Jo. 11 jn numer, 25 b Duminică, 16 (2b; Ianuarie 187/ MONITORUL OFICI AL AL ROMAN I LI ADuNAMENTUL . ... AN, TREI-PECI șl șăSE; ȘESE LOJI, 2C ',M ( ântăiii Ianuarie și ântâiu Iulie) AîwîwiURILE. L/NIA Da TRKI-PECI LITERE. TREI-i/ECl iiAiw (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) « Prețul unei publicații judiciare, pAnfi la cincl-cjeei linii, cinei lei; eră mal mare de eincl-deci linii, deee lei DIRECȚIUNEA.: strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mai departe, 30 ban! linia. Anunciurile se primesc și cu anul * S UMĂR PARTEA OFICIALA Ministerul de interne: secrete: Ministerul de finance: — Decret. — Prescur- tare de decret Ministerul de resbel: —Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Depeși telegra- ce — Buletin esterior. — Sumarul ședinței Adunărel deputaților de la 14 Ianuarie. — Șe- dința Adunare! deputatilor de la 12 Ianuarie. Anunciurî ministeriale PARTEA OFICIALA Bucuresci, 15 Ianuarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de far ia și viitori, adnotate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 466 ; In virtutea art. 9 și 10 din legea eonsiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art. I. Colegiul al 11-lea electoral pentru consilierii generali de la jude- ul Muscel este convocat în (Jioa de 16 Februarie viitor , a se întruni, la orele 10 de dimineță, în localul omunei de reședință, spre a împlini prin nouă alegere vacanțele ce esistă în consiliu. Art II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci. la 14 lanuariu 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul, de intern' G D. Vernescu. No. 79 CAROL I Prin grația lui Dumne/jett și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 353 ; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat si decretăm : Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelelor județului Argeș, împreună cu acela al drumurilor, pentru eser- cițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunele și modificările următdre Budgetul județului. Cheltuell. Lei B. 1 000 — Se reduce din suma de 2,000 lei, prevăzută la art. 1 , § 1 cap. 2 , pentru mobilier și o- biecte de casarmament călăra- șilor. 4,0CL- - Se reduce din suma de 10,000 lei, prevădută la art. 2, acelaș § și cap., pentru adaos de în- căperi și repararea casarmel călărașilor. 10,000 — Se reduce din suma de 30,000 lei, prevâdută la art. 12 , § , cap. 6, pentru înființarea unui spital ambulant. 3 600 Se reduce din suma de 6 000 lei, prevăzută la art. 1, § 1, cap. 7, rămâindlei 2,400, diur- na medicului șef pentru escur- siuni în județ. 9,600 — Se reduce din suma de 33,600 lei, prev&Jută la art. 2 , § 1, cap. 7 , ri’mâind lei 24,000 salariul a 5 doctori în medici- iă , între cari să se împarță serviciul la cele ș^pte plăși cu l.el_ B. obligațiune ca să domiciîiese în plasă, âră nu în oraș. 3,500 — Idem din suma de lei 7,000 prev?4uți la art. 6, § 2, cap. 7, medicamente gratuite locui torilor sărmani. 1.000 — Idem din suma de lei 2 000 prevăzută la art. 2 , § 1, cap. 9, cheltuell întâmplătâre. 500 — Idem din suma de lei 1,000 prevădută la art. 3 , acelaș § și cap,, premii penttu prinde- rea tâlharilor. 144 — Se adaogă pe lângă suma de lei 156, prevăzută la art. 3, § 2, cap. 10, spese de cancelarie a lei 5 mensual, pentru 5 bin rouri poștale. 1 000 — Se reduce din suma de lei 4,000 prevădută la art. 1, § 1, cap. 2, cheltuell facultațive, premiuri pentru esposițil. 1,000 — Prev^uți la art. 2, § 1, cap. 3, cheltuell facultative pentru în- ființarea unui local pentru scd- la de meserie în plasa Golă șesci, se suprimă. Vndgetnl drumurilor. Venituri. Tara prestațiunei pentru anul 1877, se va calcula pe un leu dioa pentru locuitorii pălmași și pe doul lei dioa pentru cei cu vitele. Cheltuell Lei B 3,360 — Se reduce din suma de 7 800 lei, prevădută la art. 1 , § 1 cap, 1, salariul unui inginer de clasa 111. 6,240 — Prevăduți la art. 2 și 3, a -elaș § și capitol, salariul unul aju- tor inginerului și a unui com- ptabil, se suprimă. 5,160 — Se reduce din suma de 9,600 lei, prev?<|ută la art. 4, acelaș 37( avhllOr'li. iC’l.iu *î SOariANlrl, 16 ianuarie io< > Lei B. § și c p ,, alariul >pis de clasa ÎL- ¹ ■ 42 3 reduce din suma de 2,400 t iei prevădută la art 6, acelaș § și cap., salariul noul șef de biurofi la serviciul de consta- tare.; xt [1 c0 —- Se reduce din suma de 1,080 M, prevfiduțt la art. 7, acelaș § și cap., salariul unnl copist '.lașa II, la serviciul de con- ————— itatare. 240 — Idem din suma de tel 720, pre vâdută la art; 8 , acelaș § ș cap., diurna registratorului ș rhivarulul. 156 — Idem din suma de lei bUU. pre- v&|utâ la art. 10, acelaș § și ᵣ cap.> retribuția unul odăiaș. 200 — Se reduce din suma de lei 500 prevă^uțl la ait 12, § 2, cap 1. spesele de tr osport mem- ICI terilor comitetului permanent Irrtn^ în inspecții 100 — Se reduce din suma uv lei 400, prevgdută la arL 15, acelaș § i cap,, pentru înființare de mo- bili er.' 188 — Idem din ...iade lei 1,504 pre fiduțfi Ia,art. 16 , acelaș § și ;ap., cumpărare de lemne pen- tru încălzitul autorităților. 1,20 - Idem din suma de lei 3,600 , >rev?dută la art. 21, § 3, cap 2. diurpă medicului primar. 600 — Idem din șpma de lei 1.800 prevătjuîâ la art. 23, acelaș ț și cap., diurna medicului ca- sârmelor dp dorobanți și că- ’ărașl. 60 __em din suma de lei 3,600, prcvă4uțl h-art. 24 , acelaș § și capₙ retribuția veterinaru- -fliăfcn teter ^1*' ir - -iQsrd 300 — Se reduce din suma de 1,200 ' *1 e- lei. prevgdută la art. 27 acelaș § și cap., rfimâind lei 900, spre R₍., [ a se da ca salarifi unul copist ]a consiliul de higienă. 100 — PrevăduțI la art. 33, § 4, cap. 2 pentru tiansportul consiliului gj j. de higienă, sg suprimă. 3,00y,— Se ad«ogă pe lângă suma de lei °,000> prevăzută la art. 47 , § . cap. 3, peutru reparajea a- estulul judejen l,uvt ₜ be reduce din,-suma de i,2OO lei, previ^uia la art. 57, § 9, cap. 5, repararea localului sub- prefecțurel plășpf biretu-de- Sus. 2)00* ■ - - Se a-iaog , > lângă suma de lei ,000, prevăzută la art. 75, §, 4, cap. 10, pentru reconstru- irea cauarmel călărașilor. 2,000 — Se înscrie ex-oficio la un art. Lei B. § și cap. , . ^.âind lei .140. spre a se da ea salar iii la doui conductori clasa III, câte lei 185 mensual. ..920 — Idem din suma de lei 4,800 , prevg^uU la.artA 5 acelaș § și ap.. rfimâind lei 2,880, spre a e da ia trei picheri, ca sala- ifi câte lei. 80 mensual. 700 — Brevfiduți Ia art. II, § 2, cap. । , cheltuell nenrevfidute , se .'uprimă. ,591 40 Idem°la art. 15, acelaș §$i ca- itoljica despăgubire casei ju- ețnlul de suma întrebuințată q plata conductorilor comu- all, se suprimă. . 3 reduce din suma de iei 240, i ■revBrJntâ la art. 16, § 2, cap. , spese de biurofi ale ingine- rului ah ii Ministru rsostru secretarue Stat la departamentul de interne este însărcinat cu,eșecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci. la 12 Ianuarie <77 ■ nwMa 4JAROL. Ministru secretar de Sta ia departamentul de interni O 1) ’-'i Mp . Din. grația , îketi $i voința na- țională. Domn al Românite) Lafoțl de faciă și viitori, sinătate' Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Siat Ia departamentul de interne, sub No 351 ; In virtutea art 69 din legea orga- nică a consiliurilor județiane, Am decretat și decretăm : Art I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Roman, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile și ’“"⁴'<:că- "rmătdr" • Budgetul jndețulul Cheltueli. * ’ ' be reduce din suma ae z.wu lei, prevăzută la art. 3 , §1,1 ip. 1, retribuția unul șef de -iurou în cancelarii corni te- iului permanent ; Idem de la art. 4 icelaș § și cap., din suma de lei 1 a40, retribuția unul copist clasa I. iw — Se reduce din suma de 1,080 lei, prev^ută la art. 5, acelaș' sub No. 77, § 15. cap. 11, per tru plata măsurilor și greută- ților decimale, --•'•nite de județ. Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pentru anul 1877, se va calcula pe un lefi dioa pentru locuitorii pălmași și pe doui lei dioa pentru cel cu vitele. &t«>. î - jak Lei d. 3,600 — PrevâduțI la art. 3 și 5, § 1, " cap. 1, retribuția unul compta- U;m ăij hil și ₐ unul scriitor la biu- roul technic, se suprimă. a.vUv — ^e reduce din suma de 6,000 lei, prev&luțl la art. 6, acelaș § și cap., râmâind lei 3,000 , ;u. L ' salariul a 6 picheri. lem din suma de lei 300, pre- vfidută a art. 8, § 2, cap. 1 , wt ob r spese de biurofi. -- rev^duU la art. 9, acelaș § și csp.,m-'biherul corpului tech aic, se suprimă. 5OU — ae reduce din suma de 1 000 lei, prevădută la art. 14, § 3, cap. 2, pentru cumpSrătd e de unelte trebuincidse la lucrarea drumurilor. l,0f - Prevgijuțl laart. 18, acelaș § și cap., pentru construirea unei : magasil pentru conservarea u- reltelor drumurilor, se supri- 3?000 r— Idem la art 19 , § 4, mp. 3 cheltuell neprevâdQte, se su- , „ pnrnȘ. Ai i. ii. Ministru Nostru secretar uc Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea 'acestut de- cret. Dat în Bucuresci ii 12 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de intona G. 1). Verntacp o. 6 MINISTERUL DE FINANCI UAUUU 1, Prin grația lui Di____eded și iunța ționala, D imri al RomAnilor, La toți de faciă și viitori, sănătate Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de finance , cu No 436, prin care Ne supune la aprobare jurnalul con- siliului de miniștri, sub No. 1, încheiat în ședința din 31 Decembre 1876; I unu.ris 104 .«UMiUdbL OhiOÎAL AL, tiUMAMb] „71 n temeiul art. 93 din Constituțiune., \m decretat și decretăm kr(. 1. Se vor înscrie în registrele datoriei publice cu dreptul Ia pensiu ne de serviciu mstatat de comitetul pensiunilor: D. Teodor Misilianescu, cu lei 296, bani 29 pe lună D-na Idna Priotesa Stoian MirodtM cu lei 115, bani 20 pe lună Art. II. Plata acestor pensiuni, ca- re mensual sunt de lei 411, bani 49, eră pe an de lei 4,937 , bani 88, șe va face de comitetul pensiunilor din fondurile s6Ie fixate prin legea de la 1868 și acea din 1872, cu începere de la 1 lanuariu anul curent. Art. III și cel din urmă. Ministru Nostru secretar de Stat la departa- mentul de finance este însărcinat cu esecutarea decretului de faciă Dat în Bucuresci ’ 1 lanuarifl 1877 CARO! . U3E81 J Ministru secretar d'¹ Stat la departamentul de finance, I. C. Brăiianu. No. 53. Prin înaltul decret cu No 60 , din 11 lanuarift 1877 q după propu- nerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul financelor prin raportul No. 438 , s’a numit D. Vasile Văidenu, în postul de verifica- tor al vasieriei enerale a districtului Nemțu । locul D4ul Gheor teescig pui îu disponibilitg. activitate Botes Micbail, din arma ca- valeriei , și tot prin acelaș decret s’a trecut cu gradul săiî în corpul oficii rilor milițian! ₙB*ₙț MaiouiiDoo s- caprei, 75 Ianuarie 1877^ DEPEȘI TELEGRAFICE. O Qservloful privat al Mbnilorulul) Londra, 26 Ianuarie. — Telegramele publicate adl diminâță de către fiarele anglese pretindă că Rusia chiamă reser- vele sale sub drapele, că activâză armă- rile sale și că este decisă a lucra. Paris, 26 Ianuarie,-— Im presiunile cari domină la Paris, sunt pacinice Le journal ofîicicl publică Uu decret care opresco de a importa în Franța vite; provenind din România și din Turcia. Viena, 26 Ianuarie. — Se scrie către Corespondența politica următbrele : Negocieri aă început între Pârtă și Mun- tenegru îu vederea păcef. Pârta se arată dispusă a face câte-va conces’”"! terito- riale Muutenegrulul. Se anunciă din St. Petersbnrg aceleași Corespondențe. Rusia este hotărâtă a cere ctf Turcia să pună în esecutare resoluțiunile decretate de puteri în Conferința de la Constantino- poli ; dâră va trebui maț nainte ca Rusia, preeisâud atitudinea seiu^ă nnmvtfta 1 ? 11 nloiiqau el I {Havanii'} HliLLllN ESTER1OR Atragem din Journal des Dehats de la 24 Ianuarie urmălprel^ in afară ₍ nici nă scire semnificati- vă piarele amrlezc anunciă că sau făcut deja r uri pentru a aduce jiacea între Portă, Serbia și Muntene- gru. 1 re îndoim că Porta v pruni tdte propunerile cari se vor face în a- MINISTERUL OE RESBEL Prin înaltul decret cu No» 52, de a 11 lanuariti 1877J după propune- ea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin .■aportul cu No. 167, s’a primit demi siunea din armată a căpitanului Bfă- tășauu Barbu, din batalionul N 2 de venătorî, și tot pHrf acelaș decret nu mitul căpitan s’a flecul cu gradul său n cornul ofi. iăriloi; niib‘6 m Prin înaltul deci J eu No 61, din 11 lanuarift 1877ț și după propunerea făcută de același D ministru, prin raportul cu No 168, s’a primit deim siunea din ar fă a căpitanului înm- PARTEA NEOFICIALĂ cest sens, deră încă că va căuta să I provocă. Pacea generală nu Va fi bine asigurată de căi când aceste tractate particulare de pace se vor semn: Porta nare de sigur nici 118 intențiune ofensivă contra Serbiei și Mnntene- grulul, ddră trebue ca pacea să se facă înaintea espirăret armistițiului, și chiar mal curând, dâca se pdte. Se scie că la sfârșitul Conferinței de la Constantinopoli, generalul Ignatieff a arătat că nu mal atunci se pdte pro- duce uă intervențiune armată din par- tea Rusiei când Porta ar încerca ceva contra Șerbilor sau ar amenința pe chreștinl în esistența și proprietățile lor Prin acesta voia a stabili limita care separa pacea de resbel; ea va fi de sigur respectată. Deră este de do rit, în ceea ce privesce pe Șerbi și Muntenegreni, ca situațiunea să fie re- gulată în mod diplomatic. Uă depeșe din Viena către (jiarul Times fjice că Serbia a cerut mijlocirea Engliterei: aedstă scire este probabilă, și asigu- rătdre. Porta, după cum anunciă uă tele- gramă, cu data de 22 Ianuarie, pu- blicată în Daily Telegraph, a telegra- fia!. representanților săi din străinătate că de și a respins propunerile Confe rințel, se angageză insă a aplica cu credință^ tutulor supușilor săi, nonele libertăți constituționale- O depeșă din Viena, înserată în a celaș diar, anunciă că Rusia va face în interiorul imperiului un noii impru- mut de 200 milidne ruble, a cărui emisiune va avea loc în curend Găsim în diarul Times uă telegra- mă, cu data de 22 Ianuarie, care dice că de și ambasadorii aii părăsit Cons- tantinopoli, totuși uu pare a fi temă de un conflict imediat. Din contra, se pdte întâmpla forte bine ca Turcia și Rusia să caute un mijloc de ași Schimba între densele coniunicațiunl diplomatice. Turcia a esprimat deja,, prin organul ambasadorilor săi, spe ranța că ne succesul Conferinței nu va pune capăt absolut relațiunilor Rn sia, din parte I, ar lua inițiativa de a se asigura mat ântăl de atitudinea ce cele alte cabinete socotesc a lua fâci° refusuH T”rpieT și acesta iu MONITORUL OFICIAL aL ROMÂNIEI 16 (28) ianuarie, 1877 scopul de a le unui pentru uă acțiune - omună contra Turciei. Rusia nu va lucra singură de cât când ’i se va de- monstra că uă acțiune comună este imposibilă. Deră nu trebue a se crede un moment că ea va consimți a se supune pur și simplu eșecului Confe- rinței. Uă altă telegramă din Berlin, anun- ciă că de și representanții puterilor străine părăsesc Constautinopoli, Porta ⁴nsă nu va reelnărot? 'mediat pe am- basadorii sfii. . , ,fₗ ADUNAREA DEPUTAȚltof. SESIUNEA ORDINARA. ⁴ ! ședinței de la 14 lanuariu, 1811. Președenția doninulul. președinte O A. L tti. Ședința se deschide taameijl PresențI ... D-uI deputațl. Sumariul ședinței precedente se ap?obă. Se acordă congediu D-lor deputațl Gră- iștânu Constantul și Fleva Constant n. Se procede la numirea prin sorți a unei comisiunl de 7 membri, pentru verificarea ’il r D-lor deputațl aleși din noi'. Resultatul este . D-nil Prunca Dimitrie, Filipescu Ema- noil, Geani Dimitrie, Dimancea Nicolae, Viișorânu Nicolae, Constandinescu Nico- lae, Roseti Nicolae. Se procede din nou la votarea luărel în considerare a proiectului de credit de lei 1,900. cerut de D. ministru de resbel spre a plăti solda unul arhitect. VotanțI . i................61 Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru...........39 „ .negre contra . . . . 22 președinte proclamă că Adunarea a admis luarea în considerațiune a proiec- tului. Sa procede la discuțiunea pe articole: Art. I se adoptă cu urmă'drea modifi- cațiune : Cuvintele „asupra esercițiulul anului 1 76“ s îr 1 cues u prin acelea: „asupra economiilor realisate prin legile din 10, 21, 23 Iulie și 6 August 1876.“ Se pune la vot uroieetul în total: VotanțI....................86 Majoritate absolută ... 44 Bile albe pentru ..... .60 Bile negre contra . . .26 pre^diute declara eă Adunarea a a- loj st. Se citesce raportul comisiunel finan- ciare, privitor la creditul de lei 180,904, bani 75, cerut de D ministru de lucrări publice, pentru a plăti lucrări de poduri și șosele, contractate în anii trecuti. D. ministru ad-interim la lucrările pu- blice declară că D-sa n’a avut încă timp a studia acest proiect și cere amânarea discuțiunel lui pentru uă altă ședință. Se ia în discuțiune proiectul de lege, relativ la deschiderea unul credit de lei 12.000, cerut de D. ministru de esterne pentru achitarea cheltuelilor de telegraf și postă precum și cheltuell diplomatice. După discuția urmată, se pune la vot luarea în considerațiune; VotanțI • * ᵣ 81 Majoritate absolută . 41 Bile albe pentru .... 73 Bile negre contra . i 8 D. președinte proclamă că Adunarea a luat iu considerațiune. După votarea fie-cărul articol în parte, se pune la vot projectul în total: VotanțI....................74 isvre Majoritate reglementară . 38 Bile albe pentru . ... 71 negre contra ... 3 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat Se ia în discuțiune projectul de lege re- lativ la deschiderea unul credit D-luI mi- nistru de interne pentru plata lucrători- lor mobili al imprimeriei Statului. După adoptarea luărel în considerațiune și a fie-cărul articol în parte, se pune Ja vot projectul în total: VotanțI .... . . 65 Abținuți................... 1 Majoritate reglementară. . 38 Bile albe pentru . ₒ 60 „ negre contra . 5 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat Se ia în discuțiune projectul de budget al cancelariei consiliului de miniștri și camera de petițiunl la Domn, pe auul 1877. După adoptarea luărel îu considerațiune se procede la discuțiunea pe capitole. Cifra propusă la capitolul 1§ I personal să sporesce de la lei 4.800, la 8,800. Cifra propusă la § II același capitol, se sporesce de la 15,720, la 18,120 lei, după modificările făcute statului de personal și a nume: Adaosul de 1,200 lei, ca diurnă șefului de biurou clasa 1 care se va nu ni și se- cretar al consiliului de miniștri, câte 100 pe lună, pe lengă cel 450 ce ’I se fixâsă । salariu, și adaosul de 1,200 lei la apunta- mentele arhivistului și registratorului, fi- xâudu’I ca salariu mensual lei 300, după cum se prevedea și în budgetul pe 1876. I Cifra propusă la capitolul II § unic ma- terial. so sporesce după propunerea D 1 ti ministru de la lei 800 la 1 200. Se pune la vot projectul de budget în total. VotanțI 67 ib Abținuți................... 1 Majoritate reglem, 38 Bile albe pentru . 5S Bile negre contra . .14 i). președin*“ proclamă că Adunarea adoptat Se citesce raportul comisiunel budge tare asupra budgetului ministerului culte- lor și instrucțiunel pnblice, pe eserciți" lui anului 1877. Discuțiunea generală asupra luărel în considerațiune prelungindu-se penă la 6 ore după am&ji, ea se amână pe ședința viitdre, care se anunciă pe Sâmbătă 15 lan‘ iri» 877. Ședința de la 12 Ianuarie, 1877. Președenția D-luI vice-președinte a. St hlinu, asistat de D-nil secretari A. Vizanli, I. Carabatescu și C. Climescu. Ședința se deschide la amia-i) PresențI 98 D-nil deputațl. Nu respundu le apelul nominal 51, și f.- nume Bolm- i Neguiescu. Jn congediu. D-nil A. Gr. Bonachi, D. Castrdianu, N Cișmau, Ci Colibășanu, B Costantin, Gr Cozadini„D. Crăciuneseu, G Gamulea, D. Genescu A. Gheorghiu, G. Gâță . T. Macri G. Mărzescu, G. Miclescu G. Prun- cu, 1. Rosetti. G. Rosnovanu, P Zamfires- cu, M. Ghelmegianu, I. Lățescu, G- Tăcu Fără arătare de motive- D-nil D. Angliei, P. Arbore, T. Bagdat, D. Brătiann, Sc. Călinescu, A. Candiano- Popescu, N. Caraianoglu, C. Catargi, M Costaki D. Cozadiui. G. Exarliu. M. Fe rechide, Se. Ferichide D. Gân:, I. Mârzr D. Sc. Miclescu, G. Morțun, N. Nicorescu G. Polizu, Rădescu M Schina A Styrbeiă, A. Vamali, A. Vilner. N. Voi nov, Sc. Pastia, F. Aluneanu, A. Stolojan, A Teriachiu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea locuitorilor din comuna Băde- nil, județul Muscel, a D-nel Elena Panaitc lacomescu din Focșani, și a D-nel Mar ghiâla Aleiandrescu. Se t ămite la comisiunea de indigenat adresa D-luI ministru justiției pe lângă care înainteijă petițiunea D-luI Nicolae Grecescu. Se trămite la comisiunea de verificare protestul D-lor alegători Nicolae Ilief și 16 (28) Ianuarie 1877 MONITORUL OFIO'AL AL ROM AN f Bl N. Psrușefîa contra aleg»™’ colegiului I de Bolgrad. Se comunică Adunărei adresa D-lul mi- nistru de finance pe lengă care s i înain- țâijă procesul-verbal de constatarea situa- țiuneî casei de depuneri și consemnați uni de către membrii consiliului sârl de ad- ministraținne. Adunarea ia ac¹. ■ somunică adresa D-lul ministru de interne'prin care incunosriințdijă''â ale- gătorii colegiului II de Vasluiă nu s’att întrunit în dilele fixate spre a alege pe de- putatul cerut Adunarea decide a se invita guvernul să convdce din noii acest colegiu. D vice-președinte. D Vulturescu are cuvântul, pentru a adresa uă interpelare D-lul ministru de culte și instrucțiune publică. D Gr. Vu ttfrescn. D-lor, D-vdstră cu toții scițl cât ne este de iubit onor. D. ministru actual al cultelor și instrucțiune! publice, și ast-fel nici uă-dată n’aș fi ve- nit să ’l interpelerjt, dâcă regulamentul ne ar îi dat uă altă cale prin care să aducem dre-cart fapte la cunoscință D-sâle. Interpelarea ce vtfesc să anunț este a- cesta: A sără, prin nisce măsuri arbitrare și inconstituționale luate de comitetul tea- tral. s’a provocat în teatru uă adevărată rebeliune; s’a oprit de a se juca uă piesă, uă canțonetă care s’a jucat de mal multe ori în sala de la Bossel și aiurea, și pe care nici uă-dată comitetul teatral n a o- prit o pânâ a sâră. Canțoneta ce s’a oprit a se juca se intitulddă Haine Vechi “ Publicul vâdând acosta, a început să mur- mure și cu drept cuvânt, pentru că comi- tetul teatral, împreună cu directorul, cart sunt administratori! superiori al teatrului, înainte de a se juca piesa se apucă, în disprețul publicului, să stingă țm jumătate lustrul... Uă voce. S’a stins de tot, numai câte- dva becuri rămăseseră de la candelambru. D. Gr. Vulturescu. Publicul indignat de acâsta, a început să murmure. Onor, comitet, ca să pună pe D. Millo în impo- sibilitate de a juca- se dice că ’l ar fi a- restat cu pompieri); în tine, a venit D-nu Mi tio pe scenă și a spus că din un înalt ordin nu pdte să jdce. Publicul a început să strige că se jdce ; cu tdte acestea a fost cu neputință ca comitetul să permită ri- dicarea cortinei, în cât, marele artist Millo a fost nevoit să vină în facia publicului între cortină și public, și fără orchestră, și în întuneric să represiute piesa Haine Vechi. Acum, D-lor, prin acâstă măsură s’a lo- vit nu numai Constituțiunea, care a abolit censura în țâra acesta, dar a isbit și în demnitatea unul artist mare, silindu-’l să să se strecdre după cortină, și în întune- ric să represinte piesa ce anunțase, ca să complacă publicului. Prin acâsta apoi, s’a insultat și tot publicul împreună cu da- mele, pentru că ’l-a silit să stea în întu- neric și în desordine. Interpeled dar pe D. ministru al culte- lor și instrucțiunel publice în acâstă pri- vință. și ’l rog să ne spună ce măsuri a luat. Efi, cred, D-lor, că îu urma acestui act violent și inconstituțional, D. minis- tru ar trebui să revdee pe acel membri al comitetului cart ’șl-aft permis să provdce acest scandal, și tot uă-dată să suprime regulamentul teatral făcut de un comitet ce nu era inspirat de idei constitu ionale D. P. Ghica. Cer cuvântul, D le preșe- dinte, ca să anunț D-lul ministru uă inter pelare tot în acâstă privință, ca în urmă să pdtă răspunde 11 amânduoâ. D. vice-președinte De si sunt înscriși înaintea D-lul Ghica, însă, fiind-că D-sa voesie să anunțe uă interpelare tot îa a- câstă privință, ’I daă cuvântul ca să pdtă răspunde D. ministru de uă-da’ă. D. P. Ghica. D-lor, din nenorocire, în contra Constituțiunel, esistă în regula- mentul teatral un articol re voltător, un ar- ticol care ar indigna orl-ce societate civi- lisată, un articol care înființâ<)ă censura în România. MS mărginesc, D-lor, numai a specifica punctele interpelațiunel mele, reservân- du-’ml a le des volta în urmă, după ce D ministru va declara dâca va răspunde chiar astă-rjl la dânsa sad nu. In acâstă privință cer ca satisfacțiune pentru opiniunea publică mal întâifi ime- diata revocare a acestui regulament bar bar, căci este uă rușine pentru societatea ndstră în epoca în care trăim. Al douilea, aș dori să ’ml răspundă D. ministru—și de acesta ’l fac răspundător personal chiar pe D. ministru, căci nu dic ca D. Vultu- reseu că dâcă aș avea uă altă cale pentru a semnala răul și a cere îndreptarea lui aș lua-o pe aceea, pentru a nu face ministe- rnlul uă interpelare, eu fac direct pe D. ministru răspundător de cele petrecute, și eu atât mal mult ’l fac răspundător cu cât tocmai D-sa este un om iubit de toți pen- tru ideile salo de lumină și de progres— al duoilea, dic, aș voi să scifi în virtutea cărei legi a țârei, s’a arestat, s’a seques- trat un artist de pe scenă, când după Con- stituțiunea țârei nici uă persdnă nu pdte fi arestată saft sequestrată fără un aseme- nea mandat emanat de Ia autoritatea eom- petinte, și când un asemenea mandat nu a esistat ? Al treilea, aș dori să sein cu ce drept, în virtutea cărei legi un public nu- meros ce ora a sâră în teatru și care ’șl a- dusese acolo familiele a fost espus pri- mejdios, mal mult de cât atât, a fost su- pus unei insulte cu desăvârșire neenviin- cidsă și care n’are nume într’uă societate civilisată; căci nicăieri, în nici un teatru din lume nu s’a vâ<|ut un asemenea esem- plu, ca teatrul fiind plin să se lase corti na, să se stingă luminile, să se ordona or- chestrei, care era plătită de public, să âsi afară, ca să nu pdtă publicul să se bucur'’ de spectacolul promis, pentru care venise și pe care ’l plătise Aș dori ârășl să sciă in puterea cărui drept, când artistul a anuuțat uă-dată ui piesă, ’I s’a oprit a o juca tocmai în tim- pul represintațiunel ? Eu nu mâ preocup acum aci de persdnele cari compun comi- tetul teatral, nici de cine este di rec to ul teatrului, eii mă ocup de fapt, și faptul este că artistul a anunțat, a afișat piesele ce avea să jdce, că comitetul ast-fel a avut cunoscință de piesa ce a interdis’o, apoi că n’a intonlis’o cu tdte acestea 1. . dâca ar fi credut că are dreptul a o face, și că a interdis’o într’un mod necâhficabil tocmai în timpul represintațiunef. Pentru aceste motive, pentru a da uă legitimă satisfacere nu numai publicului cu drept indignat de pr cedarea comi> tulul, dâră și chiar nouă, represiotațiunea națională, care suntem datori a ;u ;i •• drepturile publi ului și 1 ne ățile cons - erate de Constituțiune, cer ci ți funcționari cart au participat la provoca- rea și facerea scandalului de a sâră să fie imediat înlăturați; cer ca actualul comitet teat al să fie suspendat și înlocuit cu al tul; cer îu fine ca regulamentul de a i teatrelor, care este uă rușine p ntru so cietatea ndstră, care este ceva selba tec fie de îndată revocat D. vice-președinte D colonel Leca are cuvântul. D. colonel D Leca. nun* t :■ pr ședințe, de a mal vorbi pent-u ca tlții avut prerogativa de a li s ■ da cuvântul i¹ acâstă cestiune, fără să se țin în adi înscriere!. Eu nu acuș pe ministru. pe acel comitet care a cugetat a pune censura asupra unei satire politice, care este un cap d’operă. (Aplause.) Satire politice a făcut Aristofan, Mo- liere și alții și nimeni nu a cutezat a tra- tă ca la no! operile lor. (Aplause.) A sâră am vâdut petrecându-se un a- deverat scandal, pe care comitet il nu făcut când a vâdut jucând pe scenă fem gdle ; pe acelea nu le-a oprir (Aplause ) ’MI pare râu că nu sunt orator căci aș v ■- - bi de la acea tribună ca să mâ inspir la Câmpinânu, și să pot să arăt că în câstă țâră nu pd‘° fi censură. (Aplause prelungite ) D. Lascar Costin. D-lor, am fost mar tur ocular faptului petrecut asâră i tipie didul teatru român din BucurescI, pentru a căria îmfrumusețsre ,’a cheltuit de cu- rând, se dice, m;l e ¹ răluțe di țârei. Uă voce. S’a și fur mult D. Lascar Costin O cred V rtur sesc, D-lor, . am âmns și eu idâ i d'gnat de punarea incalificabilă a om - tetulul teatral în facia unul numeros pu- blic, elita societățeî Bucurescene. A fost. rtuNlTuKUI, OFtOiAL AL KUMAIMIBI o (2b) ianuarie 1 b7? D-lor, mă credeți, uă adevărată batjocură vrednică a revolta toți âmenii și a alarma tâte consciințele. D-lor, cunâscețl iuji laiuibisu preoți iu- țitulată Haine Vechi sati sdrențilepolitice. Autorul este ilustrul nostru Millo. In piesa acesta ingeniosul nostru artist biciuește sub uă formă glumâță și satirică regimul trecut, etalând pe scenă tâte păcatele lut. Piesa acâsta sejâcă în Bucuresci de două luni în mal multe sale de teatru Voci. De cinci D. • Costio. O; ■ bine. Se jâcă de cinci luni și nu s’a scandalisat nimeni, pentru că ea nu conține imoralități, espre- siunl indecente care să atentase la bunele moravuri, este uă revistă a faptelor glori- âse a âmenilor cari aă guvernat în urmă țâra. îndată ce s’a vestit prin afîpte că în .aatrulcel mare are să se jâce Haine Vechi saă sdrențile politice, tdtă lumea tînără și bătrână a alergat să cumpere bilete. Chiar babele bătrâne ’șl-a desnodat pără- luțele lor de înmormântare, a luat din ba- nii comândulul, ca să vâdă acâstă intere- santă piesă (ilaritate, aplause). înțelegeți acum penă unde a mers lumea cu sacrificiile ca să vâdă sdrențile poli- tice, și sdrențile politice jucate de Millo. Acesta escită și mal mult curiositatea. Toți eram la locurile nâstre prin loji, prin staluri, prin galerie după punga fie-căruia. Teatrul era plin. Tâtă lumea sta dispusă a asculta cu plăcere pe Mlilo. S’a început spectacolul cu alte bucăți, și în urmă trebuia să vină rândul piesei politice, de și într'uă țâră democratică ar trebui pe teatru chiar să se încâpăcu pie- sele politice ca să învățăm a face în țâra nâstră mal bună politică (ilaritate). Când politica unei țâri merge bine, cele- alte lucruri tâte merg de la sine bine. S’a meat ântâiti piesa Douipricopsiți, pe urmă a venit la rând piesa Barbu lăutarul. Când a venit Barbu lăutarul și a început a ne trage nisce cântice vechi românesc! și na- ționale, ne-am simțit cu toții adânc miș- eațl și fie-care ne ^icâm în fundul consci- ințelor nâstre că țâra era mal fericită când cânta românescede cât astă-()Icând cântă nemțește (ilaritate). Totul, în fine, concura în sală pentru a ne anunța uă plăcută se- rată, căci de la musică curând trebuia să trecem la politică. Când era să se termine acâstă piesă către finele celui mal frumos cântec al lui Barbu lăutarul. întocmai ca cel mal de pe urmă cântec al privighiăto- rel când se isprăvesce primă-vâra, de uă dată vedem că se stinge luminele și ră- mânem pe întuneric, așa cum nu e deprins Românul să rămână (aplause). Vre-un nă- tărăfi, ne-am <)is cu toții, a întors șurubul la gaz, cum se întorc multe șuruburi în țâra nâstră (ilaritate). Unii mal presump- țioșl vedeO în faptul acesta uă manoperă politică, dâră ce are a face gazul cu poli- tica? (Rîsete) El bine, s a însărcinat cine- va să ne esplice fenomenul: a venit D. Millo pe scenă și ne-a spurca arc- -ndine înalte să nu jâce sdrențile politice. Cu- vintele de ordine înalte ne-a surprins pe toți! Ce voițl? Asemenea cuvinte scârție greii la urechia Românului! înțeleg ordine înalte la Petersbnrg, le înțeleg laStambnl, deră în țâra nâstră nici uă dată, și mal cu sâmă în teatru, unde fie-care merge pentru a gusta uă plăcere plătită cu bani. Apoi ideea, D-lor, că ar esistă ordine înalte, a început să sbâre din cap îu cap și din creerl îu creerl, și scițl că, sburând ideele, iau un contigent mal mare de lu- mină, unii se luminesă pe alții. Am trecut prin fel de fel de presupuneri, și la sfârșit ne-am oprit la conviucțiunea că aci a fost uă mână secretă care a avut să jâce un tertipu politic (rîsete). EI bine, cari aii fost sentimentele unanime ale publicului eâud a vft<|ut că ’l se jâcă acâstă farsă? A fost un sentiment de desgust și de in- dignație, pentru că în era în care trăim astă-41, faciă cu Constituțiunea care ga- rantâsă tâte drepturile și libertățile nâs- tre publice, cari constituesp viața cetățâ- nulul, nu este permis nimănui, ori cât de a tot putinte ar fi, să calce în piciâre ga- ranțiile nâstre cele mal sânte și mal so- lemne’ Să sequestrese libertatea cuvântu- lui, libertatea cugetărel, două arme mari ale adevărului! Publicul a trebuit să se pună în legitimă apărare contra arbitra- riulul, și grație intervenitei luată de doui onor, deputațl, pe cari ’l stimes prea mult, dâră ale căror nume nu ’l spun, că nu vo- esc să le creed titluri la istoria României (rîsete generale); le las timpul să șe glo- rifice prin alte fapte de altă natură, de cât acele de a se sci că în timpurile de liber- tate în care trăim, cetățenii români și de- putății chiar aii trebuit cu forța aă facă să se respectese drepturile încălcate, gra- ție 4ic, inițiative! acestor deputațl că s’a evitat scandaluri și mal mari. Căci, ori- cum ar fi lucrul, D-lor, incidentul din sala teatrului face un nenorocit contrast cu ideele și principiale partitulu! liberal as- tăzi la putere; în acest incident avem par- tea nâstră de responsabilitate morală, pen- tru acâsta și protestăm! Cine tace, con- simte, și noi nu putem face acâsta (apro- bări). Ințelegâm ca asemenea fapte sa se comită sub regimul D-luILascar Catargiu, căci violința, arbitrariul și disprețul drep- turilor omului intrai! în sistemul mult a- dorat cu care D-sa a guvernat cinci ani România; însă sub regimul actual, care este regimul libertăților îu espresiunea lor cea mal întinsă, să vedem petrecâudu- se asemenea monstruâse lucruri suntem ținuți să le desaprobăm energic pentru că nu trebue să rămâe uă notă infamantă pe fruntea partidului liberal (aplause). Și apoi, ce stranii lucruri vedea comitetul teatral în sdrențile politicei Ceea ce spune D Millo în acâstă canțonetă era deja ape de tâte jurnalele din țâră, nu cu atâta sar- r : te ’>■! r ; ț. / p’-u: mal negre, -cu espresil mal vehemenți; insă fiind că comitetul scia că ceea ce se spune prin presă nu are atâta efect ca ceea ce se spune pe scenă, unde cuvintele capătă altă însemnătate, altă viață din ta- lentul artistului de a le representa, a găsit cu cale să împedice pe D. Millo să jâce. El bine, publicul a stăruit în permanență ca D. Millo să jâce. Vibra aerul de stri- gătele generala . unii Haine Vechi, alții sdrențile politice, repetate cu uă furie în- spăimântătâre, și cu tâte acestea, comite- tul nu voia să eedese de loc. D-lor, nu mi s’a întâmplat să fiți nici uă dată într’un centru de acțiune în Bucu- resci, ett sunt din Bârlad, și vă pot spune că și noi, Bârlădenil, suntem buni tapajorl, bun! âmenl de acțiune, dâră asâră în tea- trul din Bucuresci am făcut înalta scâlă în âstă materie, căci am nvățat ce tre- bue să fac, și cum trebue să’ml apăr drep turile mele eetățșnescî când vre-un cute- sător va încerca în viitor să mi le calce (ilaritate). încă așa încăpățînate ca în cel comitet nu am mal vădut Părea că era pus înadins să alemintese un scandal care trebuia Să producă alte nenorociri. într’un târziii apare D. Millo pe scenăgăfâind și face noul scuse publicului picând că ar juca cu mare plăcere, dâră că ’l stă în gât or- dinele comitetului și ’l înădușă, și când elicea acestea căuta spre loja unde era așe- zat comitetul și a dispărut. Atunci, D-lor, parte din publicul indi- gnat și ajuns cu răbdarea la culme cu uă iuțâlă de fulger se sue pe scenă ies nând în urma lor scaune și lucruri de or- chestră. cutreeră culisele teatrului prin întunecime, și a trebuit să ia pe artistul Millo cu asalt ca pe uă cetate din manele pompierilor care ’l ținâti arestat ca pe un prisonier de resbel, și cart au lăsat pe Millo din mâuele lor numai după.ce aă vă^ut furia publicului, și după ce acest mare artist tras de uă parte de public, de altă parte de pompieri, a fost întins la crivolă și lungit cu uă palmă mal mult de cât este în natură ilustrul om (ilaritate). Crivola în Moldova se ohiamă scândura pș care se întinde pelea de e; ure ca să devie și mal lungă și mal lată le cât este (rîsete generale) Notați bine, D-lor, că spectacolul dintre culisele teatrului cădea îu armonie cu alt spectacol și mal revoltător ce prese nta sala teatrului ea îmuș!; închipuiți-vă uă sală de teatru vastă ca cea a teatrului din Bu- curesci; închipuiți-vS acea sală îndesată de public care umplea peste măsură și loji și staluri și galerie; închipuiți-vă a- cest puplic pus tot în agitațiune, în miș- care prin insultele ce I adusese comitetul stingând lumin"le și lăsând numai cinci becuri, câte ne ttebuia ca să ne spargem IC (28 Ianuarie 1877 iVi’iiuMvb uMciăb _i> auMAfcitd după ce uă dată sa desvoltat, trebue să inis D. vice-președinte. Mă ertați, D-le Grădiștânu; D-vâstră n’ați fost aici de la început: sunt mai multe interpelări anun- țate ministerului. D. N. Dimancea. ț)icâm, D-lor, că Ges- tiunea este fârte importantă; dovadă că ea a ajuns să se discute în Cameră. Nu este vorba de un individ âre-care, de un artist; este vorba că s’a violat libertatea individuală, libertățile publice înscrise, și garantate de pactul nostru fundamentai; iși acâstă violare s’a făcut d.e âmeni cart ’șl-afi arogat nisce drepturi în afară de ori-ce lege; acești âmeni, acest comitet teatral s’a erigiat în uă putere care face Stat în Stat, pentru ca să violese libertă- țile publicași să împingă pe publicul bu- curescân a usa de violență, pentru a’l opri de a’șl face capriciele lor cu scena română. De aceea, interpelarea ce s’a adresat D-luI ministru de culte nu’mi pare destul de complectă. Efi am luat cuvântul ca să anunț uă altă interpelare, și adresa la care o îndreptes este D. ministru care ține în mână ordinea publică, pentru că ordinea publică a fost violată. Prin urmare, inter- pelarea mea o adresei) D-lui ministru de interne și D-luI prim-ministru. întreb dâră pe onor, guvern cari suut măsurile pe cari le-a luat poliția imediat pentru ca publicul să nu sufere ceea ce a suferit asâră? Cum ’șl-a făcut datoria po- liția, ca să nu lase pe public să ajungă acolo unde a ajuns, adică a face, nu rebe- liune, cum a O. Vulturescu, ci un scandal? întreb ce măsuri s’afi luat contra acelor cari, când un artist vine a juca pe scenă, el ’l arestâsă prin pompier! și ’l rețin într’un mod barbar, după ce ’l se de- dese voe să se urce pe scenă. De aceea, interpelarea ce eil adresei) ministerului este îu interesul ordine! pu- blice, și o adresei) anume acelui ministru care e în special responsabil de ordinea publică. ■ < , e Cât pentru cestiunșa acelui regulament care vioiâsă libertatea presei și a cugetă- rel. pentru acela s’a făcut uă interpelare D-lui ministru și cred că D-sa va reșpunde. Eă însă, țin să mi se respumjă asupra interpelării mele, ca să seim dâca poliția nu mal e în stare să ne garantese ordinea publică. D. ministru de culto și instrucțiune publică. Domnilor deputați, astăzi nu sunt îu posițiune a vă da de cât fâ te pu- ține esplicațiunl în privința triplicii in- terpelări ce mi s’a făcut. Represeniațiu- nile teatrului celui mare sunt concese pen- tru teatrul italian, sub direcțiunea D-luI Franchetti, și pentru teatrul român sub direcțiunea D lui Pascal}',. Direețiuneatea- ! tulul însă ’și-a oprit două <)ile pe săptă- mână spre a le da cui ar voi ea priu plată. Trupa D-lui Pascaly s’a comniui ast-fel ospetele între noi, închipuiți-v6 uă imes- tecătură de mișcări și voci; înehipuiți-v6 îndărătnicia comitetului care voia numai d» cât să impue voința sa unul public iritat și apoi la tâte acestea tabloul co- mico-dramatic, adăogaț!’ și spectacolul de a vedea prin întuneric și la lumina unor căpețele de lumânări cari voltijafi pe scenă, pe Millo întins la crivoiă; ast-fel îa cât că, când a isbutit a ajunge pe scenă, nu se mal presentă acum cu sdrențile politice ci cu sdrențile sâle proprii, căci publicul și pompierii ’l sdrențuise de tot (rîsete generale). Trebuia să fie cine-va pi. nt ca să vedă pe acest artist sdrențuit înaintea pu- blicului, cum ne spunea să fim înțelept! ca nu cum-va să se stingă și cele cinci becuri, cart mal rămăsese si în cart abia mal fălfâia flăcările Cu acâstă ocasiune, D-lor, am avut fe- ricirea să văd atitudinea damelor bucu- rescene din teatru care, prin persistența de a sta în loji prin întuneric și a ne asista la acâstă luptă, a escitat în noi tot amorul nostru propriii și ne-aiî dispus la bravură și la acte de cavalerism care ne-afi dus la triumf (aplause, ilaritate). Nici uă dată nu s’a simțit mal mult influența secsulul frumos (ilaritate) Când am ajuns la sfâr- șitul luptei am avut pentru resultat că Molierul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina că- zută îndărătul săfi, între două capete de luminări de șefi, și blestemând în fundul consciințeî sâle ora în care s’a decis să se facă artist Român (ilaritate). Publicul nsă și în sensul nenorocire! ’l-a eerasat cu aplause. Etă D-lor, fotă comedia de asâră. Sunt ni! âmeol cari doresc a nu se mal etala d'inainteanațiunel regimul Catargi în spe- ranța pâte a unei suiri la putere. Se vor- bea chiar în teatru că acâsta a fost causa j oprirei să se jâce sdrențile politice. Ori- cum ar fi, faptul este condamna il, eî5, în numele libertăței României garantată prin Constituțiune, protesteql contra acestui act barbar și sălbatec! (aplause), act eșit din sfera legala în care se învârtesce astă-^I națiunea. Este a ne ucide singuri tolerând asemenea lucruri, protestăm încă ua dată din tâte puterile și ca unică satisfacțiune cerem de la guvern destituirea imediată a comitetului și desființarea regulamentului teatral care admite censura, instituție din alte timpuri. Altă satisfacțiune nu primim, destituirea o punem ca uă condiție fără care nu trangeism cu guvernul asupra aces- tui punct (aplanse). D. N. Dini.uu ea. Cestkio-a. D-kr este fârte importantă; și cu atât mal impor- tantă fiind că s’a violat legile tărel, Con- stituțiunea chiar. D. C. Grădiștânu. Mi se pare, D-le președinte, -fi în cestiunl de interpelare, ca, din împrejurări âre-care, atât D. MilL cât și D-na Flechtenmaeher și alțl artiști nu au participat la ea; ast-fel că D. Millo, cu uă mică trupă a sa, a fost silit a juca pe alte teatre, cum sala Bosel, a circului și altele. D-sa a venit la minister și a ce- rut să i se dea permisiunea de a juca și pe scena teatrului celui mare. Ministerul ’l-a acordat cererea D-sâle de mal multe ort și ’l-a făcut chiar concesiunea de a fi scutit de plata chiriei și a celor-alte chel- tuieli serale. Ast-fel și acum D. Millo â cerut permisiunea ministerului, și efi’i-am acordat’o, scriind toi-odată comitetului ca să’l scutâscă de ori-ce taxe. . . . Voci. Prea bine al făcut ! D. ministru de cnlte șl instrucțiune publică. La început sciam ce are să re- presinte D. Millo; der mal pe urmă după ce a căpătat voia, a venit și mi-a spus că voesce, după cererea generală, după cere- r a D-lor senatori. D-lor deputați și a pu- blicului distins, să jâce și canțoneta Hai- ne vechi Eu, de și nu văzusem acâstă can- țonetă, însă am auijit ceva despre densa, am aui)it că ar conține alușiuni la persâne anume seu la familii, șefi că ar avea ide! subversive, ort anti-sociale, ori în contra ordinii publice. Cu tâte acestea, vă măr- turisesc, ca am 4is D-lu! Millo că efi au văd nici uă dificultate ca D-sa să cânte acâstă canțonetă, precum cântă pe zarbu lăutaru și altele. Comitetul însă este sin- gur în drept a se pronunța în privința pie- selor ce se represintă. Este un regulament de administrațiune publică al comitetului teatral, care esistă până în momentul de față, și care dă co- mitetului dreptul de a regula representa- rea pieselor. Atât am seiut despre acâstă piesă, — și suntacum câte-va <)ile, de când am plecet din Bucurescî spre a’mi vedea familia, — ast-fel că până asâră nu am mal seiut nimic despre ceea ce sa va fi pe- trecut în acâsta eesliune. A sârâ când am ajuns la gară, am fost însciioțat de D-nu prim-ministru ca la orele 8 și jumătate să titi la consiliul de miniștri, fiind cestiunl importante la ordinea dile!, și la pârta o- telulul am fost întâmpinat de D. director al ministerului, care numai de cât m’a in- format despre ceea ce se petrecea la teatru. D. director 'mi a spus că comitetul ar fi oprit jucarea acestei piese; că sunt mulțl din public cari vor să câră cu dinadinsul representarea el; că D. Millo s’a adresat la D. prim-ministru; că D. prim-ministru ar fi însărcinat pe D. director al ministe- rului meu ca să mă pândâscă la gară și sa ml spună înainte de darea representa- țiunil ceea ce se petrecea, ca să sciii ce ordine să dai. Am citit încă uădată regu- lamentul împreună cu D. director în pu- ținele momente libere ce-am avut; am dis cutat asupra conținutului acelei canțonete și am trămis vorbă comitetului priu D-nu director al ministerului mqfi ră, efi sunt o76 MONITORUL OF1O1AL AL ROMÂNIEI 6 (28) Ianuarie 1877 de opiniune să dea voie a se cânta acea canțonetă (aplause), pentru că nu vfid mo- tive seriâse pentru care s’ar putea opri represenlarea eî. Acâsta s’a spus la doul din membrii comitetului; însă domniele lor afi persistat îu hotărîrea ce luaseră de a opri piesa. Acum D-lor aflu, mal cu sâmă de la D-v., că s’au petrecut scene regretabile: afla că în adevfir s’ar fi petrecut lucruri cari aruncă uă mare îngrijire în D-v. cu drept cuvânt și îu privința atribuțiunelor acestui comitet, și în privința persânelor cari pâte ar fi dat ordine să sequestreije persâna D-lul Millo pe scenă, și în pri- vința acelor ce afi stins becurile cu gaz, dâcă nu cum-va acâstă stingere ar fi un e- fect al întemplărel, etc. EI bine, vfi declar, că eu, astădi cel puțin, nu pot să fac alt ceva înaintea D-v. de cât să vfi dafi so- lemna promisiune că cercetând cu de-a- mfinuntul tâte faptele, și găsind că vre- unul din membri comitetului sâu alt ci neva ar fi dat ordine să se sequestrede D. Millo, pe acel funcționar ’l voifi da în ju- decată, nu mă voiu mărgini numai a’l de- stitui (aplause). Vfi promit că, dâca fap- tele se vor fi petrecut ast-fel cum comite- tul să fie în ceva culpabil, vfi voifi da sa- tisfacțiune atât D-v. cât și publicului, prin destituirea comitetului (aplause). In ceea ce privesce însă măsurile de ordine publică pe cari le-ar fi luat D. mi- nistru de interne , D-sa este mal bine de cât mine în posițiune a vâ respunde. Cât pentru abrogarea regulamentului teatral, vfi rog să împărtășiți cu mine a- câstăidee, că nu pot să vfi fac de pe acum uă declarațiune certă și positivă, căci a- tuncl când este vorba de a se tranșa uă cestiune d« principiu, trebue să stăm să discutăm serios întru cât un asemenea re- gulament ar lovi libertatea presei, a întru- nirilor și a manifestării cugetării omen^scl prin vifi graiu, prin presă, pe scenă, prin mimică etc.; însă mal din nainte vfi declar că sunt în contra censurel (aplause). Dâr de la censură și pânfi la măsură acea care constitue un drept pentru directorul unul teatru de a lăsa sâfi nu pe scenă a se re- presenta un fel de piese, este mare deose- bire. Efi am teatrul mefi, și nu pot dis- pune, efi, Bosel. de a nu se representa în leatrul mefi nici uă piesă de un genere âre-care, și nu se va putea dice că prin acâsta se atacă libertatea cugetării.... (în- treruperi); credeți-mfi așa este. Nu tranșați uă cestiune de principii! îu un mod inci- dental. Cu ocasiunea unei interpelări nu se tranșâijă asemenea cestiuni de ordine publică și de principii!; este destul că vfi declar că eu sunt în contra censurel și în contra a orl-ce va fi constituind âre-care censură, ori prin lege, ori prin vre-un re- gulament (aplause). Mâne chiar vfi dafi satisfacțiune cercetând lucrul. Dâcă faptele care s’au urmat, ar fi de natură a fi reprimate prin justițiă, autorii acelor fapte vor fi dațl în judecată și vfi a- sigur că judecătorul de instrucțiune va fi trămis imediat să cerceteze faptele. Ace- stea am avut să v< declar, și cred că sun- teți satisfăcuțl. Voci. închiderea discuțiunel. D. P. Grădiștânu. D-lor, mi se pare că ar fi un act de dreptate din partea D-v. să bine voiți a’ml permite să mfi esplic înaintea D v., de âre-ce am onârea, grație D-lul ministru al cultelor, de a face parte din comitetul central al teatrelor. D. Gr. Vultureștii. Și unul din mem- brii cari afi provocat scandalul. D. P. Grădiștenu. Efi voiu da esplica- țiunl fără să mfi opresc la intrerupțiunl de acelea mal cu sâmă ca interupțiunea D-lul Vulturescu făcută înainte de a mfi fi as- cultat. D. Gr. Vulturescu. V’am ascultat îna- inte de a se juca piesa. D. P. Grădiștenu. pic, D-lor, ea vfi voifi da esplicațiunl ast-fel în cât chiar a- cel domni oratori cari aii vorbit de comi- tet, și cari afi pus în spinarea comitetului atâtea acte de barbarie, atâtea monstruo- sitățl, atâtea violați uni de Constituțiune, vor fi nevoițl în forul D-lor interior să re- cunâscă că afi fost. în erâre 3 cest comitet se compune din D-nu lân Calenderu, membru la înalta Curte de ca- sațiune, D. Vachman, D. George Sion ooe- tul, D. Stăncescu și eu; directorul general al teatrului D. C. Cornescu. . D. Pantazi Ghica. Care în viâța lui n’a scris nimic. D. P. Grădișteanu. Dâca acest comi- tet este bine sâfi rfifi compus, n’am sl dafi efi sâmi înaintea D-vâstră, este un drept de ap^eciațiune a D-lul ministru. Dâca D. ministru a apreciat că aceste persâne sunt bune a compune comitetul, nu voiu veni efi să (}ic că sunt rele, lăsând la uă parte persâna mea. Când am venit în comitet, ânteiul lucru despre care am voit a mfi informa a fost de a întreba care este legea în virtutea căreia noi funcționăm ⁹ Și mi s’a respuns că nu este nici uă lege Din acel moment m’am abținut cu desăvârșire de a face ori ce încheere; căci nu avâm uă lege pe care să ne fundăm, ci numai un simplu regu- lament. D. T. Boldor-Lățescu Nici apostile? D. P. Grădișteanu. Nici apostile, ono- rabile D-le Lățescu; desfid pe ori cine, să vină să găsâscă în arhiva comitetului tea- tral uă singu ă încheere, nu apostilă, de felul acesta; nici una. Vedeți dar că tre- buia se aveți pucină răbdare, ca să ascul- tați a vi se spune adevărul. Ne aflăm dar față cu un simplu regulament și fiind-că eu, și mal cu sâmă onor D-nu Calenderu, suntem deprinși eu legea, am ia angagia- mentul, în facia Adunărel, ca în momențul când evenimentele s’ar schimba, când am iutraîn uă stare normală, D -sa să realisetje uă economie considerabilă în cheltuelele Statului, cari ne ar putea ajuta să acope- rim uă sumă îqsemnată din nevoile ce ne apasă, licențiAnd armata permanentă Uă voce. Cer cuvântul. D. președinte. Nu vi l pot acorda, pen- tru că nu sciu ce însemnâză discuțiunea de faciă, care nu e prevăzută în nici uă parte a regulamentului nostru. Voiți să votați budgetul acum sau să lăsati a se vota după 24 ore ? Etă ce se pâte {hotărî acum și nimic alt. Regulamentul i,lice că un project se pâte vota îndată când minis- terul aderă la modificările, la amendamen- tele intniduse îatr osul. Ministerul aderă la acele mouiiicărl ’ D. ministru dc resbel. Se p imosce. D președinte. Atunci se pune la vot budgetul îndată, și nici uă discuțiune nu mal pâte avea loc. D. președinte al consiliului. D, pre- ședinte are dreptul de a aplica viguros re- gulamentul, dâră sunt împiejurăr! în cari esbel nu V' ;e să ia asupra sa ac6s.il sumă, ci voesce A o lase pe sema mea, și să’ml încarce budgetul și mal mu? (ila- ritate) D. I Codres^i D-lor, a se reduce uă su nă dintr un budget pentru a se trece îu alt budget nu însemnâză că se scade bud- getul; acâstă cifră tot trebue plătită, prin urmare, ori va fi în budgetul ministerului de resbel sau în al celui de finance, e tot una. Eu cred că în realitate trebue să fi- gureze în budgetul ministerului de resbel, fiind-că îu auul 1876 figura uă anuitate în acest budget pentru împrumutul ce era să se facă ; împrumutul însă, nu s’a făcut atunci, lucrările s’au contractat și urmeză să fie plătite de ministerul de resbel. Profit de acestă ocasiune spre a împăr- tăși și eu favârea cu care Camera a primit reduceri la material și concentrări; numai D-lor, trebue să dăm voturi de natură că aceste sume ce reducem astă-dl să nu mai remănl prin calea creditelor extraordina- re, căci numai pe aceste prevederi comi- siunea budgetară a votat sumele așa cum sunt în budget, ca să știe la ce este anga- jată pe viitor, iu cred că D. ministru de resbel țiind compt de aceste rese«ve ale nâstre, va face să se realiseze «dorința co- misiunel. D. ministru de resbel. D-lor, pentru oncentrătile robanților erau prevăduțl 350,000 lei, pentru călărași 250,000'lei, în total 600,000 lei. Iu nici uu budget n’a fost trecută acâstă cifră pentru instrucți- । nea călărașilor; eu am redus cifra pentru dorobanți la 200,000, pentru călărași Ia 150,000, în totul .350,000 lei, și cred că ml va ajunge acestă sumă^ căci iau de pe acum angajamentul de a nu veni cu credite extraordinare pentru trebuințe ordinarei D. președinte al consiliului. Iu cât privesce concentrările ordinare și instruc- țiunea, sunt sigur că D. ministru se va ține de cuvînt. Insă, D-lor, nu pardețl din vedere că fiind siliți să ținem reservele sub drapel și să avem uă concentrare per- manentă, nu trebue să vă așteptați ca să fie un mare folos din aceste reduceri. D. P. Ghica. Aș ruga pe D. ministru de resbel să ne spună dâcă acâstă cifră care s’a trecut în budget nu e tot aceea care s’a acordat acum câte-va dile prin un osebit credit, cu condițiune de a se putea învoi cu Întreprind-Storil; și fiind tot aceiași su- mă întreb: n’ar fi uă anomalie să nă tre- cem și în budget ?. D. președinte al consiliului. Find ă atunci nu era credit, și nu era nici resur- se, Camera a autori sat pe guvern să facă plata acestor sume prin bonuri de tesaur; aceste bonuri de tesaur acum trebuesc plă- tite, și de aceea trebuescu să fie trecute în budget. Se pune la vot art. 4i, și se primesce D. P. Cernătescu. Am votat acest pro- iect de budget D-luI ministru de resbel trebuia să lase un deputat să vorbescă, fără a se călca regulamentul, pentru că re gulamentul dice că nu se pâte face discu țiune asupra votului general când se vo tâdă un project îndată, dâră acea ce se face acum nu este uă discuțiune, ci es- presiunea unor dorințe prin cari se cere ca ministerul să liniscâscă Adunarea că sacrificiile ce se Qc acll nu ah să «" per- manente Eh am declarat aci că astăzi se votâdă budgetul, nu pentru uă stare normală, ci în facia împrejurărilor îu caii ne aflăm fijnd-că nu putem sci momentul în caro armata pâte fi chemată să ’șl facă dâtoria de a apăra țâra. Trebue dâră să fie orga- nisată, căci altfel s ar afla într’uă descom- punere, și onor, meu coleg încă de când a venit la minister, s’a consultat cu colegii săi din armată și a Ilicit un project de lege, care este gata și se va supune D-v spre a’l discuta. Camera va ijice daă a tât, când situațiunea va fi schimbată. Eu numai în facia împerjurărilor cari sunt în jurul nostru am cerut atâta ; alt-fel, aș fi f «st alături cu D-vâstră, pentru a reduce mult din acest budget. Voci Prea bine. — Ne mal luând nimșnl cuvântul sc puue la vot budgetul ministerului de res- bel îu total, si resnlt tul scrutinului este cel următor: Votanți. . 32 Majoritate absolută 42. Bile albe . . . I. Bile negre . 9 , D. președinte.Adunarea a - imit,bud- getul ministerului de resbel. Acum la ordinea (jalel ay c esbatera, projectujgl d% lege pentr ^on ibuți 'ue;- mobiliară D. M. Schiua. Eu sș ruga pe onor. Ca- meră să convină cu mine a lua desbatere«« projectul! de lege relativ la restituirea e- fectelor constatata lipsă la casa de depu nerl și consemnațiunl...... D președinte. Mă iertați să vă spun că s’a hotărît ca îu ședința de diseră să se ia îu desbatere acele legi. D. Schina. Atunci nu am nimin de ^is. D. Constantluescu. Eu aș ruga atât pe Cameră cât și pe D ministru de finance să convină la schimbarea ordine! « : 1 Prundu Busăfl. 1 Oraș ---101 106 6, 55 694, 30 2 „ Căinăfi si Malu-Călnău. 2 102-105 170 5, 70 969, - 3 105-108 60 5, 38 322, 80 3 Pruntul și MaluLCălnăii . . | 4 108-111 86 9, 19 790, 34 5 111-114 108 11, 01 1,189. 08 4 „Călnăîî și Mal.-Călnăft si Comisâia. 6 114-117 30 11, 36 340, 80 5 Malu-Comisâia 7 117-120 174 8, 37 1,456, 38 6 Idem și Valea-Gligori . . 8 120---123 120 8, 56 1,027, 20 7 Maiu Valea-Gligori și Vărsătura 9 123-126 42 9, 48 398, 16 8 Maiu Vărsăt. Râmnic si Pr. Râmnic. 10 126---129 70 10, 76 753, 20 9 Malul si Pruntul-Râmnfc . 11 129---oraș 106 5, 21 552, 26 10 Pruntul-Râmnic 12 oraș---136 226 8, 05 1,827, 35 11 Idem și Coțatcu . . 13 136-139 132 11, 44 1,510, 08 12 Prumu! Colatcu și Slâmna. 14 139-142 134 10, 35 1,386, 90 1 15 142---145 134 7, 16 959, 44 13 Pruntul Slâmna 16 145-148 100 9, 11 911, - 14 Pruntul Slâmna și Rîmna . . 17 148-151 136 6, 54 889, 44 15 Pruntul Rîmna 18 151-154 188 6, 55 1 231, 40 16 Idem și Horâvu 19 154-157 128 7, 58 970, 24 17 Pruntul Horâvu 20 157-160 108 8. 03 867, 24 18 Pruntul Horâvu, Cotistea și Milcovu. 21 160-163 72 10, 53 758, 16 1 22 163 --- 166 102 9 18 936, 36 19 Pruntul Milcovu 23 166 ---oraș 178 8, 16 1.452, 48 Total general [2710, 22185, 56 MINISTERUL DE RESBEL. Divisiouul de pompieri. Bateria pompieri PliescI, avend 4 pom- pe vienese de vendere; doritorii de ale cum- păra, sunt rugați a so presența în preto- riul cancelariei acelei baterii. în dioa de 22 Ianuarie curent, la 10 ore diminâța, când s’a defipt a senine licitație pentru vâmjârea lor. No. 41. 877. Ianuarie 11. SoldațiI mat jos notați deșertând, sunt rugate tâte autoritățile administrative și •omunalo. a i prinde și trămite la corp. Ștefan Ion. din comuna Crctesci, plasa Sabaru, districtul Ilfov, semnele Iul sunt: talia 1 m. 640 m m. facia amedă, fruntea mic2, ochii căpril, nasul, gura, bărbia po- trivite, pârul și sprâncenile castanii, în- br2cat cu uă pereche pantaloni, un cojoc și un capei. Costtche Jipescu, din comuna Nișcovu, plasa Sărata, districtul Busău, semnele lui sunt: talia 1 m. 788 m. m., facia smâdă, fruntea mare, ochii căpni, nasul lung, gura mare, barba ascuțită, pârul și sprâncenile castanii, semne particulare uă tăietură la genuchiul piciorului stâng, inbrăcatcuuă pereche pantaloni de lucru, un cojoc, un ca pel și uă cingătdre incendiu Caporalul Albină Ion, din comuna Bu- săfi, plasa Sărata, districtul Busău, sem- nele lui sunt: talia de 1 m. 620 m. m., fa- cia bălană, fruntea potrivită, ochii căp-ii, nasul, gura potrivită, bărbia mică, părul și sprâncenile castanii, înbrăcat cu uă manta, uăcingătâre incendii!, un capei, un cojoc, uă pereche pantaloni de lucru. Administrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Se publică spre generala cunoscință că la 24 lanuariu 1877, se va ține licitație în localul administrațiunei domenielor de pe calea Mogoșdel, casa Stetănescu, pentru veoderea spre esplâtare pe un period de trei ani. sosotit cu începere de la 1 lanua- riu 1877, a pădurilor de prin ostrâvele Dunărei notate în tabelul înserat în Mo- nitorul oficial No. 6, de la 11 Ianuarie cn condițiuui 1 e generali înserate mai la vale Licitațiunea va iue«pe la ora unu post meridiane și se.*va tine după regulamen- tul publicat în Monito.ul No. 252 din anul 1872 Doritorii de a lua în întreprindere es- plâtarea acelor păduri se vor presenta b licitațiune în dioa sus fixată cu garanții provisoril de valârea celor arătate prin tabel și de natura celor prescrise prin con- dițiunl. No. 2. 1877 Ianuarie 3. Fiind că Ia licitațiunea ținută la pre- fectura județului Roman, în dioa de 26 No- embre, pentru rearendarea perceperel taxe- lor de trecătâre de la podul dupe apa Mol- do'a, în comptul D-luI Cumbarin și a ga- ranției sâle , nu s’a presentat concurențl adminislrațiunea publică spre peneralacu- noscință, că în dioa de 25 lanuariu 1877, se va ține uă nouă licitațiune în localul prefecturel respective, pentru rearendarea perceperel taxelor de trecătâre la acel pod, pe compta antreprenorului și a garanției sâle, pe termen de la data notifiâărel con- firmărei adjudecațiunel și penă la aceiași dată anul 1878, termenul espirărel con- tractului, cu condițiunile publicate în Mo- nitorul oficial No. 136 din 1873. Doritorii de a lua în antreprisă perce- perea taxelor de trecătâre de la acel pod, sunt invitați a se presentn în arătata di, la prefectura respectivă , cu garanția cerută și prevăzută în condițiunile publicate prin citatul Monitor. No. 25 518. 2 1876, Decembre 3’ —Fiind că la diferitele lieitațiuni ținute pentru rearendarea perceperel taxelor de trecătâre de la podurile dupe apa Busău și Câlnău, din acel district, nu s’a presen- tat concurențl, adminislrațiunea publică spre generala cunoscința că, în dioa de 25 Februariu 1877, se va ține din noii licita- ție în localul prefecturel de Busău, pentru rearendarea percepere! taxelor de trecătâ- re de la podurile Busău și Câlnău, pe ter- men de la data notifîcărel confirmărel ad- judecatiunel și până la 12 August 1878 cu condițiunile publicate în Monitorul ofi- cial sub No. 136. din 1873. No. 35,522. 2 1876, Decembre 31. — Fiind că, în jm 6(28)iauuai 1U 1877 mnoscut ('Ste chema la acest tribunal, în lioa de 15 Fevruane 1877, la 11 ore de di nineță, spre a se cerceta < a prevenit procesul pentru falș ; avân I în vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 1,028. 1877, Ianuarie 12. - D. VasileRaduMăcelaru, din cătunu CodrenI, comuna BudescY, este chemat la a- cest tribunal, în <)ioa de 11 Februarie vii- tor, la 11 ore de diminâță, spre a se cer- ceta ca prevenit în procesul pentru furt, a d în edere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 940. 1877, Ianuarie 12. Tribunalul de Râmnicn-Sărat. D. Neculai Bantea, eu domiciliul necu- necunoscut, este citat prin acâsta una și singură chemare, a se preseuta înaintea acestui tribunal în persână, la 26 Ianuarie 1877, diminâță la 10 ore, spre înfățișare cu eonsârta sa Safta Neculaiu Bantea, îu procesul de divorț, de care a mal fost ci- tat i prin Monitorul oficial No. 220 din 1876; la neurmare se va procede conform art. 148 din procedura civilă. No. 8,249. 1876, Noembre 27. - După cererea D-lui Toma Chircu , din acest oraș, d’a se secfestra în mâinele D-lul președinte al comitetului permanent local, suma de 100 galbeni, din banii ce onor, comitet datoresce D-lul G. Stănescu. cu domiciliul necunoscut, pentru asigu- rarea sa cu arătata sumă după titlul de reanță, tribunalul pe de uă parte afăcut poprirea prin D-nu șef al portăreilor lo- cal, â:ă pe de alta citâsă pe D. G. Stă- nescu, ca, pentru jioa de 26 Ianuarie]1877, la orele 10 de diminâță, să se presante înaintea acestui tribunal, spre a răspunde la urmărire, conform art. 458, pr. civilă. Pentru care finit i se trămite și copie upă cererea de poprire, la dincontră va mnâsce că se va procede, conform art. 460 lin pr. civilă. No. 125. 1877, Ianuarie 10. - Spre a se putea îndeplini disposi- iunile art. 248, 251 și următorii codului comercial în privința falimentului comer- ciantului Luzăru Avram , din acest oraș , tribunalul citâsă pe toți creditorii numi- ulul falit, ca, pentm dioa de 28 lanuari 877, la orele 10 de diminâță, să se pre- nnte în sala audienților acestui tribunal, spre a chibsui asupra facerii concorda- ulul. No 158. 1877’, Ianuarie 11. - D. Constantin Niculescu Câță, cu lomiciliul necunoscut, este citat pentru cjioa de 26 Ianuarie 1877 , la orele 10 de diminâță, ca prevenit; cunoscând ca, ne- fiind următor procesul se ,-a resolva în ipsă, conform legel. No 82 1877, Ianuarie 12. — D-na Elisa, servitârea D-lul Ghipșă, eu domiciliul necunoscut, este citată la a- cestă judecătorie , pentru de 18 I nuarie 1877, la orele 10 le diminâță, când nu va fi următâre a veni , procesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 72. 1877, Ianuarie. Judecătoria ocol 11 din Bucuresci D. El. Nicolescu este citat printr’aces- ta a se presenta la acâstă judecătorie, în dioa de 28 Februarie viitor, la 10 ore de diminâță, spre a ’șl susține oposițiunea făcută de D-sa, centra cărții de judecată cu No. 1649, din 1876, în procesul cu D Gabriel Ab. Cohen; căci la cas contrar, se va resolva procesul în lipsă, conform legii. No- 163. 1877, Ianuarie 12. Judele de pace al pi Ași Câmpului, județul Bnsăfi. D. loniță Băescu , cu domiciliul necu- noscut, este citat pentru unel difpă care D. Macovel susți- nând petiția mencionată, a cerut obligarea defendorelul la preiențiuneac e ntului seă conform înscrisului, plus dauna interese, pe care le lasă la apreciarea tribunalului presentat în constatare înscrisul semnat de defendore, datat la 9 luliîi 1871, lega- lisat îu acel an de primăria comunei 811- ciâra, la No. 29, prin care numitul defen- dore se împrumută de la I. Dimopulo de- functul f ate al dejnandorelul cu suma de 3,636 lei vechi, cu termen de respundere la 26 Octombre acelaș an, și în cas con- trar a plăti procente 4 la sută pe lună fă- ră de a 6 pus în întâ'i)iere. D. procuror a conclus pentru admiterea preteniiuml demandorelitf. Tribunalul, având îa vedere că preten- țiunea demandorelul Dimopulo tinde a se obliga defendorele Coman Hodorogu la pla- ta snmtl de 3,636 lei ve hi, cu procente do 4 la sută de laespirarea termenului din contract și penă la achitare, plus daune; Considerând în principiu că împrumu- tatul este datorsă restitue.lucrurile împru- mutate in aceeșl cantitate, calitate și la timpul stipulat, eră în cas contrar, a plă- ti și dobândi ''art. 15;4 conbinat cu art. 1587 din codul civil)g Considerând în specie că demandorele, prin însenkul semnat de defendore și le- galisat de primăria comunei Sălciâra, la No. 29 d’ți l871, a constatat că numitul defendore & luat cu împrumutare de 1$ de- functul I. Dimopulo, fratele demandornlul, suma de 3,636 lei vechi, cu termen de res- puudere la 26 Octombre 1871, eră iu cas de nerespundere a plă'i și procente câte 4 la sută lei până la achitare, fără de a mal fi pus în întârdiere. Că demandorele, prin presentarea aces- tui act penă la probă contrarie, constatând legalmente preteuțiunea sa, prin urmare tribunalul, conform art. 1169 din codul civil, coubinat cu art. 150 din procedura civilă, urmâsă a o admite. Pentru aceste considerante, tribunalul în acord cu D-^u procuror și în basa art. 659, 1085 și 1086 din codul civil. In virtutea legel, hotarasce: Admite ca fondată acțiunea intentată de I). Audrei Dimopulo, fratele și succesorul defunctului Ion Dimopulo, contra D-lui ComanHodorogu, și, prin consecință, obli- gă pe D. Coman Hodorogu a plăti D-lul Andrei Dimopulo, suma de 3 636 lei ve- chi, cu procente de 4 lei vechi la sută pe lună, de la 26 Qctombre anul 1871 și penă la achitare, plus 30 lei noul spese de in- stanță. Presenta sentiy|ă se prouulicie cu drept de oposiție și apel,, conform art. 154 și 318 diu procedura civilă. Dată și pronunciată îu ședință publică, aslA-<,li 2 Noembre 1876. No. 6. 1877, Ianuarie 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEJ D-na Niculina, soția lui Manolache Biiojă prin pe ițiunea ce a presentat tribunalu- lui la 3 [uniu 1874 regislrată la No. 7215 au intentat acțiune de divorț contra soțul lui sâu ManolacheBiiojă pentru motiv că îu timp de 3 ani do ijile cât a stat cu nu mita iau causat insulte grave și bătăi, iar de la 1866 au dispărut unde nu se scie. AslâiR termenul defipt la apelul nominal s’a presentat reclamanta lipsind pârâtul soț în privința căruia, procedura s’a vă^t complectă, fiind publicată citațiunea prin Monitorul oficial No. 203. . S’a dat lectură suplicelds intentară ac- țiune, raportului D-lul membru de ședință și celor-lalte lucrări din dosar. Reclamanta prin asistenta sin D. Gr. Vuleanu a presentat îu cererea sa de a se pronunța divorțul, îusărcin ându-se a ține fata diu acestă căsătorie. Representantele ministerului public a conclus pentru desfacerea căsătoriei. Complectul delibarându și, Avend îu vedere acțiunea de divorț, in- tentată de Niculina Manolache Biiojă, con- tra soțului său Manolache Biiojă, pentru insulte grave, bătăi și părăsire de domi- ciliu ; Vădâ id că formalitățile prescrise de art 216 și următorul din codul civil sunt îndeplinite, Considerând îu drept că căsătoria se pâțe desface prin cererea unuia din soți, pentru escese, insulte grave șu bătăi (arL 212 cod. civil); Considerând că reclamanti peutru cesta a invoca, de martori pe D-lor Con- stantin lacov și Radu Stan, -care fiind as- cultați în ședința de la 11 Maiu trecut, sub prestare de jurământ, din deposițiunile lor reșuRă că numita în timpul viețeî sâle conjugale cu numitul, a suferit insulte gra- ve și bltăi. Că tote acestea întrunind elementele de escese, și insulte grave care dau loc la desfacerea căsătoriei, prin urmare tribuna- lul este ținut a pronunța desfacerea el. Pentru aceste motive, tribunalul de acord cu representantele ministerului public, și, In virtutea legel hotărasce : Desființâsă căsătoria dintre D-na Nicu- liua lauolache Biiojă și soțul său Mano- lache Bliâjă. Copila din acestă căsătorie se va ține de Niculina, conform art. 245 coiul civil. Dată și pronunțată îu ședință publică astăiR 17 Septembre 1876. No. 219. tința cu No. 248, de la 9 Octombre 1876, a pronuuciat următârea hotărâre Numerarul arâ at prin comptul D-lul tresorier C. Hrisoscoleu și consiliul de administrație, la finele anului 1863 de lei vechi 33,702 , par. 26 , se admite provi- soriă până când curtea va verifia și pro- nuncia hotărâ-ea si asupra gestiunel anu- lui 1863. Numerariul resultat la finele anului 1864 în sumă de lei 21,365, par. 11, se reporta la debitul D-lul tresorier C. Hrisoscoleu prin comptul anului 1865, de 6re-ce a con- tinuat cu funcțiunea și în acel an. Acâstă hotărâre se pronunciă cu drep tul de revisuiro și recurs în casație, con- form art. 19 și 22 din legea acestei curți. Drept care se publică, nectinoseândn-se domiciliul D-lul locotenent O. Hrisoscoleu No. 248. — Curtea, verificând comptul de gesti- une al casierului județului Bolgrad C. Mârza, pe anul 1865 . majoritatea curțel prin sentința cu No. 226, de h 1 Septem- bre 1876, a pronunciat următârea h vtărâre: 1. Șalăul anului 1865, resultat la 31 Decembre, în sumă de lei 48 835, par. 18, se reportă la debitul D-lul casiâr O Mâr- za, pe anul 1865. 2. Deficitul constatat de lei vechi 5,716, par. 5, care intră în saldul menționat mal sus, se obligă D. C. Mârza, ca, în termen de trei luni de la primirea hotărâtei, să ’I plătâscă din averea și garanția sea tesau- rujul public cu procentul legal, calculat de la 1 Ianuarie 1866 până la achitare. 3. Rămășița esercițiului 1863 de lei vechi 17,972 , par 9 se obligă numitul ca, în termen de trei luni de la primirea hotărâtei, să o plătâscă la tesaurul public din averea și garanția sea , eu procentul legal, calculat de la 1 Ianuarie 1865 penâ la achitare 4. Pentru suma de lei vechi 32,837, par. 37, rămășița anului 1861 se obligă numi- tul ca în acelaș termen să justifice motivul neîmplinitei acestei rămășițe, eră în cas conlrariă, să o plătâscă cu dobânda legală din averea și garanția sea. 5. Rămășița anului 1865 în valâre de lei vechi 68,029, par. 30, se reportă la de- bitul acestui casier pe anul 1866 , spre a se vedea îa vedere și regula la cercetarea comptulul pe acel an. Acâstă hotărâre se pronunciă cu bene- ficiul art. 19 și 22 din legea organică a curțtl. Drept care se publică spre cuuosciuța moștenitorilor decedatului C. Mârza , al căror domiciliu este necunoscut. No. 226. înalta carte do coinptnri, secția 11. — Curtea, având în vedere comptul de gestiune al D-lui Ștefan Râmnicânu ca administratorul Salinelor-MarI, din Vâl ESTRAOTE DE DEC18IUNI. InnltR curte de conipturl, secția I. Curtea, având în vedere compturile tri- mestriale pe anul 1864 , presentato de D. loc Henent D-nu 0. Hrisoscoleu, trisorierul scâlel militare din BucurescI, prin sen- .28) 877 ^JMTobLL (JfiOlAL Ah RUftiĂNlsi rr-Z^'T.’ cea, pe timpul de la 1 Ianuarie pânâ Ia 26 Maiîi 1873, și acela primit de la ministe- rul financelor cu adresa tNo. 20,208ip din 1875 prin sentința cu No. 486 , de la 9 Octombre 1876, a pronunciat urmălârea hotârâre: Totalulrresenel ue sare in chllograule lh342,423, alesă la 26 Maitt 1873, ce se compune după cum se esplică mai sus atât din sarea în natură cât și din lipsurile constatate din anii precedențl și din 1873 să se reporte prin comptul de la 27 Maiu 1873, la debitul Urlu! Constandin seu. Suma de chilograme sare 138,669, con- statată lipsă din gestiunea D-luî inginer Ștefan Râmn cenți, și care face parte din suina de chilograme 11,342,423’, totalul reservel de sare alâsă la 26 Maiă 1873, %e ibligă numitul Râmnicenu a justifica în termen de trei luni de la primirea hotărâ- rel lipsa acestor chilograme sare, la cas contrarii! să o plătâscă. Reserva de material alâsă la 26 Maiă 1873, în valâre <țe lei 17,412, bani 8L să e reporte .semenea prin comptul de la 27 Maiil înainte asupra D-luî I ndon...................... 123 65 Obligațiuni rurale ungare . 73 50 , temeșvar . . . 71 50 , transilvane . 71 25 , croate . ... fehet Argint în mărfuri. . 117 Ducatul....................... 5 86*/ₐ Napoleonul.....................9 87 Marc 100 .................... 60 80 ! CHARTA TER1L0RIR0MANE ea a DACin MODERA . pentru scdlele primare de ambe-sexe, de' G. A. Zamphirclu (Profesori Se g-sesce de ven^ere pe preț A 1 Ier 25 bani, la librăria H. Zametzky c& Comț A eșit dț sub tipar volumț^ 1 din p mânui Vrăjitoroa roșiii saă Mortă și viuă. de Xavier de Montipin, traducțiune de St . Qwreghelea. Opera, întrâgă va, forma 3 volume mari în 8° de 54 cdl^ i Prețul a tustrele volum de 9 franci, Air pentru persdnele ce la primirea primului volum vor plăti opera întrâgă numai 7 "țanc! A se adresa la admimstrați Se mal găseșce încă puține esemplare lin romanul Misterele indiei, ; volu- ie, i- acelașl autor, cu prețul de 7V, franci tbstrele vpjumele L- «i —r------1-----•—•—•-------- ANUNCIURI PARTICULARE Ai oșia numită Peneți-Moldoveni djn districtul Ialomița, plasa Cân lui care conține ^00 pogdne arabile. 300 pogdne pădure ndgră și richîțl, udată ;e râul Ialomița, pe mij|08, cu p^d po yase și han, îu drumu Jilavelor șd Rașiani, este de arendat* de la Sf. Gheorghe viitof> doritori se vor adresa la D-luT George D. Thănăsescin srraun Dionksie, \'6h64 lângl biserica Pitar- !oșu. (Îî^Ț) Natura oflerâ adessea. medicamente de u» efficacitate rar» și care suntu.₍mai ne cunoscute. Si asuVfelu noi signalâniă Guarana de D. D. Grimault et Ci«₍ sub- stanțâ vegetal» din Bresilia. Efficacitatea acestui medicamentă l'au fâcutu se fie admis în noua pharmacopefi francesâ, publicat» prin ordinulu Guvernului lină singur pachetu din acestă prafu, topită în puțin» ap» zaharisită, este destulă pentru a face ca se dispară cea mai violenta Migrenă sau Nevralgie. Elu este de uă ifi^'-uate neronicsiabil» contra coliciloru, diarrhel și dyssenteriri, și lido'cueș e ru avantagiă opiul! F - e’i'n. Fie eai-e cutie conține 12 p’chcte — Pentru evitarea nenumerdseloră contrafaceri, n dui' ecr - i ig’ m ă Gr. r. . etrC''‘. i ^Oepceilu in principalele ptiarmacii. IIVJECȚIUIVE VEGET CU MA.T1CG Successulu acestei injecțiunî preparat» cu adevăratele foii de Mattco din Peru, arbore populariă de câte-va secuie de câtre indieni, pegtru curarisirea sculimenteloru. aă fostă așa de repede n ■ tiu s’aii popularisată in tdte țerile lumei. Este singurulu produsă de ^cestu felă a căruia intrare in Russia aă fostă autorisat» de către consiiîulu medical din St-Petcrsburg* Elfi este sigur’e tratamentulă gonorrheil și, ale^ sculamentelorfi de ori ce naturi, fârâ a ave^ teamă de jinflamațiune. — Trebue, in totii d’aunt cerută semnătura Grimault el C¹’ pe fie care flaconu. Depositu in principalele pharmacii. 'l BANCA BRĂILEI n i. uni i1i.nl La 3 (15) Februarie viitor, la 10 ore dimLeța, seva proceda în biurourile bă - cel Brăilei în lichidațiune, ’vemjârea de buoă voe prin- medat public la 2 fabrici cu vapor, aflătbre îu Brăila pe marginea Dunărei, specialmeut* gătite pentru fa bricarea dd petroleum (gaz ’e păcură) după sistemul cel mai. nou, înzestrate de un mecanism complect, casane, reservâre. conducători de apă, magadțl, utilâgiurl, casefdrte bune de locuit, pr ■■ ,m și case pentru lu rători, mare râservțire pentru apă. grajd, remisă, grădiiiă; tbte aceste îiitr’uă mare întindere de pămănt, și’cu un embarcadere pe malul Dunărei t5te în sjaț perfect. A se adresa ptntfu ori ce iaiormațiunl la D-lui M Cohen lichidatorul băneeî | Brăilei, la Brăila. ’Wa, în 'V Decembr 1376 (3) 22 butoe cu vin, 1875, și 1876, de la viile principelui Di- mitrie Știrbey, se află de vân^âre în total sau cu butoiu, la pimnița din curtea graj- durilor caselor principelui Șîirbey, strada Mauea-Brutaru, cu preț de 5 și 6 lei noul ’adra? Doritori de a cumpăra acest vin .n total li se pot îngădui păstra* ea lui îu i.cea pimniță pe un termen. Doritorii de a cumpăra se vor adresa a omul orânduit pentru acesta în acea curte, Costache Anastasescu. (3) BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă a 5-n edițiuue : CATECHISMUL DREPTUL”! ADMINISTRATIV ROMÂN op autorisat. conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vândâre la tdte librăriile și j la tipografia Curți, Pasagiul-Român, No. j 12, cu preciul de 55 bani. 392 MONITORUL OFICIAL AL KO.lANifc i b (-:o) ian ud j io ic. . MINISTIJU I DE I IX m i SERVICIUL TIMBRULUI, INRTGISTWEI SI TAXFIOR DIV RSE Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 bani, 15 bani 20 bani și 25 bani, confecționate în teră, ministerul aduce acesta la cu- noscmța atât a autorităților chemate a concurge la aplica- țiunea legei timbrelor și înregistrării, precum și a publi- cului, cu deslușire câ, mai sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă-di în circulațiune, variind numai in cea ce privesce colorile cari sunt cele următore: Cele de 5 bani de colore verde, cele de 10 bani de colore galbenă deschis, cele de 15 bani de culore albastră deschis, cele de 20 bani de colore argintie și cele de 25 bani de colore ro- sie deschis. * Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința publica ca, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent; era după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu densele pâne în diua de 31 aceleași luni Martie, la casierul general al județului unde se află cu locuința și să cără preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. Pe la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de pres- chimbare numai sunt primite și ori-ce timbre din cele ve chi se vor găsi circulând în țeră de la acestă dată se vor considera anulate si fără nici uă valore. No. 540 1877, Ianuarie 1. Beceplsa casieriei districtului Dolj No. 4,852 din anul curent în valore de lei 10,000 ce am depus țaseî de consemnațil, pe compta D-lul Ir Papastilopolu, perdend’o, declar că cel ce va găsi-o să ’ml-o presan- tese în termen de 30 dile la domici- liul meu în orașu Craiova, strada Mo- rel-de-foc, eră in cas contrar, se v; considera anulat’. Acestă perdere am făcut-o cunos- cut casierului de Doljiu și casei de consemnațil (8) Ecatenna Vallimârescu