No. u.

t n numer, 25 b

Marți, 11 (23) Ianuarie 1877



            MONITORUL OFICIAL



    AL ROMÂNIEI


Prețul unei publicații judiciare,
pin? la eincl-ijecr linii, cinei lei; eră mal
m- de cinei deci .inii deee lei


S U M A R
   PARTEA OFICIALA — Ministerul de resbel
Decrete și raporte. — Prescurtări de decrete
   Ministerul de finance: Decret. — Prescurtare
de decret. — Decisiune ministerială.
   Ministerul de interne: Prescurtări de decrete .
   PARTEA NEOFICIALA.— Sumarul ședinței
Adunărei deputaților de la 8 Ianuarie 1877. —
Ședința Senatului de la 23 Decembre 1876. —
Ședința Adunărei deputaților de la 3 Ianuarie
Î877 — Diverse.
■' Anuneiuri ministerialejț.iudiciare, administra
tive și particulare.


PARTEA OFICIALA


      Bucuresci, 10 Ianuarie 1877

MINISTERUL DE RESBEL.

  CAROL I
   Prin grația lut Dumnezeu și voința na
țională, Domn al Românilor,
   La toți de fadă și viitori, sănătate; |
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel sub No. 2
   Am decretat si decretăm
   Art. I înălțăm la gradul de loco
tenent-colonel în corpul de stat-major
peVoinescuSerghie, major de.la 1872,
Mai 9, din corpul de tat-major, la
vacanța produsă prin trecerea în pp-
sițiune de Reactivitate a locotenentuluL
colonel Gramont Dimitrie
   Art. II Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de resbel
este însărcinat cu esecutarea acestui
decret.
   Dat in Bucuresci f) a 1 Ianuarie
1877                    CAROL.
   Ministru secretar de Stnl
la departamentul de resbel,
  Colonel Slăniceuu. No. 12,

BONAMENTUL:
. r IN, TREI, DECI.,. ESE; șiSE LUNI, 20 LEI
(ânf&ÎV lani ’t¹* ântAifi Iulie)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREIZECI LITERE, TREIJ?EOI BANI

DIIiKCȚirNrBA
U-, la oermană, curtea Șerban-Vodi
m Scrisorile nefrancate se refusă

(jnserar . i-a și mal de]





Inserții și reclame, 60 b. linia,
inserarea It-a și mal departe, 20 ban! lini i
        Anuoeiuriln se primesc și ou anul



   Raportul D-luI ministru de resbel către Mă
ria .Sa Domnitorul.
      Prea Înălțate 1 ■ ■ e,
   Lă vacarița aflată de locotenent-dolonel
în corpul de stat-major, prin trecerea în
posițiune de neactivitate a locotenentulul-
colontl Gramont Dimitrie, am onorul a pro-
pune Măriei Vdstre înălțarea la gradul de
locotenent-colonel a majorului Voinescu
Serghie
   Dâca Măria VAstră aprobă acesta, rog
plecat să bine-voiască a,subsemna anexa-
tul project de decret.
        Sunt, cu cel mal profund respect,
                 Prea înălțate Dbmne
                  Al Măriei VAstre,
         Prea plecat și supus servitor,
                   Ministru secretar de Stat
                  a departamentul de resbel,
                  i olonel Slănic^nu.
   No. 2              1877, Ianuarie 1.


   CAROL I,
   Prin grația iul Dumne^ea și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de fadă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de re bel sub No. 11,120

însărcibat cu esecutarea acestui decret.
   Dat în BucurescL la 1 Ianuarie
1877                        CAROL.
^Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel.
   Colonel SlănieAnn.           No. 7

   Raportul D-Iu* ministru de resbel către M.
S. Domnitorul.
       Prea înălțate Dâmne,
   In conformitate cu legea de înaintare și
având în vedere clasamentul căpitanilor
candidați la gradul de major în arma in-
fanteriei; am onbre a propune Măriei VAs-
tre pe căpitanul Petrescu Idn, din regi-
mentul No. 4 de infanterie, pentru a fi în-
aintat la gradul de major, la vacanța ce
este în regimentul No. 1 de dorobanți, ru-
gându-Vă plecat să bine-voițl a subsemna
anexatul project de decret.
         Sunt, cu cel mal profund respect,
                  Prea LMțate D6mnc
                  Al Măriei Vâstre,
           Prea plecat și supus servitor,
                 Ministru secretar de Stat
                 la departamentul de resbel,
Colonel SlănicAuu
   No. 11,120.     1876 Decembre 31.

i >7 A? idol -----------
   CAROL I,

   Am decretat și decretăm
   Art. I. înălțăm Ia gradul de major
în arma infanteriei, pe dioa de 1 Ianu-
arie 1877. pe
   Petrescu Ion, din regimentul 4 de m
fanterie, căpitan de la 1868, Septembre
26, Ia vacanța ce este în regimentul 1 de
dorobanți .batalionul 3 RomanațI, prin în-
cetarea din viață a majorului Teodorescu
Stavri.
   Alt. a». Min.ouuNvbviUsecretai dc
Stat la departamentul de resbel este

   Prin grația lui Dumnedefi și voința
țiomrlă. Domn al Românilor
   La toți de fadă și viitori, sănătate ;
   Avend în vedere legea de înaintare,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 11.122 ,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. înălțăm la gradul de căpitan
ia arma infanteriei, pe dioa d - lanu-
। arie 1877.

186

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

11 (23) Ianuarie 187

  tru secretai de Stat la departamentul
  de resbel, sub No. 11,121,
     Am decretat si decretăm:
     Art I înălțăm ia gradul de Im c
țenent în arma infanteriei, pe dioa de
1 Ianuarie 1877
     Complectarea seriei No. V, din de-
cretul No. 595, de la 8 Aprilie 1876.
Al duoilea rând la alegere.
   Vercescu Petre, sub-locotenent de la
1869, August 23, din regimentul 4 de in-
fanterie , la vacanța lăsată în regimentul
No. 1 de dorobanți, compania 16 Olt, prin
mutarea locotenentului Christescij Toma,
la compania 1 CloșanI.
Al treilea rând la vechime.
   Ene I6n sub-locotenent de la 1869, Au-
gust 23, din regimentul 6 de dorobanți, la
vacanța lăsată în același regiment, com-
pania 7 Adjud, prin înălțarea la gradul de
căpitan a locotenentului StefanovicI I6nᵣ
Seria I
Anteiul rând la vechime
   Ștefan Radu sub-locotenent de la 18‘69,
August 23, din regimentul 1 de linie, la
vacanța lăsată în regimentul 3 de linie,
prin trecerea în posiție de retragere a lo-
cotenentului Tutunaru lân
        Al duoilea rând la alegere.
   larca Zamfir sub-locotenent de la 1869,
August 23, din regimentul 2 de dorobanți,
la vacanța lăsată în regimentul 5 de doro-
banți, prin înaintarea la gradul de căpitan
a locotenentului Grigoriu Vasile
        Al treilea rând la vechime.
   RadovicI Nicolae sub-locotenent de la
1869, August 23, din regimentul 1 de do-
robanți, la vacanța lăsată în același regi-
ment, compania 4 Gruia, prin trecerea în
posiție de retragere a locotenentului Pungă
Constantin
   Art II. Ministru Nostru secretard
Stat la departamentul de resbel este
însărcinat cu esecutarea acestui decret.
   Dat în Bucuresci. la 1 Ianuarie
1877.                       CAROL
  Ministru secretar de S'a.‘
la departamentul de resbel
  Colonel Slănic^uu. No. 9

  Raportul D lui ministru de resbel către M
8 Domnitorul.
     Prea Înălțate Domne,
  Pentru împlinirea vacanțelor de locote-
nențl ce se produc în arma infanteriei pe
4ioa de 1 Ianuarie 1877, am onorul a pro-
pune Măriei Vâstre a se înainta la gradul
de locotenențl, sub-locotenențil a le căror

Seria I.
Anteiul rând la vechime.
    Grigoriu Vasile. locotenent de la 1869,
Martie 22, din regimentul 5 de dorobanți,
la vacanța lăsată în regimentul 8 de in-
fanterie, prin trecerea în posițiune de re-
tragere a căpitanului Mihăilescu Petre.
        Al duoilea rund la alegere.
    Balan Temistocle, locotenent de la . 873,
Ianuarie 1, și care complâsă în corpul de
stat major la vacanța aflată în acest corp.
Seria II.
Anteiul rând la vechime
    Caracostea Ion. locotenent de la 1869,
Mal 23, din regimentul 3 de dorobanți, la
vacanța lăsată în regimentul 4 de linie,
prin înălțarea la gradul de major a căpi-
tanului Petrescu Ion
Al duoilea rând la vechime.
    StefanovicI I6n locotenent de la 1870,
Iunie 12, din regimentul 5 de dorobanți, la
vacanța lăsată în batalionul 3 de vânători
prin mutarea căpitanului Cruțescu Mihail
în regimentul 4 de dorobanți.
    Art. II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de resbel este
nsărcinat cu esecutarea acestui decr t
    Dat în Bucuresci la 1 Ianuarie
1877                        CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
   Colonel Slănivânu. No. 8

   Raportul D-lul ministru de resbel către M.
S. Domnitorul.
      Prea Înălțate D&nne,
   Pentru împlinirea vacanțelor de căpitan
ce se produc în arma infanteriei pe dioa
de 1 Ianuarie 1877, am onorul a propune
Măriei Vdstre a se înainta la gradul de
căpitan, locotenențil ale căror nume sunt
copnnse în alăturatul project de decret și
cari îndeplinesc^ condițiunile cerute de
legea de înaintare în armată.
   Dâcă Măria Vâstră aprobă acâsta, rog
plecat să bine-voiască a subsemna alătu-
ratul project de decret.
         8unt, cu cel mal profund respect,
        Prea înălțate Ddmne,
        Al Măriei Vdstre
            Prea plecat și supus servitor,
            Ministru secretar de Stat la
            departamentul de resbel
            Colonel Slănic6nn.
   Ng. 11,122.     1876, Decembre 31

   CAROL I,
   Prin grăția lui Dumne<)e0 și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănătate:
  Asupra raportului ministrului Nos-

  nume sunt coprinse în alăturatul project
  de decret și cari îndeplinesc condițiunile
  cerute de legea de înaintare în armată.
  Dâca Măria Vâstră aprobi acâsta, rog
plecat să bine-voiască a subsemna alătu-
ratul project de decret.
        Sunt, cu cel mal profund respect,
        Prea înălțate Ddmne,
        Al Măriei Vâstre
            Prea plecat și supus servitor,
            Ministru secretar de Stat la
            departamentul de resbel.
Colonel Slănicânu.
No. 11,1217     1876 Decembre 31

ti                   b-         i
  Priu înaltul decret cu N 13 de
la 1 lanuariu 1877, după propune-
rea făcută de D. ministru secretar de
Stat la departamentul de resbel, prin
raportul cu No. 5, căpitanii DancovicI
Gheorghe și Tetoianu Nicolae, din arma
infanteriei, aflațl în neactivitate, cel
dintâiii prin-retragerea funcției de la
2 luliu 1875, și cel de al douilea pen-
tru concediu mal mare de 6 luni, de la
8 luliu 187 pe dioa de 1 lanuariu
1877.s’achemat inactivitate: cel din-
tâiti la regimentul No 4 de linie, în lo-
cul remas vacant prin trecerea în po-
sițiune de neactivitate a căpitanului
Christodorescu Dimitrie. si cel de al
douilea la regimentul No 2 de doro-
banți, compania 1 Vulcanu, în locul
remas vacant prin trecerea la pensi-
une acăpitanulul Grigoriu Constantin

  Prin înalt decret sub No 11 de ia
1 lanuariu 1877 după propunerea fă-
cută de acelaș D ministru, prin ra-
portul cu No 3, locotenentul Șeinescu
Gheorghe, din arma infanteriei, aflat
în neactivitate de concediu de la 26
luliîi 1875, s’a chemat în activitate
de serviciu pe dioa de 1 Iknharifi 1877,
la regimentul 3 de dorobanți, compa-
nia 4 Teleorman, la vacanța lăsată
prin înaintarea la gradul de căpitan a
locotenentului Caracostea Ion

  Prin înalt decret sub No. 10. de ia
1 lanuariu 1877, după propunerea fă-
cută de acelaș D. ministru, prin ra-
portul cu No 4, s’a acordat un con-
cediu de șepte luni în țeră căpitanului
Christodorescu Dimitrie, din regimen-
tul No 4 de linie, pentru interese de
familie, i tot prin același decret nu
mitul oficier s’a trecut în posițiune de

11 (23) iauuiiiie 7

MONITORUL oficial / - românie!

87

neactivitate pentru concediu mal mare
de 6 luni, conform art. 6 litera g, din
legea promulgată la 5 lanuariu 1872

Pun înalt decret sub No 5, de

1 lanuariu 1877, după propunerea
făcută prin raport de același D. mi
nistru, prin raportul cu No. 11,123,
s’a trecut în posițiune de retragere, pe
dioa de 1 lanuariti 1877, oficerii si a-
anume:
    Căpitanul Grigonu Constantin, din
regimentul No 2 de dorobanți, căpi-
tanul Duțescu Nicolae, din regimen-
tul No 4 de dorobanți, căpitanul Mi-
hăilescu Petre, din regimentul No. 8
de linie locotenentul Tutunaru Ion, din
regimentul No. 3 de linie, locot nen-
tul Epure Teodor, din regimentul No
2 de dorobanți, locotenentul Pungă
Constantin, din regimentul No. 1 de
dorobanți, cari pe aretata (ți sunt re-
gulați la pensie.

    Prin înaltul decret cu No. 14, din
1 lanuariu 1877 și după propunerea
făcută de același D ministru, prin
raportul cu No. 1, soldați! mal jos
notați s’augraciat de restul încliisdrei
ce aveau să mai facă pentru delictul
de desei are.
   Pârvu Nicolae, loniță Dob.e, diu regi-
mentul 2 de artilerie
   Ene Năgu, 16n Aldea, diu regimentul 3
de infanterie.
   Tudor Ștefan, Vișau Stan, din regimen-
tul 6 de infanterie
   Dumitru Nicolae, Bărăgan Ido , diu re-
gimentul 4 de dorobanți.
   Brăteuu Dumitru, din regimentul 3 de
dorobanți.
   Mitrea Donciu, din regimentul 1 de ro-
șiori.
   Vlad Șerbin, Stan Vlad, din compania
sanitară.
   Șerban Ștefan, din pompierii Galați.
   Buciumau I6n, din pompierii Focșani.
   Ion Ndgu, Pătru Stancn, I6n Gheorghe,
Rihudca Andrei. Moldordnu Daniei, Scrîp
caru George , din regimentul 8 de infan-
terie.
   Profir Alexe Mihăilescu Zaharia Grama
Constantin, Bucur Gheorghe, din regimen-
tul 2 de infanterie.
   Crăciun Toma, Burlacu I6n, din regi-
mentul 7 de infanterie.
   BaciibConstantin, din regimentul 6 de
călărași
   Păun Ștefan și Pdle-Lungf Idn, din re-
gimentul 5 dorobanți

MINISTERUL DE FINANCE

   CAROL 1
   Prin grația lui Dumneijefi și voința na
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănătate,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de finance, cu No. 35.699, prin care
Ne supune ia aprobare jurnalul con-
siliului de miniștri sub No. 8. încheat
în ședința din 29 Decembre 1876;
   In temeiul art. 93 din Constituțiune,
   Am decretat și decretăm :
   Art. 1, D-nu Ion Cocotă și Dimitrie
Bilcescu se vor înscrie în registrele
datoriei publice cu dreptul de adaos
la pensiune de servicii! constatat de
comitetul pensiunilor.
   Art. II. Plata acestui adaos, care
mensual este de lei 263, bani 44, eră
anul de lei 3,161, baiu 28,se va face
de comitetul pensiunilor din fondurile
sele, cu începere de la 1 lanuariu,
anul viitor 1877
   Art. III și cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de finance este însărcinat cu
esecutarea disposițiunilor decretului
de faciă
   Dat în BucurescI. la 31 Decembre.
1876.                      CAROL.
  Ministru secretar de
Stat la departamentul
  de finance.
   I. C. Brătianu.          No. 2,385.

   Prin înaltul decret cu No. 2.386
din 31 Decembre 1876, după propu-
nerea făcută prin raport, de D. minis-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor. D lonescu lancu este nu-
mit în postul vacant de șef perceptor
la biuroul de vamă Dormi în locul
D-lui Fotea Dimitrie.

.Decisiune ministerială.
  Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor
  Avâad în vedere procesul verbal anexat
la raportul șefului perceptor de la biuroul
de vamă Rîu-Vadulul, cu No 554 ;
  Având îu vedere art. 43 al legel gene-
rale a vămilor
  Decide ;
  Art. I. D. lonescu George, actualmente
impiegat de cancelarie clasa IV la biuroul

de vâmă Rîu-Vadului, este numit în postul
de impiegat de cancelarie clasa II la ace
lași biurou de vamă, în locul D lui Rales-
cu Dimitrie, care se depărtcsă pentru mo-
tivele din sus citatul proces-verbal.
   Art. II. Decisiunea de faciă se va pu
blica prin Monitorul oficial.
   Art. III. D. director general al vămilor
și contribuțiunilor indirecte este însăr-
cinat cu esecutarea decisiunel de faciă.
   Făcută în BucurescI, la 4 lanuarifi 1877
   P. ministru financelor B Brătianu.
   No. 153.            1877, lanuari 4.



MINISTERUL DE I.^TER4E

   Prin decrete cu data din 8 (a
nuarie curent , după propunerea tă-
cută prin raport de D. ministru secre-
tar de Stat la departamentul de in
terne, sunt numiți:
   D. Florea lonescu, actual ajutor la
sub-prefectura plășel Tergulul, din ju
dețul Teleorman, sub-prefect la aceiași
plasă în locul D-lul Mihail Xenu, demi-
sionat.
   D. Constantin Darie Pastia, fostju
decător de pace, sub-prefect la plasa
Gârlele din județul Putna, în locul D-luT
C. A. Panfil, demisionat
   D. Ion Georgescu, șef de biurou în
cancelaria prefecturel județului Râm-
nicu-Sărat, în locul D-luiP. Orzărescu.
   D Mihail PopovicI, oficer al ser-
genților de di din colorea de Galben
din Capitală, în locul D-lulȘerban lo-
nescu. demisionat.
   D. G, I. Romnicenu, sub-comisar
clasa I, la despărțirea I, colorea de
Galben din Capitală, în locul D-lui N.
Rădulescu, destituit.
   D. Alecu lacovescu, sub-comisar
clasa I, la despărțirea V, colorea de
Roșu din Capitală, în locul D-lul N.
Constantinescu.

   Prin înaltul decret sub No. 38, din
8 Ianuarie 1877, după propunerea fă-
cută prin raport de același D minis-
tru, D. Alexandru Crețescu, primul
președinte al inaltei curți de casați-
une și justiție, s’a numit membru în
comisiunea centrală, de statistică, în
locul D-lul Mihail Suțu, demisionat.

   Prin înaltul decret cu No. 33, din
8 Ianuarie 1877, după propunerea fă-

Mi INI 1 uKUL UKICIÂL al auMĂNa.i

(23) Iauu« 1877

culă prin raport de același D. minis-
tru și pe basa art. 82 din legea co-
munală, D. Scarlat Pastia s’a numit
în funcțiunea de primar comunei ur-
bane Iași, din județul Iași.


PARTEA NEOFICIALĂ


      Bucurescz, 10 Ianuarie 1877.

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARA

Sumarul ședință de la 8 lanuariu, 1877.

   Președinția Domnului președinle C, A.
Roseta
   Ședința se deschide la 1 oră după ațn^i,
   PresențI 79 D-nl deputațl.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   te acordă congediu D-luI deputat Cră-
ciunescu Dimitrie.
   Se trămite la comisiunea de petițiuul
petițiunea locuitorilor comunei Lespezile
din județul Sucâva.
   Se trămite la comisiunea de indigenat
petițiunea D-luI Frideric Pagano și Mihail
Slrajanu
   S ' trămite la raportorul comisiune! bud-
getare petițiunea superidrel monastirei
dinlr un Lemn.
   Se înscrie la ordinea dik-I raportul co-
mitetului delegaților de secțiuni asupra
projectuluî de lege relativ la modificarea
legei organice a serviciului general do sta-
tistică, și cinci raporturi ale comisiunel
financiare privitdre la cinci djferite cre-
dite și auume :
   Peutiu creditul de 1900 lei cerut de D.
ministru de resbel.
   Pentru creditul de 180,904 lei și 75
bani cerut de D. ministru de lucrări pu-
blice.
   Pentru creditul de 2000 lol cerut de D.
ministru de interne.
   Pentru creditul de 11.805 lei cerut de
D. ministru de (mance.
   Pentru creditul de 6000 iei Cerut de D.
ministru al afacerilor străiue.
   Se citesce r portul comisiunel budge-
tare asupra projectulul de budget al minis-
terului de resbel pe esercițiul 1877.
   După închiderea discuțiunel generale
se pune la vot luarea în considerațiune.

      Votanți ..... 62
      Majoritate nglem. . 38
      Bile albe pentru . . 58
      Bile negre contra . .    4 (
   D. președinte proclamă că Adunarea a
luat îu considerațiune projectul.
   Se procede apoi la discuțiunea pe ar-
ticole ;


   Capitolul I Administrațiunea centrală.
   Art. 1. Personalul se adoptă cu urmă-
tdrele modificări.
   Se suprimă Cifra soldei căpitanului ad-
jutant.
   In privința copiștilor, adunarea adoptă
amendamentul, că atât cei de clasa I cât și
cel de clasa II să rămână în numărul și cu
apuntameutele după budgetul pe 1876.
   Votul asupra amendamentului D-luI Poe-
naru-Bordea privitor la suprimarea șefilor
de biuroft clasa II, neîntrunind majoritatea
cerută de regulament, rămâne a se face
din nou la începutul ședinței viitdre.
   Se adaogă accesoriile de soldă la acest
articol după budgetul pe 1876.
   Se suprimă indemnitatea defuragiu pen-
tru directorul general și 4 directori de ser-
viciu.           -         [, :  |₄₎; ,
   Art 2. Materialul se adoptă ast fel cum
se propune de comisiunea budgetară.
   Art. 3. „Statul major Domnesc,“ se a-
doptă după projectul comisiunel budge
tare.
   Discuțiunea asupra „indemnităței de fu-
ragiu“ se amână pentru ședința viitâre.
   Ședința se rădică la 6 ore după ameijl,
auunțându-se cea vîitdre pe Luni 10 Ia-
nuarie, 1877.

           m SENATUL ”•             ¹
  I UlD'l^ll «6 'I---     '
         SESIUNEA ORDINARĂ BiOfit
         “‘t-                   , t; ( |
   Șcdintn de la 23 Decembre, 187f

   Președenția D-luI vice-președinte Mi-
hail Cogălniceanu, asistat de D-niî secre-
tari al biuroulul N. Cămărășescu și 3t
Bellu.
   Ședința se deschide la ora 1 și jumătate
după amiadl.
   PresențI 36 D-nii senatori.
   Nu răspundă la apelul nomin ' 30jD-niI
senatori, și anume:
Bolnavi:
   Prea S. S. Mitropolitul primat, D-nii
Gridov N., Negruzi AL, Pâeleanu N., Pe-
trovicl St, Rosetti Ț-țcanu. ,
In congediu ;
   Prea S. S. Episcopul de Râmnic, Prea
S S. Episcopul de Roman, Prea S. S. E-
pișcopul de Huși, Prea S. S Episcopul
Dunări de jos, D-nii lamandi I6n, Vlaicu
Nicolae.
Nemotivați:
   Prea S. S. Mitropolitul Modovel și Su-
câvel, D-nii Boboiceanu 1, Călinescu T.
(col.), Casimir P., Cobălcescu Gr., Dimi-
triu G., Dioso N., Greceanu Al. (Dr.), Is
voranu M., Lerescu Isaia, Mătăsaru T.,
Miclescu lorgu Em., Moscu T., Pleșoianu

St., Rosetti N. Bălănescu„Sturza Dim. Leca
G., Rășcanu D.
   Sumarul procesului verbal al ședinței
precedente să citesce de unul din D-ui!
secretari al biuroulul, și se adoptă de
Senat.
   Se dă citire următârelor comunicări:
  1.    Telegrama D-luI Mătăsaru, prin
arată că espirându’I congediul, și fiind
încă bolnav n’are curagiul a cere congediu
și ’șl dă demisiunea.
   Mal multe voci. Să se acorde congediu.
   Senatul acordă congediul D-lui Mătă-
saru.
  2.   Telegrama oficiului Târgu-Jiulul, -
rată că D. Moscu nu să află acolo. Să ia
act
  3.   Adresa Prea S. S. Episcopului de
Huși, prin care arată că nu pdte veni.
Senatul ia act.
  4.   Telegrama oficiului telegrafic Fălciu,
arată că D. lainandi nu se află acolo —
Să ia act.
  5    D. Casimir P., arată că nu p eni.
—Să ia act.
  6.   D.R iset i Bălănescu arată că din cau-
să de bdlă nu pdle veni. — Senatul ia act.
D.vico-președinte, Cogălniceanu La or-
dinaa (Jilel avem mal multe cestiuni; ră-
mâne ca Senatul,împreună cu guvernul să
hotărască cărora să se dea preferință. La
ordinea ijilel avem:
  1.    Interpelarea D-luI Senator I6n Deș
liu, în privința acelor advocațl publici
cari sunt aleși deputațl, din care causă su-
feră interesele Sta.ului îu procesele pen-
dinte la tribunale.
  2.   Idem adresată D-luI președinte al
consiliului de miniștri, pentru ce nu a de-
pus la Cameră mai înainte sau de uă dată
cu budgetul pe anul 1877, acele legi or-
ganice care trebuesc modificate.
  3.   Raportul comisiunel de anchetă par-
lamentară relativ la acele fapte petrecut)
în cele din urmă alegeri senatoriale, și,
  4.    Raportul comitetului delegaților dc
secțiuni, relativ la indigenatul D- lui Dob-
jonscky.
   D. vica-președinte. D-nil miniștri aii
ceva comunicări de făcut Senatului?
   D. ministru de interne. Comunicați-
uni noi nu avem de făcut; D-v. scițî că a
fost uă ședință secretă, s’a făcut 6re-care
comunicări și atunci s’a 4is că uă să tre-
cem în ședință publică ca să se ia reso-
luțiunea.
   D. vice președinte. Tot ministerul tre-
bue să facă comunicațiunea pe cât să pâte
face, și în urmă se va discuta și lua uă
resoluțiune.
   D. Al. Orfiscu. D-lor, după regulament
cănd este uă ședință secretă trebue să se
termine fără a se da un vot; acea desbate-
re făcută în ședință secretă, să reproduce
în ședință publică și să ia resoluțiunea ,
prin urmare suntem în regulament și tre-
bue să desbatem despre cele ce s’a petre-

11 (23) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

cut în ședință secretă și să ' m dscisi-
unea.
    D. ministru de eștern*, N. loue cu.
D-lor, Senatul s’a ocupat în ședință secre-
;ă despre situațiunea făcută României prin
promulgarea Constituțiunel otomane. Gu-
vernul a adus înaintea Senatului comuni-
-.ațiunea care a primit’o de la agentul sfiti
din Conatantinopole , și a spus vederile
;ale asup-a liniei de conduită ce are să
urme
    Comunicațiunile agentului nustiu să re-
ducă la acesta: că în art. 7 din Constitu-
ți imn Otomană unde să vorbesce despre
învestitura ce suveranul constituțional al
Otomanilor are a da provinciilor privile-
giate Otomane, agentul nostru a vfidut o
alusiune 1. România; guvernul ’I a dat ins-
rucțiuni' imediat ca să aibă a vedea pe
scelența sa Safet Pașa pentru a cere nă
•isplicațiune autorisată; în urma acestei
întrevederi în care Safel Pașa a dat acea
esplicațiunea autorisată, agentul nostru
prevenind pe escelența sa că era dator să
comunice guvernului sfiti acele esplicați-
unl, agentul ni le a și comunicat. Aceste
asplicaținnî sunt următârele: „Consilierii
majestățel sale Sultanului, autorii chartel
constituționale anctroiate, ati înțeles prin
provinciile privilegiate Otomane pe Ro-
mânia Serbia și Egiptul, și sub designa-
ta de șefi al acestor provincii ati înțeles
va Principele României, al Serbiei'și E-
,iptulul.“ Noi în consiliu de miniștri
am crezut de datoria nâstră a protesta în
contra ațestel interpretări transmisă nouă
prin agentul nostru de la Constantinopole.
   Etă, D-lor, care sunt comunicările care
vi le facem în numele guvernului Măriei
Sale; remâne la Senat să apreciede situa-
țiunea și să se asociere cu guvernul Mării

Sale la protestațiunea contra acestor viola- 1 .                            . ,
țiunl ale drepturilor țfirel. Am cțlis onâre să ’I spun, să ’l fac acâstă onâre
   D. vice-președinte. Sunt înscriși mal
mulți, are cuvântul D. I. Radu.
   D. lorgu Radu. D-lor senatori vfi rog
înainte de tâte să nu vfi așteptați a audi
de la mine espresiunl și discursuri ca de
la un orator. Am să vfi spun, cum voi pu-
tea simțirile inimel mele
   Pentru prima âră m’am suit la tribună.
De și în nenumărate rânduri am fost de-
putat și senator, nici uă dată nu m’am cre-
dut competinte, mal presus de capacitatea
altor âmeni cu multe cunoscinți politice
și literare.
   MS sul astăcjl la tribună, D-lor s natorl,
pentru că m’a lovit mirarea—uă mirare ne
asceptată—vfi^ând uă politică anti națio-
nală la bărbații cel mal iubiți de țâră, băr-

bați cărora în tot trecutul lor, niminea n a
cutedat. nu să le conteste patriotismul,
dar nici măcar să arunce cea mal mică
umbră de bănuâlă asupra sentimentelor Toți românii au încrederea M. S. Domni- mult se p e cupa e r D. •’ nliche
       ■ •    _                               torului.                                       Costac decât des re < us ș guvern

lor patriotice.
  M’am sui la tribună, D-lor senatori,

neutru ca s.s am uă esplica|iune, mfi i ă D. Epureanu o arc

pun față în față cu guvernul, față în față D vice-președinte , Cogălniceanu
cu D-v., și față în față cu poporul bucu- Fac apel la afecția și la patriotismul D-v.
rescân ca să declar că ultimatul t imes de D-le Radu, nu puneți în j c numele M S

acest guvern înaltei Porți, a fost ;iă faptăacâsta nu o pot t 1 i, nu uf : un p
ne ertată de împrejurări. Se va vedea mal sițiunea nenorocită să consult asupra. -
târditi.
   Așa dar, voi începe mai ântâifi a spune
D-lui ministru de esteme, și a 1 ruga a
crede că sunt vis-a-vis de D-sa personal
tot același care am fost mal înainte ; dar

dacă astă-(JI nu sunt de politica D-sale,
este că o privesc cu totul înlăturată de a- Pâte ’l veți convinge D-v; eti nu pot pre-

devoratele interese românesci; și astă dl

nu pot să am tot aceiași simpatii, tot a-
ceeașl dragoste în politică precum am avut.
   Fac apel la onârea D-v. D-lor miniștrii,
și mal mult, fac apel la patriotismul D-v.
ca să ’mlrăspundeți sincer la acâstă între-
bare: Bine este ? Cuvine-se ca Corpurile
Legiuitâre să se amestece și să aprobe uiți
matul ce ați făcut înalte! PorțI, pentru că
nu va plăcut Constituția dată supușilor
Imperiul otoman? Bine e să vie Corpurile
Legiuitâre să vfi aprobe safi să vfi dess-
probe? S’a desbătut âre de ele ceea ce ați
făcut D-v.? D. prim-ministru.
   Uă voce. Nu este aici.
   D lorgu Radu. ’Ml pare rfiti, dar ce ’țl
pasă? Eii vo’besc, și D. ministru de es-
terne pâte să rfispundă dacă onor, guvern,
și în special D. prim-m'nistru care ’ml
pare rfiti că nu este aici să rfispundă, s’a
scandalisat de constituția turcâscă ; apoi
pentru ce n’a venit să ne întrebe mal ân-
tâiu pe noi? Nu pe mine personal, pentru
că trebue să dăm fie căruia ce este al sfiti;
dar trebuia să consulte pe D. Boziahu,
pentru că D-sa este uă autoritate mare;
trebuia să consulte pe D. lân Ghica, care
încă este uă autoritate politică destul de
mare. Pe cine trebuia să mal consulte? Pe

D. Epureanu care este om de Stat, și am

   D. I Deșîiu D. Epureanu nu este aici.
   IA. lorgn Radu. Ba este aici.
। D. Deșlin. Bine, dar nu este senator.
   D. lorgu Radu. Taci D-le. — ’Ml pare
bine că este față să I spun că pe lângă
că est" bărbat L-. Stat dar....mai are șiîn
crederea Măriei Sale Domnitorului....
    D viee-președinte, Cogăluiceanu.
D-le Radu, lăsațl numele M S. Domnito-
rului nu ’l amestecați.
   D. lorgu Radu. Vfi rog să mă lăsațl
să vorbesc; veți vedea că am dreptate.
   D vice-președinte Numele M. S. nu
se amestecă în discuții.
   D lorgu Radu. Dacă guvernul are

drept să se serve cu acest nume, am și eti
drept la rândul meîi să mfi servesc cu el, mal așa.
să arăt că Măria Sa are îucredere în D i D. lorgu Radu Ce voiu să vfi spun ,

Epureanu .                             D ior — Voiu s iv ■ p cu
  D. vice-președinte, Cogălniceann. cisiunea ce era s’o ia onor. Cameră mal

D. lorgu Radu. Eu am să vă dau probe Iată nenorocirea!... Dâr cu tâ’e acestea ce

s’a întâmplat ? La urma urmelor, acea

vântului. . . Vfi rog D-le I6n Ghica, bine-
voiți a veni D-v. să președațl.
   D. I. Ghica. Tocmai în cestiunea D-lul
Radu mă cheul pe mine s ’ perședed ’ P»n
tru ce acâsta ?
    D. vice-președinte, Cogălniceanu.

ședa, nu pot tolera să sc pue îu joc nu-
mele 1 S. Domni rn'ui.

   D lorgu Radu. Ori ine va președa,
nu pot de (ât să ’l respect.
   Așa dar, D lor, viu la cestiune.
   Ce cere ministerul astA-dl de la noi ?
— Să aprobăm un cc pe care nu ’l știu,
și <J.ic nu știm, fiind-că noi uu am unos-
cut scopul cu care guvernul s’a lus și n’a
amestecat într’nă afacere care nu pr
vesce pe noi. Prin urmare, după ce a fă-
cut uă întrebare — al caria scop nu ’l
sciti — și a primit un răspuns care nu I
place, cine e de vină ? — Voiu face și eh
ca Mitropolitul Veniamin. — Mihail Stur-
za trimesese pe camardinernl sfifi ca să
tratase asupra und c > - .1 u ' r
litul, și Mitropolitul’i-a răspuns ca-
mardinerul lui Vodă, să trates’e cu cama:
dinerul sfiti. — Asemenea voifi 4’ce ?' ' h
daca v’ațl atacat nnul pe altul, ce s ău
tăm noi în acest confPct, cire v’a piu it
să aveți cu guvernul Turcesc? (Rîset )
   Der ce am autjit că dicea aseră D.
prim-ministru? „Am făcut! Am făcut
„Am făcut! Dâr am să iati aprotațiunea
„Corpurilor Legiuitâ’e ca să mA e!J
   „E! -- mal dicea D. prim-ministru în
Cameră.... Dâr nu sciti cum să mfi asprim
ca să nu se pară curios D-lul vice-pre-
ședinte!....
   picețl, D-lor miniștrii, ră vă presintațl
și înaintea maturului Corp Legiuitor tot
cum v’ațî presintat la Cameră. EI¹ să ’ml
dațl voe să comunic ceia ce am vficjut cu
ochii mei și am amjit cu urechile mele la
Cameră. M’am dus acolo, uu ca cum s ar
duce să se plimbe pe șosâua Chiselef, ci
m’am dus ca să iafi âre- -re id-1, ca să
culeg âre-care opiniunî. El bine, preșe-
dintele Cameril n’a dat voe nici guvernu-
lui ca să ia cuvântul de cât ca să dică D.
președinte al consiliului; „D-lor deputațl,
„să trecem în secțiuni pentru că are să
„vie D. Epurânu de la palat, și să facem
„ca decisiunea să fie în consecință....
   D. ministru de interne. Nu este toc-

0N1T0RUL OFICIAL AL ROMÂNIE!

11 (23) Ianuarie 1877

care este cestiunea asupra căria ni s’a a-
tras atențiunea din partea onor, guvern’
Guvernul prin organul dulce al D-luI mi-
nistru de esterne în acâstă sacro-santa
Incintă, cum dice D-sa, pretinde că s’a
produs un fapt de mare însemnătate, că
Constituțiunea publicată de marele Sultan
coprinde uăjicnire a dreptului nostru ce-
lui mal sacru, și că asupra sensului acelei
Constituțiuni făcându-se uă întrebare de
; agintele nostru de la Constantinopole, s’a
răspuns că în adevăr se înțebge că Con-
I stituțiunea imperiului Otoman se întinde
prin art. 7 și asupra iubitei nâstre țări.—
In facia acestui fapt, ce ne cere guvernul
nostru ? Daca am înțeles bine, intențiunea
guvernului este de a obține resultatul a-
cela de a sci care este simțimîntul țârei.
D-lor, nu pot să admit un moment, că
după cele petrecute, nu ar fi sciut care
este simțimîntul politie al țârei în acâstă
privință; dar evident că voesce un vot, fie
el cororariul acelei espresiunl, spre a da
mal multă autoritate lucrărilor sale. El
bine, D-lor, să vedem daca noi putem să
aderăm la acâstă vedere a guvernului, sâfi
daca este mal bine ca pur și simplu să
trecem la ordinea dilei și să nu dăm nici
un vot în acâstă cestiune. Guvernul cn-
nâsce simțimîntul acestui Senat din con-
ferința secretă, cunâsce ideile emise, și
prin urmare nu cred că vom putea
să ne asociem cu aceea ce cere. Și în a-
adevăr D-lor, pentru ca să ne putem pro-
nunța în cunoscință de causă, când odată
am ajuns în acest impas, cred cum că este
bine să ne dăm sâmă de calea ce am par-
' curs, spre a vedea ce este de făcut.
   D-lor senatori! Aceste fapte grave să
fie ele âre resultatul unul accident? Aci
este cestiunea. Să fie âre uă consecință
fatală a viețel nâstre politice de câte-va
luni încâce ? Dv. cunâscețl că venirea a-
cestul guvern pe bancele acele a urmat
după o desbinare care a avut de causă uă
cestiune Constituțională, adică investirea
comitetului de 7 cu atribuțiuni judiciare.
De atunci nu vedem alt-ceva de cât pe
lângă remanieri în tâte serviciile publice
și desființări de legi fără a pune nimic
în loc...
   D Deșliu. Nu te pune pe târîmul ace-
sta, căci perdem causa (ilaritate).
   D. vice-președinte. D-le Deșlifi, vă
va plăcea când vă va întrerupe alții ?
   D. Apostoleanu. Ascult cu cea mal
mare atențiune povețele celor mal bătrînl,
dar este bine să arat și eu părerea mea .
cu tâte că dacă povața D-lui Deșliu va fi
bună, evident că voiii primi-o.
   Creditul țârei pe tâte tonurile s’a isbit
prin organele amicilor guvernului actual,
și situațiunea financiară—destul de rea—,
în loc de a se Ina măsuri pentru îndrep-

   ire manifestare din part¹ guvernului
și a onor. Camerei a fost că de și la înce-
put a cântat ca cuca pentru D. Epurânu,
dâr resultatul a fost că au urlat ca lupii;
acum vedeți că lucrurile s’afi făcut tot
după cum D Brătianu, prim ministru, a
voit¹
   D. ministru de interne D le preșe-
11te, vă rog să bine-voițî ca să faceți ca
onor D-nt senatori să nu insulte Camera
picând că Camera să supune orbește unul
singur om. Vă rog să faceți pe orator să
respecte tâte drepturile celui alt Corp.
   D vice președinte. Vă rog D-le Radu
să țineți semă de regulament și de cere-
rea D-luI ministru de interne drâptă și
legitimă trebue să respectăm pe cel-alt
Corp Legiuitor ca și el la rândul său să
ne respecte pe noi.
   Cererea D-luI ministru este fârte drâp-
tă. Noi n’avem cu nimeni aface; noi nu
judecăm pe nimeni de cât pe miniștrii.
Noi ne găsim în fața miniștrilor, și mi-
niștrii sunt d .t ort să ne dea compt de tot
ea ce au făcut.
   Deca D-v. veți continua a vorbi afară
ain cestiune. eu mă retrag și mă adresod
la prea S. S. Mitropolitul Primat preșe-
dinte, pentru a veni îu locul meu ca dâră
prin binecuvântarea sa să vă pâtă să vă
facă să urma I discuțiunea după cum ire-
bue.
   D. lorgn Radu. Vă mulțumesc D-le
’ice-președinte !...
   Ce cer eii D-lor? Nil cer de cât ca D.
ministru de esterne sădeslușâscă chestiu-
nea despre care suntem chemați să tra-
tăm Apoi D. ministru de interne de ce
vine să complice lucrurile prin a spune
că am dis cutare lucru, fără ca să’l fi dis!
Unde a amjit D-luI că eii aș fi <}is că or-
bește a votat Camera?...
   D. vice-președinte. Vă rog să intrațl
în discuțiune căci alt-fel voi fi nevoit să
consult Senatul.
   D lorgu Radu. Deca este ast-fel....
să ’mi fac conclusiunea D-lor. Posițiunea
mea este ușâră cu cât cestiunea este și
mal ușâră, ba încă insignifiantă.
   Onor, guvern vine și cere ca Senatul să
aprobe ceea ce a făcut, fără ca mai ’nainte
să’l fi consultat. Părerea mea e, în ceea
privesce afacerea, că este îndestul, și prea
destul, ca să rămânem în corespondența
ce a avut guvernul Român cu guvernul
Turciei; eă cred că prin votul Senatului
nu s’ar face nici uă înlesnire guvernului;
der mă tem ca nu cum-va printnun ase-
menea vot să nu se aducă vre uă esplo-
siune mai mare; și pentru acâsta, voiii ।
mal ânieifi să aud încă odată, aci în Se-
nat, pe D. președinte al consiliului, ca să
putem vedea cum a lucrat D-lor în poli-¹
tică, politică pe care uă combat mal mult
pentru că cred că nu este sinceră și ab-¹
solut a sa.
  D G Apostoleanu Onor, senatori, I

erau câte-va glasuri care strigaO ruină'
Și când în loc de a se intra cu bărbăție
pe calea progresului, aducându -se remedii
eficace nu s’a făcut nimic, ce vedem
că se petrece îu afară ?.. Vedem că se tră-
mit misiuni la curțile Europei, se trămit
președinții ambelor CorpurtjLegiuitâre cu
idei diferite în diferite părți ale Europei.
Sciți misiunea venerabilului nostru coleg și
președinte D. Ion Ghica. Este de prisos
a vă mal spune scopul și caracterul el,
căci Dv. cunâscețl fermele sâle idei poli-
tice, cunâscețl asemenea și pe președin-
tele Camerei, care a avut mal mult uă
viâță de d.iarist, ale cărui aspirațiunl în
materie politică sunt pentru republica u-
niversală, și fârte generâse mal cu seamă
în ceea ce privesce alianța israelită uni-
versală. D. Dim. Brătianu cu D. Costi-
nescu la Constantinopole cunâscețl bine
ce semnificațiune are. Și din vârtejul a-
cestor curente deosebite de opiniunl po-
litice, nu seim dâcă fiă-care s’a întors cu
uă ideă precisată, safi fiă-care s’a aplecat
către uă ideă comună, safi fără a veni în-
dărăt cu idea comună fiă-care a -t câte
uă părticică în aceste pelegrinagie poli-
tice. Este destul că în urma acestora se
întâmplă că acea Constituțiune a Impe-
riului Otoman se proclamă la sgomotul
tunurilor în facia conferinței Europeane.
Etă, D-lor, starea lucrurilor în câte-va cu-
vinte; și vă rog să intrațl în fundul con-
sciințel Dv., făcând abstracțiune de per-
sâne, și având în vedere numai lucrurile
din țâră, și să vedeți dâca n’aveți de uă
parte temeri pâte neîntemeiate, de alta
speranțe, însă de cele esaltate; de uă parte
— nu voiii cjice umilință'— dar prea
multă modestie, iar de altă parte îndârji-
rile cart nu se pot esplica în mod rațio-
nal; într’un cuvânt starea de lucruri cum
v’o arăt eu. De când totul s’a denigrat, de
când chiar armata Română, brava nâstră
armată era criticată și pusă la piloriu, el
bine, de ee v’ațl speriat că vine uă Con-
stituțiune turcâscă și Mithad-Pașa s’o
proclame ? Și ceea ce lunga sabie a lui
Baiazet n’a putut face, a îndrăsnit să facă
Mithad-Pașa? D-lor, dâca a îndrăsnit în
asemenea împrejurări, (când în adevăr a-
câsta ar fi fost în intențiunea lui) este că
scia că dincolo de Dunăre esistă uă stare
de îngrijiri, de turburare în întru, că voci
autorisate au declarat că țâra merge spre
ruină! Că falimentul în economie politică’
este falimentul politic al ț8rel! [Aplause).
   Și pentru ce dar să ne surprindă at^T a-
cest fapt ? Ore nu este el consecința altor
fapte care le-a precedat ? Și cum, D-lor, vă
mal mirați adl când în 11 Octombre se de
acea scrisâre de la Safet-Pașa către agen-
tul nostru de la Constantinopole, unde se
confunda jurisdicțiunile de dincâce și da
dincolo de Dunăre, și se dicea în privirea
unor delicuențl prinși la Tulcea și preve-

tarea el, penă acum nu vedem de cât cres-
când agravarea el și miseria bătând la
ușă! (Aplause). Când dar înăuntrul țărel inițl pentru uă oribilă crimă comisă pe

11 (23) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI

teritoriul nostru că tribunalele Principa-
lelor Unite sunt competinte ca și tribu-
nalele din cele-l-alte părți ale Imperiu
l .. i evident că D-nu ministru de
esterne a fost convins că șl-a făcut uă
florii publicând cartea verde' care înșă
din nenorocire încoronâză cu acâsta că să
spune României că Turcia începe a ne
considera ca parte integrantă a el, de âre-
ce ne indică că tribunalele nâstre sunt
competinte a judeca afacerile criminale
cu același titlu ca și tribunalele din Bul-
garia și cele-l-alte : ărțl'¹ Evident nu
este vinovat D. ministru de esterne pen
tru că n’a împedicat venirea acestei note
' lui Safet-pașa, dar răspunsul D-sâle
•ste clar și categoric; căci arâtă că ceea
•e privesce pai La finală a raportului D-lul
secretar al agenției din Constantinopole,
D-sa este de opiniune „că nu este timpul

âre nu pentru acâsta afl intervenit pu- puterea drepturilor consfințite prin tra-
,a sesisa Sublima Pârtă despre uă    cești- terile europene astă-dl în conferință ’ Era, tatul de Paris, uă singură    geamie nu
une care pare a fi secondară în împreju-   D-lor, alt  proces între Europa și Turcia, se pâte face aci în țâră;      și voițl să
rările de astă-dl. “ Uă cestiune     secon- alt proces de cât al crescinilor de dincolo credeți că ar fi pntut acea  astituțiune
dară, ea tribunalele române să funcțio- de Dunăre ’ era âre în joc sârta Româ-
nesc cu același titlu ca și tribunalele oto-1 mei ’ Negreșit avem și noi drepturi de
mane, ca când am dice:în puterii aceleiași r

n'

suveranitățl”
   Etă d^r uă vătămare care se aduce drep-
turilor suvWanitățeî țârei, pentru că pute-
rea judecătorvaScă face parte din dreptu-
ile Statului care este suveran; și D. mi-


revendicat, dar nu acela era objectul în

nistru de esterne găsescâ că este uă ces ■     1 ᵣ __________ _________________ ᵣ______
tiuno secondară^ ... S# oădare ar fi putut marelui Vizir proclamarea Constituțiunel
fi cel mult a.eele comunicări făcute despre otomane nu trecea de un act abil, de uă

evenimec^u' rnirel 11 Hamid 1 troăul
Sultanilor.


promisiune sub acâstă formă a iotrodu-

________        ,                          cere! civilisațiunil occidentale în Impe-
Când însă guferfiul otoihan a vâ<|ut a- riul Osmanlîilor și ast-fel a asvîrli pul-

tâta tăcere din partea mipistrulul nostru ber% în ochii Europei ea să tentese uă se-
in uă materie 4e jurisdicțiune atât de im- riâsă ameliorare a sâitel celor-i-alte na-

portantă, evidânt a putut dech îc ade- țiunl de dincolo de Dunăre. Conferința
vâr a putut, pfin bcnținutul ațele! C ■ sti- eVident că nu putea trece peste scopul
tuțiunl, să Wfrbescă de țâra nâplră a pentru care era făcută, și în împrejurările
putut <jic, să^e îndîrjâsca marele Vizir actuale ne fiind implicață în nimic Româ-
nia, nu putea să se înțelegă dar că acea

de a nt^ebuința uă espresiune elastică, de
provincii privilegiate, cu ascunsa ideiă
de a putea a se servi la ocasiune. Dâcă
așa este st .rea lucruril^; în momentul
când s’a 'publit at acea Constituție, nu este
mai puțih adbvârat că hol n am fi âvut ne-
voe să fa^dm nici lin cas făcând mal bine
cas de atu- T, când ne-a contestat în i od
patent drepturile tribunalelor țârei; fiind-
că Constituțiunea otomauă pe lîngă ese-
riositatea el, după mi nici putea vrtf-uă
dată în mod le 1 să se interprâtese în pre-
judiciul suveranității țârei nâstre Gestiu-
nea de faciă nu dâră că esta uă cestiune
secondară ■ dâca iu adevtrTbnstituțiu-

Constituțiune, menită a preveni dorințele
Europei, ar putea a ne privi în ce-va. Dâr
seiîl că după acea bancă ministerială voci
autorisate, voci⁸de acelea a căror accente
melodiâse pune în mișcare cârdele cele
mal înlăuntrice ale inimol D-vâstră, are
să vâ spună că indignarea marelui simți-
ment al patrioticului ne voind să fie
bănuială ca în privința femeel lui Cesar—
a fost silit pe ministrul nostru de esterne
să scrie agentului la Constantinopole să
țfacă întrebare ministrului Turciei spre a
precisa sensul acelei ConstituțiunI Dar
ti-va acâsta manifestarea corectă a unul

nea otomană ar ti coprins sensul indicat simțimânt serios ? Resistă acâsta la uă
de Safet-Pașa —dar nici Gestiunea juris- discuțiune’ Apoi nu resultă prin însuși
dicțiunii tribunalelor nâstre, atinsă rin
uă notă directă a lui Sațet^Pașa, nu tre-

buia lăsată să dârmă eonsiderând’o mi-
nistrul nostru de esterne ca uă cestiune
secondară cum se vede din Cartea verde,

întrebarea făcută că D-vâstră, D-lor mi-
niștri al României, at! pus ântâift la îndo-
ială drepturile țârei ’ Ați putut nn singur
moment crede că acea Constituțiune pdte
fi aplicabilă într’uă țâră, care prin suve-
ranitatea el ’șl-a făcut Unirea, în loc de

și măgulidu-se cu toții că aceste loviri
date suveranitățel nâstre sunt cele din doul Domni alegând unul, prin voința el

urmă aspirațium ale unul muribund* Dar,
D lor, Constituția turcâscă nici coprinde
ce-va relativ la noi, nici putea coprinde,
fiind-că forța lucrurilor nu era de acel
sens. Oare lupta acâsta a Orientului și in-
’ervenirea Europei a fost pentru ca să se
'lesese drepturile României’ Oare acel res-
! bel care a inundat de sânge cea-l-altă
part3 a Dunărei, unde locuesce coreligio-.

’șl-a dat acel statut, și în urmă ’șl-a dat
acea Constituțiune ce ne guvernă astă-iJI
fapte îndeplinite, recunoscute de Europa’
Chiar în momentul în care Sublima Pârtă
a voit să tăgăduiască unele drepturi ce
sunt consecința naturale a suveranitățel
Statului nostru. România s a grăbit a în-
cheia ConvențiunI. drept respuns la icele

                                     veleitățl, însuși Dv. atl venit cu un pro-
naril și chiar connaționall de al noștri, a- ject de lege modificând legea monetară
vea de object întînfierea drepturilor Impe- pentru a afirma încă uă dată un drept al
riulul Otoman, saă uă restrângere în sco- țârei ’... însă adaug cn profundă durere
pul civilisațiunîOare nu pentru slin că l’ațl afirmat pe hârtie ne făcând nimic
gerea acestui f'ehbel și îmbunătățirea sâr I spre a’l realisa. Vorbe’. Fapte, onor,
tel creștinilor, âre nu pentru conferirea D-nl miniștri fapte' Cum, D-lor, este
de noul drepturi, și de drepturi nu nu- posibil un singur moment de a se crede
mal sub nume de libertate și egalitate că acea Constituțiune în care se dice că
scrisă slove negre pe hârtie albă, dar religiunea musulmană este domnitâre să
reale pentru ridicarea acelor populațiunl, fie aplicabile si la noi ’ ! Dar, D-lor, în

truniril conferinței, nu pentrn acela Pute-
rile șl au trimis împuterniciți! lor la
Stambul. Așa dar procesul internațional
era cu totul altul, de cât uă regulare a
drepturilor țârei nâstre.

Nu mâ preocdp a sci dâcă îu spiritul

să aibă în vedere posițiunea nâstră de
drept când avem uă famile D lor heredi-
tară recunoscută de Europa ’ Vreți D v.
să credeți că trebue să ne ocupăm de a-
cea Constituțiune, când nimic din ea nu
este aplicabil în fapt’... Tâte faptele pro
tastând în modul cel mal vorbitor contra
acestei interpretări’ Prin urmare ce nevoe
era să cereți acea interpretare ? Pentru ca
să venițl astăzi și să 4icețT avem nevoe
de aprijinul națiune! căci un drept al țâ-
rei este lesat ?'
   D-lor, acea Constituțiune nu ne privea,
căci objectul litigiului era altul. Nu sunt
admiratorul el! Este uă chartă Constituți-
onală, va râmănea în cartâne și cuvintele
de representațiune parlamentară, de liber
tate publică, acolo înscrise vor fi nisce cu-
vinte mârte; căci, tdte aceste plante, tâte
aceste ramuri cer un pâmăn un arbore
propice spre a prinde rădăcină. Planta
pusă pe un trunchiă putred va putredl
cu el, și nimen nu se va înșela cu acestă
formă amăgitâre! De câte ori vor fi Cons
| tituțiunl în care să se proclame cele mal
frumâse principii, și în cât nu sunt insti-
tuțiunl și moravurile formate pentru acest
scop, ele vor fi pentru nenorocirea țărel!.
Admirațiunea, bucuria âmenilor serioși nu
va fi pentru dânsa; acestă Constituțiune
este uă bucurie numai pentru aceia cari
vor să espldleij-e pe un popor' (aplause)
— Dâr, D-lor, faptul esistă : am ajuns în
acea posițiune în cât prin respunsul făcut,
să ni se tăgăduiască unul din drepturile
nâstre ! Esistă din nenorocire acest fapt;
dâr ați putea D-v. să tăgăduițl un singur
moment că întreaga țară nu protesta con-
tra acestuia ? Pentru ce aduceți aci acestă
cestiune ? Pentru ca să căpătațl un vot ’
fîtă întrebarea. Sentimentul națiunel, a re-
presentațiunel națională nici odată nu tre-
bue puse în discuțiune când este vorba de
interesele vitale ale el. Aci nu este vorba

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

11 (23) Ianuarie 1877

:     : it;.' i . .ip;ᵢ ' aci este vorba de
drepturile suverane ale Statului Român și
în ficia cărora se confundă oii ce divisi-
une Pentru ce dâr voiți un vot ? Cum D
lor ? Nu trebuia âre imediat, cum ați pri-
mit acel răspuns, să și faceți demarșa cu-
venită ⁹ Acâsta era treba guvernului, căci
u i moment de întărdiere este slăbiciune,
și slăbiciunea în asemenea materie este
pericuiâsă. Trebuia imediat să răspundeți
și pe urmă să faceți cunoscut și Senatului,
j I Camera . - le că scia scopul D-v.
p , terpelațiun a c s’a produs acojp,
ț pentru ce, onor, senatori, guvernul
si nev ‘o cestiune unde discuți
uce nu încap , de un vot al D-v. ? Admi
tețl D-v. un singur moment că prin vot
puteți să dațl suveranitatea acestei țărP...
Că i, cânddațl vot, înfavâreasuveranitățel,
trebue să admitețl, și posibilitatea funestă
    -ontrar ' dar, D-lor miniștri,
imensa greșală ce faceți când asociațt și
ne Corpurile Legiuitâre la acâstă.
   D. ministru de interne, Vernescu
Cer cuvântul.
   D. ipostoleauu Onor. D. «iinisti le
interne, negreșit cunoscând câtă simpatie,
câtă forciă are în acest înalt Senat, a ce-
rut cuvântul ca să mă combată. Apoi D-
lor, nimeol nu sunteți d° forțe așa gigan-
tice eu tâte astea în facia unei f ircie a-
tât de mari, mă voi pune sub scutul justi-
ției și al adevărului, și atunci, ori ce să-
geți veți trămete spre a mă isbl, se vor
resfrănge îu contra D-v ¹ (aplanșe). Atâra
imp pe cât un fapt materiaj gn s’a produs,
nai prudent era st nu se sesisese aceste
Corpuri cu asemenea cestiunL Faptul a-
tunci să fi fost venit înaintea Adunărel, a-
tuncl să fi pus în mișcare fibra națiunel,
când ar fi fost un fapt, âr nu astădl când
nu avem în faciă nimic și când nu esistă
de cât uă hârtie care nu ne privesce și
care nu pâte atinge nisce drepturi seculare
consacrate de tratatul de Paris și de alte
acte solemne. Pentru ce dâr aruncați acâs-
tă cestiune în mijlocul nostru? Credeți
âre, D-lor miniștri, că preocupațiuqele a-
cestea fac fericirea țărel? Nu Nu faceți
dâr să sbărnie cârda patriotism ilul atunci
când nu trebue căci patriotismul adevărat,
face fencir a țârei, âr parocsismul este
mârtealul' (Aplause). Și apoi, prudent
i ca pent uă estiune caro până gcurn
nu are nici uă importanță, bine este de ș
ᵥine națiunea în deșteptare, sub acest pre-
tecst, caro e departe de a fi acela al ade-
vărului și al seriositățil ?... Este bine ca
națiunea să fie în mișcare, să ’șl câră drep-
turile atunci când va fi un cad fatal. Nu
țineți der națiunea în agitare fără să tre-
bue, căci altminterea, când uă veți sgu-
dul, când uă veți striga la cașul cel se-
r. pâte să nu vă mai asculte și să nu
mal răspundă ' Aducețivă aminte de fa-
bul i eu lupul, do acela care st iga necon-
tenit lupul' y.și când a venit în adevăr lu-

pul, nu a mal venit păndarul să apere tur-
ma, pentru că nu acredut!... Și oile aii
fosr sfâșiate Prin urmare, nu pentru fie
care cestiune trebue să se dea uă aseme-
nea alarmă, și mal cu sâmă pentru cașul
de faciă, unde în lipsă de un fapt care să
□e atingă, au trebue să se rădice glasul
îu acâstă țară, pentru că drepturi'e nâstre
sunt consacrate, asigurate, și nu sifânele
de hârtie pot să le stărpâscă! Dâr, D-lor,
acum vine și ni se obiecțedă lucruri care
se pot întâmpla. EI D-lor miniștri, aș
dori ca obiectând acestea, să nu oi se
pună necontenit înainte înaltele D- v. per-
sâne, ardentele sacrificii ce ați făcut pen-
tru patrie ‘pentru că a vorbi despre ase
menea lucruri, este a micșora meritul,
pentru că este uă datorie de cetățâu de a
lucra pentru drepturile, țârei, și aceia
care au concentrat nșțiunea astudi numai
în sine, ’șl perd meritul - le a dice că de
30 de ani nu faceți de cât apărați dreptu-
rile țărel, este de prisos, pentru că nimeni
uu vă tăgăduesce cele ce ați făcut, și-a
spune necontenit despre faptele D-v., sâ-
măuă ca cum v’ațl plânge contra națiunel
că tiu a sciutsă resplătâscă meritele D-v.
EI bine, ați lucrat, ați aruncat sămănța,
dâr nu scăpați din vedere că dâcă acea
sămânță ați asvârlit’o în pămănt petros și
nu a crescut dintr’însa de cât burienl
este evident că nu cu ajutorul unor aseme-
nea fapte puteți să yenițl spre a obține un
asemenea vot cum ’l cereți! D lor, voi
Coda șă fiii scurt* fiind-că în asemenea
cestiunl vorbind despre controverse jje-
putinciâse asupra sacrelor nâstre drepturi,
și sacro-sancteA precis ■ jjcea ouog. nostru
coleg, adi ministru de esterne, guvernul,
care este puterea esecti'ivă, nu avea nevoe
să sesisese Puterea Legiuitâre, fiind atri-
buțiuueg uvernulul să apere drepțurile
țârei, d^ 6re ce România, în facia celor
alte State să represintă prin guvern âr
nu prin CorpuȘIe Legiuitâre.
   yeuirea la f erea Legiuitâre este slă-
bieșunș, și g,tițncea^ă ne permită a dice j
âre sub acâstăj formă voesce guvernul să
susțină interesele sacro sancte ale țării ?
Nu putea el să le apere fără votul Corpu-
rilor Legiuitore? Pentru ce și până când
necontenit la ori ce act de administrațiune
să vină guvernul a se îmbrăqa cu mantia
suveranității națională? Ați voi să^acope-
rițl tâte actele cu voturi nelăsând să se
discute atunci când vom fi în stare liniș-
tită, atunci când calmul se va restabili în
spiritele țărel, când creditul țârei va fi
restabilit, când românul se va uita cu o-
chiul liqiștit la viitorul său, și când res-
pectul din afară se va impune de la sine ?
E ! D-lor miniștri, era destul că ne ați con-
sultat în ședințe secrete, ați văifut părerea
nâstră, și scițl bine că nu este un singur
membru, chiar și când ar fi bănuit cine
va de turcofil, care îu acâstă cestiune să
aibă alte vederi de câț acele ale națiunel

întregi, și că toți sunt pentru apărarea
drepturilor nâstre naționale ; prin urmare
ați simțit pulsul națiunel. Nu a nevoe
dâră să venițî să cereți un vot. Votci ce
cereți nu este la locul său, representațiu-
nea națională nu pâte face de cât acte. O !
alt-ce-va ar fi când ați veni să supuneți
cum că s’aă produs acte materiale prin
cari se incalcă drepturile națiunel nâstre.
Ca ce pericol, re, vedeți D-v. astăzi?
Cum ? Astăzi când Europa întrâgă, după
tratul de la Paris, se duce să reguleze
sârta creștinilor, când se înlătură idea
echilibrului European baijat numai pe în-
tinderi teritoriale, și în numele civili-
sațiunel, dorința Europei este să aducă
uă schimbare în starea nenorocită a pro-
vincie'o din imperiul turc, fie chiar cu
soluțiunea acestui.^; când în numele civi-
lisațiunel și al dreptățeî se întrunesce uă
conferință, drepturile chiar câscigate a
să fie ele înfrânte ?! Cum ? Sultanul va o-
pune Conștituțiunea sa și pretinse drep-
turi efemere în facia drepturilor nâstre,
drepturi consfințite prin vecuri ? Nu ve-
deți cât dș vane sunt aceste ilusiunl, cât
de ridicule aceste pretențiunl, din partea
unul potentat sub piciârele tronului că-
ruia colcăe pământul! Admiteți D-vâstră
că îu acâstă luptă a drepturilor naționa-
le, întru cât Jupta se mărginesce pe châr-
tia răbdătâre^u vom eșl noi triumfători,
în facia areopagului europân, când avem
îutre alte documente și pe acela subscris
de Europa ? Și pentru triumful lor aveți
nevoe de un vot ? Nu vedeți că deja s’a și
protestat de uă putere^țpe-vgitâre nouă,
fiipd-că a audit negreșit că-, guvernul a
făcut cas de acesta, cad alt mintrelea ni-
menul nu ’i trecea prin,minte să bănuia-
scă că drepturile nâstre, ar ti putut face
objectul Constituțiunei otomane !
   Posibil ca onor. D. ministru de esterne
să găsâscă așa de natural ca la fie-care
lucrare să- sesisede repres^entațiunea na-
țională, ast fel ca Puterea Legiuitâre să
se amestece la tâte faptele dp admjnistra-
țiune; dâră este râu și mie 'm.1 place a
crede, sunt sjguf₄ ci răspunsul datorit s’a
și trămis de guvern și votul ce ni se ce-
re este numai, de a ratifica pe nevâdute
modul protestărel. Fiți bine încredințați
că drepturile nâs.rb ‘ele adevărate,
și în acâstă luptă a crepțurilor vom fi în
vingStorl în contra drepturilor efemere
ale unei umbre muribunde. Dâr credeți
că acea închipuire cuprinsă îi^acea Cons-
tituțiune se va realisg prin fapte? E!
D-lor, eu nu cred acâsta, Dâră atunci
când va suna acea oră supremă despre
care nu am niijl uă bănuială până acum,
o! atușcl când ar fi ca iataganul ruginit
să fie scos din tâcă pentru ca să ședea, în
fapt, Constituțiunei otomane interpreta-
țiunea monstruâsă de atingere a suvera-
nitățel nâstre, atunci, sunt sigur, că, ca
uă suflare va sbura de la nn capăt pân$

11 (23) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

193

la cel-alt al țărel ideea esistențel națio-
nale și va face ca să se redice toți în apă-
rarea țărel, așa cum aliă-dată se apărați
Românii! O! atunci va ti timpul să venițl
să cereți de la noi un vot, atunci și cre-
știnătatea nu ne va lăsa, și atunci pentru
acte vă vom da votul, votul ca să mergeți
înainte, votul pentru marea luptă a esis-
tențel Statului Român. (Aplause).
   D. ministru de esterne, N. lonescu.
D lor, onor, D-nu senature de Focșani, ar-
gumentând în discursul șeii a <jis : că n’a-
vem noi să cerem opiniunea D-sale, fiind-
că ar fi un act de slăbiciune, că noi n’am
lucra din propria ndstră inițiativă și pe
propria nâstră responsabilitate. Intru cât
mi este vorba d’a face de cât politică,
onor. D-nu Apostolânu dice că nu avem
nevoe d’un vot al Senatului, dâr când va
fi vorba ea să respundem la acte, la fapte
materiale atunci D-sa ne va da tot con-
cursul D-sale, ne va da votul D-sale; pen-
tru că ne iubesce ne dă mai mult pentru
ca să nu ne dea mai puțin, ne dă pentru
eventualitatea care nu este în ântea ochi-
lor noștri, și nu ne dă ceea ce ne este
sprijinul nostru moral, adică autoritatea
și maturitatea D-vâstră; acâsta nu ne-o dă
D nu Apostolânu, și pentru ce?! Fiind-
că nu este linisce și Credit îu năuntru,
fiind-că 4ic⁰ că ministru de esterne a com-
promis demnitatea Statului prin un rcs-
puns qare l'a făcut la uă notă la 8-20 Oc-
tombre în materie de estradiție.
   D-nu Apostolânu vede dâră discreditul
Statului, vede nelinisce în năuntru, vede
lipsă.'de demnitate Jă afacerile esteriâre,
și că acest elemen al unei situațiunl grele
a încuragiat pe Pârtă ca să facă Con-
stitnțiunea pe care D-sa a numit’o uă
sdrgață de chârtie. Onor. D-nu Aposto-
ânu n dice resumând aceste considera-
'.iunl că noi, dâcă n’am fost prea umiliți,
dâr. am fost mal modești, adică nu prea
îndârjiți.
   Etă D-lor, redusă la cele mal simple
espresiunl tâte desvoltirile oratorice ale
D-luI Apqstolenu, cum că multa nâstră
jnodestie a provocat jConstituțiunea oto-
mană din 27 Octombriti, că îndrăsnâla
âstră de astă-dl de a vâ cere autorisaie,
ou este dupe D-sea de Cât un dispreț
P ’iitru Puterea Leginitâre, și pentru ace-
•ta ue refusă aprobarea D-sâle EI bine,
D-j^or, fiind-că aceste lucruri s’au dis și
îutr uă ședință secretă, și am avut plăce-
rea a auc|i pe D-nu Apostolânu și acum,
vă rog să bine-voiți a’ml permite a espu-
ne faptele așa cum s’a petrecut îu realita-
te : Să începem de la cel mai mic fapt, și
despre care s’a dds, că noi, prin atitudi-
nea nâstră modestă, am încuragiat pe re-
formiștii otomani de a lucra Constituțiu-
uea ce afi făcut! Era vorba, D-lor, de a
apăra uă estradițiune de criminali care se
refugiase pe teritoriul otoman, și scițl că
noi nu avem un cartel de estradițiune cu

Septembre și penă la 14 Octombre ați vă-
dut că noi n’am fost preocupați pentru ne-
gociarea unul cartel de estradițiune; eram
atât de prudenți a no ocupa cu cea mal
mare scrupulositate de neutralitatea nâs-
tră, pentru menținerea bunelor relațiunî;
și numai pe urmă când vom fi în stare și
împrejurări mal bune, atunci ne vom ocupa
de un cartel de estradițiune. Cum nu ve-
de onor. D. Apostolânu, vechili parlamen-
tar, vechiă profesor de economie politică,
patriot gelos, cum nu vede, ijic, că pen
tru noi atunci cestiunea liniștii fruntarii-
lor nâstre, era mult mal puternică de cât
chiar liniscea absolut interiâră ; căci în-
tr’un Stat absolut Constituțional să pâte
să fie m i în tot d’a-una aă mișcare, uă ne-
linisce der când vorba de relațiunele
esteriâre, atunci trebue să fim cu multă
atențiune și să observăm bine împregin-
rările. Și fiind că s’a criticat nota mea
din Bucuresci 8-20 Octombre, către agen-
tul nostru din Constantinopole, permiteți
să citesc în acâsta mal mult* pasage,
pentru că a fost antamată discuțiune și
a fist supusă la uă critică amară din par-
tea onor, propineut.
   D . Deșliu O cundscem.
   D. ministru do estărne, N. lonescu.

Pârta, care nu voesce să intre cu noi îu
arangiament — întrebuințez, termenul cel
mal modest, pentru că nu voiu să vorbesc
alt-fel de la locul acesta pe când cu
cele-lalle puteri vecine avem acesta. Por-
ta în ilusiunea ce’șl face despre noi, nu
are încă un cartel de estradițiune; cu tâle
acestea în acestă materie, ca și în altele,
forța lucrurilor este mal tare de cât aran-
giameutele omenești, trebuia să eporăm
estradițiunea, și s’a operat tot-d’a-una es-
tradițiunea, în cașuri speciale, fără schim
bare de cartele; noi am obținut în fapt de-
plina esercitare a juridicțiunii tribunale-
lor nâstre care era recunoscut că judecă
ca orl-care tribunale ale urnit Stat inde-
pendent. Dâca acea recunârcere nu se a-
ducea de un ministru otoman, acesta nu
ne atingea pe noi, căci el esprima ideile
sale; dâr ce voiațl să facem îu asemenea
cas, pentru că nu aveam un cartel de es-
tradițiune? Să nu practicăm legea gene-
rală a tutulor națiunelor ? Ce trebuia să
facă un Stat care voesce să trăiască în
bună vecinătate, de cât ceea ce am făcut?
   Etă, D-lor, la ce se reduce tâtă eestiu-
nea; și când am dis, la 8 Octombre, ci nu
trebue să agităm cestiunea de principiu,
ci a încheia mal îateiu un cartel de con-
vențiune, ara ijis aumal că nu este mo-
mentul, că nu avem să subordonăm rapor-
turile de vecinătate acelor aranjamente
formale care încă de la Septembre se pro-
vocase.
   Vă întreb/ erea acâsta uă greșâlă ?
Cutei) a ice că nu erea uă greșâlă
ci uă datorie de bună vecinătate și de
bună umanitate, ca să nu scape crimi-
nalii nepedepsiți.
   Der să presupunem pentru moment că
este uă greșâlă (cu tâte că nu vom voi
nici uă-dată a se sacrifica nici un drept,
al țărel, nici chiar demnități a ei), dâr să
admitem un moment că ar fi fost uă gre-
șală, apoi printr’acâsta s’a încuragiat ju-
nimea Turcă spre a face reforme ? Acâsta
a fost causa că pe urmă ideile acestui
partit regeneratorii s’au încorporat îu Con-
stituțiunea turcă ? Nu’ml va putea spune
nici un om de bun simț că acâsta a fost
uă încuragiare. Am <jis om de bun simț,
pentru jiă, când vorbesce-cine-va de Con-
stituțiunea produsă de înaintea represen-
tanțidor EuropeanI, ori cine înțelege că a-
cea Constituțiune n’a putuț avea de cau-
să acea modestă și prea modestă, dâr nu
umilită, a mea notă. Oum? Noi, printro
simplă notă am provocat Constituțiunea
ot mană ? Asupra acestui punct, onor, meu
amic D. Aposto’ânu să’ml permită ai spu-
ne cum că judecata sa ’i-a făcut defect în
acest moment! Acea notă nu a fost umi-
lită, ci modestă și dictată de interese
mari ale Statului Român Dâr, D-lor, mal
mare de cât uă Couvențiune de estradițiune
era securitatea fruntariilor nâstre, era e-
sistența Statului Român; căci de la 14

Să’ml permitețț a uă Qeti în ședință publi
că căci suntem datori a da sâma și țerel.
D-v. ați înțeles purtarea nâstră prea mo
destă care am urmat’o; el bine, âcă ce am
<)is în acea notă publicată în cartea verde:
    „Domnule agent, am primit raportul cn
„No. .. în care D-nu secretar al agenției
„’mi aducea la cnnoscință, alăturându-ml,
„în copie, nota ce Escelenția sa Safet-
„Pașa i-a trămis cu ocasicnea estradițiu-
rgneî a trei bandiți care au prădat și ucis
„■la Ismail pe Dr Rosenthal. bancher au-
„stro-ungaj.
    „Spre respuns la acâsta și pentru uă
„mal bună înțelegere a împrejurărilor, am
„onâre a vă face cunoscut cele ceurmâijă.
    — Acum urmedă istoricul. Mal la vale;
    „Iu ceea-ce privesce pe criminalul re-
fugiat și prips în Rusia, vomțnijloci estra-
darea lui, principiul estradițiunil fiind
stabilit între no( । acea Putere; cșea-ce
s’a și făcuta
      Cu Turcia n’avem uă Convențiune de
estradițiune și am mijlocit ca 3ă se facă
estradițiunea din Turcia a celor doul cri-
minali prinși la Tulcear. Ecă ce am ijis în
nota mea:
    In urma acestora autoritățile compe-
„tinte făcând cererea estradițiune des-
„pre care v am vorbit mai sus, guvernato-
„rul din Tulcea a informat pe guvernul
„central despre împrejurări; acest din ur-
„mă s’a grăbit a da satisfacțiuue dorințe-
„lor esprimate de autoritățile nâstre tră-
„dând în măinele lor pe criminalii cunos-
„cuțl.“
      In nici un cas de estradițiune nu s°
ia uă decisiune în țâră de cât după ce tri



AlObil 1ORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

1 (23) Ianuarie 1877

analele nâstre se pronunciă, de cât după
ce consiliul de miniștrii întreg permite
acâstă estradițiune; acâsta putea să n o
p6n}ă D. Apostoleanu din vedere ca să nu
facă să cârjă simplu asupra ministrului de
esteme acâstă greșâlă, dâcă este greșâlă.
   Voiă continua citirea notei
   „Cu acestă ocasiune însă Safet-Pașa,
găsind de cuviință a face igențiel îneu-
,nosciințarea ce mi s’a trimis în copie, eu
socotesc, că numai printr’ânsa Eseelen-
ța Sa nu pâte să eludese principiul de
estradițiune în materiă criminală între
ambele țări, fie chiar spre a stabili un
moduf tfivendi de uă nedeterminutăprac
tică, el fiind specialmente basat pe reci-
„procitate. pe Care însuși ministerul Oto-
man ne-uă acordă în nota ee mî-ațl comu-
nicat “
      D-lor, principiul dc tecip itate
este basa fundamentală a oricărei Convdh-
țiunl de estradițiune; acest principii prac-
ticat cu scrupulositate, negreșit trebue
pus la adăpostul demnității nâst'e. fcon
linuă citirea
   .Afară de acesta procedarea ce sa ur-
„mat a fost dictată numai de considefațiu-
.nea ce isvoresce din respectuldatorit in-
stiluțiunilor judecătoresc! și legel, cum
și din (Jelui ce trebuesce pus a se urmări
„îu tot chipnl și pedepsi crimele ce se co
.mit pe teritoriul nostru.
   „Totuși însă nu pot împărtăși opinîrf-
primată de Safet-Pașa înfnota tn
.misă, în boa-ce privesce tribunalele Ro-
„mâae, pentru^tuvăntul că țâra u6stră fii-
,ind un Stat independent de TuYcia.tad-
miuistrațiunea justiției se face după cnțn
„ne povățuesce legea și interesele, și re-
„hțiunele ce putem avea îc acest sens cu
„sublima Pârtă vor fi întemeiate pe drep-
„turile nâstre publice recunoscute și pe
„principiele dreptului internațional."
    - Unde vedeți D-vâs-tră că aci no de-
larăm îu privințajcstiție' nâstre indepen-
Jința cea mai complect^do Turcia’ Uude
vedeai, că am ucrificat diguitatea>nâstră?
Unde Vedeți prea multă modestie, decănu
umilință, de care vorbiți D-vâstră?
   Der să termin, că pâte voih găsi' la fi-
nele acestei noteuă considerățiune de pru-
dență politică, de care, ‘Vorbâ.m adi-neori.
Cu tâte acestea, după c^ am salvat inde
pendința nâstră în pnvinți tribunalelor și
a întreg regimului nostru, ecă ce am adă-
ogat la finele notei
    Cu tâte acestea, dreptul nostru de re-
„ciprocitate în materie de estradițiune ră-
„mâne intact și putem, la ocasiune, primi
„ori refusa proposițiunile ce guvernul O-
, toman ne va putea face în sensul acesta.
In ceea-'ce privesce însă parte. finală a
„raportului D-luI secretar, sunt de opini-
„une că nL este timpul a sesisa pe subli-
„ma Pârtă despre uă cestiune ce pare a fi
„secundară împrejurărilor de astă-^I și
„care se va putea resolva și mal târdiîî."

secundară. Dâr nu era tot ast-fel cu cel-
alt interes mate de a întreține nestrămu-
tate bunele relațiunlcu puterea vecînăcare
ne făcea imputări că nu menținem cu esac-
titate neutralitatea; âtă pentru ce am gă-
sit noi că numai interesul de a încheia un
aranjament de estradițiune era de un inte-
res secundar. Eu dicdin convicțiune și uă
proclam sus și tare, și ou cred de a fi
cine-v:< să mă desmință, că prin acâsta
a am sacrificat nici cât este negru sub un-
ghie dm demnitatea țărm, si am salvat
principiul care trebuia săregulese în ma-
terie de estradare. Și să'ml permită D. A-
postoleanu să resping de la mine impu-
tarea ce’ml face că a fost modestie, decă
nu umilință. Am fost prudenți, avâm alte
interese «despre care trebuia să purtăm
grije și am amânat penă mal târziu trata-
rea după tâtă cuviința a acestei însemnate
Gestiuni. Cred, D-lor, că am terminat cu ak
ceste esplieaținnf
   Vedeți der, D-lor, că din acâsta Pârta
Otomană nu putea lua nici un motiv de a
se încuragea să se pue pe un picior de os
tilitate cn noi; der idecă Di* Apostoleanu
ne face acâstă onâre. .
   D. G. Apostoleanu. Am discutat hipo-
tesa acesta.
   D. vice-preșelllhtb Nu întrerupețl

। ’r d'tecă D.

- D lor, aceste cuvinte: „pare a fi se- , Oetombre pâne la Decembre Safet-Pașa a
cundare" acâsta a ofensat pe onor. D. A- jși uitat acâstă notă, căci a avut alte lu-
postolânu, care vede lucrurile numai din crurl de făcut, mal cu sâmă că era în con-
uă parte. D-lor, precum am avut onâre să ferință. și n’a mal putut resfoi și avea în
vedere modestul nostru răspun: în privia-

vă spun, în momentul în care scriâm acâs-
tă notă era ceva superior interesului de a ța estradițiunel!.
încheia un cartel de estradițiune, era men-

ținerea strictă neutralitățel nâstre, și

Der în fine fantasia D-luI Apostoleanu
este fârte vie, preocupările D-sele astă-dl
ca să le relev sunt fârte legitime, și eu

prin urmare putem cu drept cuvânt ca a-
semenea tratative pentru încheerea unei am venit a dice cu D-sa că,de aci înainte
Convențiuo' de estradare s’o consider de nici acea modestie nu voift păstra când D.
Apostoleanu ne va autorisa să facem acâs-

D-le Apostolene
  D. ministru ac eterne.

ta; dâr, fiind-că acnm nu ne autoriscsă, să
ne permită a ține acâstă modei ii în ceea-
ce privesce relațiunile nâstre cu Turcia.
Posițiunea nâstră geografică, și solicitu
dinea ce aft Puterile pentru acâstă posiți-
I une modestă, ne încuragiadă a urma acâs-
tă linie de conduită, căci credem că ea va
fi salutară intereselor nâstre celor mai vil.
   D-lor, este uă parte a discursului onor.
D. Apostoleanu care ne-att Înflăcărat, pe
noi de aci, în general, și pe mine în par-
ticular. Mal vârtos, vădând sforțele care
’șl da D. Apostoleanu ca să comunice co-
legilor săi acâstă înflăcărare, am socotit
că era din partea nâstră uă îndâtorire să
primim noi acestă scânteie, dâcă nu co-
legi' D-sele.
   In adevăr, tbt discursul D iui Aposio
leânu, în cât privesce Constituțiunea Oto-
mană, este inspirat de sentimentul celui
mal curat patriotism. Un lucru însă ne o-
presce a fi alăturea cu D-sa, că, D-sa are
în vedere, când tratesă Constituția Oto-
mană de sdrânți, că ea pâte să ne ducă
în posițiune a ne afla în fața unor împre-
jurări mult mal grave de cât ne aflăm,
ceea-ce eft contestes.
   D Iota D. Apostoleanu afirmă că nimic
în Convențitfdea Otomană nu este relativ la
noi. Prea bihe' D. Apostoleanu are drep-
tatb până la âre-Vare punct și nu are a se
plânge în contra nâstră, căci și noi, nu
n’em grăbit de a vedea de uă-detă ceva
care să fie relativ le noi, șihiol am avut
acâstă piimă impresiuae cu deosebire
însă, că, hol, după acâsta judecând, și îu-
formându-ne mai bine, âm venit la alte
couclusiunl EI bine, D. Apostoleanu vrea
să rămână în prima impresiune a unei lec-
turi superficiale fără să se ocupe de rolul
în care se află. D Apostol«anuț>ote să aibă
acest rdl, dâr noi, de la acest loc (arătând
banca ministerială), noi cari avem respon-
sabilitatea, nu putem nici uă-dâtă să nu
fim în închietudine în facia ori cărui act
ee s’ar face la ConstantinopolI asupra in-
terpretărei care ar putea să aibă. Onor. D.
Apostoleanu senator, filosof, pâte, dinîn-
nălțimea disprețului s^îi, să privâscă acâs-
tă Constituțiune Otomană numai ca uă sim-
plă fantasie a unul partit nuoft, însă nu ne
era permis să ne punem în acest punct de

Apostoleanu ne face ăcâstă însemnată o-
nâre dtf a fi contribuit noi; prfii atitudi-
nea oâstră prea modestă, ca să în^uragem
Sublima Pârtă ca să meditese de a da uă
Constituțiune .
   D. '. ApostMeânu. Ca să răspundă]
Safet-Pașa ce a răspuns, er nu a da uă
Constituțiune
   D. ministru dfiaesternt Să rfisptfndă
lui Sefet-Pașa ’ Era uă cestiune tern i-
nată, operasem estradițiune» (convorbiri
pe banca ministerială).
   D. Deși iu'. Nu vă încurcați ca să nu ne
încurcăm și noi! (ilaritate).
   D. vice-președinte. D-le Deșliu, dia-
logurile sunt oprite.
   D. Deșliu Sciu că D ministru nu se
încurcă
   D. ministru de interne Onor. D. A
postoleanu mă întrerupe pentru a dd⁰⁶ că
acestă atitudine prea modestă, la 20 No-
embre a încuragiat pe Safet-Pașa Jde la 29

vedere.
Decembre să ne răspundă cum a răspuns. D. Apostoleanu a înțeles singur chiar
D Apostoleanu trabuia să scie Qă de la că : u pe era permis acestă indiferință,

i 1 |23 ianuarie ioi i

MuMTORUi. uFICIAL AL ROMÂNI

căci a <jis că trebuia să venim imediat la
Corpurile Legiuitdre, căci de nu uă vom
vota imediat am dovedi slăbiciune, și aici
vine și ne impută chiar slăbiciunea nds-
tră. EI bine, voiil asigura peD. AposHoa-
nu că n’am avut slăbiciune, căci îndată am
telegrafiiat agentului nostru, și am cerut uu
răspuns ; și când am primit acest răspuns
ne-am ocupat a face un protest în forma
așa cum am credut că o să fie aprobat și
de onor. D. Apostoleanu
   Nu ne-am închipuit un singur moment
să un guvern pdte fi desabrobat de u$
representațiune națională când va apăra
drepturile țârei cu modestie, cu modera-
țiune în marginea tratatelor și în for-
mele cele mal prudente ; și de aceea ne-am
ocupat serios de ceea ce aveam de făcut
Cum trebuiam să asigutăm cu toții pe D.
Apostoleanu să’I spunem că sunteîn pe
drumul legal, am deschis actul legal in-
ternațional care garantesă drepturile țării
ndstre și am vâ^ut într’un aliniat uă pro-
cedură, am vădut că dice că ort-când ță-
rile acestea vor vedea uă lovitură în drep-
turile lor să reclame la Dd tă și la pu-
terile garante. Acâsta a fost ideia ndstră
de la început în privința procedărei ; a-
cdsta a rămas și penă în fine opiniunea
ndstră, fe-ma ndstră convicțiune , că tre
bue să fa em așa, și când venim înaintea
D-vdstă să recundscețl că și în aceȘt cis
am fost tot atât de fermi cât și de mod*#
tați întru a apăra drepturile țârei, și a a-
puca calea cea mal proprie pentru a ob-
ține de la Europa ântâift uă recundscere a
violințel care s’a făcut. Noi o simțimfe-
cesta o demonstrăm; nouă nu nî sd pare
ca onor. D. Apostoleanu, că nu se ating
drepturile ndstre de către Pârta Otoma-
nă ; noi simțim că suntem ambfimțațl d’a
ni se face uă lovire și facem ce ne ♦ sta a-
rătat prin stipulațiunl esprese în un act
internațional; protestăm la Pdrtă și la Pu-
terile garante representate la Constantino-
pol. Iată D-lor, că ceea ce D. Apostoleanu
^icea că n’am făcut de la început, am fă-
cut, o știți că am făcut; iată că ceea ce
ne impută de slăbiciune, nu pdte să ne
impute, căci este cu totul de acord cu
simțimântul D-sale și cred că Senatul
întreg va fi de acord cu noi și cu A-
postoleanu, că noi am ’ucrat cu tdtă fer-
mitatea și prudența
   Acum permitețim\ D-lor senatori, că
las de-ua parte tdte desvoltările pe care
D. Apostoleanu le-a dat și alusiunile care
le-a făcut în privința politicei nâstre es-
teriâre. Trebue să vă declar un lucru
cum că, cu tâte greutățile din afară, cu
tâte greutățile financiare, cu tâte îngriji-
rele și preocupările, am avut a ne felicita,
ne felicităm și cred că ne vom felicita și
de aci înainte, că în cât privesce relațiu-
nile ndstre înăuntru nu putăm dice că
creditul nostru lipsesce; în teea ce pri-
vesce relațiunele din afară în adevăr

plicațiunî, este ministrul de esterne âl Îm-
păratului constituționale. Peu? nu va fi
constituită uă autoritate representativă,
penă fiu va fi un guvern regulat naționale,
noi considerăm pe ministrul de asterne^l
Turciei ca autoritate competiate care a
făcut acâstă Constituțiune șl tare pdte să
dea esplicațiunl. fn acestă credință am
cerut esplicațiunl și am primit răspund
AÂi fi putut noi să păstrăm t^arS în pred
sența acestei esplicațiunl ’ Nu cred.
   Nu voiă să prelungesc acestă disctiți-
une fără de necesitate; cred că am dis
tot ce trebuia pentru ca să justifiv apăra
rea drepturilor nâstre. Acum să ml per
mit'țl să dic uu singur cuvent desfac ce-
ea ce ne face să punem atâta măre preț pe
votul acestui matur Corp. Când este vor-
ba de a revendica drepturile ndstre, de a-
le afirma, dNa te practica, și când avem
regimul cel mal propriu pentru acâsta, un
r^gim constituționale care de 10 ani func
ționâsă regulat, care de 10 ani a făcut ca
Romănia să se bucure de credit în afară,
nu numai iconomic dâră și politic ; când
în cele din urmă am cules rddele acestei
politice prudente și acestei sincerități pe
care am introdus’o în practicarea regimu-
lui constituțional, căci nu numai că înă-
untru am fost lăsațl liberi și lodependințl,

simțim jenă sub acest punct de vedere ,'
cu tdte acestea nu cred ca cine-va să so
asociese cu D. Apostoleanu să ne facă

responsabili de crisa financiară. Apoi noi
putem fi răspundStorî despre îngrijirile
ce sunt atât în privința acâsta cât și în
privința sdrtel ndstre ? Noi, D-lor, am fă-
cut tot ce a stat în putințajidstră să fa-
cem în privința naționalitățel ndstre, am
făcut tot ca să dăm probs palpabile că în
acâstă privință noi nu am deviat un sin-
gur moment de la linia ce ne a indicat
tratatele și represeniațiunea naționale, a-
dir ă acea neutralitat absolută care era
uă datorie la început, fiii I iă u । avem
nimic de făcut în agitațiunea de peste Du-
năre, dâră care în urmă, îtffața pretențiu-
nelor Turciei a devenit un drept al nostru,
astă-dl nn mal este neutralitatea ddstră
uă obligațiune eminentă și trecătâre, este
un drept pe care ’l reclamăm. Pentru a-
cea am fost fdrte geloși ca esistența obs¹-»
tră politică, ca drepturile ndst'e antice
din care a.i tras acâstă politică de neu-
tralitate și esclutiv naționale, st nu fie
nici puse în discuțiune. Noi în facia
declarațiunelor categorice și au'orisate a
ministerului de esterne al Turciei, n’am
putut păstra tacerea. S’aîî actroiat uă con-
stitnțiune lae Constanti nopold , Majestatsa
Sea Sultanul devine Imppra' constituțio-
nale și miniștrii s?I răspundStori, și noi |
să nu luăm cuvintele ministrului, unul din
autorii acestei c nstituțio ni, să nu luăm,
cuvintele sâle ca* de la uă persdnă iuto-
risată a ne da lămuriri’ Dâca este cine
va care să fie autorisat să dea adâste es-

dâră și în afară puterile na-a tratat con-
form cu drepturile nâstre; acum când
suntem în acestă situațiuue fericită în nă

untru, când am proclamat principi-d neu
tralitățel în interesul coaservărel naționa-
lității nâstre, bre în momentul acesta cre-
deți D-vdstră că un guvern ar fi făcut a-
cestă protestare fără să ia asentimentul
autorisat al Corpului m itur ’ Noi n’am
credut că putem face acesta, să trecem a-
lăturt pe lângă uă ramură însemnată a
representațiune! naționala ; puteți să lene
gațl acâstă autoritate ? Apoi atunci nu
vedeți că am lăsa dupe cuvintele D-lul A-
postolear să așteptăm să nearăvițl calea
mii depărtată de cea diplomatică pentru
ca să facem acâstă revendie.ațiuu»? Și noi
nu Credem că vom fi reduși verl-uă-dată
pentru apărarea drepturilor și menținerea
neutralitățel și bunelor ndstre relațiunl să
alergăm la midldcele pnpdrelbr disperate.
Pentru acâsta ne ținem strict pe calea diplo-
nlitică, pe calea protestare! resultând din
eonștiinț 1 că suntem datori să respingem
acâstă încălcare a drepturilor ndstre. Cum
socotiți D-vdstră să ne tăgăduițl concursul
Puterii Legiuitdre, când însă’șl Turcia
crede că sub regimul constituționale o să
se regenerese și noi să venim să dicem că
ar fi uu lucs&ă cerem un vot de la Senat ?
Dâră noi cerem de la Senat uu vot pen-
tru prea mare defereuță cătră regimul con-
stituțional, și în moihentul actual acâstă
deferință ne este și impusă, fiind-că noi
suntem mandatarii D-vdstră când este
vorba de apărarea drepturilor ndstre. EI
D-lor, acâstă Constituțiune octoiatră de

Pdrtă pentru Imperiul Otoman este uă asi-
gurare pentru noi, fiind-că negreșit că
este mal bine să avem alături un Imperitt
Turc constituțional, de cât un Sultan ab-
solutȚ un guvern responsabile înaintea
unor Camerl ort cart ar fi, de cât să, avem
numai politica seraiului, care nu avea res-
pundere nici înaintea țării, nici în afară.
El bine, in aceste momente, găsiți că sun-
tem prea scrupulbșl că voim să avem 1-
sentimentul D-vdstră și chiar atunci când
el ar fi considerat ca de prisos ? Acâsta
este opiniuuea D-lul Apostoleanu indivi-
duale^ ni cred căSenatul o va împărtăși pen-
tru că atunci ar fi un voi de absolută în-
credere în acest guvern, în cât privesce
relațiunele sâle esteridre; ș? eă cât pen-
tru mine n’așl fi mângâiat d - acdstî în-
credere dbsolută și fără control. De a-
ceia cred că este bina să respingem opi-
niuuea domnului Apestolbauu Dâca ați
lăsa guvernului să facă'¹ protestul precum
deja este aprobat de- Cameră, D-vdstră
ne-a’țl da lin Vot absolut de încrede; place
D-lu’l Aposteleadu ăcâsta ? Nouă nu ne
place, noul avem uă credință raționată
politică lipsită de ort-ce pasiune do par-
tita și acâsta așteptăm și de la patriotis-
mul D-vdstre. (Aplause).

196

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEl

11 (23 Ianuarie 1877

   D. vice-președinte. D. Deșliu are cu-
vântul.
   D. I. Destin. D-lor, voi ii ruga mai
ântâiO pe domnn ministru s.a ne spuc, și
pentru acesta să mă și întrerupă, dâca
deja a trămis protestul.la Constantinopole,
și dâca memorandul de care vorbea onor,
domn Epureauu s’a lucrat. Ascept os-
puns.
   D. ministru de esterne. Permite-
țe’ml a face uă declarațiuue D lut Deșliu;
nu voiă ca acestă desbatere gravă și seri-
âsă să ia forma unei interpelațiunIK dupe
ce va termina voiă răspunde.
   D. vice-presedinte. Vă rog să con-
tinuați D-le Deșliu.
   D. loan Deșliu. D-le președinte D. mi-
nistru a răspuns cum nu trebuia să răspun •
<jă un njiniatru coustiiuționaU din mo-
mentul ce D. Apostoleanu ’i-a objectat că
deja protestul s’a trămis la Constantinopol,
am urmărit pe D. ministru în tot discur-
sul săQ, și am vădut că nu a răspuns ni-
mic la acea objecțiune; prin urmare voiam
să scifr deci în urma votului ce s’a dat a-
sâră de Cameră s’a trămis protestul...
   D. vice-președinte. D. ministru v’a de-
clarat că nu aveți de cât să provocațl un
nofi răspuns îu acâstă privințăt
   D loan Deșliu. D-lor, după eeea ce
sciil și este positiv, protestul astă-ijl s’a
trămis la ConstantinopoL Și uă dată tră-
mis, le aci nasse două întrebări: ântâiucă
noi acum discutăm fără object, și al doui-
lea că Senatul este meprisattb dâcă guver-
nul nu a voit să țină semă și de hotărîrile
lui.
   Uă dată acestea constate , îucep prin a
mulțumi onor, nostru președinte, că nu a
lăsat de loc să se aducă în discuținue Tro-
nul, și ’ml pare rău să spun onor. D. Radu,
(să mă ierje) că nu a făcut bine a ne po-
vesti nouă^ees ce s’a petrecut în ședința
secretă a ¹ amerel. Tronul trebuia să ră-
mână mal presus de noi și de desbaterile
nâstre, căci el are să fie supremul judecă-
tor între națiune și guvern ..
   D. ministru do iatorno. Intre Cameră
și guvern.
   D. loan Deșliu. Intre națiune și guvern,
căci Corpurile Legiuitâre represintă na-
țiunea. D-lor, cestiuuea cum a fost pusă
alaltă-ierl, de D. ministru de interne ₜ nu
este de loc așa după cum ne afirmă astă-dl
nor. D. ministru de esterne, alaltă-ierl
D. ministru de interne, în ședință secretă
(partea acâsta o pot spune) ne amețea că
guvernai citind art. 1, 3, 7 și 8 din Cons-
titnțiunea turcâacă, și văzând că România
«ste considerată ca provincie turcă, iar
guvernul dator să apere interesele cele mal
scumpe ale națiune!, au inițiat pe agentul
nostru de la ConstantinopolI, ca să întrebe
pe Safet-Pașa, care sunt provinciele pri-
vilegiate coprinse în acea Constituțiune.
Astă-dl, D. ministru de esterne (pâte mal
bine informat saii pregătit în urma desba-

terilor ce avusese Ioc), ne ijice contrarii!:
că agentul informat de cugetările guver-
nului turc , a raportat faptul guvernului
nostru....
   D. ministru de interne. Tot așa am
dis și eă, sunt față procesele verbale.
   D. loan Deșliu. Dar care sunt acele
proeese-verbale’ Pentru acâsta cereți con-
ferințe secrete pentru ca să. nu se ia te
de câte ne spuneți?
   Cu tâtă însemnătatea ce ați dat unor
vorbe ala lui Safet-Pașa, vorbe și nimic
alt, în țările constituționale acolo unde
interesele țărel se apără cu demnitate, ces-
tiual de asemenea natură nu adjunge până
la Corpurile Legiuitâre, ele se vidâijă de
guvern cu guvern; de esemplu, la 1864,
împăratul Napoleoi , după consiliul mi-
niștrilor săi, a cerut esplicațiunl regelui
Belgiei asupra unor neînțelegeri ce se i-
vise în privința unor supuși francesl; și
regele Belgiei, convins de dreptatea ce a-
vea guvernul franees, a tras imediat por-
tofoliul lui Maiou , ministrul primar, și
ast-fei lucrul a’a calmat.
   EI bine, tot așa trebuia să urmați și
D-vâstră : avem pe tronul României pe stră-
nepotul lui Frideric cel Mare, rudă cu îm-
păratul Vilhelm al Germaniei, care astă-ijl
conduce destinele Europe*, și dâcă ați fi
sciut să apreciațl posiția D-vâstră, și ați
fi solicitat buna-voință a Domnitorului,
penă acum ar fi fost retras portofoliul, lu)
Safet-Pașa (aplause)
   Iată cum trebuia să urmați; la bMe grele
medicamente tari. Acum când nu vedem
nimic oficial, nici vr’uă notă de la guver-
nul turc, în acest sens, nici vr’uă încercare
în detrimentul intereselor nâstre, să bă-
găm hine de sâmă să nu pățim și noi ceea
ce a pățit ilustra Franță, pentru nisce gre-
șeli ale agentului săă (cu tâtă onorabili-
tatea D-luI general Ghica), ambasadorele
Benedetti, care a provocat acel resbel dis-
trugător, pe care nu ’l va nita nici Franța
nici noi. Să nu ne încurcăm și noi ca ne-
fericita Sșrbie, care plătesce amarnic plă-
cerile resbalnicilor miniștri șerbi, fiindcă
dâcă și D-vâstră aveți asemenea gustutl,
apoi Senatul scie să vă dea medicamente...
(Ilaritate); și când Senatul, care deși naște
din aceleași colegii ca și Camera, dâr care
represintă averea și esperiența , țiind în
sînul săă bărbați cunoscuțl îu țară și în
străinătate, vă spune că în politică) o mici
greșâlă este uă crimă, trebue să credeți și
să luațl calmul, ca să nu periclitați țara.
Peste bătrânii noștril aă trecut multe;
1848 ne este martur. Atunci, după revolu-
țiune, D-vâstră ați plecat din țară (aplau-
se în Senat și ia tribune), și noi am fost
închiși.
   D președinte. Rog tribunele să nu dea
nici un semn de aprobare saii desaprobare.
   D. loau Deșliu. Acum să vedem dâcă
este object de discuțiune, și dâca n’ațl pus
de geaba panica în tară, îndemnând și pe

ambasadorul franees să protestele (de va fi
adevărată telegrma ce citii în Telegraful
era natural, văzând temerea D-vâstră, ca
să protesiMe, căci Franța ’șl a vărsat toi-
sângele și aurul pentru noi.
   Iată ce spune art. 1 din Ccn ituțiunea
turcâscă
   „Imperiul otoman coprinde părțiie și
posesiunile actuale și provinciele privi
legiate.u
   Oare guvernul înțelege prin provincii
privilegiate ale Turciei și pe România ?
Oare România nu este un Stat? Cum dar,
D-lor miniștrii, prin uă asemenea întrebare
adresată verbal lui Safet-Pașa, ați pus în
dubiu asistența nâstră politică și suvera-
nitatea poporului Român; fără să vă aș
teptațl la uă grea răspundere ? România
provincie turcă ! Dar la acest fapt absurd
sunt sigur că nici Midhat-Pașa, nici Sa-
fet, nici chiar Sultanul nu se va fi gândit.
   A cugeta Pârta la țara Komânâscă în a-
cest mod, este a ’șl adăoga greutate peste
greutatea ce are; căci dâcă ea are vr’un
aliat natural și un bun vecin este Româ-
nia, și cată să țină la noi și să nu ne su-
pere; probă că, cu tâte încercările făcute,
nu ne am vârît în răsbol cu Sărbil și Mun-
tenegrenii, căci de veneam și noi centra
Turciei, nu sciu dâcă conferința era astă-
zi la ConstantinopolI și nu în Bucuresc .
Dar să primim că Safet-Pașa, ar fi răs-
puns așa; apoi turcii att obiceifl de a face
pe Sultan că este împărat al sârelui și al
lunel (ilaritate), el să crede că poruncește
și reginei Eagliterel;,( vedeți jurnalele lor).
La 1854, când cu resbelul Crimeei, făcea
pe împăratul Napoleon că este Pașe'
   De ce Safet Paș i să nu <)ică și de noi
tot așa? Laudele sunt în deprinderea lor;
greșâla guvernului a fost de ce să pună a-
semenea întrebări ? De ce să dea prilegil
turcului să creaclă ceea ce țara nu este ’
De esemplu: dâcă ar veni un ungur să în-
trebe pe P. . S mitropolitul Primat de
este mitropolit și al Ungariei, negreșit că
’I ar răspunde : „da sunt, după titlul meu.“
   Se va fi mirat și Safet de âmenil noș -
tril politici de la guvern; și Dumnezeii
scie dacă nu va fi crezut chiar turcu , eă
se clasâijă și România între acele provin-
eiljsaij că dorim noi să fim otomani, (ap hu-
se, rîsete). Așa este, D-le Brătiene; așa se
înțelege întrebarea D-vâstră. Și tot ce este
mal duieros este că ați uitaică sunteți mi-
niștrii Români, miniștrii unui Stat care
areîu capul săli uă dinastie în persâua lui
Carol I.
   Vș fi înțeles să luptați contra unul act
pronunțat îu paguba suveranitățel nâstre ,
aș fi înțeles acâsta. și atunci mergeam până
la resbel, dâcă Turcia vorbea, printr’un
anume articol în Constituția sa. că și țara
Românâscă este coprinsă între provincii,
satt ne ar fi trămis și nouă Constituția lo-
precum aă trămis’o la acele provincii prir
vilegiate, atunci guvernul avea dreptate

il (23) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

Dar nu prin interpretări greșite ale depu-
tatului D. Misail (care va amerințat cu in-
terpelarea ce va anunțat cu câte-va <)ile
înajute), săprovoeațl bănuelf, neînțelese.
   Crei) că vorbesc și cu D. lonescu, dar
nu ’l văd pe banca ministerială ; s’a dus ?
   Uă voce de pe banca ministerială O
să ’l aducem.
   D. loan Deșlin. Voiti tăcea până ’l vei
aduce.
   Să citim acum, art. 3 tot din Constitu-
țiunea turcă.
   „Sultanul este padișahul tutulor otoma-
nilor, etc., etc.“ EI bine când am fost noi
otomani ? Constituția lor vorbind despre
otomanii ce s’ati găsit otomani la decreta-
rea Constituțiunel, n’a putut să ne înțelâ-
gă și pe noi, pentru că între n I și Turcia
esistă tratate ab antiquo , carp sunt con-
firmate si prin tratatul de Paris (art. 22
și 23), prin art. 2 din Convențiuneadin 19
August 1858, și printr’uă serie de acte fă-
cute în urmă, precum : unirea țărilor su -
rori, Constituțiunea din 1866, proclama-
rea dinastiei Iul Carol I; baterea monetei
cu efigia Domnului și tratatele de co-
merrii, încheiate cu unele din Puteri; tra-
tate prin care Europa este angajată către
Statul Român, și pentru că noi, fiind puși
sub garanția Puterilor ca Belgia, Grecia
și Elveția, aceste garanții nu le are și a-
devăratele provincii privilegiate din Tur-
cia, precum Egiptul, Tunis, Samos, Creta
și altele. înțelegeți bine, D-lor miniștri,
că nu v’ațl dat ostenea să citiți tratatele
nâstre , ca să vedeți că uă Constituțiune
turcescă chiar daca ne ar fi pomenit anu-
me, pentru noi nu ar avea nici uă valâre.
Napoleon împăratul Franciel, precum vSql,
scia mal bine tratatele țârei nâstre de cât
D-vâstră, scia răsbâele și victoriele ce re-
purtasem contra imperiului otoman, și că
dâcă le plătâm și le plătim uă dare anuală
pe care el, turcii, o consideră ca tribut, nu
o urmam ca supuși al lor, ci ca un anga-
jament reciproc de a ne da un adjutor ar-
mat la cas de trebuință , ba în timpii vechi
le trămitea țara și daruri de păsăruicl, (i-
laritate). Chiar Sveția plătea uă dare Nor-
vegiei pe la anul 1402, și cu tâte acestea
nu era supusă el , precum nu era supus
nici imperiul Roman regelui Decebal al
Dacilor, pe când ’l plăiea tribut împăratul
Domițian:
   Iată acum, in extenua, art. 22 și 23 din
tratatul de Paris:
   „Art. 22. Principatele Valachiel și Mol-
daviel vor continua a se bucura, sub suse-
ranitatea Porțel și sub garanția puterilor
contractante, de privilegiul și imunitățile
pe care ele le posedă. Nici uă protecțiu-
ne esclusivă nu se va esercita asupra lor
do către una din Puterile garantate. Nu u
esista nici un drept particular de ingerință
în afacerile lor interiâre. “
    Art. 23. Sublima Pârtă se angajâsă a
conserva dliselor Principate uă adminis-

trațiune independentă și națională, precum
și deplina libertate de cult, de legislațiu-
ne, de comerciti și de navigațiune.
   „Legile și statalele aslă-<|I în vigâre se
vor revisul. Spre a se stabili un complect
acord asupra acestei revisiuni, uă comi-
aiune specială, asupra compunerel căreia
se vor înțelege înaltele Puteri contractante,
se va aduna, fără întârziere, la Bueurescî,
cu un comisar al Sublimei PorțI.
   „Acestă comisiune va avea de misiune
a esamina starea actuală a principatelor și
a propune basele viițârei lor organisațiunî.
   Iată și art. 2 din Convențiunea de Paris;
   „Art. 2. In remoiul capitulați! Ier ema-
nate de la Snltanu Baiazet 1, Mohamet al
II, Sehm I și Soliman al II, care costilue
a lor autonomie, regulând raporturile lor
cu sublima Pârtă , și pe cari mal multe
Hati-Seherifuri, și mal cu sâmă acela din
anul 1834, le ati consfințit; conform ase-
menea și cu articolile 22 și 23 ale trata-
tului încheiat la Paris, la 30 Martie 1856,
Principatele vor continua a se bucura, sub
garanția colectivă a Puterilor contractante,
de privilegiele și imunitățile ce ele po-
sedă.⁴
   .Prin urmare Principatele se vor admi-
„nistra liber și afară din orl-ce ingerință
„a Sublimei PorțI, în limitele stipulate
„prin înțelegerea Puterilor garante cu Cur-
„tea Suzerană.*
      După aceste tratate, pe basa căror
trăim noi astă-<)i ca Stat, fără amestecul
Porțel, unde mal rămâne temeri și griji ?
Cel puciu astă-4l Senatul să liniscescă
inimele turburate ale poporului care, de
5 Zile, dac în întristare și în lăcrăml, după
ce sărăcia le aii stors chiar forțele fisice.
   Să mal citim și art. 7 tot din acea Cons-
tituție turcă
   „Sultanul numesce și revâcă pe minis-
„tril, conferă gradele, și dă învestitura
„capilor provincielor."
   — Aici este locul să vorbesc și de D
Manolache Costachi, care a înțeles tot ca
D. ministru. Noi avem uă Constituțiune
înainte de a avea Turcia, și acâstă Cons-
tituțiune confirmată di Puterile garante;
între caii este și Pârta, au recunoscut di-
nastiea lui Carol I, adică au recunoscut uă
monarchie Constituțională ; apoi vasali ne
putem numi noi ? Apoi, Chediv se pâta
numi Carol l-iu ? CLediv pdte fi strănepo-
tul lui Friderich cel Mare ? Ori pe ace-
iași trâptă cu Sultanul (aplause). Nu ve-
deți, D-lor miniștri, că D-vâstră, în loc să
ne rădicați, de mult ce iubiți țâra, o sco-
borâțî ? I (aplause).
   Dâră este vorba de învestitura Domni-
torului. Apoi d’uă-dată cu dinastia am
sfârșit și cu acea formulă banală. Să dea
Dumnerjeu ca dinastia lui Carol l-iu să
sporâscă, și m scenitoril lui nu vor mal
avea, după dreptul public, trebuință do
Învestitura Turciei! (aplause).
   — Domnule președinte, observă că D.

] ministru de esterne nu este aci, și eti do-
resc să mă esplic cu D-sa....
   D. vice-președinte. Nu am dreptul de
poliție a aduce pe miniștrii fără voia D-!or.
   D. G. Vernescn, ministru de Interne.
D-le președinte, scițl bine că D. ministru
de esterne este aci.
   D. I. Deșlin. D-lor, așa dâră când uă
seriă de acte probâsă suveranitatea și au-
tonomia nâstră, când Domnul avea dreptul,
ab-antiquo, de mârte și de grație, decla-
rând resbel. cu istoria în mână pot să
constat că între Domnul nostru și Sulta-
nul relațiunile erati ca de la suveran la su-
veran, stăpâni amândoul pe țările jor.
   Cu tâte acesiea ce ne face sărmana Tur-
cie ? Prin Constituție nu vorbește de noi;
prin învestitură nu se înțelege parte inte-
grantă ; în administrațiunea nâstră ea nu
se amestecă ; — prin urmare, nu văii de ce
D. ministru i)ice că după acel act suntem
Turci! Ați greșit, D-le ministre; și cine
scie ce politică v’a atras pe acâstă clină
fatală! Mal mult cred, că acâstă greșâlă
din lipsă de tact și inteligință practică
ați provocșt'o; Safet, în mândria lui, v’a
răspuns verbal, — și vorba nu este sens,
nici pericolul aduce. Grație drepturilor
nâstre că greșâla D-vâstră nu atinge dem-
fc.itatea și ₜonârea țârei; suntem siguri că
nimeni nu va încălca suveranitatea fără a
trece peste 5.000,000 Români.
   Dâră ați voit să lămuriți bănuelile D-
vâstră, să lămuriți acâstă cestiune. Cel
puciu avem destul bărbați detalia D-vâs-
tră ca să ’l fi consultat. De ce nu ați făcu-
t’o, mai ’nainte de provocare? Ași fac băr-
bații de Stat; și apoi Constituțiunea tur-
câscă este decretată de două septămeni.
Dâcă ținâțl la acea ideeᵤde-ce n’o protesta
agentul estraordinar îndată; ci ați lăsat
penă a cădea de acord Puterile asupra el?
Chiar D-vâstră sunteți convinși că Româ-
nia nu este clasată între provinciele pri-
vilegiate turcesc!, dâeă ați lipsit de la
aceste formalități; destul D-lor, destul !
Dâră ne veți Zice, s’a făcut greșelă ; sun-
tem, vinovațl; dați-ne un bi). Nu, D-lor
miniștri; ceea ce ați făcut desfacețl sin-
guri. Ce venițl la noi ? Vreți să ne încur-
cați și pe noi în acâstă afacere? A|no pro-
nunța noi și Camera astă-41, este a angaja
țâra, este ea îutr’un moment dat, protesta-
țiuqea D-vâstră (și cine scie cât va fi de
provocătâre), să ne asverle într’un lâsboiu
fără causă, să ducem și blestemele țârei
pe lengă desastrele ce va ispiti-o materi-
almente, ea să vâ scăpăm pe D-vâstră; asta
nu se pâte; faceți ce veți sei, numai siliți-
vă să isbutițl în bine. Nu veți putea re-
uși, atunci este rolul nostru, atunci vor-
bim noi, vă vom da un blam, și un alt
minister va îndrepta răul, lăsând răspun-
derea numai asupra dumuea-vâstră. (apla-
use) Dâră, domnilor, de ce nu ați cuge-
tat serios asupra unui asemenea fapt’ Sau
dâcă voiți resbel, spuneți-ne curat, care

IMS

MONITORUL OFICIAL AL ROMANICI

11 (23) I mu trie 1877

mejdie, ad sciut să o s<ape; nu este astv
()I de cât amerințărl de ale guvernului și
nimic mai mult.
   D. vice-preșeșdinte cu învoirea Sena-
tului suspendă edința pentru 5 minute.
   —După suspendare.
   D. vice-președiute. Ședința publică
este redeschisă. D-nil senatorii să bine
voâscă a lua locurile. Principele Dimitrie
Ghica are cuvântul.
   D. D. Ghica. Onor. D-nl senatori^ mult
mie târnă că nu o să plac nici unul partit,
dâcă și în împrejurarea de faciă se află
’ partite în acest onor. Senat; însă nu mâ
voiu descuragia, ’mî voiti face datoria.
Douâ cuvinte în ceea ce privesce D. De-
liu care a venit să ia un cuvânt, fără să ’l
desvolte, al ședinței secrete spre a pre-
tinde că eii voesc să împing țâra la râs-
boifi. Bine, D-nil mei, acea sete de văr-
sare de sânge o aii numai nebunii (ilari-
tate), dâră nu părinții de familie. ..
   D. I. Deșliu D-le președinte.
   D. Ghica. Dâră ce se crede âre D.
Deșliu atins prin acest cuvânt? (râsete,
aplause). Nu pot fi eu acel membru să îm-
ping țâra la uu necunoscut, și mal bine pi-
când la un cuvânt așa de primejdios, pe
câtă vreme nici vârsta, nici posițiunea că-
tre copil mei nu mâ face să doresc acte
desesperate și nebune. N’am dis în ședință
secretă cea ce a <j.is D. Deșliu, ci am sus-
ținut că îu tâte împrejurările nu voiu urma
cu simpatii și antipatii, nu voifi avea alt
iuters de cât interesul țârei mele, și voiu
I fi Român; acâsta am spus’o. (aplause)
   D-lor, sa venim la cestiune. Nu pot tă.-
gădui că s’a comis greș ’ă din partea mi-
nisterului de osterne, și mi se pare că și
colegii sâl sunt convinși cu desăvârșire
de acâsta.
   D. ministru de justiție. Cer cuventut.
   D. D. Ghica. Astă-di, negreșit este de
datoria D-vâstră de onâre să fiți solidari
de a atenua greșala, căci sunt greșeli și
. greșeli. Eii, după părerea mea, așflfi urmat
alt-fel; fiă care are maniera sa de a vedea;
căci îndată ce așfl fi vâijut asemenea vele-
ități din partea înalte Porți așu fi atras a-
tențiunea puterilor garante pnn agenții
mei și din capul locului așu fi protestat
chiar către Pdrtă
   Am fost ministru de esterne, mi se pare
vr’o doul ani, și am avut pe acel timp 0-
nârea de a avea agent la Constantinopole
pe onor. D-vâstră coleg D. Dim Sturza,
de care nu am avut de cât de a mâ lăuda
de concursul patriotic și inteligent ce ’ml
a dat; și D-sa șl readuce aminte că îu
multe ocasiuni am protestat și s’a resta-
bilit drepturile țârei mele. Nici odată însă
n’așu fi scris agentului meu cum a făcut
actualul D. ministru de esterne tratând ca
o cestiune secondară de a se confunda tri-
¹ bunalele țârei ndstre cu tribunalele Turce;
D-lul crede că nu a făcut greșală, fiă-care
om are opiniele sâle, pdte că ale mele să

este interesul? Și cari vâ sunt aliațil? Nu
aveți mila de țâră ?, Ea nu vrea resbel, de
cât când cu adevărat interesele el sunt tn
pericol; noi nu le vedem așea, și apoi a-
vețl tdte necesariele pentru resbel? Sunteți
împăcațl eu țâra? Străinii vă privesce
bine? Puterile garante ne tolerâsă? Pe ur-
mă, puteți ține pept astă-dl Turcului? Nu
puteți’ Armata ndstră, ați spus ⁿ|i
este îu stare de a se bate.
   D, D. Ghica. Cer cuvântul!
   D. I’ Deșliu. Pe urmă și starea.de să-
răcie și Hrfancele ndstre nu ne permite să
facem resbel.
   D. ministru de resbel. D-lor, protes-
tes, și nu permit să se dică-că armata nds-
tră nu pdte să se bată.
   D. Deșliu și D. Lungeanu. Referatul
D-vâstră din Monitor a spus acâsta, afară
numai dâcă nu este adevărat ce ați spus.
   D. Dimitrie Ghea. D-lul Deșliu tot-
d’a-una ’I este permis să facă, să spună
chiar, cum a fâcul'o, chiar ceea ce s’a vor
bit erl în ședință secretă. Scițl că sunt
dmenl privilegiațî, cărora le este permis
să spună și sa facă tot, să umble șr cu
clopoțel! (Ilaritate).
   D. I. Deșliu. Prin urmare, este nevoe
de înțelepciune și de cugetare matură. în
tdte mișcările ndstre; înțelpciunea me a
scăpat de multe rele și are să ne mal
scape, și nădejdea ndstră nu este în gu-
vernul actual, este în Dumnedeul părinți
lor noștri și în Domnitorul țării, care nu
va lăsa să devie șl România uă Serbiă ne-
fericită și sărăcită, pentru că¹ s’a găsit și
acolo adoratori ai resbelulul ca D. Dimi
trie Ghica, care ne spunea că ar fi în coh-
tra turcilor pentru că 1 a decapitat pe
moșii D-sale, puteți să perițl toți, că Rot
mânia nu face resbel de resbucărl perso
nale, și nu va imita pe un ministru res-
belnic ca RisticI, care astă-(|I ’ș pl »ge
păcatele împreună cu cel-alțl. Tot ce pu-
tem face acum D-lor senatori, este să tre-
cem la ordinea <)ilel afirmându-ne dreptu-
rile nostre naționale.
   Nu este rău însă ca agentul dt _.v Cons-
tantinopole să I spună tot verbal D lui
Safet Pașa, că România menține dreptu-
rile sale și rămâne credincidsă tratatelor
ce o leagă cu Turcia, decă este adevărată
convorbirea dintre D-lor.
   A da și noi un vot ca ai Cumeril este
uă încuragiare și mal mare pentru ca gu-
vernul să facă ce va vrea în numele țâ-
rei. Camera s’a grăbit, noi ilu putem să o
urmăm.
   Uă voce. S’d procedat legii.. .
   D. I- Deșliu. Prea bine, deră voim să vă
ținem în respect, și în cas de nevoe, pre-
cum am <)is să vă luăm portofoliul ca să
scăpăm țâra îndreptând răul. (Aprobări).
   Cred D-lor senatori, că este timpul să
rădicăm panica de asupra publicului și a
întregii țări prin închiderea discuțiune!.
Românii, de câte ori a fost țâra în pri

fie greșite. Cred însă că nu este bine în
ast-fel de împrejurări să ne facem încri-
minări. Dinlr uă fatalitate sau dintr’uă gre-
șâlă ne vedem în uă posițiune fdrte neplă-
cută, să nu vină D Deșliu să dică că nu
înțelege ast-fel Constituțiunea otomană,
că Safet Pașa nu avea nici uă posițiune
a răspunde....
   D. I. Deșliu. Nu am qLis acâst.
   D, Dimitrie Ghica. Un respuns oficial
nu are nici un fel de valâre, voesce D-sa
uă notă specială îa acâ Hă privința, voesce
un firman ?
   D. Ion Deșliui Nu a fost vorba e a-
câsta.
   D. Dimitrie Ghica. Eu las să mâ
intrerupl fără a mâ supăra; când am voit
să fac alusiune la unii âmeni, nu la D-v,
m’ațl întrerupt și ați dis, nu sunt nebun !
   D-lor, onor. D. Deșliu susține că Con
stitnțiunea otomană nu atinge în nimic
drepturile nâstre; dar toți vâd contrariul,
ehiar străinii, representantul Franci el, am-
basadorele sâfi, a vâdut, cu destulă clari-
tate, că se voesce a se face mențiune de
noi, și a și protestat.
   D. Ion Deșliu. După cerere , arintelul
nostru.
   D. Dimitrie Ghica Daca cererea agin-
telul nostru ar fi fost uă nebunie, credeți
că ambasadorul Franciel ar fi voit să se a-
venturede, să transmită acea nebunie, să
Hntre în esplicațiunl așa de grave cu Sa-
fet-Pașa sau cu Vizirul? A făcut’o acesta,
pentru că este convins că se face acâstă
i mențiune. El bine, D-lor, nu înțeleg cum
onor. D. Deșliu în același minut susține,
pe de uă parte, că nu este mențiune des-
pre noi în Constituția otomană, si pe de
alta dice, că așa de tare și învederată a
fost mențiunea, că chiar străinii, ambasa-
dorele Franciel a protestat!...
   Nu cred, D-lor, că este momentul a ne
face criminali, mal cu deosebire astăzi,
când găsim mijlocul de a căpăta stima
lumel întregi, și când trebue să venim în
ast-fel de împrejurări să ne unim cu toții;
dar nu credeam că va rădica un singur
glas îl sânul S matului care să (Jică . în
dadar D-lor protestați, nu veți avea nici
un resultat bun, țara este condamnată a fi
batjocorită ! ’ ’ (aplause prelungite)
   D. Ion Deșliu. Nu este nici un glas aci
care să fi ilis acâsta.
   D. Dimitrie Ghica Ei D lor, nu sunt
resbelnic, dar părinții noștri cari ne apăs
trat drepturile ndstre ce posedăm astăzi,
nu avâfi miliâne de soldați, aveau uă i-
nimă (bravo, prea bine).
   Să ne ferâscă D-zeu, nu vâd lucrurile
în acel grad; însă nu cred că este bine, și
o mal repet, între veleitățile safi greșalele
ce s’ar fi putut comite, să lăsăm lucrurile
în starea în care sunt astădl, ca Senatul să
dică las pe miniștri care afi făcut acea
greșâiă să o descurce el singuri. Dar daca,
D lor, nu vor fi în stare ca să o descurce,

■ Ianuarie 1 ' '

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE’



ce se va face’ Se Jice săi dăm robi tur- causa de a îndemnat po aceiâ care vin să a făcut declarațiune- solemnă că în Consti-
cilor!' ¹ (aplause

U-lor,

                                     conteste nisce drepturi obținute prin vâr tuțiunea aceea esistă uu art. 7 care se o-
r, eti am mal multe polițe de plătit i sare de sânge.
' ”             „„ i„                  D. I. Radu, (fler cuvâuinl

către D-v. (adresându-se la banca minis-

terială). ’Ml aduc aminte, că în timpul
«ând eram la minister, și când ni se con-

testa rectificarea gratii țel nâstre dintre Aus-

tria fără participarea și a Tu, ciei. nu

pentru căni se contesta suveranitatea nâs-
tră, ci pentru că voiam să punem capăt
unul conflict, și pentru care am obținut
acâsta prin stăruința venerabilului bărbat
Negri, ajutat de D. Pancu și DonicI, a-
tuncl ’ml aduc aminte că mi s’a făcut uă
interpelare în Cameră trecea actul menea
un fel de trădare!! Și acesta când ? Atunci
când avusesem de președinte la adea co-
misiune pe acel Costache Negri, pe caie
’ml pare răii că nu ’l cunâsceți și D-v cum
l’am cunoscut eti. Ml-aduC aminte în urmă,
că mi s’a contestat âre-care drepturi din
partea Porții, și atunci ml-am permis âre-
care abateri la legea practică- eram vino-
vat pâte—și în loc de a primi un bil de
indemnitate că am avut pe aCel timp feri-
cirea să fiu sprijinit în acâstd lucrare de
multe din Puterile garante, am fost pe aci
să fiu trămis la VăcărescI I! D Brătiauu
mi se pare că era pe'atunci îu Adunare..
Nu voiu dice asemenea fiiwi^sde- cele ce

s’a petrecut cn ocasiuneivCohveuțiunel in-

ternaționale când am fost tratat de trădă-
tor, de om care’șl vindețai ătre străini*
Era, D-lor, uă cestiune politică dreptul care
l’am dobândit de a face ConveuțiunI cu cele
alte State, un drept mare pentru care unele
națiuni fac și sacrificii do bani, dar n’a
fost nici un sacrificii! făcut de noV căci
acea Convențiune comercială a fost fârte

favorabilă pentru noi. Și ori care dintre mei politici să vie în ast-fel de împreju-
D v să îndoesce de acâsta, n’are de cât să rări să plătescă pe Cabinetul actual cu mo-
cilescădiscuțiuniledinCamerade la Pesta, neta cu care ati fost Dior plătiți, să se

și va vedea că ministerul ungar afosttra gândâscă la acâstă țară, și, cum am pro-
   J----------—ax                           a mis în discursul Tronului, toți Românii

tat de oposițiune,- căci se află și acolo ca

D. Deșliu că ati vândut interesele Un
gariel către Români
   Domnii mei, nu voiu să amintesc și alte
polițe care sunt dator să le plătesc, eu am
alt-fel de monetă și nu voiti fi nici uă
dată acela eti care am pus paragraful în
respunsul Tronului, că la orl-ce împreju-
rare Tronul pâte conta pe noi, nu voiti
plăti, Jic, de cât cu moneta din acel pa-
ragraf. Etă D-lor miniștri, cum plătesc eu
datoriele mele (aplause). Și pentru ceea
ce mS privesce, nu cred că este bine să
dăm dreptul străinilor să dică, că Româ-

nia este așa de sfâșiată, în cât se pâtetră pole. Acesta este un lucru, dacă nu esact,
mite asemenea ConstituțiunI atingătâre de cel puțin un lucru care a scăpat din ve

drepturile nâstre. Nu suntem în asemenea
împrejurăil ca să pâtă face pe âmenil de
Stat din Francia a introduce asemenea ar-
ticol în Constituțiunea lor. Eti mult "bă
nuesc că s’ati condus de idea că suntem
în sfâșiere și ati credut pâte că nu ne gân-
dim de cât a smulge portofoliurile din
XAnele PJoi miniștri’ Da, acâsta este

   D. Dim. Ghica. N am făcui alusiun» la
D vâstră.
   D. I. Radu. Nu sunt doritori.
   D- Dim. Ghica. Ași ruga pe amici și
adversarii mei politici să spue daca ei,
de 8 ani de dile de când am mușcat din
acel măr amar ce se chiamă minister, cu
tdte stăruințele amicilor și chiar a adver-
sarilor mei politici^ nu am refnsat a veni
la minister în diverse ocasiuni
   V? 1 că tac

  D-le Lascar Catargiu, spune. < și chiar să afirme alt cine-va . . .
D. Brătianu scie cu ce sforțe am consim- D. N/Haralambie Afirm și eti jă esle
țit la 1868 să intru la minister. Să’șl a- așa.
ducă aminte acel onor, domn că chiar la D. ministru de interne. D-ior, am uă
1866, când ml-am dat demisiunea, a stat norocire, că atunci când fac uă rectificare
chiar P. S. S. mitropolitu în sfintele veș- diselor D-luI Deșliu, pot să intru în dată
minte și m’a rugaf ■ dar am dis: ’ml am fă- în materie, ceea ce și fac

cut datoria la 1866, lăsați pe alți âmenî D-lor sunt âmenl ca D. Dim. Ghica
de Stat. D. Brătianu a venit singlir să mti care <Jice du v’ațl făcut datoria pe deplin,
. și când dice acâsta D-lui ministru de es-

râge, să stăruescă, să intru laministe⁻.


Nu păcătuiți onor • Radu. V6 este terne, să facă bine să

permis, căci n’am fericirnasăfiti cunoscut Ghica că o dice Cabinetului întreg, căci
de aprâpe de D-v. Cohiitațl uă erâre când , Cabinetul întreg ea solidaritatea actelor
credeți că sunt doritor de portofoliu. Când ¹ D-lut ministru de esterneJ>Care este gre-
vețl mușca și D-v. din acel fruct aveți să șâla? Este uă greșâlă îu aer, de ce n’am

pățițl cum a pățit cel alțî miniștri

D-lor, nu po; eti să nu autoris, în îm dea uă Constituțiuue, că avea de gând să

prejurările de faciă, pe Cabinetul actual
de a protesta în contra acelei lesărt de
drepturi care crede Pârta că se pâlc aduce
României
   Domnii mei’ Sunt măi multe detalieri
in care ași fi putut intra, dar nu voi intra.
Am crezut de datoria mea să rog pe amicii

la vreme de primejdie nu vor face de cât
un singur om. (aplaâse)
   D. ministru de interne, G.Vernescu.
Voiti da uă mică esplicațiune D-luI Deșliu,
căci întâi u trebue să sa stabilâscă faptele
și apoi să argumentăm în cestiunea în care
ne ocupă.
   Onor D Deșliu dice că eti rn ședință
secretă tfașl fi spus ceea ce a spus D. mi-
nistru de eswne astădi, și anume, că în
ședința secretă ași fi dis, că din inițiativa
guvernulu' . vânând Constituțiunea tur-
câscă, s’a făcut întrebarea la Constantiuo

derea D-lui Deșliu; și fac apel la ori care
din D nil senatori să denege că n’am dis,
ceea ce voiu afirma din nuoti. Etă ce am
dis atunci că generalul Ghica, agentul
nostru de la Constantinopole, înainte de a
avea n I Constituțiunea, în dată ce s’a
vorbit de acea Constituțiuue și s’a v&Jut
la Constantinopole, prin un act înscris ne

cupă de uol
   Etă ce m avut onâie să spun onor, Sc

nat, mal adăogâud un lucru, că D. gene-
ral Ghica ne spune că acel articol ne con-
cernă, nu numai după opiniunea D-luI, dar
după opiniunea autorisată în Constanti-
nopole. Etă ce am declarat în ședință se-,
cretă și declar și acum înședință publică;
mă mir însă cum scapă acesta din memo-
ria tot-d’auna virgine a D-1»I Deșliu!.
   D. N. Manolescu. Așa este cum dice D.
1 ministru de Interne.
   D l. Deșliu. Nu D-ta D-le Manolescu,

;râdă D. Dim

presimțit că Turcia avea veleități să’șl

ia disposițiunl în contra nâstră, în contra
tratatelor ce avem încheiate cu dânsa! V-
dețl bine undd'merge D. Dim. Ghica? Că
trebuia să presimțim că Turcia avea ase-
menea veleități și că uol trebuia să împe
dicăm aceste veleități. Prin urmare protesv
tarea făcută la Pâ’tă și la Puterile ga
rante, protestare bisată pe suposițiunl; etă
pânti tinde merge D. Dimitrie Gbica cn
scrupulele D-sale pentru apărarea drep-
turilor nâstre! Și D-vâstră vă înduoițl în
că, și dicețl că acel ministru a comis gre-
șela și răii face când vrea să protestese.
V6 spun deră, D-lor, ce s a întâmplat; în-
dată ce D. general Ghica — și fie’ml per-
mis să deschis un parentes — D. general
Ghica care a fost numit la Constant)uopo-
le nu din partitul acestui minister, D-nu
general Ghica care a întrunit încredere i
atât a partitei cădute cât și a partitei ca-
re este astă-JI la putere, — ne a spus o-
piniuuea sa în privința acelui articol din
Constituțiunea turcâscă; atunci D-vâstră
nu sdntețl în drept să puneți la îndoială
acestă afirmațiune. Ei bine ne a venit din
partea generalului Ghica, agentul noslru,
acâstă afirmațiune positivă- că în cercuri-
le politice, art. 7 este vădut ca când s’ar
ocupa de drepturile nâstre și că ne pri»
vesce pe noi, și opiniunea D-salo ca om
inteliginte, ca om ce avea relațiune cu a
tâtea persâne ne spuno acesta. — ce tre-
buia să facem noi îa asemenea cas’ Tr •
buia să facem ceea ce bunul simț cel mat
mărgini* n° povățuesce Am citit și net

200

MOM'fORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

11 (23) Ianuarie 1877

Constituțiunea Turciei. Și ce am făcut
noi? Am făcut âre, ceea ce ijice D. Deșliu,
că îndată ce am văijut că în Constituție se
ocupă de noi, cu imprudență am început să
sgândărim? Noi am dLis agentului nostru:
nu credem că acest articol se ocupă de noi,
însă ca Stat vecii! avem datoria și dreptul
să seim ce însemnâsă Constituțiunea dată
de Statul de alăturea, de Turcia; și ca să
avem prin urmare dreptul să seim ce în-
semnesă cuvântul de privilegiată, să bi-
ne-voibscl a te adresa la ministrul de es-
terne Safet Pașa și să’l întrebi, ce însem-
nâsă acel cuvânt din art. 7 și pe cine pri-
vesce. N’am (Jis să’l spună că ne privesce
și pe noi! ci ca S at vecin am întrebat nu-
mai pe cine privesce art 7. E.ă greșâla
cea mare care am făcut’o D-lor! e ă acea
râ:ă pe care s’a învârtit discuțiunea aîat
în Cameră cât și aceea în Senat: Prin a-
cestă întrebare am fi c impromis interesele
pM și am venit la Corpurile Legiuit ore
să le întrebăm ce e de făcut?... Când îna-
intea Senatului, după cum s’a <)is, nu tre-
bue să venim de cât cu fapte p< sitive !
   Vreți pâte să (jicețl și D-v., cum a clis
și D. Deșliu, că noi am provocat acesta,
și că numai atunci a venit în gândul lui
Safet Pașa, când am făcut întrebarea, să
<)ică că ne privesce și pe noi?! Nu cred
că ’și va permite un ministru fie chiar
turc, când este întrebat într’un mod ofi-
cial să răspundă că, și țâra vecină este
implicată în Constituțiunea el, numai pen-
tru că i s a făcut uă întrebare ! Credeți că
este serios acâsta, sau este numai un pre-
test? Dâca credeți serios, guvernul n’ar
primi si tjică: să ne regulăm situațiunea
și apoi aăJutrebe pe D-v. și țâra. Acâsta
u’ar primi. Dâră țâra, cum dice D. Deșliu,
are grijă, are temă, nu vrea să ia respun-
derea guvernului într’un fapt de asemenea
natură.
   EI, D-lor, nu ealomniațl țâja! Țâra va
lua tot-d’auna răspunderea unor fapte de
asemenea natură (aplause). Și atunci când
se găsesce un minister și un Corp Legiui-
tor care vrea să apere drepturile țârei, nu
cred, D-lor, că unul din D-v. va avea cura-
giul să <)ică. nu faceți căci țâra vă va de-
saproba! Acâstă injurie nu pâte fi făcută
Senatului căci ’l cred cu mai multă espe-
riență de cât atâta (Aprobări).
   D-lor senatori, posițiilnea este lumina-
tă. A se râspunde într’un mod posiliv mi-
nistrului nostru care este recunoscut de
țâră ca ministru al acestei țâri de către
ministru Turciei, care asemenea este mi-
nistru oficia], a se răspunde că, prin acel
art. 7 se înțelege pe țâra Românâscă și pe
Domnitorul țârei RomânescI; a se precisa,
atunci când s’a objectat de agentul nostru
că cestiunea este gravă și că se va comu-
nica testual ministrului din țâra Româ-
nâscă, a se răspunde de ministrul Turciei
categoric că, ceea ce a 4is va menține, și
s’a încercat prin tratate chiar a susține a-

câsta înaintea agentului nostru - credeți
âre D-vâstră că acâsta nu este serios ? Cre-
deți că s’a găsi uă inimă așa de rea ca să
argumentese cum a făcut D. Apostolânu,
ca un mic advocat de șicană care nu are
în inima sa de cât uă idee nenorocită...
(Aplause).
   D. Apostoleanu. Voiii răspunde D-luI
ministru.
   D. ministru de interne. Și veți răs-
punde ceea ce ați <|is necontenit în două
ședințe, fără dragoste pentru acâsta țâră
de care vorbiți mereă (aplause). Nu este
timp astă 4L D-lor, ca D. Apostoleanu să
ne aducă aminte luptele dintre noi, era
timpul ca astă-()I să se facă bilauțul ne-
norociriler țăreP Asiă-ijl eratimoulsă
ui se vorbescă de D. Apostolânu despre
acâsta? Astă-ijl când se cere autoritatea a
cestul înalt Corp, vine D-luI și vorbesce,
incriminând!! că noi suntem responsabili
de perderea țărel!! A, D-lor, nu ne puneți
pe acest tărâm, căci suntem fârte tari; când
vom deschide cartea trecutului, și vom dis-
cuta nu sciă care din noi ar trebui să ple-
ce fruntea în jos și să pună capul în ce-
nușa (Aplause).
   Ați mers mai departe, ne ați învinovățit
cu politica din afară, ați credut că ne veți
pune în contradicție eu faptele! dâră de
credeți că puteți afirma cu mâna pe con-
sciință înaintea țărel, că am compromis
situația înaintea conferinței cu agenții pe
cari ’l am trămis în străinătate, o (jicețî,
dâră nu voiți să audițl ce aU făcut agenții
nosțri, nu sciți D-vâstră că li s’a impri-
mat când s’au trimis și punctele unde tre-
bue să pledese înaintea puternicilor ijilel,
nusaițl acâsta? EI bine, afost uă idee care
trebuia să ue pună la adăpost de ori ce
nenorociri care putea să ne amenințe, era
uă idee de neutralitate, să se declare țâra
nâstră neutrală cum este Belgia, posițiune
proprie pentru noi. Pentru acâstă idee a :
luptat D. lân Ghica, pentru acâsta D. Ro
seti, pentru acâsta D. Brătianu, și pentru
acâsta, nu ne am uitat la colorile politice
ale nimărul, am trămis âmenl care se bu
cură de uă posițiune înaltă în țâră, cu cu-
uoscințe întinse; asemenea âmenl aii fost
aleși șitrămișl să pledese pentru noi, pen-
iru a ni se recunâice neutralitatea, pentru
că acâsta e scăparea acestei nenorocite
țări; și dâcă nu astă-<Ji, dâră pe viitor, și
în curând sperăm că o vom dobândi. EI
bine^ âță misia agenților în străină.tațe, și
onor. D. Apostoleanu ne impută și vrea
să pună în contradicțiune pe D nil I. Ghica,
D. Roseti și D. Brătianu, și să Qică mi-
nisterului: Dâcă nu al obținut nimica, dâcă
vă găsiți în acâstă situațiuue, dâeă ați încu-
ragiat pe Turci să dea acestă interpretațiu-
ae Ooustituțiunel lor, causa este că ați tră-
mis âmenl cu deosebite idei politice, și aă
compromis situația! EI bine, când duceți
acâsta, nu înțelegeți că aveți uă sabie cu
două tăișuri și că v’ați tăiat pe D-v. când

ați voit a ne tăia pe noi ? Ați atacat pe
miniștrii și pe âmenil care s’afi dus a sus-
ține țâra înaintea Puterilor garante; el bi-
ne, cine credeți că va lua în serios a-
tacurile acestea? In străinătate lucrul va
fi mai solemn desmințit, căci Puterile
la care ne am adresat ne a răspuns se-
rios, și decă nu am putut obține acâsta
astă-ijl, credem că în curând vom dobân-
di aceea ce am avut onârea a cere înaintea
Statelor la care ne-am adresat. D-lor, nu
vă mai plângeți că ministerul acesta a cre-
at situația acâsta; în împrejurările grele
în care se află micis.torul acesta, împreju-
rări de acelea în cari de mult n’a fost,
dă dreptul să creijă că representațiuuea
ₜ naționale pentru aceste cașuri mari însem-
j nate. ar fi ca un singur glas să apere drep-
turile țerel, și se le supue representanțiîor
din conferință, că Turcia a făcut uă £re-
șală când a venit să ne râpâscă drepturile
nâstre prin Oonstituțiune, âr nu să facă
meschine cestiunl de minister! Că câți-va
miniștri să fie schimbați după plăcerea
cuiva. ’MI pare reu că și onor. D. D. Ghi
ca, de și conclusiunile D-sâle aă fost drep-
te, au fost în favârea țerel, ’mi pare r?fi că
a alunecat după acâstă cale, și ’mi pare
reu cu atât mal mult că nu era drept să se
plângă de neajunsurile ce i s’a făcut prin
Camerile trecute, și voesce să se descarce
de aoele polițe vechi asupra nâstră, de ne-
mulțămirele ministerialul D-sâle.
   D. D. Ghica. Vă plătesc cu altă mone-
tă de cum am fost noi plătiți, fiind că nu
voesc să periclites interesele țerel mele
pentru pasiuni personale.
   D, ministru de interne. Nu puteți să
ne plătiți cu nici uă monetă, pentru că
nici odată fiind D-vâstră la minister, noi
nu v’am făcut acâstă viâță amară. S’a mal
rjis de D. D. Ghica, și acâsta în trâcăt,
că noi am fost chiar contra Convențiunelor
făcute cu Austro-Ungaria, fără ca se bă-
găm de sâmă că acâsta a fost piatra suve
ranitățel naționale.
   D. D. Ghica Apoi văd că nu vă astam
părațl I
   D. miniștrii de interne. Sunt tineri
cari nu se astâmpără, cu atât mal reu când
sunt bătrâni cari nu se astâmpără 1 Așa
dar îucă odată, când s’a combătut Oonven-
țiunea de care era vorba, nu s’a combătut
pentru că nu voiam a se face Convențiune
cu Statele străine, ei numai dintr’un sin-
gur punct, din punctul de vedere comerciale
și iconomic, s’a arătat că se fac sacrificii.
Iată din ce punct de vedere s’a combătut
Convențiunea, și mi pare reu să afirm că în
curând se vor vedea efectele financiare și
iconomice ale Convențiunelor votate. Pen-
tru moment sunt votate și le respectăm.
Le am primit ca moștenire a trecutului și
vom respecta tot ce este lege în acâstă țâră

(Suplement)

I1 (23) Ianuarie 1877   MONITORUL DFIOiAx. aL MANlisl

țoupwmeu^ ^ui

și tot ceesteConvențiune- dar respectând, .
vom constata în acelaș timp cifră cu cifră
perderile comerciale și iconomice pe care
acesta ț6ră leva suferi în urma acelei Con-1
vențiunl. Iată ce avem să respund la acâs-
tă cestiune.
   S’a mal făcut uă Imputare D-lul minis-
tru de esterne ; s’a dis și în ședința secre-
tă și astăqll de D. D. Ghica, și ’ml pare refi
că D-sea a repetat o, că îotr’uă notă asupra
unui lucru fârte principal, s’a tra tat ca un
ce secondar de cătră onor. D. ministru
de esterne. Ei bine, D-lor, să vă spun drept
că am cetit și eu acea notă și am vgdLut, că
nu numai protestă în acâstă notă în po-
triva acelei ingerințl în autoritățile nâstre
judecăloresci, în potriva acelei asemănări
a tribunalelor din țâră cu ale Turciei, nu
numai protestă dic, dar și ’șl reservă ces-
tiunea. Apoi când a vorbit în urmă de ces-
tiunea secondară, scițl care era acea ces-
tiune de care nu voia să facă uă cestiune
de actualitate ? Era cestiunea de cartel. EI
bine, credeți D-vâstră, când astădl Orien-
tul se turmentă, când tâte populațiunile
reclamă și revendică drepturile lor, când
noi trebue să le pă<Jim pe ale nâstre, cre-
deți D-vâstră că n’am fi cugetat să obți-
nem de la Turcia cartelul ? ... De cât a-
vem alte lucruri mal însemnate de obținut,
lată pentru ce luând tâtă solidaritatea fap-
telor D-lui ministru de esterne, cred că
țera dâcă nu ne va bine cuvânta, dar va re-
cunâsce că cu înțelepciune am lucrat. A-
vem multe cestiuul, și onor. D. vice-pre-
ședinte al Senatului și D-vâstră cu toți le
cunâsceți că noi trebue să le punem înain-
tea conferinței.
   Așa dar, D-lor, cred că Senatul este acum
în cunoscință de causă asupra lucrului.
Voifi i)ice numai câte-va cuvinte. Dâcă rni-
nisteriul a venit înaintea D-vâstră se vâ
vorbescă de protest ca se ve spună situa-
țiunea țerel, pentru ce a făcul’o ? Peutru
un singur lucru, ca atunci când protestul
nostru va fi cetit în conferință de Puterile
garante și de Pârtă, să se scie că acest
simțimânt de încălcare făcut drepturilor
nâstrede Constituțiunea otomană este îm-
părtășită de țâra întrâgă, a voit ministe-
riul se aibă uă forță însemnată când se
presentă înaintea conferinței pentru apă-
rarea drepturilor câștigate de străbunii
noștri, a voit ministeriul ca acâstă impor-
tanță ce se dă votului se adjungă la des
legarea cestiune!. Este ore patriotic ce se
4ice în Senat că ce ne importă, ați început
cestiunea faceți protestul, și de veți neme-
ri, bine, de nu, vom puno alți miniștri ?
Așa se resolvă uă asemenea cestiune ⁹ Cu-
getalY că am f >cut ren, credeți că întreba-
rea nâstră nu este constituțională, credeți
că protestul nu este cuviincios, credeți că
țâra nu este silită să ia solidaritatea ? A-
tuncl acești miniștri sunt vinovațl, mai
mult încă, sunt trădători al intereselor țâ-
rei ¹ Căci până la un punct uă imprudență,

uă culpabilitate în interesele politice de
asemenea importanță este uă tradare ! Uă
spun înaintea țârei mele și am consciință
de cea ce cjic, și dea D-ijLefi, că dâcă Sena-
tul va lua uă altă măsură safi nu se va pro-
nunța, cestiunea să nu fie periclitată ' Dea
D-$efi ca țâra acâsta nu să ne dea nouă
bine cuvântarea, dar nici să blesteme cn
amărăciune pe cel ce a discreditat’o. (A-
plause prelungite)
  D. vice președinte. D-lor senatori,
sunt 5 ore trecute ; voițl să continuăm cu
ședința ?
  Voci. Să continuăm.
  Alte voci. Pe mâine, (sgomoț)
  Se pune la vot continuarea.
  Voci. Nu se pâte constata numărul din
causa D-lor deputati care asist pe bancele
Senatoriale. Să se facă apelul nominal.
  Voci. Se remâe pe mâine.
  D. Dimitrie Ghica. Uă cestiune ca a-
câsta nu pâte se remâe neresolvată; chiar
dâsă astăzi nu se va termina, trebue să
luăm angajamentul de onâre ca se urmăm
deseră sâfi mâine; alt-fel ar fi uă sinuci-
dere pentru Senat.
  Se pune la vot prin bile continuarea șe-
dinței.
  D. vice-președiute. Trebue 2 treimi
adecă 28 de bile albe pentru ca ședința se
se nrmese, sunt numai 25 așa dar, D-lor,
ședința nu se prelungesce, âusă este uă
propunere pentru ca să ținem desâră la 8
ore ședință, spre a termina acestă cestiu-
ne ; cred că Senatul va încuviința. Așa dar
pun la vot dâcă Senatul îucuvii ițâsă uă
nouă ședință la 8 ore desâră.
  — S’a primit de Senat.
  — Ședința se rădică la 5 jumătate ore
după amiacjl și se anunță cea viitâre pen-
tru sâra, la 8 ore

                    »UH. i^.i^ i r iu TI- -

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARĂ

    Ședința de la 3 ianuarie 1877.
  Președința D lui vice președinte A, Si-
hlenu, asistat de D-nil secretari I. Lățes-
cn, A. Visanti și C. Climescu.
  Ședința se deschide la 1 oră după amâdl.
  PreseuțI 78 D-nl deputațl.
  Nu respundfi la apelnl nominal 71, și
anume
Bolnavi:
  D-nil G. Magheru, N. Viișirenu.
In congediu '
  O-uii A. Gr Bonachi, D. Castroian, 0.
Catargiu, N. Catargiu, P. Constantin, D.
C jzadini, Gr. Cozadini, G. N. Gamulea, D.
Genescu, M Ghelmegeanu, G. Gâță. I
Mârza, G. Mârzesțu, G. Pruncii, A. Vilner,
M. Vladimirescu.


Fără arelarede motive:
   )-niI D. Anghel, P. Arbore. N. Ataca
siu, D. Brătianu, N. Bujorânu, Sc. Căline-
scu, A. Candiano-Popescu, G. Cantili, N.
Caraianoglu, E. Ciolacu, N. Cișman, M.
Costachi, L. Costin, D Crăciunescu G.
Exarh, L. Eraclide, C. Fleva, A. Gh&orghiu,
G. Ghițescu. C. Giuvara, P. Grădișteanu
I. lonescu, T. loan, T. B. Lățescu, G. Ma-
cri, G. Mantu, D. Miclescu. G. Miclescu
G. Morțun, I. Nicolau, N. Nicolescu. C.
Peșiacov, C. Pilat, M. Roseti. 1. Rosei).
G. Rosnovanu, D. Sofronie L. Sterea. A.
Stirbey, I. A Sturza, A Vamali, E. Ver
gătii, Gr. Vulturescu, P. Zamfirescu F.
Alunânu, M. Burilianu, I. Carabalescu, (
Tact), D. Leca, A. Teriachiu.

  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
  Se acordă congediu D-lor deputațl A
Celibidache, G. Gâță, M. Ghelmegⁱ>onu, G.
Mărzescu și Gh. Pruncu.
  Se trămite la comisiunea de petițiunl de
de urgență petițiunea D-lul N Vasilescu
și a D uel Elena Bercaru.
  Se trămite D lui raportore al comisiu-
nel budgetare petițiunea D-lul I. Constan-
tinescu
  Se înscrie la ordinea <jlilel doue rapor-
turi ale Comitetului delegaților, unul pri-
vitor la punerea în armonie a legel budge-
tare cu legea organică a ministerului de
de esterne, și altul relativ la așezarea con-
tribuțiunel mobiliare.
  Se comunică Adunărel demisiunea din
mandatul de deputat a D-lul C. Fleva.
  D. P. Ghica. D-lor, este un us adop
tat de acâstă onor. Cameră, că atunci când
un deputat ’șl dă demisiunea să nu i se
pnmescă și să se invite de a veni în Ca-
meră.
  Ast fel s’a urmat în privința mal mul-
tor D-nl deputațl, și vâ rog să urmăm tot
ast-fel și în privința D-lul C. Fleva.
  Adunarea, consultată, încuviințâză pro-
punerea D-lul P. Ghica.
  D vice-președinte. D -lor, la ordinea
cailei avem în primul rând continuarea
discuțiunei asupra projectulul de lege
pentru patente. D-nu ministru de finance
însă nu este aici, și după cât șcifi nu pâte
veni de cât mâine la Cameră. De aceea
cred că ar trebui să luăm în discuțiune
alt prcject de lege.
  D. ministru de culte șl instrucțiune
publică. D-lor. v’aș ruga să bine-voiți a
amâna pentru mâuo continuarea discuțiu-
nei asupra legel patentelor, când va fi și
D-nu ministru de finance presinte.
  Pentru astă-rjl, vâ rog, se luațl în discu-
țiune un mic project de lege care e rela-
tiv la patronatele, inspectoratele și efo-
riele scâlelor publice. Acest project de
lege este în strînsă legătură cu budgetul
și este la ordinea dileî.
  —Adunarea aprobă propunarea D-luT mi
nistru



   D. P. Ghica, raportatorul comitetului
de delegați al secțiunilor, dă citire urmă-
torului raport și project de lege:
     Domnilor deputațl
   Comisiunea delegaților în privința pro-
jectululdelege pentru patronatele, inspec-
toriile și eforiile șcâlelor, compusă din
D-nil Teriakiu Alexandru, Maniu Vasile,
Ferechide Scarlat. doctorul Polizu, Vi-
zante Andrei, Climescu Constantin și sub-
scrisul, luând îu studiere sus-menționatul
project de lege, m’a însărcinat, în calitate
de raportor, să am onâre a vă supune atât
cele urmate cât și resultatul deliberațiu-
nilor comisiun I.
   La fie-care articol voiu avea onârea a v8
arăta, D-lor deputațl, obieețiunile cari s’au
rădicat asupra disposițiunilor coprinse în
legea propusă de D. ministru și modifi-
cările ce fie-care secțiune a esprimat do-
rința de a se introduce.
   Din tâte modificările propuse s’a pri-
mit de onor, comisiuneadelegaților aceea
ca recomaudațiunea patronului să se facă,
nu de către comitetul permanent, ci de
către consiliul jndețian.
   Afară de acâstă modificare, comisiunea
-legaților a primit projectul de lege pe
, care viu a’l supune la votul D-vâstre.
  Raportor: Pantazi Ghica.

PROJECT DE LEGE
oentru patronatele, inspectoratele și
efor iele școlare.
   Art. 1 In fie-care comună, unde esistă
una sau mal multe seâle rurale, primarul
comunei va avea sub imediata lui privi-
glnare scâla comunală
   El va face obsorvațiunile necesarii în-
vățătorului comunei, când s’ar abate de la
datonele sale, când nu ar ține scâla pe tot
timpul prescris, câud ar avea purtare ne-
cuviinciâsă îu comună, sau când s’ar a-
râla, în ori-ce mod, nedemn de misiunea sa.
   Dâca aceste observațiuni vor remâuea
fără efect, primarul se va adresa, prin ra-
port formal, către inspectorul școlar, sau
d’a dreptul către eforia generală a cir-
cumscripțiunel, spre a cere îndreptare.
      Art. 2. Afară de primari, în fie-care co-
  mună rurală în care esistă una sau mal
  multe seâle, unul din proprietarii cel mal
  notabili din acea comună, va fi anume în-
  sărcinat, cu misiunea onorifică, de a fi pa-
  tronul șcâlelor rurale <jin acea comună.
     Art. 3. Patronul șcâlelor rurale se nu-

mesce de ministrul instrucțiunel publice,• consiliul general al județului cu reședința
după propunerea comitetului permanent, fie din senul sSu, fie din afară; altul se a-
Art. 4. Patronul are dreptul și datoria lege de consiliul municipal al orașului de
de a inspecta scâla sau scâlele din comu-1 reședință, fie din sânul sâu, fie din afară

și al treilea sa alege de tot corpul didac-
Inspecțiunea trebue să se facă cel pu- tic al orașului de reședință afară din sâ-

Dâ sa.

țin de trei or! pe an.


El va comunica eforiei generale resul-

Fac parte din corpul didactic, și au drep-
tatul inspecțiunel sale, atrăgând atențiu- tul de a alege un membru efor, toți profe-

monitorul oficial al romă^ieI


nea el asupra observațiunilor ce va fi făcut.
   Art. 5 El are asemenea dreptul de a se
adresa la primar, și de a cere de la den-
sul -rî-ee îmbunătățiri r crede necesarii
și posibile în marginile legel.
   Art. 6. Dâca patronul nu face parte din
consiliul comunal, el are dreptul de a a-
sista, cu vot consultativ, Ia deliberațiu-
nile lui, în tot ceea ce privesce afacerile
școlare.
   Art. 7. El va fi anume chiămat de către
primar la ședințele consiliului, în care se
va trata de interesele scâlel.
   El este dator a’șl formula în scris avi-
sul sâu asupra tutulor cestiunilor relative
la seâle.
   Art. 8. Avisul săă asupra budgetului
șcâlelor comunei se va anexa la raportul
cu care budgetul comunal se supune la a-
probare.
   Art. 9. Patronul șcâlelor rurale asistă
la esemenele anuale ale șcâlelor, și are
dreptul de președință la solemnitatea dis-
tribuțiunel premielor.
   Art. 10. In comunele urbane, patronul
șcâlelor primare se numesce prin decret
domnesc, după propunerea consiliului mu-
nicipal.
   In orașele cari sunt împărțite în mal
multe regiuni sau coloiî, pentru fie-care
colâre sau regiune se va numi un patron.
   Art. 11. El aă aceleași drepturi și da-
torii, ca și patronii șcâlelor rurale.
   Raporturile lor, asupra stărel șcâlelor
primare, asupra resultatelor inspecțiuni-
lor, se publică prin Monitoru oficicial sau
prin Monitorul ScâlePr.
   Art. 12. Patronii șcâlelor rurale și ur-
bane se numesc pe timp de 4 ani.—El nu
pot fi revocați, de cât pentru cașul de mare
negligențl, și atunci prin decret motivat.
   Art. 13. Pentru privigherea superiâră
a tutulor șcâlelor primare, secundare și
speciale, publice și private, seinstitueîn
patru orașe principale câte uă eforie ge-
nerală a șcâlelor.
   Aceste orașe sunt: Bucuresci, Iași, Cra-
iova și Bârlad.
   Art. 14. Circumscripțiunile acestor efo-
rii generale sunt următârele :
   a)    . Cea de Bucuresci coprinde județele
1-8;
   6)   . Cea de Iași, 1—8:
   c)   . Cea de Craiova, 1—8;
   d)   Cea de Bârlad, 1 — 8.
   Art. 15. Fie-care eforie generală are 3
membri efori și un secretar.
   Din acești 3 membri, unul se alege de

nul său.

11 (23) Ianuarie 1877

sorii și profesârele de licee, gimnasie, și
ori-ce alte șcâle secundare și speciale, toți
institutorii și institutricile primare, toți
directorii și direetricele de șcâlo și de in-
ternate private cart au autorisațiunea gu-
vernului pentru a ține asemenea institute.
    Art. 16. Secretarul se numesce prin de-
cret Domnesc, după propunerea eforiei.
    Art. 17. Fforil aleși se vor lua din :
   a)  . Foști profesori degimnasie, de licee
saă de facultăți;
   b)  . Foști senatori sau deputațl, cari vor
■ fi fost aleși cel puțin la 3 legislatura ;
   c)  . Foști miniștri;
   d)  . Doctori sau licențiațl în litere, sei-
ințe, drept, medicină saă teologie, cari
vor avea etatea cel pucin de 30 ani, și cari
se vor fi distins, fie prin prelegeri publice
în curs de 3 ani, fie prin scrieri și publi-
cațiunl meritâre;
   e)  . Foști președinți de curți de apel sau
de consilie județene ;
    /). Foști directori saă profesori de se
minare (cursul superior).
    Art. 18. Toți membril-eforl se aleg și
se confirmă pe timp de 4 ani.—EI nu sunt
revocabili nici chiar în cașul de disoluți -
une a consilielor cari ’l aă ales.
    Art. 19. Atribuțiunile principale ale e-
foriilor școlare sunt următârele .
   I.   A priveghia, a visita și inspecta șcâ-
lele publice și private de ori-ce grad (a-
fară de universități) din circumscripțiunea
lor, prinelînșil și prin delegați inspectori.
   II.  A se ocupa de tot ce concerne admi-
nistrațiunea șcâlelor și învățământului ,
studiele ce se fac, programele și aplica-
rea lor esactă, conduita personalului di-
dactic, usul cărților didactice, starea ma-

terială a șcâlelor și îngrijirea de reparați-
unl și construcțiunl.
  III.   A se pune îu raport direct cu mi-
nisterul instrucțiunel publice, în tot ce
privesce cestiunile de finance, de proprie-
tate, de donațiunl și legate făcute în favâ-
rea șcâlelor și a on-cărul institut de cul-
tură națională.
   A cere esecutarea fidelă a acelor dona-
țiunl și legale. A purta, pentru acesta, pro-
cese în numele guvernului, contra cui se
cuvine, cerând concursul autorităților și
al advocaților publici, cari sunt datori a
le ’l da.
  IV.    A ordona și a face anchete cu scop
de a introduce ordine și legalitate în ad-
ministrațiunilediferitelorfundațiuni piâsa
cari subvin la instrucțiuni a și educațiunea
publică.
  V.     A provoca și încuragia înființarea de
societăți private cu scop de a ajuta șcâlele,
învățământul și cultura națională.
  VI.    A adresa la fie care lună un raport
lunar ministrului instrucțiunel publice,
astupra stărel șcâlelor ce au visitat saii
inspectat, și la finele fie-cărul an scolastic
ur raport general al sitnațiunel lor morale,
materiale și financiare.—Aceste raporturi

11 (23) Ianuarie 187

MOMiOLl 1. OFI' l \L A- KuMANlSl

se publică prin Monitorul oficial și prin
foile locale, sati Monitorul scâlelor.
   VII A primi și înainta, cu observațiunl
din parte-le, ministerului instrucțiune! pu-
blice, raporturile cornisiunilor esamină-
târe aspiranților la postul de învățători,
institutori (de ambe sexe) și profesori de
gimnasie și licee, cari se țin la reședința
lor, precum și asupra concursurilor ce daă
aspiranții și aspirantele la bursele Statu-
lui, județelor, comunelor și diferitelor fun-
dațiunl. A îngriji de publicarea acelor con-
cursuri și esamene la timp oportun, și a
’șl da avisul lor, conform legel și regula-
mentelor pentru acâsta.
   VIII. A convoca conferințele învățători-
lor, institutorilor și profesorilor, prescrise
de legea instrucțiuuel publice, și a veghia
ca aceste conferințe să se urmese regulat
și în condițiunl favorabile pedagogiei și
didacticei.
   Art. 20. Fe-care eforie are un președinte
sad prim-efor, ales de către efori.
   El represinlă ef »ria în raport cu tâte
autoritățile și cu particularii.
   Art. 21. Eforii au uă diurna de 300 lei
âră primul-efor de 350 lei pe lună.
   Art. 22. EI țin ședințele lor în localul
consiliului județian sau municipal.
   Trei ședințe pe săptămână sunt obliga-
torie. — .Membrului efor, care lipsesce de
la ședință, ’i se popresce, drept amendă,
câte 20 lei de ședință. — Aceste amende
se vărsă în casa fondului de construcți-
unl școlare, ia consiliul municipal.
   Art. 23. Secretarul eforiei are un sala-
riu de 200 lei pe lună; el redige și con
trasâmnă tâte procesele verbale, raportu-
rile, și tâte actele oficiale ale eforiei.
   Ari. 24. Pe lângă fie-care efor, și sub
ordinele sâle imediate, se va numi unul
sau mai mulțl inspectori sau revisorî ge-
nerali ai scâlelor.
   Art. 25. Inspectorul sau revisornl ge-
neral va fi necontenit trămis de eforie în
inspecțiunea scolelor din circumscripțiu-
ne, raportând eforiei despre resultatele in-
specțiunel și cerând, cu iprobarea el, În-
dreptarea cuvenită de la autoritățile com-
petinte.
   Art. 26. Inspectorul general va fi nu-
mit prin decret domnesc, și va trebui să
justifice cunoscințele liceale p, in diploma
de bacalaureat.
   El va avea etatea cel puțin de 30 ani.
   Art. 27. EL are un salariu de 200 lei și
uă diurnă de 250 lei pe lună.
   Art. 28. La cas când ar neglige uă in-
specțiune ordonată de eforie și n’ar justi-
fica pe deplin absența sa de la datorie, e-
foria ’l va popri din diurnă uă parte ana-
logă cu titlu de amendă
   Asemenea amende se vor vărsa în casa
fondului de construcțiuui, la consiliul
municipal.
   Art. 29. Ori-ce legi și regulamente con-
trarie acestei legi sunt și rămân abrogate.

   D. vice președinte. Discuțiunea gene-
rali'- este deschisă.
   D. Pan ta zi Ghica. D-lor deputațl, co-
misiunea Dv. a introdus âre-eare modifi-
cări la articole, pe care cred că e de pri-
sos a vi le desvolta acum cu ocasiunea
diseuținnel generale, și’mî reserv cuvân-
tul a le susține și desvolta la discuțiunea
pe articole.
   D. Andrei Visaati. D-lor, projectul de
lege ce vi s’a citit este menit a înlocui
sistemul actual de revisuire și inspecțiu-
ne a scâlelor eu un alt sistem noă.
   D-lor, îu adevăr, eu am convicțiunea
că scâlele fără inspeefiune, nu vor pro-
duce nimic, cel puțin în starea în care ne
aflăm noi, și este simțit de noi toți, cred,
că avem necesitate de uă revisuire conti-
nuă și de uă priveghere cât s’ar putea mal
de scurt asupra scâlelor. Dar, âre insti-
tuliunea inspecțiunilor și revisiunilor ca-
re am avut’o pânâ acuma a fost ea rea ?
Sati, aplicațiunea ei nu a fost nemerită?
Daca instituțiunea acâsta nu a dat resul-
tatele ce doriam, este pentru că priveghe-
rea a fost, ca se <)io a?”» centralisată și
împărțită între câțl-va revisorî, cari sin-
guri aveau dreptul să corespundă cu au-
toritatea centrale, ast-fel că totul aiîrna
de activitatea centrului : daca ministrul
voia se facă ceva, se făcea; dacă nu voia
uu se făcea nimic : (întreruperi).
   EI bine, ce se face adt?
   D. ministru vine și dice ; acest drept
al meii voiesc să’l împart cu alte patru e-
foril școlare, care să fiă una în Craiova,
alta în Bârlad, alta în Iași și alta în Bucu-
resei, și pe lângă aceste eforii voiu avea
câte dnol inspectori școlari.
   Acâstă descentralisare ar fi fost de do-
rit să mârgă mal departe, căci nă eforie
de acestea va avea să inspecttse scâlele
din opt județe, și dacă vom admite că fie-
care județ pâte să aibă câte 100 scâle, a-
poi întreb atunci cum vor puie* duol inși
să inspectese 800 scâle într’uă lună ?
   Acestea sunt, D-lor, puținele observa-
țiunl ce am avut să fac.
   D. vieo-președiute. D. Fleva ara cu-
vântul în cestiune de amânare.
   D. N. Fleva. D-lor, ’ml pare bine că D.
ministru de interne este pe banca mini-
sterială, și’l rog, cu mult respect, să bi-
ne-voiască a’mi da atențiune la cuvintele
ce voiu spune.
   Sunt mal multa luul de când suntem îu
acâstă onor. Adunare, și trebue să mărtu-
risim un lucru, fiind-că a’șl mărturisi ci-
neva greșelele, este a ti iertat pe jumăta-
te. De când suntem aci, am făcut multe
legi, dar nici una din acelea pe care ni
le-aă recomandat mal cu deosebire alegC-
torii noștri.
   Nu a.m făcut acea lege de la care de-
pinde tâte cele-l-alte, și aceea este legea
comunală. Ne ocupăm de unghii și de pi-
ciâre și ne lipsesce trupul. Ei bine, tre-

bue să ne ocupăm, D-lor. de descentrali-
sarea administrativă, acel principiu sacru
care este în Constituțiunea nâstră și care
singur pâte să aducă salvarea societății.
Eă am citit tâte articolele legii care este
acum în discuțiune, și am vădut că nu
este vorba de ait-ceva de cât de idea de a
face pe Stat să aibă uă sută de ochi, cu
cari, de la centru, să va<)ă tot și să esa-
minede tot. Este însă imposibile ca Sta-
tul să ajungă la acest scop fârte lăudabi-
le, dacă nu vom avea instituțiunile jude-
țene și comunale, basa asistenții unul Stat
și singura condițiune de prosperitate.
   ’Ml pare râu că sunt silit să spun D-lul
ministru de interne că mulțl din alegăto-
rii noștri ne fac scrisori prin care ne spun
că ne vor retrage mandatele daca nu ne-
vom ocupa mal curând de legea comunale
și județenii, și sunt mulțl deputațl siliți
să’și dea demisiunea, pentru că nu pot a-
juuge la îndeplinirea mandatului lor.
   El bine, trebue cât mai curend să vo-
tăm legea comunală.
   D. Maniu. Avem să o facem.
   D. N. Fleva. ScițI, D-lor, ce sunt consi-
liele județene? ScițI ce sunt comitetele
permanente? Sunt numai nisce sinecure..
   D. Mania. Plage.
   D. N. Fleva. înțeleg pe acel cari viu și
dic : nu ne trebue comitete permanente,
județiaoe, nu ne trebue descentralisarea
administrativă; aceia suni; consecințl cu
ideile lor; el «Lic că Statul să fie un revi-
sor cu uă sută de ochi. Dar noi aceștia,
cari voim ca la administrațiunea județului
și comunelor să nn se amestece de cât cel
interesați, nu admitem ca pe sub mână
sau prin nebăgare de semă cbiar să se pu-
nă în lanțuri libertatea comunelor, care
trebue să li se lase deplină, prin descen-
tralisarea administrativă. Cred că acesta
va fi primul avertisment pentru ministrul
de interne. Ca să vină cu projectul de le-
ge al comunelor. — Sciu că pâte să mi se
dică că și deputății au inițiativa legilor;
însS daca sciam mai din vreme că avem
să așteptăm atât de mult acel project de
lege ce ni s’a promis de D. ministru, eu
unul m’aș fi cercat, cu slabele mele mijlâ-
ce, se fac un project delege comunal cum
am făcut pe acela al curței de compturl.
   Vedeți, domnilor, în ce strînsă legătură
este legea de faciă cu legea comunale; ve-
deți cum în mal multe articole sunt atâtea
cestiuni seriâse, atâtea obligațiuni impor-
tante care intră în atribuțiunile primari-
lor și cousilielor comunali.
   Iată ce se dice în unele articole ale a-
cestel legi :
   „In fie-care comună unde esistă una sau
mai multe scâle rurale, primarul comunei
va avea sub imediata lui priveghere scâlă
comunală."
   Se pâte întâmpla ca consiliul comunal.
vgi|end că primarul nu’ș! îndeplinesce da-
toria, că numirea primarului în acesta pri-



MONftOEUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

11 :23) Ianuarie 187T

gea comunală și pe cea județână pe care
le doresce țâra întrâgă, împreună cu D-v.,
saiî cel pucin ar pune pe D. ministru de
■ interne în posițiune de a declara daca a-
duce saii nu acea lege.
    Dar onor. D Fleva, prin argumentele
desvoltate de D-sa, spre a obține amâna-
rea acestei legi, a voit a vă demonstra că
acâstă lege prejudecă 6re-cum principiele
'ce trebue să conțină legea comunală și cea
județână, și că prin urmare, a dis D-sa,
nu trebue să votați nici uă altă lege îna-
inte de a vota legea comunală și județână.
    EI bine, D-lor, de la onor. D. Fleva ca
om învățat, ca legist și ca om de specia-
litate, nici uă-dată nu m’aș fi așteptat la
una ca acâsta; și voiti avea onâre să ’l
I spun că ceea ce a <|is D-sa în privința a-
cestul project de lege, nici uă-dată nu se
pâto susține cu argumente seriâse, cu ar-
gumente de sciință și de specialitate.
    Oare onor. D. Fleva nu cunâsce că a-
cesta este uă lege specială în ramul in-
strucțiunel publice și că nici uă lege spe-
cială. nu se pâ;e considera ca uă lege ge-
nerală? Căci daca ar fi așa. atunci nu este
uă lege specială care să nu aibă âre-care
puncte de contact cu cuiare satt cutare
altă lege, fie comunală fie județenă, și prin
urmare nici uă lege specială nu trebue vo-
' tată mal ’nainte de a se vota uă lege co-
munală saii județână. Apoi daca este așa
[ am ici voiu întreba pe onor. D. Fleva, cum
a putut să voteje D-sa mal multe legi fi-
I nanciare, care erășl aii fost și sunt nisee
legi speciale, care cu tbte acestea sunt în
contact cu comuna ? Cum a votat legile de
justiție, căci și în acele legi se vorbesce
de primau și de atnbuți.unile consilielor
! comunale și județene.
    Nu înțeleg dar, D-lor, nimic din câte a
susținut onor. D. Fleva. Pâte că vorbele
! D-sale să aibă efect în alte locuri, nuînsă
în acestă onor. Cameră.
j Ce va să dică acesta : nu’țl voiii vo*a
acâstă lege, pânâ când ni ’mi vei aduce
legea comunală? Acâsta este uă lege spe-
cială.’specialisimă, ca să clic așa, a instruc-
țiune! publice ; avem uă lege de instruc-
țiune publică încă de la 1864 care are și
partea sa cea bună și partea sa defectuâsă.
în curs de 12 ani, prin aplicațiunea acelei
legi, s’au vgdut mal multe viție care re-
sultă dintr’âosa, și ceea ce dorim noi este
; ca să vedem îmbunătățită acea lege în
p rțile în care ea lasă de dorit.
I Ministerul trecut, care asemenea s’a
convins de unele viție ce conține acea le-
ge, s’a î cercat să aducă un project de
I lege prin care a voit să le reparese; dar,
pe lângă îmbunătățiri, a voit să introducă
în noua lege si âre-carl vedeil și princi-
pie maieu sâmă centrahsatâre și în sen-
। sul autoritar, adică cu tendințe de a da și
mal multă putere autoritățel centrale, a-
supra corpului profesoral Acostă măsură
propusă de acel guvern, precum scițl, a

    :0i

vitță a fost greșită, să voiască a râudui
nâ comisiune din sinul său.
   EI bine, nu va putea cu tbtă descentra-
lisarea ce s’ar face prin noua lege comu-
nală, căci va fi împedecat de acâstă lege a
patronatelor școlare.
   Mergem mal departe.
   „Afară de primaii, în fie-care cununa
rurală în care există una saiî mal multe
seâle. urtul din proprietarii cel mal nota-
bili din acea comună, va fi anume însărci-
nat cu misiunea onorifică de a fi patronul
scâlelor rurale din acea comună.
   Dar daca cutare proprietar este un ine-
mic al instrucțiunel, cum s’a vădnt în Ita-
lia în timpul Nemților cucâdă . (Ilaritate)
   D. Mantii. Cum este de exemplu Ma-
ratea.
   I). N. Eleva. Vă întrec atunci bine este
a se menține acel patron ? Înțeleg ca gu-
vernul să vină să dică: trebue uă scâlă
în comuna cutare, dar nu înțeleg să vină
cn uă lege de la dânsul, cu care să regn-
le<le lucrurile de gospodărie ale județului,
ale comun* I. Unde este atunci descentrali-
sarea administrativă care asigură omului
liber esercițiul legal al drepturilor sale ?
   Onor. D. ministru de culte, vfdâod că
nu se votedă mal curând uă lege comuna-
lă, a găsit D-sa de cuviință prin un arti-
col al acestei legi, se umple acâstă lacu-
nă- D-sa voesce ca administrațiunea supe-
riâră să o aibă guvernul și acesta împăr-
țită pe câte opt județe; și mă obligă pe
mine consiliul comunal de Bârlad, să mă
duc la Botoșani în ceea ce pivesce con-
trolul. De unde seim noi că nu fie-careju-
deț va voi să înființede câte uă eforie? De
undo seim că cetățeni cu valâre nu se vor
oferi a ti efoil fără nici uă plată? Acestă
lege ne dovedesce uă-dată mal mult că ne
trebne înainte de tbte leg^a comunală și
județână; că I cu disposiți unile el, nu fa-
cem de cât să îolănțuim libertățile garan-
tate prin Constituțiune Acâstă lege ni
deșteptă atât pe noi cât și pe ministerul
de interne, ca să ne gândim la ceea ce ne
au cerut alegătorii noștri; el nu ne-au ce-
rut revisorl. căci sunt sătul de el Eă vâ
declar că voin vota contra orl-cărei legi
înaintea leg'I comunale, și mal cu sâmă
în contra orl-cărei legi care ’mî va lega
manele pentru a putea face descentralisa-
rea ce dorim
   Cu acâstă ocasiuns cred că D minis-
tru de interne ne va declara franc dacă ne
dă acea lege în sesinma actuală satt nu.
   D. ministru de culte și instrucțiune
publică. Aș fi înțeles pe D. Fleva dacă
era mal franc și mal leal în declarațiun a
D-sale, dacă se mărginea să dică Came-
rei. ca să se audă de țâră : nu votăm nici
uă lege, pânâ ce ministerul de interne nu
nc va aduce legea comunală și județână.
   Acâsta ar fi uă hotărâre care ar avea
sensul săil, căci ar sili pe D. ministru de
interne să aducă cu uă oră mal curând le-

provocat uă mare indignațiune în public
și chiar în Caroerile de atunci, și scițl care
a fost sfârșitul acelui project de lege și a
miniștrilor cari 1’aG presentat
   In fine, D-lor, și noi când am venit la
putere, am v&Jut câte-va din vițiele legel
de la 1864, căci am avut timp îndestul să
o studiăm în aplicațiunea el practică; și
în unire cu corpul profesoral, am credut
că suntem în posițiune de a satisface, pe
cât mijlâcele nbstre ne pot permite, întru
cât-va dorința țârei și aceea a D-vbstră,
prin a îmbunătăți, daca nu de uă-dată tot,
cel pucin în parte instrucțiunea publi-
că. Și în scopul acesta am venit mal în-
tâii! cu un project de lege privitor la clă-
direa scblelor; am venit cu un project de
lege relativ la privigherea sistemului de
învățătură, căci nu este nici uă țâră din
lume unde nu este acâstă privighere; pâte
că onor. D. Fleva să ’mi arate că esistă
vre-uă țară unde nu este nici uă priveghe-
re a instrucțiunel publice. Am venit apoi
cu un project de lege, care este relativ la
admisibilitatea profes irilor și profesâre-
lor, la concursul acestora, căci mal cu sâ-
mă partea acâsta relativă la cond țiunile
de admisibilitate este forte defectubsă în
legea acâsta.
   Am mal venit asemenea și cu alte câte-
va legi, precum legea de libertate a învâ-
țământulut public, legea pentru înființarea
uuel scble de architectură, pentru scblele
reale etc.
   Ett am crezut, D-lor, că cu aceste legi
s’ar fi putut îndrepta întru cât-va lipsele
legel actuale. EI bine, am fost pătruns de
mâhnire când am vâdut pe un onor. D. de-
putat în acâstă Cameră că vine și cere a-
mânarea ’ cest I legi, lege care este strâns
legată cn budgetul anului 1677; uă lege
care pot dice că ne-a silit a face uă eco-
nomie de 67,000 franci în budget; și nu
numai atât, dar basele acestei legi le-am
studiat serios cu consiliul general și per-
manent al instrucțiune! care în unanimi-
tate a aprobat ideea creațiunel eforiilor,
daca nu în tbte districtele pentru moment,
cel pucin în patru puncte, spre a se avea
uă privighere mal de aprbpe asupra învă-
țământului nrban și rural; ceea ce cu ad-
ministrațiunea centrală de astă-dl trebue să
recunâștem că nu putem, or-cât de intili-
ginte și prevăijâtor ar fi un ministru nu pâ-
te faceceea ce facă 12 satt 16 âmenlcâtse
pâte mal competințl în privința pnvigheril
instrucțiunel publice. Laacâstălegeast-fel
studiată, vine D Fleva și dice Nu vedeți
că aci este legea comunală tn joc? Dat
unde este în joc acea lege? Să esaminăm
în treacăt, să vedem daca D. Fleva are
dreptate a se rădica contra disp sițiunilor
acestei legi. Am dis, D-lor, că cel întâitt
îngrijit r asupra bunel stări a scâlei ru-
rale, de sat, este primarul. Așa este și în
legea actuală. Cine altul mal natural pâte
să privighede aceste scâle de cât primarul’

11 (23) Ianuarie 1877

MONITORUL 0H01.1L Uuâaah

2

spațiu de timp fârte scurt, noi am percurs
' legislațiunile tu taior țărilor, și le-am rus
. în lucrare mal pe tâte, fără însă să dobân-
dim de la dânsele ceea ce dorim. Pentru
ce? Pentru că nu am avut timp să le stu-
diam când le-am primit, nici să b punem
îu lucrare în un mod praetic, în mi mod
ast-fel ca să satisfacă interesele generali
ale țârei.
   De aceea dâră, D-lor, am luat un timp
necesar ca să studies acâstă cestiune, și
vă rog să bine-voiți a crede că, de câud
am promis să ne ocupăm de legea comu-
nală, ne-am și ocupat și am pregătit ma-
terialul unul project de lege. AdI tâte
punctele principale ale legci comunale
sunt discutate și primite de comisiut.ea
ce regulâsă acâstă lege. Este cesliunea
numai de redactiune; se face redacțiunea;
dâră scițl că redacțiunea jâeă un rol im-
portant în legislațiuue. Nu trebue să ne
grăbim; nu trebue ca, cu acâstă lege im-
portantă, să facem ceea ce s’a făcut până
acum. D-lor, la cine m’am adresat oii pen-
tru ca să pot elabora uă lege care să în-
destulese trebuințele țârei ? M’am adresat
la Cameră, la Senat, la țâra întrâgă, la es-
periența întregei țâri; am invitat âmer.I
din lâte părțile, lucres cu dânșii, și când
voiii crede că am făcut un op demn de
D-vâstră și de acâstă țâră voiă veni să
vi’l presint; și pâte că și eă atunci, îm-
preuuă cu D-vâstră câud veți vota uă lege
bună, conform cu dorințele și interesele
țârei, vum simți cu toții și cu țâra întrâgă
Eră de ne vom grăbi, cum dice D. Fleva,
de și cu toți dorim să vedem stabilită
comuna și regulate interesele el cât mal
curând, cu tâte acestea, dâca ne vom grăbi,
cum i)iee D. Fleva, și vom face ârășl uă
lege greșită, vom avea satisfacțiunea că
am dat țârei în scurt timp uă lege comu
nală, dâră cu acâsta nu facem n'mie, alt
de cât a da puțintel praf în ochii âmeni-
lor. și de a nji fi făcut nimic bun pentru
acâstă țâră. Eiă pentru ce întâr<)iăm cu a-
ducerea legel comunale Cu tâte acestea
îu curând ve promit că ea va fi adusă
înaintea D-vâitră
   Onor. D. Fleva a mai <)is ca Adunarea
să nu votese nici uă lege înainte de a se
aduce acâstă lege comunală.
   D. N. Fleva. Eu nu voiti vo*a.
   D. G Vernescu, ministru de mterne.
Câni un deputat dice că nu va vota nici
uă lege cn acâstă declarațiune îudâmui
și pe cei-alțl să nu votese nici uă lege,
până nu se va vota legea comunală. Și
câud dlice acâsta, mai dice și alt-ceva. în
un mod indirect, că să nu votese nieî bud-
getul, care ș< el este uă Fge, pentru că
D-v. ați hotărît ca budgetul să nu se vo-
tese de cât în urma unor legi cari au fost
provocate de modificările introduse în
budget
   Când dâră dice să nu se votese nici uă
lege pâaâ nu se va vota legea comunală,¹

   Nu cumva D. Fleva voescesăînlocuâscă
pe primar cu prefectul ? Noi am căutat să
introducem la noi ceea ce este îu tdte
țârth :>m studiat tdte organisările de
scâle din Germania, Austria, Englitera,
Statele-Unite, Francia, Italia; pretulinde-
nea am vădut că । rimarulul ’I se dă pri-
veghiarea, cu âre-caredeosebire; în țările
catolice e preotul, dincolo un abate, etc.
Nu cum-va voițl să avem scâle ca în Pru-
sia. unde proprietarul locuesce în sat?
   pice D. Fleva că nu puteți vota acestă
lege mal ’nainte de a vota legea comunală.
Dâră de ce e vorba aci? Este vorba de pri-
veghiarea scâlelor. D. Fleva are ideele
D-sale în acâstă privință, idei democra-
tice, pens Ivanice, brasiliene; el bine, vină
D-sa și propună-ne ca proprietarul care
șâde în comună să fiă priveghiătorul....
   D. N. Fleva. Să spună consiliul jude-
țân cine trebue să fiă.
   D. ministru do culte. Pune atunci pe
consiliul județen pentru scâlele rurale;
dâră nu ijice că nu se pâte vota acâstă
lege mal înainte de legea comunală.
   Noi am creat prin acâstă lege instituți-
unea eforielor. Cine nu vede că în acâstă
instituțiun % și mal ales î« modul compu-
nerel acelor eforii, este garanția cea mal
mare a descentralisărel? Eu D-lor prin
lege propusesem consiliului de miniștri
un mod de alegere a acestor efori mai
pucin democratic; consiliul de miniștri
însă, ca să nu se pară sistemul bastard, a
preferit că și cel de al treilea membru să
fie tot abs și ales de către corpul profe-
soral în genere; adică să participe la ale-
gere și femeile profesâre
   Io fine, D-lor, am căutat să facem lucrul
câr se pâ e de bine. Cred și nu mă sfiese
că î itriga Cameră va î npărtăși opiniunea
mea că acrst project de lege fiind un pro-
ject special asupra unul sistem de control
în materie de învățământ public, el pâte
să fio votat independinte de orl-ce altă
lege organică a Statului, fiă comunală, fiă
judiciară. Cred că onor. Cameră va res-
pinge propunerea D-luI Fleva și va intra
în discuțunea acestei legi, care e necesară
din tdte punctele de vedere.
   D ministru do interne Eă D-lor, nn
mă alarmei) atât asupra votului ce veți da
îu cestiuuea de faciă, fiind că nu preocu-
pat de cuvintele arătate de D. Fleva. v’am
presentat noi a âstă lege. MS voiă ocupa,
însă, de Gestiunea rădicată de D-sa în pri-
vința nep'esentărel încă a legel comunale
Cred că onor. D. Fleva ’ml va face onârea
să crâdă că, atunci când promit un lucrn
Camerei în mod solemn, sciă și a esectita
ceea ce am promis. Dâră D Fieva este
grăbit, este pripit; eti nu sunt grăbit
când este vorba de uă lege ca legea comu-
nală. Acâstă grabă de a face legi, și mal
cu sâmă de a face legi fundamentale le-
gile cele mal importante ale țârei ne-a a-
dus în situațiuneaîncare ne găsim. într’un

jice respingeți votarea budgetelor, și as-
ceptați să votati mal ântâifl legea comu-
। nală. ăpoi, crede D. Fleva că va fi urmat
pe acâstă cale? Crede că este bine pentru
țâră să facă ast fel ?
   Vă declar că voiu discuta punct cu punct
cu D-v l°gea comunală, și desbaterea va
ține luni întregi; sper că veți discuta cu
seriositate acâstă lege luni întregi pentru
ca să dăm țârei uă lege bună. Și D-vâstră
voițl să amânați votarea budgetului până
după votarea legei comunale?...
   D. N. Flora Nn am cerut acâsta.
   D. G. Vernescu, ministru de interne.
Nu voesce țâra acest lucru.
   Am audit încă ceva în trâcăt de 1 -’n
deputat, care dicea; de ce ați adus erâm-
pee de legi? Mi se pare că, atunci când a
dis aceste cuvinte, nu a ținut socotâlă de
ceea ce s’a petrecut aci. S’a numit de Ca-
meră uă comisiune budgetară care, în in-
teresul țârei, a găsit de cuviință că tre-
bue să se facă economii în budget..
   D B A. Urechiă. Nu se face econo-
mie ; acâsta o voiti proba.
   D G. Vernescu, ministru de interne.
Afirmările sunt lesne de făcut; vâ voiti
proba că numai în budgetul ministrului
de interne se face uă economie de ? mi-
liâne
   D B A. Urechiă. Asupra acestui pro-
ject vorbesc eti.
   D. G Vernescu, ministru do interne
Eu vorbesc de corn siunea budgeiară pe
care ați alea’o D-vâstră; ea a crecju eă
este bine să facă economii, și eti ’I fac
om’giele mele p-ntru acâsta.
   Apoi, vă întreb, uu eram noi datori să
venim cu acele crâmpee de legi pe ca I se
basafl economiele ce comisiunea D v. a
găsit indispensabile a se face în budget.
Prin urmare, vedeți că nu putâm face alt-
fel. și dâră nu este drept să imputați gu-
vernului că a venit cu crâmpee de legi,
căci nu puiâțl pretinde ca guvernul să fi
venit de uă dată cu organisațiunea între-
gei țâri, și nici nu ar fi de dorit ca un gu-
vern să facă acâs a. Să mergem cu înce-
tul, căci numai așa vom ajunge la resnltate
bine. Pentru ce ne criticați de aceste
crâmpee de legi? Le-ați citit, D-le Fleva?
Nu ați vâdut că în privința modificărilor
făcute de minister, intențiunea care do-
mină acolo este ideea descentralisărel ?
Nu »I vâdut că poliția se încredințâdă c -
munelor, și numai atârnă de la ministerul
de interne? Nu ați vâ()ui că subprefecțil
se suprim? Pentru ce ne aeusațl că nu a-
vem dorința pe care o aveți și D-vâstră ?
A ne acusa de acâsta este a comite uă ne-
dreptate. Noi constatăm cu plăcere ardâ-
rea ce aveți de îmbunătățiri salutarie, și uă
asemenea ardâre este și din partea acestui
minister, dâr acâstă ardâre trebue să fie
mai moderată din partea nâstră, care seim
a ne da sâma mal bine de cât D. Fleva de
situațiunea în oare ne aflăm. Noi voim să

procedăm cu încetul, însă înlr’nn mod ra-
ți nai în modificarea legilor, căci numai
așa vom produce ceva care va fi lolositor
pentru țâră.
   Iată ceea ce avâm să dic D-lui Fleva, și
1 rog să bine voescă a aduce mai multă li-
uisce și mai puțină ardîre în provocările
ce face adeseori guvernului ca să dea le-
gile fundamentale ale țăreT cu uă grabă
așa de pripită.
   D. N. Fleva. Credem că aci nu suntem
la tribunal, ca să ne interpretăm unii al-
tora cuvintele în alt sens de cum le dicem.
Eu nu am avut intențiunea să dic Camerei
să nu votede legile care suni legate cu
budgetele în ceea ce privesce reducținnile
înainte de legea comunală. Dâr alta este
no articol de lege prin care se cere a se
suprima cinci din 12 posturi de revisorl,
și alta este uă întrâgă lege organică, care
nu se referă la reducținnile făcute de co-
misiunea nâstră budgetară. Intențiunea
mea a fost numai un singur lucru : să nu
voted efi, nu să îndemn pe domnii depu-
tațl, și eu să nu voted nici uă lege care
prejudecă legea comunală, sân care este îu
strânsă legătură cu acea lege.
   Mai declar, D-lor, că n’am avat inten-
țiunea să <Jic. c# D-nu ministru de interne
nu are idei descentralisătâre în ceea ce
privesce legea comunală și județenă ; nu,
căci seifi că și D-sa voesce ca și noi ace-
stă descentrajisare; pu mă îndoesc de acâ-
sta, dâr voifi să constat un lucru, și de a-
cesta cred că nu se va supăra D-sa, voiu
să constat că mersul nostru nu este de loc
în raport cu dorința alegătorilor noștri,
mergem f6rte încet îu raport cu dorințele
alegătorilor, care vor să mergem mal iuie.
Am voit dâr să constat numai uă întâr-
diere și din partea i âstrăși din partea gu-
vernului, asupra unei legi pe care eu pri-
mesc să o discutăm cât de Inng, der care
n’aș voi să se amâne pdte până la sesiunea
'"itâre.
   — Se cere închiderea discuțiune!, și
puindu-se la vot, se încuviințe^ă-
   D. V. A Urechi#. D-le președinte, am
cerut cuvântul în fond, l’am cerut pentru
amânare, l’am cerut contra închidere! dis-
cnțiunei și nici uă-dată nu mi s’a acordat.
   D. vice-președmte. Aveți cuvântul în
discuțiunea generală și pe articole dâca
voiți ; sunteți înscris și pentru amânare,
der s’a cerut închiderea discuțiune! și s’a
primit precum ați vS4'it; de aceea nu v’am
putut da cuvântul. Dâca ați cerut cuvântul
și în contra închiderel discuțiune!, vâ măr-
turisesc că n’am audit d’aici. Acum aveți
curentul în fond, asupra discuți unei g—»-
rale.
   D. V. A. Urechi#. D-le președinte, ’ml
pare râfi că sunt nevoit să i.ifi cuvântul în
fond, când abia astădi, acum chiar la mo-
ment, în mijlocul discuțiune!. ni se îm-
parte raportul asupra acestei legi. Iată ra-

deja un vot D-vâstră, scițl asemenea că
uă propunere de ordine de ⁿu se pâte
discnta de cât atunci când e sub-semnaiă
de șâpte domni deputațl. . . (sgomot).
   Aci se dice că propunerea s’a depu . a-
cum pe biurofi; o sciti acâsta; însă acum
n’o mai putam discutași vota, pentru cu-
vântul că ea trebuia făcută în cursul dis-
cuțiunii pentru amânare, și acâstă discu-
țiune D-v. sciți că s’a închis și prin acâ-
sta s’a închis și incidentul rădicat de D-nn
Fleva. . .
   Uă voce. Propunerea pentru amânare se
pâte presenta ori când, chiar la finele
legii.
   D. Dimancea. înțeleg și efi că la finele
lege! se pâte face propunere de amânare •
însă din moment ce acâstă propunere s’a
făcut deja, s’a urmat discuțiunea asupra
ei, s’a închis discuțiunea și s’a dat și cu-
vântul îu fond, efi cred că nu mai putem
reveni acum, și prin urmare propunerea ce
se presintă nu mai are locul de a fi fiind
discuțiunea închisă și incidentul terminat.
Rog dâr pe onor, biurofi să nu puiă acâstă
propunere la vot. fiind-că acum nu mal
pâte fi presentată.
   D. P. Ghica. D-lor, efi cred că dâca s’ar
înțelege regulamentul așa cum ne spune
D. Voinov, ar fi să se dea loc Ia, uă pro-
cedură cu totul neregulată, care ar face pe
Cameră să revină la tot momentul asupra
voturilor date. Iată, D-lor, ce s a întâm-
plat : S’a făcut uă propunere de amânare,
negreșit în virtutea art. 30 din regulament
care dă acest drept D-lor deputațl; acâstă
propunere s’a desbătut și închidându-se
discțuiunea.
   D. D. Ghica. Nu s’a luat nici uă hotă-
rîre.
   D. P. Ghica. Fiți mal răbdător, D-le
Ghica, și veți vedea că s’a luat uă hotă-
rîre. Camera, după desbaterile urmate, în
urma propunere! făcute de D-nu Fleva, a
închis discuțiunea, trecând la ordinea di-
lel ; prin urmare închidându-se discuțiu-
nea. și cu acâsta incidentul, s’a luat uă
hotărîreîn privința propunere! de amâ-
nare, s’a respins amânarea. Acum, dâca
voiți să reveniți, trebue să aveți puțină
răbdare, discutați și votați art. 1 și 2; și
¹ apel cereți din noii amânare?, der a reveni
imediat cu acâstă cerere, după ce ea s’a
respins, eu nu găsesc în acâsta un alt m>'-
tiv de cât acela de a ne ține în loc, de a
pune bâțul în râte. Efi cred dâr, D-le pre-
ședinte, că nu se mal pâte pune la vot pro-
punerea D lui Fleva, fiind prea tardivă.
   D ministru de cn>te și instrucțiune
publică D-lor, regulamentul nu prescrie
anume cum trebue să fiă formulată propu-
nerea de amânare, dâca trebue să fiă fă-
cută în scris sâfi orală; adevărul însă este
că astă (Ji nu s’a dat vot de cât asupra în-
chiderel discuțiune! și nu și asupra pro-
punerel de amânare fie ea orală sâfi în
scris. De aceea eu cred că e bine ca D-nu

portul, acum mi se dete și mie și la toți
D-nil deputațl. . .
   D. ministru cultelor și instrucția net
publice. Acâsta nu este un motiv de amâ-
nare, căci raportul este fdrte scurt și nu
arâtă de cât uă singură și mică modifi-
care, pe care ați audit’o când s’a citit ra-
portul și s’ar fi putut nici să se tipărâscă
acest raport.
   D. V. A. Urechi#. Credâra, D-lor, că
dâca s’a lăsat timp legei comunale, așa
cum voesce D. ministru de interne, pentru
ca să avem uă lege care să facă onâre par-
titulul liberal acestei majorități, cu atât
mai mult ași fi dorit să nu intrăm așa re-
pede în desbaterea acestei legi a scâlelor...
   Voci. S’a respins amânarea.
   D. Voinov. D-le președinte, efi cred că
«’a comis uă ne regularitate, s’a închis dis-
cuțiunea asupra amânărel, der propunerea
de amânare nu s’a pus la vot. VS rog der
să primiți la vot propunerea de amânare,
și deca se va respinge, atunci să dați cu-
vântul în fond.
   D. vice-președinte. N’am pus la vot a-
mânarea, pentru că nu mi s a presentat la
biurofi înscris nici uă propunere pentru a-
mânare și prin urmare nu putâm să puifi
la vot amânarea, neavând uă propunere
scrisă.
   D. N. Fleva Fac propunerea acum.
   D. Voinov. D-le președinte, efi cred că
nu pntem trece la discuțiunea legei în fond
pentru cuvintele următâre
   S’a cerut de D-nu Fleva, ca cestiune
prealabilă, amânarea acestui project de
lege, și când se cere amânarea, nu pdte fi
cestiunea dâca propunerea s’a făcut înscris
șeii nu; deștul este că, D. Fleva a declarat
că propune, ca cestiune prealabilă amâna-
rea projectulul. Nu pâte li dâr vorba ca
propunerea să fiă numai de cât scrisă,
fiind-că nu e cestiunea de modificarea u-
nul articol de lege ca să se scie în ce sens
se modifică. Cred dâr, că onor, biurou nu
pâte să rădice Camerei dreptul de a se
pronunța prin vot asupra cestiune! prea-
labile de amânare. Noi susținem amânarea
și cerem să se puiă la vot.
   D. N Dimaiicoa. D-lor, ’ml permit a fi
de opiuiunea diametralmente opusă cu a
D-lul Voinov. Procedura stabilită de re-
gulamentul nostru este acâsta : Ordinea
dilel se regulâilă de biurou în înțelegere
cu guvernul.
   EI bine, conform acestei disposiținln
reglementare, s’a pus la ordinea dilel pen-
tru astădi discațiunea acestui project și
Camera consultati a încuviințat. Intrând
în discuțiunea generală, se face uă propu-
nere de amânare, seurmâijă discuțiunea a-
supra acestei propuneri, și apoi puindu-se
la vot închiderea discuțiunei, seprimesce.
Acum, pentru ca propunerea de amânare
să se pâtă pune la vot, trebuia să fi fost
depusă înscris la biurou, fiind că ea schim-
bă ordinea (Jilel asupra cărei Camera a dat

MONITORUL OFICIAL AL

1 (23) Ianuarie 18T7

președinte, să provAce un vot asupra pro- încă, pentru a face ca oposițiunea săadu-
punerel de amânare, pentru ca să nu se că uă nemeritată bănuială unora din amicii
dică că e surprindere.                    mei, pentru a o autorisa să dică că s’aă
   D. vice-președinte. D-lor, acum am la ales pentru fracțiunea din Iași și din Băr-
binrou uă propunere de amânare, și prin Iad, două din cele 4 centrurl. Despre Bu-

mei, pentru a o autorisa să dică că sad

urmare o pun la vot.
  — Se pune la vot propunerea de amâ-

nare și nu se admite,
   D V Alexandrescn Urechiă. D-lor
deputați, D. raportor, al căruia raport l’am
primit numai acum, diceaadinâurl: „să nu
puneți bețe în rAte...“
   Nu v’am dis D-v., ci D-luI Voinov acea
ce a dis și D-sa cu altă ocasiune.
   După mine, trebue câte uă dată să se
pună bețe în rAte, când carul alArgă prea
iute pe pripor, că de nu se primejduesccel
din car... (Aplause).
   Iată de ce ași voi să pun adi un băț în
rAtă....
   D-lor, acest project de lege mă pune îu
situațiunea neplăcută de a vota în oposi-
țiune cu majoritatea aprApe pentru pri-
ma Ară.
   O voce. De unde scii că majoritatea nu
va vota ca D-ta?
      D. Urechiă. Ași credeacAsta dâca D.
ministru sar uni cu mine... Asupra aces-
tui punct, să ’mlfie permis a aduce, fără a
stabili asemănări, uă anecdotă. Un gene-
ral, Suvarof, mânca iute și mult, și acAstă-i
compromitea sănătatea Oficerî amici al
s6I vădând acAsta vin uă dată și ’l clicii: Es-
celen^â! Nu mal mâncați; din a cui porun-
că, întrebă Suvarof și oficeril răspund :
din porunca lui Suvarof. Tot așa și cu noi
ministeru și majoritatea mânca prea iute
la legi....
   Nu e timp să ne tjicem unii altora, unii
din porunca altora să lucrăm mal pucin
repede ca să lucrăm mal bine ?
   D. C. Fusea D-ta osci director de scAlă,
și noi te rugăm să creiJI că nu suntem șco-
lari.
   D. V. Aiexaudrescu Urechiă. D-lor ,
pentru prima Ară sunt în directă discor-
danță cu D-v. și vă supărațl? Sper că alte
sentimente de cât ale D-luI Fusea sunt ale
D-lui ministru de instrucțiune publică
care bine-voește să mă asculte acum când
sunt în oposițiune cu vederile D-sale.
   D-lor, ce voesce acest project de lege ?
Acest project de lege voesce mari lucruri;
descentralisarea, inspecțiune mal bună și
economie.
   Eu D-lor, ași fi putut cu documente o-
ficiall arăta erorile acestui project de lege;
nu o pot face adi însă căci nu le am adus
din causă că la oidinea 4'lel nu era în-
semnată aeAstă lege, al căruia raport s’a
împărțit chiar în acest moment. Cu tAte a-
cestea, vă pot proba cam așa pe picior—
cum să 4ice—că nici unul din aceste trei
mari teluri nu le atinge acest project de
lege. Nu atinge descentralisarea, pentru
r* se face numai îu favArea a 4 orașe; și ।

cliresci tac și de Craiova nu dic nimica.
Iu Craiova cunoscințele mele sunt fArte

pucine.
   D-lor permiteți-ml cuvântul, D. minis-
tru al instrucțiunel publice ca tot-d’auna
este de bună credință aducându-ne acest
project și D-sa în mod constituțional, a
voit să ne aducă formulat în lege, un de-
siderat al consiliului general de instruc-
țiune publică, acel consiliu general care
și el continuă uă stare de lucruri în con-
tra caria a lucrat acâstă majoritate.
   Eh aș fi crezut că ar fi fost bine să se
lase la uă parte multe din disideratele a-
cestul consilii! spre a se controla cu de-
sideratele altul consilii! general care să fi
fost ales în alte condițiunl.
   Dâră v’a plăcut desideratul pentru că
tindea la descentralisare? Voiațl descentra-
lisare? Legea actuală școlară vă o dă în-
ființând nu 4 ci 33 de comitete școlare.
Dâră acestea sunt nesuficiente, nu aii des-
tule atribute? Nu sunt bine compuse? A-
mendațl legea, și nu dic ca D. Fleva, cu
ocasia legel comunale de ar fi și acolo la
loc potrivit, dâră cu uă lege specială, Ară
nu aproposit de budget. D. ministru al in-
strucțiunel publice ar fi putut să ne adu-
că cât de curând aeAstă lege, care să se
ocupe cu reorganisarea comitetelor jude-
țene, pentru ca să ajungem a avea uă rea-
lă inspecțiune și încă fără să ne coste ni-
mica.
   Ce se face acum ?
   Ni se aduce uă lege îu parte copiată
după un project de lege contra căruia a
strigat chiar aeAstă majoritate prin presă.
Am înțeles pe D. Maiorescu, D-luIavea un
plan, uă ideiă și ai! sciut’o urmări. DAră
noi ce facem? Vremdescentralisarea? Apoi
facem din contră. Este mal mare deseen-
tralisarea prin cele patru eforii ce să în-
ființAiJă. Eforii?... Cothurnii lui Ereule pe
piciArele unui copil rachitic...Era uă efo-
riă al cărui nume aș fi voit să rămâie res-
pectat, lăsat pentru instituțiunl care să ’l
semene mal mult de cât celo 4 dise eforii.
   Nimica mii important ca inspecțiunea
așa picând descentralisată ; apoi prin a-
ceste patru eforii nu se face acAsta , din
contră să împuținAdlă inspecțiunea. Iată
cum: Pânăastădl de bine, de rău avem câte
un revisor de fie care județ, care am fi
putut să ’lavem bun căci acAsta depindea la
condițiunilede admisibilitate tâte. Aceste
rivisore l’am fi putut pune la disposițiu,
nea comitelulul sau consiliului județian ,
și inspecțiunea era asigurată mai reale și
mal frequentă, astădl vom aveacâțl-va bo-
eri mari în Iași, în BucnrescI, în Bârlad și
Craiova pentru ca să ia 300 lei pe lună ।
diurnă, căci el nu suut obigațl și de ar fi

nu vor putea face inspecțiunea scAlelor
f poporului. Iată dâră că este ilusorieîobu-
nătățirea din punctul de vaiere alinspec ■
țiunel care atât de mult este dorită de D.
ministru.
    Nu s’a atins cu eforiile așa dâră scopul
nici din punctul de vedere al inspecțiune-
lor. care este cum dicev D X izante, inima
instrucțiunel, scAla fără inspecțiune a dis
D-luI nu pAte produce nimic, și D. minis-
tru însuși a declarat că nu esistă țâră fără
inspecțiune, dacă nu de tAtă <Jiua cel pu-
țin lunară.
    Până acum avAm 32 de revisorlcarl tre-
buiau să inspectede 2,000 de scAle, reale
sau ne reale, înscrise în budget, și toi nu
să făcea bine inspecțiunea, pecândrămâ-
ind acum câte doul revisorl de fie care e-
forie nu vedeți că inspecțiunea nu se va
face maî de loc.
    Ast-fel scopul al douilea. al inspectiu-
nel nu s’a atins, căci pre patron nu ’l pot
lua în serios, și scAla va fi lăsată uitărel
nu de luni ci de ani. Nici al treilea sc<
nu este atins, adică scopul financiar. N
voim să facem reduceri și cu acest scop
am legat aeAstă lege cu budget; el bine
nici reduceri nu am realisat cu projectul
de lege care ’l aveți înaintea D-vAstră. In
budgetul lucrărilor pe 1876 avem 96,000
lei pentru 32 revisorl.
    D. ministru de culte. Văîncqlați, sunt
153 000 lei.
    D. V. A. Urechiă. A făcut răii cine a
sporit cifra, când țâra e în rea stare finan-
ciară. Cu mal pucin încă, cu 80,000 lei să
putea da uă inspecțiune mal bună de cât
a acelor 8 revisorl al projectulul.
    D. ministru de culte. Vă încelați, ’i
probați că nu ați citit legea.
    D. V. A. Urechiă. Vă stimed prea mult
ca să am dreptul a fi respectat de D-v.,
căruia am crezut că fac un serviciu de a
vă spune lucrurile așa cum le cred drepte
după 20 ani de esperiență; voitl Are D-v.
a ’ml proba că m’am încelat? Vă cer er-
tare, dâră acesta nu mă va împedica de a
dice că nici din punctul de vedere finan-
ciar nu ați realisat nimic pentru că chel-
tuițl 55,000 lei pentru diurne care nu a-
duc nici uu resultat, în loc săreorganisațl
33 comitete școlare cum voițî în sensul
cel mai democratic, și să nu coste nimic
și cu banii budgetului să păstrați scAlelor
inspecțiunea necesară. D-lor și eh am fost
membru în comitetul școlar din Iași și e-

ram acolo cu bărbați capabili ca D. Măr-
zescu, care ’ml pare răii că nu este aci, și
cu D. Maiorescu, care atât m’a urât, și a Iți
câți va și nu avAm nici uă diurnă și cred



că profesorii, dacă ar fi aci vre unul din
Iași, ar putea spune dacă ’ml am făcut da-
toria ca membru al acelui comitet. Când
se atinge de scAle, eă nu cred, D-lor, că
dacă vom salaria cu 300 franci pe lună
câțl-va indivizi din câte-va orașe vom pu
tea ajunge scopul. D-lor Gestiunea este

0M10RUL UF1C1AL AL K0MÂNIE1

11(23) ianuarie 1377

fdrte gravă înțeleg pe D. ministru să vo-
iască a’șl pune numele în josul unei legi
care să se ocupe de scâlă, dâră pe cât mă
voifl afla ca membru în consiliu scolastic
voiil lucra ca să ’șl pună numele la legi
care să ’I asigure reeunoscința țSret.
    D. ministru al cultelor și instrucți-
une! publice, G. Chițu. D-lor, trebue să
constat, și cu mare părere de râfl, că nu
numai în Camera acâsta, dâră și în altele
am vâdut că legile care aă de object ins-
trucțiunea publică nu să citesc de D-nil
deputațl mal înainte de a veni în desbate-
re. Acâsta este un păcat, pentru care, întru
cât-va, găsesc bre care justificare; însă a-
cest pâcat nu ar trebui să se mal vaijă în-
tre noi, și mal cu sâmă la aceia cari fac
mare tapagiu tot-d’auna când este vorba
de reforme în instrucțiune, de programe ,
de înființare de scâle, și altele. Când elita
națiunel are pretențiuuea de a posa la fie-
care moment, la fîe-care profesiune de cre-
dință în reformatori, în salvatori al învă-
țământului public, și când mai cu semă
acei oratori aă și onârea safl fericirea de a
face parte dintr’un corp profesoral, și a-
pol vin în Cameră și combate uă lege pe
cari nici n'att citit’o, credeți-mfl, D-lor, că
trebuie să fie un moment de desperare pen-
tru acela care represintă instrucțiunea pu-
blică înaintea D-v.
    EI bine, voifl avea nenorocita ocasiune
să vfl demonstred numai de cât că D. U-
rechiă, membru în consiliul permaninte al
instrucțiune! publice, nici n’a citit acest
project de lege, cu tdte că el a fost supus
și consiliului de instrucțiune.
    D. Urechii 4’cea adinâorl că acest pro-
ject de lege nu diferă de cel presentat de
fostul miuistru, Maiorescu, în ceea ce pri-
vesce centralisarea sau descentralisarea.
    D. V. Urechiă. N’am acesta.
    D. Pantazi Ghica Ați (țis că este co-
piat d upă al D-lul Maiorescu.
    D. Urechiă. N’am dis așa.
    D. ministru al instrucțiuuel pu-
blice. Acâsta a fost idea D-vdstră. EI
bine, eti vă voifl dovedi ca nu ați cetit
projectul de lege, și l’ațl combătut fără să
’l cunâscețl. Mi-ațI arătat Cartea Roșie,
acea care am publicaVo eu, unde sunt des-
baterile consiliului de instrucțiune provo-
cate de mine, și ați confundat ceea ce este
acolo despre eforiile scdlelor cu projectul
de lege al D-lul Miiorescu , care n’a avut
uă vorbă măcar despre eforiele școlare, și
nici nu putea să aibă, pentru că acel pro-
ject a păcătuit prin centralisare eră nu
prin descentralisare. Așa decă, D. Urecbiă,
care i|ice că are uă experiență de 20 ani
și care are numai defectul de a nu fi cetit
acâstă lege, nu putea să confunde acest
project de lege cu projectul D-lul Mai.-
rescu.....
    D. Urechiă. Le am cetit pe amândouă,
și mi pare rflfl că găsesc ne al D vdstră
cu mal multe erori.

   D. ministru de culte și instrucțiune
publică. Ați vorbit ni jumătate ori și ne-
contenit ați confundat pe eforii cu inspec-
torii scdlelor, dicâadu-ml că am creat pa-
tru cuiburi de sinecure, dintre care dou6
pentru fracțiune. Mal ântâifl, D-lor, să m&
credeți că nu sunt și nu mS pot pune nici
uă-dată așa de jos în cât, când va fi vorba
de un project de lege pentru instrucțiunea
publică, să mă gândesc că din acâstă lege
va profita un membru din fracțiune sâfl din
conservatori, sâfl din orl-ce altă coldre (a-
plause). Efl m’am gândit si fac efori șco-
lar!, și am pus condițiunile de admisibi-
litate pe care, dâcă le ați fi cetit, ați fi
văd ut că nu este vorba despre nici un par-
tid. Efl amijis : foștii miniștrii, foștii pre-
ședinți de consilie, licențiațil, etc. Apoi,
D-lor, pentru Dumnedefl, citiți mal ântâifl
legea și apoi veuițl să o combateți. Aci nu
pdte fi vorba de frații mei politici din
fracțiune pe care D-vdstră, D-le Urechiă,
’I urîțl și ’I aveți înainte tot-d’a-una și a-
ievea și în somn. Am făcut patru eforii de
circumscripțiune cărora le-am dat prive-
gherea asupra învățământului rural șl de
orașe; fle-care eforie este compusă din trei
membrii, deră nu eforii fac revisuirea sâu
inspecțiunea locală , ci le am dat organe
vil. le-am dat revisorl sâu inspectori ge-
nerali. Așa dâră, vedeți că D. Urechiă con-
fundă pe efori cu inspectorii, (Jicând că de
geaba dăm eforilor uă diurnă , fiind că el
nu vor putea să facă inspecțiunea prin ju-
de*e. Iu expunerea de motive am arătat că
ceea ce m’a împiedicat să pun mal multl
inspectori, a fost penuria budgetară; efl
am fost pus câteduoi, dâră comisiunea
budgetară a lăsat numai câte unul. Efl ași
fi dorit să pun la disposițiunea fie-cărel
eforii câte opt revisorl, adică câte unul de
fie-care județ care este sub privigherea sa,
și numai lipsa de mijlâce pecuniare m’a
împiedicat de a face acâsta. Eforia are să
trimiță neîncetat pe revisorl când într’un
loc când în altul, ca să afle ceea ce ’I va
trebui să scie, și ’I va aduce raportul.
   I). Urachiă e^te om fdrte capabil și de
spirit; D-sa scia că nu a citit legee, seia,
presupunea că pdte să cadă în grâșală, și
de ac ea luat precauțiunfdela început, pi-
când că abia astăzi s’a împărțit raportul.
In adevăr, D-le Urechiă, astăzi s’a împăr-
țit raportul tipărit, raportul care nu este
de cât uă introducțiunea legii: dâră legea
este împărțită de două luni, și acâstă lege
a fost primită în unanimitate de secțiuni.
Se vede însă că D-v. nu ați luat parte la
lucrările secțiunelor. Legea este depusă
de două luni, publicată de jurnale, și des-
bătută și în comitetul general de instruc-
țiune; dâră D-sa nu a luat parte la acele
desbaterl, fiind-că se afla în vilegiatură.
Dâca D. Urechiă citea măcar uă dată acâstă
lege, nu ’) avâm de adversar sâu cel puțin
nu o taxa de copie a projectului Maio-
rescu, acela care cum v’am spus nu are nici

uă vorbă de eforii, pentru că au se ocupa
de descentralisare ci de centralisare și e-
foriile sunt cel mai mare început ae des-
centralisare. Se <)ice că cu patru eforii nu
se chiamă descentralisare; dâră eu ou mS
opun să faceți 32 de eforii; vS declar că
primesc cu plăcere câte una de fie care
județ, și dâcă Camera va decide acâsta, nu
am de cât să o esecut. Nu se pâte tăgă-
dui că cu aceste eforii n’am făcut un în-
ceput de descentralisare, căci am făcut pa-
tru ministere de instrucțiune, nu are D. U-
rechiă de cât să citâscă atribnțiunele aces-
t >r eforii și se va convinge că nu le am
putut da mal multă ^putere, dâr numai să
le fi dat și lâfă de miniștri; mi se <}ice că
se putea că aceș¹! membrii a! eforielor să
fie onorifici. Efl nu am credut că e bine a
face alt-fel;amși eflesperiență ca advocat
ca funcționar, ca primar, ca mal sciu ce, și
vg spun că, pâ’e din lățirea principielo,
democratice în țâra nâstră, fie care voesco
a fi resplătit pentru munca sa, sau din sim-
țimentul onârel care este înăscut în Ro-
mân, eând este plătit lucredă bine ; căci
este un simțimânt onorabil acela ca să scie
cineva că a lucrat pentru ceea ce a plătit
și nu ia parale de gâba. Eu m’am convins
că cu funcțiunele gratuite nu ajungem de-
parte. Dâcă D v. voițl să diceț! că aceste
funcțiuni să fie gratuite, liberi sunteți eu
însă nn sunt de acâstă părere, de și n’am
să fiu efor și nu o fac cu nic! un interes;
dâră nu am dis că, de ore ce le impun
datorii obligațiunea de a ținea câte trei
ședințe pe săptămână, și cred că vor lucra
bine, că vor fi cu durere pentru învăță-
mânt căci în general Românii au acâstă
dorință, — am dis că pentru cailele ce ’șl
întrebuințâijă acolo să le dăm uă diurnă.
   D-lor, să nu credeți că din punctul de
vedere al centralisăril sâu al descentrali-
săril puterel nu am făcut mal multe eforii,
ci mal ântâiu m’a oprit eestiunea budge-
tară de n’am făcut 33, și al doilea m’a o-
prit considerațiunea, că nu în tâte orașele
putem găsi âment apțl de a fi efori: căci
iată de ce au el să se ocupe:
   I A priveghia. avisita și inspecta șcâ-
lele publice și private de ori ce grad (afară
de universități) din circumscripțiunea lor,
prin el îoșil și prin delegați inspectori.
   11    A se ocupi de tot ce concerne adm
nistrațiunea scâlelor și învâțământulu
studiele ce se fac, programele și aplicarea
lor esactă, conduita personalului didactic,
usul cărților didactice, starea materială a
scâlelor și îngrijirea de reparațiunl și con-
strucțiunl.
   III.   A se puneîn raportdirect cu minis-
terul instrucțiune! publice, în tot ce pri
vesce Gestiunile de finance, de proprietate,
de donațiun! și legate făcute în favârea
scâlelor și a or! cărui institut de cultură
națională.
   A cere esercitarea fAV*.âlă a acelor dona-
țiunl și legate. A purta, pentru acâsta, pro-

11 (23) Ianuarie 1877

MUNITOKUL OfIClAL AL ROMÂNIEI

cese în numele guvernului, contra cui se
cuvine, cerând concursul autorităților și al
advocaților publici cari sunt datori a le
da.
   IV.    A ordona și a face anchete cu scop
de a introduce ordine și legalitate în ad-
ministrațiunile diferitelor fundațiuni piâse
cari subvin la instrucțiunea și educațiu-
nea publică.
   V.     A provoca și încuragia înființarea de
societăți private cu scop de a ajuta scâ-
lele, învățământul și cultura națională.
   VI A adresa la fiă-care lună un raport
lunar, ministrului instrucțiunel publice,
asupra stărei scâlelor ce au visitat sau in-
spectat, și la finele fie cărui an scolastic,
un rapo’t general al situațiunei lor morale
materiale și financiare.—Aceste raporturi
se publică prin Monitorul oficial și prin
foile locale, siu prin Monitorul Scâlelor.
   VII. A primi și înainta, cu observațiuni
din parte-le ministerului instrucțiune! pu-
blice, raporturile comisiunilor esaminătâ-
re aspiranților la postul de învățători, in-
stitutori (de ambe-sexe) și profesorii de
gimnasie și licee, cari se țin la reședința
lor, precum și asupra concursurilor ce dati
aspiranții și aspirantele la bursele Statului
județelor, comunelor și diferitelor fuuda-
tiuni. A îngriji de publicarea acelor con-
cursuri și esamenelatimp oportun, și a’șl
da avisul lor conform legel și regulamen-
telor pentru acesta.
   VIU. A convoca conferințele învățători-
lor, institutorilor și profesorilor, prescri-
se de legea instrucțiune! publice, și a ve-
ghia ca aceste conferințe să se urmele re-
gulat și în condițiunl favorabile pedago-
giei și didacticei.
   Mie mi a fost temă că pâte nu vom găsi
în fie care județ trei bărbați apțl pentru a
face tâte acestea. Pâte îosă că eti n’am a-
măgit; dâca va fi așa, și dâca credeți că
avem mijlâce, atunci nu aveți de cât să fa-
ceți mal multe eforii, sati, deca voiți sub
eforii,j eu nu mă voi opune.
   Acum viu la cestiunea revisorilor.
   Onor. D. Alexandrescu Urechiă ’ml a
spus și în consiliul permanent și cu altă
ocasiune, că D-sa ține la revisorl. Eu însă
decă nu sunt pentru revisorl, este du pen-
tru că cred că el sunt răi, nu, der pentru
că instituțiunea acâsta a revisorilor este
rea.
   D. Alexandrescu Urechiă In tâte ță-
rile există acâstă instituțiune.
   D. ministru cultelor și al instrucți-
unel publice. Da, există în tâte țările,
dar există așa cum o propun eti, âr nu așa
eum a fost și este la noi, căci ast-fel este
uă instituțiune rea ; ea face pe âmenl le-
neși, nepăsători și prin urmare nefolosi-
tori instrucțiune!. Adese-orI s’a numit re-
visorl, s’a dis D-nu cutare să trămite ca
revisor la județul cutare ; el bine, când a
ajuns acolo, scițl ce a făcut ? Găsesce că
este mal comod de a ședea în capitala ju-

dețului de cât a merge în revrsinnea seâ-
lelor, și acolo nu-e nimeni care să’l de-
scepte, de cât numai câte un ordin al mi-
nistrului, care nu pâte veni de cât la un
an sati la doul, și atunci, după deosebite
somațiunl este silit să mârgă îu revisiune
sati după cum sciti că s’a întâmplat, chia-
mă la el acasă pe învățătorii sătesci, și le
face diferite întrebări și apoi raportâsă
ministrului.
   D. V. A. Urechiă. îndreptați.
   D. ministru cultelor și al instrucți-
onel publice. Bine-voiți a veni D-v., să
îndreptați. Am curagiul să vă dic acesta,
fiind-că sciu că nu veți putea face nimic,
când sistemul este așa de răti.
   Eti însă gândindu-mășiconsullându-mă
neîncetat cu âmenl mal bătrâni mai espe-
rimentațl de cât mine, m’am convins că
dacă vom face aceste eforii și daca le vom
pune la disposițiunea lor câțl-va revisorl,
doul, trei sau și mal mulțl, dar sub ordi-
nile direct ale acestor eforii, atunci vom
avea speranța să vedem făcendu-se mal des
revisiunele scâlelor. Cât pentru numărul
acestor revisorl, acâsta nu mă privesce,
este uă cestiune de budget; ceea-ce mă
privesce pe mine este modul ocupațiunel
lor.
   Ei bine, D-lor, daca este posibil a spe-
ra vr’uă îmbunătățire în serviciul acestor
revisorl apoi este numai atunci când el vor fi
direct dependenți de acele autorități loca-
le, care și ele sunt ârăși supuse și depen-
dințe direct de minister, având obligațiu-
nile și atribuțiunele prevăzute în projec-
tul de lege de faciă. Altminteri să nu vă
așteptați la nimic bun, căci așa este sis-
tema, și în contra sistemei nu poți veni de
cât erăși cu sistemă, er nici de cum cu
persâne. Numirile ce am făcut eu în aces-
te funcțiuni nu le am făcut singur, ci cu
consiliul permanent.
   D. V. Urechiă. Eti nu am subscris pen-
tru nici uă numire.
   D. ministru de culte. Așa este, lip
seți din Bucuresci, dar ati subscris alțl
patru.
   Acum, D-lor, vin la cestiunea de eco-
nomie. Și aci D. Urechiă se înșâlă, căci s’a
cheltuit până astă-dl 153,000 lei, pentru
32 revisorl. Cu sistema adoptată de corn
siunea budgetară, se face uă economie de
62 mii lei, pentrn că se fac-numal patru
eforii compuse de câte trei membri, retri-
buițl cu 300 lei mensual și un revisore.
Eu însă am pus doul revisorl, și D-v bi-
ne veți face să îmulțiți numărul latrti Is-
toria acesta a revisorilor este ca, aceea a
sub-prefecților ambulanți și a judecători-
lor de pace ambulanți. D-lor, să bine-voițl
a face observațiunea acâsta : Când am un
revisor pe doue județe, nu trebue să plec
de acolo a face calcul câte scâle am în ju-
deț, și numărând scâlele să le compar cu
numărul filelor din an, și să vin la con-
clusiunea ca revisorelu! nul vine timp să

facă nici chiar uă dată revisiunea pe an. Nu
este așa, căci nu fie-care scdlă are trebu
• ință de revisiune ; când serviciul este vi-
i gilent și riguros scâlele de la sine merg
* bine, fiiud-că seiți cum Qice proverbul ro-
> mânesc, frica pădesce via. S a vădut făcă-
■ torl de rele care s’a temut de a prăda via
> pentru că scia eă pandurul este om Jes-
i cept. Tot ast-fel se va întâmpla și în ca-
șul nostru: Când dascălul și primarul vor
scică existe un serviciu avtiv de suprave
■ ghere, eî ’șl vor face datoria, pentru că se
vor teme de a fi dațT în judecată.
   Prin urmare, ântâiul lucru este că în dată
ce convicțiunea acâsta se întinde în țara
el, există un serviciu drept, atunci ajun-
gem a a>ea uă revisiune prin forța lucru-
lui, fără să avem trebuința de mal multe
organe. Al doilea, dacă eforiile vor avea
la disposițiunea lor âmenl capabili pe care
să’l pâtă trămite la fie-care momeai, nu în
locuri hotărîte de mal ’nainte în cât să
scie fie-care comună că astă-dl revisorul
este în satul cutare și mâne are să fie in
satul cutare; ci să mârgă acest revisor
fără veste, după cum merg controlorii dru-
murilor de fer și inspectorii finauciarl
   Cu modul acesta serviciul de revisiune
nu va avea trebuință de numărul de 32 re-
visorl.
   Cu tâte acestea, în espunerea de motive
am 4’s că trebue să avisăm acum îndată
ca fie-care județ să ’șl aibă revisorele săiî,
pentru cuveatul că scâlelemerg înmulțin-
du-se.
   Așa dar voiti termina rugându-vă să cre-
deți că acest project de lege, trebue să’l
luațl în considerațiune, pentru că este uă
îmbunătățire reală a învățământului pu-
blic în România. Discutați’lcu seriositate,
cercetați’l, și vă asigur că votându’l veți
face ceva buu pentru țară.
   Dacă însă credeți că puteți îmulți nu-
mărul eforielor sunt alături cu D-v.; dar
bine-voiți a vă convinge de un lucru, că
acest project de lege este produsul unor
cugetări mature, nu din parte’ml, ci din
partea consiliului general de instrucțiune.
   Să nu mi se <)ică că acel consiliu gei e
ral a fost numit de cutare ministru; ciu-
siliul general, are în sânul său profesori
de uă distincțiune remarcabilă, âmenl se-
rioși, capabili cu care am discuta», și am
admis crearea acestor eforii, pe care con-
siliul general de instrucțiune voii să le
numâscă comitete școlare. Eu însă am a-
doptat numirea de eforii, fiind-că aceste
instituțiunl are frumâse suvenire, în țară,
și ast-fel am preferit’o comitetelor.
   Termin, declarând că acest proje t de
lege este menit a face uă reformă salutană
în sistema învățământului public în Ro
mania.
   D. N. Voiuov. Vă mărturisesc, D-lor,
că iean cuvântul cu multă sfială în acestă
cestiune; ântâiti. pentru că nu sunt de ta-
liă de a putea trata uă cestiune așa de ini-

21b

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

ji 1 (23) Ianuarie 187 <

portantă, și al douilea, p^ntru-că vedem
că cădem sub grava acusațiune de âmenl
■ are nu voim de cât să facem rftt instruc-
țiune! de omeni care, daca nu împărtășim
idoele acestui project, facem uăcombatere
fără lealitate și fără fran.hețe.
   Aș ruga însă a nn se mal aduce aci în
Cameră, nisce asemenea insinuațiunl con-
tra acelor care, ca amici al guvernului, âr
nu ca oposițiune, viu a arăta defectele ce
cred el a vedea în acest project de lege.
Dar chiar și ca oposițiune dacă am vorbi,
lot nu cred că ar trebui să ni se arunce a-
semenea imputări că combatem legea fără
francheță și fără lealitate ..
   D. P Ghica. De ce și D-v, nu faceți
tot așa? De ce ne aduceți noi acusațiuni ?
   D. N. Voinov Am se combat și eti a-
cest project, de și D. Urechiă. a dis că a-
câsta ar fi un project creat ad hoc pentru
fracțiune...
   D. V. Urechiă Nu am dis așa.
   D. N. Voinov. Credeam penă acum cel
pucin, că în acâstă Cameră, nu se mal
pâte vorbi de fracțiuni, căci aci este un
singur partid, partidul liberal, care sus-
ține guvernul cu lealitate, dupămodulsău
de a vedea și nu avem nevoie a fi împăr-
țiți în tabere și fracțiuni (aplaus®).
   Sunt în contra acestui project de lege,
pentru următârele considerațiuui:
   Antâiti, projectul acesta pornit din ini-
țiativa u-lul ministru, nu mă îndoesc,
după mature chibsuirl, după desbaterl
seridse, cu tâtă bnnă-voiuța de a aduce un
bine în ramura instrucțiunel publice, pro-
jectul acesta păcătursce. după părerea
mea, prin aceea că, departe de a fi un pro-
ject descen’ralisător, cum D. ministru ’l
crede, el este un project centralisator în
tâtă puterea cuvântului. Dâcă până la un
punct âre-care el ia unele atribuțiunl din
mâna ministerului și a comitetului perma-
nent de instrucțiune și le împarte la patru
eforii, în acelaș timp însă, ia din atribu-
țiunile fie-cărul comitet județâa dreptul
lor de inspecțiune și ’l dă eforiilor ce se
institue în cele patru județe. Dâcă cu uă
mână pare a decentralisa, adică a lua din
mâna ministrului atribuțiunea inspecțiu-
nel și a o da celor patru eforii, cu altă
mână răpește atribuțiunile comitetelor
școlare de județe, dându-le în mâna efo-
rielor.
   Afară de acâsta mal păcătuesce acest
project și din principiti. Adesea-orl gre-
șim voind să facem bine. Eu nu mS îndoesc
că onor, ministru a crezut că adoptă un
principiu folositor când a <jis că pe lângă
fie-care comună unde esistă mal multe
scâle rurale, să se mal adauge priveghia-
rea unei eforii și aceea a unul patron de
scâlă. Dâră eă mă opun, și rog și pe Ca-
meră să se opună la uă asemenea disposi-
țiune și cred că și D ministru pâte ar
admite în acâstă privință părerea mea, de
a se opune din tâte puterile la acest pa-

tron de scâlă Nu esistă acest patron de
scâlă nicăerl. . . .
   D. ministru instrncținuel. In Prusia,
în Germania !
   D. N. Voinov. Era în Germaniași acum
nu mal esistă de cât în Prusia. Era în Ger-
mania, însă atunci când spiritul feudalis-
mului avea rădăcini puternice în Germa-
nia Apoi acest spirit al feudalismului a
esistat vre uă-datăîn țâra nâstră ? Și când
în țâra nâstră a fost vre-uă-dată ca numai
de cât proprietarii mari să aibă onârea și
dreptul de a fi patronii scâlelor ? De când
acești proprietari, cari pot fi cel mal a-
prigl ineinicl al instrucțiunel. să aibă
dreptul prin lege de a pune sub tutelă pe
acel primari, cari, ori cât de ignoranți ar
fi, doresc ca fii lor să fie mal descepțl de
cât dânșii și să învețe carte, pe când acel
patroni nu ar voi ca copil țăranului să ’și
ridice capul în sus ?
   Ce mal face acest patron ?
   Acest patron este numit la scâlă rurală
de ministru, la s âlele urban® prin decret
domnesc. Apoi nu vedeți D-vâstră că bie-
ții dascăli la sate și din orașe, puși sub
prLvigherea acestui patron care se pretin-
de a fi bine-făcâtorul scâiel , .
   D ministru do cnlte șl instrucțiune
publică. Patronul nu are acâstă misiune
nu ați citit projectul. Acea misiune o are
primarul. Citiți bine projectul și Veți ve-
dea că v8 înșelați
   D. N Voinov. Eată ce <)ico projectul •
„Patronul are dreptul. . .“
   D. ministru de culte și instrucțiune
publică. începeți a citi de la primar, nu
de aci. . . (Sgomot).
   D N. Voinov Ori eu nu înțeleg româ-
nesc?, ori atunci trebue să avem comenta-
tori care să vină să comentede legea ca să
nu mal fie nici uă controversă în aplica-
țiune.
   In adevăr, ce va să dică aceea că patro-
nul are dreptul de a inspecta scâlele în
comunele urbane saă rurale
   D. ministru cultelor și instrucțiunel
publice Citiți mal bine și veți vedea că
patronul îngnjesce de a se pune în bud
get cheltuelile scâlei, de a face bance, de
a se cumpăra cărți, și primarul este însăr-
cinat cu priveghiarea asupra conduitei
profesorilor, și pe urmă revisoriî Dâcă
nu citiți, ce să vS fac eti ?
   D. N. Voinov. In tâte țările unde esistă
regimul parlamentar se lasă ca fie-care
să ’și desvolteije cum înțelege el ideile
sale. Dâcă aș vedea cum vedeți D-vâstră
nu aș mal discuta.
   D. ministru cultelor și instrucțiunel
publice. înțelegeți bine, dâră nu ați citit.
   D. N. Voinov Atunci renunț la cuvent,
căci văd că nu mal putem discuta acâstă
lege. Să fie bine constatat acesta.
   D. vice președinte. D. ministru nu a
făcut de cât să vă dea esplicațiunl
   D. N. Voinov. Lăsați-mă să vorbesc.

   D vice președinte. Decă am lăsat pe
D. ministru să vorbâscă. credem că vrea
să dea esplicațiunl, alt-fel nu ’l lăsam să
vă întrerupă.
   D. N. Voinov Se dice, D-lor, în pro-
ject, că învățătorii scâlelor din comunele
rurali vor fi numiți de ministru și cel din
comunele urbane, prin un decret domnesc.
Când ați pus principiul acesta, și voițl să
primiți pe cel mal greii impus din comu-
na care să fie patron, atunci ce necesitate
mal este de acea deeisiune ministerială
sati de acel decret domnesc ⁹
   Eti vă rog, D-lor, și rog și pe D. mi-
nistru să convie a modifica acâstă dispo-
sițiune care face obiectul preocupărel me-
le, căci alminterl vă declar că voiti vota
în contra legel, ori câte disposițiunl bune
va avea ea în cele-alte privințe, pentru că
acest patron mă tem că va fi, nu inspecto-
rul impulsător al scâlei, dar va fi perse-
cutorul principal al stâlei.
   Să lăsăm însă acestă parte și să trecem
asupra eforiilor, cum le-a numit D. mi-
nistru în project și pentru care numire
sunt și eu mal bine de cât pentru aceea
de comitete. Asupra efonelor eti aș fi de
părere să se îmulțâscă la atâtea câte ju-
dețe sunt, în fie-care județ să fie uă eforie.
Dâcă în adevăr se simte trebuința de efo-
rii, atunci atribuțiunile pe care le dă D.
ministru celor patru eforii să se dea tutu-
lor eforiilor de județe, însă sarcina de e-
for va fi onorifică. Eti nu sunt pe deplin
convins de principiul compensațiunel îu
tâtă generalitatea, căci nici uă regulă fără
escepțiune, dâcă este democratic a se 4ice
că nimenul nu ’l se pâte cere un serviciti
fără a fi renumerat pentru acel serviciti,
tot așa de democratic este de a face unele
escepțiunl, mal cu sâmă când e vorba de
binele public. Sunt și eu de părere a se
recompensa serviciele, dar serviciul ins-
pectoratului acesta nu are necesitate de a
fi plătit, dacă vor fi îmulțite eforiele pe
atâta pe câte județe avem. Acești mimbri
al eforielor județene vor avea dreptul de
supraveghere și inspecțiune a scâlelor și
vor putea îndeplini acâstă sarcină cu atât
mal bine și cu atât mal lesne, cu cât vor
fi mai aprâpe de scâle.
   D ministru a avut în vedere cestiunea
budgetară când a făcut aceste patru eforii,
’șl-a dis că, dâcă pentru patru eforii vom
plăti 80,000 lei pe an, cât ar avea să ne
coste 32 de eforii? Eti aș ruga pe onor
Cameră dacă ar voi să se unâscă și D. mi-
nistru, ca în fața acestei preocupări bud-
getare, să facem a se da aceste funcțiuni
de efori onorific, și cu acâsta vom face și
uă economie și vom avea și controlul mai
imediat și mal eficace.
   Al doilea obiect pe care ’l-a avut în ve-
dere D. ministru a fost ca să caute a ale-
ge nisce circumscripțiuni nemerite, ca să
pâtă face inspecțiunea cât mal eficace.
¹ Apoi, D-lor, în acesta pot 4>ce că chiar



11 (23) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

211

circumscripțiunea a patra, pe care o cu-
nosc mal de aprtipe, și acum pledes în de-
favtirea fracțiunii, despre care a vorbit D.
Urechiă, chiar circonscripțiunea acâsta
este nenorocit alâsă, căci dâcă în adevăr
la Bârlad este un lyceii cu profesori emi-
lenți, nu sunt însă el chemați să formede
eforia, ei alte per&bne, de care nu se gă-
sesc destule în acel oraș competinte spre
a putea inspecta pe profesori. Mal degrab
aș înțelege să se alâgă deeircumscripțiu-
ne județul Putna, unde fiind uă curte, sunt
mai multe persdne competinte pentru a-
câsta, și aci pledes pentru casa mea, daca
se iaii lucrurile ast-fel.
   De aceea ZiecăsA se institue aceste efo-
rii safi comitete în tdte județele, și cred că
între persdnelechiămate a compune aceste
eforii, una cel puțin se va găsi care să fie
aptă în ceea ce privesce partea didactică,
altul în privința materialului etc., și ast-
fel în totul se va forma uă autoritate bună
care să dea resultatele ce dorim cu toți.
   Acum dâcă vom admite ca acești efori
să fie aleși, luațl în fie-care localitate,
am fi mult mal siguri de uă priveghiare
de aprdpe a scdlelor; căci, pe lengă in-
teresul ce are fie-care părinte ca copii
lui să învețe ceva la șcdlă, mal este și a-
morul propriu al fie-cărui orășan sad ju-
dețean ca scdlele din județul lui să fie mai
bune de cât acele din județele vecine.
   înființând aceste eforii școlare în fie-
care județ, am adjunge și la uă economie
budgetară însemnată. Am putea, după
mine, desființa cu totul revisoril școlari.—
Am audit pe D. ministru susținând revi-
soril școlari. Se pdte, D-lor, ca în theorie
să fie buni; în practică însă, acestă insti-
tuțiune nenorocită a dovedit, cel puțin în
țâră la noi, că nu produce nici un fruct.
Eti, mal ’nainte de tdte, vă asigur, D-lor,
că nu veți putea avea inspectori școlari la
înălțimea misiunel lor pâaâ ce nu ’I veți
pune, atât prin salariele ce li se dă, cât și
prin alegerea ce va face ministrul în per-
sâna lor, în posițiune de a fi demni de a-
câstă delicată misiune. Mai ântâiti trebue
să dați revisorilor școlari dreptul de a in-
specta, uu numai scâlele sătesc!, dar și
scdlele urbane, și gimnasiele și liceiele.
Apoi n’ațl vădut D-vâstră pe mulțl dintre
revisoril actuali mergând la scdlele urbane,
tremurând și umiliți, pentru că profeso-
rale la care mergea să inspecteze era mal
capabil de cât inspectorul? EI bine, de
unde vine acesta ? Vine d’aeolo că cu ono-
rariile ce se dau astă-ZI revisorilor nu se
pot găsi dmenl capabili; și numai cu bune
onorarie se pot găsi dmenl de merit, cari se
represinte cu demnitate și se exercite cu
autoritate puterea cu care sunt învestiți.—
De aceia eu cred că în ceea ce privesce
revisoril școlari, D-nu ministru s’ar putea
mărgini a avea duol safi cel mult patru
revisorl pentru tdtă țâra, dmenl de capaci-
tate, dmenl de merit, cari să fie bine plă-

tiți și să umble din oraș în oraș de două
trei ori pe an, ca să inspectede scdlele.
Acesta pentru comunele urbane. In ceea
ce privesce scdlele de sate, pe lângă drep-
tul de inspecțiune ce se dă comunelor, să
se însărciuede și primul profesor primar
din orașul de reședință al județului ca de
patru ori pe an să inspectede seâlo rurale
din județ, pentru a vedea dacă învățătorii
’șt fac datoria și a constata progresul ce
se face.
   Cu chipul acesta am avea uă inspec-
țiune școlară mult mal bine făcută și de
omeni mai competinți de cât acel patron
care nu pdte să ne aducă nici un folos, ba
din contra va căuta cele mai de multe ori
să împiedice luminarea poporului.
   Rog dar pe onor. Cameră și pe D mi-
nistru, daca voesee să voted și efi acest
project de lege, să bine-voiască a primi
mai ânteiu de tdte desființarea cu totul a
acelui patron care, departe de aaducever-
un folos, va face mai mult răii. Iar asupra
celor-lalte puncturi cred că lesne ne vom
înțelege.
   D. P. Ghica, D-lor, când comitetul de-
legaților a primit luarea în considerațiune
a acestui project de lege, a avut în vedere
că D. ministru a presentat un mijloc de a
da uă protecțiune mai întinsă și mal pu-
ternică instrucțiunel publice; a mal avut
în vedere că acest sprijin și acâstă des-
voltare a instrucțiunel publice este indis-
pensabile societățel nâstre atât de dori-
tdre de progres și civilisațiune. De aceia
comitetul delegații >r a considerat acest
prqject ca uă lege s >lutariă și a luai’o îu
considerațiune. — Comitetul delegaților
nu a putut un singur moment să’și închi-
puiască că în discuțiunea generală unii
din D-nii deputațl aii să se acațe de lipsa
legii comunale pentru a cere amânarea,
alții le eforii, alții de patronate și de multa
alte cestiuni de detalii ce se pot discuta
la articolele respective.
   Desbaterea generală asupra unul pro-
ject de lege se pdte face, cred efi, în con-
dițiuaile următâre:
   A se vedea mai ânteiu dacă projectul de
lege ce se presintă are rațiune de a fi, și
dacă, în principia, este utilă de a existe
Acesta e importanța discuțiunel generale
îu ceea ce privesce luarea în considera-
țiune
   Tdte cele-lalte cestiuni de detaliti se
discută la locul lor, la articolele respec-
tive. — Așa cred eu că se organisâcjă uă
țâră și așa se face uă discuțiune generale.
   Discuțiunea generale dar nu constă în
a lua articol cu articol și a Zice: sunt în
contra cutării disposițiunl, primesc cutare
disposițiune și așa până la finele legei.
Nu ast-fel se pdte lumina, nu ast-fel ne
putem înțelege.
   Comitetul delegaților a primit patrona-
tele, și nu sciti dacă comitetul va primi
amendamentul propus de D Voinov Eu

unul a priori declar că’l resping, căci
dacă trebue a se da uă garanție desvoltă-
ril instrucțiunel publice în ceea ce pri-
vesce scdlere primare, apoi acâstă garan-
ție o găsim mal cu sâmă îu proprietarii
aceia cari și el se interesâZA la progresul
societăței.
   Proprietarul, ori cât de incult ar fi, tot
e mal luminat de cât învățătorii de sate
și de cât cea mal mare parte din revisoril
școlari ce a avut D. ministru pâuâ astă-ZI.
Prin urmare patronatele acestea pentru
mine sunt uă garanție din cele mai satis-
făcâtdre.
   Asemenea și pentru eforii, comisiunea
a fost de părere ca ele să se facă de fie-
care județ câte una, dar să fie mai multe
de cât patru, căci a găsit că puterea ar fi
prea concentrată numai în mâiaele a patra
eforii.
   Așa dar, D-lor, cred că din momentul
ce admitem utilitatea acestei legi, care
este bine c începută și bine lucrată, se în-
chidem discuțiunea, se votăm luarea în
considerațiune și se trecem la discuțiuuea
pe articole.
   —Se pune la vot închiderea discuțiunil
și se primesce.
   — Se pune la vot luarea în considera-
țiune a projectului prin apel nominale, și
resultatul este cel următor .
/otanțl. bl
   Aii respuns pentru 49 și anume :
   D-nii T. Bagdad, St. Bechianu. D. Be-
rendei, C. Bibeica, T. Boiu, P. Buescu, I.
Câmpineanu, K, Campiniu, D. Cariagdi,
P. Cernătescu. C. Colibășanu, N. Constan-
tinescu, I. Diamandescu. I. Doean, D.Eco-
nomu. Sc. Ferechide, I Fundescu, C. Fu-
sea, P. Gheorghiadi, D. 1. Ghica, P. Ghica,
D. Giani, N. Guran, G. Hasnaș, I. Lățescu,
N. R. Loeusteanu, Fr. Millescu, G. Misail,
R. Pătărlegeanu, I. Poenaru-B >rdea, G.
Polizu, E. Predescu, Chr. Moșescu, G. Ra-
descu, G. Radovici, M. Schina, G. Sefen -
dache, Gr. Serurie, A. Sihleauu, C. Șoarec,
H Zugrăvescu B. Ghergholi, G. Goga, I.
Mihălescu, A Vizanti, A. Stolojan, C. A.
Rnsetti.

   Aii respuns contra 8 și anume
   D-nilA. Agioglu, G. Dimitrescu, D. De-
niei, M. Negulescu, N. H. Nicola, V. Ure-
ehiă, N. Voinov, Sc. Pastia.

   Iar cel abținuți sunt
   D-nii N. Blaramberg, C. A. Borănescu,
G. Chițu, E. Vergatti.

   D președinte Adunarea a luat în cou-
siderațiune projectul. Acum trecem la dis-
cuțiunea pe articole.
   Se dă citire articolului I.
   D. P. Ghica. D-lor, în secțiunea ântâia
onor D. Știrbei a ridicat observațiunea că
prin articolul acesta din projectul de lege

212

CONDURUL UFIEIAl aLKOMaNîEi

11 (23) lanuariel877

ce. mal mulțl dintiv D-nil delegați, în pri-
vința art. 1, aă fost de părere eă prea
multă latitudine safi prea multă putere se
dă primarilor din comunele rurale faciă
cu învățătorii sătescl. Altă observare este
acea ridicată aci în Cameră de D Fleva,
din punctul de vedere al principiului de
descentranlisare, adică, cu alte cuvinte
cum ar trebui să fie organisată comuna
prin legea cea nouă, ca nu primarul sin-
gur să aibfi dreptul de priveghiere, pentru
a împăca și pe unu și pe alto, propun a-
mendamentul acesea, care respunde la a-
ceste două asceptări.
   Etă amendamentul la art. 1, pe care am
onâre a vi ’l propune
   „Iu fie-care comună, unde există una
sau mal multe scâle rurale, consiliul co-
munal, printr’uă delegațiune din sînul săti,
va avea sub imediata lui priveghiere scâ-
lele comunale.
   „Delegatul gu face .... (restul ca în
project).
   „Dacă aceste observațiuni vor rămânea
fără efect, delegatul prin raport formal
este • . . (ca in project)„
   Se pâte înlîmpla, precum s’a Zis, ca un
primar să fie rău dispus pentru scâle. Et
bine, într’un număr mal mare a test nea-
juns dispare, căci se va găsi între acei 3
safi 5 delegați unul care să ofere garanții
pentru revisuirea consciințiâsă.
   D. P. Cernăteseu. ’Mi pare, D-lor. că
lăsând numai primarului aceste puteri, nu
se va aduce uă priveghiere destul de se-
riâsă și drăptă asupra învățătorilor rural!
căci sunt după cum s’a dis de unii, mulțl
primari cari, dacă nu sunt de rea voință,
n’ati cel pucin calitatea cerută pentru a
face uă bună revisiune.
   De aceea, sunt de opiniune ca acâstă
putere de a revisui să nu o aibă numai
primarul. Onor. D. raportor a dis că pa-
tronul pâte să precumpănescl autoritatea
primarului. Ați vă^ut însă că sunt mal
mulțl îu contra patronului, sub cuvânt că
el representă uă idee feudală, și apoi la
noi am vă^ut proprietari cari ’șl afi mani-
festat nemulțumirea lor când vedefi că să-
tenii sciatt carte.
   De aceea, eu cred că este mult mal bine
să dăm acâstă respundere în mâna mal
multora de cât a uruia.
   Voci. La vot.
     Amendamentul D. Visanti nefiind sus-
ținut, se înlătură.
   D. D, Mărgăritescu. La luarea în con-
siderațiune a acestui project de lege, am
declarat că mă abțin, pentru că eti nu sunt
bine convins de eficacitatea acestei legi.
   Dar din momentul ce ea s’a luat în con-
siderațiune, eu mă închin înaintea votului
onor, majorități.
   La art. 1 cred că trebue să iati și eti
cuvântul și să vorbesc contra amenda-
mentelor care s’afi propus până acum.
   V raportor, ca esplieare, ne-a spus că

de faciă, puterile primarikr comunelor
rurale nu sunt limitate, și în consecuență
ar trebui să se acorde învățătorilor un
drept de apel când el s’ar vedea năpăstu-
ițl de primari, precum și să se limitese
dreptul primarilor în privința scâlelor să-
tescl.
   Cuoi. D. Știrbei, pent.^ ca să sus’ină
acestă observațiune, ne-a arătat că chiar
la proprietatea D-sale are uă scâlă și că
din causa primarului desvoltarea instruc-
țianel se găsesee împiedecată și că nu
nnmal la proprietatea D-sale, dar în mal
multe comune rurale, unde primarii nu
sunt âmenl cultl, nici bine-voitorl pentru
instrucțiunea publică, fac adesea ori di-
ferite șicane învățătorilor, și că prin a-
ceste varie și multiple șicane. împedică
mersul instrucțiune!; că primarii cu deo-
sebire negliiâsă de a se supune legel căci
învățători! le dafi regulat și la timp lista
de toți copii cari afi lipsit de la scdlă și
el nu voesc să supună la amende, conform
lege! pe părinții acestor copii.
   Acestea sunt argumentele care s aii ri-
dicat în secțiunea ântâia pentru a se sus-
ține observatiunile făcute la art. 1.
   Onor. D. Ferichide. ca delegat al acelei
secțiuni, a ridicat în sânul comitetului ace-
leași observațiuni în privința art. 1. Co-
mitetul însă ’I a observat că tâte aceste
temeri sunt evitate prin art. 2 căci în
art. 2 se dice că, afară din primar, prin
vegherea mersului regulat al scâlelor este
dată și unuia din proprietari din cei mal
mari, prin urmare, prin acest control dat
proprietarului este âre cum uă împărțire
a privigherei scâlelor lăsate primarilor
prin art. 1.
   De aceea, comitetul delegaților nu a
găsit de trebuință de a propune uă modi-
ficare la art. 1.
   Cu tâte acestea, ca proprietar, am cre-
zut că trebue să vă supun la cunoscință
tâte observațiunile făcute în secțiuni, pen-
tru ca să le puteți discuta și D-vâstră.
   Acum în ceea ce mă privesce pe mine ca
raportor, eii vă voifi declara ca acest arti-
col nu derogă de loc de la principi ui pre-
văzut în legea comunală, actualmente în
vigâre. *ăcl și actuala lege comunală lasă
priveghierea scâlelor tot în sarcina pri-
marilor, și așa și trebue să fie, căci comu-
na în a căria sarcină s’a lăsat întreținerea
acestor scâle trebue neapărat să aibă și
dreptul de a controla mersul lor. Sunt dar
de părere ca acest art. 1 trebue votat așa
cum ’a propus de D. ministru.
   Acum, D-lor. înainte de a termina, vă
voiti da citire și unu> amendament propus
la art. 1 de on r. D Cernăteseu
   „La art. 1. Primarul împreună cu tot
consiliul comunal. “
                         P. Cernăteseu

   D. A. Visanti. D-lor deputațl, după
cele ce ați espuse de D. raportor,

a comitetul delegaților sa ridicat obser-
vațiunl că se dă prea multă latitudine
primarului asupra învățătorilor comunali
expunând pe acesta la arbritarul primaru
lui și s’a adaus ca sprijin în favârea ace
stu! argument cele tjise de D. Știrbei în
comitetul delegaților.
   Am avut și eti ocasiunea să văi) că s a
petrecut pe compta generațiunel viitâre
arbitrarii! și din uă parte și din alta : și
de la revisor și de la primar și de la în-
vățător. Dar nu trebue ca discutând cine-
va uă lege să vină de la început a pune
în bănuâlă pe ace! chemați la inspecțiune.
   D-lor, mi se pare că acei car! ridică a-
semenea obiecțiunl și vor să restrângă
puterea primarilor, în loc să evite ceea ce
voesc a evita cid tocmai în păcatul ce
impută altora.
   Daca vom citi articolul vom vedea că
atribuțiunile primarilor sunt fârte mărgi-
nite. Primarul n’are a face cu învățătorul
de cât în ceea ce privesce partea materi-
ală a scâUI și conduita învățătorului, nu
are el și partea intelectuală; acâsta este
lăsată unei alte instituțiunel, respectată
de uă altă persână, care este patronul scâ-
lef și căruia se dă dreptul să inspectese
șcâla în cât se atinge de partea intelec-
tuală.
   Apoi nu vedeți D-v., mal mult decât
atât, că primarul nu are dreptul să infligă
nici uă pedâpsl, chiar când el în margi-
nile atribuțiunilor sale ar găsi că un în-
vățător ar merita uăcensură âre-care ? I se
dă numai dreptul să facă uă observațiune,
și să dice că dacă acestă observațiune a
primarului nu va avea efect, atunci pri-
marul se adresâiă cu raport către eforia
scâle! safi revisorul respectiv. Vedeți dar
că primarul nu inflige nici uă pedâpsă
învățătorului, în cât să se pâtă Zice cu
drept cuvânt că învățătorul este lăsat la
arbitrarul unul individ, primarul, care
pâte fi cum s’a clis adesea ori. fără cea
mal mică idee despre scâlă. Unii afi mers
și mal departe, și au Z’s că, pentru ca să
restrângem aceste atribuțiunî ale prima-
ilor, căci sunt prea largi, să punem în
locul lui pe consiliul comunal întreg.
   După aceea vine un alt am ndament și
Zice, o delegațiune a consiliului comunal
să fiă însărcinat cu acâstă atribuțiune.
   Mi se pare că a face acâsta, este a că-
dea tocmai în păcatul acela de a constitui
admițând un asemenea amendament, uă ju-
risdicținne, uă instanță în contra învăță-
torului, este a sustrage pe învățător de la
judecătorii lui competințl; este a institui
uă instanță care să judece faptele și să
dea uă hotărîre și atunci îu loc să facem
ceva care să înlăturăm răul de care ne
temem, dăm peste un alt inconvenient
acela că băgăm pe profesorul, cum se
Zice la țâră, în forme; căci îndată ce
un consiliu comunal, safi uă delegați-
une din sînul săfi, a venit se otăraseă

1 (23) Ianuarie 1877

liOrliTUlibiu OhiOlÂL KvMANiiSi

asupra unor fapte raportate de primar, sau
de alt cine-va, și ar da uă hotărâre, a in-
trat în forme, și acea hotărâre este mal
greii de a se revoca, de cât atunci când ar
fi uă simplă mustrare din partea primaru-
lui. în contra căruia s’ar putea plânge la
inspector, și dâcă mustrarea primarului o
va găsi justă inspectorul saii efori, vor
Zice, că a meritat'o și profesorul trebue să
tacă ; dâcă nu o vor găsi justă, vor dice că
nu a meritat acâstă mustrare.
   Am audit vorbindu-se de uă delegațiune
a consiliului comunal. Dară ce delegațiune
mal încape aci’ Oare Primarul nu este pre-
supus ca cel mal abil și mal apt dintre
consiliarl ? Primarul este reputat cel mal
onest și cel mal apt dintre consiljail; prin
urmare, el este de drept delegatul consi-
liului, și este uă garanție suficientă ca
primarul singur să aibă imediata inspec-
țiuue, conform projectulul presentat de D.
ministru. Primarul însă pâte delega și altă
persână; sunt adjutâ'eie primarului, cari
aă atribuțiunl mal puține, și când prima-
rul nu are timp să se ocupe de acâsta, de-
legă pe un adiutor al sâtt, și acâsta nu este
de cât un delegat al consiliului.
   Eă cred că dâcă s’ar admite aceste a-
mendamente, în loc să se amelioreze po-
sitiunea învățătorului, s’ar îngreuia, și în
loc ca reprimanda ce ar putea da primarul
pentru uă incorectitudiue cât de mică se
aibă efect, acâstă reprimandă va deservi
scopul legiuitorului, peutru că îndată ce
Gestiunea va intra pe mâna unui judecă-
tor, unui tribunal, adică când c nsiliul co-
munal va fi chemat să se pronunțe, trebue
să se pronunțe printr’uă hotărîre, și atunci
învățătorul este băgat în forme, și în acest
cas, nu sciîi ce am face cu acel învățător,
cât de bun sau răii ar fi el, fiind r^u va
căuta să se disculpe, și fiind bun, ar pu-
tea să se retragă numai din causă că s ar
găsi unii alții caii ’i-ar face un râu din un
lucru de nimic. Ast-fel dâră sunt în contra
orl-cărul amendament și vă rog să menți-
neți redacțiunea articolului așa cum este
în project.
   D. P. Ghica. D-lor, comitetul delegați-
Jor, în număr de cinci, căci duol lipsesc,
a respins acest amendament, âră minori-
tatea, adică D. Maniu și eu, am primit a-
mendamentul. Majoritatea l’a respins pen-
tru motivul că este greii a se cere ca con-
siliul comunal să fie adunat în ședință ca
să se ocupe cu acâstă cestiune de scâlă;
de âre ce primarul singur ar putea mal
lesne să îndeplinâscă acâstă îndatorire.
I¹ Maniu și eu ne-am unit cu acest amen-
dament. căci în el găsim uă garanție su-
ficiență în contra oii-cărel veleități de ar-
bitrariu ce ar veni din partea primarului,
și este mal bine să se pronunțe de mal
mulți reprimanda, de cât să se lase numai
la facultatea primarului
   D. ministru a aderat la a^est amenda-
ment.

   D. C. Fusea. Eu sunt de opiniune a se
menține art. 1 așa cum este redactat în
projectul de lege, pentru că este înțelept
și mal practic, de cât opiniunile cari s’au
esprimat până acum Și âtă de ce
   Unii din D-niî deputațl susține că pri-
marii rurali nu sunt instruițl; în aseme-
menea cas nu este bine a se lăsa la direc-
țiunea primarului a aplica el penalitățile
institutorului, care are cel puțin instruc-
țiunea claselor primare, și care nu se pâte
numi institutor fără să posede certificate
de învățământul ce a făcut. Alții susțin
contrariul, că primarii sunt âmenl lumi-
nați, și în acest cas, omul luminat nu are
nevoie de acel stimulent ca prin lege să
’l pui obligațiuni d’a aplica institutorelul
pedepse, ca fie cărui delicuent ordinar.
   Mențin dâră că art 1 este cu înțelep-
ciune făcut, pentru că nici obligă, nici dă
alte drepturi primarului de cât acela de a
face observațiunile necesare institutorului,
âră nu penalități, cari nu este nici demn,
nici cuviincios d’a esistă în asemenea
lege.
   Pentru aceste motive rog pe onor. Ca-
meră a primi art. 1 așa cum este redactat
în projectul de lege.
   D. ion Docan. D. Voinov ântâiu și D.
Cernătescu în urmă, combinând disposi-
țiunea privitâre la patronat, mi se pare
că s’aă esprimat în cuvinte fârte aspre și
puțin drepte asupra proprietarilor. După
esplicațiunile ce onor. D. Cernătescu a
bine-voit a’mi da în particular renunț pen-
tru acum de a vorbi, dâră ’mi reserv drep-
tul a vorbi la art. 4.
   D G. Sefendache. D-lor, am cerut cu-
vântul ca să desvoltes emendamentul meu.
   Am propus acest amendament în urma
celor două idei care s’aîi produs aci în A-
dunare în privința acestui articol.
   Etă caii sunt acele duoă idei; ântâiu, să
Zice că nu ar fi bine ca primarul să aibă
atâta latitudine, îu cât el singur să țină
în mâna sa sârta profesorului în privința
conduitei sale nr rale, pentru că s’ar în-
tâmpla ca acest primar să aibă veri-uă
cestiune personală cu acel profesore și să
caute a’l persecuta, și prin urmare sub a-
cest punct de vedere a venit uă altă ideie
și a dis ; ar fi bine ca primarul să nu fie
singur, ci să facem ca cel puțin să fie
consiliul comunal întreg care să aibă au-
toritatea de a face observațiunile sale pro-
fesorului.
   D-lor, eu cred că nici una din aceste
două idei nu pot să fie practice.
   Este adevărat eă se pâte întâmpla ca un
primar să aibă cestiuul personale cu un
profesor și să’l persecute, și prin urmare,
n'ar fi bine să rămână la libera sa dispo-
sițiune sârta acestui profesore, dâră pe de
altă parte este fârte greii în practică, ca
un consiliă comunal întreg să se trans-
porte, după ideia a doua, pe la tâte șcâ-
lele, și mal ales acolo unde vor fi mal

213

multe seâle, ca să constate conduita pro-
fesorilor.
  Așa dâră eu am dis, ca să împăcăm a-
mânduoă aceste idei, că ar fi bine să lă-
săm primarului acest drept de a face cer-
cetările ce va crede de cuviință, să se tran-
spârte pe la seâle; însă, pentru ca influ-
ența sa să nu fie unică în acâsta, el să ra-
porteZe la consiliul comunal aceea ce va
ti aflat resultatul cerceiănlor sale, și ra-
portul să nu ’l facă primarul către eforie,
Ze cât numai în nrma avisulul conform
ce va lua de la consiliul comunal.
  Așa dâră, dâca D-vâstră găsiți că aeâs-
tă ideie este practică, vă rog să primiți
amendamentul ce am propus.
  D. P. Ghica. D-lor, comitetul delegați
lor în majoritate detreî membri, D-nii Fe-
richide Dr. Polizu și eu, am respins a-
mendamentul D-lul Sefendache, âră miuo
ntatea, compusă din D-nil Maniu și Vi
zanti, l’a admis.
  D. ministru de culte și instrucțiune
publică. D-lor. cred că articolul așa cum
e redactat este fârte bun căci este în în-
tregul său reprodus după legea actuală,
fără nici uă modificare, și sunt fârte mi-
rat când văd că acest amendament nu face
alta de cât a întuneca lucrul. Aci nu e
vorba de cât de un drept de priveghere și
de îngrijire ce are cine-va asupra șcâlelor
sătesc!, acest drept se dă primarului; pri-
marul va putea esercita acest’drept și prin
delegațiune, căci se pâte să fie saii bolnav
sau ocupat cu alte lucrări ale c munel,
însă, a însărcina cu acâstă priveghere pe
întregul c nsilifi comunal, cred că ar fi
imposibil a se esercita acâstă priveghere:
și âtă de ce: aci nu e vorba de cât de ob-
servațiunl și admonestări; ei bine, când
primarul va vedea că învățătorul nu des-
chide scâla și se ocupă de alte lucruri, va
trebui să alerge după consilii!, să’l con-
vâce, ca să’l supună cașul, etc., acâsta va
aduce întârZiere. și ori ce măsură luată eu
îutârZiere nu pdte să aibă un efect saluta-
riu. Nici uă-dată corpurile deliberante nu
pot să eserciteae uă priveghere bine fă-
cătâre. De aceeZ am pus î i lege ca acâstă
priveghere să o esercite primarul, el se
facă observațiunile și admonestările cu
venite învățătorului când va vadea că nu
’șl face datoria, și dâcă nu se va îndrepta
inspectorului când va veni uă inspecțiune
sau va raporta d’a dreptul eforiei județului.
  Vă rog, dar, să admitețl articolul așa cum
este și să treceți la altul.
  Voci. închiderea discuțiunel.
     Se pune la vot închiderea discuțiunei
și se primesce.
      Se pune la vot amendamentul D-lul
Cernătescu și se respinge
  —- Se pune la vot amendamentul D lui
Sefendache și se respinge.
  D. A. Visanti. D-lor deputațl, când s’a
făcut discuțiunea generală , cel mal mulți
din D-vâstră, din preună cu D. ministru

214                       MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

11 (23) Ianuarie 187

a’țl dis ca să luăm projectul în considera-
'iune și când vom trece la discuțiune pe
articole, fie-care din noi va propune amen-
damentele ce va crede necesarii pentru a
face cât mal bună acâstă lege. EI bine, vâ
spun drept că mă mir de procedura ce a’țl
admis acum, căci văd că tâte amendamen-
tele se resping și se primesc articolele din
projectul guvernului (ilaritate),
   Dați’ml voe, D-lor, dupe mine, unele a-
liniate din acest articol sunt bune , altele
nu sunt bune; de aceea am luat cuvântul
ca să v? rog să admitețldivisiunea votului.
   Uă voce. Cer cuvântul în cestiune de
regulament
   D Voinov. Voesc să aduc aminte
D-lui Vizanli eă, după regulament, trebue
să votăm articolele în întregul lor, âră nu
pe aliniate. Acum , dacă un aliniat nu’I
place D-sale n’are de cât să presinte un
amendament conținând tot articolul.
   Voci. La vot.
   — Se pune la vot articolul 1 din pro-
jectul guvernului și se primesce,
   — Se citesce articolul 2.
   D. P. Ghica. D-lor, în privința patro-
natelor s’a făcut discuțiune în comitetul
delegaților și s’a avut în vedere că dacă e
cine-va care să fie interesat la desvoltarea
și progresul instrucținnel publice, este
proprietarul, care ori-cum ar fi, tot e mal
luminat de cât primarul sătesc, care e mal
incult și mal nepriceput în asemenea ces-
tiunl. Pentru acest motiv, nu numai că s’a
primit instituțiunea patronatelor, dară s’a
găsit că D ministru a avut uă ideă fârte
nemerită, căci într’ânsa constă uă garanție
pentru instrucțiunea publică. Prin urmare
comisiunea a primit art. 2 fără nici uă mo-
dificare.
   D. N. Voinov. D-lor, pe motivele ce am
avut onâre să le spun adinâorl combătând
patronatele, vâ rog, să bine-voițî, a primi
supresiunea art. 2 pânâ la 13 esclusiv, a-
dică tâte acele articole cari prevâd dispo-
sițiunl relative la patronate, fiind că asu-
pra scâlelor este preveghiarea comunelor,
apoi aceea a inspectorilor, și în fine a efo-
rilor.JȘi apoi, D-lor, dacă D-vâstră recunâ-
scețl dreptul de priveghiare prin artic. 1
primarului, și apoi instituițl în același
timp și patronatele, vâ mărturisesc că a-
cesta nu’și mal are locul, pentru că saii
primarul va fi tot-d’a-una la disposiținnea
acestui patron, saii va fi un român verde și
va da tot-d’a-una cu piciorul patronului,
ast-fel în cât are să fie neîncetat un conflet
între aceste douâ persâne, dintre care cea
d’ântâift să râijămă pe încrederea alegăto-
rilor sel, âră cel d’al douilea pe trufia că
este proprietar și pe idea ce are despre
ignoranța poporului. De aceea, vâ rog, să
admitețl supresiunea acestor articole.
   D B. Maniu. D-lor, când este vorba de
seâle, cred că trebue să tratăm cestiunea
cu cea mai seriâsă atențiune.
   Este timpul ca din multul ce se primesce

să se dea ceva și populațiunilor rurale, și
ceea-ce este de mare nevoe a i se da, este
instrucțiunea.
   In adevăr, D-lor, am votat luarea în
considerați tine a projectului, căci în totul
sâii mi se pare că ar putea aduce âre-care
îndreptări asupra sistemului de pânâ acum
care s’a dovedit că este nefolositor și in-
suficient, însă cu idea patronatelor nu mâ
pot împăca. ’MI pare râtt că nu s’a ascep-
tat mal ântâiu legea cea nouă pentru regu-
larea comunelor, dară acâsta nu e vina
D-lui ministru de culte, dacă prin delul
său a făcut ca să se aducă mal înainte a-
câstă lege , prin care se aduc âre-carl în-
dreptări în ramura instrucțiunel publice.
   D-lor, când D. ministru a admis siste-
mul patronatelor , a avut în vedere că a-
ceste patronate în alte părți aă adus folâse
mari instrucțiunel. In adevâr, domnilor,
grație numai acestor patronate , Germania
întrâgă se fălesce de resultatele obținute
pe tărâmul instrucțiunel, resultate cari au
ajutat și au făcut triumful cuceririlor Ger-
maniei. Insă, D-lor, noi nu suntem in con-
diținnile Germaniei, și dacă acolo patro-
natele afi produs resultate bune, târnă ’mi
e că la noi să nu producă resultate rele.
   Ast (jl în Austria se mal susține, ca prin
tradițiune, ici și colo, câte un patronat:
dar ce fel de patronate? Patronate deferite
proprietarilor cari prin a lor cheltuială aă
clădit și întrețin scâlele; âră nu patronate
conferite prin lege ca un fel de titlu de
distincțiune.
   El bine, cam în ce eondițiunl suntem noi
cu proprietarii noștri? Nu sunt el âre, din
nenorocire, în cea mal mare parte, persâne
cu totul streine și sângelui și numelui
nostru? Puțini proprietari români, câți mal
sunt, slafl el âre la moșiile lor spre a se o-
cupa de instrucțiunea publică? Dacă este
așa, cum pânâ astăd.1 nu s’aă ocupat de in-
strucțiune? Ce fel ' A trebuit să vină uă
lege care să le dea un titlu de distincțiune
și ai exige în patroni? Dacă ei aă fost
patroni pâne acum fără lege, vor fi și de
aci înainte; românii buni n att trebuință să
îngrijâscă de scâle și de instrucțiune nu-
mai sub condițiunea de a avea un titlu de
distincțiune.
   Apoi, D-lor, prin acâsta âre nu venim
acolo unde a venit D-nu fost președinte al
consiliului Catargi cu legea comunală,
care a dat dreptul proprietarilor ca prin
delegațiune să se alâgă primari? Ore Ițic
proprietarul cel mare din Moldova saii
Maratea proprietarul cel mare din România
nu au să ne prăpădâscă scâlele ? Aceștia
nu vor avea la disposițiunea lor scâlele’
Și cum ()ic la disposiția lor, este a le des-
ființa. Noi trebue să avem tâtă solicitudi-
nea și să ne unim chelul nostru cu (jelui
D-lui ministru de culte pentru ca să facem
un pas în favârea instrucțiinel poporului
nostru, care are mare trebuință de cultură
și care remăind nu mai mult de cât (jece

ani în starea în care se găsesce astădLT, noi
nu credem că mal putem cjice cum că avem
uă națiune, căci uă națiune fără cultură nu
pâte trăi, și când este vorba de cultură și
instrucțiunea poporului acolo budgetul nu
are aface. Când este vorba de cultura po-
porului acolo trebue să mergem pânâ la
risipă, să dăm tot, căci tot ce dăm este
un capital care va aduce mal folâse acestei
țâri și va întări acâstă națiune.
   D-lor , sunt dară ca să suprimăm cu
totul patronatele; dâră ele trebue a fi înlo-
cuite cu ceva Neapârat că proprietarii cel
buni , proprietarii cu iu ire și îngrijire
pentru scâle aii tâtă facultatea și tot drep-
tul să se interesese de scâlă și de mersul
el; însă acâsta nu trebue prevâ(jut prin
lege, și ast-fel fiind trebue pa ronatele în-
locuite cn ceva și acel ceva ’mi se pare că
ar fi comitetul județean.
   Voci. Eforia județână,
   D. V. Maniu. Fie și eforia județână, și
acâ»ta pentru că distanța de la primar la
eforia centrală este prea mare, și atunci ar
fi uă centralisare sui generis. Eă cred, că
atât în spiritul D-luI ministru de culte,
precum și în spiritul nostru, este descen-
tralisarea. Va fi un pas de descentralisarc
când între eforia centrale și între primar
și profesor va fi pus comitetul județân, saiî
ali-ceva la care să pâtă recurge în insti-
tuirea în diferitele cestiunl.
   D. P. Ghica. D-lor, comitetul delegați-
lor, în majoritate, a respins amendamentul
D-lui Voinov, pentru cuvântul că s’ar -
duce uă împedicare desvoltărel instrucțiu-
nel în comunele rurale , căci proprietarii
sunt aceia cari aă făcut atât diucâce cât și
dincolo de Milcov sacrificii ca să fondeze
și să dotede scâlele....
   Voci. Protestăm.
   D. P. Ghica. Minoritatea a admis amen-
damentul, și pâte că, daca D. Maniu ar fi
expus în sânul comitetului aceste observa-
țiuni, în loc să ne surprindă în Cameră cu
ele, pâte că și noi ne-am fi unit cu D-sa
și am fi avisat la alt sistem. Acum însă nu
putem să ne unim cu D-sa, și de aceea res
pingem amendamentul.
   D. Maniu. Vâ mulțumesc.
   D ministru de culte D-lor deputațl,
s’a făcut uă aspră critică acestui articol,
și mi se pare că și aci causa principală
este tot necitirea cu atențiune a articolului
și necercetarea deosebitelor articole cari stai,
în raport unele cu altele. S’a făcut uă acu-
sațiune generală îu contra proprietarilor
de moșii și s’a (jis că prin acâstă lege se
dă un drept feudal acelor âmenl, ca să fie el
supraveghiătorll scâlelor, pe lângă primar,
sau peste primar. EI bine nu este așa.
  Prin projectul presentat îu 1875 de D. Ma-
iorescu așa era, căci s’a luat după Germa-
nia, unde în multe părți a existat și există
acest drept. Eu însă, bine voițl a ceti
cu luare aminte acest articol, — și veți ve-
dea că m’am depărtat de acea ideiă, și





I 11 (23) ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI;

21f

m’am preocupat a vedea cine din comună
ar putea să aibă uă supraveghiare cât se
pâte mal dâsă, mal neîncetată asupra ;câ-
lel mal mult de cât primarul? Sciam că
are să trâcă revisorul din când în când,
sciam că este uă eforie la care se vor face
protestele; dâră între eforie care este prea
departe de comună și primar, care are
prima privegbiere , am dis că trebue să
fie clne-va care să aibă mai multe mijlâce
de privigbiare....
   Uă voce. In principiu ideia este bună,
dâră în practică nu cred
   D. ministru de culte. Dâcă ideia este
bună, pâte că nu am formulat’o eu bine,
nu am găsit mijlocul material cel mal ne-
merit ca să o traduc în fapt; bine-voiți a
o face D-vâstră, și pentru că acâsta nu se
pâle improvisa, cereți un timp....
   Voci. Până mâne.
   D. ministru de culte. Fie, pâte că vom
găsi un mijloc mal nemerit de a linisci
temerile D-vâstră, și tot de uă-dată de a
realisa și preocupațiunea mea.
   Eu nu am dis proprietarul moșiei, ci
unul din proprietari Astădl tâtă lumea e
proprietar, pâte să fie , cum se <|ice, un
boer, sâu un neguțător sâu chiar un țăran...
   Uă voce. Credeți că patronul va fi un
țăran ?
   D. ministru de culte Decă nu vă place
terminul de proprietar, diceți uă persână...
   Voci. Da, da!
   D. ministru de culte. Atunci ne-am
înțeles.
   Uă voce. Dâră dâcă va fi uu străin?
   D. ministru de culte. Străinii nu vor
exercita asemene drept. D. Maniu a că
se teme să nu fie un Ițik.. .
   D. Maniu. Am vădut patroni de biserici
de felul acesta
   D. ministru de culte. Nu mă va con-
vinge onor. D. Maniu, al cărui patriotism
eu sunt cel d'ântâiu a ’l lăuda, că un cas
isolat petrecut într’un județ va face regula
generală, D-vâstră sciți că străinii nu pot
esercita drepturi în România; cum dâ ă
are să fie un Ebreft sâu un Sârb sâă alt
ce-va?
   D Maniu. 11 văd penă și în Curtea de
Cassațiune. (Scomot).
   D. ministru de culte. Nu faceți per-
sonalități. Noi seim cine sunt Români și
cine trebue să se considere ca Români.
   D Mauiu Mă tem.
   D. ministru de culte. Autoritatea e-
lectivă, care este comitetul permanent, are
să recomande la confirmarea guvernului, pe
acel patron, credeți D-vâstră că comitetul
permanent, care este mal aprâpe de co-
mună, care este în mijlocul județului, nu
va cunosce persână capabilă pentru acâsta?
dâcă credeți acâsta, atunci găsiți alt ce-va
mal bun și eu voiu priimi.
   in privința scâlelor primare din orașe,
am 4is raa^ vale îⁿ acest project că a-
cestl revisorî se vor numi de consiliul co-

munale. Dâcă și aci credeți că nu este de-
stul, atunci puneți guvernului acâstă obli-
gațiune prin lege. i|icețl că guvernul este
dâtor, este obligat, să numâscă.
   Vedeți D-lor că tâte aceste obiecțiuni
sunt numai nisce cestiuni de procedură,
de aplicațiune a unul principii! pe care
nimeni din D-vâstră nu le contestă, și când
asupra principiului suntem de acord, cred
că lesne ne vom înțelege și asupra acestor
amănunte.
   Credeți D-vâstră că este destul ca numai
sub priveg Marea primari’cr să lăsațl scâ-
lele? Dâcă credeți acâsta, putefi vota legea
ast-fel âră dâcă credeți că primarii nu
vor putea exersa acâstă privighere cu de-
stulă eficacitate, atunci vă întreb: nu tre-
bne să fie cine-va în comună care să aducă
aminte primarului că are de datorie să pri-
veghiede mersul scâlel, că este obligat să
înscrie îa budgetul comunei suma de bani
necesară pentru scâlă, și altele asemenea?
sau credeți că e de ajuns să se ascepte in-
spectorul, revisorul, sâu eforia, care toți
aceștia sunt așa de departe de comună, ca
el să vină și să facă observațiunl prima-
rului ?
   In fine, vă întreb . credeți că trebue să
fie pe lângă primar și alt cine va care să
mal aibă un ochiți asupra stărel bune a
scâlei ? Eu cred că D-vâstră veți dice da;
âră dâcă veți elice nu, la ceea ce nu mă pot
ascepta, el bine, atunci ștergeți acest ar-
ticol.
   Domuilor v’am spus de unde am luat a-
câstă ideiă, v’am spus fârte franc ceea ce
am făcut, și vă repet că eu nu țiu ea numai
de cât ideia mea să se adopte. Dâcă voifi
vedea că D-vâstră ați găsit alt ce-va mal
bun, sâu că veți găsi ce-va mal bun, ceea
ce nu mă îndoiesc că veți face, de vreme
ce văd că vă opuneți la ideia mea, căci nu
pot admite că voiți numai să criticați, fără
să arătațl cum se pâte face mal bine; dâcă
dic, veți găsi ce-va mal bun, eîi voiu prii-
mi cu recunoscință acea modificare. De a-
ceea, fiind că acum ora e înaintată, și ca
să avem timp a ne mal gândi, eu ași pro-
pune să amânăm pe mâne discuțiunea a-
cestul articol.
  a a se ridică la 5 și jumătate ore,
u-se cea următâre pe a doua di 4
lanuariu.

DIVERSE.
  In dioa de 23 Decembre, pe la ora 6 p.
m. uă copilă numită Marița, fiică a Iul Mi-
hal Ciupercânu, din Calafat, în etate ca de
3—4 ani, ședând aprâpe de foc , unde nu
era părinții săi, s’a aprins hainele pe den-
sa și ’l a causat două rane fârte mari, una
la burtă și alta, la gât; ajutârele medicale
ce i s’a dat, a fost inutile , căci pacienta
în nâplea 4‘lel de 24 Decembre, pe la ora
11, a încetat din viață.

   Locuitorul Radu Gherghina, din comu-
na Dobrotâsa în dioa de 16 Decembre pe
când se întorcea de la comuna Drăgășanl,
districtul Olt ajungând la apa Oltului. în
direcțiunea comunei Câmpu-Mare. până a
veni podarii spre a’l trece cu podul, numi-
tul s’a desb ăcat spre a trece apa în not,
unde intrând pe la jumătatea apel s’a îne-
cat și cadavrul săfi nici până astă-^I nu
s’a mal găsit.



ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Direcțiunea generală a telegrafalor și
                poștelor.
   Licitațiunea anunciată pentru <)ioa de
14 (26) Decembre , neputându-se efectua
din causa lipsei de concurențl, se publică
uă nouă licitațiune pentru dioa de 22 la-
nuarifi 1877, pentru darea în antreprisă a
transportului espediției și de pasageri de
la Oltenița la Călărași și vice-versa , cu
condițiunile publicate sub No. 15,756 .
din Monitorul oficial No. 233, din 1876.
   Licitația va fi cu oferte sigilate, care se
vor deschide la ora 4 post-meridiane, și se
va ține atât la direcțiunea generală a tele-
grafelor și poștelor, cât și la prefectura de
Ialomița.
   Concurențil vor avea în vedere art. 40
până la 57 din legea comptabihtățel ge-
nerale a Statului, și art. 32 din legea tim-
brului, după care spesele de timbru și în-
registrare cad în sarcina persânel asupra
căria se adjudecă antreprisa.
   No. 115.       1876 Decembre 21.

   — Licitațiunea anunțată pentru ijioa de
15 (27) Decembre , neputându-se efectua
din causa lipsei de concurențl, se publică
uă nouă licitație pentru <Jioa de 26 Fe-
bruarifi stil vechi 1877 , pentru darea în
antreprindere a transportului espediției și
de pasageri de la PitescI la Câmpu-Lung
și vice-versa, și de la PitescI prin Curtea-
de-Argeș la Râmnicu-Vâlcea și vice-versa,
cu condițiunile publicate sub No. 15,760,
din Monitorul oficial No. 231, din 1876.
și cu modificațiunea că pentru timpul de
ârnă cursele Pitescl-Râmnicu-Vâlcea, să
se facă în dece ore
   Licitațiunea va fi cu oferte sigilate, ca-
re ae vor primi până la ora 4 post-meri-
diane și se ca ține atât la direcțiunea ge-
nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la
prefecturele de Argeș, Mușcel și Vâlcea.
   Ofertele se primesc atât pentru fie care
curse în parte cât și pentru ambele de uă
dată , reservâudu’șl direcțiunea dreptul a
le conceda în total safi în parte după cum
va fi mal avantagios Statului.

MONITORUL OFIuiaL al româniei

îl (23) Ianuarie 1877

   re lângă acâsta concurențil vor a^ea îu
dere art, 40—57 din legea asupra comp-
tabilitățel generale a Statului și art. 32 ,
din legea timbrului, dupe care spesele de
timbru și înregistrare cad în sarcina per-
sanei asupra căria se adjudecă antreprisa.
   No. 128. 3      1876, Decembre 21.




MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC-
            ȚIUNEI PUBLICE.

   Pentru ocuparea în mod piovisor, con-
form legei, a catedrei de dreptul civil anul
I, de la facultatea juridică a universitățel
din Bucuresei, devenită vacantă prin înce-
tarea din viață a titularului el G. Costa-
Foru, ministerul, aucjind pe consiliul per-
manent al instrucțiunel, publică concurs
pe dioa de 20 Iunie 1877.
   Concursul se va ține, conform prescrip-
țiunilor legel instrucțiunel, dinaintea ju-
riului esaminator ce se va institui la timp,
la universitatea din Iași.
   No. 12 226.      1876 Decembre 23.
                    (5-3 la 5 tlile».

   Iu vederea necesitățel ce se simte de
profesori speciali în învățământul public
din țâră , ministerul, audind pe consiliul
permanent al instrucțiunel, a decis , în
conformitate cu art. 330 din legea instrnc-
țiunel a trămite la universitățile din Fran-
cia și Germania pentru complectarea stu-
dielor șese tineri din cel cari aă termi-
nat în'ățăturele facultăților din țâră pre-
cum urmâsă :
   Unul pentru matematice pure pe termen
de trei ani și cu condițiune de a obține ti-
tlul de doctor în științele matematice;
   Unul pentru sciințele naturale pe ter-
men de trei ani și cu condițiune de a ob-
ține titlul de doctor în sciințele naturale
   Unul pentru fisică și chimie pe termen
de trei ani cu condițiune de a obține titlul
de doctor îu sciințele fisice;
   DonI pentrn litere, din care unul în spe-
cial pentru pedagogie și didactică și al-
tul pentru filologia latină pe termen de
patru ani fie care și cu condițiune de a lua
doctoratul în litere saii în filosofie, și
   Unul pentru sciințele de Stat și în spe-
cial financele și statistica pe termen de
duol ani și cu condițiune de a obține ti-
tlul de doctor.
   Concursul pentrn obținerea acestor bur-
se se va ține la 1 Februarie 1877, în pa-
latul universitățel din Bucurescl.
   Bursa ce s’a fixat este de 3,000 lei pe
an, âră aspiranții vor trebui să îmrtrnâscă
condiținr ile prevă lute de legea instrucți-
unii la cap. I, secția II.
   No. 10 532       1876; Octombre 29.

MINISTERUL FINANȚELOR

  Direcția comptabilitățet generale.
Serviciul datoriei publice.
   La 1 (13) Martie viitor, tesaurul Român,
urmâsă a remite la Paris lei 900,000, (în
45,000 piese de aur de câte 20 franci,) în
primirea „societățel generale pentru favo-
risarea și desvoltarea comerciulul și in-
dustriei în Francia* strada Provinciei No.
54 și 56, însărcinată cu plata cuponului
titlurile de rentă de 5 la sută pe semestrul
Aprilie 1877
   Doritorii a remite acestă sumă la Paris,
sunt invitați a se presenta la ministerul

































Direcțiunea vămilor și contribuțiunilor Indirecte.

Compt deveniturile vamale încasate in luna Noembre 1876, comparativ cu
aceeași lună din anul 1875.

                            1875             1876          Diferința         
NATURA VENITURILOR                                       plus       minus    
                             Lei   B.     Lei      B-     Lei B.     Lei B  
                                                   â*                       
Import.                     566,635 79    636,608  97  69,973 18   ---   ---
Export .....                150,681 75    203,779  35  53 097 60   ----  ---
Transit                     732    64     ---     --- ---     ---    732 64 
Pășunatnl vitelor străine      736 51     ---     --- ■---    ---    736 51 
Venituri accidentale, con-                                                  
Cscări . .      .           4 957  50       2,551  36 ---     ■■ ■ 2.406  14
AmendI                      -H-    ---        819 57      819 57   ---   ---
Diferințe . .               630    26       1,120  37     490 11   ---   ---
Procente la diferințe       ---    ------ ---     10      --- 10   ---   ---
Plumburi, peceți saii stăm-                                                 
pile                        7.591  84     9 029    08   1 437   24 ■■    ---
Espedițrunl (declarațiunl). 6 709 90        4 251 47  ---     ---  2 449  43
Asignațiuni                 -      -      ---     25  ---     25   ---   ---
Magasinagiu.....            2,149 86          574 70  ---     ---  1,575 16 
Venit extraordinar. . .         24 16           3 97  ---     ---     20  19
Operațiuni de tresorerie:                                                   
ConsemnațiunI diverse.      15 283 31     116,927 o2    1,644   31 ---   ---
Total . .                   756,124’52    875,666  81 127 462   36 7 920 “7 

Excedent devenituri în anul 1876 lei          119 542 29

MINISTERUL DE RESBEL
   La 3 Martie viitor 1877, la orele unu
după amâijl, se va ține licitație în localul
ministerului de resbel, calea Măgoșâi, pen-
tru aprovisionarea materialului și efecte-
lor mal jos notate, necesarii la îmbrăcă-
mintea armatei pe anul 1877.
   Acâstă lieitație se va efectua în confor-
mitatea legel de comptabilitate generală
a Statului art. 40 - 57 esclusiv, și îu con-
dițiunile următorului caet de însărcinări
Caet do însărcinări.

Composiția furnitură.
   Art. 1 Acâstă furnitură se compune din
trei serii                             j

de fînance în 4ioadc l⁰/S! Febranu la ora
2 după amiaijl, pentru a depune ofertele
care se vor deschide la ora 2’/ₛ fix.
  Casieria centrală va respunde suma de
Iei 900,000 și agiul ce va resulta la lici-
tație în monetă de a.r în rate de câte
150,000 lei, una sută cincl-^eci mii lei,
în cursul fie-cărel săptămâni, socotit din
dioa efectuărel vărsământulul la Paris, con-
statat prin chitanța predată ministerului
din partea casei de bancă arătată mal sus,
și urmând ast-fel până la achitarea între-
gei suml de lei 900,000 și a agiulul ce
va resulta la licitație pentru fie-care piesă
de 20 lei peste valdrea el legală.
  No. 35,776.      1876, Decembre 31.



Seria l-iii conține.
   3,688 capele complecte cu ciucuri lor
pentru diferite corpuri
   2,087 chipiurl cu accesoriile lor, com-
plecte, pentru diferite corpuri.
   356 pălării de vânători, complecte eu
accesoriile lor

            Seria 2-a conține.
   196 căciuli pentru roșiori, complecte
cu accesoriile lor.
   5.621 căciuli pentru călăriși, complecte
cu accesoriile lor.

            Seria 3-a conține.
   860 metri galon de aur.
   40 metri galon de argint.

(Supliment)

11 (23) ianuarie 1877

M0N1TUKUL OFICIAL ÎL ROMÂNIE!

Suplement) 217

   2,120 metri galon lână galbenă.
   196 brâne roșii.
   131 perechi epolele din care 74 perechi
pentru geandarmi călări și 57 perechi
pentru geandarmi pedestri.
   131 eghilete, din care 74 pentru gen-
darml călări și 57 pentru gendarml pe-
destri.
Despre oferte.
   Ârt. 2. Fie-care concurent pâte să ofer-
wse pentru una, mal multe safi pentru tâte
seriile, însă prin oferte separate pentru
fie-care serie. Nimeni însă nu pâte oferta
pentru o cantitate mai mare safi mal mică
de cât uă serie.
   Art. 3. Ofertele vor fi scrise pe hârtie, a-
vând un timbru de 25 bani, ele vor fi re-
dactate conform cu modelul anecsat pe
lângă acest caet de însărcinări.
   Ofertele nu se pot face în sala de adju-
decațiune, ele trebue să fie aduse gata, și
sigilate, pe plic va fi scris numele concu-
rentului, precum și numele seriei pentru
care concurâsă.

Condițiuni de aptitudine pentru admitere
                la licitație.
Ț7Art. 4. Fie-care concurent pentru a fi
admis la licitație, va trebui să presante un
certificat liberat de grefierul tribunalului
de comerciu arătând că doritorul nu este în
stare de falit, și în lipsă de asemenea cer-
tificai să posede un act care se conțină a-
celeașî declarațiunl, dresat prin autorita-
tea municipală respectivă, legalisat după
tâte formele.
   Când oferta este sub-semnată de una
saii mai multe persâne, fie-care din aceș-
tia trebue să presentese un asemenea act.
   Art. 5. Nu sunt admiși la licitație aceia
care nu însușesc cualitățile prescrise prin
caetul de față.
   Sunt respinși de la licitație aceia care
au mal fost respinși safi care în întreprin
derile lor anteriâre publicăreî acestui caet
de însărcinări nu a conrespuns angajamen-
telor prescrise prin caetul de însărcinări
ce au sub-semnat

Despre cauțiuni.
   Art. 6. ConcurențiI o dată cu oferta, vor
present-a recepisa casei de depuneri prin
care se asigure că a depus cauțiunea mi
nisterulul de resbel, îu sumele ce se no-
tesă pentru fie-care serie.
   Pentru seria 1-ifi lei 3,00C
   Pentru seria 2-a lei 7000.
   Pentru seria 3-a lei 1,200.
   Natura cauțiunel va putea fi num ..
   In numerariu.
   In bonuri rurale Icare se vor consid
   In bonuri domeniale | pe val. lor nominală
   înscrisuri fonciare rurale,
   înscrisuri fonciare urbane.
   Iu obligațiuni ale casei pensiilor.
   ConcurențiI sunt obligați a cere de la
direcția casei de depuneri și consemna"

țiunl să trâcă în recepisă că cauțiunea ce
depune este a sa proprie, iar nici de cum
a se arăta a doua persână că garantâsă
pentru densn.
   ConcurențiI care nu vor presenta rece-
pisa casei de depuneri precum s’a <jLis mal
sus, nu se admit la licitație.
   Art. 7. Cauțiunile adjudecătonlor de-
puse și prevăzute la articolul precedent,
va fi în dată după adjudecațiune de drept
considerate ca cauțiuni definitive.
   Cauțiunile depuse nu pot fi înapoiate în-
treprenorilor, de cât numai după defini-
tiva achitare a contractului.

Reguli de adjudecare
   Art. 8. Se va proceda la licita^uuu prin
citirea caetului de însărcinări, după care
fie care concurent, ’l va sub-scri.
   După acâsta se va proceda la priimirea
ofertelor trecăndu-se pe plic numărul de
ordine al fie cărui concurent, după ce se
va constata mal ântâifi daca presentatorul
el,însușește condițiunile ^prescrise la art.
4 și 6.
   După îndeplinirea celor de mal sus să
procedâsă la deschiderea ofertelor după
numărul lor de ordine, care oferte pe rînd
sunt citate cu glas tare și înscrise în pro-
cesul verbal al licitației.
   Tâte ofertele sunt visate de ministru sau
de delegatul care presidâsă la licitație.
După deschiderea ântâiei oferte nu se mal
pâte admite o altă ofertă nouă din partea
nimenul.
   Art. 9. Fie-care din serii în parte sunt
sunt adjudecate asupra concurentului care
a oferit în total pentru aceea serie în pre-
țul mal scădut. ConeurențI care a concu-
rat pentru mal multe serii, sunt datori a
primi și o singură serie, când cele lai te,
pentru care el a ofertat a rămas adjudecate
asupra acelora care în total a oferit un preț
mal scăzut.
   Art. 10. In cașul când două sau mal
multe oferte conține pentru una safi mal
multe serii același preț în total și care vor
fi cele mal scăzute, să procedâsă de îndată
la uă licitație orală între dânși pentru a-
cea serie, ficsându-se de persâna care va
presida licitația ora până la care concu-
rențl vor concura.
   Art. 11. Când resultatul ofertelor nu ar
fi dat un preț satisfăcător care să fie a-
tins minimum decis de minister, el ’șl re-
servă dreptul a proceda la uă licitație o-
rală. La acâstă licitație orală nu pot con-
cura de cât aceia cari afi concurat prin
oferte.
^Art. 12. In timp de 24 ore se admite
supra licitație cu un scăijământ de 10 la
sută mal jos, din prețul resultat la licita-
ție, în acest cas se procedâsă la uă licita-
ție orală între tâte persânele ce s’ar pre-
sinta și cari ar îndeplini condițiunile ce-
rute prin acest caet de însărcinări, spre a
fi admis la concurență.

   Art. 13. Resultatul și tâte operațiile li-
citățiel sunt constatate printr’un proces-
verbal încheiat în acâstă ședință, el este
subscris de ministru sau de delegatul său
care a presidat la licitație, precum și de
toți concurențiI care a licitat.
   Toți concurențiI sunt obligați a subscri
atât procesul-verbal, prin care se constată
operațiunea licitației cât și caetul de în-
sărcinări care se va anexa la procesul-ver-
bal. Dâca ver unul va refusa a subsemna
se va lua act, făcându-se mențiune despre
acâsta în josul procesulul-verbal. Dâca cel
ce refusă a îndeplini acâstă formalitate,
este concurentul ce a oferit cel mal scădut
preț, se va considera ca când ar fi renun-
țat la esecutarea angagiamentelor sâle.
   In asemenea cas cauțiunea depusă va
rămânea de drept ministerului de resbel
și ministerul, fără a recurge la vre un act
judeciar, va avea facultatea să facă con-
tractarea de urgență, și diferența în plus
ce ar resulta, se va plăti din acea garan-
ție, iar ceia ce va mal rămânea disponibil
să va vărsa la tesaur.
   Concurentul asupra căruia s’a adjudecat
furnitura, este dator a sub-semnași primi
contractul în termen de 24 ore, după ce a-
cest contract va fi sub-semnat de ministru.
   In cașul contrarifi, când adică, adjude-
catori se va opune de a subscri și primi
contractul, cauțiunea depusă va rămânea
de drept ministerului de resbel, și mini-
sterul, fără a recurge la vre un act judeci-
ar, va avea facultatea de a face contracta-
rea de urgență, plătind neajunsul din acea
garanție, iar restul se va vărsa la tesaur.

Condițiuni di fabricațiuni și de confecție.

   Capelele, chipiurile și pălăriele de la
seria I,
   Art. 14. Capelele atât în calitate și fe-
lul materialelor întrebuințate la dânsele,
forma și confecția cât și accesoriele lor,
vor fi în tâte sub tâte raporturile întocmai
ca modelele țipe aprobate și sigilate de
minister și sub nici un cuvânt inferiâre lor.
   Tâte capelele sunt confecționate de pos-
tav civit închis cu paspol și ciucure de
colâre distinctivă In colțul de dinainte
al capelei este prins un șnur de lînă roșie
îndoit și gros de 1 milimetru de care a-
târnă ciucurele.
   Art. 15. Din cantitatea de 3688 capele
vor fi:
   1496 pentru 8 regimente de infanterie
de linie considerându-se câte 187 de fie-
care regiment.
   356 pentru 4 bataliâne de vânători con-
siderându-se câte 89 de fie-care batalion.
  17 pentru trupa șcâlelor.
  57 pentru companiele de jandarmi Bu-
curescI și Iași.
  74 pentru escadronul de jandarmi Bu-
curescI și Iași.
   196 pentru regimentele de roșiori con*


i



   -5 10


siderându-se 98 pentru regimentul 1. și
98 pentru regimentu II.
   446 pentru artilerie, considerându-se
175 regimentul I, 175 regimentu II și 96
companii și plutdnele uvrierilor de arti
lerie
   48 escadronul de tren.
   151 pentru genifi considerându-se 124
batalionului și 27 pontonierilor
   69 companiei sanitare,
   418 pompierilor.
   74 pentru cadrele călărașilor și
   286 pentru cadrele dorobanților.
   Art. 16. D’asupra capelelor în partea de
d’inainte și în dreptul împreunărilor se află
aplicat numărul corpului tăiat în postav
coldre distinctivă. Capelele este peste tot
căptușite cu pândă grâsă cenușie, afară
de mirginea de jos unde este postavul res-
frânt năuntru de 30 milimetri.
   Capelele destinate pentru fie-caro regi-
ment de infanterie de linie va avea numă-
rul corpului tăiat în postav roșu ecarlat,
vor avea paspdlul de postav roșu ecarlat,
ciucuri le de lî.că roșie.
   Capelele destinate fiecărui batalion de
vânători, va fi întocmai ca cele descrise
pentru infanteria do linie, însă cu paspd-
lele de postav verde, fără numer în față,
va avea un corn de postav verde în mă-
rime de 45 milimetri, asemenea și ciucu-
rile de lînă verde.
   Capelele destinate pentru trupa șcdle-
■or, vor fi întocmai ca ale infanteriei de
linie cu paspolele de postav roșiu ecarlat
și ciucurele de lînă roșie însă fără număr.
   Capelele destinate companielor de jan-
darmi Bucureșci și Iași va fi întocmai ca
acelea ale infanteriei, însă fără numărul
corpului, avend ciucurile de lînă albă.
   Capelele destin.te escadrdnelor de jan-
darmi Bucuresși și lași vor fi întocmai ca
acele descrise pentru infanteria de linie
însă fără număr.
   Capelele destinate regimentelor de ro-
șiori vor fi în formă ca cele descrise pen-
tru infanterie, însă paspdlele și ciucurile
vor fi galbene, pentru cele ale regimentu-
1           ion și pentru c,el« ale re
gimentulnl 2 de roșiori.
   Capelele destinate regimentelor de ar-
tilerie și plutdnelor uvrierilor de artilerie,
vor fi asemenea ca ale infanteriei de linie,
Cu deosebire că in locul numărului regi-
mentului ce se pune în partea din nainte,
vor avea uă grenadă flăcărândă de postav
roșiu ecarlat în mărime de 50 milimetri,
și în mijlocul grenadei acelea destinate re-
gimentului 1, și 2 va avea tăiat numărul
regimentului care reuiâne de culorea ca-
pQluluI, eră acelea ale plutdnelor suntlără
numer.
   Capelele destinate peutru escadronul de
tren, batalionul de genio și compania de
pontonieil, vor fi întocmai ca acelea pen-
tru regiiuen'ele de artilerie, însă fără nu-
măr.

'1 ¹ . ■ I . ' ' ¹ . 1 ■ ■ I • . 1 • ■ KO Nllt



   Capelele destinate pentru Compania sa-1
¹ nilară, va fi asemenea ca ale infanteriei de'
linie, însA în locul numărului va avea u ■■
cruce de postav alb, înaltă de 35 milime
tri și lată 20 milimetri.
   Capelele destinate pentru pompieri vor
fi în formă ca cele descrise la infanteria
de linie, având în locul numărului indi-
cator corpului, două topdre încrucișate
tăiate în postav]roșu în mărime de 40 mi-
limetri fie-care.
   Capelele destinate pentru cadrele călă-
rașilor, va fi în formă cu cele descrise
pentru infanteri, paspdlele și ciucurele va
fi roșu avend în față numărul regimentului
tăiat în postav roșu în mărime de 35
milimetri; și
   Capelile destinate cadrilor dorobanților
vor fi în formă ca cele pentru infanteria
de linie, însă paspolele, ciucurile și nu-
mărul corpului va fi albastru
   Art. 17. Postavurile colorate și ciucu-
rile vor fi bine și veritabil colorate, spre
a nu eși. nici de sdre nici de pldie.
   Postavurile și pânda de căptușelă vor
fi bine date la apă.
   Art. 18. Pentru fie-care corp în parte,
capelile vor fi confecționate pe 5 mărimi
precum urmeijă :
   4¹/, 5,5l/₂ 6, și 6'/₂ puncte măsură de
pălărier safi 56, 57,58,59 și 60 centimetri
în circonferința interiâră a capelei, ast-
fel ca să se pâtă potrivi pe capul fie-
cărui om.
   Art. 19. Chipiurile atât în calitatea și
felul materialului întrebuințat la densele,
formă și confecție, cât și accesoriile lor,
vor fi în tdte întocmai ca modelele țipe si-
gilate și aprobate de minister și sub tâte
raporturile sub nici un cuvânt inferidre.
   Tdte chipiurile sunt confecționate de
postav civit închis.
   Art. 20. Din cantitatea de 2087 che-
piurl vor fi :
   1496 pentru 8 regimente de infanterie
considerându-se câte 187 de fie-care regi-
gimeut.
   17 pentru trupa șcdlelor.
   57 pentru jandarmii pedeștri, Bucureșci
și Iași.
   446 pentru artilerie , considerându-se
175 regimentul I, 175 regimentul II și 96
plutdnele uvrierilor de artilerie.
   37 pentru escadron de tren; și
   34 compania sanitară.
   Art. 21 Fifi-care chipiu este format din
4 părți :
   Fundul, pereții, banda și visiera. —
Tâte chiuiurile vor avea ca accesorii un
parapon sub bărbie de piele de lac, co-
carda, inițială Domnescă, un nasture mic,
găitanele din faciă ale chipiuluî și înveli-
tdrea de mușama.
   Chipiurile destinate pentru artilerie și
plutdnele uvrierilor de artilerie, pentru
tren și jendarmi pedeștri Bucurescf și

                    1 (23» !v ■ a. fi» 1877

Iași pe lâugă parapon vor avea și câte uu
penajin.
   Art. 22. Chipiurile destinate fiă-cărul
regiment de infanterie de linie, vor avej
banda de postav roșifi ecarlat, nasturele
ce fixdijLă găitanele pe cocardă va avea nu-
măru regimentului pentru care sunt des-
tinate. — Pampdnele acestor chi pi uri vor
fi de lână roșie având calitatea materialu-
lui, formei confecție și dimensil în tocm ii
ca modelele țipe.
   Chipiurile destinate trupei șcdlelor «a
fi întocmai ca ale infanterii, având aceleșl
pampdne, însă nasturele fără număr.
   Chipiurile'destinaie pentru jandarmi pe-
deștri Bucureșci și Iași vor fi întocmai ca
modelul, având banda de postav roșifi e-
carlat, nasturele fără număr, paraponul în
formă și dimensil ca al infanteriei, însă
ambele sfere vor fi albe penajul va fi alb
de păr de cal, având olivul alb în formă de
dimensil și calitatea ca modelul tip.
   Chipiurile destinate pentru regimentele
de artilerie și plutdnele uvrierilor de ar-
tilerie vor fi ca modelul tipj având banda
de postav negru, nasturele va avea două
tunuri încrucișate cu flacără și vor purta
număru regimentelor, acela pentru plu-
tdne vor fi fără număr; paraponul va ti în-
tocmai ca cel descris la infanterie cu am-
bele sfere roșii; penajul va fi roșifi de păr
de cal, olivul roșiu în formă dimensil,
confecție și calitate ca modelul tip.
   Chipiurile destinate pentru tren, va i
vea banta negră, nasturele fără nume,
paraponul va ti în formă și dimensil întoc-
mai ca cel descris ca al infanteriei, avend
însă ambele sfere albastre; penajul va fi
negru de păr de cal, olivul roșifi în formă,
dimensil, «onfecție și calitatea ca mode-
lul tip.
   Chipiurile destinate companiei sanitare,
vor avea banta civită ca fundul chipiuluî,
nasturele fără număr; paraponul va fi în-
tocmai ca al infanteriei, având însă ambele
sfere garans.
   Art. 23. Visierea este de piele de lac
uâgră lustruită pe partea de d’asnpra, tă-
iată dintr’uă singură bucată de uă gros
me de 5 milimetre, având uă lățime de
50 milimetre în dreptul cifrei DomnescI,
va fi cusută la partea de dinainte a chipi-
ulul pritr’uă altă piele cusută erășl la căp-
tușela chipiuluî; marginea și partea de
desupt a visierel este înegrită, colțurile
rotunjite.
   Art. 24. Sub-bărbiele sunt de piele de
lac de calitatea, forma, confecția și dimen-
sil întocmai ca modelele (ipe ; ele se prind
prin doul nasturi de os negri cusuțî înă-
untrul chipiuluî. — Catarama prin caro să
încheie va fi întocmai ca aceea de la mo-
delele țipe.
   Uă curelușă transversală cusută cu a-
mendouă capetele de fundul chipiuluî înă-
untru, servă a strânge sub bărbia.
   Art. 25. Cocarda este aceea și pentru

OMTOKUL OKÎCfAL AL 1WM A NU ’

ii (2?) lai. . .ip 187?

sil, conform cu modelele țipe.

dte chipiurile, de aceașl forma și dimen tr uti cocarda iriculor.i do alamă care co-
cardă va fi în formă și dimensil ea acelea



  . Art. 26. Cifra Domnescă aplicată pe de la modelele țipe.
ttite chipiurile, este în formă, dimensiî și I Din cantitatea de 356 pălării vor ti câte
de metal galben lu.citor de calitatea întoc-¹ 89 pentru fiă-care din cele patru batali-
ww. V — -* — 1 J zv 1 „ 1 z^ — * - w f lin — * 1 I. —— a J zv A r, X z, M ii l f A O Z^ ZX W X 1 X y- V 1 zl â C*

mal ca ale modelelor țipe. — Tdte reliefu-

rile trebue să fio bine marcate. — Aceea
de la chipiurile trenului va fi de metal
db lucitor.
    Art. 27. Găitanele ce sunt aplicate pe
peretele chipiulul în faciă și fixate în cen-
tru cocărdel sunt în calitate, formă și di-
mensil întocmai ca modelele țipe.
    Sub găitanele dise între fund și pere-
tele de dinainte, este menajată uă deschi-
sătură în care intră pamponul și penajul.
    Uă t6că safi. punguliță de piele tare este
adoptat aci, pentru acest scop, pielea
gare compune acâstă tâcă va fi bine cu-
sută pe ttite laturile ast-fel ca pamponul
sati penajul înăuntru să stea fix fără a se
pute mișca.
    Art. 28 Invelittirea la ttite chipiurile
or fi de mușama, de calitatea, forma con-
lecția și dimensiile întocmai ca modelele
ti.pe, potrivindu-se bine pe fie-eare chipiu.
    Art 29. Chipiurile sunt căptușite cu
piele de meșină nâgră confecționată și așe-
zată întocmai ca la modelele țipe și de a-
ceașl calitate.
    Art 30. Ttite chipiurile sunt eonfecți-
  mate înăuntru cu carton tare și impermi-
  ibil, după cum este modelele țipe și de
  iceașl calitate.
    Art. 31. Postavurile întrebuințate la ttite
hipiurile, vor fi de calitatea modelelor
țipe și sub nici un cuvânt inferitire lor.
    Colorile postavurilor de la ehipiuri, pe-
najie și pamptine în general vor fi verita-
bile, spre a nu eși nici la știre nici la pltie.
    Postavurile vor fi bine date la apă.
    Art. 32. Pentru fiă-care corp în parte
chipiurile se vor confecționa pe cinci mă-
rimi prevâdute anume la art. 18 pentru ca-
pete ast-fel ca să potriveseă pe capul fiă-
cărul om.
    Art. 33. Pălăriele vânătorilor, vor fi în-
tocmai după cum sunt modelele țipe sta-
bilite de minister; ele sunt de pâslă nâgră
impermiabilă de calitatea modelului tip și
sub nici un cuvânt inferitire lui. — Având
colat.i rotundă și cu uă înălțime de 85 mili
metri boldurile late de 70 milimetri și ti-
vite pe margine cu piele de lac ntigră în-
lățime de 5 milimetri', împrejurul culatel
se află uă cingâttire de lac ntigră lată de
36 milimetri care atinge cu partea de jos
boldurile. — In centrul fondului culatel se
află uă răsuflăttire tăetă în pâslă rotund
cu un diametru de 20 milimetri și acope-
rită de un rond de fer negru în diametru
de 20 milimetri având într’ânsul opt găuri.
Fiă care pălărie are ca accesorii un pe-
naj, un pampon, cocardă inițială Dom-
nâscă și sub bărbiele. — Laturea sati bor-
dul drept al pălăriei este răsfrânt în sus
în tuta înălțimea el și fixată pe colată prin-

tine de vânători cantitatea de pălării des

tinată fiă-cărul batalion, va avea în centru
pe cocardă aplicat numărul batalionului
de metal alb lucitor înalt de 20 milimetri,
sub restrângerea bordului din drâpta pe
colată se află uă tâcă de piele nâgră care
servă a fixa penajul.
   In partea de dinainte șiîu centrul frunți
pe eingăttirea de lac se află inițialele Dom-
nescl cu cortina de metal galben lucitor
formă și dimensil întocmai ca acele de la
modelele țipe.
   Tamponul va fi de lână verde în formă
dimensil confecția și calitatea materialului
întocmai ca modelele țipe, îmbrăcat la ba<jlă
într’uâ olivă dă lână nâgră întocmai ca mo-
delele țipe.
   Pălăria este căptușită cu piele de me-
șină negră de calitatea modelelor țipe tă-
6tă în colțuri cu găuri și șiret, spre a se
potrivi pe cap, și așezată întocmai ca la
modele.
   Sub-bărbiele sunt de piele de lac de ca-
litatea și dimensil întocmai ca aceea de la
modelele țipe prinse înăuntru pălăriei pre-
cum se vede la modelele țipe. — Uă cure-
lușă transversală cusută cn amândouă ca-
petele de fundul pălăriei servă a strânge
sub bărbia.
   Penajul este de pene negre având cape-
tele plecate în jos și uă lungime totală de
430 milimetri, el are la basă uă grosime
de 22 milimetri și la vârf resfirat uă lăți-
me 90 milimetri,
   Penajul este fixat într’un tel recurbat
care se prinde sub resfrângerea din drtip-
ta pălăriei.
   Art. 34. Pentru fie-care batalion în par-
te pălăriile 'se vor confecționa pe cinci
mărimi precum se descrie la art, 18 pen-
tru capele, ast-fel ca să se ptită potrivi
pe capul fie-cărul om.
Căciulele de roșiori și căciulele de călă-
rași seria II.
   Art. 35. Căciulile atât cele de călărași
cât și cele de roșiori sunt de blană de bâr-
șie nâgră de calitatea modelelor țipe a-
vând forma dimensiile și confecția întoc-
mai cu a modelelor cu fundurile de piele
de lac nâgră lustruită și grtisă de patru
milimetri.
   Fie-eare căciulă va avea și un osebit
alt fund mobil de postav în formă și di-
mensil ca modelele țipe cusut pe un cere
de trestie de mare în grosime de 15 mili-
metri în circonferință; care postav va fi
roșiu ecarlat pentru căciulele destiuate
călărașilor; galben limoniu pentru 98 că-
ciuli destinate -regimentului I roșiori și
alb pentru 98 căciuli destinate regimen-
tului II roșiori, calitatea acestui postav va

fi ca acel al modelelor țipe: — Fie-care
■lin ace te căciuli v.v avea < ate un pampoti


de șnur de lână, și câte uă grei > le pâr
de cal, care panpon și egreta vă ti roșiii

tiv Vil, I V u vil yl         I “ l d ’ <* ' • ⁴ ? u v
ecarlat pentru căciulile destinate¹ călăra-
șilor, panptinele galben deschis și ecrete

le albe pentru căciulele destinate la am
bele regimente de roșiori. Forma, dimen i-
ile, confecția și calitațea materialului aces-
tor pamptine. egrete și a telului lor va ti
întocmai cu modele țipe.
   Interiorul tutulor căciulilor este de car-
ton tare impermiabil în grosime de două ■
milimetri, îmbibat cu el; vor ti căptușite
cu pele de meșină nâgră, ca la modelele
țipe, și de aceeași calitate.
   Cocarda triculoră, inițiala Doinnâs j,
găitanele și nastnrilede la cocardă ceur-
mtidâ a avea fie-care căciulă, v. fi îu for-
mă dimensil, și cualitate întocmai ca acea
de la modelele țipe,- — Colorea găitanu
lui pentru căciulele de călărași va fi roși
ecarlat și nasturii fără număr, iar coltireu





găitanului căcinlelor de roșiori va ti gala’
deschis, nasturii pentru 98 căciuli ale re-
gimentului l-iu va purta No. 1 și ace-
pentru 98 căciuli ale legimentulul a) Ii-a
vor purta No. 2.
   Fie-eare căciulă va avea ea ornament
   Acelea destinate regimentelor de r -
șiorî, câte un șnnr format din două găita-
ne de lână galbenă în diametru de cinci
milimetri fie-care găitan și în lungime de
825 milimetri. Acest șnur se așâdă pe
căciule întocmai ca la modelele țipe, a-
vând nodul de lână, nasturele și copca ca
la model, calitatea lânei și confecția ca
modelul coltirea asemenea ca a modelului
și veritabilă.
   Acelea destinate călărașilor câte uu lăn-
țișor care ornedă căciula, care lănțișor v.,
s de calitatea materialului formă, dimen-
fiil și aședat pe postav roșiu înt ,al c i
la modelele țipe.
   Sub bărbiele ce urmedă a avea fie-care
c ăciulă sunt compuse din două curele, în
calitate, formări dimensil ca aceea de h
modelele țipe;
   Aceste două curele se prind în năuntrn
căciulel ptin doul nasturi de alamă gal-
benă, bombați, formă și dimensil ca ci
de la modelul tip.
   rArt. 36. Căciulele destinate pentru fie-
oue regiment de roșiori precum și acele
destinate călărașilor vor fi confecționate
pe cinci mărimi, precum s’a descris la art.
18 pentru capele, ast-fel ca să potrivâscâ
pe capul fie-cărul om.
Galdnele de aur, argint și lena: brunele
de roșiori, epolctele și eghiletefy de jan-
darmi de la seria 111.
   Art. 37. Galtinele de aur și cel de ar-
gint fie-care va fi în lățime de 22 mili-
metredeaurși argint bun, confecționai
cel de aur pe mătase portocalie iar cel do
argint pe mătase albă. Țesute și lucrate











MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

întocmai după mdoelile țipe și sub nici obligat a uă plăti pe dată după adjudeca-

țiune pentru hârtia contractelor; și în ter-

un cuvănt infenâre lor. Ele vor conține în
confecție atât aur și argint, precum sunt
modelele țipe, vor fi des lucrat.
   Art. 38. Galânele de lână galbenă vor
n în lățime de 22 milimetri, țesătura lor
va fi dâsă întomai ca modelele țipe, nu se
admite ca bumbacul să intre în confecția
lor.
   Art. 39. Brânele pentru roșiori sunt de
lână galbenă limonie lucrate și țesute în-
tocmai după forma modelului tip, având
aceleași dimensii și neputând fi sub nici
un cuvânt inferiâre lor.
   Art. 40. Epoletele de jandarmi vor fi
confecționate indentic din materialurile
din care este confecționat modelul tip, gâ-
tul epoletulul va fi de pele de talpă, acâs-
tă pele este dintr’o singură bucată și se
prelungește în formă de treflu sub între-
gul epolet. — Treflul epoletului este bom-
bat și umplut cu câlțl.
   Din cantitatea de 131 perechi epolete
-polete, 74 perechi vor fi pentru jandarmi
călări și 57 perechi pentru jandarmi pe-
destri; galdnele epoletelor sunt de lână
galbenă limonie pentru cele destinate jan-
darmilor călări și de lână albă pentru ce-
le destinate jandarmilor pedestri, bine țe-
sute și lucrate după forma modelelor țipe,
neputând fi inferidre modelului. — Cold-
rea lânei să fie veritabilă. — Dimensiile
epoletelor sunt acelea ale modelelor țipe.
— Ele sunt căptușite cu postav civit ca
modelele.
   Art. 41. Eghiletele de jandarmi sunt
confecționate în formă, dimensii și calita-
te întocmai ca modelile țipe. — Din can-
titatea de 131 eghilete, 74 vor fi pentru
jandarmii călări și 57 pentru jandarmii
pedestril; eghiletele destinate jandarmi-
lor călări sunt de lână galbenă limonie și
cele destinate jandarmilor pedestri de lâ-
nă albă.

Epocele predurei.
   Art. 42. Efectele coprinse la seria l-iu,
la seria 2-a și acelea de la seria 3-a din
presentul caet de însărcinări, se vor pre-
da de antreprenor la depositul central din
BucurescI în termen de patru luni, socotit
de la $iua licitației. Verificarea lor se
va face la timp de uă comisiune numită
de minister.
   îndată ce antreprenorii vor depune la
depositul central cantitatea efectelor con-
tractate, el vor anunța despre acâsta pe
ministerul de resbel cerând numirea co-
misiunel verificătâre. Acâstă cerere va
fi certificată de șeful depoului pentru can-
titatea de efecte depuse la deposit.
Despre plata timbrului și a taxei de în
                registrare.
   Art. 43. Timbrul și taxa de înregistra-
re a contractului conform legel timbrului
este în comptul antreprenorului, care este

(23) lannari* 18

liecepțiunâa și verificarea.

Art 51. Recepțiunea și verificarea efec-

meo de 24 ore, după ce acest contract va
fi sub-semnat de ministru, pentru taxa de I telor se va face de comisiunea prevădută

înregistrare, la neurmare antreprenorul se
va considera ca când ar fi renunțat la ese-
cutarea angajamentelor sale. In aseme-
nea cas cauțiunea depusă va rămânea de
drept ministeriulul de resbel și ministe-
rul fără a recurge la vre un act judiciar,
va avea facultatea de a face contractarea
de urgență în comptul acelei cauțiuni.
Diferite condițiunl.
   Art. 44. Ministerul de resbel ’și reservă
dreptul de a micșora și a mări prin co-
mandă cantitatea materiilor și objectelor
cu ¹/ₛ parte din numărul contractat acâsta
cel mult în termen de 30 dile de la în-
cheierea contractului-
   Antreprenorii sunt datori a preda mate-
riile și objectele comandate, conform con-
condițiilor stipulate în acest caet de în-
sărcinări și în termenile aci prevădute.
   Ari. 45. Aiât vama de ori ce natură, când
furniturile vor fi aduse din streinâtate, cât
și transportul pânâ la locul de predare e®-
te în sarcina antreprenorului.
   Art. 46. Orl-ce objecte sâfl material va
servi la ambalagifl se vor lăsa la depofl în
profitul armatei, fâră ca antreprenorul sâ
albă dreptul a pretinde vre uă despăgu-
bire. — Nu se admite ânsâ ca materiile și
objectele sâ se predea la deposit neam-
balate.
   Art. 47. Adjudecatorl sunt opriți a ceda
sâu transmite contractul în total sâfl în
parte unei alte persâne fâră a obține mal
ântâifl uă autorisație specială a ministe-
rului de resbel, în cașul contrarii! cedarea
sân transmiterea contractului este nulă.
   Ministerul de resbel este liber a da sâfl
nu acâstă autori sațiune fără ca adjudeca-
torul se pdtă recurge la vre un canal ju-
deciar.
   Art. 48. Din fie-care specie de efecte s’a
format câte douâ modele sigilate și apro-
bate de minister, care modele se pot vedea
de doritori în tâte filele de lucru la di-
recția II administrativă din minister de la
11 ore de diminâță până la 4 ore după
amâdă.
   Din aceste modele câte unul se va da
antreprenorului, pe care sunt datori a le
înapoi la efectuarea contractului, âră câte
unul se va păstra la depositul central de
îmbrăcăminte, spre a servi la primirea și
verificarea efectelor.
   După achitarea contractului tdte mode-
lele se vor inmagasiona și înregistra la de-
poul central de îmbrăcăminte.
   Art. 49. Antreprenorul nu are drept de
avans pentru efectele contractate în con-
formitatea acestui caet de însărcinări.
   Art. 50. Tdte efectele contractate vor
purta marca antreprenorului.

la art. 42 din acest caet de însărcinări,
care comisiune va fi asistată de un oticier
al intendenții ca delegat al ministerului
și care este ținut a’șl da opinia sa.
   Art. 52. Efectele contractate va fi veri-
ficate de comisiune în timp de 10 $ile de
la depunerea la deposit, comunicând re-
sultatul ministerului prin intendență, na-
intând tot de odată și modelele ce a servit
la licitație din preună cu efectele asupra
cărora s’a făcut diferitele verificări. Re-
sultatul constatării comisiune! asupra pri-
mitei sâfl respingerel efectelor, nu va fi
definitivă de cât numai după aprobarea
ministerului.
   Art. 53. Comisiunea va proceda în lu
crările sâle, precum urmesă :
  a)    Se va încredința prin numărătdre dâ-
că efectele coprinse la seria l-a. Il-a și
IlI-a de sub art. 1 din presentul caet sunt
în cuantitățile contractate, va constata dâ-
că ele sunt confecționate după modelile
țipe și în condițiunile prevădute prin art.
14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24,
25, 26, 27, 28, 29, 30. 31, 32, 33, 34. 35.
36, 37, 38, 39, 40 și 41, încredințându-se
dâcă afl dimensiile prevădute și sunt con-
fecționate pentru corpurile determinate
prin sus fisele articole cu aliniatele lor,
dâcă afl tâte accesoriile complecte și dâcă
materialele din care sunt compuse, are ca-
litatea și soliditatea cerută.
  b)    Va lua din totalitatea chipiurilor,
capelelor, căciulelor de roșiori, căciulelor
de călărași și epoletelor de jandarmi călări
și pedestri, câte două din fie-care pe care
le va desface, a se încredința dâcă cartonul
este impermiabil și dâcă sunt confecțio-
nate în condițiile cerute; peticile de pos-
tavuri din chipiurile și capelele desfăcute
pânza de căptușâlă de la capele, fundurile
mobile de postav de la căciuli și blana că-
ciulelor se va pune în apă pe timp de 24
ore, de unde scoțându-se și uscându-se se
va încredința dâcă colârea blanei este ve
ritabilă și dâcă postavurile și pâmja de
căptușâlă nu a perdut din dimensiile ce
a avut la punerea lor în apă.
  c)    Comisiunea va lua petecele de pos
tavurl de la chepiurile și capelele desfăcu-
te, fundurile mobile de postav de la căciu-
lele desfăcute, epoletele desfăcute un brâu
din totalitatea celor contractate, una eghi-
letă de jandarmi călări din cele contractate
și un petic din galonul de lână galbenă,
pe care le va pune într’o bae compusă din
două părți apă și uă parte acid sulfuric
elle se vor ține în acâstă bae <)ece minute,
după care vor fi bine curățite în apă cu-
rată și apoi uscate, atunci ele trebue se 41
presinte aprâpe aceiași nuanță cu bucățile
din modelile țipe supuse odată cu dânsele
la acâstă verificare. Acelea care nu vo»

MONITORUL 0EIC1AL AL ROMÂNIEI

221

          11 (23) Ianuarie 1877

      oferi aceiași nuanță indice de uă colâre
      identică cu modelele țipe, vor ti refusate
      și nici uă reclamațiuoe nu se va admite în
      acâstă privință. Aseminea vor fi refu-
      sate de comisiune efectele care le ar con-
      stata că nu însușește în totul condițiunile
      prescrise prin presentul caet de însăr-
      c‘ nări.
         Art. 54. Comisiunea, după ce va primi
      decisiunea ministerialul asupra procesu-
      lui verbal de resultatul constatărilor săle,
      va aplica timbrul de primire asupra fie-
      cărui efect primit și timbru de respingere
      asupra fie-cărul efect respins.
         Art. 55. Efectele supuse diferitelor es-
      periențe nu întră în cantitatea din contract;
      elle privesc pe antreprenor.
Penalitate.
         Art. 56. In cașul când antreprenorii nu
      vor preda nici un efect șeii objeet din cele
      contractate până la espirarea termenului
      fiesat la art. 42 din presentul caet. minis-
      terul de resbel le va aplica uă reținere în
      profitul Statului de 25 bani la sută de lei
      pe fie-care di de întărdiere asupra valorii
      efectelor și objectelor contractate, socotit
      pentru 15 (iile, care sumă se va reține din
      garanția antreprenorului, după care minis-
      rul este în drept a contracta direct aceste
      efecte și objecte ori de unde și cu ori ce
      prețu va găsi, fără a îndeplini vre uăaltă
      formalitate, și după cum va găsi de cuvi-
      ință în compta garanției remasă disponi-
      bil de la antreprenor și a avere! lor. — In
      aseminea cas contractele este desființate.
         Art. 57. In cașul când antreprenorii va
      preda din efectele și objectele contractate
      uă parte âre-care, ansă nu va efectua în
      total predarea lor în cantitatea contractată
      până la epoca ficsată prin art. 42 din pre-
      sentul caet de însărcinări, ministerul de
      resbel va opera uă reținere în profitul Sta-
      tului de 25 bani la sută de lei pe fie-care
      di de întărdiere, asupra unei cantități de
      efecte și objecte rămase a se preda după
      espirarea terminulul fiesat socotit pentru
      15 (Jile. care reținere se va face din ga-
      ranția ce a depus antreprenorii și minis-
      terul este în drept a contracta restul efec-
      telor și objectelor ne predate ori de unde
      și cu ori ce preț după cum va găsi de cu-
      viință în contra garanției remasă disponi-
      bilă de la antreprenori și a sumelor de
      bani ce vor avea a lua pentru efecte pre-
      date. In aseminea cas contractele sunt des-
      ființate.
         Aseminea în cazul când antreprenorii nu
va da efectele și objectele de calitatea și
îu condițiile prevăzute prin caelul de în-
sărcinări și după modelele țipe care se
constată de comisia verificatâre prin res-
pingerea lor în parte său în total și dâcă
antreprenorii penă la espirarea întregului
termin prevădute prin presentul caet de
o| însărcinări nu vor înlocui efectele și ob-
jectele respinse cu altele care să fie pri-

mite de comisiune în aseminea cas întrăga
garanție depusă va remânea ministerului
de resbel; contractele sunt desființate și
ministerul de resbel este în drept a con-
tracta efectele și objectele respinse ori de
unde și eu ori ce preții după cum va găsi
de cuviință în contra acestei cauțiuni, în
urma seăderel penal itățel de 25 bani la su-
ta de lei asupra valorei efectelor și objec-
telor socotit pentru 15 4'1® 'Q eas de
ne ajungere în compta ori cărei suml de
bani ce antreprenorii ar avea a lua de la
ministerul de resbel, pentru ori ce fel de
întreprinderi și a averel lor.
   Art. 58. Antreprenorii pentru deci-iu-
nele luate de ministerul de resbel, conform
celor stipulate prin presentul caet de în-
sărcinări său a resultatelor obținute de la
comisia verificatâre asupra primirel șefi
respingere! efectelor și objectelor, nu pâte
avea recurs la nici un canal judecătoresc
său de arbitri, aseminea nici la vre uă pro-
tecțiune străină, de va fi supusul vre uneia.
Plățile.
   Art. 59. Ministru de resbel va plăti
antreprenorilor efectele contractante după
definitiva predare și primirea lor la de-
posit prin mandate, conform legel de
comptabilitate generală a Statului.
   No. 12,236.     1876, Decembre 30.

Ofertă.
  Sub-semnatul, domiciliat în . . . . ,
colârea . . . . , strada.........No....,
avend deplină cunoscință despre condi-
țiile stipulate în caetul ministarulnl de
resbel, relativ la aprovisionarea efectelor
și objectelor de mal jos, mă oblig a țle
preda în aceste condiții cu prețurile ur-
mătâre :

Regimentul No. 2 de artilerie.

   Soldați! mal jos notați deșertând, sunt
rugite tâte autoritățile administrative și
comunale, a’i prinde și trămite la corp.
   Christache lonescu, reservist, din ora-
șul Ploescl, semnalimeutele sunt: talia 1
metru 710 milimetri, părul, sprîncenile
castanii, ochii negrii, fruntea potrivită,
nasul mic. gura mare, barba potrivită, fa-
cia smâdă, însemnat pe corp peste tot pe-
te albe; luând cu dânsul una manta garni-
tura II, una pereche pantaloni gar. II, un
chipiu gar. III, una perechi eisme.
   lân Gavrilă, reservist, din comuna Ce-
parii, plasa Oltnlui-de-Sus, districtul Ro-
manațl, semnalimentele sunt: talia 1 m.
680 milimetri, părul, sprîncenile negre,
ochi! erăpuî, fruntea, nasul, gura potrivi-
te, barba ovală, facia smedă; luând cu dân-
sul una manta gar. II, una pereche panta-
loni gar. II, una capelă, una pereche cisme .
   Homescu Dumitru, reservist, din comu-
na Vertopu. plasa Vulcan, districtul Gor-
jiu, semnalimentele sunt: talia 1 metru 670
milimetri, părul, sprîncenile castanii, ochii
crăpul, fruntea, nasul, gura, barba potri-
vite, facia smedă; luând cu densul una man-
ta gar. II, una pereche pantaloni gar. II,
un chipiu gar. III, una pereche cisme.
   Ciulin Mihal, reservist, din comuna Co-
jasca, plasa Ialomița, districtul Dâmbovi-
ța, semnalimentele sunt: talia 1 metru 690
milimetri, părul, sprîncenile, ochii negrii,
fruntea, nasul potrivite, gnra mică, barba
rade, facia âcheșe; luând cu densul două
cămăși, una pereche obele și una cravată.

cS                                         
*-♦3 Natura obiectelor.  Prețul    Prețul  
£3                      parțial.   total.  
as                                         
o                       Lei. | b. Lei. | b.

3688

Seria I.
Capele complecte
cu ciucurii lor ,
pentru diferite

     i corpuri .......
2087> Chipiuri cu acce-
| soriele lor, com-
v plecte pentru di-
, ferite corpuri .
356, Pălării vânătorii

'șorielelor . . .
Total. .

0000



0000


0000
•0000



oo|oooo



00'0000

oojoooo
00^0000

00



00


00
00



Adică lei . . .
Semnătura furnisoruluî.
  (1)  Prețul pe unitate și prețul întotal, se
     vor pune în litere și cifre.
  (2)   In ofertele pentru seria 2-a și a 3-a
     se va sen efectele și objectele coprinse în
     disele serii.

Administraținnea generală a dojeni-
      elor șî pădurilor Statnlnl

  Se publică spre generala cunoscință că
la 24 lanuaritt 1877, se va ține licitație în
localul administrațiunel domenielor de pe
calea Mogoșâel, casa Stelănescu, pentru
vendârea spre esplâtare pe un period de
trei ani, sosotit cu începere de la 1 lauua-
riu 1877, a pădurilor de prin ostrâvele
Dunărei notate în tabelul de mal jos, cu
condițiunile generali înserate mai la vale.
  Licitațiunea va începe la ora unu post
meridiane și se va ține după regulamen-
tul publicat îu Monitorul No. 252 din
anul 18721
  Doritorii de lua în întreprindere es
plâtarea acelor păduri se vor presenta la
licitațiune în dioa sus fixată cu garanții
provisoril de valârea celor arătate prin
tabel și de natura celor prescrise prin con
dițiunl.
  No. 2.             1877, Ianuarie 3.

to ce tc

05 te ►—

5 E

Ol ie

CD

  întinderea aproxi-
mativă a fie-cărui os-
trov.

  Garanție proviso-
rie ce trebue a se de-
pune.

  Numărul pichete-
lor în dreptul căro-
ra vin.

  punctul Je frontie-
ră de care depinde.

\0. CDH



LC »—
o cn rc

  Numărul pichete-
lor în dreptul cărora
vine.

   întinderea aproxi-
mativă a fie-cărui os-
trov.

   Garanție proviso-
rie ce trebue a se de-
pune

j Punctul de fronti-
eră de care depinde.

No. curent

LOj »—¹
tO' CC

tO CO Cn

CC CC 00

'wⁿnt.

_ co

Ci

CC

B 5

oc cn bs

O Ci oc

d ce

?c
2

, Garanția provisor.
'ce trebue a se depune

   întinderea aproxi-
mativă a fie-cArui os-
trov

  .Numirea pichete
lor îu punctul căro
ra viu

CC
c-r

B

Punctul de front
eră de care depind

00 OO oo co
CC bO

bO b3

     ci      a       o 
                     o 
3    U     “.CP?     co
     tq in » p   CC  a 
     -H td       w   J3
     ci          șc    
o                KM.   
---.    >         >    
                       
B.          • .        
     O                 

bO

bo bo
b» r->

«---‘           
O       50    CH
r-»   OI Ci     
Ci    -P- bO  bO
c:    4* ho   50
co    o ce      
Ci    bi ►*-* Ol

C0

ui
bO

w>
bO IO
w ta oo

s £ 5°, se ’-p ®

B

s 5‘

b» bo

bs b3





  Numirea pichete
lor în punctul căro
ra vin.

   întinderea aproxi •
mativă a fie-căreT o
trov.

   Garanție provisn
rie ce trebue a se de
pune.

Punctul de fronti
eră de care depind'

No. curent.

11 (23) Ianuarie 1877   MONITORUL CFI1AL AL ROMÂNIEI



mONfTORUL Oh i lial al ROMÂNIEI

11 (23) Ianuarie 1877

.. jdițiuni generale pentru esploatarea păduri- i
lor din ostrovele Statului, situate pe partea
rtăngâa Dunării de la Vdrciorova pânfi la gura
Șiretului.

   Intâmplându-se însă a resulta vr’un be-
neticiă din rearendare. acesta va fi în pro-
fitul Statului, fără a putea antreprenorul
ridica vr’uă pretențiune.
   Când antreprenorul, dinjdiferite împre-
jurări, se pune în posițiune de a’șl vedea
scâse parchetele în licitațiune, persână
care a garantat este în drept a le cere de
la guvern până la dioa fixată pentru lici-
tare, dâca, se înțelege, le va primi cu ace-
leași condițiunl și va plăti îndată sumele
dâtorite de către garantatul său.
   Art. 5. Statul se va despăgubi, de va
voi, mal întâiă din lemnele tăete ce s’ar
afla pe parchetele vândute antreprenorului,
saă din ori ce altă avere a sa, care va fi
secuestrată și vândută, conform legii de
urmărire. Statul se va despăgubi aseme-
nea din garanția depusă de antreprenori
saă de a treia persână, care de va fi în bani
despăgubirea fiscului se va opera asupra
acestei garanții fără judecată, âră de va fi
în alte efecte se vor vinde cu licitație și
preciul ce se va prinde pe dânsele, se va
încasa în comptul dâtoriei.
   Este bine înțeles că garantul nu pâte
pretinde ca Statul să discute prealabila-
mente averea debitorului principal, fiind
afectată garanția depusă de uă terțiă per-
sână, ca cum ar fi fost dată de însuși an-
treprenorul.
   Art. 6. Deficitul provenit din rearenda-
re se va împlini de uă dată pe tot cursul
anilor penă la espirarea contractului antre-
prenorului în socotâla căruia s’a rearendat
seria de pădure.
   Efectele urmăririi nu se pot suspenda
de cât în virtutea unei hotărîrl judiciare
definitive.
   Art. 7. Pentru banii ce antreprenorul va
datora fiscului, va plăti procente de 10 la
sută, din Zioa când urma a se face plata.
   Aceste procente vor curge de drept fără
somațiune saă cerere în judecată.
   Antreprenorul nu va putea intenta pro-
ces Statului, fără a fi respuns mal întâii!
dâtoriiele sâle isvorîte din contract îm-
preună cu procentele, răspundere care
sub nici un fel de pretext nu pâte fi sus-
pendată.
   Art. 8. Antreprenorul nu este liber a
subarenda pădurea ce ’l s’a vândut fără a
obține consimțimântul admiuistrațiunel
domenielor Statului, care este facultativ
pentru dânsa.
   Art. 9. Prelungirea termenului de plată,
nepunerea în rearendare la termen și di-
ferite alte înlesniri ce va găsi de cuviință
administrațiunea domenielor a acorda an-
treprenorului, nu pot fi invocate de garant
pentru a se descărca de consecințele ga-
ranției sâle.
   Art 10. Dâcă două saă mal multe per-
sâne vor lua împreună la adjudecație una
saă mal multe serii de păduri, vor fi soli-
daricesce responsabili către administra-
țiune.

TiTLUL I.
Despre adjudecațiune, prețul venfilăril și
        alte obligațiuni accesorii.
   Art. 1. Afară de clause speciali contra-
rii, pădurile de pe ostrâvele Statului ce se
dau în tăere se adjudecă în total (bloc) pe
fie-care serie în parte, precum se vor a-
răta anume prin un tabloă, fără garanție
de întinderea pădureț, de esențele, vârsta
și cualitatea lemnelor ce o populâsă.
   Antreprenorul nu va putea pretinde sub
nici un cuvânt, reducerea de preț sau scu-
tire de plata arendei pentru oil-ce dete-
riorare s’ar ocasiona pădurilor vândute
prin venirea apelor sau alte evenimente
ordinare saii estra-ordinare. Asemenea ori
ie stricăciuni comise de terții persâne,
chiar pe partea de pădure care nu s’a pus
încă în esploatare, va privi tot pe antre-
prenor.
   Art. 2. Arenda anuală va fi a treia parte
din preciul cu care s’a adjudecat fie-care
serie, și se va respunde de antreprenor la
1 Noembre al fie-cărui an de esploatare la
asieria centrală a ministeiulul de finance
în monedă după cursul fiscului.
   Pentru anul 1-ifi însă, arenda se va res-
punde în 15 (Jile după aprobarea licita-
țiuneî.
   Art. 3. Antreprenorul este obligat a de-
pune uă garanție definitivă ecuivalentă cu
jumătate preciul anual, care va fi în nume-
rar, bonuri rurali saii domeniall, în obli-
gațiuni d’ale împrumutului Stern și Oppen-
heim, saii în acțiuni d’ale căilor ferate ro-
mâne, sau în ori ce alte efecte publice
puse în circulație și garantate saă recu-
noscute de Stat.
    Bonurile rurali și domeniall se vor primi
pe valârea lor nominală, âră cele-alte e-
fecte mal sus menționate după cursul Zilei
în care se vor depune.
    Banii depuși în numerariu ca garanție
definitivă, vor avea drept la un procent de
5 la sută după două luni de la vărsarea
lor la casa de depuneri, conform legii ace-
lei case.
    Art. 4. Când antreprenorul nu va plăti
arenda la termenul fixat la art. 2, adminis-
trațiunea domenielor are facultatea să pună
imediat în vândâre părțile de pădure ne
esploatate, saă lemnele netăete și netrans-
portate, în comptul antreprenorului și a
garantului săă, fără nici uă judecată și
fără a li se mal face vr’uă altă somațiune
prealabilă, spre a’l pune în întârdiere, de
cât numai publicarea prin Monitorul ofi-
cial a rearendărel parchetelor.
    Sumele dâtorite din arendă, precum și
deficitul ce ar resulta din vândârea par-
chetelor pe comptul antreprenorului, se
vor împlini în total, conform art. 5 și 6
de mal jos.

   Art. 11. Domiciliul iegal al antrepreno-
rului, pentru tot ce se va atinge direct saă
indirect de obligațiunile ce resultă din
contract, va fi la locul care antreprenorul
’l va desemna în adjndeeațiunel. In
cas când dânsu nu va face uă asemenea a-
legere de domiciliă, atunci antreprenorul
nu va avea dreptul de a se plânge de or'
ce lipsă de comunicare ce urma a’l fi fă-
cută, conform acestor condițiunl.
   In cas de proces în contra Statului, an-
treprenorul saă garantul săă nu’l va putea
intenta de cât la tribunalul de Ilfov.
   Art. 12. Antreprenorul și garantul săă,
îutâmplându-se a fi supus vre uneia din
protecțiunile străine, nu pot nici uă-dată
invoca cualitatea lor de străini în privința
obligațiunilor ce ’șl aă luat printr'acest
contract.
   Pentru esecutarea acestor obligațiuni
precum și pentru ori ce neînțelegeri în
privința acâsta este supus legilor țării și
jurisdicțiunei esclusive a tribunalelor pă-
mântene.

TITLUL II.
Lespre esploatare, scoterea lemnelor an
  pădure, predarea și primirea părților
  de pădure cuvenite spre esploatare pe
  fie-care an.
   Art. 13. Afară de clause speciali con-
trarii, esploatarea pădurilor vândute d in
ostrâve se va urma în termen de trei ani
socotit de la 1 Ianuarie 1877 până la 1
Ianuarie 1880, cu obligațiuni din partea
antreprenorului care în fie-care din acești
trei ani să esploatese a treia parte din to-
tala întindere a ostrâvelor vândute, âr nu
din fie-care ostrov, păijindu-se numai or-
dinea în care sunt situate ostrâvele după
cursul Dunării.
   Alegerea pădurilor a căror suprafaeiă
va compune partea anuală de esploatare
precum și delimitarea el, se va face de
către agentul forestier.
   Veri ce abatere de la acest articol, saă
schimbare de ordinea esploatărel, saă es-
ploatare prin anticipație saă tăeri peste
treimea delimitată, va constitui un delict,
care va obliga pe antreprenor la plata îm-
pătrită a valâreî lemnelor esploatate, după
estimația ce se va face de către inspectorul
forestier singur, saă de prefectul ori dele-
gatul săă, asistat și de un agent silvic in-
ferior.
   Art. 14. Tăerea și transportarea lemne-
lor este liberă în tot cursul anului de es-
ploatare.
   Pentru anul ântâiă însă, dacă prin în-
târzierea vendărel nu s’ar putea libera an-
treprenorului în Ziua de 1 Ianuarie partea
cuvenită spre esploatare, tăerea se va în-
cepe îndată după ce agentul silvic respec-
ți v ’l va delimita treimea cuvenită a se es-
ploata în primul an, și’i va visa biletul de
esploatare ce autreprenorul va fi luat de la

11 (23) Ianuarie 1877

MUfWOKDL OK1OIAL Al, ttOMAMBl

225

administrațiunea domenielor, terminând
tăerea și transportarea lemnelor la finele
lui Decembre.
   Art. 15. Arbvui de sălcii se vor tăia toți
d’a rândul, fără osebire mari și miel eu
toporul din seaun, adică la înălțimea de
unde începe crăcile pentru sălciile bă-
trâne. âră sălciile tinere fără scaune se
vor tăia la înălțimea de două palme din
suprafacia pământului.
   Ori-ce abatere de la acâstă condițiune
va constitui un delict și antreprenorul va
fi obligat a plăti Statului valârea împătrită
a arborilor ce se va constata că s’a tăiat
mai jos de cât la înălțimea prescrisă prin
acest articol.
   Art. 16. Antreprenorul este oprit în tot
timpul antreprisei sale, a lăsa să pășunese
vitele sale sau străine în partea pădurei
vândută, esploatată sati în curs de esploa-
tare.
   Art. 17. Antreprenorul nu pâte intra în
esploatarea trei mei anuale, fără a primi
mai ântâiti de la administrațiunea dome-
nielor un bilet de esploatare.
   Acest bilet nu se va putea libera de cât
după uă cerere formală a antreprenorului
însoțită de un certificat al casierului res-
pectiv pentru plata arenijel acelui an.
   Decă antreprenorul nu va justifica achi-
tarea aremjei în modul mai sus arătat, sati
care va face cererea sa pentru bilet de es-
ploatare mai tânjiti de 1 Decembre, nu pâte
face nici uă pretențiune pentru întârzierea
liberărel pădure!, privind pe antreprenor
ori ce consecințe.
   Art. 18. După primirea biletului de es-
ploatare,antreprenorul este obligat a’l pre-
senta agentului silvic, care va proceda la
liberarea pădurei, încheind mai ântâiti, în
asistența antreprenorului sati delegatului
său, un proces verbal prin care se va cons-
tata darea pădurel în primirea antrepreno-
rului.
   Acest proces verbal va fi contrasemnat
și de antreprenor, care în momentul ce i se
va preda pădurea este obligat a da agen-
tului forestier cuvenita chitanță de a lui
primire.
   Tot atunci antreprenorul v» presenta a-
gentuluî silvic pe orânduitul însărcinat eu
venderea lemnelor.
   Numai în urma acestor formalități se va
visa de agentul silvic și biletul de esploa-
tare, care dă dreptul antreprenorului de a
începe tăerea parchetelor.
   Art. 19. Ori când se va constata că an-
treprenorul a operat tăerea pădurei fără
biletul de esploatare prevăzut la art. 17 și
nevisat în regulă de agentul forestier, tă-
erea se va considera ca delict și antrepre-
norul va fi obligat a plăti valârea împătrită
a lemnelor ce va fi tăiat-
   Art. 20. Tâte lemnele tăete sau arborii
îu piciâre ce se vor afla în Ziua de 1 lanu-
ariti în treimea esploatată a acelui an, devin
și rămân proprietatea Statului, fără pre-

către administrațiunea domenielor, pentru
restituirea garanției.
   2.    Se va constata de agentul silvic, prin
uă verificare generală în facia locului, dacă
esploatarea s’a urmat în conformitate cu
condițiunile contractului, și nu s’a făcut
vr’un delict în pădure.
   3.    Se va constata dacă antreprenorul a
achitat pe deplin arendile anuale.
   Statul are drept a reține garanția depusă
spre despăgubire și de daunele ce s’ar ti
causat de antreprenor, constatate prin for-
mălitățile mal sus Zise.

TITLUL III.
Lisposițiunt generali
   Art. 24 Pentru anul ântâiu, în cașul când
ar rămânea uă parte neesploatată din pri-
ma treime, antreprenorul va putea să o es-
ploatese din preună cu treimea anului al
duoilea.
   Art. 25. Afară de ostrâvele notate în fie-
care serie, întâmplându-se a se mal forma
și alte⁷e din noii, antreprenorul va putea
Zispune de lemnele ce vor fi pe ele, tot
conform acestor condițiunl.
   Art. 26 In cas când unul saiî mal multe
din ostrâvele unei serii s’ar lua din pose-
siunea Statului, prin uă sentință difînitivă
judiciară, antreprenorul nu va putea rădica
nici uă pretențiune de despăgubire contra
Statului pentru acele ostrâve.
   Asemenea când Statul ar câștiga prin
sentința judiciară unul sati mal multe os-
trâve din uă serie, antreprenorul va putea
dispune în limitele condițiunilor esploa-
tărel de lemnele din acele ostrâve, fără a
i se adăoga plata arenZei.
   Art. 27 La cas de se va cufunda vr’unul
din ostrâvele vândute, antreprenorul nu va
fi în drept a cere vr’uă despăgubire.
   Art. 28. Antreprenorul este obligat ca în
tot cursul anilor antreprisei să se supună
regulilor prescrise sati care se vor mal
stabili pentru frontieră.
   Art. 29. Pădurile de pe ostrâvele ce se
vor anexa la teritoriul României, în urma
unei noul delimitări a Dunărei vor deveni
ale Statului, însă cu dreptul pentru antre-
prenor de a esploata aceste păduri, fără
nici un adaos de preciîi.
   In cas însă când unele din pădurile vân-
dute de pe ostrâve, în urma unei delimi-
tări a Dunărei, se vor lua din posesiunea
Statului, atunci antreprenorul nu va avea
dreptul a cere vr’uă despăgubire.
   Art. 30. Antreprenorul nu se pâte bu-
cura de fânul, trestia, stuful și papura,
produse din ostrâvele ale căror păduri ’l
sunt vândute.
   Art. 31. In cas de a se pune în vigâre
codul forestier, antreprenorul este obligat
a se supune tutelor disposițiunilor ce
s’ar prevedea prin el, în tot ce privesce es-
ploatarea sistematică și pasa pădurilor
Statului.

tențiune de despăgubire din partea antre-
prenorului, și agentul silvie va constata
imediat, în presența antreprenorului sau a
delegatului săti. starea pădurei și modul
în care s’aesploatat, dresând despre acâsta
un proces verbal contrasemnat de antre-
prenor sati delegatul său.
   Tâte stricăciunile sati abaterile ce se vor
constata că s’afi comis în treimea pădurei
esploatată se vor estima, conform art. 13
alin. II din aceste condițiunl și antrepre-
norul va fi constrâns prin aplicarea legel
de urmărire, asupra averei și garanției
pentru a despăgubi pe Stat de tâte daunele
causate conform acestor condițiunl.
   Antreprenorul va fi asemenea supus apli-
cațiunel legel de urmărire pentru tâte pa-
gubele resultând din delictele constatate
și comise în raionul pădurilor vândute.
   Art. 21. Când antreprenorul, din causă
de forță majoră de ori ce natură, n’ar pu-
tea scâte din treimea pădurei în esploatare
lemnele tăete până la finele lui Decembre
și va voi a cere uă prelungire de termen
pentru transportare, va fi obligat a înde-
plini condițiunile următâre :
  1.   Va adresa administrațiunel domenie-
lor uă cerere înscrisă prin care va arăta și
proba cașurile de forță majoră și acâsta
cu uă lună cel puțin înainte de espirarea
anului de esploatare.
  2.   Va arăta cantitatea și felurimea lem-
nelor tăete și netransportate de pe partea
pădurei în esploatare.
  3.   Termenul ce cere a’l acorda.
   Prelungirea termenului rădicărel lemne-
lor aprobându-se, va fi de uă lună sati trei
cel mult, și se va socoti de la finele anului
de esploatare.
   La cas când antreprenorul să nu profite
de aceste termene, nu se va putea acorda
altele.
   Ori-ce cerere pentru prelungiri de ter-
men de nu va coprinde arătările de mal
sus, sati care se va face mal târZiD de cât
cu uă lună înaintea espirărel anului de es-
ploatare, se va refusa de administrațiune,
fără nici uă pretențiune din partea antre-
prenorului.
   Art. 22. După espirarea prelungirel ter-
menului ce s’ar acorda antreprenorului, tot
materialul rămas nescos din pădure până
la Zioa espirărel acelui termen, va deveni
proprietatea Statului fără nici uă altă pre-
tențiune din partea antreprenorului: âră
treimea pădurei se va preda de antrepre-
nor în primirea agentului forestier, care
va proceda la constatarea modului esploa-
tărel conform art. 20.
   Art. 23. La finele termenului antreprisei
de trei ani, nu se va restitui garanția de-
finitivă celui în drept de cât sub următâ-
rele condițiunl:
   1. Antreprenorul sau garantul săii, sau
persână însărcinată din partele cu procură
în regulă, se va adresa prin cerere înscris

226

MONITORUL OFICIAL AL KUMÂN1E1

      Fiind-că la licitațiunea ținută la pre-
fectura de Mehedinți, în dioa de 29 Noem
bre espirat, pentru arendarea taxelor de
trecătdre peste podul Bahna, din distric-
tul Mehedinți, conform anunciulul din Mo-
nitorul oficial No 153 , diu 13 luniti es
pirat, nu s’a presentat concurențit, după
cum auunciă D. prefect respectiv prin te-
legrama No. 28,»25.
   Administrați unea publică spre cunos-
ciuța generală că , în dioa de 25 Februar
1877, se va ține uă nouă licitațiune în lo-
calul prefecturel respective, pentru aren-
darea taxelor detrecătâre peste podul Bah-
na pe termen și cu condițiunile publicate
prin Monitorul oficial No. 136, din 1873.
   Garanția provisorie ce are a depune con-
curențil pentru a fi admiși la licitațiune,
va fi în numerariu sau efecte publice ga-
rantate de Stat în sumă de 500 lei
   No. 35,163. 3 1876 Decembre 24.

   — Fiind-că la licitațiunea ținută la pre-
fectura județului Râmnicu-Sărat, în Qioa
de 30 Noembre espirat, relativ la rearen-
darea perceperel taxelor de trecătâre de la
podul Râmnicu, din acel județ, în comptul
D-luI C. Tacopolu, nu s’a presentat ama-
tori, administrațiunea a decis a se ține uă
nouă licitațiune în (Jioa de 25 Februarie
1877, în localul prefecturel respective,
pentru rearendarea taxelor de trecătâre de
la acel pod în comptul D-luI C. Tacopolu,
pe timpul de la data notificării adjudecați-
unel și penă la 1 Aprilie 1878 și cu condi-
țiunile publicate în Monitorul oficial cu
No. 136. din 1873.
   No. 35,159. 3 1876 Decembre 24.


   Rectificare. — In publicațiunea amin-
ciulul administrațiunel domenielor, inse-
rat în Monitorul oficial No. 2 din a. c
relativ la închirierea bunurilor Statului eu
începere de la 23 Aprilie viitor, se va ceti
   La județul Buseîi, la No. 4, se va ceti;
pomeni de legumi îu loc de lungime.
   La No. 16, se va ceti: De7u Vadu Să-
pat. în loc de Delii Podu Săpat.
   Intre No. 18 și 19 s’a scăpat din vedere
a se trece . Dreptul de otaștina de la 8
pogâne vie ce priimea Egumenii monasti-
rei Nintilă Vodă
   La No. 20 se va ceti Teiu în loc de
Seiu.
   La No. 29 se va ceti Plopi, în loc de
Volpi
   La județul lași, la No. 8 se va ceti
închiriată cu lei 438, în loc de 43 lei
   Intre numerile 8 și 10 s’a omis a se trece
bunul de la N. 9 și anume Oasele după
strada Podului Vechili No. 1590 vechia
sâti 257 nou, pendinte de Monastirea Băr-
boiu închiriate cu 450 lei - Se rectifică
dâră spre cunoscința generală.


ANUX‘ TURt JUDICFARr


LICITAȚIUNE

Tribunalul Ilfov, secția m.

   D. perceptor al colârel de Negru, prin
adresa No. 468, din 1876, în basa jurna-
lului onor, consilifl de miniștri, No. 9, a
cerut punerea în vindere cu licitație a ca-
selor cu locul lor din comuna Bucuresci,
suburbea Delea-Nouă, strada Cățelu, avere
a D-luI Dumitru Delea, de profesie liberă,
domiciliat în aceste case
   Aceste case se compune din 2 camere și
pivniță, având și uă vie; se învecinesce cu
Marin, cu loniță N. Firfirica și eu strada
menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dar cunoscut în general că a-
câstă licitație se va urma în pretoriul a-
cestul tribunal, în dioa de 7 Maiu
1877, la 11 ore diminâța, avend în vedere
că toți aceia cari ar pretinde vre un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chirie,
privilegiu, ipotecă saii verl-ce alt drept
asupra imobilului în chestiune, să se ara-
te la tribunal înainte de dioa fixată pentru
licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ;
eăcl, în cas contrariu, verl-ce cereri se
vor ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16,819.     1876, Decembre 22.

   — D. perceptor al colârel de Galben,
prin adresa No. 418 , din 1875 , în basa
jurnalului onor, consiliu de miniștri No.
30,639, a cerut punerea în vemjLere cu li-
citație a caselor cu locul lor din comuna
Bucuresci, suburbea Popa - Chițu , strada
Lustru, cu No. 2, avere a D-luI Gheorghe
Christache, de profesie liberă, domiciliat
în aceste case.
   Aceste case se compune din 2 camere
și tindă , învelite cu șiță , se învecinesce
cu Marcu Constantin și alții și cu strada
menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că a-
câstă licitație se va urma în pretoriul a-
cestul tribunal . tn lioa de șâpte Mai
1877, la 11 ore diminâța, având în ve-
dere că toți acel care ar pretinde vre un
drept de proprietate, usufruct servitute,
chirie, privilegia, ipotecă saă verl-ce alt
drept asupra imobilului îu cestiune, să se
arate la tribunal înainte de diua fixată
pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preten-
țiunile; căci, îu cas contrarii!, verl-ce ce-
reri se vor ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16,828.     1876, Decembre 22.

      D. perceptor al colorei de Negru,
prin adresa cu No. 594, din 1876, în basa
jurnalului onor, consilia de miniștri, No


II (23) Ianuarie 1377

9, a coiu’i punerea îu vendere cu licitație
a caselor cu locul lor din suburbea Pante-
leimonul, strada Moșilor, No. 343, din
comuna'Bucuresci, averea D-luI Costache
Andrei, de profesie liberii , domiciliat în
aceste case
   Aceste case se. compune din uă cameră
și uă prăvălie, se învecinesce cu Pavel
Petrov, cu TomȚa Popescu și strada men-
ționată.
   Asupra acestui imobil se află următâ-
rea împrejurare: D. Tănase Simonof, mo-
rar. a cerut vendârea acestui imobil.
   Se face dâră cunoscut în general că a-
cestă licitație se va urma în pretoriul a-
eestul tribunal, în dioa de șapte Maiti 1877,
la orele 11 diminâța , avend în vedere că
toți acel cari ar pretinde vre un drept de
proprietate, usufruct „ servitute , chirie,
privilegiu , ipotecă saii verl-ce alt drept
asupra imobilului în cestiune , să se pre-
sinte la tribunal înainte de dioa fixată pen-
tru licitațiune , spre a’șî arăta pretențiu-
nile; căci, în cas contrariti, veri-ce cereri
se vor ivi. nu se vor mal considera
   No. 16,837.      1876, Decembre 22.

    - D. perceptor al colorei de Negri
prin adresa cu No. 236, din 1876 în ba-
sa jurnalului onor, consilii! de miniștri ,
No. 9, a cerut punerea în vâmjâre cu lici
tație a caselor cu locul lor din comuna
Bucuresci, suburbea Ceaușî-Radu , strada
Trinități, No. 26. averea D-luI G. Guca. de
profesie liberă, domiciliat în aceste case.
   Aceste case sunt compuse diu două ca-
mere și sală; se învecinesce cu casele D-luI
Petre loan , cu Marin Radu și cu strada
menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dar cunoscut în general că acea-
stă licitație se va urma în pretoriul aces-
tui tribunal, în Țioa de șapte Maiti 1877,
la 10 ore de dimineață, avănd în vedere că
toți aceia cari ar pretinde vre un drept de
proprietate, usufruct, servitute , chirie,
privilegiu, ipotecă sau veri ce alt drep-
asupra imobilului în chestiune, să se arate
la tribunal înainte de dioa fixată pentru
licitațiune, spre a’șî arăta pretențiunile ;
căci în cas contrariu verl-ce cereri se vor
ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16.846.      1876, Decembre 22

tribunalul de Vlașca

   D-na Marinca. sora decedatei L
Tache Ion, din Giurgiu, de profesie cas-
nică, prin petițiunea dată acestui tribunal
înregistrată la No. 10,666, a cerut redes-
chiderea dosarului și punerea în vândere
cu licitație a imobilului ipotecat care este
situat îu strada Popa-Epuraș, No. 18. co-
lârea Galbenă, care se compune din două
încăperi cu sală formată înpaântă, înveli-
tă cu olane, în curte alte dependințe rui-

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE’

227

     1 (Zd) ianuarie io< <

oaie , magasie de scânduri și bordel, cu
locul lor, averea D-nel Eftimiea Dobre ,
din Giurgiu, de profesiune casnică, socia
D-lui Dobre Petcu, pentru despăgubirea
sumei de 118 galbeni, pe termen de un an
de la data actului fără dobândă, conform
actului de ipotecă legalisat de acest tri-
bunal, sub No. 45, din 1870 , învestit cu
formula esecutorie.
   Acest imobil se învecinesce de-uă-par-
te cu Dobre Stamate, de alta cu Pană
Zvântatu, Tudorache DonovicI, N. Țeno-
vicl, Păunică Călin și cu casa decedatului
Gruea Negreanu , la fund cu D-na Paras-
chiva, socia repausatului Ștefan Voicules-
cu și cu facia în strada Popa-Epuraș, No
18, după cum se prevede în procesul ver-
bal dresat de agintele judecătoresc în fa-
cia locului, conform ari. 505 din proce-
dura civilă.
   In urmarea acestei cereri s’a dispous ca
venirea imobilului notat cu locul și de-
pendințele lui să se facă în pretoriul a-
cestul tribunal, în ilioade 16 Aprilie 1877,
la orele 10 diminâță, cu adăogire că acest
imobil după căutarea registrelor de po-
priri s’a găsit supus la următârea împre-
jurare :
   1. La opisul No. 1 la <|ece Septembre
1870, Eftimiea Dobre se împrumută de
la Elena, soția repausatului Tache loan, cu
galbeni 118, prin epotecă uă pereche ca-
se din Giurgiu, colârea Galbenă, cu locul
în sumă de uă sută stânjeni.
   Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceia
cari ar pretinde vre un drept de proprie-
tate, usufruct, servitute, chine, privilegiîî
ipotecă sau ori-ce alt drept asupra imobi-
lului pus în văn^âreca, înaintea adjudeca-
ți unei, să se presinte la acest tri bunal, spre
a’șl arăta preteuțiunile lor, căci contrar,
nu li se vor mal ține în sâmă.
   No. 27,843.     1876, Decembre 28.

Tribunalul Prahova, secția I.

   La 19 Februarie viilor, la orele 10 de
diminâță, s’a decis a se vinde cu licitație
la acest tribunal, averea imobilă a defunc-
tului Niță Nicolae, fost perceptor în co-
muna Isvârele, plasa Toleajenul, acest ju-
deț, urmărită după cererea Statului, spre
despăgubirea fiscului, de suma banilor
prevădută în jurnalul onor, ci nsilifide mi-
niștri, 'No. 12, din 2 Aprilie 1875, care
avere se compune din uă casă cu uă odae
și cameră de bucătărie , construcție de
bârghii, lipită cu pământ, învelită cu șin-
drilă și livedie de pruni împrejurul casei
cu aproximație ca un pogon pe pământul
ohavnic, ale căril vecinătăți sunt: spre ră-
sărit cu loan Copoiu, spre apus cu Savu
Nicolae, spre mâ$ă-Ș.i cu Gg. șiDumitra-
che Radol, șt spre mâ^ă-mipte ca drumul
comunei, situat acest imobil în comu-
na Isrârele. plasa Teleajenu, acest județ.
  Descrisul imobil, după atestarea grefă,

nu s’a găsit afectat la nici uă împrejurare.
   Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia cari ar pretinde verl-un drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegifl, ipotecăsaă ori-ce alt drept asupra
acestui bun urmărit ca, înaintea idilei de
adjudecațiune, să se presinte la acest tri-
bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce vor
fi având, sub pedâpsă de a nu li se mal
ține în sâmă, conform alin. 3 de sub art
506 din pr. civilă.
   No. 4.           1877, Ianuarie 3.

Tribunalnl de Argeș.
   Pe basa cărți de judecată de judecată
cu No. 163, din 1875 , pronunciată de D.
jude de pace al ocolului PitescI, învestită
cu formula esecutorie, No. 123, din 1875,
și după îndeplinirea disposițiunilor ce-
rute de procedura civilă, prin jurnalul dre-
sat de acest tribunal, sub No. 5,234, din
1876, s’a hotărât ca, în dioa de 9 Aprilie
1877,1a orele 10 a. m., să se vân$ă cu li-
citațiune în pretoriul acestui tribunal, i-
mobilul jos notat, avere a casei decedatei
Lina Dumitreasca, epilropisită de Nico-
lae Popescu, de profesiune freser, domici-
liat în comuna urbană PitescI, județul Ar-
geș, spre despăgubirea D-nel Safta N. Po-
pescu , de profesiune menajeră , din co-
muna urbană PitescI, județul Argeș , de
sumele ce are a primi după arătatul mai
sus carte da judecată.
   Acâstă vân^âre se publică spre gene-
rală cunoscință, ca toți aceia ce vor avea
asupra acestui imobil veri un drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie,
privilegii!, ipotocă saii ori-ce alte drep-
turi să se arate la tribunal mal ’naintea
termenului de adjudecațiune, căci, în urmă,
nu li se va mal admite nici uă pretențiune.
Eră aceia ce vor voi să cumpere acest i-
m bil să se presinte la tribunal la <Jioa
și ora indicată mal sus, spre a concura
   Descrierea imobilelor ce se vinde, con-
dițiunile vândărei, și diferitele sarcini și
împrejurări ale imobilului până acum cu-
noscute :
   Uă pereche case cu locul lor din acest
oraș PitescI, județul Argeș, colârea Albas-
tră, strada Industrii, construcțiunea lor de
gard, tencuite vechi, învelite cu șiță, a-
prâpe ruinate , compuse de 4 odăi și uă
pivniță tot în șir, învecinate la răsărit cu
Tota, în spate mâ^ă-cji cuCănciu Tabacu,
unde locul merge până în picătura strași-
ni mâdă-nâpte, facia cu casa și locul până
la Nae Cismaru, mejă-iji cu Pavlache
Marcu.
   Tâte acestea avere a casei decedatei Li-
na Dumitreasca, representată prin epitro-
pul D. Nicolae Popescu, diu PitescI.
   In urma consultării făcută registrelor
de inscripfîunl de către D. suplininte și
grefier licall, im «bilele urmărite nu s a
găsit afectat la nici un cas popritor.
   No. 26,565.      1876 Noembre 10.

Tribunâlnl de Muscel.

   Pe basa cărței de judecată No. 250 din
1872, a judecătoriei de pace a plaiului
Dâmbovița, învestită cu titlul esecutoriă,
No. 64 din 1874, și după îndeplinirea dis-
posițiunelor cerute de procedura civilă,
s’a hotărît ca, în dina de 9 Aprilie 1877,
la orele 10 de diminâță, să se vândă cu li-
citațiune în pretoriul acestui tribunal, imo-
bilele jos notate avere a D-luI George Di-
nu Tarbă, de profesiune agricultor, domi
ciliat în comuna Văleni, plaiul Dâmbovița,
spre despăgubirea D-luI Oprea Stefănes-
cu, de profesie proprietar, tot din comu-
na Văleni, de sumele ce are a primi după
arătata mal sus carte de judecată.
   Această văn^âre se publică spre gene-
rala cunoștință, ea toți aceia ce vor avea
asupra acestor imobile veri un drept de
proprietate , usufruct. servitute, chirie,
privilegii!, ipotecă saă ori-ce alte drep-
turi, să se arate la tribunal mal naintea
termenului de adjudecațiune; căci, în urmă
nu li se va mal admite nici uă pretențiu-
ne. E ră aceia ce vor voi să cumpere aces-
te imobile să se presinte la tribunal la
dioa și ora indicată mal sus, spre a con-
cura.
   Descrierea imobililor ce se vinde, con-
dițiunile vânzării, șî diferitele sarcini și
împrejurări ale imobilului până acum cu-
noscute :
  1.   Un cămin de casă cu casa compusă
din btrne și cu două camere și tâte îm
prejmuirile el cu loc de arătură, fânețe.
pruni și stîrpiș îuchis cu gard, în mărime
ca trei pogâne livade din Muscel după pod
și care se vecinesce la răsărit cu fratele
săă Niță Dinu Tarbă și cu Oprea Ștefă-
nescu, la apus cu Șerban Bufllea și Oprea
Ștefănescu, la mâijă nâpte tot cu Oprea
Ștefănescu și la mâdă <ji Pe drumul cel
mare cu Niță al D-luI Dinu Tarbă.
  2.   O Jumătate pogon în căminul vechili
și care se îavecinesce la răsărit cu Niță
Dinu Tarbă, la apus cu Dinu Nicâră, la
mâ$u nâpte cu George Dumitru Tarbă. și
la mâ<jă cu Niță Dinu Tarbă.
  3.   Partea de peste tot hotarul Văleni și
Runcâsa.
  4.   Un pogon de arătură și fânețe în că-
tină și care se răzoresee la răsărit cu Stan-
ciu Pană, la apus cu Oprea Pojorânu, la
mâcjă nâpte cu George Dumitru Tarbă, și
la mâdă <ji tot cu Stanciu Pană și George
Dumitru Tarbă.
   Tâte aceste imobile sunt situate în ho
tarul comunei Văleni, plaiul Dâmbovița,
județul Muscel.
   No. 20 505.      1876 Decembre 8.

      Pe basa cărței de judecată cu No.
301, din 1874, a judecătorii de pace a plă-
șel Dâmbovița. învestită cu titlul esecutor
cu No. 59 din 1875, și după îndeplinirea
disposițiinilor cerute de procedura civi

MUxMliUiiOL 'JEIGiaL zcL liUJiAisiBi

li (23) Ianuarie 1877

    <28

11, sa hotărât sa, în dioa de 9 Aprilie
1877, la orele 10 ante-meridiane, să se
vâmjA cu licitațiune în pretoriul acestui
tribunal, imobilele jos notate, avere a D-luI
Nicolae Niță Lungu, de profesiune agri-
cultor-, domiciliat în comuna Văleni, pla-
iul Dîmbovița, spre despăgubirea D-lui
Oprea Ștefănescu, de profesiune proprie-
tar, tot din comuna Văleni, de sumele ce
are a primi după arătata mai sus carte de
judecată.
  Acâstă vândâre se publică spre gene-
cunoscință, ca toți aceia ce cor avea asu-
pra acestor imobile veri un drept de pro-
prietate, usnfruet, servitute chirie, privi-
legiu, ipotecă saii orl-ce alte drepturi, să
se arate la tribunal mai uaintea termenu-
lui de adjudecațiune, căci în urmă nu li
se va mai admite nici uă pretențiune. Eră
aceia ce vor voi să cumpere aceste imo-
bile să se presinte la tribunal la (jiua și
ora indicată mai sus, spre a conaura.
  Descrierea imobilelor ce se vinde, con-
diți unele vândărei și diferitele sarcini și
împrejurări ale imobilelor până acum cu-
noscute :
  1     Un cămin de casă cu casa compusă
din bârne cu două camere și uă pivniță
lângă densa cu tdte împrejmuirile și să-
dirile lui, loc de arătură si pruni, meri,
închis cu gard, în mărime ca două pogd-
ne aproximativ și care se învecinesce la
răsărit cu drumul despre Gheorghe Pur-
eelea, la apus cu Niță Vasile și Niță loan
Lungu , la mâdă-(Ji tot cu drumul despre
Gheorghe Purcelea și la mâdă-nâpte cu
drumul despre Nicolae Tarbă și Michai
Niță Lungu.
  2.    Locul după delișor cu pruni, arătură
și sterpițl, în mărime ca un pogon aproxi-
mativ și care se învecinesce la răsărit cu
Gheorghe loan Lungu. la apus cu drumul
despre casa Ilenchi Niță Lungu, la mâ$ă-
ndpte tot cu ^îsu drum și cu Niță loan
Lungii, la mâdă-di cu loan Radu Lungu.
  3.    Partea din tot hotarul Văleni și Run-
ceasa ca cel-alți moșneni.
  Tdte aceste imobile sunt situate în ho-
tarul comunei Văleni, plaiul Dâmbovița ,
județul Muscel.
- No. 20,51”       1876, Decembre 8.

Tribunalul do Olt. , •

  Jriu jurnalul dresat de complectul a-
eestul tribunal, No. 5,950, s’a amânat pen-
tru dioa de 11 Aprilie viitor, ora 10 dimi-
neța, vâmjârea cu licitație în pretoriul a-
cestul tribunal, 89 stânjeni moșie din ho-
tarul Popescl,' comuna Văleni, plasa Șer-
bănesel județul Olt, avere a D-luI Dimi-
trie Mavrodin, din orașul Slatina, care
stânjeni de moșie, se învecinesce la răsă-
it cu moșia Călugărâsca, proprietatea Sta-
tului, la mădă-cji tot ou Călugăresca, la
apus merge penă înapaCălmățuiuluI și se
învecinesce cu moșia Seca proprietatea


Statului, și la mâdă-nâpte cu partea de
moșie a decedatului Dimitrie Georgescu,
ce se vinde spre despăgubirea D-luI Cos-
tică Nicolescu, după actul ipotecar lega-
lisat de tribunal, la No. 14, din 1872, cu
dobândă și cheltuell.
   Se publică dâră despre acesta sprege-
nerala cunoscință a amatorilor ce vor voi
să cumpere espusul imobil că, licitația se
va ține în pretoriul acestui tribunal, în di-
oa de 11 Aprilie viitor, ora 10 diminâță.
   Tot uă dată se somdsă ca, toți aceia cari
ar pretinde ver un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipo-
tecă sau ver ce alt diu cele prevădute la
art. 506 din procedura civilă, să se pre-
sinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pre-
tențiile ce vor fi având, căci în urmă, ori
ce cereri s’ar mal ivi, nu li se vor mal
considera.
   Se avisâsă că, după căutările făcute de
D. membru suplininte și grefier registre-
lor de popriri pe numele D-luI Dimitrie
Mavrodin, nu s’a găsit altă afectare asu-
pra imobilului, de cât ipotecă către D.
Costică Nicolescu, în anul 1872, pentru
suma de lei noul 18,400, adresa tribuna-
lului, No. 456.
   No. 6.             1877, Ianuarie 4.

Corpul portăreilor tribunalului Ilfov.

    entru dina de 15 Ianuarie curent, s’a
ficsat de onor, jude de pace al plășel Mos-
tiștea, a se vinde cu licitație în facia lo-
cului la comuna Dridu, averea mobilă a
D-lor N. Costandinescu și Mihail Negules-
cu, pentru despăgubirea D-lui O. Batally,
se publică dâră spre cunoscință tuturor
amatorilor, cu adăogire că dâcă nu se va
putea termina în acea (li, se va continua
cu vân^ârea și în dilele următâre.
  No. 92.            1877, Ianuarie 5.


G I T A Ț I U N I.

Curtea de apel diu Focșani.

   D-nu S. A. L. Buhbinder, domiciliat în
Raudniț, imperiul Austriei, în virtutea art.
din procedura civilă, este citat a se pre-
senta în persână sau prin procurator ad-
mis de lege, înaintea secției I a curței de
apel, la 7 Martie 1877 , orele 10 din ^i,
când are a se judeca procesul dintre D-luî
cu D. C. C. Hepitis. pentru uă contestație
la urmărire, aducând atuncea și probele ce
va fi posedând; la neurmare , causa se va
căuta îu lipsă.
  No. 11,000.      1876, Decembre 30.

Tribunalul Ilfov, secția II civilă.

   D. Carol Simon, cu domiciliul necunos-
cut, după cum se atestă din certificatul
poliției capitalei No. 26,483 , din 1875 ,

este citat ca, în dioa de 24 Februarie 1877,
să se presinte la acest tribunal, orele 10
ante-meridiane , spre înfăcișare cu D-na
Charlota Simon , consdrta sa , pentru di-
vorț; căci, la cas contrariă, se va resolva
afacerea, conform art. 148 din procedura
civilă.
  No. 11.          1877, Ianuarie 3.

Tribunalul de Botoșani.

   D. Dr. PetrovicI, din Brun , imperiul
Austro-Ungar, este citat a se presenta în
camera acestui tribunal, în de 24 Fe-
bruarie 1877, în calitate de representator
D-lui Wilhelm Clascu, din Brun, când ur-
mâsă a se cerceta oposițiunea făcută de
D. Altar Haitenger contra sentinței tribu-
nalului din Brun sub No. 19,888 , din 16
Iunie 1876, âră citația No. 1,246, s’a îna-
intat D-luI ministru de interne; cunoscând
că, la cas contrariu, se va procede conform
legel.
   No. 2,876.     1876, Decembre 11.

   — D. D-r. AibrehtHiller, procuratorele
băncii generale din Viena, de profesiune
advocat, domiciliat în Viena, este citat a
se presenta în persână în camera tibuna-
iului Botoșani, în dioa de 23 Februarie
1877, în cualitate de procuratore al băn-
cei generale din Viena, când urmâsă a se
cerceta oposițiunea făcută de D. Altăr
Haitenger, contra sențințel tribunalului
comercial din Viena, No. 119,767, în pro-
cesul intentat de D-sa contra D-luI Altăr
Haitenger; âră citația No. 547, d’împre-
ună cu esemplariuldupă reclamațiune s’au
înaintat D-luI ministru de interne; cunos-
când că, la cas contrar, se va procede con-
form legel.
   No. 2,902.      1876, Decembre 14.

   — D. advocat D-r. Horni, representan-
tele D-lor Flah și Keil dinTropau,imperiul
Austro-Ungar, este citat a se presenta în
persână, în camera tribunalului Botoșani,
în (Jioa de 14 Februarie 1877, orele 10 de
diminâță, când urmâsă a se cerceta opo-
sițiunea făcută de D. losub AbramovicI,
din acest oraș, contra sentinței tribunalu-
lui I. R. din Tropau, imperiul Austro-Un-
gar, sub No. 8,827, în procesul ce a re-
clamat D-sa contra D-Li losub Abramo-
vicI; la neurmare, se va procede conform
legei.
  No. 2,981.      1876, Decembre 24.

Tribunalul do Suceva.

   D. Aron și lacob Lov Beirs, domiciliat
în Brun, imperiul Austriei, în virtutea art.
400 din procedura civilă, este citat a se
presenta îu persână saii prin procurator
admis de lege înaintea tribunalului jude-
țului Suceva, la 7 Martie 1877, la orele 11
din i|i, când are a se judeca oposițiunea

11 (23, muane 187

mu ia i LiVk^ uFlClAL AL ROMÂNIE

făcută da Calmau Ludvig, contra urmă-
rirel avere! sâle mobile ce ’I se face spre
îndestularea D-vâstră cu uă sumă de ban!;
aducând atuncea și probele ce va fi pose-
dând, la neurmare. causa se va căuta în
lipsă.
  No. 2,787.       1876, Decembre 24.

  — D. Vilhelm Clasen A. Curat, domi-
ciliat în Briin, imperiul Austriei, îu vir
tutea art. 400 și 239, din procedura ci-
vilă, este citat a se presenta înaintea aces-
ul tribunal, la 7 Martie 1877, orele 11
lin di, când are a se pronunța asupra ju-
rământului ce ’l s’a diferit în oposiția fă-
cută de Calman Ludvig, contra urmărire!
și secuestrărei avere! sâle mobile, spre în-
destulurea D-vâstră cu sumă de bani; cu-
noscând că, tot în acea di va avea loc și
cercetarea oposițiel în fond, când va pu-
tea fi însoțit de un procurator admis de
lege ; aducând atuncea și probele ce va fi
isedănd, la neurmare causa se va căuta
în lipsă.
  No. 2,780.       1876. Decembre 24-

  — D. Mendel Resler, cu domiciliul ne-
cunoscut în străinătate, în virtutea art.
228, din codul civil, este citat a se pre-
senta în persână, sau prin procurator ad-
mis de lege, înaintea acestui tribunal, la
7 Martie 1877, orele 11 din di, când are
a se judeca procesul intentat contra sa de
Piesa Buhla Resler din Folticenî, pentru
divorț; aducând atuncea și probele ce va fi
posedând, la neurmare causa se va căuta
în lipsă.
  No. 2 775.       1876, Decembre 24.

Judele de pace al plaiu.nl Prahova,
din județul Prahova.


  D. Z. Haus, fost în comuna Brâza, acum
cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin
acâsta ca , în <Țioa de 27 Februarie 1877,
orele 10 diminâță, să se presinte în biu-
roul acestei judecătorii, spre a lua înfăci-
șare cu D. Carol Clain, pentru cifra de le!
noul 500 cel debitâsă; cunoscând că, ne-
fiind următor, se ”a judeca causa în ab-
sență.
  No. 2,310.      1876, Decembre 24.

Jidele de pace al plășel Mai ginea,
diu județul Teleorman.

  D. Tudor Nicolae , cu domiciliul necu-
noscut, este citat prin acâsta a se presen-
ta înaintea acestei judecătorii, în <jioa de
13 Ianuarie 1877, la orele 9 diminâță, ca
martor într’un proces de contravențiune
contrarifi, va fi amendat conform legel.
  No. 3,195.      1876, Decembre 31.


MANDATE DE INFĂCIȘARE.

•iudele de instrucțiune al tribunalului
                 Ilfov.
  In numele lege! și al M. S. Domnului,
  No! 0. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lengă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm prin acâsta tutulor portăreilor și a-
genților putere! publice, de a cita să com-
pare înaintea nâstră , conformându-se le-
ge! , în dioa de 19 Ianuarie 1877, la orele
10 diminâță, pe Frusina , fata preotului
Dumitru Duhovnicu . cu domiciliul necu-
noscut, spre a fi ascultată și interogată a-
supra inculpărilor de adulterin ; declarân-
du-i-se că , nefiind următâre, se va emile
contră’I mandat de aducere , conform art.
93 din procedura codului penal.
  Dat astă-dî, la 21 Decembre 1876.
No. 7,396.

Judele de instrucțiune a! tribunalului
              Dâmbovita.

  In humele lege! și al M. S. Domnului,
  Noi V. Vizantie, delegat, jude de instruc-
ție al acestui tribunal, în virtutea facultății
ce ne dă legea de procedură criminală,
mandăm și ordonăm ca Nae Marinescu, din
BucurescI, să se înfăcișese la cabinetul
nostru, la 7 Februarie 1877 , după notifi-
carea acesteia , spre a fi cercetat în causa
în care se inculpă pentru furt de bani; cu-
noscând că, nefiind următor a se înfăcișa,
se va decerne contra sa mandat de aducere.
  Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cineasă agentul puterel publice, care se
va conforma cu art. 99 din <Jisa procedură.
  Dat la 31 Decembre 1876-
                           No. 5,645


¹                !■ eii
MANDATE DE ADUCERE^

Judele de instrucțiune al tribunalului
                 Ilfov.
  In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C. Bucșânu, judecător de instrucțiu-
ne pe lângă acest tribunal, în virtutea
facultățel ce ne dă legea de procedură cri-
minală , mandăm și ordonăm ca Dumitru
Olteanu, cu domiciliul necunoscut, să fie a-
dus la cabinetul nostru, la 27 Ianuarie cu-
rent, spre a i se lua interogatoriul pentru
furt.
  Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâ$ă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ-
rele din <Jisa procedură.
  Dat la 3 Ianuarie 1877.
No. 128.

  —In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C. Bucșânu, jude instructor al a-
cestul tribunal, în virtutea facultățel ce ne

dă legea de procedură criminală, mandăm
și ordonăm ca Ștefan Mărculescu . ca de
ani 50—55. de profesie liberă, fost domi-
ciliat strada Isvoru. No. 48, acum cu do-
miciliul necunoscut. să fie adus la cabi-
netul nostru , la 17 Ianuarie curent, spr»
a i se lua interogatoriul pentru calomnie.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul putere! publice, care se va
conforma cu art. 99. 101, 110 și următâ-
rele din disa procedură.
   Dat la 3 Ianuarie 1877.
No. 33.

   —In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi N. Al. Popovid jude de instrucțiu-
ne pe lângă acest tribunal, mandăm și or-
donăm tulor portăreilor șart ageuțl al pu-
tere! publice să aducă înaintea nâstră
conformându-se legel, pe Frantz Ulain,
ce a fost agent la societatea de asigurare
„Romania, acum cu domiciliul necunos-
cut, ca să fie ascultat asupra inculpărilor
ce ’I se aduc de abus de escrocherie.
   Cerem do la toți 'L-positaril put-îrNl -
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de față.
   Dat la 4 Ianuarie 1877.
No. 18.


  ,j ₙₗ      SOMAȚI UNI

  Corpul portăreilor din BucurescI.
   D. locotenent C. Cantoniar, cu domici-
liul necunoscut, este somat ca, în terment
de 24 de ore de la publicarea aceștia prin
Monitorii oficial, se achite peD. Dimitrie
Zisu, de suma de le! nou! 126, cu clausa
penală de 5 la sută pe lună la care este
condamnat prin cartea de judecată cu No.
931, din 1876, învestită cu formula ese-
cutorie; căci, în cas contrar, se va face ce-
le legale.
   No. 36.          1877, Ianuarie 4.



SECHESTRU


Corpul portăreilor, tribunalului Hfovₜ
   In basa adresei onor, tribunal, secția III.
cu No. 14,361, s’a urmărit venitul imobi-
lului din suburbea Batiscea, colârea Gal-
benă, No 8, ale D-luî Barbu Pitescânu,
pentru despăgubirea D-lul C. Dobrotescu,
se publică dâră, conform legel.
  No. 69.            1877, Ianuarie 5.



DECISIUNI.

Tribunalul de Argeș.
   D. Hristodor Giuvara, prin suplica în-
registrată la No. 11,374, de la 23 Sep-
tembre 1875, a intentat acțiune contra lui

ONITOKI'l. OFICIAL AL ROMANII .

Anghel PetrovicI, a’I plăti suma îndoită
de lei vechi 1795, par 8, conform lege!
Caragea
   Se mal condamnă asemenea a mai Elăti
și cheltuell de instanță lei noul 40 în cari
intră și taxele timbrului.
   Acâstă sentință se pronunță în prima
instanță cu dreptul de apel și oposițiune
pentru judecatul în lipsă, asemănat art
316, 318 și 154 din procedura civilă.
   Dată și pronunțată în audiență publică,
astă-dl 17 Aprilie 1876.
   No. 2,222.

Tribunalul de Teleorman.

   Prin sentința acestui tribunal, cu No.
268, din 1876, pronunciată în audiența
de la 9 Octombre 1876, în procesul inten-
tat de D. S. Veintrab, prin procuratore D.
N. C. Furculescu, contra D-lul Baron Teo-
dor Nicolicî, prin îngrijitorul D-sale Efta
AtanasovicI, pentru datorie de bani;
   Tribunalul deliberând, pronunciă ur-
mătârea sentință :
   Având îu vedere că acțiunea de, faciă
în specie, are de obiect pretențiunea D-lul
S. Veintrab, d’a obliga pe D. baron Teo-
dor Nicolicî, prin îngrijitorul D-sale Efta
AtanasovicI, să’I plătâscă suma de 240
napoleoni, costul a 73 stânji I paie, plus
cheltuell de judecată;
   Ascultând pe advocatul reclamantului
în cerere și pe D. sub-stitut în conclusiu-
nile emise;
   Considerând că din actele presentate
resultă că reclamantul Samuil Veintrab a
cumpărat tdtă recolta anului 1873;
   Considerând că din acestă recoltă mai
remâne reclamantului suma de 73 stânjinl
de pae a lua după câmpuri, care paie,
după actul legalisat de primar, al săteni-
lor ce Ie-a& cărat, resultă că aii fost ridi-
cate de către intendentul AtanasovicI al
D-lul Baron Teodor Nicolicî de Butual și
vândute în beneficiul său;
   Considerând prețul indicat, cu care s’a
vândut paile în anul 1874—1875;
   Considerând că D. Baron Nicolicî de
Butuaî ca vânzător al paelor era ținut a
respecta contractul de vândâre, ceea ce nu
a făcut, causând un prejudiciu simțit re-
clamantului ;
   Considerând că părătul este ținut a re-
para acest prejudiciu, de dre-ce a profitat
de vâmjâtea paelor, și de 6re-ce este res-
ponsabil de faptul intendentului sătt, în
basa art. 1 000 alin. III, din codul civil.
   Pentru aceste motive, de acord cu D.
substitut, în virtutea lege! admite preten-
țiunea D-luî S. Veintrab;
   Condamnă pe D. Baron Teodor Nicolicî
de Butuaî, ca se plătescă reclamantului
suma de lei nouî 3,650 costul a 73 stân-
jinî paie, socotit 50 franci stanjinul, plus
lei nouî 100 cheltuell.
   Acâstx senti“ⁱy este supusă numai a-


Anghel PetrovicI, pentru datorii de ban:,
în consecință citându-se părțile,
   La apelul nominal a compărut tn ins-
tanță numai reclamantele prin procurator
D. S. Georgeseu, autorisai eu procură, o-
mologată de poliția orașului PitescI, la No.
552, din 1876, lipsind defendorele din par-
tea căruia procedura s’a v&Jut complectă,
S’a citit petițiunea de intentarea acțiu-
nel a căril coprindere este
   Io virtutea mandatului ce am din partea
D-lul Hristodor G. Giuvara, proprietar
din C. Giubănesci, districtul Romanațl, și
tutore al repausatulul George Giuvara, re-
clam în judecată pe D. Anghel PetrovicI,
comerciant, domiciliat în PitescI, ca prin
sentință să se oblige a’ml plăti suma de
lei vechi 1,795 cu procent, alți atâția fiind
trecuțî dece ani de la data actului, cu care
att rămas dator din alte sume ce mal dato-
ra, spre care finit alătur un examplardupe
acesta, și copie dupe procura generală, le-
galisată de grefa tribunalului Romanațl;
   In susținerea căria D. Georgeseu a lă-
sat a se vedea următorul act-
   1851 Octombre 12, act sub-semnat de
Anghel Petrovicî, legalisat de poliția ora-
șului Slatina, la 262 din acel an, coprin-
dător că lei 1,795, parale 8, a rămas bun
dator din tdte socotelile ce a avut cu D.
pitar George Giuvarescu, a’I răspunde în
termen de 61 de <jile, fără în potrivire,
cerând D. Georgeseu a se condamna de-
femlorul la plata îndoită a arătaților bani,
conform codului Caragea, și cheltuell de
instanță,
   D procuror, prin conclusiunile emise, a
fost de opinie a se admite cererea recla-
mantelul;
   Complectul deliberând, a pronunțat ur-
mătârea sentință
   Tribunalul, având în vedere că procesul
îs specie este civil și are de obiect a se
condamna defendorele Anghel Petrovicî,
să plătâscă reclamantului Hristodor Giu-
vara îndoită suma de lei vechi 1,795, pa-
rale 8;
   Ascultând pe advocatul reclamantului
în cereri și pe D. procuror în conclusiunî;
   Având în vedere că defendorul având
Qunoscința pentru termenul de astă-dl, nu
s’a presentat în instanță, spre a’și face a-
părările ce va fi avend,
   Având în vedere actul j sentat de ad-
vocatul reclamantelui cu data 851 Octom-
bre 12 prin care se obligă a’I răpunde în
termen de 61 <|ile suma de lei vechi 1795
par. 8;
   Având în vedere art. 150 din procedura
civilă combinat cu art. 4 de la partea 3-a
cap. 8 și art. 6 de la p'.rtea 3-a cap. 11
din codul Caragea,
   Pentru expusele considerante in acord
cu conclusiunile D-lul procuror,
   In virtutea legei, admite cererea recla-
mantului ca justă și bine întemeiată și
prin consecință condamnă pe defendorele

11 (2?) b ¹ vi» -7'

peluIul, conform lege/, fără drept de opo-
siție, fiind făcută aplieațiunea art. 151
din procedura civilă.
   Dată și citită în ședința publică as-
tă-dî, 9 Octombre 1876



ANUNC. ADMINISTRATIVE


          Prefectura de Dojifl
   Indivizii mal jos notați att deșertat din
comuna Vladimiresci:
   Constantin lân Diaconu, la stat de mid-
loc, fața smâdă, ochiî căprui, nasul, gura
potrivite, părul, sprâncenele, mustățile,
barba rade, castanii, ca de ani 32, contri
buabilul de la No. 55 al rolului.
   George lân Diaconu, la stat de midloc,
fața smâdă, ciupit de vărsat, ochiîcăprui,
nasul, gura potrivite, părul sprâncenele,
mustățile, barba rade, castanii, ca de ani
25, contribuabilul de la No. 1 al rolului
suplimentar 1873.
   George lân Oprea, la stat dD midloc,
fața âeheșe, cu semne de vărsat, ochiî că-
prui, nasul, gura potrivite, sprâncenele,
mustățile micî, barba rade, castanii, cade
ani 23, contribuabilul de la No. 12 al ro-
lului suplimentar din 1874.
   Marin Filip Busdug, la stat de midloc,
fața smâdă, cu semne de vărsat, nasul, gu-
ra potrivite, ochiî căprui, părul, sprânce-
le, mustățile, barba rade, castanii, ca de
ani 30, contribuabilul de la No. 203 al ro-
lului suplimentar.
   De la comuna Locusteni, au deșertat Pe-
trache Ștefan M. Drăguș, de ani 19, fața
smâdă, ochiî negri, nasul, gura potrivite,
îmbrăcat țărănesce.
   Costache T. Madora, de ani 17, cismar,
la stat scund, facia plăviță, ochiî căprui,
îmbrăcat cu cojoc și nădragi, în picidre
cu pantofi.
   De la comuna Băileșci, au deșertat Pă-
tru Ungurânu Tenca, la stat scund, facia
âeheșe, îmbrăcat ciobănesce, de anî 30
până la 35.
   lân Ung. lovan Dobre, de ani 30—32,
la stat nalt, facia smâdă, părul retesat,
vorbesce cam pe nas, îmbrăcat țărănesce.
   Pârvu Nuță, de anî 40—45, statura de
mijloc, facia âeheșe, mustața cam mare,
vorbesce cam gros, îmbrăcat ciobănesce.
   Prefectura publică pentru dovedirea lor.
  No. 18,895.      1876, Decembre 14

Prefectura de Iași.
   Dintre pompierii din Târgu-Frumos, a
deșertat sergentul lonescu Dimitrie, talia
1 m. 72 cent., brun, ochii căprui, părul,
sprâncenele căprui, barba rade, pdrtă bar-
bișon, pdrtă botforî, luând cu sine o man-
ta sură, o pereche pantaloni suri, o tunică
nâgră și o bonetă tdte de garnitura a 2-a
se publică aflarea numitului.
  No. 12,809.      1876, Decembre 24.

f (231 ianuarie 1 77

dUMTOKUb OFICIAL >b iu fi i bl lai


    AN'WIUR!. ARuCULARE

j cocpisa casieriei districtului Dolj
I \ No. 4,852, din anul curent.
în valore de lei 10,000 ce am depus
casei de consemnați!, pe compta D-lui
Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar
că cel ce va găsi-o să ’mî-o presan-
tese în termen de 30 dile la domici-
liul meu în orașu Craiova, strada M6-
rei-de-foc, eră în cas contrar, se va
considera anulată
   Acestă perdere am făcut-o cunos-
cut casierului de Doljiu și casei de
consemnați!.
   (12) Ecaterina Vallimărescu.

   ubsemnații fost tovarăși din firma A.
  ’ Wechsler & A. Vaissblith, avem ondre
a însciința pe onor, public că menționate
firmă s’a disolvat âncă de la 27 Decembra
nul 1876, primind eu A. Wechsler tot
activul și pasivul tovărășiei, sub respon-
sabilitatea mea proprie, și eliberând D-lui
A Vaissblith, drepturile D-sale după ac-
tele de decisiune și desfacere, ce esistă
în duble esemplare iscălite de fie care de
noi. Astfel dâră declarăm fie care în parte
că ori ce polițe safi creanțe de datorie ce
vom fi liberat în numele firmei în interva-
lul asociațiunel, care nu e prevădute în
registrele si în bilanțul din 15 (27) De-
cembre 1876, precum asemenea și în ur-
ma de prin registrele tovărășiei penă la
27 Decembre 1876, va privi numai pe a-
cela de la care a fost emisă, fără respon-
sabilitate celui lalt fosttovaraș.
         A. Vaissblith, A. Wechsler.




  UMFLĂTURI, RĂNI, ULCERE CANCEROSE și
VIȚII ALE SÂNGELUI, vindecate radical prin
CONDURANGO DE LOJA cel mai
f bun curățitor al sângelui în bâlele chronice.

Vin, Elixir și Extract fluid. Lotion și poudre pentru usagiul extern. Butelia 5 și lOfu

Deposit la D. Zurner farmacist în Bucurescl.
  Pentru a evita contrafacerile, a se cere pe capsula fie-cărel butelii semnătura Paul Bon
eu Trade Mark C. L. și numele fabricantului capsulelor (Betts).
Farmacia englesă Paul Bons, 4, rue Meyerbeer. Paris.

f ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE
jFt i c o ir m>
FAVROT
  Aceste Capsule posedă proprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lănga ac-
țiunea antiblcnoragică de Copaliu Ele nu obosescu stomahul și nu pr°voca ⁿ‘c‘
diaree mei grețâ , constituescu medicamentul prin escelență in tratarea bălelor
contagiosc a ambelor secse, scurgeri vechi șeii recente, catare a beșicci și cur- o-
rea fără voie aurinului.
Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul
INJECȚIUNU RICORD
tonice și astringente, este inirjilocul infailibil de a consolida vindecarea și ae a
evita intercerea.

ADEVERAT SiROP DEPURATIV

FAVROT

  Acest sirop este ncăpart pentru a vin deca cu deseverșirc maladiele pelei și pen-
tru a sfirși de a curați sângele după un tpatamentu anti-sifilitic. El feresce de tote
accidentele ce pot resulta din sifilis constituțională.
  Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele
RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT.

DEPOS1TO GENERAL.— F* Favrot, 102, strada Richelieu in Paris ; In
lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu-
seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F Polii;
k Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, și in tote farmaciile.                 Â

  -pitropia seminar. Nifon-Mitropolitul.

   In dioa de 20 Ianuarie curent, se va ține
icitație la [cancelaria epitropiei, strada
.’ilaret, No. 2, pentru închirierea prăvă-
liilor din ospelul numit Dedu, calea Mo-
goșdel, pe termen de trei aul, cu începere
de la 23 Aprilie viitor.
   Aceste prăvălii se închiriadăîn parte și
în total. Ămatoril se vor presinta în ară-
tata di, de la orei® 12—4 p. m., spre a
concura la licitație               |3)

A | oșia numită Perieți-MoldovenI, din
-L -* districtul Ialomița, plasa Câmpu-
lui , care conține 500 pogdne arabile,
300 pogdne pădure nâgră și richițl, udată
de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase
și han, în drumu Jilavelor și Rașiani,
este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor;
doritori se vor adresa la D-luI George D
Thănăsescu, strada Dionisie, No. 64. lângi
biserica Pitar-Moșu.            (9-2d)


OBLIGAȚIUNILE ORAȘULUI CRAIOVA
  Numerile armătore aii eșit la trage-
rea a 7 a la sorti care a avut loc astădi
316, 414, 439, 443, 507, 512,581,586,
604,614,637, 945, 1059.
  Aceste obli găti uni sunt rembursabile
de la 3 (15) Februarie viitor, de franci
IOOO, la Casa Societate! financiare a
României.
  Bucuresci, 3 (15) Ianuarie 1877.
Sorietatea financiară a României în lichid

w o. .J!AL AL R< ~ĂNI

EpRru>.a seminar. Nifou-Mitropolifnl.

   La 20 Ianuarie curent, se va ține licita-
ție pentru darea prin antreprisă a aprovi-
sionAril cu carne și pâinea necesară pen-
tru nutrimentul elevilor din seminar și per-
sonalului de servicifi pe anul curent. Ama-
torii se vor presenta în (arătata di, de la
orele 12—4 p. m., la cancelaria epitropiel
strada Filaret. No 2, spre a concura la li-
citație.                           (3)

A f oșia mea Dărmănesci, din districtul
     Muscel, plasa Râurilor, cu 200 po-
gdne arătură, livezi de pruni, pivă și po-
varnă, este de arendat de Sf. George vii-
tor. Doritorii se pot adresa la proprietar,
strada Polonă, No. 70.


Epitropia seminar. Nifon-MitropolituL

   Se publică spre cunoscința tutulor ace-
lor persdne cari până acum se bucurai! de
adjutdre viagere și burse pentru învățământ
că de la 1 Ianuarie curent, s’a suprimat
diu budget asemenea cheltuell din causa
neputinței încasării veniturilor fondului
Laic și acte de bine-facerl.
No. 5.     (3)     1877, Ianuarie 2.

1 le arendat, de la Aprilie 1877, moșia
* ■ Pietrișn, din județul Vlașca. Amato-
rii se vor adresa la moștenitorii decedatu-
lui GheorgheAdam Germani, în Bucureșcl,
sau în strada Clemenței, No. 17, safi în
strada Ddmnel, No. 10.          (6-3d)


Epitropia .spitalului Brâncovenesc și
    a Sf. biserici Domnița-Bălașa.

   Avend trebuință de următdrea rufărie.
pentru bolnavi din acest spital și anume :
   550 bucăți cerșdfurl de pândă olandă ;
   600  „    camisdne;
   250  „    prosdpe;
   150  „    mindire de chingă: publică
spre cunoscința amatorilor, că, în iliua de
15 Februarie viitor, la ora 12 din tji, este
a se face adjudecație în cancelaria acestei
epitropil, din localul bisericei Domnița-
Bălașa, asupra persdnel care va lăsa pre-
țul cel mai avantagios
   Doritorii a Ina în antreprisă predarea
acestor obiecte sunt rugați a se presenta
în citata li, spre a concura: modelările
dupe care urmâsă a se face predarea și
condițiunile se pot vedea în ori ce di de
lucru de la 8 ore diminâța, penă la 2 post-
meridiane.                       (3-3)

Facem cunoscut că, nea dispărut 1 obli-
    gațiune domenială, sena 4,489, No.
44,890, și că am intervenit pe lengă co-
mitetul de lichidare pentru a el amortisare.
Bucureșcl, 31 Decembre, 1876.
   (3-2d)               Appel & Comp.

Imprimeria Statului

ASTHME

■' —' ......
ii GUTUNAuU, INĂDUȘALĂ, fUSE,
I PALPITAȚIUNI și toate afecțiunile orga-
nelor respiratoare sunt liniștite la moment
। chiar și vindicate prin TUBURILE LE-
: VASSEUR cutia 3 fr.

NfVRALGIES

   MIGRE^u, ofRICĂRi vr. oiuMAII și
toate boalele nervoase se vindecă imediat!
cu hapurile anti-nevralgice a doctoruluii
CRON1ER cutia 3 fr.                       I

     Depositul general la LEVASSEUR farmacist-himist de l-a clasă, 23 rue de la
| Wannaie — Deposit la farmacia D-lui Ziirner in București.

'F                         la                                     de âî

  Siropulu an.t:-scorbuticfi, așa de populariu in familii, ca depurativu alfi sângelui și pentru fortificarea
îopnloru paliul, slabi, supuși tussei și gâlciloru, bubeloru respândile pe capă și obra^ă și affecțiuniloră
nelei, datorează proprietățile sdle Cressonulul, Raifortulul, Cochleariel, plante care conține pucidsâ și
odu, insâ in quantitâțl minime. DD. Grimault și 0* afi parvenită de a introduce In suculu plantelorfi
nti-scorbutice na nouâ dosâ de iodu, așa de bine combinata dupe cum se aflâ naturalmente in cresson.
‘nn acestă procediu nevâtâmâtoră, eficacitatea este considerabilă urcata, și de 20 annil medicii din
’ans recomanda Siropulu de Raifort jodatu de Grimault și C“, ca inlocuiloră ală Oleiulul
lencatu de morună și superioră siropului anti-scorbutică. — Depositu in principalele Pharmacil.

De LERAS, Pnarmacistă, Docloru in științe.

  fertilă face partea integrantă a sângelui cându dânsulă dispare, axislâ perderi: fața devine palidă,
pohta de mâncare dispare, și sângele îșl perde coloarea sea naturalâ.

  Hapurile, prafulă, drageurile cu basâ de ferfi, întrebuințate pentru a le Înapoia, aă o mare inconve-
mențâ de a conține ferulă in stare nesolubilâ și prin urmare a da feră unui stomachă deja bolnavă.
r iiosphatulu de fer solubilă de Leras nu are acăstâ inconveniențâ; este un liquidă de ocoldre
ieschisâ, limpide, fârâ gustă nici mirosă, care afarâ din feru, conține phosphorulă, elementă regene-
■atoru alu dseloră ; elfi produce effecte minunate persdnelorfi slabe, chlorotiti, avândfi lipsi de sânge :
iiransește durerde de stomachfl dameloru șt feteloră june, regulariseadâ lucrarea menstruahune: si fac
ia poala aibâ se dispare. — Depositu in principalele pharmacit.

TEINTURE POUR LES CHEVEUX ET LA BARBE

Gelle freres, inventeurs,

35, rue d’Argout, Paris.

  Cette teinture est sans contredit la meil-
leure, la plus sur et la seule inoflensive.

Noir, Brun, Chatain.


Denot  RnphurAcI          Nipnlpwn nnîfmin Un lu Paiit* nf anime

Director : N. T. Orâșanu,