No. 12. ții Un numSr, 25 b. Marți, 18 (30) Ianuarie 1877 M( )N ITORUL OFICTĂL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: DE AN, TREI-pECI și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 LSI (Antâifi ¹ MnuArje ,i Iulie) A^Cl- ;ILE C^PA DE TMEI-DECI LITERE TRBI-I?:gOI BA < ’>nrare» il-a ți mai departe, 20 b.) 4 Prețul unei publicații judiciare F-’S la cineț-Șeei linii, cinei lei;-eră mare de cincî-dfiei Ijniî, (Jaco lei DIRECȚIUNEA ..rada Germană, curtea Șerba.,-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 6c b. Jmia, inserarea Il-a și mal departe, 30 bani linia. Anunciurile se primesc și eu anul SUMAR PARTEA OFICIALA MinisterOl file interne: Decrete și raport Ministerul de justiție: PieScuriare de decret. Ministerul agriculturii, eomerciului șt lucră rilor publice^ Prescurtare de decret PARTEA NEOFICIALA Cro i peși telegiafice. — Buletin estei 'or. —Sumarele ședințelor Adi irol deputaților de ta 15 și 1G Ianuarie nfinuarea ședințe'. Adunăieide- putațil de^» 12 Ianuarie -A ciurUre.nis- teriale PArTK\ OFM lALĂ P^uresd 17 Ianuarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL f Prin grația iui Dumne^e: și ^T ița țională, Domn ai Românilor, . ₍ La toți de fadă și viitori, san^tatc t Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 467 in virtutea art. 31 din legea consi- liilor județene, Am decretat i decretăm Art I. Consiliul județului Doi; este autorisat ca, în ctuala sesiune estra- ordinară, să se ocupe și cu cestiunșa privitore la hotărârea modulu) despă- gnbirei casei județului de uma/le et 23,201, bani 63, delapidați de D Ion Georgescu, fost, membrp și președinte al consiliului permanen . Art> II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucuresci, la 14 Ianuarie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de intere?, fiL D. Veruescn. No- 78. CAROL L Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Rbmănilor, La toți d facia și viitori, sănătate-, ' suprarraportulul ministrului Nos- tru secretar de Statala departamentu de interne, cu No *384 ; Pe tem iul art. 71 din legea co- munală Am decretat și decretăm : Art. I Consiliul comunei urbane Brăila, pentru motivele coprinse în sus citatul raport, șe disolvă Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamental de interni este însărcinat cu esecutarea acestui di creț. Dat în Bucuresci, la 11 lanuaje 1877. ^ARO’ Ministru secretaiOde S.at la departamentul de interne, G. D. Vernescu. N , Raportul D-iuI ministru de interne către M. S-Domnitorul Prea Înălțate Dâmnc, Din lucrările consiliului comdnal al ur- bei Brăila, m’am putut convinge în destul da imperiâsa necesitate ce este ca conduce- rea intereselor acestui oraș, unul din cele mal importante ale țărel, să Ia uă altă direcțiune. Intr’adevăr Măria Vdstră, actualul con- siliu care dupe lege urmâsă a fi compus de 13 membri, funcțiouâsă deja numai cu șepte dintr’ânșii, uuul fiind demisionat, âră altul ne^eninl a lua parte la ședință de un timp destul de îndelungat, fără ca consiliul să’I considere demisionați, sau săT fi supus la amendă, ast-fel precum prescrie art 68 din lege, și nici să fi usat de art. 31, care prescrie convocarea cole- giilor la cas de vacanță, cel puțin de a treia parte din numărul întreg al consilierilor Pe lângă acestea, consiliul, priu proce- darea sa temporisatorie și echivocă îu prj vința arendărel antreprisei acciselor, a fă ent să resulte pentru comună uă pagubă destul de însemnată; dâră ceea ce este mal mult, îu contra dîsposițiunilor positive ale legel, art) 63, chre opresee pe membr i respectivi de a lua parte la ver un servj- citt ori strângerea de dări comunale a în- sărcinat pe unul din consilieri a aduna ve- nitul acciselor pe cât s’a căutat în regie, al cărui resultat a fost destul de păgubi tor, âră altuia dat însărcinarea de casier. Asemenea șî cu lucrarea de dare îu au- treprindere a pavarel stradelor acel urbe, care costă pe comună sume enorme, pro cedarea consiliului fiind contrarie dispo- sițiunilor esprese atât ale legel cowptabi- lităței genbrale a Statului cât și a proce- duiței ^comune, a trebuit să atrag cu tdtă senositaiea atențiunea primăriei asupra violărei acestorformaledisposifil ale legel. Ast-fel deră, Prea înălțate Ddmno sta rea de desorganisar- i desordinea. ca să <)ic asț-fel, în care se găseșce actualul con- sțHiJ comunal, pe de altă parte persistența de a nesocoti nisce disposițiuni categorice ale legei sâle organice, lucrând contra lor, ții tot-d’a-una prejudițiul ce se aduce în administrația intereselor locale₍ t^tegeoste acte aii produs nemulțămiri locale și sunt de natură a turbura ordinea publică. De aceea vin cu tot respectul, Prea in ălțate Dâmne, a vă ruga ca, în basa art. 71 din legea comunală, să bine voiți a încu- viința disolvarea coasiliujui comunal și convocarea alegătorilor, lămânând ca p.i mărul cu ajutorul să espediese afacerile cu- rente ale comunei până la instalarea n vu- lul consilifi. Sunt, cu cel mai profund respect, Prea înălțate Ddmne Al Măriei Vdstre 'bea plecat și supus servit , Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, 384 G. D. Vernescn. .94 MTUKUL FIC iL al KuMÂNIEi ¹8 (30) lauuarid 1877 MINISTERUL DE JUSTIȚIE. Prin decretul cu No. 80, Măria Sa Domnitorul a bine-voita gracia pe Te- odor Vasiliu Fante, de restul închisorel ce are a mal suferi pene la espirarea termenului osânde! la care este con- damnat ; rin sentința tribunalului Cu- vurlu!, No. 494, din 1876 r ■ ■>- ■ -- MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUIȘI LUCRĂRILOR pOblICE. i^Prin îna tul decret cu No. 67, din 12Ianuariu 1877, după propune rea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul a- griculturel, comerciuluî și lucrărilor publice, D-nu G. Popescu este numit, cu începere de la 15 Octombre, a- nul espirat, i postul de comisar de control la gara Tecuciu, în locul D-lu! G A. DonicI, demisionat , aceiași (Jioă PARTEA NEOFICIALĂ bucuresci 77 Ianuarie 1877. I cifice continuă de a domni aci; Se crede că Serbia și Mnntenegru vor încheia pacea cu Turcia. Principele Gorciaeoff va întârdia trimi- terea circulăreî sale pânâ după desbaterile car! trebuesc a avea loc în parlamentul engles și cel german. Londra, 28 Ianuarie. D Gladstone, primind o deputațiune, a pronunțat un dis- curs în care a atacat cu vioiciune Turcia. El a dis că Turcia violâsă tractatele de la 1856 și că prin urmare Anglia era dega- geată de tâte obligațiunile resultând din «ceste tractate. Constautinoțioli, 28 Ianuarie, (sosită la 29). — P-fincrpele Serbie! a răspuns ia depeșa ce ’l-a adresat Marele-Vizir. Se a sigură că în acest răspuns principele a esprimat dorința ca să se îneâpă negoci- eri, îu scopul d’a se atinge la uă înțe- legere. Constantinopoli, 29 Ianuarie. - De peșa adresată Marelui-Vizir de principele Serbiei, cere ca Pârtă să însarcine pe am- basadorul săă la Viena ca să intre în ne- gocieri cu agentul Serbiei acreditat lengă guvernul Ausiru-Ungar. Principele Serbiei îș! basdsă acestă cerere pe cuvântul că Serbia n’are agent la Constantinopoli. Prin- cipele Nichita de Mnntenegru n’a răspuns încă la depeșa Mareluî-Vizir. (Havan.) BULETIN ESTERIOB Turcia, caută a imita pe’ Rusia, lu- crând ca să rescdle populațiunile mo- hametane din Caucas fără însă mare jsucces. Citim în Independența Belgică de la 26 Ianuarie, stil nou, următorul articol: Afară de un sgomot uupă care, într’un consilii! ținut la Constantino- pole, ar fi fost chestiune de a cons- j titui în Bulgaria uă gendarmerie a- mestecată cu elemente francese, nu avem nimic de semnalat în privința afacerilor din Orient Diplomația este atentă și asceptă cele d’ântet acte ale Porțel. In En- glitera se speră că vor fi decisivi și vor ridica ort ce pretext actelor de ostilitate din partea Rusiei; la 8: Petersburg se va ascepta cel puțin întorcerea generalului Ingnatieff îna- inte de a se lua uă resoluțiune fiarele turcescl sunt forte resbc nice. Ele declară că, după plecarea ambasadorilor, armistițiul nu va mal exista, fiind că nu fusese consimțit de către Pdrtă de cât în vederea continuărel întrevorbirilor diploma- tice. Vakit si Bassiret cer intrarea Tabletele unui spectator, în numă- rul șeii de la 25 lanuariu, vorbind des- pre resoluțiunele cabinetului Engles, numesce starea politică din urma Con- ferențelor un .Hodus Vivendi provi- soriu. Acestă fdie dice căw forte e- sact că cabinetul Disraeli-Derby, a cerut puterilor ca să ascepte penâ ce Pdrta va avea timpul d’a pune în prac- tică constituțiunea , și că puterile, u- nele de nevoe, eră altele cu dragă ini- mă au aderat la linia de purtare re- comandată de cabinetul din Londra Ast-fel, dice numita fdie, s a creat ui^ mo dus vivendi provișoriu , și cât se pote mai provișoriu: unirea celor șe- se mart Cabinete s a făcut, învoindu- se d’a ascepta să vedă pe Porta Oto- mană la lucru. Il Diriito, vorbind despre prepa- rativele și armările Turciei, în cașul eventual de resbel cu Rusia, dupe ce arată întăririle cetăților și numerul garnișonelor atât pe linia Dunării, cât și pe cdstele Măril-Negre și pe linia I de fruntariei despre Cauca . ^ice Că I A 8. R. Don Carlos, Ducele de Mah drid , a sosit Vineri sera, 14 alefcu- rentel, în Bucuresci și s a coborît la Grand Hotel pe Bulevard. K doua <|i, Sâmbătă, Alteța Sa Re- gală, la orele 2 după ame^I, a făcut visita Sa Măriilor Lor Domnitorului și Domna i la orele 3 I. S. Domnitorul S’a dus ia Grand. Hotel, spre a ’l în- tdrce visita. Ducele de Madrid în acea dic, a prândit și a petrecut serata împreună cu Măriile Lor D E P E S I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopoli, 27 Ianuarie, 6 ore sâra. — Generalul Ignatieff a plecat astădt! pentru Atena. Baronul Verther și contele Zichy au ple- cat pe calea Triest. Baronul Buurgoing a plecat pe calea Brindisi. Contele Corti va pleca Marț! pe calea Varna. Paris, 27 Ianuarie. Impresiunile pa imediată a trupelor turcescl în Ser- bia și Herzegovina. Deră nu este voî’bă acolo de cât de vicleșuguri de polemiști, destinate a face să se vedă moderațiunea Porțel. ’fesa rusescă procede alt-fel tot așa Diarele din St Petersburg su unanime a considera tfactatul de l’a ris din 1856 ca anulat. El(? • eclară că Turcia nu mal există in ybncd tul european, că fie-care principat, fie-care provincie se pote rescula, și fie-care Stat din Europa pdte lucra contra Turciei fără a se teme hă se violesă tractatele Singur dintre toți plenipotențiarii,¹ marchisul Salisbuiy a părăsit Constantinopoli la 23 după amedă Timpul urât ce a fost pe Marea-Negră a întârdiat plecarea ge- neralului Ignatieff • celor alți am- basadori Generalul nu va pleca de cât as tă-dl El va merge la Odesa și apoi la Kiew, unde se va stabili cu familia sa. La începutul lui Martie el va merge la Carlsbad a face uă cură. Corpul 18 (30) Ianuarie ]8i m <5jtorul oficial al româniei liplomatie întreg a însoțit pe marchi- sul Salisbury penă la ambarcader. deră nici un funcționar otoman n’a fost cu ambasadorii. Sultanul n'a pri- mit pe ambasadori în audiență de con- sdiu, pentru causă de indisposițiune. După infirmați uni le date de Jour- nal des Debats, Porta ar fi cerut An- gliei și Franței inspectori financiari pentru a veni în ajutorul reorganisă- rei financiare Decă D Chaudordy a fost singu- rul in cea din urmă întrunire a Con- ferinței care a lăsat să se întrevedă ore care speranță in regenerațiunea Turciei, nu era singurul, se pare, printre plenipotențiarii, care a arătat acest sentiment. Sir Elliot, la rândul șeii, primind înainte de plecarea sa din Constantinopoli o adresă din par- tea englezilor cari locuesc acolo, a esprimat ferma sa încredere în viito- rul Orientului, £u tdte încurcăturile politice ale Turciei Aceste cuvinte asigurătore în gura representantului Marel Britanii, a- dresându-se supușilor Reginei,, sunt ca uă cauțiune pentru menținerea păcei, seu cel mal pucin arată uă în- credere sinceră în buna voință a gu- vernului otoman și în mijldcele ce el posedă de a aduce la bine reorgani- sarea imperiului Se trămite la comisiunea de verificare dosarele alegerilor de deputațl sevârșitela | colegiul I-iG de Bacafi și I-ifi de Bolgrad. D. deputat Leonida Sterie anunciă D- lul ministru de resbel uă interpelare pri- vitfire la înaiatarea în rangul de maior a căpitanului Petrescu, și a ținerel în servi- ciul regimentului de roșiori a locotenentu- lui Dânuleț, care ocupă funcțiunea de co- mandant al gardiștilor din capitală. D deputat Haralambie Zugrăvescu a- nunciă D-lui ministru de lucrări publice, ua interpelare priviîdre la starea inprac- ticabilă a drumului de comunicare cu Transilvania dintre Cozia și Turnul-Roșu (numit Câmeniy precum și asupra căușe- lor ce a făQut pe întreprinzătorii repara- țiunil lui, să întrerupă lucrarea și ast-fel să lase în suferință interesele comerciale ale județului Vâlcea. D. deputat Fleva Nicolae âuunciă D-luI ministru al cultelor și instruețiuuel pu- blice uă interpelare îu privința abusurilor comise cu ocasiunea reparațiunel teatru- lui din Bucuresci , cât și în privința mă- surilor ce afi luat safi ce ’șl propune a lua spre a urmări pe culpabili. Se continue discuția generală asupra projectulul de budget al ministerului cul- telor și instrucțiunel publice pe esercițiul 1877. Se pune la vot luarea în considerație. VotanțI . . . 79 Majoritate absolută . . 40 Bile albe pentru ... 67 Bile negre contra . . . 12 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se procede la discuțiunea cifrelor pe articole. Cifra de lei 148,500 de la cap. 1, § 1, art. 1 personal, se reduce la lei 121,620, după reducțiunile făcute în ștatul perso- nalului administrației No. 1 și anume . Lei B. 12 000 — de la diurnele membrilor con siliulul permanent. 3,120 — apuntamentele secretarului consiliului permanent, care se suprimă , rfimâind ca un fun- cționar din ministerul cultelor după alegera ministrului, să fie însărcinat a funcționa la nece- sitate ca secretar al acestui consilii!. 8.400 apuntamentele serviciului ar- hitectonic, care se sup imă, și 3,360 apuntamentele a patru doro- banți de servicii! care aseme- nea se suprimă. 26 880 — total Cifrele propuse la § 2, material, ari. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 se adoptă succe- siv după projectul comisiunel ADUNAREA DEPUTAȚILOK SESIUNEA ORDINARA Sumarul ședinței de la 15 lanuariu, 1877. Președepția domnului președinte O. A. Rosetti. Ședința se deschide laam&p Presențl 102 D-nl deputațl. Sumariul ședinței precedente se a pftbă. Se trămite la comisiunea de petițiuni, petițiunea D-luI Costache Teodoreseu, și a mal multor cetățeni din Bucuresci. Se trămite la comisiunea de indigenat, petițiunea D-luI Stere Caracostea, și a D- lul George Golna. Se înscrie la ordinea <)ilel doui? rapor turl, unul al comisiunel comunale privitor la 24 de petițiuni din diferite localități pentru alipiri și deslipiri de comune , și cel-alt al comitetului delegaților privitor la projectul delege pentru organisarea ser viciulbf penitenciar Cap. 2, § 1, art. 11 se adoptă modificat în chipul următor: Art. 11. Serviciul supravephieril invă- țimentulul public și primar, (16 revisorl a 250 lei 16fă și 150 lei diurnă), 76,800 lei, în loc de 100,800, cum se prevăzuse prin projectul comisiunel. Cifra propusă la art. 12 de sub acelaș capitol, se adoptă după projectul comisiu- neî Cifra propusă la art. 13, se suprimă. Cifra propusă la art. > 14 , devenit art- 13, se adoptă după projectul comisiunel. Cifra propusă la art. 15, devenit art. 14, se sporesce după propunerea D-luI mi- nistru Ia 15 000 . în loc de 10,000 cum se propusese de comisiune. Cifrele propuse la art. 16, 17 și 18, de venite art. 15, 16 și 17, se adoptă succe- siv după projectul comisiunel. Cifra propusă la art 19 , devenit art. 18, se reduce la 70,888, în loc de 82,888 după cum se propunea de comisiune. Cifrele propuse la art. 20, 21, 22, 23 și 24, devenite art- 19, 20, 21, 22 și 23, se adoptă succesiv după proiectul comisiu- nel. Cifra propusă la ari. 25 , devenit art. 24, se sporesce după propunerea D-luî mi- nistru la 15,000 lei în loc de 10,000, du- pă cum se coprindea în project. Orele fiind șese după am^ZL ședința se ridică, anunciandu-se cea viitdre, pe Du- minică 16 lanuarifi 1877. Sumarul ședinței din 16 Ianuarie 1877. Președenția D-luI președinte C. A. Ro- setti. Ședința se deschide la ora 1 după a- mâZl. Presențl 94 D-nl deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-luI deputat Voi- nov Nicolae. Se refusă congediul cerut de D. deputat Sturza Ion. Se trămite la comisiunea de petițiuni, petițiunea mal multor locuitori din județul Mehedinți. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-luI Anton Kleiter. Se trămite la comisiunea comunală pe- tițiunea locuitorilor comunei Gubancia județul Doljiu. Se trămite la raportorul comisiunel bud- getare, petițiunea profesorului N. Tipicu, a cetățenilor orașului Huși, a profesorilor gimnasiulul din Focșani și telegrama D-luI G. Constanție provisorul internatului de pe lengă liceul din Crajova. Se trămite la secțiuni, spre a se cerceta de urgență, projectul de lege provenit din inițiativa D-lor deputațl, relativ la modi- ficarea art. 3 din legea instituire! consili- ului permanent al instrucțiunel publice. Se declară vacant colegiul III de Bacăii 396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNII' 18 (30) Ianuarie 1877 al cărui representant D. Vilner Alexandru a p imit fuui, unea salariată de prefect Se înscrie la ordinea dilei raportul co- miteulu 1 gații e st ț uni asupra projectulul de lege relativ la modificarea legel corpului telegrafo-postal. I) deputat Furculeseu Nieolr anunță D lui ministru de interne uă interpelare relativă la desele numiri de prefecți și sub-prefecțl din sînul representațiuuel na- ționale. D. deputat LecaDimitrie anunță D-lul ministru de culte și D-lul ministru preșe- dinte al consiliului uă interpelare în pri- vința posițiunel profesorilor ce sunt depu- tațl și uni) chiar funcționari, precum și în privința tutulor celor ce au mandațul de deputat și funcțiuni salariate. e continuă discuțiunea pe articole a- supra budgetului ministerului cultelor și instrucțiune! publice, pe esercițiul 1877 Cifrele propuse la art. 26 devenit art. 25 se adoptă după projectul comisiunel cu singura modificare introdusă la alin, c), unde în loc de 7 stipendiștt pentru li- tere și 5 pentru sciințe, s’a prevăzut 5 pentru litere și 7 pentru sciințe. Cifrele propuse la art. 27, 28 și 29 de- venite art. 26, 27 și £8 se adoptă succesiv lupă project. Cifra propușii ia art. 30 devenit 29 se .poresce la lei 42,000 în loc de 38,000 după modificările introduse în statul No. 3. devenit No. 2. care se redactAsăast-fel: Statul No. 2 ubvențiunea șcAlelor normale și de me- serii înființate din inițiativă privată. Lei. Subvențiunea șcdlei normale lin Bucuresci . . . . . 10,000 Subvențiunea șcdlei normale lin Ploescl ... 12,000 Subvențiunea șcâlel normale ai. . lin RomanațI . 5,000 Subvențiunea șcdlei de meserii lin buzău ... 5,000 Subvențiunea rdlel de meseni din Turnu-Măgurele................ 5,000 Subvențiunea șcdlei secondate de fete Koșca-Codreanu din Bâr Iad ..............i 5000 Total . ^.OOu b adaogă I I5,000 pentru înființarea nel ș o l n e în o așul Ismail și 15 000 peni rn în i țarea unei școli nor- n.Cr orașul Tnrnu Sev«rin. Cifrele opuse • an. 31, 32 și 33 de- veane art 30. 31 și 32 se adoptă succesiv după projectul comisiunel. Se adaug lei 3 000 ca subvențiune fi- pisc pi* I C îi--, mană din Iași pen- iru îutii ț u i șc 11 umane pentru ser- viciul ecb sias. c al acestui cult în țâ â. Cif-a ; rop isă la art. 34 se adoptă cu diferența sumei de lei 36,000 coprinsă în Ședința de la 12 Ianuarie, 1877 Preșidenția D-lul vicepreședinte A. Si- hlenu asistat de D-nil secretari A. Vizanti, I. Carabatescu și C. Climescu. (Urmare) D. P. Gkica, raportatorul comitetului de delegați al secțiunelor, dă citire următo- rului rapor și project de lege. Domnilor deputațl Comisiunea delegaților D-vostră, com- pusă din D-nil Rusu Locusteanu, Mârgă- ritescu, Colibășeanu, Campiniu, Borănes- cu Ion Câmpineanu, și sub scrisul, cons- tituindu-se, sub preșidenția D-lul Rusu Locusteanu , a luat în studiare projectul de lege pentru reorganisarea ministerului de esterne , spre a a’l pune în armonie cu projectul de budget pentru anul 1877; și numindu-mă raportor, am ondre a vă su- pune observațiunile făcute, și resultatul desbaterilor urmate în comisiune. Ministerul de esterne ast-fel cum a fost organisat penă acum, și așa cum se pro- pune prin presentul project de lege, de și a fost și pdte fi și de aci înainte compus din un număr de personal îndestulător pentru exigențele de servicii! în raport cu necesitățile sale, și cu situațiunea nAstră politică; acest minister însă este sing’J rul care are un număr mai mic de funcțio- nari și impiegațl, fie ca ser»iciti de can- celarie, fie în ceea se privesce representa țiunea țărel nAstre, pe lângă cele-alte pu- teri. In adevăr : de și ministrul de esterne la noi, ca în tdte statele constituționale, este de uă potrivă responsabile cu toți cel-alțl membri ai cabinetului din care face parte; de și acest minister are în sarcina sa, td- te lucrările cari privesc relațiunile Statu- lui nostru cu cele-alte State , negociările și încheiărea de tractate politice și de conveoțiunl comerciale cu puterile strei- ne, executarea și supravegherea respectă rel lor, interesele și drepturile Statului Român saă ale supușilor României în stră- inătate, și ale Staturilor streine saă ale supușilor streini în România; dirigierea relațiunilor diplomatice ale agenților sau trimișilor noștri extraordinari, cu guver- nile pe lângă care sunt acreditate ; între- ținerea raporturilor ndstre politice cu pu- terile prin agenții lor acreditați pe lângă guvernul Român și protecțiunea persdnel și a averel Românilor ori în ce Stat strein statul No. 4 devenit No. 3. Subvențiunea la anuitatea împrumutului pentru teatru, asupra căreia votarea se suspendă. Cifrele propuse la art. 35 și 36 se a- doptă după project. Orele fiind 6, ședința se rădică anunțân- duse cea viitâre pe Luni 17lanuarie 1877. s’ar afla. Acest minister este acel care prin pucinetatea serviciurilir publice depen- dente de dânsul presența cifra cea mal mi- că de cheltuell în budgetul Statului, ast- fel în alte țări, chiar cele mal mici pre- cum este Belgia, Danemarca și altele, per- sonalul care compune serviciul interior al cancelariei ministerului acestui, și perso- nalul diplomatic este fdrte considerabil îu număr și tot atât de mare ea acel al mi- nisterului de interne dâca nu ’l întrece. In Francia, afară din direcțiunea colo niilor care se află îm ărțită în două sub- direcțiunl și afară din direcțiunea aface- rilor maritim • care sa împarț în mal mul- te ramuri de serviciurl: ministerul de es- t«rne se compune din un serviciu al pro- tocAlelor pentru studiarea redactarea și expedițiunea tractatelor politice și a con- vențiunilor comerciale; un serviciti însăr- cinat cu tâte relațiunile diplomatice cu cele-alte puteri, un serviciu de contencio- sul unde să rcgulede și să resolve tâte re- clamațiunile streinilor în contra diferite- lor autorități locale, și tâte reclamațiunile supușilor Statului aflători în străinătate în contra autorităților sati guvernului ță- rel unde se află un serviciti consular în- sărcinat numai cu afacerile, reia lunile interesele comerciale fie ale Statului, fie ale supușilor Statului in străinătate; un servicii pentru vize, liberare de certifica- te paspArte, autorisări, legalisăH de acte e(c.; un serviciu unde se face tdte lucră- rile și constatările privitdre la remunera- riti, snbvențiuui, spese de reprqsentațiunl, credite și orl-ce cheltuell diplomatice, îu sfârșit uă considerabilă registratură și ar- chivă a acestui minister. La noi ministerul de esterne de și are tAte atribuțiunile ce am menționat mei sus serviciul interior al administrațiunel sale centrale se compune din un secretar ge- neral, un șef de cabinet și doui secretari cari formesă divisiunea politică , un șef de secțiune și doui șefi de biuroti cari aii tAte lucrările consulare cu agenții străini pelânșă guvernul nostru , și iote ace- privitAre la agențiele nAstre în străinătate precum și tot contenciosul acelui minis- ter; un birou de navigațiune și statistica, confusiune de serviciurl, care nu prea es- te nemerita; un biuroti pentru personal material și paspArte, aceste două biurourl compuse numai din câte un șef de biuroti fără al e adjatâre; un serviciti de inter- prete cu trei interprețl, unul pentru lim- ba Grâcă șt cel-alt pentru cea Germană și altul pentru cea Rusă un serviciti de comp- tabilitate și unul pentru archivă și regis- tratură și în sferșit 6 copiști pentru tot ministerul. Acest mic număr de personal pe lângă partea cea bună și practică ce are, ca es- te îud stulător în raport cu exigențele nAstre de luciărl diplomatici; mal presen- ta încă avantagiul că împuținâză, cel pu- MumTutiUL OuiOIAL al< kuMANIEI 18 (30) ianuarie 1877 cin în acostă ramură numărul postulenți- lor și face ea însărcinările fie-cărul fiind multiple și reale, se exige uă muncă stă- raitore; ast-fel că nu crează pentru acel cari ocupă aceste funcțiuni sinecure din acele, care în ministerul de finance mal cu sâmă după sistemul organisat de D. Dacoudray, sub patronagiul D-luI Manolache Kostaki Epureanu, atunci ministu de finance, for- mați până acum un număr considerabil de inutili, cărând în povara budgetului fără a aduce țârei un servicii! avantagios, ce ea era în drept să ascepte după enormita- tea remunererilor cu care nereproductivi- tatea lor era retribuită. In ceea ce privesce representațiunea Statului pe lângă puterile streine; în cele- alte țări afară de considerațiunea eă remu- nerările agenților diplomatici fiind însem- nate, mal au încă și considerabile sume ce le sunt acordate pentru spese de represen- tațiune, ceea-ce nu se dă agenților noștri de cât în limite atât de moderate, în cât nu pot fi în unele capitali mari, îndestulătâ- re nici pentru mirificele de existență; sunt două considerațiunl asupra căror mă cred dator a atrage atențiunea D-v. Tdte țările autonâme care formâză un Stat, orl-carl să fie considerațiunile poli- tice îți care se află , aă pe lângă fie-care putere câte un representant politic, și mal ati câte un consul comercial în tdte pro- vinciile Statului, și în tdte porturile cele importante unle sunt multe relațiunl co- merciale și industriale sati unde acele Sta- te are supuși. Statele independente cele mal mici au representanțl politic! cel pucin în Fran- cia, Austria, Prusia , Turcia, Italia, Spa- nia, Portugalia, Suedia , Svițera, Grecia , Sta te le-Imite ale Americel, Egipt, Dani- marca, Olanda și în Serbia. A doua considerațiune nu mal pucin se ndsă este aceia că Statul cel mal modest în representațiunea sa politică, are agen Va compusă cel pucin de douî secretari, un cancelier, un dragoman, doul copiști plătiți sub titlu de atașați și câte unul, doul sati mal mulțl peplătițl în calitate de elevi diplomatici Statul Român nu are agenți politici de cât la Constantinopoli, la Paris , Londra, Viena, Petersburg, Roma, Berlin și la Bel- grad. Ceea-ce face că suntem autorisațl să dicem că România nu are uă represen- tațiune politică de cât numai în privința relațiunilor sale cu puterile garante. Din tdte aceste agenții politici, numai acea de la Constantinopoli presentă un nu- măr de personal mal conform cu exigențe- le de serviciu pe care ’l cere representa- țiunea unul Stat; cele-alte agenții ale nâs- tre nh ati acea de la Petersburg și de la Berlin de cât câte un singur secretar, âră cele de la Paris, Roma și Viena, câte un secretar și un atașat; număr de personal cu totul insuficient în raport cu ceea ce se cere în o representațiune politică impo sântă și demnă. Afară de aceste două considerații îns. , trebue să atrag atențiunea D-vdstră încă asupra unei considerații principale, care se cere pentru uă representațiune politică seridsă și eficace. In cele-alte State, ministerul de ester- ne, representațiunea politică, sunt uă șcâ- lă de unde ese și formâză corpul diplo- matic, corp special, de la care se cere ap- titudini , capacități, condițiunl esprese, studii îndelungi în acestă ramură, nă lun- gă esperiență și cunoscințî practice do- bândite în uă lungă carieră urmată regu- lat și cu paciență. La noi nu avem un corp diplomatic spe- cial în condițiunile ce am avut a vă arăt.; afară din câte-va escepțiunl, din câțl-va bărbați distinși cari el au făcut probele, fie ca miniștrii, fie prin succesele dobân- dite în mal multe misiuni estraordina- re pe care le a împlinit fcu onâre, fie prin uă îndelungă esperiență dobândită ca representanțl politici încă sub domnia lui Vodă-Cuza, sati a locotenențel domnesc! după 11 Februarie; cea mal mare parte din agenții noștri diplomatici se recrutâsă, se improvisă după găsirea cu cale și încre- derea ministrului d’intre tinerii profesor! în litere sau în sciințe, dintre tinerii ma- gistrațl foști procurori sati advocațl sati din alte profesiuni. Acești diplomațl uoul, pot fi fârte in- struițl, pot să cunâscă tot ce a scris Mar- tens asupra dreptului ginților, dicționarul consular al lui Bussy, manualul diploma- tic al lui Cussy, scrierile lui Calliâre asu- pra modulul de a tracta cu suveranii, opera lui Gentilis: de jure belii et de legationi- bus, scrierea luIHellbaeh„Des Rangrechts" opera baronului de Biefel 1 asupra institu- țiunilor politice, opera lui Dominic Azum asupra sistemului universal și a princi- pielor dreptului maritimal al Europei, și tot ce s’a scris și s’a publicat ca noțiuni, învățământe , tractate diplomatice sati de drept internațional; pâte chiar să le po- sede, și să’l consulte cu ocasiunea fie-că- rel cestiuni care se presentă; dâră aceste cunoscințl nu justific nici esperiență di- plomatică, nici de aptitudini speciali pen- tru însărcinări atât de importante și de- licate. Dâca am atras atențiuhea D-vâstră asu- pra acestei considerațiunl, nu a intrat câ- tuși de pucin în intențiunea mea de a face nici uă personalitate; am constatat faptul atât pentru present cât și pentru trecut, și mal cu sâmă pentru trecut; și am făcut’o ca să vă fie cunoscute condițiunile în care se află representațiunea nâstră politică. Acum aceste apreciațiunl supuse la a- preciarea D-vâstră , permiteți’ml, D-lor deputați, să vă relatez observațiunile și conclusiunile secțiunilor și a pomisiunel D-vâstră. Secțiunea II a admis projectul de lege al D lui ministru, însă cu cond'țiunea su- primării internreților , a ■ < ad ministrațium'î jo: -y - 2- biuru- url, și a reducerel agențiilor du matice la numărul de 3 , una la Constant nopoli una la Paris și una la Viena. Secțiunea III a admis întru tâ e projec- tnl de lege așa c im es: a \ o nea ’l-a adm s și secțiunea IV a fără ,o- dificăil. Secțiunea V a admis p-oj> ct> • de lege în condițiunea de a s? manține capiteniile de porturi așa cum ati fost pâ >ă acum; și pe lengă serviciul Wonito: ului oficial să se transfere la ministerul de esterne și serviciul imprimeriei Statului Secțiunea VI admite projectul. -e iu ând ca și secțiunea II (Umărul agenților la t ei. Secțiunea VII admi e ’roje. tul m l»ge așa precum este pr pus de D m ni-d-u. Secț unea I admite aseme i pr ectul de lege însă cu condițiunea suprimărel a genților diplomatici și a int -preților. In ceea ce privesce căpităniei* de por- turi : D. Mărgăritescu, în comisiunea delega- ților, a susținut că funcțiunile de căpitani de po turi sunt indispensabile, căci actști căpitani esercită uă poliție specială și e- ficace în ceea ce privesce nu numai rela- țiunile și drep'urile nâstre către basti- mentele străine, comerciale și de resbel și mișcările acestor din urmă care pot inte- resa neutralitatea nâstră. sati orl-care alte interese politice și naționale ale României; dâră acești căpitani esercită tot-d’uă-dată uă poliție utilă de ordine publică în por- turi și asupra bastimentelor șt uă poliție sanitară, pe când el sunt în același timp necesarii pentru supravegherea tutulor a- facerilor comerciale ca protecțiune, fie a- ceste afaceri ale Statului, fie ale particu- larilor supuși români, în raportur le lor cu vasele străine. S’a mai pus încă în vederea comisiunel delegaților că tâte căpităniele de port așa cum ati fost organisate pânâ acum, nu ati costai pe Stat de cât uă minimă cheltuâlă de la 30,000 pânâ la 32,000 lei pe an și că uă economie atât de neînsemnătâre ar putea să aducă uă vătămare reală servi ciulul public, suprimând aceste funcțiuni cari au rațiunea lor de a fi. La acâstă opiniune a D-luI Mărgărites- cu împreună cu sub-serisul s’a raliat ma- joritatea comisiunel delegaților și a ad- nexat și D. ministru de esterne. In ceea ce privesce agențiile politice D-nil Rusu Locustânu , Mărgăritescu Borănescu, Colibășianu și sub-scrisul, am fost de opiniunea următâre : Având în vedere că remunerariul de lei 18 000 pe an pentru un agent nu este în destul ca să susțină cheltuell de represen- tațiunl și demnitatea Statului ce repre- sin că Rom a în deplorabila situațiu au» MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE! d (30) ' lane 1877 ᵤe financiară ce a moștenit de la regimul trecut nu este astă-cjl în stare de a procura agenților politici, miijlâce mal conform cu necesitățile de înaltă considerațiune ce trebuesc sâ acorde unor funcționari atât de importanți; Luând în băgare de sâmă că personalul cancelariilor agențiilor nbstre în străină- tate este insuficient sub raportul exigien- țelor de decorum absolut exigiat în ase- menea instituțiunî; Convingându-mă că nu am avut, nu a- vem cu resursele de care dispunem acum, no putem avea uă representațiune seriâsă și demnă, nu numai pe lângă Puterile ga- rante, dâră așa cum se cere de situațiunea nâstră politică, uă representațiune pe lân- gă cel pucin acele State mal însemnate cu care avem frequente relațiunl politice și comerciale; și că nu avem de cât uă re- presentațiune oficiâsă de care ne putem dispensa chiar în avantagiul nostru , evi- ând ast-fel âre-care incoveniente carî fac posițiunea nâstră mal dificilă: Având în vedere că alocând ministerul de esterne în budget uă sumă de adjuns onsequentă de a trămite la ocasiun! , în misiuni estraordinare, represeutanți poli- tici si țărel în cestiunl de interese grave politice sau de susținere a interese națio- nale, am ajunge la scop în un mod mal e- ficace; I. Pentru că s’ar putea da acestor trămișl midfloce de representațiune mal onform cu demnitatea națională; II Pen tru că s’ar permite în asemenea cașuri a se adresa la âmeuil de Stat distinși și încer- cați , al căror trecut să fie uă garanție de capacitate și cunoscințe; In considerațiune că noi nu avem un corp diplomatic special, și că pentru a împlini aceste funcțiuni, ministrul este mal tot-d’a-una nevoit a improvisa agențl politici dintre tinerii represintanțl cari îmbrăcișâză alte carieri, și cari nu cores- pund la tâte cerințele de esperiență pen- tru asemenea însărcinări grave și delicate; Având în vedere cifra însemnată de eco- nomii ce s’ar realisa cu suprimarea aces- tor agentii, și cari se urcă în total la suma de 234,420 lei, afară din alte cheltuell estraordinarl și credite suplimentarie, care silit de circumstanțe se acordă acestui mi- nister. Majoritatea comisiunel delegaților a fost de opiniune a se suprima agențiile poli- tice ale României, și a se acorda pentru misiuni în cașuri necesarii un credit mal consequent îu budget, care sumă se și de- termină prin înțelegere cu D. ministru de esterne pentru trămiterea de agențl estra- ordinarl. D-nu lân Câmpinânu a fost de opiniune ca cal pucin pe lâugă Puterile garante, a- gențil sunt indispensabili, pentru manți- nerea relațiunilor nâstre politice și națio- nale care sunt ijilnice și de cea mal mare importanță pentru noi; și pentru motivul că în tâte Statele în care avem acum agențl snnt supuși români , comercianțl, și mal cu sâmă studențl numeroși carî exigie pro- tecțiunea Statului. D. ministru de externe a susținut opi- niunea D-luI lân Câmpinenu , și a stămit în manținerea cel pucin de uă cam dată a misiunelor permanente pe lângă Puterile garante. In ceea ce privesce serviciul de inter- pretare : Având în vedere că așa cum este orga- nisat, adică numai pentru traduceri din limba germană, grâeă, saă cea rusescă, a- cest serviciu pare a fi înființat numai pen- tru traduceri de procuri, certificate și alte acte judecătorescl cari conform și în vir- tutea leglisațiunei nâstre civile în vigâre se pâte traduce de către interprețl aser- mentațl, luațl de afară din scest minister și numiți de oficerl de către instanțele ju- decătoresc! în sarcina părților interesate fără a greva budgetul Statului cu uă sum ! care pâte fi mai utilmente întrebuințată , afectând’o la un alt servicii! public. Considerând că numai pentru aceste trei limbi, din cari nici una nu este nici cea usuală în care se exprimă diplomația, nici aceea în care sunt redactate actele vechi cari interesă naționalitatea nâstră saă relațiunile nâstre politice. Acești in- terprețl se văd a nu fi destinați la un ser- viciă diplomatic în raport cu atribuțiuni- le ministerului de externe; că tocmai pen- tru limba francesă în care se redigie ac- tele de politică și în care se exprimă în general diplomația și pentru limbele lati- ne și slavone în care sunt redactate din vechime cea mal mare parte din tractate- le nâstre cu puterile, actele privitâre la trecutul nostru național, și cea mal mare parte din documentele atingătâre de esis- tența nâstră politică și de drepturile nâs- tre naționale n’avem un servicii! de inter- pretare. Calculând că cu minima sumă de 250 lei pe lună trecută ca remunerării! al a- cestor interprețl este imposibil de a găsi bărbați capabili, instruițl, serioși, cunos- cători adânci de scienție filologice îu stare de a traduce acte importante cari să primâscă acâstă însărcinare și s’o împli- nescă în un mod satisfăcător cu un sala- riu atât de modest în cât este și densoriu a’l face se figureze în budgetul ministeru- lui de esterne. Sub scrisul am propus suprimarea ser- viciului de interpretariat ca inutile în condițiunile în care se află. Majoritatea comisiunel nu s’a unit cu acestă propunere și D ministru susține acest serviciu ca putăndul fi necesarii!. In ceea ce privesce transferarea servi- ciului general de statistică pe lângă mi- nisterului de esterne. Avănd în vedere că acest minister are prea puține însărcinări pe când cel de in- terne este prea de tot impovorat cu atri- buțiuni și serviciurl așa în cât este just ca cel d’ântăitt să se mal încarce cu lu- crări descărcănd pe cel din urmă; Că nu se aduce nici uă impedt . , nici uă vătămare lucrărilor serviciului statistic trecânlu’l de șub autoritatea și supra-vegherea unui ministru, sub a altui a de uă potrivă responsabil. Că și ministe. rul de externe are uă ramură de statistică fârte importantă la care se pâte uni cu succes cele-alte ramuri. Unanimitatea comisiune! a admis aces- tă transferare, espnmând dorința ca acest servicii! să fie reorganisat în un mod mal practic, așa în cât pe viitor el să devină mai exact, și dalele lui să fie mal certe și mal veridice de cât cum a fost până acum, spre a uu mal fi un isvor de erori pentru ace! cari consultă lucrările lui. In ceea ce privesce serviciul Vonitoru- lui oficial: Având în vedere că atât în timpii când ministerul afacerilor străine avea singur atribuțiunile de secretariat de Stat și chiar după ce înființându-se prin convențiune responsabilitatea ministerială sub Dom- nia lui Vodă-Cuza până când a venit D. Vasile Alexandri la ministerul de externe serviciul Monitorului oficial depindea de acest minister, și că prin urmare , nu se pâte aduce acestui servicii! nici uă vătă- mare punându’l âră sub autoritatea minis- terului sub care s’a mal aflat, Că ast-fel se mal împutinâsă sarcinele ministerului de interne și se mal adaogă la ministerul de externe, ceea ce face uă justă compesațiune în lucrări. Unanimitatea comisiunel a adml tă transferare. In ceea ce privesce imprimeria Statu-r lui; considerând că acest servicift este strâns legat cu cel al Monitorului oficial, sșa în cât devine indispensabile acectul Monitor care fără imprimerie nu ar putea funcționa în un mod regulat. Asemenea unanimitatea comisiunel i fost de opiniune a se alipi și acest servi- ciu tot-uă-dată cu cel al Monitorului ofi- cial pe lângă ministerul de externe-. Și în privința Monitorului oficial^ ma- joritatea comisiunel a exprimat dorința ca pe viitor să fie condus în un mod mai re- gulat și mal expeditiv , așa în cât actele oficiale, desbaterile Senatului și ale Came- rei să apar mar la ijli și mai corect. Tâte cele-alte disposițiunl ale projectu- lul de lege privitâre la un lipcan călare cu remunerării! de 100 lei pe lună la ad- ministrațiunea marinei mercantine și la diurna delegatului Român în comisiunea internațională a Prutului afară din dispo- sițiunea pentru serviciul porturilor , s’a primit de comisiunea delegaților în una- nimitate fără discuțiune. Resumând acum cele mal sus relatati am onâre a vă ruga, D-lor deputațl să bi- 16 (Sui iâuua' ' xb<7 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ■le-veițl a aproba următr.rele conclusiunl ale majoritățel comisiunel delegaților: 1. Menținerea căpităniilor d« porturi așa cum ati esistat până acum. 2. Suprimarea agențiilor permaninte politice. 3. Afectarea unei urne care se va crede și de D. ministru de externe , suficientă pentrn misiuni estra-ordi:?re în casur! de necesitate : 1. Alipirea serviciului imprimeriei Sta- tului tot-uă-dată cu cel al Monitorului ficial pe lângă ministerul de externe. Și în tâte cele-alte puncte projectul de lege așa cum este propus de D. ministru. Secțiunea II, în m inoritate propune: Administrațiunea centrală să se compu- nă tâtă numai din duoă biurourl, în ceea re privesce cancelaria ministerului deex- e me. D-nil Mărgăritescu, Boîănescu și sub-j nostru diptomatic. Să nu vă sperie nici traordinare reușesc atunci când este în scrisul, în minoritate propunem : Suprimarea serviciului de interpretare. ] Acestea sunt, D-lor deputațl, conclhsîu- nu s’ar _ „___________________ᵣ_______ᵣ„ nile majoritățel comisiunel delegaților, pe al misiunilor extra-brdinare și ca < care am onâre a le supune la aprob rea eință nu vi s’ar fi cerut supresiunea repre- D-vâstră, prin alăturata prelucrare a pro-j setului de lege Raportor, Pantazi trhwa Modificările projeedn! delege propus de . ministru pentru feorganisarea acestui mi- nister Art. unic. t. de sub titlul 1, ah- tiatul 9, 10 și 11, de sub art. 17, art . . Privitor la representațiunea țărel îu *răi- ⁿătate, aliniatul 2 a! art. 18 <90, 32 și 36 din legea organică a ministerului afaceri- lor străine sunt modificate dupe cumrmâsă; a) . Art 1- Serviciul general al minis- terului afacerilor străine se împarte in ' modul următor: Administrațiunea centrali Serviciul oficiului central de statistică. Serviciul Monitorului oficial și al im- primeriei Statului. Serviciul exterior șiTepresentarea țărel în străinătate cari consisță în misiuni Rs- trâ-ordinare. b) . Art. 17, alin. 9, 10 și 11. Serviciul interpreților se suprimă. Uă sumă de lei 5‘JOO pe an este alocată D-lul ministru de externe pentru traduceri de acte diploma- tice, tractate și documente politice, când nente. i D-lor, misiunile permanente aii avanta- asemenea traduceri vor fi necesarii pentrn iuteresele comerciale, politice și naționa- le României. c) . Art. Agențiile permaninte a- le României în străinătate se suprimă. Uă sumă de 130,000 lei pe an este afec- va ouiuo uo iov,vw wi pe au osie aiou- dâră și alte cunoscințe neapărate pentru a tate pentru trămiterl în misiuni estra-or- se orienta îu tâte împregiurările, cunos- dinare în cașuri de necesitate pentru sus- cințe cari sunt mal greii de căpătat de cât ținerea drepturilor și intereselor politice, a lucra pentru a atrage atențiunea și sim- naționale sati comerciale pe lângă pute ife străine. d) Alin. 2 . art 18. Un lipcan călare ficăîn acel loc și cu politica guvernului de cu salarii! de 100 lei pe lună. acolo și cu alte împrejurări locale, numai e) . Art. 30. Administrațiunea marinei pe un asemenea om se pâte compta, se mercantile depinde de ministerul afaceri- i pâte pune temeiu, că ar transmite cu fide- lor străine. litate cerințele nâstre. Dar, D-lor, nu este f) . Art. 32. Serviciul central de statis- numai atăta , situațiunea în care se afla tică, Monitorul oficial și imprimeria Sti- țara nâstră, cu uă independență absolută tulul depind de ministerul de externe. D. ministru de externe va presenta un project de lege pentru reorganisarea și re- gularea acestor serviciurl. g). Art. 36. Diurna delegatului Româ- niei în comisiunea internațională aPrutu lui este de 2000 lei pe an. Raportator, Pantazi Ghica. D. președinte. Discuțiunea generală este deschisă. D. N. lonescu, ministru de externe. D-lor, vă cer extrema D-vâstră indulgență pentru că, pentru prima âră îndeplinesc acest oficiti de a veni înaintea D-vâstră ca să justific spesele cerute pentru serviciul cuvântul nici timiditatea mea. Decă prin raportul comisiunel D-vâstr: derea, căci representantele n’are altă valâre s’ar fi introdus un noii principii!, acel- de cât aceea valâre care o are acela pe conse- care ’l representă. u uu.». repre- Asemenea nu trebue să vă faceți ilusi- sentațiunilor parmanențî, negreșit n’aș fi uni asupra calităților care se cer și pe căutat eti astăzi se deschid la acâstă oca- care noi nu le putem avea încă pentru mi- siune discuțiunea generală și de princi pitii siunile diplomatice, punctul guvernului,... Acest punct din conclusiunilâ °rapârbJ (sgomot, nu se aude). lui a atras negreșit și atențiunea D-?. și ” eti de la locul acesta, sunt dator să vă spun ' motivele seriâse care le am pentru a u âmeni învestiți cu cele mal mari cali- mă uni cu opiniunea ouor D. raportor tați putem voi să așteptăm aceea perma- Ântâiti. nu mă unesc, pentru c'. în $ nență de relațiunl bune care voim să le cui representațiunel permanente determ. întreținem cu puterile garante. nate prin budget cu anume spese, să cert ⁱrⁱAⁱr oata ⁿS cut cu D-v. oportunitatea lor Aceste reduceri propuse.de comisiunea bidgetară la cheltuelile ministerului de esterne pe anul 1877 și cari ating leg-* • organică, sunt următârele : J nteiu, asupra remunerațiile! interpre- ților. Acești interprețî n’au a traduce scri- eri clasice, academice, de la care să se câ- ră calități distinse Jjtefarie^ ^noscințe vaste în limbele străine,, ci numai aii să traducă mal eu sâmă articole de jurnale, âre cara scrieri moderne îu Ițmba grecă. rusă, germană, etc., și prin urmare se pot găsi asemenea persone cu salariele ce li se dă și personalul din caro e compus as- tă-dl acest servicifi conrespunde la acâstă necesitate. Acum trebue să vă fac uă observațiune generală Prin legea organică a ministe- rului de esterne este prevăzut nu un ștat de personal în care se determină anume salariul fie cărui impegat și chiar al âme- nilor de serviciu; prin urmare, dâcă voim să facem reduceri in remunerațiunl, atunci Ministerul espuindu-vă și apărând lu- crarea comisiunel, e dator să spună și o- piniunea sa care este că ar fi uă greșâlă dâcă s’ar admite suprimarea căpitanilor din tâte porturile. Al patrulea, s’a mal suprimat onorariul unul lipcan călare, <)iccndu-se că este uă trebue să modilicăm legea. Al douiles, s’a redus emunerațiunea je D^ nținistru de esțer e și cer de la jus tiția D-vâstră să ’ml permiteți a mă jus tifica de mustrările nedrepte ce ’ml-a a- dresat D. minisiru. D-lor, raportul pe care ’l combate și ’l acusă D. ministru nn este alt-ceva de cât reproducerea fidelă a opiniunel comitetu- lui delegaților, atât a majorității cât și a minoritățel. Efi ca raportor am socotit de țiunile, tâte opiniunile esprimate de sec- ținnl și de comitetul delegaților, și acâsta am și făcut. In p v/jița acâsta n’am făcut, uă repet, de cât a.răta esact modul cum este organisat a^i ministerul de esterne și cum ar dori comitetul delegaților să fie or- ganisat Ast-fel fiind nu cred să merit mustrările D-lul ministru, care a vorbit și de c .poscințele mele diplomatice. Declar că m' cred în privința acâsta tot atât de tare diplomat ca și D Mandrea, ca șt D. Șendrea, dar nu am atâtea pretențiuțl cât să dah lecțiunl altora. Nu înțeleg, D-lorf de ce principie nouă se vorbesce că s’a introdus de comitet în eavaleție complectă. Cân ! efi am făcut in- projectul de lege. Afară de acela al supri- specțiunea acestei cavalerii a ministerulu' mărei agenților diplomatici, ț)i s’a intro- du esterne, am vădut că nu este alt de cât dus nici un principiu nuoii. uă pedestrimede 5. (ilaritate). EI bine, comitetul delegeților, în majo- In fine, D-lor, s’a făcut uă inovațiune ritete, a găsit că acești agențl nu îndepli- care are să aducă uă modificare și în mi- nesc condițiunile de cari vorbea adinâorl nigerul de interne. Am primit acâstă ino- D. mjnistru că el trqbue să însușâscă. D vațiune, care constă în alipirea la minis- faTnl .1 n octarna o nnilV camnlfi .latocof ,1a' terul de esterne a unul serviciu detașat de D. P. Ghica. D-lur, am fost pus lo joc ministru a spns că acești agențl sunt ne- cesarl pentru că numai ast-fel putem să a- vem îu cele-alte State âmenl cari să vă fie la ministerul de^nterne. Ast-fel, s’a găsit j ■ de cuviință a se atașa la ministerul de es- terne. care nu e așa mult ocupat ca minis- "yul de ’ iterne, serviciul statistic care, pâte să ’ dirige într’unmod malsciințific. i Asemenea s a atașat pe lângă ministerul de esterne Monitorul oficial care servește pen- tru comunicatele guvernului, și care e susceptibil de uă lefcrmă, pentru a satis- face mal biuș cerințele unei clientele nu-¹ merâse din punctul de vedere sciințific și economic. Ministerul de esterne a crezut că se pâte ocupa țiu jceste două servicie a) statisticei și al Monitorului întfunjnod mal special, pentru a le da ast-fel uă im- portanță mat meritâre. Comisiunea bud- getară a crezut că t'ebue să sa atașerje la ministerul de esterne și Imprimeria Sta- tulul^ fiind-că prin acâsta s’ar aduce și âre-carl economii în profitul Statului. । Aceste trei disposițiunl nu cerfi multe sforțări legislative pentru ca să se reali-' sese, fiind-că pucine articole sr fi să se modifice. Etă la ce se reduce tâte aceste modifi- cări și motivele pentru cari eii le am ac-₍ ceptat; rămâne la D-vâstră să decideți dâcă luați în considerațiune acâstă lege¹ care le conține, și luând’o, ’ml voiu per- mite la discuțiunea pe articole a vfi arăta în detalifi opiniunea mea. Voci. La vot utili pr/. relațiun. $ ce sciu a”șl forma acolo. । ₉ , Apoi mal nainte e tote-l'-Ieministiu, trebue să dațl mij! ce acestor âmeni, pen- tru ca să șl creede asemenea relațiunl. și să pâtă dobândi asemenea cunoscințe, care nu se dobândesc într’uă di sau două, și mal cu sâmă când agenții noștri, sunt ne- voit a o spune, nu ah un caracter oficial, ci numai un caracter oficips, și le trebue îu adevăr și timp și mijlâce pentru ca să pâtă ajunge să aibă tâte acele cunoscințe și relațiunl. întreb pe D. ministru să ne spună dacă nu ori și unde și ori și care din bărbații cari s’au dus ca agențl dacă nu a fost în imposibilitate de a ’șl crea a- semenea relațiunl și a face asemenea cunos- cințe, din causa modestelor mijlâce pecu- niare car. li s’afi dat la disposițiunl? Căci asemenea relațiunl, asemenea cunoscințe ca acelea despre care ne-a vorbit onor. D. mi nistru, nu pâte să le aibă agenții noștri pentru că ele necesitârjă cheltuell mult mari de cât acelea pe cari li pun ladispo- ₍sițiune în budgetul nostru. Este dar peste putință ca un agent al ¹ nostru să facă asemenea cunoscințe, și în ceea ce privesce esperiență lor diploma- tică, ml va permite onor. D ministru să I spun eă de câte ori a fost trebuință șl se trata cestiuni mal seriâse, ați fost pua ₍în penibilă posițiune de a trămite agențl extra ordinari pe leagă agentii n ștri or 18 (30) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL KUMANiEl dinari, pentru că nu ați putut să vS serviți cu dânșii, ceea ce însemnâdă după mine că D-nii agenții ordinari nu au avut cu- noscințe diplomatice, și de aceea ați fost siliți să trămitețl agențl speciali, ați fcst siliți să trămitețl âmenil noștri de Stat cel mal capabili, cel mal eminențl. (Sgcmot.) Nu voiă să ’I număr acum, fiind că faptul acesta este cu totul recent în cât ’l cunâscețl cu toții și nu am nevoe să mal numesc persânele. Pentru încheiarea unor convențium co- merciale, ați fost siliți să trămitețl 6 pil noștri de Stat cari prin relațiunilelor, prjn șederea lor u curs de nul mulțl ani în a- ceie localități, și prin meritul lor, au fost puși în posițiune ca să f^jă mal bine a- ceste conveuțiuul de pât le-jy i făco* ₜa- gențil permanențl de acolo. Prin urmare, daca este vorba ca ori de câte ori va fi trebuință de a se face uu lu- cru âre-care mal serios, să trămitem alțl bărbați ca agențl extra-ordinarl, atunci nu este nici de cum necesar ca să avem agen- țl, mal cu sâmățcând acești agențl nu se a- flă de cât în relațiunl oficiâse cu puterile garante, căci nu avem agențl de cât numai pe lengă Puterile garante, âră nu și îa alte țări cu care avem relațiunl comerciale, unde avem supuși, șl unde nu aveți nici cel pucin cancelarii prin care să _putem represinta interesele comerciulul nostru cu âre-care demnitate. Onor. D. ministru de esterne făcea apel la Adunare și la colegii D-sale, spre a nu încuviința supresiunea agenților ; dar efi ’I voifi spune că erau mai mulțl deputațl faciă când chiar D. președinte al couși- liulnl de miniștri tj.icea că trebue să tâem din agențl. Vedeți, D ior, aci nu este voi ba de în- mulțirea armatei, de îmbunătățirea el pen- tru uă mal bună apărare a țărel, aci este vorba de nisce agențl fără de cari putem fârte bine să manținenj relațiunilu nâstre cu Puterile garante, și pentru susținerea intereselor nostre politice^! diplomatice, avem destui bărbați eminențl pecari ’Ipu- tem trămite orl-când trebuința va cere, precum mal de ună-iji ați trămis pe nobi- lul și demnul nostru președinte ^ar.o a lucrat plângă agentul nostru. Acum, în ceea-ce privesce cele-alte ra- mure ale administrațiuneî ministerului de esterne, la care asemenea s’a <)is că sla făcut uă inovațiune, sunt căpitanii de por- turi. Apoi suprimarea acestor căpitani de porturi ați proprs’o D-vâstră și în siuul comitetului, și s’afi găsit unii din D-nii deputațl cari ’șl afi însușit propunerea a- câsta. Eu însă nu . ed că acâstă propunere oSte tocmai nimerită, pentru că acești func- ționari sunt fârte necesarii pentru pri vi- gherea comerciulul și chiar a vaselor de resbel; acești funcționari sunt mult mal ne- cesari de cât agenții în străinătate D. R. Campiniu. Mie ’ml se pare că D. Câmpinânu este raportorul budgetului mi- nisterului de esterne, âră nu D-ta.. .. D. P Ghica. Aveți greșâlă, bine-voiț' a vă uita la tablofi și apoi vorbiți. (Sgomot) Acum voifi veni la serviciul interpreților. Onor. D. ministiu ne-a spus că acești interprețl sunt necesarii, pentru că el tra-: duc în românesce diferite articole din jur ’ nale. Apoi, dâcă este vorba numai de jur ' uale, acestea în tâtă lumea le citesce șe- ful Cabinetului, și ceea ce este mal im- ■ portant uă traducelsau numai însemnâdă cu pin creion roșu acel pasagj,fi, și apoi ’l dă ' : inistrulul să ’l citâscă; prin urmare să pâte face și la noi tot așa, mal cp sâmă când mal tot-d’a-una la ministerul de es- terne avem bărbații cel mal erudițl Dâce este vorba de diferite cărți nouă, atunci ar fi mal logic ca acești interprețl să se trâcă la ministerul de instrucțiune publică. Dâcă este vorba de diferita acte judecă- torescl, pentru acestea legea civilă insti- tuș interprețl asermentațl cari tot-d’a-upa ■se pot numi în sarcina părților și ast-£el s’ar despovăra budgetul Statului de uă yu mă considerabil^ care se cheltuesde cu totul inutile pentru acești interprețl. Pr^n urmare, nu vâd ce inovațiune a făcut co- mi&tubdelogaților când a suprimat acești interprețl, cari sunt cmtotul inutili, șvcând a realisat uă economie ’ iscare și t'-vâstră ■ trebuia să uă dofiți. [n ceea cqjorivesce altoirea Monitor, lui oficial l^ministerul de esterne acâsta ați primii o și D-ₜvâstră. Asemeiea cu aii» pirea statisticei, peuirualteconsiderațiunf de cât ale nâgtre, pentru considerațiu^ spuse cu mal multă eloquență, scijnțl ' cu mal mult talent desvoltate, dâră ați pn-' mit’o. Priu urmare, nu vâd pentru ce D-v ! ■ âqjl ați admis unele operațiuni, pentru ce ' «mțl să vfi esercitațl causticitate^ D contra raportatorulul, care ou e vinovat Jntru nimic j In ceea ce privesce transmiterea-Impii- । mpriel.StatuluI, acâsta e singura inovațiu- nt făcută djO (Comitetul delegaților. ’Ml pare că e logic ea Monitorul Statului să mârgă alături cu imprimeria; căci, în a- devâr, noi am credut că tipografia fiind sub privegherea D lui ministru de esterne, D-sa ca mai pucin ocupat de cât D. mi- nistru de interne, va avea md mult timp să acorde â e-care atențiune pentru tipo- J grafie, care merge fârte rău, și să o facă să mârgă mal în avautagiul societățel, și D. ministru a primit acâsta. Cât pentru lipcanii călări, noi l-am acț- mis, nu pentru scopul de a face uă cava- lerie a ministerului de esterne sau a di- . plomațiel, cum dicea D. ministru, dâră i pentru că acâsta am văijut’o pusă în pro- jectul de lege al D-lui ministru de esterne, și noi am primil’o așa. i Etă, dâră, cari sunt acele părți atât de iucriminate și sfâșiate de onor. D. minis- tru de esterne, căruia am credut că făcu- sșm un serviciu, și susțin încă că’I dede- sem uă dovadă de încredere ușurându’I sarcina, pentru ca să pâtă și D-sa să facă organisațiunea ministerul * de esterne mal bine. Este un singur lucru care ecu totul ne- logic îu organisațiunea ministerului de esterne este acel biurou de navigațiune și statistică. Acâsta mi s’a părut că nu are rațiune de a fi; cu tâte acestea, nu am atacat nici chiar în acâstă privința orga- nisațiunea ministerului de esterne. Prin urmare, vedeți că raportul nu a făcut nici uă inovațiune, dâră comitetul delegaților a voit să fică uă organisațiune care I s a ptrut mal rațională, și tot de uă dată mal economică. Pentru noi comi- siunea budgetară nu e infailibilă, și dâcă acâstă infailibilitate esistă pentrh D. mi- nistru de esterne, să mâ ertedâcă nu voifi fi de acord cu D-sa. Orl-ce om e failibil, și tot ast-fel și onor, comisiune budgetară, care, după noi, a făcut mal multe erori. dâră, notam căutat să îndreptăm aceea ce ni s’a părut erâre a comisiunel budgetare, și întru acâsta să nu se supere D. Vergati, căci nu vorbesc personal pen- tru D-sa, care este uă capacitate.... D. E. Vergati Mal mult de cât D-v. D. P. Ghica. Acâsta nu o voifi discuta; numai dic câ noi voim a îndrepta erprile comțsiunel budgetare. Pipa urmare, vâ rog să bine-voițl a primi couclusiunile raportului și a le vota așa precum sunt. D. ministru de esterne. D-lor, onor, i’, raportor a dis că am fost nevoit să tră- mitenț age ți speciali îa unele împregiu- ră’I din causă că agenții noștri, acel nu- miți de guvernul actual, sub responsabi- litatea mea, ^ceia nu erau la înățimea mi- siunel lor. Am onâre a aduce aminte onor. D-lui Pantazache Ghica că la Londra, unde am trămis pe onor. D. vice-președinte al Spnatului, nu avem agșnt permanent. D. P. Ghica. Dâră la Paris ? D. ministru de esterne. După budget agentul de la Paris trebue să funcționase și laLonlra; s’a găsit însă nepractic a- câsta. La Paris, mă întrebați ? EI bine, la Paris era agent, însă nu era un agent pe care ’l numisem efi și dâca nu era la înăl- țimea misiune! sale, nu suntem noi res- ponsabili. Noi nu am socotit cum că tre- j bue să încredințăm unul agent care nu era recunoscut cu un caracter oficial misiunea de a subscrie uă convențiune, și am tră- mis pe cine ? Pe președintele acestei Adu- nări, care nu putea să se desbrace un mo- ment de calitatea sa oficială, și, D-lor, am reușit ca președintele Camerei, alături cu ministrul de esterne al Franciel, să sub- scrie Convențiunea Drumul este deschis. După aceea, la Londra vice-președintele Senatului, asemenea alături cu lordul Derby 4fî MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 18 (30) Uuu«ne 1377 a subscris Convențiunea. Am deschis dâră drumul și acolo. Pentru ce am făcut acâsta ? De ce am luat cele mal eminente persdne din sistemul nostru politic? Pentru că am voit să arătăm acelor simpatice Puteri ga- rante că nu trebue să ne mal refuse auto- nomia ndstră esteridră, când uă dată ne recundsce autonomia ndstră interidră. Și am fost tarY pe acest tărâm, și trebue să ne felicităm. Cu tdte acestea, avem trebu- ință să avem agențl permanența pentru că, dâca fn asemenea cestiunî mari am luat pe președintele Camerei și pe vice-preșe- dintele Senatului, nu putem face tot ast- fel pentru orl-ce cestiunî; când avem să cerem un consiliC, când avem uă afacere dre-cere, trebue să avem un agent al nos- tru acolo care să fie recunoscut și care să pdtă să ne facă asest serviciu. Nu trebue să cereți de la representanțî să fie mal mult de cât ceea ce sunt, pentru că, încă uă dată vă repet ceea ce am Zis in rândul trecut, represențil noștri în străinătate sunt tot ceea ce am putut să avem mal bun în acâstă privință, căci fradițiuni di- plomatice nu se pdte cere de la ndi. de dre-ce nu avem relațiuul d plomatic^de cât de curând timp. Acum, în ceea ce privesce pe interprețî, socotesc că nu am nimic de Zis mal mult de cât ceea ce am 4is. Interprețil sunt trei nenorociți de funcționari cu câte 250 lei pe lună, din cari unul de limba germană, altul de limba rusă și altul delimba grâeă. Onor. D. raportor a dis că nu trebue acești interprețî, dre nu avem interpret pentru limba francesă. El bine, D lor, trebue să scie că, mal înainte de a fi funcționar la ministerul de esterne, trebue cine-va să scie limba fran- cesă, și se supnne la un asemenea examen la intrarea în funcțiune. Dâca nu s’a făcut acâsta penă acuma, a fost uăgreșală, dâră cât voifi fi eti acolo nu voii! putea să to- leres un funcționar care să nu scie limba francesă. Nu avem dâră nevoe să avem un interpret pentru] limba francesă, fiind că acâstă limbă este limba usuală și toți tre- bue să o cundscem. Avem însă nevoe de interprețî pentru limba germană, grâcă și rusă. Pentru aceste limbe nu avem inter- prețl plătiți așa de gras, și cu tdte acestea avem dmenl destul de capabili. Așa, vă vom eita pe profesorale de limba grâcă de la universitatea de litera, care a bine- voit, în considerațiunea interesului ce are guvernul de a avea un om distins la ser- viciul săti, a primi, cu modesta sumă de 250 lei, a fi interpret pentru limba grâcă. Asemenea pentru lin ba germană avem un om destul de bun, care acum este cam bolnav. El bine, D-lor, vedeți că salariile sunt destul de reduse, și apoi acești interprețî sunt fdrte necesarii, căci noi avem nevoe în tot momentul de a cundsce ceea ce se Zice prin presă în aceste limbi despre noi, pentru că noi suntem obligați a surveghia ca să dăm desmințirî la tdte scrierile ee s ar publica contra ndstră. Noi ave n obli- gațiune de a ne ocupa de movimentul opiniunel publice din străinătate în ceea ce ne privesce. D P. Ghica. Atunci trebue W aveți și pentru limba maghiară. D. ministru de esteru* Onor. D. ra- portor v’a spus că nu trebue să esiste în ministerul de esterne interprețî permanențî care să traducă, că când vom avea trebu- ință, și a <].is că putem să găsim dmenl cari să ne facă ori când acest servicii!. EI bine, D. raportor uită, ca pentru a avea un servicii! de interpretariat regulat nu se pdte prin funcționari estraordinari. Acârta se pdte pentru uă scriere estraordinară, pentru facerea unei carte estraordinare. Pentru asemenea lucrări se pdte însărcina un om special, dâr pentru interpretariat nu putem să alergăm la interprețî estraor- dinarl, trebue să’I avem într’un mod per- manent ; pentru că de la un interpret se cere și discrețiune, și ast-fel ministerul de esterne nu pdte să nu aibă funcționarii săi proprii, mai ales că D-v. scițl că în Prusia nu este permis unul funcționar de la ministerul de esterne nici să se însdre cu uă streină; și cu tdte acestea D.Rapor- tor cere de la D-v. ca să faceți să fie func- ționari străini, să nu fie funcționari perma- nențl acolo în di ploniație, unde totul se râdimă pe persuasiunea de a pune la timp un cuvânt pat iotic și potrivit situațiunel. D-lor, serviciul interpreților trebue să’I reorganisațl și el nu este mult plătit pen- tru ca s8 ofense pe onor. D. raportor care gă- sesee că, agenții sunt fdrte răii plătiți și din causa acâsta D-sa (Jice că noi nu tre- bue să avem agențl în străinătate; că re- presentanțil noștri în străinătate nu pot să’șl îndeplinâscă misiunea lor, pentru că nu aii destul bani ca să se represinte. EI bine, acâsta nu este esact. Trebuesc bani; însă nu spre a se duce lângă ducele De- cazes și lâog'ă lordul Derby, și altor emi- nente persdne care sunt în capul afacerilor streine. Vă aduceți aminte cu câtă mode- stie venea Franclin ca să negotieije la Versailles. Nu atîrnă succesul unei cause de la fast și ostentațiune, atî'nă de la ac 1 ce represintă, da la d imnitatea agenților care represintă țâra, și ©& cred că deși mal modești representanțil noștri, totuși vor fi primiți de către ilustrele persdne și de către înaltele Curți care bine-voesc să se deschidă lor. Așa der, agenții no tri nu vor avea nevoe de ostentațiune, de ui ci așa cu mica și modesta lor posițiune vor fi primiți și vor represeuta țera într’un mod destul de demn făcând serviciile pen- tru care sunt trimiși acolo. Din acest punct de vedere, nu am esitat un singur moment de a reduce cheltuelele de representare, și acâsta nu cu scop că nu am voit a se adaoge la representațiune, ei m’am ocupat de a face aceste reduceri fiind-că sunt nevoi în țâră, pentru eă nu sunt bani și fiind că am socotit ca servi- ciul acesta care costă 600,000 lei, din care 300,000 pentru representanțil din străinătate și 300 000 pentru tdte aervi- | ciile cele-alte, va fi bine primit de D-vd- stră. Vedeți cât de modest am fost. Nu am voit să las cheltueli de representare, căci am crezut că D-vdstră veți încuviința nisce asemenea cheltueli pentru relațiunele nâ- stre diplomatice după trebuințe , și dâca va fi trebuință ca să mal trămitem în inte- resul țârei asemenea misiuni estraordinare ca cele ce le-am trămis acum, negreșit că vom veni la D-v. și vom cere creditul ne- cesar, după cum se cere în tdte Statele constituționale, chiar pentru măritișul fe- telor crăescî. Prin urmare, nu avem nevoe să facem la ministerul de esterne un fond care să fie pentru trimiterea de misiuni speciale acolo unde representanțil noștri nu sunt așa tari și acolo unde vom vedea un interes real pentru țâra ndstră. Iată der, pentru ce nu m’am oprit un moment de a desființa aceste cheltueli, căci am avut convincțiunea că acestea le vom face a- tund când trebuința cere și când va fi ne- voe ca să mal fie cine-va nu într’uă posi țiu&e lucsdsă, der care să pdtă avea rola- țiunl mal multe, care să vină cu mal multă capacitate și cunoscințe ca să pdtă atinge scopul ee urmărim. Toți ați v&Jut cum Puterile cele mari la conferința de la Constantinopole, unde a- vâti deja aîâțea dmenl cu esperiență, adînc deprinși în diplomație, ați v&Jut, cum afi fost nevoite să îndoâscă numărul repre- sentanților ca ddră se va dobândi un suc- ces și deca ar fi, D-le raportor, ca acele Puteri să judece pe representanți lor după acel succes cu care se întorc a casă, ar trebui să’I desființeze. EI bine, nu se mă- sdră importanța unul agent după mal mul- ta seil mal puțina cheltuâlă ce se face cu dânsul în străinătate, ci se cere ca primă calitate, ca guvernul pe care el ’l repre- sintă să fie un guvern respectabil, onest, care să scie cum că are uă politică sim- patică, uă politică fermă onestă. Atunci representanțil vor fi primiți, și pentru a- eesta ținem măsurele permanente, ținem la reducerea cheltuelelor de representare, și mal ținem la acâsta pentru că, după le- gea o ganisă’-el ministerului, este format și budgetul pentru ca să se scie cât și cum și din ce se cheltuesce , până la un ban în acest minister față cu cele-alte. Este uă nevoe de a avea representanți permanenți în străinătate și eti unul pen- tru mine nu ași adopta nici uă dată pro- punerea ca să nu avem nici un represen- tant si a trimite numai misiuni estraor- dinare. D. președinte al consiliului. D-lor, eti sunt cu totul de opiniunea colegului meti, ca legea să se votese așa cum s a 18 (30) lannarie 1877 nuN110> DL UrlJlAh. AL M).faAiUcd «03 presentat, și când vom veni pe urmă la budget, atunci voiu diferi puțin de D-sa, fiind-că eti sunt ministrul de finance, eti plătesc. Prin urmare, sunt cu unul de pă- rerea colegului meti de a avea represen- tanțl permanențî, și de aceea, vâ rog să votați legea. Insă în vederea uevoiel în care se află țâra, va face și acestă Cameră cum ati fă- cut și altele, va suspenda cutare sâti cu- tare ambasadă. Acâsta ati făcut Grecii sunt acum șâpte, opt ani, când se afla în posi ținnea ndstră. Nu ati desființat posturile, un ati desființat agenții, ci numai au sus- pendat cheltuela în fața nevoie! budgetare în care se afla. Așa cred că va consimți a se face și colegul meii cu vre-uă doul din acești agențl pe cari, în fața necesității în care ne aflăm, vom fi nevoițl a’I suspenda. Iată ce am dis D-lui P. Ghica. Nu am spus că sunt contra agenților permanențî în străinătate, ci numai că în fața necesită- «I putem să su pendăm qâți-va și nimic mal mult. Se pune la vot luarea în considera- fiune a projectului presentat de comisiune și res uitatul este cel următor : Votanți..................'63 Bile albe.................61 Bila negre .2 D. președinte. Adunarea a luat îmcon- siderare projectul de lege. Ședința se ridică la 6 ore și cea urmă- tâțe se anunță pe a doua (Ji 13 lanuariti. Sediuța’de Ia 13 Ianuarie, 1877. p Președenția D-lul vice-președinte A. Te- riachiu, asistat de D-nil secretari 0. Clime- scu, I. Carabatescu, M. Burilânu și A. Vi- zanti. Ședința se deschide la jumătate oră du- pă amiadl. Presențl 94 D-nil deputațl. Nu respupdti le apelul nominal 55 , și anume: Bolnavi D nil G E'ărchu, M. Negulescu. In congediu : i -nil A. Gr. Bonachi, D. Castroianu, N. Cișman, C. Colibășanu, P. Costantin, Gr. Cozadini, D. Crăciunescu, G. Gamulea, D. Genescu, A. Gheorghiu, G. Mărzescu, G. Miclescu, G. Pruneu, 1. Rosetti, G. Rosno- vanu, P. Zamfirescu, M. Ghelmegianu, I. Lățescu, G. Tăcu. tării arătare de motive; D-nil D. Aoghel, P. Arbore, T. Bagdat. N. Blaramberg, D. Brătianu, P. Buescu, Sc. Călinescu, A. Candiano-Popescu, N. Caraianoglu, C. Catargi, M. Costaki, M. Ferechide Sc. Ferichide, C. Fleva, G. Gâță, C. Grădiștânu, P. ildiștânu, I. Mârza D. Miclescu, G. Morțun, tf. Nicorescu. C. Pe- șiacov, G. Polizu, D. Pruneu, 0 Șârec, A. Stirbey, A. Vamali, A. Vilner, N. Voi- nov, Gr. Vulturescu, Sc. Pastia, F. Alu- neanu, A. Stolojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea D-lul N. Macovel. Se comunică petițiunea mal multor lo- cuitori moșneni din plasa Teleorman prin care cer a se amâna punerea în vânzare a moșiei cumpărate de dânșii de la Stat, pen- tru ne plata ratelor anului trecut. D. N. Furcnlescu. Cer cuvântul, ca să rog pe onor. Cameră ca acâstă petițiune să se cercetede de urgență. . D. vice-președinte. Aveți cuvântul pen- tru a c re urgența. D. N. Furcnlescu. D-lor deputațl, D-vâ- stră scițl că la noi agricultura este partea bogăției principale a țârei. Petiționarii a- ceștia sunt moșneni cari a avut uă mică proprietate rămasă de la strămoșii lor, din economiile lor, și ati crezut că vor mai putea cumpăra uă moșie a Statului care s’a vândut, și care, în loc să trâcă în mâni streine, a fost cumpărată de dânșii, plă- tind regulat ratele ce datorati până în anul trecut. Ce s’a întâmplat însă ? S’a întâm- plat, că din causa lipsei și a crisei finan- ciare ce a bântuit întrâga țâră, să nu pdtă plăti ratele anului trecut, șt ast-fel moșia cumpărată de ^fenșii s’a scos în vânzare. Acum, prin petițiunea presintă se râgă de onorabila Cameră să hotărască a se amâna licitațiunea acelei moșii care ește să se facă la 10 Martie; căci ei ati luat măsuri a ipoteca moșia ce ati de la strămoși, la creditul fonciar, ca să iea de acolo bani cu care să plătâscă moșia ce ati cumpă- rat’o de la Stat. Voci. Să se cerceteze de urgență de co- misiune. Adunarea consultatăₐ încuvii^țâ^ă urgența. D^ vice-președinte. D. Cernătes u fire cuvântul în cestiune de regulament. D. P. Cernătescu. D-lor deputațl, vă rog a interveni cu autoritatea D-v. pe lân- gă onor, biuroti, ca să se respectec> că fa acâstă Cameră, atât de patriotă , atât de jună, în curs de atâta timp, de la Iulie și până acum, n’am audLit mal pe nici un deputat să ddcă cu mirare biuroulul. D le președinte, sunt 12 ore și jumăta- te și Camera încă nu este complectă: Am audit însă mai tot-d’auna, și chiar ieri <).icâudu-se D-le președinte, sunt 5 ore.¹ Cum se pâte că acâstă Cameră, atât de ea stimulent pentru a’șl face datoria per- derea a doul galbeni. Nu cred dar că a- câsta este eeatiuue de regulament. Al doi- lea, dacă propunerea D-luI Vergati țintes- ce acolo, ea să înspăimânte pe deputați eă vor perde acel doul galbeni când nu vor fi mal esacțl a veni la localul Camerei, mal de diminâță, să ’ml permită D-sa a’I spu- ne că nu prin asemenea amenințări să sti- mulâdă zelul rep esentaților țărel. Daca am luat cuvântul în acâstă cestiune , să ¹ crâdă D Vergati și ori cine că nu am fă eut’o pentru că ’ml e târnă să nu perd a- e?I doi galbeni, căci de câte ori am avut onârea a fi în Cameră, și am fost în câte-va sesiuni, nu mă veți găsi că am lipsit nici uă dată, căci îu tot-d’auna am fost preaent de la 11 ore; nu fac dar acâsta pentru mine, o fac pentru regulament, și pentru a nu se înjosi demnitatea Camerei, căci deputății, âmenl maturi, aleși de popor și trămișl aci ca să ’l represintăm, nu putem primi să fim tratați după cum școlarii sunt tra- tați de pedagogii lor.... Voci. închiderea discuțiunel D. D. Economn. Adinâorî amîntrerupt pe D. vice-președinte, și am dLis că regu- lamentul prevede că deputății cari nu sunt presențl la deschileiea ședinței nuiati di- urne, D-sa ’ml a replicat că regulamentul nu prevede acâsta. Am cerut dar cuvântul contra închiderii discuțiunel, și vă rog să ml permiteți a dovedi D-luI vice-preșe- dinte că așa este, căci iată ce dlice art. 24 și 27 din regulament: „Art. 24 Lla amiadl președintele face cunoscut Adunării numărul deputaților presenți, și un secretar dă citire numelor deputatilor absenți, cu congediu și fără congediti. Numele acestor din urmă să tTecb în procesul verbal. „Art. 27. După declaia ea numărului deputaților presențl, înainte d a începe șe- dința, daca 20 deputați vor cere constata- rea acelui număr prin apel nominal biu- ronl va fi dator a împlini cererea. „Deputatul, care n’a venit pânâ la veri- ficarea și subscrierea apelului nominal , perde diurna pentru acea ședință; el pâte însă lua parte la lucrăil.„ Vedeți dar D-lor, că am avut dreptate. D. I. CAmpinânu. D-le 'președinte, am cerut cuvântul pentru închiderea discufiu- nel, mal âmâiu pentru că mie ’ml place să mă supuiti regulamentului, și în acelaș timp autoritățel cărei am încredințat apli- carea regulamentului, adică, președintelui biuroulul Camerei. Prin urmare nu trebue să admitem a se urma acâstă discuțiune de regulament, căci nu cred de demnitatea nâstră să rădicăm în tâte dilele asemenea cestiuni do regulament, și prin acâsta să atăcăm âre cum demnitatea autoritățel în- sărcinată eu aplicarea lui. Afară de acâsta cred, că discuțiunl de asemenea.naiură care să stimulese activita- jună, atât de iubitâre de țâră, atât de ar- dătâre de a lucra și a produce, să ’șl adu- că aminte tot d’auna de ora 5, ca să ple- căm, și mal mici uă dată de ora 12 ca să începem ? Cum se pâte c» in acâstă Cameră, atât de jună patriotă, și ardStâre de a lucra, delegații ce se numesc de secțiuni să nu se întrunâscă sâra ca să lucrad.e projectele de legi cu cari sunt însărcinați ? Eti, care trăesc întrecut, ’ml aduc amin- te că am fost mulțl ani în acea Cameră Bu- rniță a boierilor; noi cel din partidul li- beral eram fârte puțini, și câud ajunsesem în număr mal mare abia eram vr’o iO sau 15. El bine, D-lor, amvă()utpe acel âmenl pe care ’I numâti bătrâni și reacționari cu puține idei și puțină inimă de țâră, tot d’a una lucrând sâra. Am lucrat cu cel mâl bătrân din con- servatori, cu nu om cârd putea fi bănuit de unii că nu ar avea dor prea ferbinte de țâră pentru că nici nu se născuse în țâră cu bătrânul Arsache. Am lucrat atunci cu bă- trânul Arsachi în curs de două sau trei săptămâni legea consilielor județâne, le- gea comunală, legea instrucțiunii țublice și alte două sati trei legi. Iacă ce făcâii a cel bătrâni âcă cum lucrau el, cum mă fă ceti el pe mine să scriti ca diarist de cel mai bătrân dintr’ânșl „junele Arsachi." Ast fel lucrau acel bătrâni. Nu vorbesc de alțl de esemplu, de Oteteleșanu, căci acesta în tot d’auna e iubit și a dovedit că’șl iubesce țâra până la ora morțel sale, căci el era Ro- mân, Român de sânge și de inimă, și a mu- rit Român, îngrijindu-se de viitorul țărel sâle. Și aci să mi se permită uă mică in- discrețiune pentru a arăta dornl ce aveati bătrânii de patria lor: Oteteleșanu murind a ehiămat pe I. Brătianu și ’i 4is . vegia- <)ă, ’țl las acâstă țâră pe care am iubit’oși o iubesc atât, pe care al iubit’o și o iu- bescî; veghiadlă căci mari sunt primejdiile cari o amenință. Eacă ce făcâti bătrânii. Cum să nu mă plâng dâră eti, care ca bătrân am în tot d’a una trecutul în mintea mea ? Cum să nu mă plâng de cel tineri când văd că el nu lu- crâ<)ă nici măcar ca bătrâni ? Cum se face că ei nu lucrâdiă ? Cum se face că adi el nu numai nu lu- crâdlă sâra, ca bătrânii, dâră încă vin târ- diti, plâcă de vreme. Cnm se face că îndată ce trec în secțiu- ni, ele se descomplectâijă și numai pot lucra? Acestea, D-lor, sunt fapte netăgă- duite. Am să mă mai plâng încă, și de acâsta s’a plâns și D. Câmpinânu; cu deosebire că D-sa a cerut închiderea discuțiunil că atunci când este să ne pnuem la lucrul unora nu le vin în gând de cât facerea u- nul apel nominal, de cât să se chibduiască pentru diurnă. D. P. Cernătescu. Am cerut cuvântul pentru uă esplicațiune. 18 (30) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 405 D. C A. Rosetti. N’al trebuință, D-le, să te esplicT. Te stimăm toți, și tocmai pentru aceea am luat cuvântul ca să rete- vei) cuvintele D-tale. Ori cât te al espliea nu vel putea ajunge de cât să te silesc! să demonestredl că al dreptate, după părerea D-tak după a mea chiar al avea dreptate; e uă nenorocită dreptate de a ne sili să venim a lucra,, gândidu-ne că venim casă nu perdem diurna. Cum se face D-lor, că atunci când aud aci invitări că trebue să lucrăm, le aud numai de pe banca aceea îu tot d’auna de la miniștri? Și cu tdte acestea se scie că ori cine ar fi pe banca ministerială este un ce fatal cajre comandă ca acel de pe a- cea bancă să tragă înapoi, pe când în tot d’auna Adunările împing înainte. EI bine, noi acum facem din contra : guvernul ne impinge înainte și noi stăm în loc. D. Sturza. Numai cu vorbe ne împinge înainte nu cu lucrări. D vice-președinte. Nu întrerupețl, D-lor. D. C. A. Rosetti. LăsaU să mă ’n regu- pă, D-le președinte, prjmesc întreruperile de ori unde și cu atât mal mult de la un om nobil de uascere și de simțimânte întreru- pandu-mă pâte ’mî dă și mie uă schintee din iubirea de patriă ce are inima sa. . I. louescn Numai, ijicil’șj. iubesc patria. ' C A.Rosei i. Negreșit că moji dlșl iub se patria, dâră nobili cei tineri nu sciu în( ă cum o iubesce poporul. EI bine D-lor. el .ie îndâmnă, fie și eu vorbe, dâră noi nici c-t vorbe nu ne îndemnăm la lucru. In vor- ne i)icem: să nu fie disâră ședință pentru că sugtșm osteniți, pentru că suntem ti- neri și ost- nim lesne. Cum se face că după banca aceia aud și încă pe cel mal bătrân âră nu pe cel mal tânăr <)uend : D-lor, băgați de semă, căci este uă da- torie din c%e mal imperiâse să ne punem pe lucru și să ne vai)ă națiunea că lucrăm necurmat pu mintea, cu cugetul și cu cor- pul ca să o scâtem din nămol și să vină apoi el să o puo erășl în nămol. Cum se face că acele vorbe vin de la cei mal bătrân după acea bancă, și de ce nu de la cel tineri după aceste bănci, cari,in să adesea nici măcar nu le ascul ă. Dâră ne supărăm chiar a ține dou^șe dințe pe <)Li- Cum se face ca P v., cari ați luptat în iurs de 7 ani, ca națiunea să ’și redobân- dâ că libertățile sale; ₐD-v cari ați trăit cu dânsa, cari ați suferit cu densa, cari cu- nâscețl tâte păsurile el, cari sunteți din localitate căci națiunea de astă dată a ales representante din localitate, cum se face dic că D-v. tocmai nu voițl să lucrați ne- contenit, să scurtați din discursuri, de și fârte temeinice și jrumâse și să lucrați mal mult Cum acum când suntem la jumătatea lui suflare se va duce și junimea se va pune pe lucru, căci este dat României să nu piară, (aplause). Propun ca ședințele să se țină i)ina de la 12 până la S’/jOre, și sâra, cel mei tâ. (Jiu să începem la 9 ore. —Secere închidereadiscuțiunei și puin- du-se la vot sdJj imesca. I. A.Sturza Constatați, D-le preșe dinte, că am fost acusat de D. președinte al consiliului și de D. președinte al Ca- merei, și acum se închide discuțiunea pon- tru a nu putea răspunde... Voci. Nu e adevărat! D. I k Sturaa. Protestai) cu indig- nare contra acusațiunilor ce mi s’aii idus. D. vice-președinte. D-le Sturza, D- acusațt biuroul 8ă nu £ i)it regulamen- tul Cu religiositate . D Ion Stnrza. Proteste) în facia țărel c ntra acelor cari ne acu să. D vice-președinte. D-vâstră acusațl biuîoul că nu păi)esce regulamentul iiu re- ligiositate și apoi tot D-vâstrăQierețl ca să’l calc# Adunarea a'^vutaț îochide rea discuțiunei, și pHn urmare uu m.' puteți avea cuvântul. • rog dar s , if^cem ia ordinea i)ilel. D. A. Sicheanu. Căr cuvântul în ces- tiune de regulament. D-lor, în urma diseuțiun'jl s’a ivit uă propunere. Trebue dar să se facă uu vot, căci, biuroul ascultau t pe D-nil Vergati, Economu și Cernâtescu, a șl închis apelul nominal și unii din deputațl cari au venit după aceia pierd diurna de duol galbeni. Așa dar dați un vot prin care să se <)ieă că Ia 12 ore punct să se închid] apelul nominal căci alt-fel bîurâ'ul nu pâte se facă acâsta de la sine căci _-ite în conții regulamentului. D ^ice-președinte Inbidentui . ste îl ehi§ D. C. A. Rosetti Eată D toi, propune rea ce am onâre a formula: .jPropyitl ca Adunarea să țină în tâte serile ședințe de la 8 ore.“ Se pune la vot propunerea și se adoptă. D. I. Sturin. Cer cuvântul în cestiune personală contra D-lul Roseti.. D. vicâ-președinte. Gestiunile perso- nale la urmă, fiind-că acum avem conti- nuarea budgetului ministerului de elterne. I . [. Studii. Fie^i la urmă, numai vă rd, tă mă însoriți, pentru că nn ' săi tr că asemenea acusațiunl. D. P. Cerfiătescu. Cericu vântul pentru esplicare. D. vico-președintn i urmă. D. P. Ceruătescu Vă rog numai -să fiii înscris. D. P Ghica. D-lor, asâră s’a desbătiit și s’a b.at în considerațiune projectul de lo^e relativ la ministerul de âiierne. Acum voiii avea onâre a da citire din noti pro- jectulul și dnodificărilor introduse de co- misiune. Ianuarie, când nu avem nici budgete, nici câteva legi importante, să uu voițl a ținea două ședințe pe di cel puțin până vom ter- mina budgetele. VăalucețI aminte bătrânul ministru a dis: să nu perdem nici un moment. Cum să face <)ic eâ D-v. cari cunâscețl cu toți aceste păsuri, când știți mal cu sâmă că am fost și suntem chiar amenințați de res- bel, când știți câte nevoi pâte aduce res- belul, chiar resbelnl în afară, când știți că resbelul ne opresce de a căpăta bani și ne silește a face cheltuell, cnm să face t)ic că acâstă Cameră patriotică mal gândește că omul trebue să mănânce și să dârmă. D. I Sturza. D-ta de ce mănânci? I D C. A. Rosetti. N’am mâncat țâra mea mânutresc ca sătrăescși trăesceu speran- ța, cu credința ce am în âmenl ca D-ta. (a- I plause) Și în iladar se va încerca ori cine ’ ar voi să ’mi dărîmâ Speranța'; ori cât da râă se vor purta cel juni voiii crede în el | căci alt-fel s'a isprăvit cu ori ce speranțe. . (aplause) Dâră să <)ice : D. miniștri nu sunt buni el nu lucrâi)ă. EI biue, ce sunt acel miniș-' trl de cât voința nâstră? Să ’I silim să În- crede; să le dăm noi de lucru, noi cari sun- tem mulțl și tin rl, căci el, și mal ales președintele cabinetului este bătrân , lu- crâijă de la 1842 și D-v. tinerii cari abia de 6 luni lucrați, ați ostenit și numai pu- teți veni sâra și pe lângă tâte acestea, D-sa (aretândpa D. I. A Sturzi) nu mal are alt sentiment. în aceste momente, de cât să mâ iea în deridere. D. I. Sturza. Protestei). D C A Rosetti. Poți să pfotesteip; ’ dar remâne constatat că președintele ca- binetului a făcut și face apel la junime să iubâscă și prin fapte precum iubesce prin sentimente țâra el. EI bine dacă miniștrii ou vor să li- ■ creije, avem două mijlâcce: unul puțin mal moderat, să lucrăm noi; și, al doilea,' să le facem numai un mic semn și să plece de acolo. Prin urmare, D-lor, ca să lift poli, eâ sa nu vă ostenesc, voiii t.rmipa <)icându-vă ; gândiți vă la starea în care ați găsit, țâra; gândiți vă la șaferințele el, gândiți-vă b gravitatea împrejurărilor trecute și pre- I sente, aduceți-ve aminte de cuvintele pre ședintelul cabinetului care no-a fia; să găsâscă țâra lucrând d'a o scâ'te din nă- mol și se vie apoi cel-lalțl"să o rdpună’ iar în nămol; și, puneți-vă pe lutfru cui stăruință corporală îu proporțiuae cn iu- birea pe care o aveți de țâra D-vâstr i și cu cunoscința ce aveți de suferințele sâle. Dacă nu veți voi să faceți așa, cu, ’ml-am împlinit cea din urmă datorie, ■ i numi remâne se vă mal i)ic atunci de cât. că voiii suferi, și, dacă voiii muri, voiai pleca întristat... dară nu voiu avea acestă întristare; căci dacă uă suflare de lene a trecut peste junimea țârei românescl, acea , 06 MONITORDL GFIGiAL u Hui AMEl d (30) laauari D. Mărgăritescu. Cer cuvântul la arti- colul 30 din acest project. D. P. Ghica. D-lor. acest project are jurnal un singur articol, însă este împăr tit în mal multe paragrafe sati aliniate, prin urmare eti voiti citi acel articol pre- cum și fie-care din acele paragrafe pe cari le vom discuta unul câte nuni, în cât să nu se crâ<)ă că prin votarea acestui unic articol se votâcjă t6tă legea. Voci. Se înțelege. D. D. Mărgăritescu. D-lor, au putem procede cu votarea mal ântâiii a articolu- lui unic; căci îndată ce veți vota articolul cele-la}te paragrafe ale lui nu se mal ppt amenda D. P. Ghica citesce art. I din project, si modificările întroduse de comisiune. D. N. lonescu, ministru de externe Vă aduceți aminte, D-lor, principala ideț- care a militat în favârea projectulul do lege modificător al lege! organice a minis- terului de externe: a fost ecanomia intro- dusă de comisiunea budgetară, și pe lângă acâsta âre-carl modificări în ministerul de interne Dar fiind-că ministerul de interne nu are uă lege organică, precum are mi- nisterul de externe, și fiind-că aceste ser vicii sunt organisate alt-fel de cum sunt la ministerul de externe, am găsit de cu- viință să avem în vedere legea organică a ministerului de externe, care are să se modifice prin adăogirea ore-căror servicii acum. Daca ar fi în urmă să se modifice și legea organică a ministerului de interne, acâsta s’ar face fârte lesne, fiind că servi- ciele cari se detașâijă de la ministerul de interne, și se lașă la ministerul de externe sunt servicii neresultând din economia generală a ministerului de interne. EC pentru ca să votați în cunoscjnță de causă, am pus un singur articol în legea acesta cu mal multe paragrafe. Paragrafele sunt acrie ce modifică articolul din legea or- ganică. Acest articol unic este numai pentru ca aă se permită modificarea definitivă a le- gel organice a ministerului de externe, și pentru acâsta s’a pus un singur articol; nu aveți dar de cât a jiiscuta și vota di- versele paragrafe ale acestui arțicol. D. P. Ghica. Așa s’a și admis. D. N. lonescu, ministru de externe. D. raportore ne spune că așa s’a și ad- mis; dar asupra acestui punct nu era ne- voe de vot. Și onor, raportore cu expe- riența sa legislativă, a avut bunătatea de a ne spune că numai așa putem vota D. P. Ghica. Raportorul șl face da- toria sa, și nu este trebuință de a fi pus în discuțiune. D. N. lonescu. ministru de externe. Declar că nu esistă între mine și D ra- portare nici uă divergință, nici uă ani- mositate, de âre-ce 'ml este bun prieten ; și fiind-că s’a pus cestiunea asi- fel de D. ᵣaportore, D-sa avea aerul de a ne pre- senta cu âre-carl dificultăți și de aceia am în privința acâsta la patrafir] ec. . ar- sccotit sl’I spun că nu este nici uă ani- ticol. mositate, nici uă deosebire între mine și Acestea aveam de dis pentru regula dis- D. raportore (întreruperi). jcuțiunil îu privința serviciu!’-’ cfiri ’¹⁻* Ce trebue să facem noi? Trebue să a central de statistică i i vem în vedere legea organică a ministe- rului de externe, care este a se complecta cu aceste modificări, și să vedem dacă a- ceste modificări propuse și admise de co- mitetul de delegați se pot adopta Acâsta aveți se decideți D-vâstră Eii sunt în totul de acord cu comitetul de de- legați, afară numai de punctul represen- tațiunel în străinătate, fiind-că D-si a pus un principiu pe care l’am combătut, acela ăl misiunilor speciale și extraordinare în locul representațiunel permanente și re- gulare. Atâta diferință este între projec- tuj guvernului și modificările delegaților. Iată ce (jice art. 1 titlul 1 al legel orga- nice a ministerului de externe : „ Disposițiunt generale „Ari. I. Serviciul general al ministeru- lui afacerilor străine se împarte precum urmâtjă : „Adminislrațiunea centrală; „Serviciul exterior, și „Represenlațiunea Romăniol îu străină- tate . “ Am ținnt să citesc acest articol d^n le- gea organică, ca nu cum-va să se con- fundă acest paragraf al serviciului exte- rior cu representațiuuea țărel în străină- tate, căci s’ar putea confunda. După aceia vine art. 2. Ce (jicem noi ? Și aci este tâtă deosebirea între leg' a în vigâre și acest project de lege ■■Art 2. Serviciele ce compun adminis- trațiunea centrale ... Noi am pus îndată serviciul oficiului central de statistică, ceea ce s’a admis a- tât de guvern cât și de comitetul de dele- gați; pe urmă serviciul Monitorului ofi- cial-, comisiunea D-vâstră a adăogat și serviciul imprimeriei Statului, fiind-că s’a arătat că esistă uă mare conexitate între aceste două servicie; pe urmă avem servi- ciul exterior. Acest servicii! este și în le- gea trecută, și pe urmă vine representa- țiunea în străinătate Acestea supt și în legea vechiă. Acum, asupra representațiunel în străină tate nu voiti să mal reînoesc discuțiunea, căci acest punct este iranșat prin luarea în considerațiune. Comitetul de delegați votând acest pa- ragiaf din projectu) de lege, articolul 1 modificat va forma articolul legii organice a ministerului afacerilor străine; de aceea i(scomot). D-vâstră trebue să. votați în parte para- graful care l-a introdus. Prin urmare nu avem să votăm adminislrațiunea centrală, ci serviciul oficiului central de statistică. Iată asupra cărui punct cer adesinnea D vâstră, decaj adică trebue să dati un, vot Voci. La vot. D. P. Ghica. Ce punem la vot > D S. Mihălescn. Serviciu) oficiul . I central de statistică D. P. Ghica. Vă rog să nu vă grăbiți; aci sunt două projecte de legi ce vi se propun Este projectul de lege ăl ministerului, și sunt modificările introduse de cătră majoritatea comitetului de delegați. D-vâstră trebue să aveți în vedere că : votâud’o veți admite sau veți respinge mo- dificările introduse de comitetul de dele- gați ; acâsta este trâba majoritățel Came- rei ; dâră efi trebue să vă pun în vedere cari ati fost motivele pântru cari noi am procedat ast-fel. Voci. Aceste le-am mal audit D. P. Ghica. Când D ministru a «xer- citat tot farmecul eloeințel și inteligenței sale casă vă arate că raportul-com'retulul D-vâstră este nelogicu, ar fi drept să mă lăsațl a’I respunde. Deeă voițl D-vâstrh să votați fără se vă dațî sema cel puțin de necesitățile situa- țiunil, de starea societățel și de exigențele serviciului, atunci nu mal este necesitate să mal trecă projectele nici prin secțiuni, nici prin comitetul delegaților, nici să mal numiți delegați speciali, nu aveți de cât când va veni un project, să’I luațl în discuțiune și săT votați; acesta este un mijloc de a câștiga timpul , însă, D-lor, eu am un mandat de îndeplinit și să’ml dațî voe, vă rog, să’I îndeplinesc așa cum înțeleg eti; acâsta este un ce care mă pri- vesce pe mine, fie-care trebue să’șl exer- citase mandatul cum înțelege ei. Când sunt însărcinat cu uă lucrare, 'ml pare că sunt dator să dati sâmă țărel de ce am fă- cut, cum ’mî-am îndeplinit acea însărci- nare, și acea dare de sâmă nu pot să o fac de cât în ședința publică. Așa dâră vă rog să aveți grațiositatea a mă asculta. t nor. D. ministru de externe v’a spus că în intențiunea D-sâle a fost economia și pentru acâsta D-sa a cerut modificarea legel organice. Dâră tot economia . fost și în intenția nea comitetului delegaților; acâsta a fost cea d’ăutăiu idee pe care a avut o comite- tul când a luat în discuțiune reorganisarea ministerului de externe, căci orl-ce ar iji- ce D. ministru de externe, oii cât ar voi să fie de subtil cu spiritul D-sâle cel fin... D. vicc-președiute. Vă rog mărgimțt- vă numai asupra paragrafului ântâiti, căci discuțiunea generală numai pâte fi Vă aduc aminte tot-de-uă-dată că mi se pare că ați uitat că D. ministru a declarat că a aderat la modificările făcute de co- 18 (30) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 407 mitetul delegaților, afară de un singur paragraf și numai asupra aceluia trebue să discutați. D. P. Ghica. D. ministru na s’a unit cu | comitetul delegaților în ceea ce privesce representațiunea țCrel în străinătate. D. ministru de externe. In principiu. D. P. Ghica. Prin irmare acâsta este diferența între proiectul D-vâstră și între modificările comitetului delegaților, șt a- supra acestui punct, ca să’ml împlinesc mandatul în consciință, cer s^mă esplic. D. vice-președinte. Acăsta u veți face când vom veni cu discuțiunea asupra ace- lui paragraf. D. P. Ghica. Dâca este să discutăm pe paragrafe, adică pe aliniate, atunci ’ml re- serv să iafi curentul când vom veni la a*¹ cel paragraf. Voci Dâră să ca începem uă dată. —Se dă citire paragrafului ântâifi, de la articolul 1 și punându-se la vot se adoptă Paragraful al doilea și al treilea se a- doptă fără discuțiune. Se cițeice paragraful al patrulea. (Va ujm*» * ¹ ² ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERtlL de interne. Ne presentându-se doritori !a licitația ținută în rie loi 18,000,- Arendată cu condițiile periodului 1875--1880, pe termen de 3 ani până la 1879. 7. Hotărani-de-Sus, pendinte du Holă- rani, arendată cu iei 10,000, garanția pro- visorie lei 5.000. Arendat eu condițiile periodului 1875--1880, pe termen de 3 ani până la 1^79. 8. iPia hotaRll jumăts \ pendinte de Schiflif-D un^Llmn, arendată cu lei 2,000, garanția provisorie lei 1,500. Arendate cu condițiile periodului 1871—1^76. pe ter- men de 2 ani până L 4 '3. Ju lețuT Oii. 9. Dcăgănesci cu trupurile Uiagua, Cor- bul și Bărbosul, pendinte de Sărindarul, arendate cu lei 4 000, garanția provisorie lei 2.000. Arenda'e cu condițiile periodu- lui 1875 —1880, pe termeu de 3 aul pân^ la 1879. Județul RomanațZ. 10. Fânlâiielile, pendinte do Clavecin* cu, arendată cu lei 8,000, garanția provi- sorie 1 i 4,000 Arendate cu condițiile pe- riodului 1875- 1880, pe termen -de 3 ani până la 1879. Imprimeria Statului Director : N. T. Orâșanu. vw. 12. Marii, 18 (30) Ianuarie, 1877 SUPLIMENT LAMOMTOl AT E DIN RESORTUL CURȚII DE / EL DIN BUCURESCI ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI. Tribunalul do Vlășca u. i uusiMUtm Angliei? ovaciu, domi- cili >t în comuna Alexandria, districtul Te- leorman, moscenitorul fiului sâfi Petrache Constanlinescu, încetat din viâță. prin pro- curatore D. P. Calojan advocat din Giur- giu, cu petițiunea ce a Mat acestui tribu- nal, înregistrată la No. 7,705, a cerut pu- nerea în vâmjâie du licitație a imobilului din GiîH .■ olâYeă Galbenă, strada Bu- cureștii, No. 28, averea D-luI Enache Ște- fan n n 77 53 ° ° n n r> n n r> n « 77 53 4 77 53 n . » n n » n n » Ncdndwrî de brad 2 c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 mt. lungime r 37 37 77 37 77 * bucăți 175 4 n 175 77 77 77 77 77 77 77 77 77 893 4 77 175 77 77 77 77 77 77 77 77 Podine de stejar 5 c.m. grosime, 32 c.m. lățime. 5.7 mt. lungime bucăți 159 8 •? n n n n n n n 77 219 O 77 18 u 77 77 77 77 n 7) 77 >7 77 50 1® n n n r n n n n 77 18 12 j „ n n » n r> » 77 193 15 n n „nn » » » Podine de plop 10 c.m. grosime, 21 c.m. lățime ) metri 300 12 n n n r n ) linear 100 Podine de brad 5 c.m. grosime, 32 c.m. lățime, 5.7 m.. lungime bucăți 840 1 r> n n r> n r » n 77 115 8» > » » » n n n n 170 9 » „ n n » n n s n 25 Lemne de construcție de stejar 6.9 c.m. grosime, 8.10 mt. lungime. 200 21-28 „ „ „ „ „ ■ metri 50 27 36 „ „ „ „ „ (liniar 150 30.40 „ „ „ „ „ 120 Lemne de construcție (lemn mole) 12.16 c.m. grosime, 8.10 mt. lungime. / metri 160 15.20 „ „ „ „ ) liniar 1,500 Trunchi de stejar 24 c m. diametru la capătul de jos 8.10 m lung. m lin. 50 Lemne extrapentru schimb, si incrucised de cale bucăți 820 / După condntiuniie Pentru 20 schimburi complecte. m. cub. 116.38 ; speciale de fnrnit. 18 (30; ianuarie 1877 monitorul oficial al românie! 415 Designarea materialului de furnisat Umme Gălime Observațiune StaZpt de stejar pentru împrejmuiri 2.5. metri lungime, 11 c.m. grosime. bucăți 1,000 Șindrile 5u c.m. lungime bucăți 20,000 Manieri (codi) pentru ciocani și lopeți bucăți 1,000 Traverse de stejar pentru supra structura căei După condițiunile respective de furnitpră bucăți 25,000 Ciment kilogr. 2 000 Cărămidă bucăți 28 000 Var nestins kilogr. 74,000 Mături de nuele bucăți 6,500 Cânepă melițată kilogr. 900 Făină de secară 500 Săpun 150 Paiă lungă legătur 650 a 4 ‘/a kilograme Seă kilogr. 1,500 Câlțl de curățit 12.000 Coudițiuni 1. Ofertele trebue să fie presintate francat și pecetluife cu inscripțiunea „ofertă pentru furnitura de materiale" la biuroul comitetului dirigent din Bucuresci (calea Mogo- șâel No. 10) sau la direcția de esploatare din Iași ce] mult până la 31 Ianuarie (12 Februarie) 1877. 2. Tdte prețurile din oferte trebue să fie notate frapeo de la uă stațiune a căel fe- rate Lemberg-Cernăuți-Iași sau societăți acjțjpțarjl ^gilor fejgte Române^, și in- clusive tutulor speselor; pentru lemnele pe metiibcu tCupcntru^le Jajte mațeriale după unimele de greutate saă măsură sus indicate. Ofertele pot fi presintate pe^ uă parte sau întregul material sus indicat. 3. Tdte materialele de lemn, indicate în presenta listă, trebue să fie predate, jumS- țate din fie care soiu, până la finele lunel Aprilie, âră restul până la finele lunpl Iunie a. c., cele-alte materiale se vor comanda din cas în cas în cantități parțiale după cum va fi trebuința, și trebue să fie furnisatecelmuWîn 14 4*1® primirea buletinului de comandă. 4. încredințarea unei furnituri hotărâre se va efectua prin un contract care se va încheia cu societatea, și va avea contractantul a depune, spre garantarea pentru în- deplinirea obligațiunilor luate asupră’șî prin contract, uă cauțiune de 10 % din sumă ce represintă furnitura la care s’a angajat, și acâsta în numerar sau în hârtii de va- Idre primite la bursă, după curs. 5. Condițiunile speciale pentru furnitura de lemne, pentru supra structura căel ferate, sunt depuse la comitetul dirigent din Bucuresci, la direcția de espldtare din Iași, și la șefii stațiunilor Roman, PășcanI, VerescI, BotușanI și Sucâva și pot fi ce- rute d’acolo prin scrisdre francată. Bucuresci, 13 (25) Ianuarie, 1877. Comitetul dirigent al calei ferate Lemberg-Cernăuți-Iași (Liniile Române) e arendat, de la Aprilie 1877, moșia Pietrișn, din județul Vlașca. Amato- rii se vor adresa la moștenitorii decedatu- lui Gheorghe Adam Germani. în Bucuresci, safi în strada Clemenței, No. 17, sau în strada Dâmuel, No. 10. (4-3 I II VIȚII ALE SÂNGELUI, vindecate radical prin I 1 I J l’J I I C⁰NDURANG⁰ DE LOJA, cel m^ 4 ® 1 1 v J bun cuiățitor al sângelui în bălele chronice., ' iea. d SIROPUL Docto:’uluî FORGET. । Cel mal bun remediiTI pentru cu-arisirea guturaiul dusei,.Tu el măgărescl , Insomniilor. MtaținniloV , ervdse, și contra tutulor bMelojul&pept‘ atisfăcend atât dorință medicilor, J cât ș' bok. ilor; uă liugtîriță este-‘destul. >‘Vin, Elixir și Extractifluid. Lotionșîpuudre pentru usagiul extern. Butelia 5 și 1 Deposit la Di Zurner, farmacist, în Bucuresci. «I Pentru a evita contrafacerile, a se cere pe capsula fie-cărel butelii semnă* ura Paul IMi ^u Trade Mark 0. L. și nomele fabricantului capsulelor (Betts). Farmaeia’Bnglesă Paul Bons, 4, rue Meyerbeer. Paris. • rr - >o- In Paris la D. OHABLE fue Vivieune, 16, și îu streinatafe se află Ifpfarma- istil și droghisfiîq hothoQ Depcit la farmaciile D4o?Za®ner, Bis-?' lorfer și Eitel. si lfi©J^e®fep^rS^BSftțl. ouoto formă limpede și plăcută, acesm ^iropUreunește Quinquina, ce ește lonieuiă prin exceitenja. Fertilii, unulă din principalele elemente ale sângelui. Elu este adoptată de câtre■ S3 ecepisa pasiern. disirictuițu Dolj A No: 4,852, djn anul curen , n valore de lei 10,000^ce am depus casei de consemnații, pe compta D-lm Ir. Papaslilopolu, perdend'o declar •ă cel ce va găsi-o să ’nai-o presan- ese în termen de 30 dile la domici- iul meii orașu Craiova, strada M6- el-de fov, eră în «m contrar, se va considera anulată Acestă perdere am făctît-o cunos- cut casierului de Doljiu și casei de ‘.onsemnațiî. (7 EcM& ml VallTuU.il C>0 bli < I ămua iiib A» 01 ah enuilnatt ta UMluoo nha iBâiaiia* wliniriiRiiiMo Miinflm t °b VEGEIALfc lomîn exque nitneq .entnel eb mojiamt uimea ekioeqg elmuiiibaoD .8 T E FN T ' POUH E V E IJ.Xu’ET LA A R B Eu peo it TarșatoB JoBeieV Jceașă*! .omnoS lolianijcie Iile? sf i? ,fe Gelfreres. aavcnt< n i? 35, rue d-’Argout, Paris. Cette teinture est sans contredit la meil- . yre, Ițț plus sur et^la seițle inoffenaive. Toir, Brun, Chatai )dpot â Bucharest chez Mr Niculesci coifedr de la Cour^el a utre