fi o Un uuiner, 25 b Joi, 13 (25) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIA! AJ ROM INIEI ABONAMENTUL. PE AN, TRELDECI și ȘESE; ȘESE LUM, 2v LE’ (ântâin Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIURILE; LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-pEOI BAHi (inserarea Ii-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, până la cincl-decl linii, cinci lei; âră mal maro de cinel-doel linii, dece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefranente se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, insei ar ea Il-a și mal departe, 30 bani linia Anunciurile se primesc și cu anul SUMAR PARTEA OFICIALA Ministerul de interne: Deerete — Prescurtări de decrete Ministerul de finance: — Decret — Deci- siune ministerială. Ministerul de resbel — Rectificare PARTEA NEOFICIALA. — Hepeșt telegra- fice. — Continuarea Ședinței Senatului de sără de la 23 Decemrbe 1876 — Continuarea Șe- dinței Adunărei deputaților de la 4 Ianuarie și ședințele de la 5 și 8 Ianuarie. AnuhCiorI ministeriale judiciare, administale și particulare. PARTEA OFICIALA Sucurescl, 42 Ianuarie 1811 MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I Prin grația lui Dumnecleu și voința na- țional Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No 147 ; In virtutea art. 69 din leg a orga nică a consiliurilor județiane, Am decretat si decretăm Art I. Budgetul veniturilor si chel- tuelilor județului Putna, împreună cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunile și modifică vile următdre Budgetul județului. Cheltuell. Lei L. 400 be reduce din suma de 2 400 lei, prevăzută la art. 3, § 1 cap. 1 ca salariu ajutorului di rectorului prefecturel. 600 Se adaogă la art. 5, § 1, cap. 1 Lei B. spre a se da ca salariu 110 lei mensual, la un copist de clasa I și câte lei 100 mensual la 2 copiști de clasa II. 1,320 — PrevSduțI la art. 6, acelaș § și cap., se suprimă. 600 — Se reduce din suma de 3,000 lei. prevădută la art. 54, § 2, cap. 5 , ca diurnă medicului primar. 1 200 — PrevfiduU la art. 58, § 1, cap. 6, salariul medicului arestului, se suprimă. 500 — Se reduce din suma de 2,000 lei, prevădută la art 60, § 2, cap. 6, pentru repararea și îm- prejmuirea localului arestului 2,400 — Se adaogă pe lengă suma de lei 2,400, prevăzută la art. 69, § 1, cap. 8, spre a se da ca sa- lariu la 4 espeditorl rurali, câ- te lei 100 mensual. 144 — Se adaogă la art. 70, § 2. cap. 8, pe lângă suma de lei 96, spre a se da câte lei 5 mensual chel- tuia de cancelarie la 4 espe- ditorl rurali. 300 — Se adaogă pe Jeogă suma de lei 200, prevăzută la art. 71, ace- laș § și cap., pentru costul con dicilor și imprimatelor nece- sare biurourilor poștale. Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pentru exer- cițiul anului 1877, se va cal- cula pe un leu ijlioa pentru o- cuitoriT palmași și pe doui lei dtioa pentru locuitorii cu vitele. Cheltueli. 840 Se reduce din suma de 5 280 lei, prevădută la art. 2, § 1, cap. 1, salariul a 2 conductori. 2,400 — Se reduce din suma de 6,000 Lei B Itl, prev&jLtă la art- 3, acelaș § și cap., râmâind numai lei 3 600, salariul a trei picheri, câte 100 lei mensual. 240 — Se reduce din suma de 1,200 lei, prevădută la art. 5 , § 2, cap. 1, spese de transport in- ginerului. 900 — Se reduce din suma de 1,200 lei, prevăzută la art. 6, acelaș § și cap., ca spese de transport a doui conductori. 500 Se reduce din suma de 1 000 lei, prevrijută la art. 7, acelaș § și cap. , spese de transport pentru inginerul guvernului. 1,200 Prevăduți la art. 8, acelaș § și cap., ca spese de transport a membrilor comitetului perma- nent, pentru inspectarea șose- lelor, se suprimă. 120 Se reduce din suma de lei 240, prevâijuțl la art. 9, acelaș § și cap. , ca spese de cancelarie inginerului. 150 - Sa reduce din suma de lei 300. prevădută la art. 10, acelaș § și cap., pentru imprimarea ro lurilor și a registrelor. 1.000 — Prev$4aț! la art- 1 L acelaș § și cap. pentru cumpărarea unei lăijl de fer, se suprimă. 1,400 Prevă(,luți la art 14, § 1. cap. 2. bursa a doui elevi la scâla de poduri și șosele din Buca rescl, se suprimă. Al t. 11 Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de creț Dat in Bucuresci, la 8 lanuaritt 1877. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D. Vernescu. No. 40. 266 MONITORUL OFICIAL AL ROMAMRi ;3 (25) Ianuarie 187? CAROL I. Prin grația lui Dumnezeu și voința na- 1.000 țiohală, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetaie; Asupra raportului ministrului Nos- ru secretar de Stat la departamentul le interne, sub No 25,241; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilorjudețene, Am decretat și decretăm Art. I Budgetul veniturilor și chei tuelelor județului Bacău, împreună cu acelea al drumurilor, pentru esercițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunele și modifică- rile următore BudgeLil județului, (heltueli. Lei 2,500 200 120 1,200 K ,, ■' — Se reduce din suma de 1. 4,000 prevâdută la art. 8, § 1, cap 1, ca spese de transport mem- brilor comitetului permanent. Se reduce din suma de lei 800, prevădută la art 9, § 2, cap. 1, spese de cancelarie comite- tului permanent. Se reduce din suma de lei 480, prevăzută la art. 16, § 3, cap 2, adaos la salariul arhivarului. Prev64uț^ la art. 17, acelaș § ~i cap., salariul unul adjutor . rhivarulul, se suprimă. 120 Se reduce din suma de lei 480, 360 1,200 360 prevâduțl la art. 18, acelaș § și cap., ca adaos la salariul re- gistratorului. — Prevăijuțl la art. 19, acelaș § și cap., salariu! unul ajutor al re- gistratorului se suprimă. — Prevă<)uțl la art. 41, § 8 , cap. 6, diurna medicului de oraș pentru a visita arestul, se su- primă, răinânend a se face ser- viciul ca în trecut. Se reduce din suma de lei 2,160, prevădută la art. 49, § 10, cap. 8, retribuțiunea sub hirurgulul 2 400 Se reduce din suma de lei 4,800, prevâdută la art. 113, § 16, cap. 11, rămânând numai lei 2,400 spre a se da la doul es- peditorl rurali câte lei 100 mensual. Se adaogă pe lângă suma de lei 100, prevâduțl la art 115, § 17, cap. 11, spese de cancela- rie la două biurourl poștale. î','346 ProvfdiuțI la art. 135 și 136, § 21, cap. 14, subvențiunl sub- veterinarulul Lascar Lupașcu și studentului Mihal Pandelea, se suprimă. Lei B. — Se reduce diu suma de lei 3,000,1 1,000 1,968 prev&jltă la art- 140, § 23, cap. 16, pentru repararea lo- calurilor publice dependințe de județ. — Se reduce din suma de lei 3,500. preveijută la art. 143. același § și capitol, pentru cheltuell estraordinare. 15 Se înscrie ex-ofticio la art. 174, §25, cap. 17, pentru plata măsurilor și greutăților deci- male primite de județ. Budgetul drumurilor. ' Venituri. Taxa preslațiuneî pent esercițiul a- nuluî 1877, se va calcula pe un leu pe di pentru locuitorii pălmași și pe doul lei dina pentru cei cu vitele. Lei. B Cheltuell. iqos 816 — Se reduce din suma de lei 2,256, prevăzută la art. 6, § 1, cap. 1, salariul a 2 picheri. 500 1,500 Se reduce din suma de lei 1,000, prevâdută la art 9, § 2, cap. 1, pentru cumpărarea instru montelor cantoniștilor. Se reduce din suma de lei 2,000. prevăzută la art, 13, același § și capitol, pentru cheltuell es- Iraordinare- Art 11. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinatei! esecutarea acestui decret. Dat în Bucureșci, la 4 Ianuarie 1877. isl o CAROL. MinFstAi secretar de Sta: la depar lamentai de interne, G. D. Vernescu. No. 22. ----- lOiir CAROL I, 008 Prin grația lui Dumn«aâu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 25,242; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, Am decretat și decretăm Art I. Budgetul veniturilor și cliel- tuelelor județului Ismăil, împreuna cu acela al drumurilor, pentru esercițiul anului curent 1877, este aprobat de Noi, cu observațiunele si suprimările următore; Budgetul drumurilor. Venituri. Taxa prestațiunel pe anul 1877 se calcula un led pe ^i pentru locuitorii păl- mași, și duoî lei pe penti u cel cu vitele. Cheltuell. i^el B. 3,000 — k.o/eijuțl la art. 3. § 1, cap. i, salariul unul șef de biuroii, se suprimă. 5,00u — Prevâtjluțl la art. 8, § 2, cap. 1, pentru cheltuell estraordinare, se suprimă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresc' 1877. 90 b Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. D. Vernescu. la 4 Ianuarie CAROL. No. 20. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și )inț- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 145 ; In virtutea art. 69 din legea orga- nică a consiliurilor județene, » Am decretat și decretăm : Art. I Budgetul veniturilor și cliel- tuelelor județului Botoșani, împreună cu acela al drumurilor, pentru eser- cițiul anului 1877, este aprobat de Noi, cu suprimările, reducțiunele și modificările următore⁻ Budgetul județului. Cheltuell. Lei B. ii • 1,920 — Se reduce din suma de lei 6.000 060 1,500 3,600 prevMuți la art. 4, § I, cap. 2 rămânând lei 5,080. spre a se da ca salariu la 4 copiști. — Prev&JuțI la art. 8, același § și eap. diurna directorelul pre- iecturel, se suprimă. — Se reduce din suma de lei 2.500 prevădutălaart. 2, § 2, cap. 2, costul condicelor și imprima- telor comitetului permanent. ;— Se adaogă pe lângă suma de lei 1,200. prevăzută la art. 2, § 1, cap. 5, spre a se da ca salariu la 4 espeditorl rurali, a 100 'al mensual la fie-care. MONITOR DL OFICIAL AL ROMÂNIEI 13 (25) lauuane 1877 Marquisul Salisbury sa și ambarcat și asceptă în port ca timpul să se îadrepteze. Agenția Ilauas. ARRTICOLUL 14. adunarea deputaților. SESIUNEA ORDINARA Sumarul ședinței de la 11 lanuariu, 1811. Președinția domnului președinte 0. A. hoseti. Ședința se deschide la ora 1 după amAdl. Preseuțl 96 D-nl deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congedifi domnilor deputați dheorghiu Alexandru, Cozadini Grigorie, Cișman Nicolae, Roseti Scarlat și Micles-¹ cu Sc. lorgu. I Se supune Adunărei demisiunea de de- putat a D-luI A Candiano-Popescu. Adunarea decide ca biuroul să facă in- are D-luI Candiano de a păstra manda- tul sfă de deputat. Se trămite 1 comisia comunală petiți- unea locuitorilor cătunului Probota, jude- țul Suceva , aceea a locuitorilor din cătu- nul Scaișu , județul Prahova și projectul de lege relativ la întrunii! de comune în județele Doljiâ, Nâmțu, Roman și Vasltiiii. Se trămite la comisia de petiții, peti- țiunea locuitorilor comunei Gura-Sărata, județul Btisău și aceea a locuitorilor co- munei Suseni, districtul Argeș , asupra câria Adunarea admite urgența. Se trămite la comisia de indigenat tele- grama D-lu! losef Camner. Se înscrie la ordinea «jilel duoS rapor- turi ale comisiunel financiare , unul pen- tru creditul de lei 180,904, bani 75, cerut de D. ministru al lucrărilor publice, și eel- alt pentru creditul estra-ordinar de 1,900 lei cerut de D. ministru de resbel. Se trămite la secțiuni duoă projecte de legi și anume: 1. Pentru a se scuti de plata taxei de înregistrare, prevSdută la art. 31 al legel timbrului, proprietățile donate bisericel Sf. Vineri și societățeî academice române de către repausatulgeneral N. Herăscu , și 2. Projectul de lege relativ la clasarea și înaintarea căpitanilor la gradul de major. Se trămite la comisia financiară proiec- tul de lege relativ la deschiderea pe sâma ministerului de interne a unul credit estra- ordinar de lei 11 499 bani 27. După propunerea D-luI ministru de fi- nance și președinte al consiliului, Aduna- rea decide a ține ședințe și sera începând de la orele 8 după amăȚt. Se continue discuțiunea asupra budge- tului ministerului de resbel. Art. 15. Artileria, devine art. 14 și se adoptă după propunerea D-luI ministru, modifitându-se în chipul următor: Artileria, 4 regimente de câte nă baterie călăreți! și cinci mon'ate. Coloneii . 800 38.400 4 LocotenențI coloneii și comandanți de divisiune 600 28,800 4 Majori comandanți de divisiune 400 19,200 24 Căpitani....... ...... 260 74,880 24 LocotenențI ......... 180 51,840 24 bub-locotenențl . 160 46 080 4 Administratori clasa I 260 12 480 4 Administratori clasa II 180 8,640 4 Administratori clasa III 160 7,680 4 Medici de regiment clasa II ... 260 12,480 4 Medici de division clasa I . . . 180 8,640 4 Farmaciști de division clasa II 160 7,680 1 Veterinar de regiment clasai . 400 4,800 3 Veterinail de regiment clasa 11 260 9,360 4 Sub hjrurgi................. J 90 4 Sub-veterinarl ... 8,640 120 Stabilimentele de artilerie. ‘ 1 Locotenent-eolonel ... , 600 7.200 2 Majori....... ... 400 9,600 3 Căpitani...... 260 9,360 9 LocotenențI 180 19 440 2 GuardI de artilerie clasa I . . 260 6,240 4 GuardI de artilerie clasa II ........ ISO 8,640 4 GuardI de artilerie clasa HI 160 7,680 10 Elevi guard!...... . 110 13 200 1 Desenator..... 20O 2 400 Accesorii de soldă. 4 Coloneii .......... 100 4,800 5 Locotenențl-colonel!........... , . 80 4,800 7 Major! și asimilați 70 5 880 40 Căpitani și asimilați 50 24,000 45 LocotenențI..... .......... 50 27 000 36 Sub-locotenențI .............. 40 17 280 noKȘjiosr) c? ■ ifîmfX sn-(J Indemnitate de furagiu. Pentru 15 cal aî oficierilor din stabilimente a 1 lefi pe dl de cal ... 5 47 5 Indemnitate de cancelarie. Pentru 4 comptabill .... ..... 40 1 920 Pentru 28 baterii și plotdne afară din rânduil 4 1 314 Pentru 3 companii și plotâne de uvrieri 4 144 Pentru stabilimentele de artilerie 120 1 440 Masa generală de întreținere. Pentru 4 regimente, a 7.000 lei ---.. 28.000 „ 4 armurier! a 1 200 Ir! < . . --- 4 800 „ 1 companie uvrieri . ... --- 960 „ 2 pluldne uvrieri . ... --- 960 Potcovitul, a 968 cal, câte 18 lei pe an....... --- 17,424 13 (25)Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI zoo T R U P A. 8 40 148 176 1616 1988 3 27 34 _350 414 2402 Patru regimente. SergențI-adjutanțI a 65 bani pe di. — SergențI-majorI a 60 bani pe . . . . — Sergent a 35 bani pe <)i. . . . . . . _ Brigadieri a 20 bani pe di ................. . — Soldați a 10 bani pe <)i.................... 1 companie și 2 plutone uvrieri. SergențI-majorI a 60 bani pe di . . . . — Sergenți a 35 bani pe di................................ — B igadierî a 20 bani pe di Soldați a 10 bani pe di............................. . — Hrana a 45 bani pe di................... Masa individuală. Prima misă pentru 237 recruți călări a 42 lei, 8 bani. : — , „ „ 363 „ pedestri a 44 lei, 36 bani. — „ jurnalieră pentru 950 dmenl călări a 8 bani pe di — „ .. , 1,452 „ pedestri a 6 bani perji.¹ — Prima de reangajare. Pentru re- Pentru 40 grade cu 1 șevron a 40 bani pe di — gimente. [ „ 20 „ cu 2 șevrâne a 60 bani pe di. — Pentru sta- Pentru 8 grade cu 1 șevron a 40 bani pe di- — bilimente. 4 „ cu 2 șevrâne a 60 bani pe rba de drepturile naționale, de esis- tența nâstră națională, trebue să dispară ori ce pasiune, ori ce spirit de partită, să vă rădicați la înălțimea situațiunel. Pe urmă îusă tot D-sa face guvernului cele nai mari recriminațiuni, și se pune pe tă- r.imul luptelor pasionate penă a aminti și licențele ! Dacă onor D președinte nu ’i ar fi făcut serviciul imens de a ’l Întreru- pe și a ’l ruga să intre în cestiune, era să se perdă în asemenea amenunte; să ne ție erășl 2 ore și jumătate, ca îi conferința particulară, ca să reproducă tâte argu- mentele unul grup care nu este mulțămit că a fost 5 ani la putere și ar vrea ca âră- și să vie. Alt-fel nu înțeleg că cu ocasi- unea unei cestiuni — cum a tjis D-sa— unde este esistența nâstră națională în joc, să pue cestiunea pe un tărâm de recrimi- isțiuni violente. Onor. Senat și publicul a putut vedea Iacă onor. D. Apostoleanu este la înălți- mea de unde să ne pâtă da lecțiuni noă și direcțiunel Senatului. Dar să vede că nu era destul cu D. Apostoleanu; a trebuit să vie și D. Catargiu să dovedescă și mai bine cuvintele predicatorilor catolici, cari dic „faceți ceea ce vă rjicem âră nu ceea ce facem noi!“ Onor. D L. Catargiu, voind să mani- f e sentimentele sale de înalt patrio- tism, în împrejurările în cari ne aflăm, a venit să ne vorbescă de gendarmil D-lul, “D I Brătiauu, priin-ministru. Atun ci grație gendarmilor datorăm luminile care le aduceți astă-di aci' (Aplause, 1 la- ritate). D. vice președinte, M. Cogulniceann Cu acest dialog ce se face regulamentul ?' (Ilaritate) D ministru de finance. D-lor, care sunt reproșurile se fac guvernului? Mi se nare că la observațiile care le a rădicat D. Catargiu că nu este pus în curentul a- facerilor ce se tratâsă între guvernul Ro- mâniei și înalta Pârtă, a respuns D v., D. Ghica. Astă-di nu este cestiunea despre ce să tratâsă între lanalta Pârtă și noi. Cestiunea astă-di în desbatere este lovirea unor drepturi ale țărel, printr’uă Consti- tuțiune care ne alipesce la Imperiul tur- cesc; și nimeni nu pâte să nege consecin- țele ce ar putea decurge pentru România din faptul că noi n’am protesta, n’am lup- ta. până este timp, contra acestei loviri. Prin actul care reconstitue ființa Imperiul Otoman în fața Europei suntem coprinșl și noi. ând dar ’I va recunâsce Europa el va deveni ceva legitim. EI bine, putem noi sta, cum a dis onor. D. Dimitrie Ghi- ca, nemișcațl? Daca uă dată represeatantele nostru la Constantinopole, căruia, cum a d.is onor, meii coleg de la interne, nici un partit nu pâte să ’I nege sau să ’i pue în dubiîi nici patriotismul, nici buna lui credință, nici stăruința ce pune în apărarea drepturilor nâstre naționale, daca el ne ijice. etă ceea ce privesce pe România în Constituțiunea noă ce și a dat-o Imperiu¹. Otoman! Ce voiți să facă guvernul ? Unii dic: trebuia să comunicați cesti- uuea în dată Senatului. Să vă comunicăm, să vă întrebăm, ce? Că trebue să luăm in- formațiunl mai esacte. mai positive? Apoi atunci avâțl dreptul, D-le Bosiene, să di cețl nu mal sunteți guvern, numai sunteți putere esecutivă. Prin urmare noi nu pu- tâm face alt-fel de cât să (Jicem represen- tantului nostru la Constantinopole credem că interpretațiunea care s’a dat în mijlo- cul unde te afli este greșită; dule la sursa oficială ca să poți într’un mod oficial să ne comunici dacă interpretațiunea de care vorbesel este esactă. La întrebarea făcută însă într’un mod oficial, Safet Pașa a răspuns că România este coprinsă în acele provincii privili- giate, și când ’I a observat representantul nostru: „v'ațl gândit bine, escelență, la consecințele acestei declarațiuni, că sunt dator să le comunic guvernului meu tecs- tualmente? Safet Pașa ’I lea repetat punct cu punct și în urmă încă, a voit, precum a 4is colegul meii de la interne, să legi- timase aceste declarațiuni picând că tot d’a-una am fost provincie turcâscă! Sub acâstă emoțiune, onor. D Bosianu a ^is de ce n’am venit îndată la Senat. Apoi 13 (25) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI tocmai în dată după acâsta am alergat la Senat și la Cameră. Dar pentru ce am făcut.Camerilor acâ- stă comunicare ? Acesta mi s’a imputat și în cea-altă Cămeră ; dicându-ml și ea ast-fel am pus la îndoială că Senatul și Camera și țâra întrâgă, când drepturile sale se calcă, s’ar asocia la sasținerea drepturilor naționale. D. Bosianu. N’am dis așa m dis că nici una din puteri nu pâte fi la îndoială că D-vâstră lucrați în numele națiunel.. D. ministru, președinte. Ați dis-o a- câsta în a doua parte ? D. Bosianu Acâsta e și întâia și a ioua. D. prim-mini.stru, Brătianu. I). Bo- sianu ’mi a adus aminte că atunci când un guvern apără drepturile țârei sâle, nu ae pâte pune la îndoială că nu are asen- timentul țârei întregi Chiar așa ar fi, ve- deți în tâte țârile din lume, nu numai în acelea cărora de curend le sunt recu- noscute drepturile, dâr chiar în cele mal puternice și mai vechi constituite, că la asemenea împrejurări grele se consultă nu numai Camerile, dar și tâtă țera, consili- ele comunale, consiliele județene, etc. Se fac adunări publice, îu fine tâtă țâra se pune în piciâre, discută și manifestă vo-¹ ința el. Tâte acestea se fac, fiind-că ele dati putere guvernului și convingere în a- fară că nu este ideea câtor-va omeni, ci ideea națiunel întregi care se manifestă. Apoi dâca Statele cele mal mari cred că au nevoe ca națiunea întrâgă, la ore cari ocasiuni, să >i manifeste voința, apoi cum credeți că n’ar avea trebuință de uă ase- menea manifestare un Stat care abia și-a luat locul îu societatea Europână, căruia nu numai înalta Pârtă dâr chiar tutorii lui, Puterile garante, ’l pune la îndoială multe din drepturile lui? Înalta Pârtă se face inițiatârea ideilor celor mal largi, ideilor lui 1789, sperând eă Europa ’șl va face ilusiune eă ea re- presintă gradul de eivilisațiune și prin- cipiei© care domnesc astă-^i în Europa, și că la umbra acestei bune impresiunl, va putea să ’șl întindă și întărâscă impe- riul. Ast-fel Turcia a crezut că pâte, în- cetul cu încetul, să ne englobese și pe noi și să facă un mare Imperiu Otoman. In fața acestei tendințe nu este âre uă dorin- ță legitimă de a avea luate cu uu moment mal nainte disposițiunile pecari le impu- ne situațiunea ? Cum, D-lor, când juna Turcie de 20 de ani profesând aceste prin- cipii, când sub tote formele caută să con- topâscă tâte naționalitățile de tâte reli- giunile, și pe însu’șl Statul Român, într’un singur Stat Otoman, voițl ca noi Să nu fa - cem nimic ? S’a -dețt acest simțimeut nu s'aă putut des- cepta la Români pentru aceia cari au su- ferit secole întregi împreună cu dânșii ? (Aplanșe). Cum credeți ca Românii să nu dorâscă ca și aceștia să aibă uă sârt demnă de âmenî în secolul al 19? Am fă cut marele sacrificiu de a sugruma orl-ce simțiment, până a pune în pușcărie pe a- ceia cari voiaă a dobândi loc la sârele li- bertățel, liiud-că avem încredere că tdte Puterile Europei să facă dreptate popora- țiunelor creștine; acâstă încredere ne a făcut âre cum să devenim gendarmi înal- tei PorțI pe Dunăre. Am făcut mal mult de cât atât sunt drepturi cari nu mi s’aă recunoscut până astă-^I și care jicnește interesele nâstre naționale; el bine, când am vâcjut că revendicarea lor ir face să 272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI la (25) Ianuarie 187’ nască greutăți nuol, și ar împedeca p6te soluțiucea cestiuuel, chiar interesele nâ- stre Le am sacrificat, fiind-că le am amâ- nat pentru altă di- Ce dovadă mal mare puteam da Europei că suntem un popor nu numai care face progres, dâr care are înțelepciune și tact politic ? Este în in- teresul Europei ca uă societate de 5 mili- âne, care a dat proba că este un element care are un rol, fie cât de mic, în equili- brul Europân pe Dunărea de jos, săse în- tărâscă și să intre în întregimea dreptu- rilor lui. S’a <}is să nu provocăm ; — n’am înțe- les cuvântul „provocăm", și aș dori să fie esplicit, noi nu vă cerem nimic; dar ceea ce dorim este ca națiunea să se manifeste prin D-vâstră să arate că a simțit lovitura ce i s’a dat și că este hotărîiă să nu su- fere ca drepturile să I fie mal știrbite de cât ati fost. Ce îosemnâiȚLă dar cuvântul provocare ? Pârta ne-a provocat, noi nu cerem nimic; ce să provocăm ⁹ Aș îuțrlege să se t)ică că provocăm atunci când ne-am pune în capul bataliânelor nâstre să trecem Du- nărea pentru a emancipa sati a cuceri. Dar dâcă alții ne calcă drepturile, atunci aceia ne provâcă. Noi ne-am îndeplinit cu sfințenie tâte îndatoririle ce ne-au fost impuse prin vechile nâstre tratate, tâte îndatoririle cu ni le-aiî pus Puterile ga- rante; de multe ori am fost complesanțl și am făcut mal mult de cât ce ne impuneati îndatoririle legate. Acum înalta Pârtă ne provâcă, noi nu avem de cât să ne apă- răm D. GrâjdAuescu. In ce ne lovesce ? (ila- ritate D. președinte al consiliatul. In drep- turile nâstre. declarlndu-ne provincie tur- câscă! D. Gți^Uăuescn Constituția otomană nu vorbesce de acâsta. D. președinte al consiliului. Ne lo- vesce în ceea ce a (Jis D. Apostoleanu — cu drept cuvânt — în dreptul ce este sin- gura forță a unei societăți, și e dreptul nostru s’o oprim. Prin urmare, D-lor, nu avem să provocăm, nu putem sî provo- căm, suntem în apărarea drepturilor nâs- tre și ru vom suferi ca aceste drepturi să fie atinse. Vom cere cu stăruință până când sa va face sau retractarea, sau uă de- clarațiune formală că România nu este copriusă în Coustituțiunea turcâscă. (A- plauie). Sunt încredințat, D-lor, că Româ- nia întreagă este pătrunsă de acest senti- ment. Rog dar să se șteargă cuvântul de provocare din amendament. D. C. Bosianu, Nu șterg, votați contra dar nu șterg. D. I. C. Brătiann, prim-ministru. D-lor, eu am declarat în numele puterel esecutive care va fi purtarea nâstră; dâcă Dv. nu aveți încredere, atunci, D-lor, nu puneți acâstă neîncredere numai în pro- punerea D-voitră. Când e vorba de a ex- pune țâra la pericole, declarația nâstră nu vă este destulă garanție, nici de a ne tră- mite înaintea curțel de casațtune; trebue să ne dieețl îndată „dați-vă jia, să vină alții!" — Dâcă însă aveți încredere îu noi, atunci votați propunerea fără cuvântul „provocare". Alt-fel nu primim. Voci Avem încredere, dar propunerea vom vota-o cum este făcută. D. C Bosianu. Onor senatori, voiti resuma cuvintele onor, președinte al con-1 siliulul. Etă, D-lor, ideile sâle în tot lun- gul discurs care a făcut. întâia ideie : că ar fi trebuit ca tâtă na- țiunea să pr teste în tâte părțile țârei; universalitate i națiunel să se manifeste. Etă prima sa ideie. D. I. Brătiauu, prim-iniuistru. Am spus ceea-ce se face în alte țSrt. D. C. Bosianu. Să’ml dațl voe, D-le ministru, să vă respuud; v’am ascultat cu paciență, să mă lăsațl a vă respunde căci nu voiti să mă preumblu în ilusil ca Dv. Al duoilea punct al discursului D-sâle este: ne-a vorbit despre posițiuneanâstră în raport cu Turcia pâuă a ajuns să dică că, în dorința nâstră de linisce, de pace, ne-am făcut gendarmil Turciei. Etă al duoilea cuvânt. — Al treilea. A venit și a <)is că, ce însemnedă dicerea de provo- care ? Că noi, nu provocăm, că în fine, dâcă nu avem încredere în minister să o spunem, dar să nu dicem cuvântul depro- v o care în moțiunea nâstră. Etă simplele idei cari le-au esprimat în lungul D sâle discurs Acum voiti lua una câte una. Ei bine, D-lor, dicem noi, că națiunea nu trebue să și manifeste dorința sa ? pi- cem noi că națiune i trebue să stea mută, când o nenorocită Turcie striga, după pă- rerea D-sâle, că prin Coustituțiunea sa ne-a înglobat? — Și cuvântul de înglobat este un păcat a’l scâte din gură ! (Apla- use). — picem noi, D-lor, că nu trebue națiunea să vorbâscăîn tâte părțile? N’am dori noi să vedem adunări în tâte părțile... cel puțin ași cum se fac când sunt ale- geri ? N am vrea să vedem națiunea în- trâgă să stea în piciâre și cu virtutea dreptului să manifestele dorința sa ? Am fi dorit’o din tot sufletul și vrem ca Pute- rea esecutivă să manifestede dorința sa în acâstă privință. Apoi atunci de ce ne fa- ceți presiune ? De ce luați calea de alătu- rea și nu luați pe cea adevărată? Ce di- cem aci ? Nul nu 4*cem că națiunea nu trebue să șl manifeste voința sa; dicem că modul cu care cereți Dv. să se manifeste voința nu este esaet, nu este corect, nu este constituțional. Noi dicem că sunteți mandatarii națiunel, pentru a o representa în străinătate, dicem puneți-vă Dv. în faciă, nu națiunea; — nu are a face de la acâsta la ceea ce dieețl Dv. să manifestați — De la acâsta apoi treceți la a doua ces- tiune, duceți că în dorința de pace, am a* juns să ne facem jandarmii Turciei’ Vă înșelați, noi nu am fost jandarmi al Tur- cieî; noi am declarat neutralitatea pentru că nu voia u să întindem mâna nimiilui. precum nici cu Turcii, âtă pentru ce am declarat neutralitatea; și când am oprit de a nu veni nimeni pe pământul nostru, nu ne am făcut jandarmii Turciei, ci al neu- tralității nâstre naționale, (Aprobări). Așa dar vă rog să nu ne imputați noă, pentru Că voim să fim pe tărîmul consti- tuțional; voim că guvernul să uu mârgă în străinătate să dică ași ’ml a ordonat Camera, așa ml-a ordonat Senatul; voim ca ministrul nostru care ne represintă, să vorbâscă în numele țârei. Dv. v’ațl apucat a face teorii constituționale, v’ațl apucat a dice că și dâcă în principiu un guvern represintă majoritatea țărel, dar ou tot d’auna; că tot d’auna minoritatea face opo- sițiune. EI bine D-lor, dâcă suntem âmenl trebue să avem și patimi și d-ferite idei, prin urmare trebue să fie și minoritate, acâsta este evident, — dar, D-lor, nu pri- mesc un singur moment că Dv. nu înfăți- șați majoritatea, pentru că ori acest Senat, ori Camera, când ar primi uu guvern care nu are majoritate, nu are demnitate. Vă primim căci înfăcișațl ideile nâstre; nu primim ca guvernele streine să bănuiască că nu ne înfățișați; și eti unul d‘C că dâcă ași fi credut uu singur moment că nu a- vețl majoritate, și prin urmare nu puteți sta pe aceste blncl, v’așl fi declarat resbel. Nu vorbesc însă despre aceasta, pentru că sunteți espresiunea nâstră, dar ceea ce combat este modul cu care voițl să vă î ifăcișițl înaintea puterilor străine, âtă ce combat. EI bine, D-lor, Dv. mal d'cețl: ce însemnedă dicerea „provocare*? D-lor, să fim sinceri; când suntem în facia unor cestiunl așa de mari, nu este iertat de cât prudența, ceea ce voim este să ne ținem în limitele liniștel. Sunt Român și iubesc fârte mult drepturile națiunel mele — o spuu Dv., și ’ml pare rău, să o spun, snn- tem în împrejurări astă-dl că nu pot ierta celui care ar îodrăsni să cugete alt-fel; și pentru aceste cuvinte, când vă dăm un deposit sacru în mână când v am a- les, trebue să dicem băgați de sâmă nu provocațl nimic, nu compromiteți nimic; vedeți că nu este neîncredere ceea ce am pus acolo, și răti vațl revoltat asupra ace- stui cuvănt! (aplause). Voci. I ichiderea discuțiunei. D prim-ministru. Cer cuvântul. D. vice-președinte. D. prim-ministru are cuvântul. D. Apostoleanu. Tot-da-una după re- gulament ’ (Râsete). D. prim-miuistru Cu tâtă venerațin nea ce am pentru onorab. D. Bozianu, nu primesc nici chiar de la D-lul ca se pună îu îndoială că vom înfățișa cu demnitate națiunea Romăaă... 12 (25) lânaârî e 187' MONITORUL OFIOJAL AL ROMÂNIEI D. Bozianu. Cine ^ice acostai I). O A Roeeif președintele Came- rek depntaților. D-nia ta! Sunt scrise cuvintele în procesele verbale. D. Apostoleanu D. Roseti are cuvân- tul și aci în Senat?' (Ilaritate). D. prini-ministra. S’a identificat așa de mult cu D-v. în cât n’a seiut că nu este între semenii s i D-lor. de câni suntem minister! al Prin» cipelul Carol, nu de când suntem espresi- ua«a Serialului și a Camen I, ci de pe când eram fârte tineri, esilaț! pe drumurile Eu- ropei, să ne arăte onorab. D. Bozianu că uă singură dată n’am îufăcișat cu demni- tate și cu prudență drepturile României. D. C. Boziaun. Cer cuvântul» D. prini-ministra. D-lor, efi n’am pus la îndoială că D. Bozianu voesce ca nați- unea să se manifeste, D-sa însă regi etă de ce până acum nn s’a manifestat. Apoi scițl de ce nu s’a manifestat? Pentru că de abia acâstă cestiune a trecut de la Camera din dd'ul Mitropoliei penă aci, de abia de a laltăerl s’a primit depeșa; D-V. încă nu vaț! manifestat, și națiunea încă n’a știut că drepturile sale sunt atinse» Sunt încre- dințat, D-le Boziene, că națiunea se va manifesta. D. Bozianu ne malrjice. apoi dâcă n’ați fi espresiunea majoritățel Senatului și a Camerei v’am suferi noi aci⁹ D. Boziann are negreșit consciință că suntem espre- siunea Camerilor și că Camerile sunt es- presiunea națiuuel. Dâr D-le Boziene, so- coteșcl că, ceea ce crecj! D-ta, că convin- gerea D-tale al puterea să uă răspândești asupra Europei întregi? Sciri că, din mo- mentul ce ați crede că nu suntem espresi- unea voinței D-v., n’am mal sta pe a este bănci; dâr acâstă convingere pâte se uă scie Europa ? Este Europa întrâgă aci ea să uă scie? Scițl că îu ocasiunile cele mal importante însuși Lordul Palmerston, care avea uă voință de fer și care scia că națiunea ’l va urma, punea pe unul din a- micil sM, ce era în oposițiune de ’l inter- pela și Camera lorzilor și a comunelor ’șl manifestau voința lor; voia ca înaintea Europei să arăte că națiunea î«tâgă mer- gea într’uă singură voință cu dânsul; a- tuncl ceea ce dicea el, avea mal mare au- toritate. S’ar putea ejice âre pentru acâsta că Palmerston avea nevoe să se pună la a- dăpostul Camerilor ? De ce credeți, D-lor, că România este în condițiunl mai favora- bile de cât Englitera, că lumea întrâgă scie ce represintă Brătianu și Verneseu în România ! D-lor, discutăm lucruri cari sunt însăși evidența. Este lucru piea evident că un guvern când vine înaintea lume! cu uă i- die esprimată de națiunea întrâgă, este mal fârte. Cestiunea nu e dar aci. D. Bo- zianu după ce ne (J.ice că nu pâte să se în- doiască cine-va în lume că nu suntem es- presiunea națiunel, mal adaogă: ’ml e frică să nu faceți nebunii, și nu aveți destulă demnitate, destulă prudență. Nu vâ este destul că ne aveți tot-d’a-una sub contro- lul D v. voițl ca și Eurbpi sâ scie prin uă ordină de di motivată că avem nevoe să ne puneți zăbale pentru a nu face nebunii? Acesta ar fi un vot de n încredere deghisat, și fiți încredințați că dâcă nu era ast-fel, D. Apostoleanu nu se raliâ cu atâta pre- ciptare la moțiunea D-luI Bozianu. D. G Apostoleanu. Protested nu ’ml interpretați intențiunele ’ D prim-ministrn. Când D-v., cândD. Catargiu care erați pâaâ adineaori contra ori cărui vot al Camerilor îu acâstă pri- vință, venițl acum și primiți moțiunea D- lui Bozianu, este că găsiți întrănsa un vot deghisat de ne încredere. Senatul arată că bănuesce că putem să băgăm țara în pri- mejdie și de aceea puneți uă regulă în conduita nâstră. Credeți. D-lor senatori, că cu acâsta ne slăbiți în străinătate și ne faceți tocmai posițiunea aceea de care se teme D. Bizianu, ne puneți în posițiu- ne să nu stăm pe aceste bănci cu tâtă dem- nitatea ce trebue să aibă, în asemeni îm- prejurări, miniștrii Domnitorului Româ- niei. Nu vâ cerem să introduceți cuvântul de energie, dâr nici să puneți în îndoială că suntem capabili de provocări. Cerem dâr să se ștârgă cuvântul de provocare din acâstă moțiune D. Const. Boziann D lor senatori, eafi cuvântul, și nu voi mal râspunde la aceia ce privesce cuvântul provocare; am dis și uă mal repet încă uă dată, când avem încredere în guvern, când dicem că poli- tica țârei să nu fie provocatâie, acâsta nu însemnârjă în nici un chip ce voesce să înțelâgă D-lor. D. ministru de interne. Cu energie. D. Const. Boziann. Nu trebue să bănu- ițl nimic print’acel cuventpzo^ocare. Vo- ițl să vâ dăm un vot, că guvernul va urma politica națională ? Acâsta este imposi- bile. Și dâ să ați vâijut că partea cea-l’altă a primit moțiunea nâstră, nu trebue ârășl să bănuițl că a vâijut în ea un mijloc de- ghisat de a vâ arăta neîncredere. D-lor, ’ml pare râfi pe de uă parte că acâsta a fost ideea guvernului, dâr pe de alta ’ml pare bine că uă să voteze și partea cea-la- îtă cu acâstă moțiune; și cred, D-lor, că sunt leali și sinceri căci dafi vo’ul guver- nului chiar aceia care sunt adversarii D v. Voci. închiderea discuțiunel. D. ministru de interne. Cer cuvântul. D. Ion Deșliu. (In cestiune de regula- ment) D-le președinte, regulamentul nos- tru este absolut, ori de câte ori se cere în- chiderea discuțiunel se întreabă Senatul, dâcă sunt cinci senatori, și apoi se dă cu- vântul unuia pentru și altuia contra închi- derel. D. Ion Ghica. Ministerul însă pâ*e să vorbâscă ori când va voi. D. Ion Deșliu. In cursuldiscuțiunel dv D președinte O I când. D. Ion Deșliu In cursul discuțiunel în- țeleg. Noi suntem suverani, după regula- ment, să închidem sad să continuăm dis- cuțiunea; alt-fel ce ar maî fi de Voturile nâstre ? Regulamentul nostru ar fi un tiran numai pentru noi și pentru D-nil miniștri nu D-mi miniștri aii vorbit mal toți astă- zi prin urmare vâ rog să intrăm în regu- lament. D. vice președinte, Cogălnicânu. 0- nor. D-le sena ore Deșliu, am fost senato- re, depu'at și ministru, și acum cu voia D sunt și vice-președinte, și nici uă dată ca ministru nu mi s’a opua regula- mentul pentru a mi se acorda cuvântul când l’am cerut. Prin urmare efi cu regu- lamentul în mănă no pot să închid gura Potire! esecutive. Etă cum este cestiunea: D. Verneseu a cerut cuvântul cu 4 ore în- aintea D v., s’a pro, us închiderea discu țiunel, efi decă v’aș fi ascultat luata cuvân- tul Putere! esecu’ive și nu am acest drept. D ministru de interne are cuvântul. D. ministru de interne. Nu vâ voi cere mult timp și mâ voi adresa mal cu sâmă la dreptatea D-luI Bizianu, ca să vadă dâcă ceea ce am să dic. nu este ade- vărat. D-lor, în ședința secretă din confe- rință, pe tâte tonurile s’a atacat acest gu- vern și s’a mente de a- tențiune în cestiunea de faciă. Este vor- ba a se acorda ministrului instrucțiunel publice un drept de control asupra scâ- lelor. Sunt și eă pentru acest drept. Am audit însă, cn părere de râu, o mărturi- sesc, pe D. Mărgăritescu asimilând acești inspectori școlari cu revisoni seu inspec- torii financiari. El bine, între inspecto- rele școlar și între cel financiar, nu pâte fi nici uă similitudine. Mal ân'âiiî că sunt , după legea instrucțiun I actuale chiar, mult mal multe scâle de inspectat, de cât casierii și vămii; și pe când fiscul are șâpte inspectori, pentru scâle, s’a ad- mis numărul de patru! Apoi trebue să mal observa I un lucru. Avem patru cate- gorii de scâle astă-tjl: scâle primare ru- rale, scâle primare urbane; gymnasie și seminarie de gradul al 11-lea, lycee și semt- narie de gradul I iti Pentru fie-care din aceste categorii de scâle trebue osebițl inspectori; căci nu cred să admitețl ca unul și acelaș inspectore să fie pentru tâte scâlele primărie, urbane și rurali, fiind-că n’ar putea da nici un resuliat. Prin ur- mare, trebue aici bine spe ificat, câți au să fie inspectorii rurali, câți cel urbani; câți pentru gymnasie și câți pentru lycee. Apoi nu trebue ârășl să se uite condițiu- nile ce se cuvine să însușâscă fie-care din acești inspectori. De esemplu, pentru scâlele rurali eă unul ip’așl mulțumi cu Așa dâră, trebue să ne gândim serios ;câud hotărâm înființarea acestor inspec- tori, pentru că prin el avem să dobândim fructele dorite. Dâca penS astă-dl gym- nasiile și lyceele nâstre n’aă dat râde bune, causa unică este c’a fost lipsite cu desevârșire de inspectori. Eă D-lor, din âre cari împrejurări, am fost absinte când s’a luat în discuțiune a- câstă lege; astă-dl numai am venit în A- dunare : n’am avut prin urmare timp să’ml formnles un amendament. Apoi ora chiar este înaintată, și nu ne permite uă dis- cuțiune mal aprofundată; deră cred că cu patru inspectori numai, nu se pâte face trâbă, vă asigur. Bine-voițI dâră pentru aceste considerațiuul, a amâna până mâne votarea acestui articol, ca să putem pre- siata amendamentele nâstre. D. N. Fleva. Ca să facem uă lege complectă, n’ar trebui să se amâne diseu- țiunea numai până mâne, după cum pro- pune onor. D Climescu; ci s’ar cuveni s’o amânăm chiar până după votarea bud- getelor și legii comunale, de și avem tâtă buna-voință de a o vota cu uă oră m^I ’na- inte. Cu tâte acestea, fiind-că onor. Ca- meră a hotărît discutarea și votarea ei, noi trebue să căutăm a face cum este mal bini. Onor. D Climescu a observat că nu trebue să punem nici un temeiti pe controlul care deja s’a almis: controlul primarului, al inspectorilor comunali, al inspectorilor județului; că tâte acestea sunt numai nisee chimere. Atunci, dâca lucrul este ast-fec, D. Climescu are drep- caie. Dâră, dâca primarul și toți cei-alțl in- spectori cari s'ati admis sunt chimere, alunei s’ar cuveni să facem trel-decl și trei de ministere de instrucțiune, pentru ca să putem fi siguri că învățământul public se face, asistă. în realitate în acâstă țâră. Dâră eu cred, D-lor, că inspectorii județelor, comunelor, că primarii, ne vor da mal mare folos de cât inspectorii tră- miși de ministru. Ast-fel, numârul de patru ce dăm ministrului, este de ajuns pentru a’l pune îu posițiune să cunâscs dâca se fac în realitate revisiunile parți- ale. Osebit de acâsta nu trebue să uilăm principiul descentralisăril; nu trebue să uităm că de la acest principiu am placat și trebue să plecăm votând tâte legile. Voci- Închiderea discuțiunil. Se pune la vot închiderea discuți unii și se îucuviințâsă. Se pune la vot amendamentul D-luI Voinov și se respinge. Se pune la vot amendamentul D-luI Maigăntosc’u și so primesce. Se puue la vot art. 24, devenit 22, un bacalaureat; pentru cele urbane nu m’așl mulțumi numai cu atât: doresc să fie saă verl-unul din vechil profesori, saă alt-cine-va cu gradul de licențiat ¹ împreună cu amendamentul D lui Mărgă- ritescu și se primesce. — Se citesce art. 25. D. N. Fleva. Art. 25 vo besce de in spectoril saă revisoril generali fiind-cl avea în vedere inspectorii creați pe lângă ! fie-care din cele patru eforii. Acum s’a făcut uă eforiă la fie-care județ și prin urmare va fi câte un revisor la fie-care efo- riă. Dâră, dâca D-vâstră nu veți vota pe aceș'I revisorl, consiliele j idețea», carî aă scâle și cari se îngrijesc de dîusele, vor ' trebui a numi e'e câte un inspector pe lâugă fia-care eforiă. D. P. Ghica. Acâsta s’a votat prin art. 22. D. N. Fleva. Nu s’a votat; și dâcă s’a votat, atunci voiă propune un amenda- ment, ca în fie-care județ consiliul județean este autorisat să numâscă un inspector general al județului care va inspecta scâ- lele, și care va fi trămis atât de consiliul județean cât și de efori în orî-ce parte va fi necesitate; pentru că, a vorbi de in- spectorul general, când el nu este creat prin lege, este în realitate a face un noti sens. Nici un inspector general nu ați creat prin lege în sensul revisuirel. Ați votat patru inspectori; aceștia însă nu aă se fa- că de cât inspecțiunea inspecțiunilor generale, ca să dic așa. D. P. Ghica. D-lor, bine-voțl a vâ a- duce aminte ce ați votat. Ați votat art 24 împreună cu amendamentul D-luI Măr- găritescu. D Răde.scu. Ați votat mimai amen- damentul D-hl Mărgăriteseu. (Sgomot.) D. ?. Ghica. Faceți confusiune. (Sgo- mot ) Cu tâte protestările D-vâstre !nu veți opri efectul votului ce ați dat. S’a pus la vot art. 24 cu amendamentul D-iui Mărgăritescu, și onor. D. Voinov care pro- testă pâte că nu a înțeles votul, sati pâte că nu a băgat de sâmă ce a votat; dâră nu este mai pucin adevărat că art. 24 s’a pus la vot cu amendamentul D-lui Măr găritescu și s’a priimit, Voci. Așa este. D. N. Voinov Cade legea, dâca o in- terpretați ast-fel. D. P. Ghica. Eu vâ pun în vedere ceea ce ați votat D-vâstră. Acum, dâcă legea va cădea sati nu, a- câsta nu este trâua mea. Depinde de majoritatea acestei Adunări decă voește să aibă uă impulsiune pentru instrucțiunea publică s ti nu. Eu vă con- stat faptele, fiind-că văd că D. Voinov stăruesce îatr’uă erâre, și voesce să atra- g în acâstă erâre și pe cel-alțl domni deputațl. (Sgomot.) D. ministru al cultelor și iustrucți- unci publice. D-lor deputațl, s’a pus ân tâiti la vot amendamfntul D-luI Voinov, care propunea ca pe lângă fie care eforie de județ să figurese ca inspectori sati re- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 13 [25) Ianuarie 1877 visori profesorii pe cari ’I vor delega efo- riele respective pentru a face inspecțiu- nile; acest amendament a că<|ut. D Voi- nov însă înțelegea că înlocuia prin acești profesori delegați de eforii pe revisoril ce eii prevăd prin lege. S’a pus apoi la vot amendamentul D-lui Mărgăritescu, care ârăși nu primesce revi- sori pe lângă fie-care eforie, ci propunea patru revisorl sau inspectori generali al ministerului, pe care ministerul să’l tră- mită să cutreere tâtă țâra în inspecțiunl și cari se inspectese tot-uă-dată și siste- mul ca să uᵤ xU Catargiu, A. Celebidachi, P- Costantin D. Cozadini, G. N. Gamulea, G Geneseu M. Ghelmegianu, D. G. Gâță, I. Lățescu, G. T. Maori, 1. Mârza. G. Mărzescu. G. Prun cu, A. Vilner, G Tăcu, 13 (26) r^nnarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEÎ fa ¹ ar atare de motive -nil D. Anghel, P. Arbore, H ■ a-l fambefg, D Brătianu, N. l.Bujureanu, A. Popescu-Candiano, G. Cantili, N. Caraia- noglu, C. Catargi, E. Ciolacu, N. Cișman, Ș. I. Constantinescu, M. Costachi L. Cos- tin, Gr. Cozadin, D. Crăciunescu, G. E- sarhu, L. Eraelide, M. Ferichide, Se. Fe- rechide, C. Fleva, A. Gheorghiu, A. Ghi- țesco, C. Giuvara, T. loam T. B. Lățescu, G. P. Manțu. D. Miclescu, G. Miclescu, G, Morțun, N. Nicorescu, C. Peșiacov, C. Pl- iat, M. Roseti. S. Roseti, G. Rosnovanu, M. Schina, D Sofronie, A. Vamali E. Vergati, P. Zamfirescu, F. Aluneanu, M. Burilianu, I. Carabatescu, D. Leca, A. Te- riachiu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lor deputațl C Colibășeanu și G. Rosnovanu. Se trămite la comisiunea de indîginat petițiunea D-lul I. Crisofi. Se comunică Adunărei adresa președin ■ telul curțel eu ju.ațl din județul Suceava prin care cere lucrările relative la natura- lisaliunea D-lu; Diaeonovici. Adunarea având în vedere că ori ce ce rerî ile autorităților publice trebuesca se face prin ministerele respective, decide că acâstă adresă să 4 municată D-lul ministru juștițet ni D. președinte. D-lcA stedfe trebuință, din tdte punctele de vedere, ca legile ce punem la ordinea idilei să pdtă fi mal din vreme studiate, atât de D -vdstră cât și de D-nil miniștrii, și de aceea cred că a- tre- bui ca ordina (Jilel să uă regulăm cel pu- cin cu două dile mai minte, peptru ca să aveți' timpul a vă pregăti pentru diseuți- unea acelor legii De aceea voiă să vâ con- sult asupra ordineî (Jilel pentru ședința vi- itdre însă mai ’nainte aș don să decideți când vom ține viitdrea ședință ’¹¹ Voci. Sâmbătă la 8 Ianuarie. D. G Slăniceanu, ministru de resbel. D-lor, vă rog să începem cu budgetul mi nisterulul de resbel, fiind cel mai compli- cat și cel mal mare, și este de neapărată trebuință ca să se consacre cea duntâiu ședință acestui budget. Afară de acâsta organisarea cea nnoă care se coprinde în acest budget pentru dorobanți este fdrte urgente, și trebue să o pot pune îu aplicațiuae cel mal tărdiu la l Februarie, deși era fdrte de dorit o fi putut avea la 1 Ianuarie. După acâsta vă rogcsă bine voițlagăsi timp ca să luațl în discuțiuno legea requi- sițiunilor militare, care este un comple- ment al organisărei militare. Acea lege este depusă de mal mult timp pe biuroul Adunărei, s’a admis urgența, însă D-nil delegați nu sau putut întruni spre a face raportul. Vă rog, D-le președinte, să bine voițl a ’I invita să se întrunâseă cât s’ar putea mal fără întărdiere. D. G. Vernescu, miuistt ude interne. V ași ruga, D le președinte, să bine-voițf a consulta Cam ura în privința ordineî di- lel cerută de D. ministru de resbel, de a se începe cu budgetul D-sale, și dacă se va încuviința de Cameră acea ordine de^i, cred că veți avea destul timp penă Săm bătă a cerceta în secțiuni projectele de lege cari sunt în legătură cu budgetulmi^ nisterulul de interne. D. președin’e. Tocma acâsta voiam sii fac și eă, și fini pare binenca ia’ațl încu curagiat a o face. Ia in me Adunarea încuviință v» uauibăM aă încâp i dis--"-:-;:’a asupra budgetului mi- nisterului de resbel. • c D. I. 0. Brătianu, preșe ’ -i-ole* * a siliulnl. D-lor, sunt două legi financiare ; Una pentru ca să se autorise ministerul conform legel de a cheltui restul care pro- vine din vinderea domenielor Statului; și alt t pentru autori sarea de a se vinde nisce obligațiuni Aceste două legi trebuiau vo- tate încă din anul trecut. Comisiunea fi- nanciară,, pe cât sunt informat, nu este în complect, căciîunul dintre membrii săi este in misiune Id Constântinopole, alții în conge iu; nungaf trei sunt aci. Aceste leg t ue să se trămiță s:u *.i studiul numai al celor trei membrii presențl, saii la comisiunea budgetară. D președinte. D-lor, D. ministru, ca să scurtăm lucrarea,- dacă și D vViucuvi inhțl, propune ca comisiunea budgetară eu cel trei membri presențl dîn comisii naa financiară să facă acâstă lue-rare. D. președinte al consiliului. Și e urg ,țV‘ ³⁶ ocupe de îâcstă lucrare. D. A. Sthlânu. D-tbr, -căWacesb legi sunt urg-inteRnu mal încape îmi iMă Ar fi fost până acum terminate din partea co misiune!, dacă ea ar fi fost complectă, dar nu sunt pn-sențl de cât trei membrii; urn- ește vacant și locul D-lul Hadu Mihail. Acum se face propunerea ca să se trâcă 1 < comisiunea budgetară acostă Ir ro.re pe care trebuia să o facă comisiunea finan- ciară. Dacă Camera va încuviința , așa va fi? dar eu cred că acostă lucrare nu ar pu- tea trece la comisiunea budgetară, căci a- desta din urma are'uă altă misiune. 'ftmera însă în suveranitatea sa pdR^să i alt-fel — Adunareâmonsui atăînculiițft^ălco- misiunea budgetară, împrednăcu cel treL membrii din comisiunea financiară, să se «cupe cu icelo două projâcto de leg. .’.e urgență. D. președinte. D-ui! delegați cari au projecte de legi care sunt în strînsă legă- tură cu budgetele ministerului de interne, sunt rugați a se întruni spre a se ocupa cu acâstă lucrare, și în privința acâsta mă raport și la D Fleva, care cred că va t|ori¹ D. președinte. D-nil delegați au audit aceste projecte de legi, pentru ci ’.st-fel și cred că aii înțeles drâpta plângere a legea comunală să vină cât mal curând în D-lul ministru. desbaterea ndstră. D P. Grădlștânu D-lor, etă uă pro- punere ce am ondre a depune și pentru care vă rog să bine-voițl a încuviința ur- gența. Veți vedea că nu vă va distrage a câstă urgență de Ia gravele D-v. ocup?.- țiunl. Etă propunerea „Având în vedere că în ședința de eri 4 Ianuarie 1877, D. I6n Câmpinenu a adus la cunoscință Camerei că reposatul I. Ote- teleșânu prin testamentul său a lăsat uu fond de aprdpe 10,000 galbeni venit pen- tru fondarea și întreținerea unei scâle de fete române; „Având în vedere că în fața uneT astmeni instituțiunl de bine-facere publică și e- minamente națională, Camera,ca represen- tanta, națiunel nu pdle remânea indiferenta, „Propunem „Ca Camera printr’aă adresă să arato gratitudinea sa D-nei Elena Oteteleșenu, văduva inconsolabilă a reposatulul I6n O- teteleșenu pentru sentimentele lui patrio- tice și iubirea lui de învățământul public, cu care a sciut să’șl creeze titluri la recu- noscința națională, (aplause). (Semnați), Petru Gradiștenu, I. Pm naru-Bordea, Bobeica, G. Sefendach Vizanti, D. S. Do nici, D 1. Ghica, V.Ma- niu, O. Colibășanu, M. /. Vlad imit eseu, N. Roseti, N. B. Locustenu, Har, Zugră- vescu, I. Docan, Vasile A. Urehciă, Al. Sdileanu, Gr. Vulturescu, T. Bagdat, Al. Știrbei, Gr. Rolizu, T Bi iu, G. D nc- t. e .u, D. Giani, G. Radovlcl, P. Cern- tescu E Predescu 1. Codrescu I. A. Sturza, N. Voi nov, A. Agioglu, Chr. Mo șescui D. D ir ;-.a la vot urgența căel e de la sine înțeles că o primiți cu toții. Voci. In unanimitate. D președinte. Prin urmare să trămite la secțiuni de urgență. Acum avem la ordina ț⁰’ votarea în total a legel patronatelor, inspectoratelor și eforielor școlare, asupra căruia s’a a- nulat votul asâră nefiind Camera în corn pleet. D. G. Chitii, laiufet^ă cultelor și iu strncțiuuel publice. D-lor deputațl, re cuuosc «Jelal și buna-voință cu care onon Adunare s’a ocupat ilele acestea de legea juspeețiunibr și eforie’or școlare, și mul- țumindn-vă pentru acestă bună voință, mâ simț dator a vă face uă declarațiune. D-lor deputațl, legea acâsta este uă lege organică, ea regulâ^ă un servicii! întreg și complect; eu am elaborat acest project de lege, dupe ce am luat mal întâi ti, nu în secret după cum m’aă acusat unii, ci cupă ce am luat mal întâiu avisul comitetului general, al profesorilor din tdtă țarași a- 280 MONITORUL OFKTAL AL ROMÂNIEI 13 (25) Ianuarie 1877 pol am muncit, ’ml am dat mare ostenâlă și v’am elaborat acest project de lege. Ca or! ce lege organică, ea la oii ee mecanism, daca un cuișor s’ar scâte și s’ar ieplasa, vedeți bine că s’ar face uă per- turbațiune în acel mecanism. EI bine, eu părere de rău trebue să constatei în urma modificărilor ce s’au făcut aceste! legi, cum ați votat’o D-v., vă declar că sunt con- vins că unele amendamente care s’au in- trodus, o vor face impractică, ea să nu dic vătămătâre. De aceea efi vă rog să bine voiți a vota acâstă lege; dar vă declar asemenea că mal înainte d’a o presenta Senatului, am să convoc uă conferință de profesori ca să’ml arate observațiunile lor. pe care luându-le în băgare de sâmă, vo ii împreuna și pe aie mele pc lengă acelea și ast fel voifi presenta Senatului acest project, care, cum vă spusei, are să primâseă modificațiunl și prin urmare are să vie ârășlîn Cameră. Vă spun acesta din ’nainte, D-lor, ca să vă rog a nu vă considera atinși în suscep- tibilitatea D-v. când veți vedea acele mo- dificări în projectul ce ați votat, fiind că negreșit veți recunâsce și D-v. că e cu a- tât mal bine pentru instrucțiunea publică, cu cât vom avea uă lege mal bine întoc- mită și mal practică. D. B. Maniu. Ba tocmai ne simțim a- tinșl, mal bineretragețl legea. D. ministru cultelor și instrucțiune! publice. Daca D-v. voiți mal bine să o re- trag, eu sunt gata să o retrag. Uă voce. Dar ce defect are acea lege? D. ministru cultelor și instrucțiune! publice Apoi, D-lor, D-v.ați primit buoi- âră condițiunl de eligibilitate la efori, el bine, daca uu se vor găsi trei ef >rl care să înttunâscă acele condițiunl, ce s’ar face cu acâs’ă lege ? .. (sgomot). D-lor efl am crezut că trebue să vă fac acâstă deelara- țiune și să vă pun îu vedere cele ce v’am spus. Daca însă D-v. credeți că este mal bine să retrag legea, eu o retrag. D. B Maniu. Mal bine să o retragețl, ălminterl noi votăm contra, pentru că tre- buia să fiu consultat mal din ’nainte cor- pul profesoral. D. N. Fleva. V’așI ruga, D-le preșe- dinte, să nu mal acordați cuvântul pentru a se continua acâstă discuțiune, căci D. ministru are dreptul a retrage legea în ori-ce moment, fără să pâtă avea loc verl- uă discuțiune și fără a avea nevoie de au- torisarea Camerei. D. președinte. D-ta al dreptate; regu- lamentul nu permite desbatere. Ministrul n’are de cât să retragă legea și atât. . . D. Voinov. Cer cuvântul. D președinte. După regulament nu pâte să mal fie desbatere. N’ațI voit D-v. erl să amânați votarea ca să fac uă desba- tere generală, și astăzi regulamentul nu mal permite desbatere. Dacă am lăsat pe D. ministru să vor- bâscă, este că am crezut că va conchide la retragere, și nu credeam că ministrul ne va pune în neputință dea păstra regu- lamentul. Rog dar pe D. ministru să bine voâscă a declara dacă retrage legea. D. ministru instrucțiune! publce. O retrag D. președinte. Acum la ordinea <|ilel a- vem continuarea discuțiunel asupra legel patentelor. Am remas la articolul pentru încălță- minte. Se pune la vot articolul privitor la în- călțămiotele străine și se adoptă. Se citesce articolul privitor la încălță- mintele indigene. D. D. I. Ghhca. D-lor ori de câte ori a- vem ocasiunea, efi cred că ar trebui să fa- cem încuragerile posibile în favârea in- dustriei naționale care este începătâre, și care din nenorocire nu pâte încă să con- curnije cu avantagele ce le are industria străină fără aceaîncuragiare. De aceea am onâre a propune un amendament prin care scatj. pe fabricanții de încălțăminte din țară cu câte uă clasă și propui taxa pro- porțională de 2% în loc de 5%. Etă, D-lor, amendamentul mefi: „Neguțătorii safi fabricanții de încăl- țăminte în strade principale V . . . 2%. „Deto după comande în câtimi mici pe strade secundare VI. .. 2°/₀. D. G. Rădescu. Domnilor, daca am luat cuvântul, este numai ca să <}ie eă a- cest amendament interpretă sentimentul întregel Camere, fiind vorba despre uă in- dustrie națională care merită cea mal se- riâsă luare aminte în fața concurenței ce i se face prin fabricele din străinătate. D N. Dimancea. Și eti vâ rog, D-lor, să luațl in considerațiunea starea acestei industrii la noi, și să vâ gândiți că de câțl-va ani îucâce cismăria a ajuns aprâ- pe de a nu se mal lucra la noi, din causi concurenței ce i se face cu încălțămintea adusă din strănătata, care nu are alt me- rit de cât că este mal luxâsă și ce-va mal eftină, pe când cea lucrată în țâră este în adevâr ce-va mal scumpă, dâră e mal so- lid lucrată. Din punctul de vedere al concurenței ce se face acestei industrii naționale, efi ași voi să fifi încă mal radical de cât D-nu I. Ghica și ași propune scâterea acestei in- dustrii din lege pentru a o încuragia și mal mult; căci dâcă noi suntem dispuși a încuragia uă industrie născândă în țâră, cu aiât mal mult trebue să fim dispuși a o face când vedem uă industrie deja prac- ticată la noi în pericol de a dispare prin concurența străină. Dâcă însă acâstă idee nu se va admite, cel puțin atunci efi v'așl ruga să suprimați cu totul taxa de cinci la sută din chirie, căci acești industriași abia șl plătesc chiriile lor astă- I cu se- nbestru, cu toba și cu alte formalități severe, atât de râfi le merge cismarilor Români. De aceea efi vâ rog să suprimați taxa asupra chiriei. D. Sc. Pastia, D lor, unele din comune simțind trebuința de a înființa scâle de meserii, au pus între altele și cismăria. EI bine, eu ași voi ca atunci când aceste scâ- le vânl fabricatele lor să nu fie puse la patentă. Pentru aceea am onâre a propune un amendament. D președinte al consilinlnl. Efi ași ruga pe D-nu Pastia să nu mal propue un asemenea amendament, fiind că ce ar <|ice străini când ar vedea uă asemenea dispo- sițiune luată expres prin lege? Apoi cui va trece prin minte să supue la patentă scâlele ? D. Pastia. Se pâte întâmpla ca atunci când desfac încălțămintele în cuaniitate mal mare, să fie un agent fiscal care să crâijă că pâte impune acea marfă. D. președinte al consiliului. Pâte să fie un nebun, dâră câni va veni la autori tate, autoritatea va face descărcarea. D. Pastia. Dâcă se înțelege că legea apără producțiunile acestea atunci retrag amendamentul. D. președinte al consiliului. Negre șit. D. H. Zugrăvescu. D-lor, mâ asocieij și efi la ideea de a se suprime cu totul taxa proporțională de la acâstă industrie. In cas însă când nu se va admite acâstă idee atunci v’așl ruga să priimițl cel puțin re- ducerea de la 5 la sută la 2 la sută. D. președinte al consiliului. Eu pri- mesc reducțiunea; însă supresiunea cu to- tul nu o pot pTiimi, fiind că taxa propor- țională este uă mâsură generală, șl apoi 2 la sută din chirie este un bagatel. D P. Ghica. D-lor, mie mi se pare că amendamentul D-lul Pasiia are rațiunea lui de a fi, și, pentru că scâlele fac si alte objecte de industrie eu ași fi de părere să punem la sfârșitul lege! un articol prin care să scutim scâlele de meserii într’un mod general. D. președinte. De âre ce amendamen- tul D-lui Pastia s’a discutat și sa retras, luându-se notă despre declarațiunea D-lul ministru, numai remâne îndoială că scâ- lele vor fi scutite fără ea să mal fie ne- voe de un articol special. — Se cere închiderea discuțiunel și puindu-se la vot se primesee. Se pune la vot amendamentul D-lul P. Ghica și se respinge. — Se pune la vot amendamentul D lui D I. Ghica și se primesee. Articolele următâre penâ la întreprin- <âtorl de lucrări publice, se adoptă fără liscuțiune. («Supliment) MONIT OFICIAL AL ROMÂNIEI țSuplement) 285 mari nu este comerciant, ci comisionar: nu mal acela care vinde se numesce co- merciant. Așa dâră nu pdte să fie nici uă dată confusiune între comerciant și comi- sionar. De aceea cred că este tare bine indicat ud.; Neguțători de pianurl aducend în câtimi mart; căci sunt unui! care aduc trei, patru, și alțl 50, 60. saă și 100 de pianurl. Pentru acest cuvânt s’a și prevă- zut în project patru categorii. Acum. îu ceea ce privesce contestațnunile la acestă clasificare, acesta se liquidâ(jă după regu- lile prevăzute în legea patentelor din 1863 Cred dâră că nomenclatura din artico- lul projectulul este uă nomenclatură bună. D. I Vilacrose. Vâd aci formându-se uă categorie, din iackirietorl, care în practică nu există. Voci. Ba există. D. I. Vilacrose. Aceea cari vând pia- nurl, el și închiriadă, și prin urmare ar trebui să se repete la fie-care categorie. Eă nu sciă să fie închirietoril speciali... Voci. Sunt. D. I. Vilacrose. Vânătorii sunt și în- chirietorl. D. P. Ghica. Mi se pare că nomencla- tura este greșită, șidecă există acestă no- menclatură încă din 1863, ’mi para că nu este un cuvânt ca să se urmele și de aci ’nainte. Mai ânlâiu acela care aduce din streineiate nu se pdte supune la uă patentă; aceea care se supun la paten- tă sunt vâmlătoril și închirietoril. Du- nă nomenclatura ce puneți aci, și acela care aduce doue pianurl pentru familia sa. ar putea fi supus la taxa patentei; și mi se pare că uă asemenea erâre nu trebue să se strecdre îu lege, legea trebue să fio cla- ră, precisă, categorică. Eu aș ruga pe D. ra- portor să modifice acestă redacțiune. înțe- leg să s« pună la patentă acei cari vând pia- nurl aduse din străinătate; înțeleg să se pună la patentă acela care închiriată, și D. Villacrosse nu avea cuvânt adineaori când (Jicea că nu sunt îochirietori cari nu închiriată, și că toți aceia cari vând sunt îuchirielorl. Iu Bucureșci aș putea se ve citet num?. Prin urmare eu cred că, ca să faceți le- gea precisă și clară, ar trebui să schim- bați uă nomenclatură care este cu totul e- ronată și care pdte să dea loc la uă inter- pretare greșită. VB rog dar să se rlică așa : „acel care vând și care închiriasă pianurl aduse diu străinătate;“ căci cea ce se supune la taxă nu este aducerea, ci vâutarea sau închirie- rea. Rog dar pe D. raportor să modifice în sensul acesta. D A Visanti. Propuneți DvuiUn amen- dament D. R Pătărlăgonu. Eîi cred că am pu- tea să votăm acest articol așa cum este, căci e destul de clar. Neguțător de pia- 13 (25) Ianuarie 1877 Se citesce articolul; întreprinzătorii de lucrări publice. D I. Câmpineanu Să se dieă la oii ce întreprinderi publice și private, căci îo- treprin^ătoril de lucrări private prin ese- cutarea unor asemenea lucrări, se îmbo- gățesc, și prin urmare e drept să plă- tâscă. - Se pune la vot propunerea D-lul Câmpiueanu la care a aderat și guvernul, și se adoptă. Cele-lalte articole, pâaâ la pălării, se adoptă fără discuțiune. La articolul: pălării, D. N. Dimapcea propune următorul amendament care se respinge: „Deto lucrând pălării după comande, fără a aduce din străinătate. II. 2 la sută. N. Dimancea, H. Zugrăvescu, G. Ra- descu, D. 1. Ghica, G. Dimitrescu, N. B. Locusteanu Er. Milescu. Se pune la vot articolul pălării și se primesce. D. A. Visanti. Am ajuns la articolul: Pianurl. Asupra acestui articol se obser- vă cum că nu prea se scie la pianurl când se vând en gros. Planurile de ordinar nu se vend de cât unul câte unul; mal arare ori se vând de uădată, 3, 4 sau 10. De a- ceea pare că ar fi mai biue să se 4'ică ne- guțători aducend din streineiate și vfn- $end in câtimi însemmte, care este un ter- men generai. Prin urmare trebue uă clasificare, peu- tru ca cel ce viude mult, să plătescă mult, căci de aceea s’a și prevăzut îu project pa- tru categorii. D. P. Grădișteauu. D-lor. este uă in- corectitudine în modul de a se exprima al projectulul de lege. Se dice : Neguțătorii aducând din streinătate. Cu acest mod s’ar supune la patentă nu adevăratul comerciant acela care face comerciiî de vânzarea pla- nurilor, ci acela care aduce și care de mal multe ori nu este de cât un comisionar. Eu vă atrag atențiunea asupra acestui punct. D. A. Visanti. Aducând și vimjând, I). P. Grădișteaua. Biue-voițI a’ml per- mite să semnales la atențiunea D-v. ceea ce ar putea să conslitue uă incorectitudine, ă neînțelegere îu aplicațiunea legei. D-v. veți modifica cum veți înțelege mar bine. D. I. Codrescu D-lor, legea acesta nu este nouă, și nomenclatura acâda existt deja îu legea patentelor de la 1863 în cât nu mal este de temut că acesta va provo- ca uă neînțelegere îu aplicatiune, căci a- plicațiunea el este de mult timp. Este bi- ne îusă a se admite uă nomenclatură co- rectă în 1 >c de uă nomenclatură confusă. Gând se ()ice neguțător se înțelege comer- eiuntul care face comerciu și vinde; acela care aduce este comisionar, și veți găsi la articolul comisionar acesta. Prin urma- re, acela care aduce și face aprovisionărl uuri este acela care vin le. și comisionarul, decă are uă casă cn afaceri de pianurl. trebue să plătâscă pateută. D. ministru cultelor. Nu esie așa, co- misionarii nu pot să intre aci. D R. Pittărlăgdnn. în ceea ce privesce observațiuuea D-lul Villacrosse. eu cred că este fdrte dreptă, căci tot neguțătorul care vinde pianurl tot el și închiriasă ; dâcă este ideia D-vdstră ca aceștia să plă- tdscă doue patente, atunci lăsațl articolul așa cum este; ear decă nu, atunci trebue să admiteil idea D-lui Villacrosse căci neguțătorii cari vând pianurl, tot el și în- chiriasă. D. A. Visanti. După cât am înțăles do- rința D-vdstră este acâsta. ca aceia care fac speculă de pianurl să plătescă propor- țional după deverul ce fac ; cel cari vând mult să plătâscă mult, cel care vând pu- țin să plătescă puțin. Atunci să dii em așa: neguțătorii care pe de uă par e vând pia- nurl și pe de altă parte și înehiriesă să i puuem ântâiă ; dar ce faceți cu aceia care sunt simpli închirietorl ? Voci. Să nu plătâseă. Alte voci. Ba să plătescă. D. I. Codrescu. D-lor, în legea pupa- telor din 1863, este anume prevâdut ce se face când cineva esercită unul sau mai multe comerciurl. Acum negreșit că nu e acelaș lucru când cineva viude pianurl și câud numai închiriasă. Acești din urină nu se pot numi ■neguțători de pianuri în strictul sens alcuvâituluî, pentru că acești închirietorl de pianurl cumpără pianurl vechi, pe care apoi ie înehiriesă, dar nu le vând. Acum dâcă va fi cine-va care vin- de și înehiriesă îu acelaș timp, legea din 1863 prevede anume ce se face cu acela care esercită, doue, trei și patru corner eiurl,cu acelaș obiect; se prevede anume că are să plătescă jumătate sau un sfert de patentă, dupădisposițiunilelegii. Cred dar că putem vota articolul așa cum este, căci e bine făcut. — Se pune la vot articolul din proiect, și se primesce. — Se citesce articolul relativ la pos- tavuri. D. I. Poenarm Uă singură deslușire vo- esc să am de la D. raportor. Vâd aci eă toți neguțătorii de postavuri sunt băgați într’uă singură clasă, adecă și acel cari vând cu rădicata și acel cari vând eu amăruntul se plătâscă aceiași patentă. Eă aș voi să se iacă două clase ; acel cari vând cu rădicata să între în clasa ântâia. și acel cari vând cu amănuntul să între în clasa a dona. De aceea am cerut cuvântul, ca să rog a se face dine clase, una pentru acel cari vând cu ridicata și a doua pentru acel cari vând cu amănuntul, lată amenda- mentul meu. „Neguțătorii cari vând cu amănuntul. cL II 5 la sută. D. G. Radovicl. D-lor deputațl, trob ; o 282 iON1TORCL OFICIAL aL ROMÂNIEI 13 (25) Ianuarie 1877 ' Cele-alte artkole, până la ■ , ' ? , doptă fără discuțiune. - - Se citesee articolu relativ la pel D. G. Rădescu D-lor, tot pentru con- sidera țiunile pe oare le ați avut în vedere îu privința industriei naționale, eti v'aș ruga ca în ceea ce privesce industria pei- lor să o lasațî cum este prevădută în le- gea din 1863 a patentelor. D. ministru de lin ar'■p Ăder și eti la acâstă propunere. — Se pune la vot propunerea D -lui Ră- descu și se primesce. Articolul : pompe funebre se adoptă cu următorul amendament al D-luI Costi- nescu. „Pompe funebt s. Să so suprime clasa II, remănând toți impuși la clasa I.“ Cele alte articole se adoptă fără discu- țiune. Articolul: perieri se adoptă cu scăde- rea patentei la uă clasă mal jos, ■după pro- punerea D-lui St. Bechianu. Cele alte articole, pâne la săbiar, se a- doptă fără discuțiune. Articolul: săbiar să suprime, după a- mendamentul D-luI Costinescu. Articolul sidicar se modifică după propunerea D-luI St. Bechianu scădându- se cel de la clasa 2-a la a 4-a și «cei de la a 4-a la a 5-a. Articolele următâre se adoptă fără dis- cuțiune. Pentru fabricanții de trăsuri din țâră se adoptă amendamentul D-luI Milescu de a se reduce tacsa de la 5 la 2 la sută. Cele alte articole, pâuS la tâmplari, se adoptă fără discuțiune. La articolul: templari se primesce re- ducțiunea tacsei de 5 la sută la 2 la sută, după propunerea D-luI Rădescu. Se citesee articolul transporturi. D. G. Rădescu. D-lor, nu mâ învoiesc ca mai toți domnii deputați cari au citit acest articol afi înțeles că între acești în- treprindâtori de transporturi să înțeleg și cărăușii, și fiind-că în legea din 1863 a- câslă taxă nu esistă, ar trebui să se ștâr- gă și din legea de faciă, mal cu sâmă când cu toții seim că acești cărăuși sunt supuși la plata unei patente fârte mari ce li s’a impus prin înființarea drumurilor de fer. In vederea acâsta dâr^am unâre a vă pro- pune următorul amendament : „Propunem suprimarea din tarif noului proiect al taxei patentelor impusă antre- prenorilor de transporturi, râmâind cla- sificația dupe legea din 1863 astăzi în vi- gâre.“ D. N. Dimancea. Rog pe Cameră se vo- tede amendamentul D-luI Rădescu. Trebue suprimați aceia cari sunt cu uă singură căruță. Sunt țărani cari au uă singură tră- sură, unii cu cal, alții cu bol; sunt âmenl, cari ’șl esploatâdă pădurea, sau cari fac transporturi de grâu de la moșia lor, și transporturile le fac cu țăranii; el bine, aă observ-^ bine »;»col, căci după opiniunea mea el va aduce mal multă încur- cătură de cât foldse. Serice că cel ce aduc postavuri vor plăti cutare tacsă, asemenea cel ce aduc pâm)ă vor plăti tacsa cutare; dâră aceia cari aduc mal multe feluri de mărfuri ? Spre esemplu, eu aduc postav, pâmjă, mătăsuri, mănuși și altele, el bine, după care din aceste mărfuri sunt eu taxat ? Prin urmare vS rog să lămuriți bine a- eâstă cestiune, ca să nu se facă uă greșâlă la taxare. D. I. Codrescu. D-lor. âtă ce dice art. 5 din legea patentelor: „ Patentabilnl care va esercita mal multe comerciurl, in- dustrii sati profesiuni, va fi supus la drep- tul patentelor în modul următoriu : „Dâcă esercită mal multe comerciurl^ in- dustrii, etc. în acelaș local, va fi supus nu- mai la uă singură tacsă, cea mal ridicata din comerciul sau industria sa. Dâcă eser- cită comerciurile sau industriile, etc. în- tr’una și aceeași comună, dar în diferitele prăvălii, va plăti dreptul de patentă în- treg pentru comerciurile sau industria sa cea mal ridicată, și osebit jumătate pen- tru fie-care prăvălie, după categoria ace- lui comerciu sau industrie. Dâcă comerciurile sau industriile sunt esercitate în diferite comune sau orașe, vor fi supuse la atâtea drepturi principale, câte stabilimente separate are.“ Atjl noi nu modificăm legea patentelor, ci numai unele tacse, prin urmare legea remâne intactă. D. Radovici. Este bine să se lămurâs- că, dâcă se pâte, spre a nn se face încur- cătură. - Se pune la vot amendamentul D-luI Poenaru și se primesce. Articolul. penală se adoptă cu următorul amendament al D-luI Costinescu: Ambulanții de pândării, stofe, mătăsă- ril, mărunțușurl, dantele, bijuterii, etc. și alte obiecte de lues și îmbrăcăminte vor plăti întrega tacsă a patentei ca și aoel cari vând în prăvălii. E. Costinescu, A. Visanti, B. GberjheZi. D. Stancu Bechianu. Eu aș fi de păre- re ca în acest articol să nu se Chițu, ministru căitelor și in- strucțiune! publice. D-lor deputați, în cestiunea acâsta a ambulanților vedeți ce ni se propune; după legea actuală el plă- tesc jumătate patenta a meseriei safi cq merciulul ce fac. D. Vizanti, ddee se plătâscă patenta îâ- tregă, căci fac de multe ori daraveri în- semnate. Se pâte ca unii comercianți am- bulanți să facă un dever mare; dâr vedeți că sunt și alții și a nume acel mici ambu- lanți, mănulari cum le pe unde pâte și care, orl-ce veți dice Dv., nu >utețl să i asimilați cu cel 4âpt^i& ? Apoi un fel de vase mici și altele, și e bine să lăsăm pe țărani să se ocupe asemenea lucruri. D. N. Dimancea D-lor, aci este rubri- ca apărărilor și tocmai aci trebue să ne preocupăm mal mult de încuragiarea in- dustriei naționale. In adevăr, D. ministru de culte și in- strucțiune publică a avut dreptate când a făcut acea propunere. Eti voiti mal propu- ne scutire și pentru femeile cari fac pâm- (Jă și care o duc pe la târguri spre vânda- re, cari fac abale mai I ales și alte obiecte de acestea... Uă voce. Acestea nu sunt taxate. D. N. Dimancea. Tocmai de aceia să punem aci că ele sunt apărate da taxe. D. G. Chițu, ministrul instrucțiune! publice și cultelor. Nici un impesij nu se ia fără uă lege a nume. Ce nu e prevădut în lege nu e pus la taxă. I) X. Dimancea. Eu dâcă aș fi un agent fiscal aș considera ca ambulante pe tâte femeile de acest fel. Gândiți-vS, D-lor, că făcând acâstă scutire, acâstă industrie va produce avantage mari pentru națiune, Eată ce (Jic® legea vechiă : „Abagii cari aduc abale din străinătate și lucrâdă în prăvălie. . . . Prin urmare, intre abale se pot socoti tâte pândele de lână pe cari le face țăra- nul și mal ales femeile la țară1 In fine, D-lor, ași voi să se scie că spi- ritul Camerei a fost că pândele făcute îu țâră nu intră în categoria acelor mărfuri cari sunt puse la taxă : căci, dupe cum v’am spus, acâstă industrie are să dea avanta- gie mari, fiind că astădl multe din pânde și abale se aduc din streinătate. De acea, eti vă rog să votați un amen- dament pe care ’l voiu propune și prin care acești âmenî și femei să fie scutiți de taxă. D. președinte al consiliului. D-lor daca va fi să specificăm tot, atunci trebue să specificăm și pentru țăranul care se duce la târg să ’și vân^ă boul. S’a vă()ut numai un singur cas în care sa făcut abus și acâsta este că s’a pus la patentă de către unii perceptori olari care ’și vindâu âlele priu bâlciuri; însă un s’avăijut până acum nici un cas să se puie la patentă femeile care se duc la târg să vâmjă pân- da țesută de ele. Uă voce . S’au văcjut âmenî cu 4ece mături la spinare supuși la patentă. D. președ nte al consiliului. Apoi daca e vorba pe acea, atunci eu am vâdut alt-ceva, am vâ^ut âmenî care ne fiind de opiniunea guvernului au fost puși în puș- cărie. In fine, D-kr, eu vă spun că nu putem specifica tâte. D. I. Poenaru Bordea. D-lor, în ade- adevăr nici un inposit nu se pâte pune D-lor, ar fi și ua descuragiare pentru a- •eștl bieți țărani, care întreprind acest fel de comerciu mic pentru agonisirea esis- tenței lor și ar fi uă descuragiare; qhiar pentru mica industrie națională. De acea vă rog să faceți ca taxa ce vor plăti-o el, să fie cât mal mică, saii să lă- ațT jumătate taxș,cumera îu legea Vechiă. D. N. Dimancea. D-lor, mi se pare că onor. D. ministru nu are dreptul în ceea ce se atinge de comparațiunea că acela care are marfa îu spinare trebue să plătâscă mal puțin de câț- .acela care are prăvălie; mi se pare că tocmai aci este cuvătitul că și el să plătâscă întrâgă patentă, căci el nu au tâ te acele greutăți municipale, chirii, etc., ca acela care are uă prăvălie. In ceea ce privesce cele-l-alte argumen- te, că industria națională s’ar lovi cu a- câsta, să.’ml permită onor. D. ministru a’I dice că nu este așa, căci legea priu uă a nume prevedere la finele ei scutesce de plată pe vîndătoril de obiecte de mică in- dustrie națională. Iată ce (jice legea la fine, sub titlu de „Apărări". „Nn se pot considera ca ambulanți, și se apără de orl-ce taxă de patentă locuitorii dn prin comunele ruralo (țăranii) cari vînd umblând sau transportând, lemne, 61e, do- nițe, rogojini, mături și alte obiecte acce- sorii la agricultură. etc.“ Așa dâr, industria națională se coprin- de în aceste apărări. Acâsta nu trebue să ne preocupe în cestiuuea de faciă. Vă rog dâr se primiți acest articol așa cum este pentru cuventul că, nitându-ne în târguri- le nâstre vom vedea că mal tote prăvăliile sunt pe ușă cu bilete do desfacere, din ca- usa concurențiI ce le fac mărfurile ce se vând cu spinarea. D. președinte al consiliului Să se facă nisce specificări în acest amendament și apoi ’l vom priimi. D. A. Visauti. D-lor, asupra acestnl ar- ticol este un amendament al D-luI Costi- nescui D-sa propune că la ambulanții ță- rani să se adauge după cuvântul: lemne, cuvintele cioplite sau nu și după cuvân- tul agricultura să se adauge și la micele menage. Efi aș avea uă altă modificare de propus aci : unde se vorbesce de trans- porturile de fâneță, să se întindă disposi- țiunea articolului și asupra transportului de grâu, și de porumb, fiind-că nu se pâte pune la patentă un om care într’uă lună pune în car uă chilă și o duce la târg. D. G. Chițn, ministrul histrncțiuuel publice și cultelor. Aș propune să se fa- că scutire și pentru țăranii cari vând, pe Iâe™x -“la-¹"’!©, și obiecte de producțiune fără lege; însă D Dimancea nu s’a mul- țumit numai pe acâsta. și voiesce să spe- cificăm acâstă scutire. El bine eu 7 voiti aminti D-sale art. relativ la pândă unde s’a dis că se exceptă pânzeturile țesute cu răsboifi. Prin urmare cred că acesta este suficient și nu mal trebue pusă altă scu- tire specială, fiind că între țeseturile fă- cute în răsboiu intră și abaoa. D. A. Visantl. Iată, D-lor cum s’a redac- tat acest articol : „Nu se pot considera ca ambulanți și se apără de orl-ce taxă de patentă, locuitorii de princomunile rurale, (țeranil) cari vând umblând sati transportând cereale, lemne cioplite safi necioplite, âle. donițe, rogo- jine, mături și alte obiecte de producțiune, mică industrie și de eonsumațiune. — Se pune la vot articolul ast-fel redi- jat și se primesce. — Se dă citire art. reiati via agronomi și puinduse la vot se primesce. — Se dă citire art. relativ la apele mi- nerale și următorului amendament, care, puindu-se la vot, se adoptă". Cârdumarl. In general toți debitanțil de băuturi spirtâse supuși lege! licențelor. N. Canstandinescu, Fr. Milescu, R. Campiniu, D. 1. Ghica, G. Radovici, G. Rade seu, 1. loan. D. A. Visanti. Sunt țeranl cari au căte cinci, șase stupi prin care produce miere, câră și fac și lumânări și mi se pare că nu trebuesc puși la patentă. D. ministru de flnance. Atunci nu tre? bae să prevedem și pe aceia cari fac grâu, porumb, inu. — Se citesce articol privitor la neguță- tori de vite. D. P. Sefendache. D-lor, am cerut cu- vântul pentru ca eu cred că rău se face că se scutesc de patentă acești neguțători și nu înțeleg pentru ce cel alțl neguțători să plătâscă și aceștia nu, mai ales ca unii din ei fac daraverl fârte mari, pot vinde de multe ori căt 20 sâti 30 perechi de vite, și dâca nu voițl să încuragiațl industria acâsta, atunci neapărat ca tot pentru âee- laș cuvânt nu trebue să plătâscă nici mă- celari, nici brutari, nici cei-lalțl. Pe ce cuvânt voițl D-vâstră să scutiți pe acei neguțători cari câștigă fârle mult și care pot da un bun venit Statului? De aceea eu rog pe onor. Cameră se bine vo- iască, cu tâtă dorința ce are dea face eco- nomii, să crâ^ti că este datâre să facă și venit Statului și pentru că prin punerea acostor neguțători la patenta s’ar crea un venit, vă rog să bine voițl a’I pune la pa- tentă. D. P. Buescu. Eu cerusem cuventul c'a să vă rog ca pre neguțători cari se ocupă cu îngrășarea vitelor să ’I cruțați de pa- tentă. D. Sefaudache a cerut să fie puși la patentă EI bine eti cred că acest! negu- țători nu trebue puși la patentă; din con- 284 OblUAL, AL Kt îi i«> (25j ianuarie < tră, ar fi trebuit ca guvernul chiar să le dea uă încuragiare , puind un premiu oare care, fiind că este industria cea mat folo- sitdre în țară și mă mir cum, în loc noi să cerem de la guvern să dea uu premiu pentru acâstă industrie, noi cerem a ’I im- pune patenta. D. președinte al consiliului. D-lor, acostă clasă de âmenl care se numia her- gheligil nu mal esistă astăzi- Astăzi sun! arendașii, proprietari cari au căte-va vite și dâca veți voi să ’I înpuuețî, faceți mai multe complicațiunl de căt aduceți avanta- gie Statului. Mi-aduc aminte că pe frate- meu Theogor Brătiann, care avea herghelii, a voit să ’l puie la patentă ca îngrășător de cai, și el s’a opus, pentru că nu era drept ca să ’l supue la uă asemenea patentă. EI bine, închipuițivă la câte inconveniente nu ar da loc cererea D-lul Sefendache. D. P. Ghica. Eii n’am mai nimic de ijis, căci fârte bine a sebi pe calea ierarchică a serviciului armatei.—Și așa a regulat ca medicii, veterinarii și farma- ciștii să fie plătiți numai după importan- ța ce represintă fie care serviciu la spi- talele centrale, la regimente și la bataliâne. In ceea ce privesce împuținarea numă- ulul cailor la gradele oficerescl, pentru are se dă uă indemnitate de furagiă, co- rn. nea găsit că acestă indemnitate, pentru caii ce nu se nutresc împreună cu aii trupelor, era pe un număr mal mare e cât aO D-nil oficerl în realitate.—Și șa li s’a redus numărul, făcânduli-se însă in left pe di pentru furagiă, în loc de 80 •ani, ce prevede budgetul pentru caii tru- pelor car nu se nutresc în comun. Adaosul de 20 bani se justifică pe cu- vânt că nutrirea în deosebi costă mal mult. Comisiunea, rugându-vă, D-lor depii- tațl, a vota acest budget, crede că cifrele alocate pentru cheltuielele serviciului ar- matei vor ti suficiente și nu vor da loc la credite extraordinare, pe cât guvernul ’șl va da t6tă îngrijirea asupra economielor aduse în servicie și asupra strictei lor a- plicărt: căci la armată este cea mal mare parte a cheltuielelor ce face țâra în os,e- bitele ramuri ale servicielor Statului; și aci se cere cea mal multă luare aminte, ca creditele extraordinare, motivate pe nea- ngerl, să numai împovăreze tesaurulj Din modificarea soldei medicilo; și far- public, cum s’a vădut, din nefericire, penă ■ maciștilor, suprimarea accesoriilor de sol- acum. in elmossu. C. Ti Gregorescu oh enuiaiciot» tsn biiuwen bi • Aₙₑₓ ¹ el im REDUCERILE ....... a de comisiunea budgetară , budgetul ministerului de resbel pentru anul 1877. Administrația centrală. Vin micșorarea soldei cu 5 lei de la 10 piști clasa I. da?. ' k Din suprimarea unul portar Din suprimarea acceșoriiloi* de soldă ¹ la întregul personal. ; ăl;i_ -r Din micșorarea indemnitățel d> birje â pitanului adjutant (1,200). Din indemnitatea de furagiă a 17. cal dnșl de la oficiărl. > ie ăniJaîJet Din suprimarea accesoriilor de soldi ale comptabililor, furagiul a 49 cal , și din micșorarea indemnitățel de cance- larie. iul Călărași. (1 eh line» Din sup marea accesoriilor de soldi ale comptabililor, furagiul a 16 cal și ir’eșorarea de cancelarie. Flotila Din modificarea soldei medicilor, supri marea accesoriilor de soldă ale acestora și comptabililor, și micșorarea indemni- tățel de cancelarie Spitalele. Din modificarea soldei medicilbr, far maciștilor, veterinarilor, preoților și co- piștilor de clasa I, suprimarea a 2 copiști clasa II, furagiul unul cal, suprimarea ac- cesoriilor de soldă ale întregului personal și micșorarea indemnitățel de cancelarie precum ș'i din micșorarea sumar rniiarța- lulul necesar spitalelor. Pompieri. Din suprimarea unul medic ijbu,ălion. din modificarea soldei acestora și veteri- narului, din suprimarea accesoriilor de soldă ale medicilor, farmaciștilor veteri- narului și comptabililor,ⱼ din micșorarea indemnitățel de cancelarie, precum și din micșorarea sumei prevadă pep\ m^- încălzi' Din mărirea deducția 29,000. a Furag.ul. Din modiJ ;ea în minu ciărescl. lateralul geniului pnm,ar a'hliniatulul i dările omunale lei 30,000, D. președinte^ Discuțiunea este deschisă. 5Lt generală D. B. Gherghef. D-lor, mal ’nainto de a desvolta ceea ce am de «țis în discuțiu- MONITORUL UFIUIAL AL ROMÂNIE* D. ministi a căuta să dea acelor persâ- ne alte locuri în serviciile armatei." Apoi, dacă vel lua ‘pe oficer de 11 un post să'I dhl la altul, atunci ’l pul ia un post unde el nu are să cunâseă nimic ; daca l’al scos din armată și ministrul de resbel nu’I dă alt post, fîind-că nu are, a- tuncl l’al lăsat muritor de fâme pe uliță. Eii nu scih ce a voit să înțelâgă onor, co- misiune budgetarăcu acâstă idee. Un func- ționar de la un alt minister saii de la un alt setviciil al țârei, au este ca un militar, D-v. scițl că un judecător, de exemplu, dacă l’al scos astă-jll din funcțiune, mâne să face advocat și șl scâte esistența, dar în armată nu este tot așa. D-v. scițl prea bine, că un tânăr intră în armată la vârsta de 17 sau 18 ani, s’rvesce acolo tâtă viâța lui și nu învață nimic alt de cât arta mi- litară. Dacă ’l vel da afară din armată să vede de odată amenințat a ajunge să fie mu- ritor de fâme. Până nu veți asigura esis- tența acelora care sunt chemați să facă parte din armată, până atunci nu veți avea uă armată bună. Eu cred că un oficer, mal înainte de a intra în armată, trebue să fie sigur că ’șl are posițiuuea- sea asigurată, și că prin urmare nici comisiunea budge- tară, nici nimeni, nu pâte să facă pe un oficer a fi un alergător pe ulițe, un ga- lopin. Așa dar, asupra acestui punct sunt cu totul de osebită idee cu comisiunea care a presentat acest budget. Apoi, ceea cerni se pare mie mal enorm de cât tâte, este idea de a împuțina nu- mărul cailor de la gradele oficeresd. Daca onor, comisiune ar fi luat în băgare de sâ- mă budgetele altor armate, orl-care ar fi, ar fi văijut că acel cal se dau oficerilor nu- mai casăpâtă îndeplini serviciul lor, este un lucru indispensabil, fără care nu se pâte, șț>J)zjlor dic că pentru uă economie budgetară să se desființese din numărul cailor 4Sih unej^grade militare, pentru care statuț plătesce indemnitate de fu- fagiu! Acâstă enormitate nu ornai înțeleg și nu sciii cum ar putea să intre în min- tea uuuj om cu âre-care rațiune (sgomot).. dîu mal ating cestiuuea aceea pentru re- ducerea indemnisărilor pentru locuință de la uă parate din oficerl; comiqiunea a gă₅ s\ț de -q^viință că unii din gficerl, de și fac parte din aceașlj trupă, dar unii să stea îu casă âr alții să stea în djum Ce a fă- cut pe comisiune să admită așâstă măsu- ră, ed nu înțeleg de fel; aș voi să întreb pe onor, comisiune despre acâsta, dar mă mărginesc a discuta eestiunea cândva ve- ni discuțijinea ga articole^,acum jtrșg îna- inte. b D-lț>\. ' scițl bine,. ' . i d’a-una, după ce s’a presentat și s’a votat budge- tele în Cameră, a trebuit să vină pe urmă miniștrii, și mal cu sâmă cel de resbel, să ,câră adaose, și s’a acordat acele adaose fiind-că a fost t^ebujnciâse. Dar fiind-că ‘ 3 (2.3) Ianuarie lb7 uea generală asupra projectulul de bud- get al ministerdlul de resbel, aș voi să pun Camerei uă simplă întrebare de la a călii deslegare putem ajunge să vedem dacă projecpil de budget preseutat de că- tre^comisiune are cuvântul său logic de a fi ast fel cum ni s’a presentat ₛ sau dacă trebue să’l modificăm. Acea întrebare este ca mal ântâiiî să ne dăm sâma dacă trebue saii nu să ive u iă irma' 1, dacă avem saă nu nevoiă de uă armată îu țera nâstră ? Dacă mi se va răpunde ceea ce am au- dit diceudu-se de mal multe ort, în multe- le discuțiunl ce am avut asupra cestiunel armatei, că nu avem nevoie de uă armată, atunci aș ^ic⁰ să facem, nu numai reduce- rile propuse de comisiune, dâră aș putea dic0 să reducem budgetul armatei la uă a treia din ceea ce este asiadl. La cas contraria, și eă sunt de acestă opiniune , că țera are trebuință de uă armată, în a- cest cas voiă dice, că nu numai reducerile făcute de către comisiunea budgetară tre- buesc înlăturate, dâră încă sunt și, alte multe articole asupra cărora trebue să re- venim ca să ’l mal șppțim. Voiă atrage atențiunea D-v. numai asu- pra câtor-v^ punctări din projectul de budget al con^isiunel. Comisiunea 4iee : „Ast-fel, cutâtă minoritatea a procedat în cercetarea necesitățilior ce represintă fie care servicii! și după uă justă apreciare , la unele artico^ în acord și cu vederile D-luI ministru, eră la altele în diferință cu opiniunile sale a ajuns a închia alătu- ratul project, etc.“ Nu am văijut figurând în comisiunea budgetară nici un militar, ca să pot fi a utorisat a crede că D-lor aii putut în cu- uoscință de cag^ă să facă reducerile pa csn ni le progpn D-lor, aii crezut că ser- viciul armatei este un serviciu ca acela al celor șlte ministere, în cât dacă să supri- mi an post dej judecător saii deₜun alt fugpliouar îutr u^ ramurăiile ad^nislra- țiuțp, machina ya merge iot aș^Q. regu- lat ca și înaintea acelei supresții^. Dâră sad tutelat amar; pentru că^ spre a^jmtea face cineva un budget alarmatei care să fie/mufonu cerințeloj ^egil militaj^, tre- b;\'. șă cu^că ce va să ^Lică uă arnțată , ce ■ ■ ă i < organisațiunea/i^egtel insti- tuți Nu pite cine-va, să inventedle^îu momențul alcătuirii unul budget dp, câți âmenl și de câți oficiărl trebue să se corn- pună un regiment, căci pen^acâsta sunt ni^cș.^ase ficae de. gar^ cine^a^u^g pâte dej -r.a. . j, lâră.opîniuuea misium rebue respjnsă. cUjt. tul, căci am ponvicțiunea că ea nu este b isată pe nicl^uq principii! rațional, și despre acâsta voiii da probe a- tiy^c ând va vq^jdiscuțiunea pe artiqojeu ; ■ jiUa, o., isiunea dic "are caii red <&n ce saii făcut ia per «m !|i<> uiiucgp^uje^că eu nu voiesc să se întâmple și acum tot așa, fiind-că nu voesc ca budgetul minis- terului de resbel, să se soldese la finele li- nului în deficite care să se acopere prin credite estra-ordinare și suplementare, de aceea vă rog să votați un budget care să prevadă tâte trebuințele armatei, dacă e vorba cum am e- dere acâsta. sau veniturile anului 1877, trebue să le ridicați la suma cheltuelolor, safi cheltuelele trebue reduse la cifra ve- niturilor, altminteri vedeți că pentru fie- care servicii va rȘmânea un deficit de uă a decea parte și veți merge și pe anul a- cesta ea în anul trecut și cel-alțl, făcând cheltuell mal mari de cât veniturile și nu veți avea de unde să le plătiți. Duceți-v6 astă-e 4>: Dâmne miluesce-ne, și „dăne Dâ- mne D, V. A. Urechii. Dâră aceștia te au a- păral în trecut. D A Sichlcnn Nu mă aștept să mc a- pere nici frații dascăli, cari sau supărat num ii pentru că le am cerut câteva ore mal mult de lucru pe <)I. Vii aștept să mă apere soldațil, frații noștri din armată, și de aceea eti. votei) a- cest bulget, și rog și pe Adunare să în- chidă discuțiunea generală și să ia bud- getul să votede în considerare, rămâindca nudificările ce ar voi nul din noi a se in- troduce în acest b idget să ’șl reserve a le propune la discuțiuneaîu parte pe articole. D. G. Slăniceauu, ministru de resbel D-lor, din rap ortul comisiunil bidgetare resultă clar că comisiunea a fost preocu- pată de uă ideă la discuțiunea budgetului ministrului de resbel, de idea de a echili- libra budgetul general de cheltuell prin reduceri în budgetele diferitelor ministere precum și în acela al ministerului de res- bal Pe mine nu m’a surprins nici de cum acâstă preocupare, nu m’asurprins, pentru că ea ajuns la noi în țară ca un fel da fri- guri periodice cari se produc regulat pe fie care an la discuțiunea budgetelor de vr’o 15 ani. De 15 aui îu țâra nâstră, când se discută budgetele, de câte ori cheltuielile au fost mal mari de cât veniturile,—și din nenorocire acâsta a fost în tot dauna,—cea d’ântâiu ideă ca s’a propus în Adunare a fost reducerea armatei. Acesta s’a produs regulat îu tot d’auna, dâră tot așa de re- gulat, după uă discuțiune mal mult saîi mal .puțin lungă, budgetul armatei a tre- cut mal în totul așa cum se propunea; și acâsta nu dovedesce nimic mii puțin de cât că fap'ul, realitatea a fost alta de cât aceea pe care o arătau cel cu reducerile și desființarea și că sentimentul, țării în ac.âs- tă privință e pe uă altă cale de cât aceea ce ar putea resulta din uă discuțiune de câte-va ore în sînul Adunării. Vă mărturisesc D-lor că eu nu înțeleg discuțiunea generală ce se face acum asu- pra budgetului ministerului de resbel; în- țeleg uă discuțiune generală la budgetul de venituri, de esemplu, unde să putea des- ființa sad adăogi imposite, dâră uă discu- țyine generală asupra unul budget ca al ministrului de resbel, nu o înțeleg. Căci la ce resultat pâte să ducă uă asemenea discuțiune? La ca vot se pâte ajunge prin- tr’ensa? La respingerea budgetului? Acâsta nu pâte fi nici uă datăₜuici într’un cas, mal cu sâmă astădl când pentru a cerceta bud- getele s’a numit uă comisiune care a dis- cutat, a cumpănit uă vară întrâgă. Repet dară că nu înțeleg discuțiunea generală de faiă. Dâră de vreme ce ea s’a deschis și s’au găsit oratori cari aii cerut, și încă cu vehemență, ca să se reducă încă 4 miliâue pe lângă cele 5 miliâue cari s’afi redus de către comisiune, mâ simț dator a recapi- tula cele ce s’aîi dis până acum și a răs- punde la ele. Pentru acâsta voi începe prin a vâ face uă întrebare: ue trebuesaiî nu uă armată⁹ Aci e cestiunea. Și acâstă întrebare nu o fac în vederea împrejurărilor actuale, când suntem amenințați din di în <)i «le un rus- bal în Orient. Eii discut acum ca îu timp normal, ca și cum n’ar fi vorba de nimic la hotarele nâstre. Iu timp normal dar în- treb ; țâra nâstră ara saiî nu trebuință de uă armată? D. Buescu a conchis discursul său (Jicead că nu ne trebue armată, pentru că, a propune ca să mal ștergem încă 4 miliâue diu budgetul armaiel, este egal perfect cu a o desființa. Dâră permitețe’ml să vâ spun că chiar în cașul când nu se a Imit asemeni reduceri, lucu de care eu sunt c învins că va avea loc și acum, ce ousecințe rele aii pentru iustituțiunea mi- litară a nâstră asemeni diseuțiunl prin cari se pune necontenit îu joc asistența in- stituțiuuel, progresarea el. Ar fi bine ca uă-dată să ne dăm sâmă da aceste cuvinte cari se aruncă necontenit de 20 de ani, și prin cari se cere ca să se desființeze ar- mata, ar fi timpul să ne gândim Ia preju- dițiul ireparabil ce i se aduce cu acâsta, și să încetăm de a mii arunca asemeni cu- vinte; căci, mal bine de cât să lovim ne- contenit iustituțiunea și să o desconside- răm ast-fil cum se face de cât-va timp, mai bine să o desființăm și să se ispră- vâscă cu ea. Ca să vedeți relele efecte ale unor asemeni discuțiuni, vă voia aduce un esemplu. De cât-va timp, numărul concu- renților la scâlă militară se împuținâ^ă din ce în ce, și ceea-ce se vede și mal răii este că diu an în an concureuțil nu sunt de cât copil cu totul săraci, cu hainele rupte și mal desculți, în cât tâte clasele soeietățel nu mai sunt represintate ca mai înainte în armată. D-vâsțră cred că sunteți interesați mai mult de cât ori cine a lua în de aprâpe cousiderațiune tâte faptele ce vă reiate^ și care sunt basate pe sta- tisticele cele mal esacte. Sunt cugetători mari al secoluL- aces a cari Zic că civilisațiunea este strâns le- gată într’un raport invers cu armata, adică că progresul une.a nu pâte fi de cât în decadența celei-alte. Pâțe să fie ceva ade- vărat pentru moment în acâstă ideă, și primesc și eu a mă uni cu acâstă o- piniune. Dâră pe de altă parte văd că societățile cele mai civilisate din Europa, întrebuințând tâte mijlâcele pe care le a dat civilisațiunea, pentru a face din ar- mată instrumentul cel mal perfect de des- trucțiune. Nu dar noi vom fi cel d’âutâifi stat ajuns la acea civilisațiune care for- mând visul de aur al acelor cugetători, nu noi Românii am putea da esemplu Euro- pei începând cu distrugerea armatei. Mi se pare că noi avem trebuință mal mult de cât ori cine a ne crea mijlâce de pa^ă, pentru că situațiunea nâstră de astă-<)I nu vorbesc de împrejurările ce sunt alături cu noi, — dar situațiunea nâstră, dreptu- 290 ÎONITOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 13 (25) ianuarie 187 ₍ cerilor, de esemplu : oficerilor care li se da 3 cal, primâii 80 bani pentru un cal. Comisiunea budgetară a redus numărul cailor la doi și a făcut uă economie de 80 bani. A treia economie este la accesoriele de soldă ale oficerilor, onor, comisiune a cla- sat pe oficerl între stabili și nestabill și a (Jis ca casierii de la trupă să nu mai primâscă accesoriile, ceea- Am, însă. . objecținue însemnată de făcut aci în privința iudemnitățel de ₁U- cuință pe care onor, comisiune budgetară a suprimat’o, sub cuvânt că acești oficerl sunt stabili aci în Bucuresci. Eti. însă, vă rog să bine-voițl a nu reduce aceste acce- sorie de soldă, căci atunci nu voiti mal găsi oficerl cari să vină la ministerul de resbel, când ar fi uă deosebire între dân- șii și cel-alțl oficerl. Prin urmare, măsura mi se pare nedrâptă din tâte punctele de vedere, și apoi legea nâstră pune pe toți oficerii pe același picior de egalitate. De aceea, eti rog pe onor. Cameră să votese indemnitatea de locuință și la acești o- ficerî. (Va urma). ANUNCIURÎ MINISTERIALE .«■ MINISTERUL DE INTERNE. Constantin Măliuescu, notarul comunei rurale Tergu-Adjud, din județul Putna, de fel din Tecuci, la stat cam ’nalt, de ani 23, racia roșcovană , ochii verdî, nasul, gura potri.He, părul capului castaniu , tăiat scurt și calcă cam leocaș, părăsind servi- ciul , s’a constatat că lipsesce mal multe dosare din arhiva acel comune, se publică pentru aflarea numitului și trămiterea sa la primăria notatef comune, spre a ’șl da sâma de actele ce lipsesce. No. 392. 1877 lanuariti 8 Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor. Licitațiunea annnciată pentru țlior. 14 (2K) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitațiune pentru dioa de 22 la- nuariti 1877, pentru darea în antreprisă a transportului espedițiel și de pasageri de la Oltenița la Călărași și vice-versa , cu condițiunile publicate sub No. 15,756 din Monitorul oficial No. 233, din 1876. Licitația va fi cu oferte sigilate, care se vor deschide la ora 4 post-meridiane, și se va ține atât la direcțiunea generală a tele- grafelor și poștelor, cât și la prefectura de j lomița. aConcure_,iI vor avea în vedere art. 40 până la 57 dii legea eomptabilitățel ge- nerale a Statului, și art. 32 din legea tim- brului, după care spesele de timbru și în- registrare cad în sarcina persânel asupra căria se adjudecă antreprisa. No. 115 ° 1876 Decembre 21. Licitațiunea anunțată pentru dioa de 15 (27) Decembre , neputându-se efectua din causa lipsei de concurențl, se publică uă nouă licitație pentru 4'⁰a de 26 Fe- bruariu stil vechi 1877 , pentru darea îu antreprindere a transportului espedițiel și de pasageri de la PitescI la Câmpu-Lung mONilOdUL UiuuLAL Al MĂNlf ᵥ ) laouai- .... cu condițiunile publicate sub No. 15,760, din Monitorul oficial No. 231, din 1876, $i cu modiScațiunea că pentru timpul de ârnă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să se facă în dcce ore Licitațiunea va fi cu oferte sigilate, ca- re se vor primi penă la ora 4 post-meri- diane și se va ține atât la direcțiunea ge- nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefecturele de Argeș, Mușcel și Vâlcea. Ofertele se primesc atât pentru fie care curse în parte cât și pentru ambele de uă dată , reservându’șl direcțiunea dreptul a le conceda în total safi în parte după cum va fi mal avantagios Statului. Pe lângă acâsta concurență! vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comp- tabilităței generale a Statului și art. 32, din legea timbrului, dupe care spesele de timbru și înregistrare cad în sarcina per- sânel asupra căria se adjudecă antreprisă. No. 128. 3 1876, Decembre 21. Eforia spitalelor civile Iu dioa de 23 Februarie 1877 la orele 10 de dimineță, se va ține licitațiune la efo- ria Bucuresci. strada Colți No. 38 pentru arendarea pe noua periodă, îucepâtâre de la 23 Aprilie 1878, de cinci și de Zeceanl. a unora din proprierățile casei spitalelor arătate la vale. Condițiunile de arendare se vor publica în curând, âră regulamentul acestei lici- tațiunl este cel următor ; Art. 1. Arendarea bunurilor dase! spi- talelor se face prin licitațiune publică o- rală, ținută la eforie în Bucuresci, în pre- senta eforilor spitalelor. Art. 2. Casierul eforiei este însărcinat cu primirea garanțiilor. Art 3. Când eforia va găsi de cuviință va putea ține licitațiune și la prefecturele districtelor. Despre ținerea licitațiunei Art. 4 Licitațiunea se va face succesiv peutru fie-care bun îu parte dupâ ordina în care este încris în tabloul publicat. Art. 5. Spre a se putea ține licitațiune trebue să fie cel pucin doul concurențl pentru un bun. Art. 6. Dâcă douâ safi mal multe per- sâne vor lua una și aceia-șl moșie, fie de la adjudecațiune fie îu urmă prin cesiune, safi alt-fel, ele sunt solidar responsabile către eforie, fără verl-uăaltă declarațiune din parte-le. Art. 7. Fie-care adjudecațiune se va în- scrie îu registru! mume format, arătându- se numele concurenților și sumele oferite. Art. 8. Persână asupra căruia se adju- decă. sub-scrieîn registru, precum șicon- curențiî cel alțl, dâcă vor fi încă presențl. Art. 9 Verl-ce persână care în cursul licitațiune! va întrebuința verl-uă mano- peră cu scop de a specula asupra licita- Ițiunilor publice, depărtând pe comercianțl ¹ prin daruri, promisiuni safi alte mijlâce, spre a face să scaijă preciul bunului pus în licitațiune, se va pedepsi conform art. 351 din codul penal. Serviciul respectiv întru asemenea cas va înștiința îndâtă pe procurore pentru a constata delictul. Despre garanțiile provisoril. Art. 10. Pentru a putea fi admis la con- curență, doritorii urmâsă să depuo uă ga- ranție echivalentă cu jumătate din arenda periodului actual. Când verl-un bun nu ar fi arendat safi închiriat, garanția provisorie se va fixa de eforie. Art. 11. Acâstă garanție provisorie să fie îu numerar safi efecte publice. Efectele publice se vor admite pe valâ- rea lor nominală, când acâsta este ordonat prin veri-uă lege specială, safi pe preciul fixat de eforie, când nu există în favârea lor a asemenea disposițiune espresă. Despre supra-licitațiune Art. 12. Supra-licitațiunile prin oferte se pot depune îu termen de 5 Zile libere de la (Jioa adjudecațiune! la eforie. Art. 13. Oferta spre a putea fi primită, urmâză să fie de 10 1a sută, peste cifra adjudecațiunel și însoțită de garanția pre- văzută la art. 10 plus ace! 10 la sută, de- clarând ofertatorul că va menține acel preciu la altă licitațiune Art 14. Oferta fiind primită, se va ține uă altă licitațiune eliberându-se primului adjudecator garanția provisorie ca a depus. Art. 15. Acea licitațiune nu se va face de cât dupfi uă nouă publicațiune prin Nonitorele oficiale, începându-se concu- rența de la suma oferită. Art. 16. Ofertantul nu’și va putea trage oferta sub nici un cuvânt mai înainte de a se fi adjudecat moșia la a doua licitațiune asupra unei alte persâne. Dâca ofertantul va refusa a menține preciul oferit va perde garanția depusă în profitul casei spitalelor și moșia se vațea- renda în comptul sâfi, f^ră nici uă sopa- țiune safi judecată. Art. 17. Dâcă nu se va presenta un alt concurent la a doua licitațiune de cât a- cela care a făcut oferta, atunci bunul seva adjudeca asupra sa. Despre confirmarea adjudecațiunilor. Art. 18. Adjudecațiunea nu va fi defini- tivă de cât numai după aprobarea eforiei. Art. 19. Bunurile al cărora resultat ob- ținut la licitațiune nu se vor confirma, se vor pune din nofi în licitațiune înapoin- du-se garanțiile provisoril acelor ce le vor fi depus. Despre garanțiile definitive Art. 20. Sa acordă adjudecatorilor un termen de 60 Zile, care va curge de drept și fără somațiune nici judecată din in gardian idem. Districtul Brăila. 1. DeșirațiI, a spitalului Colțea, cu dou gardianl idem. 2. Bordeiul verde Scheau Doicesea- Liscotâuca, a spitalului Colțea, cu trei gardianl de pădure și hotare. 3. Batogul, a monastirel Sinaia (partea schitului), cu dou! gardianl. 13 (25) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL ROMÂNIE' 4. Surdila, a schitului Găiseni, cu doul gardiaul idem. 5. Plopul, lanca, Perișorul, a schitului Maxineui cu trei gardiaul idem. 6. Liscotânca, fostă a generalului Di- mitrie Crețulescu, partea cuvenită eforiei, cu un gardian. 7. Liscotenca. fostă a D-lul Căpitan Gaerghe, cu un gardian. Districtul Dolju. i. intorsura, a schitului Fedeleșoiu, cu trei gardiaul idem. Districtul Dâmbovița. 1. Vatra schitului Cobia, cu du A gar- dianl idem. 2. Ghinescil, a schitului GăisenI, cu un gardian idem. 3. Bâlcul, a schitului GăisenI. Districtul Mfov. 1. Vărăștil, a spitalului Colțea, ca trei gardian! idem. 2. Gologanul, a spitalului Pantelemon, cu un gardian idem. 3. Clinciu Surlari, a schitului GăisenI, cu un gardian idem.¹ 4. Vatra schitului Pantelemon, cu duoi gardiaul idem, și eu condițiunle speciale ce se vor vedea la licitațiune. 5. Chiinogii Clătesc!, a spitalului Pan- telemon, cu trei gardian! pentru pădure și hotare. A monastirel Sinaia, cu 2 gardianl. 4> Slonul, a spitalului Colțea, idem. districtul Vlașca. i. Bucșani, al spitalului Pamoiemuu, cu un gardian. 2. Gurgueți-Bâțcovenl, idem, cu un gar- dian. No. 8^29. 876; Decembre 31. Hrqcția hnprijneriel Statului. Pentru ocuparea unul post d opiat ce se află vacant în cancelaria acestei direc- țiuni se va ține concurs în (lioa de 14 Ia- nuarie curent, la orele 2 după am&JI > îu 4isa cancelarie din hotelul Șerban-Vodă Aspiranților pe lângă uă scriere frumd- să și corectă li se cere a posede și ti- 1 de baealauriat. No^l9 877, Ianuarie î jnebi Jfluibvaâ S no .-o ■>« I 750 mii, pârul și sprân cenile castanii, ochii căprui, fruntea po trivită, gura, bărbialpotri vite, facia smedă luând cu sine uă tunică, uă pereche pan talonl, uă capelă, uă cămașe, uă perech- ismene, uă pereche obiele, un cravat. loneseu lân, din comuna Baiculesci, pl. Argeș , districtul Argeș , ale cărui semne sunt; talia 1. 740 mii., sprâncenile cas- tanii, ochii ver<)î, fruntea , nasul și gura potrivite, facia blondă, luând cu siue uă manta, uă tunică, uă pereche pantaloni, uă capelă, uă pereche cismne, uă cămașe, uă pereche ismene livisiouul de pori r SoidațiI mal jos notați deșertând, sunt ru¹ gate tdte autoritățile atât ci vile cât și militare a ordona urmărire” prinderea și aducerea la corp. Lică Constantin , din comuna Tâng . plasa Dâmbovița, districtul Ilfov , ale că- ruia semne sunt: talia 1 m. 65 cent., facia smâdă, fruntea mare, ochii galbeni, nasul, gura, barba potrivite, părul și sprâncenile nepre, ciupit de vărsat. Ruse Dumitru , din comuna BucurescI, culârea Galbenă, districtul Ilfov, ale cărui semne sunt: talia Im. 66 cent., facia smâdă, fruntea potrivită, ochii căprui, na- sul mare, gura bărbia potrivite , părnl si sprâncenile negre. No. 2657. 1876, Decembre 2 MINISTERUL AGRICULTURI, COMER CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. — La 15 Ianuarie 1877 se va ține li- citație la ministerul agrieulturel, eomer- ciulul și lucrărilor publice pentru darea prin antreprindere a ecleragiulul grădinel Cișmegiulul; detaliuri pentru acâstă aâ- treprisă se pot vedea în publicația No 14,397, înserată în Monitorul No. 3 din 1877. (De 2 ori pe săpt.) Se scâle du „oă în întreprindere apio- visiouarea materialelor combustibile, mo- bilier și objecte diverse, precum și de ma- terialele de uns, șters și altele necesare 3(. laur-: ■>.. UQNirOKl K u-. lOMAN di rec'țiuc^I linie! fer» .. Bucurescl-Giur- giu, în cu/sul anului cufenf; licitația se va ținea la acest miriște , îu )ioi de 21 Ianuarie 1877, coâf,-ra pub’li' Vțiunel°No. 12,639, înserată p* Monitorul sub 252, din 1876. N 45. 18 ’6 U ' D^ 3 e iț pt., uâ ii laUuarili iui । S6 Va țiiie li- citațiune la ministerul agriculturel, comer- cialul și lucrărilor publice și la prefectura județul^! Vlașca , pentru darprin între- prifide; i a camionagiului di. . avele liniei ferate' de la Filarbt și Giurgiu-Smârd .. Detaliurî pentrulac&stă întreprindere se . ote vedeai îu publicați unea cu No 13978 inserata în Monitorul oficial No. 287 (2 orlb pe SSpt.) Administrațiunea generală a dome nielor și pădurilor Statului. Fiind că la diferitele» licitațiunl ținute pentru rearendarea percepere! taxelor de trecătâreo de la podurile udupe apa Busfu și Câlnău, din acel diătrict, nu s’a presen- tat concurențl!, administrațiunea publică spre generala cunoscință că,iîn dioa de 25 Februarie 1877 se va ține din noii licita- ție în localul prefectura! de Busău, pentru rearendarea percepere! taxelor de trecâtâ- re de la podurile Busăft și Câlnău, pe ter- men de la data notificăre! confirmăre! ad- judecațiuneî și până Ia 12 August 1878 , cu condițiunile publicate în Monitorul ofi- cial sub No. 136 din 1873. No, 35 522. 1876, Decembre 31. , ₍₃_₃₎ - Fiind că la licitațiunea ținută la pre- fectura județului Roman,. în ijioa de 26 No- embre pentru rearendarea percepere! taxe- lor de trecătâre de la podul dupe apa Mol- dova, îu comptul D-lul Cumbarin și a ga- ranție! sele , uu s’a presentat concurențl, administrațiuneapublică spre peneralacu- noscință, că în dioa de 25 lanuariâ 1877, se va ține uă nouă licitațiune în localul prefectura! respective, pentru rearendarea percepere! taților de trecătâre la acel pod, oe compta antreprenorului și a garanției s61e, pe termen de la data notificărel con- firmărel adjudecațiune! și până la aceiași dată anul 1878, termenul espirăre! con- tractului, cu condițiunile publicate în Mo- nîtcrul oficial No. 136 din 1873. Doritorii de a lua în antreprisă perce- perea taxelor de trecâtdre de la acel pod, sunt invitați a se presentn îu arătata <|i, la prefectura respectivă , cu garanția cerută și prevăzută îu condițiunile publicate prin citatul Monitor No. 25,518, 1876, Decembre 31. (3-3). Fiind că, în ijiea de 20 Decembre 1876, nu s’a presentat concurențl la lici-¹ tațiunea ce era a se ține, conform anunciu-, lui publicat Monitorul oficial No. 268, pentru vendârea a 1,213 arbor! și un tufe- riș, de pe proprietatea Statului Ursâia, din județul Busău , administrațiunea publică spră cunoscință generală că, în <)’oa de 24 lanuariâ 1877, se va ține uă noul licita- ție cu condițiunile în acel Monitor, atâț- ia administrațiunea domeniilor , cât și ta p^ef^ tiira județului Busău șija^omun, respectivă No. 35,491. ! 876 Decembre 31 „ ! (3-3). '' — Fiind că, îu ijioa de 20 Decembre¹ 1876 nu s’a presentat concurențl la lici- tațiunea fixată prin anunciul publicat îb Monitorul oficial No. 274, pentru vâudâ- rea a 6,834 arbor!, dupe moșia Comana- Dadilov, din Vlașca, aflaț! pe locurile des- tinate a se defrișa , administrațiunea pu- blică spre cunoscință generală, că pentru vâmjlârea acelor arbor!, se va ține uă nouă licitațiune în dioa de 24 lanuariiî 1877 , cu condițiunile înserate în menționatul Monitor, atât la administrațiunea domenii- lor, calea Mogoșdî, cât și la prefectura ju- dețului Vlașca și la comuna Gomana. Io? 35,489. 1876. Decembre 31. Suim «b ^-3),' — Fiind-că D-nî! I. M. Șneider și G. Daniilopolu n’au achitat penă acum pre- diul de 2,800 le!, cu cât li s’a vândut de comitetul central. îu virtutea lege! din 22 Februariu 1873, locul viran aflat pe moșia Grozăvesc!, culârea Galbenă , suburbea Cișmelei, sosâoa Chiselef, învecinat spre Nord-Vest, cu proprietatea Serdarulul Stanciu, spre Est cu strada din dosul gră- dinelor D-lor Daniilânu,Arion și proprie- tatea D-lor M. Comisionarul, Voieulescu, Sneider, Văduva. Gospodina și Mateiu Co- jocaru, âră spre Vest cu strada mahalaoa Dracului. Administrațiunea, în basa art. 90 din re- gulamentul lege! de la 31 Martie 1868 și a decisiunei comitetului, publică revinde- rea acestui loc pe comptul l'-lor cumpără- tori Sneider și Daniilopolu, la 10 Martin 1877, la ora 12 din , în centrul Bucu- rescI, localul administrațiune! și invită pe D-nil amatori a se presenta în acestă di preparați de garanții în regulă, cunoscând că, condițiunile cu care se revinde acest loc sunt cele prevădute la art. 49, lit a,b, c, d și e, din regulamentul lege! de la 31 Martin 1868 și că pr< ciul lui total se varsă la casa Statului îndată după confirmare. No. 35,341. 1876, Decembre 30. Fiind că la licitațiunea ținută în <ȚLioa de 15 Noembre espirat, conform anunciulu! din Monitorul oficial No. 243 din 1876, nu s’a presentat concurențl pentru moșiele I consemnate în tabloul de I jos . scose în rearendare pe resluFperiodulu! 1875—1880 , pentru motiv că arendașii lor n’au fost urmățor! a complecta sau de- pune garanțiele definitive în termenul p vâ^ut de arț 22 i.i c^ulamentțjl Jo cij tațiune. ₃ Administrațiun. scâte in noii •; r~■ rendare acele moșii și face în generat c noșeut că, licitațiunea rearendăref unor a- s^menea moșii pe compța actualilor aren- dași, s’a fixat pentru dioa de 18 lanuariiî 1877, care se va ține Ia ora 12 din i a tât în localul acestei administrațiunl, ca- sele Ștefănescu, calea Mojgoșâieî o Bucu- rescI, pentru tâte m șiele notate* în men- ționatul tablou, precum și, la prefecturele județelor, în care cad fie-care moșiș, tot cu eondițiunele și regulamentul înserat în Monitdrele oficiale No. 106 și 123 din 1874, și cu modificarea art. 10 din acele condiții arătate în Monitorii¹ No. 167 din 1874. D-nil amatori deră, cari doresc a laa în rearendare asemeneș moșii, sunt invitați a se presenta în arătata di și oră, la loca- lurile indicate mai sus, îusociți de garan- țiele provisoril cerute de regulament spre a putea fi admiși la concurență. No. 35,051. 1876, Decembre 24. Tabloii de moșiele arendate pe periodul 1875— 1880, .și ai cărora arendași n’au complectat ga- ranției e definitive. Județul Bus tu 1. Vleabci pendinte de schitul Nifo » arendată cui 70. garanție provisorie 1. 3b 2. Bărbuneesciî, din circumscripția co- munei Grăjdana, pendinte de Episcopia- Busăă, arendată cu lei 120, garanție pr-- visorie Ie! 60. Județul Dambovița- 3. Șâse trupuri Țîța-Fieni, pendinte de Căldărușani, arendată cu lei 700. garan- ție provisorie le! 350. Județul Tutova 4. Bodesci, pendinte de Scdlele, ar dată cu le! 60, garanție provisorie lei 3' ANUNCIURÎ JUDICIARE LIClTAȚiL’NI* Tribunalul Ilfov, secția III. D-nu G. lonescu, comerciant, dornic, liat în suburbea Olteui, strada Vitpnu, No. 71, în basa formulei «secutorie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acțst tribu- nal, la No. 670, din 1875, a cerut punerea în vândâre cu licitaț’e a viei din comuna BucurescI, suburbea Oărămidari-de-Jos, Dâlu-Pisculul, șosâoa VăcărescI, avere a D-lul Ațanasie Ștefănescu, de profesie li- nfiONlTOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI I3(25j ianuarie 1»7< moșnenii Vălcănescil, Grigore Mihălescu și Nedelea Vasile în întindere ca peste 40 ¹ stânjeni, averea D-lul lân Vasilescu, fost perceptor al comunei Slănicu, astă-t^T a- gricultor; una pereche case cu două etaje, care are trei camere d’asupra, două de de- sub și beciO, construcție de zid în paente învelite cu șindrilă, care se învecinesce cu Istrate Vișan și cu gârla Slănicu, un grajd construit de bârghil de brad!, înve- lit cu șindrilă, fără verl-uă împrejmuire, situate tot în expusa comună Slănicu, ave- rea lui Voieu Simion, fost perceptor al acel comune, astă-dl agricultor, pendinte ambele de comuna Slănicu, plasa Telâjenu, acest județ. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă sau orl-ce alt drept asupra acestui bun urmărit, ca, înaintea dilel de adjudecare, să se presinte la acest tribu- nal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, con- trar, sub pedeapsă de a nu li se mal ține în sâmă, conform al. 3, de la art. 506 din procedura civilă. No. 397. 1877, Ianuarie 8. Tribunalul de Teleorman. — Pentru despăgubirea Statului de su- ma banilor prevflduți în jurnalul dresat de onor, consilii! de miniștri, în ședința de la 21 Octombre 1876, sub No. 17. S’a încuviințat a se vinde cu licitațiune în sala ședințelor acestui tribunal, îu dioa de 24 Februarie viitor, ora 10 diminâță, urmăiârea avere imobilă secuestrată cu le- gea de urmărire, și anume; Case’e cu locul lor, situate îu urbea Tu •- nu-Măgurele, strada Elena-Cuza-Vodă, ce se învecinesce spre apus cu Panait Mari- nescu, spre răsărit cu D. Anton Buhlea, spre mâ^ă-nâpte cu tribunalul local și spre medă-di cu D. Petru Giurea, avere a D-nel Ti ța Constantinâsca, din Turuu-Măgurele, caro i s’a secuestrat pentru îndestularea casei fiscului, eu suma de lei 7,256, bani 71, datorită de D. N. Constantinescu, diu arenda moșiei Popănțtlesei, pe anul 1874 și 1875, și câștiul I și II pe 1876, și care avere, după încredințarea dată de grefă, s’a găsit supusă la următârele sarcini: In anul 1873, Tița Consianiinescu, din Turn, ipotecă venitul casei din Turn, pen- tru suma de lei noul 1,329, bani 26. către primărie, dobânda din actul din 1864 No. 29, actul legalisat la No. 24, din 1873. In auul 1873, ipoteca casele-cu locul lor, din Turnu, către Stat, pentru areuda moșiei vatra schitului Popâțidălesiî, din județul RomanațI, îu sumă de lei 8,000, actul legalisat la No. 32, din 1873, Apri- lie 20. In consecința căruia tribunalul pu- blică prin aceasta, spre generala cunoș- tință a amatorilor, șisomâsă pe toți aceea beră, dourciliat în suburbea Staieu, strada Bradu, No. 21. Acâstă vie este lucrătâre, în mărime ca la 18 pogâne, unde are uă casă cu 2 odăi sală și uă cramă de scânduri, învelită cu scânduri, din care 6 pogâne sunt ale D-luî Atanasie Ștefănescu, dupe cum se constată din actul de ipotecă legalisat de tribunalul Ilfov, secția 111, In No, 670, din 1875 âră restul de 12 pogâne via, se stă- pânesce de cel-alt frate al debitorului, a- nume C. Ștefănescu, se învecinesce cu via D-lul Niță Ipistatu, cu loniță Croitoru, cu drumul ce merge la Sintescl și în faciă cu șosâoa menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 27 Aprilie 1877, la 11 ore diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilului îu chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de rjioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci, în cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, uu se vor mal considera. No. 15,802. 1876, Decembre 9 Tribunalul Prahova., secția I. La 29 Ianuarie 1877 la ora lOdiminâ- ța, s’a adjurnat veuderea cu licitație la a- cest tribunal, averea imobilă a lut Voieu Simion și alții cerută de Stat pentru des- păgubirea fiscului de suma banilor prevS- duțl în jurnalul onor, consiliu de miniștri din 2 Aprilie 1875, care avere se compu- ne din: uă pereche case cu două caturi cu tot locul lor și care se compune de cinci odăi, cuhnie, sală la miijloc și de desub prăvălie de cafenea și două odălbecifl, de desub construcție de zid în paente, înve- lită cu șindrilă, un grajd de varghil de lemn, învelit cu șindrilă și puțină grădină de legumi, învecinată cu prundul gârlei Mănăstirea, casele Statului și strada prin- cipală, situată în comuna Văleni, plasa Telejenu, acest județ și înpropietărită du- pe legea rurală, avere a defunctului Gri- gore Audreeseii și care se posedă de ma- ma sa Efrosina, garaută, două penchl ca- se, una construcție de gard lipită cu pă- mânt, beci» de desub, îuvelităcu șindrilă, cea altă casă cu prăvălie, odao și brutărie, beci ti do desub, construită temelia de zid și d’asupra de gard și cărămidă, învelită cu șindrilă, situate în comuna Slănicu, pe propietatea onor, eforii a spitalului Col țea, cu plata de despăgubirea clăcei, co se învecinesce cu Ghica Matern șt George Bolboca Sfâra de moșie diu comuna Cosmiuele cu livedile'de pruni, fenâță și pădure mă- runtă, învecinată cu moșnenii Trestienil, cari vor pretinde vre uu drept de proprie- tate, usufruct, servitute,chirie, privilegia, ipotecă , safl orl-ce alt drept asupra co- prinsel averi pusă îu vâudâre, ca mal nainte de termenul indicat mal sus, să se presinte la acest tribunal, spre a ’șl face pretențiunile -ce vor crede că afl, căci, în urmă, nu se vor mal ține în sâmă nici un fel de asemenea pre.ențiunl. No. 32,428. 187«De;; bre 22. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru dBoa d» 20 și 21 Ianuarie curea , a’a fixat de D. jude de pace al plășel Su- baru, a se vinde cu licitație î facia locu- lui la comuna Bolintinuidin-Vale și la că tunul Crivina ce apafținețastă-rjl de comu- na Țigănia, a averel mobilă, vite, produc- te și închiriere de locuri a câțî-va locui- tori din disa comună și cătun, pentru des- păgubirea D-lul Enache Gheorghiu , se punlică dâră spre cunoscință tutulor ama- torilor. No. 318. 7 877, Ianuarie 11. — Pentru dioa de 24 Ianuarie rent fixându-se de D. jude de pace al plășit Su- baru, a se vinde cu Jicitație îu facia locu- lui pe piața comunei Bolintiuu-din-Deal, a avere! mobilă , vite, producte și îachi riere de locuri a 17 locuitori din disa co- mună, pentru despăgubirea D-lul Euache Gheorghiu , se publică dâră spre cunos cința tutulor amatorilor. No. 328. 1877, ianuarie BITAȚlUNi. Curtea de apeldiu BucurescI,scoția I. D. S. Bulucea, cu domiciliul necunos- cut, se vestesce prin acâsta una și singură citație ca, la 11 Februarie 1877, la ora 10 de dim’nâță, să vină a se înfâcișa în pro- cesul în care este prevenit pentru furt;cu- noscend că. la cas de nevenire, procesul se va resolva îu lipsă, conform ari. 182 din procedura codului penal. No. 81. 1877, bnuarie .: Tribuiuilulnliiov, secția comerciala Sunt convocațl toți creditorii falimen- tului Hagi N. Stănescu, spre a se presenta în dioa de 13 Ianuarie 1 777, în orei acestui tribunal, îu persână safl priu pro- curatori în regulă, pentru a delibera asu- pra facerel concordatului satt tini ului de unire. ho. 126 Tribunalul Ilfov, secția t cot 6cțîoualr Nae Dinu Măcelaru, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca prevenit pentru (Suplement) 3 (25) Ianuarie 1877 MONITORII OFICIAL AL ROMÂNIEI Supi--■ n^ 297 bunal, în rjioa de 1 Februare 1877; căci, în cas contrar, se va judeca în lipsă. No. 433. 1877, Ianuarie 5. — Simental Spaniol, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca prevenit pentru bă- tae, a se presenta la acest tribunal, în ri« 1M7 10 de diminâță , să vie la acest tribunal, apre a se cerceta în procesul corecțional n care este inculpat pentru furt; nefiind următor, se va resolva procesul în lipsă, conform legel. No. 98. 1877, Ianuarie 5. —D. Mitică C. Popescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca , în (J.ioa de 25 Ianuarie 1877, la orele 10 de dimineță, să de la acest tribunal, spre a se cerceta în procesul corecțional în care se inculpă pentru adulterin; nefiind următor, se va resolva procesul în lipsă, conform legei. No. 174. 1877, Ianuarie 5. D. Stan Pascu Haină, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în dioa de 13 Ia- nuarie 1877, la ora 10 de dimineță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca in- ulpat pentru furt; nefiind următor, se va judeca causa în lipsă! conform legel. No. 93. 1877 Ianuarie 1. Tribunalul de Olt D. Fiv.ea Ion, din Slatina, eră acum cu domicilul necunoscut, se citâsă ca, la 20 Ianuarie 1877, să vie la acest tribunal ca inculpat, contrar, se va condamna în lipsă. Ne. 84. 1877, Ianuarie 8. Judecătoria ocol. IV diu Bucurescl. D. Costache Atanasiu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de nouS- spre-dece Februarie 1877, la orele 10 de diminâjă, să se presinte la acâstă judecă- torie, spre a se înfățișa în procesul de con- travențiune ce nu a împrejmuit locul viran ce ’l are în suburbea Sârhi , strada Radu- Vodă; cunoscând că, la nevenire, se va re- solva procesul în lipsă. No. 4 1877 Ianuarie 4 Judele do pace al ocolului BusM. D. Husti Pandariu Sărbu, fost cu do- iciliul în acest oraș și acum necunoscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 13 Ianuarie curent, să se presinte înaintea a- cestul oficiu, a fi ascultat ca martor în- tr’un proces de contravențiune; cunoscând că, nefiind următor, se va face contră’j cele dictate de lege. No. 4,968. 1877, Ianuarie 8. MANDATE DE ÎNFĂȚIȘĂRI; Jhdele de instrucțiune al tribunalului Ilfov In numele legel și al M. S. Domnului, Noi C. G Ștefănescu, jude instructore lângă acest tribunal, mandăm și ordo- uăm tutulor portăreilor și «genților puterel publice, de a cita să compare înaintea n6s-. tră, conformându-se legel, în dioa de 18 Ia- nuarie 1877, la orele 10 diminâță, pe C. D. Ilieseu, cu domiciliul necunoscut, spre a fi ascultat și interogat asupra inculpări- lor de furt, declarându-i-se că, nefiind ur- mător , se va emite contră! mandat de aducere, conform art. 93 din procedura codului penal. Dat la 8 ianuarie 1877. No. 97. MANDATE de aducere. — Judele de instrucțiune al tribunalului Ilfov. In numele legii și al M. S. Domnului, Noi C. G. Ștefănescu , jude de instruc- țiune pe lângă acest tribunal, mandăm și ordonăm tutor portăreilor saii agenți al puterel publice să aducă înaintea nâstră, conformându-se legel, pe George Dumi- tru, fost servitor la D. Tănase Anastasie Simigiu, din Calea-Moșilor, cu domiciliul necunoscut, ca să fie ascultat asupra in- culpărilor ce ’l se aduc pentru furt cu e- fracțiune. Cerem de la toți depositariî puterel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Dat la 8 Ianuarie ₜ1877. No. 95. Jndele do instrucțiune al tribunalului Vlașca. In numele legei și al M. S. Domnului, Noi Elie Ștefănescu, judecător de ins- trucțiune pe lângă acest tribunal, în virtu- tea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Gheor- ghe Gheorghe, fost prin comuna StoenescI, asum cu domiciliul necunoscut, să fie a- dus la cabinetul nostru de îndată, spre a i se lua interogatoriul ca inculpat pentru tâlhărie. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinară agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următd- rele din di sa procedură. Dat la 6 Ianuarie 1877. No. 90. In numele legii și al M. S. Domnului, Noi Elie Ștefănescu, judecător instruc- tor al acestui tribunal, în virtutea facultăți ce ne dă legea de procedură criminală , mandăm și ordonăm ea Costea Lambros , fost prin Strâmba, acum cu domiciliul ne- cunoscut, să fie adus la cabinetul n. sini de îndată spre a’i se lua interogatoriul ca inculpat pentru iîlhărie. Cu esecutarea acestui mandat se însăr cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99. 101, 110 și următb- rele din tjisa procedură. Dat astăzi, la 6 Ianuarie 1877. No. I .. —In numeie legei' și ai M. S. Domnului, Noi Elie Ștefănescu, jude instructor al acestui tribunal, în virtutea facultățel ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca Dumitru Chițoiu , cu domiciliul necunoscut, să fie adus la ca- binetul nostru de îndată , spre a i se lua interogatoriul ca inculpat pentru tâlhărie. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99. 101, 110 și următd- rele din disa procedură. Dat la 8 Ianuarie 1877. No. 89. —In numele legel și al M. S. Domnului, Noi Elie Ștefănescu , judecător de ins- tructor al acestui tribunal, în virtutea fa cultățel ce ne dă legea de procedură cri minală, mandăm și ordonăm ca. Marin Cid bă, fost prin comunele Târnava și Slobo zia, acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru, la 29 Ianuarie curent, spre a ’l se lua interogatoriul ca inculpat pentru furt de cai. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii din 4isa procedură. Dat la 5 Ianuarie 1877. No. 72. Iu numelelegel și al M. S. Domnului. Noi Elie Ștefănescu, jude instructor al acestui tribunal, în virtutea facultățel ca ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca, Costache Ion Emanci- patul, cu domiciliul necunoscut, să fie a dus la cabinetul nostru , la 25 Ianuarie cu- rent, spre a ’l se lua interogatoriul »a in- culpat pentru furt de cal. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterel publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următo- rii din disa procedură. Dat la 8 Ianuarie 1877. No. 78. Judele ăe instrucțiune al tribunalului Dâmbovița — In numele legii și al M.b. Domnului, Noi C. Politimos., jude de instrucțiune al acestui tribunal, în virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, man- dăm și ordonăm ca Sevasta Costandi, fostă servitâre la D-nu I Rosescu, din comuna Cornățelu , să fie adusă la cabinetul nos- tru, la 29 Ianuarie 1877 , spre a ’l se lua interogatoriul pentru spargere. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsâ agentul puterel publice, caje se vâ 13 (25) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL II conforma cu art. 99, 101, 110 și nrmătâ- rsă prin menționata decisiun. .1 50 lei ioni amendă pentru insultă și necunos- rânduse astă-dl domiciliul numitului,spre i i’se da copie după acâstă decisiune, se publică că, de va voi, are dreptul să facă oposiție sau recurs, asemănat legel. — Prin decisiunea corecțională a aces- tei secții cu No, 711 , din 1876, respin- gâmlu-se în lipsa lui Benone G. Tănăses- cn , locuitor în comuna Chirnogi, plasa Oltenița, districtul Ilfov, apelul ce numi- tul făcuse contra sentinței tribunalului Il- fov, secția 1 corecțională cu No. 685, din mul corent și fiind condamnat prin men- ționata decisiune la 20 leî amendă , cu a- plicația art. 28 , codul penal, se publică că , de va voi , are numitul drept să facă oposiție săiî recurs,! asemănat legel. 'urtea cu jurați din județul Gorjiu. lacov Dicu Floriei], din comuna BalescI, pentru omorul vărului său Dimitrie Milo- tia Bogdan, prin decisiunea No. 4, din 1876, și conform art. 234 din codul penal, s’a condamnat la munca silnică pe termen de 5 ani, fiind supus și consecințelor art. 13 acel cod; Nicolae Găvănescn dis și [Bndibel, Ni- olae Matei Găvan dis și Ciolacu, Marcu Matei Găvan (Jis și Ciolacu, toți din cătu- nul Găvănesci, comuna Cornesci, pentru tâlhăria urmată Dumitri și Petrache Câr- logea, prin decisiunea No. 6, din 1876, s’a condamnat la reclusiune, conform art. 318 diu codul penal, însă N. Găvănescu (Jis și Budibel, la 8 ani, âră cel alțl doul câte 6 ani, fiind supuși câte și trei consecințelor art. 16 și 13 acel cod. Păun Bircânu, din comuna Drăgoesci, pentru incendierea uuul șopru și uă mâră a lui Manea Florea și Barbu Nițescu, prin decisiunea No. 3, din 1876 și conform art. 357, 358 și 364 combinate cu art. 40 din codul penal, s’a condamnat la reclusiune 5 ani, supunându-se și consecințelor art. 13 și 16 din codul penal. Se publică spre cunoscința generală. — Prin decisiunea No. 15, din 3 De- cembre 1876. a condamnat pe Gruea Ion Preda, de ani 26, din comuna Topesei, la munca silnică pe termen de 15 ani pentru că a omorât pe socia sa Anastasia, con- form art. 234 din codul penal, fiind supus și consecințelor art. 13 acel cod. Se publică spre generala cunoșeință. Tribunalul Ilfov, secția’H civilă. Priu sentința acestui tribuual, Nd. 348. din 1876, se dispune cele următâre. Admite cererea de separațiunea patrimo- niilor făcută de Maria Mânu, contra soc tu- lul său Iân N. Mânu, să festitue reclaman- tei, dota copriusă în actul dotai, legalisat țiunea D-lor Ghenciu Petre și Bobe Ghen- ciu ca fondată, și Prin consecință condamnă pe defendo- nle Usein Mecmet, a plăti reclamanțiloi suma de lei noul 3,036, bani 8, cu procen tul lor legal de la data acțiune! 26 Augus 1876 și pânâ la achitare, plus 50 lei noul cheltuell de instanță. Presenta sentință se pronunță cu drep- tul de oposiție și apel, conform legel. Dată și citită în audiență publică, astă- dl 8 Decembre 1876. Judele de pace al ocolului Călărași. D. Ilie Petrovicl, cu domiciliul necu- noscut, și Boje Petrovicl, din acest oraș, prin cartea de judecată No. 964, din 1876, s’a supus în basa art. 1578 din codul ci- vil, a răspunde solidaricesce către D-na M. Stefănescu, suma de lei noul 344, bani 44, cu dobânda de lei noul don! pe di la tâtă arătata sumă împrumutată de la 19 August, de când s’a pretins prin jude- cată penă la 13 Decembre după înscrisul cu data de 26 Octombre 1874, conform ce- rerel făcută de numita M. Stefănescu, taxe- le timbrului și ale publicațiunel prin Mo- nitor și lei noul 5 plata de advocat. Pronunțându-se acâstă carte de judecată în lipsa pârâților în prima instanță cu drept de apel la tribunalul județului în termen de uă lună. Portărel curții de apel din Craio Proces-verbal. Astă-rJI, anul una mie opt sute șepte (jlecl și șâse, luna Decembre, rjioa douâ-deel și trei, Noi Pavel lânidu, portărel după lângă onor, curte apelativă din Craiova, însocit de D. sub-comisar respectiv, în basa adresei D-luî președinte al onor, tri- bunal Doljiu, secția comercială, cu No. 21,053, cu care ne trămite copie după pe- tiția D-lui E. Metice, prin advoeatu R. Orgidan, prin care cere ca, în basa garan- ției ce a depus banca României pentru D-sa în obligațiuni rurale după cum a constatat cu reeipisa No. 6,683, ce au ală- turat’o pe lângă petiția ce a dat’o D-luI președinte al acelui onor, tribunal, să se- cuestrăm și să poprim în mâna D-luI 1.1. Maieu, suma de una mie napoleoni depuși la D-sa ca deposit de D. Geovan CatoricI, pe acest bas transportându-ne la domici- liul D-luI I. I. Maîen, în orașul Craiova, mahalaua Sf. Troița, acolea am găsit pre- sinte pe D. Gustav Pome, representantele afacerilor D-lui Malen, I am întrebat dâcă D Giuvan CatoricI. a depus la D-luî ca deposit suma de uă mie napolionl, și D-s; mi a declarat că în adevăr D. CatoricI, > depus la D-lor suma de una mienapolion. în lei noul doue-decl de mii, însă din a- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 13 (25) Ianuarie 187 câstă sumă este obligat de onor, tribunal DoljiC, secția 11, prin două sentințe pe ca- re până astă-41 nu le-att primit de aplăti creditorilor D-luT Calorici sumele acestea adecă dece mii lei D-lul StoicovicI, din Calafat și patru mii nouă sute fiorini D-lul lân Dimitrescu; noi, în basa citatei adrese secuestrăm și poprim în mâna D-lul I. I. Malen, suma de una mie napoleoni satt lei noul două-decl mii, care sumă de bani se va ține în deposit de D. Malen penă ce 0- aor. tribunal se va pronunța cui urmâsă a se da. De cele urmate am dresat acest proces- verbal după care copie am dresat D-lul I I. Malen, prin D. Pomel, representantele ifacerilor D-sale spre a cundsce că s’a po- prit în mâna D-sale arătata sumă de bani, ră altă copie se va trămite la redacția Mo- nitorul oficial a o publica pentru D. Ca- :oricl, al cărui domicilia nu este cunos- cut, care acâsta se va înainta la destinație, spre cele legale. Portărel, P. Idnidi. Sub-comisar, C. u. Pleșodnu. România Portarii, curțel apelative din Craiova. I Copia acâsta fiind conformă cu origina- lul, se adeverâsă. Portărel, P. Idnidi. AN UNG. ADMINISTRATIVE rimăria nrbel Tnrnn-Măgurele. In dioa de 30 Ianuarie 1877 , la orele ,2—4 post-meridiane , urmând a se ține licitațiune în sala acestei primării, pen- tru arendarea islasulul de fănețe și grădi- nile de la Olt, proprietate a comunei, pe noul period de 3 ani, început de la 1 A- prilie 1877. Se publică ca, amatorii ce vor voi a lua în arendare espusul islas și grădini, să se presinte la primărie, în dioa și 0- rele indicate, însocițl de cuvenitele garan- ții, spre a fi admiși la licitație; âră con- dițiunile relative se pot vedea în detalii! în tâte dilele și orele de lucrare, în can- celaria primăriei. No. 3,241. 1877. Decembre 31. Primăria urbei Brăila. Conform al. 18 de sub unicul articol a- dițional al contractului construcțiunel che- ului din portul acestei urbe încheiat între primărie și D. antreprenor, înserată în Mo- nitorul oficial No. 61, anul 1875, se pu- blică spre generala cunoscință, că la 3 Ia- nuarie 1877, s’a efectuat a opta tragere la sorți peutru șese deci și cinci obligațiuni ale împrumutului construcțiune' cheului în valâre do șese-ijecl și cinci mii lei, du- pă cum se arată în tabloul de mal jos. Aceste, 65 obligațiuni eșite la sorți, con- Tablott de numerile obligațiunilor comunale, aleconstrucțiunel cheului portului Bră ila eșite la sorți la a opta tragere.; După ordina tragerel. ol € "oS îs Q aa a £ a £ a £ ul _______ Ca_ lele Le Huby sunt nișce mici tuburi închise la un căpătein, și prea co- mode spre a înfășură medicamentele cu gust sau miros neplăcut, licuide sau prafuri. E de ajuns a pune substanța într’unul din tuburi ș; de a acoperi cu cel alt. (Dorv. t officine, p 184). - ' wucn Se vinde la farmaciile, în Bucureșcl la D Zurner, în Iași la D-nu Racovița, în Cernăuți la D-nu Golichowski. ebin • [ [D£PURATIf s. SANG Curățirea Săngeltii Curarisind, Dartne, |Coji, Bubele veneriere, cu siropul depuratif al doctorului OIIABLE din Paris. Băile sale minerale, Hapurile depurative, Pomada anti-dartroasa (Vedi notița). . TR1NȘI (Ilemorrotdes) Pomadă curari- sind in trei <)ile. In Paris, la D. Cliable, rue Vivienue, 36. Sh^OPUșiPfiSTADESUCUDE^.ADU^^iTIM E-anațiunile de bradă maritim sumă suverane In affecțiunile de peptă; și de aceia medicii recomanda locuirea pre lângâ pădurile de bradă maritim. Siro- pulu și Pasta de sucu de bradu maritim dc Lagasse conțină toate principurile balsamice și reșindse ale bradului maritim, ceia cc face pecloralulă celu mai efficicaciu contra maladiiloru de peplu, Râgușfală, Calarrhe, Bronchite, Anghine, lusșe, Dureri degâtu, Asthmu, Grippă, Tusse mdgdrdscd și af/ecțtunl ale câiiloru urinare. — Depositu in principalele pharmacu. Fără Copfthu. Siropul cu cifrate de feralDr. CHABLE, vin- dică pe dată, sculamentul, slăbește vina canalului, precum Damelor POALA ALBA {Ies pertes blanches.) Injecțiuni pentru femei. In Paris, la D. Chabie, rue Vivienne, 36, ASTOU —CIGARETTEIIWIâm T<5te mediurile cunoscute până astâ-