă
siropu ca se fie de o coldre rosA, nici o dală albă și semnătura ndstră Imprejurulu flaconului. Subt
Influența gea, lussea se IngrașA, soddrca de noapte Încetează și bolnavulu rev'ne repede la sănătate.
Întrebuințarea sea dă assemenea resuJiaturile celle mai frumdse In răgușeați, ct.tarrhe, bronehile, îrri-
tativ.nl <if. peplu, etc. — heposită in principalele pharmaeii.

5 î

   Aceste capsule aii lnveliș»lfi de glntenă, conțină balsamul!! de copahu associate essențel de Matico
(arbore din Peru) și consut ie unu remediu contra gonorrheiî și sculamentclorfl de ori ce natură. Elle
iucre<jA fAră a osteni siomachulăț nu provdrâ nici o dată greață și alte neplăcute care se produeu Iu tonă
d'anr.n prin capsulele gelatmdse care conținu balsamulu de copahu tn stare hquidă și afi avantagiu'u de
a nu comunica urinilorii mirosi. In virtutea acestoru difLrite titluri eilc • nntfi superidre capsulclorfi de
eubebfi, «e copahu, etc., și de aceia cea mai mare parte din medicii dm Paris și din strcinâta>e au
renunțatfi la uri ce altă mcdicațiune. — Trebue cerută în iotă d’auna semnătura Gkimavi.t ei p< fie
rare flaconfi. Depositu in principalele pharmaeii.



TARIF GENERAL de prețurile parțiale ale fabricatelor de tutun străin și indigen, ale țigărilor și țigaretelor și ale tabacurilor, provenind din mânu
facturele regiei în cursul anului 1877 penă la altă regulare

il---........  - -      ’                                                                                           Prețul                                               împachetarea                              NUMIREA                                  Prețul |    588                                 u.ONlTOKUL OFICIAL AL ROMANlEr        25 Ianuarie (6 Februarie) 187'7
împachetarea                                                                                                   pe kilo                                                                        Fior de Fumar Reinas                                              pe                                                                                                               
             Conți-                     FELURIMEA TUTUNULUI                                                       Și                                        pe                       Conți ■  Diego Lopez ....  ....                                pe       bucată ।                                                                                                            
              nutul                                                                                            pe sută                                    bucată                      nutul   Consuelo Conchas......                               sută                                                                                                                          
             7, Kilo                                                                                                                                                                7.o       Fior de Vegas........                                                                                                                                                              
             /« n    1. Tutu,, străin turcesc                                  lei                                                                       lei b.                     7.o       Palmetta Conchas......                               lei         lei b.                                                                                                            
              */t6 » Tutun de lux, hârtie gelatin tipar cu                     60                                                                        60  50                     7.o       Fior de Fumar Regalia.....                        70               2 70                                                                                                            
              / 5  „ bronz       .                                             60                                                                        30  75                     7l°       Conchitas aquila .    . .    ...                  70              IC 70                                                                                                            
             V       n                    77                    77             60                                                                        15  50                     7J°       Kesolution reinas                                 70               1 70                                                                                                            
             /g n    77                      77                      77        60                                                                        7   25                     7°        El Rio sella reinas.....                          70          pe iot 70                                                                                                            
             50 Gr.  n                    77                    77             60                                                                        3   50                     7m        Industria...........                              70          1      7?!                                                                                                           
             25 „    77                         77                          77 50                                                                        25  25                     7’°       Fior de Tabacos........                           70               1 60                                                                                                            
             7. Kilo Calitatea I hârtie galbenă .     . .                      50                                                                        12  25                     7.0       Esculapio reg. princ. .....                       60          1      50'                                                                                                           
             40 Gr.  ni»   n   ...                                             50                                                                        6   50                     7.0       Fior de Morales Coneh.....                        50               1 50.                                                                                                           
             20 „    n       1    n           n                   ■            50                                                                        2   25                     7.o       4..Țigări indigene                                50          1      40                                                                                                            
             78 Kilo n       I    n             „                    . .       50                                                                          1 50                     lOObue    Bucăți . ..........                               40               1 30                                                                                                            
             '7 „    „   I  „      „       ...                                 25                                                                        6   25                     50 Gr.    5. TabacurI străine                               30          eleaii 25                                                                                                            
             40 Gr   „    11 hârtie albastră.....                              25                                                                        1   75                     15 „      Geam I............                                25           recte 25                                                                                                            
             20 „    „     II   „          „          •                        25                                                                        3   15                     500 „     Geam I............                                25           eonfc 40                                                                                                            
             100 „   11    „           n           •                           24                                                                        6   10                     50 „      Rapâ de Paris Offenbach.....                      io            NANO 75                                                                                                            
             20 „    Latakia           galbenă                                 12                                                                        1   10                     50 Gr.    Rap6 de Paris.......  .                           48                 30                                                                                                            
             20 „    Tumbekiu „     verde                                      12                                                                        1   25                     50 „      6. TabacurI indigene                              20                 15’                                                                                                           
             20 „                        2. Tutun indigen                      12                                                                          1 20                     7.00      Calitatea I.........                              20                 uc ]                                                                                                          
             7x0     Calitatea I (3) tipar verde                               7                                                                             15                     77        ^Calitatea II ... .                                    6             50                                                                                                            
             7,o     nl    n   n       ■ •                                     7                                                                             15                     77        7. Țigarete                                            3             50l                                                                                                           
             7xo     „ II (4)   „   roșu           .  .                        5                                                                             5                      77        Lux flor de Kiriziler .                           15                 20'                                                                                                           
Felul        / to    „11    „   „       ■                                      5                                                                             15                     7so       „   „ „ Beetemis .....                            15                 20                                                                                                            
Casete       1 /     „ III (5) „ negru ( Calitate                              25                                                                            12 74                  7100      „   „   „ Gelepli                                 12                 >0                                                                                                            
^Pac. Stanid ' IO    Tutun rolat în fol           ( rurală                     20                                                                            10                     7So       „   „  „ Mursula .                                12                 51b                                                                                                           
     r       7,0     3 Țigări străine                                          15                                                                            10                     7.0       „  „  „ Principesa  ....                          10                 40'                                                                                                           
Cutii Carton lOObue  La integridat reg.........                                15                                                                            10                     7.0       Jenidge Kiriziler calitatea I . . .               10                 30                                                                                                            
Pac. Staniol 100 „   Britanica...........                                      15                                                                            5                      /100      Calitatea II turcesc........                      5                  25                                                                                                            
n            100 „   Henry Clary..........                                     15                                                                            75                     / 50      „ IU.........                                     5                  20                                                                                                            
Casete       100 „   Crema di Cuba    .......                                  12                                                                            75         Felul       /100      „ IV • •      • .....                                  4             15                                                                                                            
n            100 -   Fior d’India...........                                   10                                                                            75    Cuti de lemn     7so       Dautlu...........                                      3             rm                                                                                                            
Pac. hârtie      /so El Palmito...........                                     10                                                                                       Pac. hârtie aerai al  Drama ....    ...                                      2                                                                                                                           
Plicuri         / 20 Virginia                                                  10                                                                                  Pachete          l hnaus   Cavatas . .     ......                                 2                                                                                                                           
Pachete              Vevey long                                                5                                                                                   Cutii Carton     probat de Kir..........                                          1                                                                                                                           
Plicuri              „ sans                                                    100                                                                                     Pachete      gnlameni  regiei monopolului tutunurilor, R H. LANG         neral,                                                                                                                           
Ti                   Trabuco..........                                         100                                                                                        n                                                        Controlor ge lor ii                                                                                                                           
 In bucăți           Vevey courts..........                                    100                                                                                 Pachete                    elor. --- Direcția vămilor și contribuțiunl       tinanc                                                                                                                           
   Cutii             Țigări străine de Havana                                  75                                                                                  Pachete                    no> ministru secretar de Stat la departamentul    r                                                                                                                                
  de lemn            Equisitos       •           .           . .               75                                                                                  Director ge                nl dr aolicațiune al legei monopolului tutunurilo   B Bl  50                                                                                                                       
  Pachete            Vale y Jnarez reg.                                        75                                                                                  No. 4,406.                 p. Ministru,                                             50                                                                                                                        
|| hârtie            Crema de Tab. reg med                                                                                                                         Minister u                                                                          Cap                                                                                                                       
_____                Fior de Murias coneh .                                                                                                                        Vgdut și a                                                                          idi                                                                                                                       
j de lemn            Fior de Creta reg. Chica                                                                                                                      I art. 97 din re                                                                    elor                                                                                                                      
1                    FlordeFumar limonas                                           H       1 1 1 1 1 II I 1 1 1 1 1 lg gggg II III 1 1 Ig IIN 1. 1 1 I 1           f |L. S                                                                             ÎĂ1