No. 1» Un numer. 25 b Amhătă, e'¹⁸⁷⁷ ’ 8 Februarie MONITORUL OFICIAL AL RvMANIEI ABONAMENTUL: PE TREI-țECI ți șiSB; ș£sE LUNI, 2» LE’ (ântăiă Ianuarie și ântâiă Iulie) ANUNCIURILE. LINIA DE TREI-pECI LITERE TREI-DEOI BAN (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pAnS la eincl-^eel linii, cinei lei; Ară mal mare de cinel-decl linii, . Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucuresci, la 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul d< interne, G. D. Vernescu 12 Ianuarie CAROL No. 63 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și )ința i țională, Domn al Romanilor, La toți de faciă ți viitori, sănătate; na- Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 354; In virtutea art. 69 din legea nică. a consiliurilor județene Am decretat și decretăm orga- Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Dorohoiu, împreună cu acela al drumurilor, pentru eser- cițiul anului 1877 , este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile și modificările următore: Lei Budgetul județului. Cheltuell. B. 600 — Se reduce din suma de lei 3000, 1,800 2,500 1,920 144 200 prevăzută la art. 3, §1, cap. 1, salariul secretarului comitetu- lui permanent. PrevăZuțI la art. 4, acelaș § și cap, salariul unul comptabil la comitet, se suprimă. — Idem la art. 10, § 2, cap. 3, a- daos de construire pentru două odăi, la arest, se suprimă. — Se adaogă pe lângă suma de lei 2,880, prevădută la art. 1, § 1, cap. 4, pentru a se da câte lei 100 mensual, la 4 espedi- torl rurali. — Idem pe lengă suma de lei 96, prevăzută la art. 1, § 2, cap. 4, spre a se libera câte 5 lei mensual, la 4espeditorl rurali ca spese de biurofi. Se adaogă pe lângă suma de lei 200, prevădută la art. 2, acelaș § și cap., pentru im- primatele necesare biurourilor 3,ovU — poștale red'-a Jin suma de 22 Ianuarie (3 Februar , Lei B. 1,200 150 18,000, prevăZută la art. 1, § 1, cap. 6, retribuțiunea 3 medici de arondisment. — PrevâduțI la art. 1, § 1, cap. 9 subvențiune pentru tipări- rea fâel județului, se suprimă. Idem la art 2, acelaș § și cap. pentru transportul elevilor, se suprimă. 9116 — Se adaogă pe lângă suma de lei 9,116, prevăzută la art. 4. a- celaș § și cap., pentru plata măsurilor și greutăților deci- male primite de județ. 9,400 — PrevăduțI la art. 1 § 1, cap 10, pentru cumpărătbrea șah construirea unul pabt admini- strativ, se suprimă Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pentru anul 1877, va calcula pe un leu dioa, pentru locui- tori! palmași și pe doul le! Zioa, pentru cel cu vitele. Cheltuell. Lel B. 960 — Prevăduțl la art. 4 și 5, § 1, cap. 1, retribuțiunea unui ma- gasiner și a unul odăiaș, se suprimă. 100 — Se reduco din suma de lei 200, prevăzută la art. 6, § 2, cap. 1, pentru plata de imprimate și alte objecte trebuitdre ser- viciului. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1877. Ministru secretar de Stat la departament ul de interne, G. D. Veruescu. 12 Ianuarie CAROL No. 69 MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. Măria Sa Domnitorul. în urma ra- portului D-lui ministru al afacerilor străine, No 13,428, a bine-voit a a- corda D-lut doctor G. Stransky, înalta autorisațiune ca să porte ordinul Cru- ce! de Takova, ce ’I s’a conferit de Altețea Sea Principele Milan IV, p n- tru zelul și activitatea ce a desfășu- rat, oferind serviciile sele ambulan- ței române , trămisă pe câmpul de luptă în Serbia. 22 Ianuarie (3 Februarie; 1.°""’ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE' PARTEA NEOFJCLALĂ Bucuresci, 21 Ianuarie liSll- ■' Strecurându-se câte-va erori de ti- par, atât in darea de sâmă cât și în relațiunea înalte! Curți de Casațiune, publicată în numerul de i, le repro- ducem precum urmesă : Joul, 20 Ianuarie, Măria Sa Dom- nitorul, a primit, la orele 11a. m., deputațiunea înalte! Curți de Casațiu- ne și de justiție, în conformitate cu art. 81 din legea sa «rganică, '”’,e dispune ast-fel: „Art. 81. Curtea de Casațiune, la tinete fie-căruia an, va comunica ministerului justiției viciurile saii neajunsurile ce va fi observat în cursul anului, la legislațiunea esistentă. supunând tot-d’uă-dată și Dom- nului, printr’uă deputațiune din sânul el, relațiune motivată și deslușită, în care se vor însemna reformele ce esperiența ar fi dovedit necesar a se introduce în ver-uă parte a legislațiunel. „Acestă relație se va publica și se va co- lunica de către Domn comisiei ceutrale.“ Deputațiunea înalte! Curți era com- pusă de D. Alexandru Crețescu, pri- mul seu președinte și de ce! doul pre- ședinți de secțiune D. Eust B Cali- gari și D. Constantin E. Schina D ministru al justiției a fost pre- sent la acestă audientă solemnă. D. prim-președinte a remis, în mâ- nele Domnului, relațiunea prescrisă la art. 81 de mai sus, adresând Măriei Sele următorele vorbe: „Prea înălțate Domne, , înalta Curte de Casațiune și de jus- tiție este detore, după lege, să supună Măriei Teleuă relație despre reformele de introdus în legislațiunea [nâstră. „Avem onore, noi, președinții înal- tei Curți, să fim delegați de dânsa a remite în manele Măriei-Tele acestă lucrare a sa pe anul 1876. La acestea, Măria Sa a răspuns: domnule prim președinte și D-lor președinți, Primesc cu uă deosebită plăcere lucrarea ce'ml supuneți, și felicit atât pe Curte cât și pe Domnia-vâstră de idei a ce ați avut de a pune în lucra- re anul acesta disposițiunea art. 81 din legea organică a Curții de Casa țiune. Cu modul acesta cred că vom putea adjunge treptat a aduce în le- gile nâstre îmbunătățirile de care ele sunt susceptibile, și a face să încetese multe îndoeli și nedomirirl în aplica- rea și interpretarea lor. Dâră fiind-că comisiunea centrală numai esistă în mecanismul nostru constituțional, voiu înainta acestă lu- crare guvernului Meu, recomandând a o avea îu vedere la facerea pro- jectelor de lege trebuinciose spre a preîntâmpina în viitor dificultățile la car! legile nâstre au dat loc la apli- carea lor. Etă textul relațiune! înaltei Cur' Prea Înălțate Dâmne, După legea sea organică, art. 81, înalta Curte de Casație și de justiție, este datâre a preseuta Inălțimel Vâstre , la finele fie cărui an , prin uă depntațiune din sînul săfi, relațiune motivată și deslușită de re- formele ce esperiența a putut dovedi nece- sarifi a se introduce în vre uă parte a le gislațiunel, și acea relațiune legiuitorul a dispus a fi dată publicitățel. Importanța acestei disposițiuul, îu ceea ce privesce progresul normal al instituțiu- nilor nâstre, nu are trebuință a fi demon- strată, atât este de evidente. Projectele de legi, mal ’nainte de a fi supuse Corpurilor Legiuitore , afi trebuință a fi îndelung și matur studiate în linisce cu adjutorul da- telor esperienței nâstre proprie, al esem- plelor altor națiuni și al progreselor sciin- țel. In lipsă de un corp, speeialmente în- sărcinat cu acest studiii, legiuitorul a che- mat acâstă înaltă Curte, la însemnata sar- cină, de a se ocupa de ameliorarea legis- lațiunel nâstre, cu oeasiunea fie cărui pro- ces și de a da sâma la finele fie cărui an de resultatele studielor sâle. Dâcă nând acum nu s’a făcut încă acâs- tă lucrai , cuvântul este că nu trecuse mult de la Introducerea în țâra nâstră a u- nel complecte sisteme de legislațiune , și a trebuit câți-va ani pentru ca să se pâtă semnala primele învățăminte ale esperi- enței. Prea înălțate Dâmne, ui bună justiție este justiția care nu se lasă a fi surprinsă prin nici un incidinte neprevăzut, prin nici uă cerere nouă necunoscută mal îna- inte. Iu legea Curțel de Casațiune , la art. 47 , s’a prevăzut de legiuitor necesitatea ce este, pentru uă bună justiție, de a se a- rSta mal ’nainte de judecată motivele, des- oltate într’un memoriu, ale cererel de ca- sațiune, însă acâsta este esprimată ca uă simplă facultate pentru recurente, neapă- rat pentru ca să se menajese printr’un ter- men de miZloc transițiunea de la deprin- derile anteriori ale justițiabililor la siste- ma cea nouă de procedură în care intram la începutul Domniei trecute. Aceiași dispo- sițiuue se vede espresă în ceea ce prives- ce cererile la tribunale, în mol imperativ, la art. 69 și 326 din procedura civilă, de la 1865, însă fără nici uă sancțiune a fost cu tâte acestea un pas mal mult îna- inte. Astă-ZL după alțl 11 ani, se pâte cere și mal mult: cel pucin, în ceea ce privesce cererile de casare se pâte cere ca ele s fie motivate sub pedepsă de nulitate de bre ce scopul instituțiunel acestei Curți este de a se introduce mai ântâiu unitate îu interpretarea legilor, și numai în urmă și în mod accesoriu de a sa face dreptate între privați, și ast-fel este îndouit mal însemnată necesitatea de a nu se lăsa jus- tiția espusâ surprinderilor și vâri ițium- lor. In adevăr, prin lipsa de motive ară- tate în cererile de casare, membrii Curțel însărcinați a studia acele cereri și a le presenta Curțel cn raporturi din parte-1 la Ziua înfățișerei, sunt puși îu imposibi- litate da a face uă lucrare folositâre în cât și art. 51 și art. 53 , râmau dis posițiunl inutile . de âre ce ori cât d< vițiâsă ar fi uă hoiărîre a instanțelor de fond, dată în materie civilă lato sensu, nu ex oficio, Curtea de Casațiune o arputeacasa ci numai după motivele cererel de casare Ar fi de dorit ca membrii, îu raportu- rile lor, să pâtă semnala, la atențiunea Cur- țel, cașurile și soluțiunileanaloge în deci- siunile sâle antoriâre, ca p-ecauțiune con tra unei prea facili vadițiunl în jurispru- dența Curțel, de âre ce cele două secțiuni ale sâle alternedă pe fie caro au, și una nu a putut să cunâseă decisiunile celei-alte. Acâstă lucrare însă este imposibilă decă motivele, pe al căror temelii se cere casa- rea, nu sunt cunoscute. In fine obligațiunea de a nu se putea a- dresa la Curte de cât prin cere’I mal din- nainte motivate, ar deturna pe mulțl de la obiceiul de a urmări fără îndestulă reflec- țiune procese, și acâsta ar fi nu numai în interesul acelora, doră și îu interesul ad- ministrațiunel justiției prin înpucinarea proceselor. ^că cuvintele pentru care Curtea crede folositor să se adao irmătârele în legea sa organică: După art. 43 care este formulat: „Cererea de casațiune se face prin peti- țiune înscris depusă la grefa Cn-țel. ” A se adăogi: „Motivele recursului în materie civilă și comercială, desvoltate, se vor depune la grefă împreună cu recursul, safi cel mult îu cele 15 Zile următâre, sub pedepsă ^e neadmisibilitatea cererel de casare". ■’ ■lORLij OFIO“ Au ROk^BEl 22 lanurne (3 Februarie)187î tâte precațiunile, cu tâte luminele ce se cer pentru uă cestiune gravă. Ar fi de interesul justițiabililor ca uă causă hotărâtă cu atâta solemnitate de uă instanță de fond să nu mat fie trămisă la uă a treia instanță de fond desbrăcată, prin decisiunea Curțel deCasațiune, de plenitu- dinea atribuțiunilor unei adevărate ins- tanțe de judecată. Este de observat că sistema acâsta ar fi un termen de mijloc între sistema francesă care este reprodusă în art. 74 al legel Curțel de Casațiune și sistema altor țâri mal mici, tri- butare Franciel cu legile și instituțiunile lor, unde Curtea de Casațiune judecă fon- dul căușelor îndată ce pronunță verl-ce casare. Ast-fel, cele două d’ântâifi alineate ale art. 74 din legea organică a Curțel de Ca- sațiune s’ar putea înlocui precum urmâsă: „Curtea de apel safi tribunalul la care „s’a trămis uă causă după uă primă ca- „sare, o va judeca de noii în secțiuni unite, „unde sunt mal multe secțiuni". „Dacă și hotărîrea ast-fel dată a aces- „tel a doua instanțe se va casa pentru a- „celașl motiv ca cea d’ântâifi, Curtea de „Casațiune, în secțiuni unite, va judeca „tot-d’uă-dată causa în fond după elemen- „tele de fapt ast-fel precum sunt consta- „tate de instanța de trămitere". Legea de procedură civilă, Prea înălțate Dâmne, este partea din legislațiunea nâs- tră primitâre de cele mal multe îmbună- tățiri. Și mal ântâiii în materie de vândărî silite, venim a supune la a Măriel-Vâstre cunoscință necesitatea uuor însemnate mo- dificațiunl de introdus în corpul art. 3 din legea de la ⁵/n Martie 1870, relativ la atribuțiunile Curte! de Casațiune, art. 506 și 565, art. 526, 529, 528 și 558 pro- cedura civilă. Vendările silite constituesc una din păr- țile cele mal importante ale legel de pro- cedură; în acâstă materie trebue să se caute principala conditiune a creditului între privați, principalul regulator al con- vențiunilor civile. Venirile silite sunt tot-d’uă-dată una din cele mal grele ma- terii de regulat în legislațiunea positivă a unul cert Stat. Nu numai că ele presu- pun fârte bine cunoscute starea de civili- sațiune și condițiunile economice ale ace- lui Stat, dâră încă, din punctul de vedere curat privat, ele implică mal multe inte- rese de conciliat; interesul debitorului urmărit de a nu se vinde proprietatea sa în mod prea repede, prea sumar și prin urmare pe preț vil, interesul creditorului urmăritor de a fi reintegrat în fondurile sale cât se pâte mal curând și mai simplu; interesul în fine al cumpărătorului de a nu se espune, prin faptul acelei veniri pu- blice, la nescarl-va contestațiunl necunos- cute încă asupra lucrului cumpărat. Art. 3 din legea de la s/₁₉ Martie 1870, în aliniatul g) dispune că recursurile fă- „Aceste motive, în termen de 5 <)ile, dope a lor depunere, se vor comunica păr- țel intimate, care va fi datâre, în cele 15 4ile următâre, să comunice grefei și recu- rentului întâmpinările sâle După acâstă întâmpinare safi dâcă a trecut termenul de 15 <)ile, fără să se fi făcut ver uă întâm- pinare, causa se va pune în stare". „La cas de nedepunerea motivelor în ter- menul prescris mal sus, Curtea, asupra re- feratului grefei, mărginit la relatarea ace- stei împregiurărl și fără a cita pe părți, va respinge recursul ca neadmisibil". La finele primului aliniat al art. 53, care este ast-fel: „Art. 53. Pricinile puse în stare, se în- part de către președintele între membrii presințl, pentru a face raport asupra lor; raportorii se trag la sorți". „Raportul coprinde relațiunea cursului pricinel cu împrejurările el și cu arătare de temeiurile luate în hotărârile lor de in- stanțele ce adjudecat pricina dâră fără conclusiune din partea raportorului". A se adăogi: „Raportul va mal coprinde mențiune de precedentele Curțel asupra punctelor în discuțiune puse în recurs". Uă altă modificațiune, Prea înălțate Dâmne, de introdus în legea Curțel de Ca- sațiune și care ar servi tot de uă dată in- teresele justiției și interesele justițiabili- lor, s’ar putea înscrie în textul art. 74. Dupe acest articol, când Curtea de Ca- sațiune casâsă hotărârea unei instanțe, (tri- bunal safi curte), ea trămite causa la uă altă instanță de același grad spre de noii, judecare, și dâcă și hotărârea acestei al douilea instanțe se casâsă pentru același motiv ca cea d’âotâiu, causa se trămite la uă a treia instanță spre conformare cu doctrina Curțel de Casațiune. Precum se vede, acâsta a treia instanță nu este chemată a îndeplini de câtuă pură formalitate, așa îu cât fără nici un motiv apreciabile pentru părți, se pun în sarcina lor tâte cheltuelile și străgănirile ce oca- sionâsă uă adevărată judecată, și aceea în- tr’un oraș îa care nici una din ele nu este domiciliată. Curtea deliberând a formulat opiniunea sa îu sens de a se suprime din lege acestă a treia instanță de fond și că, Curtea de Casațiune, pronunciând a doua casare, de a statui tot uă dată și asupra fondului, cu acâstă însă diferență de a nu esamina fap- tele ea însă’șl ci de ale considera ca con- stanți așa precum sunt relatate în hotărâ- rea celei de al douilea instanțe. Drept aceea, acesta al douilea instanță de fond să fie, prin uă disposițiune nouă a legel, oblicată de a judeca în secțiuni unite, ceea ce penă acum nu se face. Ar fi de interesul justiției ca uă causă în care s’a pronunciat uă casare să fie ju- decată pentru a doua âră de uă altă ins- tanță de fond în secțiuni unite, adică; cu cute contra ordonanțelor de adjudecare în materie de espropriațiune silită sunt atri- buite la secția II a Curțel le Casațiune, de unde resultă că orl-ce recurs în aceiași materie care nu tinde la casarea unei or- doaanțe de adjudecațiune, rămâne, precum în trecut, de competința secțiunel I. Diu acâstă disposițiune resultă mal multe ne- cuviințe, din cari va fi destul a semnala una: ea este de natură a da ocasiune la re- sultate cari se esclud; pe când de esemplu secțiunea II respinge recursul contra unei ordonanțe de adjudecare, și prin urmare lasă vâmjârea bine și definitiv făcută, sec- țiunea I, judecând după un recurs făcut asupra unei contestațiunl âre-care ivită îu cursul aceleiași urmăriri, pâte, prin deci- siunea sa să pue în cestiune aceiași vân- 46re d’inaintea tribunalului spre a se re- începe din noii. Curtea, deliberând, a găsit de cuviință a propune în locul Șișului aliniat ast-fel formulat: ,,g). In contra ordonanțelor de adjude- care în materie de espropriațiune silită." Următorul aliniat: „g). In contra tutulor sentințelor safi decisiunelor date în materie de urmărire silită precum și în contra ordonanțelor de adjudecare." Este, Prea înălțate Dâmne, un alt cas de îndoioță bine-cuvântată asupra sensului a două articole de mare importanță, art. 506 și 565 procedura civilă. După art. 506, alin. 3, publicațiunile făcute îu materie de vândâre silită afi de efect a purga imobilul în favârea cumpă- rătorului de drepturile terțiilor, precum dreptul de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecă și altele, dâcă acel terții nu se vor fi presentat spre a șl arăta pretențiunele mal nainte de adjude- care. Eră după art. 565, imobilul vândut în vindere silită nu pâte trece în mâna cum- părătorului purgat din nici unul din drep- turile ce terții putea să aibă asupra sa contra vechiului proprietar. După regulele de iuterpretațiune judi- ciară, s’a încercat a se concilia ambe a- ceste articole, căci judecătorului nu’I este permis, în esercițiul funcțiunel sale de ju- decător, a declara antinomie în lege, adică a interpreta legea în sens de a eluda uă parte a el prin alta. Interpretarea judecă- torâscă este aceea care dă fie-cărul articol, fie-cărel frase safi vorbe un sens util, a dică un sens practic safi un cas de aplicare. După uă primă interpretare dată aces- tor două texte prin uă decisiune a curții de apel din Bucuresci cu No. 254 din 21 Septembre 1868, art. 506 ar avea un sens esclusiv cominatoriii, adică fără nici un efect în causă, pentru cuvintele acolo pe larg arătate, că adică art. 506 este împru- mutat din procedura genevei^ă, în vederile legiuitorului căreia a fost a.stabili uă pro- 22 ianuarie (3 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL Al. ROMÂNIEI In fine, spre a termina cu materia vân- zărilor silite, importă a se da uă redac- țiune mal esplicită art. 528 din procedura civilă. De și acest articol este conceput sub forma imperativă, însă îu lipsă de vre uă sancțiune âre-care, și prin adjutorul laco- nismului termenilor săi, ordonanțele adjudecare nu coprind astăzi tâte elemen- tele necesare Curțel de Casațiune spre a se pronunța. De aci se ocasionâsă amânări spre cerere de dosare fără de care Curtea este pusă în imposibilitate de cele mal multe ori de a constata violările de lege ce se invâcă. Spre a remedia la acâstă lipsă, s’ar putea adăogi la finele acestui articol următârele vorbe: „precum și re- „producerea sumară a Ziselor și întâmpi- „nărilor părților în cursul urmărire!, fă- „cându-se tot-d’uă-dată mențiune specială „că s’aii îndeplinit tâte formele cerute de „lege și cari vor fi acolo în parte arătate". Uă mențiune neadevărată ar constitui un falș, ceea ce este uă sancțiune destul de puternică spre protegerea drepturilor și intereselor părților implicate în atare pro- cedură. Uă altă antimonie, Prea înălțate Dâmne, esistă între art. 30 și art. 154, din proce- dura civilă , cel d’ântâifi relativ la proce- dura d’naintea judecătorilor de pace, cel de al douilea aplicabil la tribunale și curți. Este vorba în ambe aceste două articole de una din condițiunile cerute pentru ca șă se pâtă admite uă oposițiune la uă ho- tărâre dată în lipsă. Admisiunea unei a- tarl oposițiunl face ca uă causă care s’a judecat în lipsa oponentului să se judece din nofl după ascultarea apărărilor sâle, dâca se presintă. După art. 30 procedura civilă precum și după codicile comercial și după legile anteriori, oposițiunea nu era admisibilă dâca oponentele nu era în stare a justifica absența de la prima jude- decată pe motive bine cuvântate. Eară art. 154 a fost până astăZI interpretat de dife- ritele instanțe în sensuri opuse. Unii in- vocând practica genevesă, din legislațiu- nea căreia acest art. 154 a fost împrumu- tat de noi, susțin ca oposițiunea trebue să fie admisă pentru singurul cuvânt că se face, și nu încape a se cere oponentului să justifice absența sa prin nescarl motive; alții pentru cuvântul de a nu lăsa să esiste în lege uă antin mie nejustificabilă, de a nu se da ocasiune ca citațiunile și tâtă procedura urmată pentru prima înfăcișare să remână inutile sciindu-se că aceiași judecată se pâte reîncepe după voia celui judecat în lipsă, etc., a interpretat art. 154 combinat și cu altele în sens de a se jus- tifica absența pentru ca oposițiunea să fio admisibilă. Ia acâstă stare a cestiunel, intervențiu- nea Puterel Legislative devine uă nece- sitate. Tot în procedura civilă, la partea rela- cecțiune absolută creditului In genere, că pentru acest scop dreptul de proprietate a fost pus la umbra unor multiple și minuți- âse formalități de publicitate care trebue să precâdă vinderea silită; că aceleași for- malități cari condiționâsă sancțiunea es- presă prin art. 506 nefiind reproduse în legislatiunea nâstră, ar resultă de aci că nu aceiași sancțiune s’a admis la noi, ci cel mult purgarea imobilului urmărit nu- mai de creanțele ipotecare și privilegiate, dară nu și de drepturile de proprietate plină saiî fracționată (usufruct, servitute); că acostă abrogare parțială ar resultă și din locul unde e pus art. 565, adică la șe- diul materiei (efectele adjudecațiune!) și posterior, după locul ce ocupă (nu după timp), art. 506. Uă altă interpretare dată acelorași texte de Curtea de Casațiune, secția I, prin de- cisiunea cu No. 83 de la 6 Martie 1876, consistă în a Zice că, art. 506 al. 3, are uă aplicațiune reală; că el coprinde uă dis- posițiune facultativă pentru terții ; că a- dică el sunt admisibili a urmări recunâs- cerea drepturilor lor pe calea sumară și incidentală a oposițiunilor d’naintea tri- bunalului prin care se face vinderea, și că dâcă nu se conformă termenului defipt în art. 506, ei perd acâstă favâre și rămân în dreptul comun, că sensul acesta nu este contrazis prin litera art. 506, ci este din contra confirmat prin locul ce ocupă acel articol în codice, adică la rubrica desti- nată a defige modul cum se face uă urmă- rire silită Eră art. 565 care nu dă adjudecătarului asupra lucrului vândut mai mari drepturi de cât avea urmăritul, este uă disposiți- une de drept comun și îusemnâZă că nimic nu împedică pe un terțifi, care nu s’a con- format art. 506, să urmărâscă dreptul sSO pe căii o ordinare ale tribunalelor de jude- cată, de âre-ce în nici un cas adjudecata- rul nu pbte dobândi asupra lucrului vândut drepturi mai mari de cât a avut expropri- atul și acâstă interpretare ar fi confirmată și prin locul ce ocupă acel articol 565 la rubrica despre efectele adjudecațiunei. Nu este cu tâte acestea mai pucin ade- vărat că aceste două încercări de interpre- tare pot lăsa îndoială în ochii multora. Art. 526, 527 și 529, lasă asemenea în practică incertitudini asupra terminilor în care se pot admite și trebue să fie judecate de tribunal oposițiunile ce se fac la uă vâmjlâre silită. S’ar putea da acestor articole uă mai rigurâsă precisiune dacă s’ar adăogi: I. La art. 526 și 527, că cererile de o- posițiuni, trebue să se facă în termen de 10 cel puțin. înaintea adjudecărei provisorie. II. La finele art. 529, vorba provisorie. Spre sancțiunea tutulor acestor forma- lități s’ar putea adăogi la finele art. 528 vorbele: „și vorfisubpedâpsă de nulitate." livă la judecătorii de pace, esistă uă dis- posițiune primitâre de mari desvoltărl și destinată a produce ordine și securitate în relațiunile private și a garanta în mod pu- ternic dreptul de proprietate. Voim a vorbi de acțiunile posesorie. Materia acâsta este de creat în mal în- tregul săîî, de și art. 5, ultimul aliniat din procedura civilă,fdispune că judecătorii de plășl sunt competințl a judeca acțiunile posesorii afară de cașurile când se con- testă însuși dreptul de proprietate saiî tit- lul constitutiv al servituțil. Din causa nedesvoltăril materiei acțiu- nilor posesorie, rămâne în practică necu- noscute, nu numai termenul în care ele se pot esercită , dâră și natura lor proprie S’a ivit de esemplu , cașuri în care după uă simplă contestare verbală a fondului dreptului, judecătorul a creZut de cuvi- ință a se opri și a ’șl declina competința. Cu modul acesta orl-ce acțiune posesorie s’ar putea face imposibilă, și posesiunea, care este esercițiul dreptului de proprie- tate, ar rămânea lipsită de orl-ce protec- țiune legală. S’ar putea cel puțin până la uă mal complectă desvoltare a materiei, să se modifice redaețiunea art. 5 ultimul alinieat în următorul mod : „In tâte aceste cașuri judecătorul de pla- să nu este competent a judeca dâca se pro- duc doveZI prin care se pune în îndoială însuși dreptul de proprietate saă titlul constitutiv al servituțil." Uă altă lacună, Prea înălțate Dâmne, care nu ar fi mai puțin importantă de a se umplea în interesul securității transacțiu nilor dintre privați, și prin urmare spre împuținarea proceselor, este relativălaac- tele autentice și la actele private ale celor ce nu scifi carte. Importă mal ântâifi de a se scie care sunt autoritățile prin care se pot face acte autentice în lege nu se pres- crie nimic în pribința acâsta; în practică actele se legalisesă în privința semnături- lor părților și a conținutului lor nu numai de tribunale, precum ipotecile, convențiu- nile asupra imobilelor etc., dâră și de pri- mari, de polițai și de comisarii poliție- nescl, precum procurațiunile, certificatele de indigență și chiar contractele fără dis- tincțiune. Dâcă cele d’ântâifi sunt fără nici uă în doială acte autentice și au puterea de a fi creZute înaintea justiției pânâ la înscriere în falș, care este caracterul celor după urmă? Și pânâ la ce punct se întinde pu- terea lor probantă? Un contract safi o pro- cură legalisată de autoritatea administra- tivă ce putere probantă are? In al douilea loc, actele celor ce nu scifi să scrie, și care în practică se scriu de a treia persână și se însemnâsă de părți prin punere de de- get, sunt âre în destul spre a proba sin- ceritatea lor, spre a protege buna credință acelor cărora se opun ? Tâte acestea, sunt de un interes capital rauuane miu pentru ciasa cea mal numerâsă și mal in teresantă a societății, în cât Curtea de Ca- sațiune nu pdte să trâcă prima ocasiune ce i se oferă fără să le supună la cunos cința Măriel-Vâstre. Ele sunt demne de cea mal seriâsă refiecțiune, de cel mai ma- tur studiu, de tâtă solicitudinea legiuite rului. Uă altă materie, care de la înființarea ăilor ferate în țâra nâstră, a preocupat în diferite sensuri opiniunea, este materia exproprierel pentru causa de utilitate pu- blică. Curtea de Casațiune nu a fost pusă în- mâs'iră de a supune Măriel-Vâstre , în a- cestă materie, un project complect de re- forme precum nici în altele. Dâră sunt mncturl de detalii! de uă necontestabilă importanță care pot a fi imediat supuse la atențiunea legiuitorului. Unul din aceste puncturi pe care Curtea de Casațiune a a- vut ocasiunea a ’l desbate și a ’l studia în mi multe recursuri este relativ la măsu- ra în care este permis de lege a se face eeusațiunile juraților de părțile intere- sate. După art. ultimile două aliniate din legea expropriere! pentru causă de utili- tate publică, atât administrațiunea cât și partea adversă att dreptul de a recusa fie care un num^r egal de jurați, și dâca par- tea opusă administrațiunei se compune de mat mulți interesați, ei sunt datori a se înțelege între dânșii asupra recusărei ace- lor jurați. Din aceste disposițiunl ar re- sulta că fie-care parte are dreptul de a re cusa mai mult de un jurat. După același articol în pâneipitt și du pă art. 40, în fine , juriul se consideră constituit când nouă jurați sunt faciă, dâră pdte delibera și în numărul de șapte , de unde ar resulta din contra că fie-care par- te nu pdte recusa de cât un singur jurat, adică penă co numărul dc nouă se va re- duce la șapte. In presența acestor texte care se esclud, ju .sprudența Curții de Casițiune a variat și necesitatea intervențiunei legiuitorului este evidentă. Materia electorală , Prea înălțate Ddm- ne, oferesce și ea un cas important care reclamă asemenea intervențiunea legiuito- rului. Este de sine înțeles că nu pdte fi vorba aici, de modificarea nici chiar de inter- pretarea vre unei disposițiunl din legea electorală. Acâstă lege face parte din Constituțiunea țăreî. Este adevărat ca legislatura ordinară, după art. 34 din Constituțiune are singu- ra dreptul de a face interpretarea legilor cu dreptul de autoritate. Acestă însă pu- tere a sa se întinde numai asupra legilor care emană de la ea însăși. Legea consti tuțională planâijă într’uă sferă mal înaltă numai în întrul limitelor sale reșade tâtă autoritatea lucrărilor legislaturel ordinare. ici este în cestiuue articolul 40 . > liniatul d. din legea Curții de Casațiu- ne, după cave acestă Curte este autori- sată a nu mal trămite causa spre de noii judecare, când casâdă îu materie electorală sentința unul tribunal care admite sau res- pinge înscrierea în contra prescripțiuuilor legel De aci s’a produs în practică indo- înța asupra punctului de a se scie , dâcă în materie electorală acâstă Curte judec saă nu ca instanță de fond în tot sensul vorbei. S’a recunoscut fără multă dificultate că din momentul ce ultimul cuvânt în con- testațiunile electorale este pi Curț&I de Ca- sațiune, apoi decisiunile sâle ating direct fondul acestor contestațiunl, ceea ce nu este în materie ordinară, unde după casa- re, uă altă instanță de fond este chemată a judeca. S’a recunoscut asemenea de altă parte dificultățile ce s’ar ivi când Curtea de Ca- sațiune ar procede în acâstă materie ca a- devttra ă instanță de fond cu cercetări de acte, venficațiunl de scripturi, procedură de falș, delațiune de jurământ, etc. Gestiunea fiind dâră pusă între aceste duoâ margini, de uă parte, că Curtea în a- câstă materie nu judecă ca Curte de Casa- țiune propriu disă , de altă parte că s’ar presenta multe dificultăți, când ar judeca ca adevărată Curte de fond, s’a produs uă opiniune intermediară. In fapt, acâstă opiniune nu contradice art. 40, alin, d sus citat, are însă trebu- ință de sancțiunea Puterel Legiuitâre, pen- tru ca să nu se mal lase pe viitor loc li- ber opiniunilor estreme și pâte și varia- țiunilor în jurisprudență. Curtea de Casa- țiune a convenit că s’ar putea da Șișului aliniat de sub art. 40 uă redacțiune în sens că: Curtea de Casațiune, în materie elec- torală, pronunciând casarea nu maljtrămite causa la alt tribunal, dâră că cercetarea unor asemenea cestiunl îu fond ea nu o face prin ea însăși, ci după constatările de fapt cuprinse în sentința tribunalului atacată. Prea înălțate Dâmue, să ne fie permis, terminând acâstă scurtă și incomplectă lucrare, să aducem la cunoscință Măriei Vâstre, că cea mal însemnată lacună a le- gislațiunel nâstre, în ceea ce privesce ma- gistratura , este lipsa inamovibilitățel ju- decătorilor de curți și tribunale. Curtea a espnmat deja modul săi ue vedere în acâstă privință cu ocasiunea re- centei solemnități ainstalărei primului sâu președinte. Suut trecuți 18 ani, Prea înălțate Dâm- ne , de când Puterile cele mari ale Euro- pei , care, prin comisari speciali, studia- seră țâra nâstră sub raportul instituțiu- nilor, al culturel și al morielor, aă înscris în Convențiunea de la 7 (19) August 1858, făcută la Paris, cele ce urmâsă ; „Uă lege va hotrărî condițiunile de pri- mire și de înaintare în magistratură, lu- ând drept basă aplicarea progresivă a principiului inamovibilitățel/ Concepute neapărat sub imperi ’ um idei diferite, fruct al esperiențel șial cir- cumstanțelor, cele două legi fundamentale posteriori, statutul din 1864 și Constitu- țiunea diu 1866, singurele cari putea să suprime saî! să modifice acostă disposi- țiune, aii lăsat’o din contra în tâtă vigâ- rea sa. Ast-fel, acest principia constituțional al introducere! gradate în magistratura română a inamovibilitățel, se vede repe- tit și în legea organisație! judecătoresc! la art. 103, din anul 1865. Justiția, Prea înălțate Dâmne, este pri- ma condițiune de viuâță a orl-cărel socie- tăți, satt, cum s’a ijlis: justiția est regn- rum fundamentum. Nn este justiție und. lipsesce imparțialitatea, și cea mal reală garanție a imparțialitățel este indepen- dența magistratului. Ast-fel inamovibilitate ;onstitu drept al națiunel, dâră nu este coi erată ca un privilegia al individului. Spre a garanta acest mare drept al ina- movibilitățel, ea va trebui, d’uă-dată cu introducerea sa în lege, să fie bine și complect definită, și acâsta în interesul de a nu se lăsa loc la incertitudini asupra posițiune! magistraților, pe care nu pac- tul fundamental o va fi creat direct, pre- cum a fost cu Curtea de Casațiune, a cărei inamovibilitate, ca principii! constituțio- nal, cade afară cercul legilor organic ordinare. Prea înălțate Dâmne , punându-se în practică cu scrupulositate un principii! atăta de fecund în consecuente salutarie ca cel cuprins în art. 81 din legea Curț-I de Casațiune, și având uă magistratură i namovibilă care să transmită acestei Curți din tâte unghiurile țerel, resultatele pro- priei sale esperiențe asupra diferitelor părți ale legislațiunel, legile și institu țiunile nâstre judecătoresci vor fi ținute într’un raport constant cu trebuințele ni țiunel, și vor deveni ast-fel unele din cel mai bine condiționate ale Europei. Acâsta va fi. Prea înălțate Dâmne, una din cele mal mari îmbunătățiri, însemnat cu Augustul nume al Măriei Tale Sunt, cu cel mal profund esp; t ‘al Măriei Vâstre, prea plecat și prea supus servitor, Prim-președinte al înalte! Curți de Casație și justiție, Al. Crețescu. «o. 8,271. 1876. Decembre 31 DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopoli, 1 Februarie, i ore sâra.— Principele Muntenegrulul, primind 22 Ianuarie (3 Februarie) 1877 jfON^ORUL OFICIAL AL K0MAN1B1 de a intra ' negociațiunl, a cerut Porțel de a ’l indica condițiunile cu cari ar voi a trata. Mustechari chreștini vor ti numiți pe lengă guvernatorii vilayetelor Bosniei și Dunărei. BULETIN ESTERIOR. Diarul Debats în primul s$u Paris le la 29 Ianuarie, după ce vorbesce ; supra cestiune! diferendului Turco- Serb , vine și la neînțelegerea dîntre umânia și Portă , provenită din pro- mulgarea Constituțiune! turcescl. „E uă dificultate, dice Debats , pe care Porta pare a fi dispusă s’o înlă- ture din politică, și pentru care tre- bue să fie felicitată. Un articol din Constituțiune amintesce că România face parte integrantă din Imperiu, și acestă afirmare a froasat ore care sus- ceptibilități la Romani. Ei ati invocat tratatele care le asicură autonomia administrativă și politică, cu condiți- unea de a plăti guvernului turc un mic tribut, Deră Porta a pretins ore a nesocoti sau a viola aceste tratate? Nimic nu permite a bănui acesta. Porta a voit nu mai să amintescă le- gătura care unesce pe România cu Turcia, și pe care tratatele au menți- nut’o. Guvernul turc a dat deja espli- cațiuni în privința acesta, care ne par suficiente; (?) se pare însă că Româ- nia nu e cu totul satisfăcută, și că se caută din ambele părți uă formulă proprie de a împăca pe toți. O vor găsi-o, find-c’o caută cu bună voință. Părinții noștri, au lăsat mai mulți secoli pe regele Angliei a se intitula rege al Franciel, fără ale păsa nimic. In secolul trecut erau regi de Cipru și Ierusalim, care nuinchieta de loc acele regate. Ro- mânia ar face pdte bine să se asigu- re din aceste esemple luate din isto- ria modernă. Pdrta afară de acesta are prea mult interes pentru menține- rea tratatelor care regulesă raportu- rile sale cu Europa, ca să nu caute a încălca vre unul, și nici n’a avut a- cestă idee. Tot ce ea pdte cere Româ- niei e de a continua cu plata unul tribut de care are mare nevoe, cu tote că e prea mic, și în fine de a face să se respecte de toți neutralitatea te- ritoriulul sihl. E învederat că daca te- ritoriul român ar fi violat la nord saft la resărit de Rusia care nare nici un drept asupra acestei provincii, Pdrta n’ar trebui să se mai îndoiască d’a trece Dunărea și a ocupa pe țărmul stâng, posițiunele tari care domin în unele puncte trecerea rîulul. Deră tre- bue să sperăm că asemenea eveni- ment nu se va produce nici dintr’o parte nici din cea-altă; în ori ce cas, responsabilitatea va privi pe cel care va trece Rubiconul, adică Prutul saîî Dunărea. Ori cum ar fi, Pdrta face bine a da României tdte asicurările care o pot linisci. Uă notă oficidsă publicată de Frem- denblatt din Viena declară, ca răspuns la sgomotele privitdre la uă pretinsă inițiativă diplomatică din partea Aus- tro-Ungariei în chestiunea Orientului, că acestă putere nu are nici un motiv de a eși din reserva ce a păstrat penă acum și de a lua asupră-și responsa- bilitatea care incumbă naturalmente Porței, mai cu semă în momentul în care acestă putere începe a simți încurcătura situațiunei sale față cu Serbia. Independența Belgică ne ice soi- rea că Pdrta continuă a lua măsuri proprii pentru a asigura liniștirea spi- ritelor în provincii. Ea a decretat de- sarmarea generală a ori cărui ele- ment civil. Militarii, agenții poliției și persdnele cari vor fi obținut uă voie specială, sau în virtutea funcțiunilor lor, saii pentru trebuințele profesiu- nei lor, vor fi singuri autorisațl a pur- ta armele. Noua-presă liberă din Viena cre- de a sci că Sir H. Elliot ca și cornițele Zichy nu se vor mai întdrce la postu- rile lor. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Sumarul ședințeide la 19Ianuarie 1811. Președenția D-lul vice-președinte lân Ghica , asistat de D-nil secretari Bellu Ștefan și Rășcanu Demetriu. Ședința se deschid la 2 ore după amâdl. PresențI 44 D-nl senatori. Nu respund la apelul nominal 18 D-nl senatori, și anume : Bolnav'' Prea S. S. Mitropolitul primat D-nii MStăsaru S., Paladi I., PAclânu N., Pleșo- ianu St., Roseti Tețcanu. Nt motivați: Prea S. Sa episcopul de Argeș , D-nil Catargiu Lascar, Enescu G. , Gridov N., Isvoranu Manole, Lahovari N., Negrea San- du, Negruți Al., Orlânu G., Simulescu D., Vlaicu N., Cogălnicânu Mihail. Sumarul procesului-verbal al ședinței precedente se adoptă. Se pune la cunoacința Senatului peti- țiunea D-lul Dr. îu medicină Eduard Ani- no, care se rdgă a se face cele de cuviin- ță, pentru a ’i se acorda calitatea de cetă- țân român. Se trămite la comisiunea de petițiunf. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni relativ la projectul de lege pentru restituirea efec- telor constatate lipsă la casa de depuneri și consemnațiunl. Se citesce pentru a treia 6ră propune- rea relativă la cedarea a duoă case ale Sta- tului, din orașul Giurgiu, în deplină pro prietate a județului. Se înscrie la ordinea dilel desvoltareu acestei propuneri. D. senator Colonel Costa-Foru cere ca mal ’nainte de alte lucrări să se ia în des- batere projectul de lege relativ la restitu- irea efectelor constatate lipsă la casa de depuneri și consemnațiunl. Senatul încuviințând, D. senator Leca , raportor al comitetului delegaților de sec- țiuni, dă citire raportului și projectulu menționat. (Uimâsă raportul și projectul de lege) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ia cuvântul D. Deșliu și cere esplica- țiunl decă în suma de 1 400,000 lei intră și mandatele cari au fost trecute de achi- tate și cari în realitate nu au fost. D. raportore Leca și D. ministru da fi- nace esplică că se vor plăti numai acele sume cari aă fost liberate cu chitanțe din registre cu matcă. D. senator Dimitrie Ghica este de pă- rere ea să se specifice ce fel de creanțe se vor plăti cu clisa sumă de 1,400,000. Susțin projectul D-nil senatori Hara- lambie și Orăscu. După închiderea discuțiunel și luare" în considerațiune a projectulul, D. rapor- tor dă citire art. 1, care punându-se la vot se adoptă asemenea. Se dă citire art. 2 , la care D. Deșliu propune următorul amendament: Sub art. 2 să se adaoge Ou banii împrumutați se vor plăti nu- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Ianuarie (3 Februarie) 1877 și se adoptă conclusiunile raporturilor care sunt pentru validarea alegerilor în conse- cință. D nu președinte proclamă deputațl pe D-nil Frunză Dimitrie , la colegiul III de Putna și pe D. Jurascu lordache la cole- giul I de Bacăiî Se continue discuțiunea pe articole asu- pra budgetului ministerului cupelor și instrucțiunel publice. Cifrele propuse în statul No. 25 se a- doptă cu modificările următbre : La [acuitatea de sciință din Bucuresci apuntamentele tutulor catedrelor se fixâsă la lei 6,600, pentru fie-care. La facultatea de litere și filosofic apun- tamentele catedrelor începând cu cea de literatura latină și penă la cea de istoria literaturaturilor moderne inclusiv se fi- mal acele sume câte, după scriptele casei, 73 vor fi găsit lipsă la revisuirea făcută. “ Amendamentul nefiind susținut de cinci D-nl senatori se înlătură. Se pune la vot art 2 și cel din urmă și si adoptă. Projectul în total se adoptă cu majori- tatea de 36 voturi, contra 6 și 3 abțineri, anume. D-nil Tache Moscu, Mihail Isvo- ranu și N. Cămărășescu, acesta din urmă membru al comitetului de administra- a casei de dotație a âstel. D. senator Demetriu Sturza , continue desvoltarea interpelărei D-sâle asupra gre- ’ ' stări a financelor țărei. D-sa terminând, propune midlâcele ce ar putea aduce echilibrarea budgetelor și cart sunt sporirea impositelor fonciar și pentru bfutri spirtuâse și reducerea chel- tuelilor ministerului de resbel. Se suspendă ședița pentru 10 minute. La redeschidere ia cuvântul D. ministru iinance și președinte al consiliului de miniștri, care răspunde la unele puncte ’ a interpelarea desvoltaiă. Orele fiind înaintate, Senatul aprobă a amâna acâstă discuțiune pe a duoa di. Dupe care, D. vic-.-președinte, rădică Îᵥ_dința și anunciă pe cea vîitâre, pentru a duoa di, 20 curent. । mtmiww ■ «fi1 ■» mw» awnr । Ti w-*» m «w gwxr--* •v• w—v- «wk. «w ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA. ^..„arul ședinței din 20 Ianuarie, 1811 ■ Președenția D-lui vice-președinte Sih- nu Alexandru. Ședința se deschide la amâdl. PresențI 106 D-ni deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl Sâ- •i c Constantin, Arbore Polihronie și Cos- t chi Manolaehe Epurânu. Se trămite la raportorul comisiei bud- getare petițiunea profesorilor gimnastului lin flatați. Se trămite la comitetul delegaților, a- Iresa D-luI ministru de finance prin care re a s-- pune la ordinea dileî projectul de Lge pentru înscrierea între veniturile Sta- tului a sumelor ce se vor incasa din vân- dările de bunuri ale Statului, și pentru vânma- ție, ca să puneți cestiunea pe acest tărâm puțin curtes , și sciți că în diplomație să cere mal ântâiti de tâte curtesie. D-v. ați fost puțin cuites către diplomații noștri, ca să nu dic ofensător. Asupra acestui punct să ’ml permiteți, D-lor să nu răspund, pentru-că ar trebui să reînoesc uă desbatere ce e mârtă în i- nima acestei Adunări, opiniunea publică va judeca dâcă numirile ce am făcut eîi în personalul diplomatic au fost făcute din alt simțiment de cât acela de a satisface interesele și serviciele țârei, într’un mod consciincios, onest și leal. Dâcă D-v. nu sunteți convinși de acâsta, și voiațî să fa- ceți critică unora dintre agenți diploma- tici al țărel, atunci putâțl face acâsta pe uă altă cale, pe calea de interpelare, ear nu puindu-vă sub scutul comisiunel ca rapor- tor al el, și făcând insinuațiunl malițiâ- se. Dâcă aveți credința fermă că unii din agenții noștri diplomatici, nu sunt la înăl- țimea misiunii lor, că nu represintă țâr^ pe lângă guvernele unde sunt acreditaț așa cum trebue să o represinte, aveți ca- lea interpelării ca să veniți să vă arătațl părerea D-v. și să dovediți că nu aveți a- spirațiunl la diplomație. Și dâcă voiți ca Adunarea să vă crâdă că nu aspirați la di- plomație, vă rog să o faceți, căci alt-fel suntem în drept să credem că ați căutat să profitați de posițiunea D-v. ca raportor, pentru a aduce critice malițiâse, nefunda- te și nemeritate, unora din agenții noștri. Acestea am avut de răspuns la cestiunea personală a D-lul Pantazi Ghica. (aplause) D vice-președinte. Incidentul de la sine este închis, și trecem la ordinea «Jilel. D. E. Costine/cu, raportorul comisiu- nii financiare, dă citire raportului privitor la creditul de lei 180,904, bani 75 cerut de D. ministru de lucrări publice, pentru a plăti lucrări de poduri și șosele contrac- tate în anii trecuțl. D. H. Zagrăvescu. Aș ruga pe D. mi- nistru al lucrărilor publice să bine voâscă a ne spune dâcă în acestcreditde 180,904 lei intră vre uă sumă relativă la lucrările de artă contractată a se face pe calea Câi- nenl. care legă județul Vălcea cu Transil- vania. In acest scop voiam să adresei) D-lul ministru de lucrări publice uă interpelare, căci sciți fârte bine, D-lor, căcondițiunea principale pentru prosperitatea comerciu- îui sunt mijlâcele de comunicațiune. Acest drum de care se vorbesce este și astăzi în starea îu care era acum 40 ani sub Vodă Ghica. De la acea epocă și până astădl, s’afi făcut fârte puține lucrări pe acâstă șosea. După nenumărate cereri ce s’afi a- dresat guvernelor care s’afi succedat, s’a recunoscut imperiâsa trebuință de a se a- d'ice acest drum în stare bună. Ast-fel s’a alocat în budgetul anului trecut uă sumă âre cari pentru lucrările de artă ce trebuia să se facă pe acâstă cale; unele din aceste lucrări s’afi esecutat, dâră altele s’afi suspendat. Aș voi dâră să scifi decă în projectul a- cesta intră și sumele necesare pentru lu- crările ce sunt a se mal face. Acesta vo- iam să rog pe D. ministru să bine voiască a ’ml spune. D. Vernescu, ministru de interne și ad-interim la lucrările publice. D-lor, votați astădl un project de lege al D-lui ministru de lucrări publice, pe care efi nu ’l cunosc destul de bine, nefiind de resor- tul ministerului meti. Văd că D. rapor- tor a făcut laude acestui credit, mal cu sâmă din punctul de vedere al condițiuni- lor în care se cere. EI bine, cred că tot D-sa ar putea răspunde D-lui deputat, fiind că a studiat cestiunea în amănuntele el; eii necunoscâud’o bine, ni pot răspunde astă- dl asupra acestui project. D. Costinescu. Tocmai acâsta voesc să fac. D. vice-președinte. Răspunsul D-NI MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ■ 502 ministru s ar putea lua ca uă imputare fă- cută biuroulul care, știind de demisiona rea D-luI D. Sturdza, ministru titular de lucrări publice, n’a luat precauțiunea să comunice acest project D-lui ministru de interne care este șiad-interim la lucrările publice. D-lor, biuroul n’a făcut acâsta, fiind-că D. ministru de interne nu era mi- nistru venit într’un nou cabinet, și pentru că să știe că tâte projectele de legi care vin în Cameră trec mai ânteiO prin consi- liul de miniștri, și ast-fel toți miniștri aii cunoștință de ele. D. ministru de interna și ad interim la lucrările publice. Aș dori să nu se facă echivocitate asupra cuvintelor; alta este un ministru care se ocupă special cu afa- cerile ministerului său, și altceva este când un ministru încunosciințâdă pe colegii săi despre projectele ce are a supune Adună- rel. De aceea rog pe D. vice-președinte să bine voâscă a nn ne mal da lecțiuni în a- câstă privință. D. E. Costinescu. Este uă sumă ue 800 lei'pentru repararea didurilor de laCâinenl. D. H. D. Zugrăvescn. Nu e acesta. D. Er. Milescu. In anul trecut sau pre- văzut 25 mii lei pentru șosâua Vulcan. Ju- dețul Gorjiu are mare necesitate de a se deschide acâstă’cale comunicațiuneacu Pe- troșanii din Transilvania. Prin urmare rog pe D. raportor să bine voiască a ’mi spu- ne dâcă în acâstă sumă de 180,000 lei, se cuprinde și acea de 25,000 votată în 1876. \'64 pe D. raportor că surîde; dâră ces- tiunea e fârte importantă, și vă rog să ’mi spuneți dâca se prevede vre uă sumă pen- tru construirea acelei șosele. D. E. Costinescu. D. Milescu s’a supă- rat că am surîs, dâră D-sa trebue să scie că aci nu se arată de cât sumele care încă nu s’aii votat. D.rvice-președinte. D-lor, aici avem îu discuțiune luarea în considerațiune a unul credit, și n’aș fi acordat cuvântul D-lui Zu- grăvescu și D-luI Milescu dâcă aș fi sciut că nu au să discute acâsta; căci D-lor n’au făcut alt de cât nisce interpelări. Voci. Puneți la votpuarea în considerație. 1). ministru de interne șiad-interim la lucrările publice. D-lor, fiind că e uă nedomirire, vă rog să nu puneți la vot, ci să ’ml dațl timpul a studia acest credit, pentru ca să pot răspunde la ori ce între- bări. D. V. A. Urechiă. Tâtă confusiunea este că nu s’a citit tabelul, (sgomot) D. C. A. Rosetti. D-lor, nu cred că mal putem desbate un project îndată ce minis- trul a dis că nu a avut timpul să’l studie- de; raportorul pâte să cunâscă cestiunea dâră trebue să o cunâscă și ministrul. D. ministru de interne și ad interim la lucrările publice. Să cer timp numai până mâne. 1). vice-președinte. Se retrage dâră j din discuțiune creditul de 180.000 le* 1» E Costinescu, raportorul comisi- unel financiare, dă citire următorului ra- port și project de lege • „Demnilor deputați, ₇ Comisiunea financiară aluat în esami- nare projectele de lege presentate de D. ministru de externe pe lângă mesagele cu No. 2,283 și 2,285, din anul expirat, re- lative la deschiderea a două credite su- plimentare, unul de lei 6000 la cap. IV, art. unic, pentru achitarea chieltuelilor de telegraf și de postă ale ministerului și ale agenților țărel în străinătate până la fine- le anului 1876, și altul de lei 6000 la cap. IV, art. unic, pentru cheltuell diplomatice tot pe anul 1876. Expunerile de motive cari însoțesc ace- ste credite, arată trebuința neapărată ce a fost de acest supliment de cheltuieli, atât în facia sumei cu totul insuficiente în- scrisă în budget, cât și pentru că de la capitolul cheltuielilor diplomatice s’a chieltuit în primele luni ale anului cea mal mare parte a fondului budgetar. Pen- tru aceste motive comisiunea aderă a se deschide aceste credite asupra economie- lor realisate prin legile din 10, 21, 23 lu- liu și 6 August 1876 din care mai există uă sumă disponibilă de lei 336,782, bani 82. Scădându-se aceste două credite în sumă de lei 12,000 din suma de mal sus, mal rămân disponibili lei 324,782, b. 82. In acest scop am alcătuit un singur project de lege, pe care cu ouâre ’l supun aprobării D-vâstră. Kaportore, E. Costinescu. PROJECT DE LEGE. Art. I. Se deschide pe sâma ministeru- lui afacerilor străine două credite supli- mentare asupra exercițiului anului 1876 și anume: 6000 lei la cap. III, art. unic, pentru achitarea chieltuielilor de telegraf și po- stă ale acelui minister și ale agențiilor țărel în străinătate până la finele anului 1876. 6000 lei la cap. IV, art. unic, pentru cheltuieli diplomatice. Total 12,000 lei. Acâstă sumă se va regula prin comp- turi, acoperindu-se din economiele reali- sate prin legile din 10, 21, 23 luliii și 6 August 1876. D. vice-președiute. Discuțiunea gene- rală e deschisă. Economie rea- usată din mi- Plăți de Credit Ordonanțați Rest siunea extra- Total făcut Lipsa ordinară de la Paris. Lei |B. Lei |B Lei |B. Lei | B. Lei |B. Lei j B. Lei |B 125,000|---| 124,995171 4*83, 2700 -I 2704 83I 4201 20| 1496 37 22 Ianuarie (3 Februarie) 1877 D. E. Costinescu. D-lor, vedeți care e causa de se cere acest credit. De și era constatat din anii trecuțl că trebue uă su- mă mal mare, însă, pentru a se arăta uu âre-care echilibru s’a pus uă sumă mal mică. Dâră, după cum in anii trecuțl ase- menea sistem a avut de efect ascunderea adevăratelor cifre, și fiind-că în anul ace sta a fost necesitate de sporirea agenților de uă parte și complicarea relațiunilor di- plomatice de altă parte, de aceea se cere acum acest credit. Deosebit de acâsta, în primele luni ale anului s’a cheltuit uă mare parte din ere ditul acesta. Este, D-lor, și uă espunere de moții asupra acestui credit; acâsta este fâr importantă. „Din fondul de lei 100 000, alocat pr; budgetul ministerului afacerilor străine pe anul 1876 pentru cheltuieli diplom: tice, la venirea mea la minister am găsi ordonanțați de la 1 lannariă până la 27 Aprilie lei 54,609. bani 32, și de la acâ- stă dată până la 27 luliii data venirel mek- la minister, lei 28,388, bani 4, în total lei 82,997, bani 36. Ast-fel pentru cinci luni din urmă ale anului n’am găsit neordonanțați de cât lei 17,002, bani 64. In fața angajamentelor luate de predea sorii mei și cari apăsa chiar asupra acea tul mic rest, și în fața misiunelor diplo- matice extraordinare ce guvernul a trebuit să trămită în străinătate, prin jurnalul consiliului miniștrilor de la 25 August, mi s’a acordat un credit suplimentar de lei 25 000, care unit cu restul din alocu- țiunea budgetară, ’ml dă un total de lei 42.002, bani 64. Din acâstă sumă cheltu- indu-se până astă-^i lei 41,997. bani 81, rămân disponibili iei 4, bani 83, la care adăogându-se economia realisată din mi- siunea extraordinară de la Paris lei 2700. avem disponibili lei 2704, bani 83, căci economia realisată din misiunea la Liva- dia de lei 4500 s’a dat pentru întreținerea misiunel exstraordinare la Constantino- pole. Prin urmare suma disponibilă astă-dl din fondul chieltuelilor diplomatice este de lei 2704, bani 83, âră plățile de făcut pentru licuidarea tutulor sarcinelor recu- noscute de asemenea natură până la finele anului, fiind de lei 4201, bani 20, avem uă lipsă de lei 1496, bani 37. Iată și sub formă de tabel situațiunea fondului diplomatic : 22 Ianuarie zo februarie; 187 / iaurm OKUL GFIUIAL AL iiOiăÂMEI 503 Am dar onâre avă ruga, D-lor deputațl, ; ca atât pentru acoperirea lipsei de mal sus de lei 1496, bani 37 cât și pentru a putea face față trebuințelor de asemenea natură ce s’ar putea ivi penă la finele a- nului, să bine-voiți a acorda pe sâma mi- nisterului afacerilor străine cerutul credit suplimentar de lei 6000 care să se acope- re din economiile ce lasă budgetul pe a- nul 1876, Ministrul afacerilor străine, N. lonescu. - Se pune la vot luarea în considera- ți une și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanți 81 Majoritate absolută 41 Bila albe pentru 73. Bile negre contra 8. D. vice-președinte. Adunarea a luat în considerațiune proiectul de lege. D. E. Costinescu. D-lor deputațl, onor. D. ministru de externe a presentat în două rânduri câte uă cerere de credit; comisiu- nea financiară le-a esaminat pe amăndoue de uă dată și ca să mergă lucrarea mal inte s’afi pus într’un singur proiect; de aceea vedeți aceste două credite în un sin- gur proiect. Se dă citire art. 1 și punendu-se la vot se primesce. — Se citesce art. 2 și punendu-se la vot se primesce. Se pune la vot proiectul de lege în to- tal și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanți Majoritate reglementară 38. Bile albe 71. Bile negre 3 D. viee-președinte. Adunarea a adop- tat proiectul de lege pentru creditele ce- rute de D. ministru de externe. D. președinte C. A. Roseti ocupă fo- toliul presidenției. h E. Costinescu , raportorul comisi- unel financiare, dă citire următorului ra- port și proiect de lege „Domnilor deputațl, „Esaminându-se de comisiunea financi- ară proiectul de lege presentat de D. mi- nistru de interne pe lângă mesagiul No. 2169, din 20 Noembre 1876, relativ la deschiderea unui credit de lei 2000 pen- tru plata până la finele anului 1876 a lu- crătorilor mobili la imprimeria Statului, si considerând că fondul de 8000 lei alo- cat în budgetul anului 1876 a fost nesufi- cient, comisiunea a aprobat acest credit de lei 2000. regulând a se plăti din eco- nomiile realisate prin legile din 10, 21, 23 luliu și 6 August 1876. Din aceste e- conomii mai esistă uă sumă disponibilă de lei 324,782 bani 82, din cari scălăn- du-se acest credit de 2000 lei mai rămâ- ne disponibilă suma de lei 322,781, b. 82. Acâstă părere a comisiunil financiare am onâre a o supune aprobării D-vâstră. Raportor, E. Costinescu. PROIEuT DE LEGE. Art. I. Se deschide pe sâma ministeru- lui de interne un credit suplimentar de lei 2000 la cap. II, § 2, art. 9, al budge- tului anului 1876, cu care să întâmpine plata lucrătorilor mobili de la imprimeria Statului penă la finele aceluiaș an. Art. II. Acestă sumă se va regula prin compturi, acoperindu-se din economiile realisate prin legile din 10, 21, 23 luliă și 6 August 1876. Ne luând uimeni cuvântul în discu- țiunea generale, se pune la vot luarea în considerațiune a proiectului de lege și se primesce. Art. 1 și 2 se adoptă fără discuțiune. — Se pune la vot proiectul de lege în total, și resultatul scrutinului este cel ur- mător : Votanți 65 Majoritate reglementară 38. Bile albe 60. Bile negre 5. D. președinte. Adunarea a primit pro- iectul de lege. D. N. Dimancea dă citire următorului raport: Domnilor deputațl, Comisiunea însărcinată să vă presinte raportul budgetului anului 1877, ocupân- du-se cu serviciul cancelariei consiliului de miniștri și camerei de petițiunl, a cău- tat să facă în acest servicii!, ca în tâte cele-alte ramuri ale administrației publice, tâte economieleputiinciâse. Resultatul do- bândit este că cheltuelile cari în anul 1876 se urcau la cifra de 42,848 lei, au fost reduse în projectul de budget ce avem onâre a vă presenta la cifra de 21,320 lei. Din esaminarea corpului budgetului aci alăturat, veți putea observa în detalii! alo- caținnile afectate acestui serviciă. Comisiunea, prin organul meii este fe- ricită să vă presinte acest project de bud- get, mai redus de cât tâte cele-alte. Raportor; 1. C^mpin^nu. BUDGET al cancelariei consiliului miniș- trilor și camera de petițiunl la Doiki,, pe anul 1877 NATURA OHELTUELELOR Capitolul I Pers o naiul §1 Cheltuiele de representație ale președintelui consiliului mi- niștrilor........... §n Apuntamentele person. după statul anexat Capitolul II Materialul § unic Furnitura de cancelarie, re gistre, cheltuiele de local, lemne, etc. ... Recapitulație Cap. I, Personalul 20,520 Cap. II, Materialul 800 Total . . 21320 PE AN Tel | B 4 800 - 15,720- — 800' — STAT de personalul cancelariei consi- liului miniștrilor și camera de peti- țiunl la Domn NATURA OHELTUELELOR Pe luna Pe an Lei Lei 1 Șef de biurofi clasa I. 450 5 400 1 Șef de biurou pentru petițiunl..... 300 3,600 1 Archivistși registrator. 200 2.400 2 Scriitori alei 150 unul. 300 3,600 1 Odăiaș..... 60 720 1,310 15,720 —Neluând nimeni cuvântul în discuțiu- nea generală, se pune la vot luarea în con- siderațiune și se primesce. —Se dă citire capitolului I. D. M. Ferichide. D-lor, în budgetul trecut era trecută la acest capitol uăsumă înduoită de cât cea de astă-dl. Eă mă voifi mărgini a vă pune înainte câte-va consi- derațiuni generali pentru a cere restabi- lirea capitolului ca în trecut. Nu voifi in 504 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Ianuarie (3 Februarie) 1877 tra în amănunte, atât pentru demnitatea persânel care are să fie președinte al con- siliului, cât și pentru demnitatea acestei onor. Camere. D-lor, președintele consiliului mal cu sâmă represintă autoritatea țârei, repre- sintă puterea esecutivă în facia străinilor, în facia agenților străini acreditați în țâra nâstră; căci, de și puterea esecutivă se re- presintă de persâna Domnitorului, dâră nu este mal pucin adevărat ca cea mal înaltă persână, după Domnitor, este președinte- le consiliului de miniștri. D-vâstră care ați recunoscut că agenți- lor noștri acreditați pe lângă guvernele străine li se cuvine cheltuieli de repra- sentare, căci el urmâtjă ca cu demnitate să înfățișeze Statul român, nu puteți să nu recunâscețl cu toții mal multa necesi- tate de a acorda cheltuieli de representare aceluia care cu mult mal mult de cât a- gențil noștri din străinătate represintă demnitatea Statului nostru aici. Sunt chel- tuell pe cari președintele consiliului de miniștri este silit să le facă, și pe care neapărat reclamă uă alocațiune în budget. Vă rog dâră, să alocați suma care era în budgetul anului trecut, și voiă depune un amendament în sensul acesta. D. E. Vergati. D-lor deputați, aș înțe- lege ca acâstă pretențiune să vie din par- tea onor. D. prim ministru actual, ca cel pucin D-sa care este singur competent ca să ne spue cam ce fel de cheltuieli ’l tre- bue... (IntrerupțiunI, sgomot.) Dați-’ml voe, nu vă revoltați, nu mă tul- burați, pentru că nu este vorba să luăm nimic în punga nâstră... (Intrerupțiuni) Apoi D. Maniu care mă întrerupe, soiti că este ca și mine pentru economii și tre- bue să mă înțelâgă. Aș înțelege, D-lor, dâca D. prim minis- tru ar face asemenea pretențiunl în vede- rea chdtuielelor ce ar fi silit să facă în posițiunea D-sale de cel mal mare demni- tar al țărel, și ar Zice că acâstă cifră de 4,800 lei, care s’a alocat este insuficientă. Pentru ce se dă acâstă cifră? Pentru birje și alte asemenea cheltuieli. Dar nu înțeleg pe D. Ferichide în argumentațiunea D-sale când ne Zice : ați dat agenților noștri din străinătate sume pentru representare. cu atât mal mult trebue să dațl președintelui consiliului de miniștri, căci are nevoe de aceste cheltuieli de representare. D-lor, la io! în țâră primul ministru n’are să ne represinte în modul cum ne re- presintă agenții noștri în străinătate; și al duoilea că D. președinte al consiliului n’a făcut nici uă vorbă pentru acâsta. Voci. Nici nu trebuia să facă. D. E. Vergati. Și acâsta pentru că pâ- te nu avea de ce să facă. Apoi, D-lor, deca cifra de 4,800 lei este insufisientă, nici cifra de 8,000 nu va fi suficientă; trebue să ’l dăm un milion. (A ¹ al) Să ’l dăm cel pucin 100,000 de lei; dâră, D-lor, nu stă demnitatea capu- lui cabinetului în asemenea cheltuieli, stă colea (puind mâna la inimă) la inimă și la faptele lui. Noi sciam și seim îu tot-d’a- una ca capul cabinetului trebue să ne dea esemplu de modestie, și de la el trebue dâră să începem a face economii. Voci. închiderea discuțiunel. D. P. Grădiștânu. D-lor, v’aș ruga să bine-voiți a ’ml permite să răspund onor. D. Vergati asupra acestui punct, fiind-că D-sa pune în principiu că nu trebue să se acorde primului ministru, representantele direct al puterel esecutive, uăsumă dere- presentațiune de cât numai când acel mi- nistru ar cere-o. Voifi să spun D-luI Vergati că acâsta ar fi contrariu cu sentimentul de delicateță pe care trebue să ’l aibă un prim minis- tru, voifi să spun... D președinte. Atunci ar trebui să le spui pe tâte, dâră nu uitați că vorbiți nu- mai contra închiderel discuțiunel. (Ila- ritate.) D. P. Grădiștânn. Voiam să arăt pen- tru ce aș voi să nu se închidă discuțiunea și trebue să spun motivele; voifi să spun D-lui Vergati că nu este conform cu prin- cipiile democrației ceea ce cere D-luI, căci într’un Stat democratic, unde pâte să ajun- gă la cârma Statului un om fără nici uă a- vere, trebue să ’l se dea mijlâce din par- tea Statului pentru a putea să susțină cheltuiele trebuinciâse postului săfi nu persânel sale. Voci. închiderea discuțiunel. - Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se citesce următorul amendament al D-luI M. Ferichide, care, puindu-se la vot se primesce : „Suma alocată pnntru cheltuieli de re- presentațiune președintelui consiliului de miniștri se fixâZă ca în budgetul anului 1876.“ M. Ferichide, D. Gâni, B. Ghergheli, M. S china, A. Vizanti, G. Polizu, P. Gră- dișteuu. — Se citesce paragraful al duoilea : a- puntamentele personalului după statul a nexat. D. B. Gherghel. D-lor deputați, în bud- getul anilor trecuțl a figurat postul de se- cretar general la consiliul de miniștri. Cred că D-vâstră cu toții v’ațl dat compt ce va să Zică acest post, pe care acum ’l văd suprimat prin acest budget. Dâră, D-lor, la cancelaria consiliului de miniș- tri se concentrâZă tâte lucrările Corpuri- lor Legiuitâre ; persâna care ocupa postul de secretar general avea în mâna lui tâte aceste lucrări. Pe lângă acâsta, D-lor, a- câstă persână era însărcinată cu presin- tarea tutulor petițiunilor care se adresati Măriei Sale Domnitorului. De la acest se- cretar general emana tâte diplomele de na- turalisațiune, și tâte actele domnescl re- lative la diferitele ministere. La acest im- piegat superior se păstra și sigiliul Sta tulul. într’un cuvânt, acâstă persână în- trunea mal multe atribuțiunl, care acum, după budgetul de faciă, nu sciu cui se vor încredința. Acum, fiind-că persâna care ocupa acest post a trecut la pensie, și fiind-că acâstă persână a ocupat acest post mal mulțl ani, am onâre a vă propune un amendament prin care cer ca lâfa ce el a avut până a cum să trâcă la economii, dâră să ’l se a- loce în budget diurna pe oare a avut’o până la 1869. Etă, D-lor, amendamentul ce vă propun. „Postul de secretar general al consiliu- lui miniștrilor fiind neapărat trebuincios, și titularul fiind astă-ZI trecut la pensiu- ne, să ’l se acorde diurna de 370 lei noul ce primea mal ’nainte până la 1869, spre a continua să occpe acel post; rămâind ast-fel apuntamentele sale la economii." D. L. Eraclide. Eu aș ruga pe onor. Adunare să manție lucrarea comisiunel și etă pentru ce. Este adevărat că a esistat postul acesta prin budgetul anului trecut, și că prin budgetul de faciă s’a desfiin- țat prin chiar retragerea persânel ce l’a ocupat, rămâind duol șefi de biurou ; dâră ceea ce aș propune eu este ca unul din a- ceștl șefi de biurou, să se dea titlul de șef de cancelarie al consiliului de miniștri, și cel-alt să se numâscășef de biurou clasa I. Prin acâsta nu veți aduce nici uă cres- cere, nici prin diurne, nici prin lefă In acest mod cred efi, că lucrările consiliu- lui vor merge regulat, eu atât mal mult că acești funcționai sunt vechi, cunoscuțî, și ’șl fac datoria fârte bine. Ve rog deră să nu ve preocupați de pos- tul ce s’a desființat prin retragerea la pen- siune a persânel care l’a ocupat, ci să vă ocupați numai de propunerea ce avem aci, adică ea șeful de biuroti clasa I să trâcă șef de cancelarie cu lâfa ce o are astăZI, âră șeful de biurou clasa a II, să trâcă ca șef de biuroti clasa I; rămâind cel alțl funcționari cum ati fost și în budgetul a- nulul trecut. Propunerea mea deră constă numai în schimbarea unor titluri. D. Fr. Milescu. D-lor, în nici uă parte din lume nu s’a văZut făcâadu-se discu i- une în parlament pentru a se crea saii menține posturi în considerațiune de per- sâne.... D. B. Gherghel. N’a propus nimenea acâsta. D. Fr. Milescu. Tocmai pentru că v’ațl simțit lovit, m’ațî ripostat.... D. B. Gherghel. Mă iertați, n’am pro- pus efi acâsta. D. Fr. âileScu. Eti așa înțeleg din a- mendamentul D-luI Gherghel, că, fiind un vechi fi funcționar persâna care s’a retras la pensiune, și fiind că altul n'ar putea să ’l înlocuiască tot așa de bine, apoi celpu- nuane (3 Februarie) 187. MONITORUL 0F"MAL AL ROMÂNIEI țin, dacă nu vom manține lâfa după bud- getul anului 1876, să prevedem în bud- get uă diurnă. Uă altă considerațiune este, aceea cum că acest funcționar fiind fost însărcinat cu păstrarea sigilielor apoi reese din cele dise de D, Gherghel că nu s’ar putea ține sigiliile de cât numai de acel vechii! func- ționar, Să ’ml permită onor. D. preopinent a fi contra opiniunel sale, pentru cuvântul fdrte simplu că, în cât privesce păstrarea sigilielor, astădi când toți sciu carte, și când nu se pune atât preciu pe sigiliu , cât se pune pe legalitatea actului și pe ;emnătura persânei de la care emană a- cest act, astădi. dic, pentru aceste consi- lerațiunl, nu se mal dă atâta importanță iincționarulul însărcinat cu ținerea acelui sigiliu. Pe lângă acestea, onor. D. Eraclide a găsit un espedient, că adică, în loc să se numâscă un alr șef de cancelarie, sau să se dea uă diurnă acelui funcționar trecut la pensiune, fiind că sunt doul șefi de biu- roti, să luăm pe unul din acești doul șefi, și să ’l numim șef al cancelariei consiliu- lui de miniștri, eră pe cel alt șef de biu- roti să ’l facem de clasa I. Cu acesta s’ar scăpa aparința, și sigiliul s’ar păstra de acest șef de biuroti numit șef de cance- larie. Eti, D-lor, în considerațiune că sarcini- le ce a avut șeful* cancelariei consiliului de miniștri, care’s’a retras la pensiune, nu erau așa de mari îu cât să necesite manți- nerea acelui post, vă rog să primiți desfi- ințarea lui. D. I. Poenaru-Bordea. D-lor, eu nu voiu fi, cred, taxat că având în vedere per- sânele, voiesc să se fixede prin budget uă diurnă pentru acela care va fi numit să pârte sarcina de secretar al consiliului de miniștri. Dacă însă mă asocieij la amen- damentul D-lui Gherghel, este pentru că secretarul consiliului de miniștri nu pdte să stea tot-d’auna la biuroul său. Trans- porturile și sarcinile ce are acest funcți- onar sunt cu totul deosebite, și multiple , în cât e imposibil ca unul din șefii de biurou din cancelaria consiliului de mi- niștri să îndeplinescă și sarcinile secre- tarului general. Numai acela care n’ar pu- tea să ’și dea compt de atribuțiunile se- cretarului consiliului de miniștri pdte să susție că acele atribuțiunî ar putea fi în- deplinite de un șef de biurou. Pentru aceste motive , și considerând că secretarul consilului de miuistri, de- parte de a fi un lux e necesariti, suut de opiniune a se admite amendamentul D-luî Gherghel. Voci. închiderea discuțiunel. Se pune la vot amendamentul D-lul Gherghel, și se respinge. — Se citesce amendamentul D-lul Era- clide, în coprindere : „Propun schimbarea titlului șefului de biuroti clasa I în aceea de șef de cance- larie. și a șefului de biuroti clasa II, îu a- ceea de ajutor/ L. Eraclide, Gr, Berendei, E. Ste/ă- nescu, G. Hasn D. ministru de uite D-lor, projectul de budget al consiliului de miniștri a propus suprimarea secretarului, și prin urmare budgetul vi să presintă cu doul șefi de biurou, unul de clasa I și altul de clasa II. Este peste putință ca consiliul de miniștri să nu aibă un secretar al săti. Acum acel șef de cancelarie, cum propuue D. Eraclide, în adevăr în ceea ce privesce obligațiunile sale de lucrări în cancelarie are să le îndeplinâscă, dâră în acelaș timp este și secretarul intim al consiliului în ceea ce privesce organisarea lucrărilor în consiliu, proeesele-verbale, și mal cu sâmă discrețiunea, care trebue să fie uă calitate eminentă a acestui funcționar. Eu rog ca în loc de calificarea de șef de cancelarie, să se dică secretar. Tot de uă dată acest șef de cancelarie care trebue să fie secretar mai are și altă îndatorire , care reclamă âre care spese precum pen- tru presintarea la Domnitor a âre căror projecte din consiliu și să dea și âre care deslușiri când să cere aprobarea Domni- torului; prin urmare ’i trebue un ada.is de 100 lei cel pucin pentru cheltuieli de bir- jă. Acâsta nu e un lux, ci uă neapărată necesitate; mal înainte era 250.... Voci. Să se pună 150 lei. D. E. Vergati. D-lor acest impiegat are deja 450 lei lâfă, întocmai ca un pro- fesor de Universitate, și cu acâstă lâfă cred că se pâte găsi ori cine să fie secre- tar al consiliului. De aceia sunt în contra adaosului propus. D. P. Grădiștânu. D. ministru de cul- te v’a spus că consiliti trebue să aibă un funcționar intim, care să țină la moment procesele-verbale și tot de uă dată să se presinte îu facia Domnitorului, D-vâstră trebue să ’l puneți în posițiune de a’șl ți- nea însărcinarea sa, prin urmare neapărat trebue să ’I dați mijlâce. Acest funcjonar trebue să se ducă la Măria Sa, el nu pâte merge prin noroiti, fără frac, fără mânu- și. înțeleg democrația, dâră nu până a cere ca cei ce trebue să se presinte la Palat să nu îndeplinâscă și âre care reguli de eti- quetă care sunt neapărat reclamate da buna cuviință D. N. Dimancea. D-lor, comisiunea s’a împărțit în majoritate și minoritate. Majo- ritatea, compusă din D-nil Codrescu. Si- chlânu și Câmpinenu, este pentru diurnă de 100 lei pe lună,- âră minoritatea, com- pusă din D-nil Grigorescu și Vergati au respins acâstă propunere. Se cere închiderea discuțiunel și pu- indu-se la vot se primesce. — Se pun la vot propunerea de a se 505 adaoga uă sută lei pe lună șefului de biu- rofl, care se va numi secretar al consiliu- lui de miniștri, și se primesce. D. N. Dimancea. Asupra funcțiunilor de archivist și registrator este un amen- dament care d-ice: „Propunem ca archivistului și registra- torului să li se mențină lâfa de lei 300 ca în budgetul anului trecut/ Ii C. Pătărlăginu, S. Mihălescu, Nico- lau, B. Moniu, (z. Goga. G. Misail. 1. C. Fundescu 1, Poenaru-Bordea. Iată. D-lor, motivele pentru cari s’a tă- cut acest amendament subscris de mai mulțl D-ni deputațl : In considerațiune că mai înainte func- țiunile. de registrator și archivist le înde- plinâti doul funcționari, fie care cu lef mei mare de cât se dă adi singurului im piegat care îndeplinesce aceste donăfunc țiunî întrunite, și fiind că astădi acestui impiegat ’I s’a scădut lâfa la 200 lei pe când ’I s’a dat doue atribuțiuni, ca cesti- une de dreptate, s’a propus a se menține lefa de 300 lei pe care a avut’o până în a- nul trecut. D. I. Poenaru-Bordea. D-lor. în ade- văr, dâcă am observa serios, am vedea că funcțiunile acestea sunt destul de dificile pentru a le suporta uă singură persână. Chiar dâcă am compara budgetul m’nis f- ruluî de esterne am vedea că acolo numai singur archivistul are lâfa de 300 leî pe lună. Aci, vedem că archivistul are și sar- cina de registrator , și eu cred că este drept, pentru a munci cine-va consciin- cios la îndeplinirea datorielor sale să I să plătâscă lâfa de 300 lei pe lună, care e destul de modestă. De aceea, am avut curagiul să subscriu acest amendament pe care vă rog să I primiți... D. Fr. Milescu. Fârte bine a 4’s «nor. D. Poenaru că a avut curagiul de a sub- scrie acest amendament prin care solicită să se mărâscă lâfa acelui registrator, fi- ind că D-lor, cea mal mare parte dintre noî suntem din aceia care cunâscem me- canismul cancelarielor și eu cred că can- celaria consiliului de miniștri nu are mal multe numere de chârtiî de cât 1 000 sati 1,500 pe an... (întreruperi). D. ministru cultelor. Dâră petițiunile către Domnitor și decretele precum și în- chiările consiliului ? D. Fr. Milescu. Cu tâte acestea împreu- nă nu pâte să fie mal mare numărul de cât penă la două mii și noi seim câtă gre- utate să cere pentru înregistrarea acestor chârtiî. De aceea vă rog ca să biue-voițî a manține lâfa prevădută în budget de 200 leî. D. Dimancea. D-lor, comisiuneaînma joritate admite numai un spor de 50 lei peste cel 200, adică în total 250. a; )6 M0N1TUKLL OFICIAL AL KUMAN1E Ianuarie < 3.Februar :e) 1877 u. mini'trn cultelor, uuvernm aderă _a amendamentul care propune 300 lex - Se pune la vot amendamentul cu 30 lei și resultatul s< inului este eel ur- mător . Vⁿtanț............78 jor. absolută 40 Bile albe pentru . 45 Bile negre contra . 33 u. președinte. Adunarea z ⁴opiat a- jendamentul. - Se dă citire capitolului relativ la material. 1 ) ministru cultelor. D-lor, și la a- est paragraf vârog să bine-voițl a’ml as- cult uă plângere ce înainted D- în con- ra comisiunei budgetare. Materialul cancelariei consiliului de mi- niștri a fost pânâ acum de 1800 lei pe an. Comisiunea a redus acâstă cifră numai ia 800 lei. Apoi închipuiți-vă D-v. uă cance- larie ca aceea a consiliului de miniștri cum ar putea să’șl procure cu acestă sumă hârtie, plicuri, registre, tâte de bună ca- litate, lumânări, lemne, etc.. și să facă și repar .tinnea mobilierului. Eti cretj că ar fi peste putință ca cu 800 lei pe an să se pâtă procura tâte aceste articole necesare, și prin urmare vă rog ca, decă nu primiți 1800 dâr să primiți cel pnțin 1200 lei ne an. D T. C. Grlgorescu. Nu intră și lem nele în aceste cheltuell, li ministru cultelor. Intră și lemnele. D. Dimancea. Firesce că intră de vre me ce sunt prevădute a nume în acest pa ragraf. Cu Iote acestea, comisiunea budgetară respinge adaosul propus de D. ministru, și șl manțiue lucrarea. - Se pune la vot, propunerea D-lul mi- n. tru de a se adăoga la acest articol încă 400 lei, peste tot 1200 și se primesce. — Se pune la vot, budgetul în total, și resultatul scrutinului este cel următor : VotanțI . . . 67 Majoritate reglementară . . 38 Bile albe ... 53 Bile negre . 14 președinte. Adunarea a adoptat bud- getul cancelariei consiliului de miniștri D. A. Nizanti, în lipsa D-lui raportor, dă citire următorului raport al comisiunei budgetare Domnilor deputațl, Comisiunea însărcinată cu studiul așe- ijărel.budgetulul Statului pentru esercițiul inului 1877, terminând lucrarea sa, și nu- nind de raportor asupra budgetului eul- .elor și instrucțiunel publice pi subscri- sul, cu onâre viu a supune resultatul ace- itel lucrări la grațiâsa D-vâstră aprecia- iune și decisiune. “ idgetul instrucțiunel j ’ hce, în sa iutaiă, după cum s a adoptat de comi- siunea budgetară, represintă 8,148,630 el noul, și a nume 1,343,921 lei, serviciu’ ’ministrațiel centrale. 4,769,323 lei, serviciul special al in- strucțiune! publice. 1,879,018 lei, serviciul special al cul- telor. 56,318 lei. serviciul estraordinar. Aceste cifre vorbesc prin ele însăși Nu mal e necesitate de nici un comentar. Ro- mânia pentru tâte instituțiunile sâle de cultură, și pentru menținerea splendârel bisericel sâle, nu pâte afecta alte resurse pe anul 1877 de cât 8,148,630 lei, adică 7i₀ din venitul el evaluat pentru acest e- sercițifi. Economiile cele mai rău înțelese, sunt acele care se fac asupra instrucțiune! pu blice și a cultelor, cari sunt menite a în- Budgetul ministerului de culte și instrucțiune a fost m anul 1868 le! 9,268,115-79; „ 1869 „ 8,531,184-71; „ 1870 „ 8,524,028-53; „ 1871 „ 8,217,210-03; „ 1872 „ 8,077,424- 00; s’a rectific a adăogiri „ „ Reduceri. . „ 1873 „ 8,182,942; s’a’reelificat la adăogiri „ 1874 „ 8,118,525—75; s’a rectificat la adaose „ 1875 „ 8 329,929—75; s’a rectificat la reduceri „ Adaose .................. „ 1876 ᵣ 8,225,223; I. S’a rectificat la reduceri . Ailaos. ...... II. S’a rectificat prin legile din luliu 1876, s’a mal redus . . . După cnrn vedeți, D-lor deputațl, bud- getul instrucțiunel publice și al cultelor a scâdut necontenit de la 9,268,115 lei, 79 bani, înscrise în budgetul respectiv din 1868. El scade în fiă-care an. așa în cât în 1876, în urmareș rectificărilor și a ej- conomielor efectuata, el nu represintă în 1876 de cât cifra de 7,909,690 lei și cu tâte acestea nici odată nu s’a esaltst cu mal multă tăriă importanța instrucțiunel publice, rolul civilisator al Bisericel. In privința unei atar! situațiuul în cari re- sursele seâle! și ale bisericel sunt reduse mal mult de cât la strictul necesar, sar- cina impusă comisiunei. prin deplorabila stare a financelor țârei, de a face rbduc- țiunl, nu a fost nicăieri mal greu de înde- plinit de cât la acest minister. Pentru a respunde acestei sarcini grele și penibile, comisiunea a fost preocupată să nu desorganisose vre-un serviciu, dâră dând uă nouă organisațiune servieielor în scop de a seconda ma! cu eficacitate sco- pul ce sunt destinate a realisa, să facă și economie. Așa, comisiunea preocupată de a asicu- ra uă privighere mai reală, mal, activă, a- supra învățământului primar și secundar, suprimat serviciul revisorilor școlari ca torce cu pi isos înapoi aațiunel capitalul ce se eheltoesce pentru ele. Acest prin- cipii! recunoscut și susținut încă din cele ântâiu timpuri ale reorganisărel nâstrt dâca 1 punem față în față cn suma anuah. afectată acestui serricifi, sc.a imposibil să ne refusăm de a recunâsce că el nu a fost proclamat de cât în scopul de a s* reduce necontenit resursele de care ar necesitate scâla și biserica. Pentru a vS convinge, D-lor deputațl, despre acest dureros adevâr, dați-ml voe a v8 opri un moment atențiunea asupra ur- mătârelor cifre budgetare așa precum ele aii fost consacrate prin diferitele voturi a diferitelor Adunări Legiuitâre de la 186: până astăd.1. Încep de la 1869, căci acesta este, dup» anul 1865, data în care vedem înscrise în budgetul instrucțiunel și al cultelor, cea mal mare cifră ca venituri. iei ,150,416— „ 73,362— „ 34,428-45 ₙ 276,724-2 „ 277,881 — „ 84,334— „ 45o 168— „ 141,635-10 , €80- 87 necoarespundend scopului, înlocuindu’I prin 4 eforii de circonscripțiunl. In mo- dul acesta, comisiunea crede că a realisat uă ameliorațiune în îndeplinirea acestui servicii!, producând în același timp și uă economie de lei 21,575. Acesta este spiritul și modul în urma rea căruia comisiunea a reahsat mal tâte reducțiunele pentru întreg budgetul in- strucțiunel publice și al cultelor. Deră aceste reducțiuni efectuate, comi- siunea nu putea să le trâeă la economi fără a se pune în posițiune de a refusa scâlel și bisericel elementele princioak de subsistență. In privința învățământului primar rural, comisiunea. constatând că în 1876 n’a funcționat de cât șcâle rurale, a crediut că ar lipsi datoriei sâle, dâcă ar lăsa acest învățământ în starea tristă în care se află astădl. Așa a admis sporirea numărului a- cestor seâle cu . . . și împârțindu-le în 2 clase, cea ânteiu în care se afla învățători' normaliștl, a mărit salariul de la la 720 lei pe an. La învățământul primar urb : , s’a ad- mis separarea clasei l-iii de a H-a, acolo u ie numârul elevilor este pre pre 22 Ianuarie (3 F‘ u.... ) 1877 L OFICIAL i' AV . S(|6ndu-se în b ₒ . .etribuțiuncle a 60 □stitutori și 40 institutrice. Scâlele n rmaie , tfi atras c i deosebire itențiunea comisiunel, care a acordat tâte resursele necesarii spre a se comple.ta le asistente, înființându-se și altele noul. De asemenea s’a ameliorat scâla de co- nerciu dioBacuresci. și s’a adoptat înfiin- area alteia în Craiova. Esternatele secundare de fete din lași BucurescI, s’a prevâdut resursele nece- are spre a se iransforma în scoli profe- anale. S a alocat sume pentru mvo.nate la sed- iile de fete din Bucureșci, Iași și Craiova. e asemenea și la li ele și seminarele in BucurescI. Iași și Craiova. Laînvâțămâutul superior, s’a prevg^ul mele necesare pentru reeompleetarea în- .' lentului prin reintegrarea cursurilor și a profesorilor care se¹ suprimase în ur- mărea evenimentelor din anul precedent. De asemenea s’a prev^ut suml pentru ..meliofațiuni în privirea materialului scâ- lelor, a localurilor, a subvențiunelor ce iferitele institute de cultură primesc din irtea Statului. Cu tâ’e aceste , comisiunea recuuâsce nt uă mulțime de lacune de îndep i- nt, că scâla și biserica aii necesitate nenumărate alte ameliorațiun! necesare pen- tru a asigura desvoltsrea lor bine-făcătâre, deră în fața tristei nâstre stări financiare, sporită încă prin evenimente de din afară, ea ae felicită că a putut introduce măcar aceste mici ameliorațiun! și că pâte su- pune la aprobarea onor. Camere, budgetul instrucțiune! publice și al cultelor, cu uu spor peste alocuțiunea anului 1876, — sumă în care se coprinde și cheituâla pen- tru scâla de'veterină, 'care s’a scădut din budgetul ministerului de resbel, și acea de poduri și șosele scădută din budgetul ministerului lucrărilor* ț ’’ice numai de lei 231.616, bani 12. Despre totalul reducțiuuelor și a sporu- rilor în detalii cum ele s’a efectuat pe ca- pitole și a ticole, onor, domni deputațl, vă puteți convinge din cele ce urmesă La capitolul 1. Administrația centrală ᵤ ministerului, s’a adăogat lei 1 509, și a- nume . 9 lei la secretarul consiliului per- manent al instrucțiunel, precum sunt pre- v$4utoți șefii de biuroti cu care este a- similat, și lei 1.500 la imprimatele mini- sterului, nefiind suficientă suma e lei 2 500 pentru tâte necesitățile de aseme- nea natură și s’a redus lei 22,180 de la personal și articolele de material, cari s’au crezut pot ti reduse f r a suferi ser- viciele La capitolul 11, S’a adăogat lei 99,359, cari se specifică în modul următor ; lei 880 cheltuelile de cancelarie ale celor pa- tru eforii de cvrcumscripțiuni cari sein- ființifă prin budgetul de față, pentru su- praveghiarea ' aspect» învățău ;u- care nu se crede a corespunde scopului, dâr care eforii la personal lasă uă econo- mie de lei 21,575; lei 13,000 la dotaria scâlelor primare cu charte, globuri aștele aparate de care aceste scâle sunt cu desă- vârșire lipsite; lei 3,000 la premiele șco- lare, nefiind suficientă suma de lei 5.000 : pă esț erieuța auulul trecut; lei 12,000 la chiriile localelor școlare ce privesc pe minister; lei 10,000 pentru înființarea mo- bilierului necesar la scâlele secundare de care aceste scâle sunt’ lipsite cu desăvâr- șire; lei 3.000 la asigurările edificielor olare; lei 7,479 asigurare teatrului na- țional din BucurescI, căci direcțiunea ue- dispunând de fonduri, acest edificifi ar ră- mânea espus întâmolărel; lei 10,000 pen- tru premierea elaborări! de cărți didac- tice primare, precum și a unul dicționar latino-român , necesar pentru licee; lei 20,000 pentru subvențiunea scâlelor nor- male și de meserirdin Romanațl, Turnu- Severin, T ;rnuLMă un le și scâla secun- dară de fele din Berlad; lei 11,000lasub- vențiunea scâlelorromâ ,ediu Turcia, fiind înființate și altele din nofi; lei 5,000 b ubvențiunile so .etăților de cultură, și lei 2,000 subvențiune societățel construc- torilor români; âră reducerile ,de h acest capitol sunt de lei 40,063. Le la capitolul III. S’a redus lei 34,354 și s’a adăogat lei 1,000 la asigurările de edilicie eelesiasiice pe lâugă lei 500 ce se găsea alocați în budgetul anului 1876. La capitolul IV. Scâlele comunale tâ- râie, s’a adăogat în plus lei 8,000 peste suma esistentă, crefindu-se ast fel un fond de lei 20,000 pentru adăogirea claselor III și IV la uaele din aceste scâle. La capitolul V. Scâlele primare urbane deambele-sexe,s’a adăogat cu lei 240,000, re tribuțiunile a 60 institutori și 40 insti- tutrice, spre a se senara clasa I de a II, unde numărul! elevilor i elevelor este prea mare, fiind simțită îârte mult acestă se- parare din causa aglomerării, și s’a redus Iei 120,000 retribuțiuniie a 40 institutori de. clasa IV, care clase aă a se întruni cu clasa III unde numărul școlarilor va fi mal mic de 25. La capitolul VI. S’a adăogat lei 7’2,435 și anume; lei 15,398 la scâlele normale din BucurescI, Iași și Bârlad, organisau- du-se aceste scâle, conform nouel pror grame, și compleetându-se acea diu Bâr- lad cu numărul de 90 elevi, care urmesă a avea la 1 Septembre viitor; lei 2,400 la scâla d comereiu diu BucurescI, diurna directorului care este unul din profesorii Uaiversitâțel; lei 10,000 pentru înființarea unei scâle de comereiiî în Craiova, și lei 25,031 îufrețiuerea scâlel veterinare care s’a transferat de la ministerul de resbel ârăși la ministerul cultelor 'im a fost al precedent. lul pL„..c primar și secundar, desfiiuvân- La capitolul >11, S aă făcut următâreie du-se serviciul revjsoratulul școlar actual modificări: esternatele secundare de fete din BucurescI și Iași s’a transformat în i scâle profesionale, necesitând acâsta tran- sformare un adaos de le! 8,872. Ară la in- ternatele de fete din BucurescI, Iași și Craiova s’afi adăogat lei 9,852, și anume : 2,652 la retribuțiunl pentru a se unifor- misa, și le! 7,200 întreținerea a 24 eleve solvente de la care Statul încasâsă îndoit, dâră cari bani, după legea comptabilitățel generale, nu se pot întrebuința fiind tre- cuțl ca venit estraordinar al tesaurulu! La capitolul VIII. Licee și gimnasie, s’afi adăogat 159,406, unificâudu-se ast- fel retribuțiuniie corpului didactic după localități, fiind plătit în mod cu totul ne- regulat mai cu sâmă gimnasiele, în care adaos intră lei 17,700 întreținerea a 59 ■absolvenți, de la care Statul încasesă îndoit după cum s’a arătat mal sus, și lei 32,000 pentrr duplicarea clasei I ia ■ patru licee și gimnasie, din BucurescI. lași și Craiova, conform art. 115 diu legea instrucțiune!, care prevede categoric ca un profesor de gimnasifi sau licefi să nu fie împovărat cu mai mult de 50 școlari, și s’a redus lei 30,446 de underesultă că suma reală adăogată la licee si gimnasie este de lei 80,146. La cap'tolul IX. Nu sa adăogat de cât lei 2,948. întreținerea a .16 seminariști la seminarul din Ismail, după cererea Prea Sfințitului Episcop al eparhiei Dunărei de jos pentru a se comp’“"ta numărul de 60 elevi. La capitolul X. Universitățile din Bu- eurescl și Iași, s’a adăogat lei 79,120, în ■ care intră înființarea catedrelor desființate în anul trecut, și scâla de poduri și sosele trecută aci de 1^ ministerul lucrărilor pu- blice, și s’a redus lei 13,8 42, bani 13 și anume: lei 5,000 catedra de oftalmologie de la facultatea de medicină care s a unit cu catedra de chimia chirurgicală etc., lei 6,600, catedra de limba română în compa- rația cele-alte limtil romanice de la Uni- versitatea din Iași, și iei 2,242, bani 13, economie resultată de la celedouâ catedre de musică desființate prin budgetul recti- ficativ în anul 1876. La capitolul XI. S a adăogat lei 5,132, și anume: lei,2,736 la biblioteca din Iași pentru a se pune îu aceeași categorie cu biblioteca din BucurescI lei 396 la retri- | buțiunea custodelul mecanician delaea- , binetul de fisică din BucurescI și lei 2,000 la cabinetele de chimie pentru cumpărare de reactive-necesare pentru esercițiul stu- deuțilo. reduce du-se lei 6,000 escursiu nile archeologice de la maseul de anti quități. Le la eparckii, chinovii de monachi și monachii, monastici și biserici prevefute la capitolul XIII, Xi V, XV și XVI. S’a redus lei 178,192 și s’a adăogat lei 380 laaprovi8ienșredeviulamoni A rea Ads; UUÎM1 UftC'L< vFr. । 22 1 .n» (3 Febriu-e) comparativ eu cele-alle, și lei 3,556 Umo- rul bisericeiSf. Nicolae Domnesc diu Iași fiind una din bisericele principale și mai in centru, d« 6re-ce s’a desființat acelea de. la Nicoșiți și Sf. Lazăr. La serviciul estruordinar. Pe lângă a- •i i > ul de lei 42 368, bani 35, peutru di- ferite trebuințe s’a făcut și uă economie de'iei 14,459, bani 75, prin suprimarea sumelor ce nu mai era necesare pentru a- i •. ,n. Ast-fel deră, făcendu-se tâte îm- b . at ile putiinciâse în ramul instruc țiun-el; diferința în plus, peste alocația a- nuiut 1876, nu este de cât de lei 238,616, binl 12. Raportor, A. Gheorghiu. D. președinte. Discuțiune» geumaiă „ deschisă. t . V. A, Urechiă. îmi veți face drep- tatea acesta, D-lor, de a recunâsce că iau ■ i'..’ mai rar cuvântul, și că dâr uă parte •‘..n grelele mustrări care s’au făcut mai dă- . ă-di acestei Camere din puntul ace- sta. de vedere, nu le pot lua pe sâma mea; no iau cuvântul adese pentru că cred că Gestiunile în care nu pot aduce lumină, uni bine esto să o primesc eu de la ace- la care o pâte da; și nu¹ iau cuvântul ] entru că cred acestă Cameră urmând ve- chea străbună deprindere: a face mai bi- ne fapte de cât mereu a tot le grăi .. . Etă pentru ce nu o să am nevoie nici acii de un ecsordiu. Ecsordiu! Apoi să vă orbesc D-v. de importanța scâlei și a bi- sericei''Nu vă pot vorbi de importanța scâlei și a bisericei D-vâstre, când în capul acelei bănci de acolo (arată la banca ministerială) văd pe D. Ion Brătia- nu si acolo (arată la biurofi) pe muntele 11 Eole, sub caro gem încatenate furtune- le, văd pre D. C. A. Rosetti. Și âtă de ce; pentru că Domnia-lor, în humele D-vâstre, încă de demult aii spus ce cred despre scâlă și biserică. Și dâca, sub îngrămădirea nevoilor, nu putem a ■' scormoni în adâncul v rernilor dâca nu ne ° permis a face istoriă veche, voiii aminti numai pe 1866. La acest an, a doua-^i dupe uă revoluțiune, ne-ail spus ce înțe- leg D-lor, prin scâlă și biserică, picând: : '„Scâlă și biserica sunt de bună sâmă or- „gane puternice pentru timpul binelui, al ;dreptului, al adevărului, și al adevăratei „democrații române. Biserica și scâlă, ■' „ailăogesil D-lor, suntal tare sfinte, la care „împărtășirea cu taina cuvântului schim- „bl pe omul întunericului în bărbatul lu- „mineT. pe omul pământului și al egois- ,,mulul, în omul cerului și al devotamen- „tulul..Și chiar dâca n’am avea între noi ,pp âmenit de la 1866, cari au găsit în inima lor aceste cuvinte, în favorul scâlei'și a bisericei, n’aș avea de cât să mă uit în jurul meu și să văd că n’am tre- buință să fac pledoarie pentru scâlă, pen- tru că cu toții suntetî produs curat al scâlei române. Nu cred însă că mal pot face tot ast-fel și pentru biserică; de și mă aflu în sînul unei adunări chrestine, sunt nevoit să nu ascund diu inima mea câte-va îndoeli... și să pun aici în graiul meu uă esclamațiune 1 . . EI da! Avem între noi și liberi cugetă- tori; de și eu cred că, decă acești liberi cugetători aă avut ocasiunea să răsfoia- scă când-va vre-o carte bătrână d’ale nâ- stre, au putut căpăta convingerea că mult fâite mult dațoresce naționalitatea româ- nă bisericei. Așa cred eu, că numai libe- rul cugetător care nu e român pâte să nu’șl schimbe în afecțiune desafecțiunea că- tră biserica nâstră, când scie că este uă biserică care, dâcă n’au umplut calenda- rele cu sfinți români, au făcut însă din al- tarele sâle cetăți naționale, în jurul cărora, n timpul vijelielor trecute, au ținut neri sipită turma, căreia vecinii ’I dicea norod, apelativ ce și ea însăși îșT dădea în mo- mentele de buimăcire, au ținut, dic, neri- sipită turma, căreia numai ea, biserica, ’I conservă dulcele sfiu nume de popor! Este inimel mele durere de a vedea de cât-va timp că pare uitat acest adevăr pro- clamat de istorie. Chiar în acâstă sesiune bărbați, și bărbați cu graiu autorisat de po- sițiune. ce ei ocupă în sinul acestei Camere s’au manifestat limpede și deschis contra bisericei. Rău serviciu aii făcut aceia a- cesteî Camere când au rădicat în mijlocul el, cel pucin cu neoportunitate, decă nu impolitic, drapelul liberilor cugetători în ■posițiune cu biserica română. Eii cred a aduce âre-care serviciu acestei Camere, a- cestei imense majorități protestând, de nu în numele el, căci nu o represint, cel pu- cin în al meii, contra acestei greșite și imprudente direcțiuni, ca și contra vorbe- lor ce le-am ascultat mal erl cu ocasiunea desbateril unul amendament, ce D-vâstră v’ațî prea grăbit de a’l adopta, căci nu ’l-ațl priceput...Ertațl termenul: este un lapsus linguae-, voiam să se iea parte la mișcarea intelectuală a se- colului, fiind că din ciocnirea diferitelor scoli va nasce adevărul și lumina. Nu mă tem de DarviniștI, de Buchneriștî, nici chiar de Schopenhaurieni, când ’și expun doctrinele înaintea auditârelor pregătite a’i ascultași care vor resturna, cu autori- tatea altor scoli, doctrinele într’adevăr gre- șite; dar eii gândesc că a face profesiune de credință de liberi cugetători aci, în uă Cameră politică, apropositde preoți ceruțl de cei ce nu sunt liberi cugetători, este a face nu numai act imprudent de nedreptate, ci a nu înțelege datoria adevăratului liber cugetător. Liber cugetător e acela care permite fie-cui se adore pre D-dleul șeii cum voesce, cum crede, și se i se închine în cultul ce-I convine. Acâsta a înțeles și liberala nâstră Constituțiune, care nu per- mite nimărul să strige poporului român Jos altarele tale căci eu mă închin 1 alte altare la alțl D-del . . D L. Costin. La olărie ! D. V. A. Urechiă. Avem în musee, D-del bagațî in âle!. . . Apoi, D-lor , lu- crul fiind așa și D-vâstră fiind fii al sc âl și al bisericei române, se-ml permiteți sa fac funcțiunea unui inamic al D-vâstră și se vă întreb: ce a făcut acâstă imensă ma-. joritate pentru biserică și scâlă ? . . . Sciu, uu în 7-8 luni vi se putea cere cea ce n’au realisat alții în ani numeroși, dar cel pu țin ce gânduri, ce planuri ați manifestat? ce projecte ați luat îu desbatere ? Vă scru- tez gândul neputândha vă găsi faptele. Și vă îndemn la acâstă spovedanie în fața țe rel penii u ca să scie densa că noi cel pu- 1 ianuarie (3 februarie) 187' țiu suntem uniți în acea convingere că Bi- ;erica a pus temelia naționalității și că scâlel este lăsată misiunea a o des volta. Ce gânduri ați manifestat dar ? Mal dău- aădi de la a ea tribuna unde buna-voință a D-vâstră adinâorea m chema și unde nu cutedaiu a m6 urca de târna se nu mi se t e șirul vorbei, vădendu’ml mal bine mic șorătatea taliei alături cu acel atlețl al cu- vântului ale cărora busturl stau acolo; mal dătin di, în cutare an a fost un milion mai puțin și în cutare nu un milion mal mult. Da. acest budget a avui parte de puțul lui Proeust. Totuși chiar când s’au făcut reduceri, da că ele s’ar fi fă<-ut în mod a nu Ies ’gan sa, și s’arfi urmărit cu cifra rămasă o ide -, un plan dat, negreșit că Scâla și Biserica' tot nn ar fi avut a se plânge și ar fi înțeles și profesori și preoți că în nevoia generală aterel, trebue să facă și ei sacrificiu. Nu e însă totul de a da,- este încă uărdatorie: acea de a sci când, cum și în ce fel se dă. Comisiunea budgetară a dat la șcâlă si biserică destul de mult, chiar mal trimit de cât pâte ceream noi, dâră, u : ; - acestea, a dat în așa mod în cât a dc- sorganisat; în cât nu mai presintă peniru noi nici uă ideă, nici un plan urmărit. In adevăr, s’aii înscris sume, însă nu eramisi unea nâstră și aceea de a vedea - a fonduri de cari dispunem să aducă mult bine in- strucțiune! ? Apoi, D-lor, ed ’mi permit în discuțiu- une generală, în interesul majorității a- cesteî camere spre care ’și aruncă ochii tâtă țâra, și o rog ca să nu primâscă în desbatere projectul de budget pe care ’I presintă comisiunea budgetară sâă un membru al săti; să nu’l primâscă pentr că nu vorbesce nimic de obligativitatea instrucțiunel poporului român. Se mărgi- nesce a trece două sute scâle de gradul al II-lea la gradul I, și a suprima alte 300 scâle de gradul al II-lea. Apoi, dâcă mal deunăzi am rădicat glasul meă slab în fa- vârea projectulul localelor d- scoli sătesc!, n’am înțeles însă că până să avem pe cele bune să dârîmăm pe cele ce sunt posibile ■ am criticat Eforia vechia pentru că ea creând scâlele sătesci n’au fost avut în ve- dere toți factorii constitutivi unei scâle. Dâră întreb comisiunea budgetară ce găi desce ea despre acești factori; ea respunde . „Avem din trecut atâtea scoli normale, p.-- strați-le.“ Și aci să ’mi fie permis i crede că ’mi veți face acâstădreptate a’recundsce că nu fac uă reclamă electorală, că nici uă dată nu am înțeles că posițiunea ce ocup aci ’mi impune obligațiunea de uita nevoile țerei pentru nevoiele județu lui metr Am preferat, și o spuneam nu deunădf în particular când me aflam p lângă acea bancă (aretând banca ministe rială) și înaintea unui oficer care mă acuș - că nu fac nimic pentru Ismail: „Când țâr a va fi în prosperitate, și Ismailu va fi în prosperitate. Caut mai întâiă să’ml dau concursul meu cât pot să adjung la pros- peritatea țârei, din car județul e o mică parte. Ei bine nu fac uă reclamă electorală, deră voift întreba pe Comisiunea budge- 5: o 3NITORCL OFICIAL AL ROMÂNIE 22 Ianuarie (3 Februarie) 1877 tară pentru ce a șters din budgetul Mi- nister ului Cultelor acea ■ âlă normală care o înscrisese D-lul la Ismail? D-lor, eu sculele normale câte le avem nici în 50 ani nu vom putea avea învățători sătescl trebuincioși; câte mai multe scoli normale vom avea, cu atâta scoli sâtescl mal multe, vom adjunge mal repede a avea. Va ă dică pe când de acest factor mal nu se ocupă și lasă în statuquo șeâlele nor- male , chiar atuncea suprimă una, de unde ? Din Basarabia , de acolo unde, dâcă nu elocința dâră inimile nâstre, vă ;pun( 'ă trebuie să resune mal mult le cât ori unde limba românâscă. Acea șcâlă avea misiune de a romănisa nu nu- mai litoralul nostru maritim . dâră trebuia adek sx luminede până dincolo de Bal- cani. EI Dine, când se sup ■ câstă șcâlă din projectul de budget presentat de D. ministru, aș voi să sciu ce se face cu lei-alțl factori cari eonstitue uă șcâlă? Mo- bilierul de esemplu? Lăsăm trâba pe sâma comunelor . . Este uu sistem de eât-va timp în câce. Statul sub pretest că nu are bani refusă le a face cutare lucru și <|ice Să’l facă consiliul județean. Consiliul județ an (jice: Să’l facă comuna. Și comuna lasă trâba pe ;âma Iul D-deft. Bine. D-lor, chiar pentru nvățământul secund ir ni se da 20,000 lei pentru tdte sculele nâstre, când tâte ra- pârtele nâstre de la 1866 până asiă-<|I con- stată că vem absolut nimic, nici bănci macar. Pentru șeâlele publice de gradul al doi • e 20,000 lei? Dâca ’mi veți da creI mal capabili și mal distinș din capitală, cari afi adus raporturi, din cari D-sa a intercalat pasagil chiar î mesagiul Domnesc, pentru ca să arate ță rel cumplita stare a acestor internate, de venite numai locuri infecte, nauseabunde, otrăvitâre la fisic și la moral a junilor de adl, a bărbaților în ale căror mâni vor fi încredințate destinele țărel nâstre. A fost un guvern care ș’a dis că mijio cui de îndreptare al acestor internate este să le desființede. Cestiunea merita atențiunea comisiu nel și a D-vâstră, ea este controversabile Nu’I era el însă permis a nu vedea că acești internate sunt și a^I localrtrY infecte în cp.-° tinerimea stră. 22 Ianuarie (3 Februarie) 187Î Regulați atâtea ocale fasole, atâtea p al ti acestea încă cu insuficiență, si atâta tot’ Jnternji sunt lăsațl îu privegliiarea sco- ^rilor superiori iii și nâpte Judecați de cele ce se p>,t petre • Iată tdte prevederile materiale și mo- dale cari afi “reocupat pre comisiunea budgetară Uit voce. Pe comisiunea budgetară, nu ■ noi. D. V. A, U. ^vhiă. Nici nu pot să acuș de cestă în total pe eomisiutiea budgetară, unt. bărbați acolo pe cari 1 iubesc, der uu.sciti cum s'aîntîmplat lucrul per*’” r talitatea șcâielor. D-lor. vorbiiu de șcâlele secundare; să I permiteți a vfi atrage atențiune . i pr. ..„or greșeli, dupe mine, care se comit prin projectul de budget învățământul secundar se dedea pentru fete în două feluri de'șcâ- le, în așternute și idternate. din cauăă că după regulamente și după bunul simții fe- tei. rțeri ci șt Să fie aHmfse Ia șcâlele cu interne. Acum în§ă âpriils’Ze la mini- stru instincți'iueî confecționatoriî pfojec- -.uljfie budg§iideia ședlelor profdsiBhĂle pentru Die. lAlcfn p •âtf-r-are trebiîie sa.feli'Cjtăm pe inîțiatori.disă co- șiunea a găsi^iiti'estâPmâl BiWe^le a su- primă șcâlele secundar^ dsteriiatâ și a pune în loc21 lor șcâlele profesiile. Dâr, D-lor, acesta este nedrept pentru că nil tdte fețele se de tină să îmbrățișeze . or-A.- onală. ABoI de ce voițl D-vâstră să lipsim pe mumele de familie viitâre de cultura secundară? Cu cât mumele vor sci mal multă pârte, cu atât se va ușura rolul șcâ- leî și’șe vâ ridișa' nivela culRirel publice. Mi se va dice Să suht multă absolvente pe bulevard./. Dâră, D-lor, sunt și doctori și îmbiau mișei; el bine, trebue să c-m damnăm universitățile de unde el afi eș t’ Eu cred că nu Și apoi nu cum-va ne in- cumbă tutbr uă ■ . e dfr greșală, noi băr ații vnsti’.rid rin ■ ul soci d b. care sa or -an =' i levard ■ Bulevarde când mahâlaoa este în noroifi și fisicesce și. moralmente!... Este, D-lor, uă greșală după părerea mea tn supresiunea esternatelor de fe'e, pe care acestă Adunare patriotică sper că o va corege. D-lor, învățământul superior a fost mal măng' iai de comisiune. Eu nu voifi (țice : cine împarte parte ’șl face, cum mă între- rupe nu sciti cine; dâră vă voiti spune că nu a greșit comisiunea făcând ast-fel. Scoli primare' strigați?.. Bine a făcut comisiunea budgetară a mângâia și la noi învățământul superior. ’Ml aduc aminte că și într’oțeră suroră, Franci», era uă direc- țiune de idei care ijicea: Scdlele primare, lăsațl pe planul ultim universitățile. Derfi : irurile s’au schimbat Sub guvernul li- beral de astăr|I,iată ve dice uă ilustrațiune francesă. D. Maniu ’ml va permite să citesc câte va cuvinte franco și nu va protesta. .Kl'rnPF» * IM. « 2 D. Maniu. Nu voifi protesta nici odată în contra limbri francese, sunt pur latinist ca să nu’ml placă limba francesă. D V. Ureehiă. lată Domnilor, ce se dice a^I în Francia în privința instrucțiu- ne! superior ■ 11 y a quelques annăes, on ne voulait en- tendre parler que de l’instruction primaire; on ătait indiffârent ă tont le reste. Ceux qm râclamaient en faveur de l’enseigne- ment supărieur parlaient dans le vide. „Nous y teviendrons, disait-on, mais cou- rons d’abord au plus presse.¹' Les choses | ont bien change. Si I on consultait mainte- nant les memes hommes, ils soutiendrnient p'eut-etre que le plus presse, ^est de ral- lumer le gout de la Science desintdressee dans les classes qui donnent le ton et le signal aux autres. Le genre humain est le meme aujourd’hui que dans tous les temps; ilfait ce quil voit faire et les plus hum- bles se reglent sur les plus eleves. Si le grand nombre avait le sentiment que, dans les hautes regions de la sociite, le savoir est en honneur, et que les peres'nont pas de plus grosse affaire quede faire instru- ire leur fils, la question de Venseignement primaire obligatoire deviendrait bien vite oiseuse; toutdemondesuivraitlimpulsion C’est ce qui est arrivfi en Alemagne; Ie rapide dâveloppement'db l’instruction,'que l’on attribue assezlegerement â l’oblfgation legale, y est surtout le fruit d'un exemple donne de haut: ongagne peu sur le peuple quand dn montre dedaigneusement la pre- occupation d. iclairer et de le polir. sans prendre le mâme soin pouf soi-mâme On l’entrainera avec soi lorsque l'on par- ta^era sincârement Ie gout que l’on vent- lui inspifer." Iată idei care au curs sub ministrul cel liberal al instrucțiunel publice din Frau- da. bine deră -a făcut comisiunea bugetară ocupâudu-se tinere care mângâere de în- vSțământiiI superior. Nu eu voifi blamao căci de 1Ș bjcest ram depinde progresul celof-l-alte!^i ridicatei nivelele generalei chlturi¹ ăociăle. Dâr francamente, și aci nu Ve’d ce avânt, ce plan, ce direcțiune rafi vroit să dea comisiunea bugetară învăță- mântului superior. Voit’a să păstreze fa- cultăților nostre de sciința și litere direc- țiunea pur sciințifică și clasică ca în Francia ? Atuncea nu pricep ce cată aci o catedră nouă.... safi voesce să facă ca fa- cultățile să fie receptaculul enciclopedic al eunoscințelor umane ’ Dar atunci pen- tru ce s’a oprit iar pe cale ? pentru ce a făcut numai un pas ⁹ Dacă aș întreba-o să ’ml spună : daca învățământul superior a avut necesitatea de catedre nouă, de că n’a făcut acesta și pentru lași ? Daca Ia Bucureșcl a găsit— și bine este — necesariu a despărți cate- dra de Himie de catedra dfe Fisică de rce ou s’s făcut și la Iași tot aȘa⁹ Vedeți ori în colfo mă întorc uu pot să g Aesc ceea ce caut, nu pot să găsesc oca- sinea cireși mă facă să îngenuchiu ’nain- esjacestel comisiunl; Zicând : Păcătuit-am. S’a vorbit mult de organisarea D-lul Maiorescu. I s’a imputat că a creat catedre de musică pe lângă facultatea din iași. D. Maiorescu—nn mi-e prieten— din contra dar am deprinderea a ti drept cu neprie- tenii mei—avea o idee, D-lul voia să aj ; gă, pâte luând-ocam de la capetul prea de- părtat, la idealul encîclopedistic al fa- cultăților germane, ca acea, de exemplu, de la Lipsea. D. Maniu. A imitat pe Lutber. D P Grădișteanu. Dar Comisia pe ' ne a imitat ? Voci. A pus musica ca să ne înveț- cânta. D. V. Urechiă. Și ați jucat cum v’a c .n- tat! Domnilor, mulțl mal competințl de cât mine-vă vor vorbi de partea nedreptă a a- cestul Budget, vă vor arăta că votând u I veți fi mal pucin cu dor pentru șcâle, de cât însii bunii noștri din timpul regula- mentului ! lată cum: regulamentul orga- nic asimila posturile profesorilor cu pos- turile celor alțl funcționari civili; Zicea : învCțătorele'primar să fie ca stolnecnl- nie; pfofesorele de gimnastă se fie ' șe- fii de divisiunl, și în fine profesorale de filosofie ca director de minister. El bine, arătați-ml D-v6stră daca bugetul elabor.it de comisiune, din acest puct de vedere pdte să fie comparat cu starea profesorilor de sub regulamentul organic ? Uă altă nedreptate, D-lor, care cutez a semnala, este că după ce profesorilor s’afi făcut acestă nedreptate faciă cu cei alțl funcționari al Statului, cărora nu li se cere spre a înainta în funcțiune de cât a fi servit mal mult său mal pucin adecă a se fi folosit mal mulțl ani de budgetul Statu- lui: după ce li se dă mai pucin chiar de cât acestor funcționari, apoi, chiar când au un drept câștigat, acela li se refusă : afi dreptul la gradațiune, și gradațiunea uu li s’a dat. Mie ’mi pare că sub nici un cuvâ nu se pâte refosa profesorilor gradațiunea. Ce să mai Zic acum despre partea ce se face bisericel? despre cultura generală, despre musice, despre bibliotecă, cabinete de fisică, nici vorbă! Aceste sunt iustitu- țiuni în stare mai cum era eu două-Zeci ani în urmă!... Bine, fie!... Ele mai pot răbda... Despre biserici însă nu este tot așa. La biserică ați tăiat 89.000 franci. Nu mă opun pentru cifra tăiată, deră nu cum-va credeți c’a sosit momentul, acum când, avem Sinod al bisericel și sinâde epar hiale, să le lăsăm pe ele a se ocupa de biserică ? nu credeți că ar ti mal drept să se lese âmenil acei cari sunt mai eom- petinți să împartă vinul și pâinea și ac'* 3 franci pe an la călugări ? .... Nucr. dețl că acesta ar ti și mal politic ? Bă- 2 Ianuarie (3 Februarie) Ibî MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI chise școlile Statului în tâte părțile de preoții catolici, și a fost silite se învețe limba maghiară, și adi sunt aprâpe ma- ghiarisați, și acâsta cu banii comitetelor cari sunt numerâse la Buda-Pesta. Apoi, D lor, ca se termin, față cu un project de budget care nu ne vorbesce ni- mic în privința învățământului poporu- lui, care desorganisâză scâlele secundare, care nu are nici un plan, mai uă idee, și care ignoră tot ce se referă la bisericele naționale, un asemenea project de budget nu cred că pâte să fiă luat în considera- țiune de D-vâstră. Noi nu putem tăcea în fața unul aseme- nea project când a sosit dtiua să ne plătim datoria cătră țeră. Este uă poliță trasă de țâră și democrație la 1866, de la partidul liberal, sub girul fruntașilor partidului liberal (întreruperi), uă poliță girată de D-nil I. Brătianu și C. A. Rosetti, frun- tașii D-vâstră (întreruperi).... Dacă am greșit numindu’I fruntașii D-vâstră, să mă ertațl... eu credeam că acest apelativ pen- tru el bătrânii era în inima D-vâstră a ti- nerilor ; dâcă D-vâstră sunteți fruntașii partidului liberal și nu cei cari v’au des- chis calea, fie, mă închin D-vâstră....Iată, D-lor, declarațiunea din 1866 în privința bisericel și a seâlel: „Sub sânta aripă a bisericel s’adumbria altă dată tot ce era mare, generos și Ro- mân. Independența bisericel era. scutul in- dependenței și dreptățel cetățianului: pre- cum gloria cetățianului era gloria lui Dum- nezeu, căruia eroii patriei nâstre ridicati a- tâtea altare pe câte victorii repurta. „In timpii de cădere, de durere și de do- liu, biserica nOstră fu nu numai altarul Iu! Chnst, dar și al dreptățeiși alnaționalitățel. Domnii răi și despoțl, și mai apoi chiar oș- tiri de invasiune, n’aii cutesat să pună uă mână sacrilegie asupra acestui altar sânt.... „Regimul dinainte de i r Februariu, Zi- ceau DD. Brătianu și Rosetti, e sciut ce a făcut din sântaindependință abisericel nâs- tre. Cu legea sântului sinod el a lovit cre- dința strebună; cu legea de asimilare a ca- pilor bisericel cu funcționarii ordinari al Statului......s’a sdruncinat adânc altarul și s’a sdrobît și asilul vechiu al indepen- dinței cetățenesc!, s’a închis pe tot d’auna lista mitropoliților cetățeni români, ca Gri- goriti, Dosoteă, lacob, Stamati, Veniamin... „Tot Camerei române, esclamau DD. Brătianu și Rosetti, este lăsată misiunea d’o- potrivă mare și sântă d’a mângâia umbrele mâhnite ale atâtor sublimi donatori și în- zestrători ai bisericel. Uă rea interpretare de regimul trecut, a vorbei secularisare, nu numai a sfâșiat fără înfiorare, testamen- tele, cuvântul ultim și sânt al celor ce mu- riră, dar încă a desecat, prin acâstă faptă, din inima română avutul simț daltă dată pentru faceri de bine. Fără a deprinde mai ântâiti pe Români să consacre aiurea ave- rea ce in trecut ar fi dat-o bicericelor pen- 512 ați de sâmă bine ; uitați-v6 peste munți pre cum vfe uitați acolo cu inima tot-d’a- una și vedeți dacă biserica nu este acolo singura cetate, care mai adună în jurul sâă pe Români. Cu cât veți lăsa bisericel de aci mai mare independință, cu atât asigu- țî Românilor de acolo o parte din acea ndependință. De nu, vecinii noștri unguri pot prin petițiunea D-lor, că prea mult sunt trei ore pe di ca să facă lecțiuni, că le obosesce mintea, etc. Acești D-nl dascăli sunt acei de la Unirea demo- cratică, precum D. Filibiliu și alții... Uă voce. Cine e D. Filibiliu? Voci. Nu numiți persâne. D. A. Sihlânu. D-lor, și prin gasete și în Cameră s’a pronunciat necontenit nu- mele de Sihlânu, Vergati, Codrescu, și ne-a acusat în tot felul ca membri ai co- misiunei budgetftre, și noi nu ne-am su- părat. Ast-fel fiind lucrurile, ce nevoe are D. Urechiă, sprijinind opiniunile sâle, să ne ucidă pe noi? D-sa ca dascăl, și ca dascăl superior, scie că unul din atributele cele mal nobile ale dascălului este generosita- tea și indulgența.... (sgomot, întreruperi). Efi vorbesc, D-lor, de intențiunea comisi- unel budgetare. D. Urechiă, care pâte să luminase un popor întreg, nu făcea âre mal bine ca, cu cuvinte dulci și blânde, să ne lummese și pe noi, comisiunea budgetară, dâcă am că$ut în pâcat ? Vedeți dar, că nu acesta afost scopul D-lul Urechiă, de a ne lumina, ci acela de a câsciga procesul sâu, adică d’a nu lucra, ca profesore, mal mult, pentru a ’I remânea timp să se ocupe și de alte lu- crări. Apoi când noi suntem în posițiunea a- ceia în care facem apel la tâte stările cietățel ca se vină se apere țâra în contra inamicului celui mal mare desastrul finan- ciar, când cerea, nu numai sacrificii mo- rale, dar punga la toți funcționarii Stalu- lui, și când dascălilor nu cerem cacontri- buțiune do cât puțină muncă mal mult, pâte să mi se dică că suntem criminali ? Apoi, D-lor, domnii dasc ill cari voiese se trăiască numai prin nor, cu spiritul, de ce țin atât de mult la materie? D-lor das- căli nu le vin tăiatu dm salarie nici un ban, în vreme ce la alțl funcționari, nu nu- mai că s’a tăiat, dar s a redus cu totul Efi. D-lor, nu mal am nimic de dis îu acâstă cestiune, din capul locului am re- clamat de la Cameră indulgență pentru mine ca membru al comisiunel budgetare, și a’țl vficjut cu câtă moderațiune s’a pur- tat comisiunea, fără să se opuie nici la a- daose, nici la reducerile ce ați făcut. Nu trebue earășl să credeți, precum a făcut D. Urechiă, că noi comisiunea bud- getară, am avut intențiunea se derâmăm biserica și să sfărâmăm scâlele.... (Între- ruperi). Mal ântâiu nu scifi dacă este aci un li- ber cugetător, și dacă ar esiste, nu pâte se aibă culorile ce ’i le dă D-nu Urechiă, căci atunci ar fi, nu liber cugetător, ci rfifi cugetător... (întreruperi). Apoi D-lor, nu confundați preotul cu biserica.. (Ilaritate;. D. Cantili. Dacă ține de biserică, cum să nu’l confund cu biserica? D. i. Sihleanu. Preoții vor fi plătiți atât cât putem să’I plătim, și el nu trebue să ție așa de mult la materie, peutru că preoții și mal mult de cât dascălii trăesc cu spiritul... (întreruperi). N’am luat cuvântul, D-lor, ca să combat pe D. Urechiă, ci numai ca membru în co- misiunea budgetară, ca să vâ rog se cre- deți că n’a fost precugetare, că n’am voit să desorganisăm, nici să lovim'pe nimeni; și dacă D. Urechiă a adus biserica înainte, se vede că a avut trebuință de uă armă ai» de puternică ca să’șî câștige causa. D. președinte D-nn Climescu are cu- vântul. D. Climescu. Fiind-că mal mulțl cer să se amâne pe mâine continuarea discu- țiunei, voifi vorbi mâine. D. P. Grădișteanu. Schimbă cu mi eu am să vorbesc puțin. .D. Climescn Schimb cu D. Grăd’.ș- teanu. D. P. Grădișteanu. D-lor, mi se pate că onor. D. Sichleanu a râfl înțeles pe onor. D. Alvxandrescu Urechiă... DA Sichleanu Dar nu l’am înțeles de loc. D. P Grădișteanu Nu efi putâm să mă esprim ast-fel și de aceia am dis că râfi a înțeles D. Sichleanu pe onor. D. U- rechiă. Acum să vedem ce a <)is D. Urechiă ? D-sa nu a ()is că onor, comisiune budge- 4 tara ar ti avut iulențiunea să derâme scâ- lele și bisericile, ci a dis că tocmai acea combinațipne a budgetului ue care a ur ir : u comisiune, tocmai ace i com- b .:,e . făcut pe corni iunea budge- tară să nu aibă în vedere nici uo fel de sistem și că tocmai acâstă lipsă de vederi, io mal acesta lipsa de sistemă, a lovit în dir>ecțiunea,învățământului nostru public și că acestă lovitură s’a dat fără voia co- mis unei. Vedeți dar, D-lor, eă nu era nicidecum iu corn para ți unea pe care o făcea onor. D ichleanu între cuvintele rostite de o- norabilul D. Urechiă și între acelea de ad- vocsțl cari caută să’șl câștige causa, căci nu avea nevoie D. Urechiă să aeuse pe ni- meni ; și al douilea, nu era justă compara- țiunea făcută de D. Sichleanu între D-nu Urechiă și între acei advoeațl cari, precum a ilis D. Sichleanu, caută să deuigre pe adversarii lor înaintea tribunalelor pentru ea să’șl câștige causa; acesta nu se prac- i .1 de advocațil cel buni, ci numai de a- ceia cari nu sunt capabili ea să facă alt- fel .Ilaritate). D-lor, a înțeles reă D. Sichleanu pe D. Urechiă și din alt punct de vedere; din punctul de vedere că în tot discursul D-lui Urechiă nu a vScbut alt D-sa de cât că. D. Urechiă s’ar plânge cum că dascălilor de a Unirea democratica li s’a înmulțit o- rele de lucru; și nu avâdut că D. Urechiă >o plângea de acea sistemă a comisiunel ■are duce la complecta desorganisare, iar au de orele de lucru puse dascălilor ga- lotarl. Gât pentru scălil gazetari de la Uni- rea democratică, nu au nimic de ijie, căci au am onâre de a face parte din acea uni- ane; acestă somațiune însă a onor. D. Si- ihleanu să pâte trămite numai la adresa D-lui ministru al justiției, care este repre- zentantele acelui grup aci în Adunare. Re- aaâae dar ca D. ministru al justiției să e^puudă D-luî Sihlean i să’l probele iaca dascălii gazetari sunt safl nu mulțu- miți (ilaritate). Nu sciiî dacă onor. D. ministru de jus- âție este sau nu mei es:e'președinte al a- elui grup, dar sein că D-sa 'face parte iin acel grup. (Aplause). D-lor, și eu mă asocied cu onor. D. U- echiă și me unesc eu motivele invocate le D-sa, spre a ve cere să votați budgetul nstiucțiuuel așa cum vi s’a înfăcișat de comisiunea budgetară, ei să fie înlocuită •u acel presintat de D. ministru; și pe lengă motivele invocate de onor. D. Ure- ihiă, mai am și eu alte motive pa care le voiu resuma în doue cuvinte. D-lor, ve întreb care este basa onor, co- misiunl budgetare? DicețI D-vâstrii: am ’ăcut economii în budgetul presintat de guvern, suprimând pe revisoril scâlelor, jeutru că aceste inspecțiuni le-am lăsat îi rcina efonelor ar acun i basă a UniH’oUT uij' Ajj ■aj 'Ub 'K' comisiunel budgetare un mal esistă, efo- riele care le-ați avut de basă au dispărut, căci orojectul te lege, ce a fost discutat aci în curs de mai multe dile, s’a retras, Cum dar remâne aemn acest budget ? Re- mâtie ca uă operă fără basă, de âre-ce basa s’a retras. Apoi, pe lângă acesta, mai Ziceți eă a’ți făcut și alte reduceri, și alte alocuțiuni noul. Așa este, căci am vedut și eu că onor, comisiune budgetară a mers cu alocațiunile sale pânâ acolo în cât a adăogat uouâ lei pe an... (Ilaritate). Sunt însă reduceri propuse cari nu se pot admite de Cameră, pentru că prin a- cele reduceri, se ating legile organice, legi cari ficsedă chiar onorariele, și peste aceste legi comisiunea budgetară a trecut cu uă repeziciune vertiginâsă. Să ni se permită dar și noă cari nu avem dorință de a face economie cu ori-ce preț, și mal cu sâmă în ramura instrucțiune! publice căci cheltuielile ce se fac pentru instruc- țiunea poporului sunt ca uă semânță arun- cată în pământ ca să fructifice; să ni se permită dar și uoă să cerem înlăturarea a- cestel lucrări, pentru ca se putem veni la un sistem regulat, și care, este acela cu- prins în projectul de budget presintat de onor. D. ministru. (Aplause). .Ședința se ridică la șese ore, anunțân- du-se cea viitâre pe a doua-Zi. 15 ianuarie. ș< ița de da 15 Ianuarie, 1877. Președința D-lui președinte G. A. Ro- setti, asistat de D-nil secretari F. Alunea- nu. I. Lățescu și M. Ghelmegeanu Ședința se deschide la amiaZl. Presențl 102 D-nl deputați. Nu respundu la apelul nomina*. 4. și anume : bolnavi: D- N. Blaramberg. T. B. Lățf , M. Negulescu, I. Garabatescu. In congediă D-nii . ■ Gr. Bonachi, D. Castroian, N. । ișman, 0. Golibășenu, Gr. Cozadini, D. Crăciuuescu, 0. Fieva, G. N. Gamulea, D Genescu, A. Gheorghiu, C. Grădișteanu, G. Miclescu, G. Pruncu, Sc. Roseti, G. Rosno- vanu, P. Zamfirescu. Fără arftam . le motive: D-nii D. Aughel, P. Arbore T. Bagdaț, D. Brărianu, Sc. Călinescit, A. Candiano- Popeseu, N. Caraianoglu, 0, Catargi, M. Costachi, L. Costin, M. Ferechide, Sc. Fe- re.eiiide, N. Furculescu, G Gâță, P Gră- dișteanu, G. Mârzescn, D. Miclescu, G. Morțun, C. Peșiaeov. M Schina, C. Șoa- rec, A. Varnali, A. Villner, Gr. Vultures- cu, Sc. Pastia, G. Tăcu și A. Stolojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisi a d iunl 22 Unu- ( 3 Feb -ie) 1877 petițiunea D-luI Stere Caracostea și a D-luf George Golna. Se înscrie la ordinea Zilei două rapor- turi, unul al comisiunel comunale privi- tor la 24 petițiunl din diferite localități pentru alipiri și deslipirl de comune, și cel-all al comitetului delegaților privitor la piojectul de lege pentru organisarea serviciului penitenciar. Se trămite la comisiunea e verificar dosarele alegerilor de deputați sevârșite la colegi ele I de Bacău și de Bolgrad. D. L. Starea. Am onâreaanuncia D-lu ministru de resbel uă interpelare asupra cașurilor următâre: I. Pentru ce D ministru a complectat singura vacanță care era de major în ar- mată la regimentul 1 de dorobanți prin a- vansarea la acest grad a căpitanului Pe trei i din regi ne 4 de linie, p când la porțile acestei vacanțe bătea esa menul a 100 căpitani, între cari sunt ve- chimi de 10 pânâ la 14 ani? II. Cum se face că locotenentul Dănuleț din regimentul de roșiori (cumnatul D-lu ministru de resbel) care ocupă funcțiunea de comandant al gardiștilor din capitală, de unde este bine salariat de comună, comptâ^ă cu solda în armat.1, unde nu faci nici un serviciu? D. D. Leca. Ani cernt cuvântul, D-lor spre a vâ ruga ca mâine să avem ședință publică. Dacă D-nii miniștrii n^ .or li dispvJ- Sili pentru lucrările ordinare ale budge- tului, atunci cel puțin se facem uă ședință pentru lucrările de petițiuni și de indige- nate. De mal bine de uă lună de dile Ca- mera nu s’a ocupat de petițiunl și de indi genate. De aceeia propun ca Ziua de mâine se o consacrăm pentru aceste lucrări, și dacă D-nii miniștrii aii și alte lucrări, si se sacrifice unul din D-lor ca să vină aci spre a asiste la ședință Voci. Prea bine! D- G. Cliițn, ministrul cultelor și in • trncținucl publice. D-lor deputați, în „aea ce privesce propunerea D-lui colonel Leca, de a se ține mâine ședință, eă mâ asocieZ la ideia acâsta, și declar eă sunt disponibil pentru a lucra budg *nl minis terului instrucțiunel publice. Voci Prea bine. D. președinte. Atunci daca vom avea mâine ședință, astă sâră nu putem avea Voci Și disâră. Veci. Nu, nu, mâine. D. P. Ghica. D-lor deputați, daca nu vom avea ședință astă sâră, înțeleg se a- vem mâine ședință, dacă vum avea ședință disâră, nu înțeleg ședința de mâine; căci, D-lor deputați, trebue să luațl în conside- rațiune nu numai timpul nostru, ci și a- cela al funcționarilor cari sunt atașați pe lângă Cameră. In adevâr, trebue să avem în vedete și muncă^ceStor funcționari, și timpul material, de care pot dispune 2! nuan&'CS'Februarie) i»i iKlMlOhl l.. okn’IA^ Ai. HtivKNpi spre a și îndeplini datoria dumnelor; sunt lucrări de regulat, sunt discuțiunl de re- sumat; sunt discuțiunl ale Camerei care trebuesc se fiă redactate, pentru că scițl D-v. că stenografii nu iafi de cât note și în urmă aceste note să redactâ^ă. El bine, să le lăsațl un timp dâca nu ca să le studiere, pentru că nu au timpul mate- rial, ci ca să le redacteze, să le eoordone- le, și ținând două ședințe pe di nu vor avea- ți napul material să facă aaâstă lucrare. Tre- bue dâră să țineți compt de timpul mate- rial de care aii trebuință funcționarii Ca- merei. Afară de acesta trebue să țineți compt și de¹ noi, pentru că prin acestă muncă de di și de nâpte ne obosesce fdrte mult, inteli- gența cea mal ageră nu pdte resiste la uă lucrare de 12 ore pe di. V’aș ruga dâră, în considerațiune că tre- bue sî. luațl în băgare de sâmă si munca ndstră, în considerațiune că trebue-să a- veți în vedere și lucrarea funcționarilor din cari nu trebue să facem uă machină, căci astfel nu ar putea să ’șl îndoplinescă atri- buțiunea la care sunt chemați, îu conside- rațiune că inteligența cea mai ageră nu pdte resiste la uă lucrare de 12 ore pe di. fără ca să fie obosită și fără să'șovăiască, v’aș ruga, 4ic,’că dâcă vom avea ședință astă seră să nu ținem mâne ședință. încă uă observațiuue. Decă vom țiueșe- dință, să nu ne ocupăm do cât cu budge- le, cart sunt lucrarea cea mal grabnică, și dâcă nu ne vom ocupa cu acâstă lucrare a- tnnei să nu ținem ședință mâne: Cât pentru ședința de astă sâră, eu nu ue opun. efi am fost tot d’auna pentru res- pectarea voturilor Camerei. Dâră v8 adu ceți aminte că la prima di când am decis c i să avem ședință sâra, în acea sâră nu ne am putut complecta, și tocmai îu ședința următore ne am complectat; nu.aș voi să se înt împle pdte și disâră ceea ce ni s’a în- tâmplat atunci pentru că nu este tocmai demn, nu este frumos să se arate - acâsta prin Monitor că deputății neputându-se întruni nu s’a putut ține ședință. Cât pentru ședința de astă sâră, dâcă voițl eu unul nu mă opun. D. președinte. Sunt felurite pedepse -ari trebuesc aplicate du pă âmeni. Pedâp- sa ce cred că se pdte aplica D-lui P. Ghi- ca este acea de a face cunoscut Camerei eă D-sa, în curs de 10 minute cât a vorbit, a luat dreptul biuroulul, și l’a pledat D-sa. (Fârte bine!). A vorbit în numele D-lor ste- nografi, a vorbit îu numele biuroulul. A constata acâsta este destul pentru D. P. Ghica. . . (ilaritate Mal adaog că D-nii stenografi nu aă pro- testat și că nu vor protesta ori cât demult vor lucra. AI protestat D-ta în numele D-tale pentru D-nii stenografi. D-nii stenografii prin mine protestâija în contra D-tale Voci Fârte bine ’. așa ! i. F. Ghica. Dumnedeîi după ce creat lume ot s’a odihnii s >tea D. P. Buescu; D-lor știți ca Iubi cestel Camere aii remas înapoi, știți că sunt uă mulțime de lucrări )a ordinea di- lel și pentru a complecta tâte aceste lucrări cari șutit urgente ați votat ședințele de sâră Asupra acestui vot noi numai putem reve- ni. Disâră dar în urma votului D-v. trebue să avem uă ședință. Erl sâră nu am avut ședință pentru că eram osteniți de alaltă sâră; dar disâră trebue să punem în lucra- re votul nostru. S’a făcut însă uă propunere nouft de D. Leca: dâcă mâne, Duminică, trebue, ori nu să ținem ședință? Ei bine, <)iua de mâne este ca uă <)i ordinară; ca tâte cele lalte. Voci. Mâ ertați; nu este așa. D. P. Buescu. Acel cari sunt osteniți și cart se declară osteniți, vor vota contra; în- să aceea cari se cred destul de energici de a putea lucra, vor vota pentrn acâstă nouă propunere. De aceea rog pe D. președinte, să ptină la vot propunerea D-luf Leca. D. G. Chițu. ministru de culte șî iu- strucțiuue publică. D-lor deputați vârog să bine voițl a primi propunerea onor. D. Leca de a ținea ședință mâne peatrii budge- te cât pentru disâră eă cred că nu vom putea tine ședință pentru că vom avea con- siliul de miniștri. D. președinte. Prin urmare vom avea ședință publică mâne, iar nu disâră, fiim că disâră D-nii miniștri aii consiliul iar nu fiindcă Adunarea nu voescea lucra, sau că D-nii stenografi s’ar ti plâns că sunt osteniți. . . Voci. Nu, nu. — adunarea, consultată, îucuviințâdă a se ține ședință publică mâne Duminică. D H. Zugrăvescu. D-lor, în urma cs- plicațiunilor co am cerul iert D-luI minis- tru de inteane și ad interim la lucrările publice asupra creditelor ce a cerut pentru lucrările publice, D. ministru ad-interim la lucrările publice a retras projectul ca să ’l studiere. Așa dâră mâ simț dator a ’i anunța uă interpelare în privința drumului CâinenI, care lâgă județul Vâlcea cu Tran- silvania și care este fârte trebuincios pen- tru însemnatele esporturl și importurile ce se fac pe la acest punct. D președinte. Bine-voițI a depune în- scris la biurou interpelarea spre a se co- munica guvernului. D. N. Eleva. D-le președinte, vâ rog să anunțați următârea interpelare D-luI mi- nistru de culte și instrucțiune publică, reservându-mâ a adresa una și D-luI minis- stru de interne atunci când voifi crede de cuviință. Interpelarea l.Ou (i>re aceoi object daca D. ministru de culte și instrucțiune pu- blică este în posițiune a avea cunoștință de tâte abusurile și delapidările făcute cu ocasiunea reparațiunil ce s’a făcut teatru- lui din Bucuresci; daca cundște că mai mulți meseri ’ i se înesc cu mi rr nu ’șl aii luat plși sânt și asifidl în suferință; daca a numit vr’o comisiune pen- t-u constatarea acestor abusurl, și ce îco-. nstatat acea comisiune, ce măsură s au hiat în urma raportului acelei comisiuni. pen- tru ca culpabili să fie dațrîn judecată? D. G. Chițn, minisfru de cnlD' și in- strucțiune pnblică. V8 rog să¹ mi se co- munice interpelarea și peste trei Iile Voifi râspunde. I' președinte. La ordinei <)ib i n continuarea discuțiunel generale asupra budgetului cultelor si instrucțiune! pu- blice. D. Andrei Vizunii. D-lor deputați, maț ânteiu voifi să, se lămurescă posițiune mea-Nu sunt nici membru al jjcomisiunm budgetare nici raportor al budgetului „cul- telor și instrucțiune! publice, și, dacă erl am citit raportul, acesta am făcpt’oț din causa lipsei D-luI raportor. Acâsță,lămu- riri făcută, permiteți’mi și mie ca' repie- sentarit al țârei, a spune de la banca aces- ■ la vederile mele asupra acestui budget pe care în unele punte voifi să ’l critic. - Ve- deți cîi necesar să încep cu declarâțLt nea făcută, căci alminîeri s’ar fi părut cu- rios ca efi, care am citit erl raportul, să viu asiădi să combat unele părți din acea lucrare a comisiunel budgetare., D-lor, am v^dut cu regret erl,pe unii din v-y. impacienți d’a se termina cât mal ce- rând acâstă discuțiune-generală. Dar ori cât de prețios ar fi timpul, ol nu va fi per- dut nici uă dată’când e.vorba de șcâlă și de biserică; de aceea D-lor, sunt de idee că în privința acestui budget mal cu sem; trebue să discutăm mal mult; țâra sacrifică 8 miliâne pentru cult și șcâlă; mi se pare dar că este bine ca, sij vedem cum se în- trebnințâdă acâstă cheltuiala și daca .chel- tuiala se face așa ca ea să fie productiva și în armonie cu nevoile si aspirațiunele generale. Budgetul instrucțiunii publice este co mal important; oijicăcâstanu pentru eă fac parte din șcâlă și aș voi să am aerul că pledes causa mes, Cicero pro domo sua.. Ci pentru că în realitate este cel mai im- portant, este adevâraluljbudget. al bogății, al civilisațiunii și al eulturel unul popor acesta mal cu sâmă într’o țâră liberă, sub un regim liberal și democratic ca al nos- tru. De aceea chiar, D-lor. cine voesce să știe gradul de cultură al unui popor și gra dul de perfecțiune al instituțiunelor sale politice, în decomun se uită la budgetul instrucțiunel publice, căci instrucțiunea pe lengă cățeste uă fontână de bogăție est și uă garanție politică, uă garanție a li bortăților publice, forța și rasâmul insti- tuțiunelor democratice (aprobări); cu cât uh popor va fi mal luminat cu atât va fi mu liber, a dis un mare cugetător Eată un a devâr pe care ou toți suntem datori a 1 a- la d irmă, în tâ ănl tivi , 516 MuĂiiutil'L Uri' iAL AL KViuANlni 52 Ianuarie (o Eeoruailej 1877 ndstre și mal’ales la votarea sumelor desti- nate pentru cultura națiunel. Intrând în materie voiu să spui D-lor, că ort ce cheltuială făcută în sensul aces- ta este din cele mal bine făcute ; șcâla și biserica afi fost și este nu numai ceea ce se dice piatra ungiulară a Statului Român dar încă dacă aș putea să mă esprim ast- fel, limanul de salvare și conservațiune a naționalității ndstre; adevărul este că po- porul român s’a conservat prin multe lup- te, dar acestea tot d’auna au fost însoțite și încuragiate de biserică și de ședlă. Ei bine, pentru împlinirea misiunel lor bisericei și șcâlel se dă astă^î 8 miliâne, adecea parte din venitul Statului. Nu voiu să vă obosesc: D-v. simțiți ca și mine ne suficiența sumei. Ca și mine cundsceți cât se destinâdă în țările culte pentru instruc- țiunea poporului. De esemplu în’America veți fi aud.it, că se cheltuește de la 20—50 franci de elev și ast fel se face că acolo producțiunea agricolă și industrială mer- ge una cu progresul educațiunil poporu- lui. Las aceste considerațiuni neoportune în starea angustidsă a financelor ndstre, și păstrându-le pentru timpuri mal fericite, viu la cestiune, pentru ca să vedem ce se facem și cum ar trebui să întrebuințăm mal bine cele 8 milidne de care e vorba. picăm. D-lor, adineort că trebue să dis- cutăm mult, ca să vedem ce s’a făcut până acum și cum am putea noi cheltui mai bi- ne aceste 8 milidne, ca să pdtă produce re- sultate bine făcătdre pentru țâră; nicăerl aiurea ca la budget, care este legea incar- nată în hainele realitățeî, nicăerl mal bine nu se pdte face acâsta cu succes; aici se pot vedea și îndrepta defectele legislațiu- nii, neajunsurile în privința organisațiunil, căușele care împedică desvoltarea și pro- gresul real al culturii în fine tdte nevoele și trebuințele instrucțiunii și a educațiu- niî poporului. Observați D-lor în special budgetul in- strucțiune! publice,își vețlbedeacă cheltu- iala cea mai considerabilă este mai cu sâ- mă pentru învățământul clasic. D-lor, eu nu voesc să combat învățământul clasic, dar veți reeundsce și D-v. împreună cu mine, cnm că un Stat, uă societate prin or- ganele ei, nu e bine să dea cultură națiu- uel numai într’uă direcțiune, ci trebue să îmbrățișeze ca să dic așa, tdte ramurile pentru ca să se satisfacă tdte esigințele, tdte nevoile unul popor. Noi nu avem ne- voe numai de dmenl bogațl cu titluri înal- te, cu diplomațl mari etc., avem nevoe, mai cu sâmă astădi când avem atâte conven- țiuni comerciale și drumuri de fer cari aii deschis drumul streinilor în țâră, avem nevoe să formăm ceea ce în alte State se numesce clasa de mijloc, avem nevoe să favorisăm și să protejăm industria și co- merțul. Ei bine, pentru aceste profesiuni practice, prea puțin cheltuim; în privința punctului acestuea am fost, și suntem ne- ¹ gligenți eu totul, n’am protejat nici uă in- dustrie; și de aceea în ceea K. 09 „ ( J Pa ,ᵣ.;Jᵣj«V 18) ' verstă? Dar să lăsăm acâsta. Uă-dată preo-, pe articole să I amendăm pretutindeni pe iâi oi iul venit în comuna, D-v. scițl ce ^e in- lâmolȘ : în câțî-va ani uită tot ce a îu^â- țat. căci așa este lucrul acesta : cine nu pune mâna pe carte doul trei ani, mise 4 îâtâlnesce' cu tot ce a îuvȘțat; apoi, 7ân a gândit comisiunea budgetară, să faceți scâle normale, buniâră, cum a rjis D. Ure- chii, la Ismai) : și îa alte părți, după tre- buințe, scâle profesionale. Dacă fie-caro din acele trei seminaril ar produce câte 30 sau 35 tineri bine in- struițî pe fie-care an, am avea câte 100 de candidați serioși la preoție și dacă so va lua încă mSsuri ca să se mărâscă parohi- ile pentru ca uo preot să nu fie numai la ■ âți-va locuitori, efl cred că produsul ace- lor seminaril va fi suficient pentru a în- deșluh țâ'4 țâra cu preoți. Eiă, D-lor, cum s’ar putea stabili uă a- devtirata armonie între necesitățile lumesc! și cele bisericescl, între cultura generală a societățeî, și cea specială a preotului ti asigurăm prestigiul, posițiunea și vii- torul clerului român, Statul să nu aibă a- erul a favorisa alte instituțiuuî în detri- mentul bisericel.’ și interesele lumesci în detrimentul celor religiâse. Atunci va e- sisti deplina armonie între Stat și Bise- rică, Societate și cler, după bum acâsta a esistaț de a pururea împărtășind la un loc bucuriile păcel, ca și suferințale sârte! ad- verse. Noi nu gândim să facem resbel cle- rului, nici n’avem motiv pentru acâsta. El a fost în tot-d’a-uaa cu noi și ne-am întâl- nit împreiitfă în tâte circum lanțele cele mari. Etă rațiunea pentru care sper că și de astă-dara biserica, ca și scâh, va avea . relaș solicitudine din partea D-v., ca u- nil ce scițl că orl-ce sacrificii! făcut pen- tru scâlă si biserică este pentru întărirea 'și conservarea 'națioualitățel române (a- probărl). Cu acâsta am terminat puținele consi- derâțiuhi ce voiam să fac. cu’ocasiunea desbaterel generale, și de’și concbisiunpa uu va fi tocmai Li armonie cu premisele, totuși sunt de părere a lua projectul în considerațiune, rfmâiod ca la discuțiunea D. IL Ghergheli. închiderea dis-.u- țiuneî. D. A. Visanti. Ați vădut viul interes ce punea onor, rvpresentante deDorohoifl, eu ocasiunea budgetului ministerului de resbel, unda apăra cu căldură tâte aloca-¹ țiunele productiva și neproductive. Rog, dar să ne dea voie și noâ să spunem ceea ce este de nevoie îu țâra acâsta, îu privința instrucțiunel, și să nu mai câră închiderea discuțiunel. (Va urma) ANUNCFURI MINISTERI ALE MINISTERUL DE INTERNE D. prefect de Covurlui, prin telegrama eu No. 577, comunicând dosirea >din are- stul Galați a condamnatului, Kicoli Pla- rino.de ani 27, statul mic, pârul, sprânce- nele negre, barba rade, ochii negri, obra- zul smed și stricat puțin de vârsat. Se in- vită autoritățile administrative-și comu- nale ca, pentru prinderea numitului și tră- miterea la locul de unde a dosit; să ea ale mai grabnice și seriâse măsuri. Direcțiunea generală a telegrafri peutru deschiderea unei scâle în că* ianuarie (3 Fe .arie) 18' ’NMoRf'f 'f'jM .ᵤ , tuna Perienil comuna Cărnicenil, plas । Turia, județul lașT, nn loca! cu mobilierul necesar . ministerul, audind pe consilinl permanent al instrucțiune), rine cu plăce- re a esprima D-luI Grigorie Mihail Sturd- za, cea mal deplină mulțumire pentru uă asemene' lăudabilă ofrandă ce a f^cut îu favârea instrucțiunel. No. 299. 1877, lanuarifi 19. Pentr. o~~ᵣarea în mod pr„..sor, con- brm legel, a catedrei de dreptul civil anul , de la acuitatea juridică a nniversitățel din Bucuresci, devenită vacantă prin înce- tarea din viață a titularului el G. Cbsta- Foru ministerul, audind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică concurs pe dioa de 20 Iunie 1877. Concursul se va ține, conform prescrip- ionilor legel instrucțiune!, dinaintea ju- riului esaminator ce se va institui la timp-, 'a universitate^ din Iași. No. 1" 1876 Decembre 23. (5—3 la 5 dile). ।---una... al prinde și ..„mite la corp Braț Băluțâ, din comuna, Viisdra, pla- sa Ocolu , districtul RomanațI, semnali- mentele sunt: falia 1 metru 800 milime- tri, facia smedă, fruntea potrivită . ochii albaștrii, nasul, gura potrivite, bărbia ro- tundă, părul, sprîncenile castanii; luând cu dânsul una manta garnitura 3 a , una pereche cisme. Petrescu Petre , diu comuna Cocolesci, plasa Găleșescl. distrietul’Argeș, semna- limentele sunt: talia 1 m. 600 m., facia smedă, fruntea mică, ochii crapul, nasul gura potiivite , bărbia rotundă, pârul și sprîncenile castanii; luând cu dânsul una manta garnitura III, una pereche cisme uNi ÎRUL DE RESBE1 Statnl Major de genii din a 3-ia u vidie militară teritorială. Se publică spre generala cunoscință a- matorilor, că. la 15 Februarie anul curent, se va ține licitație în pretoriu! Intendenței, strada Speranță și Negroponte, sub No. 2, pentr darea în antrepriză a curățitului latrinelor iutulor clădirilor militare iin garnisona Galați, petimpde uu an de Iile, Licitați e țin< de la ra 2 I p in. în oferte sigilate. Coneurenț vor trebi i să presinte odată u o erta n 10 la sută din sum > ofer t i, suma care va r mâne, ca garanțiă defini *ivă, penă la sfârșitul angajamentului. Regimentul 2 de infanterie. Comisia de îmbrăcăminte a regimentu- lui No. 2 de infanterie, fixâud dioa de 15 Februarie viitor a ține licitație, la orele 10 dimin ța, in casarma No. 1 lin Brăila, pentru darea în întreprisă a efectelor ur- mătore: 2,466 cămăși, 1,895 perechi is- mene, 1,083 crevate, 1,923 perechi obiele, 1,083 ștergare, 270 saci pesmeți, 500 cu- țite, 500 furculițe și 1,000 perechi cisme. Se publică spre cunoscință doritorilor ce ar voi să se însărcinese cu aceste fur- nituri. Caetul de însărcinări și modelele țipe se pot vedea în tdte Zilele la cancelaria regi- mentului de la erele ° pâne la 12 de dimi- nâță No. 3. 1877, Ianuarie 1 Regimentul No. 2 de artilerie mldațil mal jos note,. deșertând sunt rugate tdte autoritățile administrative și MINISTERUL DE FINANCE. La 1 (13) Martie 1877, se va ține lici- tațiune îu localul ministerului de finance, pentru vânZarea scrisurilor fonciare, în vatZre de leI 54,900, cu cnpâoele pe se- nestrele viitâre, începând delaluliu, anul mrent, garanția foștilor casieri generali al districtelor Ismail și Tutova, anume Ștefan lân și Dimitrie Frunză, pentru îm- plinirea sumelor datorate fiscului. Doritorii se vor presenta la minister î Ziua arătată mal sus spre a depune ofe. tele lor pânâ la ora 2 l/î după amiaZă. Dupfi aprobarea licitaținneî, acela asu- pra căruia se va face adjudecarea, vi de- pune îndată uă cauție în efecte ale Stalu- lui în sumă de lei 2,000, eră în termen de 24 ore va vărsa la casieria centrală pre- eiul scrisurilor fonciare vândute, cari i se vor da în primire piin casa de depu- neri. Dâca cumpărătorul nuiva.fi următor să verse preeiurile efectelor vândute, se va reține în folosul Statului cauțiunea de lei '2000, destinâuduse uă altă di de licitație. No. 1,577. 1877, Ianuarie 21. Direcția coiuprabiiităței generale. Serviciul dato: iei publice La 1 (13) Martie viitor, tesaurul Român, urmâsă a remite la Paris lei 900,000, (în 45,000 piese de aur do câte 20 franci.) în primirea „societățel generale pentru favo- risarea și desvoltarea comerciului și in- dustriei în Francia" strada Provinciei No 54 și 56, însărcinată cu plata cuponului titlurile de rentă de 5 . itft pe semestrul Aprilie 1877. Doritorii a remite rcâs'ă aă la Paris, sunt învitațl a se presenta la ministerul de nnance în Zioade ,⁰/₂, Febrariu, la ora 2 după amiaZt pentru a depune ofertele care se vor deschide la ora 2'/₅ fix Casieria centrală va respuude suma de lei 900,000 și agiul ce va resulta la lici- tație în monetă de a^r în rate de câte 150,000 lei, a sută cinci-ZecI mii lei, în c„.7il fie cărei săptămâni, socotit d Zioa efectuare! vârsâmântului la Paris, co statal priu chitanța predată ministerului din part i casei de bancă arătau mal sus și urmând ast-fel pânfi la achitarea intre- gei surul de lei 900,000 și a agiulul ce va resulta la licitație pentru fie-care piesă de 20 lei peste valârea el legală. No. 35,776. 1876, Decembre 31. Casieria generală a județului Ilfov. Se publică spre generala cunoscință c la 27 ale curentei luni, la ora 1 post-me- ridiane, se va ține licitațiune în localul a- cestel casierii, puirn vârMârea a șese o- bligațiunl domeniale valâre de lei noul 6000, cu condițiune ca persână asupra că- reia se va adjudeca acele efecte, va fi da- tori, ca îu termen de 24 ore, d“ la data i- probărl licitațiunl de către domni admi- nistratori al domeniilor, să verse valârea obligațiunilor în raport cu prețul ce se v prinde pe ele. Nimeni nu pâte concura fără. ᵣ^ae garanțiă de 101a sută din valârea nominală a efectelor. No 318. 1877, Ianuarie li Casieria generala.".județului Romauaț] Iu Z>oa de 28 Ianuarie curent, urmând a se ține licitație publică în pretoriul ca- sieriei generale peniru vâoZârea a 300 chile mati porumb șequestrat priu legea de urmărire de la D. 0. Vlahuți și G. Gr. Brătășanu peniru datorie către stat din a- renda moșiei Dranovețu pe auul 1876. Casieria publică spre cunoscință gem rală a amatorilor. Casieria generali... ..ist; Brăib.. Pentru dacoriele ce figurâsă din arendl asupra D-lur arendași ai Statului G. Ma- vrodiu, N. T. Ignat, G. Pipi, I. Anastases- cu și Hristo Riganî, casieria urmărind a- verea numiților notată mâl jos, fixeză prin acesta Z>oa de 25 Februarie viitor , când urmesă a se vinde prin mod de licitație, prin urmare, sunt invitați toți D-nii ama- tor! ce vor voi a cumpâra , a se presenta in sus arătata Zi > lă orele 10 ante-meri- diane, în biuroul casieriei generale spre a concura. Averea D-luI G. Mavrodin , câsciul 3; din 1876. Uă lesa cu porumb, socotită a 230 chile. Averea D-lui N. T. Ignat, rest câsciul 1 întreg 2 și al 3, din 1876. Uă mașină de treerat, 60 chile grâu a flat netreerat, 300 chile orz uetreerat, 120 chile porumb nebălut, 40 ciule meiu, 50 chile secară , 100 clăi meiu natreerat, 4 șire pae de orz, 2 șire pae de'grâu, 13 bol jug, 25 vaci și 120 ol. Averea D-iui G. Pipi, '•* uul al 3-lea din 1876. 12 Vad sterpe și 70 chile porumb afla îutr’uă leasă. 22 .....’ e (3 Februarie; i'?7 MONITORUL OF1O1AL AL ROMÂNIEI Se publică spre cunoscința generală că, la 9 Februarie viitor, se va ține lici- tație, în localul prefecturel județului Iași, pentru vâmjârea spre esplâtare a 5 par- chete din pădurea Adam, de la județul Tu- tova, cu condițiunile generali, publicate în Monitorul oficial, No. 222 din 6 Oc- tombre 1876 și cele speciale mal jos ară- tate. Doritorii a lua în întreprisă acele parchete, se vor presenta la licitație , la ora 1 p m., cu garanția provisorie de va- lârea notată în condițiunile speciali și de natura indicată prin condițiunile generali. Se pune în vederea concurenților că, în considerațiunea timpului înaintat, se dă facultatea adjudecatarului ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parchetul anului curent ca ar remânea netăete penfi la finele lui Martie viitor, să se esplotese uă-dată cu parchetul anului al duoilea. No. 1614. (3—3) Condițiunl speciali pentru pădurea Adamu,.din județul Tutova. Se vinde din pădurea Adamu do pe pro- prietatea Statului Adamu, situată în jude- țul Tutova, plasa Corodul, nâ porțiune de pădure în întindere de 39 fălci, 45 prăjini, împărțită în 5 parchete cu No. 1. 2, 3, 4 și 5, safi 20, 21 și jumătate din 22, după vechia parchetație, mărginite, la Nord cu Pupezeni, la Vest și Sud cu locurile mo- șiei Adamu. și la Est cu jumătate t parche- tului No. 22. Aceste parchete se vor esploata în un period de 5 ani, socotit de 1 Septembre 1876 penfi la 1 Septembre 1881, câte unul pe fie-care an , și în rândul de numere cum sunt însemnate mal sus. întinderea fie-cărui parchet este de 7 fălci și 73 prăjini. Esploatarea acestor parchete se va face lăsându-se câte 791 arbori de reservă în fie-care parchet. Pentru a putea fi admiși la concurență, doritorii vor depune la licitație uă garan- ție provisorie în valâre de 800 lei și de natura celor prevfidute prin regulamentul de licitațiune, publicat în Monitorul No. 222. din 6 Octombre 1876. — Fiind că la licitațiunea ținută la pre- fectura de Mehedinți, în <)ioa de 29 Noem- bre espirat, pentru arendarea taxelor de trecătâre peste podul Bahna, din distric- tul Mehedinți, conform anunciulul din Mo- nitorm oficial No 153 , din 13 lunifi es- pirat, nu s’a presentat concurențil, după cum auunciă I). prefect respectiv prin te- legrama No. 28,t25. Administrațiunea publică spre cunos- cința generală că , în dioa de 25 Februar 1877, se va ține uă noufi licitațiune în lo- calul prefecturel respective, pentru aren- darea taxelor de trecătâre peste podul Bah- na pe termen și cu condițiunile publicate prin Monitorul oficial No. 136, din 1873. 520 Averea D-lui I Anastasescu, câsciul al 2-]ea și al 3-lea din 1876. 100 chile ord și 10 perechi bol de jug. Averea D-lul Hristu Rigani, restul căs- oiului al 2-lea și întreg al 3-lea din 1876 Erbăritul a 2100 vite, uă mașină cu ba- toza el, 8 bol de jug, 8 bivoli, 5 cai, 200 ol, 250 chile porumb și uă trăsură pe ar- curi. No. 270 1877, Ianuarie 12. Pentru datoria ce figurâsă din aren- da asupra D-lul N. Balcanschi, arendaș al Statului, casieria, urmărind averea numi- tului notată mai jos , fixâsă pentru acâsta 4ioa de 30 Ianuarie curent, când urmâsă a se vinde prin mod de licitațiune pentru care sunt invitați toți D-nii amatori ce vor voi a cumpăra, să se presinte în sus ară- tata di, la orele 10 a. m., în biuroul aces- tei casierii, spre a concnn 2,000 căpițe fân în 4 șiri; 9 șire de mălai îi; 400 clăi snopi de mălaiu; 7 șiri orz netreerat; l șiră ovăz netreerat; 2 grămedi orz,cari conțin 400 chile; 120 chile grâfi; 1 locomotivă cu batosa ei; 4 șiri pae de orz și gi âu; p orumbar cu porumb ca la 50 chile, Dijma porumbului ca la 60 chile; 50 perechi boi de jug; 120 cai, epe și mân^I; 80 vite comate; 1.000 oi cu berbeci. No. 269. 1877 Ianuarie 12. Administrația domeniilor și păduri- lor Statului. Pentru motiv că asupra actualului aren- daș al moșiei Uda, a monastirea Clococio- vu. din județul Teleorman, pe periodul 1876—1886, figurâsă datorie mai multe câseiuri din arendă și nici a complectat garanția definitivă, și conform condițiunile generale de arendare stabilite pe citatul period, publicate în Monitor ele oficiale, No. 130 și 163, din 1875. Administrația, pe de uă parte a luat disposițiuni pentru deposedarea arendașului citatei moșii, eră ve de alta publică spre cunoscința gene- rală ca, la 7 Februarie 1877, la 2 ore din <)i. se va ține licitație atât îu localul ad- ministrației, casele Stefănescu, calea Mo goșâi, în Bucuresci, precum și la prefec- tura de Telorman, pentru rearendarea mo- șiei mai sus arătate pe restul indicatului period, cucondițiunileși regulamentul în- serat în menționatele două Monitdre. D-nil amatori deră, sunt invitați a se presenta, spre concurare la dioa defiptă și în localurile notate, însocițl fiind de ga- ranțiile provisorii cerute de regulamentul de licitațiuni. No. 1,311. 3 i877, Ianuarie 18. ÎMPRIMF»¹ Ă^TÂ^nTTrf" Garanția provisorie ce are a depune con- curențil pentru a fi admiși la licitațiune va fi în numerarifi saîi efecte publice g^- antate de Siatîn sumă de 500 lei No. 35,163. 3 1876 Decembre 24 — Fiind că, în 4i°a de 20 Decembr, 1876, nu s’a presentat concurențl la lici- tațiunea fixată prin anunciul publicat în Monitorul oficial No. 274 pentru vâudâ- rea a 6,834 arbori, dupe moșia Comana- Dadilov, din Vlașca, aflațl pe locurile des- tinate a se defrișa , administrațiunea pu- blică spre cunoscința generală, că pentru vemjârea acelor arbori, se va ține uă nouă licitațiune în dioa de 24 lanuariii 1877 , cu condițiunile înserate în menționatul Monitor, atât la administrațiunea domenii- lor, calea Mogoșâi, cât și la prefectura ju- dețului Vlașca și la comuna Comana. No. 35,489. 2 1876, Decembre 31. — Fiind-că la licitațiunea ținută la pre- fectura județului Râmnicu-Sărat, îu (Jioa de 30 Noembre espirat, relativ la rcarei darea perceperel taxelor de trecătâre de la podul Râmnicu, din acel județ, în comptul D-lnl O- Tacopolu, nu s’a presentat ama- tori, administrațiunea a decis a se ține uă noufi licitațiune, în dioa de 25 Februariu 1877 , în localul prefecturel respective, pentru rearendarea taxelor de trecătâre de la acel pod în comptul D-lul C. Tacopolu pe timpul de la data notificării adjudecați- uael și pânfi la 1 Aprilie 1878 și cu condi- țiunile publicate în Monitorul oficial u No. 136. din 1873. No. 35,159. 3 1876, Decembre 24. — Fiind că la licitațiunea ținută la pre- fectura județului Roman, în dioa de 26 No- embre pentru rearendarea perceperel taxe- lor de trecătâre de la podul dupe apa Mol do'a, în comptul D-lul Cumbarin și a ga- ranției sele , nu s’a presentat concurențl, administrațiunea publică spre peneralacu- noseință, că în 4i°a de 25 lanuariu 1877, se va ține uă nouă licitațiune în localul prefecturel respective, pentru rearendarer perceperel taxelor de trecătâre la acel pod, pe compta antreprenorului și a garanției sâle, pe termen de la data notificărel con- firmărel adjudecațiunel și până la aceiași dată anul 1878, termenul espirărel con- tractului, cu condițiunile publicate în Mo- nitorul oficial No. 136 din 1873. Doritorii de a lua în antreprisă pe.co- perea taxelor de treefitâre de la acel pod, sunt invitați a se presentn în arătata d.i, la prefectura respectivă , cu garanția cerută și prevăzută în condițiunile publicate prin citatul Monitor No. 25 518. 2 1876 Decembre 31. DlpwrTOR; n. T. ORÂsan 27 hmurto ⁹ 3 F*broart<» No. 170. 1877, Ianuarie 2 Corpul portăreilor diu Bucnresc) Pentru când peual. -.re a se judeca procesul dintre D-luî și altu cu D. Al. Orășânu pentru bani, adu- când atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta în lipsă, ' onform art. 151, fără, drept de oposiție. 1876, Ianuarie 17. No. 617. Tribunalul de Vlașca D. Rad . Eanache, din compania uvrie- ei adminstrațieî din BucurescI, se citâ- ,ă ca, la 14 Martie viitor, la ora 10 de liminâță, să vină la acest tribunal, spre a e îu fățișa ca inculpat pentru furt de gă- ul; cunoscând că, de nu va fi următor, se ,a |udeca în lipsă. No 27,217. 1876, Decembre 16. eSTRACTE De deCISJ"" Tribunalul Prâhov Prin sentința acestui tribunal______No. 281 pronuneiată în audiența de la două Octombre 1876, în procesul intentat de D. Stelian Gheorghe, contra sociel sale Stana, pentru divorcifi. In virtutea legei, tribunalul declară des- ființați căsătoria dintre Stelian Gheorghe eu socia sa Stana. Copil Marița și Stiliau declarați de nu- miți soci eă sunt născuțl din acâstă căsă- torie, se încredințâsă sub îngrijirea reela- mantehil Sțelianu Gheorghe. > < >> 1 1 oiit L 'ir ICiAL Al» iWm aN1E1 sentința s i pronunciat cu dreptul de Ianuarie curent penâ la 7 Fe'bruarie viitor 1 inclusiv la 6 ore sâra* îu care timpeonsi- apel la onor, curte respectivă, în termenul prescris de art. 215 codu civil. Se publici acâsta spre cunoscința ge- nerală. Judecătoria ocol. II colorea galbenă. Prin cartea de judecată la No. 1,973 pronuneiată în audiența de la 30 Decem- bre 1876. In numele legel, obligă pe A. Zanfirescu a plăti reclam. St. Nicolae lei noi una sută, cu procente de 10 le noi pe fie care lună de la espirarea și penă nu va trece de lei vechi una mie cinci sute lei vechi competințatiâstră, pafru-<|ecl lei noi spese, afară de urmăriri, âr la ne avere garantu D. Nițescu. Acâsta se pronunță cu apel la onor, tri- bunal, conform art. 21 fără drept de opo- siție, fiind aplicat art. 151 pro. civilă. Judele de pace al urbei Tcrgoviștea. Prin cartea de judecată No. 243, din 1876, pronuneiată în ședința de la 18 De- cembre 1876. In numele legel condamnă pe inculpa- tul Constantin Zimfir Grecu, cu domici- liul necunoscut, pentru faptul comis, se plătâscă amendă în folosul comunei Târ- goviștea lei noul 15, âră în cas de insol- vabilitate, amenda se va înlocui cu 3 de închisâre, conform art. 30 din codul Acâstă carte de judecată se pronunciă i în prima instanță cu drept de apel și o- posiție, pentru judecatul în lipsă, con- form art. 149 și 171 din mat sus-disa procedură. ANUNC. ADMINISTRATIVE rrimăria comunei Buctursci. Conform art. 33 și 34 din legea electo- torală, consiliul comunal din capitală, prin înțelegere cu acele-alte coosilie din jude- țul Ilfov, a procedat la revisuirea și for- marea listelor electorale provisorie (de Ca- meră și Senat) pe anul curent 1877, având de basă ullimile roluri de contribuțiuni formate acum din nou pentru periodul vii- tor de 5 ani 1877-1881. Aceste liste electorale provisoril pe a- nul curent, s’afi și afipt în cea d’ăntâifi Duminică după 15 Ianuarie, adică la 16 ale acestei luni. Persâoele cari nu se vor vedea înscrise în disele liste și cari vor însuși calitățile cerute de lege rămâne îu drept a reclama consiliului comunal în ter- men de 3 septâmâal de li data afișerel în- scrierea D-lor sau ștergerea ori cărui in- divid omis safi nedrept înscris în lista co- legiului, în care el însuși face parte, con- form ari. 37 di» lege. pisul termen de trei seplâmâul,acordat de legea electorală, se socotesce de la 16 iau..,j .. 3 11 d) L61 7 liul comunal va ține ședințele sâle în per- in ineuță, conform art. 43 și 44 din lege și va primi orl-ce fel de reclamați nul relati- ve la listele electorale. După espirarea a- cestul termin acordat de lege, nici uă re- clamațiune nu se mal pâte primi. Autoritatea comunală dâră, a găsit de trebuință a publica și priu presă acostă disposițiune a legel, spre sciința tutelor D-lor alegători din capitală și mai cu sâ- mă pentru cel cari au dreptul a face parte din colegiul III și IV și cari mulțl din D-lor, fiind chiriași, sunt siliți a’șl schim- ba domiciliul în fie care an și ast-fel pâte să nu fie toți serișl în roluri cu adevâratul D-lor domicilii! și prin urmare nici în lis- te, cari după lege (art. 33) serevisuâsc și să pregătesc în fie care an după rolurile de contribuțiuni. De aceea persânele, cari sa intereses de listele electorale provisoril pa anul curent 1877 și cari doresc a fi înscriși esact îu cele definitive, sunt invitați să bine-voâs- că a veni la primărie la serviciul secreta- riatului în arâtatul termen de trei septâ- mâne (adică penă la 7 Februarie viitor), în ort-ce 4i Ș> oră de lucrare spre a vedea listele, cari sunt puse la disposițiunea fie cărui alegâtor, conform legel. No. 866. 1877, Ianuarie 19. (3-3 la 5 4.) Primăria urbei Giurgiu Neputendu-se termina licitația ținută la 28 Decembre anul 1876, pentru antreprisa șioseluiri stradelor Bulevardu, Sf. Gheor- ghe, Viașiu, Bateriilor și a Morel din a- câstă urbă, din causă că a fost numai donl concurențl. Comitetul, ta aasa jurnalului consi- liului comunal cu No. 271, a ficsat din nou altă licitație orală a se face în ddoa de 13 Martie viitor, în condițiunile ce se vede publicate în Monitorul Oficial No. 203, anul 1876. Pentru când se publică ca amatori de asemenea anteprisă, să se presinte la in- dicata 4l, în pretoriul primirii, orele 12 din 4b a concura însoțiți de garanți- ile necesarii. Caetele de însărcinări și schițele de planuri se pâte vedea de către D-nit ama- tori în tâte 4ilele și orele de lucru în grefa 1877, Ianuarie 17, primării. No, 139. Prefectura județului Dolj. Ia dioa de 1,5 Februarie viitor, 1< luia^T, comitetul perminent va ține licit țieîn sala ședințelor s ile, pentru arendare» locului cumpărat de județ de la D. Gheor- ghs Chițu, prefectura publică acesta spre cunoscința amatorilor de a lua în arendă, pentru, semănat acest loc. 1877, I jauarie 13. No. 460. 22 hnuafîe(3 Februarie') 1877 MONITORI L OFh ml al ROMĂNIE (Tnst'L RU«'( RDșr; y.u.iireșct, 2 Februarie i L u.) 18'7 Cuihp. jDligațiutB mate 80 dom dale 75 (300 lei cisei pans.) 110 „ tonciare rurale 70 , teiieiire urbana . 09 ți^prum. O^pouhaiffl-Lon In - — \ Siern-Londra . . — # municipal . ... 70 ,: cv prim» Bucuresci țbi- Iw de 20 tei) . . 19 A Jținnile e iilor ferate româra . Societăți finațiare a Ro- — uăniei (5001. liberați 250) — (500 L) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de ga.? — ₜ Societăți România . . )$q ₀ Mem a Il-a emisiune . ) Schimbul: paris la vedere .... — pe 8 luni. . 99.30 Londra la vedere . . . — ₑ pe 3 luni. . . 25.07* ¹/, B*.“Ub la vederii . ... — » pa 3 luni 122 Scomptal pa as .... 36 CURSUL VIENE1 Viena, 1 Februarie (st. n.) 1877 Metalice.................... 62 95 Renta hârtie . . . . 68 20 Naționale . . . . . . 74 55 Renta în aur.............goldrente Lose.......................111 50 Acțiunile bănce! .... 840 — CrediturI ...... 147 80 London . . . . . . . 122 60 Obligațiuni rurale ungare . 73 60 , temeșvar ... 71 50 . transilvane 71 50 , croate ... fehet ...gini îu mărfuri. . . 114 60 Ducatul .... 5 80 Napoleonul... 9 80 Mire 100 ................... 60 25 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presa a o-a edițiune : CATECHISMUL IdEPTUUlI ADMINISTRATIV ROMÂN cp autorisat, conform noului program, de onor minister al instrucțiune! publice. Se află de vândâre la Iote librăriile și la lipi -rafia Curți Pasaginl-Roinân, No CUARTA' TERILOR ROMANE ■au DACIA MODERNĂ pentru stelele primare de ambe-sere, de G. A. Zamphirolu (Profesor) Se găsesce de vândâre pe preț de l leu. 25 ban!, la librăria II. Zai"°teky