iVO. IC Un număr, ^5 b Sambăialâ (2/) ianuarie 16?£ tL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: AN TBEI-DECr ți ȘESE; ș^SE LUNI, 20 LEI țântâiă Ianuarie .și AntdiG Iulie) ANUNOIURILE: LINIA DE TREI DECI LITERE TREI-I?EOI BANI inserarea Il-a și mat departe, 20 b.) _ Prețul unei publicații judiciare, ?nă la cinci-decî linii, cinei leT; eră mai mare de cmcl-deeî linii, (Jece leî DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mai departe, 30 b.inl lima Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PAKTEA OFICIALA Ministerul deinten Decrete. — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: — Decisiune ministe- rială. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică — De- peșl telegrafice.— Buletin esterior. — Sumarele ședințelor Adunărei deputaților de ijioa și de să- ra din 13 Ianuarie.— Ședința Adunărei deputa- tilor de la 11 Ianuarie. Anuneiuri ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuretcl, 14 Ianuarie 1877. MINISTERUL DE INTERNE CAROL 1, Prin grația lui Dumne^eă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defacia și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 38 ; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul veniturilor ni cliel- tuelelor județului Fălciu, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului curent 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările , reducțiunile și modificările următore: Budgetul județului. Cheltueli Lei B. 600 — Se reduce din suma de 1,^00 lei, prevăzută la art. 8 , § 1 , cap. 1 adaos la salariul secre- tarului comitetului. „40 Prevăduțl la art. 11, acelaș § și Lei B. cap., adaos la salariul adjuto- rului de registrator, se su- primă. 2,400 — Prevăduțl la art. 13, acelaș § și cap. adaos la salariul sub- prefecților, se suprimă. 1,800 — Se adaogă pel^ngă suma de lei 1,800 prev&jută la art 24, § 1, cap. 3. însumând peste tot Iti 3,600, spre a se da câte lei 100 mensual la trei espe- ditorl rurali. 108 —- Idem pe lengă suma de lei 72, prevăzută la art. 25, § 2, cap. 3 spre a se da câte lei 5 men- sual, ca spese de cancelarie la 3 biurourl poștale. 300 Se reduce din suma de lei 1000 360 prevăijută la art. 71, § 1, cap. 8 pentru cheltueli estra-ordi- nare. budgetul drumurilor. Venituri. Taxa preslațiunel pentru annl 1877. se va calcula pe un Iju dioa pentru locuitorii pălmași și pe doul lei dioa pentru cel cu vitele. Cheltueli. Se reduce din suma de lei 4 800 prevficlută la art. 1, § 1, cap. 1 salariul și diurna unul ingi- ner de clasa 3-a. 1,560 — Idem dinsumadelel 6000pre- v?(|ută la art. 2, acelaș § și cap., remăind lei 4,440 spre a se da ca salariti la 2 conduc- tori clasa II câte Iei 185 men- sual. 3,600 — Prevg^uțl la art. 4 și 5, acelaș § și cap., salariul unul șef de biuroii și a unul copist la ser- viciul drumurilor, se suprimă. Art II Ministru Nostru secretar de [ Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret Dat în Bucurescl, la 1877. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, 4. D. Vernescu. 5 Ianuarie CAROL No. 30 CAROL I Prin grația Iul Dumnezeii și voința na- țională. Domn al Românilor, La toți de facia și viitori sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No 25,246; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Art. I. Budgetul veniturilor și ciiel- tuelelor județului Râmnicu-Sărat, îm preună cu acelea al drumurilor, pen- tru esercițiul anului 1877, este apro- bat de Noi, cu suprimările, rețineți li- nele si modificările următore Lei Budgetul județului. Cheltueli. B. 1 200 — Se reduce din suma de lei 2400 prevădută la art. 5 § 1, cap 1, rămăind Ici 1200, &pre a se da ca salarii! unul adjutor a! arhivarului prefectnrel 360 — PrevCduțl la art. 6 acelaș § și cap. diurna registratoreluf, se suprimă. 120 — Se reduce din suma de lei 720 prevădup la art. 9, § 2, cap. 1 ca spese de cancelarie pentru comitet. 200 — Se reduce din suma dt> lei 800 prevădută la art. 10 acelaș § și cap., pentru bibliotecă. 338 V10MT0KUL OFICIAL AL KuMAM (27) Ianuarie 187 Lei B 2.28' la ide Stat ta departamentul de internei ette însărcinat,rcu esecutanea acestui i 4 Ianuarie CAROL decret Dat ii Bucuresci 1877 .720 Idem din suma de lei 1’500 pre- vădută la art- 13, § 1, cap. 5 pentru înființarea de mobilier la prefectură și sub-prefec- turl. - Pre^ădută la a,rt. 48.§ 1, cap, 6, diurna a șâse registratori de sub-prefecturl, se suprimă. - Se adaogă pe lângă suma de lei 3480 prevăduțl la art. 49 același § și cap, spre a se da la șese espeditorl rurali câte lei 100 mensual. ,52u — PrevăduțI la art. 5!) acelaș § și 6ț626 cap., salariul a șâpte came- rieri la sub-prefectură. se su primă. 1 Se inscrie ex-oficio la art. 62 § , cap. 14, pentru plata măsu- rilor și greutăților decimale, primite de județ. Budgetul drumurilor Venituri. Taxa prestațiuneî pentru eser- cițiul anului 1877, se va cal- cula pe un led clioa pentru lo- cuitorii pălmași și pe doui ’nl <|ioa pentr” cu vitele. Cheltuell. 360 — se reduce din suma ue iei 4800 prevădută la art. 1, § 1, cao 1, lâfa unul inginer. 3 600 — Se reduce din suma de lei 72oo, ■■revăilută la art. 3, acelaș § și tp. rămăind numai lei 3600, salariu a 3 picheri, câte lei 100 mensual 846 Se reduce din suma de lei 1800, prevăzută h art. 4, § 2, cap. 1, diurna de transport a ingi- nerului. 24( — Idem din suma de lei 600 pre- văzută la art. 5, acelaș §. și eap., diurna de transport a conductorului. 1,000 Idem din suma de lei 1,500,1 ₍₎ᵢᵢᵢ £₍ᵢₙcțᵤ de adjutor primarului pievMuta la art. b, aeeluș 8 și > , ,, „2 r * ' nAmiinm nnhdnn cap., pentru cumpârăiârta de râbe și reparația celor vechi. 8 500 Prev£ia rele ruse declar că tractatele sunt desfiin- drin decisiunea din 10 lanuariu, cu No. 439. în basa ari. 15 din lege și art. 78 și 80 din regulamentul monopolului tutunu- rilor , și după recouiaudația regiei , s’au confirmat debitanțl pentru vândârea tutu- nurilor, următârele persâne : D. Gheorghe Dimitriafis. în comuna Pâira. plasa Oltu de-bus , districtul Ro- manați; v. ^urvrghe Stănescu în comuna Câm- gji-Luflg. districtul Muscel. D Vasile Din<*ă Băeanu în comuna Da- videsci, plasa Argeșelu, distric. Muscel. D Gr Filipiu, în comuna Căzănesci . plasa Ocolu, districtul Vâlcea. D. N. Chirilă Săvenu, în Focșani, dis- trictul Puina. D. Dimitrie Cetăț6nu în Râmnic, dis- trictul Vâlcea. D. Coslache Vasiliu comuna Plai- nescl, plasa Marginea-de-Sus, districtul f- âmnicu-Sărat. D Toma lonescu , comuna Pi , piu, plasa Pârscovu, districtul BușCu. D. 16n Popescu, în comuna Vintilă-Vo- dă, plasa Slănic, districtul Busău. D. I6n Nojiță ," în comuna Merel, p Sărata, districtul Busău. D. Ivan Cocenai, în orașul Bolgrad, dis- trictul Bolgrad. D- Gheorghe Cernea, în corni . pisme- chioiu, plasa Cahul-Prutu. dist. Bolgrad. PARTEA NEOFICIALĂ bucuresci, 14 Ianuarie 1877 M Ș. Domnitorul, înspeit de D. ministru de interne^ de D. mareșal al Curțeî și de adjutantul de serviciu, a pornit; MerCur112 curent, la orbie 1 1 diminâța, din Capitală spre a face o veuătore îh pădurile de la Căldăru- șanl. , . ᵢ Măria Sa bine:vois,e a invită la ace- stă petrecere vre-o 40 de persdne, cari s’au întrunit, la ora 1 după amedi, la comun,a Baloțesci,, Jeiigă S^ Venătorca a început îndată în pădu- rile de la Pășeam, și a urmat pene la orele5 sera, când Măria Sa, împre- ună cu DD. invitați,, a pornit spre mă- năstirea Căldărușiani, un? ’ ”6p- tea. A doua-di, Joui, M Do ■ ul, după ce a visitat monastirea nsocit de starițul și de clerul acestui sfânt lă- caș, a mers, la orele 9 dimineța, cu invitații în întinsele păduri d’impreju- rul monastirel, unde a venat pân? la o- rele 4 ¹/ᵢ după amedă, când apoi S’a îndreptat spre Bucuresci, unde a sosit la orele 6 *4 sbra. (27) Ia . 1877 4 TO - iMANlî ate, că provinciile turce sunt libere d'a ■ - insurge și că puterile unt libere d’a ica Imperiul Otoman. Liverpool, 25 lanuai c Intr'un mee- ting ținut aici, D. Oross, secretar de Stat >a departamentul de interne, a blamat pe ■l'rtă, eâ a respins propunerile Conferin- ței. D. Cross a conchis picând că perspec- tivele ar fi favorabile pentru menținerea păcii. Londra, 25 Ianuarie. — Umes de adl JiminAță, anunciă turburărl ce ar fi isbuc- it la Alep. Versatlles, 25 Ianuarie.— Comisiunea budgetară s’a ales. Partisanil D-luI Gam- betta aă triumfat contra candidaților cen- trurilor. Bonapartiștil aă votat cu amicii D-lnT Gambetta. E probabil că D. Gam- oetta va fi numit președinte al comisiunel. Londra, 25 Ianuarie.— Se 4ice că par- .amentul engles va aproba conduita lordu- lui Salisbury. Paris 25 Ianuarie. — Generalul Cer □aieff va mal românea încă aici ver-uă opt 4ile El schimbă uă corespondență activ', cu principele Milan. Constautinopoli, 25 Ianuarie , 7 ore sâra. — Sir Elliot a plecat astăzi pe ca- lea Brindisi. Baronul Werther și cornițele 6ichy vor pleca Sâmbătă pe calea Trieste. Timpul răii care domnesce pe marea Ne- gră, întârzie plecarea generalului Ignatieff. Constautinopoli, 25 Ianuarie , 10 ore sera. P6rta are intențiunea d’a aplica spontanei! reformele cerute de puteri. Ma- rele Vizir a propus Serbiei și Montenegru- lul a se înțeleee direct cu Pdrta. Havan.) BULETIN ESTERIOR ia facia atâtor evenimente ce oi des: tășor în tot minutul îu jurul nostru, i atâtor cestiuni ardătore Ce se agit n Orient, credem a ne împlini uă da- torie către public, țiindu’l în curent.de iot ce se petrece mal însemnat în afa- ■ă, dând buletine politice, și transmi And Românilor, prin organul Monito ''ului, tot ce se (Jice și ce se scrie în privința Gestiunilor ca i direct, iu indirect, interesesă țera nostră. Ne vom abține de la comentare și apre- ciări, și vom însera numai opiniunile oilor celor mal acreditate din diferite State ale Europei. In ședința ținută Joul, 11 Ianuarie, de către Conferința din Constantino- poli, sau schimbat lungi explicațiunî între delegații otomani și plenipoten- țiarii europeni. S’a constatat din nou existența de divergențe între puteri și Portă, delegații turci persistând a res- pinge mal cu semă iutervențiunea pu- terilor în numirea guvernatorilor ge- nerali precum și crearea unei comi- siuni internaționale. Ședința s’a ter- minat fără a se ajunge la o înțelegere. Luni, 15 Ianuarie, plenipotențiarii s’au întrunit din nou. Marquisul de Salisbury a comunicat, în numele co- legilor sei, cele din urmă propuneri ale puterilor, cerend Porțel un res- puns definitiv. Aceste propuneri sunt un resumat îndulcit, în câte-va puncte secundare, al presentelor propuneri formulate de către plenipotențiari. Ast- fel chestiunile gendarmeriel, cantona- mentului trupelor și delimitării Bulga- riei au fost lăsate la o parte în acestă ședință Chestiunea cedăreî Miculul- Zvornik Serbiei s’a lăsat în suspensiu- ne Punctul relativ la mărirea Munte-¹ negrului s’a redus în condițiunl cari s’au primit de Portă Deră punctele importante, adică acelea privitore la numirea guvernatorilor generali cu în- voirea puterilor și a comisiunel de su- praveghiere, ah fost menținute După acestă comunicare, lord Sa- lisbury a declarat că, deca Porta nu va adera la aceste din urmă propu neri, avea ordin de a se retrage. Sir H. Elliot a declarat că avea aseme- nea ordin de a pleca, lăsând un însăr- cinat de afaceri. Cei alți plenipoten- țiari au făcut în. urmă individual, de- clarațiunlridentice, unii dintrenșil in- sistând asupra acestui puncta că era de interesul Porței de a adera la pro puneri Safvet Pașa a dis că regretă acestă deci.siunei că are trebuință de a refera Porței pentru a răspunde in- tr un mod definitiv, deră că nu crede posibil de a ceda asupra celor doue puncte menținute comisiunea de su- praveghiere și numirei guvernato- rilor. Aceste doue puneți. . i ating in- dependența Porței, fusese deja respin- se. Cu tote acestea, adăogă el, Porta va examina comunicațiunile Puterilor și va respunde definitiv în ședința vi- itore In ai se ₜ. un mau vu a, a care erau faciă toți miniștri, înalțil demnitari, capii diferitelor comunităi religiose, s’a ținut Joul, 18 Ianuarie, la Portă fote documentele privitore la chestiune au fost citite aci. Marele Vizir a expus si (națiunea în tote ame- nunțele s£le. El a atras atențiunea cea mai seriosă a adunărel asupra gravi- tățel și consecințelor decisiunilor ce avea să ia A făcut’apel la sincerita- tea fie-căruia și a conjurat adunarea de a’și da liber opiniunea, declarând că guvernul era p. a a urma voința națiunel. Toți capii comunităților și toți chreș- tinil, în acord cu musulmanii, au apă- rat cu un mare entusiasm causa inde- pendenței imperiului și fie care a fă cut să se audă o protestare energică contra a tot ce era de natură a văte- ma demnitatea guvernului otoman. A- dunarea a respins în unanimitate cele doue puncte privitore la numirea gu- vernatorilor generali cu învoirea pu- terilor și la instituirea Comisiunel in- ternaționale. Decisivnile cari au fost luate aii trebuit a li comunicate Conferinței ca re va avea ’ î Sâmbătă, 20 Ianuarie. (Le Memoria¹ In privința diferendului iscat intre guvernul otoman și cel român cu oca- siunea promulgărel Constituțiunei tur- cesol, citim în Memoria¹ diplo mat apte. de la 20 Ianuarie, stil nou, urmățo nil articol Diferendul, cu totul pacific alt-fel, care s’a ridicat între Portă și Româ- nia, privitor la chestiunea de a sci deca acest Principat face parte inte- grantă din imperiul otoman, nu este încă terminat, însă totul indică că se va termina cu satisfacerea ambelor părți Porta, intrând într’uă cale de con- ciliațiune pe care totă lumea vaapro- ba-o a recunoscut că termenii Cons- tituțiunei cari vetemase pe Români n’au întru nimic de obiect de a se a- duce atingere drepturilor lor; deră ea menține pretențiunile sele în privința suveranitățel nominale a Principatului Românii, din parte-le, admitu obli- gațiunile ce au contractat faciă cu <40 .MONITORUL OFICIAL ĂL ROMANII 15 (27) Ianuarie, Î877 VhU și nu se gândescti de loc a se susd ace de 1:; densele, deră contestă că ui mesă de acolo că țera lor să facă parte din imperiul otoman Este de principiu, in adevfir, în dreptul ginților, că Statele tributare nu încetesă de a fi suverane. Prin ur- mare, plata unei dăjdii anuale este astă-dl singura datorie care incumbă României faciă cuPdrta, și acâstă da- orie resultă numai și numai din ca- pitulațiunile și tractatele cari aft isvo- dit condițiunile și căușele Se pare deră că Românii sunt în- temeiațl de a cere ca limbagiul can- celariei otomane să se pună în acord cu realitatea faptelor. Aci nu este, în fond, după cum am ijis deja, de cât uă chestiune de formă, fiind că nu e vorba de a schimba situațiunea. P6r- ta nu perdea deră nimic deca recu- n '-ea că România,— de si avend o- bligațruni strict definite faciă cu dân- sa,— nu face parte din imperiul oto- man, fund că aceste obligațiuni vor continua a fi îndeplinite cu exactitate i aceleșl condițiunl ca și în trecut. Acestă soluțiune este cu totul indi- cată, sperăm că se va adopta, căci ea va pune capet, uă dată pentru tot-d a- una, unor contestațiunl cari, reprodu- cendu-se periodic, tind a altera bune- le raporturi ce este tot așa de necesar pentru Portă ca și pentru România de a întreține împreună. Reiclisanzeiger sau Monitorul ofi- cial al imperiului german a publicat, în numftrul sfiu de la 16 Ianuarie, stil iou, uănotă prin care desminte soirile răspândite de presa străină, că Ger- mania ar lucra saiî ar avea intențiu- nea dr a lucra în mod isolat în Confe- rința de la Constantinopoli. Germania nu represintă la Constantinopoli nisce interese politice directe și are mal pu- ine rațiuni de cât cele al te puteri de a grăbi sfârșitul negOțierilor pendinte saft de a introduce pretențiunî cari ar 'rece peste mfi.-ura fixată de cele alte interi. Nota termină, dicend că repre- >entantul Germaniei la Conferința din Constantinopoli are misiunea de a se i asocia^ acum ca și înainte, la tote pa-! urile colegilor sfii și de a părăsi Con-1 stantinopoli uă dată cu cel alțl pleni- potențiari, în cas când Porta ar per- sista a respinge cererile cari i safi a dresat colectiv, și adaogă că, în fapt, conduita ambasadorului germana res- puns cu precisiune acestei misiuni. D Ștefan C. Șendiea, agentul Ro- mâniei la Paris, aflându-se în Lon- dra, a trimis următoarea scrisore E- ditorului diarulul Morning Post, ca răspuns la pretinsele expulsiuni ale Israeliților, pe care o reproducem după Memorial diplomatique. j EVREII lNr ROMÂNIA litoralul diarulul Morning-Fost- Domnule, Atențiunea mea este chemată asupra u- nel scrisori, purtând titlul de mal sus, a D-lui Lowy, secretarul Asociațiunel an- glo-israelite, comunicând presei din Lon- dra povestirea unei pretinsa isgonirl în masă a jidovilor din România. După a- câstă istorisire, vr’uă 300 persane, prin- tre cari și copil, s’aii găsit fără adăpost, în urma procedărilor arbitrare ale D-lui Lupascu, prefectul districtului Vasluiu. Se adaogă că tote silințele făcute spre a obține reparațiune de la guvernul din Bu- curesci au fost zadarnice. Permiteți ml, în deplină justiție pen- tru țâra mea, de a declara, în cunoscință de causă, că nici în districtul Vasluifi nici în vr’uă altă parte a României nu s’au produs fapte asemenea ca acelea despre cari se vorbesce. Singurul temeiă posibil ce pot să găsesc acestei rumori, este că prefectul, în districtul numit, a confirmat hotărirea câtor-va primari al comunelor cari, în două împrejurări, au închis debi- tele de băuturi alcoolice pentru causă de contravențiune la legile poliției rurale, și cari, într un alt cas și pentru acelaș motiv, au refusat autorisațiunea de a deschide u- nul din aceste debite. Am avut deja ocasiune, la Paris, de a contrazice oficial uă acusațiune asemenea care produsese în journal des Debats, de la 5 ale curentei, și după care numărul vic- timelor se urcase, după Peether-Lloyd, la mal multe mii de persdne. Raportându-mă la imparțialitatea bine cunoscută a presei din Londra, pentru a obține in erțiunea acestei rectificări, am onâre dea fi al D . supus servitor, Ștefan C. Șindrca, Agent diplomatic al României la Pans. Charing Oroes Hotel, 16 Januan» 1877. P. S. După ce am scris cele ce pre cedti, găsesc ceea ce urmesă, în Corres- pondance generale autrichienne, care nu pâte ti acusată de ostilitate pentru Evrei: „La cel d’ântel sgomot al persecuțiune* Evreilor în România, consulul general al Austro-Ungariei, la Bucuresci, a primit ordin do a face imediat demersurile cele mal energice în vederea intereselor uma- nitățel. Resultă, cu t6te acestea, din an- chetele oficiale instituite fără întârdiere, că noutatea acestor pretinse persecuțiunl nu repausă de cât pe fapte exagerate în mod grosolan.'• &. C. Ș ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARA. Sumarul ședinței de la 13 lanuariu, 181 . Președinția domnului vice-preșe dinte Tiriachiu Alexandru. Ședința se deschide la % oră după amâijl. PresențI 94 D-nl deputați. Sumarele ședințelor din 12 lanuariu se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea D-nei Niță Macovel, din Ruși- de-Vede și aceea a unor locuitori moșneni din plasa Teleorman, același județ, asupra cărei se aprobă urgența. Se pune la vot și se aprobă propunerea ca Adunarea să țină ședință în tdte serile de la 8 ore înainte. Se continue discuțiunea pe articole a- supra projectulul de lege pentru modifica- rea legel organice a ministerului de es terne. Modificările propuse la art. 1 din acea lege se adoptă după projectul guvernului cu singura adăogire a cuvintelor „și al im- primeriei Statului" dupe cuvintele „servi- ciul Monitorul ofidalp Modificările propuse la art. 17 și 18 se adoptă ast-fel cum sunt coprinse în pro- jectul guvernului. Modificările propuse la art. 30 se adoptă suprimându-se cuvintele, „serviciul por- turilor se face de către primărielo comu- nelor urbane respective , sub controlul și supra-veghiarea ministerului afacerilor străine. “ Modificările propuse laarR36 se adoptă după projectul guvernului. Modificările propuse la art. 37 se adop tă suprimându-s» cuvintele șî serviciul 5 (2i) ianuarie ib i i MONFIuac^ uriOlAh. dOMANlfii 341 „și înlocuindu-se cuvintele ast-fel precum sunt organisate prin legile lor speciale," prin cuvintele „și al imprimeriei Statului." Se pune la vot projectul în total. VotanțI 71 Majoritatea reglementară . 38 Bile albe pentru . . . .68 „ negre contra ... 3 îi D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se ia apoi în discuțiune budgetul minis- terului afacerilor străine. După adoptarea luărel în considerațiu- ne se procede la discuțiunea cifrelor pro- puse pentru fie-care serviciu în parte. Cifrele propuse ca spuntamente persâ- nelor din serviciile coprinse în Statul lit. al personalului administrațiunei centrale se adoptă succesiv după projectul comi- siunel. Cifrele propuse ca apuntamente în sta- tul lit. B, al personalului âmenilor de ser- viciu, se adoptă cu următârele modificări 1) Se sporesce salariul îngrijitorului .le la lei 80 la 140 și 2) Să reduce lei 720 salariul unnl odă- iașl care să suprimă. Cifrele propuse în statul lit. C. al per- sonalului agenților ț&ei în străinătate, se adoptă succesiv după projectul comisiu- nel Cifrele propuse la paragraful 2 mate- rial de subt capitolul 1, se adoptă după projectul comisiune!. După amendamentul D-luI Mărgăritescu se adaogă serviciul căpitanilor de porturi pentru porturile Galați, Brăila, Giurgiu, smail și Severin, cu tratamentul perso- nalului, cheltuiala cancelariilor, chiria lo- calurilor, luminatul și încălditul în condi- țiunile și cu cifrele prevâdute în budge- tul pe 1876. Cifrele propuse la capitolele 2, 3 și 4 de la paragraful 2 „material" se adoptă succesiv după projectul comisiune!. Cifrele propuse la capitolul V , „agen- țiile țărel în străinătate" sub paragrafele 1, 2 3 4, o. 6 și 7 se adoptă succesiv după projectul comisiune!. Se pune la vot projectul de budget în total. VotanțI . 67 Majoritatea reglementară 38 Bile albe pentru .... 67 D. președinte proclamă eă Adunarea a ..doptat cu unanimitate Se trămite la secțiuni projectul de lege relativ la cedarea gratis de către Stat ate- neului Român, un teren de 25 metri faciadă pe Bulevard. Se trămite la comisiunea financiară pro- jectul de lege pentru deschiderea unul cre- dit estra-ordinar de lei 8051, bani 85 pen- tru despăgubirea unul pachet perdut de conductorul oficiului postai Bacăă. Sumarul ședinței de seră din 13 Ianuarie 1871. Președenția domnului președinte O. A. Rosetti. Ședința se deschide la 9 ore săra. PresențI 81 D-nil deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se ia în discuțiune projectul de lege relativ la restituirea efectelor constatate lipsă la casa de depuneri și eonsemna- țiunl. După adoptarea luărel în considerațiu- ne se procede la votarea pe articole. Art. 1 Se adoptă cu adăogirea cuvinte- lor în valăre nominală de 1,407,008 lei și 92 b.. dnpă cuvintele „așezămintelor publice". Art. 2 se adoptă cu următârele modi- ficări ; Se suțrimă cuvintele „și vert-care alte lipsuri se va mal constata" și se adaogă după cuvântul „depunerile" cuvintele, „precum și din averea cumplicilor săi". Se puno la vot projectul în total. VotanțI ..................70 Majoritatea reglementară. 38 Bile albe pentru 65 Bile negre contra 5 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se ia în discuțiune projectul de lege relativ la instituirea unul comitet de șăpte membri cari să revisuăscă casele publice și așeZămintele de utilitate publică (votat de Senat.) După adoptarea luărel în considerațiune și a fie cărui articol în parte se pune la vot projectul în total: VotanțI....................67 Majoritatea reglementară 38 Bile albe pentru . ... 66 negre contra 1 D. președinte proclamă că Adunarea a adoptat. Se citesce raportul comisiunel financiare privitor la creditul estra-ordinar de lei 1,900 cerut de D ministru de resbel, cu care să se plătăscă solda unul architect. După discuțiunea urmată se pune la vot luarea în considerațiune a projectulul. Votul neîntrunind numărul cerut de re- gulament , remâne a se face o a doua vo- tare la ședința viitâre, care se anunță pe Vineri, 14 Ianuarie 1877 Ședința de Ia 11 Ianuarie, 1877. Președința D-luI președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nil secretari M. Burilea- nu, A Visanti și C, Climescu. Ședința se rădică la 5 l/» or⁰ după a' mă(JI, anunțându-se cea viitâre în aceeași Zi, la orele 8 săra, anul 1877 Ședința se deschide la 1 oră după amâ^jl. PresențI 96 D ni deputațl Nu respundfi Ia an«bil nominal 53,. și anume Bolnav!. D-nil N. Athanasiu, G. Rădescu. In congediă : D-nil A. Gr. Bonachi, D. Castroian U. Oolibășânu, P. Constantin, D. Crăciunescu, G. N. Gamulea, D. Geneseu, G. Gâță. G. Macri, G. Mârzescu, G. Pruncu, G. Rosno- vanu, P. Zamfirescu, M. Ghelmegeanu, I. Lățescu, G. Tăcu. Fără arătare de motive D-nil D. Anghel, P. Arbore. D. Brătir nu, Sc. Călinescu, I. Câmpinânu, A. Can- diano-Popescu, N. Caraianoglu, C. Catar- giu, A. Celebidachi, N. Cișman, M. Cos- tachi, Sc. Ferechide, A. Gheorghin, P. Ghica, C. Grădișteanu, T. loan, N. R. Lă- custânu, I. Mârza, D. Sc. Miclescu, G. Sc. Miclescu, Fr. Milescu, G. Morțun, N. Ni- corescu, G. Radovicl. Sc. Roseti, D. So- fronie, A. Vamali, A. Villner, N. Voinov. Sc. Pastia, F Alunânu, I Carabatescu, A. Stplojan și A. Teriachiu. D. președinte. Sunt eu părere de rău nevoit a constata că orele sunt unu fără cinci minute și d’abea putem deschide șe- dința, din causă că pânâ la acâstă oră nu s’afi întrunit încă numărul regulamentar de D-nil deputațl. Pun acâsta îu vederea onor. Adunări si- gur fiind că D-nil deputațl de acnm îna- inte se vor îndemna unii pe altii pentru a veni la timp la ședință, și a face ca șe- dința să se deschidă la 12 ore. D. D. Leca. D-lor, cred că votul nostru de la 20 Decembre nu s’a desființat până acum, și prin votul acela s’a luat decisiu- nea ca la 11 ore să fim întruniți și să se deschidă ședința. Decisiunea acâsta a fost luată tocmai în vederea ca budgetele să fie votate cu uă oră mal înainte, pentru a se limpedi situațiunea financiară uă-dată. Fac la rândul meă apel dar la D-nil depi tați ca, conform acelui vot, să se întru- nâscă la 11 ore. D Furculeacu. D-lor, eă nu voesc ca cele Zis® de O. președinte că nu se pâte ține ședință la ora regulamentară din cau- să că D-nil deputațl nu se întrunesc la timp, nu voesc ca aceste cuvinte să pla- neze și asupra mea. Ar fi de dorit dâră, pentru ca acâstă justă imputare să nu cadă și asupra acelora ce ’șl îndeplinesc cu scrupulositate datoria viind la ora regu- lamentară, să- se trâcă în tot-d’a-una în procesul-verbal, unde ati să figureze cu- vintele D-luI președinte, numele acelor deputațl cari nu vin și ne împedică și pe no! de a ține ședință la 12 ore, pentru ca țâra să ’I cunâscă pe aceia. — Se pune la vot propunerea D-lui Fur- culescu și se primesce. JNlfOKUL UKICIAL AL IMANII 10 (27) Ianuarie 1877 342 Se dă citire sumarului ședir’*¹' piece- d ite și se aprobă. Se acordă congedifi D-lor deputațl A. Gheorghiu, Gr Cozadini N. Cișman, Sc. Roseti și G Miclescu. Se trămite la comisiunea )munală pe- tițiunea locuitorilor cătunului Probota, județul Suceava, a locuitorii >r cătunului Sedișu, județul Prahova și projectul de le- ge relativ la întruniri de comune în jude- țul Doljiti, Nâmțu, Roman și Vasluifi. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea locuitorilor comunei Gura-Să- rata, județul Buzâti. Se trămite la comisiunea de indigenat, telegrama D-lul losef Camner. Se inscrie la ordinea dilel două rapor- turi ale comisiunel financiare, asupra pro- iectelor de lege pentru creditul de lei 180 904 bani 75 cerut de D. ministru lu- crărilor publice și pentru creditul estra- ordinar de M ¹ °00 cerut de D. ministru de resbel. Se trămite la secțiuni projectul de lege pentru a se scuti de plata taxei de înregis- trare prevădută la art. 31 al legii timbru- lui proprietățile donate bisericel St. Vi- neri și societăți academice Române de că- tre repausatul general N Sterescu, și pro- jectul de lege relativ la clasarea și înain- tarea căpitanilor la gradul de maior Se trămite la comisiunea financiara pro- jectul de lege relativ la deschiderea pe sâ- ma ministerului de interne a unul credit estraordinar de lei 11 499 bani 27 Se comunică Adunărel demisiunea de deputat a D-lul Candiano Popescu. D. P. Cernăteseu. D-lor efi cred că este un act de dreptate din partea acestei onor. Cameră ca pe de uă parte să nu primâscă demisinnea D-lul Candiano, âră pe de alta să ’i se acorde un congediu de câteva «Jile. D. președinte. D. Candiano nu cere con- gediu ci pur și simplu demisiunea. D E. Vergati. Cred că D. ( andiano ar face bine să nu ’șl părăsâscă locul de aci unde l’aîl trămis concetățeni săi; de aceea, conform usulul adoptat de Cameră, cred că ar fi bine să se invite D. Candiano a’șl retrage demisiunea. Adunarea consultată decide a se in- vita pe D. Candiano să ’șl retragă demi- siunea. Se comunică Adunărel petițiunea locui- torilor comunei Suseni, districtul Argeș, prin care se plâng că sunt înscriși la im- positul fonciar în două comune, și se râgă a plăti numai îutr’una. D. A. Sichl&tu. D-lor. asupra petițiuni acestor locuitori vfi rog să admitețl ur- gența, ca chiar în moment să se facă ceva cu dânsa. Acești locuitori afi uă bucată de pământ care s’a întemplat să tie uă parte intr’uă plasă și altă parte mal mare în altă plasă. Pânfi anul trecut, ei afi fost înscriși la contribuțiune numai tntr’uă plasă; acum sunt treceți în ambele plase, așa în cât plă- tesc ud doua ori contribuțiunea. El afi ve- ₍ nit la Cameră, și nn sciu care din deputațl safi din funcționari le a spus că trebue să j aducă rolul din care se vede cum că îs a-’ devfir sunt trecuțl în doufi plășl. Acum afi ' venit cu rolul și stafi la ușa Camerei. Prin urmare, efi cred că nu ar trebui să ’I facem să aștepte mult, căci sunt săteni săraci; și, dâcă comisiunea de petițiunl nu ar putea a uou. cui snni ții s’au șț adunat și afi și luat uă deciși* jefuițl "c.u legea vechii 'drumurilor’ (a- une în privința acestei legi, într’un mo- ment. când efi delegat, nu fusesem nici icei lutr un cuvânt D-sa vo'esce să scie de planșei. >m spus acele cuvinte.⁻ ’l respund că la- r r» n președinte al consilinlnl. D-lor, u toții am constatat că sunt lacune în- emode în legea electorală. Onor. D. Di- nancea dice că are confionță în guvernul le ;tă-dl. Nu e însă cestiunea de guvern; ste siiunea de lege, nu trebue să lașY pe nici rn guvern, cât de sânt ar fi, să pună mănușa unde voesee. Prin urmare, este un defect în legea electorală pe care fa urgență trebue să 1 facem a dispare. Acestă lege este basa Constitnțiunel și Constituțiunea este garanția societățel. D Dimancea ,' IAL AL ROMAN.”?’ căci ceea __ se propune acum nu i ede j în nici uă parte din lume. In parlamentele străine se țin ședințe publice de trei safi patru ori pe săptămână, și în cele-alte dile deputății afi timp să studiere legile, când la noi s’a luat usul fârte rDI de a discuta și numai a discuta în tâte dilele, fără a ni se lăsa douâ 4'1® măcar pe săptămână pentru ca deputatul să pâtă să studiede cu maturitate legile ce se propun. De aceea cred că dâcă nu avem măcar uă di liberă pe săptămână, cel pucin să ne rămână serele libere. D. I. C. Brătinnu, președintele con- siliului de miniștri. D-lor. aș fi cu totul de opiniunea D-lui Sturza, dâcă nu am a- vea legi cari sunt unele la ordinea de câte șepte luni, altele de un an întreg, cum este aceea a interpretare! legei elec- torale, care este de un an de dile la ordi- nea <|ilel. Când vom termina acele legi ce sunt studiate, mai vârtos de către D. I. Sturza, care este așa de laborios, atunci ârășivom începe a ne pune pe studifi, cu tâte că pentru un om laborios de la 6 ore de di- minâță până la 12 ore când începe ședin- țele nâstre este un timp suficient pentru ca să studiere uă lege Să luăm de esem- plu de ceea ce a făcut Italia. Vedeți cea făcut Camera Italiei,—și I- talia nu s’a aflat în nevoile în cari ne-am aflat noi, ci numai fiind-că a venit la pu- tere un partit care a voit să și îndepli- nâscă programa sa conform angajamente- lor luate înaintea țârei, a ținut pe <|i câte douâ ședințe, (jioa și sâra. Și acea Cameră este constituită mai de curând de cât noi, de patru luni abia, și de veți compara câte legi a votat Camera Italiei, și câte noi, veți vedea că ar fi uă rușine pentru noi. Negreșit că nu avem pretențiunea de a fi un popor atât de înaintat ca acela al I- taliei, dâră de când suntem constituți am fi putut să lucrăm ceva, însă noi nu am făcut mai nimic. De aceea vfi rog ca să avem ședințe și sera. Voci. închiderea discuțiunel. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel și se primesce. — Se pune la vot propuneiea de a se ține ședințe și sâra și se primesce. — Se pune la vot propunerea de a se ține ședință mâne sâră și se primesce. D. președinte. Acum la ordinea avem continuarea discuțiunel și votărel pe articole a budgetului miaisterulul de resbel. — D. 0. T. Grigoreseu citesce art. 15, artileria. D. G. Slănicânu, ministru de resbel. D-lor deputațl, pentru art. 15, al artile- riei, am un nuofi project de lege. Astă-^I artileria nâstră se compune numai din dovă regimente. Cu aceste două regimente nu putem pregăti mobilisarea trenurilor 15 (27) iHUUaTie 18 4 ce le avem și cari sunt gata de a fi mobi- lisate când vom voi. Iu acest scop, și a- vând în vedere economia, am lucrat un project de lege pe care vâ rog să ’l Iu ați în considerațiune, fiind-că altă dată arti- leria nu juca rolul ce ’l jâcă astă-dl pe câmpul de bătae. Materialul săfi greu, lipsa căilor de comunicațiune, făcea ca ar- mata să nu pâtă duce'după densa acest ac- cesoriii care aijl a devenit alât de neapă- rat unei armate. Perfecționarea artileriei a făcut să sporâscă fârte mult materialul el. Erederic și Napoloen afi datorit mal tot succesul lor sporului ce afi dat artileriei în armatele lor. A<|l artileria jâcă rolul cel mal însemnat în tâte fasele luptei; ea pre- pară succesul și susține moralul unei ar- mate în fasele cele mal grele prin care ea ar trece în timpul unei lupte. Când uă ar- mată se organisâijă într’un scop âre-care, se ține compt de organisarea care oafi ar- matele străine, armatele vecine. Dâcă no! ne-am presenta, cu armata nâstră, de esem- plu, fără cavalerie, înaintea unei armate străine care avea uă numerâsă cavalerie ne-am condemna mai din’ainte, și am sci mal din’ainte, că nu putem nici uă-dată profita de victoria nâstră. Asemenea, și mal mult încă, dacane-am presenta înaintea unei armate cu uă arti- lerie mal bună de cât a nâstră, am fi si- gnri de mal ’nainte, eă nu am putea avea nici un succes. Este dar un raport âre-care între organisarea unei armate, și tâte a- ceste accesorii. Noi am dat uă prea mare desvoltare celor-alte arme la noi, și nu ne am procupat nici de cum de artilerie. Cavaleria nâstră, de și nu tocmai per- fect organisată, însă este fârte numerâsă avem un număr fârte mare de cavalerie dâcă comptăm pe călărași. Infanteria nâstră, decă comptăm pe re- servele armatei și pe reservele armatei te- ritoriale, este asemenea fârte nnmerâsă în raport cu artileria. Dâră în artilerie nu avem proporțîunea pe care o cer astă-ijl principiele nouel tactice. Artileria intră în organisațiunea armatei socotindu-se patru tunuri de fie- care mie de âmenî. Așa dâră, dâca vom socoti că avem 50.000 de âmenî, neapărat atunci trebue să avem 200 de tunuri cel pucin; dâră organisațiunea artileriei nâs- tre, cum este astă-ijl. nu ne permite să a- vem nici jumătate acest aumăr, deși avem material fârte mult. Așa, dâră, mărginin- du-ne la acestă cifră, <|ic că ar trebui să avem la 50 000 âmenî cel pucin 200 de tunuri. Pe lângă acâsta, artileria pentru noi are mal multă importanță de cât pen- tru alte armate. Dâca uă armată învâțată cu resbelul, uă armată care are mal multe tradițiun! militare pâte să mârgă cu mal pucină artilerie, nu este tot asemenea pen- tru uă armată jună; uă armată jună are trebuință să fie sprijinită de uă artilerie cât se pâte mal numerâsă; căci, când sol- 15 (27) Ianuarie 1877 dațil fiind chiar pucin deprinși cu resbe- Inl, sciti eti sunt multe tunuri cari să’l susție, atunci curagiul lor cresce într’uă proporțiune f6rte mare. Afară de acâsta, putem 4ice că luptele moderne suntnumal lupte de artilerie, artileria începe lupta, lueresă în tot timpul luptei și până la sfârșitul el, ea începe lupta pe când cele- alte trupe se odihnesc, sati susține lupta pe când cele-alte trupe încep a se retrage. Așa, dâră, am făcut un project de lege ca, în loc să avem două regimente de ar- tilerie, să avem patru regimente, fiind că organisațiunea militară ne impune acâsta, căci avem patru divisiunl teritoriale cari sunt menite a deveni patru corpuri sepi- ate lucrând fie-care isolot Fie-care din aceste corpuri trebue a fi înzestrat cu tot materialul de care are trebuință pentru a fi pus pe picior de resbel. Așa. deră, vom avea pentru fie-care corp câte un regiment de artilerie; și ast-fel rădicăm numărul tunurilor la 144 în total, și cu chipul a- cesta vom putea pune în acțiune tâte tu- nurile care le avem âră pe de altă parte reducem cheltuelile. Noi nu sporim numă- rul cailor, pentru că lăsăm în timp de pace numai caii trebuincioșl pentru patru tunuri, și mal împucinăm numărul ofice- rilor inferiori, câte unul de fie-care regi- ment, împucinăm și numărul soldaților, și ast-fel ajungem ca diferința între patru regimente și două ce avem astă-rjl să nu fie mal mult de 200 000 de lei. Vă rog, dâră, să luațl în discuțiune a- cest project, pe care voiti să’l supun co- misiunel, căci este neapărat să ne gândim la materialul acesta care este indispensa- bil pentru armata nâstră, căci acest mate- rial nu se pâte improvisa dintr’uă di în alta. D. președinte. Comisiunea să se pro- nunțe asupra propunere! D-lul ministru de resbel. D D. Leca. Trebue să trecem la alt ca- pitol al budgetului, până câni membrii comisiunel budgetare se vor pronunța a- snpra acestei propuneri. D. președinte. Deră membrii comisi- unel trebue să asculte desbaterile; mal bine să suspendăm ședința pentru 10 minute D.D. Leca. Comisiunea nu pâte studia uă asemenea cestiune în 4ece minute cât va fi ședința suspendată. De aceea, cer să se amâne discuțiunea asupra art. 15 și să trecem la art. 16, rămâind a reveni la dis- cuțiunea asupra art. 15 când comisiunea va fi studiat projectul cel noti. D. G. Exarchu. Pe cât înțeleg, onor. D. ministru de resbel, îu propunerea ce face, cere uă modificare chiar la legea or- ganisărel armatei în privința artileriei, căci după legea cea vechiă sunt două re- gimente, și D-sa propune că de acum îna- inte să fie patru regimente. După cele ce a 4is onor D ministru de KUN1TUKUL OFiClAL AL ROMÂNIE! resbel, care este mal competinie ae cât noi îa acâstă materie, dâca în privința a- părăril nâstre ceie ca pentru fie care di- visiune să fii câte uu regiment de artile rie. după studiele ce s’ail făcut de către ofieeril competințl, și mi se pare și de către onor. D. Leca , și fiind că îu comi- siunea budgetară, pe cât s’a 4i³ de D. Pantazi Ghica, nu se află nici un membru militar eti sunt de părere ea, atunci câud va discuta acest project, să se invite și membrii din Cameră cari afi fost sati sunt militari să’șî dea opiniunea D-lor, ca co- misiunel budgetară să vie cu uă lucrare făcută în cunoscința de causă. D. președinte. D ministru de resbel a propus un amendament. Etă ce 4ice art. 67 din regulament, îu privința acâsta: „Dâca amendamentul se sprijină de 5 deputațl, el trece la comitetul delegaților de secțiuni sati la comisiunea respectivă, care îndată se re'rage în Camera confe- rințelor, spre a’l discuta și supune Adu- nărel opiniunea sa în aceeași ședință/ Comisiunea, dâră, se va consulta asu- pra acestui amendament, și negreș’t că va cere și părerea âmenilor competințl în a- câstă materie. De aceea, suspend ședința până ce co- misiunea se va pronunța asupra amenda- mentului. Ședința se redeschide peste uă jumă- tate oră D E. Vergatl. D-lor deputațl, comisi- unea cercetând amendamentul propus de D. ministru, faciă cu âmenil competințl în acâstă materie, cari ati fost în diver- gință de opiniunl, comisiunea admite a- mendamentul cu reserva de a fi discutat, căci și în comisiune a fost divergință de opiniunl Voci. Nu am înțeles. D. președinte. Comisiunea admite și nu admite de uă cam-dată (ilaritate); adică comisiunea va vota cum veți vota și D-vâstră (ilaritate). D. D. Leca. Eti propun următorul sub- amendament la lucrarea comisiunel „Numărul regimentelor de artilerie va rămânea cel prevă4ut prin projectul de budget; se va mări, însă, numărul bateri- ilor la 12 baterii de regiment/ D. I. lonescu. Ce însemnesă acâsta? D. D. Leca. D lor, în budget se pre- vede câte șese baterii la fie-care regiment. D. ministru cere să se sporescă numă- rul regimentelor de la două Ia patru tot cu câte șâse baterii. Eii, propunendu vă acest sub-amenda- ment, cred că facem și uă economie și răspundem și la necesitățile de a4l; căci, pentru ca să respundem la necesitățile de adi, trebue să îmulțim numărul regimen- telor ast-fel cum cer împregiurările ac- tuale. Dâră când va veni timpul ca să nu mal avem necesitățile de a4L atunci fârte lesne putem reveni la acâstă reducțiune, și putem remânea din noti cu nt'U 8, iată tot. Uă altă consul țiune care mă face să usțiti patrn regimente âră nu trei, este că organisarea teritorială militară a țârei nâstre este împărțită îu 4 divisiunl, că fie caro divisiune militară chemată a deven. un corp de armată trebue să aibă toți fac- torii de care are trebuință pentru a putea fi mobilisată. Așa dar cum aș putea îm- ț rțl efi aceste regimente în doue ? Afară de acâsta, în privința economiei am făeut tâte reducerile putineiâse, și este .. spor numai de 200,000 lei în totul, și asupra acestui spor mâ învoiesc să mal fac și alte economii de la alte capitole; nu voifi face concentrări anul acesta voifi desființa pe inspectorul artileriei, care ’șl va găsi locul în acâstă nouâ organisațiu- ne, asemenea și tâte acele grade care s’ar părea de prisos Eu am vorbit în detaliu asupra acestei cestiunl în comisiunea budgetară și în dată ce s’a admis principiul de 24 baterii, lucru asupra căruia nu a fost divergință nici între membrii comisiunel nici între cel alțl deputați care aii luat parte la acea discuțiune, vâ rog să admitețî sub împăr- țirea în patru, căci nu să pâte sub împăr- ți în trei, fiind că nu corespunde cu o-ga- nisarea nâstră militară. Așa dar vâ rog să primiți contra pro- jectul ce v’am presentat, căci este calcu- lat pe strictul necesarii! și nu să mat pâte reduce nimic. D. C. Pilar. După esplicațiunile ce a dat onor. D. ministru de resbel, cred că Adunarea este convinsă că trebue să pri- mâscă acâstă propunere și ar fi de prisos să mal desvolteij și efi necesitatea ce să simte de a se înmulți numârul baterielor aplicuțbnea legal de aață^I și ast-fel să vede un lucru curios în țâra nâstră, un ți- nut are un fel de cal, alt ținut alt fel d cal, și așa perdem cu totul speranța ce a- veam da a putea forma uă cavalerie ușâră din aceș I călărași, mal A- bpă preț::: cailor ce ’l plătesc la intrare călărașii. Acâsta uă observăm mal cn sâmă noi care trăim la țâră, și de aceea rog pe D ministru de resbel să ia angajamentul for- mal în Adunare că pe viitor va lua mâsurl ea să aplice legea alt-fel de cât să aplică astăzi D ministru cred că este pătruns de ceea ce voesc să dic și că va face în privința acâsta uă lege care să facă pe țâ ran să scie de unde să ia calul și ce si face cu banii sâl. Acâsta va fi atât în in- teresul ministerului cât și al țăranului. D. ministru de resbel. D-lor, institu- țiunea călărașilor este încă uă problemă de deslegat pânâ astădl. Pentru a avea uă cavalerie cum cere D. Eraclide trebuesc mulțl bani și daca Statul ’șl ar lua asupra sa a cumpăra cai călărașilor ar trebui să fie într’uă situațiune financiară prosperr și să aibă mulțl bani D-lor, călărașii în compensațiune de â e cart privilegia ce li se acordă prin lege erafi obligați să vie cu cal lor la serviciu; însă veniaîî cu nisce cai așa de mic! în cât nu se putea face cu dânșl serviciul de ca- valerie. Ce s’a întâmplat? Administrațiu- nea militară a intervenit și a (27) Ianuarie 18/7 cuvântul îu acâstă cestiune, și m'a făcut ca, în contra obiceiului meii, să vă iati și eti timpul cu aceste cuvinte: dâră, eu a- câstă ocasiune, să 'ml dea voe D-sa a ’I spune că ceea ce se cheltuesce cu armata nu este uă cheltuială de lux; armata este una din acele instituțiunl, fără care nu pâte să fie uă națiune. D. D. Pruncu. D-lor, onor. D. Burilâ- nu a (jis că dâcă n’am admite cererea D-luI ministru de resbel, n’am reveni asupra vo- tului nostru de erl. Eti ași ruga pe onor. D. Burilânu ca să crâdă că, dâcă A- dunarea ar ține sâmă de observațiunea D-sale de a nu reveni asupra votului de erl, cu acâsta nu ar face alt de cât ar de- sorganisa cavaleria nâstră; căci trebue să scițl, D-lor, că îu urma votului de ieri, D. ministru va fi silit pâte să ven<|ă caii și alte objecte, pentru că nu’I am dat âmenil pe cari ni ’I a cerut acum. Noi avem numai două regimente de ca- valerie în tâtă armata nâstră, și cred că nu am face lux acordând ceea ce ne a ce- rut D. ministru de resbel, pentru ca să nu vedem că și aceste două regimente se des- organisâsă cu desăvârșire... D. ministru de resbel. Onor. D. Bu- rilânu a (jis că eti cu ocasiunea articolu- relativ la materialul necesar armatei, ași fi cerut să mi se dea âmenl și că cu acâs- tă ocasiune am voit să fac uă amestecătu- ră, ceea ce eti nu am făcut. Asemenea a mal ()is c$ Adunarea a votat mal multe lu- cruri de lux. Eu însă cred că Adunarea a suprimat tot ce era de lux, căci în adevtir, erati câte-va prisosuri. Prin urmare, vâ rog să reveniți asupra acestui vot, căci ieri când s’a făcut amen- damentul, s’a înțeles să se adaoge efecti- vul de cal, de âmeni, de tot; pe când a- cum e vorba a se adaoge numai întreține- rea a 140 âmenl mal mult, pentru ambele regimente fiind că esistă și caii și equi- pamentele. D. E. Vergati. D-lor, și eti ași fi de ideea D-luI ministru de resbel ca să reve- nim asupra acestui vot, dâcă D-sa dice că ast-fel s’ar desorganisa acâstă armată care se numesce roșiori, cavalerie, cum voiți. Dâră, rog pe D-nu ministru să’șl aducă bine a aminte cari ati fost cuvintele nâs- tre când discutam budgetele, că nu era vor- ba numai să facem armata cu ori ce preț, ci, cum s’a «Ji³- c& trebue să o plătim și să nu ajungă trâoa ca acești âmenl să fie puși numai pe hârtie Țineți încă sâma că acesta este un budget normal, că nu e nimic excepțional, orl-ce s’ar di*⁵⁰. și tre- bue să avem în vedere și mijlâcele de ca- re dispunem. Apoi, D-lor, dâcă voiți să nu desorganisați, este la voia D-v. să reveniți asupra celor 8 regimente de infanterie, să remână 4, âră oficeril superiori să fie tre- cuți la dorobanți. EI bine. D-le ministru dâcă D-ta vo- escl să al și amată și să faci și economii, tru soldați, căci cal esistă. Este adevărat, cum (Jicea D. Grădiștenu, că sunt și cai bătrâni, dâră el pot să facă serviciu, nea- vând însă âmenT, vom fi siliți a ’i vinde. Eă vF rog să bine voiți a încuviința un spor de câte 15 âmenl la fie-care escadron. Ast fel vom avea și efectivul complect pentru două regimente. D. M. Burilânu. Onor. D. ministru de ;bel cere să revenim asupra votului de erl; mi se pare că procedarea acâsta nu este .regulată, căci e trist a vedea că voturile nâstre nu țin 24 de ore. Uă voce. Nu e definitiv. D. M. Burilânu. Cu atât mal ititi. Afară de acâsta mS mir cum D. ministru a găsit cu cale să pună printre echipament har- nașament, coifură și altele, uă sută de â- menl ca cum el or face parte din acele o- bjecte Eu cred că ar trebni să votăm âmenl la âmenl și material la material. Mie ml se pare că prin acâstă nouă me- todă de a vota budgetele nu numai s’ar pntea Introduce pe nesimțite uă mulțime de cheltuell de lux , dâră s’ar desorganisa tot sistemul nostru budgetar. Vă rog dâră D-lo’, cu atât în interesul unei bune or- gauisațiunl a tuna tel, cât și în acela al respectului ce datorim votului nostru emis în ședința de erl să nu încuviințați cererea D-lnl ministru de resbel, ci să o lăsațl la urmă, și dâca atunci va fi necesitate mare de acest adaos vom vedea ce trebue să fa- cem. Pentru aceste motive, când s’ar termina votarea pe articole a budgetului de față eti voifl avea onâre să vă propun ca să nu vo- tați în total acest budget, pâuă ce mal ân- tâiti nu vom vota tâte cele lalte budgete și atuncia vom fi în posițiune de a vedea ceea ce este de făcut. D. C. Fusea. Onor D. Burilânu ne po- vățuesce să nu încuviințăm cererea D-luî ministru de resbel, și argumentele D-sale sunt că noi Adunarea am fi votat acest bud- get cu mult lux și apoi că nu trebue să votăm acest budget în total până ce mal ânteiti nu vom vota tâte cele lalte budgete. Eă voiti observa onor. D. Burilânu ca mal ’nainte de tâte să bine voâscă a face uă distincțiune între aceea cari au votat și între aceea cari nu ati votat unele din articole din aceste budget. Eti sunt unul din aceea cari ati votat contra amen- damentului propus erl cu ocasiunea arti- colului relativ la regimentele de roș ori, și cred că nu am meritat ca onor. D. Bu- rilânu să ’ml dea asemenea povețe; pre- cum asemenea nici Adunărel nu’I pâte împuta D-sa că dă votul de lux, căci dâcă majoritatea votâ()ă un amendament ce ’i se propune, o face din convicțiunea că acel amendament îndeplinea uă necesitate rea- lă a armatei, âră nu că prin acâsta a voit a face lux. Regret că D. Burilânu m’a silit să cer I apoi nu una că vor veni mâne, poimâne, cum s’a d's, și cel de la instrncțiuoea pu - blieă și vor dice: dațl și la instrucțiune tot cât ați dat la armată; apoi, va veni jus- tiția și va cere același lucru spuindu-vti 'că ea apără independința și onârea omu- , lui: apoi vor veni preoții și vS vor cere le- furt și ast-fel vor putea veni toți din tâte I părțile cu asemenea cereri. De aceea și eu primesc să nu ; nisăm armata; dâră, dâcă e vorba să nu desorganisăm acești roșiori, acâstă frumâ- să cavalerie, pentru ca să ne conducă în escortă de la palat până aici și vice-versa, atunci eti sunt de idpe și rog pe D. mi nistru de resbel să bine-voiască a desfiin- ța patru regimente de infanterie; și âtă pentru ce: la recapitulațiunea generală a acestui budget veți găsi că suma ce costă pe Stat aceste opt regimente de infanterie este de 2.351,000 și cât efectiv avem ? A- vem 4 688 de âmenl. Tot acolo veți găsi ca sâse-spre-^ece regimente de dorobanți costă 2,413 000 lei un plus de câte-va mii de lei; și câf efectiv avem’ Avem 30,000 âmenl. EI bine, eti sunt pentru ca să venim la uă înțelegere, la nă tocmâlă. Să vti dăm a- ceștl 40 âmenl, dâră rog pe D. ministru să desființese și D-sa cele patru regimen- te de infanterie și în locul lor să ’I dăm alte patru regimente de dorobanți cu care veți avea mal mulțl soldați și vom avea și noi uă economie destul de însemnată. Așa dâră vti rog să vS gândiți încă uă- dată că tâte acestea cer bani și âră bani și fără de bani nu se pâte nimic, dâcă nu sunt bani, apoi atunci să nu mal facem nici nă adăogire în budget. D președinte al consiliului. D-lor, ceea ce a spus onorabilul D. Vergati am spus’o și eti ieri, și îndată ce pacea va fi asigurată atunci c ilegul meti de la resbel va veni cu legea organisăril armatei și prin acea lege va românea numai armata teritorială și se va face multe economii în acest budget; pentru că este mult ma- terial de la care se pâte face economii Așa. în loc să ținem 1,500 cal în Bucu- resci, vom face ceea ce făceam înainte I vom trimite acolo unde furagiul este mal eftin, apoi nu vom cumpăra lemnele ca astă-Șl ci le vom da din pădurile Statului și ne va costa cu totul patru-cjLecY sâti cincl-tjecl lei, în loc de uă sută ca acum; garnisânelenulevommalțineîn locuri un- de hrana este scumpă, ci le vom trimite a- oolo unde hrana este mal eftină și are să resulte din tâte acestea destule economii. Noi astă-dl suntem cu ochii la fruntarii, pentru ca să le păcjim, și nu putem să în- ființăm și să desființăm armata în împre- jurările de astă-dl; căci D. Vergati scie că armata mal cu sâmă astă-dl ne este tre- buinciâsă... D. E Vergati. Budgetul este pentru starea normale. 15 (27) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 34' D. președinte al consiliului. Da, dâră când va veni starea normală, economiile ce au să se facă vor remâuea în casa Sta tulul. Deră mal ijic unii; pdte că să vie alt guvern în locul D v- care să nu împăr- tășescă aceste opiniunl și să mârgă cu budgetul acesta înainte și să nu vie nici cu reorganisarea armatei, nici cu econo- miile D-v. Apoi dâcă va veni alt guvern așa precum ’l bănuițl D-v., acela nare să se ține de acest budget, ci are să vie cu credite extraordinare, cum se făcea înain- te, când budgetul votat era de 17 milid ne și cheltuelile de 21; câni veniturile Statului erafl de 90 miliâne și cheltuelile de 120 miliâne. Vedeți că dâcă va voi să cheltuiască și’l va lăsa, cheltuește și nu al nici uă siguranță... D. E. Vergati. Legea responsabilitățel. D. președinte al consiliului. Sigu- ranța nu e nici în legea responsabilitățel. Eu am numai uă speranță: fiind că a ajuns cuțitul la osul poporului Român, cred că nu va mai tolera asemenea risipe... D. E. Vergati. Dâcă nu vor fi ghiontu- rile muscălescl. D președinte al consiliului. Apoi ghionturile acelor ce plătesc sunt mai mul- te de cât ale acelor ce cheltuesc. Și D-lor M-me de Stael a 4is °u drept cuvânt că societățile merită guvernele ce au. Așa și noi merităm guvernul ce avem, și dâca mă veți lăsa și pe mine să alunec vă voiu fa- ce și eă rele. Am au<)it pe onor. D. Burilânu picând: cum pâte să revină Camera asupra unul vot ? Ce respect ar mal avea voturile ace- lei Camere ’ D-lor, nimeni nu este infaili- bil, și Camera pâte să facă greșeli. Uă Cameră nu se desconsideră când revine a- supra unul vot spre a îndrepta nă greșală, ci se desconsideră atunci când merge din greșală în greșală, sâti când stăruesce în greșeli. Alaltăerl Dv. v’ațl cam pripit cu votarea amendamentului D-lul Ghergheli, fiind că era aprâpe de sfârșitul ședinței și l’ațl votat c’am în trâcăt. Acum ânsă, fi- ind-că vi se esplică că fără adaosul de 140 âmenl ce vâ cere D. ministru de resbel, a- ceste doue regimente de cavalerie ar fi âre cum cam desorganisate, cred că ar fi nu numai necesariu, dar chiar prudent din partea D-v. să votați acest adaos, căci ce ar însemna să vedeți un regiment compus din 200 âmenl și cu musica în cap ? Va avea aerul că musica este mal mare de cât regimentul, este a face ceva ridicol; nn numai că nu sc face economie, dar se face uă cheltuâlă degâba. Apoi tot cu persona Iul acestor regimente are să se caute și herghelia, care cresce din an în an, și se vor trimite oamenii mal toți din regimente ca se caute herghelia, și când va fi trebu ință a eși îu front, are să fie mai nimeni. Efi să fifi șef de regiment, ml-ar fi rușine să es îu fruntea unul regiment care ar fi mal mic de cât musica. Dar a dis D. Ver- gati. sunt frumoși, mal cu sâmă că ne duc la palat și ne aduc aci îndărăt. ’Ml pare reu că aseminea cuvinte se aruncă aci toc- mai de D sa, care a avut încrederea Came- rei de a fi ales ca membru în comisiunea budgetară. Armata este pentru pompă, dar când vin împrejurările....... D. El. Vergati. Să le vedem, și atunci mfi închin. . . (sgomot) D. B. Ghergheli. Proteste»! în contra cuvintelor D-lul Vergati. (aplause) Voci. Să nu te îcdoescl de armată, D-le Vergati. D. P. Ghica. Proteste») și efi contra cuvintelor D-lul Vergati, cu tâte că nu sunt militar. D. președinte al consiliului. Va să »)ică, după ce va face probă oștirea, atunci să venițl și s’o organisațl, D-le Vergati’ Apoi înțeleg să vie detractorii noștri prin jurnalele streine, să »)ică că oștirea nâstră n’a dat probe și că prin urmare nu trebue s’o orgauisăm. . . . D. Ei Vergati. Aceste sunt motive pentru ca să faceți să se votese.. .. (pro- testări). D președinte al consiliului. Dâcă este uă țâră care are mal mare nevoe de cavalerie este țâra nâstră, fiind-că are câm- pii întinse, și în proporțiuue cu teritoriul, ne trebue mal multă de cât îu Francia și de cât în cele alte țSrl. Apoi D-lor, din doue regimente de cavalerie care sunt tot de uă dată și șcâla de cavalerie și de do- robanți, de unde să luăm oficeril trebuin- cioșl pentru tâte corpurile nâstre de cava- lerie ? Dar mal bine desființați și aeeste doue regimente, care abia aii amândouă 400 de oameni, din care trebue să se scâță și oficierii trebuincioșl și să se dea și oa- meni pentru îngrijirea hergheliei. D. Ver- gati »)ice : economie și ear economie. EI bine, efi I respund D-sale că penă la sfâr- șit, acest budget va mal lașa economii din totalitatea lui, ear nici de cum nu va fi adăogat. De aceia eu vă rog D-lor, să bine-voițl a reveni asupra votului Dv. și a primi a- daosul cerut de D. ministru de resbel care este în conformitate cu budgetul anului 76, pe când propunerea D-lul Ghergheli cerea un adaos mal mare. — Se sere îuch’derea discuțiunil și pu- indu-se la vot se primesce. D. P. Ghica. D-lor efi aș voi ca cererea D-lul ministru să’șl aibă efectele sâle, dar nu puteți să puneți votul cu ocasiunea a- cestul articol fiind-că acest articol tratâsă despre îmbrăcăminte, coifură, harnașa- ment etc. ear nu despre âmenl. Așa dar efi propuifi să venițl să puneți francamente cestiunea, printr’un amendament care să câră lămurit a se adăoga la cavalerie oa- menii ceruțl de D. ministru de resbel, spre a nu face încurcătură. D. președinte. întreb pe onor. D mi- nistru de resbel, voesee D nia sa să re- mână cifra ca în budgetul anului trecut’ D. Slănicâuu ministru de resbel. Da, primesc acâstă cifră. — Se pune la vot cifra din budgetul a nulul trecut și se adoptă. Se dă cetire art. 27. D. Leon Eraclide. Vă rog, D-lor, să bine-voițl a încuviința supresiunea artico- lului pentru lemne. In adevăr, nu înțăleg cum se tace ca Statal, proprietarul cel mal mare de păduri, să vân»)ă lemnele sâle la particulari pe câte 2 galbeni stânjeuul, și apoi să le cumpere pentru trebuința sa a- desea cu câte 10 galbeni stânjenul! Pen- tru ce nu s’ar face cu aprovizionarea de lemne a localurilor publice : ministere, tribunale, cisirme etc , după cum se face într’unchip fârte nemerit cu monasticele ’ Ce popresce pe ministerul de finance a lua înțelegere cu administrațiunea domenielor de a face parquete și pentru îndestularea autorităților administrative și militare ? Uă voce. Cum afi să vie lemnele ? Cine să le aducă ? D. Leon Eiaclide. Cine să le aducă ’ Oare nu s’ar putea face acâstă economie ca să se tae lemnele de armată, și să se care apoi pe la casarme cu furgânele ? Efi, D-lor, proteste») din tâte puterile mele în privința acestei cifre care apasă budgetul cheltuelelor. Nu mal vorbesc și în pri- vința orzului și ovăsulul care și aceste articole cred că s’ar putea procura eftin armatei nâstre de arendașii moșielor Sta- tului ■ sunt moșii alo căror căștiurl nu s’afi plătit penfiastă»)!; arendașii acestor moșii, sunt fârte sigur, ar primi cu cea mal marc mulțumire să ne dea orzul și ovăsul tre- buitor armatei cu prețuri fârte moderate în socotâla datoriei acelor câștiurl. Cu modul acesta am scăpa din prețurile fabu- lâse care plătesce ministeriul de resbel pentru aprovisionarea acestor articole. Deră să lăsăm, cum »)ic, la uă parte orzul și ovăsul, să ne ocupăm de uă c’am dată cu articolul lemnelor de foc. Ce, ar lipsi oare ministeriulul de finance numărul su- ficient de ingineri pentru parcquetarea pă durilor ? Intr’un aseminea cas n’are decât a se adresa la ministeriul lucrărilor pu- blice. Ni se va obiecta, pâte, că acâstă măsură ar da loc la abusurî. Se pâte; măr- turisesc și eu că abusurile cu grefi este de a se stârpi numai timpul și răbdarea vor putea să ne scape de asemenea miseril. Cu tâte astea prin uă bună înțelegere în- tre ministerul de finance și ministerul de resbel, și priu uă priveghere neadormită, cred că nu avem a ne teme așa mult de a basuri. Apoi avem deja în favârea opiuiu - nel nâstre esperiența dobândită cu parque- tările pentru monastirl; nu știm să se fi comis până acum vre un abus. Noi, D-lor, avem scâse în vân^a-e uă mulțime de pă duri și nu se găsesc cumpărători; și când se oferă cineva, prețul ce dă este fârte mi- nim Cu tâte aceste, Statul, pentru apro- HjNi i 9ML. UflOlâc, nUjXAMlSl acâsta, ar trebui a se face âre-carî chel tuell pentru tăere și transport, și pentru acesta încă trebue a se trece uă sumă în budget, nu se pâte suprima cu totul acest articol. Cred, dâr că ar fi mal bine a se priimi articolul cu reducerea de 50,000 lei propusă de D. ministru de resbel Se pune la vot amendamentul D-lul Eraclide și se respinge. — Se pune la vot articolul cu scădă- mân’.ul de 50,000 fr. propus de D. mini- stru de resbel și se adoptă. Articolele următâre până la 32 inclusiv se adoptă fără modificare. Se dă cetire art. 3 D. D. Leca^ D-lor. vă rog să priimițl a se suprima acestă cifră de 15,000 lei alo- cată pentru ofițerii cari se trămit în străi- nătate se studiede, căci eti cred că lâfa și indemnitatea ce se dă unul ofițer, este su- ficient pentru un om care voiesce se stu- diede. D. G. Slăniceanu, ministru de res- bel. D-lor, cea mal mare parte din Dv. cu noscețl ce cheltuell trebue unul om când șâde în centrurile mari ale Europei. Deo- sebit de întreținere și îmbrăcăminte, mal sunt și cheltuelile de studie, cumpărare de cărți, de voiaj, etc. Nu cred că acâstă sumă de 15,000 lei este așa de mare, în cât Dv. nu o veți aproba. - Se dă citire următorului amendament al D-lul D. Leca, care puindu-se la vot se priimesce „Propun suprimarea cifrei de 15.000 lei pentru studie în străinătate. olonel D. Leca. — Se dă cetire art. 34 pentru ofițerii ce ati drept la solda de neactivitate. D G. Slăniceauu, ministru de resbel. D-lor, prin diferitele redqcerlce s’ati făcut ati să rămâe câți-va ofițeri în neactivitate; până când li se va deschide locuri, neapă- rat că nu va ajunge cifra alocată la acest capitol, și de acea ar fi bine să se mal a- daoge vre-uă 20,000 lei. Voci. Daca nu va ajunge veți deschide credite — Shpune ia vot articolul 34 și se a probă —Se dă cetire art. 35 materialul arti- leriei. D. V. Ghergheli. D-lor, fiind-că orele sunt fârte naintate, și fiind-că acest arti- col are să câră mari discuțiunî, vă rog să amânați pe mâne discuțiunea acestui ar- ticol. —Adunarea consultată încuviințâ^ă. Ședința se rădică la 5 ore și jumătate, anunțându-se cea viitâre pe adoa di 12 lanuariii 1877. 350 visionarea cn lemne a localurilor publice,, pltitesce particolarilor fârte scump acest articol. Pentru aceste motive, vă rog, D-lor, să admitețl ștergerea alocațiunel lemnelor, și sunt sigur că și D. ministru de resbel se va uni cu opiniunea mea. D. Slănicănu, ministru de resbel. D-lor, mă a’șl uni cu D. Eraclide, decă a-¹ cest serviciti s’ar putea organisa în tâte localitățile unde avem trupe. In Bucuresci am și început a organisa acest serviciti: să transportă lemne din- tr’uă pădure a Statului și ast-fel ne vine preciul pe jumătate. Vom organisa acest serviciti și în alte localități unde vor fi în apropiere păduri de ale Statului; dar na se pâte suprima chiar adl acest articol, trebue mal ântâiti a se organisa un asemi- nea serviciti, căci alt-fel s’ar da loc la mul- te abusurl și ne ar costa aceste lemne mult mal scump. Vă rog dar să nu suprimați acest arti- col, până ce nu vom organisa un serviciu complect în acâstă privință; și fiind că pontru trupele din Bucuresci am și înce- put a aduce lemne ditr’uă pădure a Statu- lui, puteți reduce acâstă cifră cu 50,000 1- Voci. închiderea discuțiunei. D. L. Eraclide. Sunt în contra închi- derel discuțiunei, fiind-că n’am rămas de loc satisfăcut de respunsul D-lul mini- stru. Să’mf permită D. ministru de resbel al respunde că aș dori ca D-sa să mi ara- te uă singură localitate unde nu sunt pă- duri în apropiere și uni - nu se pâte or- ganisa acest serviciu Vă rog der, D-lor, să nu închideți dis- euțiunea, pentru ca să vă dovedesc până la evidență că cu modul actual de aprovi- sîonarea lemnelor pentru armată, se aduce uă pagubă însemnată Statujul. D. R. Pătărlăgeanu. D-lor i toții suntem inspirați de spiritul de economie, și cu tâte acestea facem neeconomil, per- (27) Ianuarie 187 JWNCIURi MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Dicțiunea generală a -telegrafe poște or. Licitațiunea anunciată pentrn yioa dv 14 (26) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitațiune pentru oa de 10 Aprilie 1877, la 12 ore în centrul Iași, localul prefecturei județului. Județul Bacău. 1. Moșia Viforani-Bărtășesc:, ca la 115 fălci, din comuna Oberșa și Bibiresci pla- sa Bistrița-de-Sus, pendinte de monastirea Răducanu, vândută D-lui I. Capșa, cu lei 39,000. 2. Moșia Pâncești, compusă diu 5 hlise, din comuna Răcătău, plasa Bistrița-de-Jos, ca de 47 fălci, pendinte de monastirele Precista și Răducanu, vândută D-lui Aris- tidi Furmarachi, cu lei 8 560. 3. Hlîsa, numită Beresci, ca de 280 fălci, în comuna Beresci, pendinte de monastirea Berzuntu, vândută D-nel Elena Tisescu cu lei 96 820. Județul Dorohoiă. 4. Moșia Căndesci, ca 270 fălci, în co- muna Vârfu-Câmpulul, pendinte de mona- stirea Dobrovățu, vândută D-lui los. Uri- novschi, cu lei 70,000. 5. Moșia Verpolia, ca de 126 fălci, din comuna Gramesci, pendinte de monastirea Buhalnița. vândută D-lui Anton Goilov, cu lei 31 000. 6. Partea de pământ numită Peste-Ezeru, din moșia Buhaiu, ca la 122 fălci, comuna Buhain pendinte de monastirea Bernova, vândută D-lui losef Urlnovschi, cu lei 28,000. 7. Noua Seliță sau Pâsatu ca de 37 făl- ci, în comuna Mamoruița, pendinte de mo- nastirea Agafion, vândută D-lui Nicu Al- cazu, cu lei 5 210. Județul Făldti. 8. Moșia schitu Sgura, ca de 32 făici, din moșia Buhaiu, ca de 73 fălci, din co- muna Buhaiu, pendinte de monastirea Bir nova, vândută D-lui Grigorie Uriuovschy, cu 40,010 lei. Județul lași. 2. Trupul de moșie Roiul, parte din Căr- nicenl, ca de 47 fălci, din comuna Carni- ceni, plasa Turia, pendinte de monastirea Trel-ErarhI, vândută D-lui Gheorghe Vel- ciu cu 16.100 lei 3. Moșia DimitrescI, ca la 136 falei din comuna Poâna-Cărnulul, pendinte de mo- nastirea Galata, vândută D-lui Vasile Tu- doriu, cu 62,450lei. No. 34 755 1876 Decembre 22 ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNE Tribunalul Ilfov, secția III. D. perceptor al colorel verde, cu adresa No. 106 din 1876,în basa jurnalului onor, consilift de miniștri No. 17, a cerut pu- nerea în vândâre cu licitație a caselor din comuna BucuruscI, suburbia St. Elefterie strada Foca No. 4, averea D-lui Pândele I6n Porojeanu, de profesie liberă, domici- liat în aceste case. Aceste case sunt de zid împaântă, cu două camere și sală, învelite cu șiță, cur- tea ne împrejmuită, se învecinesce cu Ilie Nicolae, cu Călin Nicolae cu Nicolae Ma- tei și cu strada menționată. Asupra acestui imobil uu se mai află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acea- stă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în 4>oa de 5 Martie 1877 la 10 ore de dimineață, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drep asupra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de 0ioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ; căci în cas contrarih veri-ce cereri se vor ivi, nn se vor mal considera No. 191 1877 lanuariu 11. — D. perceptor al colorei de verde, cu adresa No. 113 din 1876, în basa jurnalu- lui onor consiliu de miniștri No. 17 a cerut punerea în vândâre eu licitație a ca- selor din comuna Bucuresci, suburbia Spi- rea-Nouă, strada Sireni No. 8, averea D- lul lân Zamfir, de profesie liberă, domici- liat în aceste case. Aceste c se sunt de zid împaântă, eu două camere, una este numai de lemnărie, (Suplement) învelite cu șiță, curtea împrejmuită; se în- vesinesce cu Păuna Văduva, și în faciă cu strada menționată Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cuno; în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în rjioa de 6 Aprilie 1877, la 11 ore dimindța, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă satl verl-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de lfoi, ...cția Hcorecțiounlă nul acestui tribunal, spre concurare și ad- judeci re. No. 2.5,849 id76, Decemuiu 29. Corpul portăreilor din Bucuresci. Pentru diua de 20 Ianuarie curent, s’a _j. se va con- tinua cu vemjârea și în dilele următâre. No. 290 1877, Ianuarie 11. Cili iva ue apel din Bucuresci, secția u. fg D. Ștefan lonescu,cu domiciliul necunos- cut, se vestesce prin acesta una și singură citație ca, la 21 Februarie 1877, la ora 10 de diminâță, să vină 'a se înfăcișa în pro- jcesul ce are pentru bătae pregătit cu tâte actele necesare; cunoscând că, la cas de nevenife, procesul seva resolva în lipsă’I, conform art. 182 din procedură codului penal. No. 1U4 1877, Ianuarie iu. — D. Dumitru lancu, cu domiciliul ne- cunoscut. se vestesce prin acesta una și singură citație ca,' la 4 Februarie 1877, la 10 ore de diminâță, să vină a se înfă- țișa în procesul ce are pentru lovire; pre- gătit cu tâte actele necesare; cunoscând că, la cas de nevenire, procesul se va re- solva în lipsă’i, conform art. 182 din pro- cedura codului penal. No. 83. ' 1877, Ianuarie 10. Tribunalul Ilfuw, secția comercială. Sunt coavocațl toțlcreditorii falimen- tului fraților I. A. Rosentzveig ca, pentru dioa de 17 Ianuarie curent, să se presinte în pretoriul acestui tribunal, orele 11 di- mineța, în persână'satt prin procuratori în regulă, spre a delibera asupra facere! con- cordatului sau actului de unire. No. 239. 1876, Ianuarie 10 — looițA Ștefan, cu domiciliul necunos; cut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 12 Februar viitor. la 11 oro de dimi- nâță, spre a se cerceta ca preveuit în pro- cesul pentru furt; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 700. ' 1877, Ianu arie 10. — Costantin Nicolae, servitor, cu domi- ciliul necunoscut, este chemat la acest țn-' bunal, în dii’a de 10 Februarie viitor. la 11 ore de diminâță , spre a se cerceta, ca prevenit în procesul pentru furt, având în vedere că, de nu va. fi următor, se va jude- ca în lipsă No. 645 1877. Ianuarie 10. Gheorghe Dumitracne ; mn comun . Pantele:mon , cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal, în (Jioa de 26 Ianuarie 1877, la 11 ore de diminâță» spiease cerceta ca provenit îu'procesul pentru furt; având în vedere că. de nu va ii următor, se va judeca în lipsă. No. 30,173. Tribunalul Dolj, 1876, Decembre 22>. . sectiii . cpmec- ciulă șl de notapub, Pe basa resoltițiunei pusă asupri poli țiune! D-lul E. Metiche, succesori, regis- trată la No. 11,634 din 1876 D. Giovani CaturicI, cu domiciliul necunoscut, e,:‘te citat prin acâsta, ca în diuade26Ianuarju curent, vâijend conținutul copiei aupă%u^ plică D-lul E. Metiche succesori, să sa presinte în sala tribunalului Dolj, sec- țiunea comercială și de notarial, 'spre a ti față la cercetarea emisei pentru pojjnrei banilor; făcută în mâna D-lui 1. 1 Mălen diu Craiova, în sumă de lina mie napole- oni, averea D-sâle cerută deD.E Metiche succesorii din Bucuresci, la cas contrariu se va resolva în lipsă cele legale No. 276. 1876, Ianuarie 5 Petițiunea D-lui E. Vlethiche, adresata !> h; președinte al tribunalului Dolj , seepa ecip»- ■ ei.lă și de notariat. Liomnule președinte, Sub-scrisul, E. Methtche, succesor, intentat, prin acțiune pripei pală', un pro- ces comercial contra D-lul Giovani Caii: rich si D-lul 1. 1 Maieu prin carefoimn land două capete de cereri, am cerut 1 Să tu se reslitue ca proprietâte a nâstră, ce o revendicăm uă sumă de 100O napoleoni, deținuți do D I I. Malleu. 2 lotr un al douilea cap de-cerere ci» ' D. Giovani Caturich să be cotid unonf 1 |d altă sumă de nsp'deoul 1000, pe b ji M' Ni I IU L 1 IAL AL Un i’. uaiujicu aie șa ne-o respi ’j in cua- litate 'de debitor. Io facil circumstanțelor ce încongioră t depu,s o,pentru iiol.opor b i'ncâ-a ’lțo'mâ- aitf îgsumă. de lei noul f6,066 în obli- yțiunl rurale, ce făcu obiectul alăturatei dpi recepise cu Ni). 6,653, emanați de li >pdr. casl de depuneri, din Bucufes. I, Ia 13 .Decembre. .1876, ă vă ruga. DJe pre ngurarea drepturilor ndstre, ca aă se în- pioțgse sechestru asigurător prin popri- ea suinei dt 1,000 napoleoni, ce D. 1 I. Mall.en îu ori-ce cas, și cel pucin ca dr- >ițor d b i Gio-. .ni Căturich va fi obligat a re^piuuTe. spre atare finit a cita îu ji • decidă,pe D 'Gioyani Căturich prin Mo.-, uitvr.și pe 0. 1. I Maieu, bancher, la do- mieilnil I’ șale'în'Craiova, cii indouit'ul scop ca să se validese acestă poprire, și' tot d uă-dată a se condamna D. Mallen ca . de,bito[,.al L)-]uI Caturicț Ia plata sumei de 1,000 napoleoni, cu dbbeiîda lor legală ■ de la 8,Ianuarie, de când s’a intentat pro-' rc«9’il principali și lei uoul 1,000 cheltuell. Adăogăm, în mod' espfes'că prin acestă pbp'rire'îuțelegem numai a ne procura nă isignfare pentru 'Cașul cel mal defavori ■ bil și nu înțelegem cătuși de pucin a' re- nunta la revendicarea directă a acestor băut. creând depositațl la D. Mallen ca pr prietate a nâstră. Primiți încredințai osebite. „6stre eoosiderați-I. P Metiche succesor, prin advocat. Tribunalul do Brăiia. b Șidon’Lwpi comandant al Bastimei tulu-T Briche ■ numit Natalia sub pav< bonul italian, aflat în străinătate, confor_ procesului verbal No. 7,169, seînvită prin a. âst-a, una și singură chemare, ca, în diua de 10 Martie, 1877 la orele 10 a m. fără <|i 3e respect, să vină la acest tribunal spre înfățișare ci D. Sotir Scutarache, în procesul intentat de acesta pentru daune cun.oscend că în cas contrari® se va c.er- p e.ta și judeca în lipsă, conform legel. No. 100. ' 1877, lanui ' 3. Tribunalul de Uâtnbovița. t' im- -n. cumnatul lui Ferenț, cu do- p miciliul necunoscut, este citat prin acesta, ■■ una si singură chemare ca, în diua de 2 ₃ Wj Marne viitor', la ora 10 diminâța să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pen- tru bătăi', cunoscând uă, nefiind următor c eshI citațiun . e va judeca procesul în lipsă b .110: 1877 Ianuarie'10'. r D. l>idn 1 r.tvcăru calfă la Dinn'Mi- ' . .. lomiciliol necunoscut,' este citat ' pnn ai âs’tii.'unh și singură chemare, ca în 'Iwade 2 Martie viitor ora 10 de di- mineță, sâ se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru bătâe, cunoscând ."că nefiind următor acestei citațiunl. se va ju- deca procesul în lipsă. No 117 1877 Ianuarie 10. Tribunalul do Teleorman b ¹ Maudache Vasile, Burcea Dicu, Stancu Co.chină, Burcea Vișai llie Totea Tecu- cânu, loniță Stan Qiochină, Stancu T Pân- dele, cu damțciliurile necunoscute , sunt citați prin acâsta ca, în dioa de 24 Ianu- arie, curent, la. orele 10 de diminâță, să se presinte l;j acesj; tribunal, ca inculpați pentru furt de cai; contrariu , se ia urma conform legel ₍ , >, ■ No. .354. pf 1377 '.anuarie 8. - Nicolae Bira, aiu comunsCiobănesci județul Teleorman, se citâsă ca, în dioa de 18 Aprilie 1877, la orele 10 de dințineță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre'înfĂcișare în procesul în care se in- iculpă pentru furt de lemne‘din pădurea Statului/ cunoscând că, nefiind următor, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182,‘din pr. penală. No r08. 1877, lanua.iș 9. Tribunalul de Ialomița ' i>egu Ene Minciogu, din comuna uroana Știrbei, âră acum cu domiciliul'necunos- cut, se citâsă printr’acâsta ca, îu dLîoa de 7 Februarie viitor, la orele 10 de diininâță, ,să vie înaintea tribunalului, spreînfăcișare în procesul în care este inculpat, pentru că a distrus uă ndșă de la un coșar; cu- noscând că, în cas contrar, procesul se va esolva în lipsă, conform legnl. No. 374. 1877, Ianuarie 8. Tribunalul de Mușca. Beciu Petr»* cu domiciliul neeunoscut. se citâsî ea, la 30 Aprilie viitor, la orele de diminâță să vie Ia acest tribunal, snre ,e se infăcișa ca inculpat în procesul pen- tru furt prin efracțiune ; cunoscând că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 456. 1877, Ianuarie 11 D. Diuu Dinciu, fost cu domiciliul în comuna Stănesci și acum cu necunoscut, se citâsă ca la 26 Maiă viitor, la 10 ore diminâța, să vie la acest tribunal, spre a se înfățișa ca inculpat în, procesul pentru jefuire; cunoscând că, de nu va fi următor acestei citațiunl, se va aplica art. din pro- cedură No. 327. 1877, Ianuarie 8. —D. Idn Naicii, cu domiciliul necunos- cut, se citâsă ca, la 26 Maifl viitor, la 10 ore dimir.âțâ, să vie la’acest tribunal, spre a se înfățișa 'ca irtciiipât în procesul pen- tru jefuire; cun'qscând că, de nu vi fi ur; mălor ace'stel eitațimil, se va aplica a't din procedură. No. 328. 1877 Ianuarie 8'. >3. • Tribunalul Prahova secii D M-inolescu medicularondismcn ubc din comuna Văleni, acum necunoscut. est« citat ca, în (jdoa de 10 Februarie 1877, 1. orele 10 de dimineță, să vie la acest tri bunal, spre 4 se cerceta ca inculpat p^Ur tru insultă și amenințare; cunoscând că. nefiind următor acestei citațiunl, se va re- ■ solvă causa în lipsă, conform legH. No 20,861 1876, Noembre 30. - D. Niță Pop., iu domiciliul necii- nosent este citat ca, în dioa de 18 Apri- lie 1877; la orele 10 de dimineță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta! îutrWi ' proces cdrecțiohal; nefiind următor, se ,. ■esolva procesul în lipsă, conform legel No. 245: 1877, Ianuarie 10 ¹ —’-M-un nua aiuv.t, CU UOIUICJIIUI 00- ctmnscu't, este citată 'ca, în dioa de 18 A prllie 1877, la ora 10 de dimineță, să vie Ia acest tribunal, spre a se cerreta ca in- culpat pentru într’un proces conațional, nefiind următdre, seva judeca causa îubp- să, conform legel. No. 244. . 1877, Ianuarie 10. ludele ne pace al ocolului II din București. Lisa Covaci, cu domiciliul necnnosc .... este chemată pentru . George i unor, cu uumiuiiiui ne- cunoscut, este citat pentru diou de 26 Ia- nuarie curent, la 10 ore de dimineță, ca prevenit; cunoscând că. nefiind următor, procesul se va resolva în lipsă, conform art 147 din proc. penală. No. 98. 1877, Ianuarie. — D. Ferenț Roț, cu domiciliul necu- noscut, se citâsă pentru de 26 Ianua- rie curent, la 10 ore de diminâță, ca pre- venit; cunoscând că, nefiind următor, pro- cesul se va resolva în lipsă, conform art. 147 din proc. penală. No. 97 1877, Ianuarie lohan Boba, cu domiciliul necunos- cut, este vestit pentru dioa 26 Ianuarie curent, la 10 ore de dimineță, ca contra- veni!; cunoscend că, nefiind următor, pro- cesul se va resolva în lipsă, conform legel. No. 94. 1877, Ianuarie 11. loniță Nicolae Spoitoru, cu dornici liul necunoscut, este vestit pentru > — Iu numele wgm nulul; bat astădl la 3 Decembre 1876. No. 1,321. al M. S. D lucuresci, districtul Ilfov, de ani majore, e profesiune servere, l i amendă de,lei Cerem ea ori ce depositar al forței pu- , Nr. 651, din 15 Octombre 1875. care con- Mice să dea adjutor, în cas de necesitato, | damnă pe Anica Georgâicg, din comuna pre esecuțiunea presentulul a.t In basa art. 193 și 399 din proc. pez li orese, dâcă nu va ti deținut pentru alto nală ; cause In virtutea decisiunel curțel, secția 1, . 13 "niu mâmilnN — Noi procurorul general de pe lângă acestă curte ; lu temeiul art. 193 și 399, proceduri criminală; Io virtutea decisiunel curțel secția III, No, 527 din 17 August 1876, care eon- lamuă pe Dobre Radu Aniuza, din cimu- • ua Bezdadu, districtul Dămbmța, de ani major, de profesie plugar, la închisâre pe termen de 2 ani de ijile, pentru furt. Cerem ca ori ce agent al forței publice A conducă și să închisă pe numitul la penitenciarul Bocovâț (Dolju). Mandăm și ordonăm directorului acelei ■ închisori a primi și reține pa numitul pe ot timpul determimt prin sus citata de- dsiune, calculat din ijioa când se va are- t âr la espirarea disulul termen să ’l iberede, dâcă ou va ti deținut pentru alte rause. Cerem __ ori ce depositar al forței pu- dice să dea adjutor, în cas de necesitate pre esecuțiunea presentulul act. Dat la 28 August 1876. No. 958. — Noi procurorul generale de pe lângă icâstă curte. In basa art 193 și 399 din proc. pe- iale; In virtutea decisiunil curții secția I[, 4r 2, din 2 Ianuarie 1874, care eondam- iă pe George Eftimie, din comuna Bu- urescl, districtul Ilfov, de ani major, de ir'ofesiune cârciumii-, la amendă de le! iol 10, pentru furtul unei grâugele ; Având îu vedere adresa casierului de Ifov. Nr. 1 1,300 din 1876, și procesul- erb de, alăturat pe lângă dânsa, prin ca- e se ccnstatl că numitul nu are nici uă avere, din care să pâtă plăti «spusa sumă; Având în. vedere disposițiunile art. 28 lin cod. penale: Cerem ca ori-ce agin’e nl forței publi- ce sA conducă și sl î iehidl pe numitul li penii uciarul Văcărești; Mandăm și ordonăm directorelul acelui peuifenci ir a primi și deține pe numitul! po termen de 2 dile, calculat din diua de i In I se ia aresta; âră li espirarea cjisel osc'nle să i liberese., do;a nu vi ti deținut pentru alte cause. Cerem ca oil-ce depositar a.l forței pu- blice sl dea adjutor, în.cai de necesitate •pro esrcuținnei presentulul act.. Dat în București, în diua de 4 Do ■ mb-o 1876. ' Nr. I 337. , 0, pentru furt; Avend în vedere adresa casierului de Ilfov, Nr. 9,950 din 1876, și procesul- verbil, alăturat pe legă dânsa, prin care să constată că numita nu are nici uă a- vere, din care să pdîtă plăti espusa sumă; | A venii în vedere disposițiunile art. 28 ' din cod. penal; Cerem ca ori-ce aginle al forței public să conducă și să închidă pe om ‘‘t, la penitenciarul VăcărescI; Alandăm și ordonăm directorelul acelui penitenciar, a primi și deține pe numita pe termen de 12 dile, calculat din de când se va aresta ; âră la espirarea 8,771. ᵢfl >. -j H < ț — In numele legel și al M. S. Dumnu iul; Noi primul procuror al trib..olului Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția I, corecțională, eu Nr. 2,286, din.30 Septembre 1875; care cmdarană ■ pe Nicolae Ion, din comuni Bicuresti, districtul Ilfov, de ani major, de profesiu- ne muncitor, la inchisâre po termen de 15 dile, p'-ntru bătae, delict prevădu! ¹ m pedepsit de art. 238 e. p. ; Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de li Văcăresc!, a primi și reține pe sus-numitul, și a face a ’i s? esecuta sus-citata pedepsă,; al cărei ter- men se va caleuli de la arestare și. In es- Noi primul procuror al tribun.duiu Ilfov, î i virtutea sentinței acestui tribu-, nai, secția II, coree.țronală, cp Nr. 2.364, din 1 Noembre 1875, care condamnă pe Gheorghe Avram, din comuna Gh.imagi, districtul illfoy, de'ani majore, de .prob- siiine plugar, la închisâre pe termen 15 dile, pentru furt, delict prevădul ,$i pedepsit de art. 308 c. p. ;ₗf - . > Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la .Văcăresc!, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a 'i se eșe cuta sus-cițata pedepsi, al pârei terme,n se va calcula de la arestare, și li espira- re se va libera. Dat- în Bu-i ■-f gust 1876, Nr. 20.821 îm ,:oa do 28 An — In numele lege nnlol; Noi primul^, procuror i M o Liom- al tribunalului llfov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția I. corecțională, ;pu. No. 4 .876,. d.in 16 Ianuarie 187(j, care condamnă pe Gheorghe I. Popescu, din’comuna Bn.cu-. rescl. districtul Ilfov, de ani major, de f iune liberă, la închis , . termen de 1 an de dile, pentru escrocherie, de- lict prevăzut și pedepsit le art. 333 și 334 c. p. Mandăm si ordona.u mrectornlnl peni- teocjarulul de laj Bucovăț. a primi și reține pe sus-numitul. și a face a i se executa sus-citata peddpsă, al cărei ter- men se va calcula de la «■•««tare, și la es- pirare se va libera- Dat în Bucuresci, în dioa de 7 Septem- o,e 1876. Nr. 21.76.1. In numela legel și al M S Dom- nulul; Noi ₜ imul procuror al tribunalului Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția I. corecțională, cu Nr. 2,593, din 21 Ortombre 1875, care condamnă pe lancu Niță, din comuna Bucuresci, dis- irictul Ilfov, de ani major, de profesiune servitor, la înehisore pa termen de 4 luni, pentru furt, delict prevăzut si nedepsit de art. 309 cod. p.; Mandăm și ordonăm directorului peni- mdciarulul de la VăcărescI, a primi și rețin? pe sus-numitul, și a face a i se esecuta sus-citată pedâpsă, al cărei ter- men se.va calcula de la arestare, și la es- pinra se va libera. Dar în Bucuresci, în cjioa de 9 Octom- rt 1 '■ 7 > ■. Nr. 24.855J — In numele legel și al M 8. Dom- nului ; Noi primul procuror n. ,ribnnalulnl Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II. corecțională. cu Nr. 3 247. din 8 Decembre 1875. care condamnă pe Du- mitru Gheorghe, din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de ani majore, de profe- sii:n« servitor, la înehisore pe termen de 6 luni» pentni abus de încredere, delict previMut și pedepsit de art. 322 c. p; Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la VăcărescI, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a ’i se ese- cula sus-citata pedăpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare, și la espira- ie se va libera. Dat în Bucuresci, în dioa de 23 Octoro- ire 1§76. Nr. 26,085. • In numele legel și al M.' S. Domnu- i Ni i primnl-procurore pe lungă a^st ribunal, în virtutea sentinței acestui tri- >u nai,, secția II corecțională, cu No 761, lin 13 Martie 1876, care condamna pe Nicnltio sin'Nieolae, cn domiciliul necn- loscnt, de ani major, li înehisore pe ter- ii o do 6 Inii, pentru fur', delict pre. ădut cuta sus citați pedâpsă, al cărui termen pedepsit deart 308 col. p?nal. Nândăm și ordonăm directorelul peni- -a liberi. funciarul» I de bi VăcărescI, a primi și re Dat âslă-dl, 28 August 1876. țipe ne Riis'nnfnitul, și u fice â ¹ se oșe¹ No, 20,86. .îu\i iGRl i OFl< l U, Al.. KOM *NIKi euta sus-citata peddpsă, . cărui termen în numele legel și _ i. Domoli- se va calcula de li arestare, și la espirare jiul Noi primnl-procurore pe lengă acest tribunal, în -iriut-. sentinței acestui tri- bunal, secția IIcorecțională, cu’No. 2.772.' se va înapoi», fiind condamnat și la 100 lei amendă. D ‘ astă-41 10 Decembre 1876. No. 30,159 — in numele legei șt ' M- S. Dumuu- luT, Noi primnl-procurore pe lengă acest tribunal, în virtutea sentinței acestui tri- bunal, secția II corecțională, cu No 430, din 14 Februarie 1876, care condamnă pe Panait VencovicI, cu domiciliul necunos- cut de ani major, la înehisore pe termen de un an, pentru escrocherie, delict pre- v&iut și pedepsit de art. 333 cod. penal. Mandăm si ordonăm directorelul peni- tenciarului de la VăcărescI, a primi și re- ține pe sus-numitul. și a face a ’I se ese- cuta sus-citata pedepsă. al cărui termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va înapoia, fiind condamnat și Ia amenda de 26 lei. Dat astă-dl, 10 Decembre 1876. No. 20,156 In n de legel și M M. S. Domnu- lui . Noî ᵣ,.₁u..I-proeurore pe .-ngă acest tribunal, în virtutea sentinței acestui tri- bunal. secția II corecțională, cn No. 433, din 14 Februarie 1876. care condamnă pe Nicolae Fontânănu, cu domiciliul necu- nosc.ut, de ani major, de profesiune odăiaș la percepția de Albastru, la înebisăre pe termen de 6 luni, pentru sustragere de acte, delict prev&jut și pedepsit de art- 140 c. penal. Mandăm si ordonăm directorelul peni- tenciarulul de la VăcărescI, a primi și re- ține pe sus-numitul. și a face a’I se ese- cuta sus-citata pedăpsă, al cărui termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va libera. Dat astă-dl. 10 Decembre 1876. No. 30.153. — In numele legel și al M. S. Domnu- Noî primul-procurore pe lengă acest tribunal, în virtutea sentinței acestui tri- bnnsl secția II corecțională, cu No 2,488. din 12 Noembre 1875, care condamnă pe Radu Păun, din comuna Bucuresci, acest district, de ani major de profesiune mun- citor, la închisdre pe termen de. 6 luni, pentru furb delict pravfdutși pedepsitde art. 309? al I cod penal Mandăm și ordonăm directorelul peni- tenciarului de la Văcăresc!. a primi și re- ține po sns-nnroiful. și a'face a ’I se ese- se va calcula de arestare, si la espirare se din 11 Decembre 1875. care condamnă pe Mitana Iliescu, cu domiciliul necunoscut, deanl majoră, de profesiune muncităre. la închisdre pe termen de 15<}ile, pentru bt- fae, delict prevgrjnt și pedepsitde art. 238 I cod. penal. Mandăm si ordonăm directorelul peni- tenciarului de la VăcărescI. a primi și re- ține pe sus-numita, și a face a ’i se ese- cuta sus-citata peddpsă, al cărui t< se va calcula de b -restare, și la espirajW o va libera. Dat astă-dl, 5 lanuari 177. No. 339. In numele 1 I și Iul. Noi primul-procu.^;. M. S. Domnu- ..ngă acest tribunal, în virtutea sentinței acestui tri- bunale secția II corecțională, cu No. 1,097, din 27 Maifi 1875, care condamnă pe Nae Popescu, cu domiciliul necunoscut, deanl major, la închisdre pe termen de 3 ani, pentru furt prin efracție, delict preria și pedepsit de art. 310 cod pen 4 Mandăm și ordonăm directorului pr tenciaruluî de la VăcărescI. a primi și re- ține pe sus-numitul. și a face a I se ese cuta sns-citata pedepsă, al cărui termen se va calcula de la arestare, și la e.rpiur se va libera. Dat astă-dl, 31 Decembre 1876. No. 31 715 In numele legel și M S. Domnu- lui. Noi primel-procurore pe lângă aces' iubunal, în virtutea sentinței acestui tri bunal secția I corecțională, din 7 Maitt 1875 care condamnă pe Dimitrie Hagiu, din co- muna Crețescl, acest district, de ani major de profesiune' comerciant pentru esero-: cherie, delict prevfdutș. pedepsit de art. 333 cod. penal, la 3 luni închisdre. Mandăm și ordonăm directoreb I peni- tenciarnlul de la Văcăresc!, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a ’I ee ese- ’cuta sut-citata peddpsă, al căro! termen se va calcula de. la arestare, șj la espirare se va libera. Dr l astă-dl ’3 Mărie ,C!7G. No. 5 'i In numele legei și ai M. S lui . No rimul-prucurore pe lângă acest W tribunal, îu virtutea sentinț’-I. acestui Di ¹ bunal. secții II co’ectională, cu N.> 54 din 10 Ianuarie 1876, care, condamnă pț^fr^ Mn George, din comuna Bucuresci. acest' district, de ani 40, de profesiune mumi-i» tir la în.hisilr? pi termen ’e 15 4>b' b . 208 și pedep . archetnl tribunalului R tmnicn- Sărat. ROMANitV penal. ᵢᵣᵣ. Mandăm și ordonăm directorului peni- sote... tenciarulul de la Văcăresc!, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a ’I se ese- cuta sus-cit e va calcula de la arestare, și la espirare ,e va libera. Dat 13 Noembre 1876. No. 27.614. — In numele legel și al M. S. Don ului. Noi procurore de pe lângă acest tribu- nal ,, In basa art. 193 din codul de procedu- ră criminală. iln temeiul sentinței acestui tribunal cu Nr. 243. pronunciată în audiența de la 4 Martift anul curent, prin care condamnă pe Mendel Herșcovicî, în etate major, cu domiciliul necunoscut, la închisdre corec- țională pe termen de 15 dile, pentru că a comis faptul de lovire. Cerem ca, orl-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus numitul la temnița din acest oraș Râmnicu-Sărat. Mandăm și ordonăm directorelul aces- tei închisori a priimi și reține pe sus nu- mitul la disul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încar- cerare, când la espirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca, orl-ce depositar al forței pu- blice, să dea adjutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, astă-<}I 17 Decembre 1876, în orașul Râmnicul-Sărat. Nr. 5,796. Parchetul tribunalului Ialomița. In numele legel și al M. S. Domnului. Noi procurore de pe lângă acest tribu- nal ; In basa art. 193 din codul de procedură criminală ; In temeiul sentinței acestui ti ibunai cu 759, pronunciată în audiența de la 27 Septembre 1876, prin care condamnă pe — In numele legel și al M. S. Domnului. Noi procurore de pe lângă acest tribu- nal ; In basa art. 193 din codul de procedură criminale; In temeiul sentinței acestui tribunal cu No. 835, pronunciată în audiența de la 13 Octombre 1876, prin care condamnă pe Frideric Galter, în etate majoră, de profe- siune inginer, fost în comuna Spetenil. acum cu domiciliul necunoscut, la închi- sâre corecțională, pe termen de șâse luni pentru că a comis faptul de escrocherie. Cerem ca orl-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus numitul h temnița din Focșani. andăm și ordonăm directorelul acestei închisori a primi și reține pe sus numi- tul la (jisul penitenciar, pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la in- carcerare, când la espirare ’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parquet, astă-iji 15 Decembre 1876, în orașul Stirbeifl. Nr. 6,273. ESTRACTE DE DECISIUNE Parchetul curțel de apel din Bucuriei. Prin decisiunea curțel juraților din Il- fov, No. 78 din 20 Septembre 1876 , nu- mițil: Costache Lăzărescu, de ani 32 de profesie cismar, Mihalache Tomescu. de ani 38, de profesie brutar, Grigore Căli- nescu, de ani 25, de profesie simigm și Ion Gheorghe Ciobanu, de ani 30 de pro- fesie brutar domiciliațî toți în BucurescI, s’ail condamnat la munca silnică câte 8 ani fie-care pentru tâlhărie. Curtea de apel din BncnrescI, secția I Prin decisiunea pronunțata în <)ioa d e 1877 nOOMEl ’Mluh 1877, lanuariii 5, No. 34 1877, Ianuarie 4. legel. No. 6° provisoriu D. avocat Andrei Daniiloff pu- blicâudu-se acâsta în extract în sala tri- bunalului supunându-se acâsta și la cu- noscința onor, ministru justiției, conform 10 Decembre 1876, cu No. 1.000. s a res- pins apelul făcut de Bodgan Miloș, contra sentinței tribunalului Vhșca, No. 402 din 1876, prin care numitul se isgonesce din țâră ca vagabond . conformându-se disel sentințe. Se publică acâsta spre sciința preveui- tulul, spre a usa de dreptul de oposițiune și recurs în casațiune, ce ’I este acordat prin disa decisiune conform art. 183, 211 și 396 pr. penală. - Prin decisiunea pronunțată în 1 tribunalului Prahova, No. 888 din 1876, s’a condam- nat la uă lună închisâre corecțională Acestă decisiune se pronunță cu drept de apel și oposiție și recurs în casație, conform art. 183, 24, 396 pr. penală. Se publică acâsta spre cunoscința in- culpatului. No. 351 x ..u uOCxSxuuvi* prOuuUyată în diva de 20 Decembre 1876, cu No. 1,042, a respins apelul făcut de Dumitru Codreanu contra sentinței tribunalului Ilfov, secția 11, No. 1,995 din 1876 prin care se con- damnă a fi isgonit din țâră pentru vaga- bondagiu. Se publică acâsta spre cunoscința in- culpatului, spre a usa dreptul de oposiție și recurs în casație conform art. 183, 24, 396 pr. penală. No. 353. Curtea de apel diu Bucuresci secția II. Prin decisiunea corecțională acestei secții cu No. 809 din 1876, respingen- duse în lipsa lui Marin Șerban, cu domi- ciliul în Bucuresci, strada Belvedere No. 155, apelul ce numitul făcuse contra sen- tinței tribunalului Ilfov, secția I corecțio- nală No. 777 din 1876 prin care numi- tul este condamnat la 15 <)ile închisâre; și ne cunoscându-se astă-. 3 269, din 1876 , s a condamnat la 2 luni închisore. Sentința se pronunciă cu dreptul de o- msiție si apel, conform lege! No. 29,843 Mihal Giigorie Visi doi nat la 15 Qile închisâre. Sentința se pronnnciă cu dreptul de 0- tosiție și apel, conform legel. No 29,855. Anlou Tudor, du ? )seoa X'itaouiuT, No. 42, acum cu domiciliul necunoscut , prin sentința cu No. 1,603, din 8 Ianuarie ‘ , codul penal, se pentru jurământ falș. Sentința este supusă oposițiel și ape- lului, conform art. 183 și 195, procedura penală. Gregoiie, vu uvuoCiliul necunoscut, prevenit pentru bătae prin sentința No. 3,223, din 1876, s'a condam- nat la 15 4i'e închisâre. S ntința se pronnnciă eu dreptul de o- posițiune și apel, conform art. 183 și 195, procedura penală. No. 29,785 ' . J Rsdu Vlășcânu și Tudor P . amu gin, cu domiciliurile necunoscute, preve- nițl pentru bătae și insultă, prin sentința cu No. 2,402 , din 1876 , s’ail condamnat la câte 15 dile închisâre corecționalâ fie- care și la 5 lei nouu despăgubire .civilă , solidaricesce, către reclamantul 1 Teodo- rescu. Sentința se pronunciă cu dreptul de o- posiție și apel, con¹’ m legm. No. 29,788. — Mihahche Diimiirescu, cu domici- liul necunoscut, prevenit pentru bătae, prin sentința cu No. 3,512, lin 1876, s a condamnat la 15 Qile închisâre și la 30 lei despăgubire civilă către reclamanta Tu- l dor ița Ion usca. Sentința se pronunciă cu dreptul de o- posiție și apel, conform art 183 și 195 , pro-edura penală. No. 30,380 — Marghiâla Marin, cl ---------- 1 ne- cunoscut, prevenită pentru bătae prin sentința No. 1,090, diu 1876, i s’a respins oposițiunea făcută contra sentinței acestui tribunal cu No. 988, din 1875, ca nesus- ținut Sentința se pron -iă cu dreptul de a- pel, conform legel. No 30,586 Tribunalul de A laș Prin sentința acestui tribunal cu No. 1,417 din 1876, Gheorghe Năstase, ro- mân, majore, fost cu domicilia în Giurgiu, iaracum upcunoscut, pentru faptul de lo- vire ce a comis, s'a condamnat să stea la închisâre corecționalâ po timp de donft- 1.? , - . i l .nuarie io₍, Sentința este supusă apelului. confom art. 196 — 200, procedura penală, și opo sițil, conform art 183. aceiași preced. Se publică dar acâsta spre seiință. 1875, Noembre, 15. — Pi ii.i sentința acestui tribunal, cu No. 845 din 1876. Niță Ștefan, român major, de profesiune plugar, fost cu di miciliu în GiurgiO. iar acum necunoscut, pentru faptul de furt de objecte ce a co- mis, s’a condamnat să st^a la închisâre corecțională pe timp de două luni. Sentința este supusă oppsițil și apelu- lui, conform art 183, 196—200, proce- dura penală. — Prin sentința acestui tribunal, n No. 1 620 din 1876, Mibel Ilerșh. israr lit, major, de profesiune croitor, fost dof miciliat în Ginrgi.il, iaracum necunoscut, pentru faptul de ultrajft causal sub-comi- sarulul Hristache Marineseu . s’a condam- nat să stea la închisâre corecționalâ pe timp de 15 dile, la penitenciarul acestui district. Sentința este supusă oposițil ș pelu- lul, conform art 183, 196 și 200 pr pen. — Prin sentința acestui tribunal, cu No. 1,638 din 1876, respingfindu-se opo- sițiunea făcută de Radu Efrimescji,. ro- mân, major, fost cu domicilifi în comnna Gălătenl, iar acum necunoscut, contra sentinței No. 1,217 din 1876, -carp pen- tru faptul de lovire este condamnat la în- chisâre corecționalâ pe timp de 15 dile, îo basa art. 238. al. II, c. penal, mal plă- tind și despăgubire civilă pacientului Radu Ion Teleru solidaricește cu Ivan Sârbii, lei n< î douâ-ilecl. Sentința este supusă apelului, conform art. 196 și 200, pr. penală. Se publică acesta spre seiință — Pr sentința acestui tribunal No* 1,591 din 1876, Enacbe D Rasidiefi, ro- mân. major, de profesi ■ ingri itor de p i- dure, fost cu domiciliu în cătunu Crucea • de piatră, comuna CălugărenT, cr acum necunoscut, pentru faptul de bâtae ce a comis, s’a condamnat la închisâre corec- țională pe timp de 30 dile. Sentința este supusă oposițil și .apelu- lui, conform art. 183, 196 și 200, proce- dura penală. î publică spre seiință. — Prin sentința acestui tribunal. No. 1511 din 1876. Ivan Tudmache, fost do- miciliat în comuna Grădiștea, cr acuin ne cunoscut, român, major, pentru furtul de cai ce a «omis, s’a condamnat să stea la îochisârea corecționalâ po timp de 30 dile. Sentința este snpusă oposițil si apelu- lui, conform art 183 196 și 200 proce^ du a penală. Se publică acâsta spre seiință. i5 127) Ianuarie 1877 iuM'VOi IL oMuaL AL r.Oj.Âhi Prin sentința acestui tribunal, Nr Prin seutiuța arestul tribunal, cu . ...9 din 1876. Gheorghe Oprea Vlăscâ-, no. 1.545 din 1876, Ferdinani Zjile*. cmo wut... nu, r iiuân. msj >r, din comuna ButurugenI, jmnăn. major, de profesie tipograf, fost prescrise de art 183. procedura penala. eră.acum cn domiciliu necunoscut, pentru iaptu de furt de cal ce a comis, s’a con- damnat să sica li închisoro coreețională p d liment anume destinat pentru acesta. Seutiuța este supusAoposițil și apelu- lui, conform art. 183, 196 și 200, proce- dura penală. Se publică acesta spre sciință. — Prin sentința acestui tribunal, cu ,v>. 1,495 diu 1876, anulândn-se oposi- țiunea făcută de Dumitra Pârvu, din co- muna Comana, âr acum cu domiciliu ne- cunoscut, făcută contra sentinței No. 1,195 din 1875, ca nesusținută, și în consecință in-aține dispositivu cifratei sentințe a’șl a- vea efectele sale, prin care s’a condamnat la închisdre de 20 dile, pentru faptul de Santința este supusă apelului, conform ..L 106 și 200. procedura penală. Se publice acesta spre sciință. — Prin sentința acestui tribunal, cu > 1,465, din 1877, Tudor Dima, român, majore, din Giurgiti, et acum cu domici- liul necunoscut, pentru faptul de lovire re a comis, s’a condamnat să stea la în- chisorea coreețională pe timp de 15 ijile. plătind pacientului Stoian Minciu, bărbi- eru, lei noi 10, despăgubiri civile, cât idecă s’a apreciat de tribunal. Sentința este supusă oposițil și apelu- lui, conform art. 183, 196—200, procedu- ra penală. Sa publică acâsta spre sciință. ,, Priu sentința acestui tribunal, ci N ,493, diu 1876, Radu Efrimescu, ro- nân, majore, fost cu domiciliu îa comuna Găleteni Moșteni, âr acum necunoscut, oentrn faptul de lovire ce a comis, să stea la înehisâre coreețională pa timp pe 15 ile. Sentința este supusă oposițil și apelu- lui, confor a art. 183, 196—200, procedii- a penală. Se publică acesta spre sejință. Prin sentința acestui tribunal. No. .,430, din 1876, Constantin Răcaru, ro- uâu, majore, agricol și fost gardian, din :<>muna Arsache, eră acum cu domiciliul ecunoscut, • a condamn it să ste i la în •Jiisârea coreețională pe timp do 30 ijile, plătind și către S'atlel noi 1,132 biui 80, •ostul lemrelor tur'ate din pădurea Statu- ri Găujaul. Sentința este supusă .oposițil și apelu- nl, conform art 183,. 196—200. proce- lura penaj ă. Șo publici’acesta spre sciință. no. 1.545, din 1876, Ferdinani Zaile* cu domiciliu în Giurgiu, ârăacum u cu- uoscut, pentru faptul de furt, s a con lam- nat să stea la înehisdre coreețională pe timp de 15 i|ile. Santința este supusă oposiții și apelu- lui, conform art. 183, 196—200. proce- dura penală. Se publică spre sciință. ~ Tribunalul de Covnrlnl, secția II Prin sentința No. 723, pronunciată în ședința de la 22 Decembre 1876, s’au condamnat D. G. Theodosiadi și L. Po- taș la amendă de una mie lei noul în folo- sul fiscului, care, în cas de insolv abilitat» se va înlocui prin douâ-sute «jile închi- sdre, conform art. 28 din codul penal, pentru că s’a servit cu timbre care aft mal fost uă dată întrebuințate. Sentința este supusă oposițiel și ape- lului, conform art. 183, 105 și următorii din procedura penală. Tribunalul Prahova, sbcț a Doamna Alecsandrina, născută I6n lo- nesen, din acest oraș Ploescl, mah. Sf. loan, No. 410, prin petițiunea dală aces- ta! tribunal la 3 Noembre trecut, a cerut în judecată pe sociul el lân Dumitrescu, din comuna Fântănelile, pentru separațiu- nea patrimoniilor sale dotale, coprinsă de lei vechi 4000 numerar și alțl lei vechi i 1821 garderobă. Tribunalul, conform art. 629 și 630 din procedura codului civil, publică spre cu-‘ noseința comună, cu adăogire că procesul s’a fixat a se cerceta în dioa de 1 Fe- bruarie viitor. No. 30,275 1876 Decembre 22. — D Constantin Gheorghe, rândaș pe la birjari din Ploescl, în mah. Sf. Spiri- ridon, prin sentința cu No. 1346 pronnn- ciată de acest tribunal îu audiența de la 28 Octombre 1876, s’a condamnat, în basa art. 308 din codul penal, a suferi la în- chisâre pe termen de cincl-spre-deco dile. pentru faptul de furt. Tribunalul publică acâsta, și cu deslu- șire că legea ’I acordă dreptul de oposiți și apel contra acel sentințe, în termenile prescrise de art. 183 195 — 200 proce- dară penală. No. 27 865 1876, Noembre 12. D. Stoica Petre, cu domiciliul necu- noscut, prin sentința cu No. 1484, pro- nuuciată de acest tribunal în audiența de ta 19 Noembre 1876, s’a respins ca ne- susținut apelul ce-a interjetat contra căr- ții de judecată No. 16 din 1873 a judelui de pace ocolul I din Ploescl. sițiunea făcută do către lanoș lacuiu con- Se publică de acesta, și cu deslușire că , tra sentinței No 563 din 1876 i se n >ti- legea ’l acordă dreptul de oposiție șt re curs contra acel sentințe, în termeni le Mo. 29.316. 1876 Decembre 3 Tribunalnl ho»", secția ¹ Prn sentința ci recțiorială pronunțat de acest tribunal sub No. 1086 din 187< prin care s’a condamnat individul Thom Bratu, cu domiciliul necunoscut, laînchi âre coreețională pe termen de două luni, conform art. 238, codai penal, pentru faj tul de lovire. Tribunalul publi lesp..¹ acesta eă l< gea ’î acordă dreptul de oposiție . apel conform legii. — Prin sentința pronuL țață de acest tribunal sub No. 1235 din 1876, prin care s’a condamnat individul Gheorghe Apostol, cu domiciliul necunos cut, la închisâre coreețională pe timp d trei luni, conform art. 308, codnl pena pentru faptul de furt. Tribunalul publică des[ icâatacăle gea ’I acordă dreptul de oposiție și apel, onform legel. Tribunalul de Ialomița. i’ in sentința acestui tribunal No 95 din 1876, condamnându-se în lipsă iudi vicj.il Coman Ghiță, Gheorghe Stan Căldă- raru și Ghiță Radu Căldăraru, acum cn domicilinrile necunoscute, laînchisâre co- recțimală pe timp de câte un an fie-car pentru delictul de tăinuire, li se notific ca pot face apel și oposițiune, conform ari 197, 198 și 183. procedară penali. No. 19,292. 1876, Decembre 20. — Tribunalul, prin sentința No. 86 din 1876, condamnând pe individul Va sile loneseu, fost prin comuna Giurgen eră acum cu domiciliul necunoscut, la în- chisâre coreețională pe timp de una lună, plătind și despăgubire civilă lei noul 50. S pentru delictul de lovire, se publică că numitul pâte face r.pel și oposiție, con- form art. 197, 198 și 183, procedura pe nală. No. 19.298 1876, Decembre 20. — Tribunalul, prin sentința No. 951 din 12 Noembre trecut, condamnând io lipsă pe individul Niță Cojocaru, cu do miciliul necunoscut, la închisorc corec țională pe timp de trei luni, pentru furtul unei șube, se publică, că numitul pâte face apel și oposițiine, conform art. 197, 198 și 183, procedura penală. No. 19 406. 1876 Decembre 20. Tribunalul prin sentința No. 89 din 1876, respingând ca nesusținută opo- 364 it-MI ‘Kt*. «âiClAL. AL ROM aNiEI ici că el pâte face apel, conform art 197 și 198, procedura penală. No 19 446. 1876, Decembre 23 Judecătoria ocolulnl I din BucurescI. ^D. Nae Vasilescu. domiciliat în curtea nunului Pomul Verde este încunosciințat ■ă, prin cartea de judecată cu No 925 din 1876. Octombre 13. s’a condamnat la două- JeeT și cinci lei amendă comunală și i sta 24 ore la închisâre. Acâstă carto este supusă apelului, con- "orm ari. 4 și 171 dm procedura codului penal. — D. Victor Dumitrescu, domi iliat în strada Brâncovenesi, No. 7, este încu- nosciințat că, prin cartea de judecată cu No. 1020, din 1876, Noembre 17, s’a eou- |n lamnat la amendă de lei noul 10 în folo- sul casei comunale, și a face trei dile în- ehisâre polițienâscă. Acestă carte este supusă oposițiel și apelului, conform art. 149 și 171 din pro- cedura cod. penal. — D. Atanasiu Minai i, domiciliat in suburbia Arhimandritu strada Craiovel. este încunosciințat că, prin cartea de jude- cată cu No. 1014 din 1876, Noembre 17 s’a condamnat la amendă de lei noul dece în folosul casei comunale, și să se con- fisee instrumentul ce s’a servit la jocul de noroc. Acâstă carte este supusă oposițiel și apelului, conform art. 149 și 171 din pro- cedura cod. penal. D. I. Horenstein, de profesiune co- mo.ciant de mărunțișuri d’inaintea Circu- lui, este încunosciințat că, prin cartea de judecată cu No. 921, din 1876, Octombre 13. s’a condamnat la dece lei amendă comunală și a ridica objectele după acel loc Acâstă carte este supusă oposițiel și a- pelulul, conform art. 149 și 171 din proc. cod. penal — D. Nae Apostol, de profesiune băr- bier, domiciliat în strada Patuci No. 11, este încunosciințat că, prin cartea de jude- cată cu No. 1070 din 1876 Decembre 22, s’a condamnat la amenda de lei noul 10 în folosul casei comunale. Acâstă carte este supusă oposițiel și ecursulul, conform art. 147 și 174 din proc. cod. penal. D. Costache Iliescu domiciliat în suburbia Popa Herea, strada Moșilor No. 87, este încunosciințat că, prin cartea de judecată cu No. 900, din 1876 cctombre 6, s’a condamnat la două-^ecl lei amendă în folosul casei comunale. Acâstă carte este supusă oposițiel și apelului, conform art 149 și 171 din pro- cedura cod. penal. No. 900 Jndecătoriea do pace ocol. IV, coldrea Albastru dir "icnrescl Prin cartea de judecată cu No. 533 din 1876, pronunciată do acâstă judecătorie s’a condamnat Zicmon Pa vel, cu do u ic i li ul necunoscut, s’a condamnat la 10 lei noi a- mendă în folosul casei comunale din Bu curescl, pentru că a ținut murdalâc în cur- te, și fiind-că are dreptul de oposiție la câstă judecătorie și recurs în casație, i notifică. No. 6,238. 1876, Decembre 28. a- se Judecătoria ocol. 5 din BucurescI D Matei Tudor. domiciliat în suburbia Deloa-Vehe, colârea Nâgră, este încunos- ciințat că prin cartea de judecată cu No. 378 din 1876. s’a condamnat la 10 lei noi amendă, acâstă carte este supusă oposițiel conform art. 144 din procedura codului penal. No. 4,083. 1876, Noembre 15. ibunalnl Ilfov, secția comercială. Contract de asociațiune. Pentru conducerea stabilimentului pr;- vând trotâr-le cu dale piatră vol- " ’ canică suprafacia de 11,350 m.00 mulul atelier din România, pentru con- strucțiunl telegrafice, instalăiI pentru gaz și apă, care se află situat în strada Știr- bel-Vodă, No. 33. s’a făcutîntresub-sem- națil Ferd Teirich și Anton I. Engels, a- cest contract de asociațiune în nume co- lectiv, ca să continue de a funcționa sub firma de „Anton I. Engels și Teirich;“ âră în ceea ce se atinge de condițiunile avan- tagelor fie-căruia dintre noi, precum și de administrarea acestei asociațiunl se află un supliment de contract la acâsta scris îu limba germană, și sub semnat aseme- nea de noi amândoul. Acest contract se va legalisa de onor, tribunal llfuv. Făcut în BucurescI, la 10 (22, Ianuarie 1877. Anton 1. Engels. Vechii! oficiant superior și șef al biu- roulul technic, din direcția generală a te- legrafelor române. Ferd. Teirich. Vechili director și organisatorul tele- grafiei în Moldova, actual inginer și fa- bricant în Viena. Președintele tribunalului ilfov, secția co- mercială. Acest contract de asociațiune s a lega- lisat de tribunal, prin încheerea cu No. 106, dm 1877. Președinte, M 'Lenidi. (L. S.) P. grefier, C. Petrescu ANUN'C. ) IanuarieI877 ADMINISTRATIVE Primăria urbei Brăila — Adjudecarea intreprinderel pavărel urbei în condi ți un ile respective și a pu- blicațiunel înserată îu Monitorul Oficial No, 242 a t. ce remăsese în urma ofertei asupra D-luI A Borgheti cu un scărjămâot de 107ₒₒ la ₀/° sub devie, neaprobându-se de către D. ministru de interne dupe cum se arată prin ordinu No. 24,786 a. t. Primăria , în basa decisiunel consili- ului comunal cu No. 1 publică din nofta- mânarea licitațiunel pentru 5 Februariă viitor, când se va deschide în sala pri- măriei, la 2 ore dupe amiadl, ținerea altei licitații orale care va dura până la 4 ore pentru darea în întreprindere a disel pa- vărl, și care pentru anul 1877, se va com- pune din următârele lucrări; 1. Canalul începând din strada Bucu- rescI până la Dunăre, construit cu beton de ciment pe uă lungime de 909 m.40, în valâre de lei............. . . 2. Cinci poduri labarierile ur- bei construite cu zidărie de pâtră. 3. Pavarea pieței st. Mihail, a- 114 000 pătrațl.................... ... 4. Strada BucurescI, începând din piața st. Mihail până la ba- riera nouă pe uă lungime de 1191 m. 40. Se esplică că a Din piața st. Mihail penă la strada Română cu piața BucurescI peuă lungime de 586, 00 m. pa- varea va fi cu piatră ordinară, cu patru rânduri de piatră de granit pentru brîurile din mijloc și tro țârele cu piatră volcanică; b. Din strada Romană până în piața Popolulul pe uă lungime de 256, 40 m. pavarea va fi cu pia- tră ordinară, trotârele cu maca- dam, bordurile cu bolovani și șanțurile cu piatră ordinară; c. Din piața Popolulul până la bariera Nouă pe uă lungime de 349 00 m. pavarea va fi cu ma- cadam șanțurile cu piatră ordi- nară, bordurele de bolovani și tro- târele de macadam; d. Piața BucurescI pavată cu piatră ordinară, trotârele” cu ci- ment, cu bordure de granit; e. Piața Popolulul pavată cu piatră ordinară, trotdrele de ma- cadam, bordurile de bolovani și șanțurile cu piatră ordinară în va lâre tâte acestea de lei 5. Strada portului, începând din piața st. Mihail până la vale pe uă lungime de 444, 55 m. pa rată cu piatră ordinară, trotârele 32,000 150 000 315 000 , Ianuarie 187i MONITORUL TI IAL M. ROMÂNII de ciment și bordurile de granit, în valâre de. 73 000 884000 Lista No. 271, încredințată comitetului secționar al distr. Tecuci. D-nii Idu Georgiu 11 lei b. 75, preotu G. Sbarnea 2 lei, Georgiadi I. 20 ieT C. Filipiadi 11 lei b. 75, C. Pamautu 5 lei tot uă dată că art. 67 din Simion LeibovicI 2 lei, I. Bujor 10 lei, Va- sile Mihail 2 lei, 1. Potărnichi 2 lei, N. Petcu 2 lei, Preotu G. Marin 3 lei, G. Ur- su 2 lei. Totalul listei 73 lei b. 50. Minimum prețul materialului consistând în nisipul și piatra dupe stradele denumite, care după project urmedă a se primi de D. antreprenor în valâre 140 000 Suma ce remâue a se plăti. 744 000 D-nii amatorii ce ar dori să se însărci- nede cu acâstă lucrare vor bine-voi, ca la <|ioa și ora indicată să se presinte la pri- mărie a concura la licitație, însoțiți și de garanțiele prevfidute prin condițiunilere- lative. Se esplieă condițiunl remâne neaplicabil, pe cât timp dupe deslușirile dm încheierea consiliu- lui comunal cu No. 206, s’au stabilit, ca plata să se facă anualmente. Asemenea se mal esplieă că esecutarea projectulul totalei pavărl a urbei și acelor alte eonstrucțiunl relative și care se urcă la suma de lei 3 850,000 se va aplica trep- tat pe fie-care an. și cu resursele reale de care va dispune comuna, pentru care D. antreprenor va avea a depune garanție în proporțiune cu valârea lucrărilor ce i se vor defige după aprobarea fie-căruia bud- get anume. No 82. 3 1877 Ianuarie 8 SOCIETATEA CRUCEA ROȘIE DIN ROMÂNIA COMITETUL CENTRAL Lista de subscripțiune pentru formarea unei ambulanțe care va merge în adju- torul vulneraților beligeranți. SERIA XIII Oferiți de Banca Română, lei 587 b. 50. Oferiți de societatea generală de asigu- rare ,Dacia“ 100 lei. Oferiți de societatea de bine-facerl a serviciului iluminării capitalei cu gaz pe troleum 100 lei Lista No. 201 încredințată D-!nl Gr Calcăntraur, primarul urbei Mihăilenl. D-nii Mari N. Dam 40 lei, Maria Rasin 7 lei, Mari Holban 10 lei, Mari Frango- polu 23 lei b. 50, Crudu 5 lei. Efrosin Moien J5 lei, W. Caru Julius 10 lei D. Frangopolu 12 lei, Efrosin Călcantraur 11 lei b. 75. Totalul listei 124 lei b. 25. J Lista No. 202, încredințată D lui Al. Mațiani, polițaiul orașului Dcrohoiu. D-nii Ștefan Gherghel 10 lei, Al Ma- țiani 10 lei, I. H, Zoller 15 lei, D. Wit- ner 5 lei, 1. Teodoroff 5 lei, SS. 2 lei, Al 1 Brezeanu 5 lei, B. Leibu 2 lei, St Vasile- lea 3 lei, Moisi Avramiță 3 lei, D. Stoia- ¹ seu 1 leu S. D. 2 lei N. U. 5 lei. Tota- nof 5 lei, N. Chirii 1 lefi M. Teodorof 2 Iul listei 62 lei. lei B. M. 1 leii, Nedecifrabil 2 lei, I. To- rof 2 lei b. 40, Nedecifrabil 1 leii b. 50, 1 Canazirsch 1 leu, Dulgheru 1 leO, Docof Lista No. 214, încredințată D-lul 01- mitriu, subprefectul plasei din distr. Ro- man. D-nii Nedecifiabil 8 lei Mihăilescu 5 lei b. 75, Nedecifrabil 6 lei, Nedecifrabil 5 lei, G. Georgiu 1 leii. Totalul listei 25 lei b. 75. Lista No. 280, încredințată D-luI Dr. Zamfirescu, medic primar, distr. Nâmțu DD. N. N. 11 lei b. 75, D. Stamate 8 lei Șerb. Cănănăfi 11 lei b. 75, 0. Comă- niță 10 lei, Corina 6 lei, Wol 6 lei, N. M. Tomescu 5 lei Anonim 2 lei N. N. Albd 10 lei, I. Paul 10 lei, Oh. Aurelian 4 lei, N. Albu 12 lei. Capit. Pruncu 5 lei, sub. locot. Paleologu 4 lei, N. Miculescu 4 lei b. 50, Locot. Tecut 4 lei, N. D, 6 lei, I. C. 8 lei, Kerțel 11 lei b. 75, D-ru Gellen 6 lei, D. Grumberg 5 lei, Umanitos 2 lei, I. T. K. 3 lei, Ștefănescu 3 lei, 1. Ciucă 4 lei. Totalul listei 162 lei b. 75. Lista No. 282, încredințată D-lul Al. Blancfort, advocatul Statului din districtu Nemțu. DD. M. R. Cațți 11 lei b. 75, Eugen N. Albu 11 lei b. 75, Al. Blancfort 11 lei b. 75. Totalul listei 35 lei b. 25. Lista No. 284, încredințată D-lui Șer- ban Cănănăfi, proprietar îu districtu Nemțu D-nu Șerban Cănănăfi 20 lei. Lista No. 285, încredințată D lui Be- loian, inginer din distr Nâmțu. D-nii Inginer Beloianu 12 lei, Militcan 4 lei, V. Mavrodin 11 lei b. 75, I6n Ra- vici 4 lei, C. B. 4 lei, I Costescu 4 lei. G. Albu 3 lei, M. St. Budusescu4 lei. To- talul listei 46 lei b. 75. Lista No. 324, încredințată v-iul di- rector al prefect lirei Cahul. D nil Pavel Tihinov 3 lei, S Ulubof 1 leu Anonim 1 leu, Anonim 1 lefi, Anonim 1 leii, N. L. 2 lei, I Sergher 1 leu, Ano- nim 2 lei, Anonim 2 lei. Anonim 2 lei, A- nonim 1 leu, Anonim 1 leu Anonim 1 leii Anonim 1 lefi, C C 1 lefi, Anonim 2 lei. Totalul listei 22 lei. Lista No. 329, încredințată D-lul sub’ prefect alpl. Ismaiidin districtu Bolgrad- D nil N. Ulzu 11 lelb. 75, N. Măntălu ță 5 lei, N. Ceanef 5 lei, G. Curter 3 lei. I. Mitanof 5 lei, N. Stefanof, I. Cârcei 1 lefi, Damian Zlotef 2 lei, D. Georgief 5 lei, lorgu Moldor Tobis 5 lei, Pavel Cu- 1 leii. Totalul listei 70 lei b. 65. Lista No. 333, încredințată D-lul căpi- tan B Paleologu, din districtul Bolgrad. D-nii Corn. Dimitrescu 15 iei N. P. 4 lei, I. Verban 3 lei. D. Trasiminea 3 le) locuitorii comunei Galileșcl 37 lei b. 15 A. Carapet 4 lei, G.Grigorof 2 lei, comu- na Cișmelei 42 lei b. 50, comuna Sagana 35 lei, comuna Hasaspaga 30 lei. Totalul |T listei 175 lei b. 65. Lista No. 334, încredințată D-lul căpi- tan B. Paleologu, din districtu] Bolgrad D-aiI Anghel Nicolau 10 lei, I Cucus 4 lei, T Munteanu 2 lei. Un creșliu 2 lei D. Phllman 8 lei. Z. Dariz 10 lei, Preotu Vasile 2 lei, P. E. M. 1 leii, I. Arabagiu 1 leu, 0. Serghez 5 b., I. Alescumo 1 lefi 1 Galaborodof 50 b., V. Dimitiescu 50 b. locnitoril comunei Neruzai 51 lei. Totalul listei 93 lei b. 50. ^Lista No. 335, încred.nțală D-lul loan Drobot. diu districtul Bolgrad. D-mi Alexi Bulgarol 1 lefi, M. Sisef 3 lei, M. Igaatof 2 lei, Maer Remhar 1 leu b. 50. I. Tenebau b. 50 Franț Dumitru b. 50, Anonim b. 20. P. Zaharof b. 30 I Pe- rilovicl b. 30, 1. Cai aivan 1 leu, St. Du mi trov 1 leu, F. Zibailov 3 lei, G Caraviea b. 50 Totalul listei 14 lei b. 80. Lista No. 350, încredințată D-lul M. Protopopescu din districtul Dâmbovița. D-nii M I. Chorcia 10 lei, M. Popescu 10 lei, S. I Tudorachescu 1 lefi L Scărlă- tescu 3 lei, H. H. Niculof 4 lei, lacobson 10 lei, A. Nastasescu l lefi. D. I. Pascu 2 lei, I. K. Lambru2 lei, G. I. Popescu 2 lei, Nedescifrabil 1 lefi, M. lonescu 1 lefi G Irimia 2 lei, P. Petrescu 1 lefi C. Petrescu 1 leu, N. Z Dumitrescn 1 leu R. Stărescu 1 leu C Alexandrescu 1 lefi D. P. Con- durateanu 1 lefi, Al. Mihăescu 1 lefi, S. Georgescu 50 bani, I Nicolaido 1 leu, D. Nedea 1 lefi, A. Zogrescu 10 lei, El. An- ghelescu 5 lei, Pr. C. Anghel 2 lei. C Si- mulescu 2 lei, 1 G. Ștefănescu 80 bani, G. Popescu 2 lei, Sc. Mihăescu 2 lei. Gr lo- nescu 1 lefi, Const. Popescu 2 lei, M. Ce- tățeanu 1 leii, 1. Enăchescu 1 leu, C. Cosma 6 lei, G. Teodorescu 2 lei, Chr. Nicolau 2 lei, G. Milcovan 1 leu, totalul listei lei 98 bani 30. Lista Nr. 358, încredințată D-lul pr fect al districtului D-nii Noiozeanu D. Ch. 6 lei, N. V. Zaua- lescu 8 lei, T. Popescu 4 lei, M. L. lusifes- eu 4 lei D. Teodorescu 4 lei, Al. Stroe 2 lei Simeon Cocoș 2 lei, M Popescu 2 lei, Ne- delcu llie 2 lei N. Filipescu 2 lei, V Gheorghiu 1 leu, B. Stănescu 2 lei G. I nescu 3 lei, D. CI i tu 1 leu, I. Busnea 5 MUNI tVKl L ¹’ED’liL ' ROMÂNIE) J 5 * Z /) 87/ tel idu i tel, I 5 L.. Daniil Popescu 2 ] Marcovici 10k. ou |efi, • , luiHu i wl,I u. Preot AL Radu 2 lei Dumitru Ilene-1 siu 10 le), Christescu 20 kl. II. B. 10 lei, 3 lei. G. Mneti 2 le’, G. Grigărin 1 lefi. . . » . . « r Al_______ in i.y o___.:i r 1A v h n:... .1 i-v n ..... zjvc DuSuu4 O iri, Daniil Popescu 2 | MarcovicHO ki, . . 1 left, I. lonescu 50 bani, 1. lorgulescu Lupu Alper 10 lei' Samuil Noisț 5 lei, N. G. Giurgla 4 lei. P. Dumitru 3 lei, O ini, N lliescu Panait 10 lei. H Vartman 5 ie', L*f hă, P, T. Popescu 3 lei, N. Constantin !țic 4 bl Z K dien 10 lei I. C->hn 10 lei, Lista No 396,’• primari comunei “ei, rea 1 lefi, P. T. Popescu 3 lei, N. Constantin, Ițic 4 kl Z Kilien 10 lei I. CMin 10 lei, > lei A. Stefanidi 10 lei I. Dimitrescu 2 ; Moisi David 5 lei, An^e de Blan 141 1talul listei, lei 94, G. Miclescu 11 lei, 75 bani, H. G. Cons- tantimiis 40 kl, G. Cosm >vicl 11 lei, 75 bani, Ch. Pavel 6 lei, St. Mânu 12 lei S Sava 6 lei, C. Cosmovici 1t lei bani 75, St. Botez 6 lei, totalul listelor 65 - al, 75 bani, Listele No. 183, 184, 185, 187, 188. D-nil l lonescu 10 kt, G. Stoiuăsca 5 lei, D S. GeorgesCit 2 lei, Akxaridriiia Risdorhr 10 lei. Wainer 4 lei, Dr. ’CMe- nicl 10 lei, D. Pâi nii 10 lei.', M lonescu 5 lei, S. Apostolescu 4 kl, E Sărăteanu 2 i. .nY 50 Lista No. 39 D-lu preiei' I dis- trictului Teleorman D-nil N. Fotescu 5 kl St.Stoilov 4 lei, D. Diamandescu 6 lei M. Xenu 5 lei. A- Inandrina Xenu 5 lei, Ecaterina Xenu 5 1 I. Sache Xenu 5 lei, Al. Atanasiu 2 lei, G. Petrescu 10 lei. 1 Adamiadi 5 lei. R. Grigoriu 5 lei, totalul listei 62 lei. Lista No.¹394, încredințată D-lui pre- fect al districtului Teleorman. D-nii T. P. Papadopol 2 lei, Manciu Sfetcu 2 lei. Panciu 1 left. HancievicI 5 lei, A G Anuef 5 lei, P. N Caragief 2 lei. C. M. Milițieni 1 ku. P Teodorescu 2 lei. G A Repanov 2 lei, Nescifrabil 3 iei, Nedescifrabil 1 hu, N. llie 1 leii, St. B. Nicolae 1 leu, ÎL IlipovicI 2 lei, St. Christu l leu Asrice Levi 1 leu Andre- iscu.l left, P. Constantinescu 1 lefi, tota- lii listei lei 36. i « 191 ți 192 - D-luI prefect al districtului Tutova. Listele No. 174, 175. 177, 179, 180. 181 si 182, încredințate D-lui prefect al districtului Botoșani D-nii Vlademir 2 lei, D. Iliov 1 1< u N. Constantin 1 leu G. Popescu 1 ku, I. G kmescu 1 ku, II. Anastasindi 4 lei F. Bela 4 lei, frați loanide 4 kl, un grădinar 1 ku Seranidf lei, 2 Toma Macuri f l ku, Nedeci- frabil 3 leii A Macarof 1 left, Avran 1 kii Dumitru l leu Chință G 2 lei, St. Gră- nescu 2 lei I). Lnpașcu 1 leu, Gr. Bozan 2 lei, Stefanov 2 kl, 1 Lncomar 4 kl.Mar- dari I mescu 1 left, I. Gallere 6 kl, S. Șer- ban 1 left, G Teodorescu 1 leii, A.Cuglea- nu 1 lefi. F Clasf 2 kl. C. U. 2 lei D. Si- țitan 1 left, D. VisiluT 1 kl, VladimirDob- janschi 3 lei. C. Ciurea 2 lei, Gh. Necnliță 2 lei, P, Maire 1 left, Dado. N. P. 1 ku, G. Stamulz 6 lei. K. lonescu 6 lei. Gr. Zovan 6 lei, Mihail Cizlariu 11 lei, bani 75, Gr Bubuțan 6 lei. Adam Sloret 6 kl. Mari Storet 6 lei, Ghtira B dușinesnca 6 lei. lancuHaretall.banl, 75, I. Gr Avram 1 left 1 Alihăilescu 1 left.G, Siminiceann 1 left, Vasile Georgiu 2 lei, C. Ardeleanu 2 ' 1 I. bani 50. C. Cemescu 12 lei, frați Tb. și 1 Christescu și 1. Scheleti 54 lei, Th. 'ațichi 14 lei. necunoscut 23 ki, 50 bani, D-nil C. Ștefan 6 lei, lordache Nicolau 4 kl. nedescifrabil 10 lei T. Fomescu 2 lei, T. Moscu 2 lei, A Petraf 2 lei, S. Pe- trovicl 2 lei, G. Sr. Rășcan 2 lei, P. R Rășcan 3 lei, B. H. 3 lei, T. SlanovicI 1 leii, 50 bani V. Coos.ant.iu 2 lei. Dimi- trescu 2 kl, T. loan 1 leu, G. Costăchescu 1 leu, Anastase cofetaru 4 lei, Mina Cara- utu 2 lei, I. Popa lliescu 2 lei, Const. 1. Christea 2 Iei G. Uasch 1 ku. St lonescu 1 left, A. ValcovicI 4 lei, M. Borsu 2 lei, Sava Călin 3 lei, G. Frunsescu 2 lei, Sava Lavin 2 lei, P. Pavel 2 lei, Marița Dobrian 2 kl, I. PopovicI 3 lei, Panaiț Frumușache 1 left. Teodor I. 2 lei Fraudef Mela 12 lei, Savatin Bogdan 2 lei, T. Stefanov 5 kî. nedescirabil 2 lei, D. Cerches 12 lei. Staly 6 lei, 35 bani, Pastia 2 kl, C. Sfade2 lei, P. Anton 4lei, P. 3 lei. C. Popescu 2 LI, Etnii Brucnev 4 lei. C. Costăchescu 11 lei 75 bani, Negroponti 11 lei, 75 bani, T. Mi nlescu 2 lei, Herscu Lălescu 4 lei, Faca 5 lei, Eug. Voiuescu 11 lei, 75 bani M.fA. St. 11 lei, 75 bani, Theod T Istraf 4 lei. V. Nicohu 4 lei. lorgu Peiu4leT, Baud 4 lei, G. Peltea 4 kl, N. Gabronescu 2 lei. lan- cu D. 2 lei, Papâlescu 2 LI. G- Maurer 10 lei. Gh. P. 5 1 I. 25 bani, T Petrescu 2 lei, L>an Grecu 3 iei. N. V. Condocrici 6 lei, Nicoletato 6 Li, Zaharia Nasic 2 lei, lancu Dumtiru 4 Li G- Vhd 4 lei Anica Mividra 2 lei, Nedecifrabil 1 leu T. Mi- halcea 1 leu, I, Balaisim 1 leii, Șerb. Nas- tase 1 leii. Nedescifrabil l leii, B. Podasca 1 left, Ion loniță 1 leii, M. PopovicI 4 lei, Fateca poie 20 kl, Ei lip Man diu 68 lei bani 10 N. Chicoșu 8 lei, un cetățean 10 I Economide 1 leu T. Carajusi 5 lei, Petre Mircea 11 lei, 75 bani, Sclos Radu 11 Iei. 75 bani, 1. C. DobrovicI 2 kl, Panaioti G. Goiu 11 kl 75 bani, Niță Carabea 4 lei, Nedescifrabil 4 lei V. Rumelo 11 lei, 75 bani, I. Gan 11 lei, 75 bani. V. Mita 11 ‘ 1*1, 75 bani, C C. 11 lei, 75 bani I. A. Sturza 11 lei, 75 baul. Manolache Gibanel! ¹ 2 lei 1. Constaudini 12 lei, D. Codreseu C. Timnșu 11 kl 75 bani, E E. 11 lei, 75 I------------ ... . .... bani B,. Christescu 10 lei S- Avramoviei fect al districtului Prahova. 10 kI,S. Bleiho 6 hi Nedescifrabil 5 lei, H p.nir n i Gri^nrin a u kl, Ivana Antonescu I ' toia¹-' '>~te 63 kl , Lista No. 438, încredințată D-lui pro fjct al districtului Gorjift D-nii Gr. N. 2 kl. D. Con mnesci lei, P. Mongav 1 lefi. A. Mibăescu 2¹' lei. N. Brădician 1 left, B. lonescu 1 leii. Em. Buricescu !-’ ¹⁵ StilupoL» 2 le’ Notai"’ listei 12 le . Listele No. 523, 525, 529,i 538- si 54 încredințate onor, direcțiunii ’ *1 mo- nopolului tutunurilor. D-u.il N. .Drăgicuann 10 k,I, P lonesr' 4 kl, O Popescu 51el, ȘWăuescu-ăi 4 El I Cohen 5 lei.. Costaa Vasiliu 5 ki. R.. dolf Paut 20 Iei, 1 Gheorgin 5 lei,. Leon Silberman 5 lei, Siinuil Rosihover khls I, Eerscu 2 lei. Hers Țaperman 5 leL S • Stoicescu 5 lei. Sava Slavu 3 lei. N Po- pescn 4 lei, Aron Stan 1 lefi 1 Gros-man 1 lefi Petre Dancu 1 leu S. louesdr l lefi C. Stefănesca 1 leuSt. Cirabalache 10 lei. G U. Popescu 5 lei, I. C. Chihaescu 5 lei, C Derveseu 5 lei, R. Pârenlescu^ let.Fo- karschy 5 lei, N. Musculoanu 5 kl. C. Ico- nom 5 lei. Tache Negulin 5 tel Eleft. rie Calol’ețeanu 3 lei, N Petronio 1 leu, C A Jojocăreanu 1 leii, I lonescu 3 I 1, Georses- cu 2 lei, Dimilriu 5 lei, F. Popescu 2 lei. 1. Florescu 2 lei, S. Marinescti' 2 lei l Popescu 2 lei, M Dimitrescu 2 Jeț, Stere Miiuil 5 lei, G. Paul 6 lei T, G. Vlăiesii 4 lei l. Stain 2 lei, Nedecifrabil 2 lei, T. Niculeseu 2 lei. P. Răniceănu'2 lei. Biic Răddescu 2 lei, Gr. Degeanu 1 left, I Ivanescu 1 leu, C. 1 Genescu 11 lei, 75 b antrepositaril județului Doro'h «iii 1'0 lei. I. G. 10 kl, totalul listelor, 229 lei, 75 b. S’a primit cu adresa No. 4, a comitetu- lui secționar de Bacăfi, făiă liste, 300 1<4 se va publica după ce se va prim. Suma totală a acestei serie este de lei................ . _ Suma totală a serielor pre- cedeote lei. . . 20 252- l Total general lei 24,07ti—2 Listă de ohjectele oferite s^eiețăpl iu ours mnt >.-M > Lista No. 266. încredințată D-luI pre Costăchescu diu , dr. scamă Li st al districtului Prahova. glitia Gonea Monalua . dr. Scamă D-nil N I. Grigoriu 4 lei, O. Georgi-I 'Va urma) i n'n i Eacu^șci. 26 Ianuarie (st. (300 lei casei pens.) 110 1877 Con o 80 ¹ 75 71 60 n/rs l .. * domen , tonciare rural - , fonciare urbana bepruru. Oppenheim-Lotdra .Stern-Londra ■ municipal .... cp prima Bncoreșci (bi- lete de 20 iși) . . A Ajtm’te căilor ferate romane . ¹ Societăți Snațiaro a Rc iSniei (500 1. liberați 250) 1500 II Societăți Dacia 2 (500 I.) Societăți de gaz , Societăți România . , em a U-a omisiune , 68 18 50 Seaintbnî • * » |« vedere pe 3 Iun Loc ;ra ;a vedere’ , psâ lua Bertin ia vedere i ■ d SăUtUUl»' pu « 19.40 1 URSUL ViENEI 25 Ianuarie (șt. u.) K.. * ..Aaliec^ ₜ . .’j Renta Idttie' . Naținyale . । Renta în aur L-vae . . . Acțiunile bthîcei | Cinditurl Landou . ligațittn^ ruralp ungar» „ temeșvar , transilvan croate'. argint îu mărfuri . Duean^l. . Napoleonul. Mu 61 67 74 gold 113 838 143 124 73 ’fthnt 116 60 5 91 1 9 1 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă a 5-., OREPTULU ADMINISTI IV >j> autorisât/c;mfoî;m noului program, de ,mi>r ’miuisler a’l justriicțiunel publice. Se află de vcndâto la tâle librăriile și ¹ ⁸ Du c°muima uriniloiă tnirosC. In virtutea accMoră djlȚerjie litlml eă suntu.supendre capsulele " ¹ cubcbu, âe copahu, ele , și de aceia rea inai mare parte diu medicii dm Paris și din sfrmnătv renunțau! la uri ce altă medicațmne. — Trebue cerută In iotă d’auna semnătura GhimaUi.¹ ei C" »<■ la tipografia Guiți, PasagiuLRomân, No. 12, cu. priciul de 55 ba,ui. UACțA M-0DER?U pentru srâlele primare de ambe-sexe, di G A Zamphirolu . (Prqfesor) Se găsesce de vândâre pe preț de'1 letT 25 bani, b-librăria H Zametzlțy drComp. A pșit de sub tipar volumul 1 din ,roT mânui Vrâjitorca roșiii sad Mortă și vină, de Xamer de Montipin, traducțiuue de St. .’ Rureghelea. Opera¹ îotrâgă va, forma 3 volume mari îu 8° de 54 cdle Prețul d tustrele volumele 9 franci, 6ăr pentru persânele cp.la primirea primului volum vor plăti' opera îritrâgă numai 7 franci. A se adresș la administrațiunea diaruluî Vocea Cdvurluiulul, în Galați, și în Bucureșcl la librăria Socec. Se mal găseșee încă puține esemplare din romanul Misterele ludiel, 3 volume, de același autor, cu prep'¹ de 7*', franci, tustrele volumele. 25.07*/ 122*/, Tî KT uiplomală de facul- ImloÂi’l tatea din Bucuresci în arta obstetrici (moșit), anuuciă fami- 1 ielor ce vor bine-voi a o onora cu încre- derea lor, că Ipcuește HoteLDăcia, No. 30 30 60 ‘ 60 re uit 5.0 OD D» ] IDHOSPilț TE DE 70 10 /() 50 25 IA DII DE PEPTU — SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE CALCE 90‘A Efficacilatea acestei preparațiunt este constatau de la 1857, de către medicii cei mai celeb-n | . luncii!, foarte multe imilațiunf safi produsă, insă nici una nu putu ține comparați» cu prouașuțj} pr, sentatu de către cassa ndstrâ. De aceia angaeemă eu sleruințâca publiculfl se ceară In totO d’auna < tu s.ropfi ca se fie de o coldre rosâ, nici o dată albâ șt semnătura ndstrâ tmprejurulfl flaconului S o i influența Bea, tussea se Îngrașă, soddrea de noapte încetează șt bolnavulă revtte repede la sAnăioe întrebuințarea sea dă assemenea resullaturile celle mai frumdse In răgușeați, ce,tarrhe, bronchite. trn- v । tațtuni tte peplu, ele. — Deposită in principalele pharmacii. Aceste capsule au invebșulu de glutenu, conținu balsamulă de copahu associate cssențet de M (arbore din Peru) și consutua unu remediu contra gonorrhetl și sculamemelorfi de orice naluia. EH» lucrea jâ fără a osteni stomtchulu, nu provdeâ nici o dală greață și alte neplăcute care se producă in ioiu. d’auna prin capsulele gelatmdse care conțină balsamul» de copahu in stare liquidA și aO avantaj । do % a c*ze Anco’ ' O iiH in principale^ pharinaci o vend6r< tionalâ, cu tote mașmole; li rile si cele alte obiecte tipografice Doritorii pot vedea acestă tipografie f'J în tote dilele. strada Academiei No 24 Se vinde cu condițiunl lorte a vantagiose, a se adresa la L an Si meon, suburbea Siliveșțru strada Ve neriT, No 7, Bucuresci ’ (3-4$) j 4 in făcut și fac cunoscut că domici- 1,iul med civile și politic este 'la c<< uuna Brastavățul plasa Balta, districtul tomanațl, și, conform art 89 din legea rivilă, în anul 1875, luna Ianuarie, am fă -ut acestă deci tațiune la primăria sus (lisei comune, aflăndumă âncă de atuncT în diți’inile art. 90 din acea lege. Publicând aceste, am onâre a} rug i pe âte autoritățile și pe tâte perșdnele 4 iui adresa'tâte actele în ori care che iin I ’ în ori ce afacei ‘a sus menționatul moț domicilia Bucuresci, 13 (25; Ianuarie, 1877. . Pirtz Vlah ți (3-2d) II oșia mea Dănuănesci, diu districtul 4’* Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po- gâ ie arătură, livizi de pruni, pivă și p(* vaină, este de arendau de Sf George vi tor D >ritorit se pot adresa 1 oprietar cir.Ho .Ka 7A ■ i 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 15 (27) huuarie 18 [W MINISTERUL DE FINANCE SERVICIUL IMBRULUI, INRFGISmStl SI TAXELOR DlVLRSE l rmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 bani, 10 >ani, 15 bani, 20 bani ș 25 bani, confecționate în tera.mineterul aduce acesta la cu- noscmta atât a autorităților chemate a concurge la aulica- •5 5 c? tiunea legei timbrelor si înregistrării, precum si a puMi- culm, cu deslușire câ, mai sus arătatele timbre sunt tu in forma celor ce sunt astă-di in circulațiune, variind numai în cea ce privesce colorile cari sunt cele următbre: ( ele de 5 bani de colore verde. cele de 10 bani de colore galbenă deschis, cele de 15 bani de Clllore albastră deschid Cele de 20 bani de colore argintie și cele de 25 bani de colore sie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscință nm 2âc„, ricine posedă timbre mobile din cele ce sunt astă-di în circula- țiune de categoria și valorile celor mai sus aretate, să ca- ute a le întrebuința pene la 15 Martie anul curent j era după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu densele pâne in dina de 31 aceleași luni Martie, la asierul general al județului nude se află cu locuința și să ceră preschimba- rea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noui. Pe la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri d( pres- chimbare numai sunt primite și on-ce timbre din "?le ve- chi se vor găsi circulând în teră de la acestă data se vor considera anulate si fără nici uă valore No. 540 1877, Ianuarie L 1) ecepisa casieriei districtului Dolj că cel ce va găsi-o să ’ml-o presan- Acestă V No. 4,852, din anul curent, țese în termen de 30 dile la dornici- cut casiei în valore de lei 10,000 ce am depus casei de conscmnațil, pe compta D-lul Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar lini meu în orașu Craiova, strada M6- rel-de-foc, eră în cas contrar, se va considera anulată. mprimeria Statului Director ■ N. T Orâsanu. i perdere am tăcut-o cunos- casierulul de Doljiu și casei de consemnați! (9) Ecaterina Văllimărescu.