No. 9 Un numer, 25 b Vineri, 14 (26) Ianuarie 167/ MONITORII OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: n AM , 1'KEl-pKCl și Ș^SE; ȘESE LUNI, 20 LEI (AntAin Ianuarie .și ântâio Iulie) ANUNCIURILE : LINIA DE TREI-DEC1 LITERE TRhl-ynui baNJ (inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) _ Prețul unei publicații judiciare, direcțiunea nserțil și reclame, 60 b. linia, . , , . strada Germană, curtea Serban-Vodă . , „„ , „ₙ , . ... pAnfi ia cinel-ijeei linii, cinei lei: < ra mai inserarea 11-a și mal departe, 30 bani linia, mare de cineî-deci linii, ijeee )e> [ Scrisorile nefrancate se refusâ * Anunciurile se primesc și cu anul M. S. Domnitorul a sosit a seră la Palatul din BucnrescY. SUMAR r Ari TEA OFICIALA Ministerul âe interne: Decrete — Prescurtări de decrete Ministerul agriculturii, comercialul și lucră- rilor publice: Deeisiune. Ministerul de justiție : Decret Ministerul de finance: — Deeisiune ministe- rială. PARTEA NEOFICIALA — Resultat.nl ale- g rilor colegiului III de deputațl din județe'e Iași și Putna.—Depeși telegrafice. — Sumarele .ședințelor Adunărei depu»: No. 31. .nsnnaD nbr.iia Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țronală, Domn al Romănilor ha toți dc facia și viitori, sănătate ; \supra raportului ministrului tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 146 ; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm: Vrt. I. Budgetul veniturilor și cliel- luelelor județului Romanați, împreună cu acela al drumurilor, pentru eser- cițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunc* ¹-' și modificările următorc; Budgetul județn’.nl. < iș ; L⁶¹ L-___ i I; (iL 1,200 — Se reduce din suma de lei 2,400, prevăzută la art. 1, § 1, cap. 1, rămânând numai lei 1,200, sa- lariul unul singur copist cl. I. 240 — PrevSiJuU la acelaș art., § și cap. salariul unui servitor, se su- primă. 500 —Se reduce din suma de lei 2,500, prevădută la art. 6, § 2, cap, 1, pentru înființarea de condici și registre comitetului permanent. 200 --T reduce .Ijp suma de lei 600, prevfijută Ia art. 7, acelaș § și cap., pentru mobilierul comi- Netnlui permanenț. 2,000 — Idem din suma de; lei 4,000, p^reveijută la art. 10, acelaș § și cap., pentru repararea loca- lurilor publice. cnn — țdem din suma de lei 1,800, prev.ejuta lajirt 36, § l,cap. 2, salariul intendentului spi- ulului. 4em dip sj LI 480, pre- ve^ută la acelaș art., § și cap. salariul preotului spitalului. dem din suma de lei 600, pre- v^ulți la art. 45. § 1, cap. 3, salariul preotului arestului. Lei B. 1,200 — Ide elin suma de IN 4,800, rfeVedutft la art. 1, § 1, cap. salariul directorului scâle! de meserii. 500 — Idem diu suma de lei 3,000, prevMutl la art. 3, acelaș § și cap., salariul maestrului de fierărie.. „w Idem diu suma de lei 2,000, prevâdută la art. 30, acelaș § și cap., pentru cheltuell în- templătdre. 2,400' Se adaogă pe lengă. suma de lei j., 2,400, prevădut^.,Ia art. 52, § 1, cap. 5, spre a seda tetri- buțiune, câte 100 lei mensual, la 4 espeditorl rurali. 200 Prevădnți la art. 53, acelaș § și cap. diurna registratorilor sub prefecturilor plășilor Balta i Oltu-de-Jos, se suprimă. 72 — Se adaogă pe lângă suma de lei 168, prevăzută la art. 54, §2, cap. 5, spre a se da câte lei 5 < >b U mensual, spese de cancelarie, la 4 biurourî poștale. 960' — Prevăduțl laart. 58, § 2, ca ,5, subveuțiune primăriei oraș’u- inim ei Ini, pentru întreținerea musi- cel la grădina publică, se su- primă 3.600 Prevalați la art. 69, § 3. cap. 5, sălariele a 3 revisorl pen- tru scblele rurale, se suprimă. 600 — Idem la art. 73, acelaș § și cap. salariul unul copist la judecă- torul de paea din orașul Cara- cal, se suprimă. - 963 — Se înscrie es-olic.o rt sub No. 77, acelaș Ș'și cap., pentru plata costului măsuri- lorsi greutăților decimale pri- mite de județ Bn d getul dr a mu ri lor. Venituri. laxa prestațiunei pentru anul w. r; se va calcula pe un leu diua pentru locuito- rii pălmași și doul ier dioa penii u cei cu nîrtsmfth&ngb islaioag mi 360 — Se reduce diu s prevalată la art.' 1, § 1, cap. 1, salariul și transportul in- gi mirului. 11,340 4- Idem hn suma de lei 18,000, prevăzută la acelaș art . § și cap., remâuend iei 6,660, lefa a 3 conductori, câte lei 185 mensual de fie-care. 1.800 '— Prcvăduțl la acelaș art. țț și cap. salariul unui comptabil pen- tru lucrările relative la dru- muri, se suprimă. 14'(2b) ianuarie 157Î MONITORUL OFlOIjL^ AL'RDaiAbțL Lei B 1 890 Se reduce din suma de lei 2,000, prevăzută la art. 3, § 2. cap. 1. costul imprimatelor și re- gistrelor. 3,000 — Prevăduți la art. 4, acelaș § și cap., pentru esproprierl și al- tele, se suprimă. 1,500 — Sereducedin sumade lei 2,000, ■ prevăzută la art. 5, acelaș § și cap., pentru cumpărarea de u- nelte în lucrarea drumurilor. l,u00 - Prevăduți lu art. 6, acelaș § și cap. pentru cheltuell întâmplă tdre, se suprimă. l80 — Se reduce din supag de lei 40Q. Pfev^uU la art. 7ₛaceJăȘ § ȘÎ cap, pentru cumpărarea de material trebuincios la 41abo- raVea planurilor. 35 — PIev?4uțI L 10j acelaș § și cap., pentru cumpărarea de eăr*l unui «lev, se sppfjp'S. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în BucurescI, 1877. Ministru secretar de Stat la departa justul de jnterne, G. D. Vernescu. la 8 Ianuarie CAROL. No. 41. CAROL I, Prin grați^ lui Dumnezeii și voința na- țională Domn ai Românilor, La totl de iadă si viitori, sănătate; •.supg raportului ministrului Nos- tru secretar Stat la departamentul de interne, cu No. 25,244 ; In vjrtutea ar^ 69 din legea orgp- njpă a consiliilor județene, Am decretat și decretăm : iii. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Tecuciu, împrpună cu acela al drumurilor, pentru eserci- țiul apulul curent 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile și modificările următore: Budgetul județului. Cheltuell. Lai B. 10,000 — Se reduce din suma de lei 33 000, prevătiuți la art. 12 șt 13, § 2, cap. I, pentru recons- truirea localurilor județene. 2 500 — Idem din suma de lei 6,500, prevPduțî la art. 31, § 6, cap. IV, pentru nutrimentul ares- taților. 500 — Idem din suma de lei 1,500, Lei B p,;făduțl la art. 37, aerași § și capitol, pentru complectarea Pf.fi 1,200 ."00 8,4ou 200 repa ațiel arestului. — Idem din suma de Iei 650, pre- la art 39 acelaș § și ca- pitol, pentrp transportul ares- taților — Idem din suma de lei 3,600, prevăfjtuțî la art 42, § 7, cap V, diurna medicului primar. — I^em djn suma de lei 840, pre- văduțl la art. 43, acela? § și capitol, ca diurnă medicului de oraș. Art. 17 și 48, acelaș § și capi- tol. se modifică ast-fel: — Salariul a 2 medici de plășl, câtd leî 250 16fă și lei 100 diurnă pe lună, de fie-care. — Se reduce din suma de lei 1,200, previn ți la art. 49, § 8, cap. V, pentru medicamente gratuite bolnavilor săraci. la 2,000 — Idem din suma de leî 5,000, prevăduțl la art. 50, acelaș § și capitol, subvențiunea pri- măriei pentru întreținerea spi- talului din orașul Tecuciu. *40 - Idem din suma de lei 1.440, 120 3 000 7 482 1 prevfiduțl la art. 54, § 9, cap. VI. retribuțiunea secretarului consiliului de igienă. — Idem din suma de lei 600, pre- vfiduțl la art. 75. § 2, de la cap. I al cheltuelilor faculta- tive, ca pensie acordată D-lui Nicolae Aslan. — Idem din suma de lei 5,000 prevăduțl la art. 77, § 3, cap I, pentru cheltuell neprevă- dute 58 Se înscrie ex-oficio în budget la art. 1, § 1. cap. XV, ca rest de plată pentru măsurile și greutățile decimale primite de județ. Budgetul dmnjurițor. Venituri. Taxa prestațiu^el pentru anpl 18/7, se i va calcula un lefi pe df țlewru locuitorii pălmași și doul ieli’pei^' pentru cel cu vitale. Lei Ckcltueli B 480 — Se reduce din suma de lei 2,880, prev?(luțl la art. 3, § 1, cap. 1, 16fa a doul picheri. 3,720 Prevăduțî la art. 5 și 6, a relaș § și capitol, retribuția unul șef de biurou și a unul ajutor de șef de biurofi însărcinați cu lucrările drumurilor, se su- primă. Lri B. 100 - 100 - Se reduce diu oumade lei 300, prevăduțl la art. 8, § 2, cap. I,¹ pentru registre și impri- mate. Prevătjigl la art. 9, acelaș § și capitol, pentru cumpărarea ma- terialului necesar la lucrarea planurilor, se suprimă 1,500 — Idem la art. 13, § 3, cap. I, pentru cheltuell estraordinare se suprimă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne est< însărcinat cu esecutarea creț. Dat în BucurescI, la 1877. Ministru secretar de Stat departamentul de interne, G. D. Vernescu. acestui de- 4 Ianuarie CAROL Jo. 24. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă ți viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, cu No 25,243 In virtutea art. 69 din legea orga nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art. I. Budgetul veniturilor și chel- tuelilor județului Tutova, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului curent 1877, este aprobat de Noi, cu reducțiunile. suprimările și modificațiunile următore Lei 2,400 1,200 Budgetul județului. Cheltuell. B — Prevăduți la ari. 4 § 1, cap. 1, retribuțiunea unui șef de biu- rou de corespondență și ajutor secretarului, se suprimă. — Se reduce din suma de 1. 2,400. prevfduți la art. 7, acelaș § și cap., rămâind numai Iti 1,200 salariul unui singur copist cla- sa I 1,800 Se reduce 0 iusu m aii .16 200 16fa a trei medici de plășl, pre- vătjuțl la art. 1, § 1, cap. 3. 600 — Sereducedin sumade lei3,000 prevPrjuți la art. 3, acelaș § și capitol, ca diurnă a medicului primar. Cap VII, pentru poșta rurală, se modi- fică în modul următor 308 M<> U..IL UtkKAAL. AL. LL iMUii j iauuar>e io« 7 Le” B 2,000 — Idem la art. 1, § 1, capit. II, yentru despăgubirea terenuri- )r deteriorate prin deschidere de carieri,''pentru estragerea etrel, se suprimă. 552 - Prevg(|uțl la art. 3, § l,cap. III, pentru construirea a 46 stâlpi chilometricl, se suprimă. 125,630 32 Idem la art. 4, acelaș § și ca- pitol, pentru construirea calei județene Bărlad-Poiana, se su- primă. 4,000 — Idem la art. 1, § 1, cap. V, cheliuell estraorViare, se su- primă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în BucurescI, la 4 Ianuarie 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne N. I). Vern*8cn. No. 19. Prin decrete cu data din 11 Ianuarie 1877, după propunerea făcută prin ra- port de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți: D. Ion Rusescu, actualmente adju- tor de corespondență în divisiunea co- munală din ministerul de interne, di- rector la comisia colorel de Roșu din capitală, în locul D-Iui V. Persicenu, pus în disponibilitate. D loniță Ursit, actualmente sub- comisar de clasa II, șub-comisar cla- sa I, la despărțirea VI din coldrea de Galben, din capitală, în locul D-lut Scarlat I Mellic. Prin decretul domnesc No. 44, cu data din 8 lanuariu 1877, după pro- punerea făcută prin raport de ace- laș D. ministru, s’a numit D. doctor în medicină Aristide Peride, in postul vacant de medic secundar la institutul Gregorian, din Iași, pendinte de epi- tropia spitalele¹” casei sântului Spiri- don din Iași. Lei B. Art. 1. (JincI espeditorl rurali a lei 100 mensual................ 6,000 — Art. 2. Cheliuell de cancelarie pentru 5biurourl, a 5 lei mensual 300 — Art. 3. Imprimate necesare . 500 — Lei B 600 — Se reduce din suma de lei 2,400. prevS(|ută la art. 1, § 1, cap. VIII, lefa directorului a- restulul. 1,481 95 Se înscrie ex-oficio la art. 2, § 1, cap. IX din budget, ca plată a măsurilor și greutăți- lor decimale, primite în comp- tul județului. Budgetul drumurilor. Venituri. laxa prestațiunel pentru anul 1877, se va calcula uu leu pe di pentru locuitorii pălmași și doul lei pe di pentru cel cu vitele. ^heltuell. ,1 AOHÂO Lel B- tini 2,400 — Pio»ciluțl la art. 2, § 1, vap. 1, ca salariu unul șef de biuroO, se suprimă. 900 — Se reduce din sumă ue lei 1,800, prevăduțl la art. 3 ace- lași § și cap., rămâind numai lei 900, salariul unul singur copist de clasa II. 36b — Idem din suma de 4,800, pre- vgdnți la art. 4, acelaș § și capitol, salariul a doui con- ductori de clasa 111 îu perma- nență. 1,680 — Idem din suma de 3,360 lei, prevăduțl la art. 5, acelaș § și capitol, rămâind numai l,o80 lei, salariul a doul picheri. 1,000 — PrevăduțI Ia art. 1, § 2, cap. I, ca diurne de transport mem- brilor comitetului pentru ins- pecția și observarea lucrărilor drumurilor județene, se su- primă. 1 200 — Se reduce din suma do 2,400 lei, prevărjuțl la art. 2, acelaș § și capitol, pentru transportul D-lul inginer. U4U — idem din suma de lei 360, [ revfduțl la ari 1, § 3, cap. 1, spese de cancelarie pentru biu- roul tei hnic. 100 — Idem din suma de lei 300, pre- vă^uț' la art. 3, acelaș § și capitol, pentru imprimarea ro- lurilor. 400 -- PrevăduțI la ari. 4 și 5, ace- laș § și capitol, imprimate pentru ținerea lucrărilor șose- lelor și comptabilitățcl, se su- primă. MINISA-RUL AGlBCU.UKEi CCMER- CIUIJJIS1 LUCHĂBILOS PUBLICE. Decisiune Prin decisiunea No. 195. D. inginer or- ’inar clasa 1, Pet Ene s’a însărcinat provisoriă cu îndeplinirea atribațiunilor postului de inspector general al controlu- lui căilor ferate concedate, în locul D-lul M. Tzony demisionat. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedefl și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fada și viitori, sănetate; Vedând raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul justiției, cu No. 386 ; Considerând recomandațiuuea ce Ni se face; -’i* In virtutea prerogativei acordată Noăprin art. 93, aliniatul V, din Con- stituțiune, Am decretat și decretăm ce urmesă: Art. 1. Graciăm de restul închisd- rei ce au a mal suferi pe condamna- țil: Scurtu Constantin, Dimitrie Lu- pașcu , llie Dimofti, Ștefan Frățilă, Ghiță PetrovicI, Dumitru Drăglea , Preda Constantin, Costache Dumitru, Christofor Spini, Paladi loniță, Negu Ion, Năstase Oțelescu Art. II. Reducem osenda închiso- rii condamnațilpr acestora și anume: lui Gheorghe Vasiliu la un an, preo- tului Andreiu Popescu la 30 dile, lui Niță Andreiu Popescu, loniță Ion al Popi, Grigore N. Stan al Popi, Geor- ge Stanciu Zăbavă, Niță Niță Fălcu- lete, Stanciu Niță Zăbavă, Ion Deli- șoru, George Delișoru, Niță Niță Că- pușe la câte dece (iile închisore pen- tru he-care, lui Ghiță Marin Gavriloiu la cinci ani reclusiune, lui George Hăulici la uă lună închisore Art. III și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul jus- tiției este autorisat cu esecutarea a- cestui decret Dat în BucurescI, L ₜi2 lamiariv 1877. CAROL Ministru secretar d Stat ladepartamentul ne justiție, Ellg. Stăvvovu. U. Oi). ^IHISTEhUL DE FINANCE. Decisiune ministerială. Ministru secretar de Stat la departa mențul finanCelor, 4 (26) Ianuarie lb7 7 MuNlTuKUL OFICIAL AL KUMANIEl Avâud în vedere referatul D-lul inspec- tor al circonscripțiel a X-a, sub No. 312; Având în vedere art. 43 al legel gene- rrle a vămilor, Decide : Art. I. D. Vasilescu Alt ■ dru, st im- piegat de cancelarie clasa Il-a la biuroul de vamă Predeal, al cărui post s’a supri- mat de la 1 Octombre espirat, este numit în asemenea cualitate la vama garei IțcanI, în locul D-lul Boureanu Costaehe, care se depărtesă pentru motivele din sus citatul referat- Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica în Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunilor indirecte este însărci- nat cu esecutarea decisiuneî de faciă. Făcută în Bucuresci, la 5 lanuariii 1877. P. ministru financelor. B. Brătianu. No. 276. 1877, lanuariu 5, PARTEA NEOFICIALĂ Bucuresci, 13 lanuc ^; 1831 lopătați! aleși în colegial III: lași. — Alecu Holbau 188 voturi, contra D. Dunca 39, cele-alte voturi împărțitei Putna. — Frunză Dimitrie 216 voturi, contra Mich. Vidrașcu 161. DEPUȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) -r Constantinopoli, 24 Ianuarie. — ue- neralul Ignatieff va pleca mâne. Ceî-alțl ambasadori vor pleca Vineri. Se asigură că Pârta ar avea intențiunea d’a cere Franciel oficieri instructori de gendarmerie, și d’a face un apel la lumi- natele consilii a mai multor financiari en- glesi. Roma , 24 Ianuarie. — Duminecă Pa- pa a avut un leșin. Luni n’a eșit din a- partamentele sale. Marți a voit negreșit să dea uă audiență și a avut un nou leșin. Cu tâte acestea tot a putut primi ieri pe câte va persâne. Camera deputaților a început discuțiu- nea pe articole a projectulul de lege asu- pra abusurilor clerului. Guvernul । de- clarat, cu acâstă ocasiune, că el consideră legea garanțiilor ca un gajiu solemn și in- violabil dat lumei catolice despre inde- pendința complectă a suveranului Ponte- fice în “sercițiul puterii sale spirituale (Havan.) ADUNAREA DEPUTAȚILOR. SESIUNEA ORDINARA. Sumarul șeaințeide la 12 lanuariii, itfi7. Președinția domnului vice-președinte SihUnu Alexandru. Ședința se deschide la ora 1 dupăamâȚf. Presențl....D-ni deputațl. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiuni petițiunea locuitorilor comunei Bădenil , județul Muscel, a D-nel Elena Panaite la- comescu din Focșani și a D-nel Marghiâ- la Alexandrescu. Se trămite la comisia de indigenat a- dresa D-lul ministru al justiției pe lângă care se înaintâsă petițiunea D-lul Nicolae Grecescu. Se trămite la comisia de verificare pro- testul D-lor alegători Nicolae llief și Ni- colae Parușef în contra alegerel colegiu- lui I de Bolgrad. Se comunică Adunărel adresa D-lul mi- nistru de finance pe lângă care se înain- tașă procesul-verbal de constatarea situa- țiunei casei de depuneri și consemnațiunl de către membrii consiliului sSu de admi- nistrație. Adunarea ia act. Se comunică asemenea adresa D-lul mi- nistru de interne prin care încunosciințâ- să că alegătorii colegiului II de Vasluiu, nu s’au întrunit în filele fixate spre a ale- ge pe deputatul cerut. Adunarea decide a se invita guvernul pentru a convoca din nou acest colegiu. D. deputat Vulturescu Grigore desvoltă uă interpelare privi țâre la oprirea repre- sentărel pe scena teatrului Român a piesei anunciată pentru săra de 11 lanuariii. După respunsul guvernului, discuțiu- nea urmată, Adunarea adoptă moțiunea ur- mătâre: „Camera, în urma esplicarilor date de D. ministru și avend deplina încredere că se va da deplina satisfacere libertăților publice și constituționale lovite, trece la ordinea o I Se pune bi vot cel pâini directori de D I Poe.iaru Sardea propune un A- .„vndament prin care cere desființarea <•«- lor cinci șefi de bi'urou clasa întâia. — Se pune la vot acest amendament, prin bile, și r u'‘jI g-—'i-v *<•»« ««i următor ■ -3 Wfd yₒₗ<ⱼ 81 I3B mii lajoritate reglementară 31 tun Bile albe . Bile negre 2! ședinto. Con A, reducem acestă sumă din biidget și să oa- regulament, acest vot este nul, și rgmânetclăogăm acolo unde ml • pare ca trebue a se face din nou în ședința de mâneb-^ — Se pune la vot articolul patru sub șefi de biurutî clasa înteiu și se primesce. —<8ă citesee articolul. patru sub șefi de biuiofi clasa a doua. D. președinte! D-lor, asupra acestor sub șefi s’a presoîitat un amendament al D-lui Poenaru Bardea caro cere desființa- rea lor. D. G. Slăniceanu, ministru de resbel; D-le președinte și D-lor deputați, eu cred că acestă furie de a desființa Începe să ia proporțiunl prea mari. D, Poenaru Bordea a cerut să se desfi- ințede șefii de biurou clasa I și acum vo- esce să desființeze pe sub șefii da biuroO clasă II. Apoi, mal bine, dAcâ este așa, desființați ministerul întreg. Dâca se pro- cede ast-fel, efi vă declar că nu inai pot merge înainte cu lucrările acestui mini- ster daca D-vAstră veți desorganisa ast- fel serviciele. Să procedem serios, D-lor, căci nu se pot desființa tdte posturile. Ați vtidut în tAte ministerele că sunt admini- strațiunl întocmai conform trebuințelor; așa trebue să fie și la ministerul de resbel. Decă însă, D-vAstră nu voi I să mal țineți nici un compt de trebuințele acestei administrațiunl. eu nu sciu cum aș mal putea dirige acest minister. D. I. Poenaru Bordea. D-lof, dâcă am avut curagiul să fac acâstă propunere^ nu este că am fost lipsit de seriositate, după cum ’ml alribue D. ministru de res- bel. Am făcut acest amendament din con- vincțiunea mea, iar nici de cum că am fost lipsit de seriositatea pe care ’ml o reclamă cualftatea de deputat. Eă num’im atins de loc de legea organică a ministe- rului de resbel: im menținutdirecWil de servicii!, șefii do biurou clasa 1. și 'ml am (Jis e în adevăr necesar șeful de sec- ' țiune, *șeful de masă și ajutorul său, 4r nu și acești- al ți sub șefi; el bine, aci suni 18 șefi pentru 20 copiști ceea ce nu găsim la nici im alt minister pAte mai încărcat în lucrări, ’ml am dlis eă este fArte rațio- nai si torte serios să facem rata u;i e>- - nomie. Nu voim să punem bețe în rdte onor. D-lnl minierii de resbel; din contră; dar pentru e? am v&lut că sunt servicie pecari onor, comiaiune budgetară le a redus la mal puțin de cât modeste, am dis să reducem de acolo'de unde se pAîe reducaTÎntr un mod rațional și să adău- găm, do va fi trebuința acolo undo trebue să adăogăm. Si, pentru ca să probed și mal mult D-lui ministru de resbel că am fost dominat, de seriositate când am făcu: - aognq ei» s -os ojtj acest amendament, este că am venit, ii D-sa⁽J ta particular, și ’i am dis: D-le miniștrii, cred că putem. face acâstă eco- noibie'^'cr-’ed ca pu'em reduce acești sub șefi fără să desorganislm serviciul raini- futa sterului de resbel, și snnU' d^ideă ca să pentru lucrări de mare importanță, precum i la cumpărări de arme iu ia lucrările geo- . desice și topografic • n do < • fra b-9.400 frf’ml se pare fârte mică în raport cu impbrtanța lucrărilor. Etă, prin urmare, care a fost spiritul l de care m sui-condus și de care să fie si- gur D-sa eă nu mă depărtei), mal cu se- mă când e vorba de a’ml face datoria de deputat D. miniștrii fin resbel. N’am vorbit despre lipsa de seriositate 1 u gând de a atinge po cine-va, și sî mă crâdă onor. D. Poenaru că nici bă dată eu nu i voiă atribui lipsa de s roșită - mal cu sâmă când sunt pe acAstă bancă; când voiQ fi alături de D-sa voiu vorbi alt-fel. Dar să ’ml permită al spune că D-sa nu pdte ti - mal competinte de cât mine și de cât co- misiunea budgetară cu care am lucrat mal mult timp și abia am putut să atingem budgetul până la aceste reducțiuoî Dacă D-sa, citind acest budget numai superfi- cial, crede eă se pot face reducțiuuile ce propune, eu ’i respe t convicțiunii ce are; însă să crâdă ci D-sa că onor. Ca- meră când a năimit comisiunea budgetară a dat 'tâtă încrederea acelei comisiunl, și dacă este vorba ca să se rădice asemenea propuneri de reducțiune la tie care articol, eti declar -că nu pot primi desbatere; budgetului cu acâstă procedare, fiind- ,ă ou nu pot fi interpretul Co-purilor Legibi- tAre pentru a desființa armată; D. P, Bnescu. Eu crerl că lucr .rea co- - misiuni nici odată nu pAte impedeca pe . Cameră de a face discuțiune și de a lucră alt-fel de cum a lucrat comisiunel; fiind că uă comisiuue când »e numesce de Ca- meră, are de scop numai de g’i trage ca- lea și de a ’i da lămuriri, dar acâstă nici uă dată an va «putea să oblige pe i'nm-ra ca să admităic» îndibcntșbife lucrarea co- misiunf budgetare; Do rețea me mir că onor. D. ministru de resbel ne,face aceste observațiunl; însă e uă sensă pentru D-sa, fiind-că este cam noâ în parlament. D-sa 31z ue a făcut uă mustrare tjicând că pără- sesce banca ministerială dacă nu vom încuviința părerea D-sale El bine, am onâre a spune D-lui ministru de resbel că asemenea mustrări nu intră în usurile par- lamentare.... D. președinte. OrI-ce ministru ar» dreptul să facă cestiune ministerială. D. ministru de resbel. Nu aveți ce scusa, fiind-că pot face cestiune ministe- rială ori când voiti crede de cuviință. D. P. Buescu. Afară de acâsta onor. D. ministru de resbel a venit și ne a in- dus chiar în erâre. Ne a $is că legea pen- tru organisarea militară opresce cu desă- vârșire aceste reducțiunl. Eu care nu cu- noscâm legea acea și care făcusem pro- punerea de reducțiunl, am <|is că poate să fie și ast-fel; dar dându-ml-se acea lege și citind’o, am vădut că nu este așa, căci acea lege are*un articol care dice că per- sonalul și chiar salariele se pot reduce și mări după trebuințele budgetului. Prin urmare, să ’ml permită D. ministru de resbel a ’i spune că noi când am votat re- duceri am fost îu tâtă regula și am făcut fârte bine câni am votat așa cum am vo- tat. Noi nu am cerut de cât reducțiunea a- celor șefi și sub șifil pe care i socotâm de prisos. — Apoi unde vede onor. D. ministru de resbel că se aduce desorga- nisare în serviciul acestui secretariat ? Eii mă așteptam ca chiar D-sa să con- vină despre acest adevăr că budgetul se- cretariatului ministerului de resbel este fârte încărcat. Acesta D-lor, nu este uă cestiune technică, nu este uă cestiune de arme speciale, ca să nu ne putem pricepe în materie; este uă cestiune de pură ad- ministrațiune, pe care o putem cunâsce toți și D. ministru nu pâte să ne spue că încape vre uă mare filosofie aci. D. N. Dimancea. D-lor deputațl, mi se pare mal ântâiti de tâte un sistem ciudat când ni se cere să facem reducțiunl fără ca acei cari le propun să ne demonstra că ele se pot face; fiind-că numai a ni se spune că cutare este de prisos, acâsta nu e destul. EI bine, ca să mă convigețl și pe mine, Dv. cel care cereți aceste reduc- cțiunl, bine-voițl a’ml arăta pe ce motive întemeiațl convicțiunea D-vâstră’ Pentru că eti care sunt de opiniune contraria a- cestor reducțiunl; am motive destul de puternice pentru a le combate; fiind-că D-vostră scițl că noi care avem uă armată teritorială destul de însemnată, trebue să fim convinși că ministeriul de resbel este fârte împovărat în lucrările sale, mal ales astăzi când are pe tâtă țl oficeril pot fi chemați la armele lor, maî cu sâmă în cașul de înaintări. Vă rog dâr, D-lor deputati, să primiți amendamentul și se nu mal faceți nici uă distincțiune de solde D. Pătărlăgeanu. D lor, legea pe care ne a ci.itu-o D. Buescu este legea organi- săril armatei și a personalului serviciului administrațiu ii centrale din minister Dâr pentru solde este uă lege osebită, și faciă cu acea lege nici a se sport, nici a se micșora acele solde, nu se pâte fără uă । anume lege. Bine voițl dâr a primi amen- damentul ce vi se propune. 314 dONlfURULuFIOlAL AL ROMÂNIE 14 (26) Ianuarie 1577 de acea s’a Zis că acelora cari aă câte un cal să li să dea 20 bani mal mult, adică un franc. Din acostă operațiune re.sultă uă economie d* 27 sau 28 mii de franci, D. D. Mirgăritescu. Dj-Tor. după le- gea militară, Iote gradele superi6re aă indemnitate de furagiu, căci sunt obligați de lege să aibă cai.' Așa, unul are uă, in- demnitate pentru patru cai, altul pentru trei, și altul pentru d.ol, dupe grade" Nu să face distincțiune decă este oficer de administrațiune sau de trupă. Gradul a- trage dupe sine indemnitatea de ' furagiă pentru caii deferiți lui, saă care este obli- gat să'I aibă conform legel. militare. Adevărul este, am v^Zut și eă, șefi de batalidne și chiar de regimente cari nu a- vea nici un cal, și cu tdte acestea primeau indemnitatea de furagiă pentru trei sau doi cai. .eeeernbu ea jot ol st-nr>n Acâsta pdte să fiă un abus, abusul tre- bue îndreptat; incumbă superiorilor ace- lor oficieri ca să-l oblige să aibă caii ne- cesarii. ic g; £ eii.ffo In- Dâr nu înțeleg să nu să dea indemni- tate acelor oficerl. Din contra, sunt de pă- rere să se dea. tutulor oficerilor,, fără es- cepțiune; nu putem admite escepțiuni. Insă este bine, să se facă discuțiune,asu- pra acestui punt. D. ministru de resbel este faciă, să ia act despre acesta^, și-să facă ca în viitor oficeril superiori cari sunt obligați de lege să aibă cai, să’i aibă în numărul pentru^ cp’-a G se dă in- demnitatea de furagiă. Voci. închiderea discuțiunel. —Se pnnela vot închiderea discuțiunel și se primește : Se pune la vot următoruKmdndament al D-luI C. Grădișteuu și se frrmescei .,Să se desființeZe indemnitatea de fu- ragiă la directorul general și 4 sectetarl de serviciu.“ O Grădisteanu, D. 1. Ghîca, JL Schina. D. B. Gherghef. ^Comisiunea budgeta- ră a desființat de' 1# D. ministru de res- bel un cal din 'patru 4 apdi, de bfe-ce le- gea a prevPZut să aibă -patru cal dupe cum cere serviciul său, deca D^v. credeți că a se adăuga fndemnisarea de furagiă și a se scădea numărul cailor IhcruBedte totuna, fiind-că'ofiâerul ar încăleca pe furagiă în loc de cal, ătunel admiteri așa; er deja vedeți că? nu mărul de călește tre- buincios, atund trebue să manțineți nu- mărul cailor. Eă vă spun că patru cai sunt indispensabili D-luI ministru de res- bel, fie ca furagiul să fie plătit mal mult saă mai puțin. De aceea vă-rog să primiți amendamentul meu. D. președinte. Prea oiue, der deose- birea e-.te că nu trebue vorbit de îmulțit ci de singurit; propuneți der ca D. mi- nistru de resbel să aibă patru cal în loc de trei, și vă opriți aci. —Se pune la vot amendamentul D-luI Gher- gel și se primenea. Se cit >ce articolul relativ la tu'/emni- tatea de juragiu. D C. Grădișteauu. Ințeieg acesta in- demnitate pentru ministru și adjutorulsău care trebue se încalice adesea; der col- alțl oficerl din cancelarie se primâscă indemnitate pentru furagiu nu înțeleg; aceștia nu încalică nici uă dată, stau tot da-una la biuroă. De acea eă sunt.de pă- rere să se mănțină indemnitatea numai pentru ministru și adjutantul său. 1). G. Siăniceanu, ministru de resbel. Voi se vă dau uă mică esplipațiune. Le- gea soldelor fixddă un număr de cal pen- tru fiă-care grad. Comisiunea a redus nu- mărul cailor, însă a augmentat indemnita- tea de furagiu, acordând câte un franc pen- tru fiă-care cal în loc de 80 bani, cum era, și este prea rațional, căci cu 80 bar* ou se pdte hrăni un cal pe di. , Der ce se întămplă ? Se întămptă ca înde după legea soldelor generalul are patru cal, colonelul trei etc., comisiunea budgetară a <|is : fiind-că dăm uă indem- nitate de furagiă mal mare se micșorăm numărul cailor Așa dâr vă atrag atențiunea asupra unei contraziceri ce esistă între lucrarea comi- siunel budgetare și legea soldelor, și con- chid ca să se mențină legea soldelor. D B. Gherghol. Și eă vă rog să se mențină legea soldelor, acordându-se in- demnitatea de furagiă pe numărul cailor reglementari al fiă-cărul grad. Nu puteți scădea de la colonel, ca el se aibă numai doul cal, când legea soldelor Zice ca el se aibă trei. Prin'urmare, vă rog, să se dea indem nisațiune de furagiă pe numărul cailor ce legea prevede la fiă-care grad. D I C. Codrescu. D-lor, pe vat^rnl aduc aminte, etă cari aă fost considerați- unile budgetare în privința acestui articol: Comisiunea a avut învedere că sunt ofi- erl cari au câte un cal, și trebue se aibă, și că numai 80 bani pe țiunea acesta pun' amendamentul la vot. -^Adunarea respinge'amendamentul D-' Gherghel. I Șă citesce artic Iul fyla'tdrmV'țhd- tudt de cancelariei ~ *u, ' D. I. Codrescu. D-loi, 'comisiunea a văZuț că acedte.cheltueli; în comp'arâțiu- ne cu alte ministere, eraă c’am urcate și de acea a redui și Ia ministerul de res- bel cifr.a proporțional dupe numărul di- visiunilor'și a biurourilbr!'cbmparafiv cu alte ministerei D. ministru de resbel. D-lo'r," eu: în comisiune n’am făcut objecțiuue asupra acestei reduceri, der pe urmă am vădnt că acestă cifră de 3,600 lei nu va fi de ajuns, căci să scade prea mult din ce a. fost, și fiind-.că tot la D-v. am să vin să cerladaos când nu se va । unge, vă r-g să creseațl acestă cifră, căci este prea mică; era 8,400 lelaanul trecut, lisați cel puțin 600Q, er nu 3,-6001 păci ajunge.Iest atâv vcvț • j —Se pună da votărticolul din »u?get se primesce. Se citesce paragraful: ^Imprimate de comptabilil , , tuele de imprimare de reglemente, Mur, torul âstel și altele^ lei 30.000. D, I. Codrescu. Asupra acestei cif s’a presantat un amendament al D-luI QL- mescu. D-sa propune ca acest paragr să se uoescă cu cel următor, privitor lucrările geodesice și topografice în s - mă de 9,400 lei D-lor, budgetul ministerului de resbe în.ceea ce privesce împărțirea lui, difei^ de cele-lalte budgete. Budgetele cele-laIte sunt împărțite pe capitole, paragrafe și apoi articole. Legea comptabitităței dice că ordonanțările să fie făcute tot d’a-una pe articole. EI bine, budgetul ministeru- lui de resbel, nu sciu din ce causă, n este împărțit pâ paragrafe cum ar fi tn buit. așa în cât, în acelaș articol coprii de uă mulțime de alte articole amestecati ast-fel că pe nesimțite se face un fel de virimente cu aceste diferite alocâțiuni sub același articol. D-vAst^ă nu sunte nici țiă-dâtă siguri că ordonanțându-i pe articole, suma votată pentru un al neat nu se va putea confunda bd altei Acâsta este uă lămurire pe care nu vă pot da îotr'un mod complect, dâră dupy cum văl raportul;'ml parecl dintr’âhsul acâsta resultă. Prin armare, pentru ii se lomedia,'crea că¹ ar trebui ca budgetul să se împarță pe apitole, paragrafe și articole, asupra că- rora numai să se facă ordonauțarea, pen- tru ca să nu se facă uă amestecare de fon- duri. Din acest punct de vedere, rog pe D. Climescu să nu mal facă amendamei la acest punct, să nu confunde lucrările 14 (26) Ianuarie 18' MONITORUL OFICIAL AL ROMAȘlf 315 geodesice cu imprimatele și eele-lalte, căci se pâte întâmpla tocmai acel 9,400 franci pentru lucrări geodesice să se chel- tuiască la alte lucrări conținute tot în a- cest articol. Dâcă credeți că sumele sunt mici, sporiți-le, dâră pnneți-le pe artico- le, pentru ca ordonanțările să fie îa regu- lă, căci cel mal nenorocit sistem de comp- tabilitate este acela de a pr vede sub a- celaș articol mal multe lucruri. D. C. Climescu. D-lor, când ăm pro- pus acest amendament, nu am îndrăsnit ă sporesc nici uă cifră. M’a îngrijit lârte mult mica cifră de 9,400 franci, a- loeată pentru lucrări geodesice și topo- grafice, căci dâca lipsim de ce-va, este de^charte topografice. In tâte țările aceste charte se fac de armată, și anume de geniti, și decă nu sunt mijlâce alocate, chartele nu se fac, dupe cums’aîntâmplatlanol. Prin urmare, decă la acestă sumă nu se mal pâte adău- ga nimic, eu cred că s’ar putea confunda aceste duoă aliniate, comptând pe buna voință a D-lul ministru actual și a tutor miniștrilor de resbel cari vor putea fi, că din acâstă sumă se va întrebuința mal mult pentru lucrări geodesice și topo- grafice, de cât pentru imprimate. Impri- matele nu folosesc la nimic, pe când ace- le lucrări folosesc fârte mult . . . D. ministru de resbel. Trebuesc și a- cele imprimate D. Climescu. Da, de cât comptes pe buna voință a miniștrilor de resbal că vor avea dorința mal mult de charte de cât de imprimate. De aceea, neavend de unde să cer a se nai reduce ceva, și nevoind să propun un adaos în acest budget, am crezut că aceste două aliniate s’ar putea confunda într’unul siugur, comptând pe D. ministru de res- bel că va întrebuința mal multă sumă pen- tru lucrări geodesice de cât pentru im- primate. D. H. Zugrăvescu. Ett sunt de opini- une a se lăsa aceste articole așa cum sunt în budget, căci, a mal reduce din sumade 30 000 franci, ar fi ca să ne espunem a vedea pe D. ministru venind după câte-va luni a ne cere un credit suplimentar. Și apoi acestă sumă alocată pentru impri- mate este uă sumă pe care a studiat’-o destul de bine comisiunea budgetară. De aceia eu sunt de opiniune a se lăsa așa cum este. — Se pune la vot amendamentul D-lui limescu și se respinge. — Se pune la vot cifra de 30,000 de franci, pentru imprimate, și se primesce. Se dă cetire articolului privitor la alimentarea bibliotec-' în sumă de 1,209 lei, și punendu-se la vot se primesce. Se dă cetire articolului privitor Ia lucrări de geodesice. I) I. Codrescu. D-lor, comisiunea a avut în vedere că în strâmtorarea resurse- lor în care ne aflăm să se facă cât se pâte mal pucine lucrări cari se pot amâna pe altă dată. Tot asemeneacomisiunea a pro- ces și în privința lucrărilor publice, cari in anul acesta se vor face în uă propor- țiune mal mică. D. I. Negulescu. Am ruga pe onor, mi- mistru de resbal să ne spue decă în bud- getul pe 1876 a rămas vre-uă economia de la acest articol sau decă s’a cheltuit suma întregă? D. ministru de resbel. In anul trecut s’ati cumpărat și âre-care instrumente ne- cesarii la lucrările de geodesie, ast-fel în cât s’a cheltuit suma întregă; anul acesta însă am ^is să se facă mal pucine lucrări. — Se pune la vot cijra din budget și se primesce. — Se citesce articolul relativ la statul, major al Domnitorului. D. C. Grădiștânu. D-lordeputațl, pen- tru aceleași cuvinte ce am dat asupra ad- jutantului ministrului de resbel, voitt cere de la D-vâstră suprimarea statului major Domnesc; însă nu suprimarea lui, pșntru că nu voitt <|ice că nu este bine ca Măria Sa Domnitorul să aibă uu stat major, însă voitt cere schimbarea sistemului după care se îndeplinesce aatătjl acest : -.vicittpe lengă Măria Sa Domnitorul. I Eu sunt de opiniune ca acești oficiărl | să se ia pe rând diu diferite corpuri, fără Ica el să fie nisce oficiărl spreciall. . . Tot ast-fel este și în Prusia, unde ofieiăril de stat major se iati pe rând din diferite cor- puri, fără ca acești oficiărl să facă un corp deosebit, care, mal tânjlitt ar putea deveni un corpnetrebuincios deâre-ces’ar afla mult timp departe de instrucțiunea mi- litară și de obiceiurile comande!. Pentru aceste cuvinte eu sunt de părere a se suprima acest articol. D. D. Prunca. D-lor. ett eredi cămu ar fi bine să facem ceea-ce dliee D. Grădiș- teanu, pentru că un ofieer care trebue să servâscă pe Măria Sa Domnitorul trebue să fie un oficiăr cu âre-care aptitudini per- sonale, mai ales că Măria Sa Domuitorul fiind, după Constituțiune, șăful suprem al armatei, are dreptul, să’șl alâgă un stat major în care, să aibă tâtă încrederea și prin urmare, cred că nu ar fi bine, și n’am fi nici în drept să atingem acâstă cestiune. D. ministru de resbel. D-lor, ceea-ce propune D. Grădiștânu nu ar fi neaccep- tabil, ca ofieiăril cari fac serviciul de ad- jutanți să fie luați pe rând din diferite corourl; însă trebue să vă puitt în curent asupra unei piedici care se opune, la a- câsta. Mal îutâiti; D-lor, este legea orga- nică a armatei care precisâsă cadrele unul corp de adjutanți; prin urmare, a’l desfi- ința, este a desființa legea, căci acest corp trebue săesiste după acea lege. Al douilea, dâcă vom desființa acești cinci adjutanți, unde să’I puitt pe urmă, căci locurile c,rie l’alte, sunt tâte ocupate ? . Uă voce. S’ati înființat optbataliâne de dorobanți. D ministru de resbel. Nu este nici un loc vacant, și prin urmare acești oficiărl vor rămânea pe din afară, ceea-ce ou va aduce uă economie însemnată, căci după legea posițiuuel ofieiărilor, el trebue să aibă jumătate lefa pe timpul cât vor fi în neactivitate. Așa dâr, dificultatea este și acâsta că acești oficiărl, rămăin.i pa din afară, vor avea dreptul la jumătate solda, fără a face nici un servicii!, pentru că tâte locurile din armată sunt ocupate. Ett însă croi) că s’ar putea găsi un alt mijloc, a- dică acela de a procede pe calea stingere), pe măsura de a nu l înlocui la vacanțele ce se vor produce. Așa der pentru moment eu sunt în desa- cord cu opiniunea D-lul C. Grădiștâno, și rog pe onor. Adunare să primâscă cadrele statutul major Domnesc ast-fel cum sunt prevăzute în projectul de budget; căci alt- fel s’ar viola și legea și aș fi pus și ett în imposibilitate de a casa pe acești oficiărl oficiărl îa diferitele corpuri ne fiind va- canțe. I) O. Grădișteanu. I). ministru ae bel este convins ca și mine și scie bine că acest sistem de stat major este rău, și el a fost condamnat do toți, căci tot un ast-fel de stat major, se afla și în armata Francesă. De toți se scie că Coi ma. bun sisier. de stat major este acela din armata Prusi ană, unde toți ofieiăril superiori compu¹® marele stat major al armatei, caro a atras admirațiunea Inmel întregi. Acolo trebue să tindem și noi. Acum D. ministru ne spune că nu pâte să satisfacă cererea mea diu două cuvinte. ânteitt că nu sar produce uă economie cu acesta, căci ar trebui să pue pe acești o- ficiărl îu Dosițiuue de neactivitate și ar trebui să le plătâscă solda pe jumătate. EI bine, D-lor, departe de la mine gândi- rea ce aș fi voit să ating posițiunea aces- tor oficiărl, din contra, aș fi fârte mâhnit de s’ar întâmpla un asemenea lucru. Ett sunt deprins a respecta orl-ce posițiune dobândită ; suut convins iasă că^e- pâte casa fârte bine acești oficiărl pe la dife- ritele regimente ce s’ati creat de miliț^mR Uă voce. Nu este nici un loc. D C. Grădiștânu. Sa pâte; der ast.-cjl nu oste, mâne va fi. încetul cu în cetul se vor putea casa pe la locurile lor acești oficiărl. Al duoilea, D. ministru <)ice ca nici legea nu’I permite să facă a- câsta. Apoi dâcă este așa. dâcă D-sa ne răspunde cu legea în mână, tot cu legea în mână ’I voiti răspunde și eu.. EI biue, D-sa adineaori ne spuse că nu ne dă mâna să ne ținem îut cu tâte de lege; nu cred der că este bine ca să ne ținem tocmai în acest punct de densa într un mod • Strict, căci decă o restrângem într’uă parte, 'dece să nu o restrângem și acolo unde >16 ONITUKUL UF1C1AL AL RuMiNL. «aQUuliu .877 putem face uă economie’ Pentru ce să ți- nem la un ce care este râh, care în timpu- rile din urmă s'a cundemnat de toțî? Pen- tru ce să nu voițY acâstă economie și să se compun statul major din ofieiărl superiori din tâte corpurile care să facă serviciu pe rând și apoi să se întârcă la corpuri în loc să f e acolo nisce ofieiărl de stat major care să devie leneși și să nu facă nimic ? De a eea efi nu găsesc destul de înteme- eiate cuvintele D -lnl ministru și dâcă s au înființat acele opt regimente de dorobanți, nu înțeleg de ce să nu se trimită aceșil ofic.ârT la acele corpuri. Pentru aceste cu- vinte eii m°nțin propunerea mea. D. ministrn de resbel. D-lor, ea să nu se facă nici uă erâre eu trebue să vâ es- plic cum stă cestiunea cu acele opt regi- mente de milițieni înainte avem opt regi- mente de milițieni; care avâfi coloneii și locotenenți coloneii. Eu nu am înființat nici un personal nuofi prin crearea acestor opt regimente, ci am lăsat locotenenți co- loneii la cele-l-alte opt regimente și ast- fel că nu se află nici un loc vacant. Apoi ce este mal mult, toți acești ofieiărl sunt oficiăil de cavalerie, și la cavalerie nu este nici un loc vacant; din contra unul este de prisos care va rămânea în neacti- vitate. Acuma s’a suprimat un adjutant Domnesc care trebue să râmâe pe din a- fară. Aceștia urmâdă să fie puși în neac- tivitate. Dâcă acum se va desființa și sta- tul major, atunci ar trebui să se plătâscă solda jumătate căci ast-fel dice legea de punere în neactivitate. D Vizanti. D. ministru de resbel <|ice că desființându-se statul major Domnesc nn ar avea unde să casese pe oficeril cari 1 compune, pentru că nu are nici uă va- canță. Cu tâte acestea la pagina 23 a acestui budget citim că se înființâsă mal multe regimente de dorobanți, și dâca vom în- târce câte va pagine înapoi vom vedea că pentru aceste nuol regimente nu se pre- văd locotenențl-colonell trebuitori Vedeți dâră că cunt locuri unde să fie întrebuin- țați oficeril statulni-major; căci acești locotenențLcolonall ori sunt necesari regi- mentelor, și atunci trebue înființați și la dorobanți, ori nu sunt necesari, și atunci desființați’! și de la regimentele de liniă. Dâca sunt necesari, trebue a fi înființați și la nuoile regimente, și atunci aceste lo- curi le puteți ocupa cu oficeril din statul- major. D ministru de resbel. Declar încă uă-dată că nu esistă nici un gol în armată. In ceea ce privesce propunerea D-lui Vizanti ’I voită spune D-sâle că nu se în- ființâsă nici uă funcțiune nouă la acel regimente de dorobanți. In infanteria de liniă, la ,armata permanentă care funcțio- nâcjă continuu, locotenenți!-coloneii sunt în adevăr necesarii, dâră la dorobanți am am găsit că pot prea bine să lipsâscă și nu se vor înființa prin urmare. Am făcut acâstă nouă organisate îu do- robanți fără a adăoga nici de cum ofieiărl. Ast-fel astă-(|I în armată nu e nici un loc vacant. D. B. Ghergheli, Dâcă D-vâstră veți fi de opiniune ca statul-major dimnesc să se păsirese. atunci nu văd pentru ce am face ca din acești adjutanți domnesci unul să remâiă pe din afară, mal cu sâmă că, după cum a arătat domnu ministru, nu este nici uă vacanță în armată unde să fie în- trebuințat. In budgetul anului trecut fi- gura în statul-major domnesc un colonel, doui locotenențl-colonell și duo! majori; acu.u văd că s’a redus un locoteneut-co- lonel. Pentru ce acâstă reducere ? Ori reduceți’! pe toți, or! mențineți’I pe toți. De aceea efi voifi face un amendament ca statul-maj >r domnesc să continue a fi compus ca în anul 1876 și vâ rog să’l priimți, fiind drept. Voci închiderea discuțiunil. — Se pune la vot amendamentele D-lor Grădișteanu și Ghergheli ș‘ se resping — Se pune la vot paragraful din bud- get și se priimesce. Ședința se rădică la 6 ore, anunțiându-se cea viitâre pentru luni 10 lanuariii. Ședința do Ia 10 Ianuarie, 1877. Președenția domnului președinte C. A. Roseti, asistat de D-nil secretari 0. Cli- mescu, M. Bunllianu și A. Viz inti. Ședința se deschide la amia-(jl. PresențI 90 D-n î deputațl. Nu respundu le apelul nominal 59, și a- nume Bolnavi: D-nil N. Atanasiu, N. Blaremb rg, G. Magheru. In congediu: D-nil A. Gr. Bonachi, D. Castroianu, C. Colibășanu, P. Costantin, G. Gamulea, D. Genescu, G. Gâță, G. Macri, I. Mârza, G. ilăizescu, G. Pruncu, G. Rosnovanu, P' Zamfirescu, M. Ghelmegianu, I. Lățescu, G. Tăcu. tăru ardAre de motive: D-nil D. Anghel, P. Arbore, C. A. Bo- rănescu, D. Brătianu N. I. Bujoreanu, A. Popescu-Candiano, N. Caraianoglu, C. Ca- targ!, A. Celebidachi, N. Cișman, N. Con- stantinescu, M. Costache, L. Costin , Gr. Cozadin , L. Eraclide A. Gheorghiu C. Giuvara, T. loan, T. B. Lățescu, N. R. Loeusteanu, D. Miclescu, G. Miclescu, Fr Milescu G Morțun, N. Nicorescu, 0. Pi lat, G. RadovicI, M. Roseti, S. Roseti. D. Sofronie, A. Slyrbeiu, A. Vamali, A Vilner, N. Voinov, F. Aluneanu, I Cara batescu, A. Stolojan, A. Teriachiu. Sumarul ședințe! precedente se aprobă. Se acordă congediu D lui deputat P. Zamfirescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea locuitorilor comune! Filiâra, a locuitorilor dupe moșia Dolhenil jude- țul Fălcifi și a preotului și cântărețului de la biserica comunei Eaichiol din Ba- sarabia. Se trămite la comisiunea comunală peti- țiunea locuitorilor comunei Idriciu, jude- țul Fălcifi Se trămite la comisiunea de verificare protestul a doui alegători din colegiul l-iu de Bolgrad. D. D. Mărgăritescu Domnule preșe- dinte, înaintea Crăciunului am adresat D-lul ministru de interne uă interpelare care conținea cinci puncte de fârte mare importanță. Cerusem atunci a mi se pune la disposițiune douâ dosare de la primă- ria de Brăila , spre a putea studia și des- volta interpelarea mea. Aceste douS do- sare sunt: dosarul dârei în întreprindere a acsiselor comunei care e uă afacere de de peste 400,000 lei și dosarul unei alte întreprindere care este uă afacere de peste 4,000,000 lei. EI bine , sunt informat că D. ministru de interne are la minister aceste dosare, dâră nu a bine-voit a le trămite la Adu- nare spre a’mi-se pune la disposițiune. Prin urmare, vâ rog, D-le președinte, să bine-voițî a repeți D-lul ministru cere- rea de a pune la disposițiune» unul man- datar al națiunel acele douâ dosare spre a ’și putea desvolta interpelarea, D. președinte. Se va face comunicare D-lul ministru de interne spre a vâ pune acele dosare la disposițiune. Acum , D-lor, avem să continuăm cu budgetul ministerului de resbel. In ședința trecută s’a făcut un amenda- ment prin care s’a cerut supresiunea a cinci sub șefi de biurou clasa II-a; acest amendament puindu-se la vot, nu a întru- nit majoritatea cerută de regulament, și prin urmare votul se va face din nuofi astădi. D. ministru de resbel are cuvântul. D. G. Slîtniceaun, ministru de res- bel. D lor, efi prefer să se suprime șefii de biurou clasa I de unde resultă uă eco- nomie de 19,200 franci, și să se lase sub șefii de biurou clasa a doua, de unde ar fi uă economie de 15 000 franci. D. președinte. Comisiunea este re gată să se întrunescă spre a delibera și decide asupra propunerel D-lul ministru de resbel. D. C. T. Grigorescu. D-lor, eom'si- | unea nu are nimic a r concura ca să ia celei d iatei posturi de matematice, de lucrări de arte, de inginerie etc. General ca D-nil Radovicl, Lupu, Cernat, Zefcari, n- . a⁹ ■ >ceștia sunt s miti.t -i'-r; re‘.ot-d'anna ravea ce să facă cu sciința lor. Pentru ce să i minținem no! în armată când el n’aiî nici uă ocasinne să’șl pue în aplicare sciința lor, și când pe de altă parte pot fârte bine fi înlocuițl prin coloneii, cum s’a dis fârte bine de un onor preopinent, că cacaplde bri.- * lă nâ coloneii. De acef < c I la D. ministru de' ‘s- bel care ea cetățiân, vâdând suferințele țârei, penuria în care ne aflăm, să bine voâscăînsuși D-sa a nu d i concursul D -sâle pentru a se șterge acești patru generali. Acum mi se impută că cum propui ii eu să’l desființăm fără lege, când aceste func- țiuni sunt create prin legea de organisa! a armatei ? Acâstă 5je țiur ^ mi ce face de D. P. Ghica. Ei bine, voiu respunde I) u Ghica c& aci nu e trei ință’Mle ege, i dovadă că un e trebui ' . le lege. 'Stecă n bud e- tul pe 1876 au fost 5 generali, și D. mi- nistru a lăsat numai patMft “Vedeți dar că a desființat unul fără lege. Ni se mai ijice că în sânul comisiunei nu s’a făcut nici uă discuțiune îu privința generalilor. Eu fac apel la memoria tutu- lor colegilor noștri din comisiunea bud getară, și’I rog să spue acă n’am avut cea mal vie discuțiune în senul gomisiu- nel în privința generalilor, și mal cu seamă cât ne am revoltat când am v⁻lut că D. ministru ne cere ; o le -ener$i numai ca transacțiune am ’Așăt îⁿ budget cinci generali. Efi găsesc cu atât mal mult inutile a ceste posturi de generali, cu cât D. mini- tru n’a susținut trebuința lor și cred că putem fârte ’ ■ . să ’ ¹ .cnim cu colonel! cum s’a făcut adese ori cu ocasiunea con- centrărilor. Acesta este >piniunea mea. D. ministru do rosboL D-lor, nu era timpul astăijl eă vorbes-- despre necesita- tea generalilor, cum a dis D) Vulturescu că trebuea să fie.' De ac tă necesitase s a vorbit în destul și ne 'si tea s’a recuu s cut atunci când s’a făcut legea de reorga- nisa.'e ahirmâtel caro prevede în total 12 generali. D. VilKuVeseu care s vorbit cu atâta e- locuență, trebue să scie că în tâte arma- tele din Europ esiste aceste funcțiuni, că armata nâstră nu este de cât hă copie de pe cele alte; că organismul armatei¹ în ge- neral nu este de cât‘Fă machifiă -care tre- bue să se roisce într’unmod regJlat și sis- tematic, că prin urmare uă armată trebue să fie complectorganisatăcasă potă func- ționa bine și fără inconveniente. N.ocesi- 320 monitorul oticul al româniei 4 (26‘) Ianuarie 1877 tatea generalilor e recunoscută prin 1 gea de organisare a armatei, unde se <|ice că personalul Statului major pâte fi micșorat în timp de pace, și crescut îu timp de res- bel; prin acesta însă nu se <|iee că pâte să fie desființat. D. Cernătescu a dis că dovadă că ge- neralii nu sunt necesarii, este că mai la tâte concentrările armata a fost coman- dată de coloneii. Așa este pentrn brigade, dâră nu și pentru divisiuni și dâcă s’a pus coloneii ca să comande brigade este pen- tru că n’am avut generali, ast-fel s’a in- tervertit ordinea : s’a pus coloneii la bri- gade, loeotenențil-colonell și majorii la re- gimen e și căpitanii au devenit șefi deba- taliâne; — Acesta din causă că lipseai! corn n laațil, ceea ce constitue un mare in- convenient în funcționarea regulată a ar- matei. într’uă armată regulată trebue diferițil șefi să fi< toți la locul lor, nutnai a^ț-fel se dobendesce încrederea superiorilor în subalterni, și vice-versa, numai ast-fel uă armată este seriâsă și pâte să’și îndepli- nescă cu încredere datoria ei. Vă rog dâră, D-lor, încă uă-dată, îna- inte de a hotăra asupra acestui punct, să chibsuiți bine dâcă e de cuviință* a se lua în considerare opiniunea contrană, și decă nu este mai biua a românea în făga- șul în care am intrat cu organisarea mili- tară. A lăsa să ne prindă frigurile bud- ge'are la finele fie-cărul an, este a da atâ- tea lovituri acestei instituțiuul militare. VM că diseuțiunea se întinde fârte mult la fie-care paragraf, și dâcă vom merge tot ast-fel ne vor trebui două septămâni ca să terminăm acest budget. Eu credâm că decă s’a numit uă comisiune budgeta- ră din sânul Camerei, a fost tocmai pentru a scurta discuțiunile fârte lungi din șe- dință care ne perde prea mult timpul. Deunădi s’a discutat mal multe ore pentru 5 lei de la un copist, și pâte că acele ore costau pe țară de uă sută de ori mai mult. Vr rog dâră să închideți discuțiunea și să nu loviți acâstă instituțiune D D. Leca. Onorată Cameră D. Vultu- rescu. preocupat de economii, nu ne a con- vins de loc prin argumentele D-sale; ne a spus numai să înlocuim pe acești cinci generali prin patru coloneii, ceea ce ne va da uă economie de 1,000 lei pe lună. Ei bine, eă vă asigur că dâcă am pune pe a- ceștl generali în disponibilitate, și le am da solda pe jumătate, în loc să facem eco- nomie, am înmulți cheltuelele cu 30 sâfl 40 mii franci. Voci. Așa este. D D. Lecn. Eu sunt gelos de a se face aconomil, și ’ml pare rău că D. ministru de resbel nu ne a venit cu uă lege pentru soldă care să abroge pe cea din 22 lanua-, rie 1873; însă fiind că D-vâstră v’ațl le- gat prin votul de e.I, negreșit nu mal re- veniți astă-dl, dâră la urmă veți reveni forțamentecând veți vedea că budgetul va lăsa un venit de 10 miliâne. Și fiți siguri că va lăsa acest deficit, pentru că noi nu numai că nu reducem nimic din lucrarea comisiunel, dâră chiar mal adăogim, și a- poi la fine veți fi siliți să tăiațl la toți câ- te uă a treia parte. Pâte cel cu lefi mart nu vor țipa, dâră vor țipa cel cu lefi mici. Vă atrag dâră, D-lor, atențiunea asupra acestui punct, și vS rog să mențineți a- ceștl 5 generali așa cum sunt; pentru că atât amendamentul D-luI Vukurescu, cât și al D-lui Ghica, lăsându’I în disponioi- litate. ei n’ar fi pe compta casei pensiune- lor, ci pe compta Statului. D. P. Grădișteanu. D-lor, legea pre- vede pentru cadrele armatei 12 generali, 4 de divisiune și 8 de brigadă. D. minis- tru de resbel prevede ca necesar acest nu- măr de generali, pentru ca armata să fie bine organisată, și să respundă la tâte ce- rințele ce i se fac.— Iu adevăr, D-lor, dâ- eă ne așteptăm ca armata să’și îndeplinâs- că datoria pentru care a fost înființată, dâ- că ne așteptăm ca evenimentele politice din jurul nostru să fie ast-fel în cât să se ceră de la dânsa, nu numai serviciul ce ’l s’a cerut penă astă-cjf, dară încă adevăra- tul sacrificiu al sângelui, pentru care ea este creată, atunci nu înțeleg să stăm la îndoială; ba încă, departe de a reduce nu- mărul generalilor, trebue să dăm minis- trului de resbel cu mâna plină tâte mij- lâcele pentru ca armata să’și îndeplinâscă cu demnitate datoria sa. Propun deA, să votăm în budgetul mi- nisterului de resbel cadrele complecte cum suntprevădutede legea organică, adi- că 4 generali de divisiune și 8 generali de brigadă (aplause). Acâsta am onâre să propun onorabilei Adunări. Dâcă îotr’ade- văr D-lor, suntem chemați să fim prevâ(|ă: torl în politică, apoi nu uitați că politica mai cu sâmă în împrejurările actuale e strâns legată cu organisarea armatei. Du- pă rolul ce ne așteptăm se jucăm față cu evenimentele ce se încurcă în giurul nos- tru, trebue și noi să ne organisăm armata nâstră; după cum este hotărât ca noi să stăm faciă cu acele împregi urări, trebue să facem ca și armata nâstră să fie pregă- tită. Și âtă de ce: O I este vorba ca noi să ne mișcăm, și atunci armata trebue să fie complectă, având toți generalii sâl, a- dică: 8 generali de brigadă și 4 generali de divisiune, după lege; sâu de e vorba ca noi să nu jucăm nici un rol îu acele e- venimente, atunci putem să lăsăm să func- ționese numai generalii esistenți astă-dl. Și în asemenea cas voiu întreba; pentru ce prin budgetul actual se mai înființâijă un nuou general? Pentru ce se fac de unde e- raii patru, acum e cinei ? Cât pentru men ținerea a celor patru în ființă nu am nimic de dis, nu contest necesitatea ce este ca să se mențină, după cum a susținut D-nu ministru; nu contest âră că prin desfiin- țarea lor, în loc de a se face uă economie, se face uă cheltuială mai mult. Dâră la ce bun adaosul încă al unuia? dre cu acesta s’ar complecta numărul generalilor trebu- ineioși armatei? Nici de cum. Nu se va în- deplini cu acest general nici trebuințele armatei, și critica ar putea vedea în aces- tă creațirtue un lucru ce nu ar ti tocmai bine-venit. Prin urmare din două una, D-lor; sâu să nu se adaoge un nuofl gene- ral, dâcă trebuință nu este; sâfi de e tre- buință, atunci nu mai încape să ne gân- dim la econoniă, trebue să dăm armatei tot ce ’l este de nevoe, adevărata economie în asemenea cas fiind că armata nâstră să fie pusă în posițiune de a’șl face bine da- toria pentru apărarea țârei; și atunci nu unul, dâră și încă și opt generali peste cel în ființă sunt prea puțini. D. președinte al consiliului. D. pre opinent a dis că, dâcă armata nâstră va fi che.aată a’șl vărsa sângele pentru țâră, a tind s'o organisăm în consecință; âră dâ- că nu, să facem cât mal puțin pentru dân- sa, nefiind de trebuință. D-lor, sunt astă-dl în Europa State mari ca Germania, ca Francia, care cu tâte că au afirmat de mal multe ort că vor sta neutre, dâră nici ele nn sciu dâcă vor sta pânâ în sfârșit îu neu- tralitate, nu sciii dâcă nu vor fi trase și ele în luptă. Dâcă este ast-fel, cum vor- besce D. Grădișteanu, ca noi, Stat mic, să seim ce putem li siliți a face mâne? Prin urmare adi noi nu putem sei nimic positiv în acâstă cestiune. Dâtoria nâstră este de a avea uă armată gata pentru ori ce, du- pă mijlâcele nâstre, cât mal bine cons itu- ită; și evenimentele are să determine ce are să facă armata. Acum e vorbi dâcă generalii în ființă trebue să se mențină sâu nu. D. Grădiș- tânu însăși și D. Colonel Leca au arâtat cum prin ^desființarea generalilor nu sar produce nici uă economie ci din con- tra, s’ar causa uă cheltuială mal mult căci ce s’ar trece în disponibilitate cu lâfa ju- tofitate și ar trebui ca și locurile lor să fie îndeplinite de coloneii cu alte lefuri. Mai este cestiunea dâcă trebue să se în ființele un al cincilea general. Statele ma jore acjl se scie că jâcă rolul principal în oștire ; apoi, dâcă uă brigadă, uă divisiu- ne trebue să fie comandată de un general, cu atât mal mult statul major, care con- duce armata întrâgă, trebue să fie coman- dat de un general. Iată pentru ce s’a hotărât a se mal adă- oga un general ca șef al statului major, ca- re a<}I nu are în capul șeii un general Să sperăm că împrejurările de astăzi nu au să mai țină mult timp, și după trecerea lor. în facia nevoilor economice ale țârei, vom putea face economii în armată, și ast- fel vom putea să desființăm și pe acești (SujiZgment) 14 (26) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AI. ROMANEI 'Su piemont) 321 (.colonel Leca Onorabilă Cameră , funcțiunea de intendență este uă funcțiune pură administrativă; eu cred că e de pri- sos a se da indemnisărl de furagifi înten- denților, când eî nu au cal, și acâsta afirm din esperiența ce însu’ml am făcut-o în armată. N’am vâdut vre uă dată un inten- dent călare, safi dâcă vre unul a încălecat, vâ asigur că nu a fost călare pe calul șefi. D. ministru de resbel. Vâ rog să ob- servați că acest budget prevedea douâ cla- se de oficerl însărcinați cu administrațiu- nea intendență și oficeril de administra- țiune, serviciul oficerilor de administra- țiune în adevăr este stabil și el nu afi a se transporta; dâră intendențil sunt chiemațî îu fie-care garnisână, ca să verifice soco- teli, și când să fac concentrări de trupe, trebuesc să mârgă călare. A se adăoga a- cestor oficerl furagiul tocmai în timpul concentrării, cred că nu este nemerit; ci mal bine e a se lăsa acâstă indemnitate de furagifi , obligându-se acești oficerl să aibă cal. D. C. T. Grigorescu. Comisiunea bud- getară aveud în vedere cele espuse de D. Leca ca om competent, primesce amenda- mentul. — Se pune la vot următorul amenda- ment al D-luî Leca și se primesce: „Propunem suprimarea indemnității de furagifi pentru intendență." D. Leca, C. Peșacov. G. Mantii. F A M rJ Indemnitate ¹ entru cancelarii se pri- mesce fără discuțiune. Se citesce art. 7. Seâla fiilor de mi- litari. D. Leca. Ca să fie comisiunea justă ar trebui să pună lefurile profesorilor mili- tari pe un picior de egalitate cu ale pro- fesorilor civili din licee și în gimnasie. Aci ânsâ vedem lefile profesorilor fârte maii. Apoi mal este și alt ceva, unii din acești profesori sunt militari și acelora ar trebui să li să dea gradului lor. Propun dar următorul amendament : „Remunerarea profesorilor de la scâlă fiilor de militari să se reducă la cifra pre- vâdută pentru profesorii de gimnasie. Colonel D. Leca, S. Nicolau. O. Gheor- gkiadi, A. Visanti, G. Ghițescu, D. 1. Ghica. D. P. Cernătescu N’am nimica de dis contra lefel acestor profesori, dar vâ rog ca la votarea budgetului ministerialul lu- crărilor publice să dațl acelâșl drepturi și profesorilor de acolo. D. G. Slănieâun, miniștrii de resbel. Vfi rog să observați că aci se prevede că acelaș profesore este pentru 4 clase de uă dată și lâfa ce i se dă este cea mal redusă. Nu oste nici un profesore militar; militari snnt numai meditatorii. V# rog dar să mănținețl aceste lefi așa cum sunt trecute în budget generali, dâră prin stingere, nude uă-dată, prin demisiune, prin trecerea la pensiune a celor ce funcționâdă, cart nu va mai fi înlocuițl; Astădi ânsă e cu ne putință ca el să fie destituiți safi puși în disponibi- litate, fiind că cu acâsta s’ar face și un reu armatei în situațiunea de adl și s’ar pro- duce și un prisos de cheltuell. Vă rog dar să închideți discuțiunea și să votați acest articol. Se pune Ia vot amendamentul D-luI Vulturescu și se respinge. — Se pune la vot amendamentul D-luI D. I. Ghica, și resultatul scrutinului este cel următor : VotanțI ....... 69 Majoritate reglementariă . . 38 Bile albe .............38 Iile negre .31 i). președinte. Adunarea a primit ,a- mendamentul D-luI Ghica. Articolele următâre, până la intendența militară se adoptă fără discuțiune. Se citesce art. 6 ; intendența militară? ). B. Ghfrgheli. D le președinte, eu aș ruga pe onor. Adunare să bine-voâscă a adăogi duol sub intendențl și să reducă duol adjuncțl de clasa a doua; căci, dâcă ne vom’găndi pucin la desvoltarea arma- tei nu numai la noi în țâră, dar în tdte ță- rile, vedem că serviciul intendenței jâcă un rol fârte mare. Ar fi dar bine ca la fie- care! divisiune teritorială să fie câte un sub-intendent. De aceea am formulat și amendamentul următor: „Cerem adăogirea a duol sub-intendențl și reducerea a duol adjutanți clasa I, spre a se complecta peisonalul intendenței." D; ministru de resbel. D-lor depu- tăția comisiunea budgetară a redus nume- rul personalului intendenței militare, ceea ce se pdte reduce lesne, dâcă veți compara budgetul pe 1876 cu cel de faciă. Serviciul acesta este fârte important în armată, mal cu sâmă când ea e pe cale de organisare. De aceea eti mă unesc cu propunerea D-țuf Colonel Ghergheli. Acum, tot cu acâstă ocasiune, voifi în- treba dâcă accesoriile de soldă votate deja de domniile-vâstre, sunt votate și încu- viințate pentru toți oficierii în genei al, safi ele au fost încuviințate numai așa precum se găsesc înscrise în projectul de budget ce se discută. D. președinte. Așa s’a propus și chiar s’a votat ca accesoriele de solde să se în- tindă pentru toți oficierii fără distincțiune. D. Grigorescn. D-lor deputațl, majori- tatea comisiunel respinge amendamentul D-luî Ghergheli — Se pune la vot amendamentul D-luI Ghergheli și se respinge. — Se pune apoi la vot paragraful din budget și se primesce. Se cetesce paragraful pentru indemni- sâ ’e furagifi. D. A. Visanti D-lor deputațl, am luat curentul spre a face uă mică rectificare. Pentru aritmetică, algebră, geom et’rii și trigonometriă va fi însărcinat un profe- sor. Și la licee tot un profesor este însăr- cinat cu predarea acestor obiecte , ansă îa cea ce privesce remunerațiunea, văd că profesorul de la seâla militară, în consi- derațiune că este militar, este plătit mal bine. Trec la al doilea punct. Văd în budget 4icendu-se: Geografie, Fi sică; aci ’ml pa- re că este uă erâre de tipar; trebue să fie vorba de goografie-fisică. D. colon. Slănicdno, ministru de rfis- bel. Este erâre de tipar. D. A. Visanti. 6ră-șl și aci nu vâd uă aglomerare de obiecte, acela care va face cursul de cosmografiă și istoria natural i, va face și cursul de geografia-fisică. Ansâ în privința acâsta D-vâstră nrevedețl pa- tru oficeri respectivi. Voci. Nu este îu discuțiune acest pi- ragraf. D. A- Visanti. In ceea ce privesce pro- punerea de a se egalisa salariele profe- sorilor șcâielor militare cu salariele pro- fesorilor de licee și gimnase, suut și eti de acâstă opiniune. D. P. Buescu. Cred că D. ministru de resbel va adera la dorința esprimată de mal mulțl DD. deputațl, ca să nu facem nici un fel de prerogativă pentru profeso- rii cari sunt la seâla militară, în raport cu acel de la licee și gimnasie, și va priimi ca toți să aibă aceeași remunerațiune. D. ministru do resbel Un profesor, D-lor, trebue remunerat îu raport cu mun- ca ce depune. La seâla militară profesorul a ' clase de uă dată. Dacă veți găsi la licee vre-un profesor care se predea aceste cursuri în 4 clase diferite și se vină prin urmare în tâte di- lele, — și aceste cursuri nu uă dată pe săptămână, ci de două ori și chiar într’uă di de câte două ori la douâ cursuri,—da- că veți găsi, dic, la licee vre-un profesor întrebuințând tot atâta timp pentru pre- darea cursului său, nu pot de cât se mă u- nesc cu opiniunea onor, preopinent. Vâ pot însă aduce programe detaliate da tim- pul ca întrebuințâză un profesor și de ma- teria ce predă la acâstă scâlă și veți ve- dea că asistă uă mare diferință între un profesor de la seâla militară și între un altul de la licee. Vâ rog dâr să mențineți aceste lefuri, așa cum sunt înscrise în budget. D. P. Ghica. D-lor, v’aș ruga să nu fa- ceți economii în privința instrucțiunii în armată, și să lăsațl apuntamentele profe- sorilor de la seâla militară așa cum se prevăd în budget, pentru un motiv fârte simplu acela că nu veți găsi un profesor I la seâla militară în condițiunl de salariu leare se dă profesorilor de la seâlele civili. ;22 MONHOKUL OHU1AL Ah HUiwAMbi Ianuarie Io < « La scâlă militară sunt studiY cu totul în alte condițiunî de cum sunt prin licee și gimnasie, și prufesorele are aci uă muncă mult mal grea. Dv. scițl că daca ceva tre- bue plătit în raport cu timpul și munca este sciința. Aș fi de opiniune ca atunci când este vorba de a face scâle militare, adică de a avea uă armată instruită, care să aibă cu- noscințele militare necesarie, și care se fiă în adevăr utili țărel, aș fi de opiniune, dic. se nu ne tocmim în ceea ce privesce partea instrucțiunel, căci voind a face aci economii, asemenea economii, în loc se producă un folos real, un avantagifi mo- ral, nu pot să fie de cât în paguba ar- matei. Pentru aceste’motivv, vă rog se menți- neți lefile ast-fel cum sunt, pentru că aii utilitatea lor și rațiunea lor de a fi. D. M. Burileanu. D-lor, am cerut cu- vântul numai se protestes în privința ne- dreptății ce se face profesorilor de la gim- nasie, licee și seminarie, în raport cu pro- fesorii de la scâlă militară. Budgetele sunt aci și putem face uă comparațiune. Eii nu înțeleg că dâcă scâlă militară este uă in- stituțiune de care tot-d’a-una avem trebu- ință, mal cu sâmă înîmpregiurările de fa- ciă, nu înțeleg ca profesorilor de la scâlă militară, pe lâugă apuntamente, să li se dea'casă de locuință, indemnisațiune de fu- ragiu și alte asemenea privilegie pe care ’mi pare că le întindem prea departe . . . (sgomot) Este drept negreșit ca profeso- rele să fie plătit după munca ce depune; dâr nu este mat puțin adevărat că suntem într’uă crisă financiară în care tocmai pro- fesorii, împreună cu noi toți, trebue să muncim spre a ne face dâtoria, și să nu a- târne numărul erelor de muncă și calita- tea muncel numai de la bani. Der pe lângă acâsta nu seim dacă pro- fesorii de la scâlă militară sunt obligați să lucreze mal mult de cât acel de la li- cee și gimnasie. Să las că acâstă muucă spirituală nu se măsâră cu ora, căci daca s’ar măsura cu ora atunci ar trebui să dăm unul profesor de la scâlele primare uă le- fă mal mare de cât unul profesor de la scâlă militară. Der cel puțin să ne per- mită profesorii de la scula militară să’I credem tot atât de ocupați ca aceia de la gimnasie și licee, cel puțin din Bucuresci. Ast-fel, vedeți, că un profesor de lagim- nasiul Lazăr de aci are uă lâfă de 4200 lei pe an, pe câud un profesor de la scâlă militară are 5400 adică eu 1200 mal mult, și orele de muncă sunt aceleași pentru li- nii ca și pentru cel-l-alțl. Veți vedea apoi, ca profesorii de îa gim- nasie de prin alte orașe, ca Ploescl, Ga- lați, etc. aă lefuri mult mal mici de cât cei de la gimnasiul Lazăr. Socotesc dâr că onorab. Adunare și chiar D. ministru de resbel, îndată ce va vedea "ă profesorii de la scâlă militară au ace- eași ocupațiune ca profesorii gimnasiilor și liceelor din Bucuresci, va bine-voi să facă un act d > dreptate scădem! lefurile celor de la scâlă militară tot ca la profe sorii de gimnasie și licee din Bucuresci, cu atât mal mult că profesorii de la scâlă militară sunt ofițeri din gradele superiâre ale armatei, și nu pot crede că nu aă și alta lefuri ce le dafi gradele lor. Vă rog dâr să bine-voițl a priimi amendamentul D-luI colonel Leca. D. G. Sefendachi. Văd că se cere ca profesorii de la scâlă militară să fie puși în condițiunî identice cu profesorii al gimnasielor și liceelor. D-lor, ori trebue să voițl a avea uă scâ- lă militară în adevărcum trebue să fie, cu profesori buni, și atunci trebue să’I plă- tiți bine, ori daca nu, atunci renunțați de a avea uă asemenea scâlă; căci cine voe- sce scopul voesce și mijlâcele. D-vâstră vedeți cum se presintă cașul de faciă : s’a ministrul care s’a pus alăturea cu legea și a crezut că pdte să uă violele puindu-se sub scutul unul referat către consiliul de miniștri este responsabil înaintea curții de casați- uue. Să bine-voiască a crede D. ministru de resbel că daca faptul acesta făcut de către predecesorul D-sale, D-sa ’l va con- tinua în anul următor, acest fapt nu pdte face ca responsabilitatea D-s le sădispa- iă; din contră, este uă agravațiune a aces- tei responsabilități. Prin urmare, să nu crâijă D. ministru că, daca D-sa s’ar re- dea a numai pe acosț cuvânt că a găsit faptul acesta și ar continua calea acâsta greșită, să nu crâijă D-sa că n’ar fi răs- pundător pentru acâsta. In interesul dâră alresponsabilitățeiD- lul ministru, ’l rog să bine-voiască a nu se ține de uă cale greșită a predecesorilor D-sale, ci să se ție în lege. Daca aplica- țiunea lege! este prea mult costătdre și țâra nare mijldce st o suporte, atunci mai ânlâiu trebuia ca D-sa să câă modificarea acelei legi prin un vot în regulă al Corpu- rilor Legiuitdre. Al doilea, daca nu sunt mijldce ca să menție opt regimente cu câte trei batalidne fie-care regiment, D. minis- tru scie că numărul regimentelor este lăsat laapreciarea necesitățelor momentane; prin urmare să pdte reduce numărul regimen- telor, deră nu se pdte reduce numărul ba- talidnelor din regimente fără ca cu acâsta să se facă uă violațiune flagrantă a legei, care ar atrage după sine responsabilitatea D-lul minis'ru. D. G. Slănicdnu, ministru de resbel. Nu pot consimți la împuținareanumăruluî regimentelor, căci legea din 1868 i)ice, ua minimum nu de trei batalidne cum <)ice D. Grădiștânu, ei de patru batalidne, și nici uă dată n’au fost patru batalidne, ci cum am (jlis, numai câte trei în trei ani, și șcum au rămas numai câte două; însă a- cum eti nu pot săconsimț la reducerea nu- mărului regimentelor, căci ’ml va fi mal lesne să manțin pe acestea și să adaog câte un al treilea batalion la cas de tre- buință, de c'ât să le desființei) acuma tre- când batalidnele la regimentele râmase și la trebuință să creeijl regimente diu nou. Acâsta este mal greu; mal bine voesc să am regimente mal multe cu cadre mal pucine de cât să desființedL regimentele. Și ca să satisfac pe onor. D. Grădiștânu și cerin- țele legel din 1868 nu voi întări).’a de a veni în dată cu un project de lege fârte scurt ca să lăsațl facultativ numărul ba- talidnelor într’un regiment căci ast-fel să urmâijă în tdte armatele și pot să vă spun că în Englitera sunt regimente care n’ati de câte un bat.‘l:on și la trebuință, în com- tate când ml contesta competința'în ase- menea materie, cu tdte că nu sciti întru cât pdte fi mal acreditată compelința mem- brilot di . i imisiuiw budgetară. Dâră ce voifi eti? Voiti să nu desorganisăm insti- tuțiunile țărel suspendând sau violând le- gile. Prin urmare propun ca: ori să suspen- dăm votarea acestor regimente , până ce D. ministru va aduce uă lege nouă orga- nică; ori, dacă nu voesce acesta D. mini- tru, să votăm 8 regimentecu câte 3 bata- lidne, fie pentru a avea al treilea bataliorf numai pe hârtie dacă nu are casarme; însă trebue să ’l aibă , fiind că legea uă cere într’un mod categorie. Rog dâră , pe D. ministru să se pronunțe pentru una din aceste două măsuri, pentru ca să seim ce trebue să votăm. D. președinte al consiliului. Onor. D. P. Ghica, (Jice: suntem venițl aci să or- ganisăm, eră nu să desorganisăm. Apoi nu desorganisăm nimic , pentru că nu e sistă nimic. D-lor, atât guvernele cât și Camerele trecute, sunt solidare întru acâs- ta, căci iată ce s’a întâmplat.... D. P. Grădiștânu. D. Maiorescu a des- ființat uă catredă prin budget, și Senatul ’I a dat vot de blam. D. președinte al consiliului. D. Ma- iorescu a desființat prin budget un ce în- ființat prin uă lege, un ce care esista. D-lor, dic că tdte guvernele și Camerile trecute au interpretat legea ast-fel cum v’a spus D. ministru de resbel. Acum însă, după părerea D-lul P. Ghica și a D-lul P. Grădiștânu, este rea acestă interpretare... ^Uă voce. E rea pentru că se violâsă le- gea care cere ca să fiă câte 4 batalidne de regiment. D. președinte al consiliului. N’a fost nici odată 4, ci 3 și trei și jumătate. Tdte guvernele, de la 1869 încdce așa ati inter- pretat legea, ati ijis : sunt 3 batalidne îu regiment, și al 4-lea batalion care nu este complect, e numai jumătate, este un bata- lion de deposit care n’a esistat nici odată. Acum, D-vdstră (jicețl că rău s’a inter- pretat legea. EI bine, D. ministru v’a spus că dâca voițl, va aduce un project de lege prin care să se fixese ca numărul batalid- nelor va fi maximum de 4 într’un regiment. Vă rog dâr, să închidem discuțiunea și să mergem înainte. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nel, și se primesce. — Se pune la vot infanteria și se pri- mesce. Paragrafele următdre din art. 13 se a- doptă fără discu iune. — Se citesce art. 14, roșiorii. D. colonel Gherghel. D-lor, do ’aî : ființarea armatei în România cavaleria a fost arma pentru care s’a adus mal puțină îngrijire de cât pentru tdte corpurile. Oare a fost causa? Nu voiti intra acum în amă- nunte spre a le arăta, vă spun numai că •auane 7 MVNT IUL MÂNIE' 3L< a’șl putea să vă dau probe de cele ce-afi contribuit la acesta. Ori cum ar fi, cred că cel mai mulțl din D-v. au citit cele ce s’atl petrecut în resbelele din urmă și a’țl vădut că cavaleria jâcă ad! un rol fârte însemnat în armată. La noi cu tâte acestea comisiunea budgetară a găsit de cuviință să facă ca cavaleria să nu mal esiste, de cât cu numele. Trebue să scițl, D-lor, un lucru, acela că ueca infanteria se pâte improvisa -- și a- câsta nu după cum s’a 4is , ca să iei un om, să’l dai pușca în mână și să'l trămită la bătaiă, dâr în 2, 3 luni, un infanterist se pâte esercita și obicinui cu arma sa - deca dâr, un infanterist se pdte improvisa, a să 4icem așa, pentru cavaleria nu e lot ast-fel. CundscețI că, pentru ca un om să se învețe a merge călare și pentru a’șl dre- sa calul săfi, trebue timp. In orgauisația inel cavalerii seriâse se dice în cel d’ân- oiO articol că, un cavalerist atacă în tot- d’a-una cu peptul calului săfi ; dâca calul der, nu va fi bine dresat și bine condus, fiți sigur că și resultatul armei cavaleriei fi dero la un moment dat. Așa dâră, D-lor, văd aci în projectul de idget uă orgauisațiune de cavalerie, din care, după mine, nu înțeleg nimic. Văd er- ghelia Statului amestecată între regimen- tele de roșiori, așa în cât stafi și mă gân- desc câți cai comisiunea a bine-voit a lăsa ’ regiment, și nu sciii ce să mai înțeleg. D-lor, în orl-care organisațiune de cava- lerie veți lua, fie din ori-ce țâră, veți vedea o număr dat de 6menl și de cal în fie- care escadron , pentru ca uă cavalerie să pâtă ijice că esistă. Prin urmare, nu văd de ce noi să adoptăm un sistem cu totul nou și numai pentru noi. Apoi, deca voim să ne unim cu cele făcute de comisiunea budgetară, nu avem de cât să desființăm regimentele de roșiori și să d.icem : colo- nelul, locotenentul-colonel și maiorul, să’i imitem a casă, ori să’l punem pe la biu- roul de tutun, cum s’a dis mal înainte, și ⁸ lăsăm câte un căpitan, care pâte prea ne să comande la 150 âmeni și 120 cal lăsațl de comisiune fie-cărui regiment, și să nu mal întreținem atâta lume. Se va dice lăsațl cadrele; apoi, cu cadre numai . . avem cavalerie. Ași dori să vină cine- va să spună contrariul, adică că se pdte improvisa cavaleria, și atunci, de și ași absârbe mult timp precios acestei Camere, totuși, ași fi silit să fac un curs înaintea D-vâstră, ca să vă conving că dreptatea este cu mine. Vă rog dâr, D-lor, să vă uniți cu mine șl să votați amendamentul pe care voiu a- vea onâre să ’l propun. Gândiți-vă, D-lor, că atât arma cavaleriei cât și arma artile- riei. sunt arme cari nu se pot improvisa. Voifi merge și mal departe, caii artile- riei, decă chiar nu ’l-am avea pe toți în ființă la un moment dat, se mal pot de- prinde mal mult saii mal puțin acel cal, | cari se dau din requisițiunî; însă în cava- lerie, la un moment dat, nu veți putea de- prinde un cal așa lesne ca la alte arme Prin urmare, D-lor, vă rog și vă conjur ca, dâcă voițl să avem uă cavalerie în țâra acâsta să bine-voițl a lua în conside- rațiune tdte cele ce v’am spus, căci sunt fdrte seridse și să votați acel amendament. Din contra, vă conjur, că deca veți lucra ca comisiunea, mal bine să desființați a- câstă numită cavalerie, care în realitate nu esistă. și atunci, răspunderea care ar veni vre-uă-dată, uă las asupra D-vdstră. D. P. Ghica. D-lor. pe lângă conside- rațiunile desvoltate de onor, preopinent, considerațiunl de om special în arma ca- valeriei, vă cer voe să vă dovedesc că a- câstă disposițiune din budget, coprinde și uă flagrantă violare a legel. . . Voci. Cer cuvântul! D. P. Ghica. Aci, D-lor, nu mal încape interpretare și mod de a fi fost legea apli- cată. Iată ce 4ic® clar și categoric art. 24 din lege : „Fie care regiment de cavalerie se com- pune de un stat-major, un pluton afară de rânduri și cinci escadrâne, din care, unul de deposit, având numai jumătate din ca- drele unul escadron. „Compunerea cadrelor unui regiment de cavalerie, este conform tabelei lit. F.“ Prin urmare, vedeți că așa cum se pre- vede în cifrele budgetare, onor, comisiune făcând budgetul cavaleriei în aceste con- dițiuni, a comis uă flagrantă violare a le- gel, și prin urmare, atât onor. D. Gher- ghel, cât și efi, nu cerem de cât să rein- trăm în termenii legel; căci, încă uă-dată, nu putem desființa servicii prin budget; nu putem desființa organisațiuni prin bud- gete; nu putem, după cum s’a dis cu drept cuvânt, de cât să votăm budgetul în limi- tele legilor organice , și dâcă nu ne plac instituțiunile așa cum sunt înființate prin legile organice, să schimbăm mai ântâiti legile organice și apoi să venim la vota- rea budgetelor. Acâsta a fost și iheoria a- doptată de onor. D. ministru de finanțe când a priimit să se votese mai ântâifi le- gile organice privitâre la ministerul dom- niei-sâle și apoi budgetul ministerului de finanțe. Nu sciii cari au fost considerațiu- nile cari ’l-afi făcut să revină asupra ace- stei idei, care mi se pare cu totul consti- tuțională, dâr am vădut adinâorl că D-sa a susținut ca să nu se suspende cifra in- fanteriei până ce va veni cu legea orga- nică, ci să votăm înainte mulțumindu-ne pe promisiunea D-sâle că va veni cu le- gea organică. Sciii că tot ast-fel va fi și propunerea pentru cavaleriă; sciii că are să mi se dică : votați așa cum este scris, căci noi avem să venim cu modificarea le- gii organice. Apoi, D-lor, legile organice nu se improvisâ^ă, și eu unul declar că nu iau asupră-ml asemenea respundere. Afară de acâsta, D-lor, mal este încă și considerațiunea aceea că noi avem, ca să dic așa. uă cavalerie pedestră, ast-fel că numărul cailor nici nu este specificat ea să putem sci câți cal avem pentru un es- cadron, căci nu cu cai de requisițiune luați de la sacagii vom putea să avem uă cava- leriă cum se cade. Așa dâr, eu sunt de părere ase menține cavaleria în condițiunile art. 24 din legea de la 1868. D. P. Grădlșteiiu^. D-lor, ᵣJ lângă cele ijise de onor, preopinenți, voesc să mai adaog, că D. ministru de resbel scie mai bine de cât noi în ce stare se află ca- valeria nâstră. D-sa scie că în rândurile cailor noștri se afli încă cai din aceia cari s’afi cumpărat la Vama și cari făcusem resbelul Crimeei în armatele străine. EI bine, din acel cal și astădl mal sunt âncă în serviciul regimentelor nâstre. Dâcă cre- deți D-v. că cu asemenea cai puteți să mai faceți serviciul de cavalerie. Uă voce. Cai esperimentați. D. P. Grădișteanu. Da, așa de esperi- mentați în cât la cea d’ântâifi deșârjă nu vor mai fi pe piciâre. Noi, D-lor, nu putem 'ea acest corp de armată fără a vota uă cifră al căruia quan- tum ’l las la aprecierea D-luI ministru. Cred însă, că D-sa se va asocia cu mine ca să afectăm uă cifră în budget pentru cumpărare de remonți................ D. minietru de resbel. Se prevede mai la vale. D. vice-pro.ședinte. Mai hainte trebue să pun pe D-nii oratori în cunosciință de causă. D. raportor n’a dat citire de cât părței relativă la cadrele oficerilor, așa dar, bine-voiți a păstra amendamentele D-v., pentru mai la vale, acum să punem la vot mai ântâifi cadrele. D. P. Grădlsceanu. Apoi nici cadrele oficerilor nu sunt în acord cu legea din 1868. D. vice-președinte. Nu ați vorbit des- pre acâsta. D. P Grădisceauu. A vorbit D. Panta- zi Ghica. D. ministru de resbel- D-lor, dacă veți face uă comparațiune între projectul acesta de budget și între budgetul anului 1876, veți vedea că diferența este fârte mică în privința cadrelor; însă observa- țiunele D-luI Ghergheli, ati de scop efec- tivul, și acâstă discuțiune trebue să vină tânlifi. Cu tâte acestea, fiind-că s’a tratat despre acâsta, voifi dice și eu câte-va cu- vinte. Astă-vară, când s’a făcut projectul a- cesta de budget, eram cu totul în altecon- dițiuni de cât acum, voiam să facem eco- nomii și să nu cumpărăm nici cal, ba încă să punem în vândâre și uă parte âre-care din caii esistenți, între care intrati și cel cumpărați la Vama. Astă-di însă s’a schimbat situațiunea, așa în cât efi aș dori ca D-v. să încuviin- 328 dONllUKUL UElClAL AL ROMÂNIMI 14 (26) Ianuarie 187 i vreme uuanceU nu ne permite, și necesi- tățile nu ne iartă, după cum a demonstrat comisiunea budgetară, să avem mal multă cavalerie, sunt de părere dic, să admitem budgetul așa cum ni s’a prezentat de eo- misiune. D. președinte al consiliului. u-lor, toți aceea care a cugetat ca D. Dimancea, s’a încelat, și astă-ijl. după mal multe stu- die făcute, s’a convins că cavaleria este necesară și trebue mal mult desvoltată, însuși generalul Moltke, a fost de acâstă opiniune. D-nil P. G'ădisceanu, colonel Gher- gheli și Pantazi Ghica, aă dreptate când cer ca acele două regimente de cavalerie care esista să nu se desființese, căci cum v’a arătat D. Ghergheli, cu mult talent, în arma cavaleriei nici omul nici calul nu se pot improvisa într’uă lună sau două și nu se pâte, ca la artilerie, să se complecte-e rîndnrile cavaleriei prin cal de rechisiți- nne. Prin urmare, trebue să manținem a- ceste două regimente de cavalerie așa cum sunt, căci a menține numai cadrele este a face uă cheltuâlă de prisos. Din două lu- cruri unul; saă desființați regimentele, saă, dacă le lăsațl, dați-le âmenil și caii trebuincioșl. ' Dar se dice eă însuși D. ministru de resbel a consimțit la acâstă reducțiune. Ei bine, nu este esact^ D. ministru în sâ- nul comisiunel a luptat cât a putut pen- tru menținerea acestor regimente, daropi- niuuea sa n’a fost împărtășită de comi- siunea budgetară, în care a fost unii mem- bri prea înfocațl, și cu drept cuvânt, ca să facă economii. Sunt însă economii D- lor, care aduc mal multă pagubă, care sunt uă răsipă. Dacă voițl a face reduceri radicale, pu- teți să desființați infanteria, dară nici uă- dată cavaleria, artileria și geniul, care din contra trebue să căutațl a le desvolta și întări, căci, cum s’a <)is, aceste arme nu se pot improvisa îu timp de resbel, pe când armata teritorială se pâte înființa mal cu lesnire. De aceea vă rog să lăsațl aceste regi- mente de cavalerie așa cum a fost și până acum, D. C. T. Grigorescu. D-lor, am luat cuvântul în numele comisiunel budgetare, ca să răspund D-luIcolonel Ghergheli, că fârte răă D-sea atribue tâte aceste reduc- țiune numai comisiunel budgetare, fiind- că noi, membrii comisiunel, nu am făcut nimic mal mult de cât a primi ceea ce ne a propus D. ministru de resbel, și acum cu mirare văd că D-sea chiar critică lu- crarea nâstră. Asemenea și în ceea ce privesce misiu- nile regimentelor, D. ministru de res- bel a propus supresiunea lor. D. președinte al consiliului. D. mi- nistru de resbel a fost nevoit a face mal multe concesiuni îu comisiunea budgetară, a rămânea, îu privința acâsta, cu uud- getul din 1876. Comisiunea budgetară, a mal suprimat și musica și eă cred, că a- câsta ar fi uă măsură ne nemerită. Noi avem 10 regimente de cavalerie care nu aă de cât două musice. De aceea cred că ar fi biue să lăsăm pe acestea fără a le reduce. Acum, în privința escadronululal V-lea eă ol nu e conform legel, n’am să răspund de cât ceea ce am răspuns pentru batali- onul IV, că adică nici odată n’a esistat 5 escadrâne. De aceea, D-lor, conchid ru- gendu-vă a primi ca să rămânem în pri- vința acesta cu budgetul din 1876. D. N. Dimancea. D-lor, să ’ml permi- teți a vă ruga ea să votați articolul așa cum este redactat de comisiune, căci prin acâsta nu se desființâsă nici uă lege orga- nică, după cum spune D. Pantazi Ghica. D-sea mal cu sâmă trebue să scie că uă lege nu se desființâsă de cât prin uă anu- me lege care trebue să spună că cutare lege sau cutare articol se abrogă. Acum, în ceea ce privesce efectivul ar- matei, el se pâte mări saă împuțina după mijlâcele de care dispune țâra în diferiți ani, fără ca cu acesta să sa desființese le- gea organică a armatei. Așa, de esemplu, un regiment trebue să aibă uă mie de âmenl, și dacă s’ar întâmpla să se reducă la 500, priu acâsta nu s’ar aduce nici uă modificare în lege, căci mal târdiu când vom avea mijlâce putem să rădicăm nu- lor ârășî la uă miă. D-v. scițl că budgelul anului trecut ne a lăsat un deficit înspăimântător, și cunâ- scețt cu toții că acum nu avem de cât '36 miliâne, cu care trebue să acoperim tdte cheltuelele țârei. Vă voce. Să facem economii desorga- nisând legile ? D. N. Dimancea. In adevăr, D-lor, nu trebue să facem economii acolo unde am desorganisa prin acâsta serviciele, dar a- colo unde fără a desorganisa, putem face economii, trebue sa facem. Să ’mi permită D. Ghergheli, că de și eu nu sunt competinte, să’I spun că de când s’a inventat pușca cu ac, cavaleria nu mal este de uă necesitate așa de mare, ca în trecut, căci nu mal pâte sparge careu- rile (ilaritate). UĂ voce. Considerați uni generale. D. N Dimancea. De și D-v. nu îm- părtășiți opiniunea mea, eă totuși cred că cavaleria are mai pucin rol ca mal ’nainte din momentul când infanteria pâte să dea 10 focuri pe minut. D. Ghergheli. Pentru care resâne. D N. Dimancea. Pentru resonul, este că nu pâte să spargă careurile, nici cu fuga calului nu va putea să preîntâmpine tunul krup. ;• Apoi, noi avem călărașii și putem cu modul acesta să avem cavalerie destul de v'‘nă. De aceea sunt de părere, pe câtă dar șl a leseGav dreptui ue a propune în Cameră respingerea âre-căror reduceri fă- cute de comisiune. Se dă citire următorului auiouuauioui bil ini -se mai află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut in general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestultribunal,îutiioade 27 Aprilie 1877, la orele 11 diminâță , având în vedere că toți acel cari ar pretiude vre un drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie, privilegii! , ipotecă sad veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune , să se pre- sinte la tribunal înainte de o. 17, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor diu comuna Bucuresci suburbea Spirea-Nouă, strada Craiovti, lângă No. 267, avere a D ’ul Vasile Dumitru, de pro fesio liberă, domiciliat în aceste case. Aceste casa sunt de zid, în paente, eu uă prăvălie și două camere, învelite eu ti nichea, curtea împrejn” ’*ă, se învecinesce 334 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 14 (26) Ianuarie 1877 49, la 1 Februarie 1860, Nicolae D. H. Bacaloglu asigură eu starea sa sechestrul pus de D. Mihail D. Hristea, pe venitul moșiei Băjesei, a D-luî Savu Dinu ; II. In registru No. 2, litera N, sub No. 9, la 11 Iulie 1862, N. D. H. Bacaloglu, garantesă înființarea sechestrului cerut de D. losif SimonovicI, pe starea lui Anas- tasie Nieolau, drept lei 8,030, III. Acelaș registru și literă, sub No. 74, la 10 August 1865 Nicolae D. H. Bacaloglu garantesă cu starea sa seches- trul ce D. losif SimonovicI a înființat pe starea D-lul Nicolae Genu, adică prăvă- liile din strada Olarilor, pe fondul și ve- nitul celor ce le are închiriate D-lui Ba- caloglu și D. Cheșișu, cât și pe venitul viei ce o are la comuna Daia., IV. In registru No. 6, litera N, sub No. 4, din 6 Aprilie 1872, N. D. H. Bacalo- glu este sechestrat de frații DiamandescI, pe un han ce are în strada Oborului, pen- tru lei vechi 9.231. Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegii ipotecă saiî ori-ce alt drept asupra imobi- lului pus în vindere ca, îuaintea adjudeca- țiunei, să se presinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, căci contrar, nu li se vor mai ține în sâmă. No. 210. 1877, Ianuarie 8 Corpul portăi oilor tribunalului Ilfov. Pentru <|ioa de 18 Ianuarie 1877, s’a hiat de onor, tribunal Ilfov, secția HI, a se vinde cu licitație în facia locului, în comuna Dimieni, averea mobilă a unei machinl de tree'at, a D-lul Nae lordăne- scu, pentru despăgubirea D-lul Toma Po- pescu, se publică dâră spre cunoscința a- matorilor, cu adăogire că , d că nu se va putea termina în acea se va continua cu vendârea și în filele urămtâre. No 142. 1877, Ianuarie 8. Pentru ijiua de 21 Ianuarie 1877. s:a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a se vinde cu licitație pe piața 24 Ianuarie, averea mobilă a D nel Ghitel HerșcovicI, pentru despăgubirea D-lul Atanasie Di- mitriu, se publică dâră spre cunoșcința tutulor amatorilo , cu adăogire că dâcă nu se va putea termina în acea loruâ celloru mai distinși. Hapurile de iodur de fer fi « manganesâ de Burin du Buisson Împlinește acâste condițiune .și este aci ceia ce explică eflicacitatca lorii minunată, sigură Io totO.d’auna în affecfiuml limphalice, scroțulăsse, rachtticc și luberculdsse; râgușealâ, gâlcl, neregula- ritatea în menstruadune, in accidentele sypnUiiice constituționelle, și mai aiesu iu tntâiile perioețe alo meladiilAi ă depefi. — Deparitv. ;n > -.np:. lele phv -.'n. 33. MONITORUL OFiClAL Ai. ROMÂNIEI t fORi tannorio 1 R77 Epitropia seminar. Nifon Mitropolitul. Io dioa de 1 Februarie viitor, se va ți- oe licitație la cancelaria epitropiel, pen- ' tru arendarea moșilor Chiajna; din județul Ilfov, și Bățcovenil, din județul Vlașca, pe , ter.-nen de 5 ani, dupe condițiunile elabo- ■ate de epitropie, cari se pot vedea în orî 1 ce di de lucru în cancelarie. Asemenea se arendesă pe termen de 3 ani grădina și livedea Gramont. Tot în acea di se va ține licitațiune și oentru vdnddrea productelor aflate la mo- da Chiajr" recolta ""ului trecut și a- nume: 79 chile grâă. 140 chile porumb. 4 clăi fen, din cari 2 mari și 2 mici 2 clăi pse de ovăd 7 vedre rachiu tiscovină. Amatorii se vor presenta în citata di , soți ți do garanții în regulă, pentru aren- rea moșielor și grădina Gramont, spre concura la licitație. Licitațiunea se va ține în cancelaria e- pitropitl, localul Seminarului Nifon , ca- ”” t„Np, 2, de la orele 12—4 p.ro. In dioa de 22 Februarie viitor, se va ți- ne licitație pentru venirea următdrelor imobile ale defunctei Elena Manoldsca , văduvă Casele din strada Splaiului, No. 8, su iiurbea Dobrotesa, care se învecinesce cu D.Jaacu Niculescu și D. Ghiță V. Theo- dorescn, eră în fund cu D. Pascu Ndgu. Prăvălia din strada Lipscani, No. 49 , care se învecinesce spre apus cu D. Hr. Stoianovits , și spre răsărit cu Hanul cu Tel, eră în fund cu uă ulieidră ce răs- punde spre hotel Simion. Acestă licitație se va efectua în casele D-lui Vasile Constantin , esecutorele tes- tamentar al numitei defuncte , din strada Gabroveni, No. 25 (2-8rj) Epifropia spinlnfali Brâucovenesc și a Sf. biserici Domnița-Bălașa. I > ecepisa casieriei districtului Dolj I l No. 4,852. din anul curent, în valorc de lei 10,000 ce am depus casei de consemnațil, pe conipta D-lul Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar că cel ce va găsi-o să mi-o presan- tese în termen de 30 dile la domici- liul meu în orașu Craiova, strada Mo- rel-de-foc, eră în cas contrar, se va considera anulată. Acestă perdere am făcut-o cunos- cut casierului de Doljiu și casei de consemnațil. (9) Ecaterina Vâllimărescu. T^ac cunoscut că, de astădi înainte, în loc * de, Michail Popescu. mă voi subsemna: (1-3) Michail Lăzeanu. Moșia Cf’t ui Bonescului, din districtul Ialomița, este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor, a- matoril se vor adresa la actuala pro- prietară Sofia Donescu, strada Sca- unile, No. 67 3-2d Yvend trebuința de următdrea rufârie, pentru bolnavi din acest spital și anume : 550 bucăți cârșdfurl de pâmjă olandă; 600 „ camisdne; 250 „ prosdpe; .50 „ mindire de chingii; publică spre cunoscință amatorilor, că, în <Ș.iua de 15 Februarie viitor, la ora 12 din di, este a se face adjudecație în cancelaria acestei epitropil, din 1 malul bisericel Domnița- Bălașa, asupra persdnel care va lăsa pre- țul cel mal avantagios. Doritorii a lua în antieᵣ.isă predarea acestor obiecte sunt rugați a se presenta în citata di, spre a concura modelunle dupe care urmdsă a se face predarea și condițiunile se pot vedea în ori co di de lucru de la 8 oro diminâță, pânfi la 2 post- ai eridiane. (1-3) Imprimeria Statului GUTHB AI. TUȘEA MAGARESCA, TUȘEA, IRITÂTIUNI ale PEPTULUI st ALE BROHCHELOP Contra acestor indisposițiunl PÂTE și siropul pectoral de NAFE al Ini Belangrenier posedă uă eficacitate sigură constatată de 50 medici ai spi- talelor din Paris. fii Deposit în BucurescI, la D. F. W. Zilrner, farmacist eh De venire Tipografia Na- ționala, cu tdte, mașinele, lite- rile și cele alte obiecte tipografice Doritorii pot vedea acestă tipografie în tdte dilele, strada Academiei, No 24. Se vinde cu condițiunl fdrte a- vantagiose, a se adresa la Ivan Si- meon, suburbea Silivestru, strada Ve- neril, No. 7, BucurescI (3-4s)‘ Tle arendat, de la Aprilie 1877, moșia ” Piotrișu, din județul Vlașca. Amato- rii se vor adresa la moștenitorii decedatu- lui Gheorghe Adam Germani, în BucurescI, safi în strada Clemenței, No. 17, safi în strada Ddmnel, No. 10. (5-3d) ATACAM diplomată de fa cul- tatea din BucurescI în arta obstetrică (moșit), anunciă fami lielor ce vor bine-voi a o onora cu încre- derea lor, că locuește Hotel Dacia, No. 30 % roșia mea Dărmănesci, din districtul -t-’* Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po- gd e arătură, liverj.! de pruni, pivă și po- varnă, este de arendat de Sf. George vii- tor Doritorii se pot adresa la proprietar, str da Polonă, No. 70. iiIm -- -q st ADEVĂRATELE HAPuRi MORISON a lut ARTHAUD MOULIN zicest meuivdiuoiit precios, compus esclusivamente din substanțe vegetale, ș’a câștigat uă reputațiune universală prin imensele servicii ce face la tdte bdlele. Se pdte atirma tare că el vindică frigurile, bilele de pe\e in genere, bdlelese- crete, pilă albă, bubele de pele, studinița, scrofurile, dropica etc. Pentru tratament a se consulta prospectus și a se pretinde numele Șx oCm- nătura Moulin, pharmacist singur proprietar. 30 rue Louis-le-Grand, Paris^ Deposit în Bucureșcl la pharmacia F. W. Zurner, Rizdorfer, Eitel, Tot în acâstă casă se găsește Vinul Moulin Berberis, tonic fdrte eficacin și plăcu' la gust, și Berberis flloulin; superior sulfatului de chinină și altor preparațiunl întrebuințate pănă acum contra frigurilor în genere. Director : N. T. Orâșanu