f 14, Un număr, 25 b. Joi, 1877 ’ I Fabcuariâ MONITORUL OFICIAL ÎL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: TREI-DECI și ȘESE; șăSE LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ânteiu Iulie) sTNOn „LE: LINIA E REI-PECI LITERE, TREI-pEOI BANI (inserarea Il-a ți mal departe, 20 b.) * Prețul unei publicații judiciare, pfine la cinel-^eei linii, cinei lei- eră mă¹! mare de cineî-ijeci linii, (jece lei DIRECȚIUNEA: strada Germană, curtea Șerban-Vodă . Scrisorile nefrancate se refiisă Inserții și reciame, Oo b. linia, inserarea Il-a ți mal departe, 30 bani inio Anunciurile se primesc ți cu anul SUMAR '\RTEA OFICIALA Ministerul de interne: Decrete. — Prescurtare de decret. Ministerul de resbel: Prescurtare de decret. Ministerul de justiție: Circulara D-lul mini- stru de justiție adresată D-lor procurorial tri- bunaleloi din țară PARTEA NEOFICIALA — Comunicare.— DepeșI telegrafice.—Buletin esterior — Suma- rul ședinței Senatului de la 17 Ianuarie.— Su- marul ședinței Adunăreî deputaților de la 18 Ianuarie. — Ședința de sera a Adanărei depu- taților de la 13 Ianuarie. AnuneiurI ministeriale PARTEA OFICIALA Bucuresci. 19 Ianuarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I Prin grația lui Dumnedefi ș, voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne sub No. 464 ; In virtutea art. 69 din legea orga nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm : Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Suceva, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului curent 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările , reducțiunile și modificările următore: Budgetul județului. Cheltuell Lei B. 360 — Prevă^uțl Ia ar^ 9, § L cap. 2, adaos la salariul arhivarului prefecturel, se suprimă. 240 Se reduce din suma de lei 360, Lei B. * ² ³ ⁴ * * * ⁸ prevădută la art. 10, acelaș § și cap., adaos la salariul regis- tratorului. 500 _ Se reduce din suma de lei 700. prevădută la art. 23. § 2, cap 2, pentru înființare de mobilier autorităților. 600 — Se adaogă pe lângă suma de lei 1,800 prevădută la art. 29, § 1, cap. 3.spre ase da ca sala- rii! câte hi 100 mensual la 2 espeditorl rurali. 340 — Idem pe lengă suma de lei 300, prevădută la art. 30, § 2, cap 3, spre a se da dintr’ânsacâte leI5spesede cancelari e pe lu- nă la două biurourl poștale, și spre a se înființa imprimatele necesare acestor biurourl 600 — Se reduce din suma de lei 2,400 prevăzută la art. 31, § 1, cap. 4, diurna medicului primar. 600 — Idem din suma de lei 3.000 pre- vădută la art. 51, § 1, cap. 7, salariul maestrului primar la scdla de meserii. 2 000 — Idem din suma de lei 3,500, prevădută la art. 62 § 4, cap. 8, pentru cheltuell estra-ordi- nare. Eudgetnl drumurilor. Venituri. Taxa'prestațiunel pentru annl 1877, se va calcula pe un bă oșpedîL.. rurali. fO —M'fem pe țîngă suma de lei 50, prevădîrtă la’arf 52, § 10, cap. TI, spre a se dJ^âte lei 5 mensual, Ia dduăihânrourT po- Siaje, c^jșpesp j-cance]. ;- - idem, pe lîng^ «jupa de Jșl |.(it prevalută la art. 53, acelaș -ara ,080 prevăzută la art. 6 § 4, cap. 1, costul diferitelor imprimate. 8,300 — Pre4ăduțl b art, 42, 13 și 14, Ai". ÎI, Ministru Nostru șpcre^d Stat la departamentul depinterne est însărcinat cu executarea acestui decret șj cap pentru igființar d imprimate și diferite !objee,t lâvhiurourile poștale. 84 - Prevbduțl ța art. 54 acelaș § ș cap., pentru < heltuell de can- 4f0',' $j l.cap.E .pejitru plantații noul pe șosele^treparația can- tdnelor și înființarea a trei ca- seb dea cațtouierl pe șoselele județene; se suprimă. PrevăduțT laiart. 171, § 2, a. II, cheltuel ’sstnjordinare, se suprimări I Art -II. - Ministru Nostru secretar Dr* ¹ et sniaiăenî , 1 lolinn '■ istru sac r UeStat '112 lanuarw CAROT. 2,000 (’mpir imentul de inteir " Veruescm. ¹ • >¹ >■>:'. । & o d. CAROL I 2₍0( ceîarie, se suprimă. ,fl j) Se reduce din suma de lei 8,000, prevMutăla art. 57, § 12, cap II, pentru înființarea hnnl a telier de cusătorie,» cfoîtori'e etc de‘^(af La departament de interne eite*” ""'"‘n; * dqcrcu esc Uarr acestui Dat în I 1877. scl. t ,»dem diu anina de lei oyov, prevădută la art 58,-§ 13, cap II, pentru cheltuell neprevă duie. ¹ Din grgția Iute Dumne^eă și'woințaona-T îy Idem* din suiiia de»lei 1,800,», malăpDomn al Romanilor, prev^ntă la art. 71j § 2₍ cap. I ționalăpD Ministl'J s ■ ' ■ :>it de 1 departamentul de i-t-”,' G D. Ve^nescr ^ROL 1, .uoeleTq*., Prin grația lui Dumnedț . ' 2 lanuariu AROL o. 7 . dnța na Z toț^di facili și viitori, Bunătate; Asupța raportului ministrulu| Nds u se», etar de Ștat departauumtu de interne^subiNo. A35 ; In virtutea art. 69 din legna brga- tică a ^ohsiliunloV județîan^ Am .d^cre^at și decretăm : ₀ A rt I.«)Budgeiul veniturilor și Cu^ luelilot județului Brăila, împreună cu acela aî drumurilor, pentru esercițiul anul: K 77 este aprobat de Noi, cu re țțunîle, supCimăteje,,§i modifică- rii rmHore prevbdută la a;L 71j § 2₍ cap. . (tonală, Domn al Romănilof 111, diurna [iirectorelnl pre; La toți de faciă ^viitori, gănttat^ «t - Sw h ..1 73; mb, l No, și cit»,! Aiurim revisoniluf M^ti^retar dc Stat la deprime-: 'șcdl^r, se supfima. d!e4fltefil^, sllb No. 355 ; Budgetui di umnrik g Venituri. ।; Taxa prestațiuneî pentru anul 1877, se v|a ya!cula pe un lefi dioa pentru locuitor.il pălmași și pe dAuY lei dioa 'pentru cel cu vi*-’- . ■ ' u ......-I ¹ • OHM OV. VVU , Iii Vi^tuteS art. 69 din i»» nică a:consiliurilor, județene. Am decretat și decretăm a orga- A) \ Budgetul veniturilor și chel tuelewi județului lalortiit împreună bu acela ăl drumurilor ntru eser- (the.Unell Lei B > luțusm 3,120 — Sc^educe dut"3fumâ ' *• lei cițiul anului 1877, est probaj de :T„7, -4 odificăr.lp, reduci,ionele ' M suprimările următmc NoI, cp Bndeetpl Jețului Cheltuell Lei B. ' C' Se auaogă pe nnga suma ne iei '.360 pre.ădută la art. 1, S 1, cap. I. Wă membri r co- itStulu! permanent. 2 o Se¹ iedu6 .e Iei 300, p.®- vădută la art. 3, acelaș § și etnl județulu' d/ie Lei B. ”?0 — Se sțduce dm suma de lei 9,720, ■n’uiBdut'Vla art. 1, § 1, cap. , retribuția membrilor comi- tetului perraaneftiV. C ■'Uem^din snnfaAe lei 1,920, . revăzută li art. 4ț acelaș § 'i cap., retribuția,unui ample- mt comptabilv înmitețulul nermanent. 444 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 20 ianuarie (1 Februarie) 1877 Lei B. 240 _ Idem din suma de lei 1,440, prevăZută la art. 5, acelaș § și cap. retribuția unul copist la corespondență. 720 — Se adaogă la un articol sub No. 10, § 2, cap. 1, ca spese de transport D-lor membrii al co- mitetului când vor porni în inspecție. 600 Se reduce din suma de lei 2,400, prevăzută la art. 29, § 1, cap. III, diurna D-lui medic al o- rașuluî. 120 «— Idem din suma de lei 960, pre- văZută la art. 36, acelaș § și cap., salariul a donl infirmerl la spitalul din călărași. 600 — Se adaogă pe lîngă suma de lei 600, prevădută la art. 55, § 1, cap. V, spre a se da ca salariu unul espeditor rural. 720 PrevăZuțI la art. 56, acelaș § și cap , lâfa unul espeditor rural la plasa Borcea, se suprimă. 100 Se adaogă pe lîngă suma de hi 400, prev&)uț| la art. 59, acelaș § și cap., pentru înfiin- țarea imprimatelor de la biu- rourile poștale a trei plășl, și mobilierul oficiului telegrafic din Slobozia. 1,300 — Se reduce din suma de lei 1,920, prevăzută la art. 60, § 1, cap. VI, n'mâind lei 600 spre a se da câte lei 50 mensual, unul copist al prefecturel, care să îngrijescă și de arhiva jude țiană. 1,774 — Idem din suma de lei 2,617, prev&Jotă la art. 64, § 1, cap. VII, cheltuell estraordinâre. 300 — Idem din suma de lei 540, pre- văZută la art. 66, § l_cap. VIII, ajutorul registratorului prefecturel pentru lucrările comitetului. 00 Idem din suma de lei 540 pre- văzută la art. 66, acelaș § și cap., adjutorul arhivarului pre- fecturel pentru lucrările co- mitetului. 1,200 -- Prevăduțl la art. 72, acelaș § și cap. ajutor casierului gene- ral, se suprimă. 5,000 — Idem la art. 74, acelaș § și cap. pentru construcția edificielor publice de la reședința jude- țului, se suprimă 600 Idem la art. b5 § 1, cap. X e heltueli estraordinare, se su- primă. 3 827 77 Se înscrie ex-oficio la uu arti- col sub No. 1, § 1, cap. XI, pentru plata măsurilor și greu- tăților Zee’mal⁰ primit⁰ de județ. Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pentru anul 1877, se va calcula pe un leii Zioa pentru locuitorii pălmași și pe doul lei dioa pentru cel cu vitele. Cheltuell. Lei B. 2,040 — Se reduce din suma de lei 4 080 prevădută la art. 3. § 1, cap. 1, remăind lei 2,040, spre a se da ca salarifi la doul pi- picherl, câte lei 85 mensual. 540 — Idem din suma de lei 1,340, prevăzută la art. 5, § 1, cap. II, pentru cheltuell estraordi- nare. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 12 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D. Vernescu. No. 72. Prin înaltul decret No. 81, cu data din 14 Ianuarie 1877, după propu- nerea făcută prin raport de D. minis- tru secretar de Stat la departamentul de interne, No. 850, elevul clasa I Bulgarii Alexandru sa avansat în postul de luanipulant al oficiului Ple- șoiii, pe dioa de 14 Ianuarie stil ve- chili, t c, în locul manipiilautiilui Dimitrescu Androne, care prin acelaș decret s a pus în disponibilitate, după a sa cerere, pentru cas de bolă MINISTERUL DE RESBEL Prin înaltul decret cu No. 82, de la 14 Ianuarie 1877, după propune- rea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin raportul cu No. 301, soldați! mai jos notați, sau graciat de restul închiso- rei ce aveau să mai facă pentru delic- tul de deșertare: Ciobanu Constantin din regimentul 4 de infanterie. Mlădiu Ion, Ilie Nicolae, Dumitru Dinu și Popescu Zaharia, din batalio nul 4 de venător! Rusii Ion din regimentul 7 de că- lărași. Pricope T6der, Cojocaru George, Marin Gngore, Paladi George și Mi- clea Stan, din regimentul 2 roșiori Chiriac Panait și Bărboșii Grigore, din regimentul No. 1 de artilerie. Varlam Vasile si Rotaru Manol din regimentul 7 de dorobanți Băjenariu Dumitru și Palmariu Ge- orge 1, din regimentul 5 de infanterie și Rusu Lupii, din regimentul 8 de dorobanți. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. Circulara D-luI ministru al justiției adresată D-lor procurori al tribunalelor din țeră. Domnule, procuror, Regimul dotai avend de objeet a asigura femeel căsătorite conservarea integrali- tății avere! sele, părinții ce căsătoresc pe fiicele lor, aii căutat în acest scop că, prin contractul de căsătorie să imprime prin- tr’uă stipulațiune expresă , caracterul de inalienabilitate averel dotale la cas când densa consistă în bani safi titluri la por- tor. Tribunalele, în aceste hipotese, sunt prin natura atribuțiunilor lor, însărcinate a dirige și supraveghea esecutarea acestei stipulațiunl, prevărlută ca uă garanție în contra Ușurinței safi inexperienței din par- tea soclului în administrarea avere! dota- le. La asemenea cas dâră, când constituito- rul dotei mobiliare va voi a o asigura de punând’o la casa de depuneri sau la casie- ria județului, veți cere ca tribunalele să primescă spre conservare recepisele con s.ălătdre acestor depuneri, ne putendu-se face nici uă operațiune asupra lor, de cât prin mijlocirea directă a tribunalelor. Așa de esemplu , sociul voind a între- buința banii dotai! în cumpărarea vre-u- uul imobil, ai da cu ipotecă safi aT tran sforma în efecte la portor, conform stipu- lațiunilor contractului de căsătorie, tribu- nalul va însărcina pe unul din membrii săi a’l asista îu tdte fasele operațiune!. Asemenea și pentru titlurile la portor con- stituite de zestre cu clausa inalienibilită țtî, sociul voind a lua cupdnele lo. pe tim pul espirat (Zicem espirat căci cele pen tru timpul viitor nu sunt intrate încă în patrimoniul săfi) se va adresa cu cererea la tribunal, pentru a’l autorisa să primdscă cupdnele cuvenite. In acestă ordine de idei, s’a prevăZut îu noul regulament al casei de depuneri și cousemnațiuni art. 23, (veZI Monitorul oficial No. 174, din 8 August și No. 267, din 30 Noembre 1876) că, atunci când veri uă recepisă ar avea pe facia el stam- pila saiî adnotarea unei autorități că este oprită de dânsa, restituirea sea nu se pdte 20 Ianuarie (I Februarie 1877 MONITORUL Oi 101 AL ^L ROMANEI 445 face de cât după uă cerere a el oficiale. In vederea deră a unei garanții utile, a unei protecțiunl reale a averel mobiliare aparținând femeilor măritate , veți stărui ca tribunalele să pună tâtă diligența cu- venită pentru stricta aplicare a acestor in- strucțiuni, făcăndu-se să încetese cu acest mod refusul unora din tribunale de a primi în păstrarea lor recepisele casei de depu- neri și consemnațiunl, constatând depune- rile de dote. Primiți, D-le procuror, asigurarea dis- tinsei mele considerațiunl. p. Ministru, G. E. Schina. No. 591. 1877, lauuarifl 17. PARTEA NEOFICIALĂ BULETIN ESTERIOR. 1 Ilarul italian Perseveranza. con- sacră doue colone spre a da nisce consilii grave Rusiei, în împrejurări- le de faciă Ea dice, că Rusia ar fa ce bine, să se gândescă că Europa nu vrea resbel, cel pucin pentru momentul de faciă, și că puterile nu potu aproba uă luptă provocată prin- tr’un simțiment de resbunare. Ar fi trebuit să se tragă sabia din tecă când Europa era încă sub im presiu- nea măcelului din Bulgaria ; astă-dl nu se pote permite ca uă armată rusă să trecă Prutu. Europa din 1877 nu mal e Europa din 1876. Ea s’a gân- dit, și face deosebire mare între un simțimânt de justă indignare care ar fi tîrît pe vastul imperiu rus contra Semi-lunel. și între un calcul ambițios care ar fi astă-dl singurul mobil al cabinetului de St. Pete''sburg. Dupe 1’Italie, scirile sosite acestei foi din Belgrad, cu data 12 lanuariu, spun că peste câte-va dile , ultimul voluntar rus va părăsi pământul Ser- biei. In adever, dice corespondentul, aspectul lor anunciă mai mult nisce horde selbatice de cât nisce soldați disciplinați, și conduita lor era con- formă cu opiniunea ce înfățișarea lor da lume! despre denșil. Cu anevoie și pote închipui cine-va nisce tipuri mai selbatice si mai desgustătore, nișce fisionomil mai sinistre și mai patibulare. Cei patru sute omeni ce am vedut în momentul debarcării lor după vasul Diana, părea a confirma că Rusia alesese spuma populațiunel sale ca s’o trimită în Siberia Aici se simte și mai mult nevoia BucurescI 19 Ianuarie 1877, Cornițele Chaudordy, ambasadorul și plenipotențiarul Republicel Fran- cese la Conferința din Constantinopo- li, și Cornițele Corti, plenipotențiarul Italiei, sosesc astă seră în BucurescI, întorcendu-se din Constantinopoli DEFEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Washington, 29 Ianuarie.— Amenduoă Oamerile s’afi pronunciat pentru înființa- rea tribunalului arbitrai propus. Temerile de un resbel civil sunt înlăturate. Ragusa, 30 Ianuarie. — Consulii pute- rilor străine s’afi dus la Cettinge pentru a consilia pe principele Muntenegrulul de a încheia pace cu Turcia. Coustantinopoli, 30 Ianuarie. — D. Conte Chaudordy, ambasador și plenipo- tenciar al Franței, și D. Conte Corti, mi- nistru plenipotențiar al Italiei, au plecat pe calea Vama , se asigură că vor trece prin BucurescI. Roma, 30 Ianuarie. — Gazeta oficială publică un decret, dând deplină executare Convențiunel comerciale semnată la Roma, la 16 Noembre, anul trecut, între România și Italia. Constantinopoll, 30 Ianuarie , 5 ore sera — Se crede că înțelegerea va putea să se stabilâscă între Serbia și Turcia pe basa statulul-quo. Se Ș.ice că Muntenegru a primit în mod favorabil propunerile Porței. Viena, 30 Ianuarie. — Se telegrafică din Atena Corespondenței politice, cu data de 29 Ianuarie, următdrele : D. Komunduros a avut uă întrevedere cu marchisul Salisbury. Președintele consiliului a expus preten- țiunile Greciei plenipotențiarului englez și s’a însărcinat a’I demonstra cari erafi pentru țâra sea consecințele refusulul Tur- ciei de a adera la propunerile puterilor. Marchisul Salisbury ar fi recunoscut că pretențiunile Greciei erafi drepte. Se anunță din Cettinge aceleiași Cores- pondențe Marele Vizir a însărcinat un trămis spe- cial de a merge la Cettinge spre a începe cu Principele Muntenegrulul negocieri în vederea încheierel păcel direct. Consulii Angliei și Italiei vor merge a- semenea la Cettinge pentru a sprijini pro- punerile trămisnlui special al Marelui Vizir. (Havas.) de pace Nu se pune temei u pe po- por în cas d’a reîncepe ostilitățile Ori cum ar fi, și cu totă lipsa de șan- se favorabile pentru o nouă reintrare în campanie, guvernul șerb se pre- gătesce pentru tute eventualitățile Ast-fel în dilele din urmă s’a reîntărit trupele dupe Drina cu câte-va bătă- ii dne de voluntari și cu câte-va ba- terii de artilerie La Cladova s’a făcut pregătiri ca să se arunce un pod peste rîu Independența Belyică, în numărul seu de la 28 Ianuarie, dice că Fran- cia n’a cred ut că trebue a primi cere- Turciei de a I ceda câțl-va oficieri pentru organi area gendarmeriel sale în Bulgaria Acestă decisiune se es- plică lesne prin dorința de a nu pă- rea că justifică nici chiar indirect re- sistența opusă de către Turcia consi- lielor conferenței. Porta prepară uu memorandum ex- plicând conduita sa și proiectele sa- le. Acesta ar fi spre a întreține pe primul ministru al imperiului Austriei despre conținutul acestui document și despre intentiunile guvernului seu și pentru care trimisul Turciei la Vie- na s’ar fi dus la Pestha, ear nici de cum pentru a ’i cere intervemrea sa pe lengă Serbia și Muntenegru pen- tru restabilirea păcel. Turcia va trata acestă chestiune fă- ră mijlocitori cu Statele interesate. Deja Marele Vizir a adresat în aces- tă privință scrisori Principilor Milan și Nikita ; după ce le a amintit că du- pă cererea lor puterile aii dat bunele lor oficii, le propune de a deschide negocieri directe cu guvernul impe- rial, care este animat tot-d’a-una de sentimente de moderațiune și de con- ciliațiune, de cari a dat probe, acor- dând un armistițiu de douâ orî reîno- it. Un trimis special a fost însărcinat de a înmâna aceste scrisori si de a prepara deschiderea negocierilor Extragem câte-va pasage din dis- cursul pronunțat de Sir Stafford Northcote, ministru al Angliei, în me- etingul ce s’a ținut la Liverpool „Suntem partisanl al păcel, nu 146 nxmvwTit OFICIAL 4L ROMANȚ?! 1 q ?ehr ■,,(«) 1®7' fiind-că nu suntem preparați de res- bel, nu pentru că nu simțim că în Unelp cașuri nesbelul este -uă datorie, dâră pentru că avem convicțiunea că % teresele țerel st ale Iiiin^Hrt't^gi'sunt mai bine servite prin uă politică'de pace de cât printr’uă poluică Se acoraâ. Telegrama D-lul senator Simulescu prin cafeanunță venirea D-A»l« la Senat în di > de 20 alejcurepteî. Se ia act de acesta. Petițiunna unui domn alegător din. Rb-, man,-Arare protestâsă contra alegerel de se-i nator 'al fcoleg II, acelaș district ca ne-j leg-ale.i । Se trăini e acest urptest la qpmisiunes yerificătâre. ‘dresa D-lGi senator Deșliii prin ca e l ..țumind' D-lor senatori cari aă votat pentru] a’l alege ca membru la comitetul șașei ruraleTdomhnîalej rdgă a mimai vota, pentru D-sa de^ârerce numai vpesce^a pfi-j pai acestă sarcină. ¹ După dre-carl discuțiuhl asupra motive- Ist arătate de D.’ Deșliu în adresa D-sale se declară incidentul închis. D? senator N. Băscovânu anunciă D-lul nțnistru de justiție uă interpelare îu prjr viața unul articol de fond al jurnalului Telegraful de Duminică 16 curent, In Care persână Domnitorului s’ar pune afar < din lege, .’jjiuo'/ ojyi .18 9b Iuiuisnioj>o Dₖ ministru declarând că vde^ce a bene- ficia cple 3 (jile agordjite । eg^emeut spre a răspunde: Senatul decidă a comuuica guvernu- lui acâstă interpâHr?. D3¹ vicq-președinle comunică ordinea <țiilel(în)hapul căriafiejite votare# îndișwa- Jului p-lul Hipolit Dobjanskyₙ Șe procede H V⁰Hi₎JesuRq[|¹,Ifᵢ®₁ț^₈ip io! s SAfl’-n q 37 Majontate abapluță, ■ 20 Bile albe . ™ ? 7 Ț 30 ■ Dile negre . . U 8 D. vice-președinte proclamă că Senati adoptat indigenatuL ■^Sb pRcede la alegeVea tuu. tartor îmcâlilate de^ftiembru iaj comiteti ome- nial-rural, și est$ ales D. senator Găină -ășescu cu majoritate de 25 votury D. secretar Cămărășeșcu dă citi,. . ■: iu D. n¹ >-> 'loneScu, f&f rAV**n ■ - • > j < ■ raportului relativ la ancheta parlament— făcută de comisiunea instituită de Senat spre a constata ingerințele¹ și ilegalitățile făcutei Ia districtele BtiCăft și Romabt cu «ro.isiuhea celou din urmă alegeri generale de senatori din'anul trecut.e ni Gonclusiunil®/aportului,!!întru ceea-ce e atingcede distriotul jB rcăă) șunt in Darea, iris judecată a trei din miniștrii a fostuluieguvern si mal miibor impiegați subalterni; lat D. vice-preșvuxuw wuoUi.a .ooaatui uecă vdesce .a intra imediat în discuțiunea a- cestul raport și pjQnunciânduse afirmativ, D-sa declară..deschisa discuțiunea. Cpnjbate concbisiunile raportului D-lu senator Deșliu și presintăun ainenlament, ca guvernul să trămită din-inițiativa sa în judecată pe ațjl impiegați dpv^dițl cul- pabili în alegeri precum are dreptul a tră- mite pe tot felul de culpabili peutre alte crime șis delicte, «i ■’ H După răspunderea D-lui prim ministru i(|ă Senatul saii aă trâcă la ordinea dilel 'sad să priniâscă conclusîunile comisiunei de aĂphetă', se pune la vot propunere,, do treeeVeâ Ia ordinea dalei-a D-lui senator Drosu și se primesce cu majoritate de .23 voturțicontraj 10 și trei abțineri. D^ămărășescu dă citire conclusiu lor privitâre la județul Roman, cari sunt asemenea pentru darea în judecațiVă foști- lor miniștri și urmărirea mal multor im- piegați administrativi și judiciari, susți- nând ca să se facă eu, acest rapprt de an- chetă ceea-ce s’a făcut șl cu .cele-alte prc- cedentef de a se recomanda, șdică, guver- nului în ceea ce privesce darâ& în judecată a inculpatilor funcționari adfi(lhist-?*:.vl și judecătoresc!, âră'să nu sq.tr5.Tr ! vi simplu la ordinea dilel. D-nii senatori Lungânu, Dimitrie Ghica $?Deșliu combate pe Cămârăsesci ținând trecerea la Qrdinea lîl Se cere închidetea discuțiunel h ᵣe mai mulți D-ni senatori. După închiderea discuțîunei s ; la vWtrecerea la ordine# d^ef și se adoptă asemenea. Ne m I fiind nimic la ordinea dilel I vice-președinte rădică ședința după ce mal ânteifi 'anutibiK pe cea doua di¹18 ale curlrhtâl. ■ iWl I iun DUNAREA DkPU'fAiTLOR. I 18 Sicllf'țj ' f SRSWWUG norom i o Sumarul ședinței din 18 .ur.iie 18t7 Președenț D-b , lojan Anastasie ""►Ședința se deschide la arn^dPA Presenți 103 D-ni deputății ■Sumarul ședinței precedente ad . 20 Ianuarie (1 Februarie) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 Se acordă congediu D-lor deputațl Co zadini Dimitrie și Vladimireseu Mihail. Se trămite la comisiunea de petițiuni, * etițiunea locuitorilor din comuna Ciblni ța,.județul Muscel . asupra căreia Aduna- rea adoptă urgența, și aceea a D-lor Sma- randa și Ecateriua Chiselef, Se trămite la raportorul comisiei b"ud getare, telegrama superiorului monastirel Ghighiu. Se trămite la comisiunea de verificare coșarul alegerel colegiului III din județul Putna și acel al alegerii colegiului II de Olt; precum și protestul D-lui G. Danie- lopolo contra acestei alegeri. Se comunică Adunărel adresa D-lul pre- șt dinte al consiliului de miniștri cu care încunosciințâsă că D. ministru de resbel - retrage de la cercetarea Adunărel următd- rele projecte de legi: 1. Project de lege pentru expropriarea mor vil particulare ce se învecinesce cu locul armatei de la Cotrocenl pentru con- centrarea trupelor; 2. Project de lege pentru a se acorda nn ajutor mt sual de lei 260 căpitanului Ma- hala I6n, 3. Projecț;de tege pentru acordarea unei ᵣensiunl viagere D-nel Marja Stavrat de lei noul 100 pe lună. Adunarea decide a se înapoia guvernului. D. deputat Sterie Leonida desvoltă in- terpelarea relativă la înaintarea în gradul de major a căpitanului Petrescu și ținerea în serviciul regimentului de roșiori a lo- cotenențulul Dăuuleț care ocupă funcțiu- nea de șef al gardiștilor din capitală. După răspunsul guvernului și discuți- unea urmată , Adunarea trece la ordinea dilei. Se continue discuțiunea pe articole a- supra budgetului ministerului cultelor și instruețiuuel publice. Cifrele propuse la cap. IV, scoli comu- nale rurale art. 51, se modifică în chipul următor: Art. 51. Retribuțiuuea a 480 învățători de gradul I norma- liștl, a lei 960 unul pe au 460,800 Idem a 120 ce urmesă a sc iha! numi, idem ...... 115,200 Idem a 1,000 de gradul II a lei 600 de unul pe an........ 600,000 Pentru adăogirii de clasele 111 și IV la unele din aceste scâle ............. 200 000 1,196.000 Cifrele propuse la capitolul V scoli pri- mare urbane, art. 52 și 53 se adoptă după projectul comisiunel. Cifrele propuse la capitolul. VI scdlele pedagogice din Bucuresci, Iași A Berlad, art. 54 și 55 se adoptă cu modificările in- trodu-se în statele No. 8, 9 și 10 și anume: 1. Separarea catedrelor de gimnastică și cele de esercițiul armelor; 2. Adaosul la nutrimentul elevilor ur- cându-se cifra de la 55 bani la 70 pe di; JL L scâla din Berlad suprimarea pre fectulul de studiîl și adăogirea unul eco nom cu apuntamente de lei 600 anual; su- primarea catedrei de pedagogie neurmând se înființa în 1877 , și prevederea cate- drei de sciințele fisico-naturale pe între gul an. Cifrele propuse la art. 56, 57, 58 și 59 scâlele de bele-arte și musică se adoptă succesiv după projectul comisiunel, cu ur- mâtârele modificări: La scâla de musică din Bucuresci se sporesce salariul catedrei de violoncel la suma de 3,600 lei și fixesă diurna catedrei de flaut la suma de 150 lei pe lună. Ședința se rădică la orele 5 l/s după a- medl. anunciăndu-se cea viitâre pe Mer- curl, 19 Ianuarie 1877. Ședința de sârăde lu 13 Ianuarie, 1877. Președința D-lui președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nil secretari M. Burilea- nu, I. Carabatescu și A. Vizanti. Ședința se deschide la 9 ore sâra. Presențl 81 D-ni deputațl. Nu respundil la apelul nominal. 68 și anume : In congediu : D-nil A Gr. Bonachi. D. Castroian, N. i ișman, C. Colibășenu, P. Constantin, Gr. Cozadini, D. Crăciunescu, G. N. Gamulea, D. Genescu, G. T. Macri, G. Mârzescu, G. Miclescu, G. Pruncu, Sc. Roseti, G. Ros- novauu, P. Zamfirescu, M Ghelmegeanu, I. Lățescu, G. Tăcu. Fără arătare de motive: D-nil D. Anghel, P. Arbore, T. Bagdat, D. Berendel, N. Blaremberg, C. Bobeica , D Brătianu, Sc. Călinescu, A. Candiano- Popescu, N. Caraianoglu, C. Catargi, N. Catargiu , M. Costachi , D. Cozadini, I. Diamandescu , G. Exarhu, M. Ferechide , Sc. Ferechide, C. Fleva, G. Gâță, C. Gră- dișteanu, I. loneseu, I. Mârza, D. Micles- cu, G. Morțun , M. Negulescu, N. M. Ni- cola, N. Nicorescu, C. Peșiacov, C. Pilat, G. Polizu, D. Pruncu , C. Șoarec, D. So- fronia, R. Ștefănescu , A. Știrbei, A. Ure- chiă, A. Varnab, A. Villner, Gr. Vultures- cu, Sc. Pastia, F. Aluuenu . C. Climescu, A Stolojan și A. Teriachiu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. D 1. Gkico, raportorul comitetului de delegați al secțiunelor, dă citire următo- rului rapotr și project de lege. Domnilor deputațl, Sub-semnatul raportor am onore a supu- ne aprobărel D-vâstre resultatul deliberă rilor tuiulor secțiunilor Adunărel relativa la projectul de lege presentat de guvern' pentru restituirea efectelor constatate lip- să de la casa de depuneri și consemnațin- nl, precum și resultatul deliberărilor de- legaților numiți de acele secțiuni și anume : D. Zamfirescu, secția I. D. Bagdat, „ II D. Teriachiu „ 111 D. Cariagdi, „ IV D. D. I. Ghica. „ V D. Eraclide „ VI D. Pătărlăgeanu, „ VII Acești D-nt delegați întrunindu-se î dioa de 8 curent, cu escepțiunea D-lu' Bagdat Toma , absent, în unanimitate ah luat în considerațiune acest project de le- ge și a resultat din r jorturile diferitele . secțiuni, că- secțiunile III, IV, V și V aii primit în unanimitate acest project fă ră nici uă modificare. Că secțiunea I majoritatea a luat pro- jectul în considerare și l’aft votat fără mo- dificare. Opiniunea minoritățel însă nu s află anexată la dosarul lucrărilor acestei secțiuni Că secțiunea <1 în majoritate a luat acest project de lege în considerare și l'afi votat însărcinând pe delegatul său să ’l susție în senul comisiunel numai în valârea sumei deja constatată lipsă. In fine că secțiunea VII a lucrat tot în sensul secțiunel II, a primit projectul în unanimitate însă cu modificațiunile urmă- târe care au fost primite de toți membrii comisiunel delegaților : La art. 1 să se stipuleze că efectele de restituit la casa de depuneri și consemna- țiunl vor fi numai pentru suma de lei noul 1,407,008, bani 92, (sumă constatată lip să penă astărjLI). In conformitate cu acestă modificațiune la alin. 2 de la art. 2, s’a șters cuvintele „și veri cari alte lipsuri se va mal consta- ta⁴ adică că în cas de constatare a altor lipsuri noul să nu se aplice legea de faciă. După aceia în discuțiunea urmată în senul comisiunel delegaților s’a admis a- ceste amendamente relative la aplicarea legel de faciă numai în privința sumei de 1,407.008, bani 92, constatate penă astădi și în privința ștergerel cuvintelor „și veri cari alte lipsuri se va mal constata⁴ s’a votat legea în total, și comisiunea vă râgă prin organul meft să bine-voiți a primi a- ceste conclusiunl ale raportului. Ca raportor însă cred că este de datoria mea a supune apreciărel D-vâstră urmă- târele reflecțiunl și dorința ce s’a ivit în sînul comisiunel de delegați. Că ar fi de dorit ca legea casei de de- puneri și consemnațiunl să fie revisuită msl cu semă în ceea ce privesce consiliu de administrație pe alte base care să co- respună se mărâscă capitalul, și când va fi mal ruare, atunci să clădâscă. Apoi, tocmai astă-dl se găsesce comi- tul de acolo să ne spună: noi voim să clădim și nu putem veni în ajutorul casei de deposite? Casa de dotațiune nu a con- ractat încă zidirea, nu a făcut nimic, nu este nici un început de esecuțiune, și cum a așteptat pânâ acum pfâle să mâi aștepte și de aci înainte. J D. P. Ghica. Se abrogă legâa ?'' D. președinte al consiliului. N abrogă legea„căci atunci c^ndcomisiunea cas°T de dotațiune va crede că este de ne- voe a se zidi acea seâlfi, va cere banii de la casa de consemnațiuni, și dâca ea nu’I va da, va veni la Cameră și Camera va D. președinte. Nu e nimeni care con- declar că voiu vota contra legel. — Se pune la yot luarea în considerai a projectulul de lege,, și se primesce. — Se citesce arț. 1. D. M. Burilânu. MI permit să iafi cu- vântul ca să ve spun că nu mS unesc de loc cu opiniunea comitetului delegaților, și âtă pentru ce: nu cred că ar fi bine să votăm suma aceea ce se (Jiee că este con- statată. pentru că nu avem siguranță că ; acâstă sumă este esactă, că e mal mica safi. mal mare de cât cear trebui să votăm. De aceea, vâ rog să bine voițl a vota art. 1 așa precum este în projeetuktelege al guvernului, cu uă singură modificare, adică să adăogăm la sumele constatate și și pe acelea cari se vor mai constata. So- cotesc că nu ar fi bine să venim cu câte un pofi project de lege la fie-care sumă ce se va mal constata, pe câtă vreme acâsta este uă lege genernlă. D. I. C. Brătianu, președintele, con- siliului. D-lor, în privința modificărel făcută da comisiunea delegaților, eu o primesc, fiind că ori de câte ori Camera obligă pe țâră să plătescă, trebue să se scie cât dă; și, pentru orț ce sumă se va mal| constata, vom veni 6rășl la Cameră să .c - rem votul D-vâstră. — Se cere închiderea discnținuei. D. Pantazi Ghica. D-lor, voițl să vo- tați uă lege fără să cunâsceți împregiu- rările cari sunt în privința ei, și fără să cunâsceți observațiunile cari se pot‘face ? Eu vâ rog să mă. lăsațl să ve esplic că nu puteți să votați acest articol de lege așa cum voițl D-vâstră. Efi nu mă opun aces- tei legi, fiind că nu voesc să pun bețe în râte; voesc numai ca onor. Cameră să ur- mese uă procedură regulată. Dâcă voițl să votați legea după dorința D-lui preșe- dinte al consiliului, și eu sunt de opini- unea D-vâstră, însă cu uă condițiune să o votăm ast-fel în cât să nu privăm pe 20 Ianuarie (1 Februarie) 18 nimeni de dreptul și averea sa, și să nu votăm un articol fictiv, care ou pâte avea nici uă realitate îu condițiuniîe în cari voițl să’l votați. Mal ântâiu, D-lor, unește suma de 1 400,000 lei datorită casei de dotațiune a âstei.. .. Uă voce. Dâră cât este? D. E Ghica. Este 1,200.000 și ceva. Prin urmare, ve rog să’ml lăsați cuventul, cel pucin ca membru al casei de dotațiune a âstei. să mă lăsațl să vă esplic împre- giurările. pentru ca să putetf vota într’un mod mal regulat. D. I. C. Brătianu, președinte con si Jiului. D-lor deputați. D. președinte. S’a cerut închiderea discuțiunei; s’a vorbit contra, și chiar D-vâstră, D-le ministru, voițl să se în- chidă discuțiunea. Prin urmare, mS veți erta dâcă nu vâ voifi permite să luațl cu- vântul . D președinte a consilinlu.. Dâcă este așa, vȘ rog să nu închideți discuțiu- nea, căci D. P. Ghica, care a vorbit con- tra închiderel dis'uțiunil, a rădicat nisce cestiunl cari negreșit afi să arunce confu- siuue în spiritul D-lor deputați. D. președinte. Nnmal cu învoirea Ca- merei pot da cuvântul D-luI președinte al consiliului căci s’a cerut închiderea dis- cuțiunel. — Adunarea încuviințâsă ca D. preșe- dinte al consiliului să aibă cuvântul. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului. D-lor, onor. D. Pantazi Ghica a <)is că votăm uă ^umă fictivă.... (nu se mal aude) casa de’ depuneri nu plătesce acești bani uă dată și într’uă singură i... (cele-alte cuvinte ale D-lni ministru nu se mal aud). — Se pune la vot închiderea discuțiu nel, și se primesce. — Se pune la vot art. 1, împreună cu modificarea introdusă de comitetul dele- gaților, și se primesce, — Se citesce art. 2 cu modificarea co- misiunel delegaților. D. D. I. Ghica D-lor, la acest articol este și un amendament al D-lui Câmpinânu care propune ca, după cuvintele: casieru- lui care aprțnfft depunerea, să se adaoge cuvintele: precum și din averea compli cilor sei. Comitetul a primit acest amen- dament. D. I. Câmpinânu. D-lor deputați. v’aș¹' ruga să bine-voițl a primi acest amenda meni, pentru că.. .. Voci. ’L primim, ’l primim. Voci. Este un pleonasm. D. I. Câmpinânu. D-lor, dați’mi voesi vă demi^nstred că nu este un pleonasm. Voci. Nu este tțebmnță; ’l primim D. I. Câmpiuenu. Atunci nu mal ■ i nimic de 4is. D. B. Ghergheli. Eu ași vrea să fac uă întrebare D-luI ministru de fi năuce. La casa de depuneri s’a rânduit un comitet bsuuune (1 Februnrie toii tlOKUL OfiOlAL ALtWSĂl’JSl dv ,-ᵣ.-.vbuW,e, car a a asistat acolo .d’au.ja, și p m urmare, ași voi să sciii fdâcă acest comitet este rânduit în un mod platonic sad în realitate și este responsabil . . . (întreruperi). Cer, D-lor, ca banii cari aii lipsit de la casa de‘depunerl, sa. fi-Lîmplinițl și din averea, membrilor acelui comitet care era într’uă' aere rmanentă pe lângă casa, de depuneri, și care, dâcă ’șl-ar fi îndepli- । nit misiunea sa cu esactitate nu ar fi putut¹ ajunge delapidarea până la două miliâne. De aceea, propun uu amendament, ca,acei, membrii al comitetului de supraveghere să plălâscă și el alături ca casierii și cel alțl (sgomot). D. președinte ai consiliului. ’Mi pare । de întrebarea ce’ml face D. Gherghel și ași dori ca ea nici să se trâcă în procesele verbale, fiind că onor. D. Gherghel ca de- putat, . votat uă lege prin care s’a orgar nisat casa de depuneri, tocmai pentru cu- vântul că acel comitet era defectuos, fiind că era numai uu comitet per onorem, care ivea uă; privighere fictivă. Acum însă, iad s’a votat un comitet care are atribu- țiunl determinate prin lege. . . 1 . . ' D. Gherghel., Sciti efl acesta, dâr e | ba de comitetul cel trecut. D. președinte al consiliului. Apoi D-vl voițl lege cu putere retroactivă ? Voci: Închiderea discuțiunel. Se pune la vot art. 2, împreună cu amendamentul D-luI Câmpinânu și se pri- mesce. ->Se pune la vot, projectul de lege în total, și resultatul scrutinului este celmr- mător VotanțI...............70 Majoritate regulamentară 38 Bile albe.............65 3ile negre .5 D. președinte. Adunarea a adoptat pro- jeetul de lege. Acum, D-lor, Ia ordinea Zilei. urmâdă discutarea și votarea projectulul de lege -’ativ la revisuirea caselor publice. D. vice-președinte A Sihlenu^ oehpă fotoliul presidențiel. D. I. Poenaru-Bordea, dă citire urmă- tornlul'raport și project de lege • Domnilor deputațl, -56i dunele D-v. luând în considerațiune , ijectul de lege pentru instituirea unul • mitet, care sa revisuescă casele publice, l-au admis în unanimitate, numind dele- gati și a nume : S- i I, pe D. P. latropolu T. Bagdat „ i.' D> Economii o-„ IV . I. Poenaru-Bordea „ V, „ D Ghica „ VII „ E Philipescu „ VI „ pe sub-semnatul, cap-, ntninindu se în diua de 8 Decem- bre, ₒub presidenția D-luI E. Philipescu, aă Imit din nou projectul în deliberare, și i lmițându-1 în m itate de șâse, lipsind I). Iilropolu, afi numit pe sub-semnatul raportor, care considerând, că acâstă lege vine din inițiativa Senatului, unde a fost ■votatăîn (jlioa de 30 lulifi, anul espirat, cu ina, ritatededoiiădec și unu voturicontra a două și, considerând eâ, îmulțirea con- trolului uu pâte aduce de cât bune resul- tate, subsemnatul, cu onâre supune sinc- țiunil D-v. aci anexatul project de lege. Raportor, O. Colibă^enu. LEGE iau « eeiHi' Art. 1. ua începutul a fie-cărui patru ani, se va numi de către Corpurile Legiui- târe, uă comisiune de șâpte membri, care vi avea de misiune a face, cel puțin de două prf pe an, uă revisnire caselor pub- lice și asedăminfelor de utilitate publică din capitală. Acestă comisiune să. fie compusă de pa- tfu deputațl șl trei senatori. Art. 2. Comisiunile de revisuire ale ca- elor publice și ale așezămintelor de uti- litate publică-din județe se vor compune din prefectul local și de deputății și seqa- |oril județului cu reședința acolo. Art. 3. Procesele verbale de revisuirea caselor, se vor publica prin Monitor. Art. 4. La deschiderea sesiune! urmă- țâre, membrii săi sunt 4atorl a referi, fie- care corpului sâfi respectiv, starea în care au. găsit casele în cursul anului și obser- vațiunile ce ar putea face asupra neregu- larităților ce ar fi constatat. Art. 5. Comisiunea acâsta e obligată a propune Corpurilor Legiuitâre, îmbună- tățirile ce ar crede utile și necesarii a se face în comptabilitatea generală. Ne luând nimeni cuvântul, în discuțiu- nea generală, se pune la vot, luarea în con- siderare a projectulul de lege , și se pri- mesce în unanimitate. Articolele 1, 2, 3, 4 și 5 se adoptă în- tocmai, fără discuțiune. — Se pune apoi la vot, projectul' de lege în total, și resultatul scrutinului e- ste cel următor . VotanțI . . . Majoritate reglementari . 3E Bile albe pentru . .... , Bile negre contra . . , 1 D. vice-președinte. Adunarea a încu- viințat projectul de lege. D. E. Costinescn. raportorul comisiu- nel financiare, are cuvântul, spre a da ci- tire raportului asupra unor credite estraor- dinare și suplimentare. D. E. Costiuescu. Domnilor deplitați , comisiunea financiar ., găsindu-se ne înce- tat tn fața unor însemnate și numerâse credite suplimentare și estraordinare, și constatând că ar fi imposibil a se dobândi vre-odată un equilibru budgetar, până nu seva pune uă reguli în cererea acești r credite a eredut de cuviință să nsumc observările sâle îutr’un rap >rt general, pe care ’l supune aprecierii D-vâstre si al o- norabilulul guve n Iată acel raport : Domnilor deputat' Comisiune i D-, o. . . deplinirea îndatoririi ci, se esc' ne încetat în penioila situațiun ie . nsta- ta, pe de uă parte cum sistema nesfîrșite- lor credite suplimentare și estraordinare, aduce uă adâncă perturbare în economia nâstră financiară, și de a se vedea pe de altă parte în imposibilitate de a opri acâ- stă perturbare. Antâifij râua alcătuire ₒ budgetului, în scop de a se apYopia în aparență , de un equilibru cu totuF înșelător; apoi, mistui- rea în primele luni ale acestui an a păfțil cele mal mari din capitolele budgetare la cari se cer credite suplimentare, acestea sunt cele două cause cari sile^â pe c u.i- si'unea n râstrăfinanciăf J’s' .. . ■ - tarea âelor mal multe di# eredițele supli- mentare și estraordinare ce Ai n îâ tarea sea. Cu tâte acestea, domnilor deputa •• misiune? financiară ar lipsi primei db. dâtorîele fsâle, dâca nu v’aî semnala'bftua- tiunea pe care o creasă un us reg -tabil din trecut și abusul de latitudinea lăsată de legea comptabilitățilMe a eschide ere dite suplimentare și estraordibarfr. Ori-ce equilibru budgetar este sie putință, și trebue să perdem speranța de a vedea vre-odată stabilindu-se ordinea în financele nâstre, pe cât timp^ după regu- larea adusă prinobudgdteP, veniturilor și cheltuelelor, vJf Veni în cursul anului cre- dite suplimentare și estraordinare de mai multe miliâne să distrugă orl-ce ■■■;■. :i- bru și să creese deficite-considerabile. Pe cât timp guvernele nh se vor considera, datâre a se confer., laicii ie ■ ■ .-itate bud- getelor, chiar nesfificient'â de ar fi, și ’șl vor permite a întreprinde afară dit bud- gete cheltuell, adesea fârte-însemna^ eu asicurarea că Adunarea va Veni să le le- gitimase prin votul el, nici uă îndreptare nu pâte fi de sperat îh afacerile financiare ale Statului, deja atât de sdruheinate prin obiceiul guvernelor dea nu sa considera obligate să se conforme prevederilor blid - getare. Nu aveți de cât a esamina, domnilor deputațl, situațiunile financiare definitive, pe anii trecuți, și veți mstata că, fără sumele de câte 7, 8 și dece miliâne pe an ale creditelor suplimentare și estraordi- nare, deficite mal că n’ar fost, și astădî nu ne-am afla într’uă situațiune financiară din cele mal grele , care este principala causă a unul âre-care marasm în afacerile Statului. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ cașuri estreme și de a nu veni pentru chel- tui ele le cele mal ordinare să nimicâscă prin credite suplimentare și estraordinare tdtă economia budgetelor. Pentru creditele cerute până astădi, co- misiunea financiară s’a găsit îu facia, sau a unor vădite neprevederl budgetare, sau a răsipirel în primele luni aleanului ace- lei mal mari părți din capitolele budgeta- re; pentru aceste cuvinte v’a cerut acorda- rea celei mal mari părți diutre dânsele. Pentru viitor, D-lor deputațl, comisiu- uoa financiară să crede datâre a vă atrage luarea aminte asupra trebuinței neapărate de a nu se face, pe cât posibil, în budge- I tul cheltuielehr omisiuni, cari să se tra- ducă în urmă prin ere ite suplimentare și estraordinare, și de a se pătrunde în ace- lași timp guvernul de datoria imperiâsă ce are de a nu eși din cifrele de chieltu- ieli alocate prin budget, chiar în cas de nesufieiență. Iu acest scop, D-nil miniș- trii trebuie să aibă îu de aprâpa prive- ghiare pa funcționarii ce depind de ad- ministrațiunile D-br, spre a’I desvăța de răul us din trecut de a considera budge- tul ca uă lucrare de pură formalitate, ce nu ’i împedică de a trece ori când peste capitolele lui, cu singura condițiune de a cere în urmă de la Cameră legitimarea cheltuielei făcută afară din budget. Ar fi de dorit ca chiar lacune de ar presinta un budget, guvernul să ascepte deschiderea esercițiulul viitor spre ale în- deplini, spre a face ceea ce uă neprevede- re budgetară ’l opresce de a face eu câte- va luni mal ’nainte. Iu tot casai, este neapărat ca guvernul să nu întreprindă cheltuieli suplimentare sau estraordinare, mal ’nainte de a fi do- bândit de la Cameră un vot formal de a- probare. Cu sistema urmată astădi de a face cheltuiala și în urmă de a cere credi- tul de la Cameră, rolul acesteia este redus la acela de simplu biurou de înregistrare, căci, refusâud creditul, ar espune Statul la procese, în cari creditorii lui ar avea causa de mal ’nainte câștigată. Comisiu- uea nu <|ice că îu cașuri grave guvernul nu pâte începe uă cheltuială suplimenta- ră sati estraordinară, sub reserva aprobă- rii Camerei; însă marea mulțime a cașuri- lor ce s’ail presentat pânâ astădi nu sunt de loc de acâstă natură. Mal ’nainte de a trece la numerâse cre- dite suplimentare și estraordinare, a căror votare comisiunea financiară ara a v’o cere astăzi, ea s’a crezut obligată a vă supune, D-lor deputațl, aceste considerațiunl, în speranța că ele vor fi luate în de aprâpe considerare atât de onor. Cameră, cât și de guvern. A nu avea acâstă speranță, ar fi să dis- pere de a vedea vre uă dată echilibrai și ordinea stabilindu-se în financele țârei. Permiteți’ml acum, D-lor deputațl, să vă presint raporturile speciale pentru di Iu esercițiul anului 1875, creditele su plimentare și estraordinare suut consta- tate îu sumă totală de 6,304,486 lei, 71 bani. Io 1876 numai până la 30 Septem- bre, creditele suplimentare și estraordi- nare se urcă la cifra enormă de 8,489,093 lei, 28 bani, din cari 4,472,437 lei, 85 b. s’ati deschis numai în primele luni ale a- nulul, de către guvernul și Camera trecută. De la 30 Septembre sciti bine, D-lor de- putațl, că s’ati mal deschis și alte credite suplimentare și estraordinare. Ast-fel, dâcă veniturile vor fi departe de a ajunge la ci- fra la care au fost evaluate prin budget, cheltuelele vor fi mal mari de cât cele pre- văzute prin budget. In scop de a ajunge Ia un equilibru în- șelător, pe d’uă parte se umiliseră veni- turile, âr pe de alta, în ved( rea latitudinii de a deschide credite suplimentare și e- straordinare, multe capitole budgetare fu- seseră ciuntite s6ii suprimate într’un mod cu totul nesocotit. De aci resultă uă perturbare profundă în equilibrul nostru financiar, și ajungem a uu mal sci cu ce putem să comptăm, a- tât la venituri cât și mal eu osebire la cheltuell. Comisiunea financiară nu se mulțumes- ce a face ca legea comptabilitățel să fie respectată. Ea n’a acordat nici un credit, pentru care să ne arate în mod precis fon- dul din care se pâte acoperi. Dacă însă a- câstă preocupare de legea comptabilitățel înlătură desordinea în comptabilitate, ea nu pâte de loc împedica distrugerea echi- librului financiar. Unesemplu: de mal mult timp comisiunea 'financiară face a se aco- peri creditele ce să cer Camerei din eco- nomiele realisate prin legi votate de aces- tă Cameră, asupra mal multor capitole ale budgetului. In realitate acesta este uă sim- plă și vană formalitate, de âre-ce să scie că budgetul pe esercițiul 1876, să soldâ- dă cu un mare deficit și ast-fel ordonanța- rea asupra economielor realisate nu este de cât uă mutare de cheltuieli, uu viriment de fonduri, prin care să mistuiesce econo- miele uă dată realisate; îu asemeni condi- țiunl, însuși cuvântul de economii nu mai este la locul sâfl. Comisiunea financiară nu să pdte deră împăca numai întru a se conforma forma- lităților cerute ci, în ajunul votărel bud- getelor, vine să vă semnalede, D-lor de- putațl, perturbarea ce se aduce în financie prin abusul de latitudinea lăsată de legea comptabilitățel de a deschide credite su- plimentare și estra> rdiuare. Negreșit acestă latitudine nu să pdte mărgini prin lege, de dre-ce este posibil să se presinte cașuri grave, îu cari guver- nul și representațiunea națională să fie ne- voite a deschide credite suplimentare și estraordinare fdrte însemnate; rămâne însă la înțelepciunea guvernelor și a Camerelor de a nu usa de acâstă latitudine de cât în 20 lanuaiie (1 Februarie) 1877 feritele credite suplimentare și estraordi- nare ce aii venit în deliberareacomisiunel financiare. (Aplause). Raportor, E. Costinescu. Acum D-lor începem cu citirea .apor- turilor speciale relative la diferite credite. Voiil începe cu acel asupra creditului de 1,900 lei pe sâma ministerului de resbel pentru nu architect și un desemnatoriu în- ființați pe lângă serviciul de geniă, cre- dit pe care comisiunea D-vdstră financia- ră ’l respinge : Domnilor deputațl, Comisiunea financiară luând în cercetare projectul de lege și espunerea de motive presentate de D. ministru de resbel , pe lângă megagiul No.......din anul espirat, pentru deschiderea unul credit estraordi- nar de 1,900 lei, eu care să se plătâscă solda cuvenită unul architect și a unul dasemuator, ingajațl estraordinar pe lângă serviciul de genih din BucurescI, a res- pins în unanimitate acordarea acestui cre- dit, pe următârele motive : C omisiunea financiară nu avea a se ocupa dacă angajarea estraordinară a unul archi- tect și a unul desemnator pe lângă serviciul de geniă nu era o risipă; ceea ce cădea însă în atribuțiunile sale era de a constata că a- câstă cheltuială s’a făcut de ministerul de resbel și fără capitol co espun^ătorîn bud- get, și fără lege pentru crearea celor două posturi de architect și desennător. Legea comptabilitățil generale a Statului se gă- sesce ast-fel îndoit călcată. Diu espunerea de motive a D-lut ministru de resbal se vede că plata acestei cheltuell a fost deja refusată de ministerul de finanțe, pe motiv că nu s’a realisat Împrumutul pentru construcțiunile militare, din care consiliul de miniștri de- cisese a se acoperi solda architectulul și desemuătorelul angajați estraordinar pe lângă serviciul de geniu. Iu urmă nici chiar ministerul de resbel n’a mal ordonanțat sol- da celor două persâne angajate, da âre ce fondul din care consiliul de miniștri de cisesea se plă'I, era afectat prin anume le- gea numai la clădiri militare, și al da altă destiuațiuue ar fi fost a viola legea, Comisiunea financiară la rândul el nu pâte fi mai puțin gelâsă de respectul le gilor, de cât s a arătat îa acâstă cestiune ministerul de finanțe și ministerul de res bel, ea nu pâte să legitimese uă cheltuială făcută priu cea mal vădită călcare de lege. Dâca architectul și desemnatorul angajați estraordinar pe lângă serviciul de genifi au vr'uă pretențiune, care de altminterelea pu tea fi legitimă și naturală, n’aii de cât a o produce înaintea justiții contra persânelor cari afară din lege ’I au angajat, sati chiar contra Statului, dâca cred că aii vr’un drept legitim în contra lui. Numai uă sentință ju decătorâscă definitivă ar putea pune pe co- misiunea financiară în obligațiunea de a 20 ianuarie (1 Feoruarie) 1877 MuDlăUtiLL UirlCiAL AL ROMANICI 453 cere într’un mod regulat acordarea acestei" cheltuell estraordinare. Pentru aceste motive, D-lor deputațl, eo- misiunea financiară are onâre de a vă pro- pune respingerea creditului extraordinar de 1,900 lei, cerut de ministru de resbel. Raportor, 'E. Coetinescu. Voci. Citiți projectul de lege al comi- siunl. D. E. Costiuescu. Project de lege nu e- siste D-lor; conclusiunile sunt a se vota și ele cer respingerea creditului. D. vicepreședinte. Discuțiunea gene- rală este deschisă. D. P. Buescu. D-lor, eu am vedut mal multe credite care sunt puse Ia ordinea di- lel, și am ascultat și un raport general al comisiunii financiare asupra acelor credi- te, și ca cestiune generală am cerut cuvân- tul asupra raportului comisiunii financiare și asupra tutulor creditelor cari sunt la or- dinea Zile’ D-lor, am dis cu alte ocasiunî de mai milte ori că nimic nu e mai nenorocit de cât creditele estraordinare care se fac. .. . D. C. A. Rosetti. Care s’au făcut. D P. Buescu. Care s’au făcut și care se fac. Am vădut âmeni însemnați de Stat care neîncetat ati reclamat îu contra desordinel financiare, și n’am văZut pe nimeni din a- aceșd âmeni care să vie să pue un capăt aces'ei desordine , și când s’au cerut de mai multe ori credite suplimentare și es- traordinare, eti am fost singurul care am luat cuvântul și am strigat contra lor. Sunt mai multe raporturi prin care s’ati cerut credite estraordinare, și de astă dată tre- bue să mărturisesc că comisiunea finan- ciară s’a deșteptat, și face un raport prin care constată desordinile ce am constatat șe eu că se fac prin deschiderea acestor credite Deră e ceva care mă surprinde ; rapor- tul comisiunel budgetare care constată desordinile în finance din causa creditelor estraordinare, vine cu tâte acestea cu uă listă fârto importantă de credite estraor- dinare. De aceia am luat cuvântul, ca să constat că raportul îu conclusiunile sale nu este consequent cu premisele. Eu sunt în contra tutulor creditelor estraordinare, și acesta pentru că ele sunt nenorocirea bud- getelor. Un budget, în tesă generală, chiar când n’ar fi destul de biue echilibrat, tot pâ- te lăsa uă stare bună financiară, pentru că îutr’un budget în care sunt sute de capi- tole, e cu neputință ca acele capitole să nu lase economii la finele anului; cu tâte acestea miniștrii vin și mănâncă. Voci. A 1 D. P. Bucscn. Inlocuesc cuvântul de mănâncă prin consumă; vin și consumă , i|ic acele economii prin credite estraor- dinare; și nu le consumă nici uă dată pe atât pe cât sunt acele economii, ci înzecit mal mult așa în cât rămâne un deficit în- semnat la finele anului. Ei bine, n’ar fi mal prudent să încetăm uă dată cu asemenea credite estraordinare, și săᵣse lase budgete- le în propriile lor resurse? Ast fel, D-lor, chiar deficitele care se produc prin rămă- șițe s’ar acoperi cu economiile ce lasă fie- care capitol din budget. Prin urmare, dâcă D-vâstră voiți să uu se mai producă difi- cile mari la finele anului, sunt de idee a nu se mai acorda, asemenea credite estraordi- nare, și să refusați creditele ce se cer de ministerul do resbel precum și tâte cele- lalte credite. D. președinte al [consiliului. D-lor, onor. D. Buescu nu pentru ântâia dată ’șl arată originalitatea sa; și eti cred; că e des- tul de bine cunoscut pentru a nu o mani- festa în tâte ocasiunile în nici un folos. D. P. Buescu. Dâcă ’ml faceți uă ces- tiune personală, atunci cer cuvântul în ces- tiune personală. D. președinte al consiliului. Nu fac uă personalitate, dar rog pe D. Buescu să ’ml arate uă singură țâră din lume în care guvernul să pâtă merge fără credite es- traordinare și suplimentare. Comisiunee financiară n’a visat la originalitate câud a făcut acest raport, ci a criticat abusul ce s’a făcut cu aceste credite , dar nu le ati condemnat îutr’un mod absolut, și n’a ce- rut ase respinge tâte. Comisiunea finan- ciară Zice că fie care articol din bndget să fie suficient prevădut. căci altfel s’ar în- tâmpla cum s’a întâmplat în trecut cu hra- na soldaților și a arestanților, prevgjându- se mai puțin de cât trebuia să se prevadă, ce trebue să facă îu asemenea cașuri gu- vernul? Să lase pe soldați și pe arestanțiî să mâră de fâme? Să lase pe arestanți cum ’l am găsit la 1866. după ministerul Cre- țulescu, când am mers în temniță și cădeți omenii la pământ de flămând!? Aegreșit că nu; și de aceea legea dă dreptul a veni cu cre- dite estraordinare. Asemenea, D-lor, mai dăunădl, direcțiunea penitenciarului Măr- gineni a mâncat paralele ce Inasede la mi- nisterul de resbel, pentru cișmele soldați- lor; el bine, ce trebuea să facă guvernul ? să lase pe soldați desculți? Negreșit că nu, și a trebuit să vie cu un credit estraordi- nar. Eată de ce am Zis că D. Buescn visetjă la originalitate, fiind-că propune ceva care nu e practic, și aș dori să vie D. Buescu pe banca de ministtu ca să ’l văd cum ar conduce lucrurile fără să deschide nici un credit. De aceea comisiunea financiară a dis : faceți budgete bine combinate, pen- tru ca să nu mal fie nevoe de credite su- plimentare și estraordinare, și a (Jis ase- menea și guvernului nu faceți abus de acestă latitudine ce vă dă legea, fiind-că abnsu- rile cu deschiderea creditelor suplimen- tarie și estraordinarie ne-a adus în situa- țiunea financiară în care ne aflăm. Atât a Zis comisiunea financiară, și nimic mai mult Și dacă ar fi condemnat cu desă- vârșire, și în tâte împrejurările deschide- derea de credite estraordinare, atunci ar fi visat și comisiunea la originalitate, și a- cesta ne-ar fi dus la uă catastrofă mult mal mare Aceste am voit se dic, D-lor, pentru ca să protesteZ contra teoriei că trebue să se respingă tâte creditele suplimentare și estraordinare fără osebire. 1). N. Fleva. D-lor ori-care ar fi solu- țiunea ce s’ar da cașului în specie, nu e mal puțin adevărat că trebue să ne preo- cupe în modul cel mal serios cestiunea creditelor suplimentarie și estraordinarie, cari ati adjuns a fi una din căușele princi pale cari aii adus atâta confusiune îa sta rea nâstră financiară. Asupra acestui fapt dar atrag atențiu- nea D-vâstră, că aci e vorba în mare parte de călcări de lege. Trebue să sciți, D-lor, că avem lege positivă care nu permite să se deschidă credite suplimentarie și es- trăordinarie de cât în marginile unei cifre anume fixate piin budgetul Statului. Aci e de semnalat un lucru, că acel cari erau la cârma țârei ati călcat acâstă lege trrcend de 6 și de 7 ori cu credite estra- ordinare peste suma fîcsată prin budget Nu sein dacă memoria nu mă încâl dai mi se pare că sub regimul trecut se țre- eea în budget câte un milion pentru bhel tuell suplimentara și estraordinare, și cu tâte acestea, după cum ați vâijut, comisiu- nea nâstră financiară ne semnaleijă că s’a trecut peste acestă cifră de 7 și de 8 oii, ne semnalecjă cu alte cuvinte că s’a călcat uă lege positivă într’un mod flagrant. Aceste călcări de legi repetate ar tre- bui să ne deschidă uă-dată ochii, și să deschidă mai cu sâmă ochii țârei, alegă- torilor cari ’șl trămit mandatarii lor aici, pentru că acei cari le-ati comis invâcă în tot-d’auna ca scusă că a fost cas urgeut care ’i-a silit a comite acele fapte și că au un bil de indemnitate de la Cameră, csre a trecut prin votul sâu ca regulată chel- tuiala făcută. Eti ași voi, D-lor, să se facă imposibile de acum înainte darea unor a- semenea bilurl de indemnitate, căci aci este partea vulnerabile în legea actuală care regulâ<|ă deschiderea creditelor. Pen ■ tru acâsta sunt de opiniune ca legea ac- tuală să se modifice în sensul că ministrul, care ar trece cu cheltuiala peste limita budgetului și a părții ce i se mal acordă prin lege pentru credite suplimentare și estraordinare, să fie râspundâtor de chel- tuiala ce va face mai mult, să fie răspun- zător personal și să nu mal aibă dreptul de a cere pentru cheltuiala aceia ilegală un bil de indemnitate de la Cameră. înțeleg, D-lor, ceea ce a susținut cr drept cuvânt D. ministru, înțeleg că este imposibil de a fi opriți miniștrii să’șl des chi^ă credite peste cifra budgetară în uă limită âre-care; se pot întâmpla multe lu- crări neprevăzute cari să’l silâscă, cu tâtă 4M «ONfroROI, OFICIA. JOMAN 20 J Fc__________________ 187 ' cu nici un chip să nu se¹’¹ trâcă peste Iaⁱ ! câstă cifră Penă aci însă a rost Dine, uar mai pș ■ urmă s a introdus sistema budgetelor rec- tifieative, ceea ce a adus acestă nenorocire în starea finăncielor ndstre. Acum nu seiu’nicl care este opiniunea D-luî ministru de finance nici care este o- pinjnnea comisiunel ndstre financiare în prîrfnța acâsta; de aceia rog pe Df rapor- tor să bine-voiască a ne spune care este opiniunea comisiunel în privința acesta? Este dle de a se- usâ numai de legea vo- dșfă îu lArnă, adică ca și de acum încolo t^te aceste dre'dife suplimentare și estra- birdinare să fie mărginite numai pâuă la concutențâ șuiei ce se va aloca în bud- getFpenț?u sfidate credite ? Și dacă va fi așa atukîci să“fie bine scitit că după ce vom vota tdte cheltuelile prevădute îd di- ferite budgdte, Camera să alocese și uă Wmă^d^-care pentru aceste credite; dar dacă Wlaa legea c^ăPif ânteiu, atunci este cu totul¹ altceva. Dă'hcâia rog pe D, ra- portore să ne spună⁶ 8b are de gând să facă comisiunea financiară, căci eu toții suntem unanimi că este imposibil se mer- gem tot așa cum aii mers guvernele tre- cută cu două legi d’uă-dată, de unde a și provenit, ceea ce a spus onor. D. raportor, că s’au deschis mal multe milidne credite cpea ce dovedesce că s’a făcut us nu nu- nial legea votată în urmă, dar s’a luat. dâ basă și legea generală, și ca dovadă că s’a urmat ast-fel, os e că în anul¹'1875ds’a a- lijcat în budget uă sumă de“ un milion prdtru aceste credite și s’aii deschis cre- dite suplimentare șLestraordinare de peste șese milidne. Vedeți dar, D-lor, că de și esistă iiă lege, însă țfrin nerespectarpa el, și îd lirtutea lege’ celel-lalte s’a ‘1'ubrat așa în cât. ne-â adus la acâstă stare de lu- cruri. D. E. Costhieseu. (Raportor). Legea de cpniptabilîtate lasă latitudinea miniștrilor șa să deschiZă credite și peste fondurile alocare în budget D. L. Eraelide. Va să Zic$ bă lege este'acestă latitudine! prin urmare am a- vut dreptate să ve spun că ne aflăm în fa- cia a douâ legi, și mal cu sâmă în facia lege! primitive care nu ue ofere nici uă garanție solidă pentru viitor, căci prin a- efea lege se lasă laiitudine miniștrilor ca să pâta deschide câte uă a treia parte din suma alocată în budget la fie-care articol, plus se mal deschidă și credite estraor- dinare sub care se înțeleg nisce cheltu- ell ce nu era cu putință a se prevedea prin budget cu ocaZiunea votărel lui. De aceia și era cu neputință să se facă alt-fel de cât asa. Prin urmafeț* D-lor, eti cred că D-vâstră trebue să luațîhîă decisiuiie în acâstă pri- vință și eti ași fi' de păfere, daca opiniunea mea'va fi luată în considerați ane¹, să ne mărginim în legea vechiă; fiind-că după I neplăcerea io., - o face', Lar când , 'a nu pâ te să vă propună uă concliisîubd, un vot de lege, căci nu este uă lege pe are bue să o votăm, ci mal mult uă blină chib- Zuință în ordonanțarea creditelor ceea m atârnă cu totul de la onor, miniștri, n apărat cu indemnul onor Camere ; căci dâcă onor. Cameră J lifa uă .atitnd i-s fermi de a ruga pa miniștri să se mfgi- nâscă în a’șl împărți creditele așa ca să a- jungă pentru tof anul, atbncl guvernul ;e va mărgini în aceste credite și nu V'îm m ' fi nevoițl a’vota Ițele saiî a le’îef iss. Afară de acestea, cum dieea D. Flera, une-orl. Camefă se găses e înainte un b fapte împlinite, prin contracte ’încheiătb, de esemplu : v’ațl v^Zut în facia unul fapt 20 Ianuarie (1 Febiua 18’' împlinit cu ocasiunea. creditului pentru cel doul streini aduși pentru aplicar. । le- ge! vațiple. Acest! âmenl au funcționat; guvernul ’l-au ,angagiat și D-vi ați fost nevoițt să acordați creditul, căci nu putâți lăsa să nu se păcjoscă angajamentul guvernului fa'ciă cu uă a treia persână,. care trebue pj^tiță. Cu tâte acestea,, în drept strict, se pot și refusa asemenea credita, și cel angajați să 'și eauie cu ministrul crțre !I-afi angajaj-; însă nu,tot-d’a-una Camerile.găsesc opojcî tun₍a, face acâsta. ln„ cașul de faciă, s-’șț refusat de către ministerul financelor plata mandatului acestor architcgți, șub cuvânt că nu e credit și cu tâte ace . .ea D, mi- nistru de resbel,’l-a manținutiîn fuqgțyjne.. De aceea să bine-voiască D. raportor, să citâscă espunerea de motive asuprajaces- tul credit și veți vedea pentru ce s’a res- pins. fHaaTgIMM Cu acâstă Ocasiune comisîhneâ financi- ară nu a voit de cât să provâce uă discu- țiune asupra modulul? ordonanțărer diferi- telor paragrafe, căci ori cât de bine veți ord nța, dâca în primele luni se va or don ița fără chibzuință, paragraful va fi e- puisat,și va trebui afi complectat prin credite estra-ordinare și suplimentare. । Etă singurele lămuriri pe 1 D-ta poț^ trage în judecătă pe ministru spre a te despăgubi; dâră un angajament trebue plă- tit ; și atât mal râu dâcă țâra sufere mi- niștri care calcă legile, acâsta însă nu pri- vesce pe străini... D. N. Fleva. D *ră dâcă ar avea a face cn nn Român ? D. președinte al consiliului. Și chiar unul român tot trebuie să ’l plătesci.... D. N. Fleva. Apoi legea nn ijice așa. D președinte al consiliului. D-lor, nu puteți refusa acest «redit, fiind că este aorba de pisce străini cari afi fost anga- jvțl de fostul ministru de resbel. și dâcă jiumiUftub uFlCiiii. ai« iWx'SAiXi. 45î procitățel îutredote națiunile, și în acâstă lege este stabilit că ori cine face un c< . tract cu cine-tti trebuie să’cuuâscă posr- țiunea juridică a persâneiteu caraUconttatj- tâdă. Căci dâca așifi tiu contractat eu* eu ministerul Fra’nciefll în condițiunile îd care aceljDtrâiui^ au contractatqacup JmfnîsterU'l nostru trecut; ministerul Francie! taW f$ trămis la tribunal. Uă voce, Erâre eî^D ior r j cred că nu puteți respinge acest credit. D. No Di muncea j Onorată Camerăbunie mic.se pare c& disduțiutrea s’a făculomat mult îutr’nn mod academic ; s’a discutat într’un modbgeneral ce trebuie să facem cu grediteleișuplimentare și extraordinare, fără să se dică nici uă vu'bă asupra ore-' ditulul acestuia^ dâtlă ltrebuie să’I votăm sau mijiD-lor'^ rșgulgtul practiccva fu că vor vehi acel architecțî și^vor. diceiț am ;contractaâ cu guțeimul Român șauiacuijLnti voeșcei «ăi ne piătwdeă și D ior, tiiibun i lele nâstre trebue să credem că vor daj dreptate,țutuloripe ița picioriegal. EI bin», obținută uă dată uăRotărîre judecătoresc», atunci vom mal putea refusa acel credit ?. Dₜ E.. Costinesșu.tiNuoătnneliJ vomc|da3 D. N D^Diman.rea Apoi, D-lor,. mi- nisterului i se dă facultatea ea în numele țârei să contraetede^ EI bine, câțid un mi- nistru lucredă.in marginile legii,, el este achitat de responsabilitate ; când însă lu- crâZă, afară din lege^el cade sub respun- dere; dar prin acâsta nu se jipără de răs- pundere țâra care l’a învestit cu asemșțea putereₑși prin urmaref îu fața persanelor care aii contractat .eu,acel minași u in nu- mele țârei, țâra trebue să ’șl indepliuâseă angajamentul și remâne ca ea. săjșl caute socotelile-c&acej ministru care, ’șl-a căl- cat datoria. De acea vâ rog^șă bim- ivyDL a vota g- cest credit, șî dacă voițl Sjă faceți din i- câsta un cap de acusațiune pentru fogtțj^ guvernᵣnu aveți de. cât să .o faceți. D N. Fleva. D-lor, înurma espljpațiu- șillor ce am luat, nu numai de la Dₚrapor- tor, ci șiₐde la D., ministru de resbel,paru a cerut acest credit, am luat cuvânf|ț! fi- ind că nu voiesc ca Adunarea să râmână sub impresiiinea dișgursulul și a, indem- nărel ce ’I a.făeup.Lh președinte al go^si- R ului pentru a vota acest crediț Sciți, D-lor, căqguvemele vin>d^multei ori îu posițiunea aceea din care este nea- părat ca Adunarea să le scdța, fiind că gu- vernele au de multe-ori obiceiul acela de a se sili să se cimenteze unele prin alte- le; așa este diplomația așa este politic^. Noi însă avem dreptul să spunem guver- nului că nu pâte să facă acest lucru fi- ind eă legea ’l opresce. D-lor, ceea ce ni ae cere acum de D. Dimancea este uă adevărată ilegalitate , fiind că ne îndâmnă să călcăm legea. D. președinte al consiliului ue a spus eă a- câstă cestiune este de drept p .: lic euro- pân Apoi, D-lor, cea dântâia condițiune. care este în acest drept este legea reci- 456 MuNliuKLL UF1UIAL AL R0MAN1K1 20 Ianuarie (1 Februarie) 18⁷⁷ vernul. Cea maî mare favâre ce s’ar putea face străinilor este de a se pune în condi- țiunl egale cu Românii, și îu privința a- câsta onor, representanți ai Puterilor ga- rante și tâtă Europa scie că codicile civile ale României este un progres realisat a- supra tutnlor codicilor din Europa, căci la noi am dat drepturi străinilor ca și Ro- mânilor fără nici uă restricțiune, pe când în Francia străinii scițl că nu se bucură de cât de aeelâșl drepturi de cari se bucura și Francesul în țera străinului. La noi nu esistă altă restricțiune de cât aceea ee este prevăzută în lege în privința străinilor de rit necrescin, cum sunt israeliții cari vo- esc să cumpere pământ și să se îmbogă- țâscă în paguba nâstră. Cum voițl să primim noi teoria D-v., că tdte aceste argumente trase din lege să le supunem unei condescendențe nenorocite către aceia cari vin și insistă mereiî aci pentru a le plăti, și care nu a fost de cât uă stimulațiune-continuă că se absârbe a- verea țârei și resursele ei? Etă pentru ce v’aș ruga să bine-voiți a admite' vederile raportului și a respinge creditul ca fiind afară din condițiunile Uă voce. Nu este nici contract. D. N. Fleva. Firesce nu se trata de a- verea lor ci de averea străină și putea să dispună de dânsa și fără contract. Onor. De Dimancea dice că acești stră- ini se vor duce la tribunal și ne vor face proces. Ei bine, pot să se ducă fârte bine, ni- meni uu’I opresce, dâră cred că îu aseme- nea condițiunl străinul va perde. Dâca se va întâmpla să câștige, atunci eă voi fi cel d’ântâiil care ’mi voi pleca capul îna- intea sentinței tribunalului. Sunt convins ânsS că nu va câștiga, și nu va fi nici un străin care să câștige cu asemenea con- tract, afară numai dâca nu vor veni cu mijlâce de acelea pe cari le întrebuințâsă tot-d’a-una ca să ne păgubâscă. Etă deră pentru ce v’aș ruga să puneți în posițiune pe prea iubitul nostru prim ministru de afi cât se pâte de riguros pen- tru aceste credite. D. P Buescu. Am cerut cuventul, D-le președinte. D. președinte. Ați cerut cuventul în cestiune personală. D. P Buescu. Am cerut cuventul și in fond. D președinte Eu ou v’am aucjit de cât cerând cuvântul în cestiune personală, și dacă aș avea un articol în regulament care să mâ autorise a vă da cuvântul acum în- dată vi l’aș da. (Va urma) ANUNGIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE FINANCE. Casieria generală a districtului Brăila, Cu ocasiunea scăderel vechilor debitanțl din acest district, de la 1 Octombre 1876, care s’a aprobat de D. ministru financelor prin ordinul No. 59, din 1877, s’a consta- tat lipsă din perdere și alte împrejurări, a brevetelor debitanților aceștia însă 1. Brevetul cu No. 36 pe numele debi- tantulul David Grecu, din comuna Filiu, perdut. 2. Brevetul cu No. 1,278, pe numele de- bitantulul Dumitru N. Filoti, din comuna Filiu, perdut. 3. Brevetul cu No. 1,218, pe numele de- bitantulul Dumitru N. Filoti, din comuna Filiu, perdut. 4. Brevetul cu No. 140, pe numele de- bitantulul George Eremia, din comuna Fi- liu, perdut. 5. Brevetul cu No 49, pe numele debi- tantulul Chivu Mateiu, din âomunâ Filiu, p.rdut. 6. Brevetul cu N). 827, pe numele de- bitantulul lân Muntânu, din comuna Filiu, perdut. 7 Brevetul cu No. 233, pe numele de- bitantulul Costăche Vernescu, din comuna Cazasu, perdut. 8. Brevetul cu No. 1,710, pe numele de- bitantuLi Stoica Dedin, din comuna Na- •<-»-- PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCUKESt ANUNCIURI JUDICIARE câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul trib., în dioa de 5 Februarie 1877, la 11 ore diminâța, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie,privi- legifi, hipotecă safi orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de (jlioa fixată pentru lici- tațiune spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarifi, orl-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 498 1877. lanuarifi 17. i — 1). V. Iliescu, funcționar, domiciliat suburbea biserica Albă, strada Mitocu- Maicilor, No. -16, în basa actului de ipo- tecă No. 396 din 1x74, legalisată de a- cest tribunal și învestită cu formula .ese- cutorie. a cerut punerea în vândâre cu li- citație a Oaselor cu locul lor, din capitală, suburbea Apostol, strada bervaTrajan, No. 199, averea D-luî Dumitru Bancifi, de pro- fesiune liberă, domiciliat suburbea Apos- tol, strada Văcăresci. Acesie case sunt de zid în paântă vechi, compuse din douâ camere cu sală la mij- loc, și uă bucătărie învelită cu cu olane, în curte uă magasie de scânduri; se îuve- cinesce cn un loc viran al decedatului Neagu Săpunaru, cu Lazăr Cojocaru, cu decedatul Tonciu Pânzaru, și în faciă cu strada menționata. Asupra acestui imobil nu se inai află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, in comunele Frăsinetu și Galeteni, a- prie a D-lul Giura Stănculescu , garantul ee t listrict, plasa Glavaciogu. de profe- sie agricultori, spre despăgubirea crean- ței d ul mie galbeni, cu dobânda lor le- lă de la 27 Octombre 1864, dată deci- și mei. No. 123, din 1864 , precum și lei 1 A) cheltuell de instanță, conform notate- lor decisiunl Tribunalul, prin diarul dresat, sub No. 112 dispune din nou ca venderea notate- lor t upuri de moșie cu sădirile și clădi- rile după dânsele, să se facă în pretorul s u. în dioa de 30 Aprilie viitor, la orele 10 dimineța, care trupuri de moșie se com- pun ast-fel: ; usufruct, servitute , chirie, privilegiu, i- 1. Trupul numit Chituleasca sau Găle- | potecă sau verl-ce alt drept din cele pre- teui-de-.Jos, se învecinesce la răsărit la । scrise la art. 506, procedura civilă, să se Câlniștea cu Clinul m»scenilor Galețeni la apus în Clinicora-Seacă cu moșia Do- brogastea, proprietatea domnului lordache Ștefan, la medă-cli pene la drumul Giur- giului, cu moșia Frăsinetu , proprietatea domnului M. Bâscoveanu, și de la drumul Giurgiului penă la Călnisce, cu delimita- rea foștilor clăcașl Frăsinenî, și despre m'4ă-n6pte cu moșia mostenilor Chițu- lescl, acest trup de moșie are clădite șase case de gard, învelite cu coconi, uă casă înpaentă, învelită cu șiță, 5 pătule vechi de gard, învelite cu coceni, uă magasie de scânduri, învelită cu șiță și 4 grădini cu pomi și cu tote împrejmuirile lor. 2 Trupul numit Clinul, se învecinesce la răsărit cu delimitarea foștilor clăcașl Frăsinenî, despre apus cu moșia Clinul, a D-lui Nicola Tănăsescu , despre medă- căruia se va ține în pretoriul acestui tri- bunal, unde și când amatorii să se pre- sinte a concura. fot uă dată e somesă, ca toți aceia c. f ar pretinde veri un drept de proprie- tat usuftuct, servitute, chirie privile- giu, ipotecă, sau veri ce alt drept din cele prescrise la art. 506, proced. civilă, să se presinte la ac- st tribunal, spre șl a- . ti pretențiunile, căci în urmă nu li se vor mai considera. Se deslușesce tot uă dată că, dupScău- urei făcută de D. membru suplininte și gre ■ opiselor de popriri, pe numele D- lui Mihail lân Delenu, s’au găsit următâ- rele sarcini: 1. Mihail lân Delenu, moșia Deleni, din județul Olt ipotecă către prima societate de redit f nciar român, pentru împrumu- tul de lei nuoî 35 000, act legalisat la No. 27 din 1874; 2. Mihail lân Delenu, partea de moșie din Deleni, rămasă moscenire de la frații sfi, ipotecă către prima societate de cre- dit funciar român din BucurescI, pentru lei 24 000 No. 22,081. 1876, Noembre 24. Prin jurnalul dresat de complectul acestui tribunal No. 3656, s’a încuviințat punerea în vendâre prin licitație: una casă cu patru odăi, din care una servă de salon, și alta de cuhnie, cu antreu mic, galerie si uă cameră de scânduri, pe acestă gale- rie dedesub pivniță, camerile pe jos cu scânduri și pe tavan, d’asupra învelite cu l.'i de pământ. Ca dependințe are încă uă cuhnie în- ■ ’ită cu țiglă, și alături ârășl uă odae de locuință învelită cu șindrilă, asemenea se mal află uă casă da bârne, învelite cu ndrilă veche, se servă pentru dogărie. Un grajd de zâd, un șopron de trăsuri învelite cu tinichele de brad, dou6 maga- si âre de scânduri de brad, învelite cu șiță tini'hei- de brad, una povarnă mică de fabricat rachiu de zid, învelită cu țiglă alături privată. De asemenea se mai află una magasie nuele, învelită eu iță, și în curte un ~„teț de scânduri pentru porumbel, tdte a- este nemestil se află situate pe un loc în lărgime cu aproximație ca 40 stânjeni și în lungime tot asemenea, tot pe acest loc se mal află și ui grădină despărțită cu e si pomi roditori ■ rt« t împrejmuită cu jparmaca și scânduri. La me la । .jpțe cu sltada din dosul tem- niței, la medă di ’u strada Varipati, la a- pus cu temnița, și la răsărit cu locul Mo- droeștilor. Avere proprie a debitorelul Adam Stan- du, de profesiune dogar, domiciliat în Sla- tina, care se vinde spre despăgubirea D- lui I. Fotino, din Slatina, subroga ia drepturile D lui G. KașcovicI, îndreptățit prin cartea de jude ată a ju leiul de p ■ ■ a! orașului Slatina, sub No. ^8 din 1876, ce pdrtă formula e -utorie. Se publică dar acesta spre genei ala cu- noseință ă licitația se va ține în pretoriu¹ acestui tribunal, în di vde 29 April tor. orele 10 de dimineță. Tot uă dală se somesă ca toți aceia cari ar pretinde veri un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegiu, ipo- tecă, sau veri ce alt drept, din cele pres- crise l i art. 506, proced. civilă, să se pre- sinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pre- tențiunile, căci în urmă nu li se vor mal considera. Se făce însă cunoscut, că, după căută- rile făcute registrelor de popriri se cons- tată că: Adam Standu, una pereche case cu locul lor din Slatina, ipotecă pentru împrumutul făcut cu lei noul 2,000, de la D. Nae Protopopescu, actul legalisat la No. 53 din 1873, adresa No. 9,777 din 1873. No. 135 1877, Ianuarie 12. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Pentru dioa de 25 Ianuarie 1877, s’a fixat de onor, tribunal Ilfbv, secția I ci- vilă, a se vinde cu licitație în facia locu- lui la proprietatea din strada Moșilor, No. 115, averea mobilă remasă de la decedatul Simeon Toma. precum asemenea se va face și vemjlerea lemnelor în facia locului la gara Tergu-Vestei, tot averea decedatului, se publică deră spre cunoscință tutulor ama- torilor. No. 866. 1877 Ianuarie 18. CITAȚITNI. Curtea de apel diu Bucuresci, socțift II. D-na Teresa, socia lui Smit Mașinistru, eu domiciliul necunoscut, se vestesce prin acesta una și singură citație ca, Ia 7 Mar- tie 1877, la 10 ore de diminâță , să vină a se înfățișa în procesul ce are cu Leon Malonescki, din Slatina , pentru insultă , pregătitei! tâte actele necesare; cunos- cend că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă’!, conform art. 148 din pr. codului civil. No b39. 1877, Ianuarie 15. D. lohan Smit Mașinistru cu domi- liul necunoscut, se vestesce prin acesta una si smciiră ritutie ca la 6 Februarie 1877, li ora 10 de dimineță, să vină a se înfățișa în procesul e are pentru lovire, pregătit cu tâte actele necesare; cunos- cend ’i la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă!, conform art. 182 din pr icedura codului civil. No. 582. 1877, Ianuarie 15. Tribunalul Ilfov, secția II civilă. D. Alexandru D. P lis lieșu p u. domiciliul necunoscut dup,' cum se arata din certificatul poliției capitalei . No. 31.176 din 1876, e e itat ca în di a de 3 lume 1877, să se p-esinte la acest t bunal. orele 10 de dimineță, spre înfăți- șare n societatea fin m iară de România, căci la cas contrariu, se va res uv.i aface- rea, conform art. 148 procedura civilă. No 384 1877, Ian arie 15. Tribunalul iliov, secția I coreețioiială — Constantin Cochims căpit ndecai cu domiciliul necunoscut, este citat la a- câstă secție, pentru dioa de 31 Ianuarie 1877, spre a se judeca ca prevenit pentru violență; cunoscend că, de nu va fi urmă- tor, se va judeca procesi 1 îu lipsă. No. 2,786. 1877, Ianuarie 14. Tribunalul Ilfov,secția II orecți mal v D. Oscar Schaetovsch’. cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal în dioa de 17 Februarie 1877, ora 11 di- mineța, spre a se cerceta ca prevenit îu procesul pentru abns de încredere; având în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 1.404 1877, Ianuarie 15. — D. Flârea Zaharia, cud._L__________ cunoscut, este chemat la acest tribunal în dioa de 16 Februarie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; av6n 1 în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca in lipsă. No. 1,373. 1877. Ianuarie 15 — D. Ivan Tudor pucupeț, sevitor ia N. George, din colorea Albastru, strada Leon-Vodă, suburbiea Slobosiea, acum eu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în dioa de 14 Februarie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae : având în vedere că, de nu va fi următor, se va ju- deca în lipsă. No. 210. 1877 Ianuarie 4. — D. Christea Cărciu . domiciliat în Bucuresci, acum eu domiciliul necunoscut este chemat la acest tribunal, în dioa de 8 Februarie la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ea prevenit în procesul pen- tru vagabondagiă, ivănd în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 191 1877, Ianuarie 4 li. Nițn Grigore, băiat m p ă ă ia l" lui Vasile Solv rogu, cnle.i moșilor, a- ‘ um cu domi iliul necunoscut, este che- mi' la cest tribunal, in dioa de 31 lanu- ■ie la 11 ore de diminâț spre a se cer- ceta ca prevenit în procesul pentru bătae; ud în vedere că, d« n . v fi următor, se va jude i în lipsă. No. 30,403. 187b, Decembre - D. 'lomâ Constantin, sergent, No. 76. acum u domi iliul necunoscut, este chemat a acest tribunal, în dioa de 7 Fe- bruane 1877 '.a 11 ore 1- diminâță, spre i se ce ce.a ca inculpat în procesul pen- tr i bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 129. 18.7 Ianuarie 4. Fribunalul do Dolj secția II civilă co- recționali D Constantin Csocazan, cu domiciliu^ b este frontieră, este citat în procesul inten" tat le M ri Piesoeanu, contra D-sale pen" bani, ce are la râpos. D Zătreanu, desti* nându-se a se cerceta în dioa de 16 Mer" tie 1877, secitesă printr’a-âsta una și sin" . ră chemare a, îu arătata di, la ora 10 . de diminâță, să se presinte la acest tribu- . preparat de înfățișare cu dovedu și e ce v; avea; cunoscând că, nefiind ur- tor, se a cer eta procesul în lipsă, • nform legel. No. 765. 1877, Ianuarie 8 Tribunalul de Bustiu. torul uFiu.'"j, al mânie Tribunalul de lâidmițâ U Frangu Flăcău, cu domi iliul necu ocseut. se cites t printr’arâ ta ca în jioa de 3 Februarie viito-, orele 10 de dimi- uâță, să vină înaintea tribunalului, pre în- ișare în procesul in care este inculpat pentrn furt; cunos ând că, în as contrar, procesul se va resolva în lipsă conform legel. No. 640. 1877, Ianuarie 11 — D. Zamfir Radu laneu, din comuna Piere-ți, acum eu domiciliul necunoscut, se citâsă printr’acâsta ea, în dioa de 11 F bruarie viitor, ora 10 de diminâță, să vină înaintea tribunalulu spre înfățișare în procesul în care este inculpat pentru fnrt de fieare de plug; cunoscând că , în cas contrar, procesul se va rosolva în lip- să, conform legel. No 910. 1877, Ianuarie 12. — D. loan Tudoranu, din comuna Găi- ța, âră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă printr’acâsta ca, în dioa de 11 Fe- bruarie, orele 1,0 de diminâță, să vină în- aintea tribunalului, spre înfățișare în pro- cesul în care este inculpat pentru furtul unui revorver: cunoscând că, în cas con- trar, procesul se va resolva în lipsă con- form legel. No. 527. 1877, lanuare 11. Tribunalul de Muscel. D. Dumitru Anghol Badicu,’cu dornici- D. lân. fiul lui :ân lân, fost cu domici- 1 ne unoscut, se citâsă ca, în <)ioa de lini în comuna Godeni, âră acum necunos- 29 Ianuarie 1877, ora 10 de diminâță, să cut, se citâsă ca, la 21 Ianuarie 1877, la se presinte înaintea acestui tribunal, spre 10 ore diminâță, să vie la tribunal, a se înfățișare în procesul în care se inculpă judeca în procesul ce se inculpă pentru ciule acestui tf-rmen, se va pronunța sen- tința în lips i. No. 250. pentru furt; cunoscând că, nefiind conse-| lovire: cunoscând că, la din contră, se va ’°solya procesul în lipsă’i. No. 468. 1877, Ianuarie 13. 1877, Ianuarie 14. Tribunalul de Prahova, secția, I. D-uâ Anica Mihăescu, din comuna Pos- lărnac:, id< țul Dâmbo. ița, se citâsă ca, in dioa le 11 Februarie viitor, ora 10 de diminâță, se se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se inculpă pentru furt de objecte; cunos- când că, nefiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182 din pr n ală. N . 2 • 928 1876. Decembre 14 I'. Va i e Bărbulescu ci domiciliul ne- unoscut, se citâsă prin acâsta, una și sin- ură itație, conform art. 72 din proce- ura codului civil, c.i la 22 Ianuarie 1877, i 10 ore liminâța, să se presinte ia acest ribnnal, spre înfăcișare în procesul cn ocia sa Tiuca, pentru divorț, cunoscând — D. lân lân, fost cu domiciliul în co- ma Godeni, âră acum necunoscut, se ci- tâsă ca, Ia 21 Ianuarie 1877, la 10 ore di- mineța, să vie la tribunal, a se judeca în procesul ce se inculpă pentru lovire ; cu- noscând că, nefiind următor, se va resolva procesul în lipsă’i. No. 467. 1877, lanuariu 13. PRETENȚIUNI DOTALE. Tribunalul de Argeș. La 12 Mai anul curent, D-na Anica An- gheleasca din orașul Pitesci, cu peîițiu- nea ce a adresat tribunalului și admisă în registru la No. 6176, a intentai acțiune contra soțului sâu Tudosie Anghelescu, de profesiune comerciant din orașul Pitesci, ă, nefiind următor citației, se va î acișa pentru separațiunea patnmouilor saleeom- r ;d a ;ausa An lipsă, dupe ,rt 93 și puse de 48 diu procedur i codului civil. No. 1,551. 1877, Ianuarie 15. 19,200 leT vechi, bani naht în șase sute Kâlbenî: 20 l.musrie < 1 Februarie)l S7 6,400 lei vechi, socotita garderopa, hăinăria, giuvaricaua și serviciul casei peste tot lei vechi deutimecl și cinci de mii șese sute, conform art. 630 pr. civilă, se publică acesta spre cunoscința gene- rală. No. 29,492. 1876 Decembre 14 ANUNC. ADMINISTRATIVE Primarul urbei Tecucirt Din lipsa de concurențl, neputându-se opera nici în dioa de 10 acorentei, hciU- țiunea pen.ru darea în anteprisă a on- strucțiunei unei capele la cimitirul ace stui oraș. Se publică din noti spre cunoscința a- matorilor ce vor fi de a lua acestă antepri- să, să se presinte la camera acestei pri- mării, în dioa de 1 Martie viitor, pe la o- rele 10 diminâță, însoțiți de garanțe pro- de thesaur visorie în numerar sau bonuri în valâre de 1,447 lei, spre a licitație. Valârea acestei lucrări este lei. Planul, devisul și eaetul de concura la de 14,000 însărcinări se pot vedea în ori-ce di, în orele de lu- cru, în cancelaria primăriei. No. 121. 1877. Ianuarie i4. Prefectura de Vile ea De către primarul comunei Băbeni, pla- sa Otăsăului, acest județ, perdându-se re- cipisa case’ de depuneri și consemnațiuni cu No. 81,639 din 1873 în valârea de ei 834 bani 91, capitalu acel comune. Prefectura publică pentru găsirea acel recipise. No. 487. 1877, Ianuarie 13. PREȚUL PRODUCTELOR. In dioa de 13 Ianuarie 1877, productele în Giurgiu a circulat cu prețurile ur- mătore: Grâă vechii! calitatea I, lei 74; grâfi vechi calitatea II, lei 60; grâu nofi calitatea I, lei 63; grâu nofi calitatea II, lei 52 ; po- rumbul, calitatea I, lei 46; porumbul, cali- tatea II, lei 43; Orzul, calitatea I, lei 30; orzul calitatea II, lei 19. 14 Ianuarie. Grâu vechiu, calitatea I, 74: grâu vo :hifi calitatea II, lei 60; grâu nou. calitatea 1 lei 67; grâu nofi, calitatea II, lei 57; po rumbul, calitatea I, lei 45; porumbul, ca: litatea II, lei 40; orzul, calitatea I lei 28 orzul, calitatea II, lei 23. 15 Ianuarie. Urâti vechili, calitatea I lei 78, grâu chi, calitatea 11, lei 61; grâfi vechi, cali- t ițea HI, !ei 48, p irumb v- ',i lei 42; orz, lei 28. 20 nu uarie (1 Februarie 1877 ci’R'Ji ț ■ arct l kst 3 a r. uei 31 Ianuarie / ’ , mcuia! 306 iei caeei pece.) 110 f- -MTORUL 0.. 1AL .. » imp fonciara urbane na. Gppfnheim-Londiâ Stern-Londra municipal . er prime Bucureșci lete de 20 lei) . . (bi- ROM A MEI 0 RECONSTITUANT, 19 A se cere semnătura Laro ------ e pe 3 luni . 122 Snomptul po an .....36 „ CURSUL VIENEi Viena, 29 Ianuarie (st. n.) 1877 Metalice. . . Renta hârtie . Naționale . . denia în aur . Lose . . . 61 90 67 70 74 — goldrente 25 113 Acțiunile băncel . 827 --- IredilurI . . . . . 146 25 jottdon...... . 122 80 Obligațiuni rurale ungare . 73 50 „ temeșvar . . . 71 50 transilvane . 71 25 croate. . . fehet Argint în mărfuri. . . 115 50 Ducalu) .... 5 80 Napoleonul , ' 9 807. Marc 100 . 60 25 2 a^ClURI PARTICULARE 11 oșia admită Perieți-MoldovenI, din • - - districtul Ialomița, plasa Câmpu- lui , care conține 500 pogdne arabile 300 pogdne pădure nâgră și riehițl, udată râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase ș an, în drumu Jilavelor și Rașiani este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor: doritori se vor adresa la D-luI George D. 1 hănăses n. strada Dionisie. No. 64. lengă (5-24) biserica Pitar-N osii, Qniua-Laroche este un elixir foarte agreabil care conține totalitatea prinei- pielor celor trei feluri de quinquina (gal- ben, roșiu și cenușiu). Superioritatea sa asupra preparațiunilor de acelaș gen a fost constatată in spitalun in contra lipsei de puteri și de energie, afecțiunilor stomacului, vârstei critice, convalescenților lente și contra frigurilor vechi A cere aci alăturata semnătură. Acelaș 5 î. J J I J V Ferul și quinquina unite consțitues»aciu in eoni slăbiciunei, Mi sărăciei sângelui, lorosei, urmelor lă‘ ziei etc. Paris, 22, rue Drouot și in farmacii La București pentru văndAre in mare la I. Ovesa . orfer, Eitel. Zurner, Brus Iași la doctorul Konya, A. Racovitză; la Galați la Mirinachi, Oourtedeh; la Ploeșcl; la Schuller; la Craiova la .1. Polii și h toate farmaciile MAL.tir.iLF, ia OtM'81. — dc iT Siropulu anti-scorbuticu, așa de populariu In familii, ca depurativu alu sângelui șl pentru fortificarea eopiiloru palici, slabi, supuși’tussei și gâlciloru, bubeloru respândile pe capă și obraijă și affeciîunilorO pielei, datoreadâ proprietățile sdle Creionului, Paifortulul, Cochleariei, plante care conține pucidsâ și iodu, Insâîn quanlitâțî minime. DO Grimault și C'* au parvenită de a introduce în suculu planîeloră anti scorbutice uâ nouâ dosă de iodu, așa de bine combinată dupe cum se află naturalmcntc in cresspn Prin acestă procediu nevâlâmâtoru, efficacitatea este considerabilă urcată, și de 20 annil "medicii dir Paris recomandă Siropulu de Haifort jodatu de Grimau.lt și C“, ca Inlocuiioru du Otelului de ficatu de morunu și superioru siropului anti-scorbuticu. — Depositu in principalele Pha> miic.il. 4 di g ] A- 7 d palid De LE FI A?, P larmacislîi, Dodoru in șciinfe. face partea integram? a sângelui cândă dânsulu dispare, axistâ perder , ața devine rof.ta de mâncare dispare și sângele îșî perde coloarea sea naturală. Fe Hapurile, prafulu, drageurile cu basâ de feru, întrebuințate pentru a le Înapoia, ai! o mare inconve- niențâ dc a conține ferulă !n stare nf-solubilâ și prin urmare a da ferii unui stomachă deja bolnavii. P hosphatulu de fer solubilă de Leras un are acdstâ inconveniențâ ; este un liquidă de c coldro deschisa, limpide, fârâ gustă nici mirosă, care afara din feru, conține pbosphoruld, elementă regene- ratorii alu dscloru ; elu produce effecte minunate persdneloru slabe, chlorohcl, avândă lipsi de sânge; curarisește durerde d« siomachu damelord și feteioră june, regulariseațlâ lucrarea men»trutliun»I,»i Iaca ps’uoala albâ se dispare — Pepojtlu tn principalei* pharmucin. V J1AJ L ROMÂNI ianuarie (i r euruariejio< ________________ _ __-. _ , Epitropia spitalului Brâncovenescji a Sf. biserici Domnițn-Bălașa. diua de 28 Februarie viitor, la ora 11 dimineță, nrmend a se ține licitare prin oferte sigilate. în pretorul acești! epitro pil, pentru a se da î i antreprisă pe ter men de un an spoitul vaselor trebuitdre la prepararea nutrimentului pentru 200 bolnavi, din spitalul Brâncovenesc; se publici c doritorii de a lua asuprăle a cestă anteprisă, să se presinte, însoțit de garanțiile cuvenite, în locul, diua i i ora mal sus semnate spre concurare. No. 35. Epitrop: N. Bibescu. 1877, Jan iarie 18. (3-34) Fiind anunțat prin telegramă de la sta- țiunea Timna, de către încasatorul nos- tru I. Moldoveanu, că la 17 curent, pe când mergea cu trenu la Severin, pentru încasări ’i s’au furat geamantanu la aceea stație, eu tâte polițele ce le avea spre în- casare, din orașele Severin, Craiova, Sla- ina, Caracal, PitescI, Tărgovisce. Subsemnatul încunosciințăm prin acâsta e toți I) nil debitori din orașele de mai si , că ori ine se va ivi cu vre uă poliță în irdinul nostrn < u care ne datoresă, sub- semnate de D-lor, să 1 denunțe imediat autorități locale pentru a se urmări, ră- lâind ca bani ce ne datorâsă să ’i plă- îscă casei ndstre, direct sau procratoru- jI nostru, care va veni cu uă procură specială pentru încasare, căci în cas con- tra oii cine din D-nii debitori noștri, se va presenta către noi cu veri uă poliță a- chitată de vre uă altă persdnă care nu ar ti avut acostă autorisațiune specială nu ‘I vom putea ține în semă achitarea datorii sele. L G. Hlanu & Comp. ^subsemnatul am perdut un act de ipo- - tecă, ce ’lavâm transcris de tribunalul Ilfov, secția III, sub No. . prin care D-nu Ni» ulae loan ipotecă casele D-sale și viia pentru suma de 12,000 lei noul; fac cunoscut ca veri cine ’l va fi găsit să ’l ducă le subsemnatul, calea VăcărescI, i 45. contrar va fi socotit ca uă hârtie albă. 1876, Decembre 29. (2-2) Hristache Popescu Moșia Crasani Donescului, din districtul Ialomița, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor, a- matoril se vor adresa la actuala pro- prietară Sofia Donescu. strada Sca- umfe, No 67 2-2d COMPANIE CALEI FERATE LEMBERG-CERNAUTHASI (LINIILE ROMÂNE) Lista leuiiietoi de cherestea, de cuns rucție, de unelte, și de industrie și altor materiale trebuitore in cursul anului 1877 Designam material lui de furnisat Scânduri de stejar Unime Câtime 2 c. 2.5 3.5 4 m. grosime, 32 c m. lățime, 5.7 m'. lungime n n t n n T) n t> a n n n n n n T) T) n n n n n r bucăți r Ti 32 53 53 53 Scânduri de brad 2 c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. lungime 3.5 4 4.5 n n 7) a n T) n n a Ti n n bucăți Ti Ti Ti 175 175 893 175 Podine de stejar 5 c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. lungime 8 9 10 12 15 10 12 5 7 8 9 5) n n n a n 75 T) Ti T n r> n a n n a n a n n n 5) 55 n n n 7) T) r n bucăți Ti n Ti Ti 159 219 18 50 18 193 c.m. Podine de plop brosimc, 21 c.m. lățime » » Ti Ti Podine de brad c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. lungime n n n n n Ti ii n n n n n n n . n n T Ti n n Lemne de construcție de stejar metri linear bucăți n n 7) 300 100 840 115 170 25 6.9 । 21.28 27 36 30.40 m. grosime, 8.10 mt. lungime. n n >5 Ti Ti n n n n a a " n Lemne de construcție (tema mole) 12.16 c.m. gros ne, 8.10 mt. lungime. 15.20 „ Trunchi de stejar 24 c.m. diametru la capătul de jos 8.10 in lu g. I ne extra pentru schimb. și încrucișezi de cale Pentru 20 schimburi complecte. metri liniar (metri )liniar m. lin. bucăți m. cub. 200 50 150 120 160 1,500 50' 820 116.3' JDupă condutiumlr speciale de farm l Observațiune 20 fni narie (1 F- ¹ ’ M',v ' r ' r ( I ■ L AL ROM Vițe» p^ ""'"r--- Unime Câtime Observațiuue Designarea materialului de furnisat Stâlpi de stejar pentru împrejmuiri 2.5. metri lungime, 11 c.m. grosime. buc Iți 1,000 Șindrile >0 c.m. lun^.iuo bucăți 20,000 Manieri (cofi) pentru ciocani și lopeti bucăți 1,000 Traverse de stta pentru supra structura caei lupă condițiunile respective de furnitură bucăți 25,000 liment kilogr. 2,000 Carămid bucăți 28,000 Var nestins kilogr. 74,000 Alături de nuele bucăți 6,500 Cănepă melițată kilogr. 900 Făină de secară 55 500 Săpun 55 150 Paiă lungă 1 legăiur 650 a 4 ’/2 kilograme eu ! kilogr. 1,500 âlțl de curățit 12 000 Conditiuni Proprietățile miraculbse ale Codeinel și ale Toluulul renumite sub formă de sirop și de pastă a D-ruluI Zed, procură o cal mare repede și reală în iritațiunile peptu- lul, bronșite, guturaiurl, catare, phtisii et< 2 fr. 50 b. flaconul, 1 fr. 50 b. cutia. Deposit în Bucuresci la D-nii Zurner. Eitel, Risdorfer, I. Ovessa; în Iași. Racot vitz, Conia farmacist; în Ploescl, Schulle- Cernovitz, Ignaz Scnrich, Belgrad Dras chozy lanos et Miloutinovich farmaciști. • EAU DE MELISSE DE CARMES j KARMELITERWASSER • o ” • BOYER, rueTaraune, 14, inParis • 1 Ofertele trebue să fie presintate francat și pecetluite cu Lstripțiunea „ofertă pentru urnitura de materiale⁴' la biuroul comitetului dirigent din Bucuresci (calea Mogo- șbel No. 10) saă la direcția de esploatare din Iași cel mult până Ia 31 Ianuarie (12 Februarie) 1877. 2. Tbte prețurile din oferte'trebue să fie notate franco de la uă stațiune a căel fe- rate Lemberg-Cernăuți-Iași sau societăți acționarilor căilor ferate Române, și in- clusive tutulor speselor; pentru lemnele pe metru cubic, pentru celelalte materiale după unimele de greutate sau măsură sus indicate. Ofertele pot fi presintate pe uă parte saă întregul material sus indicat. 3. Tbte materialele de lemn, indicate în presenta listă, trebue să fie predate, jumă- țate din fie care soiu, pânâ la finele lunei Aprilie. Ară restul până la finele lunei Iunie a. c., cele-alte materiale se vor comanda din cas în cas în cantități parțiale după cum va fi trebuința, și trebue să fie furnisate cel mult în 14 dile după primirea buletinului de comandă. 4. încredințarea unei furnituri hotărâte se va efectua prin un contract care se va încheia cu societatea, și va avea contractantul a depune, spre garantarea pentru în- deplinirea obligațiunilor luate asupră’și prin contract, uă cauțiune de 10 % dm sumă ce represintă furnitura la care s'a angajat, și acâsta în numerar sau în hârtii de va- Ibre primite la bursă, după curs. 5. Condițiunile speciale pentru furnitura de lemne, pentru supra structura căel .erate, sunt depuse la comitetul dirigent din Bucuresci, la direcția de esplbtare din Iași, și la șefii stațiunilor Roman, Pășcani, Veresci, Botușanî și Sucbva și pot fi ce rute d’acolo prin scrisbre francată. Bucuresci, 13 (25) Ianuarie, 1877. Comitetul dirigent al calei ferate Lemberg-Cernăuți-Iași (Liniile Române) * Această apă, recunoscută la expo- • Ș sițiunea industrială din Londra . in ,"ⁱ » anul 1862, a fost întrebuințată in * « Paris cu cel mai mare succes in con- • tra cholerei, apoplexiei , paralisiei . * organelor, leșinului, trănjilor, in ț. contra nemis'uirei, durerilor de sto- • % mach, flotelor interne etc. < j De vendare la farmacia Ziirner, București J e> • 9t.&«ee»a9c»»e*s9£'ee99«»9Q99«« \ I oșia mea Dărmănesci din districtul I 4’1 Muscel, plasa Râurilor, eu 200 po- gb e arătură, livezi de pruni, pivă și po- vaină, este de arendat de Sf George vii- tor Doritori) se pot adresa la proprietar, | str da Polonă, No 70. 1 le arendat, de la Aprilie 1877, moșia * ' Pietrișn. din județul Vlașca. Amato- il se vor adresa la moștenitorii decedatu- lui Gheorghe Adam Germani, în Bucuresci saă în strada Clemenței, Nn. 17 saii în strada Dbmnel No. 10. (4-3<|) Am făcut și fac cunoscut că domici- liul meti civile și p Jitie este la co- muna Brastavățul, plasa Balta, districtul KomanațI, și, conform art. 89 din legea civilă, în anul 1875, luna Ianuarie, am făcut acâstă deci irațiune la primăria sus lisei comune, aflândumfi âncă de atunci in con dițiunile art. 90 din acea lege. Publicând aceste, am onâre a ruga pe tbte autoritățile și pe tbte persbnele a’ml adresa tbte actele în or) care chestiuni si în ori ce afaceri, la sns menționatul meii domicilii! Bucuresci, 13 (25) Ianuarie, 1877 (3-2d) Piru Nlahuți. ț i t \ i N u \ u iu r ‘tmată de făcui linwAli tatea diu Bucuresc în arta obstetrică (moșit), anunciă fami lielor ce vor bine-voi a o onora cu încre- derea lor, că locuește Hotel Dacia, N 30 M' N>1UKI L < 'F ¹ j ' I, AL ROM AMD ' 2o Di uaric H KhI’ ri-, i 77 Epitropia spitalului B’âncovenesc șî Sf. biblici Domnița B'bișa lu diua di 2ti Februarie viitor, la ora 11 diruinețj. urmend a se ține licitațiune prin ofejie sigilate, îu pretoriul acestei epitropii peutu a se da în antreprisă cu- râțirea latrio lor acestor stabilimente; se publică ca doritori do a se însărcina cu curățirea latrinelor în chestiune, să se pre- sinte. însoțit de garanțiile cuvenite în lo- cul, diua și ora mai sus însemnate, spre concurare. Epitrop: -V. Biieșcu. No. 37 1877. Ianuarie 18. (3-3d) T uni la 17 Ianuarie 1877, ora 12 anto- ’ meridi ne, am perdut la antreul de la tribunalele civile, următdrele cte legate î itr’uă batistă de olandă albă- 1 za; is cu data 17 Septembrie 1874, de 300 galbeni, ce am a lua de la Ana, Marița . Lina Georgeasca și G. Mano- lescii 1 senii' ța tribunalului Ilfov cu No. 310 lin 1876, înir ac^stă cestiune; i 1 somație a portăreilor către persd- leled mal sus și uisce bilete asouch6, ale rortăreilor de plata tax'-î; r-On cine le va fi găsit sa se presinte eu den-ele la subsemnata, domiciliată strada Filaretu, No. 25, alături cu cornăria. care va lua uă. bună reconpensă, în cas contrar vor răraănea ca uă hâ'Lie albă. EPnca Georgeasca Strada Filaretu, No. 25 ru domnii proprietari M mit DE Fimt IIE illllil FliWC -SE 4 , (le mori Recomand D-lor proprietari de mort, marele meu deposit de pietre de mort francese în tdte diinensinnele, din fabricile cele mal renumite din La Ferte sous Jouarre. Garantes pentru huna cualitcde a pietrilor cumperate de la mine IV Standecke No. 8, Strada Germană, No. o DEJUN COPII ■ I outru a fortifica pe copil și persdnele slabe de pept, de stomach, sa de cldorose saii anemie, cel mai bun și cel mal plăcut dejun este RACAHOUT »bs ARABES aliment nutritif și reconstituant, preparat de către Belangrenier. Deposit în Bucuresci, la D. F. W. Ziirner, farmacist. falie si localul ce preciuri moderata, apartamente, pra- ’l ocupă „Banca de Bucuresci⁶* îu pa- latul wl')acm“, precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național, 9 % L l »>-maț uni la direcțiunea societăți -Dacia" Hor da Bobqtiriloi gurei, a iritațiu- nei cauzate prin Pumn, și a efectelor pernicioase produse priu întrebuințarea Mercu- |->rr Tpl____I A T\ El« sunt iu special rnesare D-lor Predicatori, Magistrați Profesori și Cântă' ! / L, I I 1 < \ ¹ refi, pentin că faciliteasă eniisiunea iocei, și astâmpără oboseala gâtlejului I aris, IDdhan faru^ă^st, Fauburg Saint-Denis, No. 90, și io toate farmaciele principale.