i n numer MercnrI, 12 (24) Ianuarie 1877 r BOBUL OFICI A I. AL ROMAN IEI ABuNAMEmul PR AN . TREI-DECI și ȘESE ; ȘESE LUNI, 20 LEI (ântriu Ianuarie și Antâifl Iulie) URILE- s personal, la adresa mea de către onor. D. ministru de interne*, și în- drăsnesc a rădica acest cuveat fiind-că eu n’am tratat cestiuuea de câ într un. mid objectiv, am adus înaintea D-v. fapte de care țâra are cunoscință. EI bine, onor. D. ministru de interne a creijutcă spre a dis trage atențiunea D-v. trebue să ataca per- sâna mea, i)ie^ad că am adus în discuți- une șicane, ca un mic advocat. Insă D-lor sentimentele mele și ediicațiunea mea, nu mâ îndemnă de a vedea și eă în procesiu- nea de advocat uă speculă pentru că, apoi ca comersanțil nechibsui.țl să văd profilul în ruina celui de aceiașFprofesiune Dar nu este bine ca D ministru de in terne să începă un duel cu un senator; sunteți guvern și trebue să răspundeți la fapte daca nu sunt esacte, eră nu să ata- cați, pentru că săgețile ce ați adresat îu mine cad la picidrelș mele, și glânțele a- cesti-a se vor întb'rce de unde aii pornit, sau de nu ’șl vor da ostenală să se întâr- că, vor dispare înaintea adevărului. Nu este vorba aici de calitatea cutărul Saii catârul sanator. este vorba do un act ce prețindeță ca acest Senat să facă într'o cestiune undr prin ipptesă ați Ianuarie 1b' iiSONITOHUL > - IAU AL KUMANiKI 235 este, să (Jic că trebue să rădicăm prin vo- lui, cuvintele trebuesc interpretate cu tul nostru acea autoritate care pare că bună credință, ast-fel cum aii fost gândite vlăbesee în mâna acestui onor, guvern ? țlis’am eu âre că acea Constituțiune este efectul imediat a nechibsuitel noteaD-lnl ministru de esterne din Octombre tre cut? Nu D-lor. N’am dis efi că acea notă nenorocită a D-lul ministru de esterne ar fi provocat Constituțiunea turcâscă; dar am dis că acea Constituțiune este uă hârtie despre care u trebuia să se ocupe, este uă mână de ae a căror schintee s’a înecat în Dunăre înainte de ă trece în acâstă parte' Negre - șit că acum, în urma răspunsului verbal al ministrului otoman starea tururilor este Ha Dar, I) lori vă aduceți aminte că de câte ori uă "cestiune este în negociare, și de câte ori unul din D-v. ar fi voit să aibă uă cunosciuță de ceea ce săpetrebe în biu- urourile ministerului, vi s’a dat tot-d’a- %na acest răspuns că este uă cestiune în egociațiune, așteptați că vom derpune tâte când vom publica cartea verde. Apoi nu este acesta uă cestiune care era în ne- gociațiune și asupra căruia trebueâ să fiți prudenți, pentru că drepturile națiunel de- ceți părtașă representațiunea națională și să o asociați la tâte actele de administra- ' țiune a D-v. Acesta este lot ce pâte fi mai revoluție- curg din tra.'te, și D-v. veniți să cereți fin vot, ca cum ar esista un dubiu asupra T-* Nu era de datoria D-v. să mergeți în- ainte eu negociațiunile, să sfârșiți cu ceea ce ați început? Drepturile nâstre sunt în- scrise în tratate, sunt necontestate, pentru ce aveți dar nevoe de un vot al Senatului care negreșit este de uă importanță imen- să ’ Cum veniți cu uă cestiune pendinte între guvernul nostru cu uă autoritate streină? Confliâtul nu sa rădicat prin îu săși Constituțiunea turcă ci prin esplica Lunele date în urmă de Safet Pașa, care e cât se vede în momentul îutrebărei și a adus aminte de acea notă cu „modu.8 vi vendi de onederminată practică!“ Și să iuțea nâstră, ni se cere ca să aulorisim fie 6re esact că în momentul când minis-¹ pe guvern ca să facă un protest energic trul otoman întrebat despre sensyl Cons-! pentru apărarea drepturilor nâstre. Cine tituțiunei să fi uitat acea notă ? Cum vo vâ contestă acest drept ? Unde ați văijut iți D-v.? Ce fel de judecată este acâstă ? D-vâstră cea mal mică blnuialâ asupra Este uă judecată objectivă saft subjeetivă 'drepturilor nâstre, și în cas când pru lau- de a fiice că un ministru pâte să uite lu- ți șimoderațiuuea vă face săsiuva-gardațl -rările din cancelaria sa și nu ’șl aduce drepturile nâstre, cugetați că veți găsi uă minte peste trei Juni de notele ce le a desaprobare în acest Corp ? Nu este acâ primit? /“costa se pâte întâmpla numai eta uă insultă adusă representațiunel na- după părerea D v. Ast fel n’am dis că (tonale că pentru ori-ce veți face îa favâ- Constituțiunea este afectul acelei note, dar ' rea țârei veți fi desaprobațl? ! EI D-lor! numai răspunsul ministrului otoman, căci să încetăm cu aceste suspiciuni. Violența atunci aș fi început prin însăși acâstă a-¹ nu protestă că este și rațiune, puterea firmațiune că Constiluțiunea lovescedrep mal cu sâmă trebue să fie calmă, e n’are turile nâstre Prin urmare argumentul care trebuință de violență, și D os'ra veți iu mi ’lațladua este fără valâre și n a fost'deca în care parte este dreptatea după nici uă dată în mintea mea să mâ gândesc violența saîi calmul cu care fie care s’a ] ast-fel de lucruri esprimat! „La rai*onqu.isefac\\eatorl“, Dar D lor, D. ministru de esterne a :«ea ce impli- că datoriele D-v. de putere esecutivă; ne- gociațl cu tâte statele, conduceți politica din afară și iu momentul când faptele vor fi îndeplinite, veniți și dațl socotâli în- aintea națiunel da modul cum v’ațljnde- plinit mandatul. Și când din nenorocire, veți compromite cestiunea, prin schim barea D-v. drepturile țârei vor fi salvate. Dar nu sub cuvântul de respect pant u re- presentațiunea națională, necontenit să fa- nar; și dacă în cașul de față nu este nici un pericol, D-v. înțelegeți care este idea mea. Este nn sistem pe care l’am vSrJut necontenit la D- vâstră ca tute actele ai- ministrațiunel, să se învălâscă în acestă mantie a suveranității naționale. Tot-dau- na în loc de a lua inițiativa și să veniți cu ideea Dv., cereți comisiuni din seaul nostru ea în urmă să ijicețl că represen- ’tațiunea națională ași a voit, și Dv. nu ați lucrat de cât sub împulsiunea el. Așa dar vedeți cestiunea care este îua- și D-nil miniștri îi răspunsul D-lor sau mâniat l Susțin și acum ideea care am a- râtat’o |a început, uu cred uu moment, și aș fi foii nenorocit dacă unii din D-vâstră nifestațiuno ? D-vâstră ijiceți : noi v'am ar fi cugetat că în fundul inimei mele ar dat tâte esplicațiunile, D-vâstră veți ve fi cea mal mică îndoială asupri drepturi- dea ce este de făcut. Dir acâsta nu este lor suverane ale acestei țerl; mi se pare că le am afirmat în modul cel mal clar. Dar esis:«nța nâstră aci este cea mai v;e afirmațiune. Dacă ’ml permite onor D. ministru de esterne, literar și filosof, să vS aduc aminte pe filosoful Decart: vroim discutăm, suntem. Ce afirmațiune mal vor- bitâre ar fi înaintea sublimei PorțI de cât Însăși ceea ce se petrece în acest parla- ment? Prin urmare D-lor, pentru ce ce- reți... noi. ca printr un vot să autorisăm a se face un protest? Nu vedeți D-vâstră ce cuprinde acestă cerere ? Ca când prin un vot contrariu ar fi cu putință a se înfrânge drepturile țârii. Actul ce se pretinde da la noi, departe de a fi un spri- jin pentru guvern, el este uă înjosorire, căci fără ca acea Constituțiune turcâscă să fie oficial comunicată guvernului, a face cas de dâisa este a pune în bănuială a isbi în simțul de drept al țârei. Și este bine ca raționamentul să fie calm, căci numai atunci este adevărat just; cei ce sunt contra justiției se supără și suntvio- lințl. Priu urmare dic, că întru cât acestă Canslituțiune uu vi sa făcut cunoscută în mod oficial, nu vedeți D-vâstră marea erâre ce se face, provocațiunea ce ați adus prin acea cerere de interpretare? Pentru ce dar voiți ca uă asemenea greșală făcu- tă din acea parte, să facă să participe la ea și Corpurile Legiuitore, represeutațiu nea națiunel ? Oare nu este uă scădere a demnității naționale, ca esplicațiunele proprii ale unii ministru, fie el ministru celui mal mare potentant, să fie puse faciă în faciă cu reoresentațiunea națiunelși a- supra unor drepturi din cale mii scumpe ale țârei? Și D-vâslrl cira ne vorbiți ia numele poporului, să ni puneți pa noi faciă îu faciă cu esplicațiunele verbile ale unul ministru? Oire acâsta este de demnitatea noitră'? Peaâ la acâita sa re dică simțimîiitul de dreptate al acestei țări care vâ esta încredințată ? D-nil după acea bancă ministerială, au crejut a da uă altă turnură cestiune!: nu este aci locul de a rupe lănci cu D-vâstră nu este vorbi de încrederei î i acel talent rai ce posedă D. ministru de esterne, în acea retorică care ne încântă; D-vâstră voiți numai de cât ca acâstă cestiune să uă prefacețl într'yă cestiune ministerială; și pentțu ce acesta D-lor? Și daca nu ar ii fost uu moderator lengă domnul mini- stru de interne pe care nu’l credâm așa de violent, nu sciQ unde ar fi ajuns D-lul. Principele Dimitrie Ghici cu caracterul săă cavaleresc a ilis : asupra âre căror personalități trec peste densele; și aci cred că cu toții ne unim cu D-sa. Voiți să ridicați fantoma vâtămărel drepturilor nâstre seculare pentru ca să puteți cu ori ce preț avea votul nostru îu semn de ma- “36 M^NlTOi yx bli.AL ROMÂNIE. 12 (24/ ianuarie 18 • - • ■ - ■ •* —— — - _ - — — _______ . — - - ■ - - - . . . ___________________________ — _ trâba nâstră; nu aveți de cât să v£ uitați în fundul inimel D vâsfră, nu cereți votu- rile nâstre ; nu se cer voturi pentru rezol- varea drepturilor țîrel atât de evidente: se scie că pe ; d nenorocit GalileC care a spus lumel întregi că pămîntul se învîrtes- ce împrejurul sârelul, majoritatea votu- rilor l a condemnat. Dreptul e uă forță morală care este mal presus de un vot EI bine, D-lor, nu venițl astă-dî să fa- ceți din acâsta uă cestiune de încredere ministerială; pentru acâsta vă rugăm și facem apel să vă scoborâțî înăuntrul Dv. să vedeți cugetarea intimă a D-vâstră în situațiuui politice, și a împrejurărilor care ne înconjâră, să luațl aminte asupra căușelor situatiunil esteriâre, să nu în- chideți ochii întocmai ca struțul, care ’șl ascunde capul și nu vede ceea ce se pe- trece pe lângă dânsul. — Indepliniți-vâ dar datoria și scoborâțl-vă în fundul cons- ciințel D-vâstră și ețl ' dea că am avut dreptate. Ați promis ușurarea impositelor și ați ușurat legea licențelor numai în favârea unor cârciuroarl, însă ați isbit prod cțiu- uea și prin urmare pe proprietarii vielor. D' vice-președinte Apoi, D-le Apo- stolene, vă rog să vă țineți în discuțiune. D. Apostoleanu. Onor. D președinte, tac un apel la onor. D-nil miniștri spre a se vedea căușele răului, nu le fac de fel un proces, pentru că în moțiunea care uă fac e departe de mine acâstă intențiune, de cât cites âre-care fapte pe care le las la drâpta D-lor judecată. Comparați situa- țiunea din ’nănntru, de frământare, de ne- liniște, de răstignirea creditului public, acum sufletul creditului privat, având în vedere pe cea dig afară, mal cu sâmă când scițl de sosirea unei depeșl anunțâtâre că alianța Israelită se agită la Stambul în privința drepturilor politice pentru Ebrel n țâra nâstră. Nu cum-va causa acestei mișcări să fie pe de uă parte speranțe esa- gerate, și pe de alta temeri nefundate ? Coborâți vă în fundul inimel D-vâstră, a- nalisațl posițiunea fie-cărul din D-vâstră; sunt persâne diu trecut cu care să pâte trage uă consecință pentru viitor. Așa le- găturile trămisulul în Francia, a D-lul 0. A. Rosetti, cu alianța universală Israelită, i presența pe banca ministerială a mini- strului fracționist contra Evreilor. Dar în cestiunea ce ne preocupă, cred moțiunee mea mal potrivită ca respuns, mal ade- quată „că Senatul afirmând suveranitatea, drepturile națiunii, trece la ordinea an, C Colibășeanu. b P CernAtescn D-lor deputațl, ne- >ri mmdu-se de D-vâstră ieil ca consiliul ntreg comunal să aibă priveghiărea asu- •ri înveț torilor rurali, pentru a’șî înde- plini cu esacutate dâtoria lor, efi sunt de părșre să admitem patronatele. De și a- câstâ numire e cam pompâsă, dâr cred că na ron i de sunt utile. Nu sunt însă de pă- ere ca acest patron să fie, cum dice legea, nul diu p iprietarii mal avuțl din comu- tă, care nu tot-d’âuna ar fi omul cel mal uminat și mai devotat protector al ins- ucțiunil publice; ci efi propun ca patro- iul să fie omul cel mal luminat din comu- iă, care să conducă pe primar prin con- iliele sele asupra tuturor necesităților ce va avea s 61a. De aceea vg rog să primiți mendamentd ce am onâre a vă propune DA Visanti. D-lor deputațl, încă de e i, cu ocasiunea discuțiunel generale, om vgilut cu toții dum că scâlă fără pri- veghere și fără inspecțiune nu pâte să e- Uste, și când am venit la discuțiunea pe ruc le, cel d înteifi articol vedem că se 'cupă cu priveghiărea și cu inspecțiunea supra scâl-lor rurale. In privința acesta, rojectul dă drepturi de imediată prive- b-re mal ÎQteiu primarului, și apoi, pe engă el, pune un patron, care va fi unul din propnataril cei mal notabili din co- nună. Așa der, de la început, acâstă lege noditică disposițiunile legel vechi. Noi cu toții am constatat că învățătorii urall n’au lat pânâ acum resultate bune i ne am plâns eă causa acestui mare rău . fost mal cu sâmă negligența primarilor lin comunele runde, tiind-că și după le- gea vechiă primarii avâu uă mare autori- tate în ceea-ce privesce inșii tați unea șefi- lor, și ne-am plâns că cel mal mulțl pri- u.arl, s in di ignoranță, sad din rea vo- ință, afi negles scfilele, căutând numai ca 11 ueasiunea budge elor să ’și croescă lor lefi bune și să pună alte diferite lucrări meruute pentru cancel ialor lăsând sefi- • ■ Ins n părăsire. Acâsta, însă, n este vina l' gei, ei vina eelor ee erau cnemail sa o aplice. D-vâstră a’țl respins ieri și amendamentul propus de mm- și acela propus de D. Cernătescu pri > care se prei -dea a se da priveghiărea gul I consilia comunal, sau unei delegați uni din sânul sâfi, și a’țl Lisat acestă p i eghiăre tot numai la ac- ti ițațea și voința primarului singur. EI bi ev eu crecț eă este mare trebuință a că- ita n corectiv pentru a nu lăsa scâlele ca și in trecutla singura putere și voințăapri- marnlul. Der onor. D. ministru, prin pro-1 ectul sSu, ne propune patronatele. EI D-lor, am meditat și efi asupra acestui articol re- lativ la patronate,și m’am convins că patro-, natele ar fi uă nouă plagă asupra scâlelor sătescl căci trebuia să luăm lucrurile așa cum sunt la noi; trebue să ne uităm la lo- cuitorii noștri, trebue să ne uităm la mo- dul lor de viețuire și la relațiunile în care se găsesc cu proprietarii și cu arendașii, și apoi, se vedem cum se petrec lucrurile. D-lor, interesul cel mai vital, cel mal mare, care primâdă, ca să dic așa, la noi la țâră pe tâte cele alte, este interesul a- gricol, muncile agricole, și prin urmare, itât primarul cât și locuitorii, și arenda- șii, și proprietarii se ocupă mal mult de interesele agricole de cât de scâlă și toți împreună se vor sprijini unii pe alții ca să frustreze scâlă și să și facă interesele, lor agricole. Și apoi primarii sunt ocu- pați a esclusiva cu percepțiunea dărilor, ast-fel că vor considera interesul scâlel mal pe jos de ori-ce altă ocupațiune. A testă convingere am căpătat’o eh din âre- care esperiență ce am făcut stând cât-va timp la țâră, și să mă credeți că pe cel mal mulțl primari 1 audiam spunând cum că guvernului n i’I trebue scfile și profe- sori, ci bani și supunere ârbă. lată ce se $icea și ce credințe s’a introdus între pri- marii de la corn inele rurale. D-vâstră ați vgfjut că pentru localurile de scâlă, care mai tâte sunt î i ruină și în părăsire, a trebuit să facem uă lege prin care se a- tingem în cât-va independența și liberta- tea individuală a comunelor și să le îm- punem . ca să <^ic așa, cu sila, datoria de a le clădi și de ale întreține. Apoi, dâcă este așa, cum vom lăsa noi tocmai inspecțiunea acestor scâle cu totul la discrețiunea primarilor și patronilor ? Vă mărturisesc că efi unul nu am nici uă încredere în ac- ste inovațiunl, și cre$ că mai bine ar fi s i instituim comitetele șco- lare prevăzute prin legea vechiă, căci, se ’mi permită onor. D. ministru al cultelor să’I spun că citind cu mal multă atențiune legea vechiă, am vădut cu părere de rfifi că ea este mal liberale de cât legea pre- sentată de D. ministru actnal, fiind-că a- cea lege instituiă un comitet școlar com- pus din întregul consilii! comunal, plus preotul și duol, trei proprietari din co- mună, și acest comitet avea mal multă au- toritate și pres“nta mai multe garanții, fiind-că se controlau unii pe alții. De acea, D-lor, pentru a aduce un co- rectiv și a lua mal multe garanții pentru inspecțiunea scâlelor, efi sunt de părerea admite comitetele școlare speciale însăr- cinate cu supravegherea scâlelor, mai ales că, în ceea ce privesce datoriile primaru- lui, acâsta se lasă la buna sea voință, fără a i se pune nici uă responsabilitate în cas de negligență, căci nu este nici uă sancțiune prevăzută de acestă lege De aceia, încă uă-dată vă rog să ad- miteți ideia de a se institui în fie-care comună rurală un comitet școlar, care la rândul s6G, va fi și el pus sub privegherea eforiilor. D. Francisc Milescu. D-lor, am as- cultat cu mare atențiune atât pe D. Voi- aov și pe D. Maniu erl, cât și pe domnu Visante astă-dl în cuvintele prin care domniele-lor combat art. 2 din legea de faciă. Din tâte aceste combateri efi nu am înțeles alt de cât eă patronatele scâle- lor ar fi criticate sub temerea aceea că a- câstă însărcinare dându-se proprietarilor, el n’ar corespunde intențiunil legiuitoru- lui, adică n’ar putea să fie un stimulent mal mult pentru înaintarea învățământu- lui, care este principalul scop la care as- piră acâstă lege. Al douilea motiv este cum că patronatele scâlelor nu se află în nici uă altă parte de cât în Prusia, și că, prin urmare, ar trebui respinsă ideia pa- tronatelor de la noi. D-lor, prin projectul presentat de D. ministru al instrucțiunii publice v6 , I, Ia cerere ; ast-fel, daca noi he vom înțelege să avem qa privighetor âatâiu pe primar, al doilea pe patron sad curatOreț al treilea pe inspecțore saQ revisorele general, și în ni: iu resort pe Eforie cred că am face mult pentru instrucțiune, cel . in mii mult de cât ceea ce este astl-i)' De șceea ve rog D-lor, să binâ-voițl a vota acest articol, și sescurtăm cât se pdte discuțiunea, căci alminteil asupra fie-că- riii articol s’ar putea vorbi ore întregi, și < . m și budgetele, care icițț.că sau între- r . pt ; rstă-cJUdliiariep' să sâ voimje b|id- gelul ministerului de resbel și Aumal dih împrejurrățl ne pravădiița s a amânat. Zl. C ” j pres'ntâ . următorul ameu- H 'ment . A lari de primari, îu 'fip-care comună rnndă-în care esistă una sau mșl multe scâle, să se iristitue un comitet compus de unul din preoții c.“ D. Sc. Paștia. Și ' il sunt contra patro- nilor, și iată de ce: ^ăd că se creași două .ntoriiățl de acelaș grad în Comune, în cât când inspectorul sau patronul va pro- • une ceya, arh să‘se rădice primarul și să ’I combaț^. și .t-u modul acesta vecinie are 4 fie uo conflict de alribuțtuul între dâi- șll. De aceea eu aș crede mal nemerit să dispunem ca patronul și primarul să lu- crcre tot-d’a-una în preună. Iu acest scop am ondre sî vă propun un amsathmanț. I). C- Fus^a. Amendamentul c« am pre- ovut 38 cine sunt am;cil initrucțiunah ;și acâstă disposițirthe >a avea și mal-bnn« efecte după ce vom vota uă lege de deseentrali- șare/după care sperăm că vor reuși să facă 12 (24) Ianuarie 1877 MONITORUL OPlOtAL AL ROMÂNIEI parte diu consiliele comunale mal mulțl vântul de curatore, în locul aceluia de pa-1 Articolele de la o până h 12 bărbați cari să fie amici al instrucțiunel *■"" -----x »** Mal mult de cât atât: am depus un a- 3.:-.odament prin care cer --ș : *1 proprie i...... . ..._ — . . tari să fie desemnați de către consjliele confirmă pe acel ales de consiliul județân județene, în urma recomandațiunel bonsi- Vnet PrP» Line nrimim. lielor comunali, și cu acesta cred că va dis pare orl-?e grije a D-v. Nici un alt mijloc mal bun ca să stimulați instrucțiunea pu-r blică rurală, nu veți găsi de cât acesta. In adevăr, cel patru efori, safi ct! 33 ce veți vota D-v, nu vor putea mergeyla es- tremitatea județelor, ca să inspeetese scâ- lele rurali,-maLcu semă când voițl să fa- ceți economii de a.nu le da. diurne; A-poI cine este acel patriot care să mergă laes- tremitatea districtului fără diurnă : Vă rog, darysă bine-voițl a primi amen- da;;:: tul 1 -luIOrnătescu, prin care cred că lăum tâte garanțiile pentru prospera- rea instrucțiunel. D. P. Cernătescu. • D-lor, fiind că D., Rădescu a făcutiapel la mine, să-mî per- mită să i respund Când s’a discutat acestă cestiune, eu eram în comitetul pentru im- positul mobiliar. D. Rădescu. Cer scusele mele/ dar sciii că eram de acord. Voci. închiderea discuțiuneî. Se pune la vot închiderea discuțiii- nel și se adoptă Se citesce următorul amendament, care, puindu-se la vot, ăe adoptă. „Cuviut de la art. 2/dih proprie^ tarii cel mal notabili, stergându-se, să se înlocuâscă cu acestea dintre notabili, âră cuventul patron să se înlocuiască cu acela de curator." r'r MilescupGr. Cantacozino, M. Ne- gul-a-’j II. Zugrăvescu, C Bobeica, N. B. Locusteau D. 1 Ghica. el dețâo. Prin urmate, tot ce e, nou îu amen- damentul D-lui “Ghica, este ‘idea că mi- nistrul șă nu.botă refujsș confirmarea eț^ ratorelul ales de consiliul județen. De acea pentru ea amendamentul D-luI Ghiha să pâlă fi primit și de comitet,’l ași juga să ’l sr !■ obe.numat d; aude să fiice că minis- trul va fi obligat, și să se dică că ministrul va confirma. Prin acestă redacțiune credcă se atinge același scop, adică că ministrul Cele alte amendamente propuse art. 2, puindn-se la vot, fie-care în parte, se resping/ Se pune la vot articolul împreună cu a- . endameutul care s’a primit' și se adoptă Se pittsce art. 3. D DI. Ghica. D-lor, cuvântul de pa-, i/onat a rădicat uă furtună de obiecțiun în Cameră 0 acesta a făcut să se înlocu- escă cu curentul de curatore. EG tâte obiecțiunile făcute în contra lațronu-' lui se aplică și la curatore și că lă aceste obiecțiunl s’ar“putea abvia făcând un a- mendament prin care să se precise bine modul de numire sau de alegere a acestui curatore. In acest scop am și făcut ameu- tmentul următor • să nn pâtă retușa confirmarea alegerii fV cut de consiliul județâu. D. I. Negulescu. D-le președinte, am cerut cuveptul contra acestui amendament al D-lui Ghica, pentru motivul acesta: Onor. D. Ghica propune ca lista notabili- lor din comună să se facă de primar și să se trămită consiliului județen. Ei bine, a- câsta ar fi un nou sens, pentru că în a- semșnea cas primarul va pune pe listă nu- mai pe acel din notabili cari I ar conveni lui. De aceea, eft sunt de părere să se fiică' în lege că consiliul comunalj va fi obligat .a trămite consiliului indețen uă listă com- plectă de toți notabil- pe sunt în co- muna sa. D. ministru cultelor și instrucțiunel publice E'ă D-lor, redacțiunea ce propun •eu, și care cred,că va împăca tâte spiri- tele: ■ acru : - 7 -z „Curatorele scâlelor se alege de consi- .„libl județâd, după uă listă a Notabililor „presentată de consiliul comunal respec- „tiv, și se confirmă de ministrul inst uc- „țiunel publice." D. D. I. Ghica. Amendamentul meudi- ,ure de ț&lac iuneace propune D ministru. Amendamentul mefi dă consiliului comu- |nal un drept pe care nu- l’ar avda daca ar fi silit; după cum propune I» ministru, se trăînită uă fiistă complectii tutulor nbtâs . Art. 3. Curatorul scâlelor rurale se a lege de consiliul județean dintre candi dațil propuși de consiliul comunal respec- tiv. Ministrul de instrucțiune publică vr, do cult părere ca să suprime neral. confirma acea alegere. D. 1 Ghica P. Z Cernătescfi, 6. Coli- bășiauu, G. Rădescu, II Zugrăvescu. suprime cuvântul general adăogat pe If-ng'ă jeforl, căci nci. tindem a avea efori? în tâte Șunt și el de .. tul de ge- — Se pune ia vot articolul cu nupre D. Fr Milescn, D-lor, primindu-se^cu- «iuneacuvântulul de general și se primesceᵤ mSiV, tron, uă singură obiecțiuue ași voi să fac se adoptă fără discuțiile. asupra articolului 3, alică să nu se dică: Se.cjtesce art. 13 șiurmătorul d la- minisțrul numesce, ci să sefiică ministrul mental D-luI Voiuor; ..........1. • „Pentru privegherea s.-.periâră * -.u.uu * Voci. Prea bine, .primim. • scotelor primare, secondate ,și pe< d< D. Vizaute. D-lor,doripța D-luIMi-țpublice și private, să ipstiLue în. fi? car 1 lescu, și a D-duI D. I. Gbipa să îndepli- urbe de reședință judetiaoă câto uă e> iri neșce de mal. aainie, căci comitetul dele-¹ a scâlelor cu membrii'onorifici gațilof înlocuise'deja cuventul de comite-1 N. Voinov, C T. Grig^res I' tul permanent, prin acela de, consiliul ju- tarlăgenu, I) HJăr.garlt^&cu, N. t Z'igrăvescy Hllilor. ’ oî^ «-nbnâțaxd Voci. Primim tedâcțfunea propus' ț D. ministru. . 1 . : - Se pune la tot arta 3, cum s a .redâc- tat de D. ministru, șf>se prim ■ m. Se citește art. 4. D. Voinov. Ett sunt de pare ca să se D. N. Voiuov. D-lor,. eâdam’entul meu să desvultă prin siiip.^u9țișiₜșr mj n- - v cuvântul .pentfu a reșpuuie aceluia • ’l va combate. D T.,’orn.liosca. D-l.r, e(i nu am de cât să vorbesc asupra cuvenlurj de pn rifici Pâuă astădl fos^.uănjare-deșiyji.r ta adminjjS^rațiuaea sculelor. Astăfil facem un pas spre, nescem sare. Noi cu toții dorim să avem uă complect descentraiisare în tâte, însă dinuefv;. nu avem destule elemente pentru desceu- tralisare, și pneurn cemraiLirea prea mare nu aduce bine, așa și p ea molii) des centralisare, cgrnL nu suni .elemente, ne duce la destrăbălai și să’mr drțî vm ve spune că a fost în. .vechime comrnele mult mal bme o^gașisaje și fiind că njj an ayut destule elemente pentru noua.lor or ganisare, de aceea ele s’au nimicit cu to tul. Pentru aceste cuvinte trebue să mer- gem. treptat, ca s i ajupgem să avem uă descentraiisare bună, sigură și fără a periclita nimic. Eu cred că nu avem destule elemente jeentru a înființa atâtea eforii și este bine de-uă-cam d r’A să fă- cₜem numai un pas, eră nu uă săritură ma re, căci săriturile, îa materie politică po fi mortale, ca și cele din viața privată. Cât pentru cuventul că aceste eforii s' fie onorifice, să’ml permiteți a vâ spune cu părere de r?Q, că nu ajungem cu mo- dul acesta la nici un resultat practic căci în .timpurile nâstre, nu trebu^sA. o as- cundem, pentru rușinea nâstră, mater - Ijpmul jâcă un rol^mare. A fost timpur mal fericite, când era -pite idei mal nobile cari stimulau. activitatea pmeneșcă^. As- tă-fii voim ca ceea ce lucrăm să fie romu- nerat, și numai pentru acest cuvânt cine va se simte .obligat să’ștîudepljueșc{4 da toria. De aceea eQ credacă lucrul< cuiva trebue să ție-remunerai, căci jjimic nu vom putea face decă nu vom remunera lucru: acelora pe cari I »om numi efpjL, Vâ rog deră, să adoptați să fie uă remunerare, nu mare, dâră în fine uă remunerare cu care să putem face pa.acești efori a’^I îmvlin datoria. D N. vomqy. D-lor, vâ rog, sa ini. voițl a admiu* amendamentul meii, căci e este fârte bm I avea eforii numai în pa Im locuri este a . - ajii ujspecțmm 214 școlară. A avea patru eforii cu efori sa- lariațl câte 300 lei pe lună, este a avea e- forl cari nu’și vor face datoria lor, pentru că, din două lucruri unul ori pite să se găsâscă efori fără nici un onorariti, cari să’șl îndeplinâscă cu consciința acâstă datorie onorabilă de efori, sâti neavând a- câstă consciință, cu 300 lei nu credeți că ’I veți putea stimula. Prin urmare cred că este bine să admitețl eforii în tdte orașele și să nu vă fie târnă că nu se vor găsi â- menl competinj sâti cel puțin aprâpe com- petințl cari să formese aceste eforii, în o- rașele nâstre nu avem de cât scâle prima- re, reale și câte un gimnasitt id și colo, căci licee nu avem de cât în Bucuresci Iași, Bârlad și Crajova. EI bine, pentru instrucțiunea primară și pentru cea secondară se pâte găsi dică nu âmenl fârte luminați, dâră destul de competințl cari să facă inspecțiunea, mal ales că eforii nu aii acea atribuțiune atât de întinsă de a inspecta pe profesori în ramurile de sciință ce predati, ci ’I in- spectd^ă mal mult ca să’șl facă datoria, și dâcă veți mărgini eforiile nu numai la pa- tru, vă asigur că nn are să se ajungă sco- pul dorit. Este adevărat că nu se vor găsi în tâte orașele destul âmenl competințl cari să facă inspecțiunea liceelor, deră nu uitați că licee nu sunt de cât la Iași, Craiova, Bârlad și Bucuresci, și în aceste patru cer- curi sunt destul âmenl din cari să se com- f>ue eforia pentru ea să facă inspecțiunea iceelor. EI bine, de și nu avem fericirea de a avea în tâte orașele nâstre atâtea cen trurt de lumină ca în cele patru orașe, dâră fiți siguri că se vor găsi destul âmenl competințl cari să priveghiese seâlele pri- mare, și prin urmare opiniunea mea este ca aceste eforii să se instituiască în tâte orașele. Acum vin la cestiunea a de se sci dâ- că trebue să fie remunerați acești efori, D-lor, să nu credeți că numai onorariul pâte să împingă pe cetățeni de a’șl face datoria în ceea ce privesce instrucțiunea, și dâcă aveți acâstă credință că stimu- lantul este onorariul, atunci fiți sigur că aceste parsâno nu’și vor face datoria nici când le vom da acest onorariti. Vor mânca onorarul fără să facă trâba, și acâsta pen- tru că el nu va avea consciința datoriei sale. Este ridicolă suma de 300 lei, nu în- semnâZă nimic. Prin urmare dâcă mi<|lâ- cele nâstre budgetare nu ne permit să dăm acestor efori un remunerat mal mare, a- tuucl 300 lei care Ie dațî nu va fi de ajuns și nu va face nimic și prin urmare mal bi- ne este să fie onorifici. De aceea, vă rog, a încuviința eforii în fie-care oraș, căci să fiți sigur că în Focșani, în Turnu-Severin, în Kâmnicu-Vâlci se vor găsi âmenl, dâcă nu așa de luminați ca acel din Bucuresci, Iași, Bârlad, Craiova, dâră cu mal multă durere de inimă de seâlele din localitate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI de cât aceea cari vor fi departe de locali- tate. Prin urmare, vă rog, să admitețl a- mendamentul meii căci este descentrali- sator și este mal bine și din punctul de vedere al economiei, și fiți siguri că va produce resultate mal bune. D. G. Chlțn, ministru de culte șî in- strucțiune publică. Eu, D-lor, ca să vă dati D-vâstră cea mal eclatantă probă că sunt pentru cea mal mare des’entralisare, vă declar că nu mă înpotrivesc chiar la înființarea a 32 de eforii; sunt dator însă a vă comunica âre-carl considerațiunl ce sunt, cred, basate pe esperiență, pentru ca D-v. să cumpăniți totul și să aplicați principiul descentralisărel numai penă a- colo ca să nu se ajungă a se paralisa ori- ce activitate. Să înființăm deră 32 de e- foriî, să trecem pentru acâsta peste difi- cultatea budgetară, de âre ce nn se mal dati diurne acestor efori, de âre-ce aii să fie onorifici. Voiti observa însă ca el ati să pue pe chârlie lucrările lor, că au să țină ședințe, și în«ă câte trei ședințe pe săp- tămână obligatoriii, pentru acâsta el vor fi siliți să aibă un secretar, cărora va tre- bui să li se dea cel puțin câte 200 lei pe lună.... (Uâ voce. Vom găsi.) Să găsiți cu mal puțin un secretar care să facă proce- se-verbale, raporturi la minister etc., e peste putință ... (Uâ voce. Vom găsi fără nici uă para.) Bine; dâră apoi mal sunt și revisoril, fie-care eforie va trebui să’șl ai- bă revisorul săli... (Uă voce. Tot fără pla- tă.) Și ravisoril fără plată? Cum se pâte? Dâră cel puțin acestora va trebui să li se plătâscă drumul, și drumul constă un na- poleon birja pe di. Na se pâte ca revisoril să fie fără plată. Trebue să vă gândiți bine la tâte a- cestea. Eti ași propune ca mal nemerit și spre a abunda în opiniunea D-v. ca să se cree- se opt sâti nouă eforii, în centrurile unde populațiunea este mal mare, unde sunt scâ- le mal multe și unde și elemente de âmenl competințl sunt mal multe, cum, de esem- plu. în Bucuresci, Craiova, Iași, Bârlad, etc. Vom avea cu chipul acesta câte uă e- foriă pentru trei sati patru districte, și a- tuncî va fi mal ușor și pentru revisorl, în- ființându-se câte unul sâti doul cel mnlt de eforie, ceea ee ar da și economia pecu- niara. Ast-fel că n’am nimic de Zis în contra e- foriilor districtuale, dâră dificultatea prac- tică și financiară mă îndatorâijă pe mine de a ve arăta optniuaea mea și a ve ruga să vă gândiți bine la acele greutăți. D. P. Ghica. Comitetul delegaților în majoritate a priimit amendamentul D-luI voinov; âră eti, rtimas în minoritate, sunt contra, pentru cuvintele arătate de D. mi- nistru, — Se pune la vot închiderea discuțiu- neî și se primesce 12 (24) Ianuarie 1877 — Se pune la vot amendamentul D-lui Voinov și se primesce. — Se pune la vot art. 13 ast-fel modi- ficat și se adoptă. Art. 14 să suprimă. Se citesee art. 15 și următorul amenda- ment al D-luI Voinov : La art. 15 să se suprime cuvintele și un secretar. ' N. Voinov, C. T. Grigorescu, N. Con- stantinescu, H. Zuqrăvescu., R. Pătărlă- geanu, D. Mărgăritescu. D. N. Voiuov. Etă ce modificare propun eti la acest articol: Priimise articolul în întregul stifl, cn modificarea acâsta numai ca secretarii să se suprime, căci uădată ce ședințele se țin la consiliile comunale, acești secretari nu mal au ce face. Acâstă mică lucrare, un proces-verbal sâti alt- ceva, se pâte fârte ușor redacta de secre- tarul consiliului comunal. D. P. Ghica. D-lor, deputați, comisiu- nea delegaților... D. Maniu Eti nu am fost consultat. D. P. Ghica. Voiti să vorbesc D-lor de lucrarea din comitet Comisiunea delega- ților a priimit secretarul în unanimitate fără a face vre uă obiecțiune. Rog pe D-nil Visanti și Manin, membrii în comitetul de delegați, să mâ desmință dâca nu este așa. In ceea ce privesce secretarii, comitetul delegaților a avut în vedere lucrările mul- tiple ale eforiilor școlare și de aceea ’I a priimit. Acum se pretinde ca aceste lu- crări ar putea prea bine să fie ținute de secretarul consiliului comunal; eti nn o cred; puteți suprima secretarii, dâră vti a- sigur că aveți să paralisațl tâte lucrările eforiilor. Secretarii consilielor comunale aft destule sarcine astipră-le, au destule atribute și a le mal da și altele, ar fi a ’I pune în imposibilitate de a le îndepleni. D. Fr. Milescu. D-lor, de la votarea articolului 13 ast-fel cum s’a redactat du- pă amendamentul D-lui Voinov, am pre- văzut dificultățile ce avâm să întâmpinăm la votarea celor-lalte articole următâre. Uădată ce ați admis ca aceste eforii să fie onorifice, am prevăzut că nici ministerul nu va realisa economia la care a tins și noi vom avea dificultăți la găsirea func- ționarilor ce treleuesc. D. Voinov a propus să se pună sarcina de secretar al eforiei, secretarului comunei. Eti unul sunt în corent de sarcinele mari ce aft astă-Zî secretarii comunei, și vS pot declara că dâcă le veți mal adăoga și sar- cina de secretari al eforiilor, fârte puține lucrări vor putea efectua în cursul unul an și âtă de ce : Secretarul comunei e atât de mult ocupat, în cât nu are săî prisosâscă timpul de a lu- cra și afațerile eforiei; al doilea, când veți da secretarului comunei încă uă sarcină va avea dreptul să pretinde și o indemnisare. Prin urmare să nu mai punem sarcine im- 12 (24) Ianuarie 187? MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 245 posibile de îndeplinit, ci să numim un secretar deosebit, caresăfierespumjlStorifi cătră eforie și să ’l fixăm uă lâfă potrivită sarcinel sâle. D. președinte al cousiliulul. Efi am fost fârte fericit când am vfidut că onora- bilele meii coleg nu s’a opus la amenda- mentul D-luI Voinov. Trebue să căutăm a crea cât mal multe puncte de activitate în România pentru instrucțiunea poporu- lui. Efi sunt unul din acel școlari care am nvâțat sub eforie și ’mi aduc cu fericire aminte de acel bătrâni boieri care se in teresau mult de luminarea poporului și de desvoltarea educațiunel naționale. 1848 este dator acelei scâle făcute și piivighia- te de către acele eforii. Se întrebă acum cine are să fie secretar al acelor eforii, se 4ice că secretarul co- munei s’ar împovora prea mult dâcă ar fi să i se dea tot Iul și sarcina de corespon- dinte al eforiei. EI bine, dâcă în adevăr sarcinele secretarului comunal vor deveni prea grele, primarul va mal adaoga încă un impiegat. Nu trebue puterea centrală să se îngrijâscă de acâsta, ea trebue să lase cu lotul districtului acâstă sarcină. Dâcă în cutare comună urbană secretarul se va găsi prea mult însărcinat, primarul va mai numi un impiegat. Dar din neno- rocire sunt mal mulțl impiegațl de cât a- faced; vă spun acâsta dintr’uă esperiință nu din trecut, ci chiar de astăcjl. — Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. Se pune la vot amendamentul D-lui Voinov, și se primesce. Se citesce art. 16 devenit 15. D M. Negulescn Din tâte aceste cali- tăți ce se cer pentru a fi cineva membru al acestor eforii, aceea care m’a frapat mai mnlt este că de la foștii senatori sâfi de- putațl, se cere să fi fost aleși în trei legis- laturi. Vedeți, D lor, că acâsta ar fi mal mult de cât ceea ce cere Constituțiunea pentru uă persână ea să fiă ales senator. Sciți că după legea electorală, pentru a fi cineva ales senator, est. destul ca să fi fost deputat îu trei sesiuni. De aceea, vă rog. să mărginiți acestă disposițiune tot la res- tricțiunile prevăzute în Constituțiune pen- tru alegerea de senatori. D. N. Voinov. D-lor, la acest articol aș dori să se lărgâscă cercul eligibililor, și pe lângă tâ'e acele enumerațiuni să se mal adaoge: membrii academiei din Bucu rescl și membrii consilielor comunale. D A. Visanti. Cerusem cuvântul tot la aliniatul a. In loc să $ieă . foștii profesoil de gim- nasie, de licee sâfi facultăți, să se tjică foștii profesori primari, secundari sâfi su- periori, pentru cuvântul ca să putem avea efori și acolo unde nu sunt gimnasie seu licee. D. vice-președinte. La acest articol aveip următârele amendamente piâse făcute în profitul instrucțiunel pu- blice ; dâcă veți da dreptul acestor eforii se facă anquete și cercetări de tot felul cu scop d’a întro tuce ordinea și legalita- tea în administrațiunea deosebitelor fon- duri date instrucțiunel publice, veți pune faciă în faciă cu administrațiunea dome- nielor Statului uă altă autoritate care va intra imediat în procese cu acâstă admi- nistrațiune. . . . (sgomot) Eu prevăd numai de cât reul care are să esă. D-vâstră credeți că pâte să fie bine; dar efi cred că ar fi fost mai bine ca în ad- ministrația domenielor să nu între tâte a- cele proprietăți cari afi fost lasate de do- natori cu destinaținne pentru scâle; căci acele proprietăți se administresă astăzi, nu de eforia scâlelor. ci de administrația domenielor, și dâcă D-vâstră instituițl a- cum eforii care să aibă acâstă misiune a- pol de sigur că acele eforii, în virtutea dreptului pe care le’l dați, vor veni numai decât să încâpă procese de leyendicare a acelor avei! în contra domenielor. D-vâs- tră dați eforiilor dreptul de a urmări le- gatele și donațiunile, din care astădi pro- fită administrațiunea domeniilor, ba încă (Jiceți ceva msi mult, fi cel d\lB<6iCbcare se adere la uă aseme- nea modificare. Mie însă mi se pare că a- eest articol nu se amestecă întru nimic cu ¹ : ;ele deja secularisate. v L Grădișteanu. D-lor, prote.; și dea.iă dată în contra cuvintelor D-lui priin-miajstru, carua dis că eu - inten,- ț'unea de a.a-luce confesiune,.. D. președinte al consiliului iu in- tențiuce de a aduce confușiune. Du l’etre Grădișteauv- Așa ați dis. > președinte al consiliului. Faceți confușiune D Petre. Grădișteanu. Nu fac confu- siune, din contra voiesc tocmai să vă o- presc că să nu faceți confușiune. Am spus .4 legea ast-fel cura este redactată, și nu mă puteam ocupi de cât, de redacțiunea ce am înaintea mea, va face să nască con- fusiuue. Nu voifi să diccă averea care era a eforii trecute are. ceva de a face cu efo- riile care se îoființesă acum; der daca este uă lege care a regulat posițiunea acelor averi, si uu legea de secularisare, ci alte legi, totuși era bine să se facă acestă es~ piic ițiuue, căci principiul esistă că uă lege nmă pole să abroge uă lega veche și rămâne să se scie întru cât acest; ' ge abroga pe cele-I-alte. . ᵥ ₐ| Nu menționați nimic aici, der. tați, ad- rpis principiul că eforii sunt datori șă in- tentese procese., ca să ceră esecutarea fi- delă a voinței testatorilor. Ei bine, de ce voință este vorba aici ? O voce. Aci nu este vorba do voința te- statorilor pentruji căror donațiuno sunt deja legi esistente D. P, GrAdiștoauu. Vedeți der, că se pdte da lucia uă controversă. Esplicațiu- nile carebșoe dau ,în desbatorile ce se fac servesc, tocmai^ la esplicarea și interpre- tarea legii. Eu cred că bine am făcut de ara ridicat acestă cestiune. căci ara făcut șă nu fie loc la cuafiisjune-âa lege,* O voce. Vă.fârte mulțumim, D. P. Grădiștcaun. lidouile ., oi ...w că în.'priviața celonLalte stabilimente pu- blice^ donațiunile: legatele particulare cari vor fi făcute în urni» «legei care alrj- b e k e .• iutreg . o m la ...’ m nea domeniile-, aceste eforii cari se îu- ființesă acum nu vor văthma întru i ic disp<)sițiunile testamentare. EI! der Sa ne înțelegem, bă ne dăm bi ne suma ce rol au aceste eforii și daca este compatibilitate între acest rol cu oxecuta- acestor testamente. Apoi din două lu- cruri unul ori Dv. v? supuneți disposi- țiunilor acestor testamente, le respectați, or), nu,le respeetiți? Dacă uă dată acești testatori au înțeles să înstiue ei pe anume persdne și acelor persdne le-aă dat ei a- tribuțiunî certe, nu cum-va Dv. voiți să le luați de la acele persdne și să 'e dațl al- tora? Cu ce drept ? Na avem dreptul șă ne a- mestecăm îa aceste instituțiunl particu- lare. D. Visanti. Așa s’a risipit averea dece- datului Bașota. D. P, Grădișteanu. Daca ^e fac abu- surl, este j^gea ordinară care spune ce trebue să se' facă; este îu codicele nostru penal articol augme care nu este în codi- cele penal ffances, și care la noi s’a luat din codicele penala prusian, unde se vor- besce de acești epitropi pe cari’I puteți trage la rotpundere, ■ Prin urinare nu veuițî să esecutâți un control contra acelor adrainistrațiunl par- ticulare instituite prin voința testatorelui. O voce. Trebue săli sileșcă să’șl facă datoria. . .. D. P. Grădișteanu. Apoi uu aveți drep- tul acesta, daca nu vi Pa dat testatorul, ca îi cas când vor fi abătuți epitropii din disposițiuuele testamentului Dv. săi che- mați la respundere... D. ministru de culte. Tot cotațenul are dreptul acesta, der nu și l’a esercitat până acuma, ,în cașul când un asemenea epitrop nu ’șl va ,ti îndeplinit datoria. Voci. Așa este. D. I. Câmpineanu. Voiesc să daii nu- mai uă simplă esplicațiuue. Am avut feri- cirea de a inspira încrederea unul venera- bil bătrân care a lăsat unul din cele mal frumose, unul din .cele măi bine-făcătore testamente. I6n Otetelișanu a lăsat 10,000 de galbeni din avere sa pentru crescerea fetelor române sărace. (Aplause). Profit de acestă ocasiune pentru a aduce memo- riei sâle omagele mele ca repreșintant al națiunii. (Aplause prelungite). Der, ;D-lor, sunt, absedat de uă ideă : .Sunt unul din acei îu care repausatul a â- vut încrederea pentru a face că testamen- tul său să fie executai; colegul meii îa a- cesta este onorabilele D. Calenderu, mem- bru la înalta curte de casațiune. In acâită calitate, D. Calenderu și eu, avem dreptul le. a transmite prin testament sarcina nd- stră altor persdno după noi. Eu mă pot face forte d'a administra bine spre a se îu- țleplini scopul testatorului pe cât timp .șuifi trăi - - negreșit că pentru acesta c.ompted pe inteuțiunile mel«, pe tb.ă bu- ua-voiuța mea, d^r nu și pe capacitatea și competința mea. — Când însF a'ar întem- pla să mă înșel, să greșesc îu administra- rea acestei averi chiar eu, ce s’ar putea opune relei chibsniuțș a mea, ce stavilă mi s’ar putea pune astădi ? Nici una. EI bine, daca ‘pentru mine cer uă garanția în favorea voinței testatorului, cu atât mal mult am dreptul eu să m? îngrijesc de ad- ministrarea urm'șului meu și s 1 doresc să esiste uă asemenea garanția” Legalme nte. Elesnede înțeles, D-lor, că faptă filantro- pică pe care a făcut’o I. Otetelișanu, an a fost făcută de cât fiind-că repausatul a a- vut credința că voința si va fi respectată pentru tot-dâ-una și că averea si nu va servi de cât la ceea ce el a voit să serve, și de sigur că daca s ar fi putut înduoide a- câsta, nici uă dată el nu’șl ar fi lăsat acea parte dj a re p- r semeneâ hi facere. Prin urmare, este bine, din tdte p lele de vedere, a se pune uă asemenea garșnțiă pentru testatoreprin lege, că voința lor are să fie îndeplinită, este bine a se pune un frâu administratorilor unor asemenea fon- duri, ca ci să și păifdscă în ' “ mă ' - toriele lor. Mal este ancă uă altă consldbr.ițruue care milită în favdrea acestei dt^posițiunl legislativă : aceea că cât vor fi mal multe garanții pentru testatori că legatele lor au să fie păzite cu sânțenie, cu atât se vor găsi mai mulțl bine-făcftorî cari să lase asemenea legături. Era un obiceiti din ve- chime la părinții noștri ca să dea pentru scoiă și biserică; acest obieeiu acum mal s’a perdut, din causă că testatorii nu aveau nici uă g iraoțiă de pădirea voinței lor; dațl acum acâstă garanțiă și legăturele de acestă nătură vor re’ncepe a se îmulți spre ușurarea și luminarea se ilul. (Aplause numerose.) — Se puue la vot închiderea diseuțiu- hel și se priimesce. — Se pune la vot art. 19 deveni’ 1 ⁷ și se priimesce, Se citesce art. 20 devenit 18, pnindu-se la vot se adoptă. Art. 21 se suprime. Se citesce art. 22 și următorul amenda- ment al D-luî Voinov : „Art. 22. Eforiile țin ședințele lor în lo- calul consiliului comunal, al cărui secre- tir va face și oficiuldesecretar al eforiei.“ N. Voinov, C. T. Grigorescu, H. 'Lu- grnvf s< u. IV. Constandin-, eon, R. Pâtărla- geanu și D. Mărgăritfecv. D. G. thițu, ministrul ci dor și i strncțlnneY publice. D lor, dâca ați ^rii- mit ca eforii’să aibă sarcina ce li se pune gratuit, apoi vă rog să găsiți un corectiv la ceea ce se vede pe fie-care canse. Gă- siți dâr aci un corectiv ca eforii aceștia se fie po do uă parte obligați i priimi sar- cina onorific, ssb pedepsi g să .preci.sațl mal V'HJțrit acest articol. D. P; Grădișteanu. Eu «șu piopuue -lui ministru al instrqgțiunel publice să întrebuințode sisțepul-protector dibarțățel igdi,vidualn„,și pentga că se, pune.obliga- jjune tie-eărul. cqlfițen care îndeplinește condițiuuile de capacitate să fie negreșit ei'or ^ub pedâpsa de a plăti- o amendă ia cas de refus, pentru ce nu întinde D-sa și asupra profesorilor acestă mesură? am face uă, economie fârțe mare, și acești pro- fesori ar fi siliți se priimescă sarcina gra- tuiiă, căci alt-fel ar plăti amende în cas ' rufus Se pune ia vot amendamentul D-lui Vbi-: nov și-se adoptă. Se citesce art. 23 și urpn|;ojut ameula- ent al D-lui Voinov ^Art. 23..Membrii efori vor ține cel pu- cin uă ședință pe septămână, în care vor delibera și vor, lua resoluțiuul, pe cari se- cretarul la va resuma în procese verbale, subscrise de membrii efori : îndeplinindu- se tot de secretar și tote cele alte lucrări ale eforiei sub a sa respundere, „Ședințele nu se pot ține cu mal pucin de duol membrii. < 'el care va fgce două absențe nemoti- -te, va fi supus la plata unei amende de 10 leiân profitul fondurilor școlare alge- riei acelui județ,“ _ . V. Voinov, C. Ț. Grigoreicu,A- Agi- oglu, Dianiandescu. D. P. Ghica. Eii.sunt cu toiul de ideea D-lnl P. Grădișteanu; căql este injust ca unul om căruea I preliuf)! un servicifi gra- tuit să vil să ’l mal impni și uă penalitate în cașul când n’ar putea să participe la lu- crare. Uă amendă, ori-c.o veți cjice, eple uă pen lîtate și mi separe că este inechitabile calmului căruea '• cep în ^npd gratuit munca să 1 infligl penalitate. Mi se pa re .că irebue . 1 presupunem fiă-cărul pungii m^I multă bună-voință, când e vorba de uă, cestiune atât de importantă.,ca instrucțiu- nea publică, câni e vb bi de îndeplinirea uiul sarcina atât de sacre. Eu unul, ca re- prns*ntante al națiunel. pentru demnitatea representațiunil naționale, aș ruga pe onor. Cameră să nu presupună pe Români așa de îndărătnici iu materie de luminare a po- CU10RU . I. . porului și se nu admită penalitatea ce ț propune. D ministru cultelor și instrnețin- nel publice onorabilele D. raportator, în unire cu D. Grădiș'eanu, sunt de părere că a inflige uă amendă binâscă acelui ce- tățân care s’a învestit cu , uă sarcină pu- blică pe care uă nelige este un ce inie. Mi se pare că domniele lor an finis idea a- cesta într’uir mod cam pripit, și nu s’afi gândit la fondulTu'cruluD Dtica e vorba de in.icjțate nupdtefi inifitaie do cât atuqcl (ând^e cere de ,1a,cetățeni sacriticie, sar- cina, fără nici ufi plgiă, lată ce este,inie. Der diu momentul ce s a admis pu aceste eforii .y>r iuc. i gratuit, amenda aplițțațiț în ca: de negligeițță nu mai po.e fl un Iu? qțu laic, este-vâjasti, penalitate aplicată cupțra i Juea.cire.se ‘^voltă-du a’șljțace ugțojia. jfₗ₀„ ₅ jₑ₃ R ț Efi. D-lor,,suit,conțpg idee! da a.se da cetățenilor funcțiuni gratuite, der deca D-vostră ați admis principiul că aveți dreptul să cereți asemenea sacrifîcie deja cetățeni, atunci remediul ce propuneți îu cas de oeglignnță șeă rafus d,e serviciu, nu demonstră alt-ce.va do cât că coneem- țeml D-vostră nu înțeleg sublimitatea prin- cipiilor b-yostră de a servi pentru patrie Apoi, nu avem instituțiunea juraților ? Nu avem ex per ții? Nu. avem membrii consi- liilor de familie, etc?. Cu Iote acestea eu v’am declarat că nu sunt pentru sarcine gra- tuite; ele sunt nedrepte, pentru că’șl au p- rigineaîn sistemul organisatiuuei aristo- cratice și despotice a timpurilor trecute. Atunci aceste sarcine nu erafi numai sar- ciue ; aveai! paliativul lor, aveaiî^ partea lor poleită., căci coa.stitueaii un, privi- legiil: nu putea orl-cine fipatron; uu pu- tea orl-ciue se fiă judecător ; nu putea ori- cine se fie efor; și decă era cine-va, tre- buea să tiă boiărul, sân archonțele, der numai el putea să fiă. De acolo a venit adele drepjun, câ'I sunt privilegie. D-vostră voițl să le per- petuați. Prea bine; însă atunci, vam r sarcine publice fără a fi retri- buițl. । ' g?i ut ■ : at, îndată însă ce veți’ găsi d-i cuviință a primi acâstă idee; apoi, ca corectiv îul contra tuturor neurmărilor, trebue să pri- miți pe de altă parte uă mesură care esl« disciplinară, da să dic ași, Eț bine, onorabilul D. Bereudeiu, ᵣce : dar, va cădea nenorocirea ca să fie ales un om cire nu este.capabil, cire să nu fie ca- pabil de a fi efor, atunci pentru ce să plă tâscă amendă? D-vostru îusă ați- primit principiul elecțiunei, și de ce ați primit acest principiu ? negreșit ca să se alegă ‘->4 7 ;el mai buni. Mu mul ’at, v ați luat tâte pracauțiunilece ați pututca să se alâgă dintre persanele cari întrunesc cali- tățile cerute unui efor / ați. dis să fie foștii profaso l. foș’i minișUi etc. De ce ați pus acâsta ? ca să aveți încă un mi j- loc de a fi siguri că uă dată cine-va ales efor, are să fie capabil de a îndeplini a- cestă sarcină, Dar cestiunea este că după ce .sa nes cel mai buol, ti nu p.rimesCj.s’au daca pn- mesc. nu yin de eât U anul și la mulțl șui. Ceai făcut cu acesta? al efori pa hâr- tie, nu I al îu realitate De F"aⁱi dict-uu pă. este nedrept să șș revolte Grădiș- ppri și D.. P. Ghica îți epntr^ ainendt. ce se obicinir;Sce,a se p^ge îu isem^iea ca suri, nu numai la npjp pi și ÎJ alte țări. ;- mende caii sa pronunță ca uă pe^pal î contra ace)oța cui negleg de a ’ i Jmplin. asemenea sarcine publice. D. F. Grădiștea u. D-lor, duo& idel u din discursul D-lui ministru. Etă idea ânleiu ; D-sa ijice că nu este inichitato, căci decă ar fi inichitate, acea michitato consistă în votul ce ați dat D-v. căci amenda nu este de cât x nsecințl a acelui vot. A duoa idee: Trebue să fie aceste ameu- de, căci așa se urmâsi și cu alta sarci ne publice, de'eiemplu cu jurații, cu consiliele de familie, cu esperțil, cu martorii, etc. Etă cele duoă idei fundamentali ale D- lul ministru. Să le examinăm. D-sa c liiviud că cir ar după'D-sa est - uă iuicbit.iie de a șo ce^ș da la cine-va uă sarcină publică gralui: i. Pe acest tărâm s.intern de acord; der.î deiă este iuic de a se cere do la.<;ipe-va uu serviciu public gratuit, b acea inich. ale voiți să puneți culme prmunțâmd ameu^e ?.. Cum D-lor ? în ce qțarp a sonet Iței trăim Cum ? îo- ir uă societate democratică, în care basa a- verel este.munca, este timpul, voiți să ce- reți gratuit uă sarcină și în acelaș timp să’I puneți și amendă ? Iu numele dem - orației vorbiți și venițl defacep de legi anti-democraiiee ? ,l'ă vocoᵣ Ataci majbfita.ea. I). 1’. frădișteau. t'ac p.âruu^ₜ.i. ᵤ>. jpriiațe și uu o.atac când >mit prin'cipie le mele pe cere voesc ale apâra Di ministru a (Rs că toț așa se iaci ;i țo alic cașuri, când.este vorbi dq i irați, :de consilia de familie, do osperțl, pv te: j4;ă mi pvdețl din un kicru . că unu! jar.il I cereți un ș^rificiu de 10 sau 5 ijile poțe; u iul mirtoț I sș cere uă oră, din î itemplire, la <îrc-earl împrejur i . și câud uuin om aijl I cereți uă,muncă de 4 ani gritnită, vmțț săi mal infljgețl și uă pedepaă, uă i njă 'cest sie uă ma- re inichjtate. , D M. Fereci» aș r ᵤ :, D-le pre- ședinte, ca partea privitârej la amendă sft se votese separat. 248 tHUMrIOdv i. OFIOIAl Al ROMÂNIE) 12(24) Ianuarie 1877 Se pune la vot separat partea ânteia și partea a duoa a amendamentului D-lul Vo- inov și se adoptă. Se citesce art. 24 și următorul amenda- ment al D-lui Voinov Art. 24, 25, 26, 27 și 28 se vor înlo- cui cu următorul articol Efori aii la disposiunea lor pentru in- specțiunea scâlelor, pe profesorii saii in- stitutorii scâlelor de la reședință EI în- sărcinâsă pe aceștia succesiv și fără in- specțiunl cel puciu de duoă ori pe an și să raportotese despre starea morală și ma- terială a învățământului dintr’uă parte de comune ce ’i va desemna pentru uă es- cursione de uă săptămână. Iu acest timp serviciul catedrei se va îndeplini de un alt profesore safi institutor*. „Eforia va da cheltuell de călătorie fie- cărui trămis d’a face inspeețiunea din fon- dul ce guvernul va aloca prin budgetul a- nuale fie-căria eforii pentru acest scop.“ N. Voinov, 0. T. Grigorescu, Niișord- nu, Agioglu, Diamandescu ? D. P. Ghica. Comitetul respinge a- mendamentul acesta pentru motivul că’l găsesce nepractic. (Va urma). Urmând a se pune în circulațiune nouile timbre mobile pentru acte diverse de 5 b., 10 bani, 15 bani, 20 bani și 25 bani, con- fecționate în țâră, ministerul aduce acâsta la cunoscința atât a autorităților chemate a concurge la aplicațiuuea legei timbre- lor și înregistrări, precum și a publicului, cu deslușire că , mal sus arătatele timbre sunt tot în forma celor ce sunt astă-dtl în circulațiune, variind numai în ceea ce pri- vesce colorile cari sunt cele următâre: Cele de 5 bani de culâre verde cele de 10 bani de culâre galbenă deschis, cele de 15 bani de culâre albastră deschis, cele de 20 bani de culâre argintie și cele de 25 bani de culâre roșie deschis. Tot-d’uă-dată se aduce la cunoscința pu- blică că, ori cine posedă timbre mobile din cele ce sunt astătjl îu circulațiune de catigoria și valorile celor mai sus arătate, să caute a le întrebuința până la 15 Martie anul curent; âră după espirarea acestui termen, acei din particulari cari ar mai poseda asemenea timbre, să se presinte cu dâosele până în dioa de 31 aceliași luni Martie, la casierul general al județu- lui unde se află cu locuința și să câră pre schimbarea timbrelor vechi ce ar posede cu din cele noul. De la 1 Aprilie anul curent, asemenea cereri de preschimbare numai sunt pri- mite și ori-ce timbre din cele vechi se vor găsi circulând în țâră, de la acâstă dată se vor considera anula .e și fără nici uă ' valâre. No. 540. 1877, lanuarifi 1. Comitetul casei pensiunelor- ln conformitatea disposițiunelor art. 52 din regulamentul casei pensiuuelor, se pu- blică spre cunoscința tutulor pensionari- lor, că în cursul lunei lanuarifi să presinte acte de identitate în regulă, cel din capi- tală la comitetul pensiilor, eră cel din dis- tricte la casierii generali unde se află în- scriși. Casieria generală a județ. Covurluifi La 20 lanuarifi 1877, urmâsă a se vinde prin licitație în piața Negri, 2 boi și 2 vaci cu vițel, secuestrate de la D. N. Ples- nilă, f st sub-comisar, pentru suma de lei 459 b. 42, cu care datcresce Statului din remise ce afi primit mal mult. ANUNCIURÎ MINISTERIALE MINISTERUL de interne. Direcția imprimeriei Statului. Pentru ocuparea unui post de copist ce se află vacant în cancelaria acestei direc- țiuni se va ține concurs în dioa de 14 Ia- nuarie curent, la orele 2 după amâ^I, în ijisa cancelarie din hotelul Șerban-Vodă. Aspiranților pe lângă uă scriere frumâ- să și corectă li se cere a posede și titlul de bacalauriat. No. 19. 1877. Ianuarie 3. (3-2). In (Roa de 25 knunrie 1877, la ora 1 după amâiJI, se va ține licitație orală în pretoriul acestei direcțiuni, pentru vândâ- rea a 3,000 ocale chârtie maculatură și di- ferite broșuri legi vechi, cujcondițiunile următâre: 1. ConcurențiI pentru a fi admiși la lici- tație, vor depune uă garanție de lei 150 în numerar safi efecte garantate de Stat. 2. Dacă prețul resultat la licitație se va aproba de minister, adjudecatorul va de- pune costul menționatei cantități de châr- tie la casieria generală a districtului Ilfov, în termen de trei <)ile de la comunicarea ce ’I se va face de acâstă direcțiune, Ară cu recipisa acestei casierii se va presenta pentru a primi prin cântărire espusa hârtie. 3. In cas când adjudecătorul nu va fi ur mător, garanția depusă va rămână în folo- sul Statului, fără ca dânsul să pâtă avea ver uă pretențiune, nici a intenta proces Statului, nici a invoca ver o protecțiune străină. No. 8,231. 1876, Decembre 20. (3-2.) MINISTERUL DE FINANCE- Serviciul timbrului, îuregistrărel și taxelor diverse. Se publică spre cunos ința concurenți- lor cari în arătata di să se presinte îu a- cea piață, de la ora 10 de diminââă, penă la 4 după amâtjll No. 80. 1877. lanuarifi 3. ANUNCIURÎ JUDICIARE LICITAȚI UNI. Tribunalul Ilfov, secția 11L D. VasiJe Vanea, de profesie liberă, do miciliat suburbia Arhimandritu, strada A- polodoru No. 15, în basa formulei esecu- torie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal cu No. 76 din 1873 a ce- rut punerea în vâmjere cu licitație a două perechi case cu locul lor din comuna Bu- curesci, suburbia Foișoru, strada Vitanu No. 35 și 90, averea D-lul lân. Popescu, de profesie liberă, domiciliat calea Vitanu No. 35. I. Casele cu No. 90 sunt de zid înpa- ântă, compuse din uă prăvălie, două ca- mere, pivniță, magasie, învelitecu olane, curtea împrejmuită, se învecinesce cu câm- pul Cioplea, cu DobreNâgu, cu decedatul Alecu Matei și cu calea menționată. II. Casele cu No. 35 sunt de zid în- paân ă, cu patru camere, uă prăvălie și pivniță, învelite cu șindrilă, în curte două odăi și grajd de gard, învelite cu șindrilă, grădină; se învecinesce cu proprietatea decedatului Constantin, cu preotul Hris- tache, cu uă proprietate necunoscută și îu faciă cu calea menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că acâ- stă licitație se va urma îu pretoriul aces- tui tribunal, în dioa de 23 Februarie 1877 la 11 ore diminâța, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie privilegifi, ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile , căci, în cas contrarifi, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 17 005 1876 Decembre 29. —D. perceptor al colorel de Verde, prin adresa No. 271, în basa jurnalului onor, consilifi de miniștri, No. 6, a cerut pune- rea în vân4âre au licitație a caselor cu lo- cul lor din comuna Bucureșci suburbia Ghencea strada Broscăria, averea D-lul Danciu Nicolae, de profesie liberă, domi- ciliat în aceste case. Aceste case sunt de gard cu douâ odăi și tindă, învelitecu șiță, un coșar de gard, (Supliment) iz ianuarie io. i MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ivelite cu șiță, grădină cu pomi, se în- ecinesce cu Stan Ene, cu S6re și cu strada lenționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că aco- stă licitație se va urma în pretoriul acestui trib. în rjioa de 26 Februarift 1877. la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți a- ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruct, servitute, chirie, pri- vilegiă, ipotecă, saă verl-ce alt drept de asupra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal, înainte de 4i°a fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ; «Aci, în cas contrariti, veri ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 54. 1877, lanuariti 4. D. perceptor al colorel Verde, prin a- resa cu No. 109 din 1876, în basa jurna- ilul onor, consiliu de miniștri cu No. 17, cerut punerea în vândârea cu licitație a iselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Spirea-Noă, strada Sireni No. 14, averea D-lul Sandu Mihal, de profesie .beră, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid înpaântă. cu louâ camere și magasie, învelite cu șiță, curtea împrejmuită, se învecinesce cu Ni- colae Dulgheru, cu Costache Precupețu, și și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acâs- tă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în dioa de 20 Februarifi 1877 la 11 ore diminâța, avend în ' adere că toți acel care ar pretinde vre un urept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legiu, ipotecă saă ver ce alt drept asupra imobilului în chestiune să se arate la tri- bunal înainte de ijiua fixată pentru licita- țiune spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, n cas contrariu, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 45. 877, Ianuarie 4. — D-bu poiveptor al colârel de Verde, prin adresa No. 266 , din 1874 , în basa furnalului onor, consilii de miniștri, No. 6, a cerut punerea în vâmlâre cu licitație i caselor cu locul lor din suburbea Spirea Nouă, strada Coriolanu , No. 13 , comuna Bucuresci, avere a D-lul Petre Nicolae, de profesie liberă, domiciliat în ele. Aceste case sunt de gard, cu 2 odăi și sală, învelite cu șiță , se învecinesce cu Mihaiă Dumitru, cu Mihaiu Dulgheru și cu strada menționată. '^Asupra acestui imobil un se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- Astă licitație se va urma în pretoriul a cestul tribunal . tn dioa de 23 Februar 1877, la 11 ore diminâța, având în ve- dere că toți acel care ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct servitute hirie privilegii, ipotecă saii verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate Ia tribunal înainte de diua fixată i pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preten țiunile; căci, în cas contraria, verl-ce ce- reri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 17,035. 1876, Decembre 29. — D-nu perceptor al colârel de Negru, prin adresa No. 115 , din 1876 , în basa jurnalului onor, consilia de miniștri, No. 9, din 1875, a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a caselor cu locul lor din subur- bea Mântulâsa, strada Popa-S6re, No. 10, avere a repausatulul episcop Dionisie. Acest imobil se compune din uă pere- che case de zid, cu 6 camere și pivniță, în curte grajd și șopron și 2 odăi pentru servitori; se învecinesce cu D. Panait 16- novicl și lancu Naum și cu strada menți- onată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acea- stă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în 4ioa de 19 Februar 1877, la 10 ore de dimineață, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drep- aaupra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile ; căci în cas contrariă verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mai considera. No. 17,044. 1876. Decembre 29. — D-nu perceptor al colârel de Verde, prin adresa No. 267 , din 1874 , în basa jurnalului onor, consiliă de miniștri, No. 6, a cerut punerea în vân^âre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucu- resci, suburbea Spirea - Nouă, strada Co- riolanu. No. 14, avere a D-lul Stoian Stan, de profesiune liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid în paântă, com- puse din 2 camere, învelite cu șindrilă , în curte uă magasie de gard , învelită cu șindrilă, se învecinesce cu D. Constantin Stoica, cu Nicolae Radu, cu Gg. Spânu și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal,în diua de 23 Februarl877, la 11 ore diminâța, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegifl, hypotecă saă ver-ee alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de diua fixată pen- tru licitațiune, spre a’șl arSta pretențiu- nile; căci, în cas contrariă, veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 17,035. 1876. Decembre 29. Suplement) 249 — D. Iuda Baly, zaraf, domiciliat su- burbia Sf. Anton, strada Carol, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipo- tecă legalisat de acest tribunal la No. 284, din 1870, a cerut punerea în veudâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Olteni, strada Labi- rintu. No. 6. averea decedatului Leibu Si- mon, a căruia moștenitor și epitrâpă a mi- norilor este D-na Reina Simon, de profe- siune liberă, domiciliată în aceste case. Aceste case sunt de zid în paiantă , , compuse din patru camere, două cuhnii, antre cu giamurl, învelite cu ține, două magasil de scânduri, curtea mică și îm- prejmuită, se îuvecinesce cu D. Nicolae Hristu Pictoru, cu proprietatea bisericel israilite, și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitațiune se va urma în pretoriul acestui tribunal. în rlLioa de 18 Maiu anul 1877, la 11 ore diminâța; având în veder» că, toți aceia cari ar pretinde verun drej de propietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă saii ori-ce alt drept a- supra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de di°a fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrar, ori-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 16,572. 1876, cembre 20. — D. Mina lân, de profesiune liberă, domiciliat suburbea Arhimaudritu. slrada Bateriilor, No. 24, în basa formulei esecu- torie pusă pe sentința tribunalului Ilfov, secția comercială, No. 1,107, din 1874, a cerut punerea în vâmjere cu licitație a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Isvoru, strada Roșelor No. 4 și 6, averea D-lul Dimitrie Gheorghiu Mimi, de profesiune liberă, domiciliat strada Belvederel, No. 65. Aceste case sunt de zid în prâstă stare, compuse sus din 9 camere și antreu m >. v de desub 3 beciuri și magasie, învelite cu șiță veche, în curte o ferărie și o odaie de zid în paiantă, învelite cu olane, curtea mare și neîmprejmuită, se învecinesce cu beră’ia Țipțer, cu apa Dâmbovița, cu o proprietate necunoscută și cu strada men- ționată. Asupra acestui imobil uu se mal află alte împrejurări. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitațiune seva urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 14 Maiu 1877 orele 11 de diminâță, avend îu vedere că toți aceia cari ar pretinde vra-un dr ;pt de proprietate, usufruct, servitute chint, privilegiu, ipotecă sau ver-ce dt drept a- supra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal în linte de d'°a fixată pentru li- citație, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci, " )0 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) hu'uarie 187/ ■ în cas contrar veri cd cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 16,603 1876. Decembre 20. 2. ...na 16l, lî profesiune liberă, domiciliat suburbea Arhimandritu, strada Bateriilor, No 24, în basa formulei esecu- torie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 532, din 1875. ace rut punerea în vemjere cu licitație a locu- lui din comuna BucurescI suburbea Sf. George-NoiV strada piața Sf. George, a- verea D-luI lâu Popeseu, de profesiuueli- beră, domiciliat în capitală, strada Posta- Veche, No. 3. Acest loc este viran, împrejmuit numai in facia stradel âră în cele-alte două părți ueîmprejmuit, se învecinesce cu D Hagi Dinu Pândaru, acum decedat cu proprie- tatea bisericel Amza, cu doctorul Chiria- 'ino și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurări. Se face dâră cunoscut în general că a- âstă licitație se va urma în pretoriul a- estul tribunal, în <,Uoa de 14 Maiu anul 1877, la orele 11 de diminâță, avend în edere că toți acel cari ar pretinde ver un irept de proprietate, usufruct, servitute, bine, privilegia, ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să arate la tribunal înainte de rjioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arfita preten- țiunile; căci, în cas contrarii!, verl-ce ce- reri se vur ivi, nu se vor mal considera. No. 16,652. 1876, Decembre 20 D loniță liiescu, prin procuratorD. I. Polisu, suburbea Pupa-Dârvaș, stra- da Episcopii, No. 5, îu basa formulei ese- cutene pusă pe sentința trib. Ilfov, secția comercială, No. 7, din 1876 a cerut pu- nerea în vendere cu licitație a caselor din comuna BucurescI, suburbea Delea-Veche, strada Hramului, No. 7, averea D-lnl Ra- du Chiru, de profesiune liberă, domiciliat *n aceste case Aceste case sunt de zid în paiante, cu două camere, sală, cuhnie și magasie, în- velite cu șindrilă, curtea împrejmuită, se învecinesce cu Dumitru Mateiu, cu lorda che Dulgheru, cu Fundătura Bisericel și cu strada menționată. Asupra acestui imobil se aflăurmătbrea împrejurare: ipotecă acest imobil către D. Grigore Ilie, pentru suma de lei noul 1400. Ne face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în ijioa de 14 Maiu 1877 la orele 11 diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde ver un drept de proprietate, usufruct servitute, chirie,, privilegiu, ipotecă, sau ori ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la acest tribunal, înainte de 4i°a fiixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretenți- unele, căci, in urmă uri-ce cereri se vor i- \i nu se vor mal considera No 16,643. 1876, Decembre 20 D-na Anica David Pandra, de pro- fesiune liberă, domiciliată strada Labi- rintu, No. 55, moșteuitârea decedatului Andrei Nicolau în basa formulei esecuto- rie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 130, din 1873, ace- rut punerea în vândâre cu licitație a case- lor din comuna BucurescI, suburbea Popa- Herea, strada Sfinților, No. 51, averea de- cedatului Danilu Bosianu, al căruia moș- tenitâre este D-na Anica Danilu Bosianu socia defunctului, de profesiune liberă, domiciliată în aceste case. Aceste case sunt de zid solid în două etaje, avend sus trei camere și cuhnie, în- velită cu fer, compusă din trei camere și o cuhnie, având amândouă aceste case trei pivnițe și două bucătării, se învecinesce în fund cu strada Popa-Herea, unde pdrtă No. 2, cu proprietatea decedatului C. lalo- mițenu, cu un loc viran al bisericel Arme- nescl și în faciă cu strada Sfinții. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în r ai colorel de Negru prin adresa cu No. 629, din 1876, în basa jurnalului onor, consilia de miniștri, No. 9, a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucu- rescI, suburbea Olteni, strada Dudesci, No. 25, averea D-luI Alexandru lacovescu. de profesiune liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt oe zid, compuse din 5 camere și pivniță; se învecinesce cu stra- da Taurului, cu M. Protopopescu și cu strada menționată Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în de 11 Maiu 1877, la 11 ore de diminâță, avend în ve- dere că toți aceia cari ar pretinde veri ue drept de proprietate, usufruct, servitutn ‘) Ianuarie 1 o,‘ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI chirie, pNvl.egiu, ipotecă saiî veri ce alt drept aeupra imobilului îu cestiune , să se arate la tribunal, înainte de «jiua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preîon- țiunile; căci, în cas contrar, verl-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 17,091 1876, Decembre 29 D. perceptor al dârei de Negru, cu a- dresa No. 713, diu 1876, în basa jurnalu- lui onor, consiliu de miniștri cu No. 9, a cerut punerea în vâmjâre cu licitație a ca- selor din comuna Bucuresci, sub Gboru- Nou, strada Vaselor, No 30, avere a D-lul Nae lonescu, de profesie liberă, domici- liat în aceste case. Aceste case se compune din 4 camere, uă prăvălie și curtea împrejmuită; se îu- vacinesce cu G. I6o, cu Oprea Miu, cu ada Călușin, cu strada menționată și în- velite cu tinichea. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, in cj'Oa de 11 Maiti 1877 la 11 ore de diminâță având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecă sati verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de $ioa fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ; căci, în cas contrariti, verl-ce cereri se vor ivi. nu se vor mal considera. No. 11,071. 1876, Decembre 29. —D. casier ge ai de Ilfov, cu adresa No. 7,633, din 1874, în basa jurnalului onor, consiliti de miniștri No. 14, a cerut punerea în vândâre cu licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci. subur- bea Sf. Troiță, strada Michaiu-Bravu, No. 53 și 55, și strada Dudescl. No. 137, a- vere a D-lul lân Nicolae al Popi, de pro- fesie liberă domiciliat în aceste case. 1. Casele după strada Michaiu-Bravu, No. 53» sunt de paântă, compuse din trei camere, cu sală, uă prăvălie cu uă odae și pivniță, învelite au șindrilă, seînvecines- ce cu nă proprietate necunoscută, cu pro- prietatea No. 55 și în faciă cu strada men- ționată. 2. Casele după strada Michaiu-Bravu, No. 55 sunt de zid. compuse din trei ca- mere. învelite cu olane, acum dărâmate, se învecinesce cu proprietățile No. 53 și 137 ale debitorului și în faciă cu strada menționată. 3. Casele după strada Dudescl, No. 137 sunt de zid, compuse din uă prăvălie cu trei camere, pivniță și magasie, învelite cu șindrilă, curtea împrejmuită, se înve- cinesco cu Grigore Gălășescu, cu strada Michaiu-Bravu și în faciă cu strada Du- descl Asupra acestor imobile nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în eatru lei 117, bani 5 , dări fiscale și de- iml de la trimestrul Octombre 1873 penă a Iulie 1873. Tâte aceste imobile averi ale debitori- lor notați mal sus și care, după încredin- rea dată de grefă, parte din disele averi v^sit supuse la sarcinele următâre 1874 , Ene Zamfirescu , ipotecă 16 itânjinl moșie din Ciurari, 45 din GarduțI uă casă de cărămidă din Ciurari, uă ma- gasie din Ciurari. un pătul pe 8 furci, de nuele uă mâră de vite , un grajd de cal garanție pentru curatela casei decedatului I. Căplescu; 1861 Tudor Stan asigură cu un loc de casă și uă vie din Alexandria secfestrul înființat de Paraschiva Hagi Tone pentru lei 4.085, par. 13 ; 1852, D. CostovicI garantesă pentru e- pitropia repausatulul Cascaciol încredin- ate D-lul Sfetcu Radislav ; 1859, idem zălogesce ecaretele sâle din Alexandria pentru răspunderea unul câștiu al arendel moșiei Zimnicea, proprietate a D-lnl Ipsilante în sumă de galbeni cu ve- turile și tdte productele disel moșii. In consecința căruia tribunalul publică prin acâsta spre generala cunoscință a a- matorilor și somâsă pe toți aceea cari vor pretinde ver un drept de proprietate, usu- iruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra coprinselor i- mobile puse în vândâre ca, mal nainte de termenul indicat mai sus, să se presinte la acest tribunal, spre a’șl face pretențiu- nile ce vor crede că ah, căci, în urmă, nu se vor mal considera nici un fel de ase- menea pretențiunl No. 33,282 1876, Decembre 30. Pentru despăgubiraa D-luIIân Popescu, comerciant, din urbea Alexandria de suma banilor prevăijuțl în actul ipotecar omo- logat de acest tribunal cu Nr 9 din 1872 învestit cu titlul esecutoriij. în pretoriul acestui tribunal, în $ioa de 21 Apriliă viitor 1877. ora 10 antemeridiane a următorului imobil din urbea Turnu-Mă- gurele, adică Stânjenii de păment din urbea Turnu Măgurele, plasa CălmățuiO districtul Te- leorman, de un loc de prăvălie care se a- flă viran și se învecinesce spre miadă di cu prăvălia D-lul Antache Angelescu, spre miaijă-nâpte cu a D-lul Florea Predescu, spre răsărit cu D. N Panaitescu și spre apus cu ulița cea mare a târgului numită Bucureșci, avere a D-lul Marinică P. Sprân- cenă,^comerciant, domiciliat în urbea Ale- xandria, plasa Marginea acest district și care avere, după încredințarea dată de grefă, s’afi găsit supusă la următârele sar- cini : 1. M.P. Sprâncână, în anul 1872 locul cu clădirile din Turnu către D. loan Po- pescu din Alexandria, pentru împrumutul de lei vechi 20,000, actul legalisat cu Nr. 9 din 1872. 2. Idem 1873 cu uă prăvălie cu locul ei pentru arenda axisului luat de frații Ră- dulescl de la primăria Alexandria , actul Nr. 23 din 1873. In consecința căruia, tribunalul publică spre generala cunoscință a amatorilor, și somâsă pe toți aceia cari vor pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegiu, ipotecă safi ori- ce alt drept asupra coprinsel averi pusă în vândâre, ca, mal ’nainte de termenul citat mai sus, orele 11 diminâța, când este a se termina vemjârea, să se presinte la tribunal, spre a’șl face pretențiunile ce vor crede că afl, căci, în urmă, nu li se vor mai ține în sâmă, nici un fel de preten- țiunl. Nr. 31,078. 1876, Decembre 8. Tribunalnl Muscel Pe basa cărței de judecată No. 239 din 1874, confirmată și prin sentința acestui tribunal Nr. 139 din 1874 și 27 din 1876 învestită cu titlul esecutoriO, No. 24 din 1876, și după îndeplinirea disposițiunelor cerute de procedura civilă, prin jurna- lul dresat de tribunal sub Nr. 4935 din a- nul 1876, s’a hotărît ca, în dina de 30 A- prilie 1877, la orele 10 de diminâță, să se vâidă cu licitațiune în pretoriul acestui tribunal, imobilele jos notate avere aD-luI lân Serafimescu, de profesiune proprietar, domiciliat îu comuna BălilescI, spre des- păgubirea D-lul lân Constantinescu, de profesie proprietar , tot din comuna Bă- lilescl de sumele ce are a primi după a- rătata mal sus sentință. Această vândâre se publică spre gene- rala cunoștință, ca toți aceia ce vor avea asupra acestor imobile veri un drept de { proprietate , usufruct, servitute, chirie. privilegiă, ipotecă sati orl-ce alte drep turl să se arate la tribunal mal naintea termenului de adjudecațiune; căci, în urmă nu li se va mal admite’nicl uă pretențiu- ne Eră aceia ce vor voi să cumpere aces- te imobile să se presinte la tribunal la <}ioa și ora indicată mal sus spre .i con- cura. Descrierea imobilelor ce se vinde, con- dițiunile vândâre!, ș» diferitele sarcini și împrejurări ale imobilului penă acum cu- noscute 1 Un petic de loc ca la un pogon cu sădire de pruni pe dânsul, numit la can- celaria comunei, și se vecinesce la răsărit cu drumu comunei, la apus cu Gheorghe Arsenescu și pe cele-alte părți cu Dincă Ștefan și Tudorache Ștefan, situat în co- muna BălilescI, cătunu RumânescI, plasa Rîurile, județul Muscel. 2. Un petic de loc ca opt prăjini cu pruni tineri ne dați pe rod, numiți peste drum , și se vecinesce cu D. lân Stanciu ulița lui Iordan și cu vâlcelele pe lângă drumu comunal situat tot în cătunu Ru- mânescI, comuna BălilescI, Plasa Rîurile, ju’lețul Muscel. 3. Un petic loc ca la 2 pogâne și 18 prăjini, numit în lunca Rumânescilor, co- muna BălilescI, având pe dânsa pruni ro- ditori, care se vecinesce pe de la vale cu proprietatea D-lul Ștefan Stâlpenu, pe din sus cu drumulețu, spre apus cu proprie- tatea D-lul lân Gheorghe Emanoil, la ră- sărit cu Arsenescu, situat tot în comuna BălilescI, cătunu RumânescI, plasa Rîu- rile, județul Muscel. Nr. 21,732. 1876, Decembre 23 Tribunalul de Olt Prin jurnalul dresat complect de acest tribunal sub Nr. 5,481, s’a încuviințat pu nerea în vândâre cu licitație, în pretoriul acestui tribunal, una sută dol-spre-dece stânjeni moșie, numită Berindeil-nol, dia comuna Dănâsa, acest județ; avere proprie a D-lul Andrei BerendeJi și se vinde spre desdaunarea D-nel Anica Bereudeiu din Slatina, de suma ce s’au îndrituit ca pen- siune alimentară prin deeisiunea onor, curți de apel din Bucureșci, secția I, cu Nr. 217 și sentința onor, tribunal Teleor- man cu Nr. 153 din 1870 ce pârtă titlu esecutoriu, pe timpul cat n a primit, se notâsă că pe espusul imobil se află pădu- re măruntă, redie, vil, case islaij. și locuri de arătură, iar vecinătățile sunt la răsă rit cu D. M. Plopânu, lamâdă-I considera. Se face însă cunoscut, că, după căuta- rea făcută registrelor de popriri pe nu- mele D-lul Elie Grigore, imobilul în che- stiune nu s’a găsit afectat la nici uă îm- prejurare, o. 22,073. 1876, Decembre 22. La 16 Aprilie viitor 1877, S’a destinat ase vinde prin licitație în pretorul acestui tribunal, însemnata mal jos avere imo- bilă ce s’a urmărit, a răposatului Grigore Goțea, representat astădt prin tutorul său Niculae Grigore Goțea, domiciliat în co- muna Slobosia, districtul Râmnicu-Sărat, de profesiune proprietar, spre despăgubi- rea decedatului 0. Chirculescu, astăzi re- presentat prin fiica D-sâle D-na Raluca Bagdat, domiciliată în orașul Busăă, pen- tru suma de lei vechi 4,088 cu procent de la 31 August anul 1867 penă la răfuire' plus lei vechi 335 spese , așa precum se prevede în sentința acestui tribunal cu Nr. 3 din 1868 rămasă definitivă și înve- stită cu formula esecutorie. însă : 1. Șâse pogâne loc arabil în lunca din moșia Sereschea, coprinsul comunei Pă- tărlagele, plasa Busefl, acest district, în puterea a 50 stânjeni moșie, 6 palme și 7 degete, care pogâne se învecinesce la Nord cu casa răposatului Dimitrie Goțea, la mâdă-di cu Nâgu Dumitru isar și ci- tași, la apus cu drumul plaiului și răsă- ritu cu apa Busăulul. 2. Două-cJecI și patru pogâne, 15 pră- jini și 8 palme fânâță pe Muscel, la ciu- milit, lungimea din muchie’’până în gar- dul livezilor după malul gârlil, având lă- țimea la amândouă capetele de câte 75 stânjeni, se vecinesce la răsărit cu Gheor- ghe Udrescu, la mâdă-4i cu gârla văii Muscelului, la apus cu casa răposatului Dimitrie Goțea și la Nord cu D-nu loniță Păltinânu. 3. Șâpte-iJecI și nouă pogâne, 15 palme și islatju la mardole, care se învecinesce la răsărit cu casa răposatului Nicolae Go- țea, la mâdă-Qi cu moșneni Drăgulinescî, SerescI, la apus cu casa răposatului Dimi- trie Goțea, iar la mâ^ă-nâpte cu moșneni Tănăsescl. 4. Două pogâne, 16 prăjini și 12 palme loc silisce la bătel, se învecinesce la răsă- rit cu apa Busăulul, la apus cu iadul mo- rii, la mâdă-di cu casa răposatului Nico- lae Goțea, iar la nord cu casa răposatului Dimitrie Goțea. 5. Ca un pogon și 12 prăjini livede de pruni la crâng, se învecinesce la răsărit cu Ion Lipicanu, la apus cu drumul crân- gului, la mâdă-dicu preotul Michaiă, iar la Nord cu Alecu Șugă. 6. Una livede pruni ca două pogâne la mâra veche, se învecinesce la răsărit cu apa Busăulul, la apus cu iasul morii, la me | Cel mal bun remedii! pentru curarisirea Guturaiului, Tusei. Tu- sei măgărescl, Insomniilor , Iritațiunilor nervdse, și contra tutulor bdlelor de pept¹ satisfăcând atât dorința medicilor, cât și a bolnavilor; uă linguriță este destul. In Paris la D. CHABLE, rue Vivieune, 36, și în streinâtate se află la toți farma- tistil și droghistil. Deposit la farmaciile D-lor Ztlrner, Ris- lorfer și Eitel, și laD Ovessa, drogbistul. La București pentru văncjâre in mare la I. Ovessa, ’Os'orfer, Eitel, Zurner, Brusso la Iași la doctorul Konya, A. Racovitzăj la Galați la Marinachi, Courtewich; la Ploeșcljla Schuller; la Craiova la J. Pohl și la toate farmaciile. FERU alu doct oi ului (protoxalate de fer) Raportă favorabilii alu Academiei de medecină din Paris. Academia de medecină din Paris nu prea dă lesne favorile sâle ; ca se pronunciă cu cea mai mare reservâ asupra medicamenieloru ce 11 se aduci pe fie-care <,li; de mai bine deijece ani, ea na-datu nici nâ aprobațiunc, prin urmare Ferulu Girard, care de curindu a obținută aprobatijinea sa, trebue se alragâ atențiunea corpului medicală. Ferulu Girard are remarcabila proprietate da nu conștipa, eiă combate chiaru cu suctesfi conslipatiunile celle mal persistinte. Elfi este unu stimulentu tonică d? prima ordine, care desvăltâ pofta de mâncare, readuce repede puterile, vindică chloro-anemia și slăbiciunea sângelui.— Elă este ună reconstituenie beroîcă peniră conslituliunile debile șiconvalcscinltle penibile.— Ferulu Girard este asemenea prescrisă cu succesă contra diarrhei și diabelcl; in atonia diver- seloru organe; in slăbiciunea vederel ș'a senilități; in bălele nervăse, și cu deosebire in contra chorel și hysteriei. — Vendere in mare, 8, rue Vivieune, Paris. — Deposilă io principalele pharmacii. PAPIER WUNSfr Marele succes al acestui remediu se da- torește proprietății sale de a trage afară din corp iiitațiunea care tinde tot da-una a . e fixa asupra organelor esențiale a vie- ței; el deplaseasă ast-fel răul făcând vin- decarea ușoară și promptă. Cei d’ăntăi me- dici o recomandă cu deosebire contra^u- uuariului, bronc.hitelor, durerilor de gat, rematismelor, durerilor. întrebuințarea ei e foarte simplă : una sau două aplicațiuni sunt de ajuns cele mai de multe ori și nu causâsă de căt o măncărimeușoară. Se gă- sește in toate farmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI In Paris, la D. Wislin rue de Seine. 31. Deposit la farmacia d-lui ZUrner in București, calea Mogoșoaei. Imprimeria Statului vi n—u—3 ' i nvLrrrv- -.e. ■ u-h ~ "V SIROPU si VIN DUSART cu lacto-phosphatu de calce Aceste preparațiuni suntă singurele cari au servilă Mediciloru Spitaleloru din Parts,pentrv a constata proprietățile reconstiluante,anti-anemice și digestive aleLaclo-Phosphatului de calce. B L L R CONVING: in Bălele de peplu; in Dig es ti u ni laboriăse; in l nap etință in tăie bălele cari «ducă slăbiciunea ș . perderea puteriloră ; in Fracturi, pentră reconstituireadseloru; I in Cicalrtsarea râniloru. Copitloru paligl : Rachiliceloru ; Junei oră fete cari se desvdltă ; Doiceloră, pentră a favorisa abondința și bogăția laptelui ; Convalescintiloră ; Bâtriniloră slăbiți. Vendere in mare, 8, rue Vivienne, Paris. Deposită in principalele Pharmacii i—u—1> IU U ■ i n —nWIWl tu Iiiaj—<. 'i aiTMI -.xj.iut*aa Director : N. T. Orâșanu.