, ’         Jn numtr, b Duminica, ai-buuiu;


            £ MONITOIU L OFICIAl



AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL
FE AN, TREIZECI și ȘESE; ȘESE. LUNI, 20 LEI
(ântâiu Ianuarie și ântâio Iulie)

anunchjrile
LIEia DE 1KEI-PECI LITERE. TREI-pEul oAt
   (inserarea U-a și mal departe, 20 b.)

Prețul unei publicații judiciare,
p£n6 la cincl-ijeci linii, cinci lei; eră mal
mare de cincl-decl linii, dece lei

DIRECȚIUNEA :
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserții și reclame , 60 b. linia,
inserarea Il-a și mal departe, 20 bani linia.
Anuncitirilese primesc și cu anul

s u m;a r
   PARTEA OFICIALA. - Ministerul de fi-
nance: Decret. — Decisiune ministerială.— Ra-
portul D-luI prefect de Vâlcea adresat D-lui
ministru de finance.
   Ministerul de interne: Prescurtări de decrete.
* Ministerul de justiție: Prescurtări de decrete.
   Ministerul aultelor și instrucțiunei publice:
Decisiunl ministeriale.
   PARTEA NEOFICIALA — Cronică. — Su
mărul ședinței Adunărel deputaților de la 5 Ia
nuarie 1877. — Continuarea ședinței Adunărel
deputaților de la 22 Decembre și ședințele de
la 23, 28, 30 și 31 Decembre 1876.
   Anunciuri ministeriale, judiciare, administra-
tire și particulare.

  PARTEA OFICIALA


       Bucuresci. 8 Ianuarie 1811.

       MINISTERUL DE FINANCS.

   CAROL I
   Prin grația lui Dumnedefl și voința na-
ționale, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănetate-,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor cu No 72
   In virtutea art. 93 din Conslituțiune,
  Noi sancționăm ce urmesă
Lege peutru facerea cheltuelelor și strângerea
  veniturilor Statului pe luna Ianuarie 1877.
   Art. I. Se autorisă guvernul a face chel-
tuelele și a strânge veniturile Statului pe
luna Ianuarie 187/j dupe budgetul anului
1876.
   Aft. II. Reducerile și economielo făcute
în virtutea legilor votate de Corpurile Le-
iuitdre, precum și cele făcute de guvern
în virtutea legel de la 6 August 1876. îu
cheltuelele esercițiulul 1876. se vor aplica
și pentru luna Ianuarie 1877
   Acestă lege s’a votat de Adunarea
deputaților, în ședința din 30 Decem-

bre 1876, și s’a adoptat cu majoritate
de 63 voturi, contra 2.
   Președinte, C. A. Rosetfi
(L. S. A. D.) Secretar, 1. Lățescu.


   Promulgăm acestă lege și ordonăm
ca ea să fie învestită cu sigiliul Statul ui
și publicată prin Monitorul oficial.
   Dată în Bucuresci, la 4 Ianuarie
1877.                      CAROL
   (L. S. St.).
Ministru secretar de Stat Ministru secretar de
, la departamentul de jus- Statla departamentul
l tiție ,             de' finance,
   Eng. Stătescu. t. C. Brătianu.
                No. 26.

.Decisiune ministerială.
   Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor,
   Având în vedere telegrama D-luI lonaș-

   «aportul D-luI prefect de Vâlcea, sub No. 13,621, de la 20 Decembre 1876, către D mi-
nistru financelor.

          Domnule ministru
Situațiunea financiară a acestui județ, la 15 Decembre curent, am cpnstatat’o ast-tek
   Lei. B.
1.063,910 13 Debitul anului 1876. din contribuțiunl fiscale și deciml
  359,054 59 Idem, idem răscumpărarea clăcil;
  110,780 — Idem, idem taxa licențelor;
   82.950 — Idem idem prestațiuni județene.
1,616 694 72 Totalul debitului.
1,234,744 95 încasați din acest debit de la 1 lanuană până ia ,5 Do-c^Le, o<,v
               bit de cel încasați din rămășițele anilor trecuțl și arendl.
  381,949 77 bămășițedin debitul anului 1876.
               La 15 Septembre, pe când sub-semnatul am venit prefect al aces-
               tui județ, situațiunea financiară am găsil’o ast-fel
1,616,694 72 Debitul întreg al anului 1876.
  919,750 75 Se scad împlinirile de la 1 lanurifi până la 15 Septembre trecut.
  696,643 97 Rămășiță la 15 Septembre.
  314,994 20 Se scad împlinirile de la 15 Septembre până la 15 Decembre, din de-

cu Dimitrie, magasiner clasa I la vama Iț-
cani, prin care declară că preferă postul
de magasiner clasa II la biuroul de vamă
Iași;
   Având în vedere art. 43 al legel gene-
rale a vămilor.
   Decide :
   Art. I. D. lonașcu Dimitrie, magasiner
clasa I la biuroul de vamă gara Ițcani, es-
te numit magasiner clasa II la vama Iași.
   Art. II. D. Bițu Dimitrie, fost magasi-
ner clasa 1 la biuroul de vamă Brăila, este
numit în asemenea calitate la biuroul va-
mal gata Ițcani, în locul D-luI lonașcu Di-
mitrie.
   Art. UI. Decisiunea de faciă se va pu-
blica în Monitorul oficial.
   Art. IV. D. director general al vămilor
și contribuțiunilor indirecte este însărci-
nat cu esecutarea decisiunei de faciă.
   Făcută în Bucuresci, la 31 '‘ cembre
1876.
   P. ministru financelor, B. Brătianu.
  No. 35,777.      1876. Decembre 31.

MVMTOkUL OtlUiAL AL KuMANiEi

(21) ianuarie 18/7

                  bitul pur al anului 1876 , osebit de arendl și rămășițele anilor an-
                  teriori.
    381,949 77 Rămășița alesă la 15 Decembre diu debitul auulul 1876.
  In acestă rămășiță de lei 381,949, bani 77, intră și debitul întreg al trimestiulul
Jctombre curent. îu sumă de leT 317,568, bani 85, care debit după administrația din

trecut, urmăsă să achite peste 5 și 6 luni.
   Ca tâtă recolta pucin satisfăcStdre din anul curent, a acestui județ muntos, cu care
pot dice că populația nu se va putea întreține penă la cea viitâre, totuși dupe dispo-
oițiile ce am luat pentru împliniri și de care mă interesez fbrte mult pnn escepție și
cu cea mal mare preferință de cele-alte afaceri de serviciu, contribuabilii vă^ându-se
de uă parte îndemnați, eră de alta voioși priu consimțire la interesul ce are țâra de
bani, achită fără opunere dările lor către Stat, ast-fel că pot afirma, D-le ministru, că
în curând voi reuși a vă refera și achitarea acestei rămășițe de lei 381,949, bani 77.
   Primiți vă rog, D-le ministru ₅ încredințarea prea osebitei mele stime și conside-
rațiunl.
     Prefect, R- Fărcăsanu

ăMNîS IERUL PE INTERNI

   Prin înaltul decret cu No. 17 . din
3 lanuariu 1877, după propunerea fă-


cută prin raport de D. ministru secre-
tar de Stat la departamentul de inter-
ne. oficiantul superior clasa II Tesio
Ieronim s’a pus în disponibilitate pe
dioa de 1 lanuariu, pentru cas de ma-
ladie nervdsă, cu accese violente.

   Prin înaltul decret sub No. 25, de
la 4 Ianuarie curent, după propunerea
făcută prin raport de acelaș D. minis-
tru, D. Grigore Giani s’a numit di-
rector la prefectura județului Brăila,
în locul D-lut Paul Miller



MINISTERUL. BE JUSTIȚIE.

   Prin înalt decret domnesc cu No.
2,380, de la 31 Decembre 1876, după
propunerea făcută prin raport de D.
ministru secretar de Stat la departa-
mentul de justiție, sunt numiți:
   D St Plopșorenu , fost președinte
de tribunal, întrunind condițiunile art.
1, 7 si 11 din legea de admisibilitate,
președinte la tribunalul Vâlcea, în lo-
cul D-luT Christache Pișacov.
   D. M. I. Simionescu, doctor în drept
de la facultatea din Tulusa, întrunind
ondițiunile art. 1, 3 și 7 din citata
ege. membru la tribunalul Bacău, în

locul D-lui D lurascu, pus în dispo-
nibilitate din causa de bdlă îndelun-
ată
   D Elefterie Nicolescu, licențiat în
drept de la facultatea din BucurescI,

actual supleant la tribunalul Vlașca,
întrunind condițiunile citatelor artico-
le, procurore la tribunalul Covurlui,
în locul vacant.

   D. A. D. Mimi, fost supleant de tri-
bunal, întrunind condițiunile art. 1 și
7 din legea de admisibilitate, supleant
Ia tribunalul Vlașca , în locul D-tuI
Elefterie Nicolescu.
   D. B. Manoilescu, licențiat în drept
de la facultatea din Paris , întrunind
condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de
admisibilitate , supleant la tribunalul
Ismail, în locul D-lui I. Brăniștenu,
trecut în alt post.

   Prin înaltul decret domnesc cu No.
2,378, de la 31 Decembre 1876, după
propunerea făcută prin raport de a-
celaș D. ministru, este numit D I Bră-
niștenu , actual supleant la tribunalul
Ismail, care întrunesce condițiunile
art. 1 și 7 din legea de admisibilitate,
procurore la acel tribunal, în locul
D-lui Al. Malcocî Petrescu

   Prin decret domnesc cu No. 2,379,
din 31 Decembre 1876, după propune-
rea făcută prin raport de acelaș D.
ministru, sunt numiți:
   D. Spirache lonescu, fost grefier de
tribunal, întrunind condițiunile art. 81
din legea de organisare judecătores-
că, portărel la tribunalul Prahova, în
locul D-ku G Costescu, destituit pen-

tru abateri.
   D Leonida Georgescu, aciuai aju-
tor de grefă la tribunalul Prahova, în-
trunind condițiunile citatului articol ,
portărel la acel tribunal. în locul D-

I«. Al Ciocianu, destituit pentru ne-
gligențe și abateri de la datorii
    D I M. Căplescu , . fost ajutor de
grefă, întrunind condițiunile art. 1 si
5 din legea de admisibilitate , ajutor
de grefa la tribunalul Prahova, în lo-
cul D-Iuî Leonida Georgescu
    D Ștefan Cernătescu . fost grefier
de tribunal, întrunind condițiunile art
88 din legea de organisare judecăto-
rescă, portărel la tribunalul Mehedinți,
în locul D-lui C. Economii, demisionat



MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC-
ȚIUNE1 PUBLICE

Decisiunt ministei iede
   Prin decisiunea No. 12 384 de la 3.
Decembre espirat, D. Marin Rosariu . ac-
tual suplinitor la catedra de sciințele ma-
tematice de la seminarul din Râmnicu-
Vâlcea, pe basa concursului ce a depus, în
conformitate cu disposițiunile legel in-
strucțiunel, s’a numit în calitate de profe-
sor provisoriu pentru disa catedră.
   No. 13,387.     1876. Decembre 31.
   In vederea resultatulul concursului tre
cut de D-na Clemența Măldărescu , dina-
intea juriului esaminator, instituit la con-
servatorul de musică din BucurescI, în De-
cembre espirat, și amjind pe consiliul per-
manent al instrucțiuuei, ministerul, a nu-
mit , cu începere de la 1 lanuariu curent,
pe D-na Măldărescu profesâră eu titlul
provisoriu la catedra de musică vocală de
la scdla centrală de fete din Craiova.
   Diaconul Barbu Popescu, în urma con-
cursului ce a depus conform legel instruc-
țiunei, s’a recomandat D-lui primar al ur-
bei Severin, pentru ca în vedere cn dispo-
sițiuniie legei comunale să ’l numescă în
calitate de institutor provisor la clasa I
divisionară,înființată și retribuită din fon-
durile comunei la scâla I primară de bă-
eți de acolo.
   No. 12,378      1876, Decembre 31.


PARTEA NEOFICIALĂ


București 8 Ianuarie 1871


   In urma încetărei din viueță a A

S. R. Princeset Mana. socia Princi-
pelui Carol de Prusia, fratele M S
Imperatorului Germaniei, Curtea Inăl
țintelor Lor a luat doliul pe trei săp-
tămâni, cu începere de la 7 Ianuarie
curent
i di:> ------

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFiClAL AL KOMANtEl

   Joul, în dioa Botezului Mântuitoru-
lui, M. S. Domnitorul, însocit de D
ministru de resbel și încongiurat de
Casa Sa militară, a pornit călare de
la Palat, la orele 10 */₄ de dimin^ță,
trecend pe dinaintea frontului trupe-
lor ce erau aședate d’alungul calei
Mogoșoe! penă la biserica Slătan.
   înălțimea Sa a asistat în acest sânt
locaș la oficiul divin, faciă fiind D-ni!
miniștri și înaltele corpuri ale Sta-
tului.
   După săvârșirea sântei Legurghil,
a urmat procesiunea de la biserica
Slătarî pene la pavilionul dupe malul
Dâmboviței.
   Procesiunea s’a pus în mișcare în
ordinea următdre
   Un detașament gendarml pedestri,
Tote drapelele corpurilor din gar-
nisonă
   Preoți! cu sântele icdne, urmați de
înaltul cler, dupe ordinul s^u ierarhic;
   D. prefect al poliției capitalei,
D-nii adjutanți domnesc! și D ma
reșal al Curții, apoi:
   M. S. Domnitorul cu Înalt Prea S.
S. mitropolitul primat, avend la drepta
și la stânga câte 6 oficieri din diferite
corpuri ale garnisonei, in urmă :
   D-nii miniștri, înaltele corpuri și
D nil oficieri cari nu se aflau în front.
   La pavilionul Dâmboviței, începu
măreța ceremonie a sânțirei apelor.
In momentul când înalt Prea Sânția
Sa a pus sânta cruce în apași intonă
cântecul In Iordan botezându te Tu
Domne, “ tunurile de pe delul Spirei
începură a da salvele obicinuite.
   La terminai ea ceremoniei Prea In
ălțatul nostru Domn beu din aiasmă,
sărutând apoi sânta cruce și înalt
Prea sânția Sa a invocat bine-cuven-
tările A-Tot Puternicului asupra Mă-
riilor Lor Domnitorul si Domna
   Procesiunea urinând aceeași oi
dine ca la venire, s’a întors după a
cesta la biserica Slătari înalt Prea
S. S. mitropolitul primat a stropit cu
sânta aiasmă trupele înșira.te pe ma
Iul Dâmboviț i și pe parcursul corte
giului.
   M S Domnul, încălecând apoi ia-
răși, a mers pe Bulevard, avend la
stânga pe D colonel Slănicenu, mi
nistru de resbel, ași incongiurat de

statul-major-general, a primit defileul
trupelor garmsdnei comandate de D
general A. Zefcari, comandant al divi-
siunei a Il-a teritorială, fie-careșef de
corp ținendu-se în timpul defileului
trupei sale în stânga Măriei Sale
   M S. Domnitorul, exprimând înalta
Sa mulțumire pentru buna ținută a
trupelor, s’a întors la Palat.
   In acea di, la orele 6, M. S. Dom-
nitorul a bine-voit a întruni la prând
pe D. ministru de resbel, pe D. ge-
neral comandant al divisiunei a Il-a
teritorială cu toți D-ni! oficiări supe-
riori aflați în capitală, în numâr de
90 persone



   ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARA

Sumarul ședinței de la 5 lanuariu, i811.

   Președinția Domnului președinte C. A.
Roseti.
   Ședința se deschide la 1 oră după amâdî.
   Preseați 83 D-ni deputați.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   Se acordă congediii D-lor deputați C.
Colibășenu și G. Rosnovanu.
   Se trămite la comisiunea de indigenat
petițiunea D-lui 1. Crisafi.
   Se comunică Adunărei adresa președin-
telui curței cu jurați din județul Suceva,
prin care cere lucrările relative la natura
lisațiunea D-lui Diaconovici.
   Adunarea avend în vedere că ori ce ce-
reri ale autorităților publice trebue a se
face prin ministerile respective, decide ca
acestă adresă să fie comunicată D-luI mi-
nistru de justiție.
   Se trămite de urgență la secțiuni pro-
punerea relativă, a se adresa D nel Elena
Oteteleșanu, gratitudinea Adunărei pentru
fondul lăsat de repausatul său sociu pen
tru fondarea și întreținerea unei scâle.
   In momentul d a se procede la votarea
în total a proiectului de lege, relativ la
patronatele, inspectoratele și eforiile șco-
lare, D. ministru al instrucțiune! publice
declară că retrage acel proiect de lege.
   Se continuă apoi discuțiunea asupra di-
feritelor categorii de comerciurl și profe-
siuni, coprinse în suplimentul de tabell
litera D). din art. 2, al proiectului de lege
pentru modificarea lege! patentelor.
   încălțămintea se adoptă înlocuindu se
clasa a 4-a prin a 5-a, și reducându-se
taxa proporțională de la acestă clasă V a
și a 6-a de la 5% la 2%
   Imprumutătorl, jucărieri de copil, jo-
curi, lucrări publice și lampe se adoptă
succesiv după cum sunt în proiect.


   Mobile se adopt! snprimân lu-se clas ।
a 4-a.
   Mănuși sa adoptă, adăogându-se încă
următdrele don* clise:
’ „Neguțătorii cari nu aducă marfă con-
fecționată, dâră cari facă sim u-rbm' ti :.și
corddne de piele și alte bandage (legă-
turi) în câtimi mari clasa a Pa si taxi
proporțională de 2 la sută.
   „Deto în câtimi do mijloc clasa a 5-a și
tasă proporțională de 2 la sută."
   Md/e, pălării și pianurî'sș adoptă suc-
cesiv după cum sunt în pr-oo .
   Postavuri se adoptă, idăogându-s* și
categoria următdre:
   „Neguțătorii cari vendu cu am-nu: t ,
clasa a 2-a și taxa proporțională de 5 h
sută.
   Pănză se adoptă, îulucuiudu-se clasa
a 2-a prin a 3-â, a 3-a prin a 4-ași a 4- r-
prin a 5-a, și creându-se încă următdrel ■
2 clase
   „Neguțătorii cari vândă numii cu'ame³
nuntul pânză fină, olandă, linoz, madapo-
lon și alte asemenea obiecte clasa a 2-a i
taxa proporțion lă d- 5 la sr¹
   „Deto cari vând cu am nunt ■ iu/i ■ -
ordinare clasa a 4-a și laxa proporțională
de 5 la sută
   Panglice se adoptă fără modificare,
după proiect.
   Piei se adoptă; înlocuindu
prin a 4-a si a 4-a j -rn a 5-x
   Pompe funebre, se adop A, sup.rimâu-
du-se clasa a 2-a și t ■.ând”-sț-> ium.1 la
clasa l-iu.
   Pecetari și pietre se adoptă fără m •-
dificare, după proiect
   Perieri se adoptă. înloc.u.imlu-se clasa >
3-a prin a 4-a și a 4-a prin u 5-.r
   Plăcintari, polcitori, rufe, societatea
barometrieă, spițeri și stofe,
succesiv după proiect.
   Sădi! se suprimi,
   Sidicari se adoptă înb cuu.’n -   < ’ ‘
2-a prin a 4-a și a 4-a prin m 5-a. '
   Simigii, strungari și .șelari, •
succesiv dupe proje .t.
   Se adaugă:
  „Șuncarit. Neguțătorii de sunai cârna'-.
jambonuri și alte asemene vmedeh irl < D
sa 3-a și taxa propoji n lă d 5 I u
   'Samsari, sticlari și tramioay ■ e : iopia
succesiv d pe p-oj ct
   Trasuri se adoptă redu eud .-se ; ten-
tru clasa 2-n și 3-a tax.
la 5 la sutăl 2 la sui
   TapeturlMtâ ptăfă mo! ’ e
pro.ject.
   Tâmplari se adoptă reduceadu-se taxa
proporțională de 11 5 la s tă h 2 bi
clasa 6.
   Tinichigiii, tela’ ztigraf s\ ;i a :e a
doptă succesiv dupe o ct
   Ambulanț' sc d iptă n ■. | v, - ■, Cr
mătornlul aliniat

140

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

0 (21) Ianuarie 1 877

   „Ambulanții de pândării, stofe, mătă-
săril, dantele, bijuterii, mărunțișuri și alte
objecte de înbrăcăminte și de lux vor plăti
întrâga taxă patentei ca și cel cari vând în
prăvălii".
   Se procede apoi la discuțiunea tabelei
de scutiri.
   Paragraful i-in se adoptă modificându-
se în chipul următor:
   „Nu se pot considera ca ambulanți și
se apără de ori ce taxă de patentă, locui-
torii de prin comunele rurale (țâranil) care
vând umblând saă transportând, cereale,
lemne cioplite safi necioplite, âle, donițl,
rogojini, mături și alte objecte de produc-
țiune, mică industrie și de consumațiune.
   Scutirile propuse pentru agronom și ape
minerale se adoptă dupe project.
   Se adaogă scutirea următâre
   Cdrciumaril. In genere toți debitanțil de
bâuturi spirtuâse supuși legel licențelor.
   Scutirile propuse pentru postacari, pân
ză, vite, zidar, dulgher se adoptă succe-
siv după project.
   Se procede apoi la votarea articolelor 2,
3 și 4 ale projectului de lege, și se adoptă
succesiv și fără modificare ast-fel cum
sunt propuse de guvern adăogându-se
încă un art. V în coprinderea urmălâre:
   Art. V „La dreptul proporțional nu se
va percepe deciml comunale saii județene,

la acâsta asociarea Camerei la conduita să ne ocupăm de acest act care să pune

nici pentru camerile de comerciă'
   Se pune la vot projectnl în total.

       Votanțl
       Abținuți

. .63
1

       Majoritate reglementară    38
       Bile albe pentru           51
       Bile negre contra          12
   D. președinte proclamă că Adunarea

a

adoptat.
   D. președinte al consiliului miniștrilor
comunică mesagiul domnesc prin care se
încunoștiințese pe Adunare că D. George
Vernescu ministrude interne este însărcinat
cu interimul ministerului lucrărilor pu-
blice în locul D-lui Dimitrie Sturdza a că-
rei demisiune este primită.
   Ședința se rădică la 4 și jumătate ore
după amâcjl, anunciăndu-se cea viitâre pe
Sâmbătă, 8 Ianuarie 1877.



  Ședința de Ia 22 Decembre, 1876.
  Președenția D-lul președinte C. A. Ro-
seti. asistată de D nii seretarl G Tăcu, I.
Lățescu, C. Climescu și F. Alunânu.
(Urmare)

   D. P. Grădișteann. D-lor, eu aș ruga
pe onor. Adunare să bine-voiască a încu- imprejiurări, dupe 1866, când s’a ridicat
viința ca să continuăm mâine discuțiunea în sânul acestei Camere uă cestiune de
acestei moțiuni.                            demnitate națională, pe care nu voi a o
   Voci. Nu nu; astă sâră.                  precisa mal lămurit, dar de care ’șl aduce
   D. P. Grădișteann D-lor moțiunea aminte fârte bine D. președinte al consi- țâra întrâgă pârtă răspunderea.
care s’a pus la Liuroul Adunărei conchide liului de astă-()I, D-sa alunei a ^is; de ce Când însă guvernul merge singur ș

guvernului. Ei bine, ca să putem să ne în discuțiune când acest act nu este co-
pronunțăm dacă este bine sau nu să se a- municat Adunărei, nu avem cunoscință de
socieqleCamera la conduita guvernului, tre- densul? Este uă virtute, dicea D. Brătianu
bue mal ântâiu să ne dăm sâma dacă pro- i

testarea guvernului era indispensabile, și facem că nu seim ceea ce seim. El bine
• de ce nu am și eft vocea vibrătâre de pa-

al douilea, dacă vom resolva în mod afir-

mativ acâstă cestiune, adică dacă vom re- triotism, vocea autorisată a D-lui Brătianu,

cunâsce că guvernul nu pâte să facă alt-
fel de cât să protestede, mal rămâne uă
altă cestiune intactă, cestiunea de a se
sci dacă este bine, dacă este politic, dacă
este prudent ca Camera să se asociere la
acâstă protestare.
   Voci. Mai cu sâmă Camera.
   D. P. Grădișteann. D-lor, dacă am cu-
ragiul să vorbesc în acâstă cestiune, și să
vorbesc în contra sentimentului acestei A-
dunărl, pe care ’l cunosc deja, o fac pen-
tru că sein cu câtă corectitudine.. ..
   Voci. Nu cuuâsceți nimic.

   D P. Grădișteann Onor. D. președin- mal bine să facem ceea ce ne a învățat să
te scie să facă a se respecta libertatea cu- facem onor. D. Brătianu în alte timpuri,
vântului minorităților, și ori cât aș fi de și să ijlicem ca în alte timpuri, că penă în

neagreat de onor, majoritate, mâ pul sub
scutul tutelar al D-sale.
   D-lor, cată să mâ întreb mal ântâiu dacă
guvernul, în situațiunea în care să află
țâra nâstră, trebuia numai de cât să facă
a se nasce acest conflict prin întrebarea ce
a făcut la Sublima Pârtă. Sci u bine că dacă
este să vorbesc numai de sentimentele pa-
triotice și să punem îaainte ardârea nâs-

tră juvenile, voi găsi un resunet viu în a-
câstă onor. Adunare; mal mult încă voi gă-
si în țâra întrâgă un sentiment viu ca să
protestele în contra ori cării încălcări a
drepturilor nâstre. Sciă că drepturile a-
cestea sunt în simțimentele tutulor, și știți
fârte bine că efi care sunt tot așa de bun
român ea ori care altul, voi veni să dic că
acele drepturi noi să le lăsăm să fie în-
călcate de Turci. Insă, D-lor, în istoria con-
timporană, fără să mo gem prea mult de-
parte întrecut, fără să scurtăm trecutul șt
fără să ne punem la adăpostul acel ir stră ■
buni pe cari tot-d’a-una ’l invocăm, în is-
toria contimporană s’au petrecut fapte în
care âmenii noștri de stat, bărbații noștri,
cel mal iubiți, președintele cabimetulul de
astă-dl, a crezut că, atunci când era vorba
de un âre care drept care era încălcat,
era mal prudent să ne facem că nu
seim nimic, atunci nu se pusese pe ta-
pet acâstă teorie că ori de câte ori este
vorba de un cuvânt âre care îutr’un act al
unei puteri, să facem ca puiul de dropie,
de a seâte capul din ârbă și a crede că nu
mal vedem nimic înainte-ne. ’Ml adu 8 amin
te că onor. D. prim-ministru, atunci când
nu se afla pe banca ministerială, îu alte

atunci, este un act de patriotism ca să ne

ca să vâ facem astă-dl să admiteți acâstă
prudență de atunci în privința art. 7 din
Constituțiunea turcâscă, care nu s’a co-
municat țărel în nici un mod, cân 1 acest
act nu a fost comunicat și promulgat de
Portă, de cât numai în interiorul Statului
turcesc, și prin acâsta să înțelege neapă-
rat că nu privesce la noi acel act, că nu
ne tratâdă de parte integrantă a Imperiu-
lui Otoman, și prin urmare nu trebue să
ne apucăm a scormoni focul cu risicul
chiar de a face să sară scânteie, care pâte
să ne ardă vre nă dată, pic dar că ar fi

momentul când acel act nu va fi comuni-
cat țârei, noi nn ’l cunâscem ; el este co-
municat numai în interiorul țârei turcescl,
funcționarilor de acolo, și un Domn ro
mân nu pâte să ’șl închipuâscă vre uă
dată că el ar fi considerat ca un pașă tur-
cesc.
   Insă guvernul nu a voit să privâscă lu-
crurile ast-fel, el a credut cu cale să vină
să consulte Camera mal înainte de a lua
nă decisiune.
   El bine, D-lor, acum e vorba să ne în-
trebăm, daca la acest protest, care mă gră-
besc a declara din simțimântul meu per-
sonal că e bine a se face, dacă la acest
protest ar trebui să se asociere și Adu-
narea ?
   Ne (jice onor, ministru de esterne că
dacă D-sa a credut de cuviință să facă a-
cest răspuns, a voit să dea cu acâsta
uă lecțiune de constituționalism marelui
imperiu care aă Întârziat pe acâstă cale.

Dar, D-l or, trebue să scițl că respunsul a-
cela pâte să dea loc la uă respundere din
partea parlamentului român. Dupăopiniu
nea mea proprie....
   Uă voce. Și a amicilor D-tale.
   D. P. Grădișteann. Numai după opi-
niunea mea.
   Uă voce. Nenorocire.
   D. P. Grădișseann Nenorocire pentru
acel cari vorbesc cu capul altora.
   D-lor, (J.ic că nu este bine, și mă ardre-
sedl la sentimentele de patriotism ale D-lul
președinte, nu este bine să se asociede Ca-
mera la acel protest, căci nimeni nu scie
ce pâte eși de aci, ce pâte aduce dioa de
mâiue, și dacă un protest ca acesta nu ar
aduce uă complicațiune în care esistența
țârei ar fi pusă în pericol. El bine, atunci
țâra întrâgă este asociată la acest fapt,

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEl

141

face un protest energic, dacă acel protest
are beneficie meritul este al săfl; în cas
contrar se sacrifică el, dar scapă țâra. E&
vă cer, D-lor miniștri, să puneți în peri
col persâna D-v., dar nu puneți în pericol
esistența țârei.
   D. I. C. Brătiaun, președintele consi-
liulcî Onor. D. Petre Grădișteanu >)iee că
de ce nu am venit mal ântâifi să consultăm
Camera dacă trebuia să întrebăm pe Sav-
fet Pașa despre sensul acelor articole din
Coustituțiunea turcâseă. Efi însă, D-lor,
cred că, dacă ați avea un guvern care și la
asemene cestiunl ar veni să mal consulte
Camera, atunci nu ar trebui să mal țineți
un moment în fața D-v. un asemenea gu-
vern. V’am spus că nici pentru protest nu
avem nevoe de Cameră, dar am voit să se
scie la Constantinopole și în streinătate
ca țâra întrâgă a protestat, și că Românii
snnt deciși a înfrânge ori ce pericol, căci
în adevăr atunci pericolul va fi evitat; și
ași fi fericit daca s’ar mai ridica protes-
tări ca ale D-lui Grădișteanu, pentru că a-
tuncl ați vedea ce ar face Midhat Pașa. Eu
fac apel la patriotismul D-v., să arătați că
Românii nu pot a suferi ca un singur in-
teres, un singur drept național să fie lo-
vit chiar numai în firma sa, și D-v. ați voi
ca în fața unei asemenea situațiunl noi să
stăm locului și să facem escarmușe între
noi? (Aplause prelungite)
   Onor. D Petre Grădișteanu, va putea
chiar mâine, dacă voesce să ne câră a ne
duce de pe acâstă bancă; acum însă D-sa
nu pdte face alt-fel de cât a se asocia la
protestațiunea țărei întregi. (Aplause)
   Fac dar apel la toți D-v. și vă rog să
votăm în unanimitate acea propunere, căci
numai atuncea când națiunea este unanimă
asupra unul asemenea act. când nu e îm-
părțită îu majoritate și minoritate, numai
atunci succesul nostru este asigurat. (A-
plause prelungite).
   Voci închiderea discuțiunei.
   D. Mauolache Costache. Am cerut cu-
vântul D-le președinte.
   D. președinte. D-lor, în urma cererel
D-v., aș putea să pui la vot închiderea
discuțiunei, dar find-că scit! că Adunarea
nu va fi pentru închiderea discuțiunei,
când aude că D. M. Costache a cerut cu-
vântul, de aceea nu voi pune la vot închi-
derea discuțiunei de cât după ce va vorbi
D. Manolache Costache.
   Voci. Da da să vorbâscă.
   ' vice-președinte Sihleanu, ocupă fo-
toliul preșidenției.
   D. Manolache Costache Epureanu.
D-lor, nu iau cuvântul pentru ca să vă
țin un discurs în cestiunea de față, căci
s’afi urmat multe discursuri, s’a pasiona-
discițiunea adeseori întriun grad super-
lativ, așa în cât rolul meu cred că este
mal mult de a tempera acâstă ardâre, și de
ațea efi voi vorbi cu mulț sânge rece și

voi căuta să fiu pe cât să pâte mal scurt
în cuvintele mele
   Voifi veni, D-lor, înainte de tâte, să
combat cestiunea cum a pus’o onor. D.
Blaremberg, și sper că din acestă comba-
tere va resulta că redacțiunea acelei pro-
puneri ce ni s’a citit nu este prudinte.
   Onor. D. Blaremberg a usat de tâtă li-
bertatea ce se putea acorda unul deputat
din minoritate și a putut să ’șl espri-
me pe deplin opiniunile domniel-sale.
Domnia-sa a credut cum că de la un
timp încâce actualul guvern ar fi alunecat
pe uă cale alta de cât aceea unei stricte
neutralități și spre a confirma acâstă ale-
gațiune, a vorbit, între altele și de Li ra-
dia. Efi însă nu văd în îndoelele manife-
state de D Blaremberg nici un motiv se-
rios de a pune în bănuială atitudinea co-
rectă a guvernului român în aceste împre-
jurări, și, fără a contesta un singur mo-
ment D-lnl Blaremberg bunele sale inten-
țiuni, ’mi voifi permite a’I spune că negre-
șit fără să o voiască, D-sa a comis uă
greșâlă puind cestiunea ast-fel, fiind-că
D-lor, ceea ce trebue să ne interesele pe
noi, mal mult chiar de câț protestul ce a-
vem să facem astă-di, este de a dovedi
că Europei conduita țârei nâstre a fost fâr-
te corectă în tot șirul evenimentelor ce
s au petrecut în giurul nostru.
  Coustituțiunea promulgatădeTurcia este
un act care nu are acea importanță pe care
’i o dau unii din noi, căci noi încă aștep-
tăm să vedem dâca conferințele care se
țin astă-^I în Constantinopole afi luat cel
puțin act de acea Consti uțiune. Unde
însă ar fi situațiunea pericolâsă pentru
România este când noi am fi dat ocasiu-
nea de a fi bănuiți că am fi deviat de la
acea linie de neutralitate pe care ne-am
impus’o prin un sentiment de datorie ce
ne indică tractatul de la Paris, și de recu-
noștința către puterile acelea care afi con-
tribuit la stabilirea stărei de lucru i ac-
tuale la noi.
   Noi am fost spectatori, am stat de uă
parte la resbelul Turco-Serb, cu tâte sim-
patiele nâstre pentru populațiunele core-
ligionare de peste Dunăre, și fârte bine
am făcut. Scițt pentru ce ? Pentru că cât
a durat lupta eu Serbia, cestiunea era bă-
nuită că are uă colâre slavă. Europa a luat
astă-iji act de promisiunile Imperatorelul
Rusiei, și cestiunea s’a transformat din
cestiune slavă într’o cestiune de civilisa-
țiune și de umanitate, care interesă tâte
puterile Europei.
   Mal era încă un alt cuvânt pentru noi
de a ține acâstă atitudine, era că acea
neutralitate care ni Se recomanda din par-
tea tutulor puterilor, în realitate nu era
garantată de nimeni și faptul cel mal evi-
dent care ne o dovedește este că s’a dis-
cutat la Constantinopole eventualitatea u-
nui resbel, fără ca nimeni să se preocupe
de încălcarea teritorețul postrii de către

unele din puterile beligerante. Unde dar
trebuia să cătăm garanția neutralitățel pe
care nu o vedem înscrisă în tractatul de
la Paris și asupra cărei neutralități, după
intervențiunea făcută de guvernul nostru,
puterile nu afi voit să ia nici un angaja-
ment ? Serbia a făcut un mare servicii!
popârelor creștine din oriente. Fost'a ea
împinsă de Rusia safi nu ? Lucrul este
indiferent. Ori cum, fie că impulsiunea a
venit de la Rusia , fie ca ea a isvorît din
patriotismul esagerat al Serbiei, ea a su-
ferit fârte mult, dar nu este mal puțin a-
devărat, că acea luptă nenorocită a adus
astă-dl pe puterile Europei acolo îu cât
să ia sârta Orientului îu mâna lor pe de
uă parte, âr pe de alta să silâscă pe înal-
ta Pârtă de a octroia acea frumâstă Con-
stituțiune Otomană.
   Mal este încă un alt motiv • Serbia a
fost până acum nn stat fârte moderat, nu
s’a avisat la întreprinderi mari, a trăit cn
simplele sale mijlâce, fără să alerge la
creditul străin. Din nenorocire noi nu ne
am găsit în coudițiunile acestea, și daca
Sârbii afi făcut individual mari sacrificie,
noi, dâca am fi avut uă conduită nesoco-
tită, am fi periclitat pentru mult timp pro-
speritatea creditului nostru ca Stat. Tâte
aceste considerațiunl ne afi împins păși-
rea neutralității celei mal stricte.
   Dar care fapte s’afi imputat României,
safi ministerului ? Este că ar fi dat bănu-
ială că Români ar fi șovăit de la princi-
piul neutralitățel. S’a <Jis că președintele
consiliului a fost la Livadia. Acâsta era
fârte legitim. D-sa a <Jis : D-lor, am fost
la împăratul Rusiei, fiind-că venise în
vecinătate cu Statul nostru și era de da-
toria nâstră imperiâsă de a i face visită
de curteniă. Efi însă merg mal departe și
dic că D. președinte al consiliului nu era
obligat prin uă strictă datorie de curteniă
a face uă visită împăratului Rusiei când
majestatea sa vine la uă reședință de a-
grement unde obicinuit în toți anii petre-
ce câte-va luni; dar era uă dat vrie impe-
nâsă pentru D-sa, când scia că e vorba
să trâcă din uă fii în alta 300,000 de o-
știre rusâscă prin țara nâstră, era dator
să nu se mărginâscă numai la uă simplă
visită de bună cuviință, și efi unul, în a-
semenea împrejurări, aș fi căutat a sonda
intențiunile puternicilor noștri vecini,
pentru ca să aflu dâca are să se întâmple
ceva pe teritoriul țârei nâstre. De aceea
dic că acâstă demarșe o consider ca
fârte prudente.
   S’a vorbit ceva despre uănotă âre-care.
împrejurarea acelei note o cunosc, ea n’a
avut nici un caracter oficial, și daca ar
trebui să privâscă pe cine-va răspunderea
acestei note, acela sunt efi; căci, în cele
din urmă efi eram...,, safi ca să fiis mal
bine eram și nu eram președinte al consi-
liului (ilaritate). Acea notă, cum fiic nu
avea un cayacțej oficiale, ea a rămas mal

MONITORVL OFICIAL AL ROMĂNIEk

) (21) Ianuarie 1877

nu voiu dice ca un act serios, dar ca un
râspuns satisfăcător la cerințele el, acea
Constituțiune, nu a primit’o ca uă garan-
ție legitima.
  Așa dar, D-lor, acea Constituțiune este
deja pusă la dosar clin partea puterilor cari
au subscris tratatul do la Paris Acesta
putem cu bună siguranță a o afirma, căci
este de notorietate publică. Apoi, D-lor,
ce griji mal a ețl ? Credeți Are că pdte a-
vea vre un efect real acea afirmare vagă a
unor drepturi ilusorie și nedeterminate ce
’șl ar aroga Turcia de la sine asupra nd-
stră? Nu, câtuși de puțin. Daca înalta
Pdrtă s ar avisa într’un mod serios a’șl
însuși vre un drept noii faciă cu noî, apoi
atunci nu avem de cât să răsfoim și noi
archiva ndstră și să invocăm tâte actele
prin cari s’a stabilit dreptul public al
României. Acâsta este uă discuțiune ce
o putem face cu sânge rece, în un mod
mal mult academic, fiind-că și noi nu con-
siderăm Constituțiunea D-lor Turci de
cât iarăși ca uă încercare academică, ca
uă elucubrațiune literariă, și sprijinit de
autoritatea lui Grotius, lui Mohi, lui Va-
tel și alții, eti nu pot lua în serios un a-
semenea act, nu pot chiar să mă asocieZ
la acea indignațiune și preocupațiune pa-
triotică a D-lul prim-ministru ; nu am de
ce să mS indignet). Daca voiți să prote
stăm, mS unesc și ett la acâsta, dar trebue
să ne înțelegem bine asupra cuvântului
de protestare; aci ’ml voiti permite a spu-
ne că nu pot fi de părerea autorilor pro-
punerii ce ni s’a citit. Este protestare și
protestare. Este protestare care provocă
replice și dă naștere la un proces care
trebue deslegat în un mod dre-care, pre-
cum este și uă protestare pură și simplă,
care să ne dea loc la noul complicațiunl.
In împrejurările de faciă, fiind-că protes-
tul nostru se adreseadă mal mult către
puterile cari sunt adunate în conferință,
eă nu cred că am nevoiă să dic guvernu-
lui : vel protesta cu energiă. Mă adrese^
în un mod respectuos către puterile ga-
rante, tare în consciința dreptululul mett,
și $ie conferinței: Pdrtă se încârcă, prin
Constituțiunea ce ’șl a dat, a nega dreptu-
rile mele consacrate prin tratatele ce am
încheiat cu dânsa ab antiquo, prin trata-
tul de la Paris, și prin faptele îndeplinite
de atunci, acela al fondărel unei monsr-
chil ereditare în România. Acâsta aș avea
să $ic Conferinței m’așl referi la acel
act de care este solidară însă-șl Europa,
și pe care are și ea acelaș interes și a-
cea-și obligațiune faciă cu noi de a 1 spri-
jini. Dar în propunerea D-vdstre ce se
Zice ? Să se invite guvernul a protesta cu
energiă în contra încălcărilor făcute de
înalta Pdrtă, etc. Ett când voiti vedea re-
dacțiunea acelei protestări, pot să iati
respunderea asupra mea, dar să 4’c cui
va ■ fă uă protestațiune cu energiă, acesta
este uă cestiune de temperament. Unii

in •               . prin rmare acest]
                          nge pe Europa
■ \ ¹¹ i ■ml uni i dat aracter oficial
și prin urmare u a cugetat a viola neotra-
1 tifei
   I'■ 1 [• ■ p■ r T' i m a garanția cea
;:C îu c-intra tutil-
!■      ’ '< ’ ■ n> • te ah înaltei PorțI
          lor ea ce trebue să. insuflăm pu-
terilor garante cum că ne pă<)im cu de-
■r . .ama și îndatoririle ce ne
sunt impuse prin tratatul de la Paris, și
i .         i I g in ’-nt dintre Ro ania și
। de slrLne, nu ne temem câtuși de
j u -i fantasmă efemeră a Consti
t i Tu-Par să venim acum și
1 a‘ a ce .v <' o n s t i t u ț i u n e.
■ li utat, D-lor, în destul cestiunea
<i ”p a-demonstrat de D. Blaremberg,
i în d u noduri în ședința se-
creti ’i;      - nu pdt<- să fie vorba că
1     । i ' fi considerată ca
u i r : . I că î i sensul acela al
r :u- I - !in a al șj suzeran; acâ-
ono.i'iți. ; ir merg mai de-
; i state independente care to-
t . /, ■ A¹ state aă dre-care înda-
t‘ ■! • l nu. — fac alusiune la
r                     ntr’uăconfederațiune
și . . !•’  ■ up . pe G rm nL, cum era
■ s-                  t de 1815, și
. Ba-
i, nici o-
t.                        A cuiva ca
                   nit’ Austriei, suve
it te, 'r -iei, uveranitatea Bavariel,
ibergulul, și a celor
era un tribunal su
a nent a să dic-
es                            să aducă
r   i er > și un bud-
     omun.
   tntr r putea să resulte, precum
   ■ . aii in ședință secretă, cu in
. I judaică a acestei Con-
itea vre-uă dată Pdrtă
rept pe care ea nu l’ar
t <J.I, fie chiar și acea an
i: :■ • - ■ uita din uă confederațin-
u. Prin urmare nu pdte
le raporturi dintre un
il nu pdte să fie vorba
uri ce esistă în-
ă-dl este de no-
bli de pt public că le-
_• .'nr , P irțil cu noi nu este de cătun an-
gajament luat din trecut de un Stat mai
:n ■ i pr ’!■ -L .• ț- ud Sta mal mic.
                        europene, cari aii
- us ■■ i’it il la _î 1 Porții de a îmbună-
t i rt t tuturor populațiunilor creștine
; - • ; utr . acesta, Pdrtă,.
l^ndu-, o impiosă la estremitate, a Zis : ț
tă ’ce îmbunătățiri am să daă eu, și ast-
fel i redigiat acea Constituțiune. El bine,
? . :l ‘lim . toții că Europa de loc
nu s i declarat satisfăcută și nu a privit,

pot merge prea departe, pot împinge enei
gia pânti a sparge geamurile de a doua di,
și dâca ’I apucă de scurt, ar răspunde:
apoi nu ’ml al dis că să fie cu energiă ?
(ilaritate) Aci nu e cestiune de neîncre-
dere, dar trebue să vedem lucrul clar și
limpede. Prin urmare, domnilor, eti unul
ca să vâdă onorabilele minister că nu pro-
voc cea mal mică neînțelegere în acâstă
cestiune, și ancă regret acele cuvinte a-
crimonidse cari s att 4is dintr uă parte
si din alta, eu unul ași propune din aceste
două soluțiunl : ori trecem la ordinea Zi
lei pur și simplu, în urma esplicațiunilor
date de D-nil miniștri, ori, dâca nu voiți
acâsta, atunci să ne comunicați D-vdstră,
domnilor miniștri, projectul protestului,
ca să vedem penă la ce grad interpretați
ideile nâstre; căci, cum ați voi să vă Zic
eti mal dinainte că să protestați cu ener-
giă, când nu sciti pulsul temperamentului
D-vdstre? Apoi scițl că temperamentul
are și el gradele lui termometrice, care
pot varia fdrte mult, și dâcă s’ar comite
vre uă greșâlă care să aibă rele conse-
cințe pentru țâră, atunci cine pdrtă răs-
punderea ? Căci guvernul nu va fi respon-
sabil când va avea un vot al Camerei
care ’I a <|is să lucreze cu energiă. De a
ceea eti voese să sciti până la ce grad are
să se ridice acâstă energiă, de 6re < e eti,
iar nu guvernul, voiti avea să port respon-
sabilitatea consecințelor acelei energie.
   Acestea sunt, domnilor, pucinele cu-
vinte ce aveam să Zic în acestă cestiune.
   D. I C. Brătianu, președintele con-
siliului de miniștri. Domnilor, guvernul
diferă cu totul de părerea D-lul Manolachi
Costachi, când D-sea Zice că Constitu-
țiunea turcescă este ca un act care nu are
și nici pdte să aibă vre-un efect real, că
ea nu pdte să ne aducă nici uă jicnire, că
acea Constituțiune este un act de acelea
care se pun la archive, și că nu avem ne-
voie de cât să o discutăm ou înalta Pdrtă
într’un mod academic. Apoi cum, D-lor,
când guvernul turcesc promulgă uă Con-
stituțiune care dă uă nouă organisațiune
imperiului otoman și prin care guvernul
Turciei așteptă să regenereze Turcia, și
sti o facă a fi un Stat care să pdtă să jdce
un rol în Europa, un ast-fel de act onora-
bilele D-nu Manolachi Costachi ’l crede
că este de pus la archive ? D-v. vedeți că
puterile garante nu ati considerat’o ast-
fel, fiind-că scițl că representanțil acelor
puteri, cari s’ati întrunit în conferință,
sunt astă-4i în ajun de a pleca din Con-
stantinopole, tocmai în uima promulgărei
acelei ConstituțiunI.
   Onor. D. M. Costachi voesce că noi să
discutăm academieesce cu Turcia dar ea
nici ast-fel nu ne ascultă căci ne Zice că
acum este prea mult ocupată de a regula
sdrta populațiunilor resculate, de a res-
tabili pacea, și că noi, care suntem cu
minte căci nu am venit să tulburăm pa-

(21) Ianuarie 1877

’.lUMTUriCL OFICIAL AL HOMĂ^IEI

acum uă ideiă despre aceste dificultăți nu
am de cât să vă citnsc uă telegramă ce
primii în acest moment din Paris și în
care mi se comunică că D. Cremieux, pre-
ședintele comitetului alianței israelite a
stăruit pe lîogă ducele Decazes spre a
cere intervenirea guvernului frances pen-
tru a se acorda drepturile politice israeli-
ților în Orient, cu ocasiunea nouelor re-
forme ce sunt a se introduce acum.
   Onor. D. M. Costachi ne întreabă până
unde avem să mergem ? Căci ’l e teamă
D-sele să nu mergem până acolo încât
să spargem geamurile. Apoi, D-lor, noi
aceștia cari ne aflăm pe banca ministe-
rială suntem mal toți în uă vîrstă destul
de înaintată, îmbătrâniți în grijile țărel.
și deca n’am spart geamuri când eram
mal tineri, când eram copil, cum crede
D-sea că le vom sparge acum la bătrâ-
nețe ? N’am spart, domnilor, nici uă dată
geamurile, ci din contra, ne-am opus în
tot d’auna acelora cari voiau să le spargă.
Dar ne întrebați penă unde vom merge ?
Ei bine, iată penă unde: până a obține
de la Turcia uă deelarațiune formală și
solemnă că România nu intră și nu pâte
intra între provinciele Turcesc! (aplause)
   Domnilor, v’am rugat să votați în una-
nimitate acâstă propunere, numai pentru
efectul ce ar produce un asemenea vot;
dar dâca nu voițl, noi vă declarăm că ne
vom face datoria, chiar dacă am sci că în
urmă ne veți ucide cu petre (aplause pre-
lungite).
   — Se pune la vot închiderea discuțiunil
și se primesce.
   Se pune la vot moțiunea prin apel no-
minal și resuîtatul este cel următor:
VotanțI...................86.
Majoritate absolută. . .44.
   Aii votat pentru 79 și anume :
   D. A. Polihronie, N. Atanasiu, St. Be-
cheanu, D. Berendeiu, T. Boiu, C. A. B >-
rănescu, P. Buescu, N. Bujoreanu, G. Di-
mitrescu, I. Câmpineanu, R. Campiniu, A
Candiano-Popescu Gr. Cantacuzino, G
Cantilli, P. Cemătescu . N. Cișman, C.
Climescu, I. Codrescu, C. Culibășeanu N.
Constantinescu, E. Costinescu, D. Crăciu-
nescu I. Diamandescu, N. Dimancea D.
Economu, M. Ferechide, Se. Ferechide,
E. Philipescn, C. Fleva, N. Fleva, I. Fun-
descu, N. Furculescu. P. Gheorghiadi, M.
Ghelmegianu, D. I. Ghica. P. Ghica, D.
Giani, C. Grigorescu, G. Hasnaș, P. Ia-
tropolu, T. B. Lățescu, I. Lățescu, G. T.
Macri, G. Magheru, B. Maniu, G. Mantu,
D. Mărgăritescu, G. Mtclescu, Fr. Mile-
scu, G. Misail, G. Morțun, N. Nicorescu,
R. Pătărlegeanu, C. Pillat, I. Poenaru-Bor-
dea, G. Polizu, D. Pruncu G. Rădescu, G.
Radovici, N. Rosetti, M. Schina, G. Sefen-
dache. Gr. Serurie, A. Sihleanu, R. Stelă-
nescu L. Srerea, V. A. L’reclnă, I. Vila-
: cros, N. Viișoreanu, G. Vulturescu, P.

cea, noT mal putem aștepta pentru a re-
gula acele dificultăți ce avem cu Pârta.
Eț bine, domnilor, noi, ca să dovedim
Porții și puterilor garante că nu voim să
le aducem cea mal mică greutate, am pri-
mit acâstă situațiune, și astă-<|i vedeți
cum Turcia a sciut să țină compt de mo-
derațiunea nâstră.
   Onorab. D. P. Grădișteanu a făcut alu-
siune la un act în privința căruia am ui-
tat să’l răspund, ca să’l spun că actul a-
cela nu avea un caracter oficial și nu putea
da loc la vre-uă încurcătură diplomatică,
căci nu era sub-scris de vre-un ministru,
și ancă efi în acea epocă nici nu mă aflam
în Bucuresei. Acel act nu putea să aducă
uă lovire suveranitățel nâstre naționale și
nici pentru Europa nu avea vre-uă însem-
nătate. Dâca el nu s’a adus în Cameră,
eausa a fost că noi atunci ne aflam în îm-
pregiurări grave care ne comandau multă
prudență și unire între noi, și deca acel
act s’ar fi pus în discuțiunea Camerei, pu-
tea să aducă desbinări cari ne ar fi putut
fi fârte vătămătâre în aceste momente. De
aceea noi ne-am hotărît a nu’l lua în se-
rios și a l trece cu vederea.
   Dar âre tot ast-fel este și acum cu Con-
stituțiunea otomană ? Onor. D. M. Cos-
tachi ne dice să nu ne îngrijim, căci
drepturile nâstre sunt recunoscute de Eu-
ropa, și ast-fel fiind, nu va îndrăsni Tur-
cia să le atingă vre-uă dată. De aceea
D-sea ne consilie să fim cu minte, și să
discutăm cu Pârta acadamicesce Apoi
nu’și aduce aminte D-nu M. Costachi că
după lovitura de Stat era un protocol sub-
scris de tâte puterile, precum și de Pârtă,
că nimeni de aci ’nainte să nu pâtă să se
amestece la noi, să putem face ori ce re-
forme interiâre, să schimbăm și Constițu-
țiunea și ori-ce legi vom voi, fără ea pu-
terile să mal intervină; și cu tâte acestea
în urmă nu ni s’a aprobat resturnarea lui
Vodă Cuza, și mai pe urmă nu ni se în-
voia să aducem p principele Carol; ba
ancă Turcia a mers până a concentra oști-
rea la Dunăre, și a ne amenința cu inter-
vențiunea, ceea ce ne-a silit și pe noi să
punem oștirea pe Argeș, și atunci iară-șl
reposatul împăratul Napoleon a luat spri-
jinul nostru și a dis Turcilor : nu înain-
tați că aveți aface eu mine, și tâte pute-
rile s’a unit atunci cu Francia, fiind-că
ne vedeau deciși a ne vărsa sângele pen-
tru apărarea drepturilor țârei. Acea mani-
festare pe Argeș a oprit să intre Turcii la
noi.
   Deca dar în urma unor stipulațiunî fa-
vorabile noă atât de precise și categorice
ca acelea cari s’au închiăiată în nrma sta-
tutulnl de la 2 Maifi, Turcia totuși a mers
până acolo în cât ne amenința chiar cu
invasiunea, nu vă gândiți un moment la
dificultățile ce ea ne-ar crea în urma a-
cestei Constituțiuni, daca noi de la înce-
put nu am protesta. Ca să vă faceți de pe

Zamfireseu, B. Ghergheli. G. Goga, S.
Mihălescu, F. Aluneanu, G Tăcu, A. Sto-
lojan, A. Teriachiu, C. A. Rosetti.
   S’afi abținut 9 și anume :
   D-nil N. Blaramberg, C. Bobeica, G.
Ghițu, M. Costache, D Donici, N. lonescu,
G. SLiniceanu. E. Stătescu G. Vernescu.
   D. vice-președinte, 4. Sihleanu A-
dunareaa primit în unanimitate moțiunea.
(Aplause generale și prelungite)
   Voci. Să trăâscă România! (aplause).
   — Ședința se rădică la orele 1 și ju-
mătate din nâpte anunțându-se ședința ur-
mătâre pe a doua 4i 23 Decembre, la orele
11 diminâța.



   Ședința de la 23 Decembie, I87f
   Președenția D-luI vice-președinte A.
Stolojean, asistat de D-nil secretari G.
Tăcu, M. Ghelmegianu, I. Lățescu, și C
Climescu.
   Ședința se deschide la ora 1 după a-
miadi.
   Presenți 95 D-nil deputațl.
   Nu respindă le apelul romihal 55, și a-
nume:
   D. C. Fusea, bolnav.

In congediu
   D-uii D. Aoghel, T. Bagdad, A. Gr. Bo-
nachi. Sc. Călinescu, D. Castroianu, C
Catargiu, N. Catargiu, I. Costantin, Gr
Cozadini, G N. Gamulea, G Ghițescu
C. Giuvara T. Ivan I. Mârza G. Ros-
novanu, C. Șoarec, A. Vamali, Sc. Pastia.

Făru arătare de motive:
   D-nil A. Agioglu, D. Brâliauu N. Ca-
raianoglu . E. Ciolacu, M Costachi L.
Costin, D. Cozadini. I. Docan, G. Esarhu,
L. Eraclide. D. Genescu. A Gheorghiu
N. Guran, P Grădișteanu, I. lonescu, N.
Locustânu. G. Mărzescu, D. Miclescu, G.
Morțun. M. Negulescu, N. H. Nicola, I.
Nicolau, C. Peșiacov, G. Prun u, M. Ro-
seti, D. Sofronie, 1. Sturza, E Vergati, A.
Vilner, M. Vladimirescu. N Vuinov, H.
Zugrăvescu, M. Burilianu, I. Carabatescu.
A. Vizanti, D. Leca.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   D. vice-președiute. D-lor, vă cer au-
torisarea ca să însciințet) pe D-nil depu-
tațl care lipsesc fără concedifi, că dâcă
nu vor veni până la ședința viitâre, li se
va aplica regulamentul, declarăndu-se co-
legiele D-lor vacante.
   D. Zamfirescu. Să se aplice regulamen-
tul mal cu semă acelor D-nil deputațl cari
de astă tâmnă nu au venit la Cameră.
   D. P. Ghica. Penă la ședința viitâre,
’mi pare că este un termen, prea riguros ;
trebue să luăm în considerațiune și dis-
tanța la care se află acel D-nl deputațl, si
se le dăm un termin mai lung.



144

SdONH'JK’UiiOFIWaL AL ROMÂNIEI

y (21) Ianuarie 1877

venit acum să vi ’l presentfim, rugându-
vg a ’l lua în considerațiuue de urgență, |
căci este legat cu budgetul anului 1877
     Adunarea admite urgența.
   D. Blaremberg. D lor, în urma discur-
sului de erl al D-lul președinte al consili-
ului, am cerut cuvântul, însă diseuțiunea
s’a închis și ast-fel nu am putut răspunde
la cestiunea personale.
   Nu voi răspunde nici ad! la acâstă ces-
tiune personală, căci nu văd la banca mi-
nisteriale pe D- prim-ministru ; rog nu-
mai pe Cameră să bine voâscă a ține
compt că nu am renunțat la acest drept, și
voi râspunede D-lul prim-ministru când
va fi la banca ministeriale și în dioa când
vom vedea publicate în Monitor cuvintele
D-sale.
   D. Ti Boldnr Lățescn D-le președin-
te și efi am cerut ert cuvântul în cestiune
personale înaintea D-lul Blaremberg.
   1). N. Blaremberg. Estefdrte adevărat.
   D. T. Boldnr Lățescu. Și rog pe onor,
biurou se ’mi acorde cuvântul îu cestiu-
ne personală.
   D. vice-prcșediuf.e. Aveți cuvântul.
   D. T. Boldnr Lățescn. D-lor deputațl,
înțeleg ca cine-va sâ pretindă sâu se crâ-
dă că singur are secretul concepțiunelor
politice naționale; și că în părerea sa de
autoritate infailibilă în materie, se consi-
deră ca deșărtăciunl, erori și copilării o-
piniunile restului muritorilor.
   Mal înțeleg ârășî ca cine-va să crâdă
că a monopolidat într’un mod esclusiv td-
te facultățile prin care se deosebesc dme-
nil predestinați, dmenil cari lucesc prin
talentele lor.
   Merg mai departe, u-lor deputațl, înțe-
leg ca cine-va să se facă apostolul perse-
verent al unor idei prin care s’ar decerna
țârei sâle aliații sel naturali, i s’ar arâta
eu obstinătate un stat dre-care ca amic,
și când evenimentele vin să condamne so-
luțiunea politică pronată de dânsul, vin
să desmintă veracitatea profețiilor sâle,
apoiu în loc de a’șl reeundsce greșala, în
loc de a capitula din naintea credinței, și
de a face prin urmare amendă onorabilă,
’șl da încă tdte puterile pentru ca în pu-
terea unor argumente trase cu violență de
păr, cu agiutorul unor sofisme din cele
mai capricioase să se încerce de a întuneca
adevârul, de a face ca lumina în chestiu-
ne și adevârul să fie negate de lumea în-
trâgă, precum sunt negate de el însuși cu
atâta obstinătate.
   Tdte acestea le înțeleg, D-lor represen-
tanțl; acâsta este uă materie de aprecieri,
și fiind că spaeiul sub asemenea raport
este infinit, apoi admit fără surprindere
posibilitatea aparițiunil ideilor celor mal
। curidse și unice în felul lor.
   Ceea ce însâ nu înțeleg din partea cui-
va este de a’l vedea susținând, este că a-
re monopolul patriotismului; ceea ce nu
înțeleg și nu intră în ideea mea este de a

   D. vice-președinte. D-lor, auțorisareâ
e vS cor spre a lua acâstă măsură este
igată cu uă altă cestiune, acea de a se
când vom avea cea d’ântâifi ședință'
oblică viitd e ?
   Voci. Marți.
   D S. Mihălescn. D-ior, gândesc că
"Șsura ce s’ar lua de a se învita acel D-ni
putațl cari lipsesc, nu se va aplica și a-
elora cari au plecat a sâră în concedii!.
Cred că acestă rigdre ar fi drept a se apli-
deputr.ților cari lipsesc mal de mult,
âr nu și acelora cari au plecat a sâră, seiind
:ă Adunarea și a luat vacanțe de serbătorl,
i cari nu au cunoscință ca noi am revenit
"upra vacanței.
   D vicepreședinte Negreșit că măsu-
ra acesta ou se va aplica deputaților cari
afi plecat a sâră ; chiar dâcă m’ați autori-
sa să o fac, efi nu aș putea pune în apli-
care uă decisiune care ar fi în contra re-
gulamentului.
   D?A. Temehiu Propunerea făcută de
biurou depinde de decisiunea ce veți lua
D-v. pentru dioa când vom ține ședință
publică, căci nu putem noi se anunțăm că
vom aplica regulamentul la ședința viitd-
re acelor D-nl deputațl cari lipsesc, fără
a fi încunosciințați când va fi acea ședință
\ iitdre Așa dâr, mal înainte de a se aplica
regulamentul, trebue să se fixele dina
rând vom avea ședință publică.
   Acâstă măsură cred că nu se va aplica
în un mod absolut tutulor deputaților, și
hiar acelora cari a fi plecat a sâră.
   Voci. Nu, nu.
   Voci. Cari afi lipsit șese ședințe.
   D. A. Teriachifl. Vă rog dâr, se fixati
iioa când vom avea ședință publică.
   D. A. Sihleann. D-lor, când D. preșe-
dinte a făcut acea propunere, am înțeles
și efi că D-sa voea să se mențină în mar-
ginile regulamentului. Acel D-nl deputațl
cari afi lipsit sâse ședințe, și cari, după
invitațiunea ce li s’a făcut nu vor veni,
numai acei deputațl cad sub aplicațiunea
regulamentului.
   Prin urmare să nu se târnă nici D. Mi-
hălescu, nicID. Teriachiti că se va aplica
regulamentul și acelor D-ni deputațl cari
afi plecat a sâră.
   Adunarea, consultată, decide a ține șe-
dință publică Marția viitdre.
   D G. Chițn, ministru de culte și iu-
strncțiune pnblică.D-lor, în solicitudinea
sa de a da învățământului tinerime! uă di-
recțiune practică și utile, guvernul a gă-
sit de cuviință ca cu ocasiunea reorgani-
sa.ei școlei de bele arte, de pictură și de
sculptură, se înființede și uă secțiune de
arehitectură, pentru ca să dăm mi|16ce
tioerimel de a îmbrăcișa uă cariera atât
’e folositâre și onorabilă (aplause).
   Am elaborat dâr un project de lege în
sânul consiliului permanent, unde am fă-
cut apel la luminile unor omeni compe-
tinți ca D Orfiscu și Căpuțineanu, și am

tăgădui vre unul membru al acestui parla-
ment, nu uă calitate, dâr uă datorie de
ondre; căci a fi patriot nu este uă calita-
te. este uă datorie elementară mai mult
de cât atât este un simțimâut natural,
este un sentiment nu numai al omului
pentru pământul pe care s’a născut, dâr
este un sentiment pe care ’l are orl-ce so-
cietate din rândul chiar al animalelor
cari sunt mișcate de un atașament instinc-
tiv pentru colțul de pământ unde ele aii
vâdut sdrele.
   Ei bine, a merge pânâ acolo a contesta
patriotismul cuiva nici uă-dată n’am în-
țeles și nu înțeleg.
   Nu recunosc D-lul Blaramberg atâtea
titluri la dreptul de cetate în acâstă țâră
pentru ca să pdtă contesta cu legimitate
patriotismul celui din urmă d’inlre noi.
   Dâca onor. D. Bllramberg a credut de
cuviință ca să iea acea ocasiune în care
ne găsâm erl; acea ocasiune în care dis-
cutam mâsurele ce avâm de luat în fa-
cia unor insulte venite de la strein.
Dâcă D-sa, în nisce împrejurări când
toți representanțil țârii nu puteafi forma
de cât un trup, un suflet, nu puteau fi miș-
cațl de cât de unul și același simțimânt;
dâcă D-sa, (Jiu, a considerat acea ocasin-
ne, acele momente critice, mal oportune
de cât orl-care altele mai propice de cât
orl-care altele, pentru a asvârli între noi
reamintirea descordielor ndstre civile, a-
poifi fie-mi permis de a i replica că s’a
găsit asupra scopului urmărit de D-sa,
tot atât de mult precum s'a găsit asupra
mijlocului de care a crezut de cuviință
să usede.
   Intr’adevâr, D-le Blaremberg, am lua
parte la mișcarea de la 3 Aprilie și merg
pânâ acolo a mărturisi că am fost unul
din aceia care am dirigiat acea mișcare
la 3 Aprilie; ideiă greșită pdte, dâr ideiă
respectabilă, chiar dâca ar fi numai pen-
tru causa că am plătit eu sângele meti.
   înțeleg ca să fie cine-va în divergență
de opiniuni asupra unei idei politice; dâr,
în dr< -care cas, idea aceea care se spriji-
nă cu sângele unul om, este demnă de
respectul D-vdstre (aplause).
   Merg mal departe, D-lor, dâca aeea ideă
a fost blamabilă, cel puțin acela care
este blamat ar fi trebuit să nu de lăsat a
trece timpul de prescripțiune ca să vie
să mi se arunce în faciă ca uă faptă rea
în cariera mea politică, ați fi putut D-le
Blarembe g, fdrte bine, ca dupe cât-va
timp de la petrecerea acelui fapt, să ve-
niți pept la pept, putere la putere, să vă
opuneți la realisarea acelei idei; dâr acum
când dece ani și dece luni au trecut d’a-
tuncl, să veniți D-v. să’mt aruncați ase-
menea blam, ar fi trebuit cel puțin să res-
pectați acel 400 de dmenl, care afi plătit
cu viâța lor greșala, pdte, a mea și a lor.
Am dis. (Aplause).
   D. N. Blaremlerg. Imputarea pe

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14b

mi-o face onor. D. Boldur Lățescu este cu
atâta mal nedrâptă, cu cât nimeni n’a a-
vut și n’are mal mult grija de cât mine
de a declara, și acesta cu ori-ce ocasiune,
că orl-eare ar fi divergințe dintre noi, eti
nici uă-dată nu’ml voiti permite de a pu-
ne în suspiciune mobilul și patriotismul
nici unul român; căci nu sunt de scâlă a-
celora ce văd în ori-ce contradictor un
trădător; și numai departe decât erl am
făcut uă declarațiune analogă îu ceea ce
privesce persânele care preconises uă po
litică contrarie modulul meii de a vedea,
și pe care eti persist a o crede primejdiâ-
să pentru țâră.
   Nici uă-dată nu am pus în suspiciune
patriotismul nimennl; dâr mi am permis
și ’ml voiti permite adesea a pune în în-
doială capacitatea și prevederea âmeni-
lor, chiar a celor mal bine intenționați.
   Dâr dâca acestea sunt procedeurile me-
le cu adversarii mei politici, trebue însă,
dâca sunteți drepți, se recunâsceți un lu-
cru, este că n’am fost și nu sunt plătit cu
aceeași monedă. Și acesta este și motivul
pentru care am cerut cuvântul într’o ce-
stiune personale faciă cu D. prim-minis-
tru. Dâr să sfârșesc mal întâiu cu D. Lă-
țescu.
   Cu opor. D. Lățescu m’am mal întâlnit
și într’uă altă Cameră; dâr pe atunci afec-
țiunile și principiile D-sâle erati altele. Și
pe atunci D-sa era intolerant, căci acâsta
este mal ales greșala D-sâle obicinuită, și
ceea ce i-am imputat eu ieri; dâr acea in-
toleranță pe atunci se manifesta și eser-
cita în profitul altor âmeni.
   Era atunci pe banca ministerială D-nu
Catargiu, care la acea epocă avea dânsul
privilegiul se escite entusiasmul D-lul
Lățescu. (întreruperi).
   In dadar o negați; în 4a<^ar voițY se
resturnațl rolurile; căci pentru nenoroci-
rea D-v. sunt chiar pe aceste bănci âmeni
cari ati fost colegi cu noi amânduoi în acea
Adunare.
   Și dâcă D-v. ați uitat atitudinea nâstră
respectivă și cele petrecute pe atunci,
D-lor v’ar putea Împrospăta memoria, a
ducându-vâ aminte că eti făceam parte din
minoritatea care lupta contra ministerului
Lascar Catargiu, și D-v. din majoritatea
care’l aclama.
   Nu combăteam origina acelui minister,
este adevărat, căci acel minister se impu-
sese, dupe pererea mea, Jprin forța lucruri-
lor, greșelile altora; într’un cuvânt, prin-
tr’un concurs fatal de împrejurări, ci actele
și tendințele sâle rătăcite și arbitrare.
Onor. D. Lățescu însă n’avea de cât admi-
rațiune și tămâie pentru acel guvern.
   Am criticat cu severitate tâte actele a-
cel administrațiunl; m’am ridicat cu ener-
gie contra tutulor ilegalităților comise,
și Monitorele sunt aci spre a o dovedi,
(întreruperi'.
   Dar a’țl voi pâte să le și produc în a-

cest moment¹ Apoi, D-lor, v’am citit ert
nisce estracte din vre-nă două, trei căr I
și v’am displăcut, de și acolo era țâra, âr
nu modesta mea persână în joc; dâr când
aș veni aci cu volumele Monitorului pe
mal mulți ani, ce ar fi ? (ilaritate) Nu v’aș
pune âre pe toți pe fugă?
   Eu cred că e destul să amintesc cestiu-
nea conversiunii, cestiunea Bleichroler,
cestiunea reformei codului penal, a legii
timbrului, a legii comunale, cestiunea li-
bertățel electorale, etc etc., unde nu numai
că m’am afirmat mereti, dâr încă am păs-
trat cel mai mic menajment, chiar faciă cu
âmenil. Dâr pentru moment ’ml va ajunge
mărturia unor âmeni cari merită și cariati
tâtă stima și încrederea D-vâstră, precum
este D-nii Vernescu și Chițu, cari regret
că sunt absințl, D. Cantili și D. Borănes-
cu și alții, cari pot mărturisi dâcă eu nu
eram, împreună cu D-lor, în luptă ^ilnică
cu acel minister.
   D G. Cantilli Așa este.
   D. N. Blaremberg. EI bine, D-lor, e
trist de a vedea că răsplata sacrificielor
și luptei în țâra nâstră este uitarea es e
cons pi rațiunea, dâcă mă pot esprima așa,
a tăcerel în jurul actelor chiar celor mal
meritorie, destul ca ele să nu emane de la
âmeni înregimentați, de la âmeni aparți-
nând unei coterii âre-care; căci acestei tă-
ceri imeresate și intenționate din partea
unei părți a presei nâstre dâtorim unii din
noi împrejurarea de a ne vedea siliți as-
tă-dl să amintim singuri ce am făcut și
cum am lucrat. Din norocire lucrul e con-

semnat în fâia oficială; și să sperăm că
dâcă sunt âmeni ce în apreciațiunile 1 r
împrumută totul fantasiei, vor fi și âmeni
ce vor consulta și actele publice, când va
fi vorba de a ’șl face uă idee esactă des-
pre âmeni și despre lucruri. Câți dintre
noi n’ati cetit și nu citesc critice
acerbe asupra unul act saiî unul discurs,
fără însă să pâtă spera că cel ce critică
cu atâta pasiune ’șl va da măcar ostenâla
să pue sub ochii cititorilor în mod fidel
actul sati piesa încriminată. Ast-fel încât
mal adesea nu cunâscem faptele de cât du-
pă criticele ce am citit și acâsta fără a le
fi putut controla la rândul nostru. Aiurea
lucrurile se petrec alt-fel; de aceea acolo
adevărul e mal greii de întunecat sati de
ascuns, dâr mal ales de negat.
   Am fost din adversarii ministerului Ca-
targi; dâr este âre tot ast-fel și cu onor.
D. Lățescu, care, dâcă ar fi fost în luptă
cu ministerul Catargi, ar esista astă-di
vre-un discurs, vre uă declara iune de a
D-sâle în acest sens consemnate în Mo-
nitor.
   Dovadă din contra că D-sa a fost unul
din călduroșil aderenți al acelui guvern,
este că a eșit din Cameră ca director al
Monitorului, și curând după acâsta a fost
chiar prefect, adică omul deconfiență al a-
celul regim. înțelegeți dâr că atunci când

violepța vine din partea unul deputat care
n’are măcar scusa fanatismului politic, a
unor convicțiuni adânci și înredtcinate,
căci se scie că a făcut același esces de del
în interesul altor regimuri și altor âmeni
cine-va perde mal lesne răbdarea Am a-
mintit lâr D-lul Lăț seu, care primea cu
hohote nu numai argumentațiunea mea,
dâr însuși afirmarea patriotismului metiși
a purității intențiunilor mele, i-am amin-
tit, dic, ci nu D-sa, representantul mișcă
rei separatiste de la 3 Aprile, putea da
altora lecțiuni în materie politică.
   Era mal bine negreșit sâ las judecata
acestui eveniment istoric; dâr m’am putut
cu atât mal pucin popri de a aminti acest
fapt, eu cât el făcea și inal mult să eon-
trastese purtarea D-lul Lățeseu de astă-Ș.1
cu tâte antecedentele D-sâle; într’un cu-
vânt cu trecutul D-sâle nu numai recent,
dâr chiar și mal depărtat. Căci la 3 Apri-
lie D. Lățescu era într’uă tabără, și acel
pe cari astă-di ’l esaltă, într’alta dimpre-
ună cu mine. Ce am avut dâr să constat,
sunt contradicțiunile D-lui Lățescu, sunt
greșelile D-sâle nu lipsa de patriotism
și acesta spre a I dovedi că urmâd.ă să fie
mal modest.
   Am constatat, dic, acâstă contradicțiuue
între D. Lățescu, apărătorul de ieri al D-
lul Catargiu, și entusiastul de astă dl al
D-lul Brătianu. între D. Lățescu. repre-
sentantul lui 3 Aprilie și a unor idei ce ar
fi putut să coste pe țâră esistența el, și
între D. Lățescu, care astă-^I pare că nu
se mulțumește nici cu România care o

avem!
  In sfârșit D-sa recunâsce greșâla sa din
trecut, și invâcă numai ca circumstanță a-
tenuantă împrejurarea că acea greșâlă a
fost plătită sati sigilată cu sângele săti și
a mal multor altor victime. Nu mal am dâr
nimic de adăogat; aștept numai de la D-sa
ca pe viitor să nu ia asupra D-sale sar-
cina laboriâsă de a înăbuși glasurile ce
displac celor de la putere.
  Cât pentru pretinsele desmințiri ce rjice
că ’ml-ar fi dat evenimentele, mi se pare
că D-sa âre cum anticipă. Și în ori-cecas,
când vom fi în facia unnî succes pentru
țâră, fie încredințat D. Lățescu că vie acel
succes, ort de nnde. nu va fi loc la decep-
țiune pentru nici un patriot. Când prevăd
și denunț pericole, ac numai pentru că
ele să fie evitate; și când fie cu metoda
șl procedeurile mele, fie cu metoda și pro-
cedeurile altora se dovedesce că ele au fost
înconjurate sati că erati numai închipuite
nimeni nu resimte uă mal mare bucurie de
cât mine; căci pretențiunea mea nu e să
justific reputatiunea unul profet de neno-
rociri. ci să fiti un membru prevăzător și
util al societății. A prevede un rău, nu
este a’l și dori; și a da țipătul de alarmă,
faciă cu un pericol eventual, nu este a con-
spira cu nenorocirea, ci din contra a con-
spira în contra el.

146

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

(21) iauuai l877

   Acum [ml rămâne să răspund la perso-
nalitățile D-luI președinte al consiliului.
   D-lor, ieri onor. D. președinte al con-
siliului pe când mă represiota pe mine ca
pe un om ce voesce că absârbă sau să mo-
nopolisese totul, ca pe un om care raportă
totul la sine, în acelaș moment vă dedea
dovada cea mal pipăită că dâcă cine-va
merită acel reproș, este numai D-sa. Căci
pe când îmi atribuia uă presumțiune și
nisce pretențiunl pe cari nu le-am avut
nici uă-dată pe de altă parte a venit să
afirme pentru a mia âră că numai patrio-
tismului, luminilor și muncel D-sâle se
dâtoresc tâte cuceririle făcute de Romania
în timpii moderni.
   Apoi mal departe, a pus în suspiciune,
ceea-ce eu n’am făcut nici uă-dată în pri-
vința D-sele, nici chiar atunci când am
combătut politica D-sâle și am semnalat
pericolele ti, patriotismul meu, sincerita-
tea convicțiunilor mele. Mai mult de cât
atât, a declarat că eu aș fi fost chiar mun-
cit de nisce remușcări, cari ’ml-arfi smuls
la sfârșitul discursului meii nu mal scifi
ce fel de mărturisiri, uitând că remușcarea
este numai propriă acelora ce nesocotesc
prescripțiunile moralei și sugestiunile
consciințel, și eă numai în acest cas n’a
fost și nu va fi nici uă dâtă un om ce simte
și lucr&Jă ca mine-
   înțelegeți bine, D-lor, că nu ml era per-
mis să las asemenea cuvinte nerelevate.
Cu atât mal mult, că onor, președinte al
consiliului a adăogat, și acesta spre a dis-
credita de mal nainte orl-ce aș mal putea
adăoga pe viitor, că critica actelor sâle, că
tdte aceste atacuri ar fi uă reminiscență și
uă reeditiunea unor calomnii vechi. N’aîn-

trebuințat cuvântul pentru că nu era parla-
mentar, și pentru că scia bine că nu’l-aș fi
lăsat să trâeă ; dâră acâsta era idea pe
care a iusinuat’o ; într’un cuvânt, D-sea
a voit să dea a se înțelege că între noi ar
fi încă uă vechiă socoteală de răfuit, că
eram astă-ijl aceea ce fusesem ieri, adică
duol adversari politici neimpăcațl, și eă
veneam să reînoesc într’un mod indirect și
partidios nisce acusațiunl la cari D-sea a
respuns deja de mult, și cari numai pu-
teafi să’l atingă cât de pucin; că eu sunt
consequent cu acest trecut, precum D-sea
este consequent cu tot trecutul D-sele.
Mal mult, că D-sea este omul consequent
prin excelință, omul care nu s’a desmin-
țit uă singură 4L uă singură oră.
   Nu ați uitat negreșit, D-lor, că erl în
discuțiune era numai politica din afară a
D-luI președinte al consiliului, eră nici
de-cum verl-un alt act al administrațiunii
sâle trecute saă presante.
   D-lor nu cred că însuși onor, preșe-
dinte al consiliului, care nu a putut evita
în mai multe ocasiunl necesitatea de a
confesa că a comis greșeli imense, este
tocmai bine venit de a afirma că un adver-
sar sistematic, precum pretinde că aș fi

Jefi, spre a’l ataca, ar avea nevoiă să se a-
gațe de politica D-sâle exteridră, adică
numai de aceia din greșelile D-sele pe
cari ’I vine mai greii a o recundsce, pe
care în ori-ce cas o crede mal anevoiă de
stabilit, și de aceea persistă și astă-^I a
o tăgădui.
   Sunt de ajuns, dic, greșelile recunos-
cute de însuși D. Brătianu în minutele
D-sele de expansiune, sunt de ajuns greșe-
lile ce sunt de notorietate publică, pentru
ca cine-va care ar voi să șicanese pe D.
prim ministru să găsâscă, și chiar cu pri-
sos, preteste și un aliment la uă oposiți-
une (Jilnică. Sunt destule fapte memora-
bile, care nu numai că nu se mai pot dis-
truge safi șterge, cu cea mal mare bună-
voință, căci afi lăsat arme adîncl, căci le
expiem încă în acest moment, și avem
chiar perspectiva de a le mai expia mult
timp, și cari se rădic ca atâtea voci acu-
satrice, pentru ca cine-va să nu fie amba-
rasat de a găsi materie legitimă la critică
și oposițiune, ddcă critica și opsițiunea,
cu uă întdrcere asupra trecutului, ar fi în
dorința sau cugetarea cui-va.
    D. vice-președinte. Domnule Bla-
remberg, mi-se pare că înțelegeți rău re-
gulamentul. Regulamentul spune că în
cestiune personală nu puteți vorbi de cât
asupra punctului în care ați fost atins.
Apoi, decă intrațl în fondul cestiunel de
ieri, unde ajungem ? Vă rog, prin urmare
să vă mărginiți în apărarea ce voiți a vă
face.
   D. N. Blaremberg. Fac apel la D.
președinte al consiliului să....
   D. B. Manin Acusarea nu va să dică
apărare.

   D. președinte al consiliului. Vă rog
să’l lăsațl să vorbescă, căci e în dreptul
D-sâle.
   D. N. Blaremberg. D-lor, eă nu pot
să mă apăr de cât dovedind esecutarea
faptelor pe cari le-am înaintat, și pe cari
întemees bănuelile și imputările mele. Al-
ternativa este acâsta: ori eti n’am spus
de cât strictul adevăr, și atunci nu merit
nici uă imputare, ort tot ce am afirmat
este gratuit, este imprumutat fantasiei
mele, și atunci le merit pe tâte. Prin ur-
mare vrând să stabilesc veracitatea aser-
țiunelor mele privitâre la politica D-luI
prim-ministru, nu fac de cât să uses de
dreptul meii de legitimă apărare.
   Acestea dise asupra intențiunelor mele,
să’mi permiteți acum să vin la faptele tă-
găduite ieri de onor. D. președinte al con-
siliului, fapte atribuite unicamente ca-
lomnii, și să le stabilesc într’un mod așa
de victorios, în cât să nu mai fie loc la
tagă safi contestațiune din partea nimă-
nui.
   Eu, D-lor, nu o tăgăduesc, am Înteme-
iat bănuelile mele personale asupra poli-
ticei exteriâre a onor, președinte al con-
siliului, și pe dre cart date din trecut,

dâră acâsta numai fiind că eram corobo-
rate de mai multe fapte recente.
   Eu unul, D-lor, cum am spus’o, nu bă-
nuesc mobilul și intențiunile nimănui,
când este vorba de projecte safi scopuri
relative la patria nâstră comună. Dâră
este însă un lucru care a avut tot-d’a-una
privilegiul să mă revolte, este lipsa de
sinceritate. Când văd eă pe un om ce
pretinde că are uă convicțiune âre-care,
că aci o afișâsă, aci o ascunde cu grijă,
că are atâtea limbagiurl câți sunt dmenil
cu cari vorbesce ; că pe când în Orient
face paradă de devotamentul său la orto-
doxie, în Occident protestă energic de
simpatiele sâle de gintă căutând ast-fel
să dea schimbul opiniunil și se benefici-
ese personal de tâte eventualitățile să
supra înâte tutulor evenimentelor, iată
ceea ce nu pot accepta, cât pentru mine
fără a mă revolta și a protesta.
   Recunosc, o mal repet, dreptul fie-că-
ruia să aibă orl-ce convine țiune; dâră’i
cer să fie franc, ’I cer să aibă curajul opi-
niunelor și actelor sâle, ca să invățăm a
ne cunâsce. ca să dovedim că seim a pur-
ta fie-care partea nâstră de respundere în
actele viețel publice.
   Deja ieri am avut dovâdă că nu tot-d’a-
una limbagiul ținut într’uă ocasiune se a-
cordă cu cel ținut într'altele.
   Scițl ce s’a petrecut în ședința secretă
și ați vă^ut cum s’aii presintat în urmă
lucrurile în ședinț publică, ast-fel în cât
a trebuit să ne întrebăm noi profanii, noi
cari nu suntem îmțiațl la secretul acestor
dibăcii, dâca suntem deștepțl saiî visăm.
   Dâră e de prisos se mai insist asupra
acestui punct. Venim la uă altă particu

tantaie.
   Onor. D. președinte al consiliului a ere
dut a eși victorios din discuțiunea de erl,
amintind că efi ’l-așl fi atacat încă de mal
de mult ca pe un partisan al unei politice
simpatice ideilor slave, simpatice orto-
doxiei, ca pe un partisan al unei spropri-⁵
erl safi alian'a eventuale eu Rusia. A-
câsta este adevărat; dâră mi-se pare că
Împrejurarea eă acâstă acusațiune i sâ
mal făcut și altă-dată, că acâstă aeusați-
une e vechiă, nu este și uă dovadă ca ea e
reu întemeiată. Din contra, dâca ar fi să
procedăm pe cale de presumpțiuni, tocmai
faptul eă am fost silit să i-o fac și altă
dată, tocmai faptul că ’l-a făcut’o și mal
mulțl alții, și încă dintre aceia cart aii
conlucrit safi conlucrâsă chiar aft cu
D-sea, ar fi atâtea împrejurări cari ar da
și mai multă consistență bănuelilor. Ar
li în adevăr curios a se susține că uă aeu-
sațiune - cu atâta mal neîntemeiată, cu
cât este mai persistentă, cu cât este mal
acceptată de generalitatea cetățenilor, cu
cât mal mulțl dmenl stimabili și respecta-
bili chiar în ochii D-vdstră și au insușit’o,
și s’aii făcut solidari cu dânsa.
   D-lor, vă aduceți aminte că încă cu oca.

MONITORUL IFIOIAL AL ROMÂNIEI

   9 (21) Ianuarie 1877

siunea revoluțiunel de la 1848 s’a susți-
nut de acel ce ati scris istoria acelei miș-
cări, că esistati două curente; că onor. D.
prim-mi nistru înclina spre curentul favo-
rabil nnel aproprieri cu Rusia, saii cel
puțin cu șefii din armată ce representaii
acel curent. Acea istorie scrisă.
    D. președinte al consiliului. De cel
interesați.
   D. N. Blaremberg. Apoi interesați sun-
teți și D-vâstră.
   D. președinte al consiliului. Eti nu
am scris istorie.
   D. N. Blaremberg. Ați dictat’o altora,
de âre-ce nu v’ațt făcut scrupul de a afir-
ma că ați dictat și ceea ce a scris Edgard
Quinet, care el cel puțin avea de la cine
învăța chiar carte românâscă fără a face
apel la D-vâstră, căci avea de soție uă ro-
mâncă de dincolo de Milcov. Ați dis că
’l ați dictat...
   Uă voce. Apărarea țărel
   D N. Blaremberg Când văd pe uă
persână că ’șl atribue meritele unul om ca
Edgard Quinet, sunt în drept să ’l cer
spre a ’l crede, de a ’ml dovedi că a pro-
dus sau că este în stare de a produce ceva
care se apropie de valârea operilor acestuia.
    D președinte al consiliului. Apoi
daca o iei pe tărămul acesta, am onâre ați
răspunde că nu am <J.is că noi am dictat
cele ce a scris Quinet, dar am (jis că noi
am fost dascăli care a învățat pe Quinet
drepturile țărel.
   D. Gr. Berendeiil. Da D-lor erai! das-
călii noștril la Paris.
   D. N. Blaremberg. D-leBerendeiîî, în
țelegețl că eti nu am pretențiunea să vă
convertises; acâsta ar fi mal presus de pu-
terile omenesc!.
   Uă voce. Noi nu suntem rătăciți.
   D. N. Blaremberg. D. Edgard Quinet
este unul din rarii scriitori străini care
n’ati scris pamflete asupra țărei, ci isto-
rie , și istoria sa e scrisă pe documente.
Și daca ceva mă pâte mânghâia față cu
succesele nemeritate, este credința adâncă
că va veni uă ()i unde nu va mal fi de a-
juns de afirmațiunile D-vâstră, nici de ale
nâstre, pentru ca opiniunea se pronunțe o
judecată asupra nâstră , este speranță că
istoria se va seri basată pe documente, nu
pe alegațiunl suspecte și interesate.
   D. președinte al consiliului. Da, pe
documente.
   O N. Blaremberg. Cu documente am
venit.
   D. D. Mărgăritescu. D-le Blaremberg,
vedeți că v’am audit la Brăila, v’am auijit
și aci, și vă rog să nu mă puneți dar în
posițiune neplăcută....
   D. N. Blaremberg. Domnul meii, nu
sciti ce voițl să dicețl! Ce sciti este că
v’am bravat la Brăila și vă braves și aici.
M’am ales în luptă cu D-vâstră. Daca voițl
să combateți ceea ce <)ic, cereți cuvăntul,
și fiți siguri că vă voifi răspunde îndată ;

dâcă însă încercați numai să mă intimi-
dati, el bine, domnul meti vă perdețl tim-
pul Puteți face un singur lucru în contra
căruia nn pot să lupt cu succes, puteți
prin sgomotul cel mare să ’ml acoperi ți
glasul; căci n’ain plămâni care se lupte cu
plămânii D vâstră. Puteți asemenea face
ca președintele asociindu-se cu intoleran-
ța D-v6atră, dar nu cred să obțineți acâs
ta de la D-sa, să vină a 'mi lua cuvântul.
Dar în afară de acâstă încercare credeți că
nici cu vorba, nici chiar cu gesturile, pe
acestea cât de amenințătâre , nu mă veți
face să renunț la nici unul din lucrurile ce
voiesc a dice.
   D. vice-președinte. LăsațI pe D Bla
remberg să continue.
   D. N. Blaremberg. Vă spunâm, D-lor,
că deja la 1848 âmenil care att jncat ro-
lul cel mal însemnat, cel mai preponderent
în acâstă mișcare, care ati personificat cu
drept cuvânt acea mișcare, și daca insist
asupra acestui punct , este fiind că văd
multi care ati jucat un rol cu totul secun-
dar în tâte aceste împrejurări persistând
a revendica ca patrimoniul lor de glorie
esclusiv tot ce s’a făcut la 1848. ba încă
de la 1848 încoa, de și tâte aceste eveni-
mente sati petrecut sub chiar ochii noștri
și ne ati avut în mare parte de martori și
câte uă dată și de actori.
   D. președinte al consiliatul Dar cine
’șl atribue acâsta ? Mă faci nebun atunci.
   D. N. Blaremberg. D-vâstră v’ațl atri-
buit’o în modul cel mal ne îndoios ; D-v.
sunteți represintantele acelei scâle ce vo-
iesce să monopolisese tot și să lase a se
presupune că în afară de dânsa nu e mân-
tuire, nu e de cât neantul. Și apoi de ce vă
aprindeți la acâstă imputare, când ’ml ați
făcut uă imputare mai analogă mie ?
   D. președinte al consiliului. Nu am
dis nici o dută că eti am făcut totul, și
răti faceți când susțineți asemenea lucruri.
Ați vorbit ieri sâră două ore, și astă-<JI
absorbiți tâtă ședința, și mă faceți să nu
mă pot duce la Senat.
   D. N. Blaremberg. Vedeți, D-le pre-
ședinte al consiliului, că mișcării» D-v.
generâse sunt de scurtă durată. Un moment
ați intervenit singur și ați cerut să mi se
lase cuvăntul, și acum tot D-vâstră vă im-
pacientați, și ați voi să ’ml năbușiți gla-
sul. Nu eti iarăși pot fi acusat de a voi să
vă împedic de a merge la Senat, când scițl
însuși D-vâstră că eram dispus să amân
cestiunea personală.
   In sfîrșit nu mă mal întrerupețî, căci
atunci voiti fi fârte scurt; pe când, daca
mă veți întrerupe, voiti fi nevoita răspunde
la toți și la tâte.
   pic că deja la 1848 âmenil cei mal i-
lustrl, cel mal în evidență, cel mal auto-
risațl spre a vorbi de acele evenimente în
cunoscință de causă, cum era Heliade, care
orl-ce veți <pce D-vâstră, a fost sufletul

147

acelei mișcări, cum generalul Teii -a fost
brațul.
   Uă voce, Nu tocmai așa, fiind că și efi
sunt de la 1848.
   D. N. Blaremberg. Unul, ^ic, din chiar
membrii locoteninjel DomnescI do la 1848
va acusat că ați fi fost înțeleși cu aceia
ce personificau în armată simpatiele Ruse.
   Dar ml <pce onor. D. președinte al con-
siliului : acestea sunt afirmațiunl gratuite
și trebue probe materiale. Numai D-sa uită
un lucru fârte cunoscut de noi cel care am
îmbrățișat sciința dreptului, că în materie
de probe mal este și un element fârte cu-
noscut , presumpțiunile. Acele presump-
țiunl când sunt grave, concordate, pot
constitui chiar uă probă complectă, mal
ales când e vorba de fapte ce ati interes a
se ascunde. Dar să dicem că aceste acu-
sațiunl nu constitue o probă; că n’ar cons-
titui prin sine înșile nici chiar un început
de probă: dar ore ele aii rămas isolate ?
Oare aceste presumpțiunl nu ati fost în
urmă coroborate de nu se mal pot nici tă-
gădui, nici șterge ?
   Onor. D. președinte al consiliului a mai
fost ministru chiar și în timpul D-niel ac-
tuale, și cel ântâiti act al săti a fost de a
rupe cu politica nâstră tradițională, cu
simpatiele nâstre de gintă și cu legătu-
rile nâstre cu accidentul, spre a inaugura
uă politică cu totul nouă, spre a ne face să
gravităm în jurul puterel mari de la Nord.
Negreșit tâte acestea în vederea nu a unor
interese ruse, departe de mine ideia de al
face uă imputare așa de nedrâptă sau o-
fensătâre , ci în vederea intereselor țărel,
ast-fel precum le înțelege D-sa, în vede-
rea unul resultat măreț pentru România,
așa credea cel puțin D-sa.
   Se vorbea atunci nu numai de emanci-
parea orientului, de uă mare confederațiu-
ne slavă în care trebuia să intrăm și noi,
în numele ortodoxii, se vorbea chiar de
ceva mal mult, se vorbea de recucerirea a
unor provincii române deținute de uă altă
putere mare vecină, scop în aparență mă-
reț , daca n’ar fi contrastat și cn sărăcia
mijlâcelor și cu talia âmenilor , ce voiati
să ’l întreprindă, dar scop mal ales
care făcea table rase , cum rjice fran-
cesul, și de origina și de tradițiunile nâs-
tre, care rupea eu trecutul și cu tâte sim-
patiile cunoscute ale națiune!, care putea
să compromită viitorul, dâră și existența
țărel.
   Aceste acusațiunl le am făcut însă de
atunci onor, președinte al consiliului și
în acâsta D-sa are dreptate. Le am făcut
împreună cu toți acel cari nu să înhămati
la carul D-sale triumfal, și am căutat aă
descept prin mijlocul presei națiunea
căci pe atunci nu eram în Cameră, asupra
pericolelor acestei politice aventurâse și
empirice , și cred că am reușit cel pucin
pentru un moment de a înlătura acea poli-
tică, și ’ml fac uă fală de acâsta.

148

iâONlFORUL OFICIAL AL ROMANIC

9 (21) Ianuarie 187 7

Dâcă însă D. ministru crede că taga a vă atinge, âiă pe de alta ne atribuițl a-

D-sale este de ajuns spre a face din noi tata putere.
D O Giaui. N’am vorbit nimic ca să

toți cart ’l am acusat de a fi urmat uă po-
litică favorabilă ortodoxiei nisee calomni-

atort, să încâlă amar. Monitorcle oficiale
sunt aci, și dâcă am arde tbte foile din
România ce aă apărut la acea epocă; dâcă
am reeusa pe toți Românii, amici și ina-
mici, este însă uă piesă, saii sunt nisee
piese care vor rămânea ea un monument
ireeusabil și indestruetib 1 spre a forma
convicțiunea posterității și a acelor cari
vor avea să scrie istoria timpurilor nbstre,
âră nu panegiriouri inte esate. Acel mo-
nument este cartea albastră a imperiului
francos, care vorbind de ministerul D-vbs-
tră de la 1868 să asprimi ast fel:
   „In principatele-Unite. din contra ten-
dințele ministerului care se afla atunci la
putere, aii fost până în momentul din urmă
pentru Turcia ca și pentru tbte puterile
interesate la menținerea liniscei generale,
subiectul unor seribse îngrijiri.
   Organisate pe teritoriul român sub o-
chil autorităților române, bande armate aă
trecut Dunărea și s’aă cercat să rescble
Bnlgana. Deși aceste tentative n’au reușit
în sensul indifierințel populațiunilor și a
atitndinel energice a guvernului Otoman,
totuși aă creat în părțile Dunărei, uă agi-
tațiune periculbsă care putea dintr’un mo-
ment într’altul s’ajungă la uă nouă lucrare
de arme. In unire cn cele mai multe puteri,
a trebuit să facem pe guvernul Mdio-Ro-
mân s’audă cele mal energice repr^senta-
țiunl. Luminat de aceste consilii repețite
principele Carol a înțeles că ’l erea cu ne-
putință de ași conserva încrederea mai mult
timp unul cabinet a’cărui pilitică com-
promitea așa de greii interesele Rimâniel
   Miniștrii cei nuol aii esprimat intenți-
unea da a se inspira de principii deosi-
bite și de a reveni la singura linie de pur-
tare care va putea garanta Principatelor
folbsele ce vor resultă din posițiunea lor
escepțională. Guvernul Împăratului, care
de doul-spre-clece ani n’a încetat de a da
în consiliele Europei, un râsem bine—vo-
itor și simpatic regenerării României, ar
vedea cu uă profună părere de răii acâstă
țârră a se rătăci în căile periculbse în care
chiar esisteuța el ar putea fi compromisă:
(Cartea Albastră din 1869.)
   Uă voce. Asta este corespondența ținută
de D-vbstră.
   U N. Blaremberg. ’MI faci prea mare
onbre când presupuneți că ar fi fost destul
de voința mea spre a pune în mișcare Eu-
ropa întrâgă, spre a rădica în contra D-
vbstră și opiniunea și chiar guvernele
străine.
   D D Giani. Trinitatea de la diarul
Țara a inventat bandele bulgare.
   D. N. Blaremberg. Credeți în cea mal
mare contradicțiune când pe de uă parte
semănațl a nesocoti acusațiunile nbstre ca
venind de la nisee bmenl prea mici, spre

fac uă contradicțiune, am p onunțat numai
cuvintele de trinitatea de la (Ji^rnl Țira.
   D. N. Blaremberg. Dâcă, D vbstră, ad-
mitețl că acea trinitate a putut să dicteze
Franciel. guvernului el, resoluțiunile sale,
linia sa de purtare; dâcă D-vbstră puteți
susține că Europa întrâgă, într’un minut
dat, n’a m’al vădut de cât cu ochii noștri!
nu vedeți ce uriași faceți din noi ⁹ Căci
decă ar fi așa de^lesne a induce opiniunea
lume! civilisate în erbre și a ’i da schim-
bul; dâcă ar fi des.ul de uă pană dibace
spre a crea cutare saii cutare curent, de ce
tbte penele D-vbstră împreună n’au neu-
tral isat efectele penel nbstre ?
   Uă voce N’am i)is nimeni acâsta.
   D. N. Blaremberg. Rogjpe onor. Cameră
să crâsă că nu mă va face să renunț la cu-
vânt cu tbte intrerupțiuuile.
   D. președinte ai consiliului. D-lor de-
putațl, vă rog să lăsațl pe D. Blaremberg
să continue, pentru ca să termine, și să
p t și eii respunde; căci sunt grăbit a mă
duce la Senat, unde și asolo adversarii mei
aii să mă atace, și nu este drept să mă lă-
sațl fără aperare.
   D. N. Blaremberg. Acum că am citit
cartea albastră, adică accusațiunea oficială
a guvernului imperatulul Napoleon, să
’mi permiteți a vă mal cita încă ceva, care
cel pucin nu va fi contestat de însuși D.
Brătianu, căci sunt propriele D-sale cu-
vinte pronunțate cu ocasiunea unei întru-
niri publice și pe cari le reproduc după
Românul. Și scițl că în materie de proba,
nu este uă probă mal concluantâ. mal de-
decisivă de cât mărturisirea părți!; a-
câsta este, ca să ijic așa. proba probilor
într’uă întrunire publică, ținută după
eșireasadin minister, onor. D. președinte
al consiliului a pronunțat un lung discurs
din care vă cer voie a vă semnala numai
câte va pasage mal semnicative :
    Ca Român, D-lor, suntem ortodoxl și
ea ortodoxl avem simpatie pentru popora-
țiunele ortodoxe, (aplause) Ort unde ar fi
uă cestiune ortodoxă, ort unde ar fi uă pri-
mejdie pentru aceea care se închină la a-
ceeașl biserică cn noi este uă cestiune ro-
mânâscă. (aplause)
   Ce mal suntem încă? Suntem un popor
din Oriente, am fost mari și tari, pe urmă
am suferit diferite nenorociri și pe rând
fie care am venit de ne am alinat durerile
nbstre. Suntem un popor din orient, care
am trăit cu slavii, cu grecii, cu bulgarii
de mii de ani și nu în timpul de fericire
vom uita pe frații noștri cu care am trăit
atâțea secol! de fericire și nenorocire, (a-
plause) Prin urmere, D-lor, când un fir de
păr a unei poporațiunl din orient al unul
asociat ai noștri—și aci sunt siliți a face
uă digresiune.....ni s’a vorbit și se vor-
besce de alianțe —Noi, D-lor, n’am făcut

alianță cu nimeni, dâr sunt alianțe de sân-
ge, alianțe de religiune, alianță de iuimă.“
(A vedea Românul din 20 Decemb. 1868.)
   Acâsta este ceea ce <)icea onor. D. pre-
ședinte al consiliului într’un moment de
espansinne, spre a esplica și justifica po-
litica sa esteribră.
   încă uă citațiune și am terminat.
   Veți vedea ce ()ice în privința acestei
politice unul din colegii actuali al D-luI
Brătianu, onor. D N. lonescu, ministru de
esterae, sprijinându se pe mărturia D-lui
P. Donici, colegul D-luI prim ministru în
cabinetul de la 1868. Numai pe colegul
D-vbstră de astă-()t pe D ministru al afa-
cerilor străine, nu ’l veți putea acusa nici
de pasiune, nici de calomnie, și cuvin-
tele D-sale cad asupra D-vbstră cu greu-
tatea plumbului. Fac alusiune la discursul
D-luI N. lonescu din ședința Camerei de
la 5 Iulie, 1870. Profit de acestă ocasiune
spre a observa în trâcăt ca președinte de
consiliu la acea epocă era D. Epureauu,
care erl luase asupra sa sarcina lab ribsă
și ingrată a apărării D-luI Brătianu, la
acusițiunea ce se aducea politicei sale es-
terib'e. uitând că acel cari acusaă mal tare
pe atunci pe actualul președinte al consi-
liul ii în acâită privință eratt colegii D-
lul Epureanu din minister, și anume D-nil
Carp și Labovari. Dâră sunt sigur că apă-
rarea ce a încercat a fost nu în interesul
adevărului, ci al țărel; căci și D-sa crede
pâte, precum am crezut și eii până aci
că era mal prudent de a ăgădui fap-
tul, de sâmă ca rău voitorii să nu facă
pe însuși țara s didiră și respum)4tbre de
densul, pe atunci când din c intra seim cu
totil că spre a fi nu absolvită, ei numai
suferită de țâra acâsta politică trebue să
se ascundă eu prudență și artificii.
   Și eă. am crezut mal mult timp eă era
mai bine să tăcem aceste bănuell de cât
să le manifestăm în public. Dar acolo unde
a ajuns astăzi lucrurile, eu văl la tăcere
mai multă primejdie de cât avantagiu. Nu
numai eă e greu a ascunde lucrul, de bre
ce însuși presa europbuă s’a amparat deja
de dânsul, și acâsta de la sine; dar însă a
a nu se alarma, a nu’l semnala țărei, dar
încă mai ales a nu protesta cu energie în
contra lui, ar equivala cu uă aprobațiune
tacită. Și eă țiă, cât pentru mine, ca în
numele țărel să declin dupe acum ort-ce
parte de respundere la acâstă politică așa
de contrarie și sentimentelor națiunel și
programei ce Camera a trasat încă de la
început cabinetului actual prin adresa sa
d’întâiu.
   Etă ce rjicea D. N. lonescu, astăzi cole-
gul D-lui Brătianu în minister :
   „D-lor, sunt pentru sinceritate și să’ml
permiteți nu să vă related conversațiunile
mele din străinătate în sesonul băilor, ci
uă conversațiune ce am avut’o cu un fost
ministru D. P. Donici, aici îu BucurescI
și regret că D-sa nu ește aci ca să’ml dea

J (21) ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

149

cut să se va4ă bande bulgare, iutocmal
cum un prestidigitator face să se va4;*
spectre prin mijlocul unor oglin4l diba-
cii! combinate între dânsele. Acâsta este
ceea ce ni se impută că am făcut.
   Se susține serios că noi trei inși am pu-
tut, cu ajutorul numai al penei, ridica în
contra primului minister al on r. D. Bră-
tianu opiniunea î dregeilumi ci ilisate; că
am dobândit acest resultat chiar în Fran-
cia, unde D. președinte al consiliului are
relațiunl atât de vechi, unde aureola de es-
silat și de om de la 1848, ’I a valorat a
mic ția a uă mulțime de âmenl eminențl,
pentru care acestă singură împrejurare era
de ajuns spre a simpatisa cu D-sa spre
a vedea în D-sa un coreligionar politic și
un martir că am dobândit 4ic. acest re-
sultat pe lângă publicul frances, care nu-
mai do a fi fost prevenit în contra D-lui
Brătianu uu pâte fi bănuit.
   Mal mult, că am făcut și pe guvernul
frances inducându-1 în erâre. să abunde îu
sensul nostru, să vada tot ast-fel lucrurile,
și să intervină chiar pentru a cere în in-
teresul liniștel orientului, retragerea cabi-
netului Golescu-Brătianu.
   Dar este serios acesta? Șepâte âre sus-
ține de cine-va cu mintea sănătâsă, că un
singur om, safi fie și trei âmenl, cu ajuto-
rul numai al penel, la începutul chiar al
carierei lor de publiciști, să pâtă până în-
tr’atât să se impună nu numai opiniunl în
țara lor, dar în tâtă Europa, în cât să fie
de ajuns d’uă alegațiune a lor, și încă d’uă
alegațiune gratuită și interesată, căci așa
se pretinde, pentru că tot ce citesceși cu-
getă să le facă chorus ? Pentru ca chiar
cabinetele străine să fie emoționate și să
pue acțiunea lor la disposițiunea acelor
4iarișiî ?
   Nu cred că într uă singură țeră să se fi
găsit vre uă dată un om safi âmenl de talia
acesta, căci atunci nu guvernele respec
tive, ci acel âmenl ar ti arbitrii destinelor
popoarelor. Și apoi dară este adevărat că
puterea și acțiunea unei pene pâte merge
așa de departe, de ce atunci tâte cele-alte
pene amice, coahsate împreună nu afi pro-
pagat alte idei, și n’au reușit să neutrali-
se4e ast-fel înrîurirea vâtămătâre a penel
ostile și calomniatâre asupra opiniunel
publice ? In veri ce cas, de ce chiar astă4I
nu ați prevenit, cu tâtă mulțimea penelor
ce sunt tot-d’auna gata a se pune la servi-
ciul celor puternici, n’ațl prevenit să risi-
piți bănuelitece ați țișnit din nuou, privi-
târe la politica D-v. exteriâră ’ Dar cine
nu scie că nu este astă4I putere ori cât de
mică care să nu aibă pe lângă fie-care
Stat represintanțî acreditați cu numele de
ambasadori, miniștrii, agențl, consuli etc.
și care aceia cel puțin nu ’șl afi inspira-
țiunile în 4iare; că acel âmenl afi tot-d’a-
una și sunt chiar datori a avea ochii lor
ațintiți asupra a tot ce se petrece în iute-

uă desmințire, fam întrebat pentru e gu-
vernul din care făcea pa te înclină către
politica rusă? Și-’mi a respuns că Fran-
cia ne a sacrificat Austriei Ia Salzb irg și
că nu putea urma politica francesă.
   „Ei bine când un consilier al tronului
a mărturisit asemenea lucruri într’uăcon-
veațiune cu un om care era preocupat de
politica 4>Li; căci eram representantelo
națiune! în Camera bătrânilor, atunci să’mi
permiteți să <)ic că s’a vîrît în spiritul u-
nor politici al (Jalei, alte simpat’I de cât
cele naturale și naționale.(aplause, scomot).
    D. A. Arion. Protestei), să se constate
în procesul verbal.
    D. N. lonescu. (continuând). Prin foile
D-v. publice ați atacat pe față Francia; a-
câsta cred că nu o veți tăgădui. .
   A fost un moment unde D-v. v’ați uitat
de politica francesă în favârea României,
noi însă partea acesta a Adunărel cum și
partea aceea unde stă onor. D. Blaremberg
nu ne am îndoit nici uă dată, (aplause).
   (A redea ședința din 5 Iulie 1870, în
Monitorul No. 161 din 1870).
   Etă mărturisirile safi mai bine denun-
țările de atunci ale D-lul N. lonescu, co-
legul D-v. de astăzi și al D-lul DonicI,
fost ministru de lucrări publice și cole-
gul D-v. în cabinetul de la 1866
   Prin urmare dar în facia ... nu mal dic
a uaor persecuțtunl — care ceea ce v am
pus sub ochi acum îu urmă nu mal sunt
persecuțiunl, ci atâtea dovedi directe, a-
tâtea fapte positive și incontestabile — în
facia dar a unor as menea elemente de
convicțiune înțeleg ca D. președinte al
consiliului să se apere cum se va pricepe
mal bine de aeusațiunea ce i se aduce, să
o nege pe cât îl va sta în putință; căci,
cum ()ice francesul un manuais cas est
toujorus niable, se invâce, deesemplt;, bu-
nele sale intențiunl pe care nimeni nu le
contestă, scopul măreț ce urmărea și ur-
măresce; dar să ne tacseije pe noi de ea-
lomniatorî numai fiind că suntem dintre
acel ce cred că daca Dumnezeii a dat ochi
și urechi omului este spre a vedea și audi,
fără voia și ajutorul altuia, e tot ce p6 efi
mal îndrăsne
   Este adevărat, ni se respunde, că cartea
albastră a guvernului frances formul^dă
acâstă acusațiune, dar coprinsul cărții al-
bastre, ca și tot ce s’a scris pe atunci prin
4iare în privința acâsta, a fost scris sub
dietandul D-v. a fost resultatul unei con
spirațiuni a D-v. cu Europa, în contra e-
sistențel guvernului din care făcea parte
D. Brătianii. D v. ați luat asupra-vS să sus-
țineți acâstă tesă îu contra evidenței, ați
susținut-o mereii cu atâta perseverență, și
daca nu ar fi vorba de mine, ași 4ice spre
a intra în vederile D-lul ministru, cu atâta
dibăcie, în cât ați făcut ilusiune și Euro-
pei și țârei. Intr’un cuvănt, ați indus așa
de bine în erâre lumea tâtă, în • ât ați fă-
cut-o să ia bășici drept lanterne. Ați fă-

riorul Statului unde reșed, și fac raporturi
4ilnice guvernelor lor respective
   Acâs a este așa de adevărat, în cât un
autor ’I gratifică cu drept cuvânt de onești
spioni. D-v dar ca guvern nu ați fost su-
puși numai la controlul 4iarel<L, dar ați
mal fost supuși și la un control eficial și
neutru, la controlul corpului diplomatic
din Biicnrescl. Cum se face dar că âmenil
cel mal luminați, cel mal autorisațl din
țară și din străinătate s’afi unit cn noi spre
spre a formula aceeași acusațiune.
   Fiți dar mal umili; respundețl că ați gre-
șit, dar nu loviți, dar nu acusațl de calom-
nie pe acel ce v’afi combătut într’uă poli-
tică pe care singuri uu cute4ați măcar a o
mărturisi.
   Trec la un alt-fel de imputare ce mi se
face.
   D. prim ministru a pus nu numai în în-
doială patriotismul meii, ceea ce deja sin •
gnr necesita un răspuns, dâră însă m’a a-
cusat de ambițiune, și negreșit de una din
acele ambițiuni meschine și vulgare, care
șl găsesce isvorul în vanitate și egoism,
și satisfacțiunea supremă în posesiunea
puterel. La acâsta voifi răspunde că dâca
pe de uă-parte ar fi a minți de a afirma că
sunt cu desăvârșire desbrăcat de ori ce
ambițiune, pe de altă parte că ambițiunea
mea diferă așa de mult de a celor mal
mulțl, în cât nu ar trebui să dea um-
bragifi nimnlul. Numai acel ce nu afi
un ideal, n’afi nitl uă ambițiune; prin ur-
mare negreșit că trebue să am și efi una.
Și sunt gata a vS face confesiunea depli-
nă a acesteia. Dâr ambițiunea mea mal a-
re și aeâsra de particular, că nimeni nu ’I
pâte face obstacol, și că, spre a ajunge a
fi satisfăcută, n’are nevoe de permisiunea
și concursul nici unei alte voințe, și că
mândria mea va fi de a face ast-fel ca în
tot cursul viețel mele ea să nu mă pără-
sescă nici uădată. Ambițiunea mea este de
a lăsa după mine, dâcă se pâte, reputațiu-
nea unul bun cetățân, repntațiunea unul
caracter de a remân a chiar și când corect
și de a sacrifica totul bine! I țârei și ni
mie pompei și poleielelor oficiale.
   Etă ambițiunea mea, și cât voiu trăi mă
voifi sili a uă ajunge. Deră nici uă-dată
în schimb nu voifi alerga nici după ono-
ruri, nici după bunuri materiale, plătite
cu preciul convincțiunelor.
   Sper că D. președinte al consiliului
va conveni singur că, ori cât de simplu
ași fi, naivitatea mea nu pâte merge pânâ
acolo, în cât să nu văd nici ce se petrece
ostensibil în jurul meu, și acâsta până să
ignioral și aceea ce tâtă lumea, aceea ce cel
mal orbi o vâd și o scifi, care e la noi
calea care la noi conduce singură la suc-
cesuri și la putere.
   D. președinte al consiliului. Nu am
4is că escî ambițios; am 4is că voescl a fi
uă individualitate mare, care să orbâscă
totul.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANusi

9 (21) Ianuarie 1877

într’uă di, distruși prin acțiunea vârstei
sâă smulși violent de furtune din trunchiul
lor, nu mal las de cât desolațiunea și go
Iul în urma lor
   Dâră încă uă-dată deosebirea între mi-
ne și între mulți alții, esie că eu am uă
ambițiune pe care nu stă în mâna mme-
nui, nici chiar a D-lui prin ministru de a
o favorisa sâO contraria. Satisfacțiunea
ambițiunel mele, ambițiunel de a lăsa un
nume respectat, este numai în mâna lui
DumneZefl și a mea.
   D. I. Brătianu, președintele consiliu-
lui. Onor. D. Blaremberg a Zis că eu m ani
pus pe un pedestal de unde am voit să a-
răt că eu ași fi făcut tot ce s’a făcut în a-
câstă țară Dar, vă rog, D-lor, să vâ adu-
ceți aminte ce am Zis eu asâră, care să fi
dat dreptul D-lui Blaremberg dea lua cu-
vântul în cestiune personală? nu am Zis
nimic alt de cât că’mî pare ciudat ca onor.
D. Blaremberg, care este încă tânăr și care
posedă atâtea calități pe care i le recu-
nosc, cu plăcere, ca tocmai D-sa să nu
simță nedreptatea ce ne făcea acel act din
partea Turciei și să vină a pune pedice
unei resoluțiunî ce trebuia să fie luată de
Adunare în unanimitate
   D-lor, este uă fericire la noi că parti-
tul național liberal nu s a putut absârbe
nici uă dată în uă singură persână, după
cum acâsta s’a întâmplat în alte țări. La
noi nu a fost așa, au fost âmenl în partitul
liberal național ca reposatul Heliad,ca
D nil Golesc!, Roseti și alții, care avâu
meritele lor, dar care nici uă dată nu a u
putut să ajungă a fi capii acelui partid ci
fie-care, mal mult safl. mal puțin, a lucrat
împreună cu partitul național precum și
astă-Zl vedem tot acest fenomen. Cuvin-
tele D-lul Blaremberg de astă-ZL ’mi aduc
aminte ceea ce ’ml dicea uădatl, biata dâm-
na Heliade, la 1867, când venisem la mi-
nister, și mă săruta Zieându ml: fiul meu,
fiul inimii mele tu ai făcut tot ceea ce
este în țera Românâscă’ și eu’l am răs-
puns atunci: negreșit că tot eu am făcut
și <;erul și pământul (rîsete)
   Etă, D-lor, ce ’ml Ziceau în urmă aceea
a căror mărturie o invocă D. Blaremberg
în contra mea.
   Eu nici odată nu am tăgăduit că D. Bla-
remberg este uă individualitate importau
te, dar tocmai de aceea D sa paralisâsă ac
țiunea celor-l-alțl și probă este că eii ne
a ținut in loc doue ore și mal bine, ast-
feliti că mulți ear voiau să vorbâscă, nu
au mal avut ocasiune
   D Blaremberg. De când s’a deschis
Camera numai de patru ori rm vorbit, și
acâsta vi se pare mult ⁹
   D. președinte al consiliului. Și cu
tâte acestea Zice că majoritatea este into-
lerentă, pentru că ’șl permite din când in
când să facă câte uă intrerupțiune.
   Acusațiunele D-lul Blaremberg s’au suit
sus în istoria Românilor, au mers penă la

   D. N. Blaremberg. Mal ânteiâ absorb-
țiunea, când este vorba de dineul, cere con-
cursul a două voințe voința absorbantului
și a absorbitului; și al duoilea uă aseme-
nea bănuială este mal naturală faciă cu un
șef de partid, cum e oaor președinte al
consiliului, de cât cu uă modestă indivi-
dualitate ca a mea, care caută singură i-
solmentul. Absorbțiunea, uă repet, nu se
pâte efectua de cât atunci când cineva es-
te în situațiune a face nu numai fortuna
sa, ci și pe a altora, când cineva nu numai
caută, dâră și găsesce âmenii care voesc
să abdice și să fie absorbiți, (întrerupere).
Calea care conduce la noi, la onoruri și la
bunuri materiale ests prea bătută, pentru
ca să n’o găsâscă și cel mal orb, dâcă vrea
să uă caute. Dâcă ambțiunea mea ar fi fost
a ajung unde presupuneți, nași fi avut de
cât a mări cortegiul de admiratori al pu-
ternicilor dilel și chiar pe al D-vâstră,
ași fi căutat și eu, în loc de a displace,
contrazicând, să plac aprobând mereu, a-
probând tot. Am avut destule esemple, des-
tule precedente pentru ca să nu mal existe
cea mal mică îndoială asupra eficacităței
receptei. Pentru ca cine-va să ajungă într’un
Stat monarhic, trebue cel puțin să mena-
;ede, dâcă nu să și lingușâseă, pe monarch.
Făcut’am eu acâsta măcar în vre uă împre-
jurare.
   D. B. Mania. Vrea să <jică noi lingu-
șim
   D N. Blaremberg. Dâră nu D-ta escl
acusat că vrei să parvinl, prin urmare de
âre ce acusatul sunt eă, te rog, lasă mă să
mă apăr cum înțeleg efi, âră nu D-ta.
   Chiar într’un Stat popular se cere ca
cineva să menajere și lingușâseă cel pu-
țin pe popor, să lingușâseă adesea chiar
patimele și prejudecățile acestuia EI bine,
de și democrat și liberal, eti nu m’am sfiit
la nevoe să <jtic adevărul, tot adevărul în-
su’șl poporului, chiar când seiam că acel
adevăr ’ml va vătăma Când am avut uă
convinetiune, idea că ea era contrarie unul
curent al opiniunei, că putea să fie esploa
tată în contra mea, nu m’a poprit uă sin-
gură dată de a uă esprima sus și tare, cu
risieul de a’ml atrage chiar inamicițiile
cele mal puternice, cele mal ireconciliabi-
le. Nu numai că n’am căutat să ajung și
să plac, dâră nici măcar n’am îngrijit de
a rămânea pasibile, și am respins adesea
benevol scara ce mi se întindea caritabil
de alții cari voiau să ’ml evite un naufra-
giu în lumea oficială.
   Când D. prim ministru pare ă nu mal
recunâsce nunului dintr’uă altă generațiu-
ne, dreptul de a se afirma seu măsura cu
D-sa, ’ml aduce aminte fără voia mea acei
arbori ce se ridic și întind cu repeziciu-
ne și cari, ajunși la termenul creșterel și
desvoltărel lor, respândesc în jurul lor uă
umbră așa de întinsă și dâsă, in cât nu
mal permit nici unei vegetațiunl de a ră-
sări și trăi în apropiere de denșii, și cari

anul 1848, și acum înțeleg de ce dilele a-
cestea ’l vedâm în atâta intimitate cu fiul
reposatulul Heliade Rădulescu negreșit
pentru a dobândi nouă informațiunl.
   EI, D-lor, vorbiți de anul 1848⁹ Dar es-
te aci D Magheru, D. Sernrie și pâte și
alții, la care vă putâțl adresa ca se vă
spună cine voia atunci să înarmese țâra
ca să se bată în contra muscalilor ⁹ Eram
noi tinerii, și din acel bătrâni era genera-
lul Magheru Cum poți domnia ta să vil
astăZI, D-le Blaremberg, să te faci edio al
calomnielor unei imaginațiunl bolnave ?
Căci probă că era bolnavă este că a murit
nebun.
   Dar este un fapt de notorietate publică
că noi am fost cel ântâi care ne am rescu-
lat contra protectoratului rusesc, și pe bă-
trâni noi i-am împins înainte, noi le-am
dat curagiu. Eu nu am voit se fac istoria
lui 1848, fiind că nu am voit să ating preș
tigiul nid unui din âmenii cari au luat
parte la acea mișcare naționale, nu am voit
să ating nici una din acele figure istorice,
care trebue să rămână ca modele pentru
generațiunile cele nouă (aplause). Dar dâ-
că ar fi fost să fac adevărata istorie și se
aduc marturl pe acel care afi fost atunci
faciă la acele evenimente, nu sciu ce ar
mal românea bun din acea istorie de la care
se inspiră D. Blaremberg
   D. C. Rosctti. Uiți rejplătirile ce le
al avut Zece ani de la Rusia.
   D președinte al consiliului. Ni se
Zice că am fost acusațl de a fi voit se fa-
cem prin Solomon și Odobescu uă rescu-
lare rusâscă. Dar cine s’a dus și a ares-
tat pe Odobescu și pe Solomon în palat⁹
   D. Magheru Eu i-am arestat pe amen
duol.
   D. președinte al consiliului. Pe 0-
dobescu l-am luat eO de eșarfă și i-am Zis
să mă urmeZe, pe câud guvernul era închis.
Aᵣoi ciudat lucru este acesta ca noi să a-
restăm pe acei cari se Zicâă muscali, cu
tâte că nu era muscali, și să dăm drumul
guvernului provisoriu din care făcâu par-
te tocmai acel cari ne acusau de museăliți.
Cine s’a dus înainte ca să seâle satele con-
tra muscalilor ? Cina a făcut revoluțiunea ?
Cine a fost în capul poporului ? Dâcă noi
eram muscali ne-am fi grăbit să chiemăm
pe muscali, carii erau îu Moldova.
   In fine cine a fost arestați și puși pe
ghimil ? Noi, dar eiudațl partisanl al Ru-
siei mal suntem noi, și ciudată resplată
scie să dea Rusia acelor cari o servesc !
   Noi am fost, D lor, în contra Rusiei, nu
ca Rusie nu ea națiune, ci ea uă putere
care voia să calce drepturile nâstre, și în
tot timpul emigrațiunil nâstre am lucrat
din tâ.e puterile pe lângă guvernele străi-
ne și prin presă spre a ne apăra țârra în
contra pericolelor cari uă amenințai! din
partea Rusiei Când s’a declarat resbelul
CrimeeI cine a căutat se seâle pe Români
contra muscalilor ? Cine a fost la Calafat ?

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE)

prea mult să vejlă pe acel om care a în-
drăsnit să se rădice îu contra unei din cele
doue mari puteri, de cart nimeni nu va pu-
tea să se atingă fără să nu fîă sfărîmat, și
aceste doue puteri sunt jesuitismul și is-
raelițil.
    EI biue, D vâstră v’ațt asociat pe cea de
a doua putere mare din Europa, și prin
jurnale.'au numaldin țâră, ci șijdin Europa,
căci cele mal multe din Ziarel® Europei
sunt israelite, ați făcut pe Europa se crâ-
dă că eu la dejun în loc de un puifidegăi-.
nă, mănânc câte un israelit (ilaritate).
    Dâr ați mal recurs și la alt-ceva. D. de
Moustier fusese ambasador al Franciei la
Constantinopole, și avea uă afecțiune par-
ticulară, afecțiune pe care toți uă scifi,
pentru Principele Cuza, pentru motive bi-
ne cuvântate și bine cunoscute, și când s’a
făcut revoluțiunea care a resturnat pe Vo-
dă Cuza, D. de Moustier a luat uă atitu-
dine amenințătâre în contra României, și
împingea pe Turcia ca se-șl esercite drep-
tul șefi de suzeranitate în privința țărel
nâstre.
    Cu tâte acestea, fiind că politica guver-
nului franees era alta, D de Moustier a
fost silit se abaudone linia de conduită ce
apucase și se fiă pentru ceea ce se făcuse
în Romănia.
    Când Napoleon a vă()ut că trupele tur-
cești înaintâtjă la Dunăre, nu de la minis-
ter, ci din Cabinetul șefi a dat ordine prin
telegraf D-luI Moustier, prin care ia dis
Dute de spune marelui Visir că, decă tru-
pele turcescl vor trece Dunărea, atunci fac
eu resbel, și ast-fel politica D-lui Mous-
tier a fost cu totul paralisată, fiind că e-
pistola de care a vorbit erl D. P. Grădiș-
tenu a fost că D. Moustier voia se-șl res-
buue în contra României. Când noi am
venit la guvern D. de Moustier era minis
tru de esterne, și ast-f 1 înțelegeți de ce
cartea albastră este scrisă ast-fel în pri-
vința nâstră, când ministrul de externe ne
era atât de ostil.
    Mal era încă un element de care aseme-
nea ați căutat a profita. Imperatorele Aus-
triei se încoronase ca Rege al Ungariei la
Buda-Pesta, și acolo a pus și drapelul nos-
tru alături cu drapelul seu, voind a da să
se îr.țelâgă că noi am face parte din state-
le coronei Sântului Ștefan.
   Era dar natural ca guvernul Austro-Un-
gar să nu vâdfi cu plăcere în țâra Romă-
nâscă, un guvern care avea veleități de a
întări Statul Român, și D-vâstrfi aci, ca
să plăceți guvernului Austro-Maghiar, ați
început a ne acusa că voim se luăm Tran-
silvania și Banatul.
   Atunci uă concurență între Prusia și
Francia cine se aibă alianța Austro-Un-
gariel, și căuta și unii și alții se înduplece
România a se face cât mal mult agreată
imperiului Austro-Ungar.
   Iată care afi fost acele elemente pe care
oposițiunea din țâră a căutat să le esplâ-

Cine a fost Ia principele Napoleon Ia gu-
vernul franees ca se câră se ne dea arme
spre a lua parte la resbel în contra Rusiei?
Nu am fost noi ?
    Acestea tâte sunt consemnate în memo-
riele nâstre, din cari unile s’aîî publicat, er
altele se află înarchivele de la Tuilleries.
    D. Blaremberg este un spirit luminat,
care pâte judeca lucrurile prin propria sa
inteligență, și mă mir cum abdică așa de
lesne la logica D-sâle, spre a primi cu a-
tata încredere contradicțiuaile pasionate
ale unei imaginațiuni bolnave, ale unul om
turmentat de idea de a fi adorat ca un se-
mi-deu, și care, fiind că noi nu l’adoram
astfel nu a găsit nimic mai nimerit să
dică în contra nâstră decât că eram instru-
mente muscălescl. D. Blaremberfi scie bi-
ne că noi, când ne am întors din emigra-
țiune, am întrat în țârră cn drapelul de la
1848, cu drapelul național; și în tratatul
de la Paris și în Convențiune erau înscrise
ideele pentru care noi luptaserăm în timp
de dece ani.
    După ce termină cu anul 1848, D. Bla-
remberg vine la anul 1867 și dice: dar la
1867 ce ați făcut ? Aci mal încape vre uă
îndoială ? Iată vedeți cartea albastră a di-
plomației francese, și negreșit că nu eu,
4ice D-sa, aș fi putut să fac pe guvernul
franees și presa Europei se aibă acestă o-
piniune despre D-ta.
    In adevăr, D-lor, cu tâîe meritele însem-
ate ale D-lui Blaremberg, ar fi fost ceva
absurd din partea D-sale se aibă uă ase-
minea pretențiune. Dar scițl ce s’a întâm-
plat la 1867 ? Atunci tâte partitele opuse
nouă, nu numai D. Blaremberg, nu numai
trinitatea de la l-eră, ci junii și bătrânii,
câți erau adversari al pârlitului ce se află
la putere, toți sau coalisat, precum ne am
coalisat noi în contra D-luI Catargiu, tâte
elementele oposițiunel s’aii unit în contra
nâstră și D. Blaremberg a fost cel d’ânleifi
care a deschis focul.
    Tâte aceste elemente au început campa-
nia dând mai ânteifi alarma că suntem re-
voluționari, comuniști, că voim se fie foc
și apă în contra familiei, în contra reli-
giunei, în contra proprietățel. După câte-
va septămânl ansă am văcjlut că nici un
fapt al nostru nu respundea la alarma dată
de domniele lor; ci din contra, chiar cel
mal conservatori au început se clică că or-
dinea, că munca, că proprietatea, este mal
asigurată acjll de cât ori când. Ast-fel vă-
Zând că acea tactică nu le reușesce, că a-
cea alarmă nu produce nici un efect, atunci
au găsit uă altă armă, Zicând că eram mus-
cali și jidano-fagl. Cu cestiuuea israeliți-
lor, partitul opus șl-a creat un sprijin un
noii forte puternic în tâtă Europa, căci D.
de Beust la sosirea mea în Viena, a insis-
tat cu ori ce prețfi ca să mă duc se’l văd.
Eii am respuns că, fiind un simplu parti-
cular nu avâm nevoie se merg se’l văd.
Ansă D. de Beust elicea că se interesedă

te în contra nâstră; și trebue să re
cunâscem acâsta, că unde majoritatea
oposițiuml se compune din vechi familii
boerescl ea are instinctul viețel politice
mal mult de cât clasele cart pentru
ântâia dată afi venit la viâța publică;
pentru boerl este uă necesitate de a fi la
guvern, ei nu pot să trăiască fără a fi la
putere, burgesil însă când vin la guvern
făcu un sacrifici fi. Așa dar toți acești des-
cendențl din acele familii boereștl având
și mijlâce și simțind și trebuința de a fi
la guvern se respândeafl în tâtă Europa
și făce&fi felurite acusațiunl contra parti-
tulul democrat. ’MI aduc aminte că era
D. Bourqueney ambasador franees la Vie-
na, și trecând fratele mefi pe acolo s’a
dus să’l vadă; acel ambasador a început
să’I facă tabelul îngrozitor al situațiunel
nâstre de atunci. Vă aduceți aminte că se
scornise cestiuuea bandelor bulgare, a e-
vreilor și altele ca acestea. Fratele meii
’î-a respuns . este numai amăgire, consulii
D-tale nu’ți dafi sciințe bune. Consulii
mei a dis ambasadorul ? Nu de la consu-
lii noștri știu acestea, ci de la Români; a
fost iert aci cutare, alaltăieri cutare și
de la dânșii am aceste informațiunl. Prin
urmare vedeți, domnilor, că Români erau
acel cari spuneau tâte aceste neadevăruri,
și v’am spus pentru ce. Tot atunci aveam
consul aci pe D. Boyard, care nu scit
de ce, pâte pentru că avea un nume sino-
nim cu boeril, Boyard, de aceea pâte că
simpatisa fârte mult cu dânșii și făcea
uă mulțime de împutărl în contra nâstră.
  Dar fiind că s’a întâmplat să se scâle
atunci vre-o sută de Bulgari cari voiau
să trâcă Dunărea, eram noi âre solidari
în ceva cu acest fapt ’ Din contră, guver-
nul a fost atunci fârte vigilent și fârte
ager, și fiind că aveam âre-eare simpatii
ala Bulgarilor, care scieafi că noi nu sun-
tem inamicii lor, ’l-am făcut să înțelegă
că, daca le-am dat ospitalitatea de secoll,
nu trebuia să ne plătâscă recunoscința cu
pericolul Statului Român, și atunci el sau
răspândit și ’i-am fă cut să se ducă la
munte. Am făcut poli ția turcâscă pâte cu
mai multă severitate de cât orî-când.
  Cu tâte acestea, domnilor, vS mărturi-
sesc, și nu o neg, căci nu am obiceiul a
nega sau a ascunde sentimentele mele,
tot- dâ-una am Z^⁹ că> de când națiunea
română se află în mijlocul populațiunilor
slave, am trăit lot-dâ-una în raporturile
cele mal bune, nu le-am făcut nicl-uă-
dată resbel, n’am făcut resbel de cât Po-
lonesilor și Ungurilor cari erafi cuceritori,
care nu erai! de uă religiune cu noi și
cart voiau să ne cuce reșcă, pe lângă pu-
terea armelor, și cu puterea catolicismu-
lui. Am mal avut resbel și cu Turcii, pre
cum scițl; dar cu Serbia și cu Bulgaria am
trăit tot-dâ-una îu raporturile cele mal
bune. Apoi care este interesul ca noi as-
tăZl să ne declarăm că suntem inamici al

152

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 (21) Ianuarie 1877

vincie turcâscă, să văd pe D. Blaremberg
că vine și pune cestiunea de persâne, că
eu am fost cutare, că am făcut cutare și
cutare, și vă spuiu drept că pâte am <|is
cuvinte pe care n’aș fi voit nicl-uă dată
să le dic (aplause).
¹ D. vice-președinte. Incidentul este
închis
   D președinte al consiliului. Acum,
vă rog să puneți la ordinea ijilel organi-
sarea ministerului de finanțe, ca să pot să
duc la timp acest project la Senat, pentru
ca de la I-iti ianuarie să pot face reduce-
rile prevădute în noul project de lege.
   D. P. Ghica. D-le președinte, am luat
cuvântul ca să cer a se face uă rectificare
în monitor, care nu cred să provie din
erâre de impresiune, ci din partea D-lor
stenografi, care rn’au făcut să dic ceea ce
n’am 4is. In ședința de la 15 Decembre,
când am vorbit despre curtea de eomp-
turl, D-nil stenografi mă fac să dic că eti
încuviințe4 reducerea curței de compturi,
mal cu sâmă că este și un project de lege
depus pe biuroul Adunărel în privința a-
câsta. D-le președinte, nu aceste sunt cu-
vintele mele; eii am dis că pentru curtea
de compturi s’a presentat un project de
lege pe care eu ’l voiri combate când va
veni în discuțiune, căci nu înțeleg să se
isbâscă principiul inamovibilitățel prin
facultatea ce se dă Camerei de a numi din
patru în patru ani pe membri acestei curți.
   Aceste sunt, D-le președinte, cuvintele
mele.
   Mai cer a se face âncă uă rectificare, care
e acâsta Când am vorbit de curtea de
casațiune , am că prin suprimarea
ce se face, pe lângă principiul inamn-
vibilitățel, care garantând independința
magistraților, se violâsă și Constituțiunea.
   "Vă rog, D-le președinte, jsă dispuneți a
se face aceste rectificări în’procesul-verbal.
   D. viee-președinte. Se va face.
   D. D. Mârgăritescn. Rog, respectuos,
pe D. miniștrii de interne să bine-voâscă
arespunde la următârele întrebări
  a)   Dâca a acceptat demisiunea D-luI Di-
mitrie Fulga, din funcțiunea de membru
al consiliului comunal de Brăila, din 7
Noembre trecut, motivată pe abusurile
și călcările de lege ale actualului consiliu
comunal ’
  b)   Dâcă în urma gravelor denunciărl ce
conține acea demisiune, D-sa a numit vre
uă anchetă, și ce descoperirii a făcut în a-
facerea dărel în antreprisă a accisulul co-
munal ?
   c) Dâcă D-sa cunâsce că actualul con
siliu comunal de Brăila funcționâsă de a-
prâpe un an numai cu 6 și 7 membrii din
13, căci cel alțl sunt demisionați și con-
siderați ca făcând âncă parte din consilii!,
pentru ca cel în ființă să pâtă lucra sub
aparința legalitățel, din care împrejurare
au s’a convocat colegiurile vacante ?
   d) Dâca vre uă datăi s’a semnalat D-luI

Șerbilor, Bulgarilor, Munte-Negrenilor,
Grecilor etc. Nu le suntem inamici, do-
rim din tot sufletul sil dobândâscă și el
drepturi, ca să pâtă să trăiască ca âmenl
liberi, cum trăim și noi; dar când veți ve-
dea un singur act din partea nâstră că
am sacrificat interesele națiunel ca să ser-
vim causa vecinilor noștri, atunci cu drept
cuvânt ne-ați putea dice că am periclitat
esistența nâstră națională,că am fost Slavi.
   Am combătut pe Muscali, când guver-
nul muscălesc, cu dreptate sau cu nedrep-
tate, ’l credem că amenință esistența nâs-
tră națională; când nu ne amenință însă,
n’am eu să’l caut pricind, și nu voiti eu,
fiind-că Rusia nea amenințat uă dată să
mă fac inamicul tutulor naționalităților
slave. Numai Evreii au avut sumeția a-
câsta să se facă inimicii tutulor naționa-
lităților, și tâte naționalitățile s’afi ridi-
cat în contra lor, și ’f-afi răspândit pe tâtă
fața pământului.
   Prin urmare n’am negat niel-uă dată că
sunt ortodox; că am simpatii pentru tâte
populațiunile nenorocite; și nu sciti dâca
Turcii mahometanl, care nu sunt nici de
religiunea nici de naționalitatea mea, eu
tâte acestea nu scifi dâca mâine safi poi-
mâine, ar fi el reduși în acestă stare a
Șerbilor și Bulgarilor creștini, nu aș sim-
patisa pentru dânșii, și atunci pâte să’ml
4ică D. Blaremberg că de unde eram slav
acum sunt turc (ilaritate)
   Atunci în adevăr guvernul frances a
fost indus în erâre prin serviciile și pro-
paganda adversarilor; însă acâstă erâre nu
a ținut mult, căci, peste șâse jjtle după
retragerea mea din minister, împăratul
Napoleon a trimis răspuns că răii am fă-
cut de ’ml-am dat demisiunea, că acum
’șl-a deschis ochii, însă lucrul se făcuse,
și era prea târziii. Princepele Napoleo n
trăesce și D. Blaremberg este în posițiu-
ne a’l putea întreba.
   Prin urmare ved ți că tâte argumentele
care le-a adus D. Blaremberg ca să dove-
dâscă că sunt instrumentul Rusiei nu sunt
adevărate; și să nu dea Dumnehefi Rusiei
să aibă de cât instrumente ca noi¹
   D-lor termin și 4'°, c$ onor. D. Bla-
remberg, fără să aibă cunoscință de causă,
s’a făcut echo în acâstă Cameră a unor ca-
lomnii care afi interes de a deservi par-
titul democratic. Nu era persona mea în
joc, era un partit, acela care luptă de la
1848 pentru dobândirea drepturilor Ro-
mâniei și pentru constituirea și împuter-
nicirea Statului Român, și rog pe D. Bla
remberg să fie mal cu sânge rece, să stu-
diere bine și atunci va vedea că s’a înșelat.
   D-lor, pâte că am cJâs a sâră cuvinte
cam displăcute, dar să vă spui drept că am
fost iritat și fac scusele mele D-luI
Blaremberg când am vă<Jut că într’o
cestiune unde erați drepturile României
puse în dubiti, când eram batjocoriți, căci
este uă batjocoră a ne numi cineva pro-

ministru starea acestui consilii! comunal,
și i s’a cerut disolvarea de prefectul lo-
₍cal, și dâca este dispus a casa licitațiu-
nea pavagelor, dată pentru cifra de 3 ‘/s
miliâne fără concurență ?
Ca să pot desvolta acâstă interpelare,
rog pe D. ministru a face să se aducă aci
dosarul convocărilor de ședințe a membri-
lor consiliului comunal pe anul curent, al
antreprisel acciselor și al licitațiunel
pavagelor, spre a mi se pune la disposi-
țiune, conform dreptului ce ’mi dă art. 7 5
din regulamentul acestei onor. Adunări.
D. vice-președinte. Se va comunica
ministerului.
D. R Pătărlăgeann. Unul dintre pro-
curorii fostului regim care atunci a sus
ținut în public că nenorocirea acestei țări
sunt susțiitorii și propagatorii principie -
lor liberale de la 1848, 1 vedem astă-dl
rădicat la rangul de cap al parchetului de
pa leagă tribunalul Prahova, unde conti-
nuă a pune în practică princiele sale.
întreb pe D. ministru al justiției dâca
acest fapt este compatibil cu principiele
partitulul liberal, al căruia represintante
este guvernul actual ?
D. vice-președinte. Se va comunica
guvernului
D. Gr. Vultur eseu, raportorul comite-
tului de delegați al secțiunelor, dă citire
următorului raport și project de lege :
   Domnilor deputațl,
Comitetul delegaților de secțiuni pen-
tru esamiuarea projectuluî de lega relativ
la fixarea personalului și retribuțiunilor
administrațiunel centrale a financelor și a
servisielor pendinte, compus din D-nil.

Dr. latropolu la secțiunea . I
Gr. Vulturescu „               . . II
C. T. Grigorescu „ . .             III
Sc. Ferichide       „ ...          IV
C. Fleva            „       . . V
L. Eraclide         „       ... VI
Al. Ferechide ...................VII

Intrunindn-se astă- II 20 ale corentel,
și luând în discuțiune mal sus menționa
tul project de lege s’a adoptat de majori-
tatea comitetului.
Delegatul secțiunel VI a fost de părere
ca cu ocasiunea reducerilor budgetare o-
perate la budgetul ministerului de finance
să i se dea și uă noă organisare, și prin
urmare să se modifice cu totul projectul
pus în discuțiunea comitetului.
Delegatul secț. II a admis projectul gu
vernulul, de âre-ce ’l a găsit mal îu totul
conform cu acela al comisiunel budgetare,
cu escepțiunea unul spor de mal bine de
8,000 lei; dâr a propus ca atât pentru a
mărgini acel budget în cifra adoptată de
comisiunea budgetară, pentru a scuti Sta
tul de uă cheltuâlă cu totul inproductivă,
a propus, deci, ștergerea din budget a vă-
(Suplement)

9 (21) Ianuarie 1877

iuONITORUL OFICIAL AL ROMANiKl

. Suplement, 153

mei de la Ploescl. Si în adevăr acâsta ca-
re n’are cuvântul săâ de a ti, de ore ce
Ploesciî se află în apropiere cu vama de
BucurescI și de Predeal, de unde acel o-
raș ’șl alimentesă importul, ast-fel că va-

lul delegaților, le supun în desbatgfea și
aprobarea D v.
     Raportor Gr. Vulturescu

PROJECT DE LEGE

ma lui ajunge a fi uu adevărat lues. In ur- pentru fixarea personalului și retiibuțiunnilc
rna acestora, comitetul delegaților a ales administrației centrale a financelor și a servi
• -                                                                  cielor dependințe.

pe sub-scrisul de raportor.
   Raportând vS daru, lucrările comitetu-
Litera B

Art. 1. — Personalul administrației

centrale a financelor, al inspectorilor și
acela al serviciului esterior al vămilor
precum și retribuțiunile pentru fie-care
grad, se determină prin statul anexat aci
sub literele B. D.
  Art. 2. — Sunt și rămân abrogate ori
co disposițiuni anleridre contrarii legel -
de față.

Statul personahthti administrației generale a financelor cu serviciul timbrului șiinrcgistrărâ

  O                                                     RETRIBUȚIUNI           
 cT                                                   MENSUALE                 
bJD               NUMIREA FUNCȚIUNILOR                                 ANUALE  
 cC                                                   Lefa   1 Diurnă          
  £                                                                            
1   Ministru          . .              ........       1,500  300       18 000 
1   Secretar general .           ...             r -    900            10.800 
7   Serviciul de inspecțiune                          550              71,400 
1   Inspectori .         ........                     500               6,000 
1   Serviciul ordonanțărilor                          260               3.120 
2   Șef de servicii!..........                        220              5.280  
2   Șef de biurou....... .......                      200              4,800  
1   Țiitorî de registre             .       ...       185              2 220  
2   Verificatori. .       . . .........               110              2 640  
1   Archivar..... ..........                          700              8,400  
1   Copiști ...    .............                      500              6.000  
2   Direcția comptabilitaței generale                 260              6.240  
5   Director . .   ..... .....                        220              13.200 
5   Sub-director        .............                 200              12 900 
5   Șefi de biuroti.                                  150               9,000 
1   Țiitorî de registre....... ...                    185               2,220 
3   Verificatori cl. I..........                      110              3 960  
1 1 , el. 11.........                                 700              8 400  
' 1 Archivar . .      ...... ......                   350              4,200  
1 2 Copiști ......   ...       . .                    220              5,280  
2   Direcția contribuțiunilor                         200               2,400 
1   Director ....     . .     . .             •       185               2,220 
2   Serviciul contribuțiunilor directe                110              1 320  
5   Șef de biuroti clasa I. . .     ...               440              5,280  
1   Țiitorî de registre .....   ......                260              3,120  
2   Verificatori. ...       ........                  220              5,280  
    Archivar ......  .......                          220              13,200 
    Copist . .                  ..........            185              2,220  
    Serviciul contribuțiunilor indirecte              110              2 640  
                    Biuroul vămilor                                           
    Șef de serviciu                              . .                          
    Șef de biurou                              .....                          
    Redactori .      . .                     .....                            
    Țiitorî de registre                                                       
    Archivar   .......                                                        
    Copiști     . • ■    ...    ....                                          

24 060

61 020

23 820

31.7401

TOTAL    
GENERAL  
18.000   
10 800   
71 400   





RETRIBUȚIUM

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 (21) Ianuarie 1877

Nr. agenții                     NUMIREA FUNCȚIUNILOR                       MENSUALE   ANUALE
                                                                          Lefă Diurnă       
                                                                                            
            Serviciul salinelor, tutunurilor, spirtăse, timbre și înregi-                   
            strare taxe diverse                                                             
1           Șef de serviciu..............                                 440         5,280 
            Biuroul salinelor, tutunului și spirtose                                        
                                          l                                                 
1           Șef de biuroă clasa I.............                            350         4,200 
2           Țiitori de registre.............                              220         5 280 
1           Archivar           .............                              185         2,220 
2           Copiști.................                                      no          2,640 
            Biuroul timbrului și înregistrărel taxelor, și venituri                         
                                       diverse                                              
1           Șef de biuroil clasa I...... .  .     ...                     350         4,200 
2           Țiitori de registre și redactori ...       ....               220         5,280 
1           Archivar ..........  ....                                     185         2,220 
1           Copist.......... ....                                         110         1,320 
                                 Depositul Timbrelor                                        
1           Șef al fabrice!.      ......... . .                           500         6,000 
1           Controlor.........*    . .                                    370         4,440 
1           Țiitor de registre             ..........                     220         2,640 
1           Numărător ....   ....  .....                                  120         1,440 
1           Copist....... .........                                       110         1,320 
1           Impachetator ...   ...        .....                           100         1,200 
            Serviciul statistic                                                             
1           Referent. . ............ ...                                  300         3,600 
1           Adjutor........... ........                                   120         1,440 
            Casieria centrală                                                               
1           Casier central........... ...                                 741         8,892 
1           Subcasier................                                     400         4,800 
1           Adjutor pentru timbru și înregistrare                         300         3,600 
2           Casieri, unul plătitor și altul numărător.....                350         8,400 
            Țiitori de registie...... ......                              220         7 920 
2           Numărători ....   ...   ......                                185       1 4,440 
                                Registratura generală                                       
1           Registrator ...............                                   370         4,440 
1           Adjutor             .............                             150         1,800 
1           Copist....... ...   ....                                      no;         1,320 
1           Uvrier la presa autografă                                     ioo|        1,200 
1           Impachetator . .         .                ......              100         1,200 
i                                                                            1              
।                                                                                           

TOTAL

GENERAL

KG20

: 3 020,

I 7 040

5 040

38,052

1,960







MOMI VilbL Of iuiA». Au al 1 A hitl

1) (21) Ianuarie 10 Z 7

nU.uiKEA r lN'j HUNILOR

.Persu naiul de servicii

RECAPITULAȚ1UNE

6

Nama Galați

Supraveghiătoil -

n

2
:0'

1
5
1
2

Retribuțiunl
Spese de cancelarie

T)     V

Magasiner.

1
1
2
li

2

Intendent pentru localul ministerului
Ușieri, unul la cabinetul ministrului și cel-altla secretarul
   general              ............................
Ușieri la cele-alte servicii ale administrației, dih cari unul
   la serviciul timbrului .................................
Dorobanț pentru cabinetul ministrului .
           „ serviciul administrației centrale .
Cusător de dosare.............. .........................
RîndașI . ... :............................................
Plata unui sacagiu angagiat pentru trebuința administra-
   țiunel și celor-alte autorități din localul ministerului.
                                                Total

Spese de cancelarie

Pentru cabinetul ministrului și secretarului general
        serviciul ordon antărilor’........................
        direcția comptabilitățer generale
          „ contribuțiunilor cu tdte serviciele sele pre-
   cum și cel statistic......................
Pentru casieria centrală
        registratura generală. . .               •..................

Litera D

GENERAL

57,960

RETR1BUȚIUN1

  MENSUALE      ANUALE    TOTA1  
 Le fă  Diurnă          GENERAL  
 150            1,800            
        100     2,400            
         80     5,760            
        !O0     1,200            
        80       ,800            
        30        960         1  
        60      1,440      8960  
        50        600   362,532  
        50        600   362.532  
        50        600     4,080  
        50        600            
        150     1,800            
        20        240            
         20       240            
                4,800           B
                    t           1

Adică, peste tot, lei trei sute șese-$eci și șese mii, șese sute două-spre-dece.

STATUL PERSONALULUI BIUROURILOR DE VAMA, DUPE LEGEA GENERALA A VĂMILOR

NUMIREA FUNCȚIUNILOR

Șef-perceptor
Controlor
Verificatori taxatori. .
Revisor.
Idem.
ImpiegațI de cancelarie

I

10'

  I
  I
II
  I
II
III
  I
  I
II



ce
Uj
ce
6

      RETRIBUȚIUNI        
     MENSUALE      ANUALE 
Lefă        Diurnă        

TOTAL

400      4,800
350    4,200  
300    7,200  
200    2,400  
150    1,802  
200      7,200
150      5,400
100    12,000,
200     2.400l
90       2 160
70       8.400


9 (21) Ianuarie 1877

Vama Filaret

5

TOTAL

NUMIREA FUNCȚIUNILOR

Vama lași

Vama yara Ițcani-Suceva

T

2
2
1
4

n
n

Șef-percepte^
Controlor................
Verificatori taxatori
Revisorl .
Imgiegat de cancelarie

Șef-perceptor
Controlor .            . . .
Verificatori taxatori. . .
Revisorl..................
Impiegațl de cancelarie

* n

Magasiner. .
Supraveghetori.
n


li >

2
1
1
2
2
5
1
2
4

2
4

2!
10,

2
1
3

10

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

NUMIREA FUNCȚIUNILOR

Șef-perceptor
Controlor
Verificatori taxatori.
Revisor.

Impregați de cancelarie

Magasiner
     n
Supraveghiălorî

Vama Brăila

                      RETRIBUȚIUNI             TOTAL    
                     MENSUALE        anuale   GENERAL   
Clasa          1   Lefă    | Diurnă                     
                                               57.9 o  
                 400                  4,800            
1                350                  4,200            
I                300                  7,200            
I                200                  2,400            
11               150                  1,800            
               I 200                  4,800            
              II 150                  3,600            
             III 100                  6,000            
I                200                  2,400            
               I  90                  2,160            
              II  70                  3,360   42 720   
                 400                  4,800            
I                350                  4,200            
I                300                  18,000           
I                200                  4,800            
               I 200                  4,800            
              II 150                  5,400            
             III 100                  4,800            
I                200                  2,400            
II               150                  3,600            
II                70                  8 400   61 200  t
                                              161 880 9





Șef perceptor . .
Verificator taxator . .
Revisor...............
impiegat de cancelarie

Magasiner.............
Supraveghetori .



Mugasiner
Supravegbiătnrî .

              RETRIB I'IUNI  
                             
   cn                        
    O Mensuale       Anuale  
    1 400       4,800        
    1 300       3.600        
    1 20G|       2,400       
    1 200       2,400        
• 111 100       2,400        
   II 150       1,800        
   11        70       2.520  
    I 400       4.800        
  --- 350      4,200         
    I 300       7,200        
   11       150       3,600  
    1       200       2.400  
  11        150       7,200  
    1       200       2,400  
   II        70       8 400  
                            1

GENERAL

19.92C



40 200

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL aL ROMĂNIEÎ

157

No. agenților

1

1

3
1
1
1
6

1
1
1
1
1
2
1
1
5

1
2
1
1
2
1
1
5

1
1
2
1
2
1
4

NUMIREA FUNCȚIUNILOR

Sef-j erceptor
Verificator taxator . .
Revisor
Impiegat de cancelarie

      3)
      n
Magasiner
Supraveghiător

n

Șef-percepror
Verificator taxator
Revisor!
Impiegat de cancelarie

      n
      n
Magasiner
      n
Supraveghiător

n

Vama Ismail

V . na Giurgiu

Vama Turnu-Severin

Șef-perceptor
Verificator! taxator!
Revisor .
Impiegat de cancelarie
                33.
Magasiner
Supraveghiător

Șef-perceptor
Verificator taxator
Revisor!
Impiegat de cancelarie
      33         33
Magasiner
Supravegiător!

Șef-perceptor
Verificator taxator
Impiegat de cancelarie
      33        33
Magasiner
Supraveghiător!

Vama Predeal

Vama Craiova

         RETRIBUȚIUNI        TOTAL    
  Clasa Mensuale  Anuale    GENERAL j  
  II    350       4,200               
  11    20*/      2,400               
  II    150       1,800               
      I 200       2,400               
     11 150       1,800               
    III 100       2,400               
     11  150      1,800               
  I       90      1,080               
  II      70      4 200     22 08)    
  II    350       4,200               
  II    200       2,400               
  II    150       3,600               
      I 200       2,400               
     II 150       1,800            [ j
    III 100       3,600               
     II 150       1,800               
    111 100       1,200               
      I   90      1,080               
     11 70        5 040     27 120    
  II    350       4,200               
  II    200       4,800               
  II    150       1,800               
•    II 150       1,800               
    III 100       2,400               
  I     200       2,400               
  I     90        1,080               
  11    70        4 200     22 680    
  II    350       4,200               
  11    200       2,400               
  II    150       3,600               
      I 200       2,400               
    III 100       2,400               
     II 150       1,800               
     II 70        3 360     20,160    
  III   300       3,600               
  II    200       2,400               
  II    150       1,800               
    III 100       1,200               
     11 150       1,800               
  11    70        2,520    13,320,    
                                      



NU.vndEA FUNCȚIUNILOR

Vama P^iesci

Șef-percept <r . . . .
Verificator taxator . .
Impiegat de cancelarie
Magasiner............
Supraveghiători . . .

konitorul oficial al româniei

2
4

Nama Oltenița

Șef-perceptor ......
Revisor ...................
Impiegați de cancelarie
Supraveghiători . > . .

Nama Turnu-MagureU



1
1
1
2
4

1
2
1
3

1
1
1
41

1
1
4

G

1
1
3
4

?ef-perceptor
Verificator taxator . .
Revisor................
Impiegați de cancelarie
Supraveghiători . . ,

•  • • ‘ l •   •  •
Vama Sîul- Vadului

Șef-perceptor ...          ........
Impiegat de cancelarie .....................
„ unul pentru punctul Sălălruc
Supraveghiător pentru punctul Galbenu . .
din care unul pentru Sălătruc .

Șef-perceptor . . . .
Impiegat de cancelarie
n .n y>
Supraveghiător . . .
Idem.................

Vama Oituz

Nama Tatar-Bunir

Șef-perceplor.............................................  •  • • •
Verificator taxator              .    ............................
npiegațl de cancelarie, din cari câte unul și pentru punctele Spașca,
  Sărata și Bizirianca .....................
supraveghiători, din cari câte unul și pentru punctele Spașca, Săpata
  și Bizirianca.......................  -    •    ■ •    ..............

Vama Tabacu Cubei

Șef-parcepto. .......................... •     ■            • » • •
Impiegat de cancelarie .
           peutru punctele Aluatul. Căslele și Silioglu
Supravegihătoii. din caii câ’e unul și pentru punctele Aluatul, Ca-
   fele și'Silioglu '..................  •

        j RETR1B  UȚIUNI    TOTA                      
1 Clasa Mensuale  Anuale    GENERAL                   
        30C                                           
III     9.0C      3,600                               
II      IOC       2,400                               
III     150       i,200                               
n       70        1,800                               
ii      300        _1.68G                             
HI      150       3,600                               
11       100      1,800                               
111       70       2,40C                              
11      l         ___3,360                            
    III  300      3,600                               
    III  150      1,800                               
     II 150       1,800                               
    III  100      2,400                               
II        70      3,360                               
    III 300       3,600                               
     II 150       1,800                               
     Ml 100       2,400                               
      I   90      1,080                               
     11   70      2,520                               
     IU 300       £5,600                              
     11 150       1 800                               
    III  100      1,200                               
      T   90      1,080                               
II        70      _3J60                               
    III 300       3.600     10680'                    
    III 150       1 800     11 160                    
11      100          4 800  12,960   ;                
11      70           5.040                       1- .’
III      300         3 600  11,400:                   
11       150      1 800     ii.UiO                    
111'    100       3 600                     15,240   |
n       70          3.360^  . <1                     j







RETRIBUȚII^

TOTAL

WN' EA FUNCȚWb

OENERAI

Mensuale

Anuale

8.520

Vama Călăraș

Supraveghiătorî

7,560

Personalul același că la călărași

7 560

IV

7 560

Vama Beckejul

5 880

Vama Chilia

IV

5 880

5,880

Vama Gura-Vrulului

IV

Același pers anal ea la Bechet

5 880

5 880

Vama Calafat

9 360

Vama Mihăileni

IV

, Vama Cornu-Luncei

IV

o 9oO

6,960

Aceiași personal ca la MihăilenI

Vama Mamornița

IV

Același pe ouai ca la Irîhăilenî

6,960

6.960

2
3

IV
III
II

III
II

250
150
100
70

250
90
100
70

300
100
70

3,000
1,080
1,200
1.680

3,0r 0
1,200
1 680

250
100
70

3,000
1.800
1,200
3,360

3,600
2,400
2 520

3 000
1,200
3.360

IV
lli
111
li

250
1U0
70

Același p mal ca la Bechet

Șef-perceplor
Impiegat de cancelarie

ti
Mi
2
Q

Șef-pereeptor
Impiegat de cancelarie
Supraveghiătorî

111
ni:
îi

iv
in
11

Sef-perceotor . .
Supraveghiător
Impiegat de cancelarie
Supraveghiătorî

Șef-pereeptor . . . .
Verificator taxator . .
Impiegat de cancelarie
Sjpraveghiătorl

vama Corabie

niv • • • • n-
o ᵥ .
    Vama Limnicea

MONITORUL OFICIAL ăl ROMaNIEI









Șef-pe/cepto
Impiegați de cancelarie, din cari unul pentru Islaz
Supravegihătorî, unu' pentru Islaz







6 960



9 (21) Ianuarie 1877

160

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

î 1                                                                                         RETRIBUȚIUNI            i
  1-                        NUMIREA FUNCȚIUNILOR                                                              TOTAL  
| to                                                                   1                    Mensuala  Anuale  GENERAL
cj                                                                _____J Clasa           fi                          
i1                                                                                                                   
1 z                                                                                                                  
1                               Vama Ungheni                                                                         
1               Șef-perceptor • ■ (- ■     • ■..............             IV                 250       3,000          
2    Impiegați de cancelarie, din cari unul pentru SeulenI               III                100       2,400          
1    Supraveghiător .    ...    ...      .   .......                     I                  90        1,080          
3    Detto, din cari unul pentru Bouleni                                 II                 70        2 520   9,000 '
                             Vama Gura-lalomiței                                            250       3,000          
     Șef-perceptor...........                                                               100       1,200          
     Impiegat de cancelarie     ...... i ......                                             70        2 520          
     Supraveghiători....................                                                    250                      
1 1  Vama Giuvala                                                                           100                      
ț 1  Șef-perceptor          . .        .........                                            90        3,000          
« 3  Impiegați de cancelarie, din cari unul pentru Nucșdra                                  70        2,400          
i ■! Supraveghiător pentru Luzișor.............                          IV                 250       1.080          
1 1  Detto, din cari unul pentru Nucșdra ..... .....                     III                100       2,520          
2                              Vama Vârciorava                           II                 150                      
1    Șef-perceptor                                                       IV                 70        3,000          
3    Impiegat de cancelarie                                              III                200       1,200          
1    Magasiner . . . .       ............ ...                            I                  100       1,800          
i 1  SupraveghiătorI ...    . . . ..............                         II                 70        1 680          
2                                 Vama Reni                              IV                                          
!    Șef-perceptor      ........... .....                                III                          2.400          
1    Impiegat de cancelarie........ .........                            II                           1.200          
l 1  Supraveghiător!...................                                  II                           1.680   6,720  
2    Vama Scopoșent                                                      V                                    9,000  
i    Același personal ca la Reni........                                 III                          5.280   7 680  
     Vama Vâlcovu                                                        11                                   5 280  
     Același personal ca la Reni........... .  .                         V                            5 280   5 280 i
     Vama Cetatea                                                        V                                    5 280  
     Același personal ca la Reni..............                           V                            5,280   5 280  
     Vama Comorad                                                                                     2.400          
     Șef-perceptor.............                                                             200       3,600          
1    Impiegați de cancelarie, din cari câte unul pentru BorohanI și Bes-                    100       1,080          
3    timacii .       .............                                       V                        90  3,360          
1    Supraveghiător..... .          . .       .       .                                 III 70                       
4    Deto, din cari câte unul pentru punctele BorohanI și Bestimacu                       I 209       2,400          
ț    Vama Baliga                                                         II                 100       2,400          
1    Bef-perceptor                                                       V                        90  1,080   10,440 
i 2  Impiegați pentru Flonle-Albe și Gruiul-Negru.                       III                      70  2 520   8 400  
1    Supraveghiăt ir pentru Curmătura-Oltețulul        . .               I                                           
3    Idem, din cari câte unul pentru Florile-Albe și Gruiul-Negru .      II                                          



9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

161

1 Nr. agenților 1                             NUMIREA FUNCȚIUNILOR                                    RETRIBUȚIUNI            TOTAL         
                                                                                                Clasa    Mensuale     Anuale  GENERAL       
                  Nama Petroșița                                                                                      2 400                
                  Șef-perceptor                                                                                         840                
1                 Supraveghiător.           .       . • -! ......                               V     200                                  
1                 Nama ^ratocea                                                                 11    70              2,400                
1                 Șef-perceptor                 .       ....... •                               V     200             2,400                
2                 Impiegati, din cari unul’pentru Tabla-Buților .                               III   100             1,080                
1                 Supraveghiător pentru Rădila și Chiojdu                                       1     90              1 680                
2                 Idem din care unul pentru Țabla-Buților                                       11    70                                   
1                                              Nama Ttâsca-Rosile                               V     200             2 400          3 240 
1                 Șef-perceptor                                                                 1     90              1 080          7 560 
1                 Supraveghiător                                 •       '.....                 11    70                840          4 320 
1                                                                                                                     2,400                
1                                                  Nama Dor na                                                        1,200                
1                 Șef-perceptor •............. ....                                                                   1,080                
1                 Impiegat de cancelarie.          ...                                                                  840                
1                 Supraveghiător....... ............                                                                  5 520                
2                 w       ......................                                                                                           
1                 Vama Stefănescl                                                                                                          
3                 Același personal ca la Dorna                                                                                             
1                 Nama Prisacani                                                                                                           
1                 Șef-perceptor                                                                 V     200                                  
1                 Impiegați, din cari unul pentru Bicaz.                                        III   100             2,400                
4                 Supraveghiător        ...............                                         I     90              2,400                
1                 „      din care unul pentru Bicaz                                             II    70              1,080                
1                 Vama Comănesă                                                                 V     200             2 520                
1                 Șef-perceptor                                                                 V     100                                  
2                 Impiegat de cancelarie..........                                              111   90                                   
                  Supraveghiător             ..........                                         1     70                                   
                  V                          '                                           ...... 11    200             2,400                
                  Nama Rădăuți                                                                  V     100             1,200                
                  Șef-perceptor..................                                               III   80              1,080          5 520 
                  Impiegat de cancelarie.                                                       1     70              3 360          5,520 
                  Supraveghiător.    ..... ..... ...                                            II    200             2,400          8 400 
                  •                                                                             V     100             1,200          9.240 
                  *                                                                    Total.   III   90              1,080          6 360 
                                                                                 RECAP1TULAȚIUN I     70              1 680   |    606 240 
                  RetributiunI                                 .                                II           . lei    6,240                
                  Spese, djpă statul litera D bis                                               E     • •        r 60 8 280                
                                                                                          Total  gene   ral. . . „ 61 4 520                
                                                                              Ministru de finan ce; I     C. BRATJ A^ IU.                  








   162

   Neluând nimeulcuventul îa discuțiunea
generală, se pane la vot luarea în consi-
derare a projr 'nlul de lege și se pri-
mesce.
   Art 1 și 2 seprimesee fără discuțiune.
   Se citesce statul personalului, care se
adoptă fără discnțiuue penă la vama Plo-
escilor.
   D. Gr. Vulti eseu. D-lor, asupra vă-
mef Ploescilor, secțiunea a doa a emis
părerea ca să se suprime acestă vamă,
precum și tâte cele-alte care nu ar avea uă
importanță seriâsă.
   Comisiunea înfcă nu a fost de acâstă o-
piniune pentru că Ploesci fiind un ceutru
de populațiune important, ar suferi uă
jenă în afacerile sale comerciale dâcă ar fi
să facă operațiunile vamale la vama de la
Predeal saîi de la Bucuresci, așa cum dice
opiniunea minontăței.
   D. ministru cultelor. D-lor, motivele
pentru care una din secțiuni ar fi fost de
opininiune să se suprime vama de la Plo-
escl, nu mi se par de loc întemeiate, fi-
ind că, dâcă este vorba că Ploesci ar pu-
tea să se serve cu vama din Predeal și din
Bucuresci, apoi tot așa ar fi putut Craiova
să se serve cu vama de la Bechet și de la
Turnu-Severin. Prin urmare, vă rog. să
mențineți cifra din budget fiind că D-v.
înțelegeți că reducțiunile budgetare nu
pot să se facă peaă acolo în cât să desor-
ganisese serviciile.
   D. B. Ghergheli. Cer cuvântul.
   Voci. închiderea discuțiune!.
   —Se pune la vot închiderea discuțiu-
uei. și se primesce.
   D. B. Ghergheli. Atunci, vâ rog, să se
constate că eu votes contra acestei vămi.
       Se pune In vot statul vămel Ploesci
și se adoptă.
    Cele alte paragrafe până la vama Tatar-
Bunar, se adop'.ă fără discuțiune.
    D. T B. Lățescu. D-lor, ’ml permit a
atrage atențiunea D-v. asupra punctului
vamal de la Sărata. Acesta este un punct
vamal care se află în depărtare de doă chi-
lomelre de punctul principal numit Ta-
tar-Bunar, în cât acest punct Sărata nu
servesce la nimic.
    De aceea, v aș ruga, Ddoi, să admitețl
cererea ce am onâre de a vă face ca să se
suprime atât punctul de vamă de aci, cât
și punctul de mal la vale numit Gâscele.
    Vă propun aceste reduceri cu atât mal
mult că aș dori ca făcându-se aceste eco-
nomii, cu fondul ce ar rămânea disponi aii
din suprimarea acestor puncte din vamă,
să se înființese âucă un sub-prefect îi lo-
calitate unde s’a lăsat numai unul singur,
care va fi în inposibilitate a satisface ce-
rințele serviciului, pentru întinderea peste
care e lăsat.
    D. Gr. Vnltorescu D-lor, v’am decla-
rat de la început că projectul de faciă
este conform cu acela lucratde comisiunea
bidgețară lu discnțiunile budgetelor pa

lauuau S i 7

a vă afirma că uu esistă, nu e nici uă căs-
ciâră măcar acolo pentru vamă
   In acâstă împrejurare ce este mal legi
timdecât rugăciunea ce am onore a adresa
D-lul ministru de finanțe de a ne spune
dâcă este drept saiî nu ca acest punct să
fie desființat săfie șters din acest pfoject
   Rog dâră pe D. ministru de finanțe sâ
ue spună dâcă admite saiî nu cererep mea.
   D. Gr Vulturescu Onor. D Lățescu
face aci uă confusiune. D-sa și înebipu-
esce că la Gâșcele este un biuroil vamal.
Dâ.ă nu este ast-fel, biuroul vamal 'este la
Tabun-Cubeiu, la Gâșceleenumai nnpunct
de supraveghiare. Ce sunt aceste puncte
de supraveghiare? Sunt nisce puncte de
unde să pâtă supraveghia cu eficacitate
granița, pentru ca să se împedice contra-
banda. Dâcă acolo nu este uă casă de lo-
cuit. după cum observă D. Lățescu, causa
e că impiegatul păditor nu este ținut a
ședea într’un loc fix.
   Cu tâte acestea, dâcă D-vâstră sunteți
inspirați de un spirit de economie cât se
pâte mal mire, puteți să aderați la cererea
D-lul Lățescu.
   — Sa pune la vot punctul de vamă Gâs-
cele și.se adoptă.
   Cele-alte paragrafe până la finele statu-
lui vamal se adoptă fără discuțiune.
   D.. P. Ghici. D-lor, nu înțeleg ca noi
să votăm statul salinelor împreună cu bud-
getul întreg al administrațiunel ministe-
rului de finanțe, fără ca mal îutâiîî să vo-
tăm în parte Iote ramurile de serviciu care
fac parte din acest minister. Mie mi se
pare că, dâcă este să votăm în bloc tot
budgetul ministerului de finanțe, atunci ar
trebui să discutăm mal îitâiiî și statul ad-
ministrațiunel domenielor, precum și al
tutulor celor alte administrațiunl care de-
pând de acest minister.
   Aș ruga dâră pe D. președinte ca să re-
gulede votul nostru, și dâcă onor. D. ra-
portator a făcut uă confusiune, atunci D.
președinte să facă biue să repăre acea
greșâlă, regulând ca să votăm separat ad-
ml' strațiut.- iu. i .ă a min-sterub;! de
finanțe, precum și fie-care ramură de ser-
viciu a acestui minister.
   Voci. Apoi așa să și face.
   D. vicepreședinte. D-lor, noi am dis-
cutat acest project de lege după tâtă re-
gula, am pus la vot mai îutâiu luarea lui
în considerați una, apoi am votat fie-care
articol îa parte și acum 1 punem la vot în
total cu bile, căci așa prescrie reg ilamen-
tul nostru.
   Voci, Da, da, h vot în tital.
   — Se pune la voi projectul de lege Iu
!total și resultațul scrutinului este cel ur-
mător :

       Votanți .            . . 70
       Majoritate reglementară . 39
       Bile albe                  66
       B.le negre .... 4

MONITORUL uFIClAL AL RUMĂNIEI

cari comisiunea budgetară le-a ținut la
ministerul de finance, îu ceea ce prive-
sce reducerile a esaminat pe rând tâte
vămile coprinse aci, uua câte una. și nu-
mai după nisce discuțiunl cu totul de de-
taliii, și după ce ne-am convins diacon-,
sultațiunile cu impiegații speciali al mi-
nisterului de finance, am menținut pe une-
le și am redus pe altele din aceste puncte
de vamă. In ceea ce privesce vama Tatar-
Bunar,ț la Săratas’a lăsat numii un supra-
veghietor și un impiegat subaltern, și a-
câsta numai din causă că e fârte greii de
pădit granița în partea locului și pentru
că însă-șT vama Tatar-Bunar să nu rămână
uă curată ilusiune, nefiind bine pălită
granița.
   D. Lățescu însă ne-a spus că ar voi să
facă reducerile acestea aci, pentru ca a-
pni la budgetul ministerului de interne să
c6:ă a se înfiiința încă un sub-prefect în
localitate. Comisiunea însă a studiat cu
aceea-șl scrupulositate și cestiunea redu-
cerel sub-prefecților ca și tâte cele-alte,
și după ce a apreciat tâte necesitățile lo-
calităților, a redus numărul lor, lăsându i
ca inspecto i, ca adjutâre de prefecți, âră
nu cu diferitele atribuțiunl ce aveați mal
nainte
   De aceea nu cred că ar fi bine a se an-
ticipa asupra aceea ce se va face cu sub-
prefecțil, și să reducem aceste puncte de
supra-veghiere în vederea de înființare de
sub-prefecțl, câni nu se scie dâca onor.
Cameră nu va găsi că este suficient nu-
mărul ce a lăsat comisiunea.
   Eiî vă rog, dâră, D-lor, să mențineți
punctul de veghiere ce figarâsă aci. și el
trebue reținut dâcă voiți ca vama Tatar-
Bunar să fie uă realitate căci dâcă desfi-
ințați punctele de supra-veghiere, dați loc
la uă coutra-bandă regulată, sigură, și a-
tuncl mai bine desființați și 'chiar vama
Tatar-Baaar, care n’ar mai avea ce să vă-
muescă.
   — Se pune • vot articolul și se pri-
mesce.
   Se citesce articolul relativ la vama Ța-
tar-Cubel.
   D. T. Llțescn D-lor, ori-care ar fi fost
seriositatea cu care a lucrat onor, comisi-
une budgetară, totuși nu se pâte susține
că cunoscințele ce are un reprezentant al
localității asupra uuel împrejurări locale
nu pâte să fie fondatăși ou pole avea cre-
dămentul între colegii săi. Ar fi nedrept
ca ceea ce vine de la un coleg, represen-
taut al intereselor unei localități pe care
uă cunâsce mn bine de cât alții, să nu fie
crezut ori-ce ar dice el. Etă ce am să dic
asupra vămei Gâscele Acest punct de
vamă aici nu a esistat. nici uu esistă. ast-
fel că aci suntem în fjeia, nu numii a u-
nul serviciu de pris >s, de suprimat, dâră
care nici nu esistă. Cisa mea, locuinți
mo, e leagă acest punct și sunt îa posiție

9 (21) Ianuarie 187'.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

16

D. vice-președinte. Adt

ea a primit neîntrunind numărul cerat de regulament,
remâne a se face o a doua votare în ședința

projectul de lege.
  D. N. Nicorescu, raportatornl comite-1 viitâre, care se anunță pentru Marți 28

tulul de delegaț* al secțiunelor, dă citire Decembre,
următorului raport și project de lege .

Domnilor deputați,

  Comitetul delegaților compus di
  N. Nicorescu pentru secțiunea 1

  C. A. Borănescu
  B. Ghergheli
  Gr. Cantacuzino
  D. 1. Ghica

II



57

A. Candiano-Popescu
  C. Bobeica

. . III
. . IV
. . V
. . VI
. .VII,

Ti

Intruninduse astă-dl în număr de patru
-nume: D-nil Gr. Cantacuzino, C. Boră-
uescu, B. Ghergheli și subsemnatul ah
luat în discuțiune projectul de lege pre-
sentat de D. ministru de resbel, pentru a
se acorda locotenentului Fotino Matheiu
dreptul la uă pensiune viageră egală cu
solda gradului săiî de locotenent.
   Comitetul având în vedere că locotenen-
tul Fotino Matheiu, în urma unul accident
ce I s’a întâmplat cu ocasiunea manevre-
lor, în timpul serviciului, a suferit ampu-
tarea unui picior al săiî;
   Având în vedere că acestă nenorocire,
constitue un drept la solicitudinea publică;
   Având în vedere că locotenentul Fotino

Matheiu după cum ne spune însuși D. mi-
nistru n’a servit încă timpul suficient pen- rie, E. Predescu, 1. C. Fund,eseu, Dr. Fo-

tru a avea drept, în temeiul legii pensiu-
nelor, la uă pensiune îndestulătâre care
să ’I asigure esistenți, comitetul a luat
în considerațiune projectul de lege și ’l
recomandă aprobărel D-vâstră.
   Majoritatea comitetului a făcut uă mo
dificare în redaețiunea projectulul pentru
a se determina mal bine ca pensiunea de
180 lei pe lună să se acorde din fondurile
Statului, fără prejudiciul sumei la care
are deja drept câscigat locotenentul Fo-
tino asupra fondului pensiunelor Ear de-
legatul secțiunel a patra a fost de părere
a se manținea redaețiunea projectulul pri-
mitiv.
   In consecuență am onâre, D-lor depu-
tați, a] vă ruga în numele comitetului să
bine-voițl a voia următorulproject dejlege:
PROJECT DE LEGE
   Art unic. Se acordă locotenentului Fo-
tino Matheiu dreptul Ia uă pensiune via-
geră în sama de lei 180 pa lună din casa
Statului reversibilă în condițiunile prevă-
zute de legea pensiunelor.
   Acâstă pensiune va începe din dioa în
care ofițerul nu va mii avea dreptul li nici
un fel de soldă din budgetul ministerului
de resbel.

  Raportator, N. Nicorescu                A. Candiano-Popescu, D. Pruncu, Dr. Po ghidla bighienescu, a D-luIM Rapaport,
liza, P. Baescu, E. Filipesea.            a D-luî Minele Giorge. a locuitorilor co-
  După adoptarea luărei î iconiiderațiune Adunarea trece a lucra îi secțiuni. manei BogdăoescI, județul Bicăft , și a
a projectulul și a articolului unic, se pu-1 Ședința u^mătde se anuoțt pe Joul, 30 mal multor locuitori foști ostași din jude
ne h vot proiectul îi total si scrutinulj Decembre.                                  țul Mehedinți

  .Ședința de la 28 Decembre, 1876.



-nill Preșidenția D-luI președinte C. A. Ro
' seti, asistat de D-nil secretari M. Buri-

leanu, 0. Climeseu și I. Lățescu.
  D. președinte. D-lor deputați, am du-
rerâsa datorie de a vă face cunoscut dure-
râsa perdere ce făcu națiunea și represen-
tanțil el, în persona doctorului Panait
latropolu.
  D. C. Colibășeann Etă, D-lor, propu-
nerea ce s’a făcut din partea mal multoi

deputațl în acâstă durerâsă împrejurare : D-nil D. Anghel, N. Athanasiu, C. Bo
.Camera esprime durerea sa pentru per- beica, T. Boiu, D. Brătianu, N. Bujorenu
S. Călinescu, G. Dimiirescu, A. Candia-

derea unuia din cel mal însemnați bărbați
al României, din cel mai distinși și iubiți
membri al săi, doetorele în medicină Pa-
nait latropolu.
   -Tot-uădatădecide ca uă comisiune din
senul el de cinci spre-dece membri, îm-
preună cu biuroul, să ia parte la cermonia
funebră.
   ᵣBiuroul este însărcinat a comunica fa-
miliei acestă decisiune a Camerei, și a o
publica în procesele sale verbale
  C.   Colibășeanu, G. Magheru, G. Misail,
  1. Villacrose, P. 1. Cernătescu, Gr. Seru-


lizu, M. Burilleanu, N. Roseiti, D. Eco-


nomu, M. Schina, P. Ghica, E Costinescu,
Gr. Bereniei, 1 Candiano-Popescu, 1.
P oenaru-Bordea, Gr. Vultur eseu, St. Be-


chianu, D. 1. Ghica, D. Donicî, M. Fe- A. Teriacliiu.

rechide, V. Maniw, R Campiniu, C. A
Borănescu, D. Pruncu, Col. V. Ghergheli,
G. Hasnaș.


      Se pune la vot acestă propunere și
se primesce cu unanimitate.
  D P. Cernătescu. D-le președinte,

sper a mă face organul acestei onor. Adu-
nări, propuind ca în (jioa cea durerâsă,

ia care va fi a se rădica remășițele mor- nel budgetare petițiunea locuitorilor din
tale ale amicului și colegului nostru latro- Târgul-Nâmțu, a monahielor de la monas-
polu, să nu ținem ședință publică, pentru firea Dintr'un-Lemn și Samurcăsescil, și
ca nu numai 15 deputați săînsoțâscă cor- a studenților facultățel de sciințe de la u-
tegiul amicului nostru regretat, deră cel niversitatea din Iași.
puțin cea mal mare parte din Cameră. Se trămite la comisiunea de indigenat
Se pune la vot și propunerea dea petițiunea D-lor E. Tabai, St. Voicinski,
nu se ține ședință îi <Jioa înmormântărel I. Cocis, J. Grosu și adresa D-lui minis-

repaus itulul latropolu și se primesce.
      Se procede la tragerea la sorți a co-
misiunel și resultatul este cel următor:
D-nil N. R. Licusteanu, Gr. Vulturescu,

G. Cantilli. St. Bechianu. I. Poenaru-Bor-
dea, 1. C. Fundescu. E. Costinescu, C. Co-


liblșianu, C. A. Birăuescu. D. Economu,
A. Candiano-Popescu, D. Pruncu, Dr. Po


   Ședințade la 30 Decembre, 1876.
   Președenția D-luI vice-președinte A. Si-
hleanu asistat de D-nil secretari M Buri-
leanu și I. Lățescu.
   Ședința se deschide la 3 Va după amiadl
   PresențI 75 D-nl deputați
   Nu respundă la apelul nominal 74, și a-
nume.

11 congediii:
   D-nil T. Bagdat, A. Gr. B nachi,
Castroian, ¹ Catargiu, N Catargiu, P
Constantin,Gr. Cozadini. G. N. Gamulea
I. Mârza, G. RadovicI, C. Ș >rec.

Fără arătare de motive .

no-Popescu, G. Cantili, N. Caraianoglu, A.
Celebidachi, E. Ciolacu, N. Cișman, C.
Climeseu, M. Costaki, L. Costin, D. Co-
zadini, D Crăciunescu, N. Dimancea, I
Docan, G. Exarhu. L. Eraelide, C. Fieva,
D. Genescu, M. Ghelmegânu, G. Ghițescu,
G. Gâță, C. Giuvara, I. lonescu, T. B. Lă-
țescu, G. T. Maori, G. P. Mintu, G. Mâr-
zescu, D. Miclescu, G Miclescu, Fr Mi-
lescu, G. Morțun, M. Negulescu, N. H.
Nicola, I. Nicolau, N. Nicorescu, C. Filat
G. Pruncu, M. Rosetti, S. Rosetti, G. Ros-
novanu, D. Sofronie, R. Stefănescu L
Steree, I. Sturzi, A. Vamali, A. Vilner,
M. Vladimirescu, N. Voinov, P. Zamfires-
cu, H. Zugrăvescu, Sc. Pastia, F. Alunia-
nu. I. Carabateseu Tăcu, D. Loca și


Sumarul ședințelor din 23 și 28 curant
se aprobă.
   Se acordă congediu D-lor deputați A.
Vilner D. Cozadini D. Genescu I. Cara-
batescu și M. Vtadimirescu.
   Se respinge coogediul cerut de D-niî
deputați R. Stefănescu, G. Tăcu, D. Mi-
clescu, I. Sturzi și L Eraelide.
   Sa trămite de D. raportor al comisiu-

tru justiției, împreună cu petițiunea D-luI

S. A. G de iescu.
   Setrămitela comisiunea de petițiunl
petițiunea profesorului Malgouverne. a
D-luI I. Altinovicî, a locuitorilor comunei
Termâzia, a D-luî G. Teodor, a D-luI D.
Popa, a D-luI I. Popescu, a D-nel Mar-

ghidla Sighienescu, a D-lui M Rapaport,

ne h vot projectul îi total și scrutinul Decembre.

164

’TOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 (21) Iannariel87⁷

   D. G. Slăuicânu, ministru de resbel.
D-lor, doresc să se adaoge la acest project
de lege un articol nou. In projectul cel
nou de budget ce s'a primit de comisiu
nea budgetară. se procede la art. 28, al
dorobanților 16 regimente în loc de 8.
   Acest articol, după noul budget, costă
i 100.000 lei mal puciu de cât după bud-
getul cu 8 regimente
   Vă rog dar, să se adaoge un articol prin
care să fiu autorisat a aplica organisarea
cu 16 regimente de la 1 lanuariii conform
noului budget, căci este uă econemie pen-
tru Stat
   D. vice președinte. Comisiunea bud-
getară este rugată să se întrunescă spre
a delibera asupra propunere! D-luI minis-
tru de resbel.
   D. I. C. Brătianu, președintele con-
siliulnl și ministru de finance. D-lor,
âtă de ce D. ministru de resbel vă cere a-
cest articol:
   După legea organisărel armatei, pâte
să îmulțescă acele regimente cât va voi.
D-sa v’a spus că prin acestă modificare,
în loc să aducă uă cheltuială nouă, se a-
duce uă economie.
   Noi nu putem face virimente, și, de și
prin acestă nouă disposițiune se face uă
economie, însă fondurile întrebuințându-
se în alt mod de cât cum se prevede în
budgetul anului 1876, de aceea cerem a-
câstă autorisare, ca noi să fim în drept să
nu mergem după budgetul anului 1876
în privința regimentelor de dorobanți, ci
după noua organisare, ce s’a propus. A-
câsta pentru ca să fim corecțl.
   D. Gr. Vulturescu. D lor, comisiunea
mai în unanimitatea membrilor săi, a fost
de părere a nu se admite acâstă propunere
cu ocasiunea discuțiunei acestui project
de lege. Rămâne ca D. ministru de resbel
să vină mal bine cu un alt project de le-
ge, pe care noi vom fi dispuși a ’l vota în-
dată. Noi nu înțelegem pentru ce, dacă
uă-dată esistă uă lege, să nu mergem du-
pă acea lege ?
   D. P Ghica. Nu este lege.
   Voci. Să se facă un amendament.
   D I. C. Brătianu, președintele con-
siliului și ministru de finance. Să se
dică că cheltuiala pentru dedublarea re-
gimentelor să se facă nu după budgetul
anului 1876, ci după trebuințele nouei or-
ganisărl.
   Uă voce. Să se aducă un noii project.
   D. președinte al consiliului. D-lor,
renunțăm la acest amendament și âtă
pentru ce : pentru cuvântul că nu voim
să creăm un precedent de care alții ar pu-
tea să abusese, ci este mai bine ca D mi-
nistru de resbel să vină cu un anume pro-
ject de lege. Eră cât pentru legea prin
care vă cerem uă a două-spre-ijecea parte
a budgetului, o facem pentru că, de și gu-
vernul are dreptul după lege de a merge
cu budgetul anului trecut, în cașul când,

   Se trămite la comisiunea comunală pe-
tițiunea locuitorilor din cătunele Costes-
cil, Petrișul-de-Jos și Cornescil, precum
și telegrama locuitorilor comunei Probota.
   Se înscrie la ordinea ijilel raportul co-
mitetului delegaților de secțiuni asupra
projectnlul de lege, relativ la patronatele,
inspectoratele și eforiele școlare
   Se trămite ia comisiunea budgetară spre
a se cerceta projectul de lege relativ la fa-
cerea cheltuelilor și strângerea veniturilor
Statului pe luna lanuariii 1877.
   Se trămite la secțiuni projectul de lege
prin care se acordă casierielor generale
de județe uă remisă de 10 și 15 % P⁰ⁿ'
tru perceperea venitului din amende jude-
cătoresc! și a rămășițelor ce se vor incasa
din acest venit.
   D. vice-proșediute. D-lor, la ordinea
(Jilel avem votarea projectulul de lege pen-
tru pensiunea viageră a oficerulul Fotino,
rămas a se vota din ședința trecută.
   — Adunarea procede la vot și resultatul
scrutinului este cel următor:


      VotanțI ,      .           60
      Majoritate reglemen.       39
      Bile albe pentru . 57
      Bile negre contra .   .     3


   D. vice-președiute. Adunarea a adop-
tat projectul de lege
   D.Gr. Vulturescu, raportorul comisiu-
ae! budgetare, dă citire următorului raport
și project de lege :
      Domnilor deputați,
   Comisiunea budgetară luând în desba-
tere projectul de lege pentru facerea chel-
tuelilor și strângerea veniturilor Statului
pe luna lanuariii 1877, și
   Având în vedere că din causa modifică-
rel multor legi, budgetele pe esercițiul a-
nulul 1877 nu sunt încă votate și guver-
nul are necesitate de un vot al Adunărel,
spre a putea face cheltuieli și percepe ve-
niturile până la votarea diselor budgete,
   A admis în majoritate <)isul project de
lege, presintat de D. ministru de finance,
și a ales pe sub-scrisul de raportor spre
a 1 supune la desbaterea și aprobarea
D-vâstră.
   Raportor. Gr. Vulturescu.
PROJECT DE LEGE.
   Art. 1. Se autorisă guvernul a face
cheltuelile și a strânge veniturile Statului
pe luna lanuariă 1877 după budgetul a-
nulul 1876.
   Art — Reducerile și economiile fă-j
cute în virtutea legilor votate de Corpu-
rile Legtuitâre, precum și cele făcute de
guvern în virtutea legel de la 6 August
1876, îu cheltuelile eserciținlul 1876 se
vor aplica și pentru luna lanuariii 1877.
   D- vice-președinte. Discuțiunea gene-
rală este deschisă.

până la 1 lanuar, budgetul cel noii nu este
votat, dâră nici uă dată nu am cretjut că
Adunarea fiind deschisă, guvernul ar pu
tea să usese de acâstă facultate de a merge
cu budgetul anului trecut, fără uă autori-
sare a Camerei. De aceea, am venit să ce-
rem votul D v în acâstă privință.
   D E. Vergati. D lor, într’adevăr, nu
| este nimic de dis în contra cerere! făcută
de guvern, ca să fie autorisat a percepe
sumele de venituri, și a face cheltuelile
ast-fel după cum era prevăzut în budgetul
pe 1876 pentru luna lanuariii 1877, în
vedere că budgetul pentru 1877 nu este
votat. Dâră ași voi să întreb pe onor, gu-
vern, dâca și în privința cheltuelilor pen
tru material, are să fie tot ast-fel cum a
fost în 1876? Căci în privința materialu-
lui, la tâte ministerele, scie bine onor gu-
vern că materialul nu e prevădutprin legi,
și, prin urmare, se pot face economii. ’MI
pare că însuși onor, guvern a convenit în
comisiunea bndgetară, că, în cât privesce
materialul, să nu fie întocmai după cum
era în budgetul pe 1876, și acâsta chiar
pentru a două-spre-clecea parte, fiind că
ar resulta uă mare diferență.
   Acâsta avâm să fac cunoscut guvernu-
lui, ca uă rugăciune, în ceea ce privesce
aplicarea acestei legi.
   D. C Brătianu, președintele consi-
liului și ministru de finance. Să fie în-
credințat onor. D Vergati, că nu noi vom
face cheltueli cari nu sunt de uă neapărată
necesitate; dâră ceea ce este de neapărată
necesitate negreșit că nici prin budgetul
viitor nu se va suprima.
   Cât pentru acâsta a două-spre-clecea
parte, vom căuta să facem tâte ecomiile
putinciâse; însă, pe cât sevaputea.se
înțelege, fiind că sunt unele lucrări chiar
angagiate.
   — Se pune la vot închiderea discuțiu-
nei, și se primesce.
   — Se pune la vot luarea în considera-
țiune a projectulul. și se primesce.
   Articolele 1 și 2 se adoptă fără discu-
țiune.
   — Se pune la vot projectul de lege în
total, și resultatul scrutinului este cel ur-

mător
      Votanți. ................65.
      Majoritate reglementară 38.
      Bile albe                63.
      Bile negre.               2.

   D vice-președinte Adunarea a adop-
tat projectul de lege
      Se procede la votarea a doul mem-
bri, din cari unul pentru casa pensiunelor
și altul pentru consiliul de administrați-
une al casei obligațiunelor rurale și do-
meniale, precum și a unui secretar la biu-
rou, în locul rămas vacant, și resultatul
scrutinului este cel următor :
      Votanți                   61
      Majoritate regi. . 38.

9 (21) Ianuarie 1877

MONITORUL uFICIAL AL ROMÂNIEI

165

   S’au ales                                lațiunea a șâse categorii principale, pen-
   D. Gr Cantacuzino la casa pensiunilor, tru tdte profesiunile și comerciurile co-
cu 48 voturi;                               prinse în tabela lit. A, din 1863.
D. C. Grădiștânu la consiliul de admi „Eră comerciurile și profesiunile mo-
nistrațiune al casei obligațiunelor rurale diticate se vor clasifica în viitor după ba-
sele coprinse în suplimentul de tabelă ce

cu 48 voturi;

și domeniale, cu 48 voturi;
    D. A. Vizanti secretar cu 47 voturi.

■ se alătură aci sub lit. D.“

   Ședința se rădică la 5 7₄ ore sdra, și Acest articol, cum vedeți, coprinde în
cea viitdre se anunciă pe a doua-di, Vi sine două tabele . uă tabelă relativă la ca-

nerl 31 Decembre.


   Ședința de la 31 Decembre, 1876

   Preșidenția D-lul viee-președ iute A
Stolojan, asistat de D-nil secretari M. Bu-
rilânu, I. Lățescu și A. Vizanti.
   Ședința se deschide la l³/₄după amâdl.
   PresențI 76 D-ni deputațl
   Nu răspundu la apelul nominal 73, și
anume


   D-nii T.
Castroianu,
Constantin

In congediu
Bagdad, A. Gr. Bonachi, D.
C. Catargiu, N. Catargiu, P.
D. Cozadini Gr. Cozadini, G.

N. Gamulea, D. Genescu I. Mârza, C. Șd-
rec A. Villner M. Vladimirescu. I. Cara-
batescu.

Fără arătare de motive :
   D-niT D. Angbel, N. Atanasiu, C. Bo-
beica, T. Boiu, D. Brătianu, N. Bujorânu,
8c. Călinescu, G. Dimitrescu. A. Candiauo-
J’opescu, G. Cantili, N. Ca-aianoglu, A.
Celebidachi E. Ciolacu N. Cișman, C.
Climescu, M. Cotachi, L. Costin, D. Cră-
ciunescu. N. Dimancea. I. Docan, G. E-
xarhu. L. Eraclide, M.Ferichide, O. Eleva,
M. Ghelmegânu, D. Ghițescu. G Gață, C.
Giuvara, P. Grădiștenu, I. lonescu, T B.
Lățescu, G. T. Maori, G. Mantu, G. Mâr-
zescu, D. Miclescu, G. Miclescu.G Morțun,
M. Negulescu, N. II. Nicola, S Nicolau,
N. Nicorescu, C. Filat, G. Pruncu. M. Ro-
setti, S. Rosetti, G. Rosnovanu, D Sofro-
nie, R. Stefănescu, L Sterea, I. A. Sturza,
A. Vamali, N. Voinov, P Zamfirescu, S.
Pastia. F. Aluueanu. G. Tăcu, D.Leca, A.
Teriachiu.
  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   Se acordă congediu D-lul deputat I. Lă-
țescu.
   Se trămite la comisiunea de indigenat
petițiunea D lui Fritz Herfurt.
   D. vice președinte D lor, la ordinea
«Jilel avem projectul de lege pentru pa-
tente. Intr’una din ședințele trecute, dis
cuțiunea a rămas la art 2, asupra cărui
D. Codrescu are cuvântai.
   D. I. Codrescu. D-lor, înainte de a in
tra în materie, cred că trebue să vă amin-

tesc discuțiunea care a urmat în una din
precedentele ședințe asupra acestei legi.
   Art. 2 diu acâstă lege dice:
   Dreptul fix se deterermină prin tariful


admis șâse categorii.
   Am avut ondre^să vă spun când am des-
voltat pentru prima oră amendamentul meu,
că ideea principală pe care el este înte-
meiat e eă comerciul, alișverișul, cum se
dice, se deosibesce în mod fdrte simțitor
de la un oraș la altul, după numărul popu-
lațiunel unul oraș. Acesta a recunoscut o
și guvernul, căci, de la sine, prin projee-
tul de lege de faciă, a propus șese cate-
gorii. Eu, însă, de și m’am unit cu guver-
nul, în ceea ce privesce cele șese categorii,
nu m am unit la mărginirea numărului po-
pulațiuueî, și de aceea, prin amendamen-
tul ce am propus, am menținut tot șese
categorii, deră am redus cifra locuitorilor,
și îu loc de 5,000 suflete în jos, ceea ce
mi s'a părut că este prea rădicată, am dis
de la 3,000 suflete în jos. Apoi, de la
3,000 penă la 15,000, să lie categoria a
cincea, căci în acestă categorie vor intra,
nu numai tote orașele cele mici, dâră
vor intra și tdte orașele caii sunt reședințe
de districte de a treia ordine. A patra
categoric este de la 15,001—25,000. De
jea orașele mai măricele au populați unea de
la 25 pâuă la 50,000 și intră în categoria
a treia, cum spre esemplu este orașul Bo-
toșani, Bârlad, Roman. A doua categorie
sunt orașele acele cu ua populațiune de la
50,000 până la 100,000 cum sunt orașele
Iași, Craiova, Galați. Și de la 100,000 în
sus intră capitala BucurescI; și acesta cu
drept cuvent pentru că este un oraș mare

și capitala țârei. Aceste îu ceea ce prive-
sce clasificarea Cât pentru taxe, ele nu

nod alăturat la presanta lege, după popu- sunt atât de rădicate din ceea ce au fost

tegoriile orașelor, și a doua este aceea
care modifică tabela legel din 1863.

   Acum, pentru ca să putem procede ma'
sistematic, eu cred că trebue mal ântâiii
să ne ocupăm cu tabela care clasifică ora-
șele în șâse categorii, și apoi vom veni și
la cea-altă tabelă relativă la modificările
cn sunt a se face.
   Asupra tabelei categoriilor, vă aduceți
aminte că eu am avut ondre să propun un
ameadament. Prin acel amendament am
admis și eu, ca toți cel-alți D-ni subscrii-
torl al amendamentului, împărțirea în șese
categorii a orașelor, căci pânăastă-()I ora-
șele erau împărțite în patru categorii; a-
dică de la 3,000 păne la 5,000 suflete, de
la 5,000 penă la 10,000, de la 10,000
penă la 20,000 și, în fine, de la 20,000
în sus.
   Precum vedeți, acestăîmpărțire era fără
nici uă proporțiune, și de aceea uol am

    Aceste sunt punctele pe care le atinge
amendamentul mefi. Eă cred că discuțiu-
nea ar trebui mal ântâifl să se mărgiuâscă
aci, și pe urmă vom veni la tabel.
    D. N. Constantinescu. Domnilor, în
ceea ce privesce tarifele , mă unesc cu a-
mendamentul D-lul Codrescu dâr voesc să
fac uă altă observațiune, voesc Jsă evit a
se comite uă nedreptate unei clase de ne-
guțători, care sunt fdrte nedreptățiți. Acâ-
stă clasă este clasa cârciumarilor.
    D. președinte al consiliului. Cârciu-
marif sunt esclușl, nu se vorbesce de dân-
șii în acest tabel.
    D. N. Constantinescu. Eu voiă dovedi
că acâstă lege nu esclude pe cârciumarl,
și pe lângă taxa de licență le ea si pa-
tenta. . .
    Uă voce. Vă înșelați; cârciumarii sunt
esclușl.
    D. N. Constantinescu. Nu sunt esclușl
și acâsta uă afirm cu textul legel vechi,
precum și cu legea cea nouă a licențelor,
și voiu proba că prin legea ce discutăm
acum, cârciumarii vor plăti pe lângă li-
cență și dreptul patentei fix și taxa pro-
porțională după valdrea locativă.
   In adevăr etă ce citim la art. II din le-
gea în discuțiune
   ,,Dreptul fix se determină prin tariful
nou alăturat la presenta lege după popula-
țiunea a șâse categorii principale, pentru
tdte profesiunele și comerțurile coprinse
în tabela lit. A din 1863.
    Iar comerțurile și profesiunele modifi-
cate se vor clasifica în viitor după basele
coprinse în suplimentul de tabel ce se ală-
tură aci sub lit. D.“
   Acuma, decă veți citi și tabelul care
modifică numai dre-care profesiuni din
cele coprinse în legea de la 1863, veți ve-
dea că cârciumarii nu sunt scutiți de pa-
tente; ast-fel în cât el remân în condițiu-
nile tabelului litera A, plătind licența și
dreptul fix al patentei, precum și taxa pro-
porțională.
   Der se (}ice, că cârciumarii aă fost scu-
tiți de plata patentei în urma legii licen
țelor. Nu este așa, âtă ce 4ice legea pen-
tru licențe :
   „Nimeni nu pdte esercila profesiunea
de comerciant de băuturi spirtdse de orl-ce
fel de calitate, vinuri, bere, rachiuri, spir-
turi și liquerurl cu amănuntul șeii cu ri-
dicata, pe lângă patenta ce plătesc astăzi,
de cât în virtutea unei licențe (permisiune)
liberată de ministerul finanțelor."
   Astăzi însă, când se Introduce uă ino-
vațiune fericită—prin aplicarea imposite-
lor după un principia de dreptate și equi-
tate nu înțeleg, pentru ce cârciumarii
să fie siliți să plătâscă pe lângă licență
și acâstă îndoită taxă ce li se impune a-
cum, așa în cât calculând, veți vedea că a-
cestă îndoită sarcină ce se impune debi-
tanților de băuturi spirtdse este mal mult
de cât esagerată, și, ă uă asemenea esa-

166

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

gerațiuue, au numai eă ar distruge cu de-
săvârșire acâstă profesiune, dâr vainfluin-
ța fârte mult și asupra altor interese ale
societățel, cum de esemplu asupra vini-
culturei, căci va depreția vinurile, fiind că
le va lipsi de debușeurile de desfacere, și
în acelaș timp vainfluința și asupra chi-
riei prăvălielor în care se esercită uă ase-
menea profesiune In adevăr, când va tre-
bui să plătescă cineva, pe lângă licența
de astădl, și uă patentă așa de urcată, plus
taxa proporțională asupra valorii locative,
înțelegeți bine, că acești profesioniști ne-
putând a se despăgubi de aceste sarcini
numai de la consumatori, el vor trebui a-
tuncl să arunce aceste taxe asupra proprie-
tarului prăvăliei, dându-I uă chirie mal
mică.
   Nu mă preocup numai ae consecințe,
numai de efectele economice ale acestei si-
steme de imposițiune, cu tâte că trebue
să fiă acesta preocupațiunea nâstră prin-
cipală, der mă preocup mal cu semă și de
cestiunea do dreptate și de equitate. El
bine, din acest punct de vedere, găsesc
că ar fi uă nedreptate strigatoriă ca acest
fel de comereianțl să plătescă de două ori
uă taxă. Acesta nu se vede în nici uă țară
și nici chiar în Franța, de unde împrumu-
tăm acâstă sistemă. In adevăr, în Franța,
debitantul de băuturi spirtâse plătesce uu
drept fix și altul proporțional, der nu mal
plătesce și patenta
   Pentru aceste cuvinte, eu împreună cu
alți colegi al mei, luăm curagiul să pro-
punem un amendament. După opiniunea
nâstră, acest amendament ’șl ar avea locul
la tabela profesiunelor care se modifică, și
anume la partea finală, unde se trateijă de-
spre profesiunele care se apără.
   Vă mărturisesc că ași fi fost de opiniu-
ne ea acești debitanți să se scutescă de
dreptul proporțional de 5 la sută și să
plătescă numai dreptul fix de patentă; dâr
D. ministru de finanțe, cândVam consiltat
în acestă împrejurare, a mers mai departe
și a 4is ca să se suprime cu desăvârșire
acestă taxă a patentei.
   Vă rog dâr, să bine-voiți a primi amen-
damentul nostru care este cel următor
   „In tabela profesiunelor sub rubrica a-
perări se va adaoge la fine
   „Cârciumarit. In general toți debitanțil
de băuturi spir16se supuși legii licențelor.
   D. 1. Poenarn-Bordea. D-lor, nu voiă
vorbi câtuși de puțin în contra acestei
legi și în contra tarifelor; voi ii atrage însă
atențiunea D-vdstră asupra esageratei cla-
sificări a profesiunelor, adică asupra mul-
tei încărcări a patentelor.
   Este adevărat, că un imposit nu este de
cât plata sacrificielor ce Statul face pen-
tru societate. Asemenea și comercianții
cărora de și nu li s’a făcut nimic în favd-
rea lor, der ca să Zicem așa, pentru că li
se dă garanții din partea Statului, trebue
și ei să plătesc? un imposit mai mare adi

। de cât acel care nu aii beneficiul ce’l au ei.
Der când văd că se urcă de-uă-dată un
imposit de la unul la patru, adică se mă-
resce de 4 ori mal mult, mi se pare că ni-
mic nu este mal descuragiator pentru cla
sa aceea a societății care se hrănesce nu-
mat prin munca sa, și care nu este, cum
s’a <|is de către D. Vergati, închinători la
sfântul budget, ci muncesce și se espune
la’multe pentru un mic beneficiu necesar
esistențeî lor.
   Spre a vă arăta ca acestă clasificare a
profesiunilor este ceva esorbitant, este ce-
va descuragiător, voifi constata acest fapt
în trecăt cu câte-va esemple, și decă mi
se vor cere esplicațiunl mal detaliate, voiu
ti gata de a le da.
   Iu adevăr, chiar D. N. Fleva, de esem-
plu, plătesce cât cel mal mare bancher
din țâra românescă, pentru că are patru
trăsuri, și acesta v’uă spun în trecăt
fără a avea intențiunea de a lua apărarea
D-sele. Ca să vă conving despre acest a-
devăr, și că în adevăr patenta birjarilor se
urcă de patru ori mal mult, vă voii! spune
că birjarul, după legea veehiă, plătea 24
lei, acll este trecut cu 200 lei, bine înțeles
pentru acela care are peste patru trăsuri.
Afară de acest imposit al patentei, cel
care are patru trăsuri (birjl) mai plătesce
la comună încă 1725 lei pe an.
   A(Ji der un asemenea comerciant va plăti
pe lângă suma de 1725 lei încă 350, decă
se va primi projectul guvernului va mal
plăti și impositul proporțional pe valârea
locativă, ceea ce face în total 2075 lei.
   Va mal plăti apoi (Jecimele pe lângă
patente; așa în cât după acestă clasificare,
proprietarul-birjar a patru trăsuri va plăti
uă taxă pe care nu o plătesce cel mal mare
bancher.
   Mai mult de cât atât, voia lua, de esem-
plu, pe un comerciant care vinde pânijă.
După legea veehiă, acest comerciant plă-
tea 222 lei, și 22 bani; adi, după legea
nouă, va plăti 500 lei, acesta după tarife-
le comisiunel delegaților, eră după projec-
tul guvernului 350. AdaogițI la acesta de-
cimele județene, comunale și alte adause,
și veți vedea că de unde acest comerciant
plătea 222 lei, a<jll va plăti 900.
   EI bine, când un imposit să rădică atât
de mult, acâsta ’ml dă dreptul să creZ că
uă asemenea lege va avea de consecință
descuragiarea cu desăvârșire a acestei
clasei a societății.
   Decă să susține că trebue să suporte și
comercianții sarcinile țârei cari a<|I s’aîi
mărit, eu nu esit ale spori câtu-și de pu-
cin dâră cred ⁶ prudent, și în interesul
comercianților, a nu le rădica într’uă pro-
porțiune care să nu pară atât de mult grea,
mal cu semă când vedem că adi comerțul
este cădut. Vă voiu da și alte esemple, D-
lor, și nu vă voiu vorbi de bragagf, căci
și bragagii ajung tot acolo de a plăti ca
cel mal mare bancher, și dacă nu me pre-

) (21) Ia -ic 187'

ocup de acâstă clasă este, cum mi s’a răs-
puns altă dată, că el vin în țera nâstră nu
sciu cum și să întorc de la nolârănu sciu
cum. Nu voesc a face reclame cu acâsta ci
mă preocup numai de idea ca să nu să vadă
că tocmai de la uă Cameră ca acâsta să dă
uă 1 ovitură mortală clasei comercianților și
de aceea vâ voiă rnga atât pe D-v. cât și
pe onor, guvern, ca să consimțițl la uă în-
dulcire a patentelor, la uă modificare a a-
cestul project, și acâstă îndulcire eă uă
găsesc dacă nu primiți alt fel cel pucin
în suprimarea taxei de 5 la sută sau 10 la
sută asupra valârel locative a imobilului
închiriat de comerciant. Acâsta pentru mal
multe cuvinte, căci conține într’ânss uă
nedreptate, și ca să vâ dovedesc acâsta
mâ voiti servi de un esemplu. — Voesc a
vâ vorbi despre băcani. Projectul guver-
nului d>ce neguțătorii ce aduc articole de
băcăniă cu amănuntul în satt câtimi
mari și vinde cu rădicata în stradele princi-
pale. etc. D-lor toți trebue să seim că în
stradele principale sunt numai acel mici
comereianțl care nu au de cât un asorti-
ment mic și mai cu sâmă de montat ușa și
ferestrele, ca să atragă mușterl, âră comer-
ciantii care într adevăr fac comerciu de
miliâne adică cel cari veud cu rădicata nu
stau în stradele principale ci secondare,
și pentru acâsta voiă da esemple de nume
cunoscute de mulți domul deputați dacă
voițl.
   Aci în articol se dice neguțători care
aduc articole de băcănie în cătățimi mari
și vând cu rădicata safi cu amănuntul în
stradele principale să plătescă mai mare
patentă de cât cel din strade secundare.
   Uă voce. Nu e așa; este altă clasifica-
re.... (Sgomot).
   D. I. Poenaru Bordea. Apoi , D-lor,
eu nu altă clasificare pentru acești co-
mercianțl și dacă contestați, atunci voiă
cere să se citâscă profesiune cu profesiu-
ne acest tabel și voi face asupra fie căriia
profesiuni observațiunile ce voiă crede
necesare, ca să na încărcăm prea mult pe
unii și să ușurăm pe alții. Ceea ce am voit
să propuiă ca mijloc de îndulcire este ca
printr un amendament ce voiu ridigea laa-
cest project al patentelor să admitem în
principiu că acea taxă proporțională de 5
la sută să cadă; trebue să hotărîm acâsta
de la început, căci dacă Camera nu va
primi acest amendament să seim cum să
facem cele alte observări asupra fiă cărei
profesiuni în parte.
   D. I 0 Brătiann , președinte al
consiliului și ministru de finanțe. Eu
aș ruga pe D-nii oratori ca în legi de fi-
nanțe să nu întrebuințeze tot aceașl meto-
dă care să întrebuințâdă când este uă po-
lemică în cestiunl politice, atunci este
permis să se întrebuințeze asemenea mij-
lâce, adică să se umfle într’uă parte și să
se scaZă într’alta, în legi financiare însă
trebue să vorbim cu tdtă claritatea ca să

■ <zi! ianuarie i < <

L ROMAN

e pâtă face lumina și să uu aducem ele-
mente care să facă confesiune, în loc de ■
’umină.
   I)ic acâsta, D ior, fiind că într'uă șe-:
ință precedentă s’a vâdut că metoda acea
re s’a întrebuințat de unii miniștri de
janțe, de a arăta uă sitnațiune financiară
uml, ca să facă să trecă budgetul saii vre
un împrumut, acea metodă a făcut scâlă
în țâra Românâscă, fiind că văd că și as-
tădi. când se discută uă lege de patente ,
să întrebuiuțâijă tot acea metodă. Aduc a-
rninte D-luI Poenaru de ceea ce s’a dis în
acea ședință și de ceea ce să face astădi
   i. D. Poenaru dice iată cum să cresc
dările cu acest project, că de unde plătiau
birjarii atâta după legea veche, acum după
acestă lege au să plătâscă de atâtea ori mal
mult, și arată aci și ce are să plătâscă la
primărie, ca să facă suma mal mare. Apoi
ca să fiți drepți, ar trebui, când spuneți
cât plătia ânteiu, să socotiți și atunci taxa
. rimăriei, sau dacă atunci lăsațl pe din
afară taxa primăriei, de ce venițl să uă a-
mestecațl numai în legea cea nouă, care nu
să ocupă de loc de acea taxă’ Căci și după
legea vechia și după cea n6uă, tot acea
taxă se va plăti la primărie, și ia nu are
nici un amestec cu taxa patentei Faceți
omparațiune numai între taxele patente-
or curat, cum erau și cum să propune să
fie astădi.
   Apoi, D-lor, efl v’am spus că s’au stre-
curat greșeli, a primi să le îndrepte^ im-
preună cu D vâstră, tot așa după cum și
D-v6stră când faceți un’project de lege, de
și sunteți mai mulțl și prin urmare mai pu-
cin espușl de a greși , totuși, dacă vedeți
că ați greșit în ceva , primiți în urmă a
se face îndeptărl. Tot așa și eu am, dis
că la articole, de vom vedea că unde va,
la un comerciante, s’a pus uă taxă prea
mare în proporțiune cu cei lalțl corner
ianțl, eu sunt gata să modific.
   Acum, D-lor, în privința acestei taxe
proporționale au venit deputațl și mai cu
semă representanți ai capitalei și aiî dis
mai bine să rămână taxele cum sunt adî ,
fiind că acesta ar face să sca^ă tâfe cili
riele Acesta este uă ideă. după mine, e
ronată. tu tâte acestea, dacă D-v. credeți
că e bine să se facă așa, eu nu voesc să
nă opun D-v., numai să răspundă necesi-
ății de a pune taxele acestea într’un mod
ust. In Francia, în Paris chiar, sunt ma-
gazii în câte uă stradă strimtă și urâtă ,
leparte de centrul comercial cari câștigă
nilioae, deră acestea sunt fârte pucine.
EI bine, eu nu cred că se pâte face uă es-
cepțiune n-mal pentru câle-va cașuri. In
âte impositile să strecâră âmeni cari plă-
esc mai pucin de cât ar trebui sa plătes-
ă. De acea 011 aș crede că la discuțiunea
articole este locul să vie fiecare să "și
desvolte ideile sale; atunci va veni și D.
Poemru Bordea cu ideile D-sale și să lu-
im uă hotărîre sau cum propunem noi sau

cum voițl D-v., numai laxa să fie propor-
țională și să luăm hotărîri' după deșbaterl ]
mature.
   Voci Fârte bine'
   D. R.Pătărlăgânu. D-lordeputațl, pro-
puitorii acestei legi aticredut că vor ajun-
ge la uu mijloc de repartițiune justă între
patente, luând de măsură valârea locativă.
D-lor, nimic nu pâte să fie mal drept de
cât acest fel de taxare, căci neguțiătoril
cari fac deraveri multe nu le fac de cât a-¹
colo unde plătesc chiriă multă, pe când
neguțiătoril cei mici plătesc chiriă mai
pucină, deră și comerciul lor e mult mal
restrâns. Așa deră cea mai drâptă și cea
mai equitabile măsură pentru acest impo-
sit nu pâte să fie de cât acestă proporțiu-
ne de 5 la sută din valârea locativă.
   De acea, D-lor, sunt de părere să trecem
înainte și să reservăm modificările ce voim
a face la deosebitele articole ale tabelei
unde vom desființa cismaril indigeni și
cusătoresele, âră la apărări să adogăm
câte-va care nu s’au făcut de guvern.
   D. E Vergati. D-lor, să ’ml dațl voie
să dic câte-va cuvinte din partea comisi-
unel. Eu nu am fost presinte aci când s’a
votat de ună-dl art. 1 al acestei legi, dâră
văd că s’a votat principiul de dreptul fics
și propoițional. Așa deră nu are dreptate
D Poenaru să dică că ar fi bine să se
desființede taxa proporțională.
   Acum, să ’ml dațl voie să vă spun încă
și pentru care cuvinte D. Codrescu a fă-
cut acel amendament. Dâcă țineți socotâla
de raportul comisiunel, veți găsi că și co-
misiunea a avut în vedere, tocmai pentru
cuvântul de equitate, să facă ca cele șâse
categorii admise de guvern să fie clasifi-
cate mai drept, mal equitabile, și de aceea
D. raportor Vilner, a spus în raportul său
că Bucureșcl fiind singurul centru de po-
pulațiune să fie trecut la uă singură cla-
ăj adică la clasa VII; însă, avend în ve-
dere că amendamentul D-luI Codrescu ,
pentru care am consultat pe membrii pre-
sențl din comisiune, stabilesce să fie tot
numai șâse clase, și acest amendament
schimbă categoriile puse de guvern, ast-
fel că, pentru categoria care începea de la
30,000 suflete în sus, D. Codrescu dic® ca
să începă de 100,000 suflete în sus, comi-
siunea ’l găsesce mal rațional și ’l adoptă,
fiind-că se pare a fi mult mal drept.
   Acum, cât pentru tarife, ele remândupă
tabela anului 63 și dâcă D-v. voițl să adu-
ceți âre cari modificări, acâsta ați putea-o
face numai asupra lit. b, pentru ca lit. a
este deja votată prin art. 1.
   D vicepreședinte D-lor, decă aveți
ceva amendamente de propus asupra tabe-
M, vă rog să le propuneți acum, fiind-că
tabela se pune lavot de uă dată eu articolul.
   D. președinte ai consiliului. Antâiu
să se voteze clasificarea propusă de D. Co-
drescu și pe urmă v i trece la clasificarea
fie cătil profesiunii

   Voci. Așa, așa.
      Se citesce amendamentul D-luI Co-
drescu și punându-se la jot se primesce.
      Sa citește art. 1 din tabela litera de
modificătâre.
   D ministru de finance, I. Brătiann.
D-lor, ați votat prin amendamentul D-luI
Codrescu numai categoriele. Acnm aveți să
votați cum are să fie fixată taxa în fie-care
clasă. Iată modificările ce s a întrodus în
acestă privință de cât minister în unire
cu comitetul delegaților. Bine voâscă D.
raportator a le da citiri, pentru ca asupra
fie-căruia D-v. să vă dațl epiniun ea și deci
le veți găsi drepte să le votați.
     Se dă citire clasei ânteiu modificate.
   D. PoenaruBordea Pentru acâstă clasă
eu sunt de părere ca să se mențină țifra de
350 franci din projectul guvernului, și tot
asemenea și pentru tâte cele-lai te clase, s’a
redus clasa I la 300 fraucl.
   D, N. Constantinescu. D-lor, ml se pare
că revenim asupra unul lucru votat. S’a vo-
tat deja amendamentul D lui Codrescu.
   Uă voce. Acolo nu era tarifa, era clasi-
ficarea populațiuniel.
   Ori cum ar fi, din momentul ce comite-
tul delegaților a avut în vedere opiniunea
emisă de Cameră, în una din ședințele pre-
cedente, de vreme ce și guv^rnu a admi
modificările introduse noi nu trebue să fim
mal catolici de cât papa și să cerem să se
facă și mal mult, să se desbată mal mult.
De aceea eu vă rog să închideți discuți u-
nea și să admitețl și clasificarea, și cate-
goria și taxele fixate.
   1). 1. Brătianu, luinistrn de finance.
D-lor, prin amendamentul D-luî Codrescu
s’a votat numai clasificarea ; e populațiune
și am (Jis că tariful se reservă ase discuta
în parte. Trebue să vă spui că în urma di -
cuțiune ce a avut loc în Cameră asupra a-
cestul project, am fost la comisiune și am
introdus mal multe modificări pecari D-v.
nu le cunâscețl și cari dar trebue să vi se
citâscă, mai cu sâmă că nu erau toți D-nil
delegați presențl în comisiune. Să facă bi
dară D. raportor să cîtâscă tâte modifică-
ⱼ rile introduse.
1). raportor citiremodifivăiiie propune.
      Se pune la vot tariful în total modi-
ficat și să primesce.
      Se citesce art. I din tabela litera d și
puindu-se la vot se primesce.
    Taxele penă la articolul: bdcanu, se a-
doptă fără discuțiune.
   Se citesce paragraful, băcanu.
    D B Manin. D lor, eu voesc să trag a
tențiunea onor. Camere și a onor. D-luI mi-
nistru de finance asupra cuvântului. din
"strada principală
   ^AșI vrea să sciu cine face clasificarea a-
cestor strade, pentru ca să nu rămâie nici
un fel de contestare ?
    Voci. La regulament.
    D. Manin. Atunci rămâne ca la regula»
ment să se clasifice

168

MONITORUL OFICIAL AL KOMAN1EI

9 (21) Ianuarie 1877

mitețl și propunerea primită deja în sec-
țiuni, de a se șterge impositul proporțio-
nal după valârea locativă, prevSijut pentru
acâstă profesiune de birjar-droșcar.
    D. N. Fleva. Nu vă vorbesc, D-lor, nici
de cum ca un interesat în causă; vă declar
din c mira că procopsâla mare nu e cu a-
cest comerț; eu unul am păgubit în acest
comerț tot ce am câștigat cu advocatură.
    Dâcă taxa patentei s’a înființat nu este
de cât pentru a înlocui acea taxă singură
rațională care este pe venit. Acum închi-
puiți-vă că se admit taxele cum sunt re-
gulate în project. EI bine, de la adoua pâ-
nă la a patra clasă, trebue să se plătâscă
150 lei, și cu 150 deci mi le adiționale, fac
300. Vă declar, D-lor, că cu un asemenea
imposit va fi absolut imposibil de a se mal
ține acest comerț. Adăogați la taxa de 300
lei, și câte un leu pe fie-care dl pentru co-
mună. Știți ce aduce uă trăsură pe dl? De
la 10 la 12 franci. Acâstă taxă de un leu
pe dl ce se percepe de comună de la fie-
care trăsură este insuportabilă; birjari ar
plăti cu mare bucurie taxa ce uă puneți la
clasa a doua dacă nu ar fi taxa comunală
taxă care ’I lovesce numai pe dânșii, afară
de cele lalte profesiuni. In privința acâsta
este și uă petițiune din partea lor adresa-
tă Camerei, petițiune pe care vă rog să
bine voițl a uă avea în vedere; dâră penă a-
tuncl v’aș ruga să primiți amendamentul
D-lui Bordea. Cu acest amendament nu
gândiți că el se ușurâ^A.
   In adevăr, cu acest amendament taxa lor
se urcă la îndoit; de unde plăteau 45 lei
acll vor plăti, după acest amendament, 80
lei, dâră după projectul comitetului taxa
lor se urcă de trei și de patru ori mal mult
de cât ceea ce este ai)I.
   Pentru aceste motive vă rog să primiți
amendamentul D lui Bordea.
   Se pune la vot următorul amendament
al D-lul Poienaru-Bordea și se adoptă.
   „Propunem ca taxa birjarilor după ară-
tările făcute în tablou, să fie coboretă fie-
care cu uă clasă mal jos, reducendu-se și
taxa proporțională la 2 la sută.“
   I. Poenaru Bordea, N. Fleva D. Măr-
găritescu, H. Zugrăvescu

   Articolele următâre, până la braga, să
adoptă fără discuțiune.
   Se citesce articolul: bragagii.
   D I. P. Bordea. D-lor, vaș ruga dâcă
se pâte să se scadă și taxa de aci, fiind-că
vă puteți convinge că legea după patentă
1 pune în rândul bancherilor.
   D. președinte al consilinlnl. Să’I tre-
cem la clasa a 3-a și a 4-a.
   — Se pune la vot articolul ast fel mo
dificat și se primesce.
   Se citesce articolul brutari.
   D. I. Poenarn Bordea D-lor, și aciua
înțeleg pentru ce s’a pus acâstă restncți-
une . „fabricanții de pâine aprovisionând
spitale, penitenciare, casărml, etc “ Cu

   D. Poenarn Bordea. D-lor, adinâorl
când am făcut acele objecțiunl, mi s’a <)is
că ar fi să reviu asupra unul lucru votat.
EI bine, dreptatea este cu mine, că I eu a-
tuncl tocmai asupra taxei proporționale de
5 sau 10 la sută luasem cuvântul. Și îna-
devăr, D-lor, nu aiâm nimicdeijis asupra
taxărel făcute de comitet, sau de D minis-
tru de finance; însă mi s’a părut nedrept a
se prevede în lege că neguțătorii de băcă-
nie cari vend cu rădicata și cu amănuntul
îu stadele principale să plătâscă uă taxă
așa de mare. In adevăr, și în stradele prin-
cipale sunt băcani cari vSndcu amănuntul
și cari de multe ori ’șl fac singuri aprovi-
sionare. Este nedrept însă că acești băcani
să plătâscă uă taxă mal mare de cât aceea
cari vând cu ridicata și nu sunt în strade
principale; căci băcanul din strada prin-
cipală care vinde cu amănuntul, dabia ia
pe ()I 10 sati 12 franci, cu care abia des-
copere cheltuelile pe când acela care vin-
de cu ridicata în strada laterală, face da-
raverl cu miile de lei. De aceea eu sunt de
părere să sa ridice taxa de 5 la sută dasu-
pra băcanilor cari vend cu amănuntul, căci
altfel este uă mare iniquitate.
   D. ministru de finance. D-lor, văd că
observațiile D-lui Poenaru sunt împărtă-
șite de onor. Cameră.
   Voci. Așa este.
   D. ministru de finance. EI bine, iată
ce puteți face. nu puteți șterge taxa de 5
la sută, căci stricați principiul legel, ci
să treceți pe băcani cari vând cu amănun-
tul în clasa II.
   D. Poenaru Bordea. Eu propui ca din
acest articol să se șteigă cuvintele sau cu
amănuntul și în stradele principale, căci
atunci ori în ce parte sar afla băcanul ee
vinde cu ridicata va fi supus la acestă pa-
tentă.
   —Se pune la vot propunerea D-lui Poe-
naru și se primește
   Articolele cele lalte. penă la baluri se
adoptă fără discuțiune.
   Se citește articolul baluri.
   1». E. Costinescu Aci balurile sunt de
trei clase; clasa I acele de pe stradele prin-
cipale; clasa II acele de pe stradele laterale
și a III clasă acele de pe stradele ordinare.
Nu înțeleg cuvântul acesta de ordinar, snnt
de opiniune a se suprima acâstă clasă in
tercalânduse în acele două de mal sus.
      Se pune la vot propunerea D-lul Cos-
tinescu și se primesce.
   Articolele următâre, până la birjari, se
adoptă fără discuțiune.
   Se citesce articolul birjari.
   D. M. Poenaru Bordea. Iată motivele
cari mă fac să iau cuvântul asupra acestui
articol. Acâstă clasă decomercianțl se gă-
sesce fârte încărcată după tabelul de pro-
fesiuni care ni s’a citit Propun dâră ca
întâia clasă să ia locul celei de a doua, cea
d« a doua, locul celei de a treia, și așa mal
departe; și în același timp vS rog să ad-1

vintele acestea de „aprovisionând spitale,
penitenciare, casărml, etc mi se pare că
nu importă câtuși de pucin a fi puse în
lege. Importanța comerciulul lor, resultă
din cuantrl fabricațiunei lor; să înțelege
că acela care aprovisionâsă spitale etc
fabrică de la șese chile în sus pe di, acela
care nu aprovisionâsă fabricâsă de la 3 la
6 chile saă mai pucin și așa mal încolo.
   Prin urmare, dacă ’I clasificăm după
cuantul fabricațiunei, este de prisos să mal
căutăm unde ’șl petrece el pâinea. Să ad-
mitem dar acâstă clasificațiune după can-
tumul fabricării, însă fără să mal dicem
„aprovisionând spitale, penitenciare, ca-
sărml, etc.,“ căci acâsta nu ar fi de cât nu-
mai nisce midlâce sau cause care dau loc
la contestațiunl pentru el când va fi să se
facă recensementul spre a se supune la
patentă.
   D I. C Brătiann, președintele con-
siliului și ministru de finance. D-lor,
primesc și acâstă propunere a D lui Po
enaru și merg și mai departe, dic să’I tre-
cem la clasa a 2-a, adi ă eu uă clasă mal
jos și să scâtem cuvintele de „aprovisio-
nând spitale, etc.“ Căci într’adevăr astă-
dl un brutar pâte să aprovisionese și mâine
nu. Prin urmare să se suprime aceste cu-
vinte.
   D. vice-președmte. Ar fi bine să se
propună un amendament în scris.
   1). președinte al consiliului. Când
guvernul aderă, D.raportator pâte săredi
jese ast-fel projectul.
   Se pune la vot articolul ast fel modifi
cat și se adoptă
   Se citesce articolul privitor la taxa ea
cofetarilor.
   D. 1. Poenaru-Bordea. Cerusem cu
vântul ca să (lic numai două cuvinte ta
xareaoadmit însă cât pentru taxa propor-
țională c prea mare, este destul mărirea
taxei pen ru unii clasa I și alții clasa II.
dară să nu mal adăogăm și proporțiunea
de 10 la sută la unii și 5 la sută la cel
alțl, căci ar fi a le cere prea mult.
   D El. Vergati. Comitetul delegaților,
ascultau I amendamentul D lui Poenaru
Bordea, respinge cererea D-sâle, pentru
motivul că. tocmai acești âmenl trebue a
fi taxați mai mult, fiind-că ei fac un co
merciu de lux. și trebue să plătâscă mal
mult de cât cel ce fac comercifi de nevoe.
   D. I. C. Brătiann, președintele con-
siliului de miniștri. D-lor, eu v’am spus
de la început că am pus taxele ast fel în
cât să vă dau ocasiune ca să puteți scă-
dea fără a vătăma fiscul, fiind-că eă sunt
mai gelos ca Adunarea să nu ’șl pe.rdă po-
pularitatea de cât ministerul. De aceea, eii
propun să scădem 5 la sută îi loc de 10
la sută
   — Se pune la vot reducțiunea de 5 la
sută, în loc de 10 la sută, și se respinge.

(Suplement)

6    ' /ucu urn>Lax< aj

                                                                                                            plemeni

  Cele-alte articole, penă la ceasornicari, delegaților a rădicat taxa de 5 la sută, la
se adoptă fără modificare                    10 la sută, pentru cuvântvl că noi care a-
  La ceasornicari se admite reducerea ta- vem grâul cel mal bun n’avem nevoia, de

făina streină, care se fabrică tot din grâul
ce se esportă de la noi.
   D ministru de finance. D-ior, să nu
facem lucrurile prea exagerate, este des-
tul că ’l am pus în clasa I, și cu 5 la sută,
nu trebue să ’l mal îngreuem, căci ar avea
aerul să se <Jică. că lovim în acest co-
mercifl.
   D E. Vergati. Noi nu lovim pe nime-
ni, cel de la Peșta, ne-a omorît cu făina
de acolo, acâsta o spun în cunoseință de
causă, pentru că sunt morar.
   D A. Vizanti. D-lor, și eu sunt de pă-
rere a se admite darea de 10 la sută, pen-
tru că deja străinii, prin convențiunele ce
au cu noi, ne leail cu amândouă mâinele,
este drept ca să luăm și noi de la el mă-
car cu două degete.
   D-v. scițl că în virtutea acelor conven-
țiunl, grâul nostru să bucură de âre-care
favor! la esport, însă uă bună parte nu e
cumpărat în străinătate de cât pentru a’l
putea măcina și aduce în stare de făină tot
la noi, concurând cu morile și făinurile
nâstre pentru consumațiunea, dic el, a fă-
inel de lux. EI bine, cine voește să mă-
nânce pâine nemțâscă de lux, n’are de cât
s’o plătâscă, cu tâte că și așa neguțăto-
rii aceștia, de și vor plăti 10 la sută, nu
vor perde nimica, căci vor preleva acâstă
taxă tot de la consumatori. In interesul
producere! naționale, vă rog dar, D-lor de-
lutați, să admiteți conclusiunele raportu-
ui delegaților cu taxa proporțională de 10
a sută, ca să nu dăm motiv a ni se aplica
(Jicătârea română : „că am fost scumpi la
tărâțe și eftini la făină.“ (Aprobări).
   Se pune Ia vot și se primesce articolul
cu modificarea comitetului delegaților.
   Se citesce paragraful relativ la foto-
grafi.
   D I. Poenarn-Bordea. D-lor, un foto
graf nu face comercifi mai mare sau mat
mic după cum stă într’uă stradă princi-
pală, saii într’uă stradă laterală, ci frecu-
entarea lui și prin urmare câscigul depin-
de de la desvoltarea ce dă el acestei arte.
Prin urmare aș fi de părere să se ștârgă aci
cuvântul de „stradă principală" căci e des-
tul deslușirea ce se face la diferitele clase
de către comitetul delegaților.
   D. E. Vergati. Și efi cred că ar fi bine
să se admită propunerea D-lul Pnenaru,
de âre-ce clasificarea ce face comisiunea e
destul de lămurită și nu mal e nevoe a se
dice: stradă principală.
   Se pune la vot paragraful cum s’a mo-
dificat de comitet, și se primesce.
   Articolele următâre, până la reparatori
de hamuri, se adoptă fără discuțiune.
   Se citesce articolul reparatori de ha-
muri.
   D. G. Radovicl. Clasa V pentru profe-
siunea de reparatori de hamuri este prea

xel patentei cu uă clasă mal jos.
       Se citesce articolul relativ la cusă-
torese de lux
    D. C. Colibășanu. D-lor, la acest arti-
col voiesc să propun un amendament, ca
să se eseeptese cusătoresele acelea care
lucrâsă singure și nu au stabiliment, fiind
că sunt fete sărace care ’șl întreține viâța
cu acâstă profesiune.
    D. președinte al consiliului. Guver-
nul, nu numai că primesce acest amenda-
ment, dar încă ne propune, ca și pe cele
cu stabilimente să le scădețleuuă clasă.
    D. Radovicl. Să se ștârgă și taxa pro-
porțională la acest articol.
    D. ministru de finance. D-lor, puteți
să propuneți ca să se scadă cu uă clasă,
cu două, acâstă categoriă, puteți să o șter-
geți cu totul dacă voiți, dar nu faceți uă
categorie deosebită, mai ales că nu puteți
să o faceți, căci nu puteți reveni asupra
unul principia admis deja de Adunare prin
art. 1.
    ScițI pentru ce vă propun eti scăderea
mal jos a claselor ? Fiind-că în tariful fi-
xat cu străinâtatea, albiturele se taxâsă a-
tât de scăcjut, în cât concurența de afară
are să fie atât de mare că ea are să nimi-
câscă acâstă mică industrie din țâră cu
totul. Și mal bine ar fi să ștergeți de tot
pe cusătorese din acest tarif. Eu retrag ar-
ticolul acesta.
    D. Pîttărlăgeauu. Efi vâ propun un a-
mendament ca să se ștârgă acest articol.
    D. miniștrii de finance. Nu mal este
trebuință de amendament pe cât timp efi re-
trag articolul și puntru că cusătoresele a-
cestea sunt prevăzute în legea vechiă,
propun ca articolul să se menție dicendu-
se în el; cusătoresele de rufe sunt scutite
de patentă
    Se pune la vot articolul cu modificarea
propusă de D. ministru și se primesce.
       Se citesce articolul relativ la echi-
pamente militare.
    D. Campiniu. El propun, D-lor, ca cla-
sele aci să se lase cu uă trâptă mai jos,
pentru cuvântul că acești comercianțl nu
trag folâse mari, având dara veri cu milita-
rii care să scie [că sunt în general fără
midlâce
    D B flhergheli. Aș fi de idee și efi ca
să se facă un scădâmânt pentru acești co-
mercianți, fiind-că militarii au mijlâce
fâ::to restrîuse, și ar trebui să se lase mid-
locul ca oficerii să se echipese câtmaî ef-
tin. Sunt de idee chiar că acești comer-
cianțl să fie scutiți de tot de patentă
    — Se pune la vot amendamentul pentru
reducerea patentei cu uă clasă mal joa și
se adoptă.
   Se citesce capitolul privitor la făina
importată din străinătate.
   D. Vergati. La acest articol comitetul

mare, și vă rog, D-lor, să bine-voițl a în-
cuviința de a se șterge. Cel cari se ocupă
cu acâstă profesiune nu pot să’șl țină nici
chiar existența (jalnică, sunt fârte săraci
ca să’I mal supuneți și la patentă , deose-
bit de acâsta el sunt toți Români.
   Se pune la vot modificarea cerută de d.
Radovicl și se adoptă.
   Se citește articolul . hoteluri.
   D. președinte al consiliului. D-lor,
nu faceți lucruri esagerate. LăsațI artico-
lul ast-fel cum a fost Dâcă mergeți așa
scițl ce vor (jice cel-alțl ? Vor dice aă cel
mal mulți dintre Dv. nu sunteți de cât
proprietari rurali, și de aceea venițl să lo-
viți în proprietarii urbani; că ruralii su-
grumă pe urbani, Și vedeți se nu vină și
rândul Dv. ca urbanii să-și resbune asupra
ruralilor.
   Chiriile otelurilor sunt în tot-dâ-una
fârte urcate; prin urmare, dâcă veți pune
10 la sută, ați face ca multe oteluri să se
închidă. Cât am pus noi 2 la sută este
prea destul. Efi mă așteptam se mal scă-
dețl, iar nu se mal ridicați.
   D. G. Radovicl. D-lor, în sensul în ca-
re a vorbit D. președinte al consiliului
voifi vorbi și eă. însă cu ceva adăogire ca
se vă esplic mal bine lucrul.
   Mi se pare că proprietățile urbane sunt
impuse mal mult de cât orl-care altă pro-
prietate. In adevăr, impositul care cade a-
supra proprietăților urbane este atât de
greii, în cât de la un timp îucoa, de când
comerciul a început se cadă, acest impo-
sit a devenit uă spaimă, mal ca sâmă în
orașele de reședințe ale județelor.
   Scițl cu toții, și totl pâte aveți câte uă
prăvălie, scițl ce multe prăvălii afi rămas
închise. Veniturile abia ajung se acopere
cheltuelile de reparațiune. Proprietățile
urbane, ca și cele rurale, plătesc un impo-
sit fonciar de 6 la sută; pe lângă acâsta,
proprietățile urbane afi mal mari greutăți,
căci la duol safi trei ani trebue să li se fa-
că reparați uni. Așa, daca al uă casă pa ca-
re o închiriez! pe trei ani de dile cu 60
galbeni, în trei ani de dile al luat 180
galbeni, dar la trei ani scițl că nu vă ajung
acel 180 galbeni nu mal pentru repara-
țiuni ?
   El bine, otelurile cari plătesc 6 la sută
foneieră adăogindu-se și 2 la sută face 8
la sută. Apoi un otel scițl că ține un mic
birt pentru a atrage mușterii, și pentru
care i se pune uă taxă de licență de 200
franci. Mal adăogindu-se âncă uă patenti.
și âucă acestă taxă de 10 la sută, care se
propune, vedeți cât de mult ar fi impuse
otelurile.
   Nu trebue să luațl de norma proprietă-
țile din Bucuresci. Aci proprietățile pro
duc, pentru că se află uă populațiune ma-
re, și pentru că aci se concentrâză tâte v(
niturile țârei. Aci sunt toți funcționari
cari primesc cele mal mari lefuri; aci pâ
cineva se esă la socotâlă, dar la noi în ju-

176

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 (21) Ianuarie 1877

celea d’aci din capitală; dar nu este așa,
D ior, pentru că în județe nu sunt chiriile
așa mari ca aici și prin urmare nici darea
nu are să fie ca aici, de âre ce se iea pro-
porțional după chirie, și acesta este unul
din svautagele acestui project de lege că
propune uătaxă proporțională. In Bucu-
rosul sunt oteluri mari la care se plătesce
chirii rădicate, în județe sunt oteluri unde
chiria este mal mică; el bine, fie-care va
plăti proporțional, după chirie, și ast-fel
nu se jicnesc interesele proprietarilor. Da-
ca ar fi fost uă taxă fixă, atunci ar fi fost
nedrept, dar nu este așa; din contră, cu a-
cest project de lege se împuținâdă defec-
tul legei celei vechi și se introduce uă îm-
bunătățire. De aceea sunt de nărere, cum
ijice comisiunea, a se pune 10 la sută, dar
nici 2 F sută, după projectul guvernului,
ci să se pue 5 la sută, pentru care pro-
pui & un amendament.
  D. I. C. Brătiann, președintele consi-
liului și ministru de Finanțe. D-lor, nu
mergeți așa departe, lăsați 2 la antă, D-v.
aveți în vedere numai două trei oteluri; a-
pol nu se face uă lege după asemenea es-
cepțiuni, ci se face după starea generală.
Apoi numai pentru Herdan și Broft faceți
D-vâstră acestă lege ? Dar cele-l-alte ote-
luri nu merg iot așa; Dv. trebue să aveți
îu vedere generalitatea, și nu trebue să pu-
neți clasa I pentru Pkesci, Pitesc!, Foc-
șani, etc.
  D. P. Buescu. Numai otelurile diu ca-
pitală se isbesc.
  D. președinte al consiliului. Prin ur-
mare, vă rog să nu puneți mai mult de
2 la sută.
  —Se ■ ere închiderea discuțiunel și pu-
indu-se la vot se primesce.
  D E Vergati. D-lor, comitetul delega-
ților consultat, vă respunde prin mine ra-
portorul seu, că admite amendamentul D-
lui Pătărlăgeanu care* cere 2 la sută, și
respinge pe al D lui Buescu. g
  D. președinte al consiliului. D-lor, nu
înțeleg ce amendament mal pdte fi acela
al D-luI Pătărlăgeanu când 2 la sută esis-
tă în projectul de lege al guvernului. Nu
asistă amendament de cât acela al comi-
siunel delegaților care pune 10 la sută, și
comisiunea retrăgându-șl amendamentul,
remâne articolul guvernului.
  D E. Vergati. Comitetul delegaților
renunță la amendamentul săi!.
  Amendamentul D-lut Buescu. nefiind
susținut, se înlătură.
  — Se pune la vot articolul din projec-
tul guvernului și se primesce.
  Ședința se rădică la 5 ore, anunțându-se
cea următâre pe Luni 3 Ianuarie 1877.

dețe nu pâte. Și Dv. scițl că proprietățile
urbane de prin județe aii cătjut cu totul,
în cât proprietarilor nu le mai vine se fa-
că reparațiuni și prefer se le închidă.
   Adraițind aceste taxe, nu aduceți nici
un folos guvernului; faceți un rău mai ma-
re: otelurile se vor închide, și putem să
ștergem cu totul capitalul acela de la ve-,
nituri, pentru că ele nu vor mai produce.
   Pentru aceste cuvinte, vă rog se șter-
geți cifra de 10 la sută.
   D. I. C. Brătiann, președinte al con-
siliulnl. D-lor, vă rog se fie bine consta-
tat că nu este aci vorba de impositul asu -
pra proprietăților urbane, ci este asupra
comerciului care se esercită într’ânsele,
comerciu a cărui importanță se apreciază
după localitatea în care el se esercită.
   Onor. D. KadovicI este preocupat de
m lucru pe care mi l’a spus și mie; D-sa
<Jice că sunt oteluri cari aii fost închiriate
într’uă epocă când comercial a fost mai
prosper, și nu este drept a se pune acum
uă taxă așa de mare. Eu iafi angagemen-
tul în orașele unde comercial a scădut. se
va ține compt de acest scădămâot. Și apoi
mai este acâsta : Când comercial nu pro-
speră, chiriile scad; priu urmare, decă se
așaijă proporțiunea pe chiria, se va lua îu
considerațiune epoca acea când comerciul
a scădiut.
   Ast-fel. decă cine-va a închiriat uă pră-
vălie cu 100 galbeni, și dâcă comerciul
au merge bine, negreșit că va plăti mai
puțin și prin urmare și uă taxă mai mică.
S’a respândit acestă vorbă, mai cu deose-
bire în Capitală, că patentele au să se
scadă, că cu scăderea patentei are se sca-
da și chiriile. Chiria nu va scadea paten-
ta. ci daiea înapoi a comerciului și a ve-
nitului fiă-căruia. M’arn opus să se taxele
mai scump otelurile de cât cu 2 la sută.
   D. P. Buescu. D-lor, din tâte articole-
le câte s’a votat, singura gestiune care se
pune pe un tărâm de principiu este acâ-
sta. prin urmare lăsați să o discutăm pu-
țin.
   Onor. D. ministru du fioance a spus
cea mai luare parte din ceea ce voiam să
dic eu; taxi pe chirii nu pdte să influen-
țeze câtuși de puțin nici asupra micșoră-
rei venitului nici asupra mărire! lui, pe >-
trucă este un principii! fârte bine slabi
lit și recunoscut ca uă dogmă că, precum
se pune la mărfuri taxa de consumațiuno
isemenea trebue să se pue și pe servicie.
Aci în loc de marfă, avem servietă, prin
urmare este acelaș principiu; acolo acum
uă consumațiuae de mărfurt de material
aci este un serviciu. Să nu crâ^ă «Iar ni-
meni că acest imposit va aduce vro-uă vă-
tămare proprietariloi; proprietarii nu se
icnesc întru nimic, uu se impune asupra
proprietății, ci asupra comerciuiui care
se face în proprietate, și plata acelui co-
merciu este în raport cu prosperitatea. S’a
, is că în județe mu produc otelurile ca a-

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE.

Epitropia generală a casei spitalelor
St. Spiridon.
  Pentru postul de medic primar la ospi-
talul din Târgul-Ocna, devenit vacant, epi-
tropia generală, conform art. 29 al. 4 din
legea sanitară, publică spre cunoscință
tutulor D-lor doctori, cari doresc a ocupa
acest post, să se presinte la concurs și a
adresa cererile D-sâle înscris. însoeite de
actele necesare, penă Ia 15 Ianuarie 1877.
  Concursul se va ținea la epitropia ge-
nerală din spitalul St. Spiridon, din Iași,
prin îndeplinirea formalităților din citata
lege, în (Jioa de 20 Ianuarie 1877.
  Vor fi admiși la concurs D-nii doctori
în medicină, caii afi. 4 ani de practică în
țâră, sau 2 ani de funcțiune ca medic se-
cundar într’un spital saii în fine, când vor
proba că aii fost cel pucin 2 ani ca interni
în spitalele din Paris, sau că att fost 2 ani
ca asistent în spitalele din Germania și
vor avea calitatea de români.
No. 4 491.   1876 Decembre 31.



MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC-
           ȚIUNEI PUBLICE.
      D. A. Berthon oferind uă cruce ma-
re de lemn poleită, pentru a se aseija da-
supra pavilionului unde are a se face sân-
țirea apelor în dioa de 6 lanuarifi curent,
în locul celei de penă acum aflătâre dasu-
pra, ministerul aduce mulțumirile sele
D lui Berthon, pentru acâstă ofrandă.
   No. 29.           1877 lanuarifi 4.

   La 23 Iunie 1877, are a se ține în Bu-
curescI, un alt concurs, conform legi in-
strucțiune!, pentru ocuparea clasei I di-
visionare, înființată și retribuită de pri-
măria urbei PitescI, pe lângă scâla I pri-
mară de băeți de acolo, despre care se pu-
blică spre cunoscință aspiranților la (Jisa
clasă.
   No. 12,377.     1876, Decembre 31.


MINISTERUL AGRICULTURI C0MER
CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE.
      La 15 Ianuarie 1877, se va ține li
citație la ministerul agrieulturei, comer-
ciului și lucrărilor publice pentru darea
prin antreprindere a ecleragiului grădinel
Cișmegiulul; detaliuri pentru acestă an
trepnsă se put vedea în publicația No
14,397 înserată în Monitorul No. 3 lin
1877.           i De 2 ori pe săpt.

   Se scâte din noti în întreprindere apro
। visiocarea materialelor combustibile, mo-

bilier și objecte diverse, precum și de ma- te la tribunal înainte de dioa fixată pentru Moșilor No. 28, comuna Bucuresci, averea

terialele de uns, șters și altele necesare

direcțiune! liniei ferate Bucurescl-Giur-
giu, în cursul anului curent; licitația se
va ținea la acest minister, în dU°a d® 21
Ianuarie 1877, conform publicațiunei No.
12,639 înserată prin Monitorul sub 252,
din 1876.

No. 45.

1876, Ianuarie 4.
(De 3 ori pe s6pt.)



Ituniu. drâția genți Jă a domeniilor
         și pădurilor Statului.
   Se publică spre cuuoscința generală ,
că anunciul sub No. 24.930 , din 22 De-
cembre 1876, pentru licitațiunea vândârel
spre esploatare a pădurilor Grăjdeniî și
i rucenu, din județul Tutova, fixată la 10
lanuarifl anul curent, fiind publicat prin
Monitorul oficial No. 2, din 4 a lunei cu-
rente, se amână acâstă licitațiune, din cau-
sa întârziatei publicațiuni, pentru dioa de
24 lanuariu.
   Licitațiunea se va ține eu condițiunile
arâtate prin anunciul primitiv.



1877, lanuariîi 5.

No. 194.

   Rectificare. — Iu Monitorul No 2. din
4 Ianuarie, la pagina 38, la condițiunile
ipcciale a pădure! Grăjdeniî, colâna i ul-
timul rând, se va ceti: întinderea fie-cărnl
parchet este de 9 fălci și 28 prăjini, în loc
de 4 fălci și 28 prăjini, cum din erdre s’a
tre-iit.


ANUNOIURl judiciare


L1C1TAȚWNI.


Tribunalul Ilfov secția HI.


   D. perceptor al coldrel de Negru, cu a-
dresa No. 715, din 1876, în basa jurnalu-
lui onor, consilifi de miniștri, No. 9, a ce-
ru punerea în vândâre cu licitație a case-
lor din comuna București], suburbea laucu,
strada Flueru, No. 17, averea D-luI Chris-
tache Stoica, de profesie liberă, domici-
liat în aceste case: aceste case se compune
din 2 camere și un grajd, învelitecu șiță
x" învecinesce cu Ivan Ivanciu, cu Petre
Călin, cu Stănică lonescu și în faciă cu
strada menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că acâ-
stă licitație se va urma în pretoriul aces-
tui tribun ii, în dioa de 4 Mal 1877,
la 11 ore diminâța, având în vedere că
toii aceia cari ar pretinde vre un drept de
proprietate, usufruct, servitut , chirie,
privilegii!, ipotecă sau verl-ce alt drept
asupra imobilului în chestiune, să se ara-


licitațiune, spre ași arăta pretențiunile ! D-lui Apostol Dumitrescu, de profesiune
căci, în cas contrariti. verl-ce cereri se vor liberă, domiciliat în aceste case.

ivi, nu se vor mal considera.
  No 16,516.      1876, Decembre 18.



   — D. perceptor al colârei de Negru, cu
adresa No. 739, din 1876, în basa jurna-
lul onor, consiliă de miniștri, No 9, a ce-
rut punerea îu venire cu licitație a case-
lor din comuna Bucuresci, suburbea Obo-
ru-Nou, strada Colentina, No. 396, averea
D-lui G. Dumitru Corjan, de profesie li-
beră, domiciliat în aceste case; aceste case
se compun din 2 camere, învelite cu șiță,
curtea împrejmuită, se învecinesce cu Chri-
stea Nită, cu Costacha George, cu Nicolae
Nestor și în faciă cu strada meuționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dar cunoscut îngeueral că acâs-
tă licitație se va urma în pretoriul aces-
tui tribunal, în <|i°a d® 4 Mal 1877,
la 11 ore diminâța, având în vedere că toți
acel care ar pretinde vre un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-
legiu, ipotecă safi ver ce alt drept asupra
imobilului îu care are să se arate la tri
bunal înainte de diua fixată pentru licita-
țiune, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci,
în cas contrarii!, veri ce cereri se vor ivi,
nu se vor mal considera.
   No. 16,525.      1876, Decembre 18

























   — D. perceptor al colorei Negru, cu a-
dresa No. 718 din 1876, în basaonor. con-
siliu de miniștri cu No. 9, a cerut pune
rea în vândârea cu licitație a caselor din
comuna Bucuresci, suburbia Oboru-Nou,
strada Câmpu-MoșiI, averea D-lui loniță
Ștefan, de profesie liberă, domiciliat în
aceste case.
   Aceste case se compune din douâ ca-
mere, uă prăvălie învelită cu șiță, se înve-
cinesce cu G. louescu, cu Ghiță Udrescu,
și cu strada menționată
  Asupra acestui imobil nu se mal află altă
împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că acâ-
stă licitație se va urma îu pretoriul acestui
tribunal, în dioa de l Maiu 1877, la 11
ore de diminâță, având în vedere că toți a-
ceia cari ar pretinde vre un drept de pro-
prietate , usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegiîi, ipotecă, saii verl-ce alt drept de
asupra imobilului în chestiune, să se arate
la tribunal, înainte de dioa fixată pentru
licitațiune, spre a’șî arăta pretențiunile;
căci, în cas contrariti, veri ce cereri se vor
ivi, nn se vor mal considera
   No. 16 534.     1876, Decembre 18.


   — D. perceptor al colorol Negru, cu a
dresa cu No. 740 din 1876, în basa jurna-
lului onor, consiliii de miniștri cu No. 9,
a cerut punerea în vendere cu licitație a



caselor din suburbia Oboru-Noâ, strada I menționată.

171

   Aceste case se compune din două ca-
mere și uă magasie, învelite cu șiță, cur-
tea împrejmuită, se învecinesce cu V. A-
lexandrescu, cu G. Pena, și cu strada men-

altă



ționată.
  Asupra acestui imobil nu se mai află
împrejurare.



Se face dar cunoscut în general că a-
câstă licitație se va urma în pretoriul
acestui tribunal, în diua de 4 Maiă,
anul 1877, la orele 11 de diminâță, a-
vend în vedere că toți acel care ar pre-
tinde vre un drept de proprietate, usufruct,
servitute, chirie, privilegiu, hypotecă sau
veri ce alt drept asupra imobilului în ces-
tiune, să se arate la tribunal înainte de
diua fixată pentru licitațiune, spre a’șî a-
râta pretențiunile ; căci, în cas contrariu,
veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mai
considera.
   No. 16,362       1876. Decembre 16.


   — D. perceptor al colorei Galben, prin
adresa cu No. 407 din 1875, în basa jur-
nalului onor, consiliu de miniștri cu No.
30,639, a cerut punerea îu vendere cu li-
citație a caselor cu locul lor din suburbia
Precupeți-Noul, strada Gropile din strada
Polonă comuna Bucuresci, averea D-lui
loniță Niță, de profesiune liberă, domici-
liat în aceste case.
  Aceste case sunt de zid împaentă, cu uă
camară și sală. învelită cu șiță, se înveci-
nesce cu Sava Zidaru cu lancn Slăvescu



cu Uța Văduva și cu strada menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că a-
cestă licitațiune se va urma în pretoriul
acestui tribunal în dioa de 4 Maiu anul
1877 la 11 ore diminâța; având în vedere
că, toți aceia cari ar pretinde ver un drept
de propietate, usufruct. servitute, chirie,
privilegiu, ipotecă saiî orl-ce alt drept a-
supra imobilului în cestiune, să se arate
la tribunal, înainte do dioa fixată pentru
licitațiune, spre a’șî arăta pretențiunile;
căci. îu cas contrar, ori-ce cereri se vor
ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16,380.      1876, Decembre 16.


  — D. perceptor al colorei de Negru, prin
adresa cu No. 663 din 1876, în basa jur-
nalului onor, consiliu de miniștri No. 9.
a cerut punerea în vendâre cu licitație a ca-
i selor din comuna Bucuresci, suburbia
lancu, strada Ursii No. 32, averea D-lui
Dima Bobe, de profesie liberă, domiciliat
îa aceste case

   Aceste case se compune din trei camere
șiuămâră, învelitecu șiță se învecinesce
cu G. Cojocarii, cn Stan Marin, și cu strada

172

"mTOI'UL m'ICJAL AL tv¹ ■! vmh

¹ (21} Ianuarie 1»7 7



Asupra acestui imobil nu se mal află i proprietate, usufruct, servitute, chirie, adresa No. 666 din 1876, în basa jurnalu-
privilegiu, ipotecă, sau ori ce’ alt drept lui onor, consilii! de miniștri cu No. 9, a

altă împrejuru re.
  Se face dâră cunoscut în general că a- j asupra imobilului în cestiune, să se arate cerut punerea în vândâre cn licitație a ca-
râstă licitație se va urma în pretoriul a-' la aceat tribunal . înainte de dioa fiixată ; selor din comuna Bucureșci, snburbea lan-
estul tribunal, în dioa de patru Maiu pentru licitațiune , spre a’șl arăta pretenți cu, strada lancu, No 126, averea D-lul
l la orele 11 de diminâță, avend în I unele, căci, în urmă orl-co cereri se vor i- ¹ Matache Radu, de profesie liberă, domici-

vedere că toți acel cari ar pretinde ver un l vi nu se vor mal considerai
                                             No. I6 49-                                                    1876, Decembre 18.

drept de proprietate, usufruct, servitute,
chirie, privilegia, ipotecă satt verl-ce alt

i — D. perceptor al colârel de Negru, prin
<e arate la tribunal înainte da dioa fixată adresa cu No. 707 din 1876, în basa jur-

drept asupra imobilului în chestiune, să

pentru licitațiune, spre a’șl arăta preten-
țiunile; căci, în cas contrariu, verl-ce ce-
-rerl se vor ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16,353.      1876, Decembre 16.


   — D. perceptor al colorel Galben, prin
adresă cu No. 119 din 1876. în basa jur-
rlulul mor. consilii! de miniștri cu No.
   a cerat punerea în vândâre cu licitație
a caselor din comuna Bucureșci, suburbia
Dichiu, strada Tunari No. 26, averea D-
u' Simion Filimon, de profesiune liberă,
lomiciliat în aceste case.
   Aaceste case sunt de zid, învelite cu o-
lan.e, compuse din 6 camere și un beciu
-iă.al'tă zidărie neînvelită, fiind ars unde
iu fost mal multe camere, în curte altă
asă tot de zid, învelită cu olane, cu patru
3am<-re. grădină m.ire cu pomi roditori și
plantați ani de flori, se învecinesce cu Va-
sile Dorobanțu, cu Vasile Mateescu, și cu
strada menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
de împrejurări.
   Se face dâră cunoscut în general că a-
cestă licitațiune se va urma în pretoriul a-
cestul tribunal, în dioa de 4 Maiu 1877,
•rele 11 da diminâță, avend în vedere că
oțl aceia cari ar pretinde vre-un drept de
proprietate, ucufruct, servitute, chirie,
privilegiu, ipotecă sau ver-ce alt drept a-
nipr ’. imobilului în chestiune, să se arate
la tribun al înainte de dioa fixată pentru li-
aitație, spre a ’șl arăta pretențiunile; căci,
in cas contrar, verl-ce cereri se vor ivi,
nu se vor mal considera.
  No. 16,761.       1876. Decembre 22.
      D. perceptor al colârel de Negru, cu
Iresa No. 660 din 1876, în basa jurnalu-
I onor, consilii! de miniștri eu No. 9, a
erut punerea în vândâre cu licitație a ca-
lur din comuna Bucureșci, suburbia lan-
cu, strada Panteleimon, averea D-lui 16n
Ghețu, de profesie liberă, domiciliat în a-
ceste case.
   Aceste case se compun din 2 camere,
învelite cu șiță, se învecinesce cu Nicolae
Radu, cu Iordan Petre și cu strada men-
ționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
¹ tă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că a-
âstă licitație se va urma în pretoriul a-
,stul tribunal, în <|ioa de 7 Maiu 1877,
orele 11 diminâța, având în vedere că
(I aceia cari ar pretinde ver un drept de

naiului onor, consiliu de miniștri cu No.
9, a cerut punerea în vândâre cu licitație
a caselor cu locul lor din comuma Bucu-
resci, suburbea Oboru-Nott, strada Câmpu-
Moși, averea D-lul Gheorghe Toma, de pro-
fesie liberă, domiciliat în aceste case.
   Aceste case se compun din 3 camere,
învelite cu trestie, curtea împrejmuită, se
învecinesce cu Stan Dragnea, cu Răducanu
Stanciu, cu Boeru Matache și cu strada
menționată.
   Asupra acestui ;^bil nu se mal află
altă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut în general că
acâstă licitațiune se va urma în preto-
riulacestul tribunal, în dioa de 7 Maitt
1877, la orele 11 do diminâță, avend în
vedere că, toți acel cari ar pretinde vre
un drept de proprietate, usufruct, ser'vi-

tuto, chirie, privilegia, hypotecă satt veri
ce alt drept asupra imobilului în cestiune,
arate la tribunal înainte deijiua fixată

să se

pentru licitațiune, spre a’șl arttta preten-
țiunile; căci, în cas contrariti, veri ce cereri
se vor ivi, nu se vor mai considera.
   No. 16,453.     1876, Decembre 18.


   — D. perceptor al colârel de Negru, prin
adresa No. 670 din 1876, în basa jurnalu-
lui onor, consiliu de miniștri cu No. 9, a
cerut punerea în vândâre cu licitație a ca-
selor din comuna Bucureșci, suburbea lan-
cu, strada Agricultori, No. 21, averea D-lul
Gheorghe Dumitrescu, de profesie liberă,
domiciliat în aceste case.
   Aceste case se compun din 2 camere cu
sală, învelite cu șiță, curtea împrejmuită,
se învecinesce cu loniță Matei, cu Gheor-
ghe Velicu și cu strada menționată.

   Asupra acestui imobil
altă împrejurare.
   Se face dâră cunoscut
acâstă licitațiune se va
toriul acestui tribunal,

nu se mal află

în general că
urma în pre-
în dioa de 7

Maiu 1877, la orele 11 diminâța, având
în vedere că toți aceia cari ar pretinde
vre un drept de proprietate, usufruct, ser-
vitute, chirie, privilegiu , ipotecă , sau
ori ce alt drept asupra imobilului în ces-
tiune, să se arâte la tribunal, înainte de
ijioa fixată pentru licitațiune, spre a'șl a-
răta pretențiunele; căci, îu urmă, orl-ce
cereri se vor ivi, nu se vor mal considera.
  No. 16,462.     1876, Decembre 18.

| Aceste case se compun din două came-
— D. perceptor alcolârel de Negru, cu jre cu sală, curtea împrejmuită, învelite cu

liat în aceste case.
   Aceste case se compun din 2 camere,
învelite cu șiță, curtea împrejmuită, se în-
vecinesce cu Vasilo loniță. cu llerea Va-
sile, cu Radu Croitoru și în faciă cu stra-
da menționată.
   Asupra acestui imobil nu jse ma. >
altă împrejurare.
   Se face dar cunoscut în general că a-
câstă licitație se va urma în pretoriul
acestui tribunal, în dioa de 7 Maiu
1877, la 11 ore de diminâță, având în ve-
dere că toți aceia cari ar pretinde veri un
drept de proprietate, usufruct, servitute
chirie, privilegiu, ipotecă saii veri ce alt
drept asupra imobilului în cestiune , să
se arate la tribunal, îuainte de 4iua fixată
pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preten-
țiunile; căci, în cas contrar, verl-ce cereri
se vor ivi, nn se vor mal considera.
   No. 16,471.      1876, Decembre 18.


   — D. perceptor al colâreî de Negru, cn
adresa No. 717 din 1876, în basa jurnalu-
lui onor, consiliu de miniștri cu No. 9, a
cerut punerea în vândâre cu licitație a ca-
selor cu locul lor din comuna Bucureșci.
suburbea Oboru-Nou, strada Panteleimon
averea D-lul G. Nicolae, de profesiune li-
beră, domiciliat în aceste case.
   Aceste case sunt compuse din 3 camere,
învelite cu șiță și neîmprejmuite, se înve-
einesce cu Niță Marin, cu Nicolae Nichi-
for, cu Marin Ștefan și în faciă cu strada
menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
altă împrejurare.
  ■ Se face dar cunoscut în general că ae
câstă licitație se va urma în pretoriul ar
cestul tribunal, în dioa de 7 Maitt
1877, la 11 ore diminâța, având în vedere
că toți aceia cari ar pretinde vre un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chirie,
privilegiu, ipotecă satt verl-ce alt drept
asupra imobilului în chestiune, să se ara-
te la tribunal înainte de cjioa fixată pentru
licitațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile ;
eăcl, în cas contrariu, verl-ce cereri se
vor ivi, nu se vor mal c onsidera.
   No. 16,480.     1876, Decembre 18.


   D. perceptor al coldrei de Negru, ci
adresa No. 708, din 1876, în basa jurna-
lului onor, consiliu de miniștri, cu No. 9,
a cerut punerea în vândâre cu licitație a
caselor din Bucureșci, suburbea Oboru-
Nou, strada Colintina, averea D-lul Hris-
tea Niță, de profesiune liberă, domiciliat
în aceste case.

M. 'NI•! < .Mlîf oVțCȚAT AT Pnvr» VTP

Aihoi
cu Ni<

ies-
olae

sinte la acest tribunal spre a’șlarăta pro- F-
touțiile ce vor fi având, căci îu urmă, ori
ce cereri s’ar mal ivi, nu li se vor mu ,
considera.

șiță, se învecine: cu ștefan
cu, cu Gg. Dumitru Corjjn,

Nestor și cu strada menționată
   Asupra acestui imobil nu se mal

află

  Jtă împrejurare..
   Se face dâr i cunoscut în general că a-
>6stă licitație se va urma în pretoriul a-
cestul tribunal, în dioa de patru Mai
1877, h II ore diminâța, având în ve-
dere că toți acel care ar pretinde vre un
drept de proprietate, usufruc! servitute,
chirie, privilegia, ipotecă safi vert-ce alt
drept asupra imobilului în cestiune, să se
arate la tribunal înainte de <|iua fixată
pentru licitațiune, spre a ’și arăta preten-
țiunile; căci, îu cas contrariu, verl-ce ce-
reri se vor ivi, nu se vor mal considera.
   No. 16,489.     1876, Decembre 18

   — D. perceptor al colârel de Negru, cu
adresa No. 742, din 1876, în basa jurna-
lul onor, consiliu de miniștri, No. 9, a ce-
rut punerea în vândâre cu licitație a case-
lor locul lor dinBucuresd, suburbea Obo-
ru-Nou, strada Câmpu-MoșiI, averea D-lui
Grigore Achimescu, de profesie liberă,
domiciliat în aceste case.
   Aceste case se compun din 4 camere,
uă prăvălie, învelite cu șiță, curtea împrej-
muită, se învecinesce cu Ținea Văduva,
cu Stoica Stoian, cu Mihai Sandu și cu
strada menționată.
   Asupra acestui imobil nu se mal află
uită împrejurare.
   Se face dar cunoscut în general că a-
câstă licitație se va urma în pretoriul a-
cestui tribunal, în dina de patru Mal 1877,
la 11 ore diminâța, avend în vedere că
toți acel cari ar pretinde vre un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegiu, hypotecă safi ver-ce alt
drept asupra imobilului în cestiune, să se
arate la tribunal înainte de dina fixată pen-
tru licitațiune, spre a’șl arăta pretențin-
nile; căci, în cas contrarifi, veri ce cereri
se vor ivi, nu se ’ rmai considera.
   No. 16,507.     1876, Decembre 18.

Tribunalul dc Muscel

  Pe basa cărțel de judecată pronunțată
de D jude de pace al plaiului Dâmbovița,
No. 190, din 1873, învestită cu titlul ese-
cutorifi cu No. 60, din 1874, și după în-
deplinirea disposițiunilor cerute de pro-
cedura civilă, prin jurnalul dresat de a-
cest tribunal, cu No. 3,326, din 1876, s’a

hotărât, ' înâioadelO Aprilie 1877, la
•rele 10 ante-meridiane, să se vândă cu li-
citațiuueîn pretoriul acestui tribunal, i-
mobilele jos notate, avere a D-lui Niță lan-
cu Gț. Diaconu, de profesiune mnneitor,
domiciliai în comuna Văleni, plaiul Dâm-
ța; spre despăgubirea D-luI Oprea

Ștefănescu, de profesiune proprietar, tot,


Ștefănescu, de profesiune proprietar, tot usufruct, ervitute,chiria, privilegiu, ipo- averi pusă în vendere , ca „ mal ’nainte de
din comuna Văleni de sumele ce area pri-* tecă safi ver ce alt din cele prevădute la ; termenul indicat mai sns, să se presinte
mi după arătata mal sus carte de judecată.Ș art. 506 din procedura civilă să se pre- la tribunal, spre a’șl face pretențiuuile r~

   Acesță vămjâre sa publică spre gi...
cunoscință, ca toți ăceia ce vor avea asu-
pra acestor imobile veri un drept de pro-
prietate, usirfruct, servitute chirie, privi-

legifi, ipotecă safi orl-ce alte drepturi, să
se arate la tribunal mal naintoa termenu-
lui, de adjudecațiune, căci în urmă un li
se va mal admite nici uă pretențiuue. Eră
aceia ce vor voi să cumpere aceste imo-
bile să se presinte la tribunal la rjiua și
ora indicată mal sus, spre a concura.
   Descrierea imobilelor ce se vinde, con-
dițiunele vemjărei și diferitele sarcini și
împrejurări ale imobilelor până acum cu-
noscute :
   1.    Căminu casei, casa cu tâte împrej-
muirile și sădirile el, compusă din uă ca-
meră învelită cu păiș, construită de lemn,
avend loc de arătură precum și fenețe, și
se învecinesce la răsărit cu lân Niță Dia-
conu și lân Bănică Untaru, la apus cu Ti-
că lân, pe Vălcel, la mâdă-nâpte cu Niță
lancu Ștefănescu și la mâdă-di cu Niță
Moldovânu și Pavel Popa Dinu.
   2.    L'vedea numită din zamura de fene-
țe în mărime ca două pogâne aproximativ
și se învecinesce la răsărit eu Radu Ple-
șaru, la apus cu Gheorghe Radu Ștefănes-
cu. la mâdă-nâpte cu islasu comunei și la
mâdă-di pe vâlcel cu Runceni.
   3.    Tâtă partea din hotaru Văleni și Run-
cesa ce le are în devălmășie eu cel alți
moșneni.
   4.    Uă livede din fundul lui Bucur în
două petice în mărime ca 3 pogâne aproxi-
mativ, situată în hotarul Botenilor, plasa
Argeșelu, județul Muscel, eră cele de numă-
ru unu, două și trei, sunt situate în comuna
Văleni, plaiul Dâmbovița, județul Muscel.
   No. 20,511.      1876, Decembre 8.

Tribunal ni d® Olt.

   Prin jurnalul dresat de complectul a-
cestul tribunal, sub No. 4,576, s’a încu-
viințat punerea în vândâre cu licitație, uă
pereche case, construite din nofi, cu locul
lor din orașul Slatina, în vecinătate de la
del cu D. Niță C. Gabunia, de la vale cu
D. Ciucă Ștefan Cismaru, cu facia uliței și
în dos cu lordache Bălașa; avere proprie a
debitorului Niță Ion Jianu. din Slatina,
care se vinde spre despăgubirea D-lui Te-
odor Manolescu , tot de aci, îndreptă-
țit prin actul ipotecar, legalisat de acest
tribunal, la No. 20, din 1873. învestit cn
titlul esecutor.

  Se publică dâră despre acâsta spre ge-
nerala cunoștință a amatorilor ce vor voi
să cumpere espusul imobil că. licitația se
va ține în pretoriul acestui tribunal, în di-
oa de 11 Aprilie viitor, ar a 10 dimineța
  Tot uă dată se somes 1 ca, toți aceia cari


   Se face însă cunoscut ca, dupe căutarea O _
făcută registrelor de popriri, pe nomele
debitorului în cestiune, nu s’a găsit afec-
tate la nici uă sarcină popritâre.
   No. 21,669.    1876, Decembre 17.

       Tribunalul de Teleorman
   Pentru despăgubirea domnului Panaghi
Sclavos, comerciant, din urbea Turnu-Mă-
gurelele, de suma banilor prevăduțl în
sentința acestui tribunal cu No. 31 . din
1874, învestită cu titlul esecutor.
   Prin jurnalul dresat de complect/ șub
No. 7,415, adjurnându-se vendârea cu li-
citațiune în pretoriul acestui tribunal, în
dioa de 21 Aprilie 1877, la orele 10 ante-
meridiane, a următârelor imobile din ur-
brea Turau-Măgurelele, avere a debitorii- JL
lui lân Bălășanu, proprietar, domiciliat la
moșia Sprîncenata, districtul Olt alică . 3"
un loc împrejmuit cu uluci, din urbea Tur- '■
nu-Măgurelele, plasa CălmățuiiT, distric-,-
tul Teleorman , care se învecinesce spre
răsărit cu un alt loc al debitorului , spre
apus cu strada ce merge înaintea pescă-
riilor noul, spre meijă-di cu strada Oboru- ,
lui nouă și spre mâdă-nâpte cu locul [>-luf
Ștefan lonid și magasia D-luI Scarlat 16-
nid, are pe densul clădite trei prăvălii de
zid cu cinci odăi, trei sale, pivniță d" de- ,
sub cu boltă și tâte sub un singur acope-
remînt, învelite cn tinichea albă, mii are H|
restaurant de scânduri; un alt loc viran
tot din urbea Turnu-Măgurelile, ce se în-
vecinesce spre răsărit cu locul D-luI Ni-
colae Protopopescu , spre apus cu maga-
sia D-lui Scarlat lânid și locul dobitom-
lul notat mal sus, spre mdijă-di cu strada
oborulul-nofi, și spre m&Jă-nopte cu raio-
nul orașului; tâte acestea avere a debito-
rului lân Bătășanu . situată în disa urbă
Tumu-Măgurelele, colârea .Galbenă și ca-
re avere după încredințarea dată de grefă
s’a găsit supusă la următârele sarcini:
  1.   In anul 1872, ipotecă trei prăvălii
cu dependințele și locul lor, și alte două
locuri de prăvălie din Tumu-Măgurelele
către Stat, pentru arendilo moșiilor Sprînr
conatași Pirea, din județul Olt, pentru I 1
noul 40,700, actul No. 36, din 1872;
  2.   Idem. 1874 ipotecă un loc viran cu I
No. 46 din Turnu , către Zinca D Anto-
niu, pentru lei noul 4,700 , actul No. 41,

din 1874.
   In consecința cărora, tribunalul publi-
că prin aceasta, spre generala cunoștin-
ță a amatorilorși someasă pe toți aceiacari
vor pretinde vre un drept de proprietate,

usufruct. servitute, chirie, privilegiu, ipo-
ar pretinde ver un drept da proprietate, ' tecă sau ori ce alt drept asupra copr>nsel

usufruct, servitute,chine, privilegiu, ipo-
teca safi ver ce alt din cele nrevădute

.3 1877

muMlUnCL UmuaL al lv

174



vor crede că au; căci,în urmă, nuli se vor
ma> ține în seamă, nici un fel de asemenea
pretențiuni.
  No. 32,171.     1876, Decembre 17.

Tribunalul Prahova, secția I.
  La 16 Aprilie 1877, ora 10 ditninâța,

s’a decis a se vinde cu licitație la acest lei de ad udecațiune, să se presinte la tri-

tribuna! averea imobilă a D-nel Sofia N.
Gemertasolo, menajeră, domiciliată în Plo-
escl, urmărită după cererea D-lul A. Pa-
naitescu, proprietar, domiciliat în Bucu-
resci spre a sa despăgubire de suma ba-
nilor prevădută îu actul de ipotecă lega-
lisat de acest tribunal și secție, Ia No. 39,
din 1875, învestit cu formula esecutorie,
care avere se compune din:
   Uă prăvălie cu locul el dinsuburbea Sf.
Vineri, din orașul Ploesci, strada Bereche-
tu, No. 109, cu uă odae învelită cu șin-
drilă, fiind în prâstă stare, un șopron con-
strucție și înveliș de scânduri, în prâstă
stare, acest imobil se învecinesce spre ră-
sărit cu uă altă proprietate a debitorel,
spre apus cu Lambru Cârcimaru, spre me-
dă-di cu ulița Berechetușispremâ^ă-nâp-
*e cu proprietatea D-lui Artin Seelergiu.
   Descrisul imobil, după atestarea grefei,
ilară de cașul pentru care se urmăresce,
s a mal găsit afectat și la următârea îm-
orejurare :
   Gemertasol Sofia, și Sarchedu Gemerta-
solu, Georănânii, urmărire pe averea lor i-
mobiliară No. 14 de ordine ²l/₈ al ins-
cripțiunel din anul 1875. secția 1.
   Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia cari ar pretinde vre un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-
legiă, ipotecă sau ori-ce alt drept asupra
acestui bun urmărit, ca, înaintea ijilel de
adjudecare, să se presinte la acest tribu-
nal, spre a’șl arăta pretențiunile lor, con
trar, sub pedeapsă de a nu li se mal ține
in sâmă, conform al. 3, de Ia art. 506 din
procedura civilă
   No. 30 175.     1876, Decembre 20.




l a 29 Ianuarie 1877, orele 10 diminâță,
s’a decis a se vinde cu licitațiune la acest
tribuna! averea imobilă a D-lul Costantin
Popescu ce I dice și Dinu, de profesie fost
comerciant, adl fără profesie, din causa in-
firmităței , spre despăgubirea fiscului de
suma banilor prevădută în jurnalul onor,
consiliu de miniștri , No. 25 , care avere
se compune din uă casă cu uă prăvălie la
drum , cu trei < dăT, pivniță ded; sub , cu
podină și tavan , pe jos cu pământ, con-
strucție în paentă și gard, învelite cu șin-
drilă, în aceeșl curte grajd, d’asupra pod,
construcție de scânduri de brad, cu toi lo-
cul lor împrejmuit, sub No. 361, situat în
acest oraș Ploesci, suburbia Sf. 16n, stra-
da Oilor și Dimitrie Gealepfl , în care are
duoS faciade și învecinat cu proprietățile

D-lor Nicolae Pencovicl și Simion Dobre. leu vendârea și în dilele următdre.
   Descrisele imobile, după atestarea gre- No. 81.              1877, lanuarifi 5. ।

fel, nu s’a găsit afectat la nici uă împre-
jurare
   Se publică de acesta și se somesă toți
aceia cari ar pretinde verl-un drept de
proprietate , usufruct, servitute , chirie ,
privilegii!, ipotecă saă ori-ce alt drept a-
supra acestui bun urmărit, ca, înaintea di-

buual , spre a’șl ar&ta pretențiunile ce va
ti având , sub pedâpsă de a nu li se mal
ține în sâmă, conform alin. III de sub art.
506, procedura civilă.
  No. 30,597.      1876, Decembre 30.

   — La 29 Ianuarie 1877, orele 10 dimi-
nâța, s’a decis a se vinde cu licitațiune la
acest tribunal, după cererea Statului, ave-
rea imobilă a decedatului Petrache Cara-
manliu, fost perceptor în comuna Aposto-
lache , plasa Cricovu , acest județ, spre
despăgubirea fiscului de suma banilor pre-
vedută în jurnalul onor, consilia de mini-
ștri No. 13, din 26 Noembre 1875 , care
avere se compune din uă jumătate pogon
livede de pruni roditori pe pământul lor
ohavnie, situată în cătunul Mirlogea, pen-
dinte de comuna Chiojdenca, plasa Crico-
vu, acest județ, ale căril vecinătăți sunt:
spre răsărit cu Dinu Tatu , spre apus cu
Dinu Cernea, spre mâdă iii și mâilă nopte
cu proprietatea D-lui Petrache Caramanliu.
   Descrisul imobil, după atestarea gre-
fei , s’a găsit afectat Ia următârele împre-
jurări :
  1.   Petrache Caramanliu, Marița, născut
Andrei Dragomir, vinde uă vie din dâlul
Udesci, acest district, cu tâte ecaretele a-
flate la ea , în preț de lei noul 950 , No.
120 al condicei din 1870 , opisul secției
I pe 1870;
  2.   Petrache Caramanliu, Statul, urmări-
rea averei sâle imobile din comuna Apos-
tolache, nota portăreilor No 2,147, din 1
Aprilie 1872, opisul secției II pe 1872
    Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia cari ar pretinde verl-un drept de
proprietate , usufruct. servitute , chirie ,
privilegii!, ipotecă saă ori-ce alt drept a-
supra acestui bun urmărit, ca, înaintea di-
lel de adjudecațiune, să se presinte la tri-
bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va fi
avend, sub pedâpsă de a nu li se mal ține
în sâmă, conform alin. III de sub art. 506,
procedura civilă.
  No 30,580.      1876, Decembre 29. .
Corpul portăreilor tribunalului Ilfov
   Pentru (Jtoa de 13 Ianuarie 1877 , s’a
fixat de onor jude de pace al ocol. III, a
se vinde cu licitație pe piața tribunalelor,
averea mobilă a D-nel Ilâna Văduva, pen-
tru despăgubirea D-lui Christea Chiria-
chide, se publică dâră spre cunoscința a- \
maiorilor, cu adăogire că , decă nu se va
putea termina îu acea di, se va continua |

  — Pentru diua de 13 Ianuarie cureo
s’a ficsat de onor jude de pace, al ocol, ii,
a se vinde cu licitație pe piața tribunale
lor, averea mobilă a D-lul Cesar Boliac
pentru despăgubirea D-lulN. Mitiliniu⁴
se publică d6ră spre cunoscința tuturor
amatorilor, cu adăogire că dâcă nu se va
putea termina îu acea di, se va continua
cu vcodârea și în filele următâre.
  No. 74.           1877, lanue'ie 5.


Corpul portăreilor trib. Dăm iț i.


   Iu dilele de 13 și 15 Ianuarie 1877 , la
10 ore diminâță, este a se vinde și adju
deca în facia locului la primăriele comu-
nelor GăescI și Ludesel. din acest județ
Dâmbovița, 52 stânjeni lemne de foc, aflâțl
în magasie, în comuna Găesci. din plasa
Cobia, acest județ, uă saltea de pae uă o-
glindă, trel-decl și patru clăi de fen, uă
masă cu dulap văpsită, uă masă simplă de
brad, uă pușcă cu 2 țevi, uă căldare de
aramă, uă putină mică cu cercurile de
fier, uă pereche pirostrii de fer lungi,
2 gărnițl cu tacămul lor, de tinichea, un
lanț de fer pentru căruță, 7 șinl de rdtă,
11 zăcătorl, cu cercuri defer, pentru țuică.
2 căruțe românesc!, șinuite, una de cal și
una de bol, uă brișcă pe arcuri, uă căruță
nemțâscă, veche, pe arcuri, 4 cal cu ha-
murile lor, 2 bivolițe cu un turmac, 2 ol
2 vaci cu 2 vițel, 1 căruță de papură, 2
sănii romănescl. 2 casane de aramă cu pu-
tini și 2 bote, 8 râie de căruță, romăaescl
5 șine nelucrate, pentru râte , 6 rîmători
mari, 13 rîmători miei, 30 doge, în lun-
gime de 4 palme, 17 stâlpi șihăripl pen-
tru funduri de buțl, 1 tingire cu eapacu el,
uă âlă de tuci, 2 sufertașe de tinichea, 2
plapoml, 2 perne, de culcat, 1,370 vedre
țuică de prune aflate în zăcetore de mai
sus, 70 stânjeni de lemne aflați în pădure,
2,000 vedre prune borhot, aflate îu 4 ză-
cStori, 30 chile porumb bdbe, 250 oca fa-
sole, din recolta anului curent, uă căldare
de aramă, un butoi de oțet ca de 8 vedre.
   Tâte acestea sunt situate în comuna Lu-
desci, din plasa Dâmbovița, acest județ
   Avere proprie a defunctului Simion To-
ma, și care se vinde după cererea onor,
tribunal Ilfov, secții I făcută prin adresa
No. 13,538, și admisă do onor, tribunal
local, prin diarul No. 5,498.
   Specificându-se însă că acestă avere
este a se vinde cea de la No. 1 în comu-
na Găesci, din plasa Cobia, acest județ
în dioa de 15 curent și cea de la No. 2
în comuna Ludesci, din plasa Dâmbovița,
acest județ, în ilioa de 13 curent.
   Se publică dâră acestă vendere sprecu-
noscința generală a D-lor amatori.
   No 6.             1877. Ianuarie 4.

NITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

       loan Plopenu, cu domiciliul necu-
noscut, prevenit pentru contra-bandă do
tututun este chemat la acest tribunal, în
ioa de 3 Februarie 1877; căci în cas con-
trar, se va judeca în lipsă.
   No. 28 648.     1876, Decembre 21.

    — Leopold Duhamel, cu domiciliul ne-
cunoscut, prevenit pentru calomnie, este
chemat la acest tribunal, în dioa de 3 Fe-
bruare 1877; căci, în cas contrar, se va
judecată în lipsă.
   No. 28,643.     1876, Decembre 21.

    — Dumitru Gheorghe, cu domiciliul
necunoscut, prevenit pentru contravenție,
este chemat la acest tribunal, în dioa de
3 Februare 1877; căci, în cas contrar, se
va judeca în lipsă.
   No. 28,640.    1876, Decembre 21.

Tribunalul ilfov, secția II corecțională.
    D. Tănase Petre, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, în
«Jiua de 1 Februarie 1877 la orele 11 de
diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în
procesul pentru bătae și escrocherie; a-
vând în vedere că, de nu va fi următor, se
va judeca în lipsă.
   No. 30 687.      1876, Decembre 30.
    — D-na Lina Popescu cu domiciliul
necunoscut, este chemată la acest tribunal,
în diua de 3 Februarie 1877, la orele 11
de dimineță, spre a se cerceta ca preve-
nită în procesul pentru bătae; având în
vedere că, de nu va fi următâre, se va ju-
deca în lipsă.
   No. 30,795.     1876. Decembre 30.

   — D-lor Vasile Groncea, Cernat Visi-
tiu și Anica Chrisțiși nu cu domiciiiu-
rile necunoscute, sunt chemați la acest
tribunal, în <Jiua de 4 Februarie 1877, la
orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca
preveniți în procesul pentru bătae; având
în vedere că, de nu vor fi următori, se vor
judeca în lipsă.
   No. 30 819.     1876. Decembre 30.

   D-na Sultana lone^cu, cu domiciliul
necunoscut, este chemată li acest tribunal,
în <Jiua de 3 Februarie 1877 la orele 11
de diminâță, spre a se cerceta ca preve-
nită în procesul pentru calomnie; având
în vedere că. de nu va fi următâre, se va
judeca în lipsă.
   No. 30,863.     1876, Decembre 31.

   — D. George Georgiu, perceptor cu
domiciliul necunoscut este chemat la a-
cest tribunal, în diua de8 Februarie 1877,
la orele 11 de dimineță, spre a se cerceta
ca prevenit în procesul pentru abus de
încredere; având în vedere că, de nu va fi
următor, se va judeca îu lipsă.
   No. 30,943.     1876, Decembre 31.


     9 (21) Ianuarie 1877               1

CITAȚIUNI.

  Curtea de apel din Bucaresci, secția II

    D. Raab losef, cu domiciliul necunos-
cut, se vestesce prin acesta una și sigură
citație ca, la 18 Februarie 1877, la ora 10
de diminâță, să vină a se înfăcișa în pro-
cesul ce are pentru escrocherie, pregătin
cu tdte actele necesare; cunoscând că, 1-
cas de nevenire, procesul se va resolva ît
lipsă, conform art. 182 din procedura coa
dulul penal.
   No. 8 945.     1876, Decembre 29.

    — D. lancu Burah, cu domiciliul necu-
noscut, se vestesce prin acâsta ca, la 4
Februare 1877, la ora 10 de diminâță, să
vie a se înfăcișa în procesul în care este
inculpat pentru lovire, pregătit cu tâte
actele necesare; cunoscând că, la cas de
nevenire, procesul se va resolva în lipsă,
conform art. 183 din procedura codului
penal.
   No. 8 992.

  Tribunalul Ilfov, secția comercială.
   Sunt convocați toți creditorii falimentu-
lui firmei Luisa Milcker ca, pentru dioa
de 13 Ianuarie 1877, să se presinte în pre-
toriul acestui tribunal, la orele 11 de di-
minâță, în persână safi prin procurator în
regulă, pentru a delibera asupra facerel
concordatului safi actului de unire.
   No. 51.           1877 Ianuarie 5.

   Sunt convocați toți creditorii falimen-
tului Fraților I. A. Rosentzveig, spre a se
presenta îu pretoriul acestui tribunal, în
persână safi prin procurator în regulă;
spre a delibera asupra facerei concorda-
tului sau actului de unire.
   No. 76.           1877 Ianuarie 5.

Tribunalul Ilfov, secția I corecțională
   Nicolae Pândele, Tudora Lixandru și
Safta Pândele, cu domiciliunle necunos-
cute, preveniți pentru furt, sunt chemați
la acest tribunal, în <Jioa de 1 Februarie
1877; căci în cas contrar, se va judeca în
lipsă
   No. 28,571.    1876 Decembre 20.

   — Vasile Dumitru, cu domiciliul necu-
noscut, prevenit pentru bătae este chemat
la acest tribunal, în dioa de 1 Februarie
1877; căci, în cas contrar, se va judeca în
lipsă
   No. 28,576.    1876 Decembre 20.

     Dumitru sin Dumitru, eu domiciliul
necunoscut, prevenit pentru furt, este che-
mat la acest tribunal, în dioa de 1 Febru-
arie 1877; căci în cas contrar, se va jude-
ca în lipsă.
  No. 28,582.     1876 Decembre 20.


175

       "Yibutialnl de Toleormau.

   D. Dimitrie N Furcă cu domiciliul
necunoscut conform jurnalului dresat de
complect, sub No. 6 309, se citâsă prin
acesta ca, în diua de 5 Martie 1877, orele
10 de dimineță, să se presinte la acest
tribunal, spre a se înfăcișa în procesul in-
tentat contrăl de D. lacovache Gg. Noica
pentru despăgubire de bani, pregătit fiind
eu tâte probele necesare în acâstă pri-
vință; căci, nefiind consecințe, se va re-
solva procesul în lipsă, conform legel.
  No. 30,688.      1876, Decembre 3.

     D, Ivan Mihale, fost eu domicilii
în orașul Alexandria âră acum necunos-
cut, vfidend coprinderea alăturatului esem-
plar de petițiune, cu care D-na Catinca
NedelcovicI, prin procuratorul sfifi D. P.
C.ăinicenu. au intentat proces contrăl
pentru datorie de lei vechi 6.540, cu do-
bânda lor; se citâsă prin acesta ca, în
diua de 10 Martie 1877, orele 9 de dimi-
nâță. să se presinte la acest tribunal, spre
a se înfăcișa cu numita reclamantă pre-
parat fiind cu tâte probele necesare în a-
câstă privință; e .ci, nefiind consecințe,
sa va resolva procesul în lipsă’I chiar în
acea conform legeî.
  No 28,940.       1'76 Noembre 13.

Petițiunea D Iui P. îrăiniceanu adresată D-lui
președinte al tribunalului Teleorman.
    Domnule președinte,
   Subsemnatul P. Crăiniceanu, da profesie
advocat, domiciliat în Turnu-Măgurele, în
numele D-nei Catinca NedelcovicI, m sce-
nitâre și usufructuară a averel răposatu-
lui său snciu, ostache NedelcovicI, do-
miciliat îu orașul Alexandria; cheamă în
judecată pe D-nu Ivan Mihale, fost cu do-
miciliul în Alexandria, âră acum cu domi-
ciliul necunoscut.
   Obiectul cererel este: ase audi con-
demnat la plata sumei de lei vechi 6 540,
cu d »bândă și spese care datmrâsă la casă
cu creanța din 26 Aprilie 1873
Se depune acâstă reclamație în dublu
esemplar și sunteți rugat, D-le președinte,
să bine voiți a cita pe părți înaitea onor,
tribunal.
P. Crdiniceanu
1876 Noembre 5.

     Simion Matei, cu domiciliul necu-
noscut, este citat prin acâsta, ca, în diua de
26 Februarie viitor, ora 10 de diminâță, să
se presinte la acest tribunal, a'șl sus'ine
apelul cărți No 79 din 1876, contrar se
va urma conform legi.
No. 26 860.      1876, Octombre 25.

     D-na Elena Concubimă, cu domici-
liul necunos uf, se citâsă, ca, în diua de
1 Februarie 1877 ora 10 ante meridiane

176

dONîTOLLL OFICIAL AL KOMAN1A

9 (21) Ianuarie 1877

se citâsă printr’acâsta ca. în ijioa de 19
lanuarifl 1877, la orele 10 a. m., să vină
la acest tribunal, spre înfăcișare în pro-
cesul în care este inculpat pentru bătae;
cunoscând că, în cas contrarii!, procesul
se va resolva în lipsă conform legeî.
   No. 16,244,     1876, Octombre 25.

   — D. G. Săftoiu, servitor la D. Ni-
colae Petcu, arendașul moșiei Andrășescil,
se citâsă printr’acâsta ca, în dioa de 24
lanuariă 1877, la orele 10 a. m., să vină
înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare
în procesul în care este inculpat pentru
furtul unul rîmător ; cunoscând că, în cas
contrarie, procesul se va resolva în lipsă
conform legel.
   No 17,649.       1876. Noembre 18.

   — D. Ștefan Biru, servitor la D. Gr.
Bucur Petcu, arendașul moșiei Andrășes-
cil, se citâsă printr’acâsta ca, în dioa. de
24 lanuaritt 1877, la orele 10 a. m , să
vină înaintea acestui tribunal, spre înfăți-
șare în procesul în care este inculpat pen-
tru furtul unul rîmător ; cunoscând că, în
cas contrariu, se va resolva în lipsă con-
form legei.
   No. 17,647.      1876, Noembre 18.

Tribunalul de Dâmbovița.

   D. Grigore Florescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat ca, în 4i°a de 13 la-
nuariă 1877, la ora 10 diminâță să vină
la acest tribunal, ca inculpat pentru per-
cepere ilegale; nefiind următor, se va con-
damna în lipsă conform legei.
   No.. 25,859.    1875, Decembre 23.

Tribunalul de Muscel.

   D-_ Florintina, născută Niță Maru__-
cu, socia D-luI Matei Andrei Bîdea, fostă
cu domiciliul în comuna Câmpu-Lung, âră
acum necunoscut, se citâsă prin acâsta ca,
în dioa de 25 Ianuarie 1877, ora 10 de
diminâță, să vie la acest tribunal, spre a
se înfățișa cu sociul sâă Matei Andrei Bî-
dea, din Câmpu-Lung, în procesul ce i s’a
intentat pentru divorț, cum se constată din
anexata copie de petiție; cunoscând că, la
neurmare, tribunalul va pronunța încheerea
în lipsă i, conform legel.
   No. 21,933.     1876, Decembre 30.

   Petițiunea D-luI Matei Andrei Bîdea adre-
sată D-luI președinte al tribunalului Muscel.
       Domnule președinte,
   Sunt aprâpe 10 ani, de când am luat în
legitimă căsătorie, pe D-na Florintina Niță
Marinescu, de profesie economia casei și
fostă cu domiciliul în acâstă urbe Câmpu-
Lung, am trăit cu dânsa 4 ani, născând în
acest interval un copil de sex femeesc, după
acest timp, numita luând și fata, a părăsit


să se presinte la acest tribunal, a’șl sus-[
țiue apelul ce a făcut, contrar se va urma
conform legi.
   No. 24,433.     1376, Octom bre ⁿ

Tribunalul Doljiîi, secția I, civilă-
corecțlonală.

   D. Ilie Mihăescu, fost cu domiciliul
în Craiova, și acum necunoscut, se citâsă
în procesul intentat de socia sa Eugenia,
pentru a’I da autorisația de a putea lua
parte la procesul ce are cu Paulins Badea,
destinându-se a se cerceta în <Ji°a de 3
Februarifi 1877.
   Tribunalul citâsă printr’ acâsta una și
singură chemare ca, în arătata ^i, la ora
10 de diminâță, să se presinte la acest
tribunâl, preparat de înfățișare cu dovedi
și acte ce are; cunosoând că, nefiind ur-
măter se va cerceta procesul în lipsă’I
conform legel.
   No. 29,858.     1876, Decembre 15.
Tribunalul de Olt.
  D. G. Simuleseu, al cărui domiciliu este
necunoscut, procuratorul D-nel Sevastița
Plopânu, în urmarea jurnalului dresat de
complect acestui tribunal cu No. 5,882,
se sorocesce printr’acâsta ca. în (jioa de
19 lanuariu 1877, la ora 10 de diminâță,
să vină la acest tribunal, spre înfăcișare
în oposiția făcută de D. Nicolae Darelian,
contra sentinței tribunalului local cu No
24 din 1876; cunoscând că, nefiind urmă-
tor termenului indicat, se va face cele le-
gale în lipsă.
   No. 21,627.     1876, Decembre 17.

   —D. Trandafir Stoica, fost cu domici-
liul în comuna Oporelu, âră acum necunos-
cut, în urmarea cererel făcută de D. A.
Marinescu, de a se redeschide dosarul cu
No. 797 din 1876, format în procesul por-
nit contră-i pentru bani, se sorocesce
printr’acâsta ca, în 4i°a de 28 lanuariu
1877, la orele 10 de diminâță, să vină la
acest tribunal, spre înfățișare; cunoscând
că. nefiind următor termenului indicat, se
va face cele legale în absență.
   No. 21,707.     1876, Decembre 22.

    —D. Licsandru Ciucă, din comuna Mo-
goșesci, âră acum cu domiciliul necunos-
cut în urmarea jurnalului dresat de com-
plectul acestui tribunal cu No. 5,773, se
sorocesce printr’acâsta că, în dioa de 31
Ianuarie 1877, la ora 10 de diminâță, să
vină la acest tribunal, spre înfățișare în
procesul pornit contră’I de socia sa Voica
Văduva, pentru divorț; cunoscând că, ne-
fiind următor se va face cele legale în
lipsă
No. 21,577.     1876, Decembre 17.
Tribunalul de Ialomița
    D. Gheorghe Sârbu, din comuna lazu,

domiciliul conjugal T,i a trăit 6 ani în eon-
cubinagiă cu alțl âmenî, pentru care am
de martori, pe D-nii Anghel Toader, Niță
Răduțoiu și Nicolae Țintea, domiciliațl în
Câmpu-Lung.
   Am suferit tâte acestea, crezând că cu
timpul se va îndrepta, dâră vâdând în cele
din urmă că nu este posibil, am convenit
cu dânsa în anul 1875 Noembre, spre a
cere divorț în mod mutual, dâră în zadar,
căci după ce am obținut în unire cu dânsa
alăturatul act de paupertate, D-el ’șl-a
preschimbat decisiunea luată și a fugit
din oraș împreună cu fata, aude nu se scie.
   Prin urmare, spre a putea ajunge uă dată
la resultatui divorțului, v6 rog, să bine-
voiți a chema pe numita în judecata acestui
onor, tribunal de urgență, și prin sentință
să pronunțați divorțul căsătoriei dintre
mine și numita socie a mea, cea care acum
este cu domiciliul necunoscut, căci este
imposibil a mal esista acâstă căsătorie,
eră pentru că nu am mijlâce a plăti taxele
timbrului, ale D-lor portărei și acelea de
publicațiune, alătur actul de paupertate
liberat de primăria Câmpu-Lung, în basa
căruia vă rog, a’mi primi acțiunea, alătur
și uă copie de petiție.
Matei Andrei Bîdea
cojocar din urbea Câmp- Lunș

'ibnnulul de Bns&L

   D. lân Fanaitescu, cu domiciliul necu-
noscut, vădând anexata copie de petițiune,
se citâsă printr’acâsta una și singură ci-
tațiune, conform art. 71 din procedura co-
dului civil ca, la 11 Martie 1877, laorele
10 de diminâță, să se presinte la a^es
tribunal spre înfăcișare în procesul ce
are cu D. Fotie Vasiliu, pentru datorie da
bani; cunoscând că, nefiind următor cita-
țiunel, se va înfăcișa și judeca causa în
lipsă, după art. 148 din procedura codu-
lui civil.
   No. 25,357.       1876, Decembre 15.

   Petițiunea D-luI Folie Vasiliu, adresată P-li
președinte al tribunalului BueSrt.

Domnule președinte,
   Sub-semnatul, comersant, domiciliat în
orașul Busăii, acționes în judecată civilă
pe D. lân Panaitescu, arendaș, domiciliat
în comuna Cilibia, și pe D. Hristache Mi-
hăescu, arendaș.domiciliat în orașulBusâă.
   Obiectul acțiune! mele este de a’mi
plăti suma de 11,520 lei vechi, cu pro-
cente de doul la sută pe lună, calculate de
la 15 Aprilie, anul curent, pânâ la desfa-
cere, ce’ml datorâsă după contractul cu
data 21 Noembre 1875, pentru nepredare
de porumb; cel d’ântâî ca debitor princi-
pal și cel d’al douilea ca garant solidar,
precum și suma de 1,800 lei vechi valâ-
rea a 450 sări ce am dat pentru a se pune
porumb întrânșii, și nu ’ml s’au restituit,

9 (21) Ia rie 1877

        MONITORUL OFICIAL al româniei

plus spese de instanță, admițând tot uă-
lată și urgența
   Alătur două esemplare după acâstă pe-
tițiune a se înainta D-lor Panaitescu și
M’’      ■■ :.'o- :..tă C . ' '1-V.
   Primiți vâ rog, D-le președinte, asigu-
rarea distinsei stime ce vă conserv.
Fotie Vasiliu.



   D. StanciuRădulescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citâsă ca, în dioa de 21 Ia-
nuarie 1877, orele 10 de diminâță, să se
presinte la acest tribunal, spre înfățișare,
în procesul în care se inculpă pentru es-
crocherie; cunoscând că, nefiind conse-
cințe acestui termen, se va pronunța sen-
ința în lipsă.
   No. 25,902.    1876, Decembre 30.

   — D. Dumitru DrăghicI, din comuna
Vernesci, se citâsă ca, în dioa de 16 Ia-
nuarie 1877, ora 10 diminâță, să se presinte
înaintea acestui tribunal, spre înfățișare
în procesul în care se inculpă pentru bă-
tae; cunoscând că, nefiind consecințe aces-
tui termen, se va pronunța sentința în lipsă.
   No. 24,611.    1876, Decembre 31.

Tribunalul Prahova, secția I.

   D. Alecu Zidaru, cu domiciliul necunos-
cut, se citâsă ca, în ddoa de 26 Ianuarie
1877, orele 10 de diminâță, să se presinte
înaintea acestui tribunal, spre înfățișare în
procesul în care se inculpă pentru ultra-
giu; cunoscând că, nefiind următor, se va
pronunța sentința în lipsă, conform art.
182, pocedura penală.
   No. 30,529.    1876, Decembre 28.

      D. Ghiță Ion Mocanu, cu domiciliul
■recunoscut, se citâsă ca, în dioa de 26 Ia-
nuarie 1877, orele 10 de diminâță. să se
presinte înaintea acestui tribunal, spre în-
fățișare în procesul în care se inculpă
pentru ultragiu; cunoscând că, nefiind ur-
mător, se va pronunța sentința în lipsă,
conform art. 18? proc^ura penală.
  No. 30,528.     1876, Decembre 28.

' dele de pare ai plășel Câmpului,
județul Ialomița.

   D-na Lina Damian, născută Hristache
Trăbiescu, care s’ar fi aflând cu domiciliul
în casa sociulul său în comuna Țăndărei,
Zoe Vrăbiescu asemenea și .ședătdre la co-
muna Dridu, Anghelica Goldu asemenea și
domiciliată în casa sociulul sPO la Brăila,
Nicolae Vrăbiescu șezător la Brăila, Cleo-
patra Sterie născută Hristache Vrăbiescu,
domiciliată la Craiova și Maria I. Nicola
asemenea și domiciliată în BucurescI, toți
fii al defunctului Hristache Vrăbiescu, în
de succesori, sunt citați prin acâsta
ingură chemare ca, în dioa de 22

ianuarie 1877, la orele 10 anti-meridiane,
să vină la acâstă judecătorie, spre înfăți-
șare cu D. colonel Ștefan Stoica, din Urzi-
cenl, în procesul ce a intentat contră-le,
pentru neplata chiriei caselor cu locul lor,
situate în acâstă comună, în sumă de lei
noul 480, cum și resilierea contractului de
închiriere a acestui loc, preparați de orl-ce
acte sau dovedi vor avea, căci, în cas de
nevenire, se va resolva procesul în lipsă,
conform legel.
   No. 2.778.      1876, Noembre 20.

   — D. Nicolae Zisu Brutaru, fost cu do-
miciliul în comuna Urziceni, âră acum ne-
cunoscut, se citâsă prin acâsta una și sin-
gură chemare ca, în dioa de 28 Ianuarie
1877, la orele 10 anti-meridiane, să vină
la acâstă judecătorie, spra a se înfățișa în
procesul civil ce a intentat cdntra sa D.
colonel Ștefan Stoica din comuna Urziceni,
pentru repararea unei prăvălii de brutărie,
ce a fost închiriată, căci în cas contrarii!
se va resolva procesul în lipsă, conform
legel.
   No. 2,872.      1876, Decembre 1.

Judele de pace al plășel NegoescI, din
             județul Ilfov.,

   D. Dumitrache Radu. bucătarul D-lul
Mânu, cu domiciliul necunoscut, este citat
a se presenta la acâstă judecătorie, în <}ioa
de 14 Ianuarie 1877, spre a depune prin
jurământ, consciința ce are asupra fapte-
lor de care va fi întrebat; cunoscând că,
contrarii! se va emite mandat de aducere,
conform legel.
   No. 1,655.      1876, Decembre 29.

   — D. Vasilache Gheorghe, cu domici-
liul necunoscut, este citat a se presenta
la acâstă judecătorie în dioa de 14 Ianua-
rie 1877, spre a depune prin jurământ,
consciința ce are asupra faptelor de care
va ti întrebat; cunoscând că, contrariu se
va emite contră’! mandat de aducere, con-
form legel.
   No. 1,654       1876, Decembre 29.



MANDATE DE INFAulȘARE.

Judele de instructiu al tribunalului
                 Ilfov.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
   Noi O. G. Stefănescu, jude instructore
pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm tutulor portăreilor și agenților puterel
publice, de a cita să compare înaintea nâs-
tră, conformându-se legel, în dioa de 17 Ia-
nuarie 1877, orele 10 diminâța, pe Dumitru
Tinturescu, cu domiciliul necunoscut, spre
a fi ascultat și interogat asupra inculpă-
rilor de rănire, declarându-i-se că, nefiind
următor , se va emite contră’I mandat de

^aducere, conform art. 93 din procedura
codului penal.
   Dat la 23 Decembre 1876.
No. 5,459.


Judele de iustrutuniie tribunalului
                   Olt.

   in numele iegei și al M. ». Domnului,
   Noi Elie lonescu, judecătore instructore
pe lângă acest tribunal, în virtutea facul-
tățel ce ne dă legea de procedură, man-
dăm și ordonăm ca, Gheorghe Pătru, din
comuna Poboru, să se înfăcișese la cabi-
netul nostru, la 15 Ianuarie 1877, după
notificarea acesteia, spre a fi cercetat în
causa în care se inculpă pentru furt de cal.
obiecte și servi re cu bilete falși; cunoscând
că, nefiind următor a se înfățișa, se va de-
cerne costra sa mandat de aducere.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99 din clisa procedură.
   Dat la 26 Decembre 1876-

No 3 546.



MANDATE DE ADUCERE.

JndA’" do instrucțiune al tribunalului
                 Ilfov.

   In numele legii și al M. S. Domnului,
Noi C. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm tutor portăreilor sau agenția! puterel
publice să aducă înaintea nâstră, confor-
mându-se legel, pe Ion Mitusca, cu domi-
ciliul necunoscut, pentru ijioa de 14 1°-
nuarie 1877, ca să fie ascultat asupra i
culpărilor ce ’I se aduc pentru furt.
   Cerem de la toți depositaril puterel pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mand.itului de fiță.
   Făcut la 15 Decembre 1876.

No. 7.256.


   — In numele lege! și al M. S. Domnului,
Noi C. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lângă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm tutulor portăreilor sau agențl ai pu-
tere! publice să aducă înaintea nâstră, eon-
formându-se lege!, pe Ene Gheorghe, cu
domiciliul necunoscut, pentru 14 Ianuarie
1877, ca să fie ascultat asupra inculpări-
lor ce ’I se aduc pentru furt de bani.
   Cerem de la toți depositari! puterel pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de faciă
   Făcut la 14 Decembre 1876
                            No. 7 214. •

Judele do iustrueținne al tribunalului
               Dâmbovița


   In numele legii și ai M. S. Domnului,
   Noi 0. Politimos , jude de instrucțiune

MONITORUL OFICIAL AL aOMANIEÎ

21) Z? „ 'i - 187 /

al aeestui tribuna), îu virtutea facultății c;
ue dă legea de procedură criminală, roan-
dăm și ordonăm ca, Tudor Georgescu, fost
cu domiciliul în comuna BogațI, pentru
18 lanuar să fie adus la cabinetul nostru
în dioa de 18 lanuar , spre a ’i se lua in-
terogatoriul.
   Ou csecutarea acestui mandat se msăr-
cineasă agentul puterii publice.care se va
conforma cu art 99, 1 Oi și 110 și urmă-
toarele din disa procedură.
   Dat la 15 Decembre 1876.
                            No. 5,408.

      In numele legii și al M.b. Domnului
   Noi 0. Poiitimos , jude de instrucțiune
al acestui tribunal, în virtutea facultății ce
ne dă legea de proceiură criminală, man-
dăm și ordonăm ca, Dumitrache lonescu,
fost cu domiciliul îu comuna Perșinari, să
fie adus la cabinetul nostru la 22 lanuar.
spre a ’i se lua interogatoriul pentru dela-
pidare de bani publici.
   Cu vS‘;Cwtă:ea acestui mandat se însăr-
cmâsă agentul putere! publice, care se va
conforma cu art. 99, 101 110 și următd-
rela din disa procedură.
   Dat la 17 Decembre. 1876.
                            No. 5456.

Judele de instrucțiune al tribunalului
           Prahova secția I.

   In numele legel și al M. S. Domnului.
   Noi C. I. Cătunenu, jude instructor al a-
cestu! tribunal, secția I, în virutea facul-
lățel ce no dă legea de procedură crimi-
nală, mandăm și ordonăm ea, A. G. Cus-
t«du, Panou Andrei, G. Fuerîea. IlieTeodor.
Mihaiu V. Diaconu , comuna Ogretinul și
I n Roșiu Feraru. tot din gretin, să fie
aduși la cabinetul nostru, în termen de 24
ore de la primire, spre a li se lua intero-
gatoriul.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99. 101, 110 si următb-
rele din disa procedură.
   Dat la 3 Decembre 1876.
                            No. 7.505.

— In numele lege! și al M. S. Domnului,
Noi O. I. Cătunenu, jude de instrucțiu-
ne pe lengă acest tribunal, în virtutea
facultățel ce ne dă legea de procedură cri-
minală, mandăm și ordonăm ca . loniță
Orzea, Dumitru Niță Orzea,Petre Gg. Ful-
ga, Nicolae Mediana, Enache Tudose, din
comuna Ogretiuu, să fie iedușl la cabinetul
nostru, în termen de 24 ore de la primire,
spre a li se lua interogatoriul.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinedă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99, 101 110 și următâ-
rele din disa procedură.
   Dat la 3 Decembre 1876.
                            No 7 504


Judele de instrucțiune al tribunalului
           Prahova, secția II.

    n numele legel si al M. S Domnului,
   Noi Nicolae St. Popescu, jude instruc-
tor al acestui tribunal în virtutea facul-
iățel ce ne dă legea de procedură cri-
minală, mandăm si ordonăm ca, Ștefan Po-
pescu, din comuna Vâlcănesci, ără acum
cu domiciliul necunoscut, să fie adus la
cabinetul nostru, ca inculpat pentru dela-
pidări de bani publici, în termen de 24
ore.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul pntarei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii
din disa procedură.
   Dat la 20 Decembre 1876.
No 5,937.

Judele de instrucțiune al tribunalului
Ialomița
*

    n numele legel și. al M. S. Domnului,
   Noi N. Popescu. jude instructor al aces-
tultribunal, îu virtutea facultățel ce ne dă
legea de procedură criminală, mandăm și
ordonăm ca, Costică Mărcuiescu, fost prin
' omuna Alexeni, eră acum cu domiciliul
necunoscut, să fie adus la cabinetul nos-
tru , de îndată spre a ’I se lua interogato-
riul în procesul în care este inculpat pen-
tru falș în acte publice.
   Cu esecutarea aeestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterul publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următo-
rii din disa procedură.
   Dat la 24 Decembre 1876.
No. 5,512.

   —In numele legei și al M. S. Domnului
   NoiProcop. Dimitrescu,judedeinstruc-
ție al acestui tribunal, în virtutea facultății
ce ne dă legea de procedură criminală,
mandăm și ordonăm ca , Nicolae George
Pădurarii fost prin comuna Broșteni-Nol,
âră acum cu domiciliul necunoscut, să fie
adus la cabinetul nostru, de îndată spre a
i se lua interogatoriul în procesul în care
este inculpat pentru furt de cal.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cineasă agentul puterel publice, care se
va conforma cu art. 99, 101, 110 și urmă-
tdrele din disa procedură.
   Dat la 18 Decembre 1876
No. 5.425.

Judele de instrucțiune al tribunalului
                Muscel.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
   Noi N. I. Săulescu, jude do instruc-
țiune al acestui tribunal, în virtutea fa-
cultățel ce no dă legea de procedură cri-
minală , mandăm și ordonăm ca, 16n Ște-
fan Ungurbnu.fost cu domiciliul în PitescI,
6ră acum necunoscut, să lie adus la cabi-

netul nostru, de îndată, spre a i se lua
interogatoriul asupra faptului ce i se atri-
bue că a comis furt prin efracție.
   Cu esecutarea acestui mandat, se însăr-
cinâsă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următd-
din disa proceduri.
   Dat astădi, la 20 Decembre, 1876
No. 5 037.

Judele de instrucțiune al tribun.ilnlnl
                   Olt.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi Elie lonescu, judecător de instrucți
nne pe lengă acest tribunal, mandăm și
ordonăm tutulor portăreilor sau agențl ai
pntoreî publice să aducă înaintea nâstră
eonformându-se legel, pe Mendel Tiș-
bach . din Bucureșcl, strada Rădulescu
No. 5, suburbea Dobrotâsa, de profesiune
legător de cărți, etatea de 50 ani trecuțl,
statura mijlocie, facia smedă, nasul, gura
potrivite , părul capului negru mustața
mare lăsată pe buză, barba peste tot mare
albă-nâgră și îmbrăcat nemțesce. spre a fi
interogat și ascultat asupra faptelor de
care este inculpat.
   Invităm pe toți depositariî puterel pu
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de față.
   Dat la 14 Decembre 1876.
No. 3 464.




ESTRACTE DE DECISIUNI

  Tribunalul Ilfov, secția II civilă.
   Prin sentința acestui tribunal, No. 37,
din 1875, se dispune cele următâre :
   Condamnă pe Petrache Movilă să plă-
tescă sociel sele Maria, pensia alimentară
de 40 lei noul pe lună cu începere de la
intentarea aețiunel și penă la terminarea
divorțului.
   Acâstă sentință se pronunciă cu esecu-
țiune provisorie; oposiție și apel, con-
form legei.
   Dată și citită în ședință publică, astădi,
11 Septembre 1875.
   No. 10,420.     1876, Decembre 27.

Tribunalul Ilfov, secția comercială

   Prin sentința No. 1,271 din 1876, pro-
nunciată de acest tribunal, în dina de 3
Noembre 1876 s’a condamnat D-nu G. D.
Bădeseu și Aneta Bădescu a plăti D-nei
Gabriil Abram Cohen suma de 25 napo-
leoni cu dobeudă de 10 la sută pe lună, de
la data protestului și până la achitare
plus 5 lei noul cheltuell de judecată.
   Acestă sentință s’a pronunciat cu drept
de apel, conform art. 45 procedura codul
comercial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM

9 (21) Ianuarie 187.

   Si fiind ci domiciliul D-lui G. D. Bă-
.lescu este necunoscut, se publică acest
estract, spre a D-sale cunoscință.
   No. 12,402.    1876, Decembre 21.


Triwumvnl de Botoșani


   Curtea de apel din Iași, secțiunea 1, prin
aecisiunea No. 19 din 9 Noembre 1876,
îu virtutea art. 344 din codul comercial,
în urma îndeplinire! tutnlor formalităților
prescrise de lege, au admis cererea de
reabilitare a falitului Andrei Macarof, și
>’a restabilit în starea lui de mai 'nainte
de comerciant.
   Acostă deeisiune s’a citit în audiență
publică a tribunalului Botoșani, la 9 De-
cembre curent, și conform art. 345, s’afi
trecut iu registrele tribunalului, publi-
cânduse tot uă dată și prin Monitorul
oi icial.
   No. I⁹ 619      1876. Decembre 10.

Tribunalul de Brăila.

   Priu sentința No. 565 , pronunciată în
audiența de la 15 Decembre 1876, îu pro-
cesul dintre D-lor Anton Borgheti și so-
cia sa Comitesa Francesco Ducio, născută
Laurenzizh.
   Tribunalul deliberând și avândîn vedere
că, astădl este sesisat de acțiunea civilă,
intentată de D. Anton Borgheti, care tinde
a se divorța de socia sa Comitesa Fran-
cesco Ducio, născută Laurenzizh, pentru
cas determinat.
   Ascultând pe reclamant în susținerea
cțiunel sâle și pe D. substitut în condu-
și unile emise;
   Având în vedere că, din depunerile mar-
torilor produși de reclamante, audiațl sub
prestare de jurământ, resultă că defendâ-
rea nu voesce a urma domiciliul sociulnl
s6u;
   Considerând că părăsirea domiciliului
de către defendârea , constitne uă insultă
gravă la persâna reclamanlelul Borgheti,
și prin urmare motivul de divorciu invo-
cat de reclamant, intră sub preseripțiunile
art 212, din codul civil, că în specie ac-
țiunea de divorciu solicitat de D. A. Bor-
gheti , privindu-se ea fondată , cată a se
admite, de âre ce defendârea nu s’a pre-
entat astăzi, a opune contrariul art. 150
din procedura civilă.
   Pentru aceste motive. în acord eu con-
clusiunile D-lui susbtitut, în virtutea le-
get, hotărasce : admite acțiunea intentată
de D. Ant>n Borgheti, ca fondată, și prin
consecință , declară disolvată căsătoria
d intre D-sa și defendârea comitesa Fran-
cesco Ducio, născutăLaurenzizh, deastădl
înainte.
   Acâstă sentință este supusă oposițiel si
apelului, conform legel.
   Dată și citită în audiență publică . as-
tădl 15 Decembre 1876, în Brăila

Tribunalul Prahova secția I

   Prin sentința acestui tribunal, No. 318
din 1876, pronunțată în audienți de la 30
[Octombre trecut, anul 1876, îu procesul
I intentat de D. Ștefan Leca contra sociei
sale. Ținea, născută Nicolae pentru divorț.
   Tribunalul, în virtutea legel, a hotărât.
   A declarat desființată căsătoria dintre
Ștefan Leca și Ținea, născută Nicolae, so-
ciul în favârea căruia s’a pronunțat des-
părțirea va stărui în îndeplinirea art. 246
din codul civil, în basa art. 249, același
codice copilul resultat din căsătorie anu-
me Ionică, se dă sub îngrijirea reclaman-
tului.
   Sentința s’a pronunțat cu drept de opo-
siție, conform art. 154 din procedura ci-
vilă precum și apel, conform art. 245 din
codul civil, se publică de acâsta spre cu-
noscința generală.

Tribunalul Prahova, secția II.

   Asupra acțiunel intentată de D. I. N.
Voinescu, contra D-lul C. I. Nenișor, al
cărui domiciliu a fost declarat în Bucu-
rescI, strada Mântulesei, No. 4, și actual-
mente necunoscut, pentru resilierea con-
tractului urmat între părțile menționate
mal sus de vândârea vil din dâlul Vadu-
Săpat, făcută de cel ânteift celui de al
douilea.
   Tribunalul, pentru motivele arătate în
corpul sentinței dată sub No. 335. din
1876, în virtutea legel, hotărasce:
   Admite cererea reclamantului I. N. Voi-
nescu și condamnă pe C. I. Nenișor, să su-
fere resilierea vândârel vil din dâlul Va-
du-Săpat, comuna Vadu-Săpat, plasa Cri-
covu, acest județ, făcută între dâ sul cu
reclamantu. perdând în acelaș timp și ar-
vuna de 700 lei noul ce a dat reclamante-


lui pentru acea vândâre și plătind recla-
mantului 200 lei noul spese de instanță.
   Acestă sentință se pronunță în primi
instanță fiind supusă a ât oposițiunei la
acest tribunal, în termenul prescris do art.
154 din procedura civilă cât și apelului
la curtea respectivă, în termenul prevâdut
de art. 316 și 318 din dlisa procedură.
   Dată și citită în audiență publică, la 8
Decembre 1876.

Tribunalul de Busâiî.

   Prin sentința civilă No. 347, pronun-
eiată de acest tribunal, prin procesul ver-
bal No. 5,157, de la 18 Noembre 1876,
s’a admis acțiunea intentată de D. Petre
| lân, făcută cu petițiunea înregistrată la
No. 1,889, din 6 Martie 1863, astă-di de-
cedat și representat prin moștenitârea sa
Luxandra Atanasiu Petre I6n, care acțiune
fiind închisă s’a redeschis denumita moș-
tenitâre cu petițiunea înregistrată la No.
. 13,053, din 20 Octombre 1875, și prin


consecință s’afi condamnat D-lor Vasile
Bira, Geoge Bira și lâo Bira, cu dornici
liurile necunoscute a plăti reclamantei
Luxandra Atauasiu Petre Ido. solidar® n-

le suma le lei vechi 8,860, cu procentul
legal de la data cerere! și pânâ la achitare.
   Acea sentință este supusă drep'ulul de
oposiție și apel, conform legel, și pronun-
ciată în prima instanță.
   Se publică acâsta spre generala cunos-
cință a se bucura cel în drept de dr ptul
apelului și oposițiel,
   No. 25,361.    1876. Decembre 15.

   Judele ocolului II diu Bncurosci.

   Prin cartea de judecată No. 1,643 pro
nunțată de acâstă judecătorie. îu numele
legel hotărasce ca lordacha Kădules u, să
plătâscă reclamau ului D. lacov Stavri,
suma de lei nou! 90, cu dobânda lor Ir ga-
lă de la data cereret, plusspesede inslau-
। ță lei nou! 30, osebit de ale urmărire!.
   Acâstă carte de judecat se pronunță îu
prima instanță și este supusă oposițiel aci
și apelului la tribunal, conform art. 29 și
21 din pro civilă.
   Dată ș> citită în ședință publică, la 30
Octombre 1876

UNUNC. ADMINISTRATIVE.

Primăria urbei Giurgiu.

   Din cau*ă că no s’afi presentat am ...rl
la licitația de la 28 Decembre 1876, care
a fost publicată în Monitorul oficial No.
284, din 1876, pentru vâadârea garanției
D-lul M E. Cohen, antreprenorul acslse-
lor, depusă în efecte publice, spre despă-
gubirea casei comunale de suma de le!
noul 20.000 ce a mai remas dator din a-

eâstă întreprindere, pe anul 1876.
    Primăria, în basa jurnalului consiliului
comunal, No. 272, a fixat diu nou licitația
pentru 16 Ianuarie 1877. Pentru care se
publică spre cnnoscința generală ca, ama-
tori! de a cumpăra asemenea efecte pu-
blice în condițiunile coprinse în pub ica-
ția înserată în menționatul Monitor, să se
presinte la indicata di, în pretoriul pr:
măriei, orele 12 din di, însocițl cu garai
țiile cuvenite spre a concura.
    No. 3,490.       1876, Decembre 30.

-  — Din cuusă că nu s’afi presentat ama-
I tori la licitația ce s’a ținut în ijica de 27
Decembre 1876 pentru darea în între-
prindere a venitului axiselor acestei urbe
! pe period de 3 ani, publicat în Monitorul
oficial No. 279, din 1876. s’a decis a se
Spune din nofi îi licitație orală pentru
ijioa de 30 Ianuarie 1877, numai pe pe-
riod de 2 ani și 9 luni, început de la 1
Aprilie 1877 penă la finele anului 1879,
ide âre ce pe ceU d’ânte! 3 luni Ianuarie.






-lONlTORVB OFICIAL AL ROMANII

9 (21 > Ianuarie 1 577

130

Svcu^șei, 20 Ianuarie (<H. □■)

1877
Cump.
717₂
  687,

CURS! L rtuvL'KFȘC?

șațim-i r"’’»!'’
, doweniaio

Februarie si Mane, 1877. se va căuta în.
regie de acestă primărie.
   Pentru care se publică de acâsiâ spre
cunoscință generală ca, D-nil amatori de
asemenea întreprindere sunt invitați a se
presenta la indicata di în pretoriul primă-
riei, orele 12 din di, însocițl cu garanțiile
provisoriî de 10 la sută, calculat pe suma
arendei anuale cu care a fost arendat acest
venit io anul 1876, conform condițiunilor
întocmite, cari se pot vedea în tâte filele
și orele de cancelarie în grefa acestei pri-
mării, spre a fi admiși la concurență
No. 3,493      1876, Decembre 30.

        — Pentru construcția a 31 prăvălii, ce
s'au decis a sa face în piața cea nonă pen-
tru măcelării, adică 12 în paente. de zid,
Iși 19 a se face de lemnărie, s'a fixat dioa
de licitație pentru 31 Ianuarie 1877.
        Doritorii a se angaja cu acestă lucrare
   sunt invitați să se presinte la arătata di
   în localul primăriei, orele 12 din di, în-
   I socițl cu garanțiile cuvenite spre a con-
   cura și a vedea devisile, caelele de însăr-
   cina rî cum și planul; tâte estimate în preț
   de lei 5,829.
       No 3 507.       1876 Damăembre 31.

Trefectu.» poliției capitalei.
        Se publică spre cunoscință tuturor că
    cu începere de la 1 Ianuarie 1877, pre
    lectura poliției nu va mal legahsa sem-
    năturile din alte acte de cât cele din ac-
    tele menite a servi în străinătate, Ară cele
    alte se vor adeveri de subcomisari și co-
    misari de colori.
       No. 36 796.     1876, Octombre 31.

Prefectura de Vlașca
       Asemănat deciși unei luată de comitetul
    permaninte prin încheierea cu No. 789,
    se publică spre generala cunoscință că,
    en dioa de 31 Ianuarie 1877 se vor ține în
    vila ședințelor comitetului două licitații
    orale pentru darea prin antreprisă a înfiin-
    țărel rufăriel și obiectelor de servicii! ne-
    cesarii spitalului |udețian local și pentru
    instrumentele medicale necesarii aceluiași
    spital
       Doritorii să se presinte la comitet în
    nenționata di, orele 12 din di, însoțiți de.
    garanții în numcrarin sati efecte publice,
    spre a concura la licitații • cunoscend că,
    condițiunile și listele obiectelor se pot
    vedea la comitet în ori ce <Ji de lucru.
       No. 12,333.     1876, Decembre 3v.



     Consiliu de descîplină al advocnțiloi’
           din districtul Dîmbovița.


       Consiliul, prin jurnalul să fi cu No. 100
    de la 27 Decembre, admițând între sta-
    jierl avocațt, pe D-nn Menelas Galatache;
    publică acâsta spre generală cunoscință.

No. 102.

1876, Decembre 27.

            (300 lei casei psns.) 105

impram.

           fonciare rurale . .
           foaciare urbane . .
Oppenhaim-Londra
Storn-Londra , . •
municipal ....
cu prime Bucuroșci (bi-
lete do 20 iei) . . .

657\
527,

  AcțiuE'k cailor ferate române

61

19

9

            Societăți finațiare a fio- —
         mănini (5001. liberati 250) —
         (500 1.) Societăți Dacia 250
         (500 I.) Societăți de gaz —

3

            Societăți România .
            idem a D-a amisiun®


Schimba?:


   Parie la vedere . .
           pe 3 luni.
   Londra la vedere
     ₛ       pe 3 luni.
   Berlin la vedere
     „       pe 3 luni
   "TOmptul pe an .


























50

99.30

25.077,

122V.
36

           CURSUL VIENEl              
 Viena, 19 Ianuarie (șl. n.) 1877    
              Metalice...... 61 30   
Naționale.....               67 25   
Lose .......                 74 40   
Acțiunile băncel ....        818 ,---
Creditori     .....          141 40  
London .......               125 30  
Obligațiuni rurale ungare ., 73 50   
„       temeșvar . . .       71 -    
„       transilvane . .      71 50   
„          roate . . . ,     fehet   
Argint în mărfuri. . . .     117 30  
Ducatul ...       .  .       5 94    
Napoleonul. .         .  .   10 01   
            BIBLIOGRAFIE              

  A eșit de sub presă a 5-a edițiune :
CATECHISMUL
UKtRlULUI ADMINISTRATIV ROMÂN
op autorisat, conform noului program, de
onor, minister al instrucțiunel publice.
  Se află de vendâre la tâte librăriile și


la tipografia Curți. Pasâgiul-Româo, No. Sofia Dme^ii, în Bucureșcl, strada Mi-

12, cu preciul de 55 bani.


CARTEA DE CITIRE
PARTEA lil-a
pentru clasa 4-a primară, a eșit de sub
tipar; ea este lucrată de uă asociațiune
de învățători întru tâte întocmai conform
cu programa actuală, a claselor primare
și costă, un volum de aprâpe 30 câle în
8°, numai 1 lefi și 50 bani, un preț cum
n’a fost încă mal mic pentru uă carte
școlastică.
  (1-34)   Editori: Socec & Comp


OHARTA TERILOR ROMANE
bau
DACIA MODERNA
pentru scâlele primare de ambe-sexe, de
G. A. Zamphirolu
(Profesor)
Se găsesce de venire pe preț de 1 leu.
25 bani, la librăria H. Zametzky d-Comp,


    A eșit de sub tipar și se află de vendSre
la librăriile din Bucureșcl, cu prețul de 1
lefi 50 bani; Nota asupra basinului terțiar
și legiuitului de la Bahna, (județil Mehe-
dinți) cuuă harta geologică colorată ; de
Gregoriu Stefănescu, profesore la faculta-
ea de sciințe.


AN UN C [URI[PARTICULARE
v'ubsemnații fost tovarăși din firma A.
y ■ Wechsler & A. Vaissblith, avem onâre
a însciința pe onor, public că mențb mate
firmă s’a disolvat âncă de la 27 Deeembra
anul 1876, primind eu A. Wechsler tot
activul și pasivul tovărășiei, sub respon-
sabilitatea mea proprie, și eliberând D-lui
A Vaissblith, drepturile D-sale după ac-
tele de decisiune și desfacere, ce esistă
în duble esemplare iscălite de fie care de
hol. Astfel deră declarăm fie care în parte
că ori ce polițe saii creanțe de datorie ce
vom fi liberat în numele firmei în interva-
lul asociațiunel, care nu e prevârjute în
registrele și în bilanțul din 15 (27) De-
cembre 1876, precum asemenea și în ur-
ma de prin registrele tovărășiei penă la
27 Decembre 1876, va privi numai pe a-
cela de la care a fost emisă, fără respon-
sabilitate celui lalt fost, tovaras.
       A. Vaissblith, A. Wechsler.
       (2-2)

nerva, suburbia Batiștea.


(1-24)

   Aduc la cunoscință publică că de acu
înainte mă iscălesc :
   Dr. loan L. Straoa-yiunte <
Dr. loan Ludovic Sternberg.
        Medic verificator al urbei Ploesci.

’ț f oșiă Grăsani-DonesculuY, din dis-
’ * tnctul Ialomița, este de arendat de la
Sf. Gheorghe viitor. Doritorii se vor a-
dresa*la actuala proprietară a moșiei. D-na

Curățirea Sângelui
                     Curarisind Dartne
________________JCoji, Bubele veneriere
cu siropul lepuratii al doctorului CHABLE
din Paris. Băile sale minerale, Hapurile
depurative, Pomada anti-dartroasa (Vedi

notița).
   TRINȘI (Hemoiroides) Pomada curari-
sind in trei <Jile
   In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36.


                     Fără COpaha.
iPVW&SwMF Siropul cu cit-ate de
al Dr. CHABLE, vin-
dică pe dată, sculamentul, slăbește vina
canalului, precum Damelor POALA ALBA
(Ies pertes blanches.) Injecțiuni pentru


femei.

In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36,
Deposit la farmaciele D-lor Ziirner, Ris-
lorfer <£ Eitel, și la D. Ovessa, droghistul


•••••••
• EAU DE MELISSE DE CARMES j
® K ARMELITERWASSER          ’

CHOCOLĂTA DE QUALITATE SUPhRIORA
9J, RUE DE REVOLI et 8 RUE DU LOUVRE. PARIS

      J
   Casa MASSON s’a devotat în particular
abricațiuttel do chocolate fine. Ea s’a silit
tot-d’a-una a face produsuri de cțualitatea
cea mai bună; reputațiunea sa , debușeul
considerabil care’I este asigurat, se ex-
plică prin îngrijirile aduse tutulor grade-
lor de muneă și prin întrebuințarea ce-
lor mal bune cacao și a zaharurilor celor;
mal frumdse.

   Onorată cu recompensele cel*⁵ mai mari
la tdte esposițiunile universale, cliocalată
MASSON se recomandă priu fabricarea sa .
căutată și finețea pisatului cari fac un pro-
dus omogen, mai măduhos și mal mustos
de cât pastele reputate cele mal fine.
   Depositul în BucurescI la D-nil Capșa
și frați Fialcovsky.

© -Această apă, recunoscută la expo- ©
| sițiunea industrială din Londra, in *
® anul 1862, a fost Întrebuințată in •
© raris cu cel mai mare succes in con- e
© tra cholerei, apoplexiei, paralisiei *
§ >. g anelor, leșinului, tranjilor, in *
fs contra nemistuirei, durerilor de slo- i
® mach, flotelor interne etc.
® De văndare la farmacia Zurner, Bucureșb 2
®                                         n

A 1 1 M T /I III Kk UMFLĂTURI, RĂNI, ULCERE CANCEROSE șj
      I T f I® V1ȚH ALE SÂNGELUI, vindecate radical prin
I 1                        CONDURANGO DE LOJA, cel mai ₜ
1 ■ _ w rjS<ț|)iiD curățitor al sângelui în bdlele chronice.
Vin, Elixir și Extract fluid. Lotionșipoudrepentru usagiul extern Butelia 5și 10 fr;
Deposit la D. Zurner, farmacist în BucurescI.
  Pentru aevita contrafacerile, a se cere pe capsula fîe-cărel butelii semnătura Paul Bon
eu Trade Mark C. L. și numele fabricantului capsulelor (Betts).
Farmacia engțpsă Paul Bons, 4, rue Meyerbeer. Paris.

TLi oșia numită Perieți-MoldovenT, din și han, în drumu Jilavelor și Rașiaui,
U ¹ districtul Ialomița, plasa Câmpu- este de arendat de la Sf. Gheorghe viitor
lui, care conține 500 pogdne arabile, doritori se vor adresa la D-luI George D.
300 pogdne pădure ndgră și richițl, udată î Thănăsescu, strada Dioni^ie, No. 64. lângă
de râul Ialomița, pe mijloc, cu pod pe vase i biserica Pitar-Moșu.        (10-2d)

  Subt o tormâ limpede și plăcută, acestă Siropu reunește Quinquina, ce este toniculă prin excelieuță, ;<
Ferti/â, unulă din principalele elemente ale sângelui. Elu este adoptată de către nied'Ci cei mai distinși
din Paris, pentru vinilicarea coloriloră palide, înlesnirea deviopmenlultii feteloră tinere, șia reda corpului
principurile săle alterate sau perdute. Elu face ca se dispare pe dată aceste dureri de stomachă cauzate
prin anaemie sau Icucor hee la care damele suntu așa de desă sujete^elu regulariseaijâ și înlesneșcc
menstruațiunea și este ardonată cu succesă copnloru paliul, lymphaticî saă scrofuloșl. In fine elă d*
poftă de mâncare, favoriseaijâ digestiunea și convine la toate persoanele care au perdută sângele prii
lucrare, maladii, convalescențe, etc. Bunele resultaturl se vAdu pe dată.

VIN DE lUlNQUINA FEP.RUQINOȘO
  Vinu’ă ce intră in acâstâ preparațiune este cumpărată directă de la Malaga prin Cassandstrâ, care nr
intrebuințeațlâ de câtă vinuri avăndu dece annif de recoltă Este vinulă Tonică, Diqtitif, Stomachicu ș
Reconstituitoru prin excelență. Elu este foarte plăcută și possedâ amărăciunea particulară ce se gâseșce
iu Quinquina galbenă regală- Noi angagemu de a lepăda tdte preparațiunile de Quinquina ce au puțiu
sau de locu am râ ne. — Drposilu in prv sleit pba ci \

   Proprietățile miraculdse ale Codeinei și
ale ToluuluT, renumite sub formă de sirop
și de pastă a D-ruluI Zod, procură o cal-
are repede și reală în iritațiunile peptu-
lul, bronșite, gufuraiurl, catare, phtisil etc.
2 fr. 50 b. flaconul, 1 fr. 50 b. cutia.
   Deposit în BucurescI la D-nil Zurner , 1
Eitei Risdorfer, I. Ovessa; în Iași, Racot
vitz Conia farmacist; în Ploescl, Scbuller
Cernovitz, Iguaz Scnrich , Belgrad Dras-
chozy lanos et Miloutinovich farmaciști.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 (21) ianuarie io< î









■JnVAai/j

Lui

$

- ,1 Sunt cei mai imn remediu centra Durerilor de gât, Guturaiului, Bstensiunilor¹ voci,
। . -j Anghinelor, Astupărei gatului la copii, inflamațiunilor și a Bobotirilot gurei, a iritațiu-
nei cauzate pnn Tutun, și a efectelor pernicioase produse prin întrebuințarea Mercu-

rului. Ele sunt in special necesare D-lor Predicatori, Magistrați, Profesori și Cântă'
rrți, pentru că faciliteasă emisiunea vocei, și astâmpără oboseala gâtlejului.

11 DETHAN
 g      i—* 3 X X A KJ N r’i i ~                 wvct,, aatiiuipitLii vuuovwm yottryanfcc.

        '‘ar>s> DeUiLO far aacist, Fauburg Saint-Denis, No. 90, și ir» toate farmaciele principale.



MEDALIE i
DE
MERIT

                 Esaminat de la primele autorități medicale și din causa ușorei lui digedibiliiătf mai ales
ordonat pentru copil ca cel mai curat, cel mai bun*) natural și recunoscut ca cel mai folositor remediu
contra maladielor de pept și al plămânilor, contra scrofvlelor, pedngenor, ulcerelor, maladielor glan-
dulare și slăbiciunei.
•^5* Se g'ăseșce în România la tbte farmadele și drogueriete.
        *) Mal multe firme de curând umple uă calitate inferiorii de unt de ficat de morun în flacone trianguiare și încercă a I
debita drept untului de ficat de morun al lui G. Maager.
        Pentru a evita uă asemenea lesiune. se rogă a considera numai acele flacone umplute cu adevăratul unt de ficat de morun
purifiat, pe ale căror păreți eticheta .și receta de întrebuințare se găse.șce imprimat numele MAAGER.
Agenți generați și depositart pentru România D-nfi APPEL g Comp.

MEDALIE
DE
MERIT



(HUILE DE FOIF DE MORUE PURIFÎEE)
AL LUI

    GUI1JAITME AAGER IN V1ENNA


ipac cunoscut c< de astăzi înainte, în loc
* de, Michail Popescu. mă voi subsemna:
(3-3)              Michail Lăzeanu.

Îșe ventlGre Tipografia Na-
   / tională, cu tbte mașinelc, lite-
rile și cele alte obiecte tipografice.
Doritorii pot vedea acestă tipografie
in tbte dilele, strada Academiei No
24. Se vinde cu condițiiini forte a-
vautagibse, a se adresa la Ivan Si-
meon, suburbea Silivestru, strada Ve-
nerii, No. 7, Bucuresci' (4-4s)

  PLASTORE miȚ A Ț)Cn A al Dr REBOULLEAU J
REVULSIV DE 1 fLd 1 M ‘ A preparat de LEPERDRIEL

   cest nou și puternic agent terapeutic produce uă iritațiune artificială a pielii
menită a tămădui maladiile de pept, reumatismele, arthritele și tiMe afecțiunile care
cer nă revoluțiune esteruă.
  Imitațiunile sunt fârte numerdse precum și rele și vetămătăre.
  S se ceară adevărata marcă cu semnătnrele LEPERDRIELct REBOULLEAU
la Paris, strada Milion 9.
  Se vinde în farmaciile : Bucureșcl la D-nu Ziirner, Iași la D-nu Racovița, Cernăuți
la D-nu Golicowski

m«I

9 (21; Ianuarie 1877

viuNITuRUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

(83

Epitropia spilaiului Brăncovenesc și
    a Sf. biserici Domnița-Bălașa.

   Avend trebuință de următârea rufărie. j
pentru bolnavi din acest spital și anume :
   550 bucăți cârșâfurl de pândă olandă;
   600  „    camisâne
   250  „    prosâpe,
   150  „    mindire de chingă; publică
spre cunoscinți amatorilor, că, în diua de
15 Februarie viitor, la ora 12 din di, este
a se face adjudecație în cancelaria acestei
epitropil, din localul bisericeî Domnița-
Bălașa, asupra persânel care va lăsa pre-
țul cel mal avantagios.
   Doritorii a lua în antreprisă predarea
acestor obiecte sunt rugați a se presenta
incitata d>. spre a concura; modelările
dupe care urmâsă a se face predarea și
condițiunile se pot vedea în ori ce di de
lucru de la 8 ore diminâță, până la 2 post-
meridiane.                       (3-3)

d,dloma de onoare

EXPOSITIUNEA INTERNAȚIONALA DE LA PARIS 1875

< j ecepisa casieriei districtului Dolj
I V No. 4,852, din anul curent
în valore de lei 10,000 ce am depus
casei de consemnații, pe compta D-lui
Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar
că cel ce va găsi-o să ’mi-o presan-
tese în termen de 30 dile la domici-
liul meu în orașu Craiova, strada M6-
rei-de-foc, eră în cas contrar, se va
considera anulată
   Acestă perdere am făcut-o cunos
cut casierului de Doljiu și casei de
consemnații.
   (13) Ecaterina Văllimărescu.

OU MOUTAROE EN FEUILLES POUR SINAPISMES

Adoptat de către spitalele din Paris, ambulanțe și spitalele militare, de către marina francesa
și de către marina regală engsleă etc.

PARIS Magasinul de vendare: Avenue Victoria, 24 PARIS

A SE FERI
DE
NUMEROASE
CONTRAFACERI

  „A conserva prafului de muștar toate proprie-
„tățile sale, a obține in puțin timp, cu înlesnire,
.un efect decisiv cu cea mai mică cantitate po
sibilă de medicament, eată problemele ce D-nu
„Rigollot a resolvat io modul cel mai fericit, etc.
  A. BOUCHARDAT (Anuar de Therapeutica,

1868, p. 204.
A se cere semnătura de aci

A SE FERI
DE
NUMEROESE
CONTRAFACERI

Epitropia spitalului Brâucovene.sc și a
       bisericeî Domnița-Bălașa.

   Avend trebuință a înfința un vagon pe -
tru dusul și aduși rufelor spitalului de la
spălat, dupe modelul ce se află în cance-
laria epitropil, publică spre cunoscinta
amatorilor a lua în antreprisă facerea ace-
stui vagon, spre a se presenta în cancela
ria epitropieî pene în diua de 15 ale vii-
târeî luni Februarie, când are a se face
adjudecația asupra persânel care va lăsa
prețul cel mai avantagios.
   Planul și condițiunile se pot vedea în
tote dilele la cancelarie de la 8 ore dimi-
nâță și până la 2 post menaiane
                 ___________(2-3<?)

pe fie-care foae.

L^acem cunoscut că, ne a dispărut 1 obli
“ gațiune domenială, seria 4,489, No.
44,890, și că am intervenit pe lengâ co-
mitetul de lichidare pentru a el amortisare.
  Bucureșcl, 31 Decembre, 1876.
  (3-2d)                Appel & Comp

Vederea usinei Papier Rigollot sau Muștarului in foi pentru doctorii.

    PAPIER RIGOLLOT sau muștar in foi pentru DOCTORII

Deposit in București la farmacia D-lui Zflrner, etc.

ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNII .

• ■ ' 21) , lou.irie 1 Ș7 7

I«4

SERVICIUL DE IARNA


    CALEA FERATA A STATULUI


L ''

TRENURILO

n PE LlNIă

(SMARDA)

VALABIL DE LA % OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI

        UCURESCI-GIURGIU                                                                     GIURGIU-BUGURESCI                                        
c                                     ARETAREA                     p                                              ARETAREA                            
                                     TRENURILOR            txj     w                                             TRENURILOR                           
.OMETE                        TRENURI            TREN                                         TRENURI                         TREN                   
de ia                                  MIXTE  facultativ  KILO M ETI STAȚIUNILE                     MIXTE                  facultativ                
U R E        STAȚIUNILE                       de mărfuri  de la                                                            de mârfuri                
a g                             Nr. 1   Nr. 3 Nr. 103        I U R G                         Nr. 2   Nr. 4 Nr. 103                                   
CB                            Ore min ORE MIN ORF. MIN             ©                      [ORZ MIN ORE MIN ORE MIN                                   
  8 200 BUCURE«n restaurant   Dimin.     Sera Amerjă-di        5.000 Smârda ....          Dimin.   D.-am   o o © © ol r- r-    m    © oo             
 12.600 Jilava                9 15    5 io      12 45         12.750 GIURGțulBufet®^          9 00 4 37    ‘       ’ cm co io      h M      o      ec
 17.400 Sintesci (halta) . .  9 35    5 30    1 08            26.200 Frățesci    ...          9 14 4 47    GM GM GM oi ---' O' Ol   CQ   GQ CQ g     
 24 400 Vidra.....            9 43    5 38    1 33            43,500 Bănesa                   9 48 4 57    1__________________________               
28.770, Gradisce (halta).     9 56    5 52    u.              47.600 COMANAjBufet p0Sire  10 16    5 11                                              
45 800  COMANAjBafet^         10 09   6 05    2 19            54.400 |       P ornire     10 26    5 45                                              
59.250  Bănesa ....           10 17   6 13    3 14            59,400 Grădisce (halta)     10 35    6 13                                              
67.000  Frătescî              10 27   6 23    3 43            63.500 Vidra.....           105i     6 23                                              
72.000  giurgiu)Bufet pjos'r® 11 06   7 03    4 oi            72.000 Sintesci (halta) .   11 02    6 32                                              
        |      Plecare        11 28   7 26    4 ii                   Jilava.....          11 12    6 48                                              
        Smărda ....           1 1 40  7 38    4 21                   BUCUREȘCI restaurant 11 27    6 59                                              
                              1 1 50  Sera    Dupt-amtyă                                i          7 io                                              
                              12 _                                                                 7 25                                              
                              Ame^â^i                                                              Sera                                              



- — .⁴ W'* * T - - - w.™»-    . ni» — • . ■ • - —— V -O— • • — — — —    -   _ , .  . _ , .                . -     -

Trenurile Nr. 103 și 104: vor circula obligator in filele de Mercurea și Sâmbăta luând și călători de cl. 1 și II
pâne la încetarea circutațiunei vaporelor accelerate.

CU LINIA DE NORD.
Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice- ersa
                 MERCUREA ȘI SAMBATA
           1. Cursa Viena-Constantinopole:
Sosire la gara Târgoviște In ora 8—30 a. m cu trenul accelerat Nr. 2.
Sosire în « Filaret . «9 — cu trenul local
Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1.
           2. Cursa Constantinopole-Viena:
Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Rusciuk.
Sosire în Bucureșci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera.
Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. eu trenul local.
Sosire în gara Târgorisce la ora 7 și 45 minute.
Precarea din «            « 8 și 15 m. cu trenul accelerat
           3. Trenul Nr. 2:
Ou trenul mixt Nr. 17 spre Pitescl.
           4. Treuu! Nr, 104 si 4:
Cu trenul accelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute , la Brăila-Gala|i,
  Roman, lașI-Sucdva, Viena, Berlin, Paris, Pelersburg.
           5. Trenul Nr. 1 :
Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena, Lemberg od-
  ceva, Roman, Galați, Brăila, la orn 8 și 30 minnte dimineța,
   Imprimeria Statului

Trenul Nr. 2
Cu trenul Nr. 6, de călători care sosesee din Galați la Brăila b
  ora 4 și 30 minute, dupe amedă-<|i.
B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU
1. Cu vapore ;iccel erate.
1) . Cosind la Giurgiu din sas Mercurea și Sâmbăta lacrele 12 a. m
    ♦rauul No. 104.
2) . Pleeâni de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele t
    sera, trenul Nr. 1 și 103.
2. Cu vapore de posta la Giurgiu.
1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) MercurI trenul Nr. 104 b) Sâm-
    băta trenul No. 2. c) Luni și Vineri trenul No 4.
2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri trenul Nr, 1
C. CU CALEA FERATA OTOMANA.
MERCUREA ȘI SAMBATA.

Cu trenul da postă care
     Rusciuk la Varna

Cu (renul de postă care
      3 p. m

Trenul No. 1.
plecă la ora 1 .și 40 minute p m. din
Trenul Nr. 4.
sosesee în Rusciuk cun varna la orele

DIRECȚIA DE EXPLOATARE.

Director : N. T. Orâșanu.