No. iS. U UuxUCl', 25 b ercuri, 19 (31) Ianuarie 187 i MONITORUL OFICIAL > i ROMÂNIEI ABONAMENTUL PE AN, TREI-țECI și Ș^SE; șiSE LUNI, W LEI (Antâi“ I v-Je .și ftat$& Iulie' ^NUNUWKU^E LINIA DE TRE1-DECI LITERE TREI-pEOI BAN. (it" area Iba și mal departe, 20 b.) * Prețul unei publicații judiciare, pAn6 la cincl-cjecl linii, cinei lei; e reduce din suma de lei 500. prevâdută la art. 11, acelaș § și capitol, pentru tăiaiu lem- nelor. 300 — Se reduce din suma de lei 700, prevgdută la art. 12, acelaș § și cap , pentru plata anuală a uuul tipograf. 60Q t— Se reduce din suma do 1. 4 200, prevăzută la art. 18, § 2, cap. 2, lit. b, salariuljUuul veterinar. 200 Brăduți la art. 23, acelaș § cap., diurnă de transport pen- tru membrii consiliului de hi- gienă, se suprimă. 24() -T- Sț> Țeduce diu stima de 1.1,440, prev^ntă la aitt^28, § 3, cap. 2, lit. e, salariul unul inten- dent. 3,650 (— Se reducedinsumadel. 18 250, prevădută la ari. 29> § 4, cap. 2( rSmânendelei 14,000, pen£ tju întrețin®eaya 40 paturi în spital. 3,00Q Serțdueedin suma del. 6 000, prevăilută la artb 32 acelaș § și țep,, pentru înființarea ob- iectelor necesare spitalului. 500 — Se reduce din suma de 1. 1,500. prevăzută la art. 43, § 8, cap. 2, pentru reparația arestului. 600 — Se reduce din suma de 1. 1,800, prevăzută la art 52, § 1, cap. 4S subvenția arhitectului ora șuiul Giurgiu. £ t fii , loaBiDoi 960 — Pfbv?duțî la art. 53, acelaș și cap., salariul unul funcție nar, ajutor al D-lul casier ge neral, se suprimă. 500 — Se reduce din sumade 1 1,500. prevăzută la art. 54, acelaș § și cap., spesede transport pen- tru membrii comitetului în a faceri de servicii!. 2,000, -j,, Se reduce diu, suma del. 4,000 ¹ prăvălită la arr. 57 acelaș § și cap. pentru cheltuell ne- prevădute. 2,000 o- Prevâduțl laait 64 și 65, § 9, capit. 1, burse eleilor. Ale- xandru Clearch și 16n G lo- nescu, se suprimă. ᵣ 10000 — Se reduce din suma de . io,uvO, pfev&JutA la art. 68, § 3, cap. 4, pentru construcția umil le cal de sub-prefecțut > ja Glavacioci* ¹' Budgetul druiuiii lior, Venituri. Taxa prestațiunei pentru auul 1877, se va calcula pe un leu ^ioa pentru locui topi pălmași și pe doul lei dioa pentru cei ca vilefe Jir ■ <. j.miiițs» ,4 I LcL B. L ' i 4,440$ — Se reducedin snmasde 1 8,880 ’prevădută la art 1, lit. b. § 1 cap. 1, rămâneud lei 4 440 sa lariul a doul conductori. 4,32 ■ - Se reduce d;-i sumade 9 '20 prev?4ot'ă h'lit. c, acelaș ar* § și cap , rămânend-Ge'; 5 400, salariul a 5 picheri 280 — Se reduce ditfsunu da lei 50 ' prevfjută la arL 2, § 2 cap 1,"pentru spe.se de cancelari* 200 Se reduce dirfbumalde lei 30 prevăzută li art, 8, acelaș § și cap. pentru imprimatul rolu- rilor și registrele' 118 dONiluRUL Ar ROMÂNIEI IV (31) Ianuarie 187: Lei B/ câte lei 100 mensual de fie- care. 300 — Se adaogă la acelaș art., și cap., cheltuiala de cancelarie pentru 5 biurourl poștale, a 5 lei mensual. 500 — Se adaogă la acelăș art., § și cap., pentru imprimatele nece- sare biurourilor poștale. 1,200 — PrevăZuțI la art. 74. § 1 cap 4, bursa elevului Leonida Ro- mascu, se suprimă. 1,571 30 Se adaogă la un art. sub No. 75, §b1, cap.. 5, pentru plata măsurilor și greutăților deci- male, primite de județ Budgetul drumurilor Venituri. Taxa prestațiunel pentru anul 1877, se va calcula pe un leii dioa pentru locui- torii palmașî și pe doul lei dioa pentruțcel cu vitele. Cheltuell. Lei B. 180 — Se reduce din suma de 1. 2,400. prevădută la art. 2, § 1, cap. 1, salariul unul conductor. 1,200 — Prevăduțl la art. 3, acelaș § și cap., salariul urmi copist, se suprimă. 960 — Se reduce din suma de 1. 2,400, prevăZută la art. 4. acelaș § și cap., rămânând lei 1,440 sala- riul a 3 picheri. 3,900 — PrevăZuțI la art. 5, 6 și 7, a- celaș § și cap., salariile unul odăiaș, a rinul șef de biuroă și a rinul ajutor șefului de biu- roG, se suprimă. 240 — Se reduce din suma de lei 360. prevăZută la art. 12, § 2, cap. 1, spăse de cancelarie biuro- uluI4echnic. 800 — PrevăZuțI la art 13 și 15, e- laș § și capitol,ₓchellnell pen- tru rădicam harței județului și pentru esproprierl la des- chideraa carierilor efe pâtră, se suprimă. 800 — Se reduce diâ suma de 1. 1,200 prevăZută la art. 16, acelaș § și cap. ajutor comunelor pen- tru repararea uneltelor de lu cru drumurilor. 5,000 — PrevăZuțI la art. 20 și 21, § 1. cap. 2, pentru cheltuell nepre- văZute, și pentru plata manda- telor ce s’ar ivi rămase nea- chitate din esercițil închise, se suprimă. Art. 11 Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este Lei B. 1,000 — Se reduce din suma de 1. 1,500, prevăzută la art. 4, acelaș § și cap., pentru cumpărare de di- ferite unelte. 2.820 — Se reduce din suma de 1 4,320, prevăZută la art. 5, acelaș § și cap., spese de transport pen- tru inginer și conductori 1,000 Prev'Zuți la art. 6 și 8, § 3, cap 1, p-'itra despăgubiri de es- proprierl și cheltuell neprevă- zute, se suprimă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat tn Bucuresci, la 12 lanuariu 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D. Vernescn. No. 78. CAROL I, Prin gracia lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn, al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 437; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm : Art. 1. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Vaslui, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului curent 1877, este aprobat de Noi, cu reducțiunile, suprimările și modificările următore: Budgetul județului. Cheltuell. Lei B. 600 — PrevăZuțI la * ¹ ² * * * * * ⁸rt. 9, § 1, cap. 2. adaos la salariul ahivarulul prefecturel, se suprimă. 1 000 — Se reduce din suma de 1. 4,000, prevăZută la art. 18, § 3, cap. 2. construirea grajdului cailor călărașilor. 250 — Se reduce din suma de lei 500, prevăZută la art. 22, acelaș § și cap., mobilier cancelariilor sub-prefecturilor. 600 — PrevăZuțI lu art. 57, § 11, cap. 2, diurna veterinarului se su- primă. 4,200 — Se adaogă pe lângă suma de lei 1,800, prevădută la art. 64, § 13, cap. 2, însumând peste lot lei 6,000, rprp a se da ca salariti la 5 espeditorl rurali, însărcinat cu esecutarea acestui decret , Dat în Bucuresci, la 12 lanuart 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D. Vernescu. No. 71. CAROL 1, Priujgrația lui DipnneZeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de facia și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departament".¹ de interne, sub No. 434 ; In virtutea art. 69 din legea_org te nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm . Art I. Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Dâmbovița, împreună cu acela al Zrumurilorjf pentru eser- cițiul anului 1877 , este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile ■ modificările următdre: Budgetul județului. Cheltuell. Lei B 600 — Se rednee din sama de lei 30OO, prevăZută la arț. 3 § 1, cap 1, salariul șefului de serviciu pentru lucrările comitetului permanet 1440 — PrevăZuțI la art. 4, acelaș § și cap, salariul unul adjuțor de corespondență, se suprimă- 240 — 8e reduce din suma de lei 720, prevăZută la art. 6 acelaș § și cap, adaos la salariul arhiva- rului prefecturel. 140 — Idem din suma de lei 600, pre- văZută la art. 7 acelaș § și cap, adaos la salariul regis- trato elulprefecturel. 600 — Idem din suma der ilef 3000 prevăZut la a^t 8, acelaș § și cap, sa-anul unul controlo: compta bil. 1200 — Idfem din suma de lei 3600, prevăZută la art. 38. § 5 cap, 2. sub- ențiune medicului o- rșulul Tărgovestea. 44 — Se adaogă pe lăngă suma de lei 156 prevăZută la art. 53, § 8 cap, 2. spre a se da ca spese de cancelarie- la 5 biu- rourl poștale,; câte iei 5 men- sual. C- Idem pe lângă suma de lei 500, preyăZulă t» art 54 acelaș § și cap. pentru imprimatele Pnecesaie biurourilor poștale. Idem pe lângă suma de lei 60, *9 (31) ianuarie 1877 MOMTOKUL OF1O1AL AL KOMANlhi 419 Lei Lei B. ■ evMută la art. 55, acelaș § și cap. pentru ci mpărătâre fie gente, cutii de. scrisori și mobilier necesar cancelarii: biurourilor poștale. - Idem pe lângă snma de lei 4.980, prevPdută 1 i°nrî 72. § 12, cap, 2. pentru plata masu- rilor greutăților' ⁴,“iinale primite e județe ,500 — Se reduce din suma de lei 3,500, ^rev?(|utîl la art: 73 acelaș § și cap. cheltnell fte- prevădute 6.VOO ^revăiluțl la art. 76> cap 3 adjutorul D-lul L Potresc pentru înființarea unei tipo- grafii în orașul de reședință, se sdprfmă Idem la £țrL)82i aceiași și cap, diur i arhitectulul-ora- șului, se suprimă. lo.uuu Se reduce din suma de lei 30.000 prevădntă la art. 84, ș 2’, căp 3. pentru cbustrficția localului gimnastului numit Văcărescu 30,000 Idem diu suma de lei 60,000 prevgdută la art. 85,, acelaș § și cap, remăind lei 30.000 pentru construcția a 5 localuri de scole rurale; câte lei t>000, de fie-care, Idem diu suma de lei 20.000 prevMută la art. 86. ațselaș §, și cap, pentrii cheltuell de‘ studi'" , projecte, planuri, devi- suri necesare la esproprierea renului băilor nerale de la Puciosa. Budgetul drumurilor. Venituri Taxa prestațiuneî pentru anul 1877, se ,a calcula pe un le indica pentru locuitorii pălmași,si po,dj>ul Ișl dioa pentru cel cu vite o heltueti ' w_ ■ „ 1,200 —.Cc reduce din suma de lei 5,640, prevMută la art 1, § 560 8,520 1.2 1, cap. 1, salș-iul unul ingi- ner clasa 3. Idem din suma de lei 6,000, prevăzută la art. 2, acelaș § și cap, salariul a doui conduc- tori clasa 3. Prev6Zuți la art- 3 și 4 acelaș § și cap. salariul a trei con- ductor! clasa 3, și al unui în- grijitor de unelte a depositu- lul județului, se* ¹ suprimă. Se reduce din ’sutna de lei 3 000. previită°la art) 5, a<" celaș și .cap, uâind lei 1,800. salariul a trei picheri । câte lei 50 de unul pe lună 240 Idem din suma de lei 360, pre- văzută la art. 6, § 2, cap. 1, apese de biuroti. .00 — Idem diu suma de lei 1 000, prevădută la art. 7, acelaș § și cip. pentru repararea și cumpărare de unelte. Art lî Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinatei! esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci’ , la 12 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G i>, Vernescu. No. 77. r 2AROL I, Din grația lui DumnedeO i voința na- țională Domn al Românilor, Im toți de faciă și viitori , ginătate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, *ub No. 436 ; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județiane, Am decretat și decretăm: Ari 1 Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Nemțu, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu reducțiunile, suprimările și modifică- rile următore: Bndgetni județului. Lei b080 360 500 1500 2000 1200 Cheltuell B. >h- Se reduce din suma ue lei 4320 prevădută la art. 6, § 1, cap 1, salariul nnul copist din 4, ră- mâ nd trei copiști ca în anul trecut — Prevăduțl la art. 8 același §^i cap. diurna arhivarului, se su- primă. — Se reduce din suma de lei 1000, prevădută la art. 16. § 2, cap. 1, repararea localurilor , pro- prietăți ale județului. - Se reduce din suma de lei 3000, prevăzută art. 28, același § și cap cheltuell întămplătdre. PrevăZuțI la art. 30 același § și cap., snb-vențiune primăriei Petra, pentru facere de întări- turl și a părători la pdlele mun- telui Cozla, se suprimă. Se adaogă pe lângă suma de lei 00, prevMută la art. 31, § 3, cap. 2, spre a se da la doui espeditorl rurali câte 100 lei mensual. 148 — Idem pe lengă suma de lei 72, prevădută la art. 33, § IV, cap. 2, însumând peste tot lei 520, din care să se dea lei 5 men- sual. ca spesede cancelarie, la două biurourl poștale, cu res- tul să se înființese imprima- tele necesare acelor biurourl. 1200 Se reduce din suma de lei 2400. prevăZută ia art. 45. § 7, cap. 3, rămâind lei 1200 , salariul unul econom la spital, 400 —'Idem din suma de lei 1200, prevăZulă la art. 53, § 8, cap. 3, pentru reparația spitalului. 600 — PrevăZuțî Ia art. 64, § 11, cap 5, subvențiune șcdlei de mu- sică, se suprimă. 1200 — PrevfeZuțI la art. 67, acelaș § și cap., bursa elevului în ingine- rie I6n Apostoliu, se suprimă. 5000 — Se reduce diu suma de 2ă,000 lei, preveZuțl la art. 71, acelaș § și cap. , alocuțiune pentru șcdlele de meserie din orașul Petra. 266 11 Se înscrie ex-uficio la un art. sub No. 1, § 1, cap. 1, pentru despăgubirea județului Bacăă, de cheltuiala făcută cu între- ținerea a 16 arestați trămișl de județul N^mțu la Bacăfl spre a fi judecați de curtea cu ju- rați. 3475 92 Se înscrie ex oficio la un art. sub No 1, § 1, cap. 2, pentru plata măsurilor și greutăților decimale primite de județ. Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pentru anul 1877, se va ca'cula pe un left di°a PeⁿDu locuitorii pălmași și pe doui lei Șioa pentru cel cn vitele. Cheltuell. Lel B 360 — Se reduce din suma de lei 6000, prev?Zută la art. 89, § 15, cap. 8, salariul a doui conductori. 6800 — PreveZuțl la art. 92 și 93 ace- lași § și cap., diurna a 20 can- toniscl și a funcționarilor în- sărcinați cu revisia soșelelor, se suprimă. 60 — Se reduce diu suma de lei 180, prevăZută la art. 95, § 16, cap. 8, cheltuelili\câucelarieT*cor- pulul technic. 1800 PrevăZ^țl la art. 96, 97, 100 și 102 pentru material de pl uurl, asigurarea a 50 case do cagtonieil, espropriarea pentru 42 KGimutAU UEiuiÂ^ AL KUMAME1 19 (31) ianuarie 1877 espioatarea de petrișl, pentru cheltueli nenrevfdute, se su primă. Ari. 'I Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însă”-”mt cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 12 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G I) VemesciJ. No. 75, P ARTE A NEOFICIALĂ Generalul Cernajeff va pleca MercurI pen- tru Anglia. (Hams.) E esci, 18 Ianuarie 1877. Duminică, 16 ale curentei, M. M. L I. Domnitorul și Domna, în onorea A S R. Ducelui de Madrid, au bine- voit . întruni la prând pe D. ministru președinte, pe D. principe Dimitrie Ghica, pe D. Marquis de Respaldiza, Șambelan, și pe D. general Gonzalez y Boet adjutant al Alteței Sele Regale. Di prând, M S. Domnitorul îm preună cu Ducele de Madrid a mers le a asistat la representațiunea ope- ⁻ei italiane. _____ ju* Eri Luni, 17 ale curentei, A. S. R. Jucele de Madrid a luat împreună cu Vlăriile Lor dejunul, după care M. S. domnitorul L’a condus pe la diferitele asărml si stabilimente militare din capitală sera la Cercul oficerilor, unde Măria Sa și Alteța Sa Regală au stat mai bine de uă oră convorbind cu D-nii oficieri ai garnisoneg cari erau ntrunițî acolo DE P E ș I TELEGRAFICE. Serviciul- privat al Monitorului) « oustintinopoli, 29 Ianuarie, 6 ore sera. — Un decret ordonă admiterea chreș- tinilor în scâlele militare. Sgomotul cir- ¹ ulă ■ ă Porta va numi cinei guvernatori chreșiinl. Circulara Porțel se va trămite mâine. Paris, 29 Ianuarie, 8 ore sâra.— Tâte cabinetele europene și chiar cabinetul rus consilie pe rârbia a primi pacea. Guver- l frances refnsă de a trămite la Constan- opoli cel dece oficieri instructori pe cari Pârta ’l a cerut. Tâte puterile sunt hotă- rîte a se abține de la ori-ce act de natură .. slăbi î țelegerea comună. , că, dâca, în viitârea nâstră întrunire, Joi, D-nii plenipotențiari otomani nu ne anunță adoptarea de către Sublima-Pârtă a base- ior cari s’au comunicat de marchisul Sa- lisbury, nu mal sunt autorisat a continua conferințele și voiu părăsi fără întârziere Constantinopoli.⁴' D. Conte Chaudordy a pronunțat cuvintele următore : „Citind cu atențiune propunerile ce am basadorul estraordinar al Egliterol a pre- sentat în numele celor șese puteri, mem- brii guvernului otoman se vor convinge de cugetarea de moderațiune și de împăciuire care le a dictat. De la răspunsul ce vor face pâte atârna tot viitorul imperiului. „Un tânăr și înțelept suveran s’a urcat de curând pe tron. Uă constituțiune nouă s’a proclamat. Ne remânendînisolare ase- menea speranțe pot să producă nisce re- sultate fericite. Turcia are trebuință de pace și de credit, de liniște și de uăbună administrațiune. In urma unor procedeurl financiare funeste, guvernul otoman s’a pus deja față cu cea mal mare parte din sta- tele europene într’uă posițiune fârte difi- cilă. Nu ar trebui a agrava acâstă situa- țiune. Ministerul actul a revenit este ade vârât, la sănătâse doctrine financiare dâră el trebue încă a profita de împrejurări fa- vorabile pentru a pune îu esecutare bunele sâle intențiunl. „De la el depinde în acest moment de a da muucel, industriei și comerciulul, si- guranța care le este necesarie. Respunde- rea sa ar fi fârte mare dinaintea țârei sâle și dinaintea istoriei dâca, departe de a in- tra pe calea de conciliațiune care ’l este deschisă, și pe care tâte interesele sele și amicii Turciei ’i o consilie de a urma fiind că ea este aceea a progresului și a adevăratei măriri a popârelur, s’ar lăsa a merge la întâmplarea evenimentelor.⁴⁴ Sir Henry Elliot a dis „Am ordin de a mă duce la Londra Ir sferșitu Conferinței, după ce voiti acredita un însărcinat de afaceri pe lângă Pârtă.“ Contele Zichy a pronunțat declara țiunea următore . Contele Zichy declară că aderă la cu- vintele'pronunțate de marchisul Salisbury, Excelența Sa adaogă că a primit ordin de la guvernul săti de a face cunoscut Subli- BULETIN ESTERIOR Independența Belgică, de la 27 la- nuariq, dice că depeșele transmise din Constautinopoli diarelor engleze ra- portezăqcă Midhat Pașa ar fi făcut cu- noscut generalului Ignatieff că, con- ferința fiind terminată, ar fi dispus a intra direct în negocieri cu Rusia. Din Viena, se scrie aceluiași diar de către corespondintele său, că există circulări emanând din partea Turciei și a Rusie! car! tind a provoca uă nouă acțiune diplomatică. In fine se ma! scrie tot din Viena, că Austria a res- pins cererea formulată de către Portă de a interveni ca mijlocitore între Tur- cia, Serbia și Muntenegru, fiind-că nu voesce a lucra isolat; deră că a încu- rageat Porta a trata direct cu prin- cipatele. La Paris, s’a respândit soirea des- pre un memorandum rus, care ar pro- pune puterilor de a continua acțiunea lor diplomatică comună în afecerile Orientului pe basa unui program ce se va comunica în curând puterilor semnătore tractatului de Paris. Un corespondent din Constantino- poli a adresat către Journal des De- bats discursurile pronunțate de către plenipotențieri în ședința de Joî pen- tru a anunța ruptura conferinței, în cașul când Porta n’ar primi propune- rile puterilor. Generalul Ignatieff s’a exprimat cam cum urmeză: „Un teren de înțelegere lipsind u-ne cu totul și negocieri ulteriâre ne mal putând a se continua, guvernul imperial pe care am onârea a’l representa crede prelungi- rea ședințelor Conferenței ca ne mal avend rațiune de a fi. Menținerea unul ambasador la Constantinopoli devine asemenea de prr- sos din momentul în care vocea sa unită cu aceea a representanților tutulor puterilor garante ale Turciei, numai are valârea ce trebuia a se adăogamanifestațiunel una- nime a unei dorințe europene dictată de uă cugetare de pace și de conservațiune. „Declar dar, cu multă părere de răii, 19 (31) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL KOMaNIEJ mei PorțI că, tu €«□ când basele propune- rilor puterilor garante nu ar fi primite, va fi obligat de a pleca la Viena și de a în- credința gestiunea ambasadei M. S. I și R. apostolice unul însărcinat de afaceri. “ D. Calice a luat în urmă cuventul în acești termeni : „ Sunt autirisat a declara că dâca pro- punerile resuinate cari s’aă comunicat de către marehisul Salisbury nu sunt primite în principia, voifi trebui să mă asocies la conclusiunea formulată da Exc. Sa, adică că conferința n’ar mal avea base de discu- țiune; și, prin urmare, voiă pleca cu cel- alțl plenipotențiari/ Etă cuvintele pronunțate de D-nu Werther : „In cașul unul regretabil refusdin par- tea Sublimel-PorțI de a primi în principiă propunerile făcute de representanțil celor șâse puteri, instrucțiunile mele ’mi pres- criu de a mă uni cu cel-alțl colegi și de a părăsi Constantinopoli, aflându mă che- mat a merge la Berlin și având ordin de a remite atunci gestiunea ambasadei unul însărcinat de afaceri/ In fine D. Conte Corti a terminat ast-fel acestă (Jeclarațiune: „Am onâre a adera la propunerile pre- cum și la considerațiunile cari afi fost comunicate conferinței de către Exc. S. marehisul Salisbury, și cred de datoria mea de a declara în acelaș timp, în numele guvernului meii, că, dâca vor fi respinse, voifi declina ori ce responsabilitate a con- secințelor ce vor putea veni din aceste re- tușuri/ ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA Sumarul ședinței din 17 Ianuarie 1877. Președenția D-lnf președinte G. A. Ro- tetti. Ședința se deschide la amâ<)l. PresențI 103 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-luI deputat Pas- tia Scarlat. Se trămite la raportorul comisiei bud- getare petițiunea cetățenilor din urbea Ourtea-ae-Argeș. i Se înscrie Ia ordinea 4ilel, raportul co- mitetului delegaților asupra proiectelor de lege relative la organisarea sub-prefee- turilor și a polițiilor de orașe. D-nu deputat Leca Dimitrie desvoltă interpelarea privitâre la deputății ce sunt profesori și funcționari. După răspunsul D-lui ministru de culte și discuțiunea urmată, Adunarea adoptă următdrea propunere de ordine de di „Camera satisfăcută înțeleg din pi rit de pjp- i i nsă economie, sedeiorganisâză un servi 'dă atât de important, în cât să facem ca vasele ce via din Londra. Marsilia și alt» porturi, să ne trateze de barbar', vâ^fudu se puse îu posițiuue de a se prese îna- intea unul epistat de comisie în loc de că- pitan de port; ar fi uă figură barbară de¹ am face faciă cu străini, când nu am a- voa un căpitan în porturile nâstre Afară de acâsta, pe lângă că s’ar jigni interesele acelor dar ; bue i sciț că acâstă instituțiune face parte din co- dicele comercial maritim a! țârei, și su- piimându’l ar trebui să modificați și legea în acâstă privință, și tot uă-dată ; ă su- primați cu totul și regulamentul gațiiine ce avem astă-ijl Am ^is și v am demonstrat cu budgetul în mână că veniturile ce dafi căpităniei» de porturi sunt mal mari de cât cheltue- lele, prin urmare chiar dâcă s ar pr riuta cine-va să dica dați-’ml veniturile acelea și fac eu serviciul porturilor, Statul ar perde 2,000 lei. Eu dar în «wnnnl -esta am un amendament.... D. P. Ghica. Nu -e nevoe de amenda- ment, căci comisiunea delegaților menține căpitanii de por^u^^ D. ministru ?I pri,- mesce. D. D. mărgăritescu. atunci ve rog ăi credeți că nu am nici un interes dea pro tege pe cine-va. de cât vâ rog să primiți menținerea acestor căpitani de porturi. D. vice-președinte. Sunt dator să vă aduc aminte că D. ministru a aderat la manținerea căpitanilor de porturi; prin urmare discuțiunea e Zadarnică, afară dâcă cine-va nu'cere cuvântul contra acestor căpitani, D. E. Vergati. tier cuvântul. D. vice-președinte. Aveți euvâ_:J. D. E. Vergati. D-lor deputațl, nu luam nici acum cuvântul în acâstă desbatere dâcă nu erafi aci douAj gestiuni : întâi a că acest^ suprimare este fundată pe ect - nomie, și al duoilea, ca să vedem dâca a- câstă instituțiune are saii nu rațiunea d( a fi pe care ’l uă dă D. Mărgăritescu. D-lor, las că nici unul dintre D-vâstră aiJI nu pâte dice că nu e nevoe de econo- mii, și scițl că bătrânii (Jicâu : picătură cu picătură face lacul mare. Prin urmare, citind legea, și având în vedere acele fap- te cari se petrec pe la porturi; căci, de ș dintre membrii comisiunei nu e nici unu de la Galați saii Brăila, totuși nu suntem nici bădărani, munteni saii câmpeni de prin pustie ca Bărăganul și Sahara ; sun- tem âmenl cari am putut avea cunoscință de aceste porturi și de ce va.săijică căpi- tanii de porturi; seim că acești omeni fac poliția acelor vase-; seim că în porturi sunt medici p^n; corn” anii igienice ale vaselor. ... D. N₍ Catargiu. Nu tedi de po!t D. E. Vergati. Vâ rog -șă nu mâ între- rupețl. Aci nu e resboială ; discutăm ‘ 1& (31) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI «28 să ne convingem și să vedem dâcă aveți drept D-v6stră safi noi. .*. (Sg'omot.) D-lor, dicâm că Statul Român arc pe. l'ngă acești căpitani'dă porturi și alțl a- gențh Ce sunt acești agențl ’ Sunt de mai pucină importanță de mal pucină capaci- tate de cât acel om savant și sciințe Enciclopedice pe care nu'lUundscem, dâră pe care ’l plătim cu 260 franci pe lună, ne când în alte părți se plătesc cu 150 (îutrarupârl/sgomot) ApoîpD4or. acești căpitani de porturi vpot să fie înlocuițl prin căpitanii de punct, cari snnt oficiărî din armată, cari scifi limba francesă și cari aă la dîsposițiunea lor și grănicerii "ari pol fi trebuincioșl în cas de desor- line... (întreruperi, sgomot). Uă voce. Scil să înoți? (Rîsete). 1» Vergati. Dâră se <)ice că cu acești că pitanl de porturi nu se face nici uă chel- tuială. A'pol .cntiî fiscali string miliâne, trebue dâră ca să le dăm lor acele miliâpp? (Sgomot)> D-HoT, am onâre să vă spun că acâstă idee am adus’o eă în sânul comisiuneldL. Uă vote Te felicit (rîsete) D. Vergafii D-lor, astă vâră am vorbit la Crajova cu D. Costache Cârjea de la Se- verin, om fârte cunoscut și cu destulă es- periență. și D-sa m’a întrebat: dâră pe căpitanii-de porturi ’l veți mal ține?... Voci. închiderea discuțiuuel, suntem laminați.... D. E. Vergati. Și ’mî-â esplicat că serviciul acelor căpitani de porturi se pâte înlocui cu căpitănii de' punclurl... (Intre¹- ruperi). In fine. D-lor, acâsta este ideea mea.... Uă voce. Destulă ispravă. Voci. închiderea discuțiuuel, destul al spus. D. E. Vergati. D-lor, a Înlocui pe eă- , itanil de porturi cu căpitanii de punct nu va să ^ică a fi barbari, și după cum v’am mal spus și altă dată trebuia să vă gândiți la nevoia de bani în care se gă- sesce țâra; să vâ gândiți la cuvântul: bani bani și âlă bani; pentru că cu 30,000 franci pe cari ’I aruncați în DtfBăre, ați putea întreține două, trei regimente.. . Uă voce. Destul! închiderea discuți- unel. Dt Vțrgati. D-lor, eă "ml-am făcut da- toria să vă esplic.... Voci. Da, da am înțeles. D. E. Vergati. Acum rămâne la D-v. să faceți ccm socotiți.. Voci. Bine, bine; numai termină.ru D. ministru de esterne. D-lor, cred ?ă onor, preopinențlucarl vor să combată căpitanii de porturi pentru motiv econo- mic, pot să facă acâsta la budgetți î^cum avem în discuțiune legea organicăiși nu am autj.it pe nimeni combătând în principul icest servicifi, nici chiar D Vergati mu a ’ negat importanța IpL. . Uă voce. A negat’o la Bechet£ D. ministru de esterne. Cred dâră. D lor, că putem procede la votarea legel. " -iPDaf da. închiderea discuțiuuel. D‘? Constantinescn. D-lor, văjog să nu închideți iscuțiunea pentru că am a vâ ceti și desvolta un amendament prin care cred că voiii împăca pe D. Mărgăritescu cu D. Vergati. D. N. Catargln. Lasă’I sfădiți că nu i face ninfuP(ilaritate D. P. Ghica. D-lor, amendamentul pre- sentat de D. Constantinescn propune c« .. Voci. La budget, n’afe loc aci. D. Constantinescn. Atunci retrag a- mendamentul. reservându’l pentru budget. D. P. Ghica. D-lor, se face uă erâre, și eă n’așl voi ca Adunarea săvoteseînerâșe. Voci. Nu e nici uă erâre. D. vice-președinte. Nu aveți cuvântul, ' că6I s’a retras amendamentul. D. P. Ghica. ’L însușesc eă. D. vlce-președinte. Nu avețl"cavântul. Se pune la vot închiderea discuțiu- nel/tșrise primesce. D. A.' VisantK'A luat cuvântul pentru punerea votului, fiiud că astă-<)I nu este vorba să desființăm cutare saă cutare că- pitan de port safi să’l înființăm, ci este vorba do uă lege organică care coprinde un capitol sub denumirea de serviciu¹ in- terior ; acâsta se pune la vot, și când va veni budgetul atunci vom vedea unde avem să înființăm căpitani de porturi și undo nu sunt necesarii. De aceea, dunl de pă- rere să se pună la vot legen Voci La vot' D P Ghica. D-lor, im onore Să vă rog a nu vă grăbi, căci este uă rea procedură aceea pe care voițl să o urmați. D. minis- tru de esterne v’a presentat uă lege orga- nică, în care sunt mal multe servicii, între cari fîgurâsă și căpitanii de porturi, asu- pra căror trebue să vâ pronunțați dâca voițl să’l mențineți saă nu; căci trebue să fie bine sciut că, dâca’I prevedeți în lega, nu puteți să nu l puneți în budget, fiind că atunci s’ar viola legea, de aceea este bine venit amendamentul D-luI Costanti- nescu, pe care, dâca ’l admitețl, se va mo- difica legea; dâca nu, va rămânea legea cu căpitanii cari suht astă-r}!. D. vice-președinte. Am onâre a vâ deț- clara că amendamentul D-lui Constanti- nescu este retras. D; P. Ghica. Mi’l însușesc efi. D. A. Sihlânn. D-lof, fiind că discuți- unea este închisă, am luat cuvântul asu- pra punerel votului pentru a vâ spune eă nu trebue să vâ ocupati acum de supresi- unea saă prevederea în budget a acestor căpitani de porturi, pentru că comisuuek budgetară nu a făcut de cât a trece în budget cifra acestor căpitani de porturi, precum a diis rea bine și onor. D. mi- nistru. rincîpiul feiu l-a respins nimeni, der cât dâca cerem ca acest serviciti, pe care ’l voim toți i i ’l seim că este necesar. ■ ’l facem ast-fel în cât să coste mal pucin, ceea ce putem face fârte bine când vom veni la budget, unde trebue să ne confor- măm Cu necesitățile și nevoile țârei. Prin urmare, să votăm legea, căci amendamen- tele sunt de prisos. D. ministru de esterne. D-lor, efi cred că nu mal trebue nici uă altă deslușire în acâstă privință; D-vâstră mențineți titlul, mențineți capitolul, căci așa trebue să esiste în legea organică, și când vom veni la budget ne vom ocupa și de cestiunea financiară. — Se pune la vot amendamentul D-luI Mărgăritescu, și se respinge. — Se pune la vot serviciul esterior, cu menținerea căpitanilor de porturi, și se adoptă. — Se citesce capitolulrepresentațiunel tomâne în străinătate. D. P. Ghica. Voesc să atrag atențiunea U-vâstră asupra acestei modificări care este fârte importantă. D-lor, când s’a făcut discuțiunea asu- pra representațiunel țârei în străinătate, s’a <}is că sunt două moduri de represen- tațiune, unul costisitor și împovărător pentru Stat și altul avantagios și econo- mic. Apoi, D-lor, economie a avut în ve- dere comisiunea buigetară inspirată de dorința unanimă a Camerei; economie a avut îq vedere majoritatea delegaților când v’a propus acâstă supresiune. Dâră D. mi- nistru de esterne a susținut representațiu- nea permanentă în străinătate ou argumen- tele acestea: ne trebue âmenl cari să aibă cunosci.nțe, relațiunl, cari ăă ne susțină drepturile nâstre naționale și politice cari să ne informase de tot ce se face. EI bine, D-lor, pentru asemenea condi- țiunl secer alte aptitudini, alte cunos- cinț% și aci nu voifi să fac nici uă perso- nalitate, după cum nici asâră nu am făcut personalitate... D. N. lonescu ministrn de esterne. Din contră, ați făcut și asâră, faceți și acuma. D. P. Ghica. EO vorbesc și pentm tre- cut și pentru present, dâră mal ales pen tru trecut. D. N. lonescu, ministru de esterne, Efi vorbesc pentru viitor. D. P. Ghica. Voifi vorbi și pentru vii- tor, dâca voițl. El bine, ejicâm că se cer alte cunoscințe de cât acelea pe care le-afi putut avea agenții noștri permanențl cari aii fost până acum, cari sunt astă-ijî și cari vor fi de aci înainte. Am avut onâre a spune D-luI ministru de esterne că, pentru representațiunile străine Me altor state, sunt scâle unde se fdtAâsă âmenl de stat cari la rândul lor devin representanțl. D. ministru de esterne a spus că la noi acum începe acea scâlă; el bine, mi se pare că este a plăti cam scump acea scâlă, cu atât mal mult cu cât ■124 MONITORUL UF1U1AL ăl. ROMÂNIEI 19 (31) Ianuarie 1877 saă comercial:¹;, veți trămite țâțe ui. agent estraordinar. Aci nu este vorba d^ orga- nisarea unei armate^ care la un moment dat să fiă în stare de a ne apăra; aci este vorba de uă economie ee să pâte face, și care făcenduₙse dă un avsntagiă pentru Stat* lăsând numai pe agentul de la Con- stantinopole. Voci. închiderea discgțiu.. D. președinte a fiind eă'Chiar în timpul doui.:ișl lui Caragșa și a IcijjVodă ica, noi totuși avâm uă re- prjesentațiune lă Vierța; la Paris nu avâm, căci ..tj-eram în mari relațiunl pe atunci cupFțpncia 17 Dâc^atpncl avâm la Viena uă represen- tșțiune.scn atât mai mult cuvânt trebue să avem adi, când relațiunile nâstre sunt ațâț de^trînSf^egate cu acelea ale Austriei. Apoi la E^is, jjpde se află eă coloniă întrâgă de Romani, putem să nu avem uă represențațiune permanentă și să recurgem tot-d’a-una la misiuni pstraordinare? Ne- greșit că nu. De o camj dață vom avea agențl oficioși, și spermă vom avea și ofișialț, dâca vom persista d ă avea. Așa dâr nu trebue să ijicem că atțl nu avem ușvoe de asemenea agențl. plătim pe agenții noștri, nu numai cu bani mulți, dâră chiar cu greșelele lor diplo- matice care ne costă mai mult de ci? banii. Apoi, agenții din străinătate aii rațiunea or L a fi peutcu acele state care au agențl I otieia'ti în tdte păi ți lefUnde au interese po- litice și comerciale ; noi nu avemgde cât șâpte agșnți pe lângă Puterile garante, și aceștia chiar, notați bi e, nu sunt de cât oficioși, n....i avețn . genți o^siall nici pe lengă arelejstate cu care avem în tdte Jilele relațiunl politici și comerciale, și cari aii la noi representanți oficiali,El bine, din două lucruri unul: ori agenții politici unt inu.ii;, șfe 1 adevăr . u recunosc că unt inutili, ori jiu avem mijloce de a’I usține la inălțimqg (§Lerq.nită.ței lor^ și în ist ■ is mi se pr e că facem mal mgl ă fanfaronadă și uă cheltuială carpii duce nici un profit. 1 ■ -lor, mi tr* de D₄ ministru de esterne: nu trebue b^nl pentru ca un aginte in străinătate să scie să se mențină la înălțimea misiune! sale, și a adus eqșm- plul Iul Fraycliu» Ap I, D-|cr ::.1ii,l vom compara pe dme- □ l noștri poliției, ori de mari ar fi, cu Frauclin, sau cu Talleyrandj, sau cii Me- tternich, negreșit ar fi uă esagerațiune, și asemenea compșrațiunl gu.isunt tocmșXne- lerite. Un Franclin ng. se ivesce la fie- care ocasiune; sunt lugâfșrl cari se argță câte uă dată, și după ce el dispar, omeni- rea este mită vreme privată dș dmenl- ca dânșii. EI bine, aceștia nu se împrovisâsă a i cum voesce D. ministru de esterne să formese pe diplomații noștri. D-lor, trebue să menținem demnitatea nu! representant; ei bine, văd în budget ifra de 23,000 frânei pe au pentru un a- ginte în străinătate. Cu acâstă sumă un rapresentaut nu pdte să îpdeplinds^ă pici acele cohdjțiunl -de decoruri, nici acele con lițiuni chiar de ună cuviință socială, cari sunt mal costisitdre și cari sepxige de la uă representațiunl politică Dâră afară de acâsta. cel mal mare in conveni ent este că agenții noștri din străi- nătate se v®’a suspendat prin budget chiar jsubprefectura St. Denis, și -otru acâsta s’a ivit un conflict între Caftieră și Senat« și în eelegiiu urmă Senatul a con simții, căgl în Frfanc’. bițdgetu; trece și prin Senat, Dâca noi astăzi având 20 dețpostuîl de căpitani de porturi și unul din ace! por- turi ar -erde din importanța sa, cel bine, să nu potpfin budget să supriju.acel post? Și să viu cil uă lege organică peutrtU fiă- care casgdp felu acesta. Vedeți că ar fi uă greutațefeare ue abține Jot-d’a-una pejloc, căci ca să modifici uă lege este uă mare greutate și ar fi și un mare inconvenient, ca în tâte împrejurările §ă'modificăm le- gile. Pe de altă parte, dâca noi singuri am pțiimit principiul acesta uă odată uă funcțiune, d i orUce admiaistrațiune ar fi eag Odată căjeste prevădută prin lege .or- ganică, nu se.«p6te suspende prin bjidget, sâă dâca s’ar suspende să cadă în catego , ria vacanțelor. sejînțolege de sine că nu .are să se ducă lâfa aceea la pensiuni: căci legea pensiunelor dice : vacanță, nu ^ice uă funcțiune care este s spendată prin budget fiind-că uă asemenea lâfă nu al a- vea de unde să o iei ca să o duci acolo la pensiuni dâca odată este suspendată din budget. Dâca veți admite acest principiu, ne-ațl pune într’uăicondițiune fârte grea, și nicăirl nu s’a făcut așa. Dâr asupra a- cestui punct vom mal discuta ș^ cu oca siunea budgetului respectiv,' acum i6 rog să discutăm lâgea organică și căpitanii de porturi și la budget vom vedea . vom pune câți vc rebuhotrel, patru, don? cât vom socoti. — Se cere închiderea? discuțiunel, ’puiudu se la vot. se primesce. — Se pune la vot capit^¹ ::1 VII primescec Și — Se eitesce art 17, aliniatele 9, și 11, despre tratamentul interpreților. Și se 10 D. P. Ghica. Comitetul delegaților a suprimat interprețil. pentru motivele am spus în ședința trecută, In anul trecut, îu budge. cterp.eᵥ? ce Am 1 at cuventul ca să stabilesc un al punct, -^cela pă tot ce ește într’uă leg.-q ■ ganică trebue să fiă .n un mod permanent, răii trecațl cu un salantt de lei 480 și Camera nu pâte prin udget să suspeu- lună cel de limba germană:, 510 cel de asemvpea țjn post, filată pentru ce s’a limba grâcăș350 cel da limba rusă. Anul j- Pe de 19 (31) te .uaric 1377 MONITORUL CF1O1AL AU ROMÂNIEI 12b acesta vedeai (& ' te 250 lei pSutPii⁹ ori care; prin urmare, â :e pare că ar fiVm- posibil ca acele sdmitA*? despre cară vor- bea D. ministru în ședi ița trecută să pri- mâscă f> li interprețl cu 250 lei Pentr i .ceste motive comitetul im t interprețil. D. Sihlânu Dâr dd* e^dîl D-te Că ^att să priimâscă? Este Trâba . :ni- strului să’șl găsâscă funcționari care să. primâscă. D N. lonescu, ministru de esterne. Prin legea organică > ministerului d f terna sunt prevăduțl interprețil. Așa' in terpretul de limba otomană are lâfă de 11) lei; interpretul de limba germană 480 le și cel de limba rusă 350 Comisiunea oud- getară, în acord cu mine, a redus lâfa in- terpreților, fixând’o pentru toți 11 aceeași cifră de câte 250 lei. $ Domnilor, după cum v’am mi' ieri, repet și acr n. TA nu ne putem lipsi de serviciul interpreților < găsit âmenl de buca voință, cum v’am spusj profesori de limba elenă deglafac Itat și alții, cari aă consimțit a rervi cu aeesfb lefi reduse; căci, D-lor, nu ne putem lipsi de serviciul interpreților, sunt acte îu vieța civilă cari n’aâ autoritate în străinătate de cât când se vor da din nnnistefuPde esterne. însuși consulul fiances ne trămite acte ca să le adeverim, acte de identitate acte de nota- riat și altele. EI bine, cum voițl să facem acâsta cu plată osebită pentru fie-care act de asemenea natură? Căci trebue să le fa- cem, nu putem face elt-fel. V’am spus erl că este uă cestiune de înaltă cuviință și de mare interes pentru noi discrețiunea, căci avem șj alte acte pe care trebue să le traducem. Eu gândesg că cum este redus serviciul acesta , este tot ce pdte fi mal economic, și de aceea, vă rog, să votați acest articoll- — Se pun^ la vot a^t. 17, și se pri- mesce. o£ Se pune la voi art. 18, lipcanii că- lări și se primesce. Se dă oitire at14130, administrațiu- nel marinei prcantilâi D. N. lonescu, ministru de esterne. Acest articol modificând art. 30 este făcut în vederea ca se vor desființa căpitanii de porturi, șioaci vine amendamentul D-lul Mărgăriteseu și celor-alțl; pentru că bă- gați de sâmă ce dice articolul legii; dice : „administrațiunea marinei mercantile de- pinde de ei isteru^ gfacerilor străine Serviciul ponturilor se face do către pri- măriele comunelor urbane respective, sub controlul și privigherea ministerului afa- cerilor străine? Prin urmare, aci este a se vota amenda- mentul, căci ae dă serviciul căpitanilor de porturi funcționarii r comunei, și trebue să vă pronunțați, dâca manținețl căpitanii do porturi Uă vfec? u 70 at, și s’a manținat icesi i servicii!. D. președinte'. Dâca D.yuinistrq • e- sterne ar fi avut puțină paciență, ar fi v6- dut că nu eram să puiu la vot alt de cât art. 30, cart Aice că administrațiunea ma- rinei mefcantile depinde de ministerul de esterne, negreșit cu manținerea căpitanilor d#ț>?»rturl, pe car dumnea-vâstră I-aJi vo- tat dejea. " - Se pune'is’^ot ar:. 30, feti odifîca- a propusă, ^i se primesce'. Se citesce art. 32 relativ lâ .vi- ciul ofibiteul central de statistică, care, tjindu-se la vot, se primesce. U. iftiuistrd dfe esterne. . ¹ 31, i&re prevede atribnțiunile căpitanilor de porturi, vine art. 32 care dă la ministe- rul de esterne serviciul Monitorului-, prin urmare, după acâsta, cele alte articole tre- bue Să pnmescă numărul curent adică 33 și la vale Vă propuiu acâsta în interesul redacți- unel. Dțl’ Ghiea Se < articolelor nu- mărul de ordine. Acum, D-lor, să ’ml permiteți a v§ spu- ne că, majoritatea comitetului delegaților a esprimat o dorință pe care trebue să o .aduc la cunoscință D-lnl ministru. Dorin- ța este aeâstaica D-sa să presinte un pro- ject de lege pentru, reguhrea serviciului Monitorului șî a Imprimeriei Statului , cari astădl sunt organis-t; într’unu^ed ne- folositor. D. ministru de esterne, Ml par rău eă sunt nevoită (Jicecă pân^aCum nu s’a dovedit nimica WsatisfăcStor, și că m> putem lua opiniunea personală a D-llii ra- portor ca un act ei jș de o uț, Adunare. Negreșit datoria nâstră este de a căuța să ameliorăm organisarea servicielor pu- blice si de a propune legi pentru acâsta ; însă nu putem să luăm opiniunea isulată a raportorului ca tlă injuucțiuns a Came- rei, pentru a veni cu un project de lege. D. P. Ghica. Nu este opiniunea mea i- solată, ci este a majoritățel comitetului delegaților. Voci. închiderea discuțiunei. Se pune la vot închiderea diseuțiu- neî, șt se primesce — Se pune 1 . voto projectul de lege în total și resqjtatql scrutinului este cel ur- mător : Votanțt, ț ,...............71 Majoritate reglementară . 38 Pile albe A . , ? 68 Bile neg’M - ’î D. vice-președinte. Adunarea a încu- vi:?țat»projectul de lege D. N. Dimancea în absenția D-lui I. Câmpineou, raportorele comisiunel bud- getare, dă citire următorului raport asupra ' budgetutul ministerului de esterne ; Domnii-'- deputațl. Comisiune:. budgetară, însărcinată de D-vnsă v8 presinte raportul asupra bud- getului 1877, săvgrșindu’șl lucrarea întru cât privesce ministerul afacerilor străine, are onâre a vă e»puue următârelc Cheltuieleje acestui Servicii! să presen- taă în. anul 1876p în cifra de ⁷?9 ¹88 lei bani 75. Prin bu Igetul Rectificațiv, acâstă cifră a fost redusă la cifra de 729,188i lei, bani 75. Diferința îa minus de lei 50,000 a provenit din un scăijământ făcu la feifra de 150.000 lei, afectata prin capitolul IV la cheltuieli di plomatice. Cifra de 100,000 lei, lăsată în budgătul anului 1876, a fost manținută tot astefel și în projeclul de budget ce avem onâre a vă presenta Afară de acâstă economia cetie/a âre-'cttm indi- cată de mal ’naidte țffinloptAcedontul anu- lui 1876, comisia aD tîi'Sre ut că pâte să mal facă șl alte economii, cari să rădi- că la sflmi de 101 774 lei bani 75. Ua singur spor a fost admis; acela ie 1 180 lei, la capitolul V, privite? la alocațiunea chitei agenției din Constantiuopol } nece- sitat prin schimbarea localului. Eccmmia total ^ară tată pro ila - 1. Din reducerea do la cap. L aîQ 1, a retrib i țiunilor interpreților de, Imbele grecă, germană și rusă, la lei 250 p > lună fie-care, care dă uă economiă pe an ^e lei. ⁶.........................6,720 2. Din suprimării de la art 2, de sub acelaș capitol, a salariului unul lipcan călare, lăsându-se numai unul. . ; 0 3. Din reducerea, tot de la art. 2 a adaosului făcut prin budgetul rectificativ al es^r- cițiulul 1875 , la salariile âmenilor de servicii! cari fi ind fixați plin legea organică a acestui minister,- nu se putea întru nimic modifica de cât tot prin lege trecută prin filiera regulată a Corp urilor Legiui- târe, lei. ,760 4. Din reducerea de la 3 la lei 2,400 a chelțuielel cancelariei ministerului lei. ' >9 ' o 5. Din reducerea de a art. 4 la lei 3,000 loeațiunei pentru biblPoteca și al ?na- mente la $iar ' . 222 -12 Din reducerea de la art. 5 la Iei 706 a loeațiunei pen- tru reparațiunl la localul ini nisterulul și mobilier, lei. 74 7. Din reducerea de la art. 6 la lei 2,000 a loeațiunei pentru hârtie de registre diferite imprimări , carton . giui registrelor litegrafiareJ paspârtelor și diplomelor de romanisație, lei. 711 —lx 426 JONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (d*i lanuari^ 18 n budgetul pe anul 1877, astfel redus; se urcă la suma totală de 627 402 lei pe când anu 1876, el so^ui' . suma de 7,79,188 le! 75 bani ' Economia este, 101 774 lei, asupra bud- getului reetifîcativ al a julul 1876 ț și de , 150,000 asuprg budgej 0 aj ș- celul an. ᵤ B Resultat însemna:, .că vom ține compt ca cea mai mare parte din cheltuielele a- ystuf minister sunt afectate la trebiiințe- e serviciurilor esteridra cari sunt atâț^de indispensabile în situgțiunev poljtică în care ne aflăm, și rl, prin resursqje acor- date astăzi, sunt reduse la limita eștremî Rolul coipisiunel era cu atât mal dificil la ministerul afacerilor străine, cu cât mal 8. Din reducerea de la art. 7 la lei 1,400 pentru lemne de înuălditul localului minis terulu^ < , <■ . e . 8^-48 9. Dimjeducerea alocațiu neî de la art. 8 la let ' 0 pen tru asigurarea contra (incen- diului a localului ocupat e minister și a mobilierului s?fl. '.'90 10. Din suprimarea servi- ciului porturilor prevăzut prin capitolukll i ' budgetu- lui po 1876, lei. . 4âj647-—38 JL Din reducerea alocațiu-, neț de lei 10,800 de la capi? Iul IV, arb unic, a rettțbu- .uneî comisarului român;dîn gomisiunoa internațională a PrnJnluL la lei 2.000; care să e dea subtitlu de diurrfă pre fectulu! județului Cevurliliiî •pre a facejfuncțiumle de co- misar Jn (lisa comisiunejfasț- fel precum s’a urmat. 4 i s 8;800 12c Din reducerea cheltu- iJelorₛde representațiune ale agențyor țărel în străinătate; însă: a) . De la agentul ^ju Cons- tantinopole, din lei $0,000. 10.000 b) . De la agentul din Pa? „ r?s-Lond'ra, din lei 15,100. 5100 c) . De la agentul din Roma, din lei 15,100 . . S 100 d) . De li agentul din Be - grad, din lei 15,100 00 e) . De la agentul din Viena, din lei 15 100 5₂100 f) . De la agentul din St.- Petersburg, din lei 22,000 . 4,000 g). De la agentul diu Ber- lin, din lei 8 000 2,000 13. Prin reducerea sumelor de la diferitele alocațiunl ale •genților să reduce în pro- porțiune și comisionul pen- tru transmitere. 378—12 14. Din reducerea de la cap. V, art 6, a sporului de lei 200 pe lună făcut priq bud- getul reetifîcativ pe 1875, la retribuțiunea atașatului A- gențiel din Vietla, care fiind tiiată prin legea organică a ministerului la lei 300 pe lună, nu se pdte spori de cât tot prin lege, lei . 2,400.— 102,954-75 Din acest» supăscă^ndu se adaosul prevăzut la aloca ț țiunea chiriei Agenției din Constantinopole , după con- tractul a â: ■ ' j ' ■ Pe lună ,© NUMIREA F U N C U N 1 DO E fie care V ..'oneq Ym'£s , ,muoA y. Peăân toți Toții că Lei L liv R genefal © ' ‘Lei 1 Lei Ministrul............ 1,500 Secretai ul general și director t . { . 740 18.000 -Dimsiwnea politică (cabinet^ inistrulut) 600 85886 1 Șef de cabinet <3 Ș . as. 7,200 2 Secretari '.....9 . 300 u7,20C Divisiunea consulatelor, agențiilor 0 •> l ie și goqtențiosulul 2 Șefi de secțiune ....... 400 9,600 2 Șefi de biuroiî clasa II 230 5 520 2 Copiști ....... 150 3,606 Biuroul de navigațiune și de statistică 1 1 Șef de biuroiî clasa I. . 300 3,600 1 Copist ....... ..... 150 1,800 Biuroub de personal, material și paspârte 1 Șef de biuroiî clasa I. . . 300 3 600 1 Copișl . w * .{> Ln t . ... 150 1.800 Serviciul inte, pi etatulu i | 1 Interpret pentru limba grecă .... 250 $000 1 „ „ i germană..... 250 3,000 1 » » n rusă ... 9 250 3„00C Serviciul comptabilitățH 1 Șef al comptabilitățel cu grad de șef de divisiune. 500 6 000 1 Șef de biuroiî clasa II 230 2.760 1 Sub șef de biuroiî . . . 200 2 109 Serqicuțltflrchivel și registraturel 1 Șef al archivel. . .... 300 600 1 Șef2 al regiefraturei ‘ . 260 C20 | 1 1 Sub șef ’a biurofi. ■ 200 2,400 100,0R0 IM pl) Ianuarie lb?l «O Mi utilL uFlCUL aL KOMÂJsiKi 427 1 ț. 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l U 1 1 STATUI PERSONALULUI OAMENILOR DE SERVICIU OIRFA SE K VICIEL¹” țjei ai lipcanilor și curier al ministerului , g u e i ■ ■ > ■ e f • *- • I re UI Lipcan călare . Lipcani pedestri îngrijitor udăiași . Grădinar Kândaș . fi <1 j ar. 1 ir ir i 1 • L . t Z . iu Țnnidn ; ni r ih • q z i >3. ■ ? to b -ea A 3 ; 8 n 5îo lidesnoqBfri/hn ew; fleac) iei?.» a ti 91 3 • țț » ’ b 8 £Wq₀ 5S 63fif m—Ti—.^.u a a ul euid 13 ■n ?. « Retribuții! ne Diurne Pe lună fie-care Pe an toți lotai generhl Lei Lei * Lei -ni el. l ‘ ■ 150 1800 100 1,200 60 2,880 80 960 _ 60 1,440 150 1,800 T 60 72(1 neq ău fl* -- 110.800 PERSONALULUI AGENȚIILOR ȚERE1 IN SȚRAINETA1E A . - £sscreu. . r„ ‘ ' Al douilea secretar .’ Agenția din tonttantinopole alini- leO • A A • Iff a- Canceher și comptabil ci loiivnq fclffrgn • ■ • iiaivie? dr Dragoman . Copist . , l șier , Oavas Curier Guardian c s o » 8 •' * ■ ’ ci s n 1 eq Mă Vieft ^8’d;. fiî eâBii ’ ' 'iie £ • • i ’k?.' iț ’ irqua .ioni ■ 3 . iiancatf IfiicnOi 8 r ‘ » i q ? • n ' ! - f? v • i > t> i b’ 1 nori'’ Ț- y-- 1 1 J 9 4 S iT 5...........» Agent comercial la •. ar^a f , Delegat la dulcea . , ....... Agent . ^ecretar Atașat Agent . f Secretar Atașat finim ci geifția djn Paris-Londra oq nu iamb ; îs I t> • rr 9 ffi fl 9 flimniu iiiiH . lanț 18 pi • r e a Agent o Secretar ffloiiBH AgSnt Secretar Atașat . Ăgeiit . Secretar Agent . g Secretar ' -ragoma I : ■" ■ I • Al. IȚ'ȘisflOtea sbnt» Dlasol ee țe i si i s » o ■ if'iTșe efe lulmeig ou Agenția din Roma u . :. U q iui u .3 ? ^OiUI ) i uls DÎ «Inn ija ' . , . 1 £ . . hfiâ AdeaQ . .ăazfșni) e, «fiailduq. •loliiiîau :?e ă.‘ luQzoDuaei Agenția din Berlin U cj) . . 1 J . # A ș-'C - q . > 7 P . fini, loq £9311 f.I 9183 ; Iilbfiîg Agenția din Viena 3 ' (1 1 4 ^fiuvua 199 <83180”' ' R»J3O1 « sO ' ■tiUeVcEOK flW î ' < '5 9ni9jui pb M , $ ? 6a fânem aa fiaiifngu 'sil £ IiilBkq âpe ■ ■ ; ud <8108 dî «haivl e'< Agenția . ■ in Sânt-Petresbvrg j 4 Agenția din Bel gr ac - ■ • • ft»uA •? n i ■ ' ) 5 S 61 yiq 1 UI u l « - m ' re »jr e 1,500 750 560 460 460 SL 150 • . J o 'îi 0 :00 25n 1,500 750 500 1,500 750 500 1,506 aa< 750 eia* dIUi d. 1,500 750 300 1,5 0 750 1 300 450 ²r 130 120 120 100 18,000 O 000 ' ,720 ,.,520 ...520 1,800 1,5601 1,440 1,440 1,200 4.80» 3 000 60,000 18.000 9,000 6,000 33,000 18,000 9.000 6 000 33 ono 18,000 9 000 . 27 000 18,000 9,000 3,600 18 000 9,000 15 600 5,400 2,820 30.600 Ui 27000 23,820 428 UUMlUnlb uFIUAu al aUJ0LAi\1Eh y ț3ij ianuarie << D. ministru de esterne. D-lor, obser- vațiunea generală ce am făcut adineaori se aplică și la observațiunile ce s’a făcut de către D. fepresentant de Mehedinți, pen- tru că noi nu am putut să ne depărtăm de legea ce s’a votat. In acea lege se prevede acest titlu. Acum, prevădead că am să fifi interpe lat asupra misiunel acestui biurofi m’am ocupat și eft să văd pentru ce acest biuroă are mal puțini funcționari de cât cele-lalte. EI bine, lucrul este fârte simplu, scițl că ministerul de esterne are în atribuțiunile sale căpitani de porturi și acești căpitani de porturi delivrâdă permisuri și alte do- cumente și pentru acestea se percepe tac- se. Acest șef de biurou, încasâdlă recepi- sele acestor tacse; are uă responsabili- tate certă; căci el trebue să dea socotâlă de dânsele. Pentru a face acâstă operațiune este de adjuns un șef biurou și un scriitor. Se pune la vot biuroul de statistică și de navighțiune și se primesce. Cele-lalte paragrafe penă la serviciul archivel și registraturel Inclusiv, se a- doptă fără discuțiune. Se citesce paragraful privitor la per- sonalul âmenilor de servicifi. D. ministru de esterne. D-lor, sunt de opiniune ca să se unâscă serviciul în- grijitorilor cu al unui odăiaș și să i se mențiuă lâfa de 140 lei pe lună, supri- mându-se un odăiaș. D. P. Grădișteanu. Scifi că la minis- terul de esterne este uă grădină care nea- părat trebue să fie îngrijită; întreb dar pe D. ministru daca D-sa nu găsesce de cuviință a se pune acâstă grădină sub pri- vegherea celor-lalte grădini ale Statului. D. N. lonescu, ministru de esterne Din nenorocire în localul unde este astă-dl ministerul de externe este și ministerul de interne și al ministerului de agricul- tură și consiliul de miniștrii. Acest lot. cal are uă grădină care s’a crezut nece- sariă să nu se părăginească. Desbătând cu D. ministru al lucrărilor publice, a- câstă cestiune, s’a recunoscut că acâstă grădină, dacă s’ar pune sub aceiași pri- veghere sub care se află grădina de la So- sea, de la Cismegifi și altele, nu ar avea tâtă îngrijirea ce merită uă grădin i care înfrumusețâdă palatul a trei ministere și aceia s’a înscris în acest budget lâfa unul grădinar. — Se pune la vot propunerea D-luI mi- nistru, pentru sporirea salariului îngriji- torului și se primesce. — Se dă citire paragrafului privitor la agenția din Constantinopol . D Au. Vizanti. Este, D-lor, adevărat că esistă uă lege de organisare a ministe- rului de externe, prin care uă-dată cu per- ' sonalul se prevede și salariele Acâsta am observat’o și la cele-lalte ministere. Cu tâte acestea în împrejurările de adi — Neluind nimeni cuvântul în discu- țiunea generală, se pune la vot luarea în considerațiune și se primesce. Articolele de la : ministru până la : se- cretari se adoptă fără discuțiune - Se citesce articolul întitulat4 divi'J siunea consulatelor, agențielor române și contenciosului. D. B. Maniu. D lor, ași dori ca cu re- tribuțiunile funcționarilor să se aibă în vedere uă normă. Văd căpeutiu cele-lalle ministere, precum este ministerul de in- terne, ministerul de justiție, și de tinance s’a pus nisee salarii cam generase pentru funcționari în raport cu funcționarii mi- nisterului de esterne. Ași voi dar să scifi pentru ce acostă deosebită măsură la mi- nisterul de esterne? Ori acești funcționari nu sunt atât de trebuincioșî, cum sunt al celorlalte ministere, saă că pentru a fi șef la ministerul de esterne nu se cere acele condițiunî de capacitate ca la cele-lalte ministere, ori că nu au aceiași greutate. In tot cașul trebue să fie uă basă, pentru regularea salarielor; și prin urmare, ași ruga pe D. ministru de esterne se bine- voiască a ne ar ;i care a fost măsura¹ D-nil sale întru acâsta. D. ministru de esterne. D-lor, cu un «vânt voiii satisface pe onor, preopinent, aceste apuntamente sunt tâte stabilite prin art. 17 din legea organică ce ați avut o- nâre să o votați. Acum vrea D-nu Maniu să’I spuifi filo- sofia acestor cifre? Daca onor. Cameră „onsimte, sunt gata să’I dau acâstă filoso- jfie, într’un cuvânt, pot să’I spun D-luI Ma- niu că la funcționarii ministerului de es- terne să cere se aibă mal malte calități de cât se cere de la funcționarii celor-lalte ministere, fiiud-că aceșll funcționari tre- bue să cunâscă limba Francesă, se aibă noțiuni de dreptul ginților, și încă de la cel mal înalțl funcționari al acestui minis- ter se cere pe lângă esperiență și onesti- tate să fie și di&rețl. Se pijne 1i vot articolu și se pri- mesce — oo citesce articolu relativ la biuroul de navigațiune și de statistică. D G. Sefeudache. D-lor, văd aci un titlu care este detașat din titlu', onsula- telor și agențiile Române. Acest titlu este biuroul de statistică și de navigațiune. Neapărat titlul ^ște fârte pompos și fârte mare, și m’am acceptat că în urma acestui mare titlu se avem și funcționari mari. Dar ce văd aci? Văd figurând un șef de biurofi și un copist Fac dar uă rugăciune D-luI ministru de esterne ca să bine-vo- iască a ne arăta care este misiune i aces- tui șef de biurofi de clasa âutâifi și a ad- jutorulul său, pentru că eu cred că nomen- clatura nu esțe îu acord cu funcționarii, și că s’ar putea fârte bine să se puie un singur funcționar cu un apuntament de 350 lei care să facă -erviciul acesta. cred că nu s’ar desorganisa nimic de la serviciul agenției nâstre din Constantino- pole, dacă în loc de duol secretari, s’ar pune unul singur; numai daca mi se va demonstra importanța servicielor ambilor secretail. D. N. lonescu. ministru de externe. Agenția de la Constantinopoîe este cea mal însemnată, nu numai prin posițiunea politică a agentului nostru, dar și prin rehțiunile comerciale ce avem cu Turcia. Secretarul ântâiii este șeful de cabinet, daca ași putea ijice așa al agenției nâstre. Acela are negreșit, după lege, facultatea de a ocupa și agenția, de a ti girantul ad- ministrațiunei în cas de concedii! saii altă trebuință ale agentului. Prin urmare este uă persână cu calități înalte și suficiente pentru a representa și el pe agent la trebuință; nici nu pâte ti vorba de a se suprima secretarul I. Când dar acest secretar are uăașa chiă- mare se pâte el ocupa și cu cele-lalte lu- crări ale cancelariei; cari l’ar distrage fârte mult de la ocupațiunile sale. Peutru aceste considerațiunl, cred, că D. Viaznti nu va mal insista a se suprime unul din secretari. Afară de acesta, înainte de a primi re- ducerile făcute de comisiunea budgetară, am pus în vederea agenților noștril, cari sunt animați, ca și noi de aceleași senti- mente patriotice, economiele ce s’ar putea face în aceste servicie, și nici unuia nu i-a venit în gând ca să câră suprimarea secretarului sâfi, și cu atât mal puțin al a- celuia de la Constantinopoîe, secretar care are supraveghiărea asupra afacerilor cu- rente și fârte importante, și care după re- lațiunile ce vom regula cu Înalta Pârtă, va deveni un post fârte însemnat, si chiar din punctul de vedere al veniturilor nâs- tre însemnătâre. Prin urmare vâ rog să nu stârniți a se suprima acest post. D. Burileauu. Am luat cuvântul spre a întreba pe D. ministru de externe, care tot-d’auna a urmat uă politică liberale și naționale în afară, dacă cunâsce că mal toți funcționarii agențiilor sunt străini, și că ar fi de dorit ca acele posturi să fie o- cupate de Români, ca ast-felsă corespundă la acea politică liberală și națională. D. N. lonescu, ministru de externe. Să’ml permită D. Burileanu, a nu discuta uă asemenea cestiune cu ocasiunea votărel acestui budget. Ceea ce vâ pot spune acum este că la agenția din Constantinopoîe și Belgrad sunt funcționari cari nu au calitatea de Român și aceștia sunt simpli dragomani; și dacă sunt și alțl funcționari, cari ocupă alte posturi și sunt străini, acâsta provine numai din causă că nu s’a putut forma încă la noi acele persâne cari se aibă cu- noscințe de limbi și de afaceri diploma- tice ca să’I trămitem chiar la agenția din 19 (31) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL aL ROMĂNlhi Constantinopole, și cu uă retribuțiune așa . telor onor, preopinent, uicI cultul săfi pen- Francia, etc. Prin urmare și din punctul de modestă nu putem găsi uă persână de | 'ru cetatea eternă, nici unitatea naționali- de vede;e politic, și din punctul de ve- aci care să primâscă a se duce la Cons tantinopole. Afară de acesta agentul nostru fiind în un contact continuă cu străinii cari nu se pot exprime în limba Francesă, avem tre- buință acolo ca să ținem în serviciul nos- tru chiar străini. Vă pot însă asigura că funcțiunile de agențl și de atașați sunt ocupate numai de Români și că nu avem nici un străin. Se pnne la vot articolul privitor la agenția de la Constantinopole și se pri- mesce. Asemenea se primesce fără discuțiune articolul privitor la agenția din Paris și Londra. —Se dă citire capitolului: Agenția din Roma și amendamentului propus de D. A. Vizanti, prin care cere ca agintele de la Roma să represinte țâra și pe lângă gu- vernul Ispaniei și Portugaliei. D. D. I. Ghica. D-lor, sunt sigur că ați fost pătrunși toți de argumentele fârțe puternice ale onor. D. ministru de externe în privința sfijoresiunel agenților ca priu- cipiO. și de aceia în discuțiunea legei or- ganice nu s’a făcut nici uă propunere pen- tru desființarea acestor agențl, cu tâte argumentele care ni s’afi adus înainte de D. raportor. AcAsta însă nu ne-ar putea opri ca, venind la budget să suspendăm câte-va din aceste agenții care ni se vor părea că nu sunt de prima necesitate, și mi se pare că cea de la Roma este una din acestea. D. B. Mania. Tocmai cea de la Roma ? D. N. Dimancea. Acolo este origina neamului românesc. D. D. 1. Ghica. Pentru acâstă agenție de la Roma este prevăzută în budget cifra de 33,000 lei, și dâca vom avea nevoe de uă afacere cu Italia, am putea trămite un agent extraordinar pe uă lună de dile și nu ne va costa mal mult de cât 10,000 de lei pe lună. Prin urmare deca am avea tre- buință cel mult a trămite de trei ori pe an extraordina la Italia, vom cheltui nu- I mal 30,000 de lei și tot vom avea uă eco- nomie. De aceea, D-lor, am făcut un a- : mendament prin care cer suspensiunea provisoriă a agenției de la Roma pentru : anul acestă. D. N. louescu, ministru de externe ¹ D-lor, nu numai că presimț, dâră sunt, convins că D-vâstră veți respinge acest ' amendament. Cu tâte acestea cred că nu este bine să lăsăm fără răspuns în acâstă Adunare romănâscă uă propunere de ase- : menea natură. । D-lor, am fost unul din acel care sub i alte regime am ținut să avem un represen- ante la R.-ma, și când l’am obținut, ne- rreșit nu voiu J eu care să cer să se su- । prime. Dâră, D-lor, nici latinifatea simțimin- > mentul ce a propus, ci numai economia; ■ și dâca nu ar fi spus cuventul eu care pu- tem să înlocuim acâstă lipsă mare aș fi tăcut, dâră a dis • să trimetem agențl ex- traordinari cu 10 0(Î0 lei pentru uă duce- re, și dâSa am trimite de trei ori pe an ar face 30,000 lei și tot ar fi uă economie. EI bine D-lor, cum v’am mal spus și în discuțiunea generale, sunt locuriși împre- giurărl uude numai un age it permanent și special al României pâ;e să ajungă a fi bine primit și să aibă simpatii în locul unde se află , la Roma însă simpatia Ita- lienilor îmbrățișAst pe o/i-ca represen- tante al României (aplause), pe când la Paris și i_ondra am avut nevoe să trime- tem bărbați dfn cel mai însemnați și care erafi învestiți și de demnitatea națională, nu numai de încrederea Domnitorului, ca să închee declarațiunile de comercifi ; la Roma misiunea acâsta s’a putut îndeplini de către un simplu elev al scâlelor itali- ane D. Georgian. EI bine D. Georgian a subscris alături cu D Mellegari declara- țiunea de comercifi în aceleași condițiunl în care s’a subscris la Londra și la Paris d-i către cel-l-alțî trimiși. Pi iu urmare ve- deți că un simplu elev al scâlelor italiane a fost bine primit numai pentru simpatia ce are na'iunea italiană pentru noi. D Georgian nu se mărginesce aci f DJsea ne ține în curent cu mișcările și transformările ce se fac în Italia ; ne tri- mite noțiuni statistice regulat care i se procură de acolo, ca să ne încurajeze și pe noi la transformările ce trebue să in- troducem în țâră. Așa dâră un agent acolo întreține adele relațiunl, care comunitatea de rasă ne face să le ținem pedângă curtea garantă de Aoma, căci și Roma este uă curte garantă pentru noi. Vă rog dâră să admitețl capitolul dip budget pentru acea agenție —Se cere închiderea discuțiunel și pu- indu-se la vot se primesce. D. N. Dimancea. Comisiunea a respins amendamentul D-luI D. I. Ghica. — Se pnne la vot amendamentul D-lhl Ghica și se respinge. D. vice-președinte. Acum vom pune la vot amendamentul D-lui Vizanti. D. B Mauiu. D-lor, mi se pare că nu trebue să insistăm mult asupra necesităței incontestabile din Tâte punctele de vedere de a lega cât se pâte mal curând tiă unire, așa dicând, de simpatii și relațiuul intime cu tâte aceld țări latine a căror cdumnă vie este națiunea Romănă. Scițl rea bine : că străbunii noștri sunt venițl din acele । părți extoto orbae Romano și în acel-’ orbae Romano intră Portugalia, Ispania, i tățil italiane cu recăștigarea capitalei el, | dere economic, și din punctul de vedere nici unul din aceste simțimiute înalte nu național, este uă imperiâsă necesitate pen a mișcat pe onor, preopinent in amenda- tru națiunea romănă ca să se afirme, și acolo unde maî sunt vechii sel frați de • sânge și de origine . . D. N. Catargiu. Dar cu rasa arabă ce facem ? D. B. Mania. Radii arabă o lăsăm pen- tru acei cari afi avut în tradițiunile lor de a lucra tot-d’aima cu rase streine de noi. (aplause). D. N. Catargiu. la> legimul lui Cătaigi D. ministrn de externe. Regret că a- câstă ideă n’a venit D-luI Vizanti de cât dupâ ce am votat agenția de la Roma. D Vizanti este un elev al scâlel Ispaniole și nu me miră acâstă pietate filiale. (Ila ritate). Dar din nenorocire D-lor, nu sun tem în posițiune a întinde relațiunile uOs tre de li Rontul-Enxin pănă la colânelo lui Hercule. Onor. D. Maniu “ne a adus «minte reia* țiunile nâstre cu statele latine, și putea să dică că la capătul acestei vițe stă Trajan, spaniol de origină. D. B. Mania. Așa este. I» ministru de externe. Nu sunt efi are se nu mâ asocies cu sentimentele D-luI Maniu; ânsâ în același iffiip nu tre- bue să eșim din regula ce ne am tras du a nu avea represintanțl diplomatici decât pe lângă puterile garante. Câni dar nu a* vem un represintant special pe lângă ca- binetul din Londra, care este una din pu - terile garante, și însărcinăm pe represin- *tantul de la Paris a ne representa și la Londra, nu credem că trebue să ne întin- dem mal mult, mai cu sâmă că simpatiile nâstre pentru popârele latine sunt cunos- cute, și apoi avem destul Spanioli între noi ca să ne țină aprins focul patriotis- mului (aplause). Se pune la vot amendamentul b-lu'I Vizanti, și se respinge. Se pune la vot capitolul pentru ? dntia de la Roma, și se primesce. Se citesce capitolul relativ la agenția d n Berlin. D. A. Vizanti. D-lor, D ministru de Externe nda dis că e trasă linia în ceiăSco prîvesce representațiunea nâstră diploma- tică, și că nu avem nevMie să repre sentațl de cât pe dân^ă puterile garante. Fârte biue, suntem representațf la Paris. Londra, Roma, Berlin, Viena. I’etersburg și Constantinopole. Dar, dacă de găsescc inutile representațiunea nâstră pe Ll- Ispaniâ și Portugalia, din } untul d^ dâre al rasei, apoi iot atât de inutil găsesc representațiunea diplomatică separătă la Berlin și Viâua, din puntul de vedere ti nauciar și economic. Eu cre^ că din a ceste punte de vedere, un singur agent r prea suficient ca să ne represinte la Vîens și Ia Berlin, și se pâte dă acestui agent un 180 fcOMtUiiUL OFICIAL AL ROMANUL * ’ (31) ianuarie 18T^ secretar mal mult care să’I ajute,... (intit ț utem realisa fără a se ț nici unul ruperi). D-lor, nu e ceva nuott ceea-ce vâ “ 'in inconvenientele semnalate pentru cele alte agenții de către D. ministru de exter- ne, între cari nici acele ce ar fi resultat din supresiunea agenției de la Berlin, care ne propun. Vedeți că agentul de la Paris ne represintă și la Londra. Prin urmare s’ar¹ putea fârte bine ca un singur a ent care ar sta li Viena să ne represinte și la Ber lin, dându-i-se ca ajutor .retar mal mult. D. ministru de externe. D-lor, avem la Viena un agent fdrte abil, forte inteli- gent ^i înzestrat eu tâte calitățile casă represive cp demnitate țâra nâstră. Cred că nu va fi uă singură voce în acâstă Ca- meră care se atenuese câtuși de puțin a- ces'e meritate elogiurl ce sunt fericit a’l face de la acâstă bancă. Am avut ideea de a însărcina pe D. lân Bălăceanu, nu ca agent la Berlin, ci ca trimis în misiune specială pentru a nego- cia c'mvcnțiunpa comercială cu guvernul germand și D-seay cu tot zelul ce pune pentru a servi interesele țârei sâle, m’a refusat, 4ic«nd că nu pâte să se strămute nici măcar timporar de la Viena la Berlin, că este pesta putință să subvie la cheltu- ell, și mal cu sâmă la dificultățile de a fi și colo și dincolo, după trebuință. Dâca dâră n’am putut ojoțipe de la cel mal in- teligent și mal gelos aginte al nostru ca aă se ducă și la, Berlin, cum credeți că veți putea impune alt-cuiva mal puțiu ge- los pentru interesele țârei acestă sarcină? Va fi imposibil să faceți acâsta; și din causîțj agatei imposibilități am preferit să pun up agent deosebit la Berlin. D-au Vizanti vine și propune amenda- mentul stttt din punctul de vedere al eco- nomiei; dâră âre numai -economia preocu- pă pe D. Vizanti ? Apoi «m onârea să T spun că în împrejurările de faciă din ori- ent Germania a fost cea d’ânteitt care a ri- dicat vocea pentru a susține protestul nos- tru El bine voițl D-vâstră ca pe lângă uă putere care ne este atât de bine voitâre să nu avem un agent special ? Vâ mărturi- sesc că nu mâ așteptam ca D-nu Vizanti să ridice vocea ca s^ câră să pui repre- sentanț* aci prin a doja mână. . . . D« î'. Catargfip Din s căril familie im- perială avem și pe Principele nostru^ D. lonescu. ministru de extern® Mâ asociei) 1 totul cu puternicul argu- ment pus îș|inta de D. N. Catargiu. Să fie bine înțeles âră, D-lor, că cele 300,000 lei ce se cbeltuesc cu ministerul nostru persuasiv, nu cules a «jica diplomatic, me- nit a persuade dQj droturile nâstre, de 0- nestitatea nâsfră politică , vor fi înzecit recompensate prin bine voitârea protec- țiuao a poterilor pe lângă cari el sunt. I). Vizanti. Rețrag amendamentul. —Se ppne la vot agenția din Berlin, și se primesce. Agențiile de ia Viena și Petersburg se adoptă fără discuțiune Se citesce agenția din Belgrad. DᵣP Ghica. D-lor, âtă uă economie ce opinent, nu o putem face pentru bunul motiv că ett nu sunt preparat a susține as- cor₀ . nici uă înpotri fiind că ministerul de, externe are însemnat locul acestor servicie și la prescris vom pufie diferitele servicie la locul lor. Așa dâră, ett vă rog să terminăm cu materialul și pe țjrmă vom vota și «^ele alte serviciu. Se citesce papggrâfuj, ipn ■ ar fi expus la perderea agentului nostru de la Vieua. Mi se pare că agenția nâstră _____ de la Belgrad care nu este pe lângă uăi și punându-se la vot, se primesr . putere garantă, și cu care relațiunile nâs-J Se citesce serviciul porțurilo tre pot fi Jilnice întreținute prin cores, pondință^ jar putea fi suprimată satt sus- pendată pentru uu an satt doul prin bud- get, fără a se aduce relațiumlor nâstre a- micale cu Serbia nici uă pagubă. Tot se mai pâte înțelege respingerea propunere! de a se suprima tâte agențiile , eratt con- siderațiilni cari militatt îu favârea men- ținerii lor; dâră pentru cea de la Belgrad cred că veți conveni a se suprima, fiind că în realitate bunele nâstre relațiunl cu Serbia nu vor suferi mai cu sâmă că avem aici un agen. al Serbiei cu care se pot re- gula tâte afacerile dintre ambele State. D. ministru de esterne. Nu pot să datt adhesiuție propunerel D-lul Pantszi Ghica In împrejurările în care se află Sârbia, ar fi să dăm un semn de uă prea puțină sim- patie, căci a rățdica modestul nostru repre- sentant de acolo, ar fi nu numai nepolitic, dâră negeneros, și numai negenjroșl nu sunt Românii. Avem relațiunl cu Serbia și sperăm ca să avem și mal multe, și să nu uitați că în Serbia avem simpatii nu nu- mai din partea Românilor ce sunt jacolo,. dâră și a Șerbilor, și aceste simpatii vor cresce când vor vedea, că precum în ore de fericire, asemenea și acum am rămas fideli amiciției nâstre (aplause) — Se pune la vot agenția de la Belgrad și se primește. D. N. Dimancea Acum D-lpr s’a ter- minat budgetul făcut de comisiune ₙ Voci. Mai este materialul. D. Constantinescu. Am votat persona- lul acum bine voiți a vă întârce 1* mate- rial, care este partea a doua, și după acesta va veni serviciul portarilor, imprinppriajȘi Monitorul. D. P. Ghica. Eete uă cestiune de pro- Se citesce serviciul porturilor D..N. Constantinescu^ D-lor, și acum precum am făcut în discuți uuyea precedenti voitt reveni la cele susținute dq mine, fără însă să fiii pretențios ca onor. D. Mărgă ritescu, caro cere ca acest serviciu să se mențină șt în viitor așa precum se află as- tă<)I Iți tdte porturile. Asemenea nu mă poc uni cji, opiniunea D-lul Vergati, care dupresiunea tutulor acestor servicie-, ci voitt lua un termen de mijloc, care sper că va fi mal practic și mai bine nemerit, voiți țcere ca căpitanii de porturi sș, se mențină «numai la agele portujl^care prșsintă un in- teres principal, precum de esempjp la por- tul de la Brăila, Galșți/Ismail și Giurgiu eră în ceea ce privesce cele alte portul unde căpitanii de porțțirl nujae de cât o- perațiunl de cabotagittₐ₍pred că acest ser- vicitt s’ar putea face fârte bine și de al agențl administrativi locali. De aceea vâ rog, D-lor, dâca și D. mi- msț/u de externe va adera, să bine- 7. iți a [primi amendamentul următor : „Propun ca capitanstele de portur să ^e mențină pentru nuni 18-77₁ numai la por tuțile B ăila, Giurgîu£ Galați și l'urnu- Severin". D P. Ghica. Apoi atunci luațt și ameur damentul D-lui Mărgăritescu, în care se prevede și portul Ismail. D. N. lonescu ministru de esterne. Noi susținem căpitănii nu mal pentru por- tur j le Galați. Brăila. Giurgiu și Txirnul- Severin. D. N. Dimancea Mal este un ameți (janjent, pî,esintat ’e D M^rg/tqte fți pâte inde- externe. îndată ce se va vota luinisțerul j plini acâstă nsărcinare șigf^ă diurnă. de externe, vom lua da la ministerul de in , D. N. lonescu, ministru de esterne^ terne acele servicie, șj ni i fi nici năjp- D lor^în legea organică ați adopți aₜșă 11) (31) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI existe acest post, care este prevădut și în Conventiune, și prin urmare ați adoptat și retribuținnea lui. Dâcă dăm acâstă func- țiune prefectului, este că prefectul are caracter oficiale, și fiind retribuit pentru cea-l-altă funcțiune mal bine, am socotit că este mal bine să’l dăm uă diurnă în loc de uă retribuțiune ce era mal înainte; prin urmare uă economie fot am realisat. Pos- tul nu putâm să'I suprimăm cu desăvâr- șire, căci am fi contravenit Convențiunel internațională. Ne mal luând nimeni cuv< ntul se pu- ne la vot articolul din budget, și se a- doptă. Se pune apoi la vot capitolul în to- tal er se primesce, ' Cheltuâla agențielor Constanti.no- pole, Paris, Londra, se primesce fără dis- cuțiune. — Se citesce articolul pentrț: cheltu* 61a agenției de la Roma. D. A. Vizanfi. Rog pe D. ministru a’ml da uămici «splicațiune, cum se face ca a- genția din Roma să nu aibă nici uă sumă alocată pentru chiria palatului agenției, pe când pentru tdte cele-l-alte esistă ase- menea cheltuâlă D. N. lonescu, ministru de esterne. Sunt agenții unde prin budget nu se alocă sume pentru chirie*, fiind-că în acele loca- lități sunt chiriela eftine, și pâte agentul să plătâscă chiria din cheltuâla de repre- sintațiuue. Se pune la vot cif.a din budget și se adoptă. Se citesce suma pentru transmiterea alocați nml D. P. Ghica. Aș ruga pe D. ministru să bine-voâscă a ne da esplicațiunl; ce va sâ (jucă acâstă cifră^ D. N. lonescu, ministru de externe. ’MI pare bine ă s’a găsit cine-iva care să mă întrebe și aăupra acestei cifre j și acâsta ’mi pare bine că a venit did jartea D-lul Pantazache Ghțca, care se vede că s’a interes t fârte mult de afacerile diploț matice, ca u aspirante la posturi diplog matice (ilaritate). D-lor, acâstă cifr£ servesce de a se plăti bancherilor cari ne face serviciul de a plăti agenților, căci bancherii nu ne fac acest serviciu gratis. — Se primesc sucesiv fără discuțiune, cheltuiele agențiilor de la Berlin, Viena Petersburg și Belgrad. Se pune la vot în totâl budgetul minis- terului de externe și se adoptă cu unani- mitate de 67 bile albe. Ședința se rădică la 6 ore și cea uimă- târe se anunță pentru aceeași di 1^,^ ore sâra. Știri din întru. . e la 7 ale curentei până astă- în prinsul județului Vasluhi, n’a cătjut zăpa- dă, timpul friguros. ANUNC1URI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Direcția generală a serviciului sanitar. La județul Tecuci, fiind vacant uu post de sub-hirug la sipital, eu retribuțiune» de lei 200 pe lună, local. încălzii și ilu- minat, pentru ocuparea căruia se cere un liciențiat în medicină, direcțiunea publică ca p-nil licțmțiațl în medicină ce ar dori se ocupe arătatul postț să se adreseze la acâstă direcțiune. No. 74 * 1877, Ianuarie 15. Eforia spitalelor civile. In dioa de 23 Februarie viitor, la orele 10 de diminâță, se va ține licitație la E- foria Bucuresci, strada Colțel No. 38, și la onor, primărie a urbei Ploescl, pentru închirierea prăvăliilor de pescărie și câr- ciuma, proprietăți ale spitalului din acel oraș. Termenul închirierii este de trei aul, în- cepători de la 23 Aprilie 1877. Cond’.țiunile ce ati a servi la licitațiune se vor vedea îu tdte filele de lucrare în cancelaria eforiei și a primăriei urbei Plo- escl. No. 19o. 1877, Ianuarie 15. MINISTERUL AGR1CL LTURE^UOJIER- CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Dintre obiectele ce ati figurat la espo- siția de la Viena în 1873, mal remânend cele notate în Ijsta de mal jos, șe face cu noscut că aceste obiecte se vor vinde prin licitație, îu ijioa d® 12 Februarie a. c., în localul scâlei de poduri și șesele de pe calea Crajovel, No. 50. ; Licitația va Începe lalO ore dinriiâța. No. 391. 1877, Ianuarie 14. (3—3) Listă de objectele rema& din cele de la expo- siția de la Vien^, și cari se vor vinde prin licitatiune în dioa de 12 Februarie, la ore!, 10 diu.inâța 21 Cercevele penlqu tablouri, față gig- murl; 2 Cercevele pentru tablouri de dimen- sil mal mici 12 Bucăți de perdtle cu broderia; 5 Tinichele cu petrol', 2 Borcane cn acid stearic; 3 Sticle cu petrol de Buzău; 2 „ n mașină, „ „ ᵣ păcură de Pjghova; 1 sticlă ulei din fabrica lui A sap 2 borcane cu glicerină; 9 sticluțe ch diferite materii chimice. 7 bucăți perdele de madjpol« . piatră de râșniță . 2 piese imitații de tape,, pe . șâma ; 1 bucată grâsă lemn de nuc ; 2 scaune de lemn ce se închid și deâ c.id; 1 școrțăr 2 fote; 1 bucată de materie lucrați d. țară 1 glob dq sticlă ; 2 esemplare i’armâe roumainede Mar si'llae; 12 esemplare; gtțjde du voyageur a Bu- carest, de acelaș. (3i-3; -solqse «tniîqeriuî r! Lad7 Februa.-o 1877, se va ține li citație la ministerul agriculturel, comer- ciulul și lucrărilor publice ; pentru darea prin întreprindere a aprovisionăre! cu pe- triș pe anul 1877, a șoselei de la Buzău la Focșani. Valârea lucrării este ride lei 22(185'. t. 56, doritorii pentru acestă întreprinde! < se pâte vedea în publicațiilnea, No, 13980. înserată în Monitorul oficial llpdiu 1877 1—2 ori pe săptămână). MINISTERUL DE FINANCE. Casieria generală de Teleorman. Din lipsa de concurențl , neputendn-se vinde prin licitație publică în localul ca- sieriei , în ^ioa dq.^ curent ₄ următârele câtimi de pr seufestrațe prin 1 țea urmărire! de la aren lașii moșiilor notate mal jos, pentru datorii din areneiJînsă: 240 chile mari grâti de la moșia Slă- vesci-Zlotesd; 30 idem or<)didem idem , 150 idem porumb, idem Șipoțele; 300 idem idem idem Băsesci; 200—260 idetin grâti, idem Baldovme- 8ci-Cr leneșei; 200—>300 idem porumb, idem : -m, 30 care fân, idem idem . carejrrmesă * se vinde prin licitație publică în locali tate de către D. sub-prefect de Teleorman. Casieria pe d’uă parte prin procesul verbal ce a dresat în acea d>, a -amânați vânijerea acelcfij producte pentru o'ra 1 post- meridiane. Doritorii de a lua în întreprinde esploa- tarea acestor păduri, se vor presiuta la li- citație în dilele de mal sus însemnate? cu garanțiile provisoril îu sumele arătate jdri condițiunile speciali și de natura celor prevăzute prin clausele genetall Se pune in vederea amatorilor că in considerațiunea timpului înaintat se dă facultate adjudicatorului, ca pentru pri- mul an al periodului, partea din parche- tul anului curen\ ce ar rămânea netăiată până la finele lunei Martie viitor, să se esploateze uă-dată cu parchetul anului al duoilea. No. 977. 3 1877, Ianuarie 15. Listă pentru pădurile ale căror condițiunl spe- ciale sunt publicate în Monitorul oficial No. 222. din 6 Octombre. Județuț ^lehedinty. li Gura-Motcul • las# JiiPcfe-Sus. 2. Ceringanul Mofru-dă- Joi? 3. Breșnița, Idem. 4. Burilița, Câmpul Județul Doljiu 5. Opritura-Crivel, plasa Dunbra. 6. Tarnava , Idem Jud ețu B^rji - 7. Bardeiu-de-Pădure, plasă ^maladia. 8. Comănesci Idem. 9. Strâmba-Raciț Jiu. 10. Moi. Idem. ¹ Alceaᵣ llnlonesciiGovora, plasa Otăsău 1? Si "In Asîj „ Idem județul țiați. Zevbilil-Plă educa, pla^a Ocoli- Județul Olt 14, Cerbii plasa Olt. 15. Schitul-Grecil „ Mi<)locu. udc'v.1 Teleorman. 16. Dorobanțu, * lașa Călmățuiu. 17. Slăvesci-ZlotescI, Teleorman. 181 Didesci, Târgu mprimeria Stalului _ udețul Argeș. 19. Tutana, siria I, plasa Argeșu, 20 Idem, „ II, „ Idem, ' 21. Idem „ III, „ Idn». 22. Idem , IV , Idem 23. Idem V. „ Idem, 24. Idem „ VI, „ Idem 25. Dobresdi, pla?a Oltuo Județul M : ;ef 26. Gradi ea, seria 1, plas4,Nucș6;a. 27. Colibașu-Vieroșu, seria I, plasa A geșelu. Județul Dâmbovițc 28. Glodedț^III, jilasa 29. Scheiu. I, Dâmbovița. 30. Idem III, Idem. 31. Ocnița, „ I, „ DMul. 32. Siliscea-Coborișu, „ Idem 33. Lucieni, seria I, Ulmu, plasa Dâm- bovița. o ¹. Tătăraui-iCăprioru,plasa ' umbovița. Județul Vlașca. 3^. Frasinu, plasa Marginea. 36. Dăița, „ Idem. 37. Ogarca, „ Câlniștea. Județul Ilfov. 38. Heresca, plasa Znagovu. 39. Negoesci, „ Negoesci. 40. Rasa-Prosauichiu „ Idem 41. Znagovu, „ Znago'c. 42, GostinarijCoenl „ Sabaru Județul Bustu 43, Cislău, seria II, plasa Btisău. 44. isvoradu, plasa Sarata 45. Ursoid, Q. Busefi. 46. Frasinu, „ Sarata. Județul Râmntcu-Săval. 47. Peleticuț plasa Marginea de-Sus. 48. Șoimu, Râmnicu-de-Sus. ■Județul Tecuciii 49. Corbasca, plasa Berheciu. Județul Putna. 50. Soveja, plasa Zăbrăuțil. Județul Baoau. 51 Ci inul, seria I, plasa Trotișu, 52. „ II, Măgura, plas,a Tjo- tușu. 53 IV Ursfira plasa Trotușu Județul Tutova. 54 Pârvescii-Stejaru, plasa Simila Județul Fălciu., 55. Lunca de la Podu-Roșu, plasa Cfas- nea. Județul Roman. 5o.“/ievdiFibCâlniscea, plasa Fundu. 57. Puriiariî, plSsa^Siretul^de-S'”. Județul fșemțu. 53 .'adutile s^ria • '.u! 59. II, 60. III, ol. , , IV, 12. Buhalnipi I 3 II, ; dudei d botoșani u4. ii ușescil, plasa Jijia. 65. BurdujeniL _ ret Județul Dorohoiu. 66. Băliușscilr plașa, Bvrjjc„atc 67. Goroveiul, „ Coșula. ia[ -oi ni Iitloîiqao iov Lista pădurilor a căror coadițjuuî spa uț. s i publicate în Monitorul oficiat. No. ^58, c \ 10 Noembre 1876. Județul Râmnicu-dârat. 1. uăbenil, plasa .'.l.-..'.ci '' 6 Jqdețul Covurțuiu 2. ZărnfesciF, (Cantonul fiini'd, pla. Horinfe^a; ' dp* do fie 3. Farțifiesdiî (Puțu Bfâudfî ol Prut Județul Fâlciuț . ioposenif’ plJs । Podo!VU 1 L , )QiĂ 63 un h oHg dbdn i Județul lașlt o. Sîfftfscif, plasa CâVligăl' r 6. Bficiumil, plasa*Codru. Județul Vasluiii 7. Băltenil, plasa Stemnicu 8. Rafailâ ₙ 9. Lipova, seria 1, plasa Racov' Județul Cahul. 10. Hanaseniî-NouT, plasa Cdiu-Moîi. Lis'a pădurilor'^ eăro- condițiunl^țfeeial? '”nr Șpublicate în Monit oficialșfiti 257 18 No.em^țj 1876. Județul Jl . 1. Stfheulețul, plasa S re u -'° 2. Rlchrtenil ‘ . Moldo . Lista păd^lor din cure se vâi?d ekl esploatare pe periodul socotit t n 1 ' aă tembre 1876s Județul Măș> ¹ i urbata plasa Margine . 2 Braniscea, „ Idem 3. Sl,obo<)ia, Ide . 4 Pueni Idem^ Județul Ilfov 5. Ci ■ ifulâsa, seria 1. ph 1 Oltenih. 6. Idem, j,” 11 Idem 7. Stroesci, plasa Mostiștea. Județul Prahova. 8, Lunculița e pe Gherghița , plasa Câmpu Director : N. 1. Grâșanu. PUBLICAȚIUNI OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII DE APEL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNE 11875, pentru neplată căsturilor ai 3 și al ' 4 al anului 1874. Un loc pe strada mare a urbei Misii, la ’acia stradei în lățime ca de 18 stânjeni, Tribunalul de Buseu. No. 176, La 19 Februariii viitor; anul curent, ora 10 de diminâță, s’a destinat a se vinde prin licitație, în pretoriul acestui tribu- nal însemnată mal jos avere imobilă ce s’a urmărit a D-lor Grigorie Mogoșifi, Ghe- orghe a lui Dan, Stan Mărgărit Dumitru Adîmu, loniță Marin Țîru, Lache Suditu, Vlad Pescaru, Tudorache Tomescu, moș- cenitorl reposatulul Costache Manolescu, Constantin Manta, Sava Ștefan, Grigorie Doiciu, Niță lonescu, Pavel Cincu, Mihaiu Dunei , Nicolae Sanda , Ștefan Gheorglm Tașcu, Mihal N. Borindel, Nicolae Beceru, Nicolae N. Boșcu, Nae Serbau, Alesandrn Florea și Nae lonescu eapă brâză, domi- ciliați în acest oraș, spre despăgubirea fiscului, de bani ce afi a da din dări fiscale cum resultă din jurnalul onor, consilii! de de miniștri cu data da 20 Maifi, anul es- pirat 1872, și prin care se incuviințâsă acâstă vcndâre, compusă din imobilile și dependințele aflate Ia dănsele, cum și su- mele ce debită numiți debitori sunt publi- cate în Monitorul oficial] cu No. 219 din 20 Octombre, anul 1876 Imobilile urmărite numai sunt supuse la nici un cas popritor. Sunt somați dar toți acea care ar pre- tinde vre un drept do proprietate, usufruct servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau or ce alt drept asupra bunurilor de adju- lecație sau puse în vândâre, ca înaintea terminuluî de adjudecație, să se arete la tribunal, sp,e ași esprima pretenținnile lor ce vor fi având, la din contra sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă. Doritorii dar se vor presenta la însem- nata mal sus di. în pretoriul acestui tri- bunal, spre concuiare și adjudecare. 1877. lanuariil 12. ■ lungimea pe ambele laturi ca de 20 stân- enl împrejmuit cu uluce pe de tâte păr- țile. se învecinesce la răsărit cu uliceora ce desparte acest loc de proprietatea de- cedatului Andrei Birjaru, la vest cu Mi- hai Stănescu, la sud cu un loc liber al proprietăți Misii, și nord cu strada mare a târgului, pe acest loc sunt situate 2 pe- rechi case, prima în faciă stradei târgului compusă din 5 camere, construite de zid mort, învelite cu tinichea de fier alb cu 2 pivnițe de desupt, cât ține casele acă- rora lungime sunt ca de 10 stânjeni cu sală prin mijloc, dușumelile de scânduri, tavanu tencuitc cu var și tâte camenle zu- grăvite ; Secundele case înlăuntru curți compuse din 2 camere, cuhnie și sală tâte constru- ite de zid mort, învelite cu tinichea albă de fier și galerie pe din înainte, dușumele asemenea de scânduri tavan tencuit cu var și asemenea zugrăvite peste tot și cu uă mică pivniceâră de desupt, înăuntru curți este puțu cu ghisdurl de piâtră și colacu asemenea precum și uă șandrama de scân- duri. Un han la capul stradei șoselei, compus din 5 camere, din care una prăvălie de desupt, beciu construit de nuele cu parh lipit cu pământ și tencuit cu var, învelit cu tenichea albă de fier locul pe care este situat este absolută proprietatea D-lui 0. Zoâde, și este în lățime ca de 18 stânjeni în lungime ca de 20 stânjeni și pe de tâte părțile împrejmuit cu scăndiil de brad, se învecinesce despre est cu un drum ce in- tră în tărgul Misii, la vest cu moșiea bi- serici fthinoiea, la sud cu soseaua princi- pală și la nord cu moșia Misii. Un stabiliment de inâră cu oboru, se găsesce în lăuntru curți hanului, construit de zid mort și învelit cu fier roșu, în lă- țime ca de patru stânjeni, și lungimea ca pretoriul acestui tribunal, spre concurare adjudecare. No. 25,843. 1876, Decembre 29. pretențiunile lor, ce vor fi având, la diu contră, sub pedâpsăde a nu li se mal ține în sâmă. Doritorii dar se vor presenta la în nata mal sus di, ora 10 de dimineță, în și — La 11 Martie 1877, ora 10 de dimi- nâță, s’a destinat a se vinde prin licitație în pretoriul acestui tribunal, însemnată mal jos avere imobilă a D-luI Costea Zoe- de, domiciliat în urba Misii, de profesiu- ne propietar, spre despăgubirea fiscului de suma de lei noi 10,500, ce debita din arenda moșiei Statului numită Vintilânca, sau Răcoșl. care văndere este încuviințată de oiior. consiliu de miniștri No. 19 din de lOstânjenl în complectă ruină. Tribiiualnl de Dămbovița. In dioa de 27 Aprilie viitor, la ora 10 dimnâța, este a se vinde și adjudeca în pretoriul acestui tribunal: Uă vie cu obrație el pe loc moșteneș pe care se află situat uă casă, cu două ' camere, uă pivniță și un șopron. Tâte a- ceste de zid în paiantă sub uu acopere- mănt, învelite cu șindrilă de brad, și uă cuhnie de gard separată învelită cu tini- chele de brad, care vie în pâle ese pân' în druruu văl, despre amiad se învecinesce cu D. Ilie Vatămanu, despre apus cu drtimu ce merge prin vărfu viilor, și des- pre mâdă-nâpte cu D. Rădneanu lân. Acâstă vie este situată pe valea .Voivo- J dl, din comuna Viforăta, plasa Dealului district Dămbovița, avere proprie a dece- datului Niță Negoescu, fost domiciliat în " urba Tărgovișcea și s’a urmărit spre a- chilarea D-lui Vasilache Dnmitrescu, do- miciliat în urba Tărgovișcea, strada cea Mare, de profesiune funcționar de creianță coprinsă în sentința tribunalul Dămbo- vița No. 144 din 1873, devenită esecu- tone. Deșlu—^du-se că, după esaminarea ce sau făcut registrelor generale de popriri pe numele Negoescu Niță de D. grefier respectiv, nu s’a găsit afect imobilu des- criau mal sus la nici uă împrejurare po- pri țâre. Se publică dera acâstă vemjere spre cu- noscința generală a D-lor amatori și a ce-a lora ce ar pretinde veri un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, hvpotecăsafi vor ce alt drept asupra imobilului urmărit , să se urâte la tribu- nal cu asemenea pretențiunl, mal naintede de 10 stânjeni in complecta ruina. Ai,,a vândârel, căci la din cop|'’-> nu it ^e Numele de Costache Zoc.de după încre-| ₙ₎ᵣ ₍₎₎ₐî cₒₙₛidₑᵣₐ. dințarea datâ de D. grefier nu sa. mai gă- sit la nici uă sarcina popritore. Sunt somați dar toți acea cari pietiude No. 422. 1877, Ianuarie 12. vre un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privelegifi, hipotecă safi ori ce alt drept asupra bunului pus în ven- tjâre ca înainte’a termenului de adjudicație, să se arăte la tribunal, spre a ’șl esprima Corpul portăreilor tribunalului ilfov. Pentru dioa de 25 Ianuarie 1877, s’a ficsat de onor, jude de pace al ocol. I, a se vinde cu licitație pe piața tribunalelor averea mobilă a D-luI 0. Baronescu, pen- 40N1T0RUL OFICLAL AL ROMĂNL 19 (31> ,e 1877 1877, spre înfăcișa e; in casScontrariu, se va resolva procesul îo lipsă. , No. 2.698. 1877, Ianuarie 14. — Lazăr Avram, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca prevenit pentru lovire, a se presenta la acest tribunal, îu ijioa de 4 Februare 1877; căci, în cas contrar, se va judeca în lipsă. No. 2,694. 1877, Ianuarie 14. — Dimitrie Dobre, cn domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, în ijioa de 3 Februarie 1877, pentru a se ju- deca în procesul pentru insolvabilitate; cu- noscând că. de a fi următoi^se va ju- deca în lipsă No. 2,711 1877, Ianuarie 14. — Ecaterina Dumitrescu, cu domiciliul necunoscut, este citată ca prevenită p 1,094. 1877, Ianuarie 12. COMANDAMENT. ‘’oi । ui porta onor trIbuiiHlnlrw *'ra- hova. Noi Alecsamtru Trestiauu, șetui portă- eilor de pe lângă acest tribunal, în con- ecința -ererel făcută de D-na Maria A- astasescu, născută Arion, și, conform art. ■ 96 din procedura civilă, somăm pe D. dihail D. Diuescu, fost în Ploescl, actu- lui. ute cu domiciliul necunoscut, ca în ter- uen de 30 dile să achite D uel Anastasiu urna de leî vechi 32,6'j6 , cu procentul ogal și lei noul 450 spese, ce este con- iam at prin decisia on curți de ape) in București, secția ., N . 238 , din 875, îu -estită cu formula esccutorie; cn- loscend că, dâcă nu va fi consecințe aces- ul comandament, i se va urmări și vinde averea sa wiona din acest județ, conform art. 503 din procedura civilă. No. 66. 1877, Ianuarie 8. ESTRACTE DE DECISIUN1. Tribunalul Ilfov secția I civilă. Prin sentința cu No. 87 pronunțată de complectul acestui tribunal, în ședința de la 9 Martie 1876, s’a hotărât: s’a pronun- țat separâțiunea dotei reclamantei Oiga Păltineauu, coprinsă în actul dotai lega, lisat de tribut aiul Ilfov, secția III, la No- 4,139. din 29 octombre 1870, din averea sociulul său C. Păltinâuu. Sentința se pronunță cu drept de apel, conform art. 318 din procedura civilă. Acâstă dâră se pnblică spre cunoscința D-rel Maria lânidi, al cărui domiciliu este necunoscut, dupe cum atestă prefec- tura capitalei, certificatul seti cu No. 35,162 din 1876. No. 420. 1^77, Ianuarie 24. Tribunalul <1 Dâmbovița. P:iu sentința cu No. 285, din 1876, tribunalul, în virtutea legel a admis cn fondată cererea reclamantei Elena, socia lui loniță Zidaru, și Desface căsătoria dintre numita recla- mantă cu soțul el Ioni ța Zidaru. Soțul, în favârea căruia s’a pronunciat divorțul, se obligă a se conforma dispo- sițiunilor art. 246 și 247 din codul civil. Presenta sentință este supusă oposiție! și apelului, conform art. 154 și 318 din procedura civilă. Dată și pronunciată în ședința publică astă-iji, 2 Decembre l,^). Tribunalul de Teleorman. Prin sentința acestui tribunal, No. 328, din 1876, pronunciată îa audiența de la 20 Noembre 1876, îu procesul intentat de D-na Zinca Murguleț, născută Moghilescn, pentru divorț, tribunalul a admis cererea de divorț, și în consecință, căsătoria din- tre D-na Zinca Murguleț, născută Moghi- lescu, și George Murguleț este și remâne în definitiv desființată. Reclamanta este obligată a îndeplini disposițiile art. 246 din codul civil. Acestă sentință este supusă oposiție! și apelului, conform art... care seva publica j rin Monitorul oficial. Dată și citită în ședința publică astă-dl, 20 Noembre 1876, în Turnu-Măgurele. -Tribunalul, prin sentința cn No 5,257, din 1876, în virtutea legel a admis cere- rea de divorț, și, în consecință, căsătoria dintre reclamanta Sofia NedelcoVic! și so- țnl săfi Petre Toneiu, este și remâne des- ființată. Reclamanta s« va con____na art 246 din i conul civil, cad, după art. 248 din indi- catul col, va perde beneficiul judecățe câștigată. Ai âstă sentință este supusă oposiție! la acest tribunal și apelului Ia on d« apel din Bncuresel, îu tormenile pre- ■?dute de art. 245 lin codul civil. Presenta sentință se va pnblică prin Monitorul ojicĂal șisevaatigeși la ușa tribunalului. Dată și citită în ședința publică astădî, 9 Septembre 1876 în Turnu-Mâgnrple —Prin sentința pronunciatăde aco.t tri- bunal în ițioade 11 Decembre 1876,sub No. 368, din 1876 în procesul dintre D-ua 1- linea Constantin Boiangiu, din Turcii-Mă- gurele, cu fratele său Dobre Constautiu, S’a respim pretențiunea reclamantei ca ne avend causă cu disposițiune, ca în cas când va ti turburată în posesiune, sa aibă dreptul de acțiune. Acâstă sentință este supusă apelului și oposițiel. conform legel. Dată și citită îu ședința publica as- tă-dl, 11 Decembre 1876, dosarul cu No. 339. din 1875. Judecătoria ocolului ÎI din Bncuresel Priu canea de judecată No. 604 . di* 1873, pronunciată de acâstă judecătorie, se obligă D. Ștefan Hristodorescu a plăti reclamantului Oprea Bratn lei noul 40 cu procentul legal de la .16 Ianuarie 1873 până la achitare, plus 25 lei noul cheltu- ell de judecată, osebit de cele de urmă- rire, cu drept de oposiție, conform art. 29 diu procedura civilă. Tot d’uă-dată se puue în cunoscința D Ini S. Hristodorescu, că creanța de care tratesă cartea de jud ■ cată sus-menționată, este a ti proprietate a D-ne! Eftimia Bratn, după cum se con- stată din actul de cesie, legalisatdeonor. tribunal Ilfov, secția HI, la No. 613, din 1876. Acâsta se publică spre cunoscința D-lu! Ștefan Hristodorescu, al cărui domiciliu este necunoscut. No. 41. 1877, Ianuarie 10. ANUNC. ADMINISTRATIVE i rimăria urbei Pitescl. La 28 Februarie 1877, hotărandu-sn dioa de licitație pentru arendarea pe ter- men de 3 ani, a nrmătârelor venituri ale comunei, adică ; 1. Venitul pășunărifl moșiei orașului; 2. Venitulogrădel, ce se posedă de co- mună, cumpârătârea de la St fan Teodor. 3. Venitul locului Sloboda, ce posedă comuna lângă temuițA 4 Venitul pășunărie! Zăvoiului, ce po- sedă comunii peste rîul Argeș; 5. Venitul poveri și circiumei, ce 9 ț«>' Ianuarie 1877 , 'NlîOhll, > :'!■ . v- ăl. K”*' 'HF' omuna pe .,sâoa Slatinei, ș» XL - fost dat'- D-lnl Nâgn Popescu cu em- • 'batic, a cărei termen a espirat. Arendarea se face pe termenul sus-ară- tat, și cu începere de la 15 Martie viitor înainte; se publică spre cunoscință D-lor amatori, cu deslușire că, condițiunile a- rendărel se potu vedea în cancelaria pri- măriei, în ițioa licitației. - In dioa de 30 Noembre espirat, ah i perit de la pășune, din comuna Cacalereti- Șeinâia. un cal, la păr murg-desehis câma în stânga, pletâsă, câda lungă, urechi», dreptă spintecată pucin la vârf și la spi- nare stricat de șea. Se publică pentru dovedirea acelui cal. No. 18,165. 376, decembre 14 No. 75. 1877 lanua.12. "refectnrap dițiel capitalei. vâlre agenții poliției, găsindu-se pe strada Bradului, uă chitanță de gea- mantan sau de casă de bani, având pe uă parte inscripțiunile Milner și Liverpol, 4ră pe cea-altă inițialele L. E. F. T. fără i se sci a cui va fi, se publică spre cu- noseinta tutulor ca, cine va fi posesorul el, să se presinte la acâstă prefectură, pentru a ’șl-o primi. No. 1,006. 1877, Ianuarie 14. No. 452. Profectura de Ilfov. ,.i nâptea de 10 — 11 Decembre 1876, furat 2 bol cu semnele următâre: unul ănât-inspicat, câmele țepușe, cel-alt taur, negru-inspicat cu galben, câ'nele retesate, urechile asemenea și cu semn de tăetură la șira spinărel despre șale, ai unul lo- cuitor diu comuna Cernica, plasa Dâmbo- vița, acest județ. Se publică pentru aflarea lor. No. 18,544. 1876, Decembre 20. i nâptea de 3—4 Decemb 1876. lin comuna Frăsinetu, plasa Oltenița , a- cest județ, s’a furat 2 cal cu semnele ur- mâtâre unul hegru, la urechile amândouă •furculiță, merge pucin în buestru, pete albe pe spinare de șea, cel-alt tot negru, pete alba pe spinare, fără alte semne, și uă pereche hamuri. Se publică pentru dovedirea lor. No. 18,547. 1876 Decembre 20. - La comuna Hotaru , plasa Oltenița, acest județ, afi că4ut de pripas vitele cu semnele următâre: uă bivoliță negră, u- . rochia dreptă crestată, cârnele pe spate ■ și odalbă; uă turmacă negră, breșă, câr- nele pe spate și codalbă; un bivol negru, | cu cornele pe spate, urechia drâptă cres- tată și câda< pucin albă: un turmac negru- codalb. Se publică pentru cunoscință poseso- rilor. No. 18,064. 1876, Decembre 13. - In nâptea de 4 — 5 Decembre 1876, din cătunul Mogoșâia, comuna Bucoveni, plasa Snagovu, s’afi furat 2 boi: unul la pir alb, cornul drept rupt, urechile spin- lee de, cel-alt la păr roșu, câmele butace * și.urechile spintecate. Se publică pentru dovedirea lor. No. 18,170. 187<5, Decembre 11. — In 4-ioa de 5 Decembre 1876, la co- muna Slobosia, plasa Sabar, a căijut de pripas un mânsat, la păr vânăt cârnele mici. Se publică pentru cunoscință poseso- rului. No. 18.156. 1876. Decembre 14. — In dina de 23 Noembre espirat, anu* curent, a perit de la pășue după terito- riul comunei Copăceni-St.-Iân, plasa Sa- baru, acest județ, un cal părul murg, des- chis, și câma în două părți. Se publică pentru aflarea lui. No. 18,736. 1876, Decembre 23 — Iu sera de 13—14 luna espirată, o- cuitornlul Arsenie Gheorghe, din comuna Lipia-Bojdani, plasa Snagov, T-a fugit un cal roib , câma în dreptă , ros de ham Ia grâbăn. cu puțină câmă în stânga, cu șeua pe el, fără fr..O și căpăstru rupt. Se publică pentru aflarea lui. No. 18,733. 1876. n₉Cₑmbre 23. — La primăria comunei Belciugatele- Cojeșcil, plasa Mostiștea, acest județ, se află uă palanță în măsură de 26 oca, ta- sul de aramă, cu trei lănțușe ce legă tasul și drugul de fer, greul și cinghelul înve- lit cu aramă care s’a găsit pe drumul cel mare de către locuitorul lordache Vlad, din sus disa comună. Se publică pentru cunoștința poseso- relnl. No. 18,845. 1876 Decembre 29. — La comuna Ogrăițeni, plasa oabaru, acest județ, se află doul cal de pripas, u- nul la pâr murg , cu stea în frunte, pete albe pe spinare și stricat de șea, la ure- chea stâugă furculiță, cel-lalt murg, câma în două părți, uă pată albă în spinare și stricat de șea. Se publică pentru cunoștința poseso- rului lor. No. 18,928. 1876, Decembre 30. - La comuna Mitreni, plasa Oltenița, acest județ, în lunaespirată 1876, s’a pri- pășit două vaci : una la păr vânătă, câr- nele eercuril și pișcături la ambele urechi după urmă, iar cea-laltă la păr bălană, câmele potrivite și urechea stângă retezată. Se publică pentru cunoștința poseso- rului lor. No. 325. -Lacomuna Gurbăneșci-Coțofanca, din plasa Negoeșei, s’a pripășit uă vițea la păr- vânătă, câmele cam țepoete fără alte semne. Se publică spre cunoștința posesorului el. 1877, lanuar 11. 1877, lanuar 11. - In comuna Hotaru, din plasa Olte- nița, s’a pripășit la 25 Decembre espirat două bivolițe cu semnele următâre : una mare rusă, codalbă, cucârnele bolciugate, cea-laltă mal mică la trupu, rusă, brâză, codalbă, cu cârueie puțin plecate pe spate Se publică pentru cunoștința poseso- rulnl lor. No. 450. - In iți®³ de 26 Decembre espirat a fugit de la locuitorul Savu Nicolae, din comuna Grecii-Grădiștea, plasa Mostiștea, uă bivoliță gonitâre ca de patru ani, la păr cam roșie înspicată, buricul eșit pu- țin afară , înfierată în pulpa dreptă după urmă cu Cer necunoscut, câmele potrivite și în spicul câdel cu puțin păr alb. Se publică pentru dovedirea el. No. 242. 1877, lanuar 8. —In comuna Drăgoeșcl, din plasa Mos- tiștea, s’a pripășit uă turmacă la păr ne- gră, fără alte semne. Se publică pentru cunoștința poseso- relul. No. 240. 1877, lanuar 8. — In comuna Grâca, din plasa Oltenița- s'a pripășit un june, la pâr negru, urechi le amândouă ciânte, cârnele țepoete în sas în tors de curând. Se publică pentru aflarea posesorului. No. 29. 1877, lanuar 2. — Iu comuna Mâra Domnescă, din plasa Dâmbovița, a venit de pripas uă tur- macă codalbă și brâsă în frunte. Se publică de acâsta pentru cunoscință posesorului. No. 238. 1877, Ianuarie 8. — Din comuna Tunarii, plasa Dâmbo- vița, în (țioa de 2 curent, a peritde la pă- șune uă epă vânătă câma în depta. Se publică pentru dovedire el. No. 235. 1877, Ianuarie 8. Prefectura de lași. In comuna Miroslava, a picat de pripas uă vacă porumbă, cârnele butace aduse înainte, Inferată la cornul drept cu lit. 0. harlet la urechia dreptă, mare la buric și cu câda lungă.—Asemenea în comuna Bi- volarii un vițel porumb, cârnele abia răsar. Se publică spre aflarea păgubașilor. No. 12,500. . 1876, Decembre 15. - In comuna Dm sci, a cărțut de pri- pas nn goni tor plăvan, porumb, cârueie 1877, lanuar 10. lUi'iiunuL. v>FiClAL ai. i»v Mlm’i iy (3i> ianuarie io,. cdma în doue părți și cu furculiță la urc-1 să se presinte comune, spre a No. 9,430. la primăriea menționatei ) se libera acel cal. 1876, Decembre 18. epdse, uă vacă porumbă, cdrnele țepdse și uă epă murgă, cdma, cdda ndgră, cdma în stânga, pete albe, pe spinare; asemenea io comuna Tergu-Frumos. un bou porumb, cornele belciugate în jos, inferate în cor- nul stâng cu lit. L. B. Se pubică pentru aflarea păgubașilor. No. 12,744. 1876, Decembre 22. — In comuna Copou, plasa Copou, a picat de pripas douâjunco: una de mijloc porum'eă, cdrnele mici supțirele înidrse îu sus; și una porumbă, cdda lungă, cdr- nele mici subțirele întdrse în sus. Se publică spre aflarea păgubașilor. No. 12,866. 1876, Decembre 28. — Pe te.itoriul wmund Carnice.,,., asa Turia, județul Iași, a căcjut de pri- pas un cal sur și cu furculițe la urechie. Se publică spre aflarea păgubașului. No. 34. 1877, Ianuarie 4. Prefectura de Râinnîcu-Sărat. La comuna Gulianca, s’a pripășit uă ’ iacă galbenă, cdrnele cercuril, furculiță și pișcătură la urechiă dreptă, și la stânga numai pișcătură și cu albâță în ochiul drept. La comuna Malurile , s’a pripășit uă mânzată bălae, ca de doui ani, cdrnele țe- ndse și la ambele urechi pișcătură din apoi. La comuna PlainescI, s’a pripășit uă vacă nâgră cu un corn ciumpat, hârcă de eddă, fără alte semne. La comuna Slobosia, cătunul Obrejița, i’a pripășit un boii bălan, cdrnele mari în- ăturl cercuri, înferat la cornul drept, și urculiță la urechiă dreptă. Din comuna Malurile, a perit uă vacă, lălae, cdrnele cercuril și spinticătură la irechia stângă. Din comuna Dediulesci, a perit șase ămătorî cajdeunan: unu negru-bălțat, iuu negru, uuu pestriț, unu bălan, unu am roșu și unu vendt. Din comuna DrăgășanI, a perit un bou plăvan, cdrnele țepdse și cdda retesată, și uă vacă venbtă , cdrnele țepdse și cam scurte. Din comuna Bălăceanu, a perit uu bu- miu vânăt, cdrnele mari, statura potri- ită și dcheș. Din comuna PlainescI, a perit un boi plăvan, cdrnele cercuril, potcovit la câte și patru picere, fără alte semne. Din comuna Gologanu, a perit uă âpă nâgră, cdma în stânga, brâsă în frunte, pintendgă de câte patru picere, chiâră de ochiul drept. Din comuna SgârcițI, a perii un mâzat ;albsn, cdrnele mici fără alte semne. Din comuna Galb?nu, a perit uă vacă am porumbă, cdrnele țepoete și cam aduse ie vârf, fără alte semne. La comuna Drogu, sa pripășit uă epă lurgă, piciorul sâng dinapoi pintenog, cbia dreplă. La comuna PuescI, s a pripășit un mân- zat bălan ghilan, cdrnele cam butace cu preducea la urechiă drâptă. La comuna CăinenI, s’a pripășit uâmân- zată vânătă, cdrnele cam aduse înainte, fur- culiță la urechiă- drâptă ș‘ pișcătură din urmă. La comuna Mărtiuesci, s’a perii un june ioete. porumb, cârnele țepi La comuna MânarescI, s’a perit uă vacă vânătă, cdrnele țepdse, fără alte semne. Se publică pentru aflarea vitelor celor furate, cât și pentru dovedirea posesorilor celor pripășite. Prefectura de Olt. D. sub-prefect de Vedea, prinraportu cu No. 6.780, comunică că de la 11 cu- ren, locuitorul Petre Burduf și soția sa Constantina din comuna Cornățelu, pără- sindușî domiciliul, s’a făcut nevfidut. Signalimentele numiților sunt: Petre Burduf, la stat de mijloc, ochi căprui, facia smâdă, îmbrăcat țărănescâ, nasul, gura potrivi te, părul siv, barba rade, de ani 50. Costandina, la stat de mijloc, facia smâdă, ochi negri, îmbrăcată țără- nesce. Se publică pentru dovedire lor. No. 42 1877, lanu — In comuna Câmpu-Marea, la 30 No- embre trecut, a picat de pripas un bou în păr bălan, cdrnele potrivite și cu un semn de împunsătură la ochiul stâng. Se publică pentru cunoscință păgubașu- lui care, în termenul și cu dovedite pritin- se de legea poliției rurale, să se presinte la primăria menționatei comune, spre a ’I se libera acel bou. No. 9 380. 1886, Decembre 17. — La comuna Mihăescl, se află spriji- nită de pripas uă vacă în păr vânătă și cu cdrnele țepure fără alte semue. Se publică pentru cunoscință păguba- șului, care, în termenul și cu dovezile pre- tinse de legea poliției rurale, să se pre- sinte la primăria menționatei comune, spre a ’I se libera acel bou. No. 9,383. 1876, Decembre 17. — De la comuna Negreai, plasa Vedea a perit doui cârlani, unul în păr murg, cu stea în frunte și »Uul negru, îofurcit la urechiă dreptă. Se publică pentru dovedirea lor. No.'9,453. 1876, Decembre 2„. — In comuna Șiica, plasa Vedea, de la 4 Decembre curent, a picat de pripas un cal în per vânfit, închis, cdma și cdda tun- se de tot, și înfurcite la urechiă dreptă. Se publică despre acâsta pentru cuuos- cințapă gubașilor, care, în termen și cu do- vedilo prescrise de legea poliției rurale —Locuitorul Mitrache loan Scarlat. din coma BuzescI i s a furat un bou, în pCr venâte cam galben, cdrnele potrivite pu- cin aduse înăuntru Snt invitate tdte autoritățile adminis- trative și comunale să bine voiască a lui curentele măsuri, pentru dovedirea ace- lui boii. No. 9,271. 1876, Decembre 13. Prefectura de Buseîi. La oborul comunei urbane Misii, a picat de pripas uă vacă, la pâr bălană, pișcă- tură la ambele urechi, cdrnele cercuril șl înfierată la cornul drept cu lit. M. Se publică de acesta spre cunoscință posesorului el. No. 13,336. — In comuna Amaru, din plasa TohanI s’a pripășit un cal la păr murg deschis, coma în ambele părți și pișcătură la uro- chia dreptă în urmă. Se publică de acesta spre cunoscință posesorului lu;. La comuna Caragelile. din plasa Câmpii, a picat de pripas un inândat la păr murg, cdrnele înainte, cercuri!, furculiță la am- bele urechi, înferat la cornul drept eu sem nele A. S. Se publică S’»™ cunoscință posesoru- lui lui. No. 13,567. — La oborul primăriei comunei Naetii- Preșea, din plasa Tohani, a picat de pri- pasj un cal, la păr murg deschis, pete albe pe spinare, cdma în ambele părți, fără alte semne. La primăria comunei Găvăuesci, din plasa Câmpului, a picat de pripas un mân- cat de duol ani, la păr murg, cdma în am- bele părți. Se publică spre cunrscința posesorilo¹- acelor vite. No. 13,645. Prefectura de Dorohoiii. La comuna Drăgiișeui, plasa Bașoui di acest județ, s’a pripășit uă epă în păr mur- gă, cdma și cdla murgă, stricată de șea pe spinare fără alte semue. Se publică despre acâsta, spre cunos- cința proprietarului acelei vite, care, înso- țit de probele legale, să se presinte în lă- untru termenului do șese Inul prescris do legea poliției rurale, la primăria comunei respective, spre a’șl primi vita, căci în ca. contrariu, se va vinde la licitație în folo sul casei comunale respective. No. 9,775. 1876 Decembre 13 In comuna Horodiștea diu acest ju- leț. dup>\ informațiunea ce săiadin ra- ortul D-lul sub-prefect al plasei Prulu- le-î . ' 3,716, s’a pripășit, uneai strâjnic, îu p?r murg închis, cdma și cdda negre, fără alte semne. Se publică despre acesta, spre cunos- cinț । păgubașului acelui cal, care să se conformase legel poliției rurale. N" 9,855. 1876, Decembre 16. Prefectura de Muscel. Atlet ..e vitele furate prin, unele comune din acest district. D-iui Stoica Ștefănescu pescar, din ca- pitala Bucureșcl, pe când se afla venit cu marfă la tergu Cârcinov, plasa Podgoriei, i s a furat uă epă de ham, la păr murgă j . închisă, pintendgă de a drâpta de pioid- rele din urmă și cdma în drepta. DJuI Nae Smaranda din comuna Co- , șescT, cătunii Păceio, din plasa Râurile, i s a furat din grajd un cal, la păr negru, eu emne albe pe spinare de șea, cdda ‘unsă, pucin semn alb îu frunte. D-lul Pătru Turcu, din comuna Poenarl, idașn Argeșu, în ndptea de 27—28 No- embre trecut., I a perit de la pășinne, un boii ca de duol viței dintr’uă grădină a ca- sei sale, având semnele, la păr mare cam roșcat, cdrnele țăpoete și subțiri. D-luT Ghiță l\. Pantelimon, din urba -Câmpu-Lung, T a perit uă vacă la păr vă- , mătă-nâgră, cdrnele blegi, și ca de 5 vițel, Prefectura publică pentru a lor dove- d i re. No. 24,988. Prefectura de Dolj. vupă cum comunică D. sub pro- iect al plășel Balta, prin raportul No. 11 472, individul I6n Pavel, contribuabil ’ îu comuna Cioroiașu, este aprdp? un an de dile de când a deșerta: din comună. Semnele lui sunt: la stat scund, fața d- cheșe. uasul și gura potrivite, barba rade, îmbrăcat cu haine negre. Prefectura publică pentru dovedirea lui. 100. 1877, Ianuarie 4. Uă vaca în păr vânătă, corn^ie ie- pure, alburiă, pe la ochi negră, penă la trei viței, aflată de pripas la Moțăței. Ua junincă de pripas la Moțăței îu păr vânătă, roșcavă pe spinare și în frunte, cu cdruele țepure în sus. Bă vacă de pripas la Poiană, îu pâr vg- . ă, urechea dreptă spintecată de desubt, și a stângă spintecată d’asupra, și un vi- țel al el, în păr vânătă fă'ă alte semne. Un cal furat din câmpul comunei Ce- tatea, în păr negru închis, cdma în diâpța. Un cal idem. în păr galben cam alb, w.m i în drepta, în urechea dreptă cu semn de legătură. Uu cal idem. în păr vânăt, cdma la. dre- pta cu semn la harnu piciorului drept din napol. Uă vacă mdrtă la oborul de gldbă din comuna Risipiți, în păr vânăt, urechea stângă tăiată din dărăt, și cea dreptă spintecată dtnapol. Un cal furat, din câmp de la comuna Ciupercenl, în «ăr murg, urecheațstângă în- furcită. Uă epă furată, din câmp de la Ciuper- ceni, în per murgă ciupită de urechea stângă din nainte. Un cal furat din câmp de Ia Ciupercenl, în păr alb, neînsemnat, cu pete negre la pept de ham. Uă epă aflată de pripas' la comuna Ri- sipiți, în păr albă, urechea dreptă ciupită și cea stângă, cdda ciumpavă și orb de o- chiul drept Uă cârlană, idem, în păr dereșă, breză în frunte. Un cal idem, în păr alb, stricat în spi- nare cdda ciumpavă. Uă vacă idem, în păr vânătă, urechea dreptă ciupită, cdrnele îmbelciugate. Uă vacă idem, în păr vânătă, urechea drâptă ciupită și cea stângă retezată, cdr- nele îmbelciugate. Uă mandată idem, în păr galbenă. Uă vacă idem, în păr vânătă, urechea dreptă ciupită, cdrnele mici. Uă bivoliță de pripas la Poiana, în păr negră, urechea dreptă retezată și înfurcită și cea stângă teșită d’asupra. Un mândat de pripas, la comuna Poiana, în păr vânăt, urechea dreptă relegată și spintecată. Un boii de pripas, la Piemța, in păr alb, cdrnele țepure. urechia drâptă înfurcită și cea stângă ciupită de desubt. Un mândat de pripas la Maglavit, în păr vânăt cu cdrnele țepurî, urechea stân- gă retesată din vîrf și ciupită din nainte. Uă vacă de pripas la Maglavit, în păr roșie, cdrnele scurte și grdse, urechia dreptă ciupită. Uă vacă nâgră, eu cdrnele îmbelciu- gate, ciupită la urechia stângă. Un mândat de pripas la Maglavit, vâ- năt neînsemnat, cu cdrnele țepure. Un mâmjat de pripas la Maglavit, vâ- năt, ciupit la urechea dreptă și cea stângă, cu cdrnele țepure. Uă vacă de pripas la Maglavit, în păr vânătă, cu cdrnele înbelciugate, la urechea stângă ciupită. Uă epă de pripas la Pisc, în păr murgă, urechea stângă ciupită din dărăt, cdma la drdpta. Uă epă de pripas la Pisc, îu păr murgă, cdma la drepta. Uă epă de pripas la tise, în păr vâ- nătă, cdma în drepta fără alte semne. Un beți furat din comuna Moțăței în păr murg bic, neîntors cu cdruele țepure, î" versta de duol vițel. Un bic furat erășl diu comuna Moțăței, în păr alb, cornele lăsate înainte, tot de duol vițel. Un ca), aflat de pripas la comun» Risi- piți, în păr murg, cdmi la drepta, orb de ochiul drept, alb peste mijloc, urechia dreptă de legătură - I cel Brăilei în lichidațiune, venderea de ; bună voe prin mo4«t public la 2 fabrici cu vapor, aflătâre în Brăila pe marginea Dunărei, specialmente gătite pentru fa- bricarea do petroleum (gaz de păcură) după sistemul cel mal nou, îndesirate de un mecanism complect, casane, reservâre, . conducători de apă, magazii, utilagiurl, case fârte bune de locuit, precum și case pentru lucrători, mare reservâre pentru apă. grajd, remisă, grădină; tâte aceste într’uă mare întindere de pământ, și cu un embarcadere pe malul Dunărei, lâte în stat perfect. A se adresa pentru ori ce informațiun! la D-luI M. Cohen, lichidatorul băncel Brăilei, la Brăila. Brăila, în 27 Decembre, 1876. (1) 1227, 15-18 Viena, 29 Ianuarie (st n.) 1877 «etalico. . Renta hârtie Naționale Renta în aur 61 90 67 70 74 — goldrente i 22 butoe cu vin, >875, și 1876, de la viile principelui Di- mitrie Știrbey, se află de vindere în total saă cu butoiu, la pimnița din curtea graj- durilor caselor principelui Știrbey, strada Manea-Brutaru, cu preț de 5 și 6 lei nou! vadra; Doritori de a cumpăra acest vin îu total li se pot îngădui păstrarea lui în acea pimniță pe un termen. Doritorii de a cumpăra se vor ile purgative aledoctorului EEHAUȚ nu se vor sfii da le întrebuința îndată ce vor avea trebuință de curățenie. Ele nu producă desgust nic* slăbiciune, căci, în contra celor-alte cu rățenii. aceasta nu lucreasă bine de căt cănd este luată cu alimente bune și bău- turi întăritoare, precum: vin, cafea, ceai Fie-care ’și alege ora și prundul căud ’i convine mai bine să le ia, in conformitate eu ocupați unile sale. Osteneala purgațiu? nei fiind pe deplin anulată prin efectul li- nei hrane bune, ea se poate repeți pe că va fi de trebuință. Cutii de 5 și 2 fr. 50 b. la Paris la doc torul DEHAUT Și la toate pharmauopeele. Să se ceară cu fie-care cutie cărticica de 72 pagine, care conține instrucțiile in toate limbele. Să se ceară și manualul in limba francesă doctorului DEHAUT, volumul de 400 pagine. Deposit in Bucureșci, la farmacia D-lui F. W. Zurner, calea Mogoșoael, și la D. Ovessa, droghistul. curte, Costache Anastasescu (1) Curățirea Săngelni Curarisin¹ Dartne Coji, Bubele veneriete cu sirvful :. ᵣ„.atif al doctorului CHABLE din Paris. Băile sale minerale, Hapurile depurative, Pomada anti-dartroasa (Vedi notița). TRINȘI (Hemorroides) Pomadă ctirari- sind in trei (jile. In Paris, la D. Chable, rue vivienne, 36 Acțiunile băncel . Crediturl . . . . London ............... Obligațiuni rurale ungare w lemeșvar . . , transilvane . , croate . Argint în mărfuri. Ducatul.... Napoleonul. . . Marc 100 . . . 113 827 146 122 73 71 71 25 25 80 50 50 25 fehet 115 5 9 60 50 80 80’ 25 SU HC1URI PARTICULARE | > ecepisa casieriei districtului Dolj i lA No. 4,852, din anul curent, în valore de lei 10,000 ce am depus casei de consemnați!, pe compta D-lui Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar că cel ce va găsi-o să ’ml-o presan- tese în termen de 30 dile la domici- liul meu în orașu Craiova, strada M6- -de-foc, eră în cas contrar, se va considera anulată Acestă perdere am făcut-o cunos- cut casierului de D^’iu și case* de consemnați!. PLUS DE] COPAHU diva uâirâ, Fără Capahu. Siropul cu citrate de iralDr. CHABLE. m meatul, slăbește vina canalului, precum Damelor POALA ALBA (ic* pertes blanehes.) Injecțiuni pentru femei. In Paris la D. Chable. rue Vivienne 3b Deposit la farmaciele D-lor Ztirner, Ris- dorfer & Eitel, și la D. Ovessa, droghistul (6) Ecalerina Văllimăr u. ia Uuujiia Peneți-MoldovenI, din districtul Ialomița, plasa Câmpu- lu care conține 500 pogâno arabile, 300 pogâne pădure nâgră și richițt, udată do rânl Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase și han, în drumu Jilavelor și Rașiani, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor; doritori se vor adresa ia D-lu! George D. Thănăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângă (^ubscnsa am perdut un act de ipotecă legalisat de tribunalul Ilfov, secția III, tecnt în condica de ipoteci, la No. 521 din 1862, cine ’l va găsi să ’l aducă la domiciliul meii din orașul Oltenița. Sevostița Păunesca. T a 16 curent, preumblâudu-mg cu tră sura prin orașul Bucuresci, cu alt facerii, ’mî a picat un plic cu mal multe contracte, însoriseși alte hârtii de tre rnță, pe numele subsemnatului, și căutân dul ou ’l am putut găsi; publi'- că or! cine’l va găsi să bine voiască a'lad la onor, poliție a capital»!, și va avea uă bună reconpensă (1) gretenu. biserica Pitar-Moșu. (5-24) ȚNe arendat, de la Aprilie 1877, moșia U Piscurile, din Ilfov, plasa Mostiștea • doritori se vor adresa la D-nu Spiridon i Casoti, strada Colțel, No. 47. (5-5) j/rații răposatului Georgiu 1. Cernătescu, invită pe toți creditorii săi, ca să se presinte penă la 10 Februarie, la domici- liul lor în Craiova, peste care termen nu se va mal ține în semă nici uă creanță (3-34) loan 1, Cern^escu. PE UN!A GIURGIU (S,^> V ALABL DE LA % OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DSPOSȚUN a 3 S , Cxi " OS "O P O STAȚIUNILE ARETAREA T RENURILOR TRENURI TREN MIXTE facultativ de mărfuri Nr. i Nr. 3 Nr. 103 ORE Ml* ORE M1N ORE MIN Ame^ă-di Sera Dimin j BUCURESCI restaurant 8 200 Jilava 12.600 SintescJ (halta) . 17.400 Vidra . 24 400 Gradisce (halta), i c 28.770 COMANA Bufet 45.800 Bănesa 59.250 Frătesci Sosire Plecare 67.000 GIURGIU| Bufet 72.000 Smărda 9 9 9 9 10 10 10 11 11 11 11 12 15 35 13 56 09 17 27 06 28 40 50 5 5 5 5 6 6 6 7 7 7 io 30 38 52 05 13 23 03 26 38 12 1 45 . 08 Sera 1 1 2 3 3 4 4 4 33 59 19 14 43 01 11 21 I Dupe-ams^ăj ARETAREA [trenurilor 1 TRENURI TREN 1 1 STAȚIUNILE mixte facultativ j 1 kilomktre de mărfuri , de Im Nr. 2 Nr. 4 Nr. 103 G I U R G 1 t ORF Ml* OBX M1N ORE MIN ’( Dimin D.-am. Smârda 4 37 1210 |i 5.000 4 47 12 201 OIORGIu(Bufet®X 9 00 4 57 12 30 j 12.750 Frdțesci .... 9 14 5 n 12 50 !■ 26.200 Bănesa .... 9 48 5 45 1 42 1 43,500 COMANA J Bufet D°S11'e 10 16 6 13 217 i | P ornire 10 26 6 23 2 37 [ 47.600 Gradisce (halta) 10.35 6 32 54 400 Vidra . . . . 10 51 6 48 3 05 | 59,400 Sinlesa (halta) 1 । 02 6 59 63.500 Jilava..... 1 1 12 7 ioj 3 30 |1 72T00 BUCURESCI restaurant 11 27 7 25j 3 48 3 Dimin. Sera : D. Q -------- rwrvnâ.srsrcr Trenurile A'r. 103 Și 104 vor circula obligator in (Uleie de Miercurea și Sâmbăta luând și căletori de cl. I și II pene la încetarea circutahunei vaporelor accelerate. JNIA DE NORD C’?z directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa MERCUREA SI SAMBATA 1. Cursa Viena-Constanfiîtopole; Sosire ia gara Tergovițte In ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în . Filaret « a 9 — eu trenul local Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1 2. Cursa Consiantinopole-Viena: Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore eu vapor local din Ruseiuk Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera Plecare din gara Filaret la ora 7 ți 3f> m eu trenul local. Sosire în gara Târgovise.e la ora 7 și 45 minute. Precarea din «8 ți 15 m eu trenul accelerat 3. Trenul Nr. 2 : G. Trenni Nr. 3: Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesee din Galați la Brăila ora 4 ți 30 minute, dupe amedă-di. B CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. (. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a m trenul No. 104. 2) . Plecau 1 de ia Giurgiu în sus Mercurea ți Sâmbăta, la « t. săra, ticnul Nr. 1 ți 103. .' Cu vapore de posta la Giurgiu 1) . Sosinu ia Giurgiu din sus: a) MereurI trenul Nr. 104. b) Sâm bâta trenul No. 2. e) Luni ți Vineri trenul No. 4. 2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți ți Vineri trenul Nr. 1 c. Cu trenul Ou trenul Roman, mixt Nr. 17 spre PitescI. G Treimi Nr, 104 și 4; aceek.ar Nr 1, la ora 8 15 minute , la BrAila-Galah , lași-Sueevu, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. 5. Treimi Nr. I : CU CALEA FERATA OTOMANA. MERCUREA ȘI SAMBATA. Ca trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena, Lemberg Sn- eăva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 si 30 minute diminâță, Uu trenul de Ruseiuk postă care la Varna. Ou trenul de postă 3 p. m. care Trenul No. 1. plecă la ora 1 ți 40 minute p. m. . d Trenul Nr. 4. sosesee în Rusoiuk din Varna la orele DIREC ȚIA DE EXPLOATARE.