No. 15. Un număr, 25 Vineri, ‘ monitorul OFIC oficio, Curtea de Casațiune o arjputeacasa, ci numai dupl motivele cererrt de casare. Ar fi de dorit ca membrii, îa raportu- rile lor, să potă semnala la atențiunea Cur- țel cașurile și soluțiunile analoge în deci- siuuile sele auteriore, ca precauțiune con- tra unei prea facili variițiuni iu ju aspru - dența Curțel, de fire ce cele douâ secțiuni ale sele alternă Jă pe fio caro an, și una nu a putut să canoscă decisiunile celeî-alte. Acâstă lucrare însă este imposibilă dâcă motivele, pe al căror temoiti se cere casa- rea, nu sunt cunoscute. In fine obligațiunea de a nu se putea a- dresa la Curta de cât priu cereri mal din nainte motivate, ar deturna pe mulțl de la obiceiul de a urmări fără îndestulă reflee- țiune procese, și acâsta ar fi nu numai îu interesul acelora, deră și îa interesul ad- ministrațiunel justiției prin înpuciuarea proceselor. Ecă cuvintele peutru care Curtea crede folositor să se adaoge următârele în Dgea sa organică: După art. 43 care este formulat. „Cererea de casațiune se face priu peti ți une înscris depusă la grefa Curțel.» A se adăogi : „Motivele recursului în materie civilă și comercială, desvoltate se vor depune la grefă împreună cu recursul, saă cel mult în cele 15 cjile următâre, sub pedepsă de neadmisibilitatea cererel de casare“. Aceste motive, îa termen de 5 (Jile, dupe a lor depunere ss vor comunica păr- ței intimate, care va fi datâre în cele 15 ijile următoce, să comunice grefei și recu- rentului întâmpinările sele. După acestă întâmpinare saă deiă a trecut termenul da 15 dile, fără să se fi făcut ver uă întâm- pinare, causa se va pune în stare La cas de nedepunerea motivelor în ter- menul prescris mal sus, Curtea, asupra re- 466 multe înduoeli si nedomirirt în aplica rea și interpelarea lor Deră fiind-că comisiunea centrală numai esistă în mecanismul nostru constituțional, voiu înainta acesta lu- crare guvernului Meii recomandând a o avea în vedere la facerea projec- telor de legetrebuinciose spre apreîn- tânptna în viitor dificultățile la cart le- gile nostre aii dat loc la aplicarea lor Eată textul relațiunei înaltei Curți' Prea Înălțate. Dămne După legea sea organică art. 81, înalta Curte de Casație și de justiție, este dată re a presenta Inălțimel Vostre la fiuele fie cărui au , prin uă deputațiuno din sîuul s6tt, relațiune motivată și deslușită de re- formele ce esperienți a putut dovedi ueca- saritt a se introduce în vre uă parte a !e- gislațiunei, și acei relațiune legiuitorul a dispus a fi dată publicitățel. Importanța acestei disposițiunl, îu ceea ce privesce progresul normal al instituțiu- nilor noitre, nu are trebuință a fi demon- strată, atât este de evidente. Projectele de legi, mal 'nainte da a fi supuie Corpirilor Legiuitâre , au trebuință a fi îndelung și matur studiate în linisee cu adjutorul da telor esperienței nâstre proprie, al esem- plelor altor națiuni și al progreselor sciin- țel. In lipsă da un corp, spscialmente în- sărcinat cu acest studii!, legiuitorul a che- mat acestă înaltă Curte la însemnata sar- cină, de a se ocupi de ameliorarea legis- lațiuuel nâstre, cu ocasiunea fie cărui pro ces și de a da scana la finele fie cărui an de resultatele sludielor scie. Decă până acum nu s a făcut îucă aces- ta lucrare cuvântul este că nu trecuse mult de la introducerea îu țâra nâstră a u- nel complecte sisteme de legishțiune , și a trebuit câțl-va ani peulru ci si se pbtă semnala primele învățăminte alo e.speri- ențel. Prea înălțate Dâmne uă bună justiție este justiția care nu se lasă a fi surprinsă prin nici un incidinte neprevăzut, prin nici uă cerere nouă necunoscută mal îna- inte. Iu legea curțel de casațiune la art. 47 , s’a prevădut de legiuitor necesitatea ci este, pentru uă bună justiție, de a ss a- rSta mul nainte de judecată motivele, des- voltate într un memoriu, ale cererel de ca- sațiune, însă acesta este esprimată ca uă simplă facultate pentru recurente, neapă- rat pentru ca să se menajese printr un ter- men de midloc transițiunia de la deprin- derile anteriori ale justițiabiHlor Ia siste- ma cea nouă de procedură în care intram la începutul Domniei trecute. Aceiași dispo- sițiune se vede espresă în ceea ce prives- ce cererile la tribunale, îa mod imperativ, la art. 69 și 326 din pricedura civilă, de 21 ’minfine (2 Februarie) 1877 feratulul grefei, mărginit Ia relatarea ace- stei împregiurărl și fără a cita pe părți, va respinge recursul ca aeadmisildi“. La finele primului aliniat al art. 53, care este ast-fel: Art. 53. Pricinile puse în stare, se în- part de către președintele între membrii presințl, pentru a face raport asupra lor; raportorii se trag la sorțl“ „Raportul coprinde relațiunea cursului pricinel cn împrejurările el și cu arătare de temeiurile luate în hotărârile lor de in- stanțele ce au judecat pricina dâră fără conclusiune din partea raportorului' „Raportul va mal coprinde mențiune de A se adăogi: precedentele Curțel asupra punctelor în discuțiune puse în remrs“ Uă altă modificațiune, Prea Înălța Dâmue, de introdus în legea Curțel de Ca- sațiune și care ar servi tot de uă dată in teresele justiției și interesele justițiabili- lor, s’ar putea înscrie în textul art' 7ă. Dupe acest articil, când^urtea de Ca- sațiune casâsă hotărârea unei ins anțe, (tri- bunalu sau curte), ea trămite causa la uă altă instanță da același grad spre de no& judecare, și decă și hotărârea acestei al douilea instanța se casâsă pentru acelaal motiv ca cea d’ânteiu, causa se trămite lș uă a treia instanță spre conformare cu doctrina Curțel de Casațiune. Precum sa vede acesta a treia instanță nu este chemată a îndeplini de câtuă pură formalitate, așa îu cât fără nici un motiv apreciabile pentru părți, se pun în sarcina lor tâte cheltuelile și străgănirile ce oca- sionâsă uă adevărată judecată și aceea îu- tr’un oraș îu care nici uua diu ele nu este domiciliată. Curtea deliberau 1 a formulat opiniunea sa în sens de a sa suprime din lege acestă a treia instanță de fond și că, Curtea de Casațiune, prouunciâud a doua casare, de a statui tot uă dată și asupra fondului, cu acâstă îasă diferență de a nu esamina fap- tele la însăși ci de ale considera ca con- stanți așa precum sunt relatate în h târâ- rea celei de al douilea instanțe. Drept aceea, acesta al douilea instanță de fond să fie, prin uă disposițiuue nouă a legel, oblicată de a judeca în secțiuni unite ceea ca penă acum nu sa face. Ar fi do interesul justiției ca uă causă în caro s’a pronnneiat uă casare să fie ju- decată pentru a doua âră do uă altă ins- tanță de fond în secțiuni unite, adică cn tâ e pracațiuaile, cu tâte luminele ce se cer, peutru uă cauțiune gravă. Ar fi de interesul justițiabililor ca uă causă hotărâtă cu atâta solemnitate de uă instanță de fon l s ă nu mai fio trămisă la uă a treia instanță da fon, desbrăcată prin decisiuneajCurțel de Casațiune de plenitu- dinea atribuțiunil >r unei alevârate ins- tanțe de judecată. Este de observat că sistema acesta ar fi un 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 46? termen de mi jloc între sistema francesă care este reprodusă îu art. 74 al legel Curței de Casațiune și sistema altor țâri mal mici, tri- butare Franciel, cu legile și instituțiunile lor, unde Curtea de Casațiunejudecă fon- dul căușelor îndată ce pronunță vrl-ce casare. Ast-fel, cele două d’âutâifi aliniate ale art. 74 din legea organică a Curței de Ca- sațiune s’ar putea înlocui precum urmesă: „Curtea de apel saă tribunalul la care „s’a trămis uă causă după uă primă ca- „sare, o va judeca de noă în secțiuni unite, „unde sunt mal multe secțiuni" „Dacă și hotărîrea ast-fel dată a aces ; tel a doua instanțe se va casa pentru a- „celașl motiv cu cea d’ântâiu, Curtea de „Casațiune, în secțiuni unite, va judeca „tot-d’uă-dată causa în fond după elemen- tele de fapt ast-fel precum sunt consta- tate de instanța de trămitere". Legea de procedură civilă, Prea înălțate Dâmne, este partea din legislațiunea nâs- tră primitâre de cele mal multe îmbună- tățiri. Și mal ânteiu în materie de vâm)6ri silite, venim a supune la a Măriei-Vâstre cunoscință necesitatea unor însemnate mo- dificațiunl de introdus în corpul art. 3 din legea de la s/i» Martie 1870, relativ la atribuțiunile Cartei de Casațiune, art. 506 și 565, art. 526, 529, 528 și 558 pro- cedura civilă. Vândârile silite constituesc una din păr- țile cele mai importante ale legei de pro- cedură . în acestă materie trebue să se caute principala condițiune a creditului între privați, principalul regulator al con- vențiunilor civile. Venirile silite sunt tot-d’uă-dată una din cele mal grele ma- terii de regulat îu legislațiunea positivă a unul cert Stat. Nu numai că ele presu pun fârte bine cunoscute starea de civili- sațiune și condițiunile economice ale ace- lui Stat, deră încă, din punctul de vedere curat privat, ele implică mal multe inte- rese de conciliat interesul debitorului urmărit de a nu se vinde proprietatea sa în mod prea repede, prea sumar și prin urmare pe preț vil; interesul creditorului urmăritor de a fi reintegrat în fondurile sale cât se pâte mal curând și mai simplu; interesul în fine al cumpărătorului de a uu se espune prin faptul acelei vândâri pu- blice la nesearl-va contestațiuoi necunos- cute încă asupra lucrului cumpărat. Art. 3 din legea de la 7₁₂ Martie 1870. în aliniatul g) dispune că recursurile fă- cute contra ordonanțelor de adjudecare în materie de espropriațiune silită sunt atri- buite la secția II a Curței ie Casațiune. de unde resultă că ori-ce recurs în aceiași materie care nu tinde la casarea unei or- donanțe de adjudeeațiune, rămâne, precum în trecut, de competința secțiunel I. Din acestă disposițiune resultă mal multe ne- cuviințe din cari va fi destul a semnala una: ea este de natură a da ocssiune Ia re- sultate cari se esclud; pe când de esemplu secțiunea II respinge recursul contra unei ordonanțe de adjudecare, și prin urmare lasă v6m)6rea bine și definitiv făcută, sec- țiunea I judecând după un recurs făcut asupra unei contestațiunl âre-care ivită în cursul aceleiași urmăriri, pâte, prin deci- siunea sa să pue în cestiune aceiași vân- 4&re dinaintea tribunalului spre a se re- începe din noO. Curtea, deliberând, a găsit de cuviință a propune în locul disulul aliniat ast-fel formulat: ,,9). In contra ordonancelor de adjude- care în materie de espropriațiune silită." Următorul aliniat g) In contra tutulor sentințelor safi decisiunelor date îu materie de urmărire silită precum și în contra ordonanțelor de adjudecare." Este Prea înălțate Dâmne un alt cas de îndoință bine-cuvântată asupra sensului a douâ articole de mare importanță, art. 506 și 565 procedura sivilă. După art. 506, alin. 3, publicațiunile făcute în materie de vândâre silită afi de efect a purga imobilul în favârea cumpă- rătorului de drepturile terțiilor, precum dreptul de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegiu, ipotecă și altele, de.;ă acel terții nu sa vor fi presentat spre a’șl arăta pretențiunele mai nainte de adjude- care. Eră după art. 565, imobilul vândut în vindere silită nu pâte trece in mâni cum- părătorului purgat din nici unul din drep. turile ce terții putea să aibă asupra sa contra vechiului proprietar. După regulele de interpretațiune judi- ciară, s’a îucercat a se concilia ambe a- ceste articole, căci judecătorului nu’I este permis, îu esercițiul funețiunel sile de ju- decător, a declara antinomie în lege, adică a interpreta legea în sens de a eluda uă parte a el priu alta. Interpretarea judecă torescă este aceea care dă fie-cărui articol fie-cărel frase safi vorbe un sens util a- dică un sens practic safi în cas de aplicare. După uă primă interpretare dată aces- tor două texte prin uă decisiune a curții de apel din Bucuresci cu No. 254 din 21 Septembre 1868, art. 506 ar avea un sens esclusiv cominatoriu, adică fără nici un efect în causă, pentru cuvintele acolo pe larg arătate, că adică art. 506 este Împru- mutat din procedura genevedă, în vederile legiuitorului căreia a fost a stabili uă pro- tecțiune absolută creditului în genere, că pentru acest scop dreptul de proprietate a fost pus la umbra unor multiple și minuți- âse formalități de publicitate care trebue să procâdă vinderea silită, că aceleași fo-- malitățl cari eondiționâsl sancțiunea es- presă prin art. 506 netiind reproduse î legislațiunea nâstră, ar resultă de aci că nu aceiași sancțiune s’a admis Ia noi, ci cel mult purgarea imobilului urmărit nu- mai de creanțele ipotecare și privilegiate, dsră nu și de drepturile de proprietate plină sau fracționată (usufruct, servitute că acâstă abrogare parțială ar resultă și din locul unde e pus art. 565, adică la șe- diul materiei (efectele adjudecațiunel) și posterior după locul ce ocupă (nu după timp) art. 506. Uă altă interpretare dată acelorași texte de Curtea de Casațiune, secția I, prin de- cisiunea cu No. 83 de la 6 Martie 1876 consistă în a dice că, art. 506 al. 3, are uă aplicațiune reală; că el coprinde uă dis- posițiune facultativă pentru terții ; că a- dică ei sunt admisibili a urmări recunâs- cerea drepturilor lor pe calea sumară și incidentală a oposițiunilor d’inaintea tri- bunalului prin care se face vinderea, și că dâiă nu se conformă termenului defipt în art. 503, el perd acestă favâre și rămân în dreptul comun, că sensul acesta nu este contrazis prin litera art. 506, ci este din contra confirmat prin locul ce ocupă acel articol în codice, adică la rubrica desti- nată a defige modul cum se face uă urmă- rire silită Eră art. 565 care nu dă adjudecătorulul asupra lucrului vândut mal mare drepturi de cât avea urmăritul, este uă disposiți- une de drept comun și îasemueijă că nime nu împedică pe un terțiu, care nu sa cou- fermat art. 506, să urmăresc! dreptul săi! pe căiL ordinare ale tribunalelor de jude- cată, de âre-ce î i nici un cas adjudecata- rul nu pâte dobândi asupra lucrull vândut drepturi mai mari de cât a avut expropri- atul, și acestă interpretare ar fi confirmată și prin locul ce ocupă acel articol 565 la rubrica despre efectele adjudecațiunel. Nu este cu tâte acestea mal pucin ade- vărat că aceste douâ încercări de interpre- tare pot lăsa îndoială în ochii multora. Art. 526, 527 și 529, Iasă asemenea în practică incertitudini asupra terminilor în care se pot admite și trebue să fie judecate de tribunal oposițiunile ce se fac la uă vendete silită. S’ar putea da acestor articole uă mal rigurâsă precisiuae dacă s’ar adăogi I. La art. 526 și 527, că cererile de 0- posițiunl, trebue să se facă în termen de 10 d‘l⁰ cel puțin, înaintea adjudeeărel provisorie. II. La finele art. 529, vorba provisorie. Spre sancțiunea tutulor acestor forma- lități s’ar putea adăogi la finele art. 528 vorbele „și vor fi sub pedâpsă de nuli tate.“ In fine, spre a termina cu materia vâi nlărilor silite, importă a se da uă redic- țiune mal esplicită art. 528 diu procedura civilă. De și acest articol este conceput sub forma imperativă, însă în lipsă de vre uă sancțiune âre-care, și prin adjutorul laco- nismului termenilor sâl, ordonanțele de adjudecare nucopriud astăzi tâte element 468 . ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 plășl sunt competințl a judeca acțiunile posesorii afară de cașurile când se con- testă însuși dreptul de proprietate saă tit- lul constitutiv al servituțil Din causa nedesvoltăril materiei acțiu- nilor posesorie, remâne în practică necu- noscute, nu numai termenul în care ele se pot esercită , dâră și natura lor proprie S’a ivit de esemplu , cașuri în care după uă simplă contestare verbală a fondului dreptului, judecătorul a credut de cuvi- ință a se opri și a ’șl declina competința. Cu modul acesta orl-ce acțiune posesorie s’ar putea face imposibilă, și posesiunea, care este esercițiul dreptului de proprie- tate, ar rămânea lipsită de ori-ce protec- țiune legală. S’ar putea cel puțin penă la uă mal complectă desvoltare a materiei, să se modifice redaețiunea art. 5 ultimul alinieat în următorul mod : „In tdte aceste cașuri judecătorul de pla- să nu este competent a judeca deca se pro- duc dovedi priu care se pune în îndoială însuși dreptul de proprietate saă titlul constitutiv al servituțil." Uă altă lacună, Prea înălțate Dâmne, care nu ar fi mri puțin importantă de a se umplea în interesul securității transacțiu- nilor dintre privați, și prin urmare spre împuținarea proceselor, este relativă la ac- tele autentica și la actele private ale celor ce nu sciă carte. Importă mal ânteiu de a se scie care sunt autoritățile prin care se pot face acte autentice: îu lege nu se pres- crie nimic în pribința acâsta; în practică actele se legalisesă în privința semnături- lor părților și a conținutului lor nu numai de tribunale, precum ipotecile, convențiu- nile asupra imobilelor etc., dâră și de pri- mari, de polițai și de comisarii poliție- nesel, precum procurațiunile certificatele de indigență și chiar contractele fără dis- tincțiune. Dâcă cele d inleiu sunt fără nici uă în- doială acte auteutice și au puterea de a fi credute înaintea justiției penă la înscriere în falș, care este caracterul celor după urmă? Și penă la ce punct se întinde pu- terea lor probantă? Un contract saă o pro- cura legalisată de autoritatea administra- tivă ce putere probantă are? Iu al douilea Ioc, acteb elor ce nu sciii să scrie, și care în practică se scriu de a treia persână și se însemuâsă de părți prin puneie de de- get, sunt ore în destul spre a proba sin ceritatea lor, spre a protegebuna credință acelor cărora se opun ? Irite acestea, suut de un intere; capit 1 pentru clasa cea mal nuinerâsă și mal in- teresantă a societății, în cât Curtea de Ca-1 sațiuae nu pute să trâcă prima ocasiune ce i se ofe^ă fără să le supună la cunos- cința Măriei-Vâstre. Ele sunt demne de cea mal seriâsă reflecțiune, de celmalma- tur studiu, de tâtă solicitudinea legiuito r u 1 ui. Uă altă materie, care de la înființarea ele necesare Curțel de Casațiune spre a se pronunța. D ai se ocasionâsă amânări spre cerere de dosare fără de care Curtea e te puși în imposibilitate de cele mal multe ori de a constata violările de lege ce se invâcă. Spre a remedia la acestă lipsă, s’ar putea adăogi la finele acestui articol urmălârele vorbe: „precum și de „producerea sumară a (liselor și întâmpi- nărilor părților în cursul urmărire!, fă- ,,c' lu-se ;ot-d uă-dată mențiune specială „că s’au îndeplinit tdte formele cerute de „le e și cari vor fi acolo în parte arCtate“. Uă mențiune neadevârată ar constitui un alș ceea ce este uă sancțiune destul de put rnică spre protegiarea drepturilor și ntereselor părților implicate în atare pro- edură. Uă altă antimonie, Prea înălțate Dâmne, esistă ntre art. 30 și art. 154, din proce- dura civilă . cel d ânteiii relativ la proce- lurad na iuțea judecătorilor de pace, cel de ii douilea aplicabil la tribunal și curți. E»te vorba în ambe aceste două articole le una din condițiunile cerute pentru ca । se pâtu admite uă oposițiune la uă ho- re dată în lipsă. Admisiunea unei a- arl aposițiuni face ca uă causă care s’a j 'bea în lip a oponentului să se judece din noă după ascultaro apărărilor sâle, deca se pre intă. După art. 30 procedura . iU precum și după codicile comercial și după legile anteriori, oposițiunea nu era admisibilă deca oponentele nu era în st-re a justifici absența de la prima jude- decată pe motive bine cuvântate. Eară art 154 a fost pene astădi interpretat de dife- ritele instanțe în sensuri opuse. Unii in- vocând practica genevesă, din iegislațiu- nea i .reia acest art. 154 a fost împrumu- 1 :e nul, susțiu ca oposițiunea trebue să l.e admisă pentru singurul cuvânt că se face, și nu încape a secere oponentului sa justifice absența sa prin nescarl motive alții pen ru cuvântul de a nu lăsa să esiste în lege uă antimmie nejustificabilă, de a nu «e da ocasiune ca crtațiunile șl tâtă pro ecura urmată peutru prima înlăcișare să rernâuă inutile sciindu-se că aceiași judecată se pdte reîncepe după voia celui judecat î . lipsă, etc., ainterpretat art 154 combinat i u altele în sens de a se jus- tifici absența peutru ca oposițiunea să fie admisibilă. la acestă stare a cestiune!, inlerveuțiu- nea Putere! Legislative devine uă nece- sitate. । 4 îu piocedur. ciul» la parte, reia livă a idecătoril de pm , esistă uă dis j , .ți ine piimitore d,e rn.nl desiollnil și destinată a produce ordine și securitate în relațiuui Iu private i a garanta îu mod pu terme dreptul de proprietate. Voima vorbi de acțiunile posesorie. Materia acesta este de creat în mal îu tregul seu, de și art. 5, ultimul aliniat din procedura ci vila, dispune ca jt ătonl d< căilor ferate în țâra nâstră, a preocupat în diferite sensuri opiniunea, este materia expropriere! pentru causa de utilitate pu- blică. Curtea de Casațiune nu a fost pusă în- mPsură de a supune Măriel-Vâstre , în a- câstă materie, un project complect de re- forme precum nici în altele. Dâră sunt pu nețuri de detaliă de uă necontestabilă importanță care pot a fi imediat supuse la atențiunea legiuitorului. Unul din aceste puneturl pe care Curtea de Casațiune a a- vut ocasiunea a ’l desbate și a ’l studia în mal multe recursuri este relativ la mâsu- ra în care este permis de lege a se face recusațiunile juraților de părțile intere- sate. După art. 45 ultimile doue aliniate din legea expropriere! pentru causă de util tate publică, atât administrațiunea cât și partea adversă au dreptul de a recusa fie care un num^r egal de jurați, și dâca par- tea opusă administrațiunel se compune de mal mulțl interesați, el sunt datori a se înțelege între dânșii asupra recusărei ace- lor jurați. Din aceste disposițiunl ar re sulta că fie-care parte are dreptul de a re- cusa mal mult de un jurat. După același articol în principiu și du pă art. 40, în fine , juriul se consideră constituit când nouă jurați sunt faciă, dâ..l pâte delibera și îu numărul de șapte , do unde ar resultă din contra că fie-care par- te nu pâte recusa de cât un singur jurat, adică pâne ce numărul dc nouă se va re- duce la șapte. In presența acestor texte care se esclud, junsprudența Curții de Cas țiune a variat și necesitatea intervențiunel legiuitorului es te evidentă. Materia electorală , Prea înălțate Dâm- ne, oferesce și ea un cas important care reclamă asemenea intervențiunea legiuito- rului. Este de sine înțeles că nu pâte li vorb. aici, de modificarea nici chiar de inter- pretarea vre unei disposițiunl din legea electorală. Acâstă lege face parte din Constituțiunea țârei. Este adevărat ca legislatura ordinară, după art. 34 din Constituțiune are singu- ra dreptul de a face interpretarea legilor cu dreptul de autoritate. Acâstă însă pu- tere a sa se întinde numai asupra legilor care emană de la ea însăși. Legea consti- tuțională planâdă într’uă sferă mai înaltă; numai în întrul limitelor sale reșade tâ ă autoritatea lucrărilor legislaturei ordi- nare. Aici ești îu cestiune articokl 40 , a- liniațul d, din legea Curții de Casațiu- ne. după care acestă Curte este autori- sată a nu mal trămite causa spre de nou judecare, când caserjă îu materie electorală sentința unul tribunal care admite sau res- pinge înscrierea în contra prescripțiunilor 21 ianuarie (2 Februarie) 1871 legel. De aci s’a produs în practică indo- înța asupra punctului de a se scie , dâcă în materie electorală acâstă Curte judecă sau nu ca instanță de fond în tot sensul vorbei. S’a recunoscut fără multă dificultate că diu momentul ce ultimul cuvent în con- stațiunile electorale este al Curțel de Ca- țiune, apoi decisiunile sâle ating direct fondul acestor contestațiunî . ceea ce nu >ste în materie ordinară, unde după casa e, uă altă instanță de fond este chemată a judeca. S’a recunoscut asemenea de altă parte dificultățile ce s’ar ivi când Curtea de Ca- sațiune ar proceda îu acâstă materie ca a- devâra ă instanță de fond cu cercetări de acte, verificațiunî de scripturi, procedură de falș, delațiune de jurământ, etc. Gestiunea fiind dâră pusă între aceste duoe margini, de uă parte, că Curtea în a- câstă materie nu judecă cn Curte de Casa- țiune propriu disă , de altă parte că s’ar presenta multe dificultăți, cânii ar judeca ca adevârată Curte de fond, s’a produs uă opiniune intermediară. In fapt, acâstă opiniune nu contradice art. 40, alin, d sus citat. are însă trebu- ință de sancțiunea Paterei Legiuitâre, pen- tru ca să nu se mal lase pe viitor loc li- ber opiniunilor estreme și pâte și varia- țiunilor în jurisprudență. Curtea de Casa- țiune a convenit că s’ar putea da disulul aliniat de sub art. 40 uă redacțiune în sens că: Curtea de Casațiune, în materie elec- torală pronunciând casarea nu mal trămite causa la alt tribunal, deră că cercetarea unor asemenea cestiunî îu fond , ea nu o face prin ea însăși, ci după constatările de fapt cuprinse în sentința tribunalului atacată. Prea înălțate Dâmue, să ne fie permis, terminând acâstă scurtă și incomplectă lucrare, să aducem la cunoscință Măriei Vâstre, că cea mai însemnată lacună a le- gislațiunel nâstre, în ceea ce privesce ma- gistratura , este lipsa inamovibilităței ju- decătorilor de curți și tribunale. Curtea a esprimat deja modul săfi de vedere în acâstă privință cu ocasiunea re- centei solemnități ainstalărei primului sStt președinte. Sunt trecuți 18 ani, Prea înălțate Dâm- ne de când Puterile cele mari ale Euro- pei, care, prin comisari speciali, studia- seră țâra nâstră sub raportul instituțiu nilor, al culturei și al morielor, afi înscris in Convențiunea de la 7 (19) August 1858, făcută la Paris, cele ce urmesă „Uă lege va hotrărî condițiunile de pri mire și de înaintare în magistratură, lu- ând drept basă aplicarea progresivă a principiului inamovibilitățe!.“ Concepute neapărat sub imperiul unor idei diferite, fruct al esperienței și al cir- cumstanțelor, cele două legi fundamentale posteriori, statutul din 1864 și Constitu- Cornițele Chahdordy, a sosit ieri sera în Bucuresci, coborându-se la o telul consular al Franciei, eră suita sa a tras la graiul Hotel pe Bulevard. Cornițele Corti, plenipotențiarul Ita- liei , s’a coborât Ia marele liotei Brofft. D F, r E Ș I TELEGRAFIC¹⁷ ¹ (Serviciul privat al Condorului} Paris, 31 Ianuarie — Cestiunea găran- țielor tr miterea io l-aleg ț la Bon- stantinopoli întâmpină âre-care oposițiu- ne din partea Serbiei. Cu tâle acestea se întrevede un arangiament ca probabil. Se asigură că Turcii uu cere Serbiei de cât garanții morale. Cernajeff a plecat astădl la Londra. Constantinopoli 31 Ianuarie, 8 om s. — Se. mențiouesă ca sgomot, că Serbia si Muntenegru ar formula âre-ca-rl exigiațp. Se asigură ă Vussuf-pașa Sa numii mini stru de finance și Savas, grec de-origină, guvernator al insulelor din Archipehg. Viena, 1 Februarie. Z arul Pr «sa dice că negociările între Pârtă și Serbia s’afi oprit pentru moment, fiind că Porta cere Serbiei a’I da garanții cari să asigure din partea saobservarea fraclatului de pa- ce ce se va face. Pressa adaogă ca Serbia nu pâte numi formal uu plempotent pem- ce Pârta nu se va pronunța clar asupra chestiune! ga- ranțiilor. Londra. 1 Februarie. — Times de adi diminâță publică telegrama nmătâre tată din Berlin: Rusia pare dispusă a prelungi situațiu- nea militară actuală, onvinsă fiind că Turcia neputând suporta -heltuielile cari resulta diu acesta vor cere ui soluțiune de natură a face săîncetede acestăsituațiu Times pretinde ca Rușii vor trece a - greșit Prutul peste cât-va timp, dacă nu vor face acâsta imediat. El adaogă. Se presupune că ei ar voi să încerce a trece în curând Dunărea. M^MITORUL oficial al romanii țiunea din 1866, singurele cari putea să | suprime safi să modifice acâstă disposi- țiune, afi lâsat’o din contra în tâtă vigâ- rea sa. Ast-fel, acest pri piu coriști ițtonal al introdu; erei gradsie în magistratura română a inamovibilităței, se vede repe- tit și în legea organisației judecătoresc! la art 103, din anul 1865. Justiția, P.ea înălțate Dâmne, este pri- ma condițiune de vineți a orî-eăreî socie- tăți, sau, cum s’a dis justiția est rcgno- rum fundamentam. Nu este justiție unde lipsesce imparțialitatea, și cea mai reală garanție a imparțialităței este indepen- dența magistratului. Ast-fel inamovibilii ițea consiliile un drept al națiunel, deră nu este considerat ca un privilegiu al individului. Spre a garanta acest mare drept al ina- movibilităței, ea va tr bui, d’uă-dată cu introducerea sa in lege, să fie bine și complect definită, și acâsta îu interesul de a nu se lăsa loc la incerti, udini.asupra posițiune! magistraților, pe cave nu pac- tul fundamental o va fi creat direct, pre- cum a fost cu Curtea de Casațiune, a cărei inamovibilitate, ca principiu constituțio- nal, cade afară din cercul legilor organice ordinare Prea înălțate Dâmne, punendu-se în practică cu scrupulositate un principia atăta de fecund în consecuente salutarie ca cel cuprins îu art. 81 din legea Curței de Casațiune, și având uă magistratură i- namovibilă care să transmită acestei Curți, din tâte unghiurile țerel, resultatele pro- prie! sale esperiențe asupra diferitelor părți ale legislațiunei, legile și institu- țiunile nâstre judecătoresc! vor fi ținute într’un raport constant cu trebuințele na- țiune!, și vor deveni ast-fel unele din cele mai bine condiționate ale Europei. Acesta va fi, Prea înălțate Dâmne, una din cele mal mari îmbunătățiri, însemnată cu Augustul nume al Măriei Tale. Sunt, cu cel mai profund respect, al Măriei Vâstre, prea plecat și prea supus servitor, Prim-președinte al înaltei Curți de Casație și justiție, Al. Crețescn, No. 8.271. 1876, Decembre 31. ULETIN ESTERIOR. Independența Belgică, vorbind des- pre un memorandum rus, a cărui pu- blicare în curând a fost anunțată prin scirile acreditate la Paris sila \ ie na, dice că el nu va apărea pene ce Principele Gortchakolf in va lua cu noscință de desbaterile ce vor avea Ioc de sigur la Berlin și Londra, in parlamentele Germaniei și \ndiei a supra rezultatelor conferinței de la Constantinopoli și asupra resoluțiue lor ce trebuesc luat*’ în urmă Câncr larul imperiului Rusiei voind să afir- me unitatea vederilor Europei astdej cum s’a produs față cu Turcia, este prudent in adevăr ca să ascepte ca acestă unitate să fie supusă, la încer carea unei desbateri publice si coⁿ tradictorie, 470 HOiUTOfiUL OFiOîAL AL ROMANEI 21 lanuario f2 Februarie) 1877 Manifestațiunile ce att avut loc de duală pe care ’I a pronunțat-o Con- curând în Ungaria, cu ocasiunea ale- stituțiunea lui Midhat-pașa _ gerei lui Koșuth la Czegled și a refu- sulul seu de a primi un mandat par- In privința depeșei adresată de că- lamentar au provocat uă interpelații!- tre Midhat-pașa principilor Milan și ne în Camera deputaților din Pestha. Nicolae pentru a le propune a intra Președintele consiliului, D Tisza, a răspuns printr’uă declarațiune forte categorică, care va avea de efect, pe de uă parte, de a termina a ’l pune în conflict cu Maghiarii intransigenți cari voesc a rupe pactul de unire încheat de Deak, și, pe d’altă parte, de a fa- ce acum majoritatea liberală a parla- mentului mai solidară de cât tot d’au- na de menținerea acestei convincțiuni, în momentul chiar când esistența sa pare amenințată prin dificultățile finan- ciare și economice. Pentru a justifica mesurele luate de guvern, D Tisza a amintit că D. Ko- șuth, atât în scrisdrea sa către dele- gații lor cari au mers la Turin spre a’l angagea ca să intre în viața pu blică, declarase că nu ar putea depu ne jurământ de credință decât în mâi- nele unui Rege care n’ar fi în acelaș timp și suveranul altei țări. Celebrul resculător maghiar, șeful puterel în 1848, nurecundscederă guvernul ac- tual al Ungariei de cât ca un guvern de fapt. Prin urmare, dreptul politic actual al țârei consacră suveranitatea Imperatorelui-Rege, și pactul care fa- ce din doue jumetăți ale imperiului uă monarchie austro-ungară trebue a fi respectat. Gazeta Crucei, diar rusofil, face un tablou alărmător de pericolele ce ar putea nasce, pentru posesiunile ruse în Asia ca și pentru India englesă, decă un atac direct contra Turciei s’ar transforma. în resbel de religiune. Du- pă prevederile foei prusiane, Germa- nia nu va avea nimic a se teme de uă asemenea conflagrațiune, tot așa de mult timp cât divergințele cari esistă între cabinetele Europene nu vor tre- ce peste limitele respectate pene a- cum. „Deră, dice Gazeta Crucei, fără a fi silit la acesta de motivele cele mal imperiose, trebue a se feri de a începe un resbel contra Turciei; este mal bi- ne a o abandona descompunerel gra- direct cu dânșii în negociărl de pace, uu corespondent din Paris al Indepen- denței Belgice, anunță că Principele Milan a dat comunicare de acestă de- peșe Imperatulul Rusiei, cerându’I con- silii asupra atitudine! ce avea să ia. Czarul ar fi râspuns într’un sens forte pacific. Mal cu semă n’ar fi fă cut nici uă objecțiune asupra cestiu- nel negociărilor directe ale Turciei cu principatele. Mal mult încă, ar fi in- sistat în răspunsul âu ca Serbia să primescă pacea ce ’i s’a propus. Uă depeșă a agenției ruse anunciă că con- dițiunile propuse de Turcia sunt forte favorabile. Acelaș corespondent parisian con- tradice informațiunile publicate de Times în privința unei viitore note a principelui Gorciakoff, de care ani vorbit mai sus. La Republique francaise, în bule- tinul seti esterior vorbesce despre uă telegramă primită din Costantinopole prin care se dice că Portă, a adresat representanților sei din străinătate uă depeșă, trămițându-le și copie după comunicarea făcută prinților Serbiei și Muntenegrulul, prin care esprimă speranța că puterile vor recunosce în acest demers proba loiotății Turciei în menținerea angajamentelor sale, si ferma sa hotărîre d a esecuta în to- tă întinderea lor prescripțiunile Con- Uă altă depeșă din Pera, adresată Gazetei de Colonia , anunță că un funcțioar otoman a plecat la 26 cu- rent din Constantinopoli la Belgrad, având plină putere spre a se înțelege cu Serbia, pentru restabilirea păcii. Times afirmă, după uă depeșă din Viena, că înainte d’a face uă propu- nere formală pentru uă acțiune comu- nă, Rusia a sondat pe diferitele puteri Nici una din ele, însă, nu par dispuse a trece peste presiunea morală ce s’a esersat prin rechiemarea ambasado- rilor de la Constantinopoli De altă parte, se anunciă din Vie- na către Daily News, că puterile au convenit a nu interveni în timpul ne- gociărilor de pace între Turcia și Ser bia , afară numai când condițiunile impuse de Pdrtă, ar impieta asupra drepturilor Serbiei recunoscute prin tratatele anteriore. Se anunciă din Ragusa, că Costa- pașa a sosit aici, venind din Constan- tinopoli și mergând la Cetinge cu mi- siune specială. Se telegrafiesă din Viena către Daily Telegraph: Rusia încercă nou! tentative ca să stabilescă uă basă de acțiune comună între cele trei impe- rii. în privința cestiunel Orientului. Ambasadorele turc se află la Buda- Pesta în conferință cu contele Andras- sy, cerând mijldcele Austro-Ungariel pentru a încheia uă pace definitivă cu Serbia si Muntenegru Presa maghiară, vorbesce despre maniera cordială cu care . consulele turc a fost primit de curte la Buda- Pesta, în comparațiune relativă, cu ră- celă ce s’a arătat consulului rus ; în fapt se presupune ca consecință că politica austriacă s’a schimbat de-uă- dată înfavorea Turciei. Totuși la Vie- na acestăinterpretațiune nusedăca a- devărată. Dupe Gazeta de Colonia, se dice că se așteptă la Viena rechiămarea ambasadorului Turc, deră Aleco-pașa n’a primit pânâ acum nici un avis de la Constantinopoli. El a avut chiar ieri, 22 Ianuarie, uă conferință cu co- rnițele Andrassy. Se dice chiar că Aus- tria nu va permite Turciei de a reîn- cepe resbelul cu Serbia. PROGRAMA pentru serviciul solemn ce se va ținea pentru sufletele morților, în <]ioa do 29 Ianuarie. I. înalt Prea Sânțitul Mitropolit Pri- mat, împreună cu alțl prea sânțiți arhie- rei, va începe serviciul divin, în cape- la cimitirului Behi, la orele 10 21 Ianuarie (2 Feoruarie) 1877 OFICIAL AL ROMÂNIA Nemotivați Prea S . episcopul de Râmnic , Prea S. S. episcopul de Huși, Prea S. S. epis- copul Dunărel-de-Jos , D nil Apostolânu G , Călinescu T.(col.), Cantacuzin S. Catar- giu Lascar, Enescu G., Gherman M., Grăi- dănescu Apostol, Gridov N., Isvoranu Ma- nole. Lahovari N., Negrea S., Negruți Al. Orâscu Al., Orlânu G., Paladil., Simulescu D., Vlaicu N. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se citesce de unul din D-nil senatori, care se adoptă. Se dă citire adresei D-lul senator Ro- setti Tețcanu, prin care arată că nu pâte veni la Senat din causă că suferă de reu- matism, deră că va veni dâcă va mal con teni frigul. Se ia act. Senatul încuviințând intervestirea ordi nel (Jilel fiind că D. ministru de finance nu este presinte pentru ca D. Stuiza să pită desvolta interpelarea D-sale care fi- gnrâsă în capul ordinel (Jileî, se acordă cuvântul D-lul senator Deșliu care desvol- tâsă interpelarea D-sale adresată D-lul mi- nistru justiției pentru nedepunerea încă îu desbaterea Corpurilor Legiuitâre a unul proiect de lege pentru respundereaminis- terială, D-sa cere ca guvernul să vie cu un asemenea proiect care să se complec- tase cu acela care încă de 4 ani s’a propus din inițiativa Senatului. După răspunsul D-lul ministru al jus- tiției care esplică căușele întânjierci de nu s’a depus acest proiect, precum și du- pă întâmpinarea D-lul interpelatore, D-nu vico-președinte lân Ghica care ocupă foto- liul președențial consultă Senatul asupra, închiderel incideutului care se pronunță pentru continuarea discuțiunel. la cuvântul D. senator Oogâlnicânu, care arătând punctele asupra cărora nu se unes- ce nici cu D. ministru al justiției nici cu D. interpelant, declară însă că este opor- tun depunerea de către guvern a unul pro- iect de lege de răspundere ministeriale. Participă la discuțiune și D. prim-mi- nistru. D. Deșliu depune următârea moțiune care se trămite în desbaterea secțiunilor. ^Senatul ascultând pe D. ministru a- jusnțiel, invită pe guvern ca fără întârzi- ere să depună în Senat proiectul de lege promis, spre a se discuta de uă dată ce acel aflat în secții, venit din inițiativa Sul natului/ D. senator Demetriu Stu.za desvoltesă interpelarea D-sale în privința grelei si- tuațiunl a financelor. Desvoltările aduse de D. Sturza asupra sitnațiunel financiare urmând până la 5 ore, Senatul încuviințâ- să a se continua desbaterile a doua di, du- pă care D. vice-președinte rădică ședința și anunță pe cea viitâre pe adoua 4', 19 curent. II. Toți preoții din Capitală vor se verși pe la bisericele lor sânta litur- ghie, la orele obicinuite, spre memo- ria repausaților, din paroclnele res- pective. III La orele 11, toți preoții, ( că- ror enoriași înmormentesă în cimitirul Belu. se vor aduna la biserica St Ge- orge-Nou, de unde va porni pe jos, pen- tru cimitirul Belii, în ordinea urmă- tore: 1) Uă escortă de gendarml, 2) . Mal multe stegurl bisericesc! avend pe ele învierea Domnului, 3) . Un chor bisericesc; 4) . Un prea sânțit Arhiereu, urmat de toți preoții, cari vor merge în rend câte duol, îmbrăcațiînepitrafirși sfită. După ce procesiunea va sosi în ci- mitir. se va ascepta terminarea servi- ciului, după care se va esecuta paras- tasul general pentru reposațil înmor- mântați acolo, în mi jlocul cimitirului, unde va ii aședată uă masă cu uă co- livă pe ea, după acesta preoții vor ceti molitfele, fie-care pe mormintele paro- chialilor săi. In tot timpul acestei solemnități, se vor trage clopotele, de la tdte biseri- cele din Capitală. Preoții, al căror enoriași au mor- minte în cele-alte cimitire, după ce vor termina sânta liturgie la bisericele lor, vor porni tot în aceiași ordine la ci- mitirele respective, pentru a ceti mo- litfele. SENATUL SESIUNEA ORDINARA. Sumarul ședinței de la 18 Ianuarie, 1877. Președeuția D-lul vice-președinte Hihail Cogălnicenu, asistat de D-nii secretari Belu Ștefan și Rășcanu Demetriu. Ședința se deschide la orele 2 după am6dl. PresențI 42 D-nl senatori. Nu râspundu la apelul nominal 28 D-nl senatori și anume : Bolnavi D-nil Mâtăsaru T., Pâclenu N. și Roseti Tețcanu. In congediu: D. Pleșoianu Ștefan. 471 ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA. Sumarul ședinței din 19 Ianuarie 1877. Presedenția D-lul vice-președinte Fi richidi Alexandru. Șadința se deschide la amâdl. PresențI 109 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă Se acordă eongedifi D-lul deputat Cons tantin Petre Se trămite la comisia de petițiunl, pe- tițiunea D-lul Atanase Crugohu, a D-nel Zamfira Apostescu, a D-nel Antița Gavri- lescu și a locuitorilor comunei Bertesci, din județul Brăila, asupra căria Adunarea adoptă urgența. Se trămite la comisia de indigenat pe- tițiunea D-lul Ni 'olae luca. Se trămite la raportorulcomisiunel bud- getare petițiunea superiârel și a consiliu- lui economic din monastirea Pasărea. Se înscrie la ordinea dilel raportul co- mitetului delegaților de secțiuni asupra proiectului de lege relativ la organisarea și administrat ea thâtrelor. Se trămite la secțiuni spre a se cerceta de urgență proiectul de lege pentru aren- darea moșiilor Statului pe un noă period numai de 5 ani. După des voliarea interpelărel D-lul Pan- tazi Ghica, privitâre la clasarea viciâsă ce s’a făcut cu aplicarea legel licențelor asu- pra comarcianților de spirtuâse din Bucu- resci, și după răspunsul D-lul ministru de finance, președinte al consiliului, Adunarea trece la ordinea Zilei. Se continue discuțiunea pe articole asu- pra budgetului ministerului de culte și instrucțiune publică pe esercițiul 1877. Cifrele propuse la art. 60 șcdlele de co- merciii din Sucuresct și Galați, se adoptă după proiectul comisiunel cu reducerea cifrei de lei 2,400, diurna directorului scâ- leî din Bucuresci, din statul No. 14. Cifrele propuse la art. 61, 62, 63, 64 și 65 se adoptă succesiv după proiectul comisiunel. Cifra propcsă la art. 66 se sporesce la lei 7,072 în loc de 6,251 cum se prevâZu- se în proiect, fixându-se nutrimentul elevi- lor la 70 bani pe Z> Cifrele propuse do la art. 67 și până la 72, se adoptă succesiv după proiectul comisiunel. Asupra cifrelor propuse la licee, gim- nasil, seminalii precum și stabilimentele și depositele de cultură, discuțiunea să suspendă. Se procede la discuțiunea statului No. 25 facultatea de drept, și se adoptă amen- damentul ca lefile profesorilor de la acâs- tă universitate să fie de lei 6,600 pentru fie care pe an. Asupra amendamentului D-lul Maniu MONITORUL uFICIAL AL ROMÂNIE! 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 ,72 care copnndea suprimarea uneia din cele .rel catedre de drept, votul neîntrunind najoritatea reglementară, D președinte proclamă scrutinul fărăresultat, rămăoând a se face un al duoilea, la încenutul șe- iințel viitdre. Ședința se rădică la 5% ore după amâ- dă, anunciâudu se viitâre pe Joul, 20 Ia- nuarie 1877- SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ Ședința din 15 lanuariu, 1811. Președenția D-luI vice-dreședinte loan Ghica, asistat de D-nii secretari N. Cămă- ășescu și liășcanu Dimitrie. Ședința se deschide la 1 ¹ /₂ ore după ametji. Presenți 37 D-uI senatori. ’-u răspund la apelul nominal 33 D-nl st atori, și a nume : Bolnavi: Prea S. Sa Mitropolitul primat, D-nii Negruți AL, Păclânu N., Rosetti Tețcanu. Nemotivați: Prea S. Sa episcopul de Huși, Prea S. Sa episcopul Dunărel-de-Jos, D-nil Apos- 'olenn G. Boboicenu I Brătianu I., Can- tacuzin G., Casimir P., Catargiu Lascar, Delânu 0., Drosso N., Enescu G., Golescu Al.. Greceuu Al. (Dr.), Gridov M., laman- di 1., Isvoranu M., Lupescu G., Mătăsaru T. Negrea Saudu , Orlenu G., Paladi I Pleșoianu St, Racotă Hariton, Rosetti N. Bălănescu, Simulescu D. Vlaicu ,N., Leca G., general lân Florescu. — Se dă citire sumarului procesului verbal al ședinței precedente, și ne luând nimeni cuventul, se pune la vot și se a- doptă. D secretar Cămărășescu citesce comu- nicările următâre; 1 D ministru de interne trămite duoă dosare relative la alegerea de senatori e- fectuată la colegiul I-ifi de Brăila și la co- legiul 11-a de Roman. D. vice-președinte. D-lor, aceste do- sare se vor trămite în studiul comisiunel de verificare , și pe care o rog să se pro- nunțe cât mal în grab. D P. Lungcnn. D-lor senatori, D. lor- gu Mielescu, care e senator și face parte din acescă comisiune , nu a venit nici uă dată în Senat, și tot uă dată am vă()ut Monitor că este numit sub-prefect; prin uimare vă rog să proclamați colegiul va- cant, și să se alegă tot-uă-dată un altul la acestă comisiune de verificare. D. vier președinte Ne vom ocupa de acesta mal pe urmă. D. secretar Cămărășescu continuă cu citirea comunicărilor 2 . D. senator Drossu ne anunță că pes- te 5 dile va veni la Senat —Se ia act. D. Rosetti Tețcanu, prin uă adresă cu data de 24 Decembre , arâtă Senatului că cu tâtă dorința ce avea de a veni, dâră din causa bălei și a greutății drumului nu a putut veni la Senat. D. Ion Deșlin. Despre cine este vorba. D. vice-președinte. Despre D. Rosetti Tețcanu. Voci. Să ’l acordăm congedifi. D. Menelas Gherman. De la 10 lanua- rifi de când a pornit cu boii de la moșie încă nu a putut sosi ? D. vice-președinte. D nu Tețcanu are congediă ilimitat, prin urmare astă-dl nu putem face alt de cât a lua act de acostă comunicare. D. secretar Cămărășescu dă citire co- municărel D lui senator Panait Casmir , prin care se arâtă că vine Luni. —Senatul ia act. 5. D. senator Lupescu arâtă că aseme- nea vine Marți, și pentru care Senatul ase- menea ia act. 6. D. senator lamandi arâtă că va veni la lucrările Senatului Luni. Sa ia act. 7. D. senator Rosetti Bălănescu anunță că de și cam bolnav, va veni la Senat. 8. Oficiul telegrafic din Tecuci arâtă că D. Sandu Negrea nu se află acolo, și tele- grama biuroulul Senatului e în deposit. 9. Prea S. Sa episcopul de Busău anun- ță că la 15 vine. Voci. A și venit. 10. D. senator Apostolenu asemenea a- râtă că vine Marți. —Senatul ia act. 11. Oficiul telegrafic din Galați arâtă că D. senator Lascar Catargiu a plecat în Iași. 12. D. ministru de finance depune pe biuroul Senatului un raport relativ la ca- sa de depuneri și de consemnațiuni, care sună ast-fel: Ministerul finanțelor. Casa de depuneri și consemnațiuni. No. 27,689, 1876, Decembre 31. Consiliul de administrație. In ședința de astă-dl, Vineri 31 De- cembre, an 1 1876, la 2 ore după amâcJL a închis jurnalul casieriei direcțiunel pe acest an , însumând la primiri nume- rar lei 16 650 946 , bani 73 , și efecte, acte și objecte, lei 116,376,102, bani 59 și la răspunderi numerar lei 16,639,048, bani 82, și efecte, acte și objecte lei 34,181,260. bani 59, din care resultă un sold în numerar de lei 11.897, bani 91, și efecte, acte și objecte de lei 82,194,842. Soldul în numerar în sumă de 11,897 lei 91 bani, la constatat că se află în casă în diferite piese de argint asemenea și sol- dul în efecte, în sumă de lei 82,194 842 în 153 pachete, din care conform art. 80 din regulamentul acestui servicii! s'a confron- tat dupe registrele inventar și s’a găsit în ființă regulate în întregul lor pachetele următdre: Pachetul No. 63, de la No. 5,151, până la No. 5,200, din care s’a verificat depu- nerile sub recipisele No. 94,239, 94,250, 94.268 94.280 94 373 și 94,458. Pachetul casier Botoșani, de la No. 1, până la No. 107, din care s’a verificat de- punerile sub recipisele No. 1,575, 1,690, 2 351. 2,406. 3,138. Pachetul caser Gorj, de la No. 1, până la No. 10, din care s’a verificat depunerile subrecipisele No. 249,1,516,1,693,2235 4,272. Pachetul casier Cahul, de la No. 1, până la No. 3, din care s’a verificat depunerile sub recipisele No. 398, 371, 415. Pachetul No. 102, de la No. 6,930, până la 6,961, din care s’a verificat depunerile sub recipisele No. 2,699, 2,742, 2,752, 2.768, 2,778. Pachetul No. 7, de la No. 801, până la No. 920, din care s’a verificat depunerile subrecioiseleNo. 20.318,20,419, 20,837, 21,388, 21 467, 22,775. Pachetul No. 110, s’a verificat depune- rea sub recipisa No. 4,873. Pachetul No. 33, de la No. 3,821, până la No. 3,867, din care s’a verificat depu- nerile sub recipisele No. 73,848, 73,909, 73,953, 74,009, 74,131. Pachetul No. 1, de la No. 1, până la No. 102, din care s’a verificat depunerile sub recipisele Nă. 463, 881, 3,597, 4,680, 5 349. (Semnați:) Ion Ghica, D. Cariagdi, C. Bălcescu. M. Sachelarie C. D. Atanasiu. N. Haralambie, G. Nisail, N. Bâțcovdnu, Al. Ghermani, N. Manolescu. D. vice-președinte, Ion Ghica. Voițl a numi ver uă comisiune care să verifice aceet raport, saii o sâ’l puneți spresciință ? D. I. Deșlin. Aș ruga ca guvernul să ne spună în urma achetel ce s’a făcut la casa de depuneri și consemnațiuni care este deficitul banilor sustrașlde casier și alții? D. vice-președinte. Vă fac observați- une, D-le Deșlin, că pentru acâsta sau tre- bue să faceți uă interpelaținne, safi să lă- sațl pe când se va discuta raportul; dâră acum trebue să spuneți ce voițl a se face cu acâstă chârtie ce vi s’a citai ? D I. Deșlin. Tocmai acâsta voiu să <)ic și eu D-le președinte. Fiind ci s’a făcut uă achetă la casa de depuneri și consem- națiunl, aș voi să scifi care este suma cu care a rămas deschis casierul, și îu acâstă considerațiune aș ruga ca onor. Senat să numâscă uă comisiune din sânul săfi spre a lua în des batere acâstă chârtie și cu 21 Ia -_rie (2 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 173 cât acela care se arată în proiectul de lege adus în Cameră. De aceea am cerut ca să se numâscă uă comisiune care să studiese de mal înainte acest raport, și dâcă onor. Senat nu se unesce cu opiniunea mea, nu am de cât să mâ ocup singur și voifi aduce înaintea onor. Senat părerile mele. Am voit ca uă comisiune să cercetese și să vadlă adevărul și în privința acelor bani sfeterisiți, căci projectul de lege ce se va aduce nu se pâte ocupa decât de deschi- derea de credite, âră noi vrem să seim care este suma sfeterisită. D. Dim. Ghica. D-lor senatori, res- respectes fârte mult solicitudinea ce are onor. D. Deșliu pentru interesele țârei, dâră se pâte ivi în asemenea solicitudine aplicarea acelui învățământ care se dă ca proverb: „le mieux est l’innemi du bien.u De mare dragoste ce are D. Deșliu ca nu cum-va să scape ceva de la controlul D- sale, am putea cădea în acea acusațiune că suntem uă națiune desfrânată unde nu avem încredere uni în alții!!. D-vâstră vedeți, D-lor senatori, că în acest raport figurează trei D-nl senatori cari fac parte din consiliul de adminis- trație al casei de depuneri, și nu înțeleg cum am veni noi să punem în îndoială buna credință a acestor colegi al noștri și a celor alțl membri cari sunt acolo și să (|icem: nu avem încrederea! Să mal numim nă comisiune! Cum, suntem noi uă națiune de tâlhari ? — Ertați’ml es- presiunea; — trebue să ne suspectăm ast-fel unii pe alții? Apoi ce ar rămânea de fâcut în acâstă țâră, dâcă am presupune cașul că mâre D. Deșliu ? Ferâseă D-defi pe țâra românâscă de acâstă nenorocire ; ne mal avend controlul D-lul Deșliu , ar trebui ca națiunea Română să se retragă la uă parte, să se desentereseze de afacerile sâle și să aducem pâte uă colonie de Bel- gianl safi de ChinesI să se ocupe de noi fiind că nu am fi în stare să ne ocupăm noi de afacerile nâstre , fără D. Deșliu ! D-lor, dupe cum a dis și onor. D. Gher- man , cestiunea deficitului și modul cum are să se acopere, are să vină înaintea D-v. cât.de curând; pentru că dâcă nu mă înșel, acea lege este la Cameră și prin urmare nu se pot sustrage de la controlul Senatului acele relațiunl de care are nevoe D. Deșliu. Așa dâră să rugăm de onor. D. Deșliu să bine voâscă să nu arunce asemenea bă- nuâlă asupra atâtor âmeni cari s’afi succe- dat la putere și cărora li s’a încredințat interesele țării, și să ’l declare de uă câtă de âmenl de rea credință în cât să nu fa- cem de cât să numim comisii peste comi- sii să controlese și să mergem din control în control ca să nu mal putem descurca țâra nici uă dată ! Așa dâră, cred că am putea să primim opiniunea onor. D. N. Lahovari ca să se tipărâscă acest raport pentru ca în cunos- cință de el să putem alege , de veți găsi dânsa să facă și acea costatare a deficitu- lui. pentru că în urmă Senatul să aibă în vedere ce se cere casierului cu adevărat și pe urmă cu cât rămâne Statul deschis că- tre particolaril aceia cărora li s’afi sustras valorile O vice președinte D-le Deșliu pro- pune uă comisiune care este cu totul alt ceva de comisiunea care v’am întrebat eu dâcă voițl a o numi, pentru a cerceta acest raport. I). M. Ghormani Tocmai acâsta voiam să dic și efi. Dâcă D. Deșliu ar fi cerut numirea unei comisiunl ca să constate lu- crarea consiliului de administrațiune al casei de depuneri, acâstă cerere ar fi fost la locul el. Și cred că și onor. Senat ar fi adoptat’o; dâră D. Deșliu 4’ee : să ne răs- pundă guvernul ce sumă s’a constatat că lipsesce și de unde se vor plăti acești bani. Eu cred că dâcă D-sa ar avea pucină răbdare penă ce va veni la Senat projectul care acum se desbate la Cameră va vedea că nu mal e trebuință de acea comisiune. Dâcă este însă pentru numirea unei comisiunl care să verifice lucrările consiliului de admi- nistrațiune, negreșit că nu voifi fi eu acela care mă voifi opune, de âre-ce fac parte din consiliul de administrațiune. Dâca încă uă dată, este vorba de a se numi uă comi- siune care să constate delapidările făcute de fostul casier și de fostul director, să aseeptăm legea care determină atât cifra delapidată, cât și modul cum urmâsă a se despăgubi persânele interesate. D. N Lahovari. Efi v’aș ruga ca îna- inte de a lua vre uă dtcisiune să se tipă- râscă asest raport și să ni se lase trei djle spre al studia, și pe urmă mal lesne o să ne putem pronuncia dâcă trebue safi nu'Să numim uă comisiune. Uă voce. Mi se pare că acest raport e publicat și în Monitor. Altă voce. Nu este publicat. D. vice-președinte. D-lor, sunt duofi propuneri: D. Lahovari propune să seti- părâscă raportul înainte de a se lua uă de- cisiune, și D. Deșltu cere ca să se nu- mâscă îndată uă comisiune care să facă raportul săfi. D. Deșlin. ’Ml pare râfi că D. Ghermau nu m’a înțeles. Apoi tocmai ca să cores- pund însărcinărel D-tale care escl numit acolo, tocmai în acest interes, am cerut să se numâscă uă comisiune care să ne ra- portese asupra acestei cestiunl, și cu a- câstă ocasiune D-ta care esc! numit acolo în consiliul casei de depuneri și care scil ce deficit este .... D. M Ghermau. Nu pot să scifi. D. I. Deșliu. Tocmai aci este Gestiu- nea, eu cred că escl obligat să scil; în a- cest interes am <)is' comisiunea care este chemată să cercetese acest raport, are și sarcina să cercetese prin ajutorul D-vâstră și prin guvern să vatjă care este deficitul; căci sein că deficitul este mal mare de de cuviință, acea comisiune care să '1 ve rifîce. Voci. închiderea discuțiunel Se pune la vot închiderea discuțiunil și se primesce. — Se pune la vot propunerea D-lul N. Lahovari, d’a se tipări raportul și se pri- mesce. Se comunică Senatului adresa minis- terului de finance prin care se cere ca Se- natul să alâgă un membru la comitetul o- bligațiunilor rurale și domeniale, conform nouel legi de organisare. D. 1. Ghica, vicepreședinte. Seva pune la ordinea dilel alegerea acestui membru. Voci. Prea bine, chiar astă-dd se pâte alege. D. vice-președinte. D-lor, mal sunt încă nisce comunicări, rog pe D. secretar să le citâscă. D. secretar N. Cămărășescu. Este uă propunere depusă de D. Grăjdănescu în coprinderea următâre : 1. Propunem ca casa Statului cu tot lo- cul el din orașul Giurgiu , culâiea de Al- bastru , în care a fost spitalul militar strada Spitalului, în care actualmente se afla casarma escadronulul de călărași, să se cedese definitiv județului pentru a se face acolo casarme pentru armata terito- rială și călărași. 2. Asemenea propunem ca casa Statului cu tot locul el , din orașul Giurgiu, culâ- rea Roșie, strada Mihaifi-Bravul, în care se află astădl sub-prefectura de Margine pentru care se plătesce astăzi chirie de lei noul 150 , să se cedese de veci jude- țului. D. A. Rășcan, Apostol Grăjdănescu, I. Hermeziu , F. Lungenu , Isaia Lerescu Văucescu colonel, 1. Deșliu. D. vice-președinte. Conform regula- mentului acâstă propunere se va citi încă de două ori și apoi se va trămite la secții. D. ministru de finance, Brătianu. D- lor, am onâre a vâ comunica mesagiele ur- mătâre : 1. Un mesagiu prin care se anunciă de- misiunea D-lul Sturza din minister, și în- locuirea D-sale ad-interim cu D. ministru de interne. 2. Mesagiul cu care se înaintâsă pro- jectul de lege pentru modificarea legel pa- tentelor. 3. Mesagiul pentru modificarea legel de urmăriri. 4. Mesagiul pentru modificarea lege! re- censământului. 5. Mesagiul pentru restituirea efectelor constatate lipsă din casa de depuneri. D. vice-președinte. Se vor tipări și înainta la secții. D ministru de resbel dă citire mesi- giulul prin care se înaintâsă projectul de 474 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 'ege pentru pensie viageră locotenentului Fotino care și-a rupt piciorul făcând ser- vici a — Se decide a se tipări și înainta la secții. D. vice-președiiite. D lor, vâ fac cu noscut că D. M’descu, senatorul colegiu- lui 1 de Vasluiu, s’a numit sub-prefect, prin urmare se declară vacant acel co- legi ă D. M. Cogălnicâm:. D-lor, daca a venit acestă comunicare sunt silit să iad cu- vântul. Nu sciti cum să facem și îu ce chip să salutăm pe acei alegători care ne trămit asemenea senatori care prefer pos- tul de sub-prefect în locul mandatului de senator! D. vice-președinte. Se va declara co- legiul vacant. Tot-d’o-dată vă fac cunos- cut că D. Miclescu făcea parte din comi- siunea de verificare, vom pune dâră la or- dina dilel tragerea la sorț a unul alt D. senator în locul D-luI la acea comisiune. D. ministru de interne. Am socotit să constat un lucru că cu nedrept D. Cogăl- nicânu atacă acâstă persână pentru că a primit postul de sub-prefe t. Era liberă acostă personă să’șl alegă d’a rămânea să aducă servicii ca senator sau să primâscă a aduce servicii țărel ca sub-prefect. Prin urmare nu văi) nimic pentru a se ataca acâstă persână. D. Cogălnicenn. Socotâm iă onor. D. ministru de interne ar fi găsit mal bine de cuviință ca să nu ridice chestiunea acâsta, căci eu n’am dis nimic la adresa D-luI mi- nistru de interne; însă fiind-că D-sa a ri- dic t cestiunea, atunci ’mi voi permite să fac uă observațiune. Socot că pentru defe- rența către Senat nu trebuia D. ministru să primeseă propunerea prefectului d’aco- lo, pentru a numi pe acâstă persână sub- prefect mai nainte de a’șî fi dat demisiu- nea din Senat; și după trei ijile ar fi putut să’I numâscă, ca ast-fel să nu se arate că se isbesce în demnitatea mandatului de se- nator, voLd mai bine a preferi să se nu- mâscă sub-prefect de cât să rămâe se- nator. D vice-președinte. Ne ms! cerând ni meni cuvântul trecem la ordinea dilel. La ordinea jilel avem: 1. Votarea din noii a projectulul de lege relativ la indigenatul D-luI Dabjanschv de âre ce votul dat în ședința de astă-dl s’a anulat neîntrunind maioritatea nici pentru nici contra; 2. Alegerea unui D. senator în calitate de membru îu consiliul de administrațin- ne al casei obligațiunilor rurale și dome- niale; 3. Raportulcomisiunel de anchete parla- mentare, relativ la ultimile alegeri gene- rale senatoriale la districtele Bacău și Roman. D. vice-președinte. Nu sciu dâcă D- nil’miniștri vor a se interverti ordinea ijilel ’ D prim-ministrn. Miniștri toț-d anna cer ca Senatul să se ocupe de projecte de legi cu preferință; dâră fiind-că la or- dinea (jiltl nu este nici un project de lege , să se desvolte și interpelările care sunt la ordinea d lei anunțate de domnu Deșliu. (Va urma). ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Ședința de seră de la 13 Ianuarie 1877 Președinta D-ui președinte C. A. Rose- iii, asistat de D-nil secretari M. Burilea- nu, I Carabatescu și a Vizanti. (Urmare) D. I. Brătianu, președinte ăl consi- liului. D-lor deputațl, dacă ați primi teo- ria D-kî Fleva, ca toți străinii care con- tractâsă cu ministrul Român va trebui să cunâscă legile, budgetele și iute creditele estraordinare și suplemeotare câte a& fost deschise, sub pedâpsă că alt-fel să fie es- puși a perde, efi atunci vă asigur că nu mai pot sta un minut pe banca acâsta, fi- ind că atunci uu mal pot eă ministru să mal trates cu nici un străin afară din țâră. Inchipuițivă că am să plătesc Ia Londra și la Paris nisee cupâne și contractes cu uă casă de acolo ca să plătâică ea aceste cupâne. Trebue âre ca acea casă să cu- nâscă tâte registrele mele și tâ’e creditele acordate de Adunare ? Atunci puneți pe mi- nistru în imposibilitate de a mal face ceva, ’I legați mânele. Străinii, D-lor, nu sunt ținuți a cunâsce legile nâstre, maî bine de cât un ministru ; el tratând cu mi- nistrul sunt convinși că actul este legal. Atât mai râu pentru ministru care sub- semnâsă uă convențiune afară din legi Dâca D-vâstră împărtășiți teoria D-luI Fleva, eii nici nu mai staiî pe acâstă baucă. D. G. Slănicânu, ministru de resbel. D-lor. în anul 1875 s’a votat uu credit estra-ordinar de 7 miliâne și jumătate pen- tru facere de casarme. In puterea acestui credit, ministrul de resbel a și contractat eâte-va casarme înainte însă de a reali sa împrumutul votat pentru acoperirea credi tulul. D-vâstră cunâsceți împrejurarea acâsta căci v’am cerut un credit de 350000 kl pe care mi’l ați încuviințat. Acum tot în acâstă condițiune se găses- ce și creditul în discuțiune. Pe când s’a contractat casarma, s’a adus un arhitect și un desinator pe care ’I aă pus și a lucrat 6 luni de dile. Eă nu am sciut despre a- câsta ; am aflat după ce D-vâstră ’mi acor- daserăți acel 350,000 lei. De aceea vin astă-dll să vă cer piața acestor âmenl. Vam spus că ei aă lucrat de bună credință; ba încă s’a făcut și un contract între minis- ter și acești doul arhitecțî. Acum, bine este ca să le dicem: minis- trul nu avea drept să vS angajese ? Cred că nu c-ed diu contra, că miniștri anga gindu-se, angagâsă întru cât-va Stutul Da acea noi nu putem de cât a face o- nâre unul angagâment formal, votând acest credit de alt mintrelea este ne însemnat, vorba fiind de 1 900 lei D. B. Ghergheli. ’L vom vota cu obli- gațiune ca guvernul aă se înscrie ca parte civilă la curtea de casațiune. D. G. Cliițu, ministru cultelor și iil- । stracținuel publice. Cestiunea acâsta im- plică în sine soluțiunea unei cestiunl de drept internațional privat și v’aș ruga să nu vă prea grăbiți a ’I da soluținne într’un sens saă în altul. In adevăr , după câte aticii în discuțiunea urmată penă acum,să propune uă s iluțiune uni-laterală. Insă, D-lor cestiunea aci nu se tratâsă ca îna- intea unul tribunal saiî a curții de casație; cestiunea este pusă înaintea parlamentu- lui român și parlamentul Român are să o tratase din mal multe puncte de vedere, și cn considerațiunl pâte mal mari de cât ale justiției stricte de care ne vorbea adinâorl D. Fleva. Este adevărat, îndreptai internațional privat nu se recunâsce nici unul străin prerogativul de a mâ cunâsce legile țării în care el vine , trăesee și voesce a fice acte civile, dintre acelea din eare isvorăse drepturi și datorii , străinul care vine în țâra românescă și contrac âsă , fie cu un ministru, fie cu un primar în fine cu un manlator public, acel străin nu este dis- pensat de a cunâsce legile care regesc drepturile âmenilor în țâră Dâră, D-lor, dâcă acâsta în principiu și. în teorie este adevărat, nici uă regulă de drept absolut. .. onor. D-le Fleva nu vâ sbârllțî, bine voițl a avea paciență, și vâ veți convinge tot cu dreptul în mână că D-vâstră veți trebui să dațî despăgubire în specia acâsta și în multe altele, tot cu dreptul privat în mână. țiiseiii că dâcă în principia general, a- cela care eontractâsă cu altul trebue să bage de sâmă și să ’șl deschisă ochii, cum dice Românul, cu cine are a face și des- pre ce are a trata, nu este mai pucin ade- vărat că dâcă. ori el, ori contractantele săi! a depasat mandatul acela , ori va fi violat uă lege, și mal cu sâmă uă lege de ordine publică a țârei lui , a locului în care se eontractâsă contractul ace- la, fie el un contract scris, fie el verbal, sau o'al, căci un contract pâte să fie și o- ral, și cu tâte aceste convențiunea esistă, el bine, atunci actul, ori instrumentul, ori faptul acela este în adevăr considerat ca neeonstituind în principii! drepturi pentru acela care are pretențiunl în virtutea lui. Insă nu sunt numai aceste elemente care 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI 475 trebue să se ia în băgare de sâmă când se dă respuns și când se face soluțiunea unei cestiunl, care complică în sine nu nu- mai dreptul pur, ci și cele alte elemente pe care le pot numi subiective, și care es din sufletul persânei. Este de considerat buna credință a contractanților, sunt de considerat împregiurările tn cari s’a făcut acel contract, esto de considerat serviciul ce s’a reclamat unei părți, etc., și mal ân- tâifi este ârășl un principia de drept că nimeni nu trebue să se folosâscă pe ne- drept de averea altuia. D. N. Fie va. Aci aveți dreptate. D G. Chiții miniștrii cultelor și in- strucției publice. Firesce că am dreptate aci , adică în cașul de faciă . căci dâca principiul acesta nu se va aplica aci, apoi unde se va aplica ’ A venit un străin care a contractat cu guvernul, ca să facă căciule, cartușe, ar- me D. E. Costinescu. Guvernul avea capi- tol în budget pentru acesta ? D. ministru cultelor și instrucțiunii publice. Eu presupun că nu era. Dâră cu tâte acestea , ministrul care a contractat le-a primit, și le-a primit chiar fiind re- le, fiind chiar în contra convențiuuel ce filcuse, le primise din propriul sfii arbi- tru. Țâra a tăcut, ori a voit să tacă, ori pe nesciințe a tăcut; în fine țâra acea persână sare dedese mandat ministrului de resbel, le-a primit și întru cât va s’a folosit de ele. Vă întreb, s’ar putea respundecu drep- tul pur, și cu principiele abstracte că contractul este nul, nu se pâte considera ca valabil, și că din el nu pâte decurge nici un drept pentru acel furnisor și nici uă dâtorie pentru Statul Român? Socotesc că ar fi nu numai injust, dâră ar fi barbar, ar fi sălbatec a face străinului uă aseme- nea objecțiune , căci ar avea tot-d’a-una drept și el și tribunalul și curtea și ori- care autrritate ar fi, fia străină, fie inter- națională, să 4ică dâră, D-le, prea bine, contractul, în ceia ce privesce formele lui și întrîusece și extrinsece , de și este nul oii anulabile, însă nu este mai pucin ade- vărat, că acest străin de bună credință a predat tâtă marfa lui; D-ta , și țâra mal mult sau mal pucin ați primit munca, a- verea lui și v’ațl folosit de dânsa întru cât va, trebue dâră să’l despăgubiți pentru a- cesta. Apoi, etă adl uă causă pusă înaintea parlamentului, în care se vede că un om de meserie, de profesiune liberă, un dese- nator, a fost chemat de un ministru al țâ- rei ca să facă uă lucrare âre-care pentru trebuința ministerului. Ministrul nu avea drept să o facă, nu avea credit, nu avea budget, nu avea lege; prea bine. Dâră ce se întâmplă cu acel âmenl cari fără voința vecinului sâfi, fără scirea vecinului său, care se află dus în de modestă, că nu din acâstă cansiderați- une să vâ opriți de a o vota. In adevSr, pâte să fie neregulată acâsta contractare din partea ministrului, însă a- cel ministru ’șl a luat blamul, va căpăta , dâcă voițl, și un cap de acusațiune; dâră nu trebue să puneți pe Statul Român în desagremente. cadic așa, diplomatice pen- tru uă cestiune ca acâsta. D Emil Costinescu, raportor. D-lor, să 'ml permiteți mal întâiu să vă citesc expunerea de motive presintată de D mi- nistru de resbel. ca să vedeți că calea a fost aretată comisiunel prin însuși con- clusiuuile care L-a tras din acâită espu- nere de motive V6 rog să băgați de sâmă că jurnalul consiliului de ministii pântrii angajarea celor duol âmenispeciall în ces- tiune s’a încheiat la 3 Februariu. adică a- tuncl când era deschisă Camera, și se pu- tea cere creditele necesare Domnilor deputațl, .,Prin jurnalul No 1 al consiliului de miniștri de la 3Februarie anul curent, a’â autorisat D. ministru de resbel, de atunci, a angaja pentru anul acesta un architect și un desemnator la serviciul geniului Bu- curesci, pentru asigurarea lucrărilor de planuri trebuitâ'e clădirilor militare, cel d’ântâiu cu solda de 400 lei pe lună și cel de al duoilea cu 250 lei pe lună, care soldă se hotărîse a se acoperi din legea clădirilor militară decretată cu No. 1,189 din 1875. „In basa acestei autorisațiunl D. minis- tru de atunci a și angajat pe D. Leboenf ca architect, și pe D. Kobl ca desenator la sus disul serviciu 'e genifi. „Pentru plata sol lei D-lor Leboenf și Kobl pe luna lanuarifi disul an, s’a emis mandatele cuvenite, a cărora achitare ce- rendu-sa la ministerul financelor s’a re- fusat sub cuvânt că nu s'a realisat împru- mutul acordat prin legea menționată mal sus, ceea ce a făcut ca D. Leboenf să se retragă din servicii! rSmâind numai D. Kobl căruia nu i s’a mal ordonanțat sol- da ce ’l s’a cuvenit pe timpul cât a mal servit, de âre-ce fondul din care se hotă- rîse a se plăti D-lor Leboenf și Kobl era un fond acordat de Corpurile Legiuitâre, prin sus citata lege, numai pentru clădiri militare, care nu permitea a se întrebuința Ia plăți de soldă, fără să se facă viriment. „In urmă se primi mal multe reclamați! ale D-lnl Kobl de a i se plăti solda ce ’l se cuvine pentru timpul ce a servit, pre- cum și cererea serviciului de geuiu men- l ționat mal sus, d’a se rambursa cu suma de patru lei solda D-luI Leboenf pe luna lanuariu, care cereri nu s’afi putut satis- face din causă că ministerul de resbel nare fonduri prevăzute în budget cu care jsă pâtă plăti solda cuvenită numiților. „Aceste motive mâ silesc a presinta în deliberarea D-vâstră prezentul project de. străinătate, ere lând că fac lin servicii! ve- cinului, angajesă un lucrător la grădina sa, la via sa, la moșia sa, și dtice: lucrâ- să aci pentru vecinul meă , căci eh erei că acest lucru ’l este trebuincios și te voifi plăii. Lucrătorul acela se pune de lucrâsă via, safi moșia, și când vine pro- prietarul (Jiee: râu vecinul mefi te-a an- gajat; nu’ml trebue un asemenea lucru; dute la el să’țl plătâică; ei bine dâcă acela are midlâce de plată, lucrătorul se pâte despăgubi. lusă cea d’ântÂiu între- bare esre acâsta : este âre bine , este cuviincios, când ace¹ lipsind, este țâra , este Stătul Român, eră nu un simpla par ticular, și cân l suma care se cere este a- șa de neînsemnată, să dică Statul Român străinului i du4e de te judecă cn minis- trul meii, ca el să’țl plătâscă ? Efi cred că deoă s’ar putea susține acâsta cu succes înain’ea unul tribunal, nu se pâte susține înaintea unui parlament, care, cum a dis onor, prim-ministru. are de luat în consi- derațiune interese mult mal mari, chiar materiali, nu numai politice, ale Statului Român, cari interese s’ar vedea fârte jig- nite de uă asemenea rea reputațiune ce s’ar stabili pentru Statul Român, din cau- sa purtărel sâle către străini. A ! D-lor, dâcă ar fi un cas unde să se vadă uă în- semnată sumă contractată , și contractată în mod fraudulos , atât din partea minis- trului cât și din partea străinului care a venit să facă un gheșeft, aș înțelege ca Adunarea să se opună la acestă plată. Dâră în asemenea cas nimeni nu cred că ar fi în stare să vină să câră de la onor. Cameră acâstă plată. Atunci când am va- dea că asemenea elemente afi predominat la facerea contractului dâcă adică s’ar ve- dea fraudă, și complicitate, dâcă s’ar ve- dea tâte acele elemente cari încongiură faptele negre ale âmenilor , atunci ne-am sfii și noi, și în adevăr nu am avea cura- giul să dicem parlamentului Romăn să vo- tese acest credit. Dâra nu , D-lor, aci este vorba numai de uă sumă mică care este a se da unul profesor, unul architect, care ’și-a dat orele lui, munca lui, și care a fost de bună cre- dință că urmâsă ordinilor unui ministru Român. Pentru acesta, dâcă D-v. veți trata ces- tiunea numai din acest punct de vedere nu ne veți vedea nici de cum angajați că ați fi tranșat cestiunea în mod absolut, ca ori ce străin care ar contracta cu un mi- nistru care ar călca legile ar avea drep- tul la despăgubiri, nu; departe de noi a- câstă idee. | Puneți-vâ numai pe teremul concret al acestui cas; și merg până a (j.*⁰⁸ că, dâcă credeți ca chiar suma de 1,900 lei este. prea mare în comparațiune cu valârea lu- crului făcut, aveți dreptul în cașul acesta | să cereți despăguvire de la fostul minis- tru. Dâră suma acâsta cred că este destul 4(6 [ONITOD'" OFICIAL AL ROMÂNIEI -1 Ianuarie (2 F“k”—' 1877 Uă vocs. Uă Cameră nu calcă legea. D. Costiuescu. Gestiunea ast-fel trebue pusă . că acei ârneni speciali afi fost vic- tima unei amăgiri și afi lucrat până acum de gâba, e t” incontestabil; însă pentru acâsta să călcăm legea, noi, Camera? Să ne punem pe tărâmul cesta’ Apoi dâcă Camera ar lua uă asemenea inițiativă, ce ar mai trebui să fscă guvernele? D-lor, s’a dis că unii străini nu pot și nu tot-d’a-una sunt în posițiune săcunâs- că legile țârei cu care contractâdă; însă acel străini trebue să sciecel pucin atât, că în contractele ce se fac eu dânșii trebue să se ijică: „în virtutea legei cutare, vo- tată de Adunare, safi asupra capitolului din budget." Atâta lucru fie-care străin, cât de pucin versat în costiunilede drept, trebue să scie. S’a bi- litățel. D-vâstră scițl că tribunalele esecută le- gile esistente, și prin urmare nupotapre- cia legea alt-fel de cât așa cum ea pres- crie ; noi însă creăm legile, și cest drept de a crea legile nu ne rădică nici de cum dreptul de control, dreptul de a aprecia dâcă în diferite împrejurări și ictealegu- vernului s’afi observat legile sau nu. Dreptul nostru de control dâră, de a- preciare este intact, și putem prin urmare și îa specia de faciă a aprecia dâcă acest;, cheltuială s’a făcut în marginile prescrise de lege, dâcă e bună safi dâcă e rea. El bine, D-lor, avem noi elementele necesarii care să ne înlesnâscă acâstă apreciare safi nu ? Apoi, dâcă suntem convinși că lucră- rile acestea s’afi făcut, și că contractantul le-a făcut fiind de bună credință, noi ca judecători putem să controlăm, și să vedem dâcă aceste lucrări sunt făcute conform legel comptabilitățel; și când nu sunt fă- cute conform legel comptabilitățel, nu este de ajuns a esprima desaprobarea nâs- tră numai ca un grief contra ministrului care a călcat legea, dâră trebue îu acelaș timp să recunâscem și âre-carl despăgu- biri contractantului de bună credință. Ges- tiunea dâră se presintă întrâgă înaintea nâstră, și noi nu putem să o luăm de cât așa cum o găsim. Prin urmare, fiind-că eu cred că aceste cheltueli n’afi fost da- darnice, însă făcute contra legel compta- bilitățel, și fiind-că contractantul, dâcă înaintea tribunalelor n’ar putea să recla- me banii după contract, totuși în virtutea lucrărilor făcute ar putea să reclame uă despăgubire, pe temeiul principiului de drept care dice că nimeni nu se pâte îm- bagătî în detrimentul altuia, efi sunt de părere să votăm acest credit. D. M. Schina. D-lor, în pucine cuvinte dați-’ml voe să arăt confesiunea ce face D. Fleva, între atribuțiunile puterel jude- cătorescl, și întru atribuțiunile puterel Legiuitâre D-sajudecăcestiuneaîn modul acesta transformăAdunareaîntr’un tribunal și cu condica în mână judecă, și merge în principiile sale mai departe de cât ar fi putut să mârgă ori ce tribunal. Iată, D-lor, cum să presintă acâstă cestiune. Minis- trul a contractat — și pucin importă na- ționalitatea acelui cu care a contractat faptul e că a contractat cu uăpersână âre care să ’I facă nisce lucrări. Se ^ice acu- ma că acest contract nu este făcut în mar- ginile prescrise de legea comptabilitățel și să pretinde că, ca ast-fel, nu pâte fi rc MOmtukuL Oi iCIA’ -LR -ÂNIE1 21 ianuarie (2 Februarie) 1877 cunoscut acest contract din codicele civi- le, și pentru acest cuvânt să pretinde ase- menea că nici Adunarea n’ar trebui să în- cuviințede creditul ce să cere de guvern EI bine, nouă ni se pare că acâstă teorie e cu totul eronată. Chiar puterea judecă cătorâscă, tribunalele, nu pot să facă alt în acâstă cestiune de cât să anulese con- tractul, dacă ar găsi că el este făcut afară din compstința ministerului, afară din prescripțiunile legel comptabilitățel. Cu alte cuvinte, dacă contractul ar pretinde că guvernul trebue să ’I plătâscă după contract, guve-nul ar avea cuvinte puter- nice înaintea tribunalului ca să se apere de acâstă pretențiune, invocând faptul că ministrul care a contractat nu s’a ținut de lege, și tribunalul să apere Statul de acea pretențiune. Atât însă pdte face tribuna- lul, și nimic mal mult. Nu s’a v&Jut pâuS acuma în țâra Românâscă, tribunalul care să mârgă mal departe, care sămârgă până a refusa reclamantului despăgubire pentru ceea ce el a făcut fiind de bună credință în profitul Statului, și acâsta pentru eă ni- meni nu să pâte îmbogăți în detrimentul altuia EI bine, acâstă facultate ce are tri- bunalul, nu pdte să o aibă și Camera? Ne- greșit că da. De aceea guvernul actual vine și cere de la Adunare ca să aprețiese lucrările făcute de aceste persdne și să re- cii ndscă legitimitatea despăgubire!. Ve- deți dâră, D-lor, că nu să cere alt de la Cameră, de cât ceea ce e drept, de cât ceea ce însuși tribunalele nerecunoseând vali- ditatea contractului, ar recundsce că are drept a cere acele persdne. Dâră să mal face altă objecțiune D. ra- portor dice: comisiuneafinanciară, vădând că nu este un credit din care să se plătâs- că acești bani, a credut că e bine să tră- mită pe acest întreprindAtor înaintea ju- decățel.,.. D.jCostiaescn, raportor. N’amdisașa; am dis că, pentru ca Adunarea să nu dea mâna la uă călcare de lege votând acest credit, e mal bine ca cel în drept să mâr- gă înaintea tribunalelor să câștige un ti- tlu esecutoriii asupra Statului, și apoi gu- vernul în basa acestui titlu să vie să câră un credit. D. M. Shina. Cu alte cuvinte dicețl a- uestel persdne: du-te la judecată ca să iei o hotărîre care să ’țl dea dreptul la des- păgubirea ce pretinzi. Apoi fiți siguri D- îor, că atunci când acâstă persână va mer- ge la tribunal, chiar dacă tribunalul nu v’a recunâsce validitatea contractului, to- tuși ’I va da dreptul la uă despăgubire e- gală cu profitul ce a tras Statul din lucra- rea ce el ’I a făcut, în virtutea principiu- lui de drept că nimeni nu să pdte îmbo- găți în detrimentul altuia. Ei bine, câud va obțiuo uă asemene hotărîre, și când gu- vernul va veni să câră creditul, întreb, va putea să respingă acel credit⁹ Negreșit nu Vedeți dâră că tot acolo revine lucrul, când Adunarea astădl aprețiând de la sine dreptul ce are acâstă persână ar vota a- câstă sumă la care I ar da drept însuși tribunalul. Părerea mea dâră este a se lua în considerațiune legea. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce. Se pune la vot luarea în considerațt- une a projectului de lege și Ad marea ne mal fiind în numer, votul se declară nul. Ședința se rădică la uă jumătate oră după medul nopții, anunțându-se cea ur- mătâre pe a doua <)I, 14 lanuarifi. Ședința r arhitecțt an- gajați de către fostul minister. D-lor, să ne dăm bine sema de princi- Projectul de lege pentru responuabili- tatea ministerială, la care nu s’a numit încă raportor. D. Mărgăritescu. Astăzi voiă preseuta raportul pentru serviciul penitenciare Io ’. D. președinte. Acum, D-lor, procedem la tragerea la sorți a comisiunel pentru ve- rificarea titlurilor domnilor deputațl noul aleși. Se trage la sorți comisiunea, care se compune din D-mi Pruncu D., Filipescu E., Giani D., Dimancea N., Viișorâuu N., Oonstan- tinescu I. N., Rosetti N. Se procede la vot, pentru luarea în con- siderațiunea projectulul de lege, pentru creditul de 1900 lei, râmas din ședința de erl nâpte și resultatul scrutinului, este cel următor : Votanți . . ... 61 Majoritate reglementară . 38 Bile albe .... 39 Bile negre . . . . 22 D. președinte. Adunarea a încuviințat luarea în considerațiune — Se citesce art. 1. D. A. Vizanti. D-lor deputațl, sunt din- tre acel cari au votat în contra acestui pro- ject și iată de ce : s’a făcut a sâră, cum sciți, uă discuțiune fârte interesantă în privința sumei de 1,900 lei, și, după cum a’țl putut observa, s’a discutat din punc- tul de vedere juridic, și vâ spun drept că eii ca representant al țârei, nu m’am con- vins că trebue să votezi acest credit; din contra, am mal multe argumente a proba că, uă Cameră liberală ca acâsta, nu tre- bue să votede asemenea credite. In adevâr, s’a (lis că uă muncă trebue plătită. D. mi- nistru de culte încă ne-a dat și un esem- plu âre-cum mal palpabil, ne-a produs e- semplul unul lucrător care ar veni să lu- cretle via cuiva, și care neapărat ar trebui plătit, în schimbul profitului adus pro- prietarului prin munca sa. La acesta pot să aduc și eu un esemplu : dâcă cineva ar veni fără să’l rog eu, ca să’ml curețe li ve- dea, și ast-fel să’mi aducă chiar uă pa- gubă, trebue să’l plătesc ? Uă voce. Dâcă al profitat? D. A. Vizanti. Nu sciu dâcă țâra a pro- fitat ceva de la acel domn pentru care se cere suma de 1900 Itl; dâr uă representa- țiune națională ca acâsta, trebue să pună capât unor asemenea apucături abusive de a se face întreprinderi peste resursele a- cordate de Cameră, și apoi să vină cu ar- gumente că s’a făcut, și că prin urmare trebue să plătim. Noi aci nu suntem la tribunal, suntem representanții țârei, nu suntem venițl ca să consacrăm abusurile, ci când un abus se conatală de comisiunea financiară, cum voițl D-vâstră să votați suma, să incuragiațl abusul? Căci nu este vorba de guvernul actual, dâr de alte gu- verne care ar putea să ia ca precedent ceea 21 ’aniiann (2 Februarie) 187/ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI piele de drept general, regular, care îmbră- țișetjă ori ce materie. Statul nu și el în relațiunile sâle particulare de cât uă persână ca orl-care alta; obligațiunile pentru dânsul nas ca obligațiunile pen- tru orl-care om sMi din contracte, saiî din quasi-contract'>. Să ne întrebăm, dâră, în virtutea cărei diu aceste două feluri de obligațiuni pâte să fie angagiat Statul ? Pâte el să fie angagiat în virtutea unui contractîncheiatsauîn virtutea unul qnasi- contract ? Pentru ea un contract să fie va- labile trebue ca persână care ’l subscrie să fie capabilă. Statul, care este uă per- sână morală, nu se obligă îu un mod re- gulat, obligațiunea sa nu este valabilă în virtutea unul contract de cât numai atunci când representanții săi, adică miniștrii, s’au menținut în marginile legel. Din mo- mentul, însă, în care contractul încheiat nu a fost încheiat de către ministru în marginile legel, acel contract nu obliga pe Stat. Este âre Statul obligația virtutea unul quasi-contr act? Adică acești doul architeețl, dâcă nu afi dreptul îa virtutea unul contract încheiat cu fostul minister, sunt el îa drept să am fost nisce negotiorum gestores.. Uă voce. Nu suntem înaintea tribuna- lului. D. P. Grădiștânu. Cestiunea de drept și de obligațiune trebue să fie discutată înaintea D-vâstră, fiind că D v. sunteți tribunalul suprem al națiunel. Așa dâră, D-lor, se pâte ijlice cu drept cuvent de către acel architecțr că Statul a profitat de lucrarea lor? Eu nu cred acesta, fiind că decă eu m’ași duce să clădesc uă casă pe pământul altuia, acela, decă va profita de clădirea mea, este ținut să ’mi plătâscă munca; însă în cașul de faciă nu este tot ast-fel, fiind că ia să esaminăm faptele; Statul are architecțil săi pe cari ’I plătessi regulat din budgetul sâă, și cari sunt'capabill să facă uă casarmă ca aceea pe care a făcut'o acești D-ni, prin urmare, nu se pâte ijdce că Statul a profi- tat de lucrarea lor, fiind că aceste lucrări se puteafi realisa și fără concursul acelor architeețl. Când că am âmenil mei, func- ționarii mei, pe cari ’I plătesc regulat ca să facă uă lucrare, și când altul după ulițe, care n’are nici un contract cu nimeni, vine și se amestecă în acea lucrare, negreșit că eă nu profit de munca lui, și prin urmare, nu pot să fiă îndatorat a l-o plăti, pentru că el, nu numai ci ou m’a folosit în nimic, deră încă vine să ’ml causese uă daună, cerendu’ml ca să’l plătesc. Așa dâră, D-lor, vedeți că acel archi- tecțl, nici îa virtutea unul contract, nici în virtutea unul quasi-contract, nu ati dreptul să vină să câră despăgubiri do la Stat. Dâcă sunt întrebat să respund asupra esistențel contractului, eu respund că con- tract nu esistă, de âre-ce ministrul care era angagiatîn lucrare e angajat peste limitele mandatului ce avea. Decă sunt întrebat pentru quasi-coutract, respund că Statul nu a profitat nimic, fiind că el a avut și are asemenea persâne technice, pe cari le plătesce în un mod regulat din budgetul săiî. Așa deră, D-lor, D-vâstră și sub un punct de vedere și sub un altul nu puteți să puneți asupra Statului acestă respun- dere, pentru că, diu momentul ca o veți pune, ați vota priu acâsta un bil de in- demnitate pentru fapta acelui ministru. Din punctul de vedere politic s’ar da uă primă de încuragiare tutulor miniștrilor cari s’ar învrăjbi cu legea, și prin urmare, atunci n’ațl face alt-ceva de cât să spălațf pe acel ministru de ilegalitățile comise. Dâcă voiți să faceți acâsta, faceți-o; însă eu cred că ar ti un reă esemplu pentru moralitatea publică, cel pucin de aci înainte. D. G. Chlțu, ministru de culte și in- strucțiune publică. D-lor deputațl, onor. D Grădiștânu mi se pare că a voit, cu ocasiunea discuțiunel pe articole, să res- târne votul dat du D-v. sunt di abia câte- va minute pentru luarea îu considerațiune a acestui project de lege. Pâte să fie acesta un mod de a pleda, nu este însă, după părerea mea, un mod regulat de a trata uă cestiune ca acâsta în senul parlamentului. In adevăr, onor. D. Grădiștânu putea să vie la desbaterea acestui articol și să pro- pună amendamentele ce va fi credul de trebuință asupra întregului conținut al ar- ticolului, dâră uu putea D-sa să vină și, fără nici uă genă, să încâpă a discuta îu- tr’un mol general asupra lege! și a pune conclusiunl pentru resturnarea votului dat de D-vâstră. D-lor, uu cred ca onor, majoritate va remânea sub impresiunaa vorbelor D-lul Grădiștânu. Este destul ca acestă majori- tate să cugete asupra alegerel modulul de a combate projectul și să scie să se pă- (Jâscă de cursa ce voesce să’l întindă onor. D. Grădiștânu. Eu am declarat’o și erl și o declar și astă-ijl, ca guvern, că noi uu suntem întru nimic solidari cu păcatele guvernului trecut. Nici noi, nici acâstă onor. Cameră, cu care suntem solidari, nu voim intru nimic s i avem măcar aerul de a cousacra uă ilegalitate flagrantă caro s’a comis în acest cas. Noi punem și astă-ijl cestiunea pe tărâmul pe care o puneți și D-vâstră, și țâra se scie că prin votul ce veți da asupra acestui credit, nu înțelegem a erigo uă teoriă pericolâsă pe care ni- meni nu are curagiul so susțină; că, a- dică, uu străiu, sau chiar un Român, con- tractând într’un mod ilegal cu un minis- tru, ar putea prin acesta să aibă drept la despăgubire în contra Statului. Deră noi ne-am pus cu toții pe un alt tărâm, pe acela de a face un act, deca nu de dreptate, dâră un act de equitate, și de equitate ro- mâoâscă, precum și pe tărâmul de a evite pentru asemenea mică sumă desagrementa diplomatice cu străinii cari ne-ar putea jicni interese mult mal mari de cât ca a ceh care se afl i în discuțiune. Etă tărâmul pe care ue-am pus, și Camera, în justa el apreciate, s’a pronunciat prin votul ce a dat. Onor. D. Grădiștânu a venit cu nisce argumente de drept strict, argumente de acelea cari se invâeă înaintea tribunalului; aci, însă, nu suntem nici înaintea tribuna- lului, nici înaintea curței ci suntem îna- intea parlamentului Român unde. îu bună credință și în cunoscință de causă, v’am spus lucrurile cum sunt, și vă rugăm, ca Români și ca miniștri, să bine-voițl a vota acâstă lege. Dâră s’a dis de onor. D. Gră- diștânu că acești străini nu pot nici în vir- tutea unui contract, nici îu virtutea unul quasi contract să reclame de la noî acești bani.... D. P. Ghica. D. Grădiștânu nu a vorbit de el, ci a vorbit de uă persână âre-care. D. ministru cultelor. In privința a câsta nu este nici uă deosebire, fie chiar un Român, căci nu dispendă nimeni pe străini da a cunâsce legile țărei cu care contractâsă, mal cu sâmă legi de ordiue publică, precum sunt legile penale, legile de drept public intern și altele. Am dis mii mult, am dts că străinul este dator să cunâscă și formele țărel, după principiul. locus rcglt actum. pentru că, de și străin, el trebue să întreba și să afla despre tâte acestea, ca să nu greșâscă. Am ^isacesia, dâră tot o mal repet. înaintea Camerei, fiiul că și D. Grădiștânu a venit cu repe- tițiuni, că nu în virtutea contractului, nici în virtutea quasi-contractului am căutat să convingem pe acestă Adunare că strei- nul sau Românul care ar fi produs uă muncă âre-care pe pământul țărel româ- nescl și în folosul țărei, trebue să fie plă- tit, ci în virtutea gestiunel afacerilor întru cât Statul a profitat de acea muncă, fiind tot-d’auna bine îuțelâsă buna credință. Eî bine, acești D-nl au fost chemați și rugați de acel ministru ca să vină și să lucrese; nu aîî venit ei împinși de spiritul de gheșeft ca să ia asemenea întreprindere fără ca să fie angagiațt de nimeni, ba încă mai mult de cât atâta, că chiar Camera de atunci a luat cunoscință despre acâsta și nu l-a respins. Insă, ni se <|ice ca să’l lă- săm să acționese în judecată pe acel mi niștri. Apoi, D-lor, acâsta ne privesce pe noi, și D-vâstră, votând acest credit, nu renunțați la acțiunea ce pâte să aibă Sta tul în contra acelni ministru care a călcat legea și a adus uă pagubă pentru țâră. V’am eS asupra economielor realisate prin legile din 10, 21, 23 luliiî și 6 August 1876.“ M. Ghelmegiau M. Qurilenu, 1. Cam- pine'nu, D. Leca, H. Zugrăvescu. D. G. Chițn, ministru de culte și in- strucțiune publică. Guvernul primesce acest amendament. Voci. închiderea discuțiunel. Se pune la vot închiderea discuți u- nel, și se primesce. D. vice-președinte A. Sichleanu ocupă fotoliul presidențiel. Se pune la vot projectul de lege în total, și resultatul scrutinului este cel ur- mător : VotanțI .... 86 Majoritate reglem. 38 Bile albe ... 60 Bile negre ... 26 D. vice-președinte. Adunarea a primit projectul de lege. Acum D. P. Ghica are cuvântul îu Ges- tiune personale. D. P. Ghica. Am făcut cu fârte mare regret cererea de a vida uă cestiune per- sonale cu D-vâstră D-le ministru de es- terne; și am făcut acfist cu atât mal mult regret, cu cât penă erl, vă consideram, eu din parte’ml cel puțin era acest sentiment, vă consideram (jic ca un amic de inimă al meii și ca un amic politic; cuvintele însă pe cari le-ați dis erl D-vâstră în privința mea nu pot se remână fără un răspuns, pentru că pe de uă parte D-vâstră ați fă- cut uă insinuare care o scițl înconsciința D-vâstră că este inesactă, și care m’a o- fensat, și pentru că pe de altă parte nu voesc se remână în spiritul public, și în procesele verbali, cuvintele D-vâstră fără un respuns din parte’ml. In tot timpul cât s’a discutat legea organică a ministerului de esterne, am fost objectul causticitățel D-vâstră, causticitate care a mers până la faceție. Dacă v’ațl fi mărginit aci nu ași fi respuns la dânsele; le-ași fi lăsat se cadă, pentru că actl ce ar fi citit Monitorul, ar fi vă()ut în a cui parte este dreptatea, lă sând la uă parte faceția naturală ce vă ea- racterisedă. Dar ați venit erl sâră când v’am cerut uă esplicațiune și ați lăsat, dacă nu ați dis cuvântul, a se crede că ași fi aspirant la diplomație; cum am i)ice so- licitator. EI bine, fac apel la onârea și consciința Imprimeria Statului cântat, le-ați lăudat, le-ați cerut în tot timpul și pe tâte tonurile. Mal era un m?tiv pentru care D-le mi- nistre eiî n’ași fi solicitat astă-ijl onârea de a fi un aspirant de diplomație, un soli- citator cum ați insinuit D-vâstră, sau un înalt funcționar diplomatic; motivele sunt acestea: că, atunci câud cine-va este pus sub direcțiunea unul ministru atât de emi- nent, așa de ilustru ca D-vâstră, nu ar putea sa lucreze sub acâstă direcțiune de cât timp fâ te scurt, fără a nu comite nisce erori politice care dacă ar fi apro- bate da D-vâstră, n’ar dobândi sancțiunea publică, prin urmare înțelegeți, că m’așl fi pus însu’ml într’uă posițiune ciudată. Vâ rog dar să mS credeți că sunt un om mal vechii!, mal sciutor, mal cu prevederi de cât mS considerați D-vâstră; vă rog sa o credeți acâsta și vă rog să credeți că am mal multă esperiență de lume și sciu să ascept, și dacă ar fi să ascept de la D-vâstră uă favâre nu doresc să mă gă- sesc în acâstă situațiune astă-dl, orl-care ar fi posițiunea maa, căci eu nu am nici uă solidaritate cu D-vâstră. încă uă-dată fac apel se recunâscețl aceia ce dic, și vâ rog să bine-voiți a retrage ofensa pe care ’mi ați făcut’o și pe care n’am meritat’o. Căci < u când am făcut ea raportor obaer- vațiunl, combateri, le am făcut mal cu sâmă pentru că făcâm parte dintr’un comitet de delegați care mă pusese acolo ca să es- prim opiniunea majoritățel și așa aa lu- crat cu D-râstră necontenit, nu v’ațl agă- țat de cât de raporlore, iar de raportore și numai de raportore. Cât D-le ministru, pentru ceia ce privesce glumele, pe terâ- mul acesta de causticitate, fiți sigur că nu veți reuși, tot-d’auua, și că este un joc primejdios pentru un ministru a cărui da- torie este să nu se espue pe un terâm ce nu prea este cuviincios în usurile parla- mentare, aflați că acel cari s’au cercat să jâce cu mine acest joc, nu aii eșit tot-d’a- una învingător, și că mal adese-orl am a- vut norocirea în asemenea lupte să pun Ies rieurs“ în partea mea. Dar nu mă preocup de glume care nu me ating, ceia ce m’a ofensat, o repet, a fost uă insinuire ce sciațl bine că este inesactă și pe care pentru motivele ce v’am espus compted pe lealitatea D-vâstră să o retractați. (Va urma) D-vâstră și chiar la întregul m nister ca să declare Voci. A! a! a! D. P. Ghica Dați’ml voe, D-lor, este uă cestiune care mă privesce personal, și când este vorba se mă apăr, vă încredin- țed, că mă voiă apăra ori care ar fi voci- ferările D-vâstră. Se declare D-nii miniș- trii, dacă sunt dintre mandatarii aceia cari am venit pe lângă vre-unnl din D-v. casă cer favoritismul, ori procopsâla D-v-, dacă am venit vre’uă dată să vă fac vre’uă soliei tațiune. Nu înțeleg eu mandatul ast-fel. Eă cred, că un mandat de repreaentant al națiunel nu se primesce, nu se dă și nu se dobândesce pentru procopsâlă nici pentru favorl ministeriali. Eîi cred că fie- care mandatar al națiunel nu trebue se vi- sede nici la diurne, nici alt profit de și s’a luat obiceiul de a ni se arunca pe tot mo- mentul aci di irnele în nas. La nici unul din D-vâstră nu am venit nicl-uă-dată ca să vă fac vre’uă solicit ițiune saii să vă cer cea mal mică favâre. P. in urmare nu sciă ce v’a antorisat se faceți a sâră asemenea insinuaținul, insinuațiune care dacă ar fi 4is’o D. N. lonescu ea particular, saii ori- care altă persdnă, nu putea să aibă nici uă importanță, și mie îusu’ml nu mi-ar fi inspirat de cât un surîs; de cât insinua- țiunea eșită de la posițiunea ce ocupați pâte se găsescă îu cine-va creijământ, și nu voesc ca acest cradămeat să esiste îu nimeni, și D-vâstră, care mai cu sâmă v’ațl declarat că sunteți bunul meu amic, nu vă era permis să faceți asemenea insinuațil. D-le ministru, ei! sciu fârte bine, că dacă nu mă pot compara și dacă nu am putut nici-nă-dată să am pretențiunea de a egala bărbații emiaeuțt de Stat, cari sunt demni de tâlă considerațiunea și de tâtă încrederea ca DD. lân Bălăceanu, și gene- ralul Ghica, pe cari nu D-vâstră ’i-ațî nu- mit representanțl al țârei în străinătate, sciii tot asemenea că nu’ml pot face inju- ria de a mă compara nici cu acel repre- sentanțl pe cari D-vâstră ’i ați numit repre sentanțl și cari sunt încă tineri, și ines- perimentațl în posițiunile ce le ocupă, și cari ori cât, mi se va dice, că vor fi citit tâte tratatele de drept internațional, nu aii încă acele cunoseințl ce D-vâstră înșivă ați recunoscut că sunt indispensabile ca să le posedă un representaut politic în streinătate. Aceste fiă dise, fără a face alusiune personale la nimeni fără a voi să ating meritele saii susceptibilitatea cui-va, și fără a fi voit si atac câtuși de puțin nici pe D-vâstră, nici trecutul, căci și în trecut s a făcut asemenea greșeli, s’au fă- cut numiri ne nemerite, a dice acesta nu este a ofensa pe nimeni mal cu sâmă oii* când acesta câud cerem reduceri în bud- get, precum le cereți și D-vâstră cu toții, și când vorbeam așa cum înțeleg eă, pen tru economiile acele pe care D-v. le-ați' MINISTERUL AGRICULTURI, COMER- C1ULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Se scâte din noii în licitație darea prin întreprindere a bufetului din grădina pu- blică Cismegiu, pe termen de 3 ani, cu în- cepere de la 1 Ianuarie 1877. Licitația se va ține la acest minister, în d.ioa de 24 Ianuarie curent conform pu- blicațiunel No. 138, înserată în Monitorul oficial, No. 279, din 1876. No. 309 1877 lanuar 13 Director ■ N T. Orâșanu /inert, No 15 ?l Rnnarl- 1 £r’ Ț ' Febrcarlw PUBLICAI»v - v» ICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI » > ANUNCIUR1 JUDICIARE LICITAȚIUNI. Tribunalul Ilfov secția III. D. T B. Vera. bancher, domiciliat Ha- ni-cu-Tei, No. 25, strada Lipscani, prin Ivocatul N. Ștefănescu . domicili t strada Artei, No 10. în basa formulei ese- cutorie pusă pe actul de ipotecă, legali- zat de tribunalul de Ialomița la No. 41 din 1875, a cerut punerea în vândâre cu lici- tație a moșiei Ulmu cu tâte trupurile și numirile el din comuna Ulmu, plasa Bor- i, districtul Ialomița, averea D-lul Mihail Ghica, rentier, domiciliat în capitală, stra- da Colței, No. 53. A âstă moșie se compune din 1000 po- gâne pământ de arat, pe acestă moșie se află pădure ca de 170 pogâne și care se află netăiată de la anul 1863, are asemen a și baltă care se arendâsă anual pentru vâ- nat pește cu 100 galbeni; se învecinesce spre mâdă nâpte cu moșia Nenciuleșci- Domneșci, a D-lul Mihail Xanto, spre ră- sărit cn pământurile date locuitorilor co- munei Ulmu, dupe legea rurală, din acâs- tă moșie a D-lul Mihail Ghica, care pă- mânturi sunt peste 1000 pogâne, la mâdă i t t cu pământurile date locuitorilor, și spre apus cu moșia D-lul Efrem Gherman, din județul Ilfov. După încredințarea dată de D. președin te al tribunalului Ialomița, prin telegrama No. 1,269, din 1877, asupra acestui imo- bil nu se mal află altă împrejurare de cât ipoteca D-lui B. B. Vera de napoleoni 5 200 pentru care s’afi cerut vândârea de faciă. Se face dar cunoscut în general că a- âstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal în avere pâte a se împărți în naturi între compărtași sau nu ast-fel, Ia în urma de- puneri raportului de esperți tnbunalu* ¹ II. vedând că a estimat acea avere din cau ; ca nu se pâte înpărțl în natura a înc țat vândârea acelor imobile, prin urnalul No. 5,234, dela 20 Noembre espirat, an 11 1876 pentru dioa de 9 Aprilie viitor an 1 1877, ora 10 de diminâță, în pretori il a cestul tribunal, care imobile se compun- 1. Uă pereche case situate în orașul B - sâu, strada Nouă, cu doue fețe în col rea Roșie, compuse din dom odăi c : sală la mijloc și galerie în faciă, construcțiune de zid mort cu scânduri pe jos, învelite cu fier alb, depedințele acestor case, sunt douâ odăi și uă cuhnie de zid mor. cu scânduri pe jos învelite cn fier roșu, ă magasie de scânduri, Învelită tot cu scân- duri pusă pe petre, un puț în curte cu râtă și colac de pâtră, locul pe c .re suni situate aceste case are fața despre stra Nouă, ca de 24 stânjeni, și lungimea ca 15 stânjeni, înpreunâ cu uă grădină pruni, âră fața din strada e are în s.ra ¹ Veche, este ca de 50 stânjeni, și lung 1 ca de 24, se învecioeșcela răsărit cn stra- da ce merge în strada Veche, la ap s i I. Teodorescu, la mâdă-di cu tr .da Nou și la mâdă-nâpte cu O. btambuliu și I Bolintânu, evaluate aceste imobile de e perțl lei noi 9,400 2. Trei prăvălii din a est or ș, strad Spitalului, ce i rjice și Sapcoliu, având : care prăvălie câte uă odae, și pivniță b- desubt, construcțiune de zid mort, și în- velite cu fier alb; locul [e are suntsi: ate aceste prăvălii, are fața e 10 stânjeni, âr lungul de 6 stânjeni; se învecinește la răsărit cu D-na Mari Drăguli: esc ;, la a pus cu strada Spitalului ce I , ice și șa- pcoliu, la mâdă-I ține în sâmă. . Doritorii dar se vor presenta la însem- nata mai sus 4u ora (fiminâța, în pretoriul acestui tribunal, spre concurate și adjudecare. No. 222. 1877. Ianuarie 13. Tribunalul do Teleorman — Pentru despăgubirea Statului de su- ma banilor prevâduțî în jurnalul dresat de onor, consilifi de miuiitrl în ședința de la 25 Mai 1875, sub No. 12 și 19. Prin juroal.il dresat de complect sub No. 7,294. s’a încnvințat a se vinde cu li- citațiune îi pretoriul acestui tribunal, în dioa de 24 Februarie viitor, ora 10 ante- meridiane următdrele imobile secuestrate cu legea de urmărire și anume: Trei rădâre de vie roditâre, avere a D-lui lancu Predescu perceptorul din co- muua Meri, plasa Târgului, acest județ, situate pe pământul dat locuitorilor din disa comună, după legea rurală, din pro- prietatea Gâla, acea plasă și district, în- vecinate spre răsărit, spre miadă < - taștină, învecinat spre răsărit cu Stan Petre, spre apus cu Marin Andronache, spre mâjă di și spr-* miajfa nâpte cu pă- mântul dat locuitorilor după legea rurală, din (fisa proprietate. Un răijor de vie roditor, a lui Tudor Stancu consilier, din comuna Meri, acea plasă și district, aflat î i proprietat a Mo- ștenilor Dulcenl. din plasa Târguluî.aceșt district, supus la dare deotaștină înveci- nat spre răsărit cu preotâsa Badea, spre apus cu Badea Stancu și spre reiasă nâp te cu proprietatea Moștenilo” Dulcenl. 21 Ianuarie (2 Februarie) 1877 na mâră de vite cu una pereche pietre e a D-luT Mitru Croitoru consilier, din comuna Meri, cătunul Drăgăneșel situată pe locul de casă al numitului, dat după egea rutală în cătunul Drăgăneșel, acei plasă și district, cu casa el de gard înve- lită cu șovar, învecinată spre răsărit cu N'ăstase Grecu, spre apus cu Stan Doro- banțu și spre miadă di și miajă minte cu ulița comunală Două rădâre vie răditâre ca nn pogon pământ, situate în comuna Ruși de Vede, plasa Târgului,acest județ supuse la dare le otaștină în delii numit Siva, învecinate spre răsărit eu Lușcă Ghiuță, spre apus cu apa Brateovu, spre miaijă di cu Dobre Udroiu. și spre miadă nâpțe cu Stan Mi- ică, Vasile Bercioin și Iân Gugiual Tin- •hi, acâstă avere a debitorului Rombâeă Retrache din Ruși de Vede, acea plasă și district. î asă învelită eu șiță, cu una came ră ne t n loc ca uă jumătate pogon din Ruși de Vede, disa plasă,acest district, în mahalaua Sf. Adormiri, învecinată la ră- sărit cu Gheorghe Peia, spre apus cu Ion Cucu, spre miadă di cu Petre Mirică, și .pre mâdă nâpte cu Mitrică Cărămidă, avere a contribuabilului Drugi Mihai din Ruși de Vede, plasa Târgului,acest district. Una casă de gard veche, învelită cu fân, u uă cameră și locul el, ca un sfert po- g n păment în mahalaua Sf. Împărați, si- tuată în Ruși de Vede, disa plasă și di- tri î; învecinată spre răsărit cu Tudor Căciuliți, spre apus cn Badea al doic.î, pre miaijă di cu Petcu Docin Tabacu, și spre mia^ă nâpte eu drumu de comunica- ție avere a debitorului Ispăsâea Petcu. din Ruși de Vede plasa Târgului; acest district. Una prăvălie în paenle, învălită cu șiță din Roși de Vede, ijisa plasă și district, n colțu ulițl principale a târgului. înve inată spre răsărit cu Tache Paraschive eu, spre apus cu fața în soseaua județia- nă spre miaijă di cu Dumitrache P. Iva- novicl și spre miaijă nâpte cu Nicolae Hristeseu, avere a casi decedatului Stă- nicâ Conu din Ruși de Vede. Una casă cu una cameră în mahalaua Sf. Apostoli din Ruși de Vede, învelită ■u fân, înpreună cu pământul el ca uă ju- uătate pogon învecinate la răsărit cu Pe- re Badea visitiu, spre apus cu drumu de omunicație. spre miadă di cu Iiie Oancea, i spre miadă nâpte cu Radu Ghencea, a- vere a debitorului Ghencea Dumitrache, din Ruși de Vede, acea plasă și district. Una prăvălie veche de zid învelită cu șiță, cu una cameră în strada principală a târgului din Ruși de Vede, învecinată la răsărit cu Iordan Nicolescu, spre apus cu Ignat Mițu, spre medă di cu alt loc ce nai are în dos spre Miteu Țoue, și spre miadă nâpte cu fața la soseaua județână, ivere a debitorelul Ivanoviel Ghiță din tuși de vede, disa plasă. MuNHUKUL UFICIAL AL ROMÂNIEI Trei pogone pământ din Ruși de Vede, în mahalaua Sf. Adormiri, cu lemne de lucru, pari si nuele, învecinate spre apu cu pământul rămas pe seina debitorelul, spre răsărit cu poeana Vedi spre mâdă di și mâ^ă nâpte cu drumurile de comu- nicație, avere a debitorelul Moroiu Nico- lae Petre din Ruși de Vede, plasa Târgu- lui, acest district, tâte aceste averi coprin- de mai sus, după încredințarea dată de grefă, nu s’au găsit supuse la nici o im prejurare popritâre. In consecința căruia tribunalul publi că prin aceasta, spre generala cunoștin ță a amatorilor, și somâsă pe toți aceea cari vor pretinde vre un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă , sati orl-ce alt drept asupra co- prinsel averi pusă în vândâre, ca mai nainte de termenul indicat mal sus, să se presinte li acest tribunal, spre a șl fac>- pretențiunile ce vor crede că afl, căci, în urmă, nu se vor mal ține în sâmă, nici un fel de asemenea pre.ențiunl. No. 661. 1877, Ianuarie 11. Pentru despăgubirea statului de suma banilor cuprinși în jurnalul onor, consiliu de miniștri, dresat în ședința de la 24 Septembre 1876. Prin jurnalul dresat de complect sub No... s’a încuviințat a se vinde cu mod de lici- tațiune în sala ședințelor acestui tribunal, în dioa de 4 Martie viitor, orele 10 de di minâță, următârele averi imobile, adică Un loc cu casă de gard pe dânsul, facia 4 stânjeni, și 40 lungul, în colârea de Ro- șu, din orașul Alexandria, averea D-luI Stan Dragne Mutu, din acel oraș, pentru lei 125, bani 19, dâtorii fiscale, comunale, și județene, de la trimestru Octombre 1873, pânâ la Iulie 1876; Un loc cu casă pe dânsul, facia de 5 stânjeni, lungul 35, în colârea Verde din din orașul Alexandria, averea D-luî Petre Rădulescu, din acel oraș, pentru lei 222, bani 52, detoriți din dări fiscale, de la 1874, pânâ la trimestru Iulie 1876; Un loc cu casă de gard pe dânsul, 5 stânjeni facia, și 35 lungul, idem a D-luI Tudor Beian din Alexandria, pentru Iei 94 bani 60, dâtorii fiscale idem, pe anul 1875, și trei trimestre din 1876; Un loc, 8 stânjeni facia, și 40 lungul, cu uă casă de gard pe dânsul, idem a lui Ivan B. Căluși, pentru lei 86, bani 40, dâ- torii fiscale de la trimestru Iulie 18/4, și pânâ la Iulie 1876, tot din Alexandria; Un loc de 5 stânjeni facia, și 30 lungu, cu casă de gard din Alexandria, alluîStan Crăciun, pentru leT 54 bani 18, dări fis- cale pe anul 1875, și trei trimestre din 1876; Un loc 6 stânjeni facia și 35 lungu, cu bordel, idem pentru lei 85, bani 51, dâto- toril fiscale, de la trimestru Iulie 1874 până la Iulie 1876; Wn loc 10 stânjeni facia, și 30 lungi cu casă de gard pe densul, în orașul Ah xandria. avere a lui Tudor locu tot de acolo pentru 11 39 binl 95, dări fiscale neachitate pe trimestru Iulie și Octombr" 1875, Ianuarie și Aprilie 1876; Un loc facia 10 stânjeni, 20 lungu, idem 1 lui Gheorghe Voivoijânn, din Alexan- dria, pentru lei 10‘ bani 3 dări fiscale de la Ianuarie 1874, penă b linele trimes teului Iulie 1876; Un loc cu casă pe dânsu., >acia 2 si iu- mât de stânjeni, 30 lungii, idem a lui M . rin P. Rotiru. din Alexandria, pentru lei 54. bani 18, dări fiscale pe anul 1875 Un loc cu casă de gard pe dânsul, facia 8 stânjeni, lungu 40. idem al lui Marin Iân Minciună, din Alexandria, pentru lei 105, bani 35, dâtorii fiscale județene și comunale pe 1874—1875, si trei trimes- tre din 1876 Tâte aceste imobile averi ale numițiloi contribuabili, din disa urbă Alexandria, și care imobile, după încredințarea dată de grefă, nu s’a găsit supuse la nici uă sar cină popritâre, ci pe numele de Petre C. Rădulescu, s’a găsit urinătârea sarcină In anul 1856, poprită averea sa ca ga- rant pe seefestru cerut de Badea Pârvn pentru lei 3,221. In consecința căruia, tribunalul publi spre generala cunoscință a amatorilor, și somâsă pe toți aceia cari vor «pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct. ser- vitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori ce alt drept asupra cuprinsei averi pus în vândâre. ca, mai ’nainte de termenul citat mai sus, orele 11 dimineță, când este â se termina vândârea, să se presinte la tribunal, spre a’șl face pretențiunile ce vor crede că aii, căci, în urmă, nu li se vor mai ține în sâmă, nici un fel de preten- țiunl Nr. 607. 1877, Ianuarie II. Tribunalul do Vlașca. In urmarea adresei D 1 I casier al pri- mării urbei Giurgiu, No. 434 din 187o. s’a dispus prin dtiarul dresat de acest tri- bunal, sub No. 2.559 din 1876, ca, în dioa de 12 Martie viitor, orele 10 de diminâță să se vândă cu licitație în pretoriul sâu, fondul materialului din care este constru- ită uă casă pe locul comunei Giurgiu, din raionul orașului, .compusă din uă odaie averea D-luI Ene Marcu cel mic, din Giur giă, pentru lei 155 bani 61, dâtoriți diu dări fiscale, comunale și județene, care vendere este aprobată și prin țliarnl dre- sat de onor, consilii de miniștri No. 21 din 1875, primit cn adresa D-luI prefec local No. 3 796 din 1875. Acâstă vândâre se face în comptul ad judecătorului D-nu B. lepurescu, din Giur giu, advocat, care nn a depus preciul de lei noui 101 cu care s’a adjudecat asupră -imobilul în cestiune, p ia jurnalul tribu nalnbii No. 4,895, din 22 Decembre 1875, cu. adăogire că acostă avere nu este su- pusă la nici uă altă împrejurare popri- târe. Cu acestă ocasiuae se somâsă toți aceia ’l ar pretinde vre un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu : otecă sau ori-ce dt drept as .pra imobi- lul p;s în vândâreca, înaintea adjudeca- linnei, să se presinte la acest tribunal, spre t ■ irSta preț- nțiunele lor, căci contrariu iu li ce vor mat ține în sâmă. ■o. 818. 1877, lanuariu 15 < orpul portăreilor din Bucuresci Pentru dioa 24 Ianuarie 1877, fixân- du-se de onor, tribunal Ilfov, secția co- mercială, a se vinde prin licitație obiecte- le mobile averea D-lor frați Ardeleni I. N. și P. N. Ardelenii se face, cunoscut spre știința amatorilor. No. 434. 1877, Ianuarie 14 CITAȚII NI. Tribunalul Ilfov, secția II corecționale. D. D Constantinescu, portărel pe lângă acest tribunal, acum cu domiciliul necu- u cut este chemat la acest tribunal, în di a de 1 Februarie viitor, la 11 ore de dimineț i, spre a se cerceta ca inculpat în pr cesul uentru insultă;avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. N . 30,708. 1876, Decembre 30. — D. Tudor Joița, din comuna Prundu, pjașa Oltenița, acum cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în li a de 29 Ianuarie 1877, orele 11 dimi- nâța pre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru bătae și arestare ilegală ; a- vend în vedere că de nu va fi următor, se udeca în lipsă. No. 30,533 1876, Decembre 29. Tribunalul Prahova, secția I. D. Constantin lamandi, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în lioade 28 Ianuarie 1877, ora 10 de dimi nâța să vină la acest tribunal, spre a se erceta ca inculpat: la din contra, se va da ntința în lipsă. No. 1,263. 1877 Ianuarie 14. - D. Radu Georgescu , cu domiciliul necunoscut, se citâsă a, în dioa de 11 Fe- bruarie 1877, la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare în procesul în care se inculpă pentru lovire, cunoscând că, nefiind ur- mător, se va pronunța sentința în lipsă, conform art, 182 din procedura penală. 1877, Ianuarie 14. Tribunal!;! de Ialomița D. Radu Nițn Pe;cu, din comuna Jegă- liea, âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă primr’acâsti ca, în dioa de 11 Februarie 1877. la orele 10 de diminâță, vie înaintea tribunalului spre înfăcișare în procesul în care este inculpat pentru I vire ; cunoscând că în as contrar, pro- cesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 1,254. 1877, I uiuarie 14 — D. Nedelcu Georgescu , din comuna Bucu, âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă printr’acâsta ca , în dGoa de 7 Februarie 1877, la orele 10 de diminâță, să ie înaintea tribunalului, spre înfăcișa- re în procesul în care este inculpat pentru furt de cai; cunoscând că, în cas contrar , se va resolva îu lipsă, conform legii. No. 1,245. 1877, Ianuarie 14. D. Sandu lanache, din comuna Broșceni, âră acum cu domiciliul necunoscut, se ci- tâsă prin acâsta ca, în dioa de 11 Febru- arie 1877, la orele 10 de diminâță, să vie înaintea tribunalului, spre înfăcișare în procesul îu care este inculpat pentru furt; cunoscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 1,243. 1877, Ianuarie 14. — George Oltânu, văcaru D-lui Mitu Pârvanu, din comuna Cegani, se citâsă prin acâst ca, în dioa de 31 Ianuarie 1877, o- rele 10 de diminâță, să vie înaintea tribu- nalului, spre înfăcișare în procesul în ca- re este inculpat pentru furtul unei vaci; cunoscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 18,980. 1876, Decembre 20. Tribunalul rm art. 93 din procedura codu- lui penal. Pat astă-dl la 17 hnuarie 1877. No. 267. —In numele legel și al M. S. Domnului, Noi C. Fortunatu, judecător de instruc- țiune pe lengă acest tribunal, mandăm și ordonăm prin acesta tutulor portăreilor și agenților puterel publice, de a cita să compare înaintea nâstră, conformându-se legel, în dioa de 1 Februarie 1877, la o- rele 10 dimineța, pe Sardea Marcu, eu domiciliul necunoscut spre a fi ascultat și interogat asupra inculpărilor de rebeliune și bătae; declarându-i-se că, nefiind ur- mător, seva emite eontră’I mandat de aducere, conform art. 93 din procedura codului penal. Dat astă-dl, la 17 Ianuarie 1877. No. 265. — In numele legei și al M. S. Domnului, Noi C. Fortunatu, jude de instrucțiune pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo- năm tutulor portăreilor și agenților puterel publice, de a cita să compare înaintea nâs- tră, în r- mindu-se legei, pe Andrei Bardotz Verg- man, din Transilvania, în etate de 30 ni pârul castanii, vorbesce unguresce, la 15 Februarie, casă fie ascultat asupra incul- părilor ce ’I se aduc. Cerem de la toți depositarii puterei pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 15 Ianuarie 1877. No. 188. Judele de instrucțiune al tribunalului Muscel. In numele legel și al M. S. Domnului, Noi N. I. Săulescu, judecător de in- trucțiune al acestui tribunal, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură cri- minală, mandăm și ordonăm ca, D. lân Ște- fan Ungurean, fost cu domiciliul în ora- șul Pitesc!, eră acum necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a i se lua interogatoriul ca inculpat pen- tru că a comis furt prin efracțiune. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii din disa procedură. Dat la 13 Ianuarie 1877. No.113. Judele de instrucțiune al tribunalului Prahova, secția II. In numede legii și al M. S. Domnului, Noi N. St. Popescu, jude instructor al acestui tribunal, în virtutea facultăți ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Cristian Moler, refractarele militar austro-ungar din TemișvarI și a- cum refugii în România, să fie adus la ca- binetul nostru ca inculpat. Cu esecutarea acestui mandant se insăr- cinesă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următori din ijisa procedură. Dat astădî, la 13 Ianuarie 1877. No. 150. —In nnmele legii și al M. S. Domnului, Noi N. St. Popescu, jude instructor al aeestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, mau- dăm și ordonăm ca losef Covachs, supus austro-ungar, și refugit în România, să fie adus la cabinetul nostru, în termen de 24 ore, spre a ’I se lua interogatoriul ca in- culpat. Cu esecutarea acestui mandat se iusăr- cineasă agentul puterei publice, care se va conforma, cu art. 99, 101 și 110 și urmă- toarele din disa procedură. Dat la 13 Ianuarie 1877. No. 168. —in numele legel și al M S Domnului, Noi N. St. PopovicI, jude instructor al acestui tribunal, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm si ordonam ea, D-lu Io >ef Pharco u, refugiat, Austro-Ungar, să fie adus la ca- binetul nostru ca inculpai, în termen de 24 ore Cu esecutarea acestui mandat se insăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99. 101 110 si următo- rele din i^isa procedură. Dat la 13 Ianuarie 1877. N >. 170. Județe de instruc: inue al tribnnaln.ini Argeș. In numele legii și al M S. Domnul; Noi i. P. Răsnovanu, judecător de in- strucțiune după lângăacest tribunal, man- dăm și ordonăm la toți portărel și agenții puterel publice, a aduce înaintea nâstră, conformându-se legi, la 17 Februarie, p* inculp. Costantin Petre Arsenie, de fol din PitescI, plasa Pitesci, județul Argeș, acum acum cu domiciliul necunoscut, in tlpat pentru incendiu. Invităm pe toți depositail puterii [ u- blice, a da mână de de adjutor la cas ’e trebuință, pentru esecutarea mandatului 1- față. Dat astădî la 14 Ianuarie 1877. No. 140 —In numele legii și al M. S. Domnului. Noi I. P. Kăsnovanu, judecător iestn •- tor al acestui tribunal, în virtutea facultăți ce ne dă legea de procedură criminală , mandăm și ordonăm tutulor port .r-ilor și agențl al puterei publice, să aduc i îna- intea nâstră, conformânduse legel la 1 Februarie, pe inculpatul Dumitru lâu Mo- canu, de fel din comuna Șerboeni, plasa Cotmâaa, județul Argeș, acum m dornici lini necunoscut, inculpat pentru furt de c Invităm pe toți depositarl puteri publi- ce a da mână de adjutor la cas de trei nin ță, pentru esecutarea presentulul mandat Dat la 14 Ianuarie 1877. No. 138. PRETENȚIUNE DOTALA. Tribunalul de Bu'Au. D-na Anica, socia lui lâne Stanciu, do- miciliat în comuna Pâtîrlagele, plaiul Bu- săfi, acest district, cupetițiunea ce au dat tribunalului la 19 Ianuarie, a c., registra- tă la No. 682 ; afi intentat acțiune civilă contia soclului său lân Stanciu. domicili- at în acea comună, de profesiune munci- tor, pentru separaținnea patrimoniului, însă 48c 720 Lei, bani naht, drept doul stânjeni oșie din hotarul Sibiciu de jos, 2 bol mari dejug, 1 vacă cu vițel în burtă, 1 monitor, 8 ol cu miel și patru sterpe. 2 rtife cu purcel în burtă, 2 porci mari și rusoul prevgdut în actul dotai Se publică acâsta în conformitate art. 629 și 630 din procedura civilă. No 25,689. 1876, Decembre 23 cu ESTRACTE DE DECISICM Înalta curte de Comptnrl C tea avend în vedere comptul de ges- lune al D-iui A. DîmboHcânu, adminis- trator și casierul Salinei de Mare din Tus la în anul .1873, pentru motivele arfitate n ședința cu No. 495, de la 29 Octombre anul espirat, a pronunțat următdrea hotă- rîre : Snma de chilogr. 13,304.013, reservă le sare remasă la 31 Decembre 1873, pre- cum și suma de lei 13,201 bani 75 remă- ițe neîmplinite la 31 Decembre 1875. să e reporte prin comptul anului 1874 la debitul D-lui Dîmbovicenu în conside- rație că D-sa a continuat cu funcțiunea și în acel an. Ilotărîrea s’a pronunțat cu beneficiul ,rt 19 și 22 din legea curțel. Drept care se publică necunoscându se domiciliul D-lui Dîmbovicenu Avend îu vedere comptul casieriei Dolj pe timpul de la 1 penfi la 30 Aprilie 1865, girată de D. C. I. lonescu, curtea, pentru motivele arătate în sentința eu No. 453 din 24 Septembre 1876, a pronunțat următdrea hotărîre: 1 Escedentul de lei vechi 675,844 pa- rale 15 resultat la 30 Aprilie 1865, și care s’a predat de D. lonescu, succesorul său, D-luI Periețânu, și cu care escedent s’a debitat D. Periețenu după cum se con- stată prin hotă îrea No. 61 din 1873, se admite definitiv în comptul D-lut Perie- țănu; 2. Suma de lei 955,945 parale 39. re- mășița anilor 186J, 1861, 1862 și 1863 să se justifice de D. G. Olănescu în ter- men de două luni, în cas contrariu, se în- datorcsă ia plată, potrivit hotărîre! No 452 din 1876; 3. Suma de lei 1,121,603 parale 38, re- mășița anului 1804 să se justifice de D. G. Olănescu în termen de două luni, în cas contrariu, se îndatoresă la plată, potrivit hotărîrel No. 452 din 1876: 4. In privința rămășiței anului 1865, care, după hotărîrea No. 61 din 1873, s’a ales în cifra de lei 1,969,700 parale 5, se menține despositivul hotărîrel No. 61 din 1873; 5. D. O. I. lonescu se declară achitat te gestiunea sa pe timpul de la 1 penă la 10 Apri 1865. MUNiiUKLLUf AL AL hUMAAL Acestă hotărîre s’a pronunțat cu bmefi-1 sile Sterie. se condamnă a sta laînchisdre f corecțională pe termen de 15 (Jile ciul art. 19 și 22 din legea curțel Drept care se publică necunoscemln-se domiciliul D-luI C I. lonescu. înalta curte i_ oopturl secția 1. Avend în vedere cererea de revisuirefă cută de D. Mihail Băldănescu contra ho- tărîrel cu No. 72 din 1876, pronuneiată asupra gestiunel sâle ca șef de stație, te- grafo-postal la Râmnicu-Sărat, pe tim- pul de la 1 Ianuarie până la 30 Septembre 1873. Curtea, pentru motivele arătate în ho- tărîrea cu No. 258 de la 13 Octombre 1876, a admis revisuirea cerută. Drept care se publică, necunoscându-se domiciliul D-lui Băldanescu. Tribunalul de Ilfov, secția nea comer- cială. Prin sentința pronunțată în ședința de astădl 14 lanuarifi curent, declarându-se în stare de faliment comerciantele Marin Paraschivescu, după cererea sa, s’a ficsat provisoriu epoca încetărei plăților sale din dina de 17 Noembre 1876, data pro- testului cu No. 3,880, s’a numit jude co- misar D. supleant civil I. S. Brătianu, âr sindic provisorifi D. C. Lambru, s’a dis- pus sigilarea avere! mișcătdre a falitului, și arestarea nersdnei sâle la arestul poli- ției capitalei, s’a dispus publicarea în es- tract în sala tribunalului, supuneadu-se câsta și la cunoscința onor, minister justiției, conform legel. a- a- 1877 Ianuarie. No. 298. Tribunalul de Argeș. Prin sentință eoreeț. No. 838 din 1876 pronuneiată de complectul acestui tribu- nal. în ședința de la 25 August 1876. Tribunalul, în numele legii, a hotărît, ca Tudor PetrovicI, român, muncitor, din orașul Pitești, fiind dovedit culpabil în faptul de furt de lemne, ce i se impută, se condamnă să stea laînehisâre corecțio- naă pe termen de trei luni. Se mal condamnă asemenea să plătâscă amendă în folosul fiscului lei nuoi 50, pe care amendă o va suplini prin închisdre, în cas de insolvabilitate asemănat, a^t. 28 din codul penal. Acestă sentință se pronunță în prima instanță cu drept de apel si oposiție, ase- mănat art. 195 — 199 și 183 din proce- dura codului penal, pentru inculpatul ju- decat în lipsă. Prin sentința corecțională No. 1.006, din 1876, pronuneiată de complectul a- cestul tribunal, în ședința de la 18 Oc- tombre 1876. Tribunalul, în numele legel, a hotărât ca, Friț chelnăru otelului Patria, fiind dovedit culpabil în faptul de bătae . ce I v impută că a comis in pers ma Iul Va l LUumtH» rouiuaxicy lbi"l Martorii Safta Dumitrescu și Marița chelnărița, probând legalmente absența lor de la 26 Martie trecut, se dispensă de amenda la care sunt condamnate Acestă sentință se pronunciă în prima instanță cu drept de apel și oposiție, ase- mănat art. 19o —199 și 183 din proce- durⁱ",a penală. AinuNC. ADMINioTRATIVE Prefectn- de Prahova Lv 26 Februarie viitor, urmend a se vi- ne licitație în comitetul permanent local, pentru darea în anteprisă a confecționări îmbrăcămintei și încălțămintei, necesară elevilor școleî de meserii din acest oraș. 30 ChipiurI de postav civit cu bantă de postav alb. 30 Mantale de postav ser, gros cu na- sturi galbeni și vipușcă de postav alb. 30 Tunici de postav civit cu nasturi galbeni și vipușcă de postav alb. 30 Perechi pantaloni de postav civi vipușcă de postav alb. 30 Cămăși de pândă albastră. 30 Perechi pantaloni idem. 30 Perechi cisme soldățești de toval. Prefectura, conform încheerl luată de comitetul permanent, publică spre cuno- scința generală ca amatori a se angaja cu furnisarea espuselor objecte, în menționa- ta di, să se presante la licitație preparați de cuvenitele garanții 1877, Ianuarie 14 No. 328. Prefectura poliției capitalei. De către pn individ anume Istrate I6o din suburbia Cărămidari-de-sus, găsin duse pe strada Mihai-Vodă, leagă băile reci, u i brățară de aur, cu uă piatră roșie și un bob de mărgăritar, fără a se sci cui este; spre insciințare se publică spre cunoscința tuturor, că cine va fi poseso- rul ei, să se presinte cu probe la acestă prefectură psntru a ’l se elibera. No. 1453. 1877, Ianuarie 18. — Prin coldrea de Albastru, găsinduse de pripas, un cățel de ,rasa;livret, la pCr galben, vfirful cddei și fin picior alb la gât ou uă sgardă de sârmă, cu un mic la- căt galben, fără a sa sci al cui este se publică spre cunoscința tuturor că cine va ti posesorul Iul, să se presinte la’ acestă prefectură pentru a face să ’l se liberese. No. 1,457. 1877 Ianuarie 18. I CUBNl ’ KUtt ht.'jCi „ , ..Wm-^aaa, ’ 8cui9®i, 31 Ianuarie (ai. . j Obligațiuni ruiah domacialv . , 877 Gumț 80 75 ('ji< lei c.is i pena.) 110 M îoueiare rurale funciare urbane , 70 69 ADH'ERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE y duprum. Oppeuheim-Loudra Stern-Londra municipal . . . cu prime Bucureșci loto de 20 lei) . . (bi- A 'țiuaU e căilor ierale române . , Societăți ânațiare a Ro- mâniei (5001. liberați 250) — (500 1.) Societăți Dacia 250 (500 1.) Societăți de gaz -- Societăți România . . )$q Idem a Il-a emisiune ) SehîmbKl PaGs ia vedere . . „ pe 3 luni - Londra la vedere . ₄. pe 3 luni. . Berlin la vedere . . , pe 3 luni S'iompl&l pe an CURSUL VlENEf >9.30 25.077, . 122 36 Viena, 31 Ianuarie (st. n.) 187 7 Metalice. ... Renta hârtie Naționale . . . . Renta în aur . . Lose....................... Acțiunile băneel . . . . CrediturT ...... London .................... Obligațiuni rurale ungare . , temeșvar . . , transilvane . , croate . . . âiginl în mărfuri. . . Ducatul................. Napoleonul . . . Marc 100................ Aceste Capsule poseda proprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ac- țiunea antiblcnwagică de Copahu Ele nu oboscscu stomahul și nu provocă nici diaree nici greță , constituescu medicamentul prin escelență in tratarea bolelor contacriose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beșicei și curze- rea fără voie anrinultii Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul INJECȚIUNU RICORD tonice și astringente, este micjilocul infailibil de a consolida vindecarea evita întercerea ADEVERAT SIROP DEPURATIV și de a Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverșire maladiele pel și pen- tru a sfîrși de a curăți sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tdte a accidentele ce pot resultă din sifilis constituțională. S Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tdte medicamentele U RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL— F* Favrot 102, strada Richelieu. in Paris • In i lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil, Galatz, Tatu- ■ k seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsaliș, Kaufmes; Crajova, F. Pohi; fi V Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, și in tdte farmaciile. J 62 90 68 15 74 70 goldrente fehet 835 148 122 73 72 71 70 65 50 50 50 . fehet 115 5 9 60 50 80 79 25 A eșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice. al cărților publicate românesce, în Români', saă de Români în anii; 1874 1875 și 1876 ABUKCIUK1 PARTICULARE V ț oșule Fefeleiu, Ziiișcea, Ceapa-Mo- k cesca Pu, Glogoveanca și Raco- veanca. din districtul BusAu, plasa Toha ni, propietatea D-lui Nae Mareș, se dă cu arendă, și ciue va 6 doritor, să vie a se înțelege cu D-lul în comuna urbei Misii. (3-3d) VI oșia numită Perieți-MoldovenI, din ’ ‘ districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogâne arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițl, udată de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, îa drumu Jiluvelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa la D-lul George D. Thănăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângă biserica Pitar-Moșu. (5-2'J) Subsemnatul am perdut un act de ipo- ’ teeă, ce ’l avâm transcris de tribunalul Ilfov, secția 111, sub No. prin care D-nu Niculae loan ipotecă casele D-sale și viia pentru suma de 12,000 lei u ui fac cunoscut ca veri cine 1 va fi găsit să ’l aducă le subsemnatul, calea Văcăresc!. 145, contrar va fi socotit ca uă hârtie albă. 1876, Decembre 29. (2-2) Hristache Popescu. E BOL'i.SVARl 0^ ¹A ■ - * CHOCOLATA DE QUALITATE SUPERIORA 91. RUE DE REV0L1 et 8 RUE DU LOUVRE. PARIS. Casa MASSON s’a devotat în particular, Onorată cu recompensele cele mai m .1 abricațiunel de chocolate tine. Ea s’asilit la tâte esposițiunile universale, chocalată tot-d’a-una a face produsuri de qualitatea MASSON se recomandă prin fabricarea sa cea mat bună; reputațiunea sa, debușeu! considerabil care ’I este asigurat, se ex- plică prin îngrijirile aduse tutulor grade- lor de muncă și prin întrebuințarea ce- lor mal bune cacao și a zaharurilor celor mal frumâse. căutată și finețea pisatului cari fac un pro- dus omogen, mai măduhos și mal mustos de cât pastele reputate cele mal fine. Depositul în Bucuresci la D-nil Capșa și frați Fialcovsky. 4S ropia spitnlnlnt Brâncovenesc și a Sf. biserici Domnița-Bălașn. In <)iua de 7 Martie viitor, la ora 11 liminâța, urmând a se ține licitațiune prin ferte sigilate în pretoriul aeestii epitro- ,di, pentru i se da în arendă pe termen le 5 ani, începători chiar din diua aren dărei, 3 vii, propietățl ale acestor aședă minte și anume ; Viia din ddlul Scăeni, plasa Podgon, iudețul Prahova, având aprocsimativ 6 și V2 pogâne luerătâre și obrațil cu fânețe și pruni ; Viia numită SârbenI, de la valea-Meilor plasa Cricov, județul Prahova, avend a- proesimativ 12 pogâne luerătâre cu obra ție pe care se află sădiți pruni: Viia numită Răslâgele de la Valea-Mei- lor, plasa Cricovu, județul Prahova, avend aprocsimativ, 18 pogâne mari luerătâre. Se publică ca doritorii do a lua în a- end i aceste vii. să se presinte în locul, liua și ora mal sus însemnate, spre a con ura msoțițl fiind și de garanțiile cuve- nite în bani, sau bonuri de ale Statului. Condițiunile, dupe care urmesă a se d , în arendă citatele vii, se pot vedea în tâte lilele de lucru in cancelaria acestei epi- tropii (3-3) Qubscriși domiciliând penfi acum î ' Bucureșcl, strada Spirea, No. 141, su- burbia Ghencea colârea de Verde, facem cunoscut îugeneral că ne am mutat dom - iliul în districtul Vlașca, plasa Călniș- ea. comuna Bălăril-EpurescI, și ori cine va avea necesitate cu noi, sau afaceri de rl ce natură precum și ori ce reclame și • itațiunl să se adresese la sus citata adresă. (2-2) Tudor Pascu Petre Pascu. Epitropia spitalului Brâucc .unesc și a Sf. b.seriel Domnița-Bălașa In diua de 28 Februarie viitor, la ora 11 dimineță, urmend a se ține licitație prin oferte sigilate, în pretoriul aceștiî epitro pil, prentru a se da în antreprisă aprovi sionarea bisericei Domnița-Bălașa, cu lu- mânările de ceră curată, necesare în cur ral unul an; se publică ca doritorii de a na asuprăle acestă aprovisionare, să se resinte însoțit de garanțiile cuvenite, in .ocul, diua, și oram^ sus însemnate spre concurare. No. 3 . Epitrop N. Bibescu. 1877, Ianuarie 18. (3-3d) \ f oșia mea Muscel, Dărmănesci, din districtul plasa Râurilor, cu 200 po- gâne arătură, livedl de pruni, pivă și po- amă, este de arendat de Sf. George vii- tor. Doritorii se pot adresa la proprietar, strada Polonă, No. 70. OM TCII ) < FM' 'M M f< y.U ieI . 1 < ' 1 Deposit în Bucureșcl, la D. F. VV. Zilrner, farmacist etc. F^xiO alu doctorului GrlRAM^ ( PROTOXALATF. DE FER ) Raportă favorabilă alu Academiei de medecină din Paris. Academia de medecinâ din Paris nu prea dă lesne favorite sâle; ca se pronunciă cu cea m u mr» reservâ asupra medicamentelorfi ce lise aducă pe fie-care Și; de mal bine de