_   ==   Unnumer, 1’5 b.  joi, 6 (18) ianuarie 1»/.



            MONITORUL OFICIAL


AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL;
PE AN, TREI-ȘECI și ȘESE; șfsE LUNI, 20 LEI
(ântâiu Ianuarie și ântâia Iulie)

ANUNCIURILE:
linia de tkei-peci liteee, teei-peoi bani
(inserarea II-a și mal departe, 20 b.)

Prețul unei publicații judiciare,
pAn§ la ciucl-ileel linii, cinei lei; eră mal
mare de cinct-ijeci linii, dece lei

DIRECȚIUNEA :
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserții și reclame, 60 b. hnia,
inserarea 11-a și mal departe, 20 bani linia
Anunciurile se primesc și cu anul

SUMAR
  PARTEA OFICIALA. — Prejedenția consi-
liului de miniștri: Decret.
  Ministerul sultelor și instrucțiunel publice
Decret.
  Ministerul de finance. Prescurtate de decret-
DecisiunI ministeriale.
  Ministerul de resbel: Decisiune ministerială
  PARTEA NEOFICIALA.— Cronică. — Su
mărul ședinței Adunărei deputaților de la 4 Ia-
nuarie 1877. — Ședințele Senatului da la 20,
21 și 22 Decembre.— Continuarea ședinței Adu-
nărel deputaților de la 19 Decembre și ședin-
țele de la 20, 21 și 22 do di și nopte.
  AnuneiurI ministeriale, judiciare, administra-
tiie și particulare.

   PARTEA OFICIALĂ


București, 5 Ianuarie 1811.

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI
DE MINIȘTRI.

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumneaei șî voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți defaciă pi viitori, sănătate ;
   Vădend demisiunea ce Ne a înfăci-
șat D. Dimitrie Sturdza din postul de
ministru al agriculturei, comerciului
și lucrărilor publice,
   Am decretat și decretăm ce urmașă:
   Art. I Demisiunea D-lui Dimitrie
Sturdza este primită.
   Art. II. D. George D. Vernescu,
ministrul Nostru de interne, este în-
sărcinat cu interimul ministerului a-
griculturel, comercialul si lucrărilor
publice.
   Art. III. Pre edintele consiliului
Nostru de miniștri este însărcinat cu


aducerea la îndeplinire a acestui de-
cret.
  Dat în Bucure ci, la 5 Ianuarie 1877
                             CAROL.
Președintele consiliului
miniștrilor,
   I. C. Brătianu.             No. 27.

MINISTERUL CULTELOR Șl INSRTUC-
           ȚIUNEI PUBLICE

   CAROL 1,
   Prin gracia lut Dumnezeii și voința na
ționale, Domn al Românilor ,
   La toți de faciă și viitori, sănetate-,
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
cultelor și instrucțiunel publice, sub
No. 12,117 ;
   Vedend votul Adunărei deputaților
din ședința de la 13 Noembre , și al
Senatului de la 15 Decembre 1876,
   Am sancționat și sancționăm,
   Am promulgat și promulgăm ce ur-
mesă:
LEGE.
   Art. I. Casa din curtea bisericel St. E-
caterina , cu tot locul de care se află as-
tă-<il înconjurată și în care actualmente es-
te instalată scdla normală a societățel în-
vfițăturei poporului român, se dăruesce de
veci numitei societăți, spre a servi ca lo-
cal de scfllă.
   Art II. Societatea nu are dreptul a da
altă destinație acestui local, de cât cel pre-
văzut îu precedentul articol.
   Art. III. In cas de disolvare a acestei
societăți, proprietatea revine de drept Sta-
tului cu verl-ce îmbunătățiri s’ar afla pe
dânsa.

  Acestă lege sa votat de Adunarea

deputaților, în ședința din 13 Noembre,
anul 1876 , și s’a adoptat cu majo
ritate de 65 voturi, contra 1
   Președinte , C. A. Rosetfi.
(L. S. A. D.) Secretar, MiA. G. Burilenu.

   Acestă lege s’a votat de Senat, în
ședința de la 15 Decembre . anul
1876, și s’a adoptat cu majoritate de
30 voturi, contra a 2.
   Vice-președinte, lân Ghica.
[ N. Cămărăsescu.
  (L. S. S.) Secretari, ' sțe/a n BeZiz.

  Facem cunoscut si ordonăm ca cele de
faciă, să fie investite cu sigiliul Statului
și publicate în Monitorul oficial-, eră
miniștrii Noștri secretari de Stat la de-
partamentul cultelor si instrucțiunel
publice și de justiție sunt însărcinați
cu aducerea la îndeplinire a acestui
decret.
   Dat în Bucuresci, la 28 Decembre
1876.                        CAROL.
      (L. S. St.)
Ministru secretar de Stat la Ministru secretar de
departamentul cultelor și al afli lepaitamen-
instrucțiunel publice,  tul justiției,
   G. Chițu.            Eug. Stătescu.
No. 2,365.
........ iimmiiii ■'nwi —■—। ■■■ ■ --

      MINISTERUL FINANCELOR

   Prin înaltul decret cu No. 2,383,
din 31 Decembre 1876, după propu-
nerea făcută prin raport de D minis-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor. D. N. Tucidide, actualul ar
hivar divisiunei ordonanțărilor din mi-



WNiIOHOL' OElCi. : • ROMĂNih

> (18) Ianuarie 18« /

   usterul financelor, se depărtesă din
erviciu pentru motivele arătate prin
aport, și se însărcinesă provisoriu D
J Mihălescu, verificator inaceadivi-
siune, cu conducerea lucrărilor ar-
hivei.


Uecisiuni ministeriale.

       in decisiunea din 29 Decembre u
No. 35,509, în basa art. 15 al lege! și art.
102 din regulamentul monopolului tutu-
nurilor ■ lupt recomandați a regiei, s
confirmat : D. I6n luga, în postul de agent
general al districtului Olt și Ilie Carao-
lenu, în postul de revisor pentru tutunuri,
în districtul Iași.


    Prin decisiunea din 29 Decembre , No.
35,508, în basa art. 15 din lege și art. 78
și 80 din regulamentul monopolului tutu-
nurilor, și după recomandația regiei, s’au
confirmat debitanțl pentru vândârea tutu-
nurilor, următfirele persfine :
    D.    Stan Calotă, în comuna Pot'■6—, pla-
sa Midlocu, districtul Olt;
    D. Grigore Necșu , în comuna Cotena ,
plasa Midlocn, districtul Olt;
    D. Tfider Pătru, în comuna Cotena, pla-
sa Mirjlocu, districtul Olt;
    D. Petre Vilu, în comuna Cotâna, plasa
Midlocu, districtul Olt,
    D. Dumitru NedelcovicI, în comuna Bă-
lănesci, plasa ȘerbănescI, districtul Olt;
    D. Ștefan Gheorghescu, în comuna Pe-
rișoru, plasa Dumbrava, districtul Olt;
    D. Ștefan I. Mânu . în capitala Bucu-
resci districtul Ilfov;
    D. Ifin Ridescu, în capitali escl,
districtul Ilfov.




PARTEA NEOFICIAL \

         IHISTERUL DE RES8EL.

         Decisiune ministerială.

reia la maî mulțl tineri candidați și
eare vor voi a intra în șeola fiilor de militari
cu a lor cheltuială
    Având în vedere că din candidațil cari
în anul curent s’a presentat la concurs pen-
tru sefila fiilor de militari . mal remâind
ne admiși acei mal jos însemnați,, de și au
obținut media satisl'ăcfitfire;
    Având în vedere că sefila mai dispune
de 4 locuri,
    Ministerul decide :
    Tinerii aci numiți și anume: RadovicI
victor. Dumitriu Constantin . Hanimianu
Alexandru. Papasolu Gșqrge Rașiapu Di-
mitrie, Voicule. u Au ist ise, Atanasiu Isi-


    ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARA.

Sunu ! ședinței de la 4 Januari " 7.

  Președinția D-lui vice - președinte Al.
Sihlenu.
  Ședința se deschide la 1 oră după imdȚ.
  Presențl . . D-nl deputațl.
  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
  Se acordă congediu D-lor deputațl G.
Tăcu și G. Macri.
  Se trămite la comisiunea de petițiun .
petițiunea locuitorilor din comuna Petra,
județul Teleorman, a funcționarilor comu-
nei lași, a D-luI Dim. Georgescu și a lo-
cuitorilor comunei Măvinenl, județul Râm
nicu-Sărat.
  Se trămite l.a cours.unea de indigenat,;
petițiunea D-lor E. Unverdorm și I. Un-
verdorm.
  Se trămite la comisiunea comunală, pe-
tițiunea locuitorilor cătunului DegerațiI,
județul Prahova.
  Se trămite la raportorul comitetului de-
legaților asupra legeî patentelor, petițiu-
nea mal multor comercianți din Capitală.
  Setrămite la raportorul com nelbud-j

dor Dobrondau Mihail, Ghitescu Rădu-
canu, Mincu Atanasie, Nicolau Ifin, Eliad
Petre , Nedelescu George, Vortolomescu
Dimitrieși Grecescu George cari vor voi a
intra în șefila fiilor de militari și vor dis-
pune de mirifice a se întreține cu totă chel-
tuiala lor în șefilă, r face cunoscut mi-
nisterului în termen ae <Jece dile de la pu-
blicarea decisiunef de faci^spre a se de-
cide în consecuență.
  Ministru J" ’esbel, Colonel Slăukvun.
  No. 76.       1876;. bQcembre 31

Bucuresc't 5 Ianuarie 1811.

   Mercun, 5 ianuarie curent, ajunul
Botezului .Mântuitorului, înalt Prea
Sânția Sa mitropolitul primat, încon-
giurat de înaltul cler, a venit, la fire-
le 11 7« dimineța, după obiceiu, cu
sântul botez la M. S. Domnitorul.
   M. S. Dfinma, din catmauneiușfire
indisposițiuni, na putut asista laaceș-
tă ceremonie.
   După botez, înalt Prea Sânția Sa
mitropolitul primat a luat dejunul cu
M. S. Domnitorul


getare, petițiunea profeso, ’’ r gimnasiu-
lui din Bacăti.
   Se comunică Adunărel adresa D-luI de-
putat Mărgăritescu in alăturare cu un act
sub-semnat de peste 400 citățenl din Bră-
ila, prin care aderă la voturile Senatului
și Camerei, asupra incidentului ridicat
prin art. 1, 7 și 8 din Constituțiunea im-
periului Otoman.
   Se înscrie la ordinea dilel raportul co-
mitetului delegaților de secțiuni asupra
projectuluî de lege relativ la instituirea
unul comitet care să revisuescă casele pu-
blice
   Se trămite la comisiunea financiară pro-
jectul de lege relativ la deschiderea pe
sfima ministerului de finance a unor cre-
dite suplimentare în sumă totală de lei
11,805.
   Se continue discuțiunea asupra art. 2
din legea pentru patronatele , inspector
tele și eforiele școlare și se admite înlo-
cuindu-se cuvintele „din proprietarii cei
mal notabili” prin acelea „dintre notabili“
eră cuvântul: Patron* prin acel de „Cu-
rator.*
   Art. 3 se modifică în chipul următor:
   „Curatorul șcfilsl se alege de consiliul
general după uă listă de notabili adresată
de consiliul comunal respectiv și se con-
firmă de ministerul instrucțiunei publice.*
   Articolele 4. 5 6 7 8, 9, 10 11 și 12
se adoptă succesiv înlocuindu-se numai
cuvântul „Patron* prin cuvântul „Cura-
tor* și ștergăndu-se cuvântul „generale*
de la al. 2, al art. 4.
   Art. 13 se adoptă modificat îu chipul
următor
   Art, 13 „Pentrn privigherea superifiră
a tutulor șcfilelor primare , secundare și
speciale, publice și private, să institue în
fie-care urbă de reședință câte uă eforie
a șcfilelor cu membri onorifici.*
   Art. 14 se suprimă.
   Art. 15 devine art 14 și se adoptă șter-
gându-se cuvântul „generală, precum cu-
vântul „și un secretar,ț .,
   Art. 16 se suprimă.
     rt. 17 devine art. 15 și se adopta cu
modificarea următor?. .
   La aliniatul a . se înlocuesce cuvintela
,de gimnaste , de licee sau de facultăți*
prin „primari, secondarl satt superiori.*
   La aliniatul b) se suprimă cuvinte¹
„cari vor fi fost aleși cel pucin la trei le-
gislaturi* și de la aliniatul f) se suprim
cuvintele „cursul superior* și se adaogă
următorele două aliniate:
  !g) Membri academielor Române, și:
   h) Foștii membri, consilierii comunali
și județeni, ingineri și arhitecțl români.
   Art. 18 devine 16 și se adoptă fără mo-
dificare.
   Art. 19 devine art. 17 și ae adoptă su-
primându-se cuvintele *prineipalo ale.*
Art. 20 devine art. 18 și se adoptă fără
modi re.

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL EpMĂNlKI

   Art. 21 se suprimă.
   Art. 22 devine art. 19 și se adoptă mo-
dificat în modul următor:
   „Art. 19. Eforiile ține ședințele lor în
localul consiliului comunal, al cărui se-
cretar va face și oficiul de secretar al efo-
riei/'
   Art. 23 devine art. 20 și se înlocuesce
prin cel următor.
    Art. 20. Membrii eforiei vor ține cel
puțin uă ședință pe săptămână în care
vor delibera și vor lua resoluțiuni pe care
secretarul le va resumaînprocese-verbale,
subscrise de membrii eforiei, îndeplinin-
du-se tot de secretar și tâte cele-alte lu
crărl ale eforiei, sub a sa răspundere.
   „Ședințele nu se pot ține cu mal puțin
de doui membrii.
   „Cel care va face două absențe nemoti
vate, va fi supus la plata unei amende de
10 lei în profitul fondurilor școlare ale e-
foriel acelui județ.
   Art. 21. Eforul ales pâte demisiona.
   Art. 24 din proiect devine art 22 și se
modifică în chipul următor:
   Art. 22. „Se numesc patru inspectori
saă revisorl generali pe lengă ministerul
instrucțiunel publice, cari fiind la dispo-
siția ministrului vor face inspecțiunile și
cercetările necesarii după delegațiune.
   „Inspectorii sau revisoril generali vor
fi retribuițl cu salarii de 300 lei și diurnă
de 300 lei pe lună.
   Art. 25 devine 23 și se modifică închi-
pui următor:
   Art. 23. Eforiile vor face inspecțiunile
șcâlelor din județe prin anume profesori
desemnați de dănsele.
   „El vor avea o diurnă pentru cheltueli-
le de transport, din subvențiunea ce Sta-
tul va aloca fie-cărel eforii prin budgetul
săil anual.
   Art. 26 devine art. 24 și se modifică în
chipul următor:
   Art. 24. Inspectorii generali vor fi nu-
miți prin decret Domnesc și vor trebui să
posedă diploma de licențiat în litere sau
sciințe. EI vor trebui să aibă cel puțin e
tatea de 30 de ani.
   Art. 27 și 28 dm proiect se suprimă
   Se adoptă apoi următorul articol:
   Art. 25. „Un regulament de administra-
țiune publică va statornici modul alegerii
eforului din partea corpului didactic și
cele-alte regule pentru aplicarea acestei
legi.
   Art. 29 devine art. 26 și se adoptă fără
modificare.
   La votarea în total a acșstul proiect de
lege numărul votanților nefiind în cifra
cerută de regulament, acest vot rămâne
pentru ședința viitâre.
   Ședința se rădică la 6 ore după amorți,
aniințându-se cea viitâre pe MercnrI, 5 Ia-
nuarie 1877.

în fața acestor puține dile a declara un co
legii vacant, este a ne espune, penă se va
face altă alegere, să trecă st-siunes. eu dar
i aș propune următârea soluțiune, să i se
¹ facă ultima chemare cu îucunoștiințara că
de nu va răspunde, se va aplica regula-
mentoi. D. Ner ■■ ■     ■ -p-; ■ ă "• ' - ’ -
)ut bolmv la Bârlad, și abia după ce s’a
| făcut ceia mai biuo s’a întors acasă ; el
bine, să pâte că depeșile care i s’au țr,^
mis i s’a dus la domiciliul D-sale, și în
starea de băl In 1 at . ; .
aș cere să i se facă ultima încunoșt’in țâre,
cu adaos că de nu va răspunde : va a-
■ plică regulamentul
    D. vice-președinte. D-lor, regulamen-
tul nu obligă biuroul nici pe Senat de
face cunoscut prin depeșl telegrafice că
âre atâtea și atâtea absențe, este trăba Se-
natului a ține socotălă cât a lipsit, și dacă
o are care cașuri ’l inpedică, este dator să
cără concedifl.
    D Cărnărîlșescu. Aș fi înțeles : repu-
nerea onor. D. Apostoleanu câod regula-
mentul Senatului ue ar da dreptul să fa-
cem D-luI senator absinte o asemenea m-
; vitațiune, dar uă dată că regulamentul la
art. 108, nu tolerăsă lipsa unui senator do
la ședințele Sena ului firu            iii
dat de Sen t ș a
ca, „ori ce im mbru l S î •
sește 12 ședințe publi e d<- ■ ud- 1 f. .
a’șl fi justificat .1 n
sionat,u apoi fie p . că I mo ' s n r
absinte nu a îngrijit de a ne -
dift pentru absențele sale, Ce pentru că
D-sa nu ne au i u           ni j
tificat absenț le
’l cred demisionat, și ve rog onor. D-ni
senatori să ’l co. i
D-v., pronunță du                 1 ar
colegiului v cant .                     i
senator do opt 1'
tre noi numai cu            ră : r ă
nu s’a vădut nici u t
    D. v’ce-președ
meni cuveutul se pu
   Uă voce. Nu suntem d .cui ■ să v m.
    Uă altă voce. Nu s’a primit.
    D. vice-președinte. D lor, dațl’ml voe
să pretind a ti crorjn , am c n.mm j । >
ritate pentru decla, . rea u
iți, să facem contr ■.
    Mal mnlte voci Nu suntem în număr.
    D. Lnngeanu. Mai sunt D-nl senatori
pe dincolo; să se cheme să vo s .
    D. vice-președinte. S’a constatat nu-
mărul senatorilor presențl de 37, după re
gulament putem lucra: s a d
în tâtă regula; D-nl senatici t și p ■
și în camera d’alături, nimic nu ’I oprește,
s’a votat însă în tâtă regula, s’a declarat
vacant colegiul II de BoUra           o
munica guvernului. •      ! pu em evem
asupra votului D. mii s de
cuvântul.
   D Lungeann N am t

SENATUL.

SESIUNEA ORDINARA

  Ședința de Ia 20 Decembre, 1876.
  Presidenția D-lui vice-președinte Iun
GĂicat asistat de D. secretar al biuroulul
Senatului Nicolae Gămărășescu.
  Ședința se dt schide la 2 după amiadl
  PresențI 37 D-nl senatori.
  Nu răspund la apelul nominal 34 D-nl
senatori și anume

Bolnavi
  Prea S. S. Mitroplitul primat, Negruți
Al., Rosetti Tețcanu.

In congediu
 Prea S. S. Episcopul de Râmnic, P. S.S.
Episcopul de Roman, Prea S. S. Episco-
pul de Huși, Prea S. S. Episcopul Dunării
de jos, D-nil Boboiceanu I., Catargiu Las-
car, Greceanu Al. (D-r.), lamandi I., Isvo-
ranu Manole, Moscu Tache și Vlaicu Ni-
colae.
Nemotivați:
  D-nil Brătiann I. Călinescu T. (col.),
Cantacuzin G., Oasimir P., Cobâlcescu Gr.,
Deșliu I., Droso N., Gherman Menelas,
Golescu Al., Gridov N., Isvoranu Mihail,
Lereseu Isaia, Mătăsaru T., Mavrocordat
D., Miclescn lorgu Em., Orleanu G., Ple-
șoianu St., Rosetti N. Bălănescu, Leca G.
și Răscanu Dimitrie.
  Sumarul procesului verbal al ședinței
precedente să citesce de D. Gămărășescu
secretarul Senatului și este adoptat.
  D. vice-președinte, I. Ghica. D-lor,
comunicări nu sunt, dar ’ml veți da voe a
supune la cunoscință onor. Senat că unul
din colegii noștri, D. Dim. Mavrocordat a
lipsit 131 ședințe ne motivate. Conform
regulamentului supun acest cas la apre-
ciarea D-v. regulamentul prevede ca în a-
semenea cas se declară colegiul vacant.
  D. Șeicaru. Nu s’a comunicat nimic Se-
natului diu partea D-luI Mavrocordat.
  D. Grăjdănescn. Pâte este bolnav.
  D. S. Negrea. D. Mavrocordat scift că
a fost bolnav și ast-fel a plecat diu Bâr-
lad ca să se ducă la domiciliul său. Prin
urmare cred că nu ar trebui să i șter ■ h
din numărul nostru.
  D. vice-președinte. Fac atent pa onor.
D. Negrea că în regulamentul Senatul»!
cașul este prevăzut, s’aă să dă concedii
saii senatorii cari lipsesc fac cunoscut ca-
șurile bine cuventate care ’I fac să se ab-
sentese; eră dacă nu, cer concedii și nu
motivăsă, atunci să declară colegiul va-
cant; asa <)ice regulamentul, eă supun dar
cașul onor. Senat.
  D. Apostoleanu. D-le președinte, îna-
intea nâstră nu avem de cât uă di saii două
de lucru până în sărbători, etă un fapt, și

84

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) ianuarie 1877

proș biuroulul; am voit numai să a-
câsta că mal sunt senatori în sala de ală-
turi fiind-că ați dis să faceți contra probă.
   D. ministru de resbel. D-lor, senatori,
âtă un mesagiu Domnesc asupra art. 66,
bis, care să adaoge la legea organică a pu-
terei armate și prin care comunele sunt
datâre să îngrijâscă de muncele agricole
ale reserviștilur cari sunt chemați sub
arme.
   D. vice-președinte. Se va tipări și tră-
mite la secțiuni.
   Acum la ordinea dilel avem: ântâiu, in-
terpelarea D-lul senatore Lungeanu rela-
tivă la administrațiunea județului Busău ;
și al douilea, raportului comisiunel de an-
hetă parlamentară asupra alegerilor de la
Bacău și Roman. Cere cine-va cuvântul a-
supra intervertirel ordinel ^ilel ? (Nu, nu.)
Dâcă nu cere nimeni, atunci D. Lungeanu
are cuvântul spre a șl desvolta interpe-
larea.
   D. Lungeanu D-lor, dâcă am adresat
acâstă interpelare D-lui ministru de in-
terne, credeți că n’am plecat din alt punct
de vedere de cât numai din acela că, cu-
nosc ideile ce caracterisă pe D. ministru
și doresc prea mult ca administrațiunea
D-sale să fie pusă pe un așa picior în cât
să aducă cea mai mare mulțumire tutnlor
claselor societăței, și mal cu ‘sâmă între-
gului județ Busău
   Cu ocasiunea mergerel mele pe acolo,
în adevăr, am vădut lucruri care m’a pus
în posițiune să adreses acâstă interpelare.
Antâiu, D-lor, am constatat că D. prefect
al districtului Busăii numit negreșit ca
să îngrijâscă de buna administrațiune, să
fie martor ocular mal Ia tâte înprejurările
ce s ar ivi să se afle în tot momentul la
reședința județului, ca cu acest chip să
pâtă fie care locuitor din județ, care ar în-
tâmpina vre uă nemulțumire să se adre-
sese imediat către D-sa, nu ’șl are reșe-
dința în orașul Busău. Știți că prefectul
este capul județului și prin urmare soco-
tesc că cea d’ântăiii datorie a D-sale, este
de a avea locuința chiar la reședința jude-
țului. Acâsta, D-lor, este un ce cunoscut
de tâtă lumea; toți prefecții penă astă-tjf
ah avut șederea în orașul de reședință al
fie-cărul district. Dâră D. prefect actual
împins pâte de vre uă idee de economie
saîi de alt ceva, nu are nici uă locuință în
orașul de reședință, ei șade la proprieta-
tea D-sale, care este departe de oraș în
timp bun de două câsurl, âră în timpuri
grele, cum am avut dilele trecute ’l tre-
buia trei, patru și chiar cinci câsurl ca
să mârgă, si alte cinci ca să se întârcă.
Acâsta, D-l r, ’m! ajatras atențiunea și cred
că D. ministru de interne nu cundsce a-
câsta. Esemplul acesta s’a întins D-lor. Nu
es e mult timp de când s’a numit un sub-
prefect la Mizil, în arondismentul căria
plășl am și eu proprietățile mele. Acest
D. sub prefect imitând pe D. prefect face

tot așa. Avend uă moșiâră aprâpe de Mi-
zil vine diminâța și se întârce sâra, și
care depărtare este tot de două câsurl. A-
cum, D-lor, și Mizilul este un târg fârte
întins unde sunt comersanțl cu capitaluri
fârte mari, și unde negreșit s’ar cere ne a-
părat ca sub-prefectul local să ’șl aibă do-
miciliul D-sale acolo și să stea în mijlo-
cului orașului cum a stat toți sub-prefec-
țil; nu înțeleg însă de unde acâstă favâre
pentru acest D. sub-prefect de a face a-
câstă inovațiune. Acest sub-prefect, D-lor,
este un domn Borănescu, un funcționar
numit acuma, care credeți-mă nu a mal o-
cupat nici măcar un post de scriitor; și
Dv. scițl astă-dl greutățile ce le sunt impu-
se sub-prefecților mai cu sâmă când sunt
chemați să facă și pe judecătorul de pace.
EI bine, vă mărturisesc că nu este în stare
să pună uă resoluție măcar de două cu-
vinte pe hâriiele care i se presintă. Acum
vedeți Dv. în ce stare se găsesce acâstă
nenorocită plasă; dar, D-lor, ceva mal mult
de cât atâta, acest D. sub-prefect, în di-
lele trecute, a fost bătut în mijlocul târ-
gului și âtă faptele : mama D-sale a mers
să ’șl îmblănâscă scurteica Ia un cojocar
și D. sub-prefect văzând că mama sa nu
este mulțumită cum a lucrat cojocarul,
fără vre uă somație, saiî să’l citese; a lu-
at doul giandarmî și s’a dus în casa lui
și a început să’l ia la palmo; dar când a-
cel comersant s’a văd ut ast-fel maltratat,
insultat și bătut chiar în casa sa și a fă-
cut însuși dreptatea a răspuns cu lovituri
la loviturile D-lul sub-prefect. După acâ-
sta a venit procurorul, a fost la fața locu-
lui și după informațiunile și cercetările
ce a făcut procurorele a găsit viuovat pe
sub-prefect, și cu tâte acestea el se găse-
sce și adi în funcțiune ¹ — îndată ce a
venit la acest post de sub-prefect, D-lui
a mal făcut și uă altă ilegalitate, in satul
Găgeni era stabilită primăria comunei du-
pă disposițiunile vechil legi; după legea
votată de Corpurile Legiuitâre în primă-
vară s’a stabilit ca să rămâie tot cele ve-
chi reședinți de comune, el bine părinte-
le D-lul sub-prefect care are uă proprie-
tate aprâpe de Mizil a stăruit de sa mu
tat reședința comunei în satul demiciliu-
lul săii, adică pe proprietatea sea.
   D. N. Manolescu. Ce distanța este pâ-
nă acolo?
   D. P Lungeanu. Onor. D. Manolescu
’ml face nisce întrebări și cred că prin
cele ce voiti arăta ’l voifl satisface curio-
sitatea. De la Mizil până la Busâu sunt
două postii la uă postie, adică la jumăta-
te calea, este proprietatea părintelui D-lul
sub-prefect.. arondismentul plășet este
fârte mare, și comuna Gageni este în acâ-
stă plasă și văzând că primăria nu voește
să’l asculte, D. sub-prefect a dat ordine
severe și arbitrare, fără a esista nici uă
disposițiune în lege.
   Lipsa dar a D-lul prefect de la reședin-

ța districtului a ocasionat mal multe necu
viințe, așa în cât s’a spart temnița din
Busăft ¹ (Acum chiar sosiră proprietari
de acolo și confirmară acâsta).
   Iată, D-lor, ce însemnâză lipsa unul
prefect de la reședința districtului; func
țiouaril subalterni atunci numai aă grije,
și âmenii caro aii trebuință de prefect,
trebue să vie câte două și trei (Jile până
la oraș, mal eu sâmă cu timpul răii ce a
iost până acum, — și când vin, nu găsesc
pe D. prefect, găsesc pe directorele nu-
mit de D-sa, și care până mal de ună-^I
nu a avut altă sarcină de cât aceia de scri-
itor pe lângă administrația districtului
Busău.
   D-lor, alaltă-eri în dioa de 18 s’a găsit
âmeni morți lângă oraș !... Vedeți dar în
ce posițiune se află acest district. La pro-
prietatea GlodenI s’a ivit uă haită de hoți
care a bătut pe un hangiii, a sărit tot satul;
acel hoți aii împușcat doul locuitori, d’in-
tre care unul a murit și cel-lalt este pe
cale. S a plâns âmeniv la sub-prefectura de
Mizil și nu s’a făcut nimic !
   Tot lipsa D-lul prefect a mai ocasionat
și votarea budgetului de acel consilii! ju-
dețân; — și pentru acâsta mulțumesc 0-
nor. D. ministru da interne că a disolvat
acel consiliu nu numai pentru acest inci-
dent, dar și pentru că esista acolo uă
șcâlă de meserii pe care acel consiliu în
loc să o îngrijâscă și să o înzestreze,
a lăsat a se desființa. Nu știu asemenea
dâca s’a raportat și de un alt incident că
când s’a votat budgetul a rămas a se vota
a doua i pe articole, și a doua-di când
s’a stiîiis majoritatea consiliului, minori-
tatea a dis că s’a și votat! Si dâca se a-
mînase votarea acelui budget nu era altă
causă de cât că se reservase și pentru a-
cea scâlă âre-care resurse.
   Tâte acestea din lipsa D-lul prefect
care nu șade în oraș, spre a asculta recla-
mele și a observa tâte acele lucrări, spre
a pune pe fie care la datoriile sale.
   D-lor, din nenorocire alăturea cu pro-
prietatea D-lul prefect este un proprietar
mare D. Tasa Gheorghiu. Acest proprie-
tar, după stăruința mal multor alegători,
a primit sarcina de primar și aranjat ast-
fel comuna îa cât făcea ori-căruia plăcere
de a intra într’însa. Cel d’întâiîi lucru cu
care s’att ocupat, a fost ca, cu puținele
mijlâce ce avea comuna, să facă uă scâlă;
după ce aii primit autorisațiunea consi-
liului județian de a cheltui banii trebuin-
cioșl pentru facerea acestei clădiri a în-
trebuințat pâte și din propriele sale mij-
lâce, căci în k-c de a face de gard, a fă-
cut-o de zid, ast-fel în cât este uă con-
strucțiune care nu cred să mal fie uă a
doua de felul acesta în tot județul Busă-
ul, vă mărturisesc în tâtă sinceritatea
   Voci. Prea bine
   D. Lungeauu. D. prefect care are ală
tnrea proprietate vădând că acolo s’a fă

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMAxNIEI

85

cut uă scâlă și prin urmare are să se tran- cea mal mică îndoială, aș primi să oren-
sporte comuna acolo, a început a persecuta duiască uă anchetă din parte’I să mârgă

să cercetese, și dâcă tâte acestea nu |se
vor găsi mal cu prisos, primesc să am
desconsiderarea cea mal mare din partea
onor. Senat, âtă până unde merg! D-lor,
n’am să aduc nici uă categorie D-lul pre-
fect de Busău, cât ’l privește personal;
dâcă tdte acestea s’a întâmplat, cred că
n’a venit din altă împrejurare de cât — de
și pdte ar avea bună voință că omul se
găsesce că n are cea mal mică noțiune de
modul cum trebue să administrese di-
strictul.
   Conclusiunile mele nu sunt de căt să
rog cu multă stimă pe onor. D. ministru
de interne, proprietar ca și mine în di-
strictul Busăti, să se interesese de sdrta

pe acestora secuestrându-I tâtă averea, sub
cuvânt că să dea îndărăt banii comunei
care ’I cheltuise cu facerea localului scâ-
lel și a altor îmbunătății!.
   Acest domn vătjendu-se ast-fel persecu-
tat, a protestat și s’a urmat multe petițiu-
nl la prefectură pe care nu sciti dâcă le
cunâsce și D. ministru de interne; dar
ceia ce re ■ ti aste că sunt uă mulțime do
formalități în acâstă privință, fiind-că o-
mul tjice dâcă ’mi confiscați averea, ați
constatat că n’am cheltuit acel bani, sati
că ’i am cheltuit răti, sau că n’am făcut
localul în condițiunele cerute ?
   D-lor, încă odată vă spun că în loc de
a face localul de gard l’a făcut de zid, ’i a
făcut nșl mari și ferestre cu gâmurl în-
tregi, în sfârșit ati făcut acel local în ni-
sce condițiuni ast-fel în cât ar putea prea
bine să fie acea scâlă și într’un oraș. La
tâte strigătile făcute de acest nenorocit
proprietar administrațiunea a fost surdă !
   D-lor, mal multe contestați uni, mal
multe protestări se văd din partea locui-

torilor din Busăti, din partea proprietari-
lor din district în potriva unul D. Berchă.




ivi uiu         iu         uuui U. uuiunn. «vil, vvw uiumul» IU uaiu o c* j.auuv luivi^u          uu      ^a> mu vu       vi*iv ou am
Acesta este un funcționar care a falsificat larea D-lul Lugeanu : I. Dâcă D. ministru pretenția să (Jicii că astă-(jl nu vor mai fi
listele electorale, și a înscris în listă per- de interne cunâște domiciliul ce are D. Iată asupra acestui punct
sâne care n’ati venit să ia parte la vot; și prefect de Busăti. — Astă-di D Lungeanu Dâr mal are D. Lungeanu și alt punct a-
în InpJn a sa da în indAnată rSsnlstirAa a s’a esplicat ce vrea să se înțelâgă cu a- supra prefectului: Decă consiliul general
ceste cuvinte. Eu credâm că D-sa uitase a lucrat reu, causa este prefectul, că n’a
domiciliul prefectului care a votat alături fost acolo — D-lor, dâcă ași admite a-
cu D-sa la alegerile din Busău ; dar vădul ceastă alegațiune, și sunt departe de a
că este vorba de reședință — unde șade o admite — dâr chiar când ași admite-o,
D. prefect. După câte știu D-lor senatori, ași avea onâre s’o spun D -lul Lungeanu,
n nrAfAP.t «ta Idnmnta «a în Rncxiî am „X ejț prefectul a fost necontenit la acele șe

în loc de a se da în judecată, răsplătirea a

fost nnmindu’l sub prefect și esistă deja...
   D. Vernescu. ministru do interne.
Când acâsta ?
   D. P. Lungeanu. Cu ocasiuneg alege-
rel D-lul Vernescu. Atunci se făcuse două
biurourl și acest D Berchă era secretar
la biuroul guvernului și ca să mărâscă
numărul votanților a trecut în liste persd-
ne care nu venise la vot. Este cunoscut
acâsta de tot județul, și în lo • de a se da
în judecată s’a numit sub-prefect și stă și
astă-41 în condițiune de sub-prefect. Al

douilea sub-prefect este Stăteseu Gheorghe
ne naturalisat, fiul unul grec din satul
chiar al D-lul prefect, un grec ce ’i se
dicea Stătică; acesta este grec, vă mărtu-
risesc, ne naturalisat, datorește Statului
uă sumă enormă de bani

din maî multe
îngrijit așa de
regulat a nu ’i
să fie urmărit,

câșturl de arendl; dâr a
bine de averea sa în cât a
mal rămânea nimic pe ce
de cât uă brișcă care s’a

vendut în târg.
Dâr cine o să’l urmărâscă ? El pe dân-
sul singur fiind-că e chiar el sub-prefect?!
D-lor, după câte am avut onâre să spui
onor. Senat și onor. D-lul ministru de in-

terne, că D-lul trebue să se interesese de
administrația județului Busăti, și mal mult
de cât mine fiind și D-lul e proprietar al

districtului Busăti și în posițiune ca mi-
nistru de a îndrepta relele ce’l bântue. Nu este altă cestiune. Când D-nu Lungeanu
credeți că am plecat din alt punct de ve- ’ml va dovedi că D-nu prefect nu’șl face
dere de cât să fac serviciu D-lul ministru I datoria, este alt-ceva, atunci ași fi recu-

espuindu-i situațiunea districtului Busău noscător ca să’ml dea aceste informațiunl
în tdtă sinceritatea; și decă ar rămânea ca să iau măsurile cuvenite; și aceasta se

acestui district și să ia disposițiunl de a
face uă anchetă, dâcă nu voesce să ia în strucțiunea va dovedi cine este vinovat.

eonsiderațiune deelarațiunile mele, și să Ceea ce știti eti este că funcționarii cari

dispue ast-fel în cât județul să nu mal în- aparțină administrației de-a dreptul do-
cerce aceste nenorociri care le a încercat, vedește că’șl-ati îndeplinit datoria; ad-

   Ast-fel aștept răspunsul D-lul ministru ministrațiel nu se vede nimic de imputat
care cred că va lua măsuri de a înceta în acest cas; cred că nu va fi de imputat
răul.                                       nici chiar gardel, căci cu tdte prevederile,
   D. ministru de interne. D-lor sena- evadațiunl s’ati întâmplat tot-d’anna în

torl, âtă ordinea în care s’a făcut interpe- țâră și nu pot să fiu eti acela care să am
lomo TA Iii ¥ T nrrnnnn T IAAr»X                     n nX      n X nnfX rl ¥ mi   mnî £

D. prefect are locuința sa în Busăti, are uă

easă în oraș cu chirie.
   D. P. Lungeanu. N’o mal are
   D. ministru de interne. Atunci ar fi
un lucru de mirat, căci D. Lungânu spuse
că nici odată D. prefect n’a ședut în Bu
său, și acum este silit tot D-sa să spue
că a avut casă în Busăti dar n’o mal are !
Nu știri ce să mal cred din cuvintele D-lul
interpelatore.
   Iată ce sciti eti D-lor despre D-nu pre-
fect de Busău că D-sea are locuință în
Busăti, acum nu pot să mă împotrivesc
că D-nu prefect nu pdte să mal aibă casă
și la moșie; nu pot să car să ’șl dărâme
casa de la moșie ; și dâca este vorba de
distanță, mi se pare că D-nu Lungeanu
lungește prea mult distanța, (ilaritate),
căci distanța nu este de două ore cum dice
D-sea, ci este cel mult de jumătate oră.
Așa dâr nu înțeleg cum D nu Lungeanu
vine înaintea Senatului să afirme că D nu
prefect nu șade în orașul Busău- D-lor.
dâcă s’o fi ducând înapoi la moșie, sati
dâca o fi visitând des moșia sa, acâsta

putea face mal lesne pe calea particulară,
de cât să se ocupe timpul Senatului cu
asemeni cestiunl ’
   D. Lungeanu dice pentru că D-nu pre
fect nu este în oraș se înlâmplă mal multe
nenorociri; de esemplu a fugit hoții din
arest, pentru că prefectul nu este în oraș.
Iată cum ati fugit hoții,—această particu-
laritate pot s’o spun. — l’e la 3 sati 4 ore
s’a dat în primirea gardel le către directo
rul temniței arestanțil; aceasta se pdte con
stata dintr un registru cu care se dă în

primire și în care iscălește garda de nu-
mărul arestanților ce primesce în fiă-care
<ji ArestanțiI s’ati evadit peste câte-va
ore după co s’a primit de gardă. Ce are
a face prefectul cu acea ita ? Făcutu-șia
datoria garda ’ Vom ve lea, căci faptul

s’a denunciat, este ’naintea justiției, in

dințe, că prefectul a discutat în privința
scâlel și a budgetului, și am avut raport
formal de la prefect de abaterea de la lege
a consiliului.
   D. Lungeanu. Am citit și eti raportul
și decretul de disolvare.
   D. Veriiesiu, ministru de interne
Dâcă D. Lungeanu a citit raportul și de-
cretul de disolvare a făcut rău că n’a ci-
tit tot, căci ar fi vă<)ut că nu se vorbesce
în acel raport numai de scâlă, dâr de de-
sordinea că consiliul a lăsat județul fără
budget și nici nu s’ati întrunit în urmă ca
cel pucin dâca nu l’a făcut la început să ’l
facă în urmă. Iată pentru ce s’a desființat
consiliul general de Buzău. Prin urmare
acest fapt, care se impută de D. Lungeanu,
este pus gratuit îu sarcina prefectului,
fiind-că ol ’șl-a făcut datoria și încă ’șl a
făcut'o cu prisos. Trebue să sciți, D-le
Lungene, că, când este vorba de consilii!
nu eu înlesnire subscriu acta de disolvere,
mă gândesc mult; sunt în ajunul de a da
libertatea întreagă consilieloru, și nu’mi
permit a disolva de cât atunci când văd
că interesul general o cere.
   Mal este un lucru pe care D. Lungeanu
îl aduce într’un mod generale în sarcina
prefectului de Busău. D-lul <)ice că pre-

MONITORCL OFICIAL AL ROMĂNIEl

6 (18) Ianuarie 1877

țectul nu m c noțiuni de administrațiune.
   D-lor, este lesne a dice aceste cuvinte,
dar dec > ar îneepe și prefectul să Qică :
ir cutare... în funcțiunea îu care se gă-
sesce, uu este în stare a o îndeplini; nu
I : i i noțiune ca să îndepli-
nească această misiune. Negreșit, eîî n’așl¹
permite să vorbească un prefect așț-jel '
când nu este convins, dar îmi permit a
dice D-lui senator Lungeanu că nu este
într’un
mod general. Pâte că privirile sale să nu
n- ' le multe ori, dâr pdte ârăși să
fie g eșite câte uă dată, și îu cașul de față |
afirm că nu sunt greșite.
   lată ce e am să dic în apărarea prefec-
tului atacat îu acest mod victorios de că-l
tre D. Lungeanu 1
   Trec acum la cea-l-allă parte a interpe-
lațiunei.
   Iată al douilea punct al interpelațiunel:
deca are ministrul vre-uă cunoscință in\
pn iu                 t getului consiliului
general pe anul acesta.
   Apoi D-lor, de ce ’ml face onâre D-nu
Lungeanu să mă ’ntrebe pentru acesta,
când vede că am luat măsuri și am disol-
vat cousiliul generale tocmai pentru a-
cest cas ?
   D. P. Lungeâhii. Aceasta am văi,lut’o
in adevăr.
   1'. ' i!> ' u, ini.dAni interne.
Acâsta dovedesce că al făcut cu precipi-
tare acestă interpelație.
        reil j mei al interpelării este
ui p cvinț. subprefect lui de Tohani pe
care fiice că Ta bătut negustorii. — Aci
D-lor, mărturisesc că nu nțeleg ce vrea
să arate D. Lungesnu’ In interpelare 4ice
dacă am sciință că sub-prefectul a fost
bătut de nisi i neguțători, și astă-ijl
spune că si_b-prefectul a venit eu autori-
: .?• cu janda mi în casa anul neguțător,
și că în urmă șl-a făcut datoria și acest
neguțător. D-lor. când un sub-prefect în-
dr .ne i vină îu casa unul om cu jan-
pe acel om, lucrul a-
to mare pentru
mi .e. ud uu sub-prefect a fost bătut,
eu nu m’ași fi speriat de acâsta, dar ași fi
făcut cercetare ca să văd cari sunt cașu-
rile «r afl p,- ocat acâstă maltratare,
dar de-a 4ice că s’a dus cu forța publică
în casă ca să bată,, este înspăimântător!
spun asupra acestui
uă depeșe priu care
batae nu s’a petre-
cut, dar pentru că se <)ieea că a fost in-
sultă, acel prefect de care D. Lungeanu
)ice că este incapabil, că nu aro mei uă
,oțiune ediat a procedat । înainte
de interpelarea D-lul Lungeanu să se tră-
mită chestiunea înaintea parchetului ca
să constate ceea ce s’a ntemplat la Misii.
Și dâca voosce D. Lungeanu să se con-
vingă, să viă să vâdă la minister actele,
și. de voifl constata că acel sub-prefect

vatul se va pedepsi. Dâr voi întreba un
singur lucru, de ce se plânge D. Lun-
geanu și nu acei care ati fost lesațl, aceia
care ati suferit? Aceia nu se adresâsă la
minister să arate suferințele lor! Dâcă ar
fi făcut cine-va plângere la minister, și nu
ar fi fost satisfăcut, atunci un senator are
dreptul să vie aci și să arate că ministrul
nu ’și face datoria. D. Lungeanu putea
chiar particular să vie să ’ml spuie: âtă
ce se întîmplă în administrația D-v., âr nu
să vie să ocupe o oră a Senatului, cre^end
că este bine să discreditese administrația
din județul Busăti; căci ați început a spu-
ne și în privința acestui sub-prefect ceea
ce ați spus în piivința prefectului, că este
copil că nu are cunoștințe etc. In privin-
ța sub-prefecților am luat uă măsură pe
care o cred salutară și pentru adminis-
trațiunea actuală și pentru cea viitâre, ca
prefectul se recomande pe răspunderea sa
pe toți agenții sub-alternl, Dâcă prefectu-
lui I cer administrațiune și I fac răs-
pun4ător de administrația sa, trebue să ’I
las alegerea agenților săi inferiori. Acâsta
însă nu mă împedică când voiti fi informat
că administrațiunea nu se face bine, să
eati măsuri îmeontra celui recomandat de

este vinovat, îl voiti trămite înaintea jus- măriri și vegheri și cu tâte acestea nu sun-
tițiel, âr de se va constata că acel cetățân tem în stare ca să , unem capăt acestei
este vinovat, voiti lua măsuri contra acelui situațiunl; sunt muițl tâlhari. Sunt aci
eetățeanj care nu scie să’șl îndeplinâscă la marginea Bucurescilor, unde este ar-
datoria după legile țărel, care vine să mată, administrațiune, și ați u4it de ată-
bată autoritatea; se va lua în asemenea tea ori de omoruri pe la barierl și chiar
cas măsuri contra lui, și va fi pedepsit tot în oraș. Ei credeți că sunteți în stare, D-le
ast-fel cum ar fi fost pedepsi funcționarul Lungene, ca D-v. prin farmec să faceți
daca ar fi abusat îu atribuțiunile lui. Iată să încetese tâte acestea ’

ce pot răspunde. Raportul prefectului îmi Tot ce vă pot afirma este că dâcă vom
este făcut astă-dl; printr’ânsul mi se ală- consulta statistica, am vedea că astăzi nu
tură și constatarea făcută la facia locului, se comit atâtea tâlhării câte se comiteati
de către justiție.                            în trecut.
   Mi se mal (jice în privința acestui sub- fîtă, D-lor, ce eram să răspund și asupra
prefect c’ar fi dat ordin ca reședința unei acestui D. sub-prefect Borăuescu de la
comune să fie mutată la părintele săti. Tohani. — Este un singur lucru ce se pâte
Lasă că ’n nici un mod nu mi s’a ’ncu- reproba că a strămutat o reșâdință de co-
nosciințat și specificat nici direct nici mună la domiciliul tatălui săti, acesta este
indirect, pentru că în interpelație nu se un fapt arătat aci, și dâcă cei în drept se

dice de cât că daca scitl că acest sub- vor fi plăns către prefect și nu se va fi fă-
prefect a fost bătut, și D-nu Lungea- cut nimic, promit a face îndreptare.
nu mal adaugă că sub-prefectul pe ne- cum este al patrulea punct al D-lul Lun-
drept a strămutat reședința comunei; geanu din înterpelațiune, adică: dâcă am
   voi cerceta însă și dâcă sub-prefectul vre uă cunoștință în privința șicanilor ce
a voit să strămute reședința de acolo unde se face mai multor cetățeni și mal cu sâ-
să găsea înainte, voi lua măsnrl și vino-

A-

mă unul proprietar însemnat pe care na voit
să ’l lase să stabilească primăria pe pro-
prietatea sa. Dâr nu ne a indicat D. Lun-
geanu prin Interpelare cine este acel pro-
prietar însemnat, cine sunt aceia cari fac
șicane cetățenilor; astăzi însă ne a espli-
cat că este un D. proprietar care a făcut
uă șcâlă și care este șicanat de prefect
că era să se facă uă șcâlă de nuiele și D-
lul a făcut’o de zid. N’am putut măcar să
eati informațiunl pentru acâsta căci nu
m’a pus D. interpelator pe cale, dâr l'aș
întreba un lucru: crede âre D. Lungeanu
ca un primar pâte el de a dreptul să facă
șcâla, și să pue șcâla comunală în locul
ori care ar voi el, fără ca mal ântăiti ace-
ste lucrări să trâcă prin tâtă filiera legel
comunale? Credeți âre că primarul nu este
îndrept să dea compt de chipul cum a în-
trebuințat banii comunei înaintea autorită-
ților legale? D-lor, deși onor. D. Lun-

geanu a spus ca acel propritar a făcut lu-
cruri frumâse, uă clădire cu uși și feres-
tre frumâse, totuși, D-lor, primarul este
dator de a da socotâlă de banii ce a găsit
în comună și de modul cum a întrebuințat
banii publici, fie chiar și în clădiri de șcâ-
lă sad în ori ce alte lucrări; destul numai
că primarul uu pâte dispune după placul

prefect și chiar contra sa când va fi tre- săti de veniturile comunei. Cu tâte acestea,
buința. Dâr numai pe afirmațiunii, pe vor- D-lor, promit Senatului că mă voi preoeu-
be nu pot lua nici uă măsură, fiind-că nu pa și de acâstă cestiune, că adică: dâcă

’ml a arătat nici un fapt. Știți care este primarele a făcut acea clădire, și că dâcă
singurul fapt care este pus în sarcina lui? prefectul pe nedrept voesce a ’l esecuta de
0ă a urmărit nisce tâlhari și că nu’I a a restitui banii ce ’I a cheltuit. Acum D-
prins. EI, D-lor, câți tâlhari sunt în țară lor să viti la punctul acela privitor la sub-

acâsta și nu este nimeni în stare să puie prefectul Bercha, de care 41°® că a falsifi-

măna pe el, ți nu numai de aceștia care cat listele electorale. D Lungeanu cu ta-
esîi la drumul mare. Administrația țării lentul D-sale cel obicinuit a spus că acest
pentru care se cheltuesc opt miliâne, jus- D. a făcut falsificări listelor cu ocasiunea
tiția țârei care costă patru miliâne, și atâta alegerii mele, și prin urmare a lăsat să se
armată și cele alte sunt tot-d’a-una în ur- înțelâgă că era un agent al meii în alegeri'

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

  D. Lungeanu Nu.                             sificat alegerile, că ei sunt aceia care a
  D. ministru de interne. . ol desyL'.ta luat parte la alegerea unul membru al gu-
și hi, căci D-v. ați desvoltat în sensul a- vernului, a ministrului de interne ’ VSmuL
esta, că guvernul acesta pune în funcțiuni țumesc de dreptul cu care venițl să vor-
agențil lui electorali, și tot odată ați lăsat biți ministrului de interne, vă mulțumesc
să se îuțelâgă că D. Bercha este un om al de a cele dise că aveți multă stimă, dâr

neă EI bine vă voi proba că nu este așa.
Etă, D-lor, ce s’a făcut cu acest D. Bercha:
știți fârte bine că, când s’a făcut alegerile
senatoriale sub guvernul D-lul Catargiu
în județul Busău, s’a făcut două biurourl,
un biurou, cum prea bine a dis D. Lun-
geanu, al admiuistrațiunel, (tiind-că și
administrațiunea avea biurourl de alegeri
tub D. Catargiu și nu cred.că D. Lun-
;e,nu regretă că astăzi nu se pâte să ai-
oă și administrațiunea biurourl de alege-
   ), și mal era și alt biurou al alegători-
lor. Ce s’a îatămplat D-lor? In biuroul ad-
ministrațiunei era și acest D. Bercha ca
nembru al biuroului. Nu este destul ca
să rjicem că s’a făcut falsifi iri listelor
dectorale, dâr în acelaș timp trebue să
•ăutăm a ne convinge de este adevăr ce
ie ^ice sau nu. A început alegerea la biu,-
roul admiuistrațiunel mal ’nainte chiar
le a se afla față chiar D. Bercha și D.
Bercha a fost ales la biurou, însă biuro-
ul admiuistrațiunel pusese că votase și pe
un D. Alesandrescu cu care D Bercha pu-
țin mai nainte se întâlnise și prin urmare
știa fârte bine că D. Alesandrescu nu vo-
tase, atunci D. Bercha s’a dus și la întrebat
și pe D. Alesandrescu și acesta ’ia răs-
puns că nu a votat nici odată, că cel de
la biuroîî la înscris fără scirea lui. Atunci
D. Bercha s’a întors la biuroîî și a <jis :
D-lor, ml-ațl făcut onârea să mă puneți în
biuroul guvernului, dâră nu pot merge
până acolo în cât să pun ca presente și
ceva mal mult că a votat fără că acea per-
sână să fi venit măcar în sala alegerii, și
tot-odată D. Bercha a și demisionat din
biurou.
   D. Lungeanu. Nu este esact.
   D ministru de interne. Cum, D-le
Lungene, nu este esact cea ce vă afirm eu
aci ’ Dâcă acâstă nu este esact, vă pot o
pune uă autoritate mult mal înaltă de cât a
D-v., este autoritatea Senatului care a tră- ¹
mis anchetă de a cercetat și a descoperit
faptele, și când acestă autoritate a Sena- i

fel, suntem siliți a face ast-fel până ce
vom putea avea âmenl care să nu fie dar
tor! către Stat.
   Se dice că este grec, nenaturalisat; am
uă depeșă de la prefect, prin care ’ml spu-
ne că este român. Apoi, D-lor, în interpe-
lați une nu am vădut nimic positiv, că a-
câstă persână ar fi în adevăr streină ; cu
tâte acestea, D-lor, vom lua informațiuni,

și dâca în adevăr va fi grec nenaturalisat,
înțelegeți bine că nu putem a’l ține în

tulul, când acâstă anchetă parlamentară înțelegeți bine că nu putem a’l ține în
’ml dă faptul ast-fel ’șl mal permite D. funcțiune, căci Constituțiunea nu ne per-
Lungeanu de dice că nu este esact ? mite acâsta; dâca se va fi făcut vre-uă gre-
Nu, D-lor, nu mal pâte ti îudouială, căci șală ca să se numâscă un strein în func-

                                             țiune, se va cerceta, și dâca se va consta-
                                             ta acâsta se va depărta Dâr, D. Lungânu
                                             cred că nu pâte să impute prefectului, că
                                             cu rea credință și în cunoscință de causâ
                                             a uumit pe acel om în funcțiune, căci tâtă
                                             lumea trebue să scie, că un strein nu pâ-
                                             te să aibă funcțiune.
D. prefect este din aceia caic falsifică fel și cu D. Bercha. Trebue să iati cuvântul
Apoi, D-lor, bine este să" venițl, să afir- legele și Constituțunea.                      pentru a doua âră ca să ridic âre-care
mâți înaintea Senatului, că punem în func D. prefect de Buzeu n’a dat penă acum cestiuni, în privința unei favorl ce pâte
țiunî ageuțl electori, pe aceia care a fal- nici uă-dată esemplu, n’a arătat nici în- ar fi c ' it guvernul că acela a făcut p

nu este administrațiunea care e făcut cer-
cetare, ci Senatul.
   Așa dâr, D-lor etă ce s’a făcut cu acest
   Bercha, și știți ce a dis procurorul? A
tjis că nu este nici un cas de urmărire a-
supră’I,—căci, D-lor, toți s’au trămis îna-
intea justiției, și D. Bercha a fost adus
numai ca martur înaintea procurorelul.

aș dori cade astădl înainte mal bine să
vorbiți rău de el de cât bine.
   D. Petre Lungeanu. Voi ri bine

când va face bine, și voi vorbi rău când
va face rău
   D. ministru de interne. Etă, D-lor, es-
plicațiunile ce avâm să dau în acâstă pri-
■ vință Când onor. D. Luogeanu ne va de-
nunța noul falsificări în alegeri comise de
vre-uă persână, atunci va putea avea dre-
ptate; până acum însă este constant că a-
cel D. Bercha, atât înaintea comisiunel
onor. Senat cât și a justiției, a parvenit a
se justifica că nu a luat parte ; ba ceva
mal mult, a fost admis ca martor pentru a
se dovedi aceia cari a falsificat alegerile,
âr nu listele electorale, după cum a dlia
onor. D. Lungeann.
    Acum, D-lor, trec la acea parte, că D.
State sub-prefeclul este greș de origină,
și că datorâză Statului uă sumă de bani.
Nu știu, D-lor, dâcă D. State datorește bani
către Stat, și eh aș dori ca între func-
ționari, dâcă se pâte, să nu fie d’intre a-
cea care datoresc bani către Stat; dâră mă
asigură D. Lungeanu că am putea să fa-
cem uă asemenea alegere ? Dâr câți nu
sunt datori Statului ? Acâstă este imposi-
bile, sunt uă mulțime din nenorocire da-
tori Statului, nu voi să numesc pe nime-
nea, nu voi să fac personalități, dâr voi
spune D-luI Lungeanu, că din momentul
ce sunt datori. .

I tr’un moa ca este din numărul acelor.i
! cari cu sciință să numâscă nisce aseme-
nea âmenl in funcțiuni. Pâte să fie o gre-
șală din partea D-luI prefect, cum se pâ-
te întâmpla de multe ori o greșală și din
' partea nâstră. Se pâte numi funcționari
. înalț!, a cărora origină dâcă vom cerce-
ta-o, se pâte întâmpla să nu fie tocmai
r mână.
   S’a întâmplat cașuri care au mers până
înaintea curțeî de casațiune, cum ah fost
cașurile din Cameră cu persâne aleși de-
putațl care nu erau rom r
   Pentru ce dâr onor. D. Lungânu nu ad-
mite erâre și susține că a fost rea cre-
dință ’
   Spusa’țl D-v. vre uă-dată acest cas
D-lul prefect de Buzeu?
   D. Lungenn. De mal multe ori.
   D. ministru do interne. Dâr mie spu-
sumi-ațl vre uă-dată? Nn — Termin ru-
gându-vă, D-lor senator ă bine-voițl a
vedea că administrațiunea n’a făcut nimic
pentru vătămarea intereselor generale, și
că prefectul de Bnzett, cu tdtă idea rea ce
are despre dânsul D. Lungânu, cred că'șl
îndeplinesce penă acuma datoriile scie
afară numai când va veni cine-va cu fap-
te positive ca să’ml dovedâscă contrariul.
   D. Lungânu. D-lor, sunt nevoit să r< ;-
pund onor. D. ministru, mulțămindu’i
pentru buna-voință ce a arătat că va lua
imediat măsurele convenite. Dâr acnm
rămâne a constata înaintea onor. Senat și
a D-lui ministru de interne că când vin
a aduce âre-care fapte, sunt fârte convins
do ele.

D. prefect de Buzefl a avut o casă în
oraș, este adevărat, și aă ținut-o până a-
D. Petre Lungeanu. Este și strein.... cum două sâfi trei luni de tJH⁰, dâr de a*
D. ministru de interne Vom veni și tund s’a mutat la moșie, vine dimineța,
la acel punct. Așa dâr neputând face alt- j șade cu cai înhămațl de multe ori, și se

întârce sera; și dâcă nu mă credeți, vă
rog să se întrebe tot județul, fiind că tdtă

lumea scie acâsta.
   Pâte D. ministru asupra punctului a
cesta să afirme, și să ia respunderea, că
nu este esact ceea ce arăt eu ? Să ia D-lui
acâstă răspundere și efi voiă aduce probe.
   In privința D-lui subprefect Bercha â-
tă ce am t|is . că comisiunea, — fără să
puiu în bănuială dorința ce a avut de a
descoperi adevărul — n’a putut să desco-
pere tot. Și dâcă onor. Senat își aduce a-
minte că n’a descoperit și despre votarea
unul D. județân în colegiul de senatori
unde nu avea drept de a vota, și trebuia
să se dea în judecată; despre acestea nu
relatâsă comisiunea nimic ! Am ridicat
vocea mea în Senat și am voit să aduc a-
eest serviciu comisiunei; dâr n’am fost
ascultat; de unde resultă că și comisiu-
nea a putut trece peste unele lucruri. Ast-

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Ianuarie 18T7

tru D Vernescu ; acest Berchă făcea par-
te din biuroul cel-alt al administrației
unde mersese un număr de alegători de
•otase, t'r majo itaiea nâstră votase la
biuroul legal; vedeți că D. Bercha făcea
parte între amploiațil fostului prefect,
căci dâcă nu făcea parte și era de opiniu-
nea nâstră, n avea de cât să votese cu noi.
   L'ă voce. Intre cel 25.
   D. Lungânu. D Berchă făcea parte
din secretarii acelui biuroii ilegal. Etă
dâr, D-lor, că ceea ce afirm eii este esact;
  ăci am fost acolo ; âr onor. D-nu minis-
tru de interne nu era martor ocular, D-luI
a fost votat de noi toți nefiind de față,
!' r acest D. Bercha nu l’a votat pe D-luI
fiind că făcea parte din cel-l-alt partid
unde acolo era și secretar la biuroii. —
In privința domiciliului care trebue să
aibă D-nu subprefect Borănescu, și de a
cărui familie a vorbit jurnalele destul de
întins, și acest subprefect a imitat pe D.
prefect, n’are casă de locuință în târgul
Mizil și se duce la moșie, — este în ca-
pul moșiei mele proprietatea D-luI — și
fiind-că acolo are numai 10 căscidre voind
să mărescă satu a dres și primăria luân-
d’o arbitraricesc din satul Gageni, pro-
prietate și D-luI Pâclenn unul din senatori.
   In privința hoțiilor care să fac, este'
adevărat, n’am să contrazic pe D-nu mi-
nistru, dâr nu va să Zicâ c& dâca este
așa nu trebue să avem funcționarii cel mal
ageri. Acest subprefec n’a fost nici scrii-
tor mârgă încet și cercetede în târgu Mi-
zil, întrebe pe D. I. Cantacuzino, proprie-
tarul acelei moșit, și va constata că vine
diminâța și se întdrce sera la satul D-sale.
Apoi unde s’a mal vădut un subprefect
ambulant ? Decă am făcut acestă interpe-
lare, n’am făcut-o că voesc să iau postul
D-luI prefect șeii alt cuiva, nu sunt aspi-
rant de posturi, fie mal înalte chiar. Mă
asceptam ca D. Vernescu, cu talentul
D sele și cu curagiul ce’l are de a atribui
fie-căruia, lucruri care’l ating, să aibă în
v lere că și acela are dreptul de a’I atin-
că I am înțeles alusiunea care vrea
. o facă der când este vorba de alusiunl
și comparațiunl rămâne ca societatea să
alâgă . . .
   Pentru mine cel puțin mi-a trecut tim-
>ul, nu mal sunt aspirant la funcțiuni și
V . am fost funcționar antecedentele me-
le sunt cunoscute acum remâne să se va-
4 , faptele icelor care sunt și vor fi de
mînVip- lă așu ptam ca D. minis-
tr . de interne, proprietar în Buzefi, să
aibă același inte es ca și mine. D-sa (Jice
n’am sciut nimic ! Atât mal rău, fiind-că
v. Catargiu scia tot, der dâcă făcea vre-o
îndestulare sâu nu, acesta nu mă privesce
p mine; dâr scia tot ce se face îu țâră.
Etă, D-lor, că despre tot ce am avut ond-
re să vă spun chiar D. ministru n a pu-
tut dice alt nu este bătut D. sub- i
prefect ?. .                                h

   Uă voce. Insultă nu bătae.
   D. Lungânu. Vă voii! spune, onor. D.
coleg, că este bătae, chiar în reclamațiu-
nea sa către procuror arată el singur că
l’a bătut.
   D. ministru de interne. Cine reclamă?
   D. Lungânu. Chiar subprefectul, așa
ml a spus unul din cel mal de frunte ne-
gustori din acel oraș. D. Ștefan Nicolaiî.
Bine-voițî, D-lor senatori, de ’mi permi-
teți să deslușesc : D. subprefect ca să fa-
că serviciul mumei sâle a intrat cu gen-
darml în prăvălia acelui neguțător pe ca-
re l’a luat la palme, și acel neguțător n’a
încetat de ași face și el datoria. Nu am
să <Jie nimic de cât că este afacere de
justiție, ânsă acel subprefect nu și-a cu-
noscut datoria când a mers să violese do-
miciliul unul neguțător din Mizil, fără
să fie acusat de furt, de omorîtor. Dâca
era ceva în contră-I de reclamat nu avea
de cât să’l citese, și să facă cele de cu-
viință pe calea legală.
   D-lor, acest funcționar n’a fost în viâță
să ia funcțiune, pâte n’are nici chiar ins-
trucțiune.
   Acum, D-lor, dâcă este vorba că sunt
protejați de onor. D. ministru, amploiațil
care ’i are, îl rog să spună dâcă subpre-
fectul Stătescu este grec de origină, și ci-
ne i l’a recomandat nu seim, și dâcă mal
pâte fi el urmărit de sumele ce datorâsă
către Stat.
   Îmi pare refi că nu se găsește aici prea
sfinția sa Episcopul de Buzefl, care pâ-
te să afirme tâte cele ce am 4is-
   Pentru aceste cuvinte, onor. D. sena-
tori, credeți că dâcă am luat cuvântul nu
am plecat din alt punct de vedere de cât
de interes general, de interesul care ’l am
pentru județul BuzeO, care a reclamat
D-luI prefect și nu a fost ascultat. D-lor,
primarul local, nimără între foncționari
județului 19 rude.
   Etă dâr cum se administrâsă districtul
Buzeti! și am listă pentru toți.
   D. I. Ghica, cred că le cundsce ca și
mine fiind-că a fost acolo și negreșit că
prin risul D-sâle, nu afirmă de cât că es-
te esact ceea ce <|ic.
   D. I. Ghica. De unde scil că afirm și
nu neg •
   D. Lungânu. Așa mi se pare. Așa dâr
nu am voit alt-ceva prin conclusiunele
mele de cât a ruga pe D. ministru de in-
terne să bine-voiescă a trămite să se facă
o anchetă în județ, și mulțumesc pentru
promisiunea ce a bine-voit a da Senatului
în privința acâsta.
   Voci închiderea discuțiunei.
   D. vice-președinte M. Cogăinicânu.
Daă cuvântul D-luI I. Ghica.
   Uă voce. S’a cerut închiderea discuți-
unei.
   D I. Ghica. D-lor, dâcă se prelunges-
ce discuțiunea, am să iau cuvântul, dâr
după regulament, trebue să se consulte Se-

natul dâcă vrea aă prelungâscă discuție
nea sad nu.
   D. Vernescu, ministru de interne.
Rog să nu se închidă discuțiunea fiind-că
am să răspund D-luI Lungânu.
   VocL Să vorbâscă D. I. Ghica.
   D. I. Ghica. D-lor, nu avâm de cât să
fac dre-care rectificare la cele <Jise de D
Lungânu, nu de alt-ceva, dâr fiind-că am
făcut parte din comisiunea de anchetă par-
lamentară care s’a trămis în județ de Se-
nat, și fiind-că în seria lucrărilor care e’a
presentat comisiunel de anchetă se afla și
numele de Bercha pe care D. Lungânu ’l
declară că a fost membru al biuroulul, că
a fost, nu cu D-luI, ci cu cel-l-alțl; ca cum
ar trebui astă-QI, dâcă un om a fost func-
ționar sub guvernul Catargiu, să fie pres-
cris să nu mal pâtă lua funcțiune ! Eă, măr-
turisesc că nu sunt de ideia acâsta aprea-
cripțiunilor......Scitt că D. Bercha în
Gestiunea electorală, în cașul alegerilor
din urmă, avut uă purtare corectă și n’a
fost nici cum chemat a fi dat în judecată.
Acum, sunt afirmări și denegări, dâr așa
am merge la infinit! Eh aș afirma și D.
Lungânu ar nega; de cât în asemenea cas
sunt procesele-verball, scriptele, lucrarea
chiar a procurorului cart pot să dea des-
mințire acelora cari n’att fost conform cu
adevărul.
   Etă ce s’a întâmplat: D. Bercha era des-
tinat să facă parte din biuroul electoral
care s’a ținut în alt loc de cât în acel pre-
văzut de lege; prin influența ce are un su-
perior asupra inferiorului săă, l’att dus a-
colo : acolo însă, văzând că figura în lista
celor ce aft votat și nu D. Denică de care
să despărțise cu un minut înainte. D. Ber-
cha ’și Zise: cum se pâte să fi votat căci
efi acum l’am lăsat; părăsi atunci sala și
merse la dânsul, și l’a întrebat: al votat ?
Ba nu am votat. Atunel acel Bercha se duse
la prefect — nu sciu ce funcțiune avea
dâcă nu mă înșel, era sub-prefect — se
duse dic la prefectul lacovachi, și ’l Zise;
viii de la biuroul electorale, pentru nume-
le lui D-zeii asemenea lucru nu s’a malvă-
Zut! S’a făcut falșificărl, s’a trecut că aii
votat dmenl, cari nici n’au intrat în sala
alegerilor, puneți ordine la asemenea lu-
cruri. Atunci urmă puțină discuțiune în-
tre prefect și D. Bercha, și acesta a decla-
rat prefectului că nu se mal întdrce la biu-
rofi nici să votese, și ca să nu se pună în
bănuâlă nu a fost să votese nici la un co-
legifi nici la cel-l-alt; acâsta etdtă deslu-
șirea privitdre la D. Bercha. Eii cred că
purtarea D-luI a fost corectă pe pe uă par-
te, iar pe de altă parte, chiar de ar fi vo-
tat contra D-luI Vernescu, ’ml-ar fi părut
răii ca D. Vernescu să profite de posițiu-
nea D-sâle și să pedepsâscă pe D. Berchă
pentru că nu’i-a dat votul. Na Zic să nu’l
pedepsâscă dâcă merită, să’l pedepsâscă
dâcă a luat condeiul și a participat la acea
falșificare, dâr trebue probat acâsta.

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

    D-lor, sunt un trecător, unul care trec
adege-orl prin Buzăti, cunosc pe D. pre-
fect, cunosc familia D-luI, soiri că D-luI
șade în oraș, și de mal multe oii când ara
trecut pe acolo, am fost la D-lor la moșie
și am întrebat pe D-na Filipescu dâcă so-
țul D-el rine des pe acasă, și D-el ’ml a
spus că vine uă-dâtă pe săptămână, iar
câte uă dâtă nu vine nici de cum; în tdtă
vremea am avut ocasie să mă duc să'I văd,
și soiri că D-lul ședea în oraș. Sunt în a-
devăr mulțl prefecți care șed pe la hote-
luri, pentru că nu ari avut timpul să’șl ia
case, dâr știri că D-nu Filipescu avea casă
în Buzăîî, afară dâcă acum a lăsat’o și nu
o mal are. Aceste sunt lămuririle ce voâm
să dati Senatului.
    D. ministru de interne, Verneseu.
D-lor, acum pe când se urmâsă discuția,
primiti raportul prefectului de Buzăti re-
lativ la acâstă afacere. Aș dori să fie aici
presinte și D. Lungânu să vadă uă desmin-
țire formală care ’l-o dă prefectul la ale-
gațiile D-sâle. Etă ce <jice prefectul în a-
cest raport:
    „Domiciliul msă este în orașul Buzăti,
„unde am casă cu chirie de când sunt nu-
„mit prefect, și desfid pe orl-cine să’ml
„dovedâscă că am lipsit uă singură de
„la postul meii."
    Etă D-lor, un om tînăr pe care ’l cu-
nâsce D. Lungânu, care dice că nu este e-
sact că nu are domiciliul săti în Buzău.—
Acum mal am să vă citesc din acest ra-
port partea relativă la acel proprietar, de
care dice D. Lungânu că a fost jicnit, și
care a făcut acea scâlă în Buzău.
    Etă acâstă parte din raport:
    „In ceea ce privesce șicanele ce mi se
„atribue că am făcut unul proprietar care
„s’a opus d’aașecja primăria pe moșia mea,
„vă supun împrejurările: după legea din
„1874, trei comune devenise uă singură
„comună sub denumire de comuna Aldeni
„unde locuește acel proprietar la care face
„alusiune D. Lungânu, și pe care ’l bă-
„nuesc a fi D. Atanasie Georghiu, fost
„primar, care a delapidat banii comunei
„Cernătești, cu facerea în mod fraudulos
„ a unul local de primărie în pârta casei
„D-sâle, și pentru care este trămis de cel
„în drept înaintea justiției."
   Etă, D-lor, proprietarul acela de care
vorbea D. Lungânu, și care făcuse acel
local minunat în.intea căruia trebue să
mârgă cine-va cu respect¹ Să vedem ce ne
spune raportul-
   „După disposițiile cele noul de a se
„pune erășl în aplicare legea din 1864, s’a
„format din comuna Aldeni trei; Băești,
„Aldeni și Cernătesci; în acesta din urmă
„se află și proprietatea meaSăpoca; con-
„siliul comunal ne-având local fix a inchi-
,riat uă casă țărănâscă ce a găsit’o li-
„beră în satul Săpoca, unul din cătunele
„ce formâsă comuna Cernătești, și a ins-
„talat cancelaria primăriei, care a servit

   „mal mulțl ani penă la întrunirea comune-
   „lor în 1874.
     „Bine-voițI vă rog D-le ministru a pri
„mi încredințarea etc. etc."
     (Subscris). G. Filipescu.
     Așa dâr vedeți, D-le Lungene, că dâcă
eti pot să fiti rău informat câte uă-dată,
D-vâstră mal tot-d’auna sunteți răii infor-
mat; vedeți că nu trebue să faceți afirma-
țiunl positivo înaintea Senatului că pre
fectul nu are casă în oraș, când dânsul,
vine și vă arată în faciă prin un raport
formale ce însemnâsă afirmațiunua D-vâs-
tră și vă desfide a dovedi acâsta. înțele-
geți dâr ce însemaâsă alegațiunea D-vâs-
tră.
     Mal afirmați că se șicanâză un pro-
prietar care a făcut uă scâlă minunată
pentru care a cheltuit uă sumă fârte mare,
dicețl că prefectul’l șicanâsă, pe când pre-
fectul afirmă că acela este dat în judecată
de cel în drept pentru delapidare de bani
publici, pentru că a îndrăsnit să facă uă
șcâlă cu bani publici în facia casei sâle.
     Acuma, D-lor, să venim la punctul acela
unde se <Jice că sub-prefectul a fost bătut.
Am primit și eti uă depeșe de la prefect
prin care arată că nu știe că a fost bătut;
     dâr âcă că acum am primit un plic de
la Buzăti cu constatarea procurorelul din
care resultă după spusa martorilor produși,
că sub-prefectul intrând la un negustor
pentru uă blană sati alt-ceva ar fi dat uă
palmă; nu se constată însă că negustorul
ar fi dat palmă sub-prefectulul. Rămâne
dâr constant că afirmațiunea D-vâstră fă-
cută prin interpelare că sub-prefectul a
fost bătut, nu resultă din ancheta judecă-
torâscă, și din ceea-ce spune administra-
ția ; sub-prefectul n’a fost bătut, și nu
mal puteți afirma acâsta. Ceea-ce se con-
stată este, că sub-prefectul a bătut, a dat
palmă, și pentru acâsta voii! lua măsuri
contra sub-prefectulul care a îndrăsnit să
dea palme unul cetățean ; dâră acâsta nu
pentru că D-vâstră m’ațl interpelat, nici
pentru că afirmați că negustorul a bătut
pe sub-prefect, ceea ce nu este esact dupe
raportul judecătoresc și al administrați-
unel; ci pentru că este un alt cas pentru
care voiti lua măsuri, căci sub-prefectul
care a dat palme unul cetățean, din acel
moment nu mal merită să fie în adminis-
trațiune.
   Asupra celor alte puncte nu am nimic
de 4is, D. Lungeanu este mulțămit că am
făgăduit îndreptarea. Nu este tocmai
esact că ceea ce am <Jis eti este că am fă-
găduit uă îndreptare la tâte cele ce a 4’s
D-sea; am făgăduit numai, că dâca vom
constata că verl-uă afirmare a D-sele, pe
care nu le-a dovedit, va fi esată, voiti lua
măsuri de îndreptare. Alt-ceva este acâsta
și alt-ceva că am priimit de bune alegați-
unele D-sâle, și că numai rămâne de cât
un lucru, să fac îndreptare. Cele mal
multe din alegațiunile P-sâle sunt greșite

și cred că tdte vor fi greșite. Cu tâte a
cestea am dis. Și o repet, că dâca dupe
noul înformațiunl și investigațiunl voiu
constata că unul din acele fapte alegate
este adevărat, voi ii lua măsuri de îndrep
tare.
  Voci. închiderea discuțiunil.
      Se pune la vot închiderea di sen ț»
unii și se priimesce.
   - Se pune la vot închiderea inciden-
tului.
   D. vice-președinte, M. Cogâlniceann.
Incidentul este închis, trecem la ordina
(Jilel.
  Voci. Da, da.
      (Fotoliul presidențial se ocupă de D.
vice-președinte loan Ghica:)
   — D. secretar Cămărășescu esta invi-
tat de D. vice-președinte a da citire acte-
lor relative la ancheta parlamentară din
județul Roman, asupra celor petrecute cu
ocasiunea alegerilor de la col. II din Mar
titi 1876.
  Voci. Este târditi.
  Alte voci. Să se dea mâne cetire.
   D. vice-președinte. Voițt a se amâne
pe mâne citirea acestui raport ?
  Voci. Da, da.
   D. vice-proședinte. Atunci se amână
citirea pentru ședința viitâre. D lor, pen
tru că mal mulțl D-ni senatori ’ml-a făcut
observarea că Senatul urmâsă a lua va-
canță ca și Camera care a luat cu înce-
pere de la 23 ale curentei, vă pun în vedere
acâsta.
   Astă-di avem 20 Decembre; ce hotă-
râți D-vâstră în acâstă privință ? Voiți ca
Senatul să ia vacanțiă tot ca Adunarea
deputaților de la 23 ?
  Voci. Da, da.
   D. vice-președinte. Așa dâră vacan
ția va începe de la 23 ale acestei luni.
   D. vice-președinte rădică cu învoirea
Senatului ședința la 4 și jumătate ore după
amâdl, și anunță pe cea fiitâre pentru a-
doua-eji Marți, 21 Decembre.



  Ședința de la 21 Decembre, 1876.
   Ședința se deschide la 3 și jumătate ore
dupe amâtjî, sub președința Em. S. Mi-
tropolitului Primat, asistat de domnii
secretari N. Cămărășescu și St. Bellu.
   Se face apelul nominal, la care respund
38 domni senatori.
   Nu respund la apelul nominal 33 domni
senatori și anume
Bolnavi:
D-nii Negrutzi Al. și Ross eti Tețcanu⁻
In congediu:
Prea S. S. Episcopul de Rămnic, Prea
S. S. Episcopul de Roman, Prea S. S. E
piscopul de Huși, Prea S. S. Episcopul
Dunărel-de-Jos, DD. Boboicânu I., Catar

SM)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

dov N., Gudju V., Isvoranu M.₍ Isvoranu
Michail, Miclescu I., Orleanu G., Pleșoia-
nu St Roseti N. Bălănescu și Șăicaru V.
       Se dă citire sumanului ședinței pre-
cedinte, care se aprobă de Senat.
       Se dă citire comunicărilor următâre
   1.    D Gridov comunică Senatului că
bâla D-sâle continuă și că nu pâte veni să
ia parte la lucrările Senatului.
    Senatul ia act de comunicarea D-luI
Gridov.
   2.    Prea S. S. Episcopul de Roman,
arată Senatului că nu pâte veni de cât du-
pe sărbători.
       Se ia act de acâstă comunicare.
    D. vice-președinte. D-lor, la ordinea
diltl avem indigenatul D-luI Dobjansky.
  ~VocI. Numai suntem în număr.
    — D-nil cestorl constată numărul de 20.
    D. vice-președinte. D-lor suntem 20,
dâca voițl să continuăm....
    D. loan Deșliu. D-le președinte, sun-
tem osteniți dupe ședința secretă ce s’a
ținut a<)I, prin urmare ar fi bine a se lăsa
¹ pe mâine ședință publică.
    — Se pune la vot și se priimesce rădi-
carea ședinței, anunțându-se cea viitâre
pentru a doua-^i Joul, la 23 Decembre.

giu Lascar, Greeânu Al., lamandi L, Is-
voranu Manole, Moscu Tache și Vlaicu
Nicolae.
Nemotivați
    D-nil Călinescu T., Cantacuzin Gr., Ca-
simirP., Cobâlcescu Gr., Droso N., Gher-
man M., Gridov N., Isvoranu M., Lerescu
., Mătăsaru T., Miclescu L, Orleanu G.,
Pleșoianu St., Radu I., Rosetti N. Bălă-
lescu, Lecca G., Rășcanu Dim. și Lun-
gianu P.
    — Se dă citire sumarului desbaterilor
ședinței precedinte, care puindu-se la vot
se priimesce de Senat.
    — Intre comunicări este petițiunea mal
multor pensionari din Iași care reclamă
contra unei noul prelevări ce se projeetâ-
să asnpra pensiunilor.
    — Se trămit la comisiunea de petițiunl.
    D. I. Deșlin. D-lor senatori, fiind-că
sunt delegatul D-vâstră la casa pensiune-
lor, v’așl ruga ca acâstă petițiune să se ia
de urgență în cercetare de comisiune, mal
înainte de a se discuta budgetele ce se gă-
sesc în discuțiunea Cameril deputaților.
    Prea S. S. mitropolitnl primat pre-
ședintele. Sunt 10 D-nl senatori cari
susțin urgența 1 Nu sunt D-lor.
    Domnii miniștrii aă a face verl-uă co-
minicare ?
    D. ministru de interne. Cer să se
declare ședință secretă fiind-că avem să
facem âre-carl comunicări grave Senatului.
    Prea S. S. mitropolitnl primat, pre-
ședintele, rădică ședința publică și in-
vită pe D-nil questorl ca să golâscă tri-
bunele și declară ședința secretă.


   Ședința de Ia 22 Decembre, 1876.

   Ședința se deschide la 3 ore dupe amâdl,
sub președința D-luI vice-președinte ioan
Ghica, asistat de D. secretar N. Cămără-
șescu.
   Se face apelul nominal, la care respund
36 domni senatori.
   Nu respund la apelul nominal 35 domni
senatori și anume
Bolnavi:
   Prea S. S. Mitropolitul Primat, Negruți
Al., Pâcleanu N., Rosseti Tețcanu și Vlai-
cu Nicolae.
In congediu:
   Prea S. S. Episcopul de Râmnic, Prea
S. S. Episcopul de Roman , Prea S. S. E-
piscopul de Huși, Prea S. S. Episcopul
Dunăreî-de-Jos, D-nii Catargiu L., la-
lamandi I. și Vlaicu N.
Nemoțivațl
   D-nil Bobciceanu I., Călinescu T.. Can-
tacuzin Gr., Casimir P., Cobâlcescu Gr.,,
Droso N., Gherman M., Grecianu AL, Gri-I

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARĂ

Ședința de la 19 Decembre, 1876
   Presidenția D-lui președinte C. A. Ho-
setti, asistat de D-nil secretari I. Lățes-
cu, M. Burillânu, C. Climescu și G. Tăcu.
(Urmare)
   D. D. Giani. D-lor, mi se pare că a-
cest articol merge cam departe, fiind-că
conține termine care sunt improprie.
   Etă ce <j.ice :
   „Se va urmări, dupe legea de faciă,
contribuțiunile directe și indirecte, veni-
turile domeniale, dările de timbrurl și
înregistrare, amendile în genere și orl-ce
alte venituri neaquitate la termen ale Sta-
tului, județelor, comunelor și diferitelor
administrațiunl sad stabilimente publice
de bine-facere, cari se vor prevedea prin
reglementul de aplicațiune al legel de fa-
ciă, resultând din roluri, contracte sad,
alte acte de datorii legale."
  Mi-se pare că aci legiuitorul a voit să
înțelâgâ datoriile Ucide și acâsta resultă
din textul unul articol sub-sequente, pen-
tru că la art. 3 de la vale, ca uă consequ-
ență, se <j.ice că se supune la legea de ur-1
mărire verl-ce contractare pentru care nu
este uă sumă liquidă în joc. Acâsta e
ceva pericolos a se pune în legea de ur-
mărire : este pericolos ca uă sumă în li-
tigid să fie supusă legel de urmăriri, a-


6 (18) Ianuarie 1877

dică : să se urmărâscă garantul întreprin-
¹ tutorelui pentru datoria acestuia; este pe
ricolos lucru să se urmărâscă întreprinză-
torii de veri-ce catigorie.
   Inchipuiți-vă , D-lor, ce s’ar putea în-
tâmpla la o întreprindere unde cine-va ga-
rantâză lucrarea luată de altul: îutreprin-
(Jâtori’l este obligat să facă și să predea
cutare lucrare la termen, și ne predend’o,
Statul este îu drept să pună în vânzare în-
treprinderea în comptul și pe risieul în-
treprindătorulul, resultă un deficit; acest
deficit intră el în categoria datorielor li-
quide ? Prin ce a devenit el uă datorie li-
quidă? S’a pronunțat vr’uă instanță jude-
cătorâscă’ Nu. Apoi, garantul se pâte su-
pune la urmărire ? Se pâte vinde ipoteca
lui ? Mi se pare că acâsta ar fi ceva peri-
colos.
   Datoria în asemenea cas nu se pâte li
quida de cât prin judecată.
¹ Prin urmare, ed voiesc să se specifice
că urmărirea nu se pâte face de cât
pentru datorii liquide. Alt-fel nu vom mai
avea garanții seriâse pentru întreprinderile
Statului. Vom aveagaranțl insolvabili, dar
de acestea trebue să ne ferim.
   Iată , D-lor , ceea ce am voit să <|ic în
privința acâsta. Prin urmare, vedeți că cu-
vântul legal este un non sens, și acâsta mă
autorisă să cer înlocuirea acelui cuvânt
prin acela de liquidare. Acâsta cu atât mal
mult cu câtespresiuneace vom întrebuința
aci va servi de parafrasă și la art. 3 care
vine în urmă, și care cred că ar trebui bine
lămurit în discuțiunea nâstră, ca să se îu-
țelâgă de agenții de urmărire; căci nimic
nu este mal răd de cât facultatea de inter-
pretați une într’o lege de urmărire.
   Când facem legi pe care ad să le aplice
magistrațil, âmenil competinți, atunci a-
vem uă garanție îu interpretarea ce se va
face; dar în cașul de față legea trebue să
fie clară, pentru ca agenții să mârgă ca
după un tipic legal ce li se dă prin lege,
fără ca să mal fie necesitate de vr’uă in-
terpretare din partea lor, și de aceea am
<Jis ca să lămurim bine cașul, căci numai
așa punem ceva positiv în lege, și în ace-
laș timp facem un ce equitabil și favora-
bil pentru Statîu privința întreprinderilor
de care nu ar trebui să facem pe lume să
fugă.
   D. P. Ghica. Aș ruga pe D. ministru și
pe onor. Cameră să admită esclusiunea cu-
vintelor : prin regulamente. Obligațiunea
prin regulamente nu se pâie pune nici unul
particular.
   D. ministru de culte și instrucțiune
publică. Vorba prin regulamente, să referă
la stabilimente publice.
   D. A. Celibidache. In projectul guver-
nului acâstă frasă nu esista și s’a pus de
comisiune, pentru mal multă siguranță.
   D. P. Ghica. Cer supresiunea el.
   D. Cilibidache. Acâstă frasă se raportă
la stabilimente publice

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

91

   D P. Gh’ca După esplicațiunile date
de D. raportor, v8 declar că frasa este cons-
truită în mod ciudat, (sgomot).
   D N. Dimaucea. Când D. Giani a
rădicat discuțiunea asupra art. 1. mi-se
pare că a fost predominat de principiul
datoriilor g nerall și a voit să pună în a-
ceiașl categoriă datoriele Statului cu acele
ale particularilor.
   In adevăr, dâcă vom privi cestiunea din
acest punct de vedere, D. Giani are drep-
tate. Dâră datoriele private, pentru ca să
se pâtă împlini, trubue în adevăr să con-
țină uă sumă certă și liquidă, sumă con-
statată prin uă hotărîre judecătorâscă,
pentru cuvântul fârte logic că particula-
rul, când urmăresce pe alt particolar, nu
mal găsesce garanții să se despăgubescă
de la dânsul în cașul când urmărirea ar fi
răii făcută. Nu este însă tot așa cu dato-
riile Statului.
   Datoriile Statului se presupun că sunt
tut-d’â-una liquide, când persâna asupră
căria cad acele datorii nu ar veni să con-
state cu uă hotărîre judecătorâscă că răii
i-se reclamă acea datoriă.
   D. P. Ghica. întreprinzătorii Statului.
   D. N. Dimaucea. Din momentul când
Statul este tot-d’a-una solvabil, cel pe
nedrept urmărit găsesce mijlâce de des-
păgubire, și pentru acest motiv datoriile
Statului se presupun că sunt tot-d’a-una
liquide.
   Dâră se pâte întâmpla să nu fiă liquide,
și Statul să urmărâscă pe un particular pe
nedrept. Apoi când vom Zice în lege,
Statul nu va putea să împlinâscă nimic
fără uă sentință judecătorâscă definitivă,
că numai ast fel uă datorie este liquidă,
și atunci vedeți la câte întârZierl și stră-
gănirl ați expune pe Stat.
   De aceea trebue să admitem presump-
țiunea că datoriile către Stat sunt lichi-
date. Iar când suma va fi litigiâsă, atunci
cel urmărit are dreptul de oposițiune, de
a suspinde urmărirea prin intentare do
proces.
   D. Burileanu. Nu se pâte.
   D. N. Dimaucea. D. Burileanu se în
șeală când Zice că nu se pâte.
   D. P. Ghica. Și eu Zic că nu se pâte.
   D. N. Dimaucea. Atunci să discutăm
pe tărâmul acesta; să admitem în princi-
pii! că sumele ce Statul va avea să înpli-
nâscă de la particulari au presumpțiunea
în favârea lor că sunt liquide, și când acel
particular ar crede că suma este ligitiâsă,
că răii se urmăresce și s’ar opune, din a-
cel moment urmărirea se va suspenda în
urma intentărel unul proces, până când va
eși o hotărîre care să tranșese litigiul.
   înțeleg discuțiunea pe un asemenea tă-
râm, și daca ast-fel puneți cestiunea, eii
vă voifi dovedi că particularii afi dreptul
să facă contestațiunl, și chiar să suspende
urmărirea, în asemenea cas, penă când tri-
bunalul va hotorî asupra urmărirel.

   Iată ce Zice art. 23 din project:
   „Măsurile privitâre la percepțiunea eon-
ribuțiuailor saii orl-ce alte venituri ale
Statului, județelor, comunelor și stabili-
mentelor publice, și urmăririle ce decurg
din acâstă împlinire sunt de resortul au-
torităților financiare.
   „Contestațiunile celor interesați contra
măsurilor de urmărire, se vor adresa, în
termen da 10 Zile de la data primirel saii
lăsarea la domiciliul a somațiunel , la
consiliul comunal, daca urmărirea se face
pentru venituri comunale sau pentru dă-
rile trimestriale, ce se urmăresce de co-
mune (conform art. 6 din legea de percep-
țiune) și la casierul general al județului,
daca urmărirea se face pentru contribuțiunl
indirecte , arenZI și alte venituri ale Sta-
tului și stabilimentele publice ce se în-
plinesc direct de casierul general. Con-
testațiunile vor fi însoțite de recepisa de
depunerea sumei pentru care se face ur-
mărirea.
   Apelul contra regulărel consiliului co-
munal și a casierului general se va în-
drepta, în termen de 10 Zile de la notifi-
care, la tribunalul districtului, care va ju-
deca în ultima instanță de urgență , fără
drept de oposiție și prin derogare la dis-
posițiile art. 151 din procedura civilă.
./„Procedura va fi gratuită și dispensate
părțile de plata timbrului."
   Așa dăr, D-lor, noi contribuabilii avem
dreptul că atunci când vom fi urmăriți
pentru uă sumă pe care noi o credem li-
gitiâsă se facem , în termenul de 10 Zile
de la priimirea somațiunel, contestațiunl,
la acele dregătorii care se indică în art. 23.
Daca credeți că cu acâsta nu aveți destule
garanții, vom mal adăoga că pâte merge
chiar și la curtea de casațiune. Vedeți dar
că avem garanții că atunci când vom fi
esecutațl într’un mod ne drept pentru uă
sumă legitiâsă, să contestăm urmărirea în
termenul util la instanțele judiciare. Nu
putem însă să Zicem în art- 1 că sumele
ce ar pretinde Statul trebue să fie liquide,
căci atunci implicitamente Zicem că Sta-
tul nu pâte să înplinâscă înainte de a avea
uă hotărîre judecătorâscă definitivă și în-
vestită cu formula esecutorie, atunci vă a-
sigur că Statul nu va mal putea insasa a-
reuZile de la arendașii care nu vor voi să
plătescă; atunci le vom da mijlâce de a
se putea sustrage, și când vor fi apucați de
plată n’are de cât să Zică guvernului: tra-
ge-mă în judecată, căci eii consider aface-
rea litigiâsă, neliquidă, și cu modul aces-
ta vi avea timpul să dea averea la uă par-
te până se va tranșa diferendul, iar Statul
să nu aibă de unde să se despăgubâscă.
EI bine, daca voițl să ajungențl la acâsta,
Au aveți de cât să ofacețY; eu însă aș Zice
că, nu numai să nu se pună cuvântul de
„datorie liquidă" dar nici chiar de „dato-
rie legală; căci eti consider că tâte dato-
riile către Stat sunt legitime și legale.

   Înțeleg să se Zică datorii exigibile, dar
eă nici acâsta n’așl primi. Eă admit pre-
sumțiunea că datoriile către Stat sunt exi-
gibile, legale și liquide, până când par-
ticularul asupra căruia se impune acâstă
datorie, vine se contestese la autoritățile
în drept prevăZute de lege. Când dar re-
cunâscem dreptul decontestațiune când aii
destule garanții în autoritățile din țară,
să nu ne mal ocupăm de aceste cuvinte,
căci atunci n’am face nimica, atunci am
veni la opiniuuea D-lui Eraclide, de a nu
mai modifica legea de urmăriri, căci nu
mal avem nevoe chiar de a mal avea uă
lege de urmărire remâind ea sentințele
jadecătoresci rămase definitive să se ur
mărâscă și să se esecute prin portărel.
   De aceea, D-lor, vă rog să lăsăm arti-
colul așa cum este și când vom veni la art.
23 sălnăm tâte măsurile care le vom crede
necesarii pentru a asigura dreptul acelora
care se vor crede că pe ne drept sunt ur-
măriți.
   D. D. Economu. D-lor deputațl, noi când
am discutat acest project de lege în comi-
tetul delegaților n’am înțeles alt-fel de cât
că legea se raportă la datorii legale, cum
sunt acelea care sunt constatate într’un mod
legal, și am luat de esemplu uă sentință
a curțel de compturl, care se pronunță îu-
tr’un mod definitiv și constată într’un mod
cert și liquid uă datorie....
   Uit voce Pentru acelea nici nu mal este
vorba.
   D. ministru cultelor. Dar e vorba și
de veniturile județelor, comunelor, stabi-
limentelor publice etc.
   D. D. Eeouomu. Iată ce Zic» art. 1
   „Se va urmări după legea de față, con-
tribuțiunile directe și indirecte , venitu-
rile domeniale, taxele de timbrurl, și în-
registrare , amenZile în genere, și ort-ce
alte venituri neachitate la termen ale Sta-
tului, județelor, comunelor și diferitelor
administrațiunl sati stabilimente publice
de bine-facere, care se vor prevedea prin
reglementul de aplicațiune al legeî de față,
resultând din roluri , contracte sati alte
acte de datorii legale."
   D D. Economu. Iată ce Zice art. 1 (ci-
tesce).
   D. ministru cultelor. Prin urmare ve-
deți că se reduce și la ju lețe, comune și
alte administrațiunl.
   D. B. Maniu. Cu acâsta se lasă loc la
apreciărl, care tot-d’a-una sunt perniciâse.
   D. D. Economu. Noi vă spunem cum
am înțeles în comitetul delegaților; noi
am înțeles că datoria se fie certă și liquidă,
căci alminterl nici nu se pâte împlini.
JJAcum, în privința frasel despre care a
vorbit D. P. Ghica, unde se Zice că se va
prevedea prin regulamentul de aplicațiu-
ne al legeî de față, trebue să vă spun că
acestă frasă nu era în projectul guvernu-
lui și s’a adaos de comitetul delegaților,
pentru că s’a pus întrebarea acolo . care

92

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIAE1

6 (18) Ianuarie 1877

Când e vorba de Stat nu este așa, este in-
teresul fiscal ca Statul, comunele, județele,
și cele-alte stabilimente să urmărâscă pe
presupușii lor debitori fără judecată ; alt-
fel Statul, județele, ect. nu ar putea face
faciă chieltuelilor publice.
    Acum, dâcă am pune vorba liquid n’am
face nimic, pentru că am paralisa chiar în
genuine privilegiul pe care să basâsă a-
câstă lege ; căci nu e destul să (Jică Sta-
tul satt comuna că e liquidă cutare dato-
rie, căci vine debitorul și dice nu e li-
quidă : ast-fel, contestațiuni, judecăți ect.
Scopul acestei legi este ca Statul, co-
muna, județul, ect. să urmărâscă fără ca
contestațiunea debitorelui să împedice. A-
câsta este, D-lor, cestiunea ; prin urmare
să facem redacțiunea frasel ast-fel în cât
să nu se paralisese legea de la început.
Vorba de legale nu mi se pare convena-
bilă, eu nu sciti cari,'sunt acele datorii le-
gale....Acele constatate prin uă hotărire
a curței de compturi, dice D. Dimancea.
    Apoi aci nu este vorba de acelea, căci
dâcă ar trebui să stea Statul cu dările ne-
împlinite penă va lua uă hotărâre de la
curtea de compturi, atunci legea acâsta nu
are nici un sens, și atunci mal bine să n’o
mal facem. — Eii cred că onor, comitet al
delegaților, și chiar autorul acestei legi,
când a pus aceste cuvinte, a voit ca acest
privilegia, care prin legea din 1862 să
dedea numai Statului și numai prin uă lege
posteriâră s’a întins la județe și la co-
mune, acum prin legea de faciă să se în-
tindă și la diferitele administratiunl pu-
blice și de bine-facere. Și pentru că s’a
dis, că acest privilegiu se întinde la tdte
felurile de datorii și de venituri ale aces-
tor stabilimente publice, ale acestor per-
sâne juridice, ’șl a închipuit ca nu cumva
vre una din aceste persâne juridice să cre-
eze nisce venituri chiar contra legei, con-
tra moralei, și învestită cu un asemenea
privilegiu exorbitant, să urmărâscă pe de-
bitor, și să ’I vândă averea care pe urmă
s’ar dovedi că a fost râti urmărită. Așa
cred ett, D-lor, căs ’agîndit acela cărui ’I a
venit în minte vorba de legale. Acâstă vor-
bă este însă nenorocită, după cum v’am
arătat, și de aceea trebue să căutăm un alt
termen, care să asigure pe debitore că
n’are să fie urmărit de cât numai pentru
nisce datorii cari isvorăsc, ori din lege
precum sunt impositele, o’I din contracte,
însă contracte legale, âră nu clandestine,
nu fraudulâse; să fie dic asigurat debito-
rele că numai pentru asemenea datorii și
obligațiuni pâte fi urmărit cu privilegiul
acesta exorbitant fără judecată.
  Așa dâră dâcă s’ar șterge vorba de legale
și s’ar cjice: „datorii resultând din roluri,
precum are Statul, județele și comunele,
ect. și am putea elice chiar așa „sau alte
acte de datorii" că adică, idea de legale
să se refere la actele din care resultă da-
toria, âră nu la datorie; atunci cred că e

sunt stabilimentele publice ? Fiind că
D-vâstră seițT că sunt unele stabilimente
care sunt puse sub privegherea guvernu-
lui și sunt altele care sunt sub îngrijirea
particolarilor, și de aceea am dis ca să se
prevadă prin regulament, ca să se hotă-
rască acolo care sunt acele stabilimente
publice la care se aplică acâstă lege. Daca
însă credeți că articolul nu este destul de
lămurit, ’l puteți esplica mal bine prin un
amendament.
   D. G. Cbițu, ministru euUelor și ins-
trncțiuuel publice, D-lor, am văcjut și
eu de la început că redacțiunea acestui ar-
ticol este în adevăr cam obscură și pdte
da nascere la mari încurcături în aplica-
țiunea legei
   Mal âutâifi frasa . care se vor prevedea
prin regulamentul de aplicare al legei de
față, de și ett unul am v&jut de la început
că ea un se pdte raporta de cât la stabili-
mente publice și tocmai pentru că este
pusă între două virgule să înțelege că
este un compliment incidental la cele ce
precedă acostă frasă, dar cu tdte acestea
este redactată ast-fel, încât cum a dis D.
P. Ghica, că pentru un om mai puțin de-
prins în interpretarea legei, ar putea să
dea nascere la uă interpretare că ea nu se
ret eră la stabilimentele ce este să se pre-
vadă prin regulamentul de aplicațiune, ci
la obligațiunile care au a fi urmărite cu a-
cestă lege.
   Prin urmare eh cred că corecțiunea aci
este lesne, vom putea dice așa, de esemplu .■
care stabilimente se vor prevedea, etc.
   Ceea ce însă este mai grav, sunt espre-
siunile acestea : „sati alte acte de datorii
legale.“
   Ett cred că epitetul de legal nu ’șl .are
locul aci. Onor. D. Geani a avut dreptate
când a semnalat equivocul frasel, dar nu
a propus și remediul trebuincios. A se
pune în locul cuvântului legal cuvântul de
liquid, nu cred că este a aduce un remedii!.
   Mai ântâiu vedeți că prin legea acesta
să crează un privilegiu care e destul de
exorbitant atât în favârea Statului, cât și a
județelor, comunelor, bisericei, scâlei, și
alte stabilimente, privilegiul acela de a
urmări averea particularilor fără judecată.
In acâsta stă monstruositatea acestui pri-
vilegiu, âră nu în urmărire, pentru că
dreptul de urmărire l’att și particularii,
negreșit conform legei, în puterea unul
tilu esecutoriu, și în urma unei datorii
constatate și liquide. Statul însă are drep
tul, și acest drept s’a întins prin legea de
faciă și la județe, comune, și la diferitele
administrațiunl și stabilimente publice,
are dreptul monstruos de a urmări fără
judecată averea particularilor. (întreru-
peri). Nu se suspendă, D-lor, cum aud di-
cen i'i-se, pentru că e legea comună, care
dă drept particularului care nu se cunâsce
dator să facă oposițiune și să mergă cu
procesul prin tâtă filiera judecătorescă.

mal garantat debitorele că n’are să fie ur-
mărit de cât pentru datorii ce isvorăsc
din roluri, din contracte și din alte acte
legale.
   In modul acesta cred că s’ar evita echi-
vocul care cu drept cuvânt a suscitat pre-
ocuparea D-luI Giani și a celor-alțl.
   D. M. Burileanu. D-lor, legea de ur-
mărire este uă măsură escepțională, și
asemenea măsure se iau în intențiunea de
a nu se încuragia îndărătnicia acelor cari
nu plătesc datoriile către Stat.
   Dâră, dâcă acâsta e uă lege escepțio-
nală, până acum ea a fost în țâra nâstră
numai în favârea Statului. — Prin acâstă
nouă lege se dă acest drept, nu numai fis-
cului, dâră și judeților, comunelor, bise-
ricei, scâlelor și tutulor stabilimentelor
publice de bine-facere.
   Cu alte cuvinte se dă acâstă sabie tăi-
târe și în mâna altor persâne morale,
cari nu au înaintea legii mal multe dre;.-
tunri de cât am eu ca particular ca s'o
întrebuințese contra altor persâne fisice.
   Ett socotesc că trebue să luăm mal multă
ostenâlă și să observăm bine, să ne dăm
sâmă de greutatea cuvintelor ce punem în
legi. Vedeți, D-lor, că cuvântul de legal
chiar cum a propus D. ministru de ins-
trucțiune publică ca să ’l intervertim, a-
dică să fie relativ la acte âră nu la datorii,
ett socotesc că nu e îndestulător, căci âtă
ce se pâte întâmpla — e evident că le-
giuitorul a voit să prevadă orl-ce cașuri,
pentru ca să nu se lovâscă economia le
gel; să pâte întâmpla ca averea unul par-
ticular să fie sacrificai cutării datorii
presupuse a soâlel din cutare loc satt a
țSrel. Dâcă de esemplu, cum a dis onor.
D. Giani, ar fi avut un întrepimjător să
facă uă clădire Ia uă biserică âre care, și
acel întreprinzător nu pâte să se țină de
contract; atunci epitropia bisericei începe
să facă lucrarea în regie satt să o dea în
întreprindere fără licitațiune, adică să aibă
în favârea sa publicitatea cum s’a f ăcut
cn primul întreprindtttor. Ei bine, din a-
cestă a două dare în întreprindere resultă
un deficit âre-care pentru el; prin urmare
ise sacrifică averea. De aceea, prin acâstă
lege noi trebue să lămurim pe întreprin
dâtor satt pe garantul sătt care, în aseme-
nea cas, ar putea să dică : decă D-vâstră
dațl acâstă lucrare fără licitațiune, ar pu-
tea să resulte un deficit în greutatea mea,
și acest deficit ar avea origina sea tot în
contractul primitiv. S’a obiectat de D. Di
mancea și chiar de D. ministru de instruc-
țiune publică că debitorul urmărit ar pu-
tea să facă contestațiune. Mal ânteiti în
cunoscință de causă, vă spun că contesta-
rea e inadmisibilă după legea de urmărire
în vigâre; este închisă calea judecății de
drept comun orl-căril asemenea contesta-
țiuni. Rog pe D. Dimancea și pe D. mi-
nistru al instrucțiunel publice să ’șl aducă
aminte de legea în vigâre de urmăriri și

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANLSi

93

să vadă că ușa contestațiuniloreste închisă
aceluia care ar voi să le facă. Acum să ve-
dem ce dice ait. 23 care s’a invocat:
   , Măsurile privitârelapercepțiunea con-
tribuțiunilor saii ori ce alte venituri, jude-
țelor și stabilimentelor publice, și urmă-
ririle ce decnrg din acâstă împlinire, sunt
de resortul autorităților financiare.
   „Cnntestațiunele celor interesați contra
măsurilor de urmărire se vor adresa, îu
termen de 10 <Jile da la data primirii saii
lăsarea la domicilii! a somațiunel, la con-
siliul comunal, dâcă urmărirea se face
pentru venituri comunale saii pentru dările
trimistriale, ce se urmăresce de comune
(conform art. 6 din legea de percepțiune)
și la casierul general al județului, decă
urmărirea se face pentru contribuțiunl in-
directe, arenă! și alte venituri ale Statului
și stabilimentelor publice, ce să împli-
nesc direct de casieru general. Contesta-
țiunile vor fi însoțite de recipesa de depu-
nerea sumei pentru care se face urmărirea."
   EI bine, ce fel de avantagiu mat ’ml dă
mie contestațiunea, de âre ce acâstă lege
mă obligă să depun suma ? Apoi când e
vorba ca să am banii gata, nici nu mă mal
gândesc la contestațiune. Dâră ce va face
omul care nu va avea bani ? Va vedea o-
nârealui vândută și copii aruncați pe uliță.
   Așa dâră, pentru a evita ori ce fel de
interpretare în aplcațiunea acestei legi, eu
sunt de opiniune să se înlocuiască cuvân-
tul legală prin cuvântul lichidă-, căci prin
cuvântul de datorie legală să înțelege ori-
ce datorie ce resultă dintr’un contract saii
diutrun act necontestat, pe când prin cu-
vântul de datorie lichidă să înțelege da-
toria ce provine dintr un contract saii din-
tr’un act pe care nu ’l putem tăgădui, dâră
a căruia datorie putem s’o contestăm.
   De acea, eu sunt de opiniune a înlocui ₍
cuvântul legală prin cuvântul lichidă.
   D. Gr. Vnltureseu. D-lor, eu împăr-
tășesc cu desăvârșire opiniunea emisă de
D. ministru al cultelor în privința re-
dactărel acestui articol.
   Și în adevăr, ceea ce face obscură re-
dacțiunea articolului este frasa acea în care
este pus cuvântul de legal care nare nici
un înțeles.
   D. Burileanu <jice că acest cuvânt de
legal ar înțelege un act leglisat; se încâlă
D-sa, căci prin legal să înțelege ceea ce
decurge din lege. Noi nu putem admite
cuvântul de licuidă, fiind că acest cuvânt
ar necesita uă hotărîre care să constate
acea datorie. (întreruperi).
   Voci. închiderea discuțiunil.
   D- Coustantiuescu. D-lor, nu vă gră-
biți a închide discuți unea, fiind că voesc
să vă atrag atențiunea asupra modulul cum
s’ar putea redacta acest articol ca să îm-
pace tâte scrupulele.
   Acâstă disposițiune se aplică și la a-
cele datorii, fie ale Statului, fie ale comu-
nelor și stabilimentelor, care datorii ar

Caraianoglu, L. Costin, I. Docan, G. E-
sarhu, A. Gheorghiu, N. Goran, C. Gră-
diștânu, P. Grădiștânu, M. Negulescu, N.
H. Nicola, C. Peșiacov, G. Pruncu, D. So-
fronie, E. Vergati, A. Vilner, N. Voinov,
A. Vizanti, A. Stolojan.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   Se trămite la comisiunea comunală pe-
tițiunea locuitorilor comunei Probota.
   Se trămite la cornisiunee de indigenat
petițiunea institutorilor V. Sărățânu și V.
Mânu.
   D. vice-președinte. Acum avem la or-
dinea 4>lel continuarea discuțiunel pe ar-
ticole asupra legel de urmărire.
   D. N. Constând nescu. D-lor, eă am uă
deosebită îngrijire de acâstă lege, și de
aceea vă rog să mă. ertațl dacă voi vorbi
puțin în discuțiunâ generală și văcerbine-
voitârea D-v. atențiune pentru ca să des-
volt în parte inconvenientele acestei legi,
(scomot). Rog pe D. Miniu, care are un
temperament cam sanguin, să crâdă că și
alții pot avea asemenea temperament și să
nu mă întrerupă.
   D-lor, când vom discuta asupra articole
lor voiu lua cnragiul să vă comunic ob-
servațiunile mele asupra acestei legi.
   Până atunci însă vă propun, fiind ’că
suntem la partea a doua a legel, vă pro-
pun uă intervertire a ordinel capitolelor,
și acâsta pentru că legea să presinte uă
coordonare mal regulată și mal sistema-
tică'a materiei
   D-lor, âtă cum sunt coordonate capita-
lele acestei legi. In partea I se prevede în
mod general și complect tâte veniturile
care să împlinesc după acâstă lege de ur
mărire; așa dar care e sistema acestei legi?
Vedeți că în partea ântâiiî se număra ve-
niturile cari se împlinesc. EI bine, îndată
ce veți trece la partea a doua se presintă
spiritului D-v. cea d’ântâifi idee care ur-
mâdă, adică cine împlinesce aceste dări?
După acâsta e natural și logic să vină idea
modulul cum trebue să se împlinâscă a-
cele datorii și după ce veți regula în ca-
pitolul III, cum ele afi să se împlincscă,
apoi nasce după acea ideia privelegielor.
   Așa dar, D-br, părerea mea este ca în
locum părții a doua să puneți partea a
treia, și așa vom avea: partea I care va a-
răta sumele de împlinit; partea II, care va
răta pe împlinitori; partea III care va a-
răta mijlâcele prin care să se împlinâscă;
partea IV care va arăta privilegiele și scu-
tirile, și în fine partea V care va trata des-
pre contestațiunl.
   D. D. Economu. Eu cred că este bine
să lăsăm projectul așa cum este coordo-
nat, fiind că întâifl trebue să vedem ce
avem de urmărit, și apoi să vedem cine să
urmărâscă.

resulta din hotărîrl judecătoresc! defini-
tive. (scomot).
   Voci închiderea discuțiunel.
   D. Nicorescu. Vă rog să nu închideți
discuțiunea. (scomot)
   Voci închiderea discuțiunel.
      Se pune la vot închiderea discuțiu-
nel și se primesce.
   D. N. Fureulescu. Voifl fi cât se pâte
de scurt, D-lor, căci nu am să vorbesc asu-
pra alt-ceva de cât asupra virgulei. Eu am
fost acela care am pus virgula după stabi-
limentele de bine-facere, și acâsta pentru¹
a face săfie în regulă sensul gramatical,
câcl daca s’ar șterge virgula, neapărat că
sensul s’ar schimba. Insă fiindcă acei cari
au să aplice legea de urmărire se pot în-
șela necunoscând așa de bine reguleîe gra-
maticale, admit ceea ce a (Jis onor. D. Chițu
ca să numai fie acolo virgula.
   In cât ceea ce privesce daca trebue să
se dieă acolo legal saă esigibil, eu admit
că trebue dlis esigibil, ca cea mai proprie,
esprimând ce s’ar putea întrebuința, mai
ales că no! seim care sunt actele care dafi
nascere la obligațiuni saă la drepturi și
nu este nevoe să punem aici cuvântul de
legal. Așa eh propun să se pue aci cuvân-
tul de esigibil.
   Se dă citire următorului amendament
al D-luI Vnltureseu, care puindu-se la vot
se adoptă
    Stabilimentele cari se vor prevedea
prin regulamentul de aplicațiune al legel
de faclă, resultând din roluri, contracte,
sau din alte acte de datorii legale."
; Gr. Vultur eseu, G. Goga, D. Ghica, G.
Eădescu, G. l&agheru.
   Art. 2, 3, 4, 5, 6 și 7 se adoptă succe-
siv fără modificare.
   Ședința se ridică la 6 ore sâra, și cea
viitâre se anunță pe a doua <Ji 20 Decem-
bre 1876.      ____________

Ședința de la 20 Decembre, 1876.

? Președenția D-luI vice-președinte A. Si-
hleanu, asistat de D-nil secretari M. Ghel-
megânu, I. Lățescu, C. Climescu și M.
Burileanu.
   Ședința se deschide la amiaijl.
   PresențI 104 D-nl deputațl.
   Nu respund la apelul nominal 46 și a-
nume:
In concediă;
   D-nil A. Agioglu, D. Anghel, T. Bag-
dat, S. Călinescu, D. Castroian, Ca-
targiu, N. Catargiu, P. Constantin, D. Co-
zadini, Gr. Cozadini, G. N. Gamulea G
Ghițescu, C. Giuvara, T. lân, I. Mârza, D.
Miclescu, I. Nicolau, M. Roseti, G. Roș-
novanu, C. Șârec, A. Varnali, M. Viadimi-
rescu, H. Zugrăvescu, Sc. Pastia, I. Cara-
batescu. i
Fără arătare de m otive .
   D-nil A. Gr. Bonachi, D. Brătianu, N.

   Voci. Așa , așa. (scomot). închiderea
discuțiunel.
   D. vice-președinte, Sihlânu. Fiind-că

«4

&UMTOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8 (18) Iannariel877

ticulari când vom lăsa ca proprietățile să
fie afectate și la hipotece oculte.
   P6te mi se va răspunde că datoriile
. Statului se prescriii în trei ani. Dar acâs-
ta nu presintă nici uă siguranță mal mult,
fiind că perceptorii având în vedere ave-
rea imobile a unul contribuabil, lasă ne
împlinite datoriile lui penti se apropie ex
pirarea celor trei ani; și apoi, afară de a-
câsta, dâcă va fi ca urmăririle începute de
către perceptori să se lase în părăsire, și
mal ter^iiî să se reîncepă, urmând tot așa
de mal multe ori, prescripțiuuea se pbte
întrerupe, și creditorul particular s’ar po-
meni peste 7, 8 ani că proprietatea care’I
servia lui de garanție este apăsată de uă
nouS datorie către Stat, care lui ’I este ne-
cunoscută. Este adevărat că nu putem a
strânge Statul la tâte formalitățile unei i-
potece; însă ceea ce doresc este ca să e-
vităm din aceste legi uă hipotecă ocultă,
și pentru acâsta sunt de opiniune ca la a-
cest articol 8 să adăogăm disposițiunea
că Statul trebue să îndeplinâscă formali-
tatea inscripțiunel hipotecare pentru a
putea particularii să vadă din registrele
tribunalului sarcinele ce apasă uă proprie-
tate din partea Statului.
   Acum, D-lor, trebue să vă declar că îm
părtășesc și opiniunea D-luI Burilânu, și
prin urmare, trebue că prin acest articol să
specificăm rândul de preferință ce se dă
acestor trei autorități; și fiind că Statul
coprinde uă colectivitate mal mare, el să
fie cel d’ânteiu privilegiat; al doilea să fie
județul, și al treilea comuna.
   Aceste observațiunl am avut de făcut.
   D B. Manin. D-nil Burilânu și Vultu-
rescu ati arătat âre-care preocupațiune în
privința retroactivitățel și odinel privile-
gielor în ceea ce privesce pe Stat, județe
și comune.
   Eiî cred că preferința acâsta este fârte
clar espusă chiar prin redacțiunea acestui
articol 8. Preferința se regulesă după seria
cum sunt înscrise aci acestea, adică ânteifl
vine Statul, ap d județul și în fine comuna.
Neapărat că ast-fel și urmâsă a fi, pe cât
timp în tot-d’auna interesele locale trebue
să dispară în facia interesului general. Și
de aceea cred că și în idea autoriilor
acestei legi a fost ca preferința să fie re-
gulată după seria aci indicată, și de aceea
le-a încris în acestă ordine.
   In ceea ce privesce retroactivitatea, voiti
cjice că acâstă cestiune merită tâtă seriâ-
sa atențiune a D-vostră. Retroactivitatea
în cașul de faciă ’șl pbte avea locul ori
când nu este uă persână terție interesată.
Debitorul nu are însuși nici un drept câș-
tigat, plătesce datoria sa către Stat; dâră
pbte să fie uă persână terțiă care să aibă
uă inscripțiune. Atunci neapărat că acâs-
tă inscripțiune trebue să aibă precădere
asupra Statului. De aceea retroactivitatea
se menține și aci și trebue a fi menținută

nu este nici uă propunere labiurou, declar
incidentul închis.
   — Se dă citire art. 8.
   D. M. Burileanu. D-lor, prin acest ar-
ticol se dă Statului și celor-alte stabili-
mente un privilegii!, însă din acâsta se
nasc nisce dificultăți pe care Camera tre-
bue să le esplice
   Intâiâ, dacă acest privilegia se dă și
pentru creanțele trecute, adică dacă urmă-
rirea acâsta se întinde și asupra acelor
creanțe care ati avut loc înainte de acâstă
lege; fiind că, dacă ar fi vorba numai pen-
tru Stat, cestiunea nu ar fi așa de gravă,
pentru că Statul, și după vechea lege avea
acest privilegifi, însă prin legea de faciă
privilegiul se întinde și la comună și la
județ, ast-fel că se nasce cestiunea de a
se sci dacă și în privința județului, și în
privința comunelor va avea acâstă lege un
efect retroactiv.
   A doua observațiune este acâsta : când
Statul va fi în concurență cu județul sad
cu comuna asupra unei datorii, care va fi
cel d’ântâid privilegiat, fiind că D-v. scițl
că după disposițiunile dreptului comun,
în privința județelor și comunelor nu esistă
stabilit nici un privilegifi.
   A treia observațiune este că după a-
eâstă lege D-v. scițl că veniturile Statului
se urmăresc și în mâna terțielor persâne.
EI bine, când terția persână ar face con-
testațiune, și când și eă, un alt creditor
particular tot al acelui debitor al Statului,
ași voi să fac uă contestația ne, după art.
23 al acestei legi urmâsă ca eu să adreses
contestațiunea la casier sad la Comună.
El bine, prin acâsta 6re eti creditorul nu
sunt sustras de la judecătorii mei naturali?
   Acestea sunt, D-lor, observațiunile ce
am avut de făcut și v6 rog a cugeta asu-
pra lor.
   D. Gr. Vulturescu. D-lor, acest articol
mă preocupă și pe mine diu mal multe
puncte de vedere.
   D-lor, una din victoriile cele mal mari
ale legishțiuuel nâstre este desființarea
ipotecelor oculte. D-v. scițl că deja pro
prietatea nâstră este gravată printr’un ar-
ticol care lasă loc la controversă, adică a-
cel articol care dă un privilegiu femee!
măritate sub codicele Caragea, și acest
privilegid isbește forte mult creditul so-
eîetățel ndstre.
   EI bine, în acest articol se <}ice că Sta-
tul, județul și comuna au drept de prefe-
rință înaintea orLcărel creanțe particulare,
fără nici uă inscripțiune ipotecară, ast-
fel că eti particular care fac credit altul
particular în virtutea unul act de ipotecă
asupra averel sale imobile, mă vătj pus în
posițiune de a vedea că după acest articol
hipoteca mea este ilusorie. D-lor, cel mal
bun lucru îutr’uă legislațiune, cel milbun
lucru care întemeiasă creditul este publi-
citatea sarcinelor proprietății. Apoi înțele-
geți fârte bine că ar fi să frustrăm pe par-

în privința persânelor terție. Acâsta este
și în dreptul comun.
   ’Ml propuiti a mai ridica uă objecțiune.
’Ml pare că așa cum este redactat artico-
lul, s’ar aduce uă lovitură Constituțiunel
și legel nâstre rurale.
   In partea ântâiti a articolului se vor-
besce de imobile în general fără a excepta
pământul dat țăranilor prin legea rurală,
ceea ce ar da să se înțelâgă că și acesta
s’ar putea vinde.
   Ași ruga dâră pe D. ministru de finan-
ce a admite ca prin legea de faciă să fie
trecute la scutiri, unde acum nu figurâsă,
pogânele și casele locuitorilor săteni îm-
proprietăriți , pentru că acâsta pe de uă
parte n’ar aduce nici uă vătămare legii de
faciă, âră pe de alta s’ar consfinți dispo-
sițiunile Constituțiunel și legel rurale. A-
cestea am avut de <jis-
   D. D. Mărgăritei a. D-lor deputațl,
aii ași voi să vă dau uă mică explicațiune:
In secțiunea a 5-a când am luat în discu-
țiune acest project de lege, s’a ridicat uă
mulțime de objecțiunl relative la art. 8.
Era uă târnă generală în privința acestui
articol, și după ce am discutat, ne am con-
vins cu toții că acâstă târnă nu era funda-
dată, și la moment ași dispărut. Etă cum
Avem în discuțiune privilegiul ce se acor-
dă Statului, comunei, județului și tutulor
stabilimentelor de bine-facere în privința
creanțelor lor. Să nu se facă confusiune
aci, căci prima disposițiune a art. 8 nu
se referă de cât la contribuțiunile directe;
nu este vorba de creanțele Statului safi ale
altor administrațiunl, care creanțe ar de-
riva din contracte și alte obligațiuni; este
cestiunea de contribuțiunl directe. Se scie
fârte bine că, așeijămintele de bine-facere
nu ati contribuțiunl directe, precum ase-
menea nici județele și comunele, de cât în
«jeciml. EI bine asupra contribuțiunelor
directe voiți D-v. să puneți pe Stat, județ
și comune să mârgă la tribunal pentru a
cere inscripțiune ipotecară ? Ar fi un non
sens, și uă procedură cu care ați face im-
posibilă perceperea contribuținnel către
Stat și județ.
   D-lor, este în regulă, în us și în lege,
și se scie de tâtă lumea că atunci când se
face uă translațiune de proprietate, pro-
prietatea acâsta nu se trasnmite de cât cu
drepturile și îndatoririle primului proprie-
tar. EI bine se scie de tâtă lumea că acel
cari fac uă aquisițiune de proprietate imo-
biliară, mal ’nainte de a merge la tribu-
nal pentru a face transcripțiunea imobi-
lului, se ingrijesc a cere certificate de la
perceptorul localitățel unde este situat i-
mobilul, pentru a se constata ce dări da-
toresce acel imobil; ast-felca, orl-ce cum-
părător este silit de la sine, a se duce să
vatjă sarcinele imobilului ce cumpără. De
aceea vă rog să lăsațl articolul ast-fel cum
este presintat de corni tetuldelegaților căci
nu se pâte îndatora Statul să câră inscrip-

6 (18) ianuarie io

MOBÎOKUL OFICIAL aL KOMANIEI

95

țiunea ipotecară pentru contribuțiunile di-
recte.
   D. C. Fleva. Am cerut cuvântul și era
să vorbesc tot în sensul D-lul Maniu; a-
cum însă vă rog se mă înăcriți la art. 9.
   D. vice-președinte. La acest articol
saiî presentat următârele două amanda-
mente
   1    .) Acest privilegii! în privința imobi-
lelor nu va avea efect de cât prin îndepli-
nirea formalităților inscripțiunel. In cas
de concurență între Stat, județ și comună,
safi numai între două dintr’ânsele, Statul
va avea primul rang, juduțul al douilea
rang și comuna al treilea rang.
   Gr. Vulturescu Al. Burilenu 1. Vila-
cros, N. Constantinescu, Viișorenu, D.
Genescu.

   2    .) Privilegiele se esorcită de Stat în
primul rang, de județ în al douilea rang,
âră comuna vine în al treilea rang, când
drepturile acestor persâne morale sunt în
concurență.
  C.    Colibășdnu, N. Constantine seu, M Bu-
rilenu D. Genescu O. Fleva.

   D. B. Cilibidachi. Comitetul a respins
partea ântâia a primului amendament; fi-
ind că privesce contribuțiunile directe;
âră partea a doua a admis’o, pentru că ea
se regulâ^ă după disposițiunile codicelul
civil.
   Cât pentru amendamentul D-lul Colibă-
șânu, comitelui ’l respinge, pentru cuvân-
tul că ideia aceea este prevăzută în partea
a doua a amendamentului D-lul Vultures-
cu, pe care comitetul l’a admis.
      Se pune la vot articolul cu partea a
doua a amendamentului D-lui Vulturescu
și se adoptă.
   Se citesce art. 9.
   D C. Fleva D-lor deputațl, ași fi dorit
ca între scutirile ce se prevăd aci să fie
și casele locuitorilor țărani precum și po-
gânele ce aii după legea rurală.
  D.    C. Grigorescu. Acâsta este prevă-
zut în legea improprietărirel și chiar îa
Constituțiune.
   D. C. Fleva. Nu ar fi rău să se repete
acâsta și aci. In acest sens am onâre a pro-
pune amendamentul următor
   Propunem ca între scutirile de la art.g9
să figurede și următârele
   Pogâuele pe cari sătenii sunt împro
prietărițl după legea rurală din 1864 și
casele din comunele rurale ale sătenilor
plugari, atât cel împroprietăriți la 1864,
cât și cei ce se vor împroprietări în viitor
pe moșiile Statului.
  C.    Fleva, Mantu, R Campiniu, N Con-
statincscu.

  D.    N. Fleva. Am auditpe D, Grigores
cu făcând observațiune D lui C. Fleva că
aceste scutiri sunt prevăzute în legea ru-
rală. Nu trebue ânsă se uităm că legea din


1864 șf perde puterea după 15 ani, care gradele de urmărire sunt: somațiunea,
se împlinesc în curând. Țăranii vor deve- sequestrul și vânzarea ; ânsă din alineatul
al doilea se vede că acâstă somațiune nu

ni atunci absolut proprietari al pământu-

rilor ce li s’afi dat. Starea populațiunel ru-
rale nu este astă-Zl ast-felifi în căt se nu
mal lase nimica de dorit Prin urmare, tre-
bue se ne gândim dâcă n’ar fi bine se pre-
lungim acest termen în ceia ce privesce
casele în care se adăpostesc țăranii.
   Ați vâ^ut prin Monitor că s’afi vândut
nisce coșare care nu prețuiafi nimic, dar
a căror vânzare pâte se aducă nenorocire
acelora care se adăposțett în ele și sâ ’l
lase muritori de frig. Vfi rog dar, D-lor,

pentru aceste cuvinte se admitețl amenda-
pus patru grade de urmărire : avertismen-
tul, somațiunea, sequestrul și vânZarea.

mentul D-lul C. Fleva.
   Mal am încă uă observațiune de făcut.

Scutirile ce se acordă Ia litterele B, C, D
si F privesc contribuțiunele directe. Oare
pentru contribuțiunile indirecte se pâte
vinde boul și vaca țăranului ? Aș ruga pe

D. raportor sâ ne explice acâsta.
D. Celibidachi. Pentru contribuțiunile nea se nu albă loc de cât la jumătatea tri
indirecte este legea comunală, acolo se mestrului, âr nici de cum în periodul de
la 1 la 15 a lunel ântâia. Este dar nevoia

prevâd tâte aceste cașuri de scutiri.
   Voci Inchidereă discuțiunil.
   D. A. Celibidachi. Comitetul a respins
amendamentul D-lul Fleva, pentru simpla
considerațiune că nu înțelege ca prin le-
gea presentă se se admită prelungirea ter-
minulul legel rurale și sâ se înființeze
chiar uă clasă nouă ... (sgomot)
   — Se pune la vot amendamentul D-lul
0. Fleva și se respinge.
       Se pune la vot art. 9 și se primesce
   Se citesce art. 10.
   D. N. Constantinescu. D-lor, ași dori
ca cel puțin în privința acestui capitol sâ

se facă intervetirea ce propuneam adinea- mea, este un simplu avertisment,
ori, și în privința acâsta cred că nu se va

ridica nici uă obiecțiune. Este vorba ca
s6 punemîn capitolul ce urmâsă pe agenții
de urmărire, dar remâne cu totul la apre-
țiarea Dv.
   Este alt ceva care mg preocupă ca ces-
tiune de fond a’șl dori ca se bine-voițl a
lua garanții mal seriâse în ceia ce privesce
comunicarea actelor de urmărire cătrâ de-
bitori, și pentru acesta v’aș ruga ca la ali-
neatul acesta, unde se Zice că, dâcă debi-
torul nu a voit a primi somațiunea, sat! nu
s’a aflat la domiciliu, agentul va lipi so-

mațiunea pe ușă, sâu la pârta debitorului,
constatând acesta prin înehiere de proces

                                      proces că acâstă lege escepționale, care asigurâsă
verbal, în asistența unul agente polițienesc uă mulțime de avantage Statului, va-deveni
sâfi comunal, și a duol martori vecini; efi । vexatorie, va deveni asupritâriă, mal cu
a’șl fi de părere ca martorii să nu supli- sâmă pentru populațiunea de la țâră, pen-
nâscă pe agenții polițienesc!, sâfi comu- tru acea nefericită populațiune care, lip-
nall, când ar lipsi debitorul, ci acești                    -
marturl sâ asiste chiar pe agenții de ur-
mărire, atât pe agentul polițienesc, cât și

pe cel comunal.
   D. N. Nicorescu. D-lor, am cerut cu-
vântul ca se propun uă indulcire a grade-
lor de urmărire.
   Dup- cum vedeți, atât din projectul gu-
vernului, cat și din projectul comitetului,

este nici mal mult nici mal puțin de cât
un simplu avertisment, pentru că se ilice
că la începutul fie-cărul trimestru agentul
va soma pe contribuabil. V8 întreb, dâcă
uă eontribuțiune nu este datorită de con-
tribuabil la cea d’ântâiti Zi a trimestrului,
vS întreb dâcă înseiințarea din Ziua d’ân-
tâifi, înainte ca suma sâ fie datorită, pâte
se aibă ea caracterul unei somațiunl, sâfi
este un avertisment pur și simplu ?
   Acâstă idee a preocupat pe membrii sec-
țiunel I. In adevăr in secțiunea I s’afi pro-

Este admis în principii!, în cestiune de
dări, că dările ce se datorâză pe trimestru
nu sunt exigibile de cât la mijlocul tri-
mestrului, de cât la 15 ale lunel a doua
a trimestrului. Apoi ar trebui ca somațiu-

sâ se dea acâstă garanție contribuabililor,
cu atât mal mult că și până adi este obi-
ceiul, dupS legea actuale, de a se da la în-
ceputul fie-cărui trimestru un avertismefit
contribuabilului, ca se aibă eunoscință de
sumele ce datorâză în cursul trimestrului.
EI bine, acâstă somațiune sâ nu fie da cât
la jumătatea trimestrului, âr nu mal înain-
te. Dâcă onor. Cameră va admite acâstă
ideie, atunci va trebui sâ se intercaleze un
nofi alineat care se reguleze timpul și for-
ma somațiunil pentru că ceia ce projectul
de lege numesce somațiune, dupâ părerea

   Eu a’șl propune redacțiunea acestui ar-
ticol în modul următor: la începutul fie-
cărui trimestru agentul va însciința pe
contribuabil ca până la 15 ale lunel a doua
se-șl achite datoria.
   Și ca nofi aliniat a’șl propune : dâcă pâ-
nă la 15 ale lunel a doua, contribuabilul

nu șl-a achitat datoria, agentul de urmă-
rire i va trimite o somațiune (întreru-
peri). A’șl dori ca acel cari combat acâstă
opiniune, se bine-voiască a înțelege că efi
prin acâsta voifi se dai! mal multă garanție
contribuabililor fașiă cu agenții de urmă-
rire , căci nu trebue se scăpațl din vedere

sită de cultură, de inteligență, este lipsită
și de mijlâcele de a’șl apăra drepturile

inaintea agenților de urmărire. Introdu-
cerea acestui avertisment nu va întărZia
și nici nu va periclita regularitatea per-
cepțiuneî dărilor.
   D-lor, dâcă veți bine voi a privi mal jos,
la art. 11 veți vedea că se Zice : că la ex-
pirarea terminuluî prev^Zut la art. 10

96

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Ianuarie 1877

perceptorul, casierul sett delegatul aces- aginte al justiției sâtt doul martori dintre
tuia, va proceda imediat la aplicațiunea vecini/
sequestrulul. Apoi vedeți că în fapt nu se D. N Nicorescu. D-lor, în aliniatul al
acordâsă nici un termin de asceptare con- doilea de la acest articol se dice că agentul
tribuabilulul. . .                         de urmărire va face un inventaria de obiec-
   D. D. Economu. Are dece (}ile de la tele sequ istrate și va încheia un proces ver-
somațiune.                                 bal de înființarea sequestrulul, etc. Dar mal
   D. N. Nicorescu. D. Economu mS în- sus la art. 10 suni enumerate obiectele

trerupe ^icâudu-ml că are dece dile de la
somațiune.
    Dar nu vedeți D-vdstrâ că agentul de
urmărire are dreptul de a da somațiunea
la 1 Ianuarie pentru trimestrul de Ianua-
rie ? Rog dar pe D-nil cari vor se mă com-
bată a bine voi se vadă ce voiu eu. In le-
ge se numesce somațiune ceia ce eu o
consider ca uă simplă încunosciințare, și
somațiunea eă susțin se o dea la jumăta-
tea trimestrului; er nu la începutul lui:
(intrerupțiunl).
   D. vice-președinte. Ați terminat, D-le
Nicorescu ?
   D. N. Nicorescu. A’șl fi terminat decă
D-nil deputați cari mă întrerup m’ar fi în-
țeles, dâr văd că nu m’ati înțeles.
   Uă voce. Adevărat este că nu te-am în-
țeles de loc ce vrei se spui.
   D. Nicorescu. Să-mi permiteți, D-lor,
se vă citesc alineatul al doilea, care cjice
că la începutul fie-cărul trimestru agentul
va soma pe contribuabil, etc. Vă întreb a-
cum dâcă acâsta este uă somațiune sâtt nu-
mai uă simplă încunosciințare? decă a-
câstă o considerați ca uă somațiune și se
trimete contribuabilului la începutul tri -
mestrulul atunci agentul de urmărire, du-
pă 10 dile, are dreptul de a urmări pe acel
contribuabil . . .
   Uă voce. Unde <ȚLice acâsta ?
   D. N. Nicorescu. Așa dar în temeiul
desvoltărilor ce am avut ondrea a face, rog
pe onor. Camera se bine-voâscă a primi
amendamentul ce voiă propune.
   Voci. Suntem luminați; închiderea dis-
cuțiunil.
   Se pune la vot închiderea discuțiunel și
se primesce.
   — Se dă cetire amendamentului D-lul
Constantinescu în cuprindere :
    In asistența unul agent comunal sâti
polițienesc și a doul martori vecini."
   N. Constantinescu, M. Burillianu, G.
Radovici, P. Ghica, D. Genescu, C. Grigo-
reecuC

   Se pune la vot și se primesce.
   Se pune la vot art. 10 cu amendamentul
D-lui Constantinescu și se primesce.
   Se dă cetire art. 11.
   D. N. Constantinescu. Pentru aceleași
cuvinte pentiu care am propus un amen-
dament la art. 10, pe care l’ațl primit, voitt
propune un amendament la acest art. 11
îu aceeași coprindere, ca uă eonsecuență
a acelui articol. Iată amendamentul:
    In asistența unul agent comunal sâtt

cari sunt respectate de urmărire; de aceea
eu a’șl voi ca când un agent merge la casa
contribuabilului și face inventariul objec-
telor pe cari le secuestrâză să facă uă
mențiune de objectele acelea pe cari le-a
respectat anume dupe lege.
   Voci. Acâsta se înțelege.
   D N. Nicorescu. D-lor, eu trăesc la
țară și sein că în practică acâsta nu se
înțelege. Daca D-nil deputați, când citesc
legea, pricep că acâsta se înțelege de sine
precum înțeleg și eu, în practică însă nu
se face așa mal nid-uă-dată; la țară merge
perceptorul la casa debitorului, ’l găsesce
sărac lipit, ’l ia și porumbul din casă și
pune în procesul-verbal numai uă frasă
banală, d’cend că s’au scutit numai objec-
tele prevăzute de lege de a nu se secu-
estra ; dară în realitate nu lasă nimic, și
cei interesați nu scitt nimic. Eu a’și voi
ca să se arate anume care objecte le-a lă-
sat ca scutite, pentru că atunci martorii
n’ar voi să sub-scrie procesul-verbal de
constatare și de secuestru , dacă ar vedea
că acel proees-verbal ar conține neexac-
tități.
   Vedeți dar, D-lor, că atunci când agen-
tul de urmărire pune in procesul-verbal
numai uă simplă frasă banală, pe care de
multe ori martorii de la țară n’o înțeleg,
vedeți câtă nedreptate se face contribua-
bilului de la țară, care, fiind lipsit do cul-
tură, nu’șl pdte 'susține drepturile sale.
   Voesc să introduc aci un amendament
care e fdrte just, și va face mult bine ță-
ranilor. Trăesc la țară, în mijlocul lor și
sunt martor ocular la tdte vexațiunile și
nedreptățile ce li se fac.
   Etă, D-lor, amendamentul ce am onore
a propune:
   „Agintele urmăritor este tot-da-una
ținut a face mențiune în procesul-verbal
de objectele ce a exceptat de la secuestru,
în virtutea artic. 9. arătând anume aceste
objecte. “
      Se pune la vot închiderea di scuțî u-
nel, și se primesce.
      Se pune la vot amendamentul D-lul
Nicorescu, și se primesce, precum și acela
al D-lul Constantinescu.
   Art. 12 se primesce fără discuțiune.
      Se citesce art. 13.
   D. D. Economu. Eu a’șl cere ca unde
se ijice în acest articol că vânzarea objec-
telor secuestrate se pdte face satt la locul
unde se găsesc... dupe cererea debitorului
în loc de aceste din urmă cuvinte să se
pună cele ce urmâză. dupe probele ce se

vor aduce din vreme, cari în articol sunt
puse mal la vale.
   D. M. Barlleann. Am să fac uă obser-
vațiune din partea mea și să repet uă alta
făcută de D. Constantinescu. Unde se vor-
besce de martori, să să qlică: mart uri ve-
cini.
   D. ministru de finanțe. Este mal bine
să se (J.ică: marturt vecini din coma nă
căci dacă s’ar dice numai vecini, n’ar avea
nici un ințeles, fiind că se pdte întâmpla
ca vecinul să nu fie a casă satt să nu vo-
âscă a vsni.
   D. M. Burileanu. Atunci rămâne cum
d.ice D. ministru de finanțe. Afară de a-
câsta, etă ce mal am de observat la acest
articol se prevăd formele de vândare, însă
nu se explică dacă efectuându-se vânzarea
dreptul de proprietate trece asupra cum-
părătorului din momentul aceh fără să
mai fie necesieate de verl-uă întărire a
mezatului, sau va fi ca în trecut când la
unii se în tărea vânzarea și la alții nu De
aceea nu’mi permit a emite aci ideea ca
făcându-se vândarea, dreptul de proprie-
tate să trâcă imediat la cumpărător, și
dacă vă convine vă rog să o specificați aci
spre a nu mal fi necesitate de uă întărire
din partea autorităților superidre.
   D. Ar. Celibidache. Așa a fost tot-d’a-
una, și chiar în legea vechiă e tot așa.
   D. Gr. Vulturescu. D-lor, ett nu gă-
sesc fondată observațiunea D-lul Burilânu
Să nu uite D-sa că în acest articol e vorba
despre vânzarea de objecte mobile, a căror
proprietate se transmite prin simpla efec-
tuare a licitațiunel. Prin urmare, numai
este nevoe de uă specificare anume, căci
acâsta se înțelege. Dară un lucru lipsesce
de aci. Se dice că vemjarea să fie prin li-
citațiune publică și objectele se vor adju-
deca asupra aceluia, etc., dupe aceste cui
vinte să se dlică : dupe depunerea prețulu-
căcl aci nu se face mențiune de numără-
tdrea banilor.
   Uă voce. Dar este în procedura civilă
acesta.
   D. Gr. Vnltnreseu. Atunci numai este
nimic de dis contra acestui articol.
   D. ministru de finanțe. D-lor, este a-
devărat ceea-ce dice D. Vulturescu că nu
se întăresce de nici uă autoritate licita-
țiunea ce se face, de cât numai se trămite
la ministerul de finanțe care încuviințâză
satt nu licitați unea, și âtă pentru ce: mal
âuteiu că pdte de multe ori autoritățile
subalterne să facă abusurl și când scie
că este un control, se sfiesc de a comite
abusurl. Apoi, chiar debitorul pdte să facă
lucrurile ast-fel în cât licitațiunea să se
facă cu totul în defavdrea Statului căci se
pdte învoi pe sub mână cu concurențil și
cumpâră tot el acele objecte cu un preț de
nimic, satt pdte găsi concurențl ast-fel in

(Suple ment)





:.U..             7



    ³'*,{Uu fie concurența ș.i să rămână ob-
jectele as elui              . i: n preț
minimum și care ar fi pus de dânsul acolo
și ast-f-1 t tul să nu i 4 ai . le unda

să se d' A b .

                       ba.accea este bine incb.nveniențe în sensul acela ce vi 1 am
să se lase latitudinea guvernului de a în- espus.

cuviința sati nu ace .ta vendărl. Eu am să

vin la Cameră cu un p >je t d- -jege. prin nor. D. ' "impinewi mise par nibmdate

care s c s de v>.                   î • i -
cita și el ș as: fel să put m pune ua mar-
gine acestui r6fl. In privința acesta am
primit uă uniți i.e : ■ am , m .
cu semă din Moldova, că agentul fiscal s’a
unit cu doritorii de a ■umpera și a dat
zor să se venză produ le h un moment
când nu era oportun și le-a vândut pe
nimic.
    Prin urmare, lăsațl articolul așa cum
este, și daca administrațiuue i i fi onestă
legea a da roJ bune, daca administra-
țiunea va fi ma , ■'ă atom I și faptul^ ei



vor fi mârșave.

D. 1. ('ehbidache Etă amendamentul ।
   I ’.n<. fo n t , n no/* ii •

D-lui Constantinșscu .
  „Vând ¹ ile mobiliare care trec peste su-

ma de 00 lei u unt definitive decât
după ap «b.. pr-alabilă a autorităței
pentru despăgubii- a Aria se face urmă-
rirea
      N. Constantinescn.


   D M. Buiilenuu. Vedeți că avâm
dreptate când u ridicat glasul, căci ve-
deți că și D. ministru de finance cere ca
să se în'uvânțezedeministerlicitațiunea.
   D. I. Câmpineanu. D-lor, dupe păre-
rea mea, în icest articol se rssiimă econo-
mia legel întregi. D-v. sciți că arenijela
moșiilo,- sun un i din ramurile cele mai
importante ale veniturilor Statului și tre-
bue să luăm măsuri din timp ca să nu se
facă abus'trl. Eu am fost mal mult timp
advocat al domeniilor și am destulă ex-
peri nț îu acâstă privință. Vă spui că
m am speriat de abusurile ce se pot face
cu vând arpa productelor prin mijlocul
funcționarilor administrativi subalterni.
  Să luăm dar uă garanție și să nu credeți
că este ca mc-fiență contra guvernului, căci
aeâs . nu privesce numai pe guvernul de
astă dl, ci și pe guvernul de mâne.
   Ei am r-g. arendași care ’mi $iceau
că se pot aranja fârte lusne cu agenții fis-
c II și m’aiu interesat să ml spus și mie
cum or face căci sciam bine că în capul
administrațiune! domenielor, avem uă ad-
ministrați uue ou-stă și intiligentă, și
nu înțelegâm cum pâte sa facă acea înțe-
legere. EI bine, ’mî a spus că administra-
țiunea ordonă și el cu primarul și alt a-
gent fiscal încheie proces-vorbal și se fi-
n 'sce cu acâsta t tul. Eu mâ tem să nu că-
dem io al ■ primejdie ac m cu astă n u i
disposițiune , me tem ca nu cum va aren-
dașii, după ce d’abia am ajuns să vindem
•roducteie, să vină din nucii la minister
să stăruâscă pe lîngă miuistrn, și solit i-



luUiud ui

.. MM ts



lând buna voință a lui să pâță strica ven-
darea. Prin urmare, să se precisese arti-
colul în alt sens, fiindcă, după numește
redactat, ’mt e temă să nu producă alte



  D. Gr. Vulturescn. D-lor, temerile o-

și eu cred că .tocmai în loc să păstrase
economia legel, ar aduce uă perlurbațiuue
în economia acestei legi.
   Unii propun să ee dea mai multe ga-
ranții pantru debitori; alții cer mal m ilte
garanții pentru obiectele secuastrate; al-
ții cer urmărirea agentului fiscal; alții cer
și autorisațiunea ministerului de finance.
Apoi, D-lor, ou vedeți că cel mai bun lu-
cru este să lăsațl articolul așa cum este ?
.Căci sunt obiecte cari se secuestrâsă și
fiind supuse deteriorării, trebuese vândute
mai curîud șau. trebue a sg face cheltuieli

pentru conservarea lor. Se întâmplă apoi,

să se secuestrese vite și penă să se vândă
ele trebuiesc hrănite. Deeă s’ar urma for-
formele ce cereți D-v., ajunge ca costul
întreținere! să fie mai mare de cât ceea ca
s’ar putea prinde pe ele când se vor vin-
de, pâne ce va veni autorisarea ministeri-
ală. Eu înțeleg din contra, că să lăsăm cât
se pâte mSsuri malespeditive de vânture,
căci D-v. sciți că se încheie procese-ver-
bale pentru tâte aceste operațiuni, și ori-
ce roelamațiuni se pot adresa fârte bine
locului competinte.
   De aceea eu sunt de păreie să se lase
articolul 13 ast-fel, mal ales că în alini-
atul din urmă se prevede și și sancțiunea
căci âtă ce dice :
   „Agentul care ar abusa de aceste înda-
toriri, va fi dat jndecăței și urmărit la res-
tituirea banilor cu procentele lor.“
   Ce garanție mai voițl D-v? Nu înțeleg
că mal putem da alte garanții.
   Asemenea în ceea ce privesce autorisa-
țiunea pentru vânzările mobilelor, eu, căt
pentru mine, suni de părere că nu trebue
nici uă autorisațiune îu cât privesce ac-
tele de vânzare, pentru cuvântul că D-v.
sciți că proprietatea mobilelor se tran-
smite prin faptul simplu al trecerii lor în
mâna cumpărătorului. Dar se dice că au-
torisarea ministerului este necesară, căci
se pot vinde objecte cu prețuri fârte scă-
zute. Eu găsesc uă vindecare la acesta;
ministerul nu are de cât să dea în judeca-
tă pe agenții cari ar face acâsta cu scop
de a abusa. îndată ce s’a admis vânzarea
prin administrațiune, ar fi vătămător
pentru iisc și pentru particulari dâca s’ar
mal ascept i aprobarea ministrului
   D. președinte al consiliului, -lor,
s’a întîmplat 40 sau 50 secnestr Ari aici și
la vând ir, ne presentându-se de cât un
concurent lucrurile se vindea pe nimic.
Dâcă D-v. voițl a avea uă limită, puneți
la aprobarea sa să dea de la 100 iei în sus.
   D. 1. Câmpiile.mu. Eram preocupat

țOUpH mCi>v)



de un lucru,, acâsta lege fiind uă lege ei
ccpt-omll. a eăret'apli ire este ineredi
țață li ‘.ginții fiscali, e-am preocupat ca
să contiuAtâteelementele necesarii pentru
ca să un fie silit agentul fiscal în cas de
nedumirite, să recurgă h întregul sistem
al legislațiunel nâstre Ast-fel. articulai
cum esle redactat îmi părea că lasă cova
de dorit. Eu Voese a se prevede modul om
trebue făcută confirmarea prealabil i Prin
urmiro, cules a propune onor. Cimere ur-
mătorul amendament ;
   „Vinderea va fi perfecta do drept fără
confirmare îndată ce preciul productelor
vândute nu va trece peste cifr ide l(>0
hi.“
   Cu modul acesta cred că se face uă'dis-
tincțiuna în privința vândă, ilqr mal mari;
âră pe de alta promite și ministrului să

vină a exercita controlul săli și a aduce'
un temperament h uă rigor i extremă a
lege!
   D. M Uostachi . D lor, de și n im asis-
tat la disențiuae de 1 *• încep il, dâră văd
că prin amendamentul D-lni Câmpineanu
se atinge uă cestiune relativă la luarea de
precauțiuni, pentru a se acelora împlini-
rea dărilor pa de uă parte, âră pe de alta
feresce Statul de abusurile agenților fis-
cali. Pe lîngă acâsta, tiabue ca D-v. si
nn scăpaț! din vedere și chin interesul
contribuabililor, adese ori identice cu ale
Statului.
   Admit și eu procedarea cea mai soma-
riă pentru împlinirea coQtribnțiun’lor ;
însă, pe cât mâ preocup da interesul fiscu-
lui și iau măsuri îu privința abusu-ilor
ce s’ar comite da agenții fiscali, pe atâta
trebue să nu scăpăm din vedere și p igu -
bile care s’ar aduce conțiibuabilibr.
   Să căutăm dâră, a uni amendarea ace-
stei preocupări, să împăcăm interesul și
al fiscului și al contribuabililor. Ei bine,
D-vâstră pâte că aveți cunoștințe de abu-
surile ce se comit cu urmăririle mari fă-
cute prin portărei. S’au vedut averi colo-
sale vândute pe nimic, în paguba ș, a pro
prietarului și a creditorii lui, numai pe
nisce simulacre de avertismente.
   In privința cașului de faciă, deci agen-
ții fiscali sunt lăsațl a face urmărirea fără
nici un control, ar putea contribuabilii să
se înțelegă cu Cumpărătorii economicos!,
cum se dice la noi, și să se fa 4 vemjări-
le pe sume mult mai mici de cât valâre
lucrului. La acest inconvenient vine a
ohvia amandemen ni D-lui Câmpiuâau
Nu este bine să se lase agentului fiscal fi-
cultatea de a vinde fără nici un control,
trebue să intercalăm un articol care se
protege po contribuabil! contra ăbusuld'l
agenții r fisc dl. Am audit d C¹ । lii-se că
se pâte da în judecată; însă dacă ce se va
vinde averea de 15,000 galbeni pe nimica,
ce ’mi mal folosesce mie acțiunea recu:-
sorie? Dâca se vor lăsa acești agenț! cu
desăvârșire de pul lor ca însoțiți de

IX

MoM ioHUL OFICIA



duo! martori să efectueze vinderea, n i dațl
contribuabililor nici uă garanție. Prin ur-
mare, este de neapărat să prevedeți >ci
controlul ministrului, care va garanta și
fiscul și pe contribuabili.
   De aceea rog pe D. raportor să redige
un articol priu care să se dică ă urmă -
rile îu valdrea cutare să nu se facă de cât
după prealabila autorisațiune a minis-
trului
  D. A. Constantin eseu. In urma diseu-





țiu। el urmată, onor. Cameră este convin-
să de necesitatea de a se lua garanții îu
privința acestor! vîndărl. Asupra acestei
cești uni am să propun un amendament.
Diferința între acest amendament și acela
presentat de D. Câmpiueou este că nu tre-
bue să ne preocupăm numai de garanția
ce trebuia să aibă Statul în raport cu agen-
ții săi, ci să ne îngrijim în același timp și
de contribuabili, care sunt supuși la aces-
te esercitărl Ei bine, ca să le oferim și
lor 6re-care garanții, cred că onor. Came-
ră se va uni ca amendamentul meu, care
are de objeet a asigura și pe contribua-
bili
   Etă în esență ce conține amendamentul
meu; dnpă ce determină uă cifră de 500
lei peutru ca vinderea să fie definitiv, ur-
mâdă să fie aprobarea definitivă a autori-
tății îa numele căria se face urmărirea;
căci să nu scăpați din vedeie că urmări-
rea se face și pentru Stat și pentru comu-
ne și județe, Priu urmare, fie-care din a-
ceste autorități interesate îu cestiune n’ar
da autorisațiuuea lor în privința vîndări-
lor ce se fac îu folosul lor. Așa deră pes-
te suma determinată prin acest amenda-
ment. aceste autorisațiuni pot fi cerute de
rigore, pentru ca vîmjerea să fie definiti-
vă. Deră acestă sumă după ce se deter-
mină ea ?Se determină după prețul eșit la
vîmjere ? Atunci înțelegeți forte bine că
contribuabilul nu are nici uă garanțiă,
căci avorea lui s’ar putea vinde pe un preț
minim . . .
   Voci. Sedetermină după suma datorită.
   D. N. Constantinescu.. Prin urmare,
turna acâsta peste care va trece se va de-
termina dnpă suma urmărită, âră nu după
suma care ar eși la vindere.
   Acestea avem să dic, spre’a expl.ca a-
mendamentul meu, și rog pe Cameră să ’l
primescă.
    D vice-președinte. Amendamentul
D-lui Constantinescu, nefiind susținut de
cinci deputațl, se înlătură.
   D. A. Colibidache. D-lor, comitetul a-
vând în vedere că prin amendamentul
D-lui Câmpineanu se asigură 6re-cum in-
teresul urmăiitulul contra abusului even-
tuale din partea agenților de urmărire l a
primit în unanimitate.
   D. II. Schina. D-lor, eii mS pronunț
contra acestui amendament, fiind-că mi se
pare că scopul ce urmăresee D. Câmpi-
neanu merge tocmai în direcțiune opusă

cu spiritul legel și cn interesul contribu-
abililor.
   In dreptul comun, când e vorba de vîo-
rjerea lucrurilor mobile, vinderea c perfect
efectuată, prin aceia chiar că cumpărăto-
rul a depus prețul. In specia nâstră, se
cere, pentru ca acestă vindere să fie defi-
nitivă a se confirma încă sau de ministrul
de finance, sau de administrațiunea dome-
nielor ; și se pretinde că acâstă măsură
este în interesul contribuabilului debitor

ca nu cum-va pentru uă sumă prea mică
să i se vîndă uă avere prea mare.
   D-lor, mie mi se pare că a subordona
efectuarea definitivă a acestei vîndărl la
confirmarea ministrului safi a administra-
țiunei domenielor, este, nu numai nelogic
în raport cu legea comună, deră e și pre-
judiciabil contribuabilului debitor; căci
ce îusemneijă ca uă vîndare care în drep-
tul comun e definitivă priu depunerea pre-
ciului, să fie subordonată la confirmarea
unei autorități care în realitate nu e de cât
aceiași persdnă, pentru că Statul safi sl-
ministrațiunea domenielor urmăresce prin
agenții cari represintă pe Stat sau pe ad-
ministrațiunea domenielor. De ce deră
voițl să faceți uă deosebire între diferițil
agenți aî Statului îu privința vîndarii mo-
bililor ? înțeleg acâstă deosebire în ceea-
ce privesce vîntlârea imobilelor; aci, vin-
derea se confirmă prin respmperea recur-
sului îu casațiuue. Etă prin urmare în a-
cest cas o altă persdnă de cât contribua-
bilul și creditorul, care vine și hntărasce
deea vinerea e bună sau rea.
   Deră se dice că acesfă disposițiune e
în interesul contribuabilului. EI bine, să
vedem cum este în interesul lui? Este ne-
contestat, D-lor, că ituncea când cine-va
scie că presentându-se la uă vindere de
mobile, se face proprietar al acelui lucru.
Imediat după ce respunde prețul vîndărel,
’l trage inima să mergă să cumpere. Când
însă va sci că partea care urmăresce are
d^eprul să confirme safi nu vîmlârea, nu’l
trage inima să mergă să cumpere, peutru
că nu scie deea va deveni safi nu proprie-
tar al acelui luciu.
   Etă deră că acestă disdosițiune vine
tocmai în contra debitorului, pentru că
nesiguranța micșoreijă numărul concuren-
ților, și prin urmare micșor&lă șansele ce
ar avea debitorul de a ’i se vinde lucrul
mai cu preț. Pe urmă, acestă disposiți-
un- este și nedrâpta, căci de ce să se dea
un mijloc de siguranță acelui care e ur-
mărit pentru uă sumă mal mare, și acelui
care e urmărit pentru uă sumă mai mică
să nu pută să căra de la autoritatea supe-
noră neconfirm irea vîmjărel? Deră eceva
și mai mult: Sa vă.ilut, D-lo", și D. Câm-
:n nu. o scie ca și mini), s au vădut a-
rendași urmăriți de administrațiunea do-
raenielor cărora li sau vîudut uă avere de
uă valdre mult mai mare de cât suma ce
datorai! EI bine, ce s’a întâmplat ? S’a în-

6 (18) ianuarie 1877

tâ uplat că acești arendași, au acționat în
judecată pe administrația domenielor, și
constatând dreptul lor au câștigat fot
ast-fel se va întâmpla și acum: acel ce vor
fi urmăriți pentru sume mici, și li se vor
vinde averi de valori mar-, vor trage în ju-
de cată pe Stat sau pe administrațiunea
domenielor, și se va întâmpla să câștige
procesul.
   Care dâră este utilitatea unei asemenea
disposițiunl, căci nimica nu împedică pe
acel caree urmărit să pornescă uă acțiune
contra Statului sat] a administrațiunel do-
meniilor ? Prin urmare, ori va fi confirma-
tă, ori nu vânzarea, dreptul său esistă de
a reciama.
   Aceste disposițiunl, D-lor a să fie pu-
se în aplicațiune nu numai de guvernul
acesta, ci și de cele viitâre și noi seim
că legea de urmărire a f s >d sea uă ar-
mi electorală. De multe ori sau vădut ur-
măriri drepte suspendate și chiar anulate,
atunci când se cerea confirmarea acestei
hotărîrl de la guvern
   De ace-’a cred că este mal in ind-că
disposițiunea este inutile, să o suprimăm
și să primim legea aș» cum este făcută,
fără a subordona validitatea vândărel la
confirmarea autoritățel de către care se
urmăresce.
   D. G. Sefendachi. MI pare bine că in
teresul fiscului a făcut atât pe D. prim-
ministru, cât și pe cel-alțl deputațl, să se
preocupe atât de averea Statului, ca și de
drepturil contribuabililor. Cu tdte aces-
tea, împreună cu D. ministru efi nu am
uitat solicitudinea ce trebue s\ avem pen
tru contribuabili, și in ceea-ce voifi avea
oudre să vă spun voifi fi diametralmente
opus D-!uI Schina. Pe cât D-sa a găsit
că tdte aceste disposițiunl sunt inutile,
eu, având în vedere scopul acestei legi, a-
veud in vedere economia sa. și având în
vedere tot de uă-dată și moralitatei în a-
câstă țară, voiu fi întru tdte pentru amen-
damentul care s’a propus. Cu tdte acestea
voiu ilice mal mult: Efi aș voi, D-lor, ca
acea distincțiune pe care a pus’o în relief
D. Schina pentru caeasă reâsă mai bine,
eu aș voi să I dau cu totul uă altă direc-
țiune, și aș voi ca D-vdstră să binc-voițl
a adopta un amendament în acest sens,
adică să diceți că pentru urmăririle cari
se fac p ng la suma de 200 lei, vân larea
lor să nu fie perfectă de cât după 7 sau 8
dile de la licitațiune.
   In adevăr sar dice de D. Schina și de
alți advocați din acâstă Cameră.....(Mur-
mure) sar ijice că acesta este uă enormi
late, căci în ceea-ce se atinge de mobile,
din momentul licitațiune!, acela asupra
căruia remâne adjudecarea unui obiect
este și proprietarul lui. EI bine, îu acâstă
privință putem să deviăm de la acest prin-
cipii!, pentru că pe de altă parte deviem
de la multe alte principie. Efi sunt de
ideea că, în ceea-ce se atinge de vânzarea

G (18) .anuarie 87i

iONiTOhtlL 0F101AL AL KOMANiEi



mobilelor până la 200 lei, vândarea să nu
fie perfectă de cât după 8 dile de la liei-
tațiune, și acâsta pentru că se pâte întem-
pla ca un debitor care. în adevăr, nu de
drag, lasă să ’I se vândă averea, în timp
de 8 <)ile se pdte să găsâscă bani și să
plătâscă, și plătind îu acest termen, nea-
părat fiscul nu ar mat avea cuvânt să ’I
pună în vândare obiectele, nici licitațiu-
nea nu ar mal avea causă de a se ține.
Prin urmare, din acest punct de vedere,
voiă avea onâre să propun un amendament.
   In privința celui al douilea punct, eă
aș voi că de la 200 lei D. ministru de fi-
nance, să dea confirmarea, însă și aci tre-
bue să facem mențiune că în acest termen
suspensiv de 15 dile, dâcă debitorul plă-
tesce D. ministru de finance să nu con-
firme licitațiunea și să remână obiectele
tot în posesiunea primului proprietar. In-
țelegsți, D-lor, că aci s ar dice, în adevăr
un ministru care ar voi să persecute pe
cine-va ar putea să dică nu voesc să sciiî
dâcă s’a plătit saîi nu, și confirm. Prin ur-
mare, eu cred că ar fi bine să se prevadă
prin un amendament, că în cas când în a-
cest termen contribuabilul va plăti, mi-
nistrul de finance va da obiectele licitate
tot în posesiunea primului proprietar. In
modul acesta împăcăm și acâstă enormi-
tate pe care o face fiscul în contra legilor,
împăcăm și economia generală a legel și
pe contribuabili. Ar fi apoi bine să se spe-
cifice unde se face licitațiunea, căci aci
(Jice la domenii, aci la prefectură, aci la
minister. Trebue să determinați într’un
mod precis unde trebue să se facă, și
de către care autoritate urm'dă să se facă
confirmarea.
   Pentru aceste cuvinte eh v’aș ruga să
bine-voițl a primi amendamentul meu.
   D. președinte al consiliului. D-lor,
ceea-ce a ijis D. Schina resultă din uă
esperiență pe care însuși D-sa a avut’o.
In adevăr, D-lor, cu amânarea penă la con-
firmare se înțelege că nu se stimulâi)ă con-
Curențil, și este și în dauna debitorilor și
în dauna Statului Dâră dâcă ar fi să pri-
miți propunerea onor. D-lul Sefendache,
apoi atunci vă asigur că n’ar mal veni ni-
meni la licitaținne. Dâcă am aderat la a-
mendamentul D-lul Oâmpineanu. a fost
pentru cuvintele care am avut onâre să vi
le arăt. Dâră D. Schina dice : când se vin-
de averea mobilă pentru despăgubirea unui
particular numai confirmă nimeni acâstă
vândare. Așa este, însă particularul pâte
singur să priveghese i deresele lui, în
vreme ce min'strul de finance și adminis-
trațiunea domenielor credeți că pâte să
găsâscă ațâți agenți fiscali cari să aibă a-
ceeașl dorință și aceeași priveghere ce are
ministrul de finance? Nu I vor găsi, și
de aceea eii vă declar că dacă este să se
primâscă propunerea D-lul Sefendache,
apoi atunci renunțați și la amendamentul
D-lul Oâmpineanu, și mai bine este să se

votede articolul așa cum este redactat în
project.
   Voci. Așa, așa.
      Se pune la vot amendamentul D-lul
Oâmpineanu și se respinge.
   — Se pune la vot art. 13 din project
și se adoptă.
   — Se dă citire art. 14.
   D. Q. Macri. D-lor, când este vorba de
uă lege escepțională, și mal cu sâmă de
uă lege fiscală, trebue să ne dăm bine sâ-
ma despre garanțiele care urmâdă să in-
conjure acea lege, căci în acele garanții
stă tâtă eficacitatea legel.
   Acest art. 14, așa cum este redactat, nu
mi se pare că ar coprinde garanții sufi-
ciente pentru debitorul urmărit și mal cu
sâmă pentru acel debitor căruia i se vin-
de averea imobilă. După acest articol, este
de ajuns pentru ca să vină un ordin de
sus de la ministerul de finance ca în pu-
terea acelui ordin, autoritatea tribunalului
să esecute acea vândâre și în 30 dile să
se esproprieije un om.
   D-lor, după legea veche, nu se pâte
scâte în vândâre un imobil, pentru datorii
fiscale, de cât în urma unor certe formali-
tăți, cari coprindâă garanții m I tari de
cât acestea. înainte, casierul trebuia să fa-
că uă situațiune despre tot ceea ce datora
un contribuabil, și în acelaș timp trebuia
să arate și averea lui imobilă. Acâstă si-
tuațiune trebuia apoi să fie confirmată de
prefect, și apoi după acâsta mergea la mi-
nisterul de finance, care trebuia să uă tră-
mită consiliului de miniștri, și consiliul
de miniștri, după ce esamina cu scrupu-
lositale tâte formalitățile îndeplinite, de-
dea autorisațiune pentru punerea în veu-
dâre. Dupe acâsta, în basa hotărârel con-
siliului de miniștri, ministerul de finance
era autorisat a cere urmărirea imobilului.
Eti, D-lor, ce dice art. 57 din vechea lege
de urmărire:
   „Vâmjârea nemiscătârelor de orl-ce na-
tură ale datorului sati ale garantului, pen-
tru despăgubirea fiscului, nu se va putea
face de cât cu autorisația ministerului de
finance, îu urma unul raport al prefectului,
iscălit și de casierul general".
   Va să 4ică fără aceste formalități nu se
putea scâte îu vândâra un imobil. El bine,
art. 14 din projectul actual âtă ce dlice :
   „Vândârea imobilelor de orl-ce natură
ale debitorelui saii ale garantului sâă, se
va face prin midlocirea tribunalului local
unde se află situatimobilul, în temeiul unei
autorisațiunl dată de ministerul financelor
sad de administrațiunea domenielor'*.
   De aceea eu propun la aprobarea D-v.
ca, la art. 14. după cuvintele : sau adm -
nistrațiunea domenielor, să se adaoge cu-
vintele: basată pa încheiarea consiliului
de miniștri, adică fără acâstă încheiere
să nu pâtl D. ministru de finance să au-
toriije vândârea.
   D. ministru de finance. D-lor, voii!

râspunde mal întâiu la tâte aceste precau-
țiunl cu un cuvânt frances, că eu nu sunt
de cât une fiche de consolation.
   Mie ’ml pare bine că sunt âmenl cari se
hrănesc de asemenea ilusiunl. Numai cine
nu a fost prin ministerul de finance, ca să
vadă ce sunt acele jurnale, numai acela
pâte să mal credă într’ânsele.
   D-lor, aceste jurnale îndeplinesc uă sim-
plă formalitate care nu are nici un cuvânt
de a fi, căci nu dă nici uă garanție mal
mult debitorului. Este peste putință de a
nu fi ilusorie aceste garanții, pentru cu-
vântul că consiliul de miniștri nu pâte să
cercetede detalierile fiă-cărel vândârl con-
ținute în jurnal, și âtă de ce: Vin de la 20
pânâ la 30 jurnale pe de la ministerul
de interne, de la contribuțiunile directe
altele, de la domeniile Statului alte atâ-
tea, în cât, daca ar s a consiliul de mi-
niștri să le cerceteze nu ar trebui să facă
de cât acâsta. El bine, scițl ce se face cu
acest jurnal? Nimic de cât se pune si
giliul...
   Uă voce. Este fârte râu.
   D. ministru de finance. Este peste pu-
tință să se facă alt-fel. De aceea este ilu-
sorie acâstă disposițiune și am face bine
când am șterge tot)ce este ilusoriii din le-
gile nâstre
   D. D. Economn. Eti, D-lor, aș propune
un amendament la acest articol și âlăcum:
   Să se adaoge la art. 14 .
   „Saă a tribunalului ales de arbitrii a-
fară de stipulațiunile contrarie" după cu-
vântul imobilul....
   Pentru că un imobil pâte să nu găsâscă
concurențl la un tribunal. Asa deesemplu
un imobil se afli în Ialomița, acolo nu se
găsesc concurențl, de ce să nu pot a cere
să se vân^ă acest imobil la tribunalul 11
fov, secțiunea III, unde se pot găsi concu-
rențl mul mulțl ?
   Uă voce. Dar acâsta se prevede în co-
dicele civil.
   D. D. Economn. Sciu acâsta; dar când
se află uă disposițiune espresă prin actul
prin care se pune în urmărire, e mult mal
bine.
   D. D. Mărgăritescu. D-lor, am cerut
cuvântul ca să vă aduc aminte de uă ces-
tiune pe care ați pus’o în art. 1, și acum
văd că ați uitat’o. La începutul acestui
project se vorbesce de urmărirea tululor
dărilor către Stat, județ, comună și sta-
bilimentele de bine-facere, și mai la vale
de esemplu la articolul acesta, nu se mal
face mențiune de afacerile acestor aședă-
minte.
   In privința acestora ce disposițiuni se
iau ? Eforia spitalelor, eforia Sf. Spiridon
și alte multe persâne morale sunt pentru
cari nu se prevede cine să dea autorisa-
țiune de urmărire.
   US voce. Ministerul de finance neapârat.
   D. D. Mărgăritescn. Apoi atunci nu
credeți că ar trebui, că ar fi bine să inter-







[dOM fOKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (1«) ianuarie 1877

calați în două cuvinte uă esplicațiune a-
supra acestui punct ?
   Uă voce. E articolul general; e legea
comună.
   D. Constantinescu. Dacă D. Mărgări-
escu ar fi citit art. 23 din projectul de
lege, ar fi fost pe deplin satisfăcut în pri-
vința objecțiunel ce a făcut: căci într'un
mod general acest articol stabilesce prin-
cipiul că autoritățile fiscale urmăresc ; și
cum acela care urmăresce dă și autorisa-
țiunea, ast-fel de aci se vede cine dă au-
torisațiunea pentru tâte aceste stabili-
mente.
   — Se pane la vot închiderea discuțiu-
nei și se primesce.
   — Se citesce un amendăment al D-lul
Macri, care, nefiind susținut se înlătură.
   — Se pune la vot amendamentul D-lul
Economu și se respinge.
   —Se pune la vot art. 14 și se primesce.
   — Se citesce art. 15.
   D. N. Constantinescn. Am cerut cu-
vântul, D-lor nu pentru a face veri-uă ob-
servațiune în fond asupra acestui articol,
dar ca să vă atrag atențiunea că aci este
un aliniat care nu e la locul său și care
ar trebui să fie pus la locul lui; acâsta
pentru că oposițiunile și contestațiunile
de cari se menționedă aci anticipat în ali-
niatul al treilea trebue a fi puse la un loc
cu alte contestațiunl ce figurâdă într’un
capitol special. Măcar că la acest articol
se vorbesce de contestațiunile la esecuta-
rea văm^rilor de imobile, de cari art. seo-
cupă, nu este mal pucin adevărat însă
că formalitățile acestea ’și-aii locul lor la
capitolul special al contestațianilor. De a-
ceea, bine-voițl a admite ca aceste dis-
posițiuni să fie scâse de aci și puse la lo-
cul lor, la capitolul lor special.
   D. Celibidacbe. Vă previn, D-lor, că
acestă disposițiune nu a figurat în projec-
tul guvernului și a fost intercalată aci de
comitet.
   D. P. Ghicii. Dcca aceste oposițiunî și
contestațiunl se găsesc puse la articolul
în discuțiune, eu gândesc că tocmai aci e
locul lor si nu trebue a fi scâse, căci aci
privesc tâte formalitățile acestea de opo-
sițiune și contestațiune.
   Dâr eu am luat cuvântul pentru a face
uă altă observațiune asupra acestui arti-
col. Eu ași propune ca redacțiunea lui să
fie ast-fel: vendarea imobilelor se va face
în condițiunile și termenile codului de
procedură, afară de escepțiunile mal jos
stabilite..
   Uă voce. Escepțiunile sunt prevedute
la art 16.
   D. P. Ghica, Prea bine, eu aamit
și escepțiunile de la art. 16. Deră eu nu
voesc a se face escepțiuni în privința a-
câsta de la legea comună, nu voesc ca vre-
uă disposițiune din codicele de procedură
să fie neesecutată, și âtă de ce. aci se
prevede ca formalități pregătitâre vândă-

rel numai publicitatea, pe când în codi-
cele de procedură mai sunt și alte forma-
lități de împlinit. Afară de acesta, în pro-
। cedară suntuă mulțime de precauțiunl și
de garanții luate, și eu ași voi ca tâte a-
ceste precauțiunl și garanții cu carilegiu-
torul a îngrădit interesele urmăritulul să
fie respectate și prin acâstă lege. Aceste
garantii sunt publicațiunile, afiptele, di-
feritele termene și condițiunl pe care se
impune procedura codicelui civil. Tâte
acestea ași cere să se pună și în acâstă
lege.
   In cât privesce contestațiunile și opo-
sițiunile, ele sunt bine determinate în a-
cest project, și, prin urmare, nu cred că
ar fi necesar să se propună ca și în pri-
vința acâsta să se observe textul procedu-
rel codicelui civil.
   D. I. Poenarn-Bordea. D-lor, dâca am
luat cuvântul, este pentru ca să fac câte-
va observațiunl în ceea ce privesce pro-
punerea D-lul Constantinescu. Acâstă pro-
punere nu ’șl are loc la acest articol care
este relativ la vândârea prin licitație. Mie
mi se pare că, în privința vămierilor cu
licitațiune, se cer numai două condițiunl:
formalitățile de îndeplinit și termenul de
respectat, âră nu ceea ce cere onor. D,
Pantazi Ghica; căci legea de faciă, ca și
procedura civilă, dice: vândârea imobile-
lor va fi precedată de publicitate, și când
e vorba de termen, și acâsta se prevede în
legea comună, care ijice: că din momen-
tul ce va lipsi una din aceste condițiunl,
tribunalul nu va procede la vemjlere.
   Uă voce. Nu se scie.
   D. I. Poenarn-Bordea. D-lor, (ând a-
cest articol 15 se referă la procedura co-
dicelul comun, apoi, implicitamente re-
sultă că vendSrile se vor efectua conform
procedare! comune.
   Prin urmare, tâte aceste amendamente
care s’au propus sunt ilusorie, și de aceea
rog pe onor. Adunare să crâdă că tâte a-
ceste prevederi nu vor avea nici un resul-
tat, și să bine-voescă a trece peste den-
sele, primind acest articol așa cum este
redactat.
   D. D. Economu. D-lor, am cerut și eC
cuvântul ca să complectes cele 4*se de
onor. D. Poenaru, care fârte bine a obser-
vat că tâte vânzările silite se vor face
conform lege! comune; prin urmare, aiât
îndeplinirea formalităților cât și darea
termenului și tâte cele alte regule sa vor
face conform cu procedura civilă, și de
aceea ar fi cu totul de prisos să se mal
adaoge ceva la acest articol.
   Acum voiu mai observa încă că objec-
țiunea rădicată de D. Constantinescu în
contra urmărirel, este mal mult relativă la
art. 23, îu care se vorbesce despre alte
urmăriri cari resultă din percepțiunl. Prin
urmare, cred că este cu totul de prisos ca
să se intercalese amendamentul D-lui la
acest articol.

   D. Celibiuacho- D ior, comitetul gă
sesce că amendamentul propus de onot
D. Constantinescu nu este necesar, și de
aceea l-a respins.
   D- Constantinescu. Dâca este așa, 1
retrag.
   — Se pune la vot art. 15, și se pri-
mesce.
  Se dă citire art. 16.
   D. D. Economu. In comitetul delegați-
lor a fost divergințe de opimune îo pri
vința acestui articol. Majoritatea a fost de
părere ca garanția să se pârtjă în folosul
Statului; eră minoritatea a fost de opini-
une ca garanția să se țină în sâmă la su-
pralicitare.
   In adevăr, ce interes are aci Statul?
Interesul de a’și lua întrâgă dâtâria. Dâră
una din două se vaîmâmpla. ori că pre-
ciul la supralicitare va ti insuficient, și a-
tunci debitorele ’șl va perde garanția, ori
că garanția se va adăoga la preciul e.și t
de a doua âră, ast-fel că nu va mal rămâ-
nea detorie către fisc.
   Priu urmare, nu mai înțeleg care va fi
interesul și moralitatea că acea garanție
să o ia Statul. Sunt dâră de părere ca a-
câstă garanție să se adaoge la preciul ce
ese de a doua âră.
   Se cere închiderea discuți unei, și pu-
indu-se la vot, se primesce.
   — Se pune Ia vot art. 16, și se pri-
mesce.
  Se citesce art. 17.
   D. D Mărgări tescu. D-lc leputațl,
vă aduceți aminte că, uă dată cu acest
project de lege, s’a depus și un altul pen-
tru recensement. Prin acel project de legi
se creasă uă mulțime de agenți noul di
urmărire (întreruperi), cari sunt casierii
generali, perceptorii sau delegații lor.
   Trecem de aci la art. 21. Iată ce se
ijlice: agenții de urmărire vor fi confirmați
de ministrul de finance. EI vor fi retribuițl
dc Stat cu apuntamente de 350 lei noul
mensul, din care lei 150 se cousidară ca
spese de transport. Ași vrea să sein dâcă
casierii generali, cari suut agenți fiscali
al Statului, și cari sunt plătiți de Stat,
dâca ei sunt și agenți de urmărire, și fiind
agenți de urmărire, dâca pe lângă lela
care uă aii ca casieri generali, au să mai
primâscă și acest remunerări îi de 350 Iti
pe lună ?
  Voci. Nu, nu.
   D. D. Mărgăritescu. Ași voi să sciîi
acâsta.
  Voci. Ai înțeles râfi.
   D. D. Mărgăritescu. Dați’mi voe. Se
dice în acest articol că, agenții de urmă-
rire sunt casierii generali, perceptorii și
delegații lor. Dincolo se ijice că agenții
da urmărire vor fi confirmați de ministerul
de finance, vor fi retribuițl do Stat cu nn
salariu de 350 lei pe lună, din caii 150
lei cheltueli de transport. Eu înțeleg că
casierul gen . este casier general, și





(18) Ianuarie 187

MONITORUL OFICIAL AL KOMAME;

e:p plătit pentru că este casier general,
și fiind că este învestit și cu titlul de a-
gent <le urmărire, care agent se creasă
prin uă lege specială, și 1 se fixâsăapun-
tamente speciale prin acostă lege; eu în-
țeleg că el are să facă un cumul de atri-
buțiuoi, și va primi și retribuțiunea de
350 franci ca agent de urmărire.
    Acâs.a este esplicațiunea ce voesc să
am, și rog pe D. ministru do finance să
bine-voâscă a m*- domiri în privința a-
câsta.
    D. președinte al consiliului. Percep-
torii se plătesc de comună; casierul și
controlorul rămân tot cum sunt astădl; și
acela care se adaogă din noii pentru fie-
are district, va ti plătit cu 350 lei pe
lună fără a cumula și altă retribuțiune.
    — Se pune la vot art. 17 și se primasce.
    Art. 18 19, 20, 21 și 22 se adoptă fără
discuțiune.
    — Se citesce art. 23.
    D. N. CoiiStantinescu. D-lor, în dis-
cuțiunea acestui project de lege am ajuns
la partea cea mal dificilă, la partea cea
mal gravă a legel, și voiii ruga cu respect
atât pe onor. Cameră, cât și pe D. prim
ministru să bine-voâscă a admite discu-
țiunea pe un picior mai larg în privința
acâsta.
    D-lor, eu ’mi voiii permite să fac âre-
cari observațiunl generale asupra acestui
articol, și D-vâstră, cu luminele D-vâstră
veți bine-voi a complecta acâstă idee spre
a remedia inconvenientele grave care sunt
în acest articol.
    D-lor, art. 23 în partea a doua — pen-
tru că vă mărturisesc că aliniatul ânteifi
din acest articol, mi se pare pus cam cu
lopata — totuși art- 23 se ocupă de uă
singură cestiune fdrte seriâsă, fârte im-
portantă. Este vorba de contestațiunile
cari se vor face < ontra actului de urmă-
rire, și de acele contestațiuuî carî privesc
la urmăririle nobiliare pentru că D-vâ-
stră u’ațl biue-voit să admitețî observațiu-
iii le ce am avut onârea a le fa -,e la artico-
lul 15, pentru casă intercalați în acest
articol și partea care privește la conte-
stațiunile în materie imobiliară.
    D-lor, din economia acestui articol do
lege resultă acest sistem că instanțele cari
trebue să primesca să judece și să videde
contestațiunilecare se rădică contra actu-
lui de urmărire, se institue chiar acele au-
torități care ordonă acele urmăriri; cu
al ie cuvinte sunt instanțe de judecarea a-
cestor coutestațiunl comunele pentru ese-
cutările relative la împlinirea datoriedor
comunelor și sunt instanțe pentru judeca-
rea a estor contestițiuul casierii generali,
în cei ce privesce esecutarea pentru dato-
riile ce v r resultă din arendî și altele,,
care șefie pe comptul Statului
    D-lor, a enuncia numai ideea, princi-
piul care reese din economia acestui art.,
este a proba în același timp exorbitat⁰ ‘ a-

cestul principiu, pentru că, D-lor, Se eri-
ge un principia de Irept, un sistem că,
creditorul să fie el și judecător în propria
lui causă.
   El bine, D-lor, acest sistem mi se pare
en>rm. Este cel puțin presumțiunea D-lor,
că fiscul, că comuna, că județul care por-
nesce uă urmărire, este cel puțin presum-
țiunea, dic, că ele sunt convinse despre
legalitatea, despre esactitatea creanțelor
sâle. Apoi, D-lor, este cel puțin un non-
sens, ca să punem tot pe acești creditori,
care se cred că au uă creanță valabilă, pe
care pâte să uă esecute, dic să punem tot
pe el ca judecători în ânteia instaoțl să
judece contestațiunile care se vor rădica
contra propriei lor cereri.
   Signale^, D-lor, inconvenientele grave
care reese din acest sistem, și trecu mal
departe pentru ca să vedeți D-vâstră că
acest articol, în universalitatea lai, ca să
mS esprim așa, în disposițiunile sâle, co-
prinde tot at«tea enormități ca și prima
idee,
   Uă voce. Are drept la tribunal.
   D. N. Constantinescu. Apoi ’naintea
tribunalelor sunt două părți care discută,
și vâ voi fi vorbi despre acâsta mai la
urmă.
   D. ministru cultelor. Nu uita că este
apelul la tribunale prevâdut și în acest ar-
ticol.
   D. N. Constantinescu. Voifi reveni și
acolo. In primul grad se institue ca jude-
cător chiar creditorul, dâr mi se observă
că este un corectiv la acest inconvenient,
tribunalele; pentru că mi se face acâstă
observațiune, se admite că este un incon-
venient, dâr dice că acest inconvenient se
remediâză, prin ce ? Prin dreptul de apel
la iribunale; ei bine, D-lor, este adevărat
că în contra hotărîrilor care se vor pro-
nunța în prima instanță de către creditorii
instituițl ca judecători în propria lor cau-
să, se va face apel la tribunal, însă cel pu-
țin în instanța de apel lăsatu-safi dreptul
apărărei, dâca nu mal larg, dâca nu într’-
nn mod care să presinte mai multă garan-
ție, dâr cel puțiu atâta cât este garantată
fie-cărui justițiabil prin legea comună,
apoi nici acâstă garanție nu se păstrâdă
prin projeetul acesta de lege contestătorilor
care vor veni înaintea tribunalelor și iată
de ce : D-lor, din restncțiunele ce se face
chiar înaintei tribunalelor ca judecătorie
de apel și ca ultimă și definitivă instanță,
reese acâstă împuținare de garanție , iată
ce (jic® aliniatul al treilea : „Apelul contra
rsgulărel consiliului comunal și a casie-
rului general se va îndrepta, în termen de
lece dile de la notificare, la tribunalul di-
stri tulul, carevajudeca în ultima instan-
ței de u g nță, făiă drept de oposiție și
prin derogare de la di> posițiunile artico-
lului 151 procedura civilă." Vedeți dâr
că se reduce si termenul
   Apoi, D-lor, înaintea instanței a dou

instanță de apel și definitivă, nu ni s
lasă nici măcar garanția că atunci cân
portărelul va arunca uă citație, și fac a-
pel pentru acâsta la cnnoscintele practic?
și intime a tutulor D-v. despre modul cum
se îudeplinesce procedura în acâstă țâră,
ei bine, D-lor. când un agent al portărei
lor ’mi va arunca, uă citație acasă după a
pelul care l-am făcut eii, fără să scifi mă-
car despre acâsta, fără să sciu termenul
care este defipt de tribunal, căci pâte n am
fost acasă și nam putut veni la timp să
tflu, voifi li judecat de urgență, voiu fi
condamnat în lipsă: și nu voiii avea mă-
car dreptul de oposiție, apoi când din
cașul de împedicare prin forță majoră
când voifi cădea bolnav când uă sumă de
•ircuinsl -mp' - ire pui întâmpla unui m
divid în viața privată, când din asemenea
cașuri nu s’ar putea duce la înfățișare
chiar avend cunoscință de termen , daci
nu i să dă dreptul de oposiție, înțelegeți
D-v. prea bine ca prin acâsta perde drep-
tul de apărare; iată pentru ce am dis că
nu să garantâsă nici măcar dreptul de a-
părare
   Dâră nu e numai atât inconvenientul
care reesă din textul acestui aliniat. - E
ceva mal mult. Mai ântâifi, după economia
acestui project, contestațiunile în primă
instanță se judică de către consiliul co-
munal când urmărirea se face pentru dă-
rile comunei, și de către casierul general
când urmărirea se face pentru dările fis-
cului. In practică, și lucrul nu pâte să fie
de cât așa, agentul de urmărire emite uă
ordonanță de urmărire prin care cutnulâsă
tâte datoriile contribuabilului, fie de că-
tre comună, sau către fise. In cașul acesta
bietul contribuabil, debitor urmărit, tre-
bue să se ducă să facă acte de coatesta-
țiune la două instanțe, adică la consiliul
comanal, să contestede datoria către co-
mună, și la casierul general pentru partea
datorită fiscului. EI D-lor, acâsta e mal
mult de cât uă șicană, e mal mult de cit
a supune pe acest biet contribuabil la tâte
dificultățile ce să întâmplă adesea ori, și
mal tot-d’auna, mal cu sâmă când e vorba
să se judice înaintea unor funcționari, cari
nu afi nici măcar zelul, nici măcar norma
de procedură după care trebue să urmese.
Dâră acest inconvenient, D-lor, e fârte ne-
însemnat în proporțiune cu acele despre
care voifi îodrăsui să vă mal întrețin.
Tâte aceste lucruri când ar fi considerate
numai din punctul de vedere al debitoru-
lui, ar putea sa trecă, am putea «jlica cum
ne a observat onor. D. prim ministru, ur-
mâsă, D-lor, să vâ gândiți că Statul e cel
pucin în neputință de a ’șl încasa dările .
și prin urmare ne trebue uă lege chiar ri-
glirâsă.
   înțelegem și noi, D-lor, aceită necesi-
tațe, înțelegem și noi că trebue să aven
uă asemenea lege draeoniană....
   O voce. C-'ⁿclusiunea

L02

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) ianuarie 1877

  D. N. Constantinescn. Dacă sunteți
impacienți a audi condușiunile mele, a-
tuncl vg declar de mal înainte că sunt de-
parte de adj unge la conclusiunî; și rog pe
D. președinte sa bine-voiască a consulta
Camera dacă vroesce să mă asculte...
  D. vice-președinte. Nu e necesitate ,
nu s a ivit nici uă protestare, este numai
uă intrerupțiune.
  D N. Constantineseu. picăm, D-lor,
că dacă n’ar fi să considerăm lucrurile de
cât din punctul de vedere al debitorelul ,
am putea <pce: mergă trecă; negreșit e uă
lege rigurâsă acâsta, dâră e necesar ca
contribuabilii să ’șl plătâscă regulat dă-
rile către fisc. Insă, D-lor nu e numai a-
tâta, sunt alte interese de un ordin supe-
rior ce să ating prin acâstă lege escepți-
onală, este vorba de terția persână care
va fi adesea ori pusă în joc, a cărui avere
va fi adesea ori compromisă după acestă
lege. MS esplic: snposap ântâia hipotesă:
perceptorul —și nu mă pun în cașul când
perceptorul ar putea să se încele adesea
ori asupra esactitățel cifrelor ce are să
percepă , le iaii tâte de bună credință —
pdte să fie mal diligent, să cunâscă tâte
penalitățile ce ’I se prescriii în cas de în-
târdiere cu încasările. EI bine, face un
sequestru. și găsește că acest sequestru tre-
bue să ’l facă în mâna terțiel persâne ; de
esemplu Primus datoresce Statului uă
sumă bre care, însă n’are uă avere mobi-
liară pe care ar putea să uă sesisede per-
ceptorul; acesta însă, găsesce că primus
are uă creanță la secundus, și credând că
pâte să ad j ungă la resultatul ce urmăres-
ce, sequestrâsă acestă avere a lui primus
în mâna lui secundus. Acum D-vâstră scițl
care este regula de procedură în materie
comună, când sequestrarea se face în mâna
celei de ai treilea persână; scițl că tribu-
nalul trebue să cheme pe terția persână
înaintea sa, și s’o întrebe dacă recunâsce
că e dator sati nu. EI bine, D-lor, terția
persână, după disposițiunile acestei legi,
va fi chemată nu înaintea tribunalului, ci
înaintea agentului de urmărire ca să facă
acestă mărturisire prescrisă de procedura
codicelul civil.
  Dâră dic și pentru acest inconvenient
ca și pentru cel alt: trecă mergă. Vfi în-
treb însă, când vor fi mal mulțl creditori
cari vin în concurență cu Statul, și cari
aii sesisat toți aceiași avere îu manile ce-
lui de al treilea, cum aii să se viijese tâte
acestea? După regulile procedurel civile
scițl că tribunalul trebue să cumulese
tâte aceste cereri și să pronuncie uă sin-
gură hotărîre. El bine, vă întreb în cașul
acesta, credeți D-vâstră că un al cincelea,
străin cu totul de daraverurile fiscului cu
debitorul sâii, are să vroiască a se sustra-
ge de la fireștii săi judecători, pentru a
merge înaintea unul perceptor, care și
densul e creditor, ca acest perceptor să
pronunciă uă sentință cumulativă asupra

tuturor contestațiuuilor ce se redică asu-
pra acestei vânzări’ Nu cred, D-lor. că se
va putea acâsta, și sper că D-vâstră nu
veți pune asemenea disposițiunl îu lege.
   Dâră âre enumalatâta? Nu eceva și mal
mult, și mal grav: Inchipuiți-vă că agentul
de urmărire sesisasă, sequestrâsă uă avere
mobiliară, pe care uă presupune el a fi a de-
bitorului ce urmăresce, dar care în reali-
tate este a unei a treia persâne. EI bine,
să ne punem în acestă hipotesă: percep-
torul sequestrâsă productele de la moșia
lui Stan, credând că aceste producte sunt
ale lui Stan; în realitate însă, productele
acestea sunt ale lui Ion. Acest de al trei-
lea, lân, va face contestațiune pentru casă
dovedâscă că peceptorul s’a înșelat, căci
productele nu sunt ale lui Stan debitorul
Statului, ci ale sale. EI bine înaintea cui
va face lân acestă contestare? Tot înain-
tea casierului, adică a creditorului? EI
bine, eu vă fac și acâstă concesiune, dâră
mă întreb împreună cu D-vâstră este cel
puțin posibil acâstă procedură? Apoi
dâcă veți citi D-vâstră paragraful final de
la al. II din art. 23 veți vedea că și chiar
acâstă cale este închisă celui de al treilea
ca să ’șl revendice proprietatea asupra a-
verel sale mobiliare. Iată ce dice acel pa-
ragraf: contestațiunile vor fi însoțite da
recepisa casierului general pentru depu-
nerea prețului.
   Apoi, e ceva mal enorm de cât acâsta ?
Inchipuiți-vâ un arendaș care debitâdă Sta-
tului 200,000 franci din aren II și contri-
buțiuni; închipuiți-vă acest arendaș ur-
mărit de către agentul de urmărire, de
către Stat; dâră agentul de urmărire se
înșelă printr’uă mie de împregiurări pe
care nu vosc să le cerceted, și sequestrâ lă
productele în valârea de 200,000 franci ale
altei persâne și acâsta a treia persenă
pentru ca să pâtă face contestațiune tre-
bue să se ducă să ’șl vâmjt averea sau si
șl ipotecare pentru ca să pâtă lua 2 sute
mii franci pe cari să ’i depună la casie-
rul general spre a putea face contestațiu-
nea sub pedâpsa de fine non recevoir. EI
bine, D-lor, v’am sous de la început, că
nu voi face de cât să analises să scot în
relief observațiunile generale asupra dis
posițiunilor luate de acest articol de lege
pentru ca D-v. să vedeți că eu cel puțin
m’am spăimântat când am studiat acestă
lege și că m’am spăimântat cu drept cu-
vânt. D-v. cari sunteți mal competențl și
mai luminați de cât mine, veți bine voi a
face ca aceste inconveniente să dispară
din acestă lega, pentru că înțelegeți D-v.
că acesta este mal mult de cât escepțional,
este chiar asemeni unei judecăți după lege
marțială. EI bine D-lor eii voi îndrăsnl
să emit âre cari opiniunl în privința mo-
dificării acestei legi. Este un non sens
precum am dis de la început, ca pe cre-
ditor să ’I faceți și agent în propria sa
causă, și eu aș dori ca onor. Cameră să

stabilescă un'principiu care să fieîn arme
nie cu tâte regulele de drept; să instituim
un alt tribunal de prima instanță care să
aibă aparența de a fi cel mal imparțial.
Voiți un contencios în materie de finance?
Căntațl’l acolo unde va presenta mal multi
garanții, mal mult spiritde imparțialitate
mal multă răeâlă; și acest tribunal de pre-
ma instanță cred eu că ar trebui să fie mal
bine comitetul permanent căruia i se va
adresa tâte contestațiunile contra actului
de urmărire, Jră în contra hotărîrilor co-
mitetului permanent, apelurile se vor a-
dresa tribunalului careva judeca în ultima
instanță contestațiunile pâuS la sumi de
lei 1,500 vechi, și curților apel ative, pen-
tru sumele mai sus de 1,500 lei vechi.
   Acesta sistemă cred că ar fi cea mai
raționabilă dâca voiți săluațî garanții se-
riâse și dâca voiți ca acâstă lege escep-
țională să garautese și drepturile fiscului
și să apere în același timp și interesele
cetățenilor de capriciul și arbitrariul a-
genților administrativi.
   In același timp cred că ar fi uă măsură
înțelâpta dâcă ați dispensa cel puțin pe
terția persână de a depune prețul. Tot de
odată v’aș ruga să bine voiți a intercala
un aliniat prin care să se statornicâscă că
vânzarea și esecutarea vor fi suspendate
prin faptul contestațiuuilor până când ele
se vor vida într’un mod definitiv prin fi-
liera erarhică a instanțelor despre care
v’am vorbit.
   D președinte al consiliului D-lor
nam cerut cucântul pentru a convinge pe
Cameră să adopte cutare sau cutare opi-
niune; dar fiind că s’a dis despre acestă
lege, de unii că e draconiauă, de alții că e
marțială, escepțională și altele, am soco-
tit că ar fi bine, spre liniștirea tuturor a
spune că noi prin acâstă 1 ge, am contat
să dăm cât se pâte mai multe garanții de
cât se dau în alte țări; și fiind-că noi
voim ca lumea să nu creclă că facem uă
lege draconiauă, am onâre a v8 spune că
acestă lege coprinde mal puține măsuri
severe de cât îa alte țSrî, și chiar de cât
legea trecută, după care s’a vândut averea
consiliator comunale prin simpla voință a
casierului și aii rămas uă mulțime de 6-
menl pe ulițe. El bine, legea de față pune
uă pedică la acesta și ceea ce se elice des-
pre tribunale nu uă mal găsiți nici într’uă
țară. Noi am puso însă ca uă garanție pen-
tru debitori și afară de acâsta D-vâstră
scițl că debitorii au recurs asupra Statu-
lui care plătesce miliâne.
   —Se pune la vot închiderea discuțiunel
și se primesce.
   — Se pune la vot art. 23 și se pri-
mesce.
   Articolele următâre, penă la finele pro-
jectulul de lege, se adoptă fără discuțiu-
ne.
   — Se pune la vot projectul de lege în

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

103

total, și resultatul scrutinului este cel ur-
mălor
       Votanțî              .69
       Majoritate reglem.   .  39
       Bile albe pentru        59
       Bile negre contra    .   8
       Abțineri

   D. vice-președinte. Adunarea a adop-
tat projectul de lege.
   D. N. I. Consfantinescn. Eu m’am
abținut de la acest vot.
   D. I. A. Sturza dă citire următorului
raport și project de lege.
         Domnilor deputațl,
   Comitetul delegaților de secțiuni, nu-
miți pentru studiarea projectuluî de lege
pentru facerea recensementulul contribu-
țiunei directe, presentat de D. ministru de
finanțe, și susținut în comitet de un dele-
gat al s6iî, compus din D-nil:
      Carabatescu loan
      Pastia Scarlat
      Alunenu Florea
      Cantacuzin Grigore,
Sturza I6n, și
sub-semnatul, s’au întrunit, în ședința do
la 9 ale curentei, sub președiuța D-lui
Scarlat Pastia, și, luând în minuțidsă esa-
minare projectul sus-citat, au convenit în
unanimitate asupra mai multor modificări.
Sub-semnatul, numit raportor al comite-
tului delegaților, am ondre, D-lor depu-
tați, a vă supune aci resultatul studiului
și a modificărilor aduse la acel project.
La titlul projectuluî s’a suprimat cuvin-
tele: ilobiliare, patente șifonci-re, înlo-
cuindu-se cu cuvântul directe, căci acâstă
denumire, fiind generică, coprinde tâte dă-
rile ce se respund direct către Stat.
   La art. 1 s’a suprimat cuvintele e&tre
Stat, căci contribnțiunile directe se răs-
pund și către comună și județ.
   La finele paragrafului 2 de la art. 1 s’a
adaos cuvintele: afară de epidemii de res-
bel și altele, pentru că se întâmplă une-
ori epidemii cari seceră sutimi de contri-
buabili și devastdză întregi cătune, și, în
asemenea cașuri nenorocite, nu este drept
ca numai acea comună să suporte, timp de
cinci ani, uă agravare de dări atât de o-
nerdse.
   La art. 2 s’a introdus modificări asupra
epocei începerel și a duratei recensemen-
tulul, fixându-se termenul de 1 Apriliu
pentru începere, și finele lui lulifl pentru
terminarea lucrărilor, și acesta spre a se
evita greutățile ce pot întâmpina comisi-
unile de constatare din causa intempe-
riilor.
   La al 2-lea paragraf al art. 2, în pri-
virea încunosciințărei contribuabililor, la
cuvintele prin publicație și daraban s’a
admis a se ijice: prin publicație sau da
raban", căci nu se p6te găsi daraban în
tâte comunele, și la cuvintele de cu 7

file mai ’nainte, să se <Jică „cu 15 ^ile
mai ’nainte/
   La finele art. 4 s’a admis a se adăogi
că „unul din membrii comisiunel va. fi și
| 8ecretaru, — acesta spre a se apăra comu-
nele de chieltuiell, adesea ori forte împo-
vărătdre.
   La finele art. 5 sa crezut că este bine
a se precisa și de aceea s’a adaos că a-
cești controlori sunt aceiași prevăȘuțl prin
legea de urmărire.
   Paragraful l-iii de la art. 7 s’a supri-
mat cu totul; eră la finele paragrafului al
2-lea s’a adaos cuvintele: „ Aceste diurne
se vor plăti de comună din budgetul lor.
afară de agentul fiscal care se plătesce de
Stat, prin diurna ce i-se dă de el.
   La art. 8 s’a adaos cuvintele: sau co-
munel-, căci comitetul delegaților crede
că este bine a se recundsce și comunei
dreptul de contestatiune asupra unor în-
scrieri ce le-ar crede nedrepte,
   La al 3-lea aliniat s’a modificat termi-
nele de 1 luliă și finele lut Septembre. în-
locuindu-se cu terminele de 1 August și
finele Iul Octombre, spre a ti în concor-
danță cu terminele prevâdute la art. 2 al
acestui project.
   Comitetul delegaților a credut necesar
a stabili uă procedură în privința duratei
ședințelor comisiunel de apel, și uă sanc-
țiune penală în vederea negligențel even-
tuale a membrilor săi. De aceea, s’a ad-
mis ca aliniat la paragraful ultim al art.
8, cuvintele: „Ședințele comisiunel de apel
vor dura cel pucin cinci ore. Absințele
nemotivate vor fi amendate cu 10 lei noul
de ședință.‘‘
   In corpul art. 9 s’a introdus cuvintele.-
„cu. adjutorul controlorulul.u
   La art. 11 s’a schimbat numai câte-va
cuvinte, și aceste spre a se da articolului
uă construcțiune afirmativă mal pronun-
țată, redactându-se ast-fel: „Tâte dispo
sițiunile așeȘate prin legi șt regulamente
anteriore rămân în vigâre, într u cât nu
sunt contrarii legeî de faciăU
   In fine, în privința distribuțiunel mate-
riei acestui project de lege, sa crezut că
este nemerit a i-se da uă ordine mal na-
turală. Ast-fel dâră articolele 4, 5, 6 :
7 devin 2, 3, 4, 5, etc.
   Eră spre a se face, D-lor deputațl, mai
lesnicios studiul comparativ între projec-
tul guvernului și acel elaborat de c mite-
tul delegaților, sub-semnatul a cred.ut ne-
cesar a redacta, uă dată eu acest port,
și un project de lege coprindător tutulor
modificărilor introduse de comit- iul dele-
gaților.
   Raportor, Em. Fdipescu.

PROJECT DE LEGE
pentru facerea reaesământului contribu-
țiunilor directe.
   Art. 1. Constatarea tutulor contribuțiu-

i nilor directe se face la fie-care cinci ani,
! prin roluri sședate pe comune. Acesle ro-
I lurl sunt și remân invariabile pentru te-
saur, pe întreg periodul de cinci ani, afa-
\ră de cașuri de epidemii, de resbel, etc,
| Art. 2. Comisiunile însărcinate cu face-

rea recensementului se compun, în fie-
care comună rurală sau urbană, din 3 con-
tribuabili trași la sorți de către consiliul
comunal, din cel mai impuși saăma! frun-
tași, observându-se rolurilor contribuți-
unilor, dintr’un consilier, delegat al pri-
măriei, și un aginte al fiscului. — Unu
din membrii comisiunel va fi și secretar.
   Prin comunele urbane, numărul comisi-
unilor se va întocmi pe despărțiri
   Art. 3. Pentru facerea receusemânlului
constatarea modificațiunilor și pentru a-
plicarea gradelor de urmărire, în materii
de contribuțiuni și alte venituri ale Sta-
tului, se institue de la dou! pernă la trei
controlori pentru fie-care județ, după ală-
turatul stat, cari se vor prevedea în bud-
getul Statului pe esercițiul anului 1877
Acești controlori sunt aceiași precăȘuțl
în legea de urmărire.
   Art. 4. Membrii comisiune! car! ar li-
psi sau ar refusa îndeplinirea acestei În-
sărcinări, vor fi supuși la amendă de la
50 penă la 200 lei. — Acesta amendă se
va hotăra de ministerul financelor și se
va împlini de casierul județului prin apli-
carea legeî de urmărire. — Amenda va fi
revocabilă, în cas când delegații ar ji ti-
fiea de vre-uă împedicare.
   Art. 5. Fie-care membru va avea drept
la uă diurnă de la 3 pe .ă la 5 lei în co-
munele rurale, și de la 5 penă la 10 lei în
comunele urbane, pe fie-care di de ședință,
constatată prin proces-verbal. — Acâstă
diurna se va plăti de comune din budge-
tele lor. afară de ag ntul fiscal, care
este plătit de S'at prin diurna ce i-se dă.
   Art 6. Lucrările de recensement încep
de la 1 Aprile și se termină la finele lui
Iulie.
   Epoca începere! lucrare! recensământu-
lui, în fie-care comună sau despărțire, se
va încunosciința contribuabililor prin pu-
blicațiune sau daraban, cu 15 dile cel pu-
țin mal nainte.
   Art. 7. Comisiunile da recensement sunt

datâre a lăsa la domiciliul fiă-cărui con-

tribuabil sah însărcinatului, său, un pro-
ces-verbal de constatare, eră în cas de ab-
sență, procesul-verbal se va depune la pri-
măria locală, lipindu-se și pe pârta casei
con! ri bnabi lului.
   Art. 8. Tote contestările, atât din par-
tea contribuabilului, cât și din partea fis-
cului, saii a comunei. în contra constatărei
comisiunilor de recensemânt, se vor adre-
sa, de la 1 August penă la finele lui Oc-
tombre, comitetului permanent, care le va
supune la deliberarea comisiune! de apel.
   Comisiunile de apel vor judeca contes-
tațiunile ce se vor fi presentat, începând

MONITORUL OFI'i.h- .iu uuăiaAliii

6 (18) Ianuarie 1877 '



de la',/ August pena la finele lui Octom- ■ tre contribuabilii cel mal impu'șl. Aș voi
ore, și vor decide îu m od definitiv. ‘ să se precisese d» unde începe acâstă mă-
   ’ Membrii acestei comisiuni, afară de de- su ă
îe.')?: 1‘fiscnluT. cșre este plătit de Stat

Cuvintele „cel mal impnsl“ este ce-va



au fie-care drept la 10 lei de ședință. -- reiaticel care plătesced >ul lei, este mal
Acâstj chioltuial i privesce in sarcina co- impus decât acela care plătesce nu leu.



mitftnlul permanent.
   Ședințele corni dunei de apel vor dura
crlpucin cinei ere. — Absențele nemoti-
vate vor-fi amendate eu /O lei de ședin'ă.
   Afr. 9. Lucr rile recensemântulnl re-
mase d SoiCve șe^vor ^tfâng’e, prin în-
c ip ea-comitetului permau^nt, cuadjuto-
rui'controloruliil. care pune la cale eon-
fe< ț!donrei rolurilor și distribuirea lor la
comune, îu înțelegere cu casierul județu-
lui, pâaP la 1'5 Decembre.
   Estrade de pe roluri se vor comunica
și ministerului de finsnee. la acâstă epocă.
   Ar. 10. Recensemdutul pe basele indi-

   cate în acâs’ă lege va începe în anul 1877
     Art. H. Tdte di .posițiunile aședate
J prin legi si regulamente anteridre remân
în vigdre. intru cât nu sunt contrarii lege!
de faciă,

, Stat de controlor.
73 con colori, câte 3 de județele: Ilfov,
. i/oljiu, Iași, Bacău, Vlașea, Mehedinți și
Brahe a, eră în ceV-alte câte doul. a 200



lei ref.ibuțiuoe mensual fie-eare, 175,200
   Si pse de transport, a 150 lei

mensual fie-care

. . 131,400





Total anual. 306,600

- No LiAid nimeii cuventul în discuțiu-
  ; generali, se pune Ia vot luarea în con-
-i ieT ținue a projeciulul de lege și se pri-
mesc.e.
  Se citesee art. 1.
  ■ D. G. Sefendache Uă mică observa-
țin-no a m a face, inofensivă pot a dice, a-
supn art. 1. Când este vorba să se facă
ua lege trebue ca articolele din acea lege
;?■ *ie bine explicitei

   . Etă. D-lor, ce să rlice la finele acestui
irîK o) aliniatul din urmă: aceste roluri
âmin invariabile pentru tesanr afară do
' cieu'iile de epidemie, resbel, etc. Eu cred
că ace: t cuvânt do et cetera ar fi bine să
fe। i e dei următdrea redaețiune
1; -aceslhl aliniat: în cașuri de forță majoră
; resbel. foc Wi epidemie.

E vorba să dicem de unde începem ?...
   Uă voce. De fa jumătate.
   Voci. De la a tre»a parte.
   D ministru de culte și instrucțiune
publcă. Eu cred că e mal bine să lăsăm
ea acestă cestiune să facă objectui regle-
mentului ce va însoți acâstă lege.
   D. 1. Codrescu. Dacă D. ministru pro-
mite a prevedea în reglementul legal a-
cestă cestiune, atunci renunț de a mal face
un amendament.
   D. Fr. Milescu propr următorul a-
mendament.
   — Se pune la vot amendamentul D-luî
Milescu, și se primesce.
   — Se pune la vot art. 2 șisaprimesce.
   Art. 3, 4 și 5, se adoptă fără diseu-
țiuns.
   Se citesee ari. 6.
   D. ministru cultelor și instrucținnel
publice. Cum înțelegeți D-v. publicitatea?
   D. I. Sturza. Iu privința publicațiu-
nel, am ondra să vă esplic că publicațiu-
nea se face, cum scițl ca până acum, prin
afi.de care se lipesc pe ușa comunei. A-
cestea sunt publicațiunele usitate până a-
cum. Comunele însă cari vOr avea și dara-
ban, vor face publicațiunele și prin dara-
ban. Dacă voiți să faceți uă modificare,
ați putea dice să se.facă cum era îu regu-
lamentul organic. Atunci, vând se pro-
mulga uă lege, să citea la biserică în ijile
de sărbători, când se aduna poporul. Tot
așa s’ar putea face și aci, dacă voiți.
   Uă voce. Ne înidrcem la regulamentul
organic ?
   D. I. Sturza. Acestea sunt disposițiunl
de publicitate. Intru cât nu toți locuitorii
rurali seili a citi, ar 11 mai rațional să li
se citâscă cu viu graiă, când ei sunt adu-
nați la localul comunal sati la biserică.
   Veci. Este bun articolul așa cum se
află.
   — Se pune la vot art. 6 și se primesce.
   Art. 7 se adoptă fără discuțiuna.
   Se citesee art. 8.







   t? Î.Smrza. Comitetul primesceamen-
damentul D-luI Sefendache și prin urmare
•s.ti-u lui se va redacta ast-fel.
   r— Sj pune la vot art 1, ast-fel modi-
• ficat i se prim a e.
   Se dă citire a. t. 2.

a

D. D. Maori. ’Ml pare că idea de care
fost predominați autorii acestui project

de lege este aceea ca funcționarii cari ieatt
parte în comisiunea acesta și sunt plătiți
din budgetul Statului să nu mal primeseă
diurne, Ast-fel, la aliniatul din urmă al

  D Fraiiri.se Mile SCO, Ved aci dou? art. 8. se vede dicendu se că membrii co-
nviub'' căm esprx-i. ac lasi lucru ; eulmisiunel, afară da delegatul fiscului, fie-
) r puii suprirr^>a c ■ -'xul'.î |'r.--’:-,i, ca care are dreptul li uă diurnă de 10 1-T du
să rșmioă numai Cuvâutt'l : dintre eontri-I ședință. Dar între membrii comisiunel în-

abrl'H .cel mal impiișî.

tril și pr-ședințele tribunalului, care este

Aș vrea să fac și eă retribuit de Stat.
Așa dar,"s ar putea dice că, afară de de-

      • D. I. Cotfrrșcn. ’I ,
‘.iruă observ? ți mic asupra acestui articol.                               ..
     Vfd că acești romisi m'e se compune din- legatul fiscului și de președintele tribuna

lu'lui, nu vor primi dinruă. Etă observa.
țiunea ce avâm de făcut.
   D vice-președinte. Nefiind depus nici
un amendament la biurou, pun h vot art.
8 din project.
   Adunarea adoptă art. 8.
   Art. 9, 10 și 11, se adoptă fără disc.
țiune.
   Se dă citire statului cu lefile controb -
rilor.
   D. I. Poenarn-Rordea. Singura objec
țiune ce cred de cuviință să fa - la artico-* '
Iul acesta în privința statului controlori
lor, este că în project se prevede județul
anume cari trebue să aibă câte trei contro-
lori, eră cele-lalte câte doul, și aș ruga pe
onor. Cameră să aibă în vedere că sunt
județe fdrte întinse la care se prevede a fi
numai duoi controlori. Ași este județul '
Ialomița, care, pa leagă că are uă întin-
dere fdrte mare, dar ’I lipsesc și căile de
comunicări, și vă asigur, D-lor, eă doul
controlori nu vor fi de ajuns pentru a în-
deplini însărcinările lor cum trebue. De
aceea vă rog să bine-voițl să se prevedea
trei controlori și pentru județul Ialomița.
   D. B. Mania. Si eu vă rog să pun€,y.
trei.
   Voci. Tot pe aceste mative am putea
să cerem eu toții să se îmulțâs. ă numărul
controlorilor.
   D. Fr. Milescu. D-lor deputațl. nume-
ral controlorilor s’a primit atât de comi-
tetul delegaților cât și de D- ministru de
finance, să lăsăm dar numărul lor așadupă
cum s’a hotărît prin acest project de lege-
Eu însă am să vă fac uă altă observa-
ți trie,' mie mi se pare că este prea m ire -
diurna de 150 de franci pe luni pe lângă.
I6fa de 200 de lol ce primesc mensual.
Cred dar că va fi de ajuns să filăm cifra ■
diurnei la 100 de lei pe lună în loc de 150.
și cu acestă diurnă va putea ține doul că-
lușel .
   D. D. Leca. Trebue să votăm legea
după cum s’a propus de minister; nu tre-
bue să ne ocupăm de întinderea județelor,
precum nu se ocupă nici ministerul.
   Județele acelea care dau mal multe con-
tribuțiunl au nevoe de mai mulțl contre
lori, căci acolo se fac recensemântele na...
cu greti, eră nu ca îu județele acelea cari,
de și sunt întinse, însă n aiî de cât prea
pucine sate, după cum este județul Ialo-
mița (ilaritate).
   D ¹ Sefendache. D-lor deputațl. eO
v’aș ruga eădacă încuviințați cererea D-luI
representante de la Ialomița, să bine-voițl
a încuviința și cererea mea. MechedințiI
are trei controlori și eO vă cer să Lisați
numai doul pentru că lucrarea se va face tot
.. d--» bine și fiscul a pi .ti inși puțin.
   LăsațI dar p ntru Ialomița doul, cum
este scris în project, și reduceți și Mehe-
dinții tot la doul. căci erei) că Mehedinții
șl ar putea îndeplini fârte bine sarcina cu

6 (18)!' irie 18’

..ONH’UhUL ORIC1AL AL KOalANlî

105

   D. N. Dimancea. D-lor, fiind că Ilfovul
are capitală, pi opui ca în acest district
să fie cinci controlori fiind că este mult de
lucru.
   D. I. lonescu. Dar nu scie ministrul
cățl âmeni I trebue? D-ta să ’l o spui ?
Daca cere 30 dă’i 30, pentru ce ’l dai 40,
cât nu cere? Asta e trâba ministerului.
   D. miniștrii de iînaiice. D-lor, D-y.pe
de uă parte voițl să dațl mai mulți con-
trolori de cât am cerut, și pe de altă par-
te voițl să le scădeți lefile. Apoi, de ce veți
scădea lefile, do aceea veți avea controlori
mal puțin corespundStorl la însărcinările
lor
   D-lor, receiisemantul eate uă cestiune
iOrte gravă, sunt prea puțin plătiți cu cât
’l vedeți în project. și numai în privința
nevoiel în care ne aflăm, eu vam cerut și
numeral mic și aceste mici diurne; dar
când financele țărel vor fi în mai bună sta-
re, voi cere cerscerea și a numărului și a
diurnei.
   V6 rog dar să lăsațl ceea ce a propus
ministrul de fioance , după propria sa
esperiență, care negreșit că este mal mare
de cât a D-v.. fiind-că în ministerul de fi-
nance să scie mai bine ceea ce e trebu-
ință.
   Ceea ce vă cer eu astă Zi este uă econo-
mie, fiind-că diurnele ce plătim acum ne
costă mal mult, căci se fac uă mulțime de
recensemite din noii, și plătim nouă diur-
ne, precum are să fie și pentru inspectori.
Cu legea de astă-dl cheltnesc mal mult cu
5 inspectori de cât cheltuiam cu numărul
mai mare ce am avut penă acum căci de
multe ori am să fiu nevoit să iau un ins-
pector de la Iași să ’l trămiț la Mehedinți
și am să ’i plătesc transportul.
   Vă rog dar, să lăsațl așa precum am
propus eă în lege și numărul și lefile.
   Se dă citire următorului amandament:
   „Propun ca spesele de transport să fie
numai 100 lei mensual/
   Ir. Milescu.
   Se pune la vot amendamentul D lui Mi-
lescu și se respinge.
   Se pune la vot projectul de lege în total
și resultatul scrutinului este cel următor:

       Votanți...................68
       Majoritate reglementară. 39
       Bile albe pentru          61
       Bi ie negre contra         7

   D. președinte. Adunarea a primit pro-
jectul de 1 ge.
   D. N. Dirnancea. D-lor, am votat alal-
tăeri numirea unei comisiunl care să lu-
creze legile organice ale ministerului de
justiție și să se puie în concordanță cu
budgetul. ErI am votat luarea vacanței
pentru sărbători; eă am fost coutra acelui
vot, dar o dată dat de Adunare mă voi supu-
ne lui. Ceea ce însă voi să vă propui este
că comisiunea ce s’a numit pentru facerea


legilor organice să nu aibă vacanță, ci să
rămăie aci ca să lucreze în timpul va-
canței.
   Acâsta este propunere ce fac.
   D. P. Buescu, raportatorul comitetului
de delegați al secțiunelor, dă citire urmă-
torului raport și project de lege
’ Domnilor deputațl,
   Din inițiativa câtor va domni deputațl
s’a făcut uă propunere pentru ca cre-
ditul funciar urban să beneficiede de sub-
vențiunea prevădută la art. 19 din legea
creditului funciar, căci acâstă subvențiu-
ne s’a refusat acestei societăți de către
fostul minister.
   Comitetul delegaților secțiunelor onor.
Camera al căruia raportator s’a numit sub-
semnatul, luând în desbatere acâstă pro-
punere a primit-o și a format alăturatul
project de lege.
   D-lor deputațl, în legea creditului fun-
ciar, la art. 2, aliniatul II, se Zice: „Se va
bucura de drepturile și vor fi supuse la în-
datoririle prevâdute prin acâstă lege și a-
sociațiunile între proprietari de imobile
urbanei
   Societatea creditului funciar urban, ca
și societatea creditului funciar rural, are
prin urmare dreptul să beneficiede din ca-
pitalul de subvențiune, cu mod de împru-
mutare, în compt curent, prevăzut la
art. 19 din legea creditului funciar. Prin
acest articol să dice că se acorda, sub res-
punderea guvernului, celor d’âutâiu trei
societăți constituite în BucurescI, Iași și
Craiova, un credit, în compt curent, la
casa de depunere si consemnațiunl până
la suma de i 500,000 lei
   Societatea creditului funciar urban este
cea d’ântâiă societate formată în Bucu-
rescI, care este o parte din creditul fun-
ciar general, fondat prin legea din 1874.
Se înțelege dar că în virtutea art. 2 din
acâstă lege și acest institut de credit ur-
ban avea dreptul să beneficiede de dispo-
sițiunile art. 19, mal cu sâmă că creditul
funciar rural n’a luat. în compt curent,
de la casa de depuneri de cât până la su-
ma de lei 310,000 și a mal rSmis încă su-
ma de 690,000, din care se cere ca socie-
tatea creditului urban se pdtă beneficia
numai pânâ la suma de 300,000 lei, și a-
câsta numai până la formarea fondului sâti
de reservă.
   Pe aceste motive comitetul delegaților,
prin raportatorul sâii, are onâre a supune
la aprobarea Dv. Jăturatui project de le-
ge pe care vâ rdgă, D-lor deputațl, să bi-
ue-voiți a’l aproba.
      Raportor, P. Buescu
PROJECT DE LEGE
   Art. unic. Societatea creditului funciar
urban din BucurescI va beneficia de dis-
posițiunile art. 19 din legea creditului
funciar până la suma de 300,000 lei noui.

   D. Mauolache Costachi. Constat cu
plăcere că și onor. D. Buescu știe a usa
de tâte subtilitățile unui legist; însăD-sa
vcesce într’un mod indirect să vă silâscă
pe Dv. să atacați basa londamentală a le-
gii creditului funciar rural.
   D-lor. âtă ce s’a petrecut când s’a înfi-
ințat legea creditului rural. Anteiă s a
discutat dâca este a se înființa un singur
credit funciar sau mal multe, și acestă ce-
stiune s a discutat i)ile și săptămâni îq-
tregi, și atunci s’a admis a se înființa, pe
lângă creditul funciar rural din BucurescI,
încă unul în Craiova și al treilea în Iași.
   Acestor trei credite funciare rurale li
s’a promis uă subvențiune diu partea Sta-
tului Je 1,500,000 lei, adică uă parte pen-
tru ereditul din BucurescI și alte două
părți pentru creditele diu Craiova și Iași.
   Acum ce dice D. Buescu? Find-că cre-
ditul funciar rural din BucurescI n’a ab-
sorbit tâte fondurile ce ’i sau alocat, apoi
să venițl asum și să dațl 300,000 lei ce-
lui urban; cu alte cuvinte, vă îndâmuă să
săpați fundamentele de garanție ale cre-
ditului funciar rural. Aș fi înțeles pe D.
Buescu să vie cu un project de lege să
Zică : pe aceleași considerante pe care
guvernul a îngrijit să încurageije formarea
creditului funciar rural, pe aceleași con-
siderante, să acorde uă asemenea încura-
giătâre subvențiune și creditului funciar
urban. Dar să nu facă confusiune, să nu
amestece sub denumire de credit general
și creditul funciar rural și creditul funciar
urban la un loc. Este uă fericire că cre-
ditul rural n’a avut trebuință să usede de
tâtă subvențiunea, însă aceste 300.000 lei
’i servesc ca uă casă de reservă pentru a-
eoperirea dobânzilor în cas de perdere.
îndată ce publicul va afla că ați micșorat
acea reservă, creditul acestui institut va
scădea Eu sunt departe de a combate i-
deea unei subvențiuni a se acorda credi-
tului fonciar urban; însă D. raportor nu
are de cât să modifice propunerea sa și
să câră unui credit special independente
de acela care privește creditul rural, fiind
că acel milion și jumătate aparține numai
creditului rural.
   Așa dar aș ruga pe D. Buescu să retra-
gă acest project și să câră uă sumă sepa-
rată, căci alt-fel ar fi să compromiteți a-
cest institut, ar fi să faceți uă violațiune
la un drept câștigat pe care la dobândit
creditul rural, care funeționâijă de trei ani
și care a avut acel capital ca uă casă de
reservă, care formâZă tot-d’auna garanția
cea mai puternică a unul institut de cre-
dit. Dâcă veți slăbi acâstă reservă, veți
face ea acâstă instituțiune să fie privită
cu m fiență din partea publicului.
   D. P. Bue-tcii. D-lor, legea creditului
fonciar s’a fondat la anul 1874 și onor.
D. M. Costachi și aduce aminte că în a-
cealegenu se faeea uă deosebire între cre-
ditul funciar urban și între creditul funciar

106

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) ianuarie 1877

   D. I. Câmpinânu. D-lor, și eh sunt in-
spirat de idee că noi nu trebue să părăsim
asemenea institute de credit, ci $in contra,
să le încuragiăm pe cât e cu putință Dâr
nasce întrebarea prin asemeni resurse ca
aceea-ce se cere eu projectul de faciă a-
vem să dăm noi viață unui institut de cre-
dit ca creditul fonciar urban din Bucu-
resci ⁹ Și apoi mai departe care trebue să
fie partea contributivă cu care Statul să
vină în adjutorul acestei instituțiuni ?
   Mal ânteiă ’ml voifi permite a desvolta
uă ideă, uă opiniune a mea, care sper că
vs fi împărtășită de întrâga Adunare. Intre
proprietatea rurală, și proprietatea urbană,
cea d’întâiu are mal mult simpatia mea,
celei d’întâiu eu ’l dau orl-când preferința;
și acâsta pentru cuvântul că proprietatea
rurală este isvorul, unicul isvor — putem
dice — al bogății întregeî țări, pe când cel
d’al douilea, casele — fără a contesta le-
gitimitatea tendinței proprietarilor de case
de a fonda institute de credit spre a se ad-
juta unii cu alții — pe când casele, dic.
nu sunt mal în tot-dâuna de cât un mijloc,
un fond de speculă productiv de frumâse
beneficie. Ast-fel că, dâsă un capital pus
în moșiă nu este destul de numărător —
și în tot-d’âuna este mai pucin prodecător
de cât dâcă ar fi pus în ori-ce alt — un
capital pus în fond de case, cari nu sunt
supuse nici la întreruperi și alte neajun-
suri ale proprietății rurale produce cu si-
guranță venituri frumâse
   Acum să vedem, D-lor, care este quan-
tul sumei cu care trebue să venim noi în
adjutorul acestui institut ? Voifi <)lce de la
început că cifra esorbitantă de 300,000
lei ce ni se cere trebue a fi răă privită de
noi. Ce interes trebue să pârte Statul unui
asemenea credit, și pentru ce anume trebue
să’l vie în adjutor cu deschiderea unul
compt curent? Pentru că dâcă se va întâm-
pla ca unii din împrumutați să nu’și plă-
tâscă rata la timp, atunci casa să aibă de
onde să plătâscă procentele acțiunilor, lu-
ând din suma ce Statul ’l des hide ca
compt curent. Prin urmare numai îu acâs-
tă limită putem și trebie să venim noi în
adjutorul acestei case. Deci, care este cifra
împrumuturilor creditului urban dinBucu- I
rescl? Intre patru și cinci miliâue. La ce
cifră se urcă aproximativ plata cupânelor
acestor patru saîi cinci miltâne la 1 Ianu-
arie ? La cel mult 140,000 de lei. Apoi
este negreșit imposibil că din acâstăcifră
cea mal mare parte să nu se incasede de
la cel împrumutați; fiind-că, după cum am
dis, casele nu sunt supuse ca proprietățile
rurale la întreruperi, nu sunt supuse la
neplată de arendă, saă la amânarea plățel
arencjil. căci se scie că proprietarul de
case nu te lasă să te muți în casa lui până
nu i plătesc! chiria. Prin urmare , din
140 000 franci, plata cupânelor la 1 lanu-
rie, cel pucin nouă deci ml aii să intre si-
gur în casa institutului în tot-d’âuna, și

rural era uă singură lege, legea creditului
funciar. Cine ^ice creditul funciar, îu tâte
părțile lumel, înțelege credit funciar de
orl-ee imobile, atât de pământ cât și de
case. Acesta este înțelesul tutulor legilor
de credit funciar. El bine, cu acest titlu
a venit și la o I acâstă lege. Dar de unde
a venit? Acâstă lege s’a copiat după le-
gea creditului funciar diu Franeia, ale că-
reia disposițiuul s’afi modificat în ceea ce
privește serviciul și sistemul de funcțio-
nare al acestor bănci; însă înțelesul ge-
neral a rămas neatins, ast-fel că prin cre-
dit funciar s înțelege și urban și rural.
In Franeia, la societatea creditului fun-
ciar, se fac operațiuni atât pe moșii cât și
pe case.
   Ce s’a întâmplat însă la noi? S’a în-
tâmplat că a venit un deputat și a ijlis :
din acest credit funciar să facem două in-
stituțiunl, adică creditul funciar general
să ’l împărțim în două în credit funciar
urban și în credit funciar rural, și a-
tuncl casa creditului funciar s’a împărțit
în două și s’a făcut un articol în legi prin
care s’a prevădut asociațiune de credit ur-
ban
   Uă voce. Nu este așa.
   D. P. Bnescu. Apoi, D-lor, când D-vâs-
tră puneți uă etichetă, se înțelege că ea es-
plieă ce este în nauntru și după ce întorci
foia vedi că este împărțit în două. Legea
a 4is: asociațiunea creditului urban se va
bucura de drepturile și îndatoririle credi-
tului rural, adică și unul și altul vor avea
aceleași drepturi și detoril
   Este adevărat că creditul fonciar gene-
ral s’a prevădut în trei orașe Bucuresci
Craiova și Iași, însă fie-care din aceste trei
institute are să împarță creditul în câte
două părți, în credit fonciar urban și cre-
dit fonciar rural. EI bine creditul fonciar
din Bucuresci a usat penă acum de uă sumă
de 300,000 franci, rămăind în drept a usa
și de rest. Dâr a venit un ministru pe a-
tunci, D. Mavrogheni. care nu vedea cu
ochi buni creditul urban și când s’a înfiin-
țat acest credit, ’i-a cjis: nu’ți dau încre-
derea mea. Acum ce tjicem noi? Pâte că
guvernul actual să aibă încredere în acel
iustitut, acâstă încredere uă reclamăm de
la guvern. Prin urmare vedeți că noi sun-
tem în spiritul legii și erei) că Adunarea
va da acâstă încredere, fiind-că acâstă in-
stituțiune, ca tâte instituțiunile de credit,
trebue încuragâtă. Și apoi, D-lor, noi nu
vă cerem să’l dăruițl uă sumă de bani; vă
cerem numai să’l împrumutați încompt cu-
rent până ’șl va complecta fondul de re-
servă, pentru care se încasâdă în fie-care
an uă sumă, și când va forma acest fond,
nu va mal avea nevoe de subvențiune.
   Asa dâr, vă rog să acordați acâstă sumă
de 300 000 franci pentru creditul fonciar
din Bucuresci, căci mal rămâne încă
900 000 franci pentru cele-l-alte institu-
țiunl din Craiova și Iași.

atunci ar rămânea ca Statui să’l vină în
adjutor cu uă decime, adică cu cifra de tot
neînsemnată, devisoriă pentru un aseme-
nea stabiliment de 20 ori 25 mii franci.
Cum s’ar esplica ca în facia necesității de
uă sumă atât de raieă, noi să dăm 300,000
franci⁷ Ce ne pâte îndemna la acâsta, pen-
tru ce să uă facem⁹ Și apoi cum se es-
plică chiar din partea proprietarilor a-
câstă cerere când punem faciă în faciă tre-
buințele ce se pot simți de institut la un
moment dat cu esagerațiunaa cifrei cerute?
Ei bine, acâstă esagerațiune chiar mă face
pe mine să mă îndoese de trebuința unul
asemenea adjutor. Sunt și eu uă repet pen-
tru incuragiarea acestui institut, ea pentru
a orl-cărul altul de natura lui, dâr reduc
cifra ia suma de care pâte să aibă necesi-
tate într’un momeat dat, la 30,000 franci,
și încă acești bani nu sunt de părere a se
da din fondul creditelor rurale, ei prin-
tr’un credit deschis de ministerul de fi-
nance
   D. vice-președinte Avem următârea
propunere la biurou
   „SubscrișiI propunem a se amâna pen-
tru sesiunea 1877—1878 discutarea cre-
ditului de 300 000 cerut de societatea
creditului fonciar urban.®
   Colonel D. Leca. 6 A Borănescu I.
Lățescu, 1. louescu, G. Morfun

   D. D. Leca, D-lor, acâstă cerere de
credit a venit într’un mod neregulat, ne-
legal în Cameră : a venit creditul urban
din Bucuresci și s’a adresat la Cameră,
ca să’l dea 300,000 franci ajutor. Acâsta
e neregulat, calea era ca acel credit să se
ducă la minister să ceră acâsta pentru ca
ministerul să ne propună deschiderea cre-
ditului, âr nu să facem propunerea no-
care nu seim cum stă acea casă și ce nel
cesitățî are. Să vie dâr ministerul să ne
propună deseniderea creditului ș să ne
spună și de unde să luăm banii, și atunci
vom vedea. Când D ministru însă ne
spune că are uă lipsă mare de mijlâce
cum am vota noi acel credit fără să avem
cunoscință de adevărata lui necesitate ?
De aceea eu cer amânarea până la tâmna
viitâre.
   Să vedem la tâmnă, când vom numă ra
bobocii, cum s ăm cu financele șt atunci
vom decide ce avem de făcut. ScițI că
Statul de astă-^I nu mal are de unde lua,
că casa de consemaațiunl s’a golit cu to-
tul, că crisa este nepomenită, de unde să
dăm ? Și apoi chiar dâca am avea de unde
să dăm, încă uă-dată, noi care nu seim
ce face casa aceea, cum stă, mai cu sâmă
că mai mulți din noi cari suntem de prin
provincii, cum putem să dăm așa orbesce?
Cred că onorabila Cameră va vota amâ-
narea, pentru a nu fi silită să voteze res-
pingerea projectuluî, ceea ce ar aduce uă
mare isbire creditului acelui institut, pe

'18) Ianuarie 187?

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl

107

când cu amânarea nu i se aduce nici uă că acel milion și jumătate este acordat
vătămare.                                      esclusiv numai pentru societățile ce s’ar

   Noi corem ast-tel ca desbaterea acestui
project să se amână până la tâmnă, când
D. ministru de finance să ne vie cu un
project de lege în regulă, în care să ne
lică : etă situațiunea casei, âtă ce trebue
să’l dăm, avem fonduri disponibile, să’I
dăm. Ori când în alte condițiunl, cum în
cea de aqli, eu voitt fi silit a vota contra
Până atunci eu vă rog a admite amânarea
   D. președinte al consiliului și mi-
nistru de finance, I Brătianu D-lor,
din multele discuțiunl ce s’au urmat în
Cameră, și mal ales în sânul secțiunilor
asupra creditului mobiliar și altele, cred
că colegiele electorale se vor învăța min-
te și că de acum înainte aă să șl alâgă
deputațl de tâpa lor, așa ca să aibă și ță-
ranul, și proprietarul, și neguțătorul, re-
presintanțil lor. Ett sunt unul din autorii
proiectului prin sare s’a cerut înființarea
creditului fonciar la noi în țâră. Projectul
retativ la acesta a fost făcut de un corni
tet de proprietari fără distincțiune de pro-
prietari urbani satt rurali Aceștia au ela-
borat un project fără distincțiune de na-
tură de proprietate, destul să fie imobi
liară ’l a dat ministrului ministerul a
venit cu el în Cameră și în discuțiunea lui
tocmai D. Cogălniceanu, ’mi pare, s’a ri-
dicat și a <Jis • să despărțim, să se facă
deosebire între proprietatea rurală și cea
urbană, fiind-că casele sunt espuse la că-
dere, Ia derăpănare și altele, find-că apoi
sunt mal multe deosebiri de aptitudini
între proprietatea rurală și cea urbană,
trebue alte formalități, altă comptabilita-
te etc, și s’a despărțit. Der legea în total
a remas tot așa cum a fost dintru început.
De aceea se și vede, că se dice numai sim-
plu legea de credit fonciar, și acea sumă
de un milion și jumătate s’a dat numai
creditului fonciar, căci, precum am mal
spus, legea la început vorbia de creditul
fonciar în general. Când apoi legiuitorul
a deosebit creditul rural de cel urcam și
nimeni nu a rădicat vocea ca să facă ob-
servațiune în privința sumei ce se acorda
ca ajutor din partea Statului, pentru că
nimeni nu s’a gândit că un credit trebue
se fie încuragiat mai mult de cât cel-l-alt.
   Domnilor, vă mărturisesc că dâca ett
eram ministru de financie pe atunci când
s’a format instituțiunea creditului funciar
rural, și ar fi venit în virtutea legel să-mi
câră sprijinul guvernului, eu ’i l’aș fi a-
cordat pe dată, fără ca să bănuiesc că am
căkat legea, și asemenea dâca ași fi fost
la putere când s’a instituit societatea cre-
ditului fonciar urban, i aș fi dat negreșit
uă cifră âre-care ca ajutor din acel mi-
lion și jumătate.
   Când majoritatea Adunări a acordat a-
cel milion și jumătate, a fost cu totul de
altă ărere de cât aceea emisă astă-^I de
onor. D. Manolache Costachi, care a dis


nunțându-se cea următâre pe a doua-dl, 21
Decembre.


forma de credit fonciar rural, și că acum,
dâca vom da noi suma acâsta creditului
urban, apoi vom lovi în siguranța creditu
lui rural. Se vede D lor, că de acâstă pă
rere a fost și onor. D. Petre Mavrogheni
care, ca ministru, a refusat de a da spri
jinul ce ’I cerea societatea creditului fun
ciar urban.
   Eu âusă, cred că și creditul funciar
urban, ca în tdte țe-ele din lume, trebue
și la noi să fie objectul aceleiași solicitu
dine din partea nâstră, și că prin urmare,
merită să fie sprijinit și încuragiat de
guvern ca și tdte cele-l-alte instituțiunl
de credit; căci dâca nu ar fi fost c msi-
derat ast-fel, atunci încă cu ocasiunea vo-
tări legel, s’ar fi pus creditul urban, în
nisce condițiunl inferidre, ceea ce nu s’a
făcut, căci și acestui credit i s’att acordat
aceleași drepturi, imunități și beneficie
ca și creditului funciar rural.
   Uă voce. De ce nu se primesc cu ga-
ranție srisurile urbane ca cele rurale ⁹
   D. ministru de financie. MS ertați,
tot așa se paimesc și scrisurile urbane ca
și cele rurale, nu este nici o deosebire
în lege.
   Mie mi se pare âusă că noi nu avem
nici uă nevoiă să facem astă-dl acâstă le-
ge, căci dâca credeți că legea esistentă
este întunecdsă, ar fi trebuit să’I dăm o
interpretațiune, fiind că nu trebue să per-
dețl din vedere că atunci cănd s’a votat
legea de credit funciar, att fost nisce lup-
te crâncene și pdte fdrte lesne să fie în-
tunecdsă. Onor. D. Manolache Costachi,
cu autoritatea domniel-sâle, atunci ca și
acum, dice³ că s’ar slăbi încrederea pu-
blică în creditul fonciar rural, decă l’am
amesteca cu cel urban. Și acestă singură
considerațiune mă face astă-iji și pe mi-
ne sâ vă îngageij a nu atinge nici de cum
acel milion și jumătate dat de Casa de De-
puneri și ConsemnațiunI, cu mod de îm-
prumutare, creditului fonciar rurale.
   „Propun dâră să amânăm chestiunea
până când comitetul delegaților se va în-
țelege pentru a formula un nuott project de
lege prin care sa se câră de la Cameră pur
și simplu un credit espre a veni în adju-
torul creditului funciar-urban. Creditul
funciar rural ’și ar fi plătit penă astă-<JI
datoria către casa de depuneri și consem-
nați uni, dâră fiind că ’și a zidit uă casă,
și fiind că a venit și crisa cea mare, s’a
ament pentru cât va timp acâstă plată. Vă'
rog, D-lor, să votați a se întârce în sec-
țiuni acest project de lege spre a se trans-
forma într’un project de deschiderea unul
credit.
   Voci Să se amene.
      Se pune la vot înapoârea projectului
de lege la secțiuni și se încuviințâdă.
      Ședința se rădică la 6 ore sâra, a-

  Ședința de la 21 Decembre, 1876.
  Președenția D-lul președinte C A. Ro-
seti, asistată de D-nil seretarl M. Ghelme-
geanu, F. Alunânu, C Climescu și 1. Lă-
țescu.
  Ședința se deschide la 1 și jumătate
după amia-dî.
  Presențl 100 D-nT deputațl.
  Nu răspnndtt la apelul nominal 50, și
anume

In congediu
  D-nil A. Agioglu, D. Anghel, T. Bag-
dad, A. Gr. Bonachi, S. Călinescu, D. Cas
troianu, C. Catargiu, N. Catarg)u, E. Cio-
lacu P Constantin. D. Cozadini. ¹ N.
Gamulea, G. Ghițescu, C. Giuvara, T. ioan
I. Mârza, D. Miclescu, M. Roseti, G. Ros-
novanu, C. Șoarec, A. Vamali, H. Zugră-
vescu, Sc. Pastia, I. Carabatescu.

Fără arătare de motive
  D-uii D. Brătianu, N. Caraianoglu, L,
Costin, I. Docan. G. Exarcu D. Genescu
A. Gheorghiu, N. Guran, P. Grădișteanu,
M. Negulescu, N. H. Nicola, I. Nicolau.
C. Peșiacov, D. Pruncu G. Prnncu, M
Schina, I. Sturza, E. Vergati, A. Villner,
M. Vladimirescu N. Voinov M. Burileanu.
A. Vizanti, A. Stolojan.
  Sumarnl ședinței precedente se aproba.
  Se trămite la comisiunea de petițiunl
petițiunea protopopului G. Iconom, a pre-
otului V. Ignat și Alexandru Cioran și a
locuitorilor Nicolae Sivin și Teodor sin
lordac he
  Să trămite la comisiunea de indiginat
petițiunea D-lul G. Cranic.
  Se trămite la D. raportor al cornisiunel
budgetare două petițiunl ale profesorilor
seminarului de Roman
  Se înscrie la ordinea dilel raportul comi-
tetului de delegați ai secțiunilor asupra
projectului de lege pentru acordarea unei
pensiuni locotenentului Matei Fotino.
  Se comunică Adunărel demisiunea D-lul
deputat M Negulescu.
  D. Candiano Popescu D-lor, cred că
nu voitt fi desaprobat de acâstă onor. Ca-
meră când voitt ruga pe D. președinte să
bine voiască a invita pe D. Negulescu a
șl relua fotoliul de deputat. D-sa a arătat
tot-d’auna că are mult tact politic, și este
și un vechiti soldat al pârlitului liberal.
Vă rog dâră să bine voițl a nu ’I primi
demisiunea, și a ’l invita să vină în Ca-
meră.
  D. C. Eleva. D. Negulescu fiind un om
destul de mator și serios, cred că s’a gân-
dit bine mal înainte de a ’șl da demiși
unea. Așea fiind, sunt de opiniune ca onor.
Cameră să bine voâscă a ’I o primi
  D. D. Leca. Ett cred că nu trebue să











MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6(18) Ianuarie 1877

ᵣrimim de Junea, ci să invităm pe D.
Negulescu a r veni în mjlucul nostru , și
numai cânu D-sa ar persis’a în deraisiune
să ’I o primim. Ceea ce a n făcut pentru
alții cred că este bine să facem și pentru
D. Negulescu.
   — Se pune Ia vot demi iunea D-lul Ne-
gu • eu, și nu se primesce.
   L președinte. întreb । e l>-nil mi-.i--
M e project de lege voesie să se pună la
oro in r diby ?
   1). președinte al consiliului. Eft aș
ruga pe onor. Cameră să trâcă pentru uă
umblate .. 1 în secțiuni ca să ia în dis-
uținne projectul de lege pentru modifi-
carea administrațiunel ce itrale a finance-
.or. Este un tabel și un stat care e fârte
esne, și cred că nu trebue mal mult de
uă jumătate de oră spre a se cerceta de
secțiuni.
   Voci. Să ’I cercetăm î i secțiuni unite.
   Ședința se rădică la uă jumătate de oră
lupă amiadi. anunțându-s cea următâre pe
a doua-tj.! 22 Decembre.

   Se trămite la comisiunea comunală pe-
tițiunea a 70 locuitori din cătunele Bră
linesci și Ludu și a locuitorilor cătunuri-
lor Lăcrița-de-Sus și Lăcrița-de-jos din
județul Doljiu.
   Se trămite la comisiunea financiară de
urgență projectul de lege pentru deschide-
rea unul credit suplimenlardelel 180,904
bani 75, pe sema ministerului comercia-
lul și lucrărilor publice pentru plata lu-
crărilor de poduri și sosele contractate
din trecut.
   J). G Chițu, ministru de culte. D-lor,
surt însărcinat din partea guvernului a
ruga pe onor. Cameră să țină ședință pu-
bli iă și disâră la opt ore, fiind că avem
să deliberăm asupra unor lucrări fârte ur-
gente.
   Adunarea consultată, încuviințară a se
ține la 8 ore sâra încă uă ședință publică.
   D. președinte. D-lor, vă fac cunoscut
că s’a depus la biurou următârea propu-
ne e :
   „Iu facia Gestiunilor pendinte a căror
gravitate este simțită, sub-semnațil pro-
pt nem 8 nu se face us de vacanța votată
deja
   Voci. Cer cuvântul.
   D. președinte. Ori cât veți cere cuveu-
tul, nu pot să fac alt fel de cât să uă tră-
mit de urgență propunerea la secțiune, cu
alât mai mnlt că așa s’a urmat și cu pro-
p inerea de alaltă-eri, și cu drept cuvânt
se vor găsi D-ni deputațl care vor pro-
t< sta în contra unei procedare care s’ar
s ;himba în 24 de ore.
   Prin urmare, D-lor, suspend ședința ca
să trecem în secțiuni, unde să cercetați a-
câstă propunere.
   Ședința se suspendă pentru uăjumă-
t ite oră.
   La redeschiderea ședinței D.N, Diman-
cea, raportorul comitetului de delegați ai
secțiunilor, dă citire următ ralul raport:
     Domnilor deputațl
   Comitetul delegaților D-v. întruuindu-
se chiar astăijl și discutând propunerea
pentru ca Adunarea să nu usese de va-
canța ce’și a dat.
   A adoptat în majoritate de șese contra
unul propunerea ca vacantă să nu se ur-
mede, și Camera să lucreze și în serbă-
torl.
     Raportator, A7 Dimancea.
   D. I. lonescu D-lor, efl am luat man-
datul de deputat în virtutea Constituțiunel
care ne obligă să venim să stăm aci tim-
pul hotărît pentru sesiunea Camerei. Noi
am făcut sacrificie astă-vară de am venit
în sesiune estraordinară, precum a • ve-
nit și acum iarăși.
   Uă voce. Ți al făcut datoria., (sgomot).
   D. I. lonescu. Și acum ând venim după
usul Statelor constituționale șine luăm uă
vacanță, cum se face pretutidenl, ()icem
aici: da și la hotelul Herdan dicem ba. EI

   Ședința de Ia 22 Dec< mbre, 1876.
   Președenția D-lul președinte C. A. Ro-
seli asistat de D-nilsecre ari C. Climescu,
G. Tăcu, M. Ghelmegianu și I. Lățescu.
   Ședința se deschide li 2 ore după a-
miadl
   Presenți 100 D-nil depilați.
   Nu respundu le apelul rominal 49, și a-
nume:
   D. C. Fusea bolnav.
In congediu :
   D-nil D. Anghel, T. Bagdad, A. Gr. Bo-
uachi Sc. Călinescu Castroianu C
Catargiu. N. Catargiu, E. Ciolacu, P. Con-
stantin Gr. Cosadini, G N Gamulea, G.
Ghițescu, C. Giuvara, T. Ivan I. Mârza
D. S. Mielescn. M. Roseti, G. Rosnovanu
C. Șoarec, A. Vamali, H. Zugrătescu, Sc.
Pastia. I. Carabatescu.
făru arătare de motive:
   D-uiI A. Agioglu, D. Frătian i, N. Ca-
raianoglu, L. Costm. D. Cozadini. I. Do-
ran. G. Esarhu, L. Eraclide. D. Genescu,
A Gheorghiu, N. Goran, N. B Locustânu,
M. Negulescu, N. H. Nicola, I. Nicolau.
C. Peșiacov, G. Pruncu, D. Sofronie. 1
Sturza, E Vergati, A. VUner. I. Vladi-
mirescu N. Voinov, M. Eurilianu, A. Vi-
zanti.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   Se refusă congediul cei ut de D-nii de-
putațl M. Vladimirescu ș A. 'Glner.
   Se trămite la comisiu e ce petițiuni
petițiunea preoților comunelor rurale ain
județul Teleorman, a locuitorilor din co-
muna Cârligu, cum și tel gramn mal mul-
tor locuitori din Măgurele,

bine, D-lor, dauă guvernul ar avea nevoie
să ne convâee în timpul vacanței ne va
face să venim în 24 ore. (sgomot).
   Vedeți i e ar putea să luciede Camera în
acest timp, când avem atâtea serbătorl
mari, trei dile de Crăciun, două ijile st.
Vasile, două <Jile la botezul Domnului,
ast-fel că în totul abia vom avea cinci,
șâse dile în care Camera ar putea sa În-
crede, și atunci nu sciă daca s’ar putea
complecta.
   Voci. închiderea dbcuțiunel
   D. P. Grădiștânn. D-lor, dacă vă rog
să bine-voițl a lăsa discuțiunea încă des-
chisă, înțelegeți fârte bine că nu este ca
să conchid eh la respingerea acestei pro-
puneri; nu-’ml e dat mie care șed în Bu
curescl să mă opun la continuarea lucră
rilor Adunărel în timpul acestor sărbă-
tori. Insă âtă pentru ce v'așl ruga să lă-
sațl discuțiunea deschisă: pentru că, spre
a putea lucra, trebue ca și Senatul să pâtă
lucra, fiind că D-v. scițl că lucrările A-
dunărel nu pot să se facă pe cât timp Se-
natul nu va fi și el deschis...
   I ă voce. Avem budgetele de votat.
   D. P. Grădiștcanu. Nu puteți lucra
fără ca și Senatul să fie deschis.
   D. președinte. Nu puneți cestiunea
constituțională căci atunci trebue să dau
cuvântul și altora spre a vă respunde.
   D. P. Grădișteauu. Este adevărat ci.
dâcă eu sunt de acâstă părere, pâte să fie
alții de altă părere; însă cred că nu este
chestiunea budgetelor pentru care suntem
chemați acum a reveni asupra congediului
ce ne-am luat fiind că votarea budgetelor
este uă lucrare ordinară pe care Camera o
cunoscea mal dinainte, și cu îâte acestea
’șl a luat congediu. Ceea ce cred eu că face
pe Cameră să revină asupra congediului
luat este dorința de a resolva âre care ces
tiunl afară de cele cunoscute, chestiuni es-
traordinare și de cea mal mare importanță
pentru țâra uâstră. Prin unmare. nu
cred că ar fi inutilă prelungirea discuțiu-
nel. De aceea, vă rog să bine voițl a nu
închide discuțiunea, sau alt-fel declar că
vo’fi menține congediul.
   D. N. Dimancea D-lor, nu voiu dis-
cuta chestiunea constituțională, pusă de
D. Gradișteanu cu ocasiunea închiderel
discuțiunei, însă voiu spune în trâcăt că
dâcă Senatul ’șl a luat vacanță, a fost nu-
mai în urma votului dat de nul pentru va-
canță.
   Acum, D-lor, cât pentru necesitatea ce
face pe Cameră a reveni asupra congediu-
lui dat. eu cred că numai e nevoe a pre-
lungi discuțiunea, căci onor. D. 1. lonescu
a luminat’o destul, cu tâte că a avut aerul
să combată propunerea, căci D-sa a spus
că noi nu vom sta aci și nu vom lucra,
ceea ce însemnâsă pentru mine că D-sa a
făcut un apel Ia noi pentru a ti mal activi.
   De aceea vă rog să bine-voni a închide
discuțiunea.

i. (18) Ianuarie 187<

MONITORUL ‘ r"' ‘ ÎL AL ROMÂNtEi

i09

Se pune la vot închiderea dis ițiu- acte, prin cari s’au recunoscut marile f ipte
nei, și se pnmesce                        îndeplinite de către națiunea român ide
- Sa pune la vot propunerea cu bile la 1856 încâce. Cu tâte acestea, D-lor. vâ-
D. N. Blaremberg Vă rog, D-le pre- dând că evenimentele se precipită, m’am
ședințe, să constatați că efi mă abțin. otărât a fi f6rte scurt. Sunt moment) în
Resultatul scrutinului este cel următor: i viața popâreler, unde uă secundă, un pă-
trar de oră, plătesce cât un secol întreg.

VotanțI...................78
Majoritate abs-h.  ..     40
      Bile albe pentru . 61
Bile negre contra  •      17
      Ab.inuți . ..              1

  D președinte. Adunaarea a adoptat
propunerea
  Ședința se rădică la 4 și jumătate ore
după amâ^I, anuncindu-se următârea șe-
lință pentru aceeași di la 8 ore săra.

  Ședința ia 22 Decembre, 1876.
  Presidenția D-luI președinte C. A. Ro-
seti, asistat de D-nil secretari C. Tăcu, I.
Lățescu, C. Climescu și F. Alunenu.
  Ședința se deschide la 8 ore săra.
  PresențI 100 D-nT deputațl.
  Sumarul ședinței precedente se aprobă.
  D. președinte. D. G. Misail are curen-
tul spre a desvolta interpelarea D-sele a-
nunciată președintelui Cabinetului și în-
tregului guvern.
  D G. Misail. D-lor deputațl, când am
anunciat intarpelațiunea ce am avut onâre
a vă ceti alaltă-erl în acăstă sacro sântă
incintă , am făcut’o sub impresiunea cea
mal durerăsă ce ’mi a causat cetirea Con-
slituținnei, promulgată de curând în Im-
periul Otoman. Am făcut’o, qlic, sub uă im-
presiune durerăsă; căci, pentru mine, art.
1. 7 și 8 din acea Constituțiune, — pâte să
fiă greșit, și să dea Dumnedeu să fiu efi
teșit și să fi înțeles eii răii — este uă
,ovire din cele mal teribile ce s’a dat ver
uă dată națiune! române, religiunei româ-
ne, autonomiei române. Voifi să dic că,
lupă cum înțeleg efi, prin acea Constitu
junei ni se schimbă de se va luaîn serios:
numele; se dă dreptul tutulor străinilor de
ori ce religiune a cumpăra pământuri în
România, pe care noua Constituțiune oto-
mană înțelege a o contopi în Imperiul 0-
toman. Intru’un cuvânt, acea Constituțiune
șterge cu buretele tâte drepturile ce are
România ab-antiquo, consacrate de Sultani
prin tratatele încheiate cu glorioșii noștri
Domni Mircea-cel-Mare, Vlad, Bogdan și
Vasile Voevod Lupu, recunoscute și garan-
tate de puterile Europei, prin tratatul de
Paris în 1856 și Constituțiunea din 1858
  Eram, D-lor, să desvolt acâstă interpe-
lare intr’un mod larg, sistematic, din punc-
tul de vedere juridic și istoric, cu texte
în mână, cu textele tratatelor nâstre, cu
textul dreptului gințelor, cu textul trata-
tului da Paris și cu convențiunea de la
185” 'n sfîrșit cu țote cele-alțc texte și

într’uă oră trebue să se luerese une ori,
atât cât nu s'a lucrat alte-dățl mal liniștite
într’un an. La momente mari și solemne se
cer vorbe pucine, se care a lucra repede,
concis, hotărât și cu devotament. La uă
oră ca acâsta în cere suntem, când pentru
noi totul este pus în cestiune de Constitu-
țiunea turcâscă, nu eu voifi răpi timpul
precios țârei mele, pentru plăcerea de a
face un discurs.
   Pentru aceea, D-lor, resum interpelarea
mea, fără a intra în desvoltărl amănunte,
și dic că am tâtă încrederea în guvernul
actual, și tocmai pemru aceea, când am fă-
cut acâstă interpelare, eram convins că a-
acest guvern’șl va fi făcut dâtoria sa. Insă,
D-lor, am făcut interpelarea pentru ca să
răspund la mandatul meii de deputat, pan-
tru ca să’ml îndeplinesc dâtoria mea de
mandatar al națiunel, și pentru că sunt
convins că într’un regim constituțional,
mandatarii națiunel nu trebue să ascepte
totul numai de la guvern, ci trehue să
scie a usa de inițiativa ce le este dată și
lor de Constituțiune. Numai așa ne vom
face uă adevărată educațiune politică.
   Am venit și am interpelat guvernul, căci
am voit să seiti cari sunt vederile sale în
acâstă cestiune de uă capitală importanță.
Am voit să scifi: dâcă guvernul a intrat
sau va intra în esplicatiunl categorice cu
guvernul MajestățiI Sale Sultanului în a-
câstă cestiune . esplicațiunl cari să ne
pună în posițiune a sci dâca cum-va sunt
veleități, sunt tendințe și interpretări, de
a considera că statul Român, vecin Impe-
riului Otoman, este atins prin acâctă Con-
stituțiune, fie și chiar indirect.
   D-lor, orl-care va fi răspunsul guvernu-
lui, despre care, o repet, nu mă îndoesc
că nu ’șl va fi făcut dâtoria, safi că uu ’șl
va face dâtoria de român. Verl-care va fi
soluțiunea ce veți bine-voi a da acestei
interpelațiuni a mele, eu nu mă îndoesc
un singur moment că acâstă Adunare na
țională și liberala, că acest guvern, espre-
siune fidelă a Adunăreî, după cum și A
dunarea este espresiunea fidelă a națiunel,
vor fi la înălțimea împrejurărilor grave ce
ne sunt create. Efi cred că noi, generațiu-
nea de astă-dl, în facia unei loviți ce tinde
a se aduce autonomiei nâstre, vom fi la
înălțimea încercărel, și că vom face tâte
sacrîficiele ce se cer de la un popor viii și
viabil, care scie să ’șl spere drepturile lui
și esistența lui, adică pământul, limba și
rebgiunea lui, cu prețul vieței, al sânge-
lui, cu prețul a tot ce are mal scump în
lume, bumăîrdoesc, (lic, că mam'ataiil
de astăzi al națiuEtL că guvernul și pc

porul țărel ron ânescl, vor fi mal pre jo°
astă-<Jl de cât a 'ele generaținnl de luptă-
tori, Ctrl prin uraganele a 18 secole au
sciut a ne păstra și lăsa de moscenire uă
țâră, u i drept. (Aplause.)
   Pentru aceea rog pe guvern să bine-vo-
âscă a ne răspun le: cari sunt vederile sale,
cari su it hotărârile sale de a lucra în a-
câstă c i stiune gravă Las apoi la înțelep-
ciunea onor. Adunări a decide soluț'unea
ce este de dat. Nu ’ml permit a indica efi
acea si luțiune și calea pe care trebue să
mergem.
   Tot < e cuted a adăogi, este să Cuuj Jr pe
toți col ‘gil la unire, la c mcordi- In vo-
tul ce vom da, să avem înainte esemplul
martirilor cari afi murit luptând, pentru
ca să d ia viața națiunel românea -I, Statu-
lui Român. ApLuse. 1
   D. N Iunesc i, ministru do esterne.
D-lor, i untem â e în acel moment solemn
al sesiunel, când guvernul trebue să vS
spună vederile s ile, asupra politicei nâstre
esteriâie? Totuși asupra acestui puncta
insistat onorabilul interpelante.
   Socot, domnii mei, că nu avem nevoe să
vâ aducem nm 6 dovedi despre vederile
nâstre: Ele sunt acelea ale D-vâstre; și
precum D-vâstr.l — ca adevârațî represin-
tanțl al națiunel — nu puteți a ea alte ve-
deri de cât ale națiunel, tot asemenea și
noi delegațiunea D-vâstră nu putem avea
alte vederi; prin urmare ele sunt ale D-v ,
ale nați, nel, (aplause); acâsta în principiu,
în cașul concret însă cari ni se pune îna-
inte, declarațiunele nâstre vor fi clare și
precise.
   Noi, D-lor, am presimțit emoțiunea D-v.,
și am făcut cec-a ce credâm că trebue să
facem. Veți vedea din puținele cuvinte care
voifi dice asupri acestei afaceri că în ade-
vâr așa este. Icdată ce în cjida de 24 De-
cembre, am primit depeșa agentului nostru
de la Constantinopole, că în acea di se
promulgase Chirtea Constituțională a im
periulul Otoman, îndată ce am avut acea
scire în care se adăoga cuvintele că la art.
7 este ceva care concernă România, și a-
nume chiar cuvintele trase di u textul Cons
tituțiunel Otomane „Ca șefii proviudelor
privilegiate, pr.mesc investirea de la Ma-
jestatea Sa Sultanul" noi, fără a perde un
moment măcar, am depeșat agentului nos-
tru, ca să câră Ecselenției Sale Safet Pașa
esplicațiunl autorisate asupra sensului și
coprinderel acelor vorbe. Agentul nostru
a vădut pe ministrul de esterne al Subli
mei Porțl, și în întrevorbirea ce am avut

cu dânsul am luat declarațiunea, ca prin
acele cuvinte ala Constituțiunel se înțelege
Egiptul, Serbia și România (semne de in-
dignațiunc). Ministrul de rsterne alSubli
mei Porți, nu se mărgini numai în acâsta.
ci s’a întirs a demonstra agintelul nostru,
că în adevăr România era uă provincie 0-
tomană. Vî închipuiți care a fost emoți-
unea nâdtă, și aceiași r'uoțiune a’țl sim

o

Monitorul oficial al româniei

6 (18) Ianuarie 1877

țit’o D-vâstră când ați sciut că esista uă nel națiuni crescine. Turcii au fost opriți
Constituțiune Otomană, îu care era ceva de a posede în țările Române măcar un
ce privea România.                         palmac de pământ și chiar de a ’șl înălța
   Insă, D-lor, noi am dominat emoțiunea un templu pentru cultul religiunel lor. (A-
nâstră, și de la locul acesta, unde ne-au plause).
pus încrederea M.S. Domnitorului și spri- Aceste capitualțiunl, la anul 1856 s’a
jinul D-v. trebuia să dominăm acea emo- consacrat de către marele puteri europene,
țiune, ca să putem modera demarșele nâs- care prin acâstă consacrațiune aii recunos-
tre. Dâră ântâia cugetare care a dominat cut ca drepturile principatelor Romane,
în consiliul nostru, a fost de a vă comu- trebue să facă parte integrantă din drep-

nica acest lucru, care nu mal putea fi un
secret de Cabinet, și care în împrejurările
în cari ne aflăm nu trebue să fie mult timp
ascuns. Cum s’ar fi putut dâră să nu vă a-
rătăm acâstă comunicare a agintelul nos-
tru? Sciu că are să ni se ^ică că de ce
l’am întrebat; dâră putâm noi fi indiferenți
de a sci pe cine a voit Constituanțil M.S.
Sultanului să înțelâgă, când a vorbit de
provincii privilegiate și șefii lor’ Noi însă
credem că am devansat voința D-vâstră,
și nu am depășit de loc drepturile și da-
torințele unui guvern care nu voesce să
facă nimic fără concursul țSrel.
   D-lor, qgI ne-am bucurat de Constituți-
unea Otomanilor; căci am vădut în lume
un suveran absolut mal puțin si în Orien-
tele Europei încă un foculariu de libertate
și progres mal mult. Este un bine, ori și
cum, când pe tronul Padișahilor va fi un
suveran Constituțional, și acel foc aprins
pe malurile Bosforului, nu pâte să aducă
de cât lumină și căldură populațiunilor
creștine. Lumina acâsta, însă, nu ne tre-
buia nouă; ea nuepentru noi; căci noi am
devansat’o și nu ne profită direct în nimic.
Ne am bucurat dâră , că un imperii! abso-
lut, va fi de acum uă monarchie constitu-
țională ; ne’am bucurat că un padișah are
să fie la nivelul suveranilor Europei; am
întrebat însă, dâca România era designa-
tă prin constituțiunea otomană pentru că
sciam ca România nu va suferi atare atin-
gere și va fi pusă pe calea de a protesta.
Voim chiar prin acâstă desbatere parla-
mentară să se scie că și România are ceva
lecțiuni de dat puternicilor ei vecini cari
aii înterdiat pe acâstă cale a constituțio-
nalismului. (Aplause).
   Vederile nâstre, D-lor. sunt acestea: In
facia acestei constituțiuni care o salutăm
ca uă auroră pentru populațiunele orientali,
noi nu avem de cât a conserva drepturile
nâstre, de cât a ne preserve de ori-ce in-
tenționale atingeri ce s’ar face raporturi-
lor nâstre internaționali cu Imperiul Sul-
tanilor, și de aici înainte nu avem de fă
cut un pas mai mult.
   Permiteți’ml acum, după acestă decla
rațiune, a vă spune cum înțelegem noi a
ne ține departe de posițiunea ce ni se cre-
eacLă. prin chartea constituțională otomană.
   Prin capitulațiuuile de patru ori secu
lare, încheiate îutre eroicii Domni Români
și între glorioșii Sultani otomani, s’a asi-
gurat tâte drepturile suverane, tâtă liber-
tatea și tâtă indepeudința nâstră, ca a u-

tul națiunelor Europei crescine.
   EI bine, de la anul 1856, noi am intrat
în esercițiul deplinei nâstre suveranități
naționale, și în relațiunele esteriâre nicl-
uă-dată nu am recunoscut alte margini de
cât acele pe care ni le-aii pus însăși Eu-
ropa.
   După aceia în virtutea dreptului nostru
național, am făcut cu Puterile garante ac-
te de suveranitate, prin care s’ah afirmat
și mal bine libertatea și independința Ro-
mâniei ; și, dâcă cu tâte acestea am fost
considerați ca făcând parte din sistemul
politic al Imperiului turcesc, acâsta a fost
numai pen'ru că Europa a sciut că este
bine așa; cu tâte acestea marele națiuni
Europene aii înțeles, aii stins, bine ca Ro-
mânia este uă țară a parte, și ca ea nu fa-
ce parte integrantă din posesiunele șipro-
vinciele imperiului otoman. (Aplause); că
este un Stat liber și ca atare nea și asigu-
rat uă garanție colectivă.
   EI bine, acea garanție colectivă a mari-
lor Puteri europeane, ea nu este în con-
tra intereselor nâstre politice ci tocmai
în favârea lor; căci această garanție co-
lectivă a puterilor, se mărginesce de a ne
apără de ori-ce ingerință din afară , în a-
facerile nâstre interiâre , și tot-d’uă-dată
nu va pune nici uă altă margine întru a-
câsta, de cât să desvoltăm afacerile în de-
plina nâstră libertate ca un Stat liber și
independinte. (Aplause.)
   Așa dâră , D-lor , atât capitulațiunile
nâstre cele vechi, cât și actele internațio-
nale europene, asigură României uă esis-
tență liberă și independintă ca națiune a
căria raporturi esteriâre sunt regulate.
Prin urmare, când ar veni cine-va astă-dil
și ar diice că România face parte din un
tot indivisibile ce se numesce imperiul
otoman, că România este uă provincie tur
câscă, că capul Statului român este un șef
al unei provincii otomane, și că România
nu pâte să aibă alt nume , de cât numele
de otomani, acâsta pe noi nu ne privesce
întru nimic, căci Constituțiunea turcescă,
octoriată la 23 Decembre s. n., nu se pâte
impune nici în drept, nici în fapt Româ-
niei , care a intrat în familia națiunelor
Europei. Deci acâsta fiind situațiunea nâ-
stră politică voifi 4iee numai dno5 cuvin-
te, ca dâcă acea Constituțiune este uă Con-
stituțiune care privesce direct pe supușii
Sublimei Porți', ea pentru noi Românii este
un act nul, âră în cât privesce esplicațiu-
nile date de Escelenția Sea Safet Pașa, care

ating raporturile nâstre internaționale cu
imperiul otoman , rămân în sarcina și în
responsabilitatea miniștrilor Majestățel
Sâle Imperiale a Sultanului care înșil dă
un sens inadmisibil Constituțiunel pro-
mulgate, sens care la noi în România este
cu totul inaplicabile. (Aplause.)
   Mal mult încă, de la anul 1866 noi ne
bucurăm de uă Constituțiune de Stat ce
ne-am dat’o noi înșine și care a asigurat
României un loc definitiv în familia Sta
telor Europei civilisate. In cât se atinge
derelațiunile nâstre esteriâre cu alte State,
ele vor avea desvoltarea aceea care este a-
sigurată prin dreptul public europân.
   Prin urmare, între noi și Sublima Pârtă
nu esistă alte relațiunl de cât acele care
decurg din dreptul public europân; reia
țiunl care ar decurge dintr’uă șartă Con
stituțională a înaltei Porți, pe noi nu ne pri-
vesc întru nimic; căci acâsta ar fi uă vio-
lațiune a regimului nostru interior, cât și
a esistențel nâstre naționale garantate prin
tratate și Convențiunea dintre Marile Pu-
teri europene.
   fită cu ce convicțiune am privit espli-
cațiunile date de către Escelenția Sea mi-
nistrul trebilor din afară al Sublimei Porți
relative la Constituțiunea imperiului oto-
man.
   Acum, după ce am stabilit că de la anul
1866 mai mult încă de cât înainte noi nu
am făcut nici uă parte din ceea ce s’ar pu-
tea numi sistema provincielor otomane ;
că de la 1866 , în fapt n’avem alte rapor-
turi de cât acelea care sunt stabilite prin
tratatul Europen. ve întreb: mai pâte ti în
tre noi, guvern și națiune, mal pâte fi vre
uă îndoâlă că în contra acestei simple in-
terpelațiuni trebue imediat să introducem
uă protestați ane la acele puteri europene
care sunt ca și noi interesate să pădiâseă
fidelitatea tratatului de Paris ?
   D-lor, chiar înainte de 1866 prin Cou
vențiunea de la Paris, din 19 August 1858,
noi avem procedura indicată pentru cașul
când Sublima Pârtă ar incălca asupra
drepturilor nâstre. Convențiunea dice es-
pres că avem la Constantinopoli un agin-
te , că, în cașul când drepturile nâstre vor
fi călcate , acel aginte să reclame , și
să reclame la Europa d’a dreptul. EI
bine, acâstă procedare indicată , arâtă în
destul care este dreptul nostru. Noi avem
pentru cașul când ni s’ar părea că lovesce
în drepturile nâstre, avem uă idee diplo-
matică deschisă înainte de tâte.
   Să nu se sperie nimeni dâră când vor-
bim de protestare, și uă protestare ener-
gică și seriâsă, pentru că acâsta este în
sășl procedura ce ne-au indicat’o Europa.
Noi, prin agentul nostru de la C mstanti-
nopole, trebue să introducem către puteri
uă protestațiune, ori de câte ori credem că
se face uă violare a drepturilor nâstre ab
antiquo. Acâsta avem să facem; căci acâs
ta ne este indicat în formă și în procedere,

6 (1 J Ianuarie i o < <

âl ii' 1, wblt Al, jWMANiM

Va dice cine-va că trebuea să facem alt-
fel? Nu credem, căci dâca uă dată ne ară-
tăm respectuoși către Europa pentru acea
garanție colectivă sub al căreia scut sunt
puse capitulațiunele nâstre, nu remâne
nici uă îndouâlă că pe calea diplomatică,
trebue să protestăm. Prin urmare, asupra
acestui punct nu se mal încape să stăm a
delibera; avem să protestăm, și să protes-
tăm energic către representanțil puterilor
mari din Constantinopole.
   Voci. Prea bine, prea bine.
   D. N. lonescu. Acâsta am cugetat să o
fac; în privința acâsta nu e nici umbră de
îndouâlă în spiritul consilierilor Măriei
Sale Domnitorului. Sperăm că D-v. veți da
asentimentul să facem acâsta cu prompti-
tudine, și credem că va fi bine primită de
Europa luminată (aprobări).
   Și pentru ca, D-lor, să nu remână nici
umbră de bănuâlă că prin reclamațiunele
nâstre diplomatice am fi provocat din par-
tea înaltei Porți acâstă violare flagrantă a
drepturilor nâstre, să ’mi permiteți să vă
spun în ce relațiunl eram chiar în dioa de
24 Decembre.
   Avem în Constantinopole un agent care
întreținea cele mal bune relațiunl cu Sub-
lima Pârtă; avem osebit un trămis însăr-
cinat să tratese între altele și despre re-
trocesiunea deltei Dunărei, conform cu
tratatul de la Paris care anexâsă la Mol-
dova ceea ca Rusia a cedat din Basarabia.
Așa dâră, este recunoscut că ni s’a cedat
un teritoriu care era distinct cu totul de
teritoriul otoman.
   Soluțiunea acestei cestiune se amâna
din di în di, când de uă dată ne surprinde
charta Constituțională octroiată de Majes-
tatea Sa Sultanul! Apoi, noi eram îu așa
bune relațiunl cu Sublima Pârtă, în cât nu
bănuiam câtuși de puciu că avem să sufe-
rim uă agresiune diplomatică.
   înalta Portă promulgând Conslituțiuuea
otomană a fost inspirată de acele idei ce
a făcut mărirea națiunelor occidentalul. Ea
a crezut în acest secul, când imperiele se
basâsă pe principiile de dreptate și liber
tate, a crezut că este timpul a copia pen-
tru imperiul otoman uă Constituțiune ba-
sată pe marile principii ale revoluțiunei
francesede la 1789, pe care ’șl-a apropri-
at’o ca uă panaceiă. Acâsta nu ne privesce
întru nimic: noi, fideli consilieri ai Măriei
Sale, avem a declara solemn în facia țărel
că drepturile nâstre internaționale sunt
reservate ca garanție a acestor drepturi
naționale, avem actul marelor puteri Euro-
pene. Acesta nu este uă ilusiune, ci uă re-
alitate. Sperăm că națiunea ne va da tâlă
energia de a apăra Constituțiunea nâstră.
Acesta e linia care avem de urmat. (A
plause).
   1). I. Poeuaru Bordea. D-lor, într’o
asemenea cestiune care atinge pucin vii-
torul țărel, m’am crezut dator și eu să ră-
dic vocea să adaog două cuvinte. Recu-

nosc, D-lor, că în asemenea cestiuni vocea
bătrânilor trebue să fie care o să se audă
înaintea celor tineri. Dâcă am luat și eă
cuvântul, nu e de cât numai pentru idea
că din acel viitor care ni se pare bre cum
întunecat de uă cam dată, voiu avea și efi
ocasiunea să mS împărtășesc din dânsul.
   D-lor, Camera nu este sesisată de cât
de cestiunea de a se sei cari sunt dreptu-
rile țărel și în vederea lor care trebue să
fie atitudinea el în urma Conslituțiunel
promulgată de imperiul otoman.
   D-lor, Constituțiunea imperiului Oto-
man, în art. 1, 7 și 8 proclamă nisce idei
cari, în urma esplicațiunilor date de că-
tre representantul nostru de la Constanti-
nopoie tinde a face din Romănia uă pro-
vincie Otomană, tinde a face din princi-
pele român un șef al unei provincii Oto-
mane.
   In facia dâră, a acestui act, ministerul
a sesisat pe Cameră ca să se pronunciă
asupra acestui act, și tot d'uă-dată să’și
dea avisul șefi de conduita, ce trebue să
o aibă ministerul vis-a-vis de acest act.
   Mal ’nainte de a vorbi de conținutul și
de ideile esprimate prin acest act, ’ml
veți permite să ating cestiunea de a se sci
dâcă este safi nu, fundată aceaacusațiune
adusă ministerului de către unii din re-
presentanțil națiune!.
   Uă voce. Nu este acâsta la ordinea di-
lel; nu sunteți în interpelare.
   D. O. P- Bordea. D-lor, în facia aces-
tei întreruperi, m6 văd silit a trece peste
punctul acela și voiu reveni la adevărata
cestiune. Este safi nu, acest act atingă-
tor drepturilor nâstre naționale? Avem
dreptul de a ne plânge pentru densul în
contra Porțel, seu nu? Și în urmă care
este calea și modul de a ne plânge ?
   Ca să putem respunde la aceste ces-
tiuni, cred de datoria nâstră, și de dato-
ria mea personală, să arăt care a fost po-
sițiunea nâstră pâne la 1856, și care a fost
de la 1856 în câce.
  Ca să putem vedea dacă acest act’diu par-
tea Porțel este atingâtor drepturilor nâstre
naționale, nu mă voiu referi la tote trata-
tele nâstre încheiate cu Pârta în trecut.
   Nu voiu da lectură tutulor acelor trata-
te cari stabilescu, în mod precis, dreptu-
rile și imunitățile nostre, ci mă voiu re-
feri numai la cele din urmă.
   Tratatul încheiat de Pârtă cuPetru-Ra-
reș. în art. 1 declară categoric : Pârta re-
cunosce pe Moldova — și în cel-alt tra-
tat încheiat cu Mirc&a și Vlad, recunâsce
pe țara Românâscă de țară liberă și inde-
pendentă. Mal mult de cât atât. Margi-
nile teritoriului, pământului Românesc e-
rau garantate de către Pârtă și tot d’uă-
dată asigurate printr’un ajutor ce Pârta
ora obligată a da țerel în ori-ce ocasiune,
și Pârta pentru aceste servicii ce se înda-
tora a aduce țerel, ’și a stipulat înfavârea
sa un dar EI bine, nu numai din trecut

1U

Pârta nu șl-a menținut aceste obligațiuni,
nu numai că a dat ocasiune să vedem că
încă de la 1777 noi eram în drept a ne
plânge în contra violațiumlor cari s’afi
făcut contractelor sale încheiate cu noi
prin răpirea Bucovinei, dâră încă astă-dl
vedem că Pârta vine de face uă Constitu-
țiune a sa prin care atinge chiar acele
drepturi ce se obligase prin acele tratate
a le respecta.
   In urmă, tratatul și Convențiunea din
Paris, vinfi și recunoscu deplină autono-
mia țărel nâstre, pe basa tratatelor și mal
mult ca garanție a respectărei acestei au-
tonomii, puterile garante vinfi de a da uă
garanție colectivă spre a ni se asigura
tâte imunitățile nâstre.
   Când dâră, din aceste acte resultă că
Pârta nu numai avea dreptul să ne consi-
dere ca uă țară autonomă, dâră din con-
tra, era obligată ca să ne respecte în li-
mitele și drepturile nâstre; — Constitu-
țiunea Porțel nu este de cat pe d uă-parte
uă sfidare a celor-alte puteri garante, âră
pe d’alta uă violațiune a drepturilor nâs-
tre recunoscute, repetate și sancționate
chiar prin tratatul de Paris.
   Ast-fel dâră, actul Porțel nu face de cât
să lovescă în drepturile nâstre naționale,
în independința nâstră și în libertatea na-
țiunel Române.
   Actul acesta dâră, este un act de vio-
lațiune a obligațiunilor luate dc către
Pârtă faciă cu noi, și în contra căruia noi
suntem datori să protestăm. Vom protesta
și vom ijice: ca acela care călcat con-
tractul, să reintre în respectarea obliga-
țiunilor sale
   Acâsta sub punctul de vedere al drep-
tului.
   Vom mal protesta și ca Români, căci
trebue, dacă cel pucin nu vom fi în stare
se adăogim la ceea ce am moștenit, dâră
se conservăm cel pucin ceea ce ni s’a lă-
sat ca moștenire.
   Drepturile nostre naționale fiind atinse,
suntem atinși în tot ce avem mal sacru.
Este de datoria fiă-cărul om , ea și a nâs-
tră în cașul de faciă, ca, când ’l se atacă
tot ce are mal scump uă națiune, să vină
să ateste energic în cintra aceluia ce o
atacă mai cu semă acum când Pârta ’șl-a
călcat obligațiunile sale, obligațiuni luate
prin un contract încheiat cu noi.
   D-lor, nu fac acâsta nici din simpatie,
nici în contra Porțel nici în contra altei
puteri, nu o fac de cât din spiritul ce tro-
bue să ne predomine când este vorba de
a ne atinge în demnitatea națională.
   Reviind la protestare și modul cum ar
trebui să fie făcută, nu ml este mie dat, ca
să dic așa, a o arăta. Art. 8 și 9 din Con-
vențiune regulâsă cum trebue noi să pro-
testăm în fața unor asemeni violațiunl; las
dar tutulor celor mal capabili de cât mine,
celor mal maturi în ceea ce privesce re
dactarea actului de protest, și din partea

112

& Ni i 'Kt D vKldAG aD ikOMAkiiKi

6 (18) Ianuarie 1877

stantinopole, spre a face ea legea Turciei.
Și spre a recunâsce mândra Românie în
acea caricatură, ar fi trebuit să văd scris
în josul el. ca în josul portretelor de fan-
tasie, numele el in t6tă litera ; și a trebuit
nimic mal puțin de cât comentariele D-v.
și acelea ce ați provocat într’un exces de
zel, din partea lui Safet Pașa, pentru ca
să mă simț și eîi atins '
   Dacă dar astădl suntem în fața unei in-
sulte, acea insultă ne-am făcut’o noi mal
ântâiu, și ea ne vine tot atât da pe bancele
ministeriale, ca și din Cabinetul lui Safet.
   Apăs mult asupra cuvântului de insultă
căci uă pretențiune așa de insolidă și de
ridicolă, ca aceea de a asimila și âncă as-
tădl pe România cu cele-alte părți ale im
periulul, ori cât da privilegiate ar fi a-
celea, nu pdte trăda, cel mult, de cât in-
teuțiunea unei insulte, nici uă-dată și a-
ceea de încălcare a unor drepturi; căci
acele drepturi sunt la adăpost de orl-ce
atingeri. Și în ori-ce cas, daca ar fi vorba
de contestarea sau revendicarea acestora,
răspunsul nostru ar fi simplu; am putea
împrumutând acea frasă antică să le di-
cem: Venițl (adică cercați) de le luațl *
   Nu e însă vorba astădl numai de a se
sci ce avem de respuns lui Safet Pașa
căci asupra acestui punct nu putem de cât
să fim cu toții de acord, ci și de a sci
cum aii putut ajunge lucrurile acolo. Și
cănd cineva dice ni s’a făcut uă insultă,
cu ocasiunea unul respuns ce ne-a dat
Safet Pașa, prin acâsta chiar mărturisesce
că a făcut lui Safet Pașa uă întrebare. EI
bine, âtă tocmai ceea-ce, după mine, gu-
vernul nu trebuea să facă, ceea ce nu pu-
tea să facă fără humiliație, și chiar impru-
dență pentru noi.
   Așa dar uă imputare gravă pe care o
fac eîi guvernului nostru, este că a provo-
cat, fără nici uă necesitate, aceste espli-
cațiunl, care, tiebuea să prevadă, nu se
puteau întârce de cât în desavantagiul
nostru.
   D-lor, să vedem nu numai daca textul
acelei ConstituțiunI care, fie dis în trâeăc
e numai un project, de âre-ce nici una din
Puteri n’a luat’o încă în serios, daca, dic,
textul acel ConstituțiunI autorisa acâstă
întrebure; dar daca măcar situațiunea ac
tuală a Turciei, situațiunea ei desperată,
comporta asemenea bănueli, asemenea în-
grijiri?
   D-lor, nimeni din D-vâstră nu ignorâsă
evenimentele cari se petrec la porțile nâs-
tre. Tâtă lumea scie că astădl Turcia este
pusă de Europa întregă la banul cicilisa-
țiunel și că este somată de Puteri de a
executa reforme radicale în profitul, nu al

mea termin declarând că: nu esprim de ।
cât sentimentele acelea cari ’ml dic că nu
pot să fiu de cât ceea ce m’am născut, că
au pot să primesc nici calificațiunea de
otoman, nici țărel calificațiunea de provin-
cie Turcescă. România a fost recunescută
ca liberă și independentă chiar de su-
blima Pârtă care astădl voesce să ne a-
tingă tote drepturile nostru Noi treb ie
dară să o facem să vadă care ’l sunt
obligațiunile sale, care ’l sunt drepturile
sale, și pe de altă parte să ne credem da-
tori că trebue cu ori ce sacrificiu chiar să
conservăm ceea ce am moscenit de la stră-
bunii noștri! Am dis.
   D N. Blaremberg. D-lor, mi-e temă
să nu fim mistificați. Și în adevăr în fața
schimbărei la vedere la care asistăm, îu
fața acestei restu nări de roluri, în fața
contrastului ce se vede între ceea-ce s’a
petrecut în ședințele secrete și ceea-ce se
petrece astădl în ședință publică, nu sun-
tem âre în dret să ne întrebăm pe cine să
încetă aci? Cum uă cestiune pusă spon-
tanei! de guvern el însuși și asupra căreia
ni s’a cerut sentimentul nostru, s’a putut
transforma pe neasceptate într’un respuns
mai mult saîi mal puțin amb trasat la uă
interpelare?
   Se pâte ca acest mod de a pune cestiu-
nea să fie fârte dibacii) din partea acelora
ce față cu dânsa nu sunt în largul lor; dar
preocupațiunea nâstră a tutulor în nisce
momente așa de grave, nu trebue să fie de
a sci ce convine âmenilor, fie acel âmeni
pe acele bănci, (indică banca ministerială)
fie pe acestea , (indică banca deputaților)
ci ceea-ce convine intereselor bine înțelese
ale țârei.
   Eîi ’ml voiu permite dar de la început
să înlăturez echivocurile și subterfugiile
și să pun puncturile pe i; căci, in adevăr,
mal înainte de a emite uă părere și de a
căuta uă soluțiune, trebue să fim fixați a-
supra faptelor, și să ne dăm bine sâma de
situațiune.
   Etă, D-lor, faptele în tâtă nuditatea lor
Se decretâză de Majestatea Sa Sultanul uă
Constituțiune exclusiv pentru imperiul
Otoman , căci ori-ce altă presupunere re-
pausă pe date Împrumutate fantasiei, și în
acâstă Constituțiune se vorbesce de cres-
cinil ce locuesc, nu în Orient bine înțeles,
ci în limitele proprii ale imperiului; se
vorbesce și de nisce provincii privilegiate
ale acestuia. Am citit și recitit și eîi acea
Constituțiune și vă fac umila mărturisire,
și acâsta în numele a tot ce am mal sânt,
că nu ’ml-a trecut un singur moment prin
minte că era, saîi mal bine că putea fi aci
cea mal mică și mal ascunsă alusiune la
România, Stat separat și autonom încă din
nâptea timpurilor, Stat monarehic și he-
reditar , Stat a cărui individualitate pro-

musulmanilor și a propriei sale existențe
sau măriri, ci a populațiunelor creștine

din Orient, ba chiar din limitele teri-
toriului sfii. Turcia luptă, nu ca în tim-
purile Baiazeților și Solimamlor când os-

prie și existență independintă se găsesce 1
astădl sub scutul Europei întregi, a Eu- [             ,
ropeit adunate tocmai în Conferință la Con- t da sale victoriâse tăbăraii lângă Viena

și ocupau cetatea Buda ca uă parte inte
grăită a imperiului lor, ea luptă nu pen-
tru cuceriri, ci pentru propria el conser-
vațiune , măcar în condițiuni humile de
i astădl , numai și numai ca să nu se înde-
plinâscă predicțiunea, sau mal bine, ca să
। nu se execute sentință acelora cari au dis
I și dic că locul lor nu mal este în Europa,
ci în Asia. Cu alte cuvinte, Turcia astădl
luptă ca să rămână ca Stat , cel puțin în
limitele modeste ce ’i-a lăsat acordurile
succesive dintre Puteri.
   Conferința este întrunită în Constanti-
nopole, și Turcia an xiâsă mal mult încă
de cât noi, asceptă decretele ei. Nu cu-
nâscem încă nici noi până acum ce vor fi
acele decrete, dar ceea ce seim încă de pe
acum este că , pentru norocirea nâstră,
tâte puterile sunt deja de acord asupra u-
nul program âre-care, saîi mai bine asupra
baselor nouelor concesiuni de exijat de la
Pârtă, saîi de impus acesteea. pic pentru
norocirea nâstră, căci în cașul unul resbel
eram și noi amenințați fatalmente de a de-
veni câmpul de bătae al Puterilor în luptă.
   Puterile, o repet, au deja programul lor;
acest program a obținut deja aprobațiunea
lor unanimă, și nu cred că cineva să cu-
teze a dice că acel program este Constitu-
țiunea care s’a decretat astădl de Turcia.
Avem daja destule date, destnle informa-
țiunl , nu numai oficiale, dar cari astădl
sunt chiar de domenul publicităței celei
mai întinse, pentru ca să seim că Consti-
tuțiunea Turciei nu e luată de nimeni îu
serios și că Turcia este în ajun sau de a
bate în retragere și a se supune exigen-
țelor puterilor, saîi de a întreprinde sin-
gură uă luptă desperată în contra Europei
întregi cualisate de astă-dată în contra ei.
   Și într’un cas și în altul nu numai că
n’avem nimic de perdut, dat avem tot de
câscigat. Numai scisiunea între puteri,
numai un resbel loealisat între Rusia pe
d’uă-parte și Turcia cu o alta sau < 1 te pu-
teri de altă parte ar putea pune în cestiune
sau îa pericol drepturile nâstre și justifica
uă schimbare in atitudinea nâstră.
   Nu eram dar în drept, D-lor, să vă spun
de la început că situațiunea nu comportă
asemenea pretențiuni, cel mai puțin ridi-
cule din partea Turciei față cu noi, și încă
mai puțin emoțiunea și îngrijirile ce se
manifest, nu dic față cu respunsul lui Sa-
fet Pașa, căci acâsta este uă altă cestiune
ci față cu Constituțiunea Otomană. Ni
meni din noi, o repet, nu era autorisat a
priori să vailiă în acele păr(I ale Constitu-
țiunel privitâre la provincii privilegiate,
uă alusiune la statul Român.
   Dar âre astăiJI suntem tot in acea situ-
ațiune? Ore dică Constituțiunea Turcă și
chiar alusiuni, dar alusiunl ininteligibile
sunt de desprețuit, este âre tot ast-fel și

(Suplement')



6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

(Suplement, 113

cu respunsul categoric al lui Safet Pașa? bue și credința în infailibilitatea lui, lu-
Mărturisesc și eu că nu. AstăZi în urma cru la care rațiunea se refmlă, fiind dată
explicațiunilor ce s’afi provocat în mod imperfecțiunea omenâscă. Prin urmare efi

grăbit din partea Turcit! în urma publi-
cității ce s’a dat acelor esplicaținni, cari
se aduc astă-ZI chiar la tribună, nu mal
putem să trecem cu vederea asupra lor și
să nu relevăm cel pucin insulta conținută
implicit în acea pretențiune ridicolă, căci
persist a susține că cât pentru drepturile
nâstre, ele sunt astă-ZI mal mult de cât
ori când la adăpost de orl-ce atingere, cel
pucin din partea Turciei. Dâră chiar, du-
pă ce s’a provocat acest respuns oral din
partea ministrului afacerilor străine al
Turciei, el nu s’ar fi dat publicității, lu-
crul s’ar fi putut relega acolo unde s’a re-
legat tâte pretențiunile de asemenea natu-
ră ale Turciei din trecut faciă cu noi. As-
tă-ZI însă aceste esplicațiunl s’ati divulgat
și România scie, e ținută să scie, că Tur-
cia pretinde că dânsa n’ar fi de cât uă
provincie a imperiului Otoman. Prin ur-
mare și eu sunt de părere că insulta esis-
tă, și că nu mal putem tăcea, și că e cel
pucin locul la uă protestațiune din partea
Cabinetului. Dâră totîu acelaș timp nasce,
pentru mine, întrebarea dâca grija acestei
protestațiuni trebue să o lăsăm acelorași
âmenl cari aă provocat prin nedibăcia lor
aceste esplicațiunl, cari aă adus acâstă
situațiune ? (întreruperi).
   V’am făgăduit, D-lor, de la început, cu
tâte că nu avâțl nevoe de acestă făgăduâlă
spre a fi siguri de acâsta, că voifi fi cât se
pâte de franc astă-dată ca tot-d’a-una, și,
dâca se pâte, mal mult chi^r de cât tot-
d’a-una. Prin urmare de gâba lansați aces-
te eselamațiunl; căci ele nu sunt la locul
lor faciă cu min'; mal mult, ele ’șl lipsesc
efectul și nu aduc nici uă lumină în causă.
   Așa dâră, cum v’am epus, pentru mine
aceste două cestiunl, aceea a protestului
și aceea a confiențel, sunt inseparabile. Și
ca să fiu mal bine înțeles, să ’mi permi-
te’țl, uă-dată ajunși aci cu discuțiunea, de
a vâ spune aceea-ce mal ales ne desparte
și deosibesce de onorabilii mei colegi cari
se impacientâZă la cuvintele mele. Douâ
lucruri ne deosibesc. Cel d’ântâiu, este că
efi nici uă-dată n’am vâdut cestinnile cari

interesâZă țâra mea prin prismul esclusiv
al încrederd safi neîncrederii în cutare saiî acord colectiv dintre Puteri. Acâstă deo-

cutare om, și acâsta pentru că chiar dâca
aș împărtăși entusiasmul unora pentru cu
tare sau cutare din personalitățile nâstre
politice, nu pot să uit că acel predestinați
sunt âmenl și că particip fatalmente de
condițiunea omenâscă. Nu pot dâră de cât
să plâng pe acel ce ’și pâte dice încrede-
rea ce am în cutare om safi cutare persână
ce conduce destinele țărel, este uă asigu-

rare de ajuns că totul merge bine și că eu
pot abdica și dormi Căci, D-lor, casă
aibă cine-va acâstă asigurare, nu e destul

credința în lealitatea și chiar luminele a va dintr’uă Zi ÎQ alta are trebuință de mult de tot d’auna în partea spre care e aplecat,
celui om, mai trebue încă ceva, mai tre- timp și trudă spre a se mal putea orienta Uă voce. Traducțiunea nu prea e corectă,

nu pot vedea nici uă cestiune prin pris
mul esclusiv al încredere! și al simpatiei
pentru âmenl, pentru că âmenil sunt faili-
bilt, și ast-fel încrederea ce le-o acord nu
merge penă la fanatism și la abdicați une.
   Uă voce. Nu e încredere, ci comunitate
de idei.
   D. președinte. Vă ,rog, D-lor, să nu
întrerupe ți.
   D. N. Blaremberg. Nu mă supără în-
treruperile, D-le președinte, destul numai
să fie inteligibile.
   D, președinte Mă mir cum D-nil cari
întrerup aă putut crede că D-ta al Zis că
D-lor nu cugetă prin rațiunea D-lor, (A-
plause)
   D. N. Blaremberg. N’am Zis acâsta,
D-le președinte! am Zis că credința ce am
că acel om este ca și mine supus infirmi-
tăților omenescl implică neapărat necesi-
tatea controlului Cea altă deosebire între
noi este, D-lor, că de când s’a început a-
câstă criZă orientală, din causa caracte-
rului slav ce a luat încă de la început, eu

am tremurat pentru esistența României.
   Sunt însă alții cari au ve^lut și văd lu-
cruiile alt-fel; aceia nu numai că nu voesc
a recunâsce pericolele ce ne amenință în
cașul unui resbel, dâră merg mai departe
cu optimismul lor și consider complica-
țiumie actuale ea o bună fortună. ca oca
siunea unor mari succesuri diplomatice
EI dic' ocasiunea de a câștiga saii do
bendi mult; pe când efi, fiind dată starea
actuală a echilibrului europân, am tremu-
rat de la început chiar și pentru ceea-ce
avem1 Dâră asta, mă grăbesc a o declara,
nu faciă cu turcii. De aci îndrăsnâla uno-
ra, de aci prudența și chiar timiditatea al-
tora. Eu am credut și persist a crede cu
mărturiile istoriei în mână, că România
nu pâte câștiga de cât la mișcări isolate,
și dovâdă despre acâsta sunt tâte cuceri-
rile el recente, și că avea din contra mult,
dâca nu și tot de perdut la generalisarea
cestiunel orientale, la uă acțiune comună
cu popâre de altă gintă.
   Este bine înțeles că vorbesc îu ipotesa
unui resbel ruso-turc , nu în ipoiesa unul

sebire în punctările nâstre de vedere es-
plică de ajuns sentimentele nâstre respec-
tive faciă cu acest incident, și cu acâstă
complicațiune mai mult. Să pâte ca efi să
fifi acela ce păcătuesc în acest moment
prin esces de timiditate, se pâte ca eu să
fifi acela ce mâ înșel. Dâră e tot-d’a-una
timpul de a repara uă timiditate, pe când
uă îndrăsnelă inoportună pâte fi de multe
ori espiată cu lacrime de sânge.
  D-lor, lucrurile și âmenii la noi se

schimb cu atâta repeziciune, în cât cine- jours du câtâ ou l’on penche“, cine-va ca-

și a sci unde trebue să și caute amicii și
unde adversarii Dâca. D-lor, nu ar fi ast-
fel, aș avea în sprijinul ideilor și senti-
mentelor ce esprim au numai greutatea cu-
vîntului meii, care e fârte modestă , dâră
aș avea autoritățile cele mal imposante, aș
avea aliațl pe tâte băncile. Dâră pucin
importă, de âre-ce sunt resignat mal ina-
inte ca să displac âmenilor, ori cât de sus
ar fi puși el, cu singura condițiune de a
servi lucrurile, prin urmare dâră să nu
vfi mirați nici de curagiul mefi, nici de
francheța mea.
   Vâ spun, D-lor, că, după părerea mea,
ministerul, cerând acele esplicațiunl, a
comis uă greșâlă, și că nu ar fi logic ca
sarcina de e repara acea greșâlă să se la-
se tot aceluia ce a comis’o. Acâsta era în-
să unul din motivele defiențel, sau mal
bine al reservel mele.
   Mal am un cuvînt ca să fifi îngrijat și
să nu cred că presentul Cabinet, în com-
punerea lui actuală în momentul de faciă,
pâte aduce servicii țârM, cel pucin faciă
cu srâinătatea și conflictele ce sunt des-
chise; este că ’l cred compromis sau sus-
pect la ochii Europei occidentale.
   De la începutul crizei acesteia, el a tră-
dat o âre-care teddință, care astă-Zi nu
mai e un mister pentru nimeni. Dâră, com-
bătând acea tendință, mâ grăbesc a adao-
ge că nu sunt de șcâla acelora car’ în ase-
menea cestiunl ’șl permit să suspecte mo-
bilul și patriotismul cui va. Nu eii, când
e vorba de mobilurl și de intențiuni faciă
cu țâra, voifi face verl-unui Român insulta
de a crede că el pâte fi animat de alte sen-
timente de cât ale mele, ori cât de radi-
cale ar fi divergințele dintre noi, căci scifi
că tâte acele divergințe nu se pot raporta
de cât la mijlâce, âră nu și la scop. Sco-
pul din partea orl-cărul Român nu pâte fi
de cât unul și același: mărirea, gloria și
prosperitatea țârei unde i-a fost dat să
descîiidă ochii.
   Ori cum ar fi, de la începutul crizei a
cesteia, am vâZut tendința, dâca nu colec-
tivă, cel pucin isolată, a unora din miniș-
trii de a se arunca într’un moment dat în
partea ac I puteri, respectabile alt-fel, dâ-
ră pe care efi o cred, de o-cam-dată, căci
timpul pâte să aducă cu sine multe schim-
bări în raporturile dintre națiuni, primej-
diâsă pentru noi.
   Negreși că cel-ee manifest acâstă ten-
dință nu o fac de dragoste către acea pu-
tere, ci numai pentru că sunt convinși că
în împrejurările actuale acesta este mid-
locnl cel mai bun de a servi interesele țâ-
rei lor, și do a ajunge la realisarea idea-
lului lor, în ceea-ce privesce România !
   Am veZut, Zic, de la începutul acestei
crise pe guvern înclinând spre acea parte,
și e un proverb care Zice „on tombe tou-

celul om, mal trebue încă ceva, mal tre- timp și trudă spre a se mal putea orienta

    >. N. Blârernberg. Vâ laș .D-vâstră
.flitul traducțiunilor ireproșabile fiind-
■ a eu uu am timpul în acest moinen' sa
......up de ademenea debite eu atât mai
mul-că credem că nu voiri radaves u -
oe â (ac uă traducțiune din limba fraa-
cesă. așa de familiară noă tutulor. în.tr’uu
pari iment româu.
  D. V Manin. In adevăr, e rar să se facă
traducțiunT în Camera română.
  D. președinte D-tș faci une-ori în la-
linesco. (ilaritate).
  D. N. Blaremherg. Dâcă pânâ acum
am lefulat în mine însumi aceste bănueli.
aceste preocupări, este că <edâiu âre-ear.I
inconveniente să pun și pe public în con-
fidențele mele, pentru ca nu ast-fel lucrul

să ajungă la urechia străinilor, cari nu
sunt, de cât prea dispuși a confunda țara
cu ce; ce o guvernă. Dâcă rup cu aeestă
reservă acjl. este pentru că cred că timpul
inenajamentelor a trecut, pentru că sunt
con ins că de aci înainte menajamentele
și tăcerea ar a ea mai multe inconveniente
de cât avantage, pentru că cred că mena-
jamentele cu âmenl ar periclita lucrurile,
ar periclita interesele cele mal scumpe ale
României.
  Ve amintesc aeestă reservă din trecut
nu numai pentru a stabili că am dat des-
lule dovedi de răbdare și prudență în tot
timpul cât răbdarea și prudența era cu
putință, era fără pericol, dar și pentru a
, stabili r;, dâg.1 astă-dl însuși presa și ca-
binetele europene agită aeestă cestinne,
aceea s uu I alianțe sau. unul project de
alianță Româq'o-Rusă, nu oposițiunea și
iodiscrețiiinih el pot b‘ acusate de acest
scomot, de acesta idee care tinde din ce
। în ce i se acredita mal mult. Luațl ori-ce
diar europâu ve va cădea în mână, luațl
în mână diarni cel m T favorabil cabine-
tului a tu al și causel libertățel popârelor,
și veți vedea că tâte sunt pline de aceste
ț bănuell drepte saii nedrepte, cu aeestă de-
osebire numai că unele spre a ne apera.
neg. și altele spre a ne acusa, afirm lucrul.
  Așa dâră. D-lor, uu noi avem respunde-
rea acelor bănuelî, sau spre a abunda în
sensul D- 'ustrâ, a acelor prevențiunl ne-
drept''.
  Dâră ori cum ar fi, âre uă asemenea si-
tuațiiibe se mal pâte tolera și prelunj;
fără pericole grave pentru viitorul și chiar
existența nenorocitei nâstre țâri ? Oare ilu-
t sinuile ce neam fee uoâ înșine vor ii
de ajuns spre a ne pune la adăpost de im-
putai! și de respunderP Eu unul nu o
eted, și de aceea m'am hotărî! astă-dl a
vorbi
  fot ce imput eu guvernului în privința
preferințelor sale pâ.e sa nu fie de cât a-
parențe, dâră acele aparențe aă greșâlade
a li coroborate diluic de fapte uouâ și os-
teusibile. A fost mai julâiii călătoria la
Livadia.
  I A voce An'âiu a fost la Sibiâ.

    D. N. Blarnmberg. Fraa oine , i.icețl,
D-lor, de puneți îuiiuț.e tâie ■ biepțiunile
ce credep că puteți .să ’mî faceți cu suc-
.ees într’un momeui unde pol r>spuade,
căci numai așa se va putea vedea dâcă a-
ceste. obiecțiunî șuo. seriâs.e. d^;ă,ele de-
râmă sau lasă întregi.arg,umșiițelp;ᵢme!i0.
    Se lice < a a fost uă călătorie șa la Si-
biu ! Așa e par fără a cerceta dâcă chiar
aceea era necesară sau uu, constat că ea
□ a dat loc la nici un comentar vătămător
pentru țară, și de aceea dam a mă ocupa
de dânsa. Și îp^oi^-ce caș, aeestă eieur-
siune ș’ar putea explica prin două consi-
derațiuni: una că era vorba de un oraș din
Transilvania, adică de uă provincie, nu
numai română și densa, dar încă de un
oraș la hoimeie României iiidipendinte, și
unde, dâcă nu mă înșel. împăratul Aus-
triei nu fusese de mulțl ani,
    Onor D. Mania trebue s i scie mal bine
aceșta. (ilaritate),
    D. V. Maniu. De la 1851.
    D. N. Blaremberg. Prin urinare visita
făcută împăratului Austriei avea iote ca-
racterele uuul «ct exclusiv de curtenie, și
semăna și ca uă mărturie de recunoscință
din partea Românilor de dincâee de Car-
pațl că Majeasatpa Șa Francisc loseph ’șl
readusese din noă aminte de Românii de
sub sceptrul său. de Românii de dincolo
de Carpați.
    Mal mult, eu n’aș fi avut și fără acesta
nimic de dis în eircBmstaoțele actuale
contra unul pelerinagiu la ori-ce curte
proteeiâre, cu .conahiunea ca lucrul să se
generalise^⁶- că O- ministru de externe
să nu strălucâscă prin absența sa, căci îu
tâte ac. stea nu vedem figurând de cât pe
D președinta al consiliului.
    N’aș fi avui nimic de dis, căci nimic
n’ar fi fost mal util îu fața evenimentelor
grave ce se petrec în Orient, de cât de a
se sonda in’ențiunile diferitelor puteri și
de a se pleda eausa Rimaniei chiar în
consiliile împăraților și regii or de a drep-
tul. de a I asigura într’un cuvânt cât mai
mulți amici. DenVcâud vedem eă aceste
peleriuagie se opresc la Livadia, cine-va
nu mai pdte vedea în aeestă inițiativă nid
un simplu act de curtenie, nici un act po-
litie cu un caracter general.
    Toți seifi că mergerea Majestăței Sale
împăratului Rusiei la Livadia nu era cava
accidental, ca mergerea împăratului Aus-
triei la Sibiu. Livadia este locul do petre-
cere, reședința de vară a autocratului tu-
tulor Rusiilor și a familii împărătesei,
ast-fel îu cât mal în toți anii suveranul în
cesiinne, împreună cu augusta sa fami-
lie, merge în Crimea, care nu e, după cum
sciți, ipemal la hotarele nâstre Nimic
dar nu indica acea excursiune ca uă nece-
sitate Căci aș întreba ast-f d : de ce uu în
tâte dalele, de ce nu și la Moscua, de ce
uu și la Pel. >.șburg’ Afara uum.d, .p mii
repet, deci uu ui s’ai respunderea lucrul

। făce.a parte om îutregm mul p ogr mi. și
| nu .ir li fus: numai ..uă ■ ’ tp Era dar n i-
tur d, de ore-ce se .lăc >îrt;ta. cal Itesiei

șâ excepțiune, lumea si ga b

șimpitii rusesci

de

    Mai ejm faot care a venit sa dea c >n-
s isteață bâauelihr; și dacă au ană s-iesc .a
! aminti și.p?acesta.,, e.ste.e.A.preocuparea J
mea nu o de a face situațiunea mal bună,
ci numai pe aceea a țăreL Amintesc d-ră
și acest fapt, care el vi ;avbi privilegiul
să displacă nu numai acelora ce șed st l-
di pe baneele iniuisteriab' dar pâte și a-
celora ce tocmai ar axpa șansa, sidetd i lo-
cul, când ei ar fi siliți s i se retr >;i,i g-ra^
ție situați unei ce ocup îtliStat.
    Dâră, D-lor, a mal venii si.uu alt fapt,
care este mal grav de cât 'ita. a eoit uă
circulară, care nu era nimi • mai pucin de
cât un manifest de reșbeL un manifest
care era destinat a justifici îu. «chil-Eu- ’
ropel resbelul sau cruciala pe car.e eram
gata de a o întreprinde contra Turciei în
favârea Slavilor, și acâsta nu, în nr;aueie
națiune!, uu îu numele n pres -ntațiunei
naționale, nici în vederea vre u.mul interes
exclusiv românesc, ci în numele armatei,
care rodea, cel puțin așa afirma minisirul.
jugul disciplinei, și în vederea -elui mii
mare bine al ortodoxiei, circulară care cu-
prindea și alte frase de felul icesli, și
care chiar sub pana unui d;arișt ar.li fost i,
un aci nesocotit.
    Suin că mal mulți diu colegii acelui
ministru,și chiar președintele consiliului,
sa grăbit a protesta în contra celui act.
făcut fără soirea lor. Dera avea circulară,
do și mai mulțl agențl au avut patrio.ii.s-
mul să o ascundă safi să o pue la dosar,
s a divulgat prin indiscrețiuuea p6: - chiar
a autorului ei și desayuarea neai -n 1 do
cât un caracter oficios, căci cabinetul în
interval se remaniase, și acea circulară
ora. ca să clic așa laflecke du i'artlie^V\-
mea a remas convinsă că acestea sunt tei.-
dințele guvernului româu, cu atât f mai
mult că cel mal mulțl din colegii aut"ru-
lul circularei făcâă parte din noua com-
binațiune.
    Să mergem mai departe. Cu ocasăurn
celui deal doilea respnus li discursul
tronului am avut mal multe expliciținnl și
convorbiri intime eu D?nii miniștrii vo-
ind să fim fixați asupra situațiuațiunei
uostre în afară. Ați vădut eă de acolo unde
avusesem onqrea la deschiderea Legislaturei
să fiu espresinaea majorii Yței > :lii -.rra
ponorul primețad ese, a adresei prograB
eu ocasiuaea celei de al doullga sesiuni ai
remas uu numai îu uii.uu .it He. dar cu desă-
vârșire isolat, și.aceș^i<.biârᵢ în comisiunea
îqsărcinată cn redacțiuoea. Me. grăbesc
însă a adăuga că în comisiune -i astă
dată erau și 'âiu- ui ce cugetau ,ca-, mine
dar că ceea ce ne a despărțit '. fost, ©ai â
mult uisce considerațiunl de oportunitate
Le ce₄sâ aplicțpăm, diceâ ei. nu eâncăm-



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

1 >

de la început ne pune faciă în faciă ou
Turcia ca cu un adversar, daca nu și i-
namic.
   Dar s’a tfis că tâte acestșa erau neopor-
tune, pâte numai fiind ci veneude la mine.
Și cât va timp după acesta se trămitea un
ambasador extra-ordinai la Constantiuo-
pole, spre a începe nisce tratative, carear
fi trebuit îu momentul deschiderel confe-
rinței să fi fost deja angajate de mult, sau
mai bine spre a anihila pereprusintantele
permanent al țârei la Constantinopole, spre
a face ca răspunderea greșelelor; și a eșe-
curilor să fie andosată de dânsul, și me-
ritul succeselor eventuale de rrămisul ex-
tra-ordinai
   Revendicațiuuile nâstre ar ti avut un
succes mult mal mare în aceste cpndițiunl,
cari ar fi făcut până la un punct âre-eare
din chiar Turcia aliatul și advocatul nos-
tru înaintea conferinței.
   S ar fi putui de esemplu fârte lesne de-
monstra Porței tot ce ar câștiga chiar ca
la neutralisarea teritoriului Statului Ro-
mân, și faciă cu dânsa acea neutralisare
ar fi putut prea bine să fie represintată nu-
mai ca un corolariu al indipeudințel abso-
lute; în sfârșit i s’ar fi putut chiar pro-
pune răscumpărarea tributului. Și cum de-
pendința nâstră este numai relativă, ori-
cine înțelege că o-dată Pârta convinsă de
tot ce are a câștiga la indipemiința Ro-
mâniei, uă-dată indipeudința nâstră recu-
noscută șl proclamată de Pârtă singură,
nimeni nu mai pâte să i facă obstacol sau
să ne o conteste. Rămânea cestiuuea ga-
rauției colective, unde tâte Puterile sa tem
de ambițiunea Colosului de la Nord, și
cari nu vor ca Orientul să devie uă parte
a imperiului rus, ne-ar fi dat adhesiunea
și sprijinul lor, daca nu în interesul n >s-
tru, cel pucin în interesul Turciei însăși,
d ir mai ales al lor în acesta paraginii.
   Iu sfâ'șit a venit interpelarea mea; am
d-svoltat ideile mele cu miltă moderațiu-
ne și într’un mod cu totul obiectiv; am
căutitsă aenajeij tâte susceptibilitățile
miniștrilor, nu m’am preocupat de cât de
a trasa un program și de a apăra ex pro-
fes drepturile țărel.
   Mai mulți onor, colegi eu cari nu mă
concertasem, si fac apel la onorabilitatea
D-lor să declare daca vădusem măcar re- [
dacțiunea ce adoptase, fac uă moțiune prin
care declar că sunt saiisf icuțl pe declara-
țiuoile ministerului, cu acâstă variantă nu-
mai: pe declarați,unea ministerului in
vorea unei stricte și sincere neutralități ; I
acesta era singurul adaos, singura deose-
bire între cele două moțiuni; și cu tâte a
cestea, D președinte al consiliului se seâ-
11 îndată și declară solemn că guvern”!
nu primssee de cât moțiunea pu iși sim-
plă, aceea care suprima cuvintele de ueu-
tr 111tale
   Cum⁹ Cariatele de neutralitate strictă
și sinceră sunt și ele puse acum în caran- l

mic care să justifice pe deplin băuuelile.
Se așteptăm, căci va fi destul timp să a-
visărn în dioa când guvernul ne va soma
să ne pronuuciăm, în dioa când vom fi fa-
cit cu fapte. Dar nu.a rămas mai pucin
constant pentru noi toți că cuvintele de
eutralitate, de respect a tratatului de Pa
ris de rpsistență Ia intrarea eventuală a
armatelor RusescI, avei! acum privilegiul
să efarușede pe unii din miniștrii, și că
numai după lungi desbaterl și lupte, spre
a nu adu- e uă schismă complectă între
guvern și unii diu membrii comisiunel,
s’i făcut concesiuni înfavârea miei redac-
țiuni. cae să itingă în trâcăt și câ¹ mai
ușor anele din aceste puncturi.
    Malam însăși alte elemente de con-
vincținoe împrumutate la diferite conver-
sațiuni cu,mai mulți amici al guvernului,
dar care nu sunt autorisat a le divulga
Este mai ales uă declarațiune a însuși
D-lui prim-ministru pnvitâre la nisce
consilie ce <Jicea că i se dedâu de repre-
sintantele uneia din Marile Puteri garante,
care prin slrauitatoa lor ne-a pus pe toți
pe gânduri și ne-a autorisat chiar a bănui
u> ..isiiuiiț'ine. Dar nu o biue a se ra-
porta în public aceste pretinse revelațiuni.
    D. ministru de iuterue. Vă rog să ie
raportați.
    D. N. Blaremberg. Aci nu lasinues
nimic, și D-vâstră, la care mă adrese^,
scip prea bine toi ; căci v’am raportat 1 u-
crul iu iote amănuntele sale în ședința se-
cretă. Nu pot însă să o fac și în public,
spre a nu pune în jos și parsâne al treilea.
    Priu urmare trec mal departe.
    A venit interpelațiunea relativă la poli-
ti ■. -xtendră, care avea de scop, nu ca
aslă-iji de a repara, ci de a preveni gre-
șelile, de a afirma drepturile țărei faciă
cu conferința, de a cere mal multe garan-
ții pentru densele; eră nu de a le reven-
dica sau apăra ca astă-tjl îu c mtra uuo •
preteoțiuul ridicole ale Forțai, care pe a-
tunci nu trecea nimulul nici măcar prin
vis că s’ar formula vre ua-dată. Dacă s’ar
fi ascultat consiliele ce ml am permis a
da guvernului, atât cu acea ocasiune, cât
₍i cu ocasiunea adresei, astă-di nbm fi îu
în facia unei insulte, nu ne-am p«rdetim-
pul cu aperarea unor drepturi dobândite
și rncont .labile, ci am fi pâte ia ajunul
de a vedea noue cuceriri morale, venind
să adaoge la cuceririle echi Nu ar fi tre-
buit să așteptăm a fi deșteptați prin uă
insultă din partea Turciei, spre a cugeta
la apărarea drepturilor nostre. Uă aseme-
nea apărare ar fi fost mult m 4 bine venită
înaintea conferinței sub forma unul memo-
riu, care ar fi conținut tâte r vendieațiu-
nele legitime ale României, într’un lim-
bagiu moderat și demn, și unde s‘ar ii a-
mintit tâte titlurile ce țara nâstră a do-
bândit tocmai în crisa acesta la sprijinul
puterilor și chiar al Turciei, de cât sub
forma agresiva a unei proleslațiunl, care

tină, și voiți ca să nu existe bănuell ș
prevențiuni ?
   Etă dar, D-lor, uă serie de fapte la care
! vine și se adaogă și acâsta că, fără să fim
! siliți într’un mod absolut priu nimic, ve-
î nim să sgândărim susceptibilitățile, ve-
nim să cerem esplicațiuni, să comentă n
। acolo unde nu era locul la interpretări ;
i provocam singuri insolența otomană și
creăm conflicte cu Turcii, tocmai într’un
moment unde și unii și alții am avea așa
de multe de câștigat la bunele nâstre ra-
porturi, la încrederea reciprocă.
   Era acest conflict inevitabil, era acest
conflict reclamat de interesele nâstre bine
înțelese? Ei bine, mie mi se pare că nu
se putea alege un moment m d neoportun
spre a răci raporturile nâstre cu Turcii,
spre a răpi în mod violent socotelile nâs-
tre vechi cu dânșii, spre a compromit
tâte resultatele bune ale neutralităței ob-
servate până aci, ast-fel în cât să rămâ-
nem numai cu inconvenientele acestei neu-
tralități și fără nici unui din avantagieie
ratașate la dânsa.
   D-lor, să nu ne facem ilusiunl, nu sa-
bia nâstră va tranșa cestiuuea Orientului.
Prin urmare trebue să admitem din două
lucruri unul: sau că Earopa este de acord
asupra unui program, și atunci acest pro-
gram se va impune Turciei prin facia lu-
crurilor și nu într’un moment unde ea e si-
lită vrâad nevrând să îmbunătățâscachiar
sârta creștinilor din propriul săli imperiu,
că’șl va putea permite nepedepsit să a-
June uă atingere la drepturile nâstre, cari
sunt drepturi câștigate, și să ne tratese
cum no mai pâte trata nici pe raiele; sau
trebue să admitem că și Europa în între-
gul el este complica cu Turcia îu acest a-
tentat la suveranitatea nâstră, și că a ac-
ceptat ca program Constituțiunea ei, chiar
cu extensiune la România, și atunci âre
în protest ar mai fi mântuirea? Eu atunci
mărturisesc că nu o mai văd nicăerl! Dica
D-vâstră admiteți daca mintea D vâstră
pâte concepe ca posibil faptul m mstruos
ea Europa îotrâgă, întrunită încoaferință,
în vederea unui scop umanitar, și preo-
cupată de a găsi mijlocul cel mal neme
rit de a sustrage de sub apărarea otomană
pe creștinii din imperiul Otoman; că a
ceiași Europă filantropă cu uă mâuă să e-
mancipede pe unii, și cu alta să sugrum
pe alții, și acâsta numai pentru plăcerea
de a sugruma, numai pentru plăcerea de a
distruge aceea ce e propria tl operă a-
tuuci înțeleg îngrijirile D-vâstră; dar a-
eâsta u’o credeți da sigur chiar D-vâstră.
   Și în sfârșit, de ce n’ațl așteptat sora a
vă alarma ca Turcia st vă ti mao festai
direct și spontineii inteuțiuoila sile? El
bine, faciă cu tâte aees: a, sunt în drept
să mă întreb ce mister e aci? Să fieacâsta
uă n’dibăciesau ua iscusință?Să fie acâsta
numai nu exces de (joi sau tocmai mijlo-
cul de a no face violență, de a ne sili

116

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6J(18) Ianuarie 1877

mâna nouă acestora câți-va, cari, chiar
și în ipotesa unul resbel, suntem în con-
tra unei aliate cu Rusia ? Căci când
vom trage chiar noi spada contra Turciei,
când vom arde corăbiile ndstre față cu
dânsa, atunci nu vom mal avâ fatalmente
cu toții de cât un ingur aliat și uă sin-
gură mântuire, pe Rusia, căci numai ea
stă cu mâna pe spadă. Este acesta 6re re-
sultatul ce se nrmăresce ? O! atunci recu-
nosc cel d’ânteitt măestria D-v. Odată ort
ce apropiere eu Turcia, orl-ce înțelegere
cu densa făcută a priori imposibilă, sor-
ții în favârea unei alianțe rusesc! ar fi a
runeațî.
   EI bine, acâsta este ceea ce ași voi să
împedic. Și în orl-ce cas este uă preten-
țiune și uă mândrie pe care voesc să o
am, este aceea de a nu fi fost în tdte ace-
stea amăgitul D-vdstră.
   Vă spunâm adinâori că drepturile nâ-
stre pentru orl-ce spirit neprevenit nu pot
să fie un singur moment puse serios în ce-
stiune; că nu e acâsta cel mal mic pericol
pentru ele față cu Turcia, în starea el ac-
tuală. Nu este râtt însă de dre-ce s’a adus
lucrurile țână acolo în cât să se afirme o-
ficial pe înălțimea tribunei, că Turcia
ne contestă până și esistența ndstră ca
Stat, să facem în scurt demonstrațiunea
acelor drepturi, de n’ar fi de cât spre a da
maî multă autoritate protestațiunii ndstre.
   D. ministru de externe mi-a înlesnit
mult în acâstă privință sarcina, mențio-
nând în resumat cari sunt drepturile scri-
se ale României. Permiteți’ml însă a vă
pune sub ochi însuși textele; căci ele res-
pund mai bir.» de cât orl-ce și la insolen-
ța otomană și la îngrijirile ndstre. Vorbesc
de drepturile înscrise în acte internațio
nale, subsemnătură colectivă, în conven
ți un! încheiate între șâpte mari Puteri. Să
fim dâr bine pătrunși de un lucru, că pen-
tru ca Constituțiunea Turciei să se aplice
vre-odată României, ar trebui nu numai să
se trecă pe corpurile ndstre, ar trebui
încă să se sfîșie cu spada lui Osman nu
numai tratatele a<-elor domni herniei de
care vorbea adinâorl onor 1). lonescu, der
ar trebui să se sfâșie și acele acte ce port
semnătura a celor șese puteri mari! Der
este dre acesta realisabil în vernil al XIX
și în starea actuală de agonie a Turciei ?
   Articolul 22 din tractatul de Paris dice :
„Principatele Valahiei și Moldovei vor
continua a se bucura sub suveranitatea
Por țel și sub garanția Puterilor contrac-
tante, do privilegierile și imunitățile pe
< are ele le posed Nici uă protecțiune ex-
clusivă nu se va esercita asupra lor de cât
una din Puterile garante. Nu va exista
nici un drept particular de ingerința în
o'acerile lor interidre.“
   Articolul 23 adaogă
   .Sublima Pdrtă se angajedă a conserva
fiselor Principate uă administrațiune in-
depeadentă și națională, precum și depli-

na libertate de cult, de legislațiune, de co-
merț și de navigațiune “
   Articolul 21 «Jice : „Teritoriul cedat de
Rusia se va anexa de principatul Moldo-
vei sub suveranitatea Sublimei Porți.“
   In sfârșit articolul I și II din conven-
țiune se exprimă ast-fel :
   „Principatele Moldovei și Valahiei con-
stitne d'acum înainte snb numirea de Prin-
cipatele-Unite Moldavia și Valahia, ră-
mân puse sub suveranitatea M. S. Sulta-
nului.
   Art. 2. In temeiul eapitulațiunilor ema-
nate de la Sultanii Baiazet I, Mohamed al
11-lea, Selim I și Soliman 11, care consti-
tue a lor autonomie, regulând raporturile
lor cu Sublima Pârtă și pe care mai mul-
te Hati-ScherifurI și mai cu sâmă acela
din anul 1834, le-aă consfințit, conform a-
semenea și cu articolii 22 și 23 ale trac-
tatului încheiat la Paris, la 30 Martie 1856
Principatele vor continua a se bucura,
sub garanția colectivă a Puterilor contrac-
tante, de privilegiurile și imunitățile ce
ele posed.
   „Prin urmare. Principatele se vor ad-
ministra liber și afara din ori-ce inge-
rință a Sublimei Porți, în limitele stipu-
late prin înțelegerea Puterilor garante cu
Curtea Suverană.“
   Prin urmare, nu numai esistența ndstră
ca Stat separat, nu numai autonomia nd-
stră, der însuși organisarea ndstră, al că-
reia principiu este în convențiunea de la
Paris cs ne garantedă tdte drepturile ab
antiquo, se găsesce sub scutul și protec-
țiunea colectivă a Puterilor. Cum puteți
dâr susține măcar cu uă umbră de vre-
samblanță că D-v. erați autorisați a priori
să vedeți în Constituțiunea turcă uă alu-
siune la România ? Și să credeți că alu-
siune fiind, acea alnsiune va găsi pe Pu-
teri resemnate și impasibile?
   Uă voce. De aceea protestăm.
   D N. Blaremhbrg Permiteți: Iacă de
la început v’am spus — și fac apel la cei
care ’mi-aiî făcut ondrea a mă asculta, să
respingă dâca nu este așa — că în fața
incidentului cu Safet, incident provocat
însă de guvern el însuși, sunt și eu astădi
pentru uă protestațiune, dâr pentru un pro-
test dirigiat, nu contra Constituțiunii tur-
ce, care e tot așa de străină de noi ca și
de cele-al!» popdre europene, ci în contra
afirmațiunil gratuite a lui Safet că acea
Constituțiune ne-ar ținti și pe noi. Dâr am
adăogat că era de examinat dâca misiunea
de a protesta trebuia confiată acelor care
au adus aceste demeleuri, aceste raporturi
ostile îatre noi și Turcia (Întreruperi)
   Ar trebui să fiți cu atât mai liniștiți și
toleranți, față cu mine, cu cât acosta nu
implică din partea D-v nici un sacrificiu
și nu vă espune la mei uă primejdie, la
nici un neajuns serios, Sunteți uă majori-
tate așa de compactă și imposantă, și ett
represint uă minoritate așa de infimă, în

cât ar fi ridicol, din partea mea preten-
țiunea, și din partea D-v. temerea, că voitt
provoca eeva conversiuni. Dâca vorbesc,
nu este că’mi fac asemenea ilusiuni ne-
bune; este numai spre a îndeplini uă da-
torie a mea față cu țâra, față cu acei ce
m au trămis aci. Și fiți siguri că nimeni
nu se va atinge de idolul D-v. (sgomot,
întreruperi).
   D. președinte. Dați mi voe, D-le Bla-
ramberg să vă spun că nu s’a vădut uă
Cameră mai pacientă, uă Cameră care să
asculte cu mal multă amâre pe un orator
care vorbesce contra ideilor sâle.
   D. N. Blaremberg. Este legitim con-
trolul D-vâstră, dâr.
   D. președinte. Camera vă ascultă cu
mare plăcere, pentru că D-v. când comba-
teți, puneți multă delicateță în argumen-
tele D-vâstră.
   D. N. B aremberg. Dâca voiți să fa-
ceți spirit, răii faceți; căci la spirit scitt
să respund și ett cu aceiași monedă.
   D. președinte. Nu fac spirit, dâr vă a-
duc aminte că ori de câte ori se face uă
cestiune personală, președintele este vino-
vat; D-ta ai atins multe susceptibilități,
pentru care ett ar fi trebuit să te chem la
cestiune.
   D Blaremberg. In adevăr, aveți drep
tul a face imputări și a chema chiar la or-
dine pe un orator când se abate de la re-
gulament și de la regulele bunei cuviințe;
dâr este acesta cașul aci? Dâr dâca din
contra veniți să aședați teoria că un depu-
tat care exprimă uă defiență față cu un gu-
vern sâtt un ministru, care acusă chiar pe
acesta că comite uă personalitate și atacă
pe om, apoi acâsta este uă enormitate , și
atunci vă voitt dice mai bine suprimați
cu totul oposițiunea.                   ‘
   D. președinte. Atacă-1; însă în limba-
giul cum scii D-ta.
   D. N. Blaremberg. D-lor, vă dicâmîn
cursul acestei discuțiunl că în adevăr eve-
nimentele și âmenii se succedă și trans-
formă la noi cu atâta repediciune, în cât
cineva are cea mal mare greutate de a se
mai recunâsce. Eram obicinuit a vedea în
D. ministrn de esterne un om care se în-
spăimânta altă dată tot atâta ca și mine
de < uventul ortodoxie introdus în politică.
Și cu tote acestea sunt silit să constat că
cu ocasiunea interpelațiunii mele, limba-
giul D-sâle se schimbase cu totul. De cât
va timp D. ministru de esterne chiar când
vorbesce de Domnii noștri cel mari, de
Domnii noștri eroi, nu ’șl mai aduce amin-
te în privința lor de cât de un lucru, e că
el eratt creștini! Acesta însă ca și împre-
jurarea că D sa este astădi colegul D-lui
Brătianu, nu me va face să uit că cu altă
ocasiune tot așa de gravă, dâca nu și mai
critică pentru țâră, cu ocasiunea resbelu-
lui Franco-German, într’un discurs vehe-
ment și memorabil, D-sa a venit să facă
președintelui cabinetului actual acelaș re.

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE

proș ce’I fac și eii astădi, întemeiat pe
mărturia unul coleg din ministerul D-lui
Brătianu după acel timpi, și anume pe
mărturia D-lui P. Daniei.
   In adevăr, onor. D. lonescu spunea, cu
ocasiunea acelui discurs, că cerând expli-
cați uni D-lui Donici asupra politicei ruse
urmate de cabinetul din care numitul fă-
cea parte, cabinetul Golescu-Brătianu, a-
cesta ar fi recunoscut fără dificultate lu-
crul, dâr ar fi adăogat numai că nu se pu-
tea face alt-fel de âre-ce Francia a aban-
donat România la Salzburg. Dâca vă în-
doiți, nu aveți de cât să consultați Moni-
torul; nu aveți de cât să citiți acel discurs
interesant în fâia oficială din 1870 (sgo-
mot
   Tot atunci s’a (Jis D lui președinte al
consiliului în privința ortodoxiei, ceea ce
voi fi *)ice și eu astădi să facem religiuie
în biserică dâr în Cameră să nu facem de
cât politică.
   Acestea sunt eonsiderațiunl, D-lor, cari
mă fac pe mine nu numai ea să fiu in de-
fiență faciă eu politica esteriâră a acestui
guvern, cițși să ’l acuș cel mai pucin de
nedibăcie și insuficiență.
   Eu cred că nu noi, ci puterile simpatice
noă, aii trebuință astădi să fie reasigurate
în ceea ce privesce tendințele și aspirati-
unile nâstre ca Stat dacă voim să nu ne
întârcem eu mâinile gâle de la conferințe.
Și sunt numai preocupațiunile esteriâre ,
numai dorința de a ne vedea viitorul poli-
tic garantat, care mă face să doresc, nu uă
retragere a cabinetului în întregul său, ci
uă remaniare în scutul unor garanții și
mal mari în favârea politicei tradiționale.
Și acâsta spre a se înlătura de aci înainte
ori ce equivoe, spre a se distruge preven-
țiunile ce esistă în afară, și a asigura ast-
fel României câștigarea causel saleincon-
siliele Europei.
   Se credeți că în tâte acestea sentimen-
tele mele personale nu jâcă nici un rol; să
credeți că de mult am uitat tot ce putea
să mă despartă de âmenil politici ce șed
pe acele bănci și pe acestea, spre a nu ’mî
mal aduce aminte de cât de ceea ce putea
să mă apropie, fie și accidental; de mult
sunt resemnat; căci nu mal am nici un i-
deal ca âmenl, de și păstrând cu religio-
sitate idealul meii ca idei și ca principie.
   D-lor, când cineva a ajuns aci, căci con-
vicțiunea mea astădi e că tot să găsesce
mal multă abnegațiune, mal multe virtuți
cetățenescl în bătrâni de cât în tineri, este
naturalmente dispus la indulgență și
chiar uitare faciă cu ori ce greșâlă din
trecut.
   Ș’apol nu efi sunt în cașul de a’vă diice .
Prenez mon ours, pentru ca să se pâtă bă-
nui că intră cel mal mic calcul personal
în acest apel ce fac la abnegațiunea și pa-
triotismul D-lor miniștrii Sciți prea bine
că n’am legături politice cu nici unul din
acel ce ar pute a safi ar trebui în părerea

mea să vă succâdă; și dacă e vorba numai
de raporturi plăcute, eu aș perde mai mult
de cât ori cine la retragerea D-v., căci nu
sper să vie pe acele bănci âmenl mai a-
mabill în ceea ce mă privesce cel pucin
pe mine personal. Și apoi Gva măcar drept
de a vedea îu mine un adversar sistematic
al cabinetului actual, atunci câud am sa-
lutat cu plăcere avenimentul D-v. la pute-
re, ca uă ușurare pentru țâră și ca singu-
rul lucru posibil pentru moment, când am
contribuit și eîi ca senatore, căci atunci
eram în consiliul bătrânilor, la inaugura-
rea stării actuale de lucruri, atunci tocmai
când era vorba de a se decide de viață sau
de mârte pentru țâră; căci era vorba de a
se sci dacă reacțiunea va rămâne saîi nu
la putere ?
   Nu sunt iarăși efi acela care ca rapor-
tor cu ocasiunea adresei , v’am făgă-
duit în public concursul meii, și sciți că
sunt om de cuvânt. Dâră v am spus’o încă
de atunci, eii nu sunt om să abdic la per-
sonalitatea mea; efi nu sunt om să renunț
la dreptul meii de control în favârea ori
cui ar fi. Făcâm gracie âmenilor în favâ-
rea programei, căci acea adresă era în a-
devăr uă programă; dâră v’am spus încă
de atunci că, tocmai fiind că programă e,
trebuia să luăm cu toții angajamentul so-
lemnei ca să ne ținem fidel de densa. Nu
este vina mea dacă acest program astăzi
e nesocotit, și dacă cineva nu pâte urma
pe guvern pe calea pe care s’a angajat ,
fără a ’l viola sau renega la rândul său.
   Iu acea adresă să proclama sus și tare
principiul neutralității, cu adăogire încă
că acea neutralitate ne era impusă nu nu-
mai prin tratate, prin posițiunea nâstră
geografică, dâră că ne era impusă și prin
aspirațiunele nâstre de gintă. El bine,
când cineva mal ține astăzi un limbagiii
conform cu acea idee, nu numai că riscă
să nu mal fie înțeles, să nu mai găsâscă
nici un eco, dâră încă e suspect, e consi-
derat și gratificat de oposant. Acâsta cred
că e destul de semnificativ. Și când să li-
psesce la angajamentele din program , nu
să mai pâte cere de la acel ce sunt hotă-
rîțl chiar și când de a ’i rămânea fidel, ca
ei să tacă.
   D-lor, ori de câte ori cineva combate uă
apropiere între noi și puterea mare de la
Nord, îndată i se impută că e turc. Ei
bine, D-lor, ’mi pare bine să pot. justifica
astădi opiniunile mele cu uă autoritate
din cele mai grave, cu uă autoritate pe
care nu cel ce șed pe banca ministerială
ar putea să o conteste.
   D-lor, nu cred că vre un român să fi a-
dâncit vre una din Gestiunile privitâre la
țâra sa ca acel străin ce se numea Edgard
Quinet. Iată ce <).ice ilustrul istoric, acest
eminent publicist vorbind despre dreptu-
rile României.
   D. președinte al consiliului, I. C.

Brătianu. D-ta al învățat pe Quinet carte
românâscă ?
   D N. Blaremberg Vreți să ’mi spu-
neți pâte că D-vâstră ați învățat carte pe
Quinet.
   D președinte al consiliului, I. C.
Brătianu. Asa este* Noi ’l am învățat car
te românâscă.
   D. N. Blaremberg. Atuncea atât mal
răii dacă ați uitat lesțiunele ce ați dat
altă dată D-lui Quinet și acestea penă în-
tr’atât în cât să ne siliți pe noi mal tineri
a vi le aminti ca lucruri noul pentru D-v.
   D președinte al consilinlul, L C
Brătianu. Apoi nu de la D-ta o se primim
lecțiunl.
   D. N. Blaremberg. D-le ministru, efi
accept intrerupțiunele D-v. dâră nu și a-
prinderile D-v.
   „In ceea ce privesce Pârta , observă
ilustrul historie, admit uu moment ceea
ce nu e, că tâte tractatele cunoscute priu
care Moldo-România și a conservat auto-
nomia, suveranitatea sa, ar fi pierdute. Eii
dic că e un fapt mai puternic, mai visibil
de cât tratatele și care nu suferă nici uă
ambiguitate. întrebați care e condițiunea
acestor provincii faciă cu Pârta? Este âre
cucerirea? Este âre luarea de posesiune a
celui mal tare? Nu esistă âre de cât biru-
ițl și biruitori? Sau drepturile acestor pro
vincil sunt recunoscute și consacrate ?
Nici uă cestiune la care să fie mai lesne
de răspuns. Priviți la forma immuabilă a
dreptului musulman : el vă va răspunde
fără cotell. In tâte locurile unde musul-
manii, au făcut uă cucerire el au făcut’o
în numele lui Allah, el aii ratașat țâra din
nou supusă la pământul musulman, decla-
rând’o proprietatea Qeulul din Koran. Iată
de ce cel d’ântâifi semn de proprietate sau
chiar de posesiune a fost tot-d’auna cons-
trucțiunea unei mecete, semn învederat la
toți ochii că pământul cucerit a devenit
pământul lui Allah. Ast-fel pretutindeni
unde musulmanii s’afi amparat de teritorii!
unul rigat, el afi început prin a face ho-
magifi de victoria lor peului lui Mahomet
și acest mare act de proprietate, l’afi scris
pe pământ în caractere sacre, dovadă Spa-
nia, Atica Morea, Archipelul, Byzanțul
Asia-Mică, Serbia, Bulgaria. Nu e uă cu
cerire musulmană care să nu pârte acest
semn“.
   „EI bine nimic de felul acesta în Prin
cipate. Printr’uâ escepțiune strălucitâre
extraordinară, musulmanii, de la intrarea
lor în țâră și afi interdis dreptul de a clă-
di uă singură mecete. De la origină și
până acum ei s’au ținut de cuvânt. Ce de
monstrațiune mal sigură că pământul ro-
mânesc nu e, n’a fost nici uă dată pământ
musulman; că n’a fost însemnată cu sigi
liul cucerirel, că autonomia, suveranitatea
’i afi fost reservate ? Cum Allah ar fi putut
deveni proprietarul, posesorele acelor țări
și ar fi putut stipula că cultul lui Allah

   i It

  a fi tot-d’auna proscrisîntr unsele? Acosta
fi resturnarea a tot ce se scieîn privința
islamului¹'.
    „Dacă s’a convenit că religiunea profe-
tului nu va avea nici uă mecete în pro-
vincii, este că acel pământ a rămas pro-
prietatea inalienabilă a creștinilor, că n’a
fost nici uă dată confundată cu domenul
islamului și îutr’un moment unde Turcii
:ălcafi în piciâre tdte convențiunele veți
idmira negreșit buna credință cu care el
iii respectat ceea ce erea întemeiat pe
Ireptul religios, fiind că e statornic că el
a’aîi făcut nici uă dată silință spre a’l în-
frânge; nici măcar un marabut n’a fost ră-
licat în cele patru provincii danubiano :
,;el d’ânteifi punct sigur, el nu țin pămân-
tul cu titlul de cucerire¹-'
    „Plecând de la același princip , vedeți
cum decurge uă altă consecință la care el
<u fost tot atât de credincioși ca și la cea
l’ântel. Pământul românesc, rămeind țâră
reștină, urma de aci juridic că nici un
musulman nu putea să fie într’ânsul pro-
prietar, a poseda uă câmpie, uă casă sau
măcar a locui întrânsul“.
    „Acâsta este iarăși aceia ce s’a observat
ie trei secole cu uă fidelitate pe care con-
ențiunea cea mal formală n’ar fi obținut’o
aici uă dată, dacă religiunea n’ar fi reți-
nut pe acel ce ’șl făcâu un gioc de tdte
iele alte lucruri. Căci provinciile danubi-
me ati putut fârte bine să devie un object
de depradațiune pentru musulmani. dâră
musulmanii nu puseră el înșil mâna la a-
cele depradațiunl; el însărcinară pe creș-
tini se despâiă pe creștini. Cât pentru
iânșil țiindu-se la uă parte, el făcură tot
ce religiunea le permitea; el nu făcură ni-
mic din ceea ce ea le interdicea formal“.
    „Așia dâră Moldo-România are drept
probă a autonomiei sale, a suveranitățel
sale, titlul cel mal infailibil ce să pdte
întâlni între âmenl, dreptul religios al bi-
ruitorilor el înșil. Un tratat pâte fi rupt și
iă dispară: diplomații, gracie arguțiilor,
pot să ’l conteste, erudiții să ’l reducă la
neant. Aci este uă religiune care de trei
veacuri, fără nici uă di de întrerupere, a-
luce mărturia sa; este uă religiune care
lepune înaintea lumel întregi și cum în
tdte afacerile însemnate cu acest mare si-
giliu, nu este aci materie la nici uă șica-
nă. In acâstă parte a apel este țâra lui
Ailah, în acâstă l’altă pământul lui Chris-
os. Nici uă confusiune între ele , nici uă
ambiguitate. Adevăratul hotar a fost pus
le dei diferiți. Aci musulmanii posedă pă-
mântul, el o cultiv, el o dobândesc , o
vând fiind că o lin de la Ailah, care a de-
venit stăpâ ii, lispensatorele el și care
rămâne domnul el; acolo el nu pot face nici
unul din aceste lucruri, nici ara, nici se-
măna nici culege, nici locui fiind că acel
pământ a iâma.9 impiilor“.
    ..In acest tratat, pus în practică de po-
   re ca și de guverne, totul e simplu,'to-

tul pârtă caracterul unei autienticitățl pe
care fie care di ’l confirmă Două religiunl
inimice depun îu același timp.
   „Provinciile danubiana nu aparțin dâră
islamului: resultă de aci învederat că isla-
mul n’a avut nici un drept aceda. înstrăina
sau părăsi nici uă parte. ( um mahometa-
nismul a putut ceda Bucovina Austriei, Ba-
sarabiaRusiei? Prin acâstă simpla rațiune,
cineva vede că dreptul subsistă și tot ce e
permis de a adăoga, este că e trâba Româ-
nilor de a măsura bine timpurile unde să
cuvine de a lăsa a domni dreptul și acelea
unde se cuvine de al revendicași epuisa".
  „Dacă ași fi român, adaogă terminând ce-
lebrul historic,m’aș atașa în ceia ce prives-
ee Porta la testamentul lui Ștefan-Cel-Mare
ca la ce ia ce e mal înțelept în momentul în
care șerifi. Aș opune acel testament testa-
mentului lui Petru-Cel-Mare. Ca Ștefan m’as
teme de islamismul raționalist mult mal
puțin ea de creștinismul mongol safi croat,
bine înțeles că legătura ar rămânea aceea
ce ea erea în spiritul lui Ștefan, un homa-
giu, un tribut, nimic mal mult. într’un cu-
vânt a$I voi ea acea legătură să fie destul
de reală spre a asocia cele două popâre la
apărarea comună, destul de slab pentru
ca căderea Turciei să nu adueă după sine
căderea acestor provincii. S’a vădut câte
uă dată un arbore vivace ridicându-se din
mijlocul unei ruine. Prevedeți surparea:
nu faceți ca ruina cădând să înghiță tot
ce trăește în jurul său."
   Edgard Quinet. Oeuvres. Les Roumains
Tom. VI p. 93-96.
   Nu se putea resuma în termeni mai e-
locinți politica ce preconisâdă.
   D-lor, voi face iarăși uă declarațiune
care pâte va surprinde pe toți acel cari iau
aparențele pentru realitate. Eu mărturisesc
că chiar când ca resultat al politicei D-v.
aventurâse și equivoce mi ați arăta pers-
pectiva unei neatârnări, dâră a unei nea-
târnări care nu ar fi garantată de Europa
întrâgă, de uă neatârnare care ne ar aliena
din contra simpatiele occidentului, eu ’i
aș preferi situațiunea nâstră actuală, care
cel puțin ne pune la adăpostul convâtise-
lor puternicilor noștri vecini. Fără garan-
ția colectivă, ori cât de mare ar fi lucruri-
le ce mi ați oferi, eu însă v’ aș respunde:
luați-vg darul înapoi I Căci aș vedea pen-
tru România la spatele acestui miragiu, un
naufragiu apropiat și sigur. Cu situațiunea
geografica a României, nu este pentru dân-
sa alt mijloc de a trăi, de cât cu condițiu-
ne ca Europa să se interesede de sârta el.
   Europa s’a interesat de sârta nâstră. Să
nu ne facem ilusiunî; s’a interesat de sârta I
nâstră din cansa simpatiei de gintă în par-
te, dar mal ales din causa cestiunel orien-
tului, care este pe cale de a intra în altă
fașă și de a primi pâte uă soluțiune deci-
sivă, dacă nu și definitivă Ce ne importă
dar nouă, ori cari ar fi’conseeințele ce ar
implica acâstă nouă soluțiune, chiar când

   ea ar împliea distrugerea imperiului Oto-
   man, este ca acâstă surpare să ne lase tot
   în situațiunea privilegiată în care ne gă-
   sim, în situațiunea unul Stat pus sub ga-
   ranția colectivă a Europei. Acâstaeste in-
   teresul nostru primordial, interes căruia
   trebue să i sacrificăm ori ce alte aspira-
   țiunl a căror satisfacere s’ar putea încă a-
   jurna fără neajunsuri eriâse. Căci tot ce
   mi se va da în alte condițiunl, este ceva cu
   totul precariu, cu totul ilusoriu, este ceva
   care nu ne e destinat nouăde cât pentru' un
   moment, care nu e acordat noăde cât spre
   a spori într’un moment dat prada față cu
   acel ce ne convâtez de secoll.
   Acâsta ar fi tocmai cn ceea ce fac unii la-
comi, iertați’ml acest esemplu familiar, dar
care face ca idea mea să fie mal bine sim-
țită, ar fi în tocmai eu ceea ce fac uui lacomi
cari înconjor de îngrijiri particulare âre
cari sburălâre care nu numai le satisface
dar le excită aptitul, numai și numai ca ele
să se pâtă desvolta și îngrășa mal repede
și mal bine, ca într’o di bucata să fie mal
suculentă și mal rotundă.
   Prin urmare nu voesc nici uă mărire în
aceste condițiunl înșelătâre.
   Dar ca să reviu la cestiunea die^iumor
nâstre față cu pârta, la modul cu care ele
pot fi pledate în mod victorios față cu dîn-
sa, permiteți’ml a reveni asupra unei ces-
tiunl tratate de noi și în ședința secretă.
Acâstă libertate care ’ml iau nu constitue
uă indiscrețiune; din contra, ’acâsta este
tocmai un punct ce nu se pâte trata util
de cât în pnblic.
   S’a pretins de către cineva că s’ar fi ne-
glijat a se demonstra căîntre Români a și
între Turcia nu pâte săesiste raporturi de
vasalitate El bine, nu numai că sau ^u
desăvârșire de părerea acestui onor, coleg
în ceea ce privesce idea de vasalitate ,
ceea ce nu este de mirat din partea unnl
român, dar am fericirea de a putea de astă
dată să pun sentimentele mele de acord cu
datele istoriei și ale științei. îîal mult, am
satisfacțiunea dea sci că contrariu cu ceea
ce se presupune, nu numai că acâstă idee
nu era ceva nou, dar încă că tocmai eu ’i
consacrasem încă de acum câți va ani mai
multe articole într’un diar frances. Nu de
astădi, dar de mult timp, noi aceștia care
avem de obieeiu să ținem condeiul când
numai avem avantagiul de a ne putea es-
prima cugetările la tribună . .
   D. B. Maniu. Când nu ținem sabia în
mână, ținem condeiul.
   D. N. Blaremborg. Nu de astădi, dic,
ci de mult am susținut acâstă tesă, spri-
jinind’o pe autoritățile cele mal irecusa-
bilc pa cari vi le voi cita și cu acâstă o-
casiune, că nu pâte să esiste între Româ-
nia și Turcia raporturi de suzeranitate și
vasalitate. Și acâsta pentru un motivfârte
simplu, acela că vasalagiul și suzeranita-
tea sunt două idei cari presupun negreșit
sistemul feudil, acela al concesiunelor de

1 4» Ianuarie 1877

MuNITo J-             'L iă'MÂNIE!

t’inx'uf. El bine orientul mus'ulman a ig-
norat cu desăvârșire -acesta iddă.
    D. ]n<" ■*«nfe al ■ ’ : ilin’uf ‘ -
șelați.
    D. N. Bl neinberg, Aștept acestă de-
monstraținne.
    U. G.'i hlțu. Tiicm ilTorciTau făcutcbn-
   iste
    D. N. Blaremberg. Chiar adf; D lemi-
nis’tru'al instrucțiunii publice. Turcia nu
nâsce proprietate individuală.
    D. președinte al coioilinluf In Bosnia.
    D. N. B’aremberg. ’Ml citați uă escep-
Vtuue; dar în t-să generală Otomanii nu au
। -moscut sistemul feudal, sistemul conce-
siunelor de pământ în schimbul credinței
și omagiului. Daca vă fac acestă citațiu-
ue, es'e numaP spre a vă arăta că nu de
astădf numai'se agită aceste cestiunl, că
pot t'v n lica și eu părticica mea de merit
I.V'aââstă .descoperire, pe care am satisfae-
țiunea d- < o’ pune și sprijini și pe măr-
turiile sciințel
    „Să iulirurăm mal naiutede tâte.dicem
îutr’un articol consacrat acestei cestiunl,
il-i <ie vasalitate și de suzeranitate, idei
si espresiunl cu totul moderne în ceea ce
privesce Orientul și mal special Turcia și
principatele. De aceea și cineva nu le în-
tâlnește în relațiunele nostre internațio-
nale de cât începând de la epoca unde pu-
terile europeane încep a se ocupa de afa-
cerile române. Și în cele din urmă nimic
mal natural. Pentru ca cuvântul să fie în-
trebuințat, ar fi trebuit ca și lucrul să e-
sisl « Și tdtă lumea știe că feudalitatea
nici n’a luat naștere, nici s’a introdus vre
uă dată în imperiul Otoman.
  „In resnmat: România a fost și este un stat
tributar iar nu vasal, căci plata unul tribut
precum o atest autoritățile cale mal a-
creditate asupra materiei, nu alteresă îs ni-
mic dreptul de suveranitate al un'-I țări.
România este ratașata de Turcia printr’un
tractat de alianță în egal, care cu tâte a-
ce <a । ruine îndatoriri reciproce și fia
(Ji; în trceăt pa când noi am rămas tot d’a
uni fideli angajamentelor nâstre, dovadă
chiar atitudinea țărel în împregiurărilede
fiți. Turci । n’a ținut pe ale sale Asemenea
tractate împuținând ceva din considerațiu-
neă datorită nuni Stat nu lasă mai puțin
saSubsiste, după mărturii lui Grotius Va-
l r și alții, autonomia unei țări.“
     K cuinii, părinții noștri, n’au plătit ei
?re un tribut Dacilor sub Domițian ? (V.
istoria* Română a lui Hipiliu în viața lui
l’r a). Perșii iu primian și el un tribut
anu.il d* la .1 i’stinianu⁹ (A se vedea apro-
posito de aceita; Procope, Persic lib. II
t Goth lib. IV);'In sfârșit împăratul Pa-
eo'ogu , republica Veneției în timpul Ini
M ihomet al II, etc. etc.
    Și în adevăr, D-lor, suiți-vămal departe
i u veți găsi in nici unul din t statele
■ v mtul de asii și de su-
zeran cuvânt ce implică negrei* idei de

fief. Numii de când puterile europâoe, și
anume Rusia mâPântâifi și pe irrmă cele
abe ofițeri gâ—ote au început să se ințe-
resMe la! sări i nâstră și să vorbâscă de noi
în’acordurile for internaționale!. numai de
atonei vedem furișindu-s? aceste cuvinte
improprii’^i ckrtjuri cu lucriirile.
   Am putea să odăogăm la esemplde ca
citam adineorl privitâre la tribut, și pe
Ferdinand al Austriei, careșidînsul atre,-
buit să sufsre mal multe umilințe din par-
tea Turcilor altădată, și să le plătâscă chiar
mal mult timp on tribut.
   „Cu tâte acestea, observă D. Ph. le Bas,
Soliman îșY propunea de a face uă espedi-
țiune în Persia, și dorind să n’aibă nici
nn atac a reduta diu partea europil, el ac-
ceptă pacea pe care Ferdinand îi propu-
nea de mal mult timp Acest Tractat făcea
să sufere ne Austria uă umilință ne obiș-
nuită, trebuia ca Ferdinand set adopte pe
Soliman de tată al său și să ’l câră iertare
de a fi lucrat din neștiință, contra voinței
tatălui săO, atăcând Ungaria, neștiind că
Soliman vroia s’o păstrede. Soliman, din
partei acordă pacea fiului său supus și i
promise să confirme așezământul ce va face
cu Zapolia.“
   (A vedea V Univers oii histoire et des
cription de tous Ies peuplas etc. Hongrie
par M. Ph. le Bas membre de l’Institut p.
59).
   „Ferdinand, adaogă aiurea același autor,
în neputință da a susține resbelul, ceru
pacea, el obținu angajândti-se a menține
stato-quo, și p'ătind un tribut anual de 30
mii galbenl„ (A vedea aceeași operă la p.
60). Acest lucru se petrecea la 1547.
   Aiurea același autor vorbind de pacea
de la Situatorok încheiată la 1606 cu
Turcii, face apreciațiunele următâre:
   „Negociițiunelecare precedară subscri-
erea importantului tracrat de Ia Situatorok
sunt importante în acest sens că pentrn
prima âră, Sublima Pâriă consimți a trata
pe Austria, pe un picior de egalitate și a
nu întrebuința formele iusultante da care
se servise pânâ aci. Cele mal principale
clause a acestui tractat fură abolițiunea
tributului anual plătit de Austria Turciei,
și recunoscerea de către Turcii a Suvera-
nitățel Austriei asupra Ungariei^. (A se
vedea p. 62 al aeeleeași operi).
   Dacă ’ml permit D-lor, să vâ obisesc
cu aceste citațiunl și cu câte-va altele ce
mal am în reservă, este că pe deopartețin
a stabili că tributul n’a putut să âlterese
întru nimic suveranitatea Statului român,
cum n’a alterat pe a altor State și chiar
Imperii ce i au plătii altâ-dati și dânsei*,
și acesta fără ca să trâeă prin mintea ni-
mulul de a califica acele state de țâri va-
sale, precum este calificată gratuit â&tădi
Romania, și pentru că e line asemenea si
se vadă ci daci e vorba numai de nmi-
linț' aparente și de fiorituri al > Statului
orientai, într’un cuvânt de manii si ilusi-

uni Turcesc!, acele mini! na tos! relevate
n a fost luate în serios nici chiarde nați-
nnele cele mari, de mțiunele cele mai pu-
ternice care s a mulțumit si.'și facă tre*
bile cu dânșii, f ră a face maro caș, ba
înc-'- adesei nici 'linul de formă când e[au
în presenț. acestor mauia.cl. Da.' voiu re-
veni asupra cestiu.net.
   Etă de o cam dată ce dice Grotius,' îns-
pre tnbu'
   „Quand â ceux qui paient une somme
dâterminee,. soit pour la reparatioa de
quelque offense soit pour s’assurer une
protectidn, ce sont des allies tribut.iir"«
eomme Ies apnellent Thucydite.
  „.le ne voisaucune raison.dedouter qu ilș
ne s >ienț spuverains, quoi que l'aveu
de leur faiblesse retranche quelque chose
de leur dignite." (rrotius le droit de la
guerre et da la Paix. Nouvelle tradl de M.
Pradier-Foderâ. Paris 1867. Tom. ! p.
282-284
   „Les Etata tribntăires. dice h rândul
sâă Whe-don, e: ceux qui sont soumis ,â
d’autres Etats paf un systeme feodal ne •
cessent pas d'etre ronsideres eomme des
Etats souverains, lanț que .cas relations
n’affectent pas leur sonverainetâ.- — ED-
ments de droit International. 5-a < dit. Tom.
I, p. 48.
   „II n’y apaș plus de difliculte. observase
înaintea lui Wheaton V o tel, â l’egara des
Etats tributaires. Car bi<m qu’un tribut p iv^e
ă une puissance eDangere, dimmue qiiel-
que chose de la dignitâ de eeș Et itș, e-
tant un aveu de leur faiblesse. il lalssc
subsister entierement leur souverainete
L usage de payer tribut etaitantrefois tres
frâqnent; Ies plus faibles se rachetant par
la des vexations du plus fort, eu se mâoa-
gearit ace prix sa protection sans <s^ser
d'etre sounerainsu. A vedea Droit de^
gens edit. Guillaunien tom. I, p 87, p
127 et suiv. ainsi que la note 1 p. 128.
   Vă Ziceaⁿⁱ adineori că nu vedem nici
un motiv ca să fim peste măsură moț'. ’-
nați în faciă, nu eu respunsul tul Safe:
Pașa, căci răspunsul acela ’l simț și eu ca
și D-v., 1 simț și eC ca un ultragiu și în
contra lui cer și eu să protestăm, conform
a t. 9, din convențiune, dar cu Constitu-
țiunea turcă, care mărturisesc că nu m' t
emoționat câtuși de pucin, ei însă că ea
ar fi putut fi și mal ramthntă de cât e și
se vorbâscă chiar de tâte părțile lumei ca
de atâtea anexe ale imperiului, fără ca să
cred că un singur drept al României este
încălcat sau în p’ricoL Mal ’ntâiu, pentru
că daci noi deja din tradițiune, dacă noi
neîncetat n’am fi avut da sistem îa facia
Turciei de a nu faci nici un cas deforme
destul ca fondul să nu fie sacrificat, de a
trece cu înlesnire peste vorbe, spre a nu
ține semă de cât de fapte, de âlăsa turci-
lor sarisfacțiunOle de vanitate și de a opri
pentru u d realitățile -.pol credcți-m- el
ni s’ar putea ^ice cu drept cuvânt că târ-



120

MONITORUL OFICIAL AL KOMANIEl

6 (18) lauuarie 1877

din. fârte târziii ne am desceptat, și că a-
cest protest isolat și întârziat, departejde
a întări sau a scăpa ceva, ar compromite
din contra totul.
   Acest protest în contra unei pretinse a-
lusiunl la noi în Constituțiunea turcă, pdte
fârte lesne să fie întors chiar în contra
nâstră. Căci se pdte Zice că dacă am cre-
zut și credem că singurul mijloc pentru
noi de a ne menține intacte drepturile fa-
ciă chiar cu pretențiunele ideale ale Tur-
ciei, era numai în protest, apoi atunci cele
mal mnlte din drepturile nâstre ar fi deja
șterse și prescrise. Căci nu e un singur
din actele nâstre cele mal mărețe, nu e uă
singură din cuceririle nâstre moderne, a
căreia recundscere să nu se fi făcut de
Turcia într’uă formă umilitâre șiatentorie
la drepturile nâstre seculare; și noi cu
tâte acestea n’am protestat, cel pucin în-
scris. Acolo nu era vorba numai de nisce
alusiunl mai mult sau mai pucin transpa-
rente era vorba de Romania. desemnată a-
nume, și cu tâte acestea susceptibilitatea
nâstră nu s’a alarmat ca astăzi.
   Pentru ce dar n’am protestat în trecut ⁹
¹ re consciința drepturilor nâstre nu era
atunci tot atât de vivace ? Ore sentimen-
tele nâstre de patriotism și de demnitate
națională nu erau ce sunt astă-ijl ? Nu !
câtuși de pucin ! Ci numai pentru că am
credut, precum eu persist a o crede și as-
tă<jLi, că drepturile nâstre sunt nisce stân-
ci de granit, pe când pretențiunele ideale
și ridicole ale Turciei sunt apa care trece.
   Am i)is Turcii a fost tot-d’a-una în
privința acesta nisce maniaci, le a plăcut
tot-d’a-una forma pompâsă, chiar când a-
cea formă nu se mal potrivea cu lucrurile,
și a ’și face lor înșile ilnsiuni asupra pu-
terel și drepturilor lor, credend că este
destul a afișa acele ilusiunl spre a face că
ele să fie împărtășite și de cele-alte po-
pâre. Acâsta este uă manie cu totul ino-
fensivă, fiind dată opiniunea ce lumea în-
tregă are de Turcia astăzi.
   Ce-mi pasă că Sultanul să crâdăcăeste
suveranul pământului și chiar al lumel, ce
’ml pasă că el ar pretinde că pdte tăia și
spîndura în Romania, când eii sciu, când
tâtă lumea sciecăcelmal mare dintre Tur-
ci nu pâ’.e veni pe teritoriul nostru fără
ca noi să nu fim în drept să-I cerem de
îndată pasportul și dacă nu s’ar purta bi-
ne, să ’l espulsăm și afară. Ce-mi pasă,
riguros vorbind, că Turcia clădesce în i-
maginațiunea sa un edificiu politic pe te-
ri oriul român, când eti sciu <ă ea nu pdte
ridica măcar un templu lui Allah, măcar
uămecete pe pământul binecuvântat alRo-
mănieL drept pe care ’l aii și cei mal u-
mill din străini, cum bunidră Obrei, care
el aă și pot clădi sinagoge, âră Otomanii,
pretinșii suverani, nu!
   Ș’apol âre aceste pretențiuni ridicole,
âre acest limbagiii emfatic, metaforic și
insultător din partea Turcilor, este ceva

particolar relațiunelor ndstre cu dânșii ?
Nu, D-lor, acâsta este inerent naturalului
lor, și acâsta până acolo, în câtprocedeu-
rile lor faciă chiar cu regii și împărații,
cei mal puternici altădată nusedeosibesc
mult de procedeurile și limbagiul lor as-
tă<)i faciă cu noi. Până și cel mal mari po-
tentați a trebuit câte odată, spre a ajunge
la scopurile lor cu dânșii, să menajese a-
câstă slăbiciune a marelui maniac. V’am
dat deja de Austria ca esemplu, dar âtă că
mai am sub mână și alte esemple. Am aci
textul oficial al tratatelor încheiate între
Francia și între imperiul Otoman in dife-
rite timpuri, începând de la Francisc I.
Iad după întâmplare un act, este vorba
de uă capitulațiune cu Henric al IV, Etă
preambulul acesteia:
   Cu dată din 20 Maiu 1604 (20 zilhidjâ
1012).
   „In numele lui Dumnedeu.
   împăratul Ahmet, fiul împăratului Mo-
hamet, tot-d’a-una victorios.
   „Semn al mărei familii a monarchilor
Otomani cu mărimea și splenddreacucare
atâtea țări sunt cucerite și cârmuite.
   „Eu. care sunt prin nesfârșitele mile ale
dreptului, mare și a tot puternic Creator
Imperat al victorioșilor împărați, distri-
buitor de corone la cei mai mari prin-
cipi ai pămentului, servitor a celor două
prea sacre și auguste orașe ale Mecel și
Medinel, protector și chârmuitor al sfân-
tului Ierusalim, domn al celor mal multe
părți ale Europei, Asiei, Africei, Slavo-
niei, Temes varului, Szigetthvar, al Agriel
și Budel etc., etc., și a multor alte țări,
orașe și domnii cucerite cu puterea nâstră
Imperială, stăpânitor după cum s’a Zis, a
mărei Roșii, Albe și Negre și atâtor deo-
sebite țări, insule, treceri, popâre, fami-
lii, generațiunl și a unui număr nesfîrșit
de victorioși âmenl de resbel care se odih-
nesc sub ascultarea și dreptatea mea, care
sunt împăratul Achmet, fiul împăratului
Mohamet, al împăratului Murad, al îm-
păratului Selim, al împăratului Suleyman,
al împăratului Selim, al împăratului Ba-
yased, al împăratului Mohamed, al împă-
ratului Murad, etc., prin mila lui Dumne-
zeii, ajutor al marilor domni al lumel și
refugiul onor. împărați...“ Uf!! (A vedea
Reeeuil des traitâs de Ia Porte Ottomane.
T. I, France par le Baron I, de Testa).
   Ce Ziceți D-v., cu urechi delicate și eu-
ropene de un tractat cu un asemenea pre-
ambul, care pare a inglota în Imperiul O
toman și bunurile lume! celei-lalte și a nu
mai recunâsce nici un Stat neatârnat afară
de Turcia?
   însuși cuvintele de lettres, patente» nu
sunt de cât traducțiunea liberă, precum
ne-o spune editorul, a cuvântului de ca-
pitulațiune din original. Și regele Fran-
ciel chiar când se chiăma Henric al IV-lea,
punea semnătura sea pe un act conceput
în termenii aceștia, fără a se teme oă a-

ceste fiorituri ar putea vr’uă-dată să fie
interpretate ca uă recunâscere a unei do-
minațiunl universale a Kalifatulul Otoman
când e vorba de lumea crescină, ca uă atin-
gere a indipendințel și demnitățel celor
alte state și celor alte capete coronate.
   Era dar locul âre să ne speriăm de di-
vagațiunele și utopiile turcescl, pe cât timp
ele nu ieaîî uă foi mă concretă faciă cu noi,
pe cât timp faptele nu vin să dea cea
mal mică realitate acestor concepțiunl
saii chiar amenințări în vânt? Nu sunt
împărați cari chiar astăzi se întitul«Z
regi al Cyprulul, și al Ierusalimului și ni-
meni nu se îngrijesce de aceste podoabe
fantesiste. însuși mitropolitul nostru nu
se Zicea el âre mitropolitul Hungro-Vla-
hiel, și împăratul tutulor Rusielor nu se
Zice âre și Domn al Bulgarilor, de și Bul-
garia e insă de cucerit pentru dânsul ?
   Credeți-mă, D-lor, că ne am speriat de
propria nâstră umbră. Le Zic tâte acestea
în vederea Constituțiunil turce luată iso
lat, nu și în vederea incidentului ce s’a
provocat cu Savfet Pașa.
   Dar s a cerut explicațiunl acolo unde
nu încăpea nici o preocupare, și acele ex
plicațiunl s’au întors în desavantagiul
nostru; ele implic o adevărată insultă, și
acea insultă, e astă-Zl divulgată, mărtu
risită din înălțimea tribunei și resimțită
de noi toți. Negreșit că acâsta schimbă
cu totul lucrurile și ne silesce să eșim
din imposibilitatea nâstră. Dar ca ches-
tiune de alusiune, conținută în Consti-
tuțiune, lucrul nu se pâte susține, și e
și mal greii a se dovedi necesitatea ce a
fost de a se releva o insultă sub forma u-
nei alusiunl așa de subtile, daca încă alu-
siune a fost.
   Și în adevăr, D-lor, ce ați Zice de un
om, buniâră de mine, daca văZând că ve-
cinul meii schițâză pe o bucată de chârtie
caricaturi, pentru sâma sa, eii ’l aș apos-
trofa d’uă-dată și ’i ași Zice: Nu cum-va
schițezi portretul meu ? Cu atât mal rău
daca te recunoscl, ’ml va respunde acesta,
daca va fi răii dispus în acest moment,
dar mal ales daca va fi un spadasin
   Uă voce. AI mal Zis acâsta uă dată.
   D. N. Blaremberg. țiicețl că am mal
spus acâsta uă dată, faceți negreșit alu-
siune la ședința secretă. Dar ce dovedesc e
acâsta? Ar fi comod în adevăr a provoca
asupra tutulor chestiunelor discuțiunl în
ședințe secrete ca să aflațl argumentele a-
dversarilor D-v. pe cari aceștia în buna
lor credință nu caută să vi le ascundă,
spre a aduce, daca se pdte fără luptă, uă în-
țelegere comună, ș’apol a provoca asupra
aceluiași subiect o discuțiune publică, in
terZicând contradictorilor săi dreptul de
a reproduce aceleași argumente, atunci
când sunt pdte cele mal bune, picețl re-
petițiunl! Dar âre chestiunea s’a schim-
bat în ceva pentru ca să se schimbe și
argumentele⁹ Și apoi vorbesce altul astă-

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI

121

«Jl sau tot eu ? El bine, nu pdte fi împru-
mut mal legitim de cât acela ce cine-va
face proprii sale inteligințe satt pungi.
Prin urmare lăsați-ml cel pucin dreptul
de a usa de ce e al mett.
   D-lor, s a mal 1)'^ un lucru spre a a.ă.a
că alusiunea există; că cererea de expli-
cațiunl era inevitabilă, cel pucin este
ceea ce pare că resultă din discursul D
Iul ministru de externe. S’a <jlis că alusi-
unea ar trebui vădută nu atât în cuvintele
de provincii privilegiate, ci în cuvintele
de învestitură. Ett cred din contra că toc-
mai aceste cuvinte esclud orl-ce alusiune;
căci numai la noi nu se mai pdte raporta
ideia de învestitură. Noi avem o dinastie
avem dreptul de moștenire la Tron. Dom-
nul nostru este Domn din mila Iul Dum-
nezeu. și voința națională, nu din mila
Sultanilor. Și acestă formulă care exclude
prin sine ânsășl orl-ce ideiă de vasalitate
și sugestiune, este nu numai formula și
titlul antic și actual, este titlul pe care
Domnii noștril ’l-au păstrat chiar îu tim-
pii cel mal triști al istoriei nâstre, sub
fanarioțl și sub regulamentul organic. Su-
veranii noștril n’att purtat nici uă dată de
cât titlul de Domn, sinonim de împărat,
de Voivod sau Duce. Francia ’l trata de
regi în acte oficiale; tractatul de Kainar-
dgi ’I desemnâ^ă sub denumirea suverani
di due principate, și turcii el ânșil ’l cua-
lificati, după mărturisirea Iul Kantemir,
de Tekiur, adică regi. El erafl sacrațl
chiar la Constantinopole după ceremonia-
lul usitat pentru vechil împărați, și aveaii
pe lângă guvernul Sultanului soli acredi
tați, dovadă Bogdan Secaiul, ceea ce ex-
clude asemenea cu totul ideia de pro-
vincie.
   Și daca e vorba de învestitură, vă adu-
ceți aminte că încă de mult, nu numai noi,
dar însuși Domnii Serbiei din familia 0-
brenovicl, nu mal făceatt visite la Constan-
tinopole pentru a solicita acea Învestitură,
ci numai târziii după întronare, când Tur-
cia le acorda câte o nouă favâre când bu-
niâră Turcii att evacuat cetatea Belgradul,
s’a făcut câte uă visită de curtuasie Sul
tanuluî la Constantinopole, dar care nu
implica nici un ceremonial de Învestitură.
   D-lor, în adevăr epoca aceea a iavesti-
turelor de care astă-^I suntem departe, ijic
departe, de și în viața popârelor 30, 40
ani nu este mult, însă pentru o generați-
une de âmenl un asemenea spacitt de timp
este ce-va, epoca aceea a investiturelor,
dic, de care ne desparte astă-^I un timp
destul de lung, amintesce în adevăr âre
caii umilințe, âre cari lucruri ce revolt.
Dar âre noi n’avem nimic mal bun de fă-
cut astă-di de cât de a resbnna acel tre-
cut? Și credeți âre că și în acestă pri-
vință România a avut să indure lucruri pe
care tâte cele-alte popdre nu le att cunos-
cut, și încă la epoce nu tocmai așa depăr-
tate ? Vă pot cita popdre mândre, ce sunt

astă-dl a tot puternice, ce sunt astă-<jl vorbâscă, este îrscris după D-ta, și n’are
chiar arbitrii Europei și cari au indurat răbdare (ilaritate).
asemenea umiliațiunl, pregătind în tăcere D. N. Blaremberg. Voesc, D-lor, să
emancipați unea lor, oțelind și ascuțind în vă citesc aceste acte, căci ce vreți? Așa e
întunerec armele care trebuia să le asi- omul făcut. Când e dat a sci că, aceia ce

astă-dl a tot puternice, ce sunt astă-<)I

gure într’o

dl libertatea și mărirea. Ve suferă sau a suferit altă dată, a fost îucef-


voitt cita pe principi Moscoviți și pe
   D. B. Mania. Le seim tâte astea.


















































   D. N. Blaremberg. Scitt că atunci când
respund la o întrerupere a D-luI Maniu am
aface cu un academian, negreșit cu un om
ce e presupus de prima forciă în materie
de sciință. Păcat numai că D-sea e așa
de gelos de erudițiunea sa, în cât o păs-
tr64ă numai pentru sine. Să-mi permită
D. Maniu a’I spune că nu tdtă lumea se
compune din academicieni, nu tdtă lumea
se ocupă cu acelaș lucru, sau cu tdte lu-
crurile, și că prin urmare e o curidsăpre-
tențiune de a crede că nu se pd'e 4ice ni-
mic de cine-va fără ca cei alți să nu-1
scie deja. Se pdte ca cine-va să fiă fdrte
tare în istorie, și cu tdte acestea amănun-
tele privitdre la un ceremonial dre-care,
să le ignorede. Și acâsta e fdrte natural,
pentru că e afacere de gust, ast-fel eu
daca cunosc acestă parte a istoriei, este
că mă aplicam o dată la studiul dreptului
comparativ; ’mi plăcea să mă ocup mai a-
les cu moravurile și instituțiunele popâ-
relor, și acâsta într’un scop patriotic. (în-
treruperi).
   Faceți rău, domnul mett, de mă întreru-
pețl cu rîsete; căci aș putea să ve respund
că daca credeți că puteți suspecta penă și
patriotismul mett, ’ml dați dreptul ca la
rândul meu să pun în îndoială pe acela ce
’l arătați D-vdstră astă-^I cu atâta sgomot.
Nu mă siliți să vă aduc aminte că D-v.
sunteți aci represintanții lui 3 Aprile ’...
   D. președinte. Vă rog să nu faceți
chestiunipersdnele. (Sgomot, întreruperi).
   D. T. Boldur-Lățescu. D-le Blarem-
berg sunt din sânge curat românesc, și
descendinte dintr’uă familie vechiă româ-
nâscă.
   D. N. Blaremberg. Ascept orl-ce în-
trerupțiune, dâră.... (Sgomot, întreruperi).
   D. președinte. LăsațI, D-lor, pe orator
să’șl desvolte ideele; ldsați’1 să’șl facă ci-
ta țiunile, căci tot D-sa perde. Când vor-
besce ’l ascultați cu plăcere, când citesce
vă displace.
   D. N. Blaremberg. înțelegeți, D-lor,
că, dâca recurg la asemenea citațiunl....
   D. T. Boldnr Lățescu. Cer cuvântul în

cestiune personală.
   D. președinte. Vă rog să continuați,
D-le Blaremberg, și să nu respundețl la

JJ la 1 ulii     od 11U ivbpuULLOyi 14
întreruperi, căci dați loc la cestiunl per-

sonale.
   D. N. Blaremberg. Vă rog să țineți
compt că am fost și sunt neîncetat pro-
vocat.
   D președinte. Ați fost provocat de D
Maniu, și scițl de ce? Fiind că voesce să

cat și resimțit și de alții, se simte âre-
cum ușurat; căci ’I se pare că durerea sa
împărtășită e în același timp și împuci-
nată pe jumătate.
   EI bine, ca să ne mângâem și noi de a-
tâtea umilințe din trecut, permiteți’ml să
vă pun sub ochi umilințele analoge îndu-
rate și de alte națiuni cari au devenit as-
tăzi puteri mari numai și numai pentru că
n’att hasardat și precipitat nimic; ele att
scîut să ascepte satt mal binesăpândâscă
ocasiunele, care nu pot să mal întânjiese
mult și pentru noi. Este de multe ori uă
probă nu numai de înțelepciune, dâră și
de patriotism de a lăsa grija resbunărel și
a reparațiunel viitorului.
   încep, D-lor, mal ântâitt cu uăcitațiune
din Adam Mickiewicz, privitâre la prin-
cipii ruși, faciă cu Khanil Taiarl:
   „Nimic mal trist, observă ilustrul poet
și istoric, de cât limbagiul principilor
ruși în negoțiările lor cu Mongolii. Vom
cita, ca esemplu, discursul unul însărci
nat de afaceri rus, pledând causa princi-
pelui său înaintea Khanulul:
   „ — Suveran Khan! ddce el, înjositul
vostru sclav vă conjură de a’I permite a
vorbi pentru junele său principe; compe-
țitorele sătt stabilesce drepturile sâle la
marele principat după vechile instituțiunl
ale Rusiei pe când suveranul mett nu le
întemeâsă de cât pe generositatea vâstră,
căci scie că Moscovia face parte din do-
menurile vâstre. EscI stăpân de a dispune
de densa după bunul plac; dâră îndură-te
de vedl că unchiul îndrăsnesce să pretindă,
pe când nepotul nu face de cât a suplica!
Ce însemnâsă anale și titluri acolo unde
totul depinde de voința Khanulul? In au-
gusta voință a Khanului punem noi spe
ranța nâstră.<;
   Trec acum la principii Prusiei, la mo-
dul cum ei prestatt jurământul de omagitt
și fidelitate către regii Poloni Etă, în a-
devăr, cum ne raportă Charles Forster a-
câstă solemnitate în istoria sa a Poloniei.
E vorba de jurământul de omagitt prestat
în 1569 îu dieta de la Lublin de princi-
pele Albert Frederic al Prusiei, regelui
Sigismund August al Poloniei:
   „După ce s’a apropiat încet de Tron,
principele sărută piciârele suzeranului
seu, care ’i puse în mână un drapel alb
împodobit cu un vultur negru purtând pe
peptul sătt inițialele S. A., cifra lui Sigis-
mund, și ’I (jise aceste cuvinte: Noi
Sigismund August, rege, înclinând la ru-
găciunile tale și a supușilor tăi, dăm în
fief persâne! tale ilustre (el se servi de
cuvintele illustritati tuae), precum o fă-
cusem cu tatăl tău ilustrisim, țările, ora-

sele, burgade>c și cetățile P.x... de d4a-
;ele învestim ilustra ta persână, prin re
    iterea 'abest'ii semn, și te instituim prin
mita nâit^ă și iubirea eii care iubim ilus-
tra ta persâni ca scumpnl nostru nepot,
sperând că persâna ta ilustră ’șl va aminti
le acâstă bine-facere și ne va fi plăcută
i credin^iosă¹* După acest discurs pnn-
ipele, ținând câda stâgalai, jură ast-fel
pe evangelie: „Eu, Albert Frederie, mar-
;rav de Brandeburg. duce în Prusia și de
S*etin, Pomeranie, Slavie, Casubie. prin-
    pe de Regie, burgrav de Nuremberg;
omit și jur că voifi fi credincios și su-
pus serenisimului principe și Domn stă-
pânul meii Sigisumod August, rege al Po-
loniei prea neînvins, mare duce de Lithu-
ania. Domn și moștenitor al Rusiei și a
tutulor țârilor din Prusia, ca la firescul și
hereditarul stăpân, și a moștenitorilor sa-
crei sâle Majestăți, la succesorii sâl regi,
la regatul Poloniei. Voifi procura binele
Majestățef sâle, a moștenitorilor sfii și a
întregului rega'.. I vo ii pădi de orl-ce
dauue și voifi face tot ce aparține unui
fidel vasal și feudal. Așa s < ml ajute Dum-
nedefi și sfintele Evangelil...(A vedea
l’Univers. Folbgne par Charles Forster de
l’institnt historique. Paris Fermen Didol.
p. 175 și 176).
    Mâ opresc aci cu citațiunea spre a nu
abusa de răbdarea D-vâstră. Voifi adăoga
numai căi ua al douilea esemplu citat de
același autor se sus 1° "nul 1641, adică e
și mai apropiat.
    D-lor, vin la conclusiune V’am spus că
me asocies șt efi cu aceia cari propun uă
protestare în condițiunile art. 9 din Cm-
vențiune. Vedeți că și în acâsta eu, unul,
țin să nu ne desperăm în nimic de tratatul
care garantesă asistența nâstră. Insă mâ
rădic cu energie contra ideei acelor cari
dic că acâstă protecțiun i trebue să fie mo-
tivată pe Constituțiunea otomană. Din
contră, eu ași dori să se apere cât mai
mult în acea protestare asupra ideei că
noi nu am fi bănuit măcar că acea Consti-
tuținue putea conține uă alusiune la noi,
dcea ea nu ar fi fost comentată în sensul
acesta de către ministrul de esterne al
Turciei în eonversațiunea sa cu agentul
nostru; că nici năd4â nu ar fi pututtrece
prin mintea unui Român ci Turcia putea
să hrănescă asemenea^ sentimente pentru
România, și să măngâe asemenea ilusiunl
nebune; să crâ^ă serios că pâte face și
impune legi României; ci Pârta a putut
să se lingușescă serios cu speranța de a
realisa faciă cu noi în timpurile de astă-
dl, în timpuri de ranascere națională pen-
tru noi și de agonie pentru densa, ceea ce
a fost neputineiâsă a întreg înde chiar în
epocele ei de putere și de glorie ale fiilor
Iul Osman, în epocele de slăbiciune și de
părăsire generală pentru Romani Nn voifi
ascunde; însă. Că în ideoa mea însuși, Ges-
tiunea injuriei ce ni se faced^Savfe ișa

   .wnthw i,

' și acjea a profetului ce acea injurie ,-gi-
timesă, redusă la adevăratele el precanți-
uni-, nu merită atâta sgomot și atâta alar-
.1- ■- i-j:: par:: r:; : • r»;;;- - j:; :;î :: Jir::; , r'.'f
deja câștigate, faciă cu uă soluțiune pa-
cifică saii fie și faciă cu un resbel turco-
european, m’am emoțional și efi; căci este
absurd a crede la asemenea pericole în
împrejurările de facia, și dâca e vorba-să
nu fim amenințați de cât da Turci. Acel
protest nu ne va espune, o sciu, la nici
un pericol; și de aieea nu cere nici un
eroism; noi înfundăm în acestă privință
uă ușă deschisă, și, spre a ne convinge
de acâsta. n’avemde cât a reciti art. 9 din
Couvijațiuuoa de la Paris. Etă do ce n’ar
trebui să facem atâta paradă de patriotism
cui acestă oeasiuue.
   Ce mâ îngrijește și mâ sperie pe mine,
este numai c nsecințele morale ale acestue
incident, a acestei atitudine ostile, cari
va ti resultatul natural al protestului, nu
faciă cu drepturile deja dobândite și con-
sacrate îu acte internaționale, ci faciă cu
drepturile de cucerit deaeiînaiute îa con-
siliile Europei. lutr'uu cuvânt,,’ml-e târnă
să nu perdem tocmai acum tâte beuefîciele
neutralităței ce proclamasem, și tâte sim-
patiele ce voturile nâstre, dâca nu și ati-
tudinea guvernauților noștri, valorase țârei.
   Cât pentru importanța ce se dă cu iu;
tențiune acestui incident de guvern, după
ce tot el ’i-a provocat, cât pentru sentința
sa de a esagera pericolele, permiteți’mi a
dice că tâte acestea mâ fac, fără voia mea,
să cuget la acei individ! cari, pe cheiu-
rile orașelor celor mari, dau brânci âme-
nilor în apă, spre a avea după acâsta sa-
tisfacțiunea și meritul de a i fi scăpat.
   înțelegeți, D-lor, că atunci când ori fac
procesul cabinetului în acâstăcestiune, și
manifest dorința ca el să facă loc altor
âmenl, fac ceva cu totul platonic; căci scifi
prea bine mai d’inainte că ideele mele îa
acâstă privință nu vor găsi nici un ecou
în sânul majorităței; sciu prea bine că nu
sunt aci de cât represeutantul unei mo-
diste minorități. Petnotismul însă ’mi
face uă datorie de a nu ascunde aceea ce
e convincțiunea mea intimă, de a nu as-
cunde că interesele țârei ar cere imperios
ca misiunea de a face acestă protestaț’une,
ca și aceea de a apâradreptnnl" ș; nr-irih
nâstre faciă eu conferința, să fie confiată al-
tor persâne, dâca nu mal bine intenționate
și mal capabile, cui pucin mai pucin sus-
pecte de a înclina spre uă politică ostilă
occidentului.
   încă uă dată, o dic. acâsta nu la adresa
întregului, cabinet, ci a unora numai din
membrii ce ’l compun; căci efi tot persist
a crede că ideile pe cari le apăr adi au și
adversari, dâră și partisani călduroși pe
banei ministerială Ce ișl dori, o mai re-
pet, este mii mult uă remaniere ministe-
rială, s-pre a aeentuim I mult simpatiele
nâstre occidentale, spre a distruge, dâca

n <18) Ia- .arie 187>

nu alPceVa. cel pucin âre-cari prevențiunf
ce se manifest în afa-ă pri vitâre la ten-
dințele guvernului român; de cât retrage-
este uă simplă eclipsă pentru moment
din partea unor âmenl obicinuițl a juca
rolul ântâifi, și cari ar putea cu atât mal
lesne să se resemnese la un efasment mo-
mentan, cu cât sunt mai sigur că ui dată
acâstă încercare trecută, afi să dominase
din noiî tot el situa’iunea în întru. Ore
ceea ce a fost așa de lesne âmenilor noș-
tri politici în diua când a cădut reacțiu-
nea de la putere, âre acei abnegațiuoe șt
desinteresare generală, ar ti asU-dl ceva
mal presus d« deu-dl mal pren-a
de ceea ce s’ar putea cere sau ascepta
de la patriotismul lor ? Eu. unul, nu o cred;
și de aceia, semnalând acâstă necesitate,
cred că fac mai puțin un act de oposițt-
une, și ostilitate, da cât un apel la însuși
patriotismul luminat al âmenilor ce ne
guvernă.
   picând că misiunea acesta nu trebue si
fie confiată, saiî mal bine asumată de ca-
binetul actual, așa cum este etc'mpu .as
tă-df, fac mii puțin parte.i îngrijirile-m«le
personale, de cât aceia a necesităților ex-
teriâre. Daca nu ar¹ exista de cât îngriji-
rile mele, aș fi putut încă sămâ . esemned,
și să mâ măngâiu cu ideea că pâte cel
malțf vâd mal bine de cât cei puțini, și să
cred că de âre-ce majoritatea acestei Ca-
mere are uă încredere așa de absolută în
politica și allurile cabinetului actual, eu
sunt acela ce mă înșel, și să las viitorului
grija de a ne desamăgi, se las ca eveni-
mentele și un viitor apropiat să decidă
între mine și majoritate. Ce voesc este de
a preveni și repara greșelile pe câte ti mp
spre a nu avea mal târdifi tocmai durerea
de a asista la expiațiunea lor.
   Nimic nu m’ar fi silit să fac acâstă de-
clarațînne. dâcă în ceea ce priveuce cabi
netul actual nu as fi avut și preocupări de
un alt ordin, preocupări privi țâre nu la
opiniunea ce mi-am făcut efi de densul, ci
europa occidentală, la neajunsurile ce pre-
sența lui la putere pâte avea asupra resul-
tatulul ce suntem în drept să asceptăm de
la t-onferințe în favârea României. Nn cred
că prudența și msnajmentele ce preconises
în împrejurările actuale, faciă cu Turcia,
ar putea u puse pa sâmi pusihnimitățif
când spre a servi interes le țârei, ast-fel
precum înțeleg eu, ou am esitat și nu esit
chiar îu acest moment de a înfrunta sau
brava politica altei puteai mult mal tari,
și care aceia are un viitor mare; pe când
turcia nu mal are nici unul, ci se svârco-
Dsce îu spasmele agon’ei. Ce v’am cerut
și vâ cer este să lăstn morțiî să’și îngrâpe
morțil și noi să ne vedem de drum, să ne
vedem de trebă.
   Efi vreri și dea Dnmnedeti să un
prooroc mincinos — dar teamă ’mi-e că
can âstră pledată de guvernul actual



LlUU



                              J.<      ..•..•ffl , iu Al. lAMlaOid

are puține șanse de succes, puține șanse
de a fi câștigată înaintea conferinței; pe
înd ar fi destul să se mai introducă în
cabinei câte-va personalități politice bine
cunoscute pentru ideiele lor simpatice oc-
cidentului și cari să ofere garanții acelor
       1 ia^ă de tendințele guvernului ac-
tual; pentru ca lucrurile să ia de îndată și
ca prin farmec altă turnură.
   D-lor, să mă credeți, că nimeni nu ar fi
fost mai fericit de cât mine ca în împre-
jurările critice de adî să nu aibă a spune
aceste adevăruri miniștrilor; dâră a tăcea
și astă-di, ar fi uă crimă. Sunt și eu de
părerea unui mare orator englez, de păre-
rea lui Burke, care dicea că e mai bine ca
cine-va să fie desceptat de toxin, de sgo-
motul clopotelor, de cât să devină prada
flăcărilor.
   Ei bine, ast-fel văd eîi astă-di lucrurile;
se pâte. o mai repet, să mg înșel; dâră în
ori-ce cas credeți că în tâte acestea n’am
fost mișcat de cât de cel mii fir și mai
sincer patriotism.
   D-lor, v’am spus și în ședința secretă,
și găsesc nemerit â v’o spune și aci, că eu
mai mult de cât ort-cine esit astă-di, când
e vorba a se atinge creditul și reputațiu-
nea politică a unui om, mai ales când acel
■m are privilegiul pe drept saiî pe ne-
drept să escite încă entusiasmul, se mai
misce ce-va în acâstă țâră; și acestea fi-
ind-că rândurile se răresc din ce în ce mai
mult, fiind-că golul se face pretutindeni;
pentru că nimic nu vine să înlocuiască ce
cade, și că în lipsă de viâță cetățenâseă
ne trebue cel puțin apannțele aceștia, de
a’ar fi de cât spre a nu ne desobicinui cu
totul de a cugeta și a lucra. Decepțiunile
>ucced decepțiuuelor. Idealul ne mai fiind
licăieri daca e vorba de âmeni nici pa
liunea numai găsesce ocasiunea de a se
exercita și produce.
   Nu acusatî dâră spiritul de oposițiune,
nici ce-va resimțimânte din trecut, daca
vS combat astă-^i. Dovadă că nu trecutul
mg influențâijă este că, daca ar fi vorba
numai de cele din întru, sunt gata a măr-
turisi că nu sper de uă cam-dată mai bine
  . vâstră. naș voi de exemplu nic ;
chiar retragerea D-lui președinteal consi-
liului. Ceea ce aș voi, și acâsta numai în
vederea evenimentelor exteriâre, este ran-
forsarea cabinetului cu câte-va personali-
tăți destinate a releva creditul nostru în
afară. Nu eîi mai pot simți uă bucurie;
căci acea bucurie ar fi astă-iji, după atâ-
tea încercări, criminală, vânând pe âmeni
s u pârtiile că se pierd, și acesta cu atât
mai mult, că sunt deja destule ruine acu-
mulate în acâstă nenorocită țâră. Nu voesc
de uă înălțare cu acest preciu, nu voesc
iar d’uă mântuire personale, dacae vorba
se supravLțuesc la cataclisme și să remân
singur ca uă cobe, d’asupra ruinelor și
întunericului'

fce constat Am fost din majoritatea cons-
j tituanteî, și am vgdut âmeni din aceiași
majoritate cerând curând după acâsta re-
visuirea Constituțiunel. Am simpatisat
mai multă vreme cu un grup liberal carej
I se numea juna drâptă; eră într’uă di acel¹
grup a pierdut răbdarea, și s’a grăbit, și
a mers să se înece. A revenit după acesta
la putere partidul conservator propriu dis,
representat prin D. L. Catargiu, care a ve-
nit îu nisce împrejurări de acelea cart im-
punerii resignațiunea.
   D I. Câmpineann. A venit în nisce
împrejurări de tristă memorie,
   D. A. Sihleanu. Iar ’î dai materie de
vorbă.
   D. N. Blaramberg. Nu’ml dă materie
de vorbă, fiind-că sunt hotărât să conchid.
   D. I. Câmpineauu. D. Catargiu a ve-
nit la putere prin abdicarea naționale.
   D. X. Blaramberg. Nu e momentul să
vă respund acum la acâstă întrerupere;
căci m’așt expune nu numai la uă digre-
siune, dar mai la un al douilea discurs.
Dâră ori-când onor D. Câmpineanu va voi
să pue la ordinea dilei acâstă cestiune, de-
clar că accept desbaterea, și că mă înscriu
d’acuma spre a’i respunde.
   Orî-cum am fost din numărul acelora ce
au credut că nu le era iertat în urma celor
ce se petrecuse de a arunca piatra unor
âmeni numai fiind-că acceptase puterea în
aceste condițiunl, acea putere pe care ni-
meni nu le-o disputa în acel moment, pe
care aii cules’o pe strade; și sunt gata a
da sâmă de acâstă atitudine ori când mi
s’ar cere. Dâră curând după acâsta aiî ve-
nit greșeli și acte, care mi-aă făcut din
oposițiune uă datorie; dâră uit că predic
la nisce convertiți.
   Nu D-vâstră, D-lor, nu D-vâstră cari
ați trămis pe acel minister pe băncile a-
cusaților, trebue eu se demonstru care sunt
cansele ce m’au pus în imposibilitate a’i
da sprijinul meii, ce m’au pus în luptă cu
dânsul. Am fost dâră silit din descepțiune
în descepțiune să întorc privirile mele ia-
răși aiurea, fiind-că acolo nu era nimic de
sprijinit, totul era putred; și ast-fel am
luptat alături, de și fără afusiona, cu coa-
lițiunea în favârea alegerilor libere, îu fa-
voarea stării actuale de lucruri.
   D-lor, nu am curtisat nici un Domn,
nici chiar pe acei cari mi-au făcut bine
personal; n’am curtisat nici uă Cameră;
tot-d’a-una am căutat să spun adevărul tu-
tulor și în tâte, chiar cu risicul de a dis-
place și de a deservi interesele mele ego-
iste. Lingușirea nu a intrat nici-uă-dată .
în caracterul meii (aplause).

Am făcut deja parte din destule legis-

4ută Dâră mi⁴ încel! Am curtisat ce-va ;
| am curtisat acâstă Cameră, însă nu pentru
că sunt admiratorul D-vâstră, nu pentru

Daca mS întorc cu cugetarea înapoi, iată că mau ' raf ' persânele ce o com-

lațiuni, pentru ca să pot să vă fac acâstă
declarațiune cu siguranța că ea va fi cre-

pun. Nici de cum; și sunt pe lângă acâs
chiar incapabil de asemenea auguementurl;
dâră sunt înamorat după un ideal pe caro
D-vâstră ’l simbolisațf în acest moment,
ceva pentru care am luptat mult și am f
cnt sacrificie mari simbolisați libertatea
în alegeri.
   Insă tocmai peni.ru ca siiubolisați ceva,
eu mg îngrijesc și mal mult de ceea
ce faceți, de ceea ce vg pâte’cbmpro-
mite și pierde; și de aceia voiu stri-
ga și voii! da alarma , ort de câte-
ort vS voifi vedea că alunecați spre pră-
pastie, care a mal înghițit și pe alții, pen-
tru ca să nu se esploatede într’uă di de
adversarii libertățeî ce stau la pândă, de
acei ce confund lucrurile cu âmenil. con-
tra principiului, aceea ce e numai resnl-
tatul incapacitățel sau greșelelor individi-
lor.
   Feriți-vă, D-lor, mal ales d’un lucr
căci e semnul pereursor a unei căderi _-
propiate, căci e semnul care a anunțat tot-
d’a-una în mod infailibil declinul și chiar
perderea majorităților și a partidelor, le-
riți-vc de a autorisa publicul, le a auto-
risa națiunea de a crede că ițt .bdi ' la
individualitatea D-vâstră; fenți-vS de a
deveni uă câră mâle, gata a primi în tâte
ocasiunile fisionomia, tiparul âmenilor de
la putere; căci ambițiunea unei Cam°re,
ca și cuvântul ei de a fi, trebue să¹ fie di-
recțiunea, controlul. In dina însă, când uă
majoritate dovedesce că a abdicat în ma-
nile unul om saîi unor âmeni la cari s’a
infeodat cu totul, în dina unde ea autorisă
opiniunea că Cameră și guvern nu mal
fac de cât una, acea majoritate, ort cât de
liber ar fi alâsă, ori cât de nobilă și pură
i-ar fi origina, nu se mal deosibesce în
nimic de aceea a unei Camere impuse, și
face acelaș rgfi, daca nu un râu și mal mare
și țgrel și libertățeî. Uă-dată acest mo
ment phisologicîn cariera unei Camere so-
sit, ora supremă a acelei majorități și a
acelui partid a sunat safi e în ajun da a
suna ; Am dis. (Aplause).
   D președinta al consiliului, I. C.
Brătianu. Fac scusele mele D-lor oratori
cart sunt înscriși spre a vorbi în acesta
cestiune daca vin a le lua rândul; dar în
ur ma gravelor acusațiuni ce ni s’afi arun-
cat de doug ore și jumgtate, cred că mi-
nisterul nu pâte să tacă. Onor. D. Blarem-
berg a terminat discursul D-sale prin uă
declarațiune. de sinceritate a patriotismului
care l’animă ’Ml pare rSu, că acest senti-
ment nu s’a desvălit la începutul discur-
sului D-sâle, și tocmai la fine. Dâră iot
esta ce-va că și la fine cunosciința D-sâle
a fost turburată și a înțeles că nu a fost
tocmai patriotism în discursul D-s-1 • fi-
ind că, D-lor, când România se află în
facia călcărei drepturilor sâle pentru care
secoll Românii ’șl-afl vgrsat sângele, pe
cart drepturi ca să le revindece și să le a-
pere generațiunile de astă-cJY, luptă de uă

124

140N1T0RUL OFIOIAL AL hUJâANT&i

6 (18) Ianuarie 1877

jumătate secol; cum on^r. D. Blaremberg,
în loc să uite astă-tji cine este pe banca
ministeriale, în loc să uite pe toți adver-
sarii săi și să nu ’și aducă aminte de cât
numai de acâsta, că nici sabia lungă a lui
Baiazet și Mohamet n’a putut să pătrundă
până în munții României unde cutâsă as-
tăzi să străbată Midhad-Pașa cu Consti-
tuțiunea lui.... (Aplause entusiaste). Cum
indignați unea unul Român nu a putut să
fie atinsă de acâstă insultă!...
   D. Blaremberg. D-ta la 1848 ai cerut
întărirea Constituțiunei de la Soliman-
Pașa, am acte.
   tlă voce. Alte împrejurări era atunci.
   D. președinte al consiliului. Vă rog
să mă lăsațl să mă apăr cu simplele mele
puteri.
   D. președinte. Constat că ministerul
n’a întrerupt de loc pe D. Blaremberg, și
D-sa întrerupe necontenit.
   D. președinte al consiliului. Și eti
ml am permis să fac âre-carl întreruperi,
și rog pe D. președinte să lase să fiu în-
trerupt
   D-lor, în tot discursul D-Iul Blarem-
berg, D-sa a uitat ce frământă România
astă-4I și nu ’șl-a adus aminte de cât de
bauca acâsta ministerială și de persâna
D-sâle. S’a <jis că în timpurile moderne uă
individualitate prea mare este uă calami-
tate pentru societate, pentru că ea voiesce
să absorbă tâte cele-alte activități. Acâsta
am adus’o aminte D-luI Blaremberg pe
când vorbea. EI bine, D-lor, încep âutâiu
a răspunde la acusările făcute și pe urmă
voiti veni la ceea ce ’l a preocupat pe D-sa.
Vedeți că nu fac de cât a lua situațiunea
ce ni s’a creat de D-lui.
   Care a fost calul de bătae al D-lui Bla-
remberg contra nâstră? Că noi într'un lim-
bagiti fârte politic, a dis D-sa, că noi du-
cem uă politică vătămătâre intereselor
țărel. Ast-fel, D-sâle ’i e târnă ca nu cum-
va tot ce are țâra Românâscă câștigat penă
astă-^I să se perdăd’uă-dată, ca nu cum-
va noi să ne poticnim pe calea ce am apu-
cat și să cădem, dând împreună cu noi și
țâra de rîpă. Și de unde trage D. Blarem-
berg conelusiunea unui plan pregătit de
lung timp că să aducem uă ruptură cu
Turcia și să ne aruncăm, în brațele Ru-
siei ? Din faptul că am fost la Livadia?
Dâră la I806 și 1868 fusesem âre la Li-
vadia ori la Sibiu ? Căci și atunci D. Bla-
remberg spunea, ca și astă-dl, că punem
țâra în foc. D-sa dicea atunci că venirea
acelui minister la putere era toxinul de
alarmă de la 1793 pentru România, că ea
va fi în foc și sânge și când a vădut că
nu a fost nici toxin, nici foc, nici sabie,
fiind-că a atunci eram venițl de pucin timp
din exiliti și sciți de cine eram exilați, cu
tâte acestea D. Blaremberg continua a ne
face acusărl, nu numai în țâră, dară și a
fără, cu uă persistență fârte mare ca să
facă pe Europa săcrâdă că suntem un in-

strument al Rusiei, care voia să pună fo-
cul în Europa și să cucerâscă Turcia, a-
tuncl nu fusesem la Livadia; atunci vert-
uă sulă de Bulgari se înarmaseră și tre-
cuseră Dunărea unde cel mal mulți aii fost
spândurați de Midhad Pașa; dâr D. Bla-
remberg ne acuse că noi lăsasem regi-
mente întregi de Bulgari se inunde țâra
și să se esersede în mijlocul capitalei,
tâte acestea ca să pună Europa în alarmă.
   Prin urmare, vedeți că cu tâte protes-
tările D-lui Blaremberg că ne este bine-
voitor D-sa și de astă-dată a întrebuințat
în contra nâstră uă armă pe care în tot-d’a-
una a avut’o la îndemână în ocasiuni pro-
prie. Dâr atunci aii venit faptele și au do-
vedit că acele acusărl nu erati de cât
nisce...nu voiti dice cuvântul..... nisce
ficțiuni ale imaginațiunei D-sâle. Sper că
și astăzi faptele vor da desmințirș bănue-
lelor D-lui Blaremberg după cum ’î-au
dat și atunci.
   Onor. D. Blaremberg a venit să ne dea
lecțiunl, arătâudu-ne care suut drepturile
nâstre, și cum trebue să fia ele apărate.
D-sa nu vine cu acele argumente ca să le
pună în facia încălcărilor ce ni se fac, ci
vine să le pună în contra nâstră,
că noi am lipsit de la datoria nâstră. Nu
ne a spus însă cum trebuia să fi apărat
drepturile nâstre, și încă a <Jis că nici uu
era nevoie să le apărăm, pentru că ele
sunt destul de patente, destul de afirmate,
destul de întărite ca să mal avem nevoie
să ne mal îngrijim de densele.
   Ei bine, D-le Blaremberg. sciți ce se
îmtâmplă cu copil cari moștenesc averi
strălucite, dâr cari nu sciti cum s’ati câș-
tigat? — Aceia nu sunt economi, nu sunt
păstrători, și din neprevedere le risipess
și rămân săraci; dâră acel cari ati muncit
și ati făcut uă avere cu sudârea frunței lor,
aceia sunt mult mai în stare să le păstre-
de. Noi am muncit 37 de ani ca să do-
bândim aceste drepturi și de aceea, ori de
câte ori ele ni se amenință, noi cari seim
cu ce osteneli s’ati dobândit, suntem mai
îngrijiți de cât D. Blaremberg ’MI-a părut
răti că am făcut uăesclamațiune când D-sa
ne citea acele idei pe cari în timp de 20
ani toți cel din generațiunea mea le a res-
păndit în Europa, și a învățat și pe D-nu
Edgard Quinet, și pe Michelet și pe alte
ilustrațiunl ale Europei să cunâscă cari
sunt drepturile României și cum trebue
să fie oferate, și el îu generositatea lor ati
venit de le ati sprijinit cu talentul și cu
autoritatea lor. Prin urmare, nu avea nevoe
D. Blaremberg să viă adl a ne da acâstă
lecțiune; putea să citâscă ceea ce ne-a ci-
tit aci, numai ca să vatjă cum ati lucrat
generațiunile trecute ca se dobăndâscă a-
ceste drepturi.
   A vorbit D. Blaremberg de mergerea
mea la Livadia și la Hermanstadt. La Li-
vadia găsesce că era un lucru anormal;
la Hermanstadt, că era un lucru firesc EI

biue, ort do câte ort împăratul Alexandru
vine la Livadia, atât Împăratul Austriei
cât și împăratul Germaniei de la uă dis-
tanță de sute de chilometri, trămit de ’l
salută. Turcia chiar, în asemenea oca-
siuni, trămite și ea pe âmenil cel mal e-
minenți de ’l salută, și mi se pare că este
mal mare depărtare de la Constantinopole
la Livadia, de cât de la BucurescI la Li-
vadia.
   Când a venit împăratul Austriei îu a-
propiere de fruntariele nâstre, și Domni-
torul nostru fiind la Sinaia, unde, din în-
tâmplare, mă aflam și eti, — și trebue să
vă supun că nimeni nu scia că împăratul
Austriei era să vină la Hermanstadt, căci
nu era hotărît să mârgă acolo, ci dintr’uă
împregiurare cu totul fortuită a venit în
acel oraș, — puteam să nu fiti trămis de
Domnitor ca să’l salut ? Ast-fel fiind, nu
era âre de tâtă cuviința că, precum m’am
dus să salut pe împăratul Austriei, care a
venit în apropiere de țara nostră, să mă
duc să salut și pe împăratul Rusiei ?
   D-lor, noi nu avem nici simpatii, uicl
antipatii; noi nu avem de cât sentimente
RomânescI, și avem condescendență pen-
tru tâte puterile garante. Scie D-nu Bla-
remberg că atunci când vre-una din aces-
te puteri a venit să ne amenințe în drep-
turile nâstre, noi am fost celd’ăntâiti cari
să ne ridicăm; și pe când colosul Nordu-
lui înspăimânta Europa, nu ne am sfiit,
exaltați de patriotismul nostru, nu ne am
sfiit a ne scula în contra lui, fără să avem
speranța celui mal mic sprijin de la nici
uă putere, de cât în drepturile nâstre îna-
inte de tâte, fiind că eram siguri că atunci
când uă națiune are consciința drepturilor
sâle, și este capabilă pentru apărarea lor
de a face sacrifice, fără să calcule acea
națiune este neperitâre (aplause).
   Dacă tâtă viâța nâstră a fost corectă
ce îndrituesce pe D. Blaremberg să ne bă-
nuâscă că noi ne am perdut bunul simț,
instinctul național? Că am perdut pru
dența, că am perdut acel tact ce am avut
în atâtea (Jecimi de ani strecurându-ne
prin atâtea greutăți, și am adjuns adl a-
colo unde ne aflăm ? Cu ce drept vine D-sa
să (jică; voițl să înecați țara ? Dâcă ne ar
arăta un singur fapt în viața nâstră care
l’ar indritui la acâsta, nu ași avea nimic
de ^is; de cât negăsind nimic, să ’mi per-
mită al spune că cele dise de D-sa sunt
numai nisce acusărî gratuite, nisce bă
nueli cart provin dintr’uă imaginațiune
prea turmentată.
   Dâră a mal ^is D-sa; dupe ce că ați
fost la Livadia, ați făcut ceva și mal mult
pe când nimic nu vă da dreptul să sgân-
dărițl lucrurile, ați venit și de bună voie
ne ați creat uă situațiune fârte periculâsă,
în cât eti care sunt de alte idei, mă văd
pus în posițiune de a protesta.
   EI bine, D-lor, vedem că Imperiul Oto-
man dă uă Constituțiune nu numai pose-

6 (18) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

125

siunilor sale, ci ne înglobeijă și pe noi
într’ănsa, căci nu pâte fi îndoială, când
vorbesce de provincii privilegiate, că nu
ne coprinde și pe noi. Sciți cine pâte să
nu bănuâscă? Aceia cari numai la ocasiuni
’șl aduc aminte de România, iar nu acei
cari îu tot momentul au vegherea lor a-
țintată asupra intereselor și viitorul ei.
Noi seim ceea ce se petrece în Austria, în
Turcia și aiurea, ca să putem judeca dâcă
drepturile României sunt sau nu în peri-
col. Noi seim cari sunt ideile pretențiu-
nilor partidei numită juna Turcie, care adl
este la putere. Juna Turcie, care ’șl-a fă-
cut educațiunea sa în Europa, care a v6dut
pe Austria și alte imperii cum aii putut
să se desvolte, voesce astădi să imite e-
xemplul lor pentru a regenera imperiul
Otoman. Așa cum au făcut Francii când
au cucerit pe Gali, cum a făcut Anglia, și
mal cu sâmă cum văzurăm pe Austria și
pe Ungaria, așa voesce acest partit a re-
organisa astăzi Turcia Onor. D, Blarem-
berg, care citesce așa de mult, trebuia să
fi citit publicațiunile junei Turcie înFran-
cia ca să se fi asicurat care sunt ideele,
principiale și aspirațiunile acestui partit.
Midhad-Pașa, care astăzi e la putere, e
mare Vizir, voesce să realisese acâstă idee
chimerică, și dic chimerică, fiind-că as-
tădli nu mai este cu putință Turciei a o
realisa.
   Ar fi putut’o face în secolil aceea când
individualitatea națională nu era încă des-
tul de desvoltată în popâre și dâca națio-
nalitatea Otomană ar fi fost de aceeași re-
ligiune; dâră astăill e peste putință, fiind
că individualitățile naționale sunt destul
de desvoltate ca să pdtă să mai fie absor-
bite
   D-lor, dâca ar fi să ni se facă uă impu-
tare, este tocmai că nu am protestat din
primul moment când am văijut acâstă Con-
stituțiune ; căci și noi am dis ca D. Bla-
remberg, aide să ue facem că nu înțelegem.
Am prițmit însă uă depeșe de la agintele
nostru din Constantinopole, de la genera
Iul I Ghica, ale cărui sentimente națio-
nale și patriotice, negreșit că nu D. Bla-
remberg le va pune în dubiu, am priimit
uă depeșe de la generalul Ghica care prin
posițiunea D-sale acolo, trebuia să scie
care sunt provinciele Otomane despre care
vorbesce Constituțiunea Turcâscă, și D-sa
ne depeșâdă îndată ca bun Român, și ne
descâptă cari sunt datoriele ndstre, ară
tându-ne articolele din acea Constituțiune
care privesc la țâra ndstră. Noi însă, fiind
că sciam că sunt dmeni cari au prea mul-
tă încredere în înțelepciunea Turciei; și
putea să ne facă uă acusare, îndată am de-
peșat agintelul nostru și ’i-am dis Nu
credem în interpretațiunea D-tale, pdte să
te înșeli, întrebă pe înalta Pdrtă cari sunt
acele provincii privilegiate, fiind-că ca
Stat vecin ne interesâ<)ă și pe noi să seim.
Puteam să fim mal corecțl?

   (Prea bine ! prea bine !)
   Și agintele nostru, generalul Ghica, res-
punde, dupe ce depeșa a fost trei dile îu
tărijiată, fără să seim din ce întâmplare,
căci am primit'o la 31 sâra, pe când noi
depeșasem la 29 Decembre, respunde că a
vâdut pe Savfet-Pașa, care ’I a declarat în
mod categoric că acolo unde se vorbesce
de șefii de provincii Turcesc! se înțelese
România, Serbia și Egiptul, și atunci D.
Ghica a dis Iul Savfet-Pașa: Excelentă, te
găndesci la gravitatea situațiunel? Fiind
că eu am să comunic acesta oficial Guver-
nului meă ? Și excelența Sa a afirmat din
nuou că România e provincie turcâscă!
Dupe uă asemenea declarațiune, credeți
6re D-vdstră că noi am avut așa de puțină
confiență în sentimentul de demnitate aS
României în cât am simțit nevoiă să v-
cerem D-vdstră permisiunea ca să pro-
testăm? Nu, D-lor, am venit să vă consul-
tăm, am venit în ședință secretă să vă a-
rătăm situațiunea, pentru că D-vdstă, Cor-
purile Legiuitdre care representațl țâra,
D-vdstră să protestați, ca să se vadă că nu
numai guvernul, ci țara întrâgă protestă,
și cu acâsta să dăm mal multă putere pro-
testului nostru. (Aplause prelungite.) Nu
că ne ora târnă nouă că ne veți trămile uă
dată înaintea curțel de casatiune, fiind-că
am protestat pentru drepturile țârei, căci
am fi fost fericiți ca uă ată mai mult să
fi fost trămișl în pușcărie protestând pen-
tru drepturile țârei (aplause)
   Dar dice onor. D. Blaremberg. și nu este
singur de ideia acesta, că nu avem nevoiă
de protest, fiind-că ar fi uă desfidere care
s’ar face puterilor garante, dâca Turcia ar
avea asemenea pretențiunl asupra Româ-
niei. Mal ănteiu întreb pe D. Blaremberg
voesce D-sa ca puterile garante să fie mai
geldse de cât noi de drepturile României ?
Voesce ca ele să simtă ănteiu loviturile
cari se dau drepturilor României? Ar fi
chiar pentru România uă rușine dâca s’ar
lăsa să stea în nepăsare și în indiferență
ascedtând ca protestul să vie de la altă
parte de cât de la dânsa. Cum D-lor? Să
nu avem noi nici curagiul de a protesta ?
   Apoi onorab. D. Blaremberg spune ca
Pârta a avut aceste pretențiuui de multe
ori asupra nâstră, și că guvernul de astădi
făcea mal bine, să revendic e alte drep-
turi pre care Pârta nu ni le recunâsce.
Prin urmare D-sa singur mărturisesce că
Pârta âncă ne încalcă din drepturile nâs-
tre, și chiar din teritoriul nostru, și a-
câsta cu consimțimentul puterilor garan-
te, din nenorocire, dar am onâre a’I spune
D-sale că acâstă revindecare am făcut’o,
că, pe lângă agintele nostru de la Con-
stantinopole, avem și un trimis estraor-
dinar care este însărcinat se sprijine a-
ceste cereri. D-sa putea să ne câră espli-
cațiunl în acâstă privință, și ar fi vedut
că noi am făcut tâte demarșele pentru ca
să înduplecăm pe Pârta, în fața conferin-

țelor cari sunt deschise, ca să reguleze,
se aplaneze acele dificultăți cari se ridică
în contra drepturilor nâstre, și cea mal
importantă din aceste cestiunl este aceea
a neutralității nâstre. Un deputat ca o-
norab. D. Blaremberg nu trebue să fie strein
de tâte aceste lucrări, un om politic de
importanța D-sale, de patriotismul D-sale,
nu pâte se nu scie tot ce se lucrâijă în
țâră și în streinătate pentru interesele Ro-
mâniei, mai cu sâmă când toți acel cari
au avut asemenea misiuni sunt inimici al
D-sale, pe care putea să’I întrebe care
le-a fost misiunea și ce resultate aii do-
bândit; a fost D. lân Ghica, a fost D. 0.
A. Rosetti, este acum D. Dimitrie Bră-
tianu, mal toți amicii D-sale, cu tâte că
Onorab. D. Blaremberg dicea într’uă di că
din nenorocire noi ne împărțim în două
tabere, unii cari voim să mal câștigăm
ceva și alții cari se mulțumesc să se stre-
câre, să scape neatinși din uă situațiune
așa de dificile. Eă însă cred că în pri-
vința intereselor României în fața strei-
nilor toți n’au de cât acelaș interes, ace-
lași sentiment, de a câștiga când pâte să
câștige, și de a se strecura atunci când
nu e de făcut alt de cât a căuta să ne
strecurăm. Și cred, domnilor, că noi v’am
dat dovedi de ajuns despre moderațiunea
nâstră
   Suntem de opt luni la putere, și șl iți că
sentimentele de vecinătate, de interese co
mune ar fi putut să ne înpingă și pe noi
peste Dunăre. Cu tâte acestea am fost
prudenți, am căutat să ne sustragem din
acâstă furtună ridicată asupra Orientului
întreg, și care s’ar fi putut ridica și asu
pra României; însă noi am voit să fim
prudenți ca să merităm aprobarea Europei
întregi, Cu tâte acestea am avut nenoro-
cirea să vedem pe Onorab D. Blaremberg
în Cameră, și pe D. Deșliu în Senat, fă-
cândune acusăr.' că n‘am păijLit neutrali-
tatea pe deplin. D. Blaremberg a avut im-
prudența să relevede cestiunea trecerel
voluntarilor din Rusia în Serbia. El bine,
D-lor, noi n‘am făcut nici mal mult nici
mai puțin de cât ceea ce a făcut Austria,
care este una din puterile cele mari, și
care în acâstă luptă, are în joc interesele
sale mal mult de cât noi.
   Cu tâte acestea Austria a lăsat să trâcă
pe la dânsa voluntarii, și acâsta pentru
că sunt alte interese mult mal mart, și
mal întemeiate de cât acelea ale unei ab-
solute neutralități. Nici una din puteri nu
nea 4is să nu lăsăm să trâcă voluntarii,
cari de aliminteri erau simpli călători cu
pașapârte în regulă. Și când a fost a se
prevedea un resbel iminent între Rusia și
Turcia, și am întrebat ce se face cu noi ?
Nici una din puteri nu nea clis nici să
primim, nici să nu primim a fi tîrîțf în
curențul acestui resbel. Nimeni nu nea
spus nici că ne va ajuta, nici că nu ne va
ajuta; toți ne-aii dlis ‘ laissez faire, laissez





ianuarie 1

   sser. Prin .urmare, D-lor, lăsarea trece-
ai voluntarilor n’a fost nici idee* nâstră,





nid a vie unei puteri, a fost uă necesitate ;în contra cărui se facă în călcări este un
căria niminl ou se putea opune. Vedeți om care are consciința datoriei sale, și e
dar că sunt îuprejurăr.I de acele* îu care capabil se facă sacrificie pentru a se apă-
drepturile,și imumtățile nâstre nm pot să ra. El bine. D-lor. eu sunt încredințat eă
ne serve la nimic.

   Așa dar. io ceea ce privesce garanții^.,
neutralității României,. se bine-voiască
D. Blaremberg a veni la ministerul de es-
terue ca să vadă că opiniunea celor mai
iluștri și mal autorisațf âmenl de stat este
că nu se pâte garanta . neutralitatea Eio-
mânil îu-condițiunile. situațiunel de as-
tădl- Dar nu numai atât; Onor, D. Blaren-
berg șl .aduce aminte că fle-care pas ce¹
am facutde li 1856 penă astărjll, cu sudori
și pericole forte mari, ca să intrăm înce-
tul cn încetul îu suveranitatea uâstră na-
țională, fie-care pas. al nostru pe acâstă
cale.a fost veci în contra voinței celor mai
multe din puterile garanțe. Puterile ga-
ranți n au,putut, când neatî garantat drep-
turile nâstre, să fie convinse și să aibă
consciința >letâte drepturile care isvorăsc
peutru noi din tratatele nâstre; și prin a-
cesta se esplică că unele puteri voiau
mal. bine .să'și pue unghia în gât de cât
să ne acorde drepturile ce ceream. EI bine
ce.a făcut România atunci ?
   Ea a priimit mai ânteiiî tratatul de Pa-
ris,, și îndal i dupi punere i Igl în lucrare
fără șă se ,sfiașcă câtuși da puțin de îu-
drrătqiiia uuora din puteri, a făcut acte
de^uveranitațe care erafi îu contra voinței
acplor.puteri. Când.îusă Europa a vfidut că
aci pe malurile Dunării este uă națiune
care v.oeșce.să trăiască cnlpropria el viață
care nu cruța nici un oacriScift, care în-
:.-n ,t. i! o pericol pentru a afirma drep-
turile,sale, a priimit actele nâstre ca fapte
îndeplinite. Ast-fel a fost alegerea îndoită
n lu! Vodă-.Cuza, ast-fel a fost unirea de-
finitivă acrilor, așt-fel a fost chiar Sta-
tutul de la 2 Maiă, "cu tâte că el sfâșia
convențiuuea de la Paris; ast-fel, în fine
a fost întronarea dinastiei actuale, în con-
tra căria erau mai tâte din puteri, afară de
Francia ,Și cu acâstă oeasiune, domnilor, i
să nu uităm pe cei mor.țl, să venim a a-
duce și de astă dată omagiele nâstre da ■
recunoscință la memoria lui Napoleon III ।
(aplause unanime), care în tâte împreju- -
cările dificile în care ne am aflat, a ridi-
cat puternied sa voce în favârea României,
și cum el avea atunci uă mare prepoderență -
io Europa, a făcut și pe cele-lalte poteri se
consimt.ila ceierile nâsireși să se convingă
că unitatea și suveranitea Românii n’ar pu-
tea să le jignâscă întru nimica. Ast-fel, as-
tă^I văd ensâșl acele puteri și mărturisesc
să s’au încehtu ituncl când ne făceau resis-
tență, pentru că România astăzi este o ne-
cesitate pentru equilibrul Europei întregi
(Aplause). Priu urmare D-lpr, se nu aș-
teptăm ajutorul de la nimeni, esperiiuța
trecutului ne dovedesce că drepturile cui-

va ou se respectă, și ou găsesc apârătocl
le streini de cât când acela care le rre și

d ă noi nu ne am lăsa a fi distrași de u- : ții Iul uă povață dicânlu-I . mâl .omule,
re, de pasiuni, de griji chimerice, dacă Ide ce Uși tu lumea să intre în ogradă, sâ

am uita laptele nâstre din trecut și n’am
avea în vedere de cât situați unea din pre-
sent, dacă toți am fi într’uă unire și am
protesta arătând Turciei și Europei că nu
pâte să ni se răpească nici unul din drep-
turile nâstre de cât numai călcând peste
corpurile nâstre înghețate, fiți încredin-
țat! că nimeni atunci nu va îndrăsni se
trâcă Dunărea (aplause prelungite).
   Nu dic, D-lor, că Turcia ar veni astăzi
da-dreptul și pe faciă sene răpâscă drep-
turile nâstre, să ne distrugă instituțiuni-
le nâstre puindu-ne sub charta otomană;
îuse daca noi am suferi acâsta, ea ar pu-
tea s6 ne ridice în viitor nisee greutăți
mult mal mari de cât acelea care căuta să
ne împedece penâ acuma.
   Onor. D. Blaremberg scie câte dificul-
tăți am avut cu înalta-Pârtă când era vor-
ba se îuchieiăm convențiuul comerciale
cu alte puteri, drept pe care ni’l recunâ-
sce tratatul de Paris. Și acest drept, nul
nega numai Turcia, dar chiar miile din
puterile cele mai amice, ca Fra.ncia și An-
lia, cari, nu uni după ce aă veijut că cele-
lalte puteri ale Nordului aft încheiat con-
vențiual cu noi, aft consimțit se încheiă
și ale.— Vedeți dar, D-lor, că chiar ami-
cii noștri cel mal apropia^ pentru ca se
ne recunâscă acest drept, a trebuit ca noi
cei âutâiu se ’l afirmăm
   Prin urmaro trebue să ne arătăm demni
de a avea protectori; căci numai na om
vrednic, un om care are conseiinți de
drepturile sele, numai acela gășesce spri-
jin; iar un om nemernic este silit să sufe-
re loviturile tutulor, sub titlu de prote®?
țiune, dupe cum scițl că acesta ni s’a în-
tâmplat de mai multe ori.
   Onorabilele d. Blaremberg eă se
unesce și d-sa cu idea ca țâra să proteste-
le, însă nu prin guvernul actual, tiind-că
el nu este agreat da puterile streine, 4ice
că eu nu sunt iubit nici de Turcia, nici
de Austria, nici de alte puteri...
   D. N. Blaremberg. Nu am dis acâsta.
   D. președinte al conciliului, D-ta al
dis’o subt uă formă mal înaltă...
   D. N. Blaremberg. EscI iubit de unii
și nu de alții.
   D. președinte al consiliului. Dup
părerea D-tâle nu mă iubesce nimenea
   D-lor, ’mi aduc aminte de când eram
copil că lângă scâla în care învățam era
uă ogradă cu pomi și cu un isvor de apă,
care era deschisa de tâte părțile. Acâstă
ograda era a unul biet om cărui ’I rămă-
sese de la taU-său; î isă, fiind că el nu în-
grija de ograda sea, noi intram în ea și

    neam pâine, bem apă receși ne culcam
la sâre po ârbi. ast-fel îu cât bietul om
când voia tâmna să culâgă nu gtsia mal
nimic, și copil lui eraQ desbrăcați și des-
culți, în cât nu puteifi nici s? morgă la
scâlă Dâră, l-a dat cine-va din cuuoscu-

’țT iea, și ți.e sâ nu’țl mal râmeiă nimic De-

ce nu o închid!. Atunci se deșteptă omul
nostru și închise ograda cu uă îngrădâlă
bună, face uă pârtă și pune om la pârtă,
ast-fel în cât noi când ne am mal dus a-
colo, după obiceiă-, am dat cu ochii de
pârtă și de omul de la portă care ne di-
cea : plecați d’aci' El bine, acest om uoă
nu ne plăcea (ilaritate), căci noi ne dbici-
nuisem să mâncăm pâmele și să bem apa
lui (aplause).
   Acum vă întreb, D-lor, voiți D-vâstrăsă
lăsațl pârta deschisă spre a venii or-cine
să mănânce din drept'”;le nâstre fr.-* ca
noi să protestăm.
   Voci. Nu, nu.                 a
   D. președinte al consiliului El bine,
D-lor, țâra nâstră așa a fost; a fost uă țâr A
deschisă tutulor, și fiă-eare putere streină
făcea ce vrea, la noi, ne esploata cum 1
plăcea chiar în vremea de pace, represen-
tanțil puterilor streine erați la no! procon
soli.
   EI bine, de când România s’a făcut un
Stat, de când a protestat, de când a luat
cunoscință de drepturile sâle, de intere-
sele sâle, cu cât un guvern se aretă mal
gelos de acele drepturi, cu cât face mal
puține concesiuni, cu atât este și mal pu-
țin iubit.
   Dar. dacă credeți Dv. că suntem în îm-
prejurări de acelea, câud pentru interese-
le țârei, trebue să chemați pe acâstă ban-
că alțl âmenl cari se pâtă se ne mai agre-
ați de către puteri, puteți să o faceți fâr-
te lesne, și noi nu vom face cea mai mică
opunere, căci socotesc că toți sunteți în-
credințați, eă, dacă am venit la putere,- a
fost numai ca se plătim impositul nostru
către țâra, iar nu ca se ne folosim; se plă
tim acel imposit care este mal scump,
mal greu de cât chiar impositul sângelui.
   Datoria Dv, D-lor, este se aprobați gu-
vernul că bine a făcut de a protestat, ca
se facem și pe streini se scie cine suntem
și ce voim, și că chiar tâte puterile din
Europa, daca din interese particulare ale
lor, ar ijico ca România se fiă uă provin-
cie turcâseă noi se nu suferim una ca acâ-
sta. (Aplause prelungite).
   Mâine, dacă voiți să faceți uă interpe-
.are ministerului și se’i arâtați tâte defec-
tele, vâ încredințezi că la cea mai mic
voință din partea Camerei, vom ti chiar
fericiți se lăsăm acâstă bancă și onor. D.
Blaremberg face mare nedreptate acestei
Camere când dice că este uă Cameră en-
tusiastă, uă Cameră de câră mâle care iea
form° -a voiesce se’i dea guvernul, și ca-



6 (1 b) Ianuarie i

•i >. i । L i r, i .1. Ai, ' ViA^lEr

    e are idoli. Se ferâscă DumuedeO pe i-
  doll se aibă asemenea adoratori (aplause)
  :r ti fârte amară divinitatea lor, și nu ar
  nai voi se fiă divinități (aplause prelun-
  gite
   Vocii Inchiderna discuțiunîl,
     D. A. Candiano Popescu. D-lor, cred
că cestiuuea este de uă gravitate așa de
mare în cât cu cât s’ar face lumina
în acâstă cestiune cu atât ar ti mal
bine, de aceea sunt sigur că D-v veți fi
cil d’ântâiu care veți simți acâstă utili-
tate, și veți lăsa discuțiunea să continue.
—Se pune la vot închide) liscuțiuni și
se primesce.
    D. președinte. D-lor. avem uă moțiune
d tr> - l i ordine dilel, în coprinderea
urmftâre
[tnomnii lusol ui i.
     Ia urma răspunsului dat de guvern
prin care esplică linia sa de conduită în
facia prc—lgăril Constituțiunil sublimei
PorțI ;
    Camera pe deplin satisfăcută și convinsă
că guvernul va protesta cu energie către
puterile garante, și către înalta Pdrtă, con-
tra încălcărilor drepturilor incontestabile
ale României trece la ordinea dilei:
    G. Magheru, G. Hasnaș, 1. Codrescu.
N. Rosetti, R. C Pătărlâgenu, Gr. Nul
turescu, E. Costinescu, 1. Cdmpinenu, Gr
Benndeiu, P. C. Zanfirescu, P. 1. Cernă-
tescu. 1. Vomam Bordea, N. Dimancea,
N. Constantinescu, C. Fleva, N. Viișorenu,
L. Sterea Fr. Miile s cu, G. Radovici, C
Filat. D. Cr adune seu, D. Giani, P. la-
tropolu.
(Va urma)


ANUNGIURI MINISTERIALE


MINISTERUL DE RESBEL

   La 3 Martie viitor 1877 , la orele unu
ânpă amecjl, se va ține licitație îu localul
ministerului de resbel, calea Măgoșâi, pen-
ru aprovisionarea materialului și efecte-
lor mal jos notate, necesarii la îmbrăcă-
mintea armatei pe anul 1877
   Acâstă lieitație se va efectua în confor-
mitatea legel de comptabilitate generală
a Statului art 40-57 exclusiv, și în con-
dițiunile următorului eaet de însărcinări

Caet de însărcinări

Composiția furnitureî.
     •t. 1 Acestă fnruitură se compune din
trei serii
Seria l-iu conține.
   3,688 capele complecte cu ciucuri lor,
pentru diferite corpuri.
   2,087 chipiurl cu accesoriile lor. com-
plecte, pentru diferite corpuri.


   356 pălării d» •■enă"'’'¹' comp'^te cu
accesoriile lor
Seria 2-a ec ,ine.
   12 acwli ■ pe,itru roșiori, complecte
cu accesoriile lor.
   5 621 căciuli pentru călărași, complect
cr' accesoriile lor.
   iL
Seria 3-a conține.
   360 ir. . galon- de aur.
   40 metri galon de argint.
   2,120 metri galon lână galbenă
   196 brâne roșii.
   131 perechi epolete din care 74 perechi
pentru gșandarmi călări și 57 perecțil
pentru geandarmi pedestri
   131 eghilete, din care 74 pentru gon-
larml călări și 57 pentru gendarmi pe-
destri. -
Despre oferte ’
   Art. 2. Fie-care concurent pote să bier-
tese pentru una, mal multe safi pentru tâte
seriile însă prin oferte separare pentru
fie-care serie. Nimeni însă nu pâte oferta
pentru o cantitate mal mare ssă mal mică
de cât uă serie.
   Art. 3. fertele vor fi scrise pe hârtie, a-
veud un timbru de 25 bani, ele vor fi re-
dactate conform cu modelul anecsat pa
lângă acest caet de însărcinări.
   Ofertele nu se pot face to sala de adju-
decațiune, ele trobne să fie’aduse gita, și
sigilate, pe plic va fi scris numele concu-
rentului, precum șî numele seriei pentru
care concurâsă.
Condițiuni de aptitudine pent admitere
                la licitație.
   Art. 4. Fie-cara concurent pentru a fi
admis la licitație, va trebui să presante un
certificat liberat de grefierul tribunalului
de comerciu arătând că doritorul nu este în
stare de falit, și în lipsă de asemenea cer-
tificai să posede un act care se conțină a-
celeașî deelaraținnl- dresat prin autorita-
tea municipală respectivă, legalisat după
tâte formele. '
   Când oferta este sub-semnată de una
sa& mal multe persâne, fie-care din sceș-
tia trebue să presentese un asemenea act.
   Art. 5. Nu sunt admiși li licitație aceia
care nu însușesc cualitățile prescrise prin
caetul de față'.
   Sunt respinși de Ia licitație aceia care
aii mai fost respinși sau care în întreprin-
derile lor anteridre pnblicătel acestui caet
de însărcinări nu a conrespuns angajamen-
telor prescrise prin¹ caetul de însărcinări
ce au sub semnat
             Despre cauțiuni.
   Art. 6. Concurența odaia cu oferta, vor
p eseu ia recepisa casei de depuneri prin
care se asigure că a depus cauțiunea mi-
nisterului de resbel, în sumele ce se np-
tesă pentru fie-care serie.

  Pentru seria 1-iă lei 3,000.
  Pentru seria 2-a lei 7000.
  ,ntru seria 3-a lei 1,200.
   Natura cauțiune! va putea fi numai
  In numerariu.
   In bonuri rurale leare se voreonsid
  In bouml domenialn| pe val. lor nominală
  înscrisuri fonciare rurale,
  înscrisuri fonciare urban
   In obligațiuni ale casei pensiilor.
   ConeurențiI sunt obligați a cere de k.
direcția casei de depuneri și consemna-
tiuol să trecă în recapisă că cauțiunea ce
depune este a sa proprie, iar nici de cum
a se arăta a doua porsână că garantâsă
pentru densa.
   ConcurențiI care nu vor presema ppee-
pisa casei de depuneri precum s'a dis mal
sus, nu se admit la licitație.
   Art. 7. Cauțiunile adjudecăturilur de-
puse și prevădute la articolul pr-ceden’
va.fi îu dată după adjudecațiune de drej
considerate ca cauțiuni definitive
   Cauțiunile depuse nu pot fi înapoiate în-
treprenorilor, de cât numai după defini-
tiva achitare a.contractului.

Reguli de adjudecare.
   Art. 8. Se va proceda la lieitațjuue i r’n
citirea caetulul de însărcinări, după care
fie care concurent, ’l va sub-scri
   După acesta se va proceda la priimirea
ofertelor tre-'6udu-se pe plic numărul de
ordine al fie cărui concurent, după ce se
va constata. mal ântâiu daca preseolat rul
el însușește condițiunile prescrise la art.
4 și 6.
   După îndeplinirea ceku do mal rus să
procedâsă la deschiderea oferb lor după
numărul lor de ordine,' care oferte pe riad
sunt citate, cu glas tare și Înscrise în pro-
cesul verbal al licitației-. , „,r„. -¹
   Tdte ofertele sunt visateMe ministru s u
de delegatul cari presidâsă la licitație.
După deschiderea ânlâiei ofe ie nu se mal
polo admite o altă ofertă nouă din pârlea
mmenul.
   Art. 9. Fie-care din serii în parte sunt
sunt adjudecate asupra -co’ucnreutulul pare
a oferit îu total pentru aceea serie îu pre-
țul mal scStjlut. Cotitmrcfnțl care a s meu
rat pentru mal multe serii, sunt datori
primi și o singură serie, când cele lalte,
pentru care el a ofertat a rămas ad judecate.
asupra acelora care în total i ofeu, un preț
nai scăijur
   Art. 10. Iu cașul când două sau mal
multe oferte cmține pe nru nas sau mal
multe serii același preț în total și care vor
n cele mai scăijute, să procedâsă de îndată
la uă licitație orală între deoșî pentrn a-
cea sene, ficsâudu-se do peraoua care va
p -f ■ I 1! • V ■ • I ■     1 j           -
renți vui concura.
   ârt 11. Câud resultatul ofertelor nu a:
u dat un preț satisfăcător care să fie a
tins mmimum decis de minister, el ’șl re-

128

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Ianuarie 1877

servă dreptul a proceda la uă licitație o-
rală. La acostă licitație orală nu pot con-
cura de cât aceia cari aă concurat prin
oferte.
   Art. 12. In timp de 24 ore se admite
supra licitație cu un scărjământ de 10 la
sută mal jos, din prețul resultat la licita-
ție, în acest cas se procedâsă la uă licita-
ție orală între tâte persânele ce s’ar pre-
sinta și cart ar îndeplini condițiunile ce-
rute prin acest caet de însărcinări, spre a
fi admis la concurență.
   Art. 13. Resultatul și tâte operațiile li-
citățiel sunt constatate printr’un proces-
verbal încheiat în acâstă ședință, el este
subscris de ministru sau de delegatul săii
care a presidat la licitație, precum și de
toți concurențil care a licitat.
   Toți concurențil sunt obligați a subscri
atât proces ul-verbal, prin care se constată
operațiunea licitației cât și caetul de în-
sărcinări care se va anexa la procesul-ver-
bal. Dâca ver unul va refusa a subsemna
se va lua act, făcându-se mențiune despre
acâsta în josul procesulul-verbal. Dâca cel
ce refusă a îndeplini acâstă formalitate,
este concurentul ce a oferit cel mal scăzut
preț, se va considera ca când ar fi renun-
țat la esecutarea angagiamentelor sâle.
   In asemenea cas cauțiunea depusă va
rămânea de drept ministerului de resbel
și ministerul, fără a recurge la vre un act
judeciar, va avea facultatea să facă con-
tractarea de urgență, și diferența în plus
ce ar resultă, se va plăti din acea garan-
ție, iar ceia ce va mal rămânea disponibil
să va vărsa la tesaur.
   Concurentul asupra căruia s’a adjudecat
furnitura, este dator a sub-semnași primi
contractul în termen de 24 ore, după ce a-
cest contract va fi sub-semnatde ministru.
   In cașul contrariă, caid adică, adjude-
catori se va opune de a subscri și primi
contractul, cauțiunea depusă va rămânea
de drept ministerului de resbel, și mini-
sterul, fără a recurge la vre un act judeci-
ar, va avea facultatea de a face contracta-
rea de urgență, plătind neajunsul din acea
garanție, iar restul se va vărsa la tesaur.
Condițiunl de jabricațiunl și de confecție.
   Capelele, chipiurile și pălăriele de la
seria
   Art. 14. Capelele atât în calitate și fe-
lul materialelor întrebuințate la densele,
forma și confecția cât și accesoriele lor,
vor fi în tâte sub tdte raporturile întocmai
ca modelele țipe aprobate și sigilate de
minister și sub nici un cuvânt inferiâre lor.
   T6te capelele sunt confecționate de pos -
tav civit închis cu paspol și ciucure de
colâre distinctivă. In colțul de dinainte
al capelei este prins un șnur de lînă roșie
îndoit și gros de 1 milimetru de care a-
târnă ciucurele.
   Art. 15. Din cantitatea de 3688 capele
vor fi ■

   1496 pentru 8 regimente de infanterie
de linie considerându-se câte 187 de fie-
care regiment.
   356 pentru 4 bataliâne de vânători con-
siderându-se câte 89 de fie-eare batalion.
  17 pentru trupa șcâielor.
  57 pentru companiele de jandarmi Bu-
curescl și Iași.
  74 pentru escadronul de jandarmi Bu-
curescl și Iași.
  196 pentru regimentele de roșiori con-
siderându-se 98 pentru regimentul I, și
98 pentru regimentu II.
   446 pentru artilerie, considerându-se
175 regimentul I, 175 regimentu II și 96
companii și plutânele uvrierilor de arti-
lerie,
   48 escadronul de tren.
   151 pentru geniă considerându-se 124
batalionului și 27 pontonierilor.
   69 companiei sanitare,
   418 pompierilor.
   74 pentru cadrele călărașilor și
   286 pentru cadrele dorobanților.
   Art- 16. D’asupra capelelor în partea da
d’inainte și în dreptul împreunărilor se află
aplicat numărul corpului tăiat în postav
colâre distinctivă. Capelele este peste tot
căptușite cu pândă grâsă cenușie, afară
de marginea de jos unde este postavul res-
frânt năuntru de 30 milimetri.
   Capelele destinate pentru fie-care regi-
ment de infanterie de linie va avea numă-
rul corpului tăiat în postav roșu ecarlat,
vor avea paspâlul de postav roșu ecarlat,
ciucurile de lîcă roșie.
   Capelele destinate fie-cărul batalion de
vânători, va ti întocmai ca cele descrise
pentru infanteria de linie, însă cu paspâ-
îele de postav verde, fără număr în față,
va avea un corn de postav verde în mă-
rime de 45 milimetri, asemenea și ciucu-
rils de lînă verde.
   Capelele destinate pentru trupa șcâie-
lor, vor fi întocmai ca ale infanteriei de
linie cu paspâlele de postav roșiu ecarlat
și ciucurele de lînă roșie însă fără număr.
   Capelele destinate companielor de jan-
darmi Bucureșcl și Iași va fi întocmai ca
acelea ale infanteriei, însă fără numărul
corpului, având ciucurile de lină albă.
   Capelele destinate escadrânelor de jan-
darmi Bucuresșl și lași vor fi înt >cmal ca
acele descrise pentru infanteria de linie
însă fără număr.
   Capelele destinate regimentelor de ro-
șiori vor fi în formă ca cele descrise pen-
tru infanterie, însă paspâlele și ciucurile
vor fi galbene, pentru cele ale regimentu-
lui 1 de roșiori și albe pentru cele ale re-
gimentului 2 de roșiori.
   Capelele destinate regimentelor de ar-
tilerie și plutânelor uvrierilor de artilerie,
vor fi asemenea ca ale infanteriei de linie,
cu deosebire că îu locul numărului regi-
mentului ce se pune în partea din nainte
vor avea uă grenadă flăcărândă de postav

। roșiu ecarlat în mărime de 50 milimetri,
și în mijlocul grenadei acelea destinate re
gimeutulul 1, și 2 va avea tăiat numărul
regimentului care române de culârea ca-
pelulul, âră acelea ale plutânelor sunt fără
număr.
   Capelele destinate pentru escadronul de
tren, batalionul de genie și compania de
pontonierl, vor fi întocmai ca acelea pen-
tru regimentele de artilerie, însă fără nu-
măr.
   Capelele destinate pentru compania sa-
nitară va fi asemenea ca ale infanteriei de
linie, însă în locul numărului va avea uă
cruce de postav alb, înaltă de 35 milime-
tri și lată 20 milimetri.
   Capelele destinata pentru pompieri vor
fi îu formă ca cele descrise la infanteria
de linie, având în locul numărului indi-
cator corpului, două topâre încrucișate
tăiate în postav roșu în mărime de 40 mi-
limetri fie-care.
   Capelele destinate pentru cadrele călă-
rașilor, va fi în formă eu cele descrise
pentru infanteri, paspâlele și ciucurele va
fi roșu având în față numărul regimentului
tăiat în postav roșu în mărime de 35
milimetri; și
   Capelile destinate cadrilor dorobanților
vor fi în formă ca cele pentru infanteria
de linie, însă paspâlele. ciucurile și nu-
mărul corpului va fi albastru.
   Art. 17. Postavurile colorate și ciucu-
rile vor fi bine și veritabil colorate, spre
a nu eși nici de sâre nici de plâie.
   Postavurile și pânda de căptușâlă vor
fi bine date la apă.
   Art. 18. Pentru fie-care corp în parte,
capelile vor fi confecționate pe 5 mărimi
precum urmedă :
   4% 5, 5l/₂ 6, și 6V2 puncte măsură de
pălăriersafi 56, 57,58,59 și 60 centimetri
în eirconferiuța interiâră a capelei, ast-
fel ca să se pâtă potrivi pe capul fie-
cărui om.
   Art. 19. Chipiurile atât în calitatea și
felul materialului întrebuințat la densele,
formă și confecție, cât și accesoriile lor,
vor fi în tâte întocmai ca modelele țipe si-
gilate și aprobate de minister și sub tâte
raporturile sub nici un cuvânt inferiâre.
   Tâte chipiurile sunt confecționate de
postav civit închis.
   Art. 20. Din cantitatea de 2087 che-
piurl vor fi :
   1496 pentru 8 regimente de infanterie
considerându-se câte 187 de fie-care regi-
giment.
   17 pentru trupa șcâielor.
   57 pentru jandarmii pedeștri, Bucureșcl
și Iași
   446 pentru artilerie, considerându-se
175 regimentul I, 175 regimentul II și 96
plutânele uvrierilor de artilerie.

                         (SupZement)

b ( AOy laDUdfle 10 H

ai .j . 11 'Ei¹ ; 'kij aL I' M \ MEI

(SLpleiiient)

    37 pentru oscadroti de tren: și
    34 compania sanitară.
    Ari 21 Fiă-care chipiu este format din
1 părți:
    rundul, pereții, banda și visiera. —
Tâte chiuiurile vor avea ca accesorii un
pampon sub bărbie de piele de lac, co-
carda. inițială Domnâscă, un nasture mic,
găitanele din faciă ale chipiuluT și înveli
‘ârea de mușama.
    Chipiurile destinate pentru artilerie și
plutânele uvrierilor de artilerie, pentru
tren și jendarmi pedestrl BucurescI și
[ași pe lângă pampon vor avea și câte un
penajifl.
    Art. 22. Chipiurile destinate fiă-cărul
regiment de infanterie de linie, vor avea
banda de postav roșiii ecarlat, nasturele
ce fixâdă găitanele pe cocardă va avea nu-
mâru regimentului pentru care sunt des-
tinate. — Pampânele acestor chipiurt vor
ti de lână roșie având calitatea materialu-
lui, formei confecție și dimensil în tocmai
ca modelele țipe.
    Chipiurile destinate trupei scâlelor va
fi întocmai ca ale infanterii, având aceleșl
pampâne, însă nasturele fără număr.
    Chipiurile'destinaie’pentru jandarmi pe-
deștrl BucurescI și Iași vor fi întocmai ca
modelul, având banda de postav roșiii e-
carlat, nasturele fără număr, pamponul în
formă și dimensil ca al infanteriei, însă
ambele sfere vor fi albe penajul va fi alb
de pâr de cal, având olivul alb în formă de
dimensil și calitatea ca modelul tip.
     Chipiurile destinate pentru regimentele
de artilerie și plutânele uvrierilor de ar-
tilerie vor fi ca modelul tip, având banda
de postav negru, nasturele va avea două
tunuri încrucișate cu flacără și vor purta
numâru regimentelor acela pentru plu-
tâne vor fi fără număr-, pamponul va fi în-
tocmai ca cel descris la infanterie cu am-
bele sfere roșii; penajul va fi roșiii de pâr
de cal, olivul roșiți în formă dimensil,
confecție și calitate ca modelul tip.
     Chipiurile destinate pentru tren, va a-
  vea banta negră, nasturele fără număr;
  pamponul va fi în formă și dimensil întoc-
  mai ca cel descris ca al infanteriei, având
  însă ambele sfere albastre; penajul va fi
  negru de pâr de cal, olivul roșiii în formă,
  di ensil, eonfecție și calitatea ca mode-
  lul tip.
     Chipiurile destinate companiei sanitare,
  vor avea bauta civită ca fundul chipiulul,
  nasturele fără număr; pamponul va fi în-
  tocmai ca al infanteriei, având însă ambele
  sfere garans.
     Art 23. Visierea este de piele -le lac
uâg ă lustruită pe parte , de d’asnpra, tă-
iata dintr’uă singură bucată de uă grosi-
me de 5 milimetre, având uă lățime de
/ .50 milimetre îu dreptul cifrei DomnescI,
, a ti cusută la partea de dinainte a chipi-
ulul pritr uă altă piele cusută ârăși la căp-
- tușola chipiulul; marginea și partea de

| desupt a visierel este înegntă, colțurile
rotunjite.
    Ar' 24. Sub-bărbiele sunt de piele de
lac de calitatea, forma, confecția și dimen-
311 întocmai ca modelele țipe : ele se prind
prin doul nasturi de os negri cusuțl înă-
untrul chipiulul. — Catarama prin car ' să
încheie va fi întocmai ca aceea de la mo-
delele țipe.
    Uă curelușă transversală cusută cu a-
mândouâ capetele de fundul chipiulul înă-
untru, servă a strânge sub bărbia.
    Art. 25. Cocarda este aceea și pentru
tâte chipiurile, de aceașl formă și dimen-
sil, conform eu modelele țipe.
    Art. 26. Cifra Domnâscă aplicată pe
tâte chipiurile, este în formă, dimensil și
de metal galben lucitor de calitatea întoc-
mai ca ale modelelor țipe. — Tâte reliefu-
rile trebue să fie bine marcate. — Aceea
de la chipiurile trenului va fi de metal
alb lucitor.
    Art. 27. Găitanele ce sunt aplicate pe
peretele chipiulul în faciă și fixate în cen-
tru coeărdel sunt în calitate, formă și di-
mensil întocmai ca modelele țipe.
    Sub găitanele dise între fund și pere-
tele de dinainte, este menajată uă deschi-
sătură în care intră pamponul și penajul.
    Uă tecă sau punguliță de piele tare este
adoptat aci, pentru acest scop, pielea
care compune acestă tecă va fi bine cu*
sută pe tâte laturile, ast-fel ca pamponul
saă penajul înăuntru să s*ea fix fără a se
pute mișca.
    Art. 28 Invelitârea la tâte chipiurile
vor fi de mușama, de calitatea, forma con-
fecția și dimensiile întocmai ca modelele
țipe, potrivindu-se bine pe fie-care chipiu
     Art 29. Chipiurile sunt căptușite cu
  piele de meșină nâgră confecționată și așe-
  dată întocmai ca la modelele țipe și de a-
  ceașl calitate.
     Ărt 30. Tâte chipiurile sunt confecți-
  onate înăuntru cu carton tare și impermi-
  abil, după cum este modelele țipe și de
  aceașl calitate.
     Art. 31. Postavurile întrebuințate la tâte
  chipiurile, vor fi de calitatea modelelor
  țipe și sub nici un cuvânt inferiâre lor
     Colorile postav urilor de la chipiurl, pe-
  najie și pampâne îu general vor fi verita-
  bile, spre a nu eși nici la sâre nici la plâe.
     Postavurile vor fi bine date la apă.
     Art. 32. Pentru fiă-care corp în parte
  chipiurile se vor confecționa pe cinci mă-
  rimi prevădute anume la art. 18 pentru ca-
  pete ast-fel ca să potrivescă pe capul fiă-
  cărul om.
     Art. 33. Pălăriele vânătorilor, vor fi în-
  tocmai după cum sunt modelele țipe sta-
  bilite de minister; elesunt de pâslă negră
  impermiabilă de calitate» modelului tip și
  sub nici un cuvânt inferiâre lui. — Având
  colata rotundă și cu uă înălțime de 85 mili
  metri boldurile late de 70 milimetri și ti-
  vite pe margine cu piele de lac nâgră în-

lățime de 5 milimetri. împrejurul culatel
se iflă Uă cingâtâre de lac negră lată -le
36 milimetri care atinge cu partea de jos
boldurile. — In centrul fondului culatej se
află uă răsuflătâre tăâtă în pâslă rotund
cu un diametru de 20 milimetri și acnpV.
rită de un rond de ier negru în diametru
de 20 milimetri având întrânsul opt găuri.
Fiă care pălărie are ca accesorii uu pe-
naj, un pampon, cocardă inițială Dom-
nâscă și sub bărbielc. — Laturea sau bor-
dul drept al pălăriei este răsfrânt în sus
în tâtă înălțimea ei și fixată pe colată ; rin -
tr’ufi cocârdă triculoră de alamă care co-
cardă va fi în formă și dimensil ca acelea
de la modelele țipe.
   Din cantitatea de 356 pălării vor ti câte
89 pentru fiă-care din cele patru batali-
âne de vânători cantitatea de pălării des-
tinată fiă-cărul batalion va avea în centru
pe cocardă aplicat numărul batalionului
de metal alb lucitor înalt de 20 milimetri,
sub restrângerea bordului din drâpta pe
colată se află uă tecă de piele negră care
servă a fixa penajul.
   In partea de dinainte si în centrul frunți
pe cingătârea de lac se află inițialele Dom-
nescI cu corâna de metal galben lucitor
formă și dimensil întocmai ca acele de la'
modelele țipe.
   Pamponul va fi de lână verde în formă
dimensil confecția și calitatea materialului
întocmai ca modelele țipe, îmbrăcat la baijă
într’uă olivă dă lână nâgră întocmai ca mo- •
delele țipe.
   Pălăria este căptușită cu piele de ma-
șină nâgră de calitatea modelelor țipe ță- '
etă în colțuri cu găuri și șiret, spre a se
potrivi pe cap, și aședată întocmai ca la
modele.
   Sub-bărbiele sunt de piele de lac de ca-
litatea și dimensil întocmai ca aceea de la
modelele țipe prinse înăuntru pălăriei pre-
cum se vede la modelele țipe. — Uă cure-
lușă transversală cusută cu amândouă ca-
petele de fundul pălăriei servă a strânge
sub bărbia.
   Penajul,este de pene negre având capo-
tele plecate în jos și uă lungime totală de
430 milimetri, el are la basă uă grosime
de 22 milimetri și la vârf resfirat uă lăți-
me 90 milimetri,
   Penajul este fixat într'un tel recurbat
care se prinde sub restrângerea din dr -p-
ta pălăriei.
   Art. 34. Peutru fie-care batalion în par-
te pălăriile se vor confecționa pe cinei
mărimi precum se descrie la art, 18 pen-
tru. capele, ast-fel ca să se pâtă potrivi
pe capul fie-căruî om.

Căciulele de roșiori și căciulele de călă-
rași s~ria II.
   Art. 35. Căciulile atât cele de călărași
cât și cele de roșiori sunt de blană de bârf
șie nâgră de calitatea modelelor țipe a-
' vând forma dimensiile și confecția întoc-

13v

’Tf'.T          I. nr’^NIF!

MS, I'kh ;ri■ 187,

  mal cu a modelelor cu fundurile de p^.
  le lac nâgră lustruită și grbsă de patru
  milimetri.
    Fie-care căciulă va avea și un osebit
alt fund mobil de postav îu formă și di
menail ca modelele țipe cusut pe un cerc
de trestie de mare în grosime de 15 mili-
metri în circonferință ; care postav va fi
roșiu ecarlat pentru căciulele destinate
călărașilor; galben limoniu pentru 98 că-
ciuli destinate regimentului I roșiori și
alb pentru 98 căciuli destinate regimen-
tului II roșiori, calitatea acestui postav va
fi ca acel al modelelor țipe. — Fie-care
din aceste căciuli va avea câte un pampou
de șnur de lână, și câte uă egretă de păr
de cal, care panpon și egretă va fi roșiu
ecarlat pentru căciulile destinate călăra-
șilor, panpbnele galben deschis și egrete-
le albe pentru căciulele destinate la am-
bele regimente de roșiori. Forma, dimensi-
ile, confecția și calitațea materialului aces-
tor pampbne. egrete și a telului lor va fi
întocmai cu modele țipe.
   Interiorul tutnlor căciulilor este de car-
ton tare impermiabil îu grosime de două
milimetri, îmbibat cu el; vor fi căptușite
cu pele de meșină nâgră, ca la modelele
țipe, și de aceeași calitate.
    Cocarda triculoră, inițiala Domnescă,
găitanele și nasturilede la cocardă ce ur-
med t a avea fie-care căciulă, va fi în for-
mă dimensiî. și cualitate întocmai ca acea
de la modelele țipe; — Colbrea găitanu-
lui pentru căciulele de călărași va li roșiu
ecarlat și nasturii fără număr, iar colb rea
găitanului căciulelor de roșiori va fi gal-
deschis, nas’uril pentru 98 căciuli ale re-
gimentului l-iu va purta No. 1 și acel
pentru 98 căciuli ale regimentului al Ii-a
vor purta No. 2.
   Fie-care căciulă va avea ca ornament
   Acelea destinate regimentelor de ro-
șiori câte un șnur format din două găita-
ne de ’euă galbenă în diametru de cinci
milimetri fie-care găitan și în lungime de
825 milimetri. Acest șnur se așâijă pe
căciule în ocmal ca la modelele țipe, a-
văud nodul de lână, nasturele și copca ca
la model calitatea lenei și confecția ca
modelul colbrea asemenea ca a modelului
și veritabilă.
   Acelea destinate călărașilor câte un lăn-
țișor care ornâdă căciula, care lănțișor va
îi de calitatea mateiialulul formă dimen-
siî și așe<ja pe postav roșiu întocmai ca
la modelele țipe.
   Sub bărbiele ce urmârjă a avea fie-care
căciulă sunt compuse din două curele, în
calitate, firmă și dimens I ca aceea de la
mod !< le țipe ;
   Aceste două curele se prind în năuntru
căciule! plin doul nasturi de alamă gal-
benă, bombati, formă și dimensiî ca cel
de la m odelul tip.
  rArt. 36. Căciulele destinate pentru fie-
oue regiment de roșiori precum și acele

destinate călărașilor vor fi confecționate
pe cinci mărimi, precum s’a descris la art.
18 pentru capele, ast-fel ca să potrivâscă
pe capul fie-cărui om
Qalânele de aur, argint și lenă-, brânele
de roșiori, epoletele și eghildele de jₐₙ
darmi de la seria III
    Art. 37. Galbnele de aur și cel de ar-
gint fie-care va fi în lățime de 22 mili-
metre de aur și argint bun, confecționat
cel de aur pe mătase portocalie iar cel de
argint pe mătase albă. Țesute și lucrate
întocmai după modelile țipe și sub nici
un cuvănt inferibre lor. Ele vor conține în
confecție atât aur și argint, precum sunt
modelele țipe, vor fi des lucrat.
    Art. 38. Galbnele de lenă galbenă vor
fi în lățime de 22 milimetri, țesătura lor
va fi desă întomai ca modelele țipe, nu se
admite ca bumbacul să intre în confecția
lor.
    Art. 39. Brânele pentru roșiori sunt de
lenă galbenă limonie lucrate și țesute în-
tocmai după forma modelului tip, având
aceleași dimensiî și neputănd fi sub nici
un cuvânt inferibre lor.
    Art. 40. Epoletele de jandarmi vor fi
confecționate indentic din materialurile
din care esto confecționat modelul tip, gâ-
tul epoletulul va fi de pele de talpă, acos-
tă, pele este dintr’o singură bucată și se
prelungește în formă de treflu sub între-
gul epolet. —- Treflul epoletulul este bom-
bat și umplut cu câlți.
    Din cantitatea de 131 perechi epoiete
epolete, 74 perechi vor fi pentru jandarmi
călări și 57 perechi pentru jandarmi pe-
'destri; galbnele epoletelor sunt de lenă
galbenă limonie pentru cele destinate jan-
darmilor călări și de lenă albă pentru ce-
le destinate jandarmilor pedestri, bine țe-
sute și lucrate după forma modelelor țipe,
neputănd fi inferibre modelului. — Colb-
rea lânel să fie veritabilă. — Dimensiile
epoletelor sunt acelea ale modelelor țipe.
— Ele sunt căptușite cu postav civit cs
modelele.
    Art. 41. Eghiletule do jandarmi sunt
confecționate în formă, dimensiî și calita-
te întocmai ca modelile țipe. — Din can-
titatea de 131 eghilete, 74 vor fi pentru
jandarmii călări și 57 pentru jandarmii
pedestril; eghiletele destinate jandarmi-
lor călări sunt de lena galbenă limonie și
cele destinate jandarmilor pedestri de lâ-
nă albă.

Epocele predare f.
    Art. 42. Efectele coprinse la sena l-iii,
la seria 2-a și aeelea de la seria 3-a din
presentul caet de însărcinări, se vor pre-
da de antreprenor la deposilul central din
Bocurescî în termen de patru luni, socotit
de la (jiua licitației. Verificarea lor se
va face la timp de uă comisiune numită
de minister

   îndată ce antreprenorii vor depune la
depositul central cantitatea efectelor con-
tractate, el vor anunța despre acâsta pe
ministerul de resbel cerând numirea co-
misiunel verificătbre. Acestă cerere va
fi certificată de șeful depoului pentru can-
titatea de efecte depuse lajdeposit.
Despre plata timbrului și a taxei de în-
registrare.
   Art. 43. Timbrul și taxa de înregistra-
re a contractului conform legel timbrului,
este în comptul antreprenorului, care este
obligat a uă plăti pe dată după adjudera-
țiune pentru hârtia contractelor; și în ter-
men de 24 ore, după ce acest contract va
fi sub-semnat de ministru, pentru taxa de
înregistrare, la neurmare antreprenorul se
va considera ca când ar fi renunțat la ese-.
cutarea angajamentelor sale. In aseme-
nea cas cauțiunea depusă va rămânsa de
drept minis eriulul de resbel și ministe-
rul fără a recurge la vre un act judiciar,
va avea facultatea de a face contractarea
de urgență în comptul acelei cauțiuni.
Diferite condițiunl.
   Art. 44. Ministerul de resbel ’și reser i
dreptul de a micșora și a mări prin co-
mandă cantitatea materiilor și objectelor
cu */; parte din numărul contractai aceșt i
cel mult în termen de 30 dile de la în-
cheierea contractului.
   Antreprenorii sunt datori a preda mate
riile și objectele comandate, confo.m con-
condițiilor stipulate în acest caet de în-
sărcinări și în termenile aci prevăzute.
   Art. 45. Atât vama de ori ce natură, când
furniturile vor fi aduse din streinătate, cât
și transportul penă la locul de predare es-
te în sarcina antreprenorului.
   Art. 46. Oil-ce objecte sbfi material va
servi la ambalagiă se vor lăsa la depou în
profitul armatei, fără ■a antreprenorul se
aibă dreptul a pretinde vre uA despăgu-
bire. — Nn se admite ânsă ea materiile și
objectele să se predea la deposit neam
ba'ate.
   Art. 47. Adjudecatori sunt opriți a ceda
seu transmite contractul în total sbu în
parte unei alte persbne fără a obține m«I
ânteiii uă autorisație specială a ministe-
rului de resbel, în cașul contrariu cedare
sâîi transmiterea contractului este nulă.
   Ministerul de resbel este liber a da său
nu acâstă autorisațiune fără ca adjudeca-
torul se pbtă recurge la vre un canal ju-
deeiar.
   Art. 48. Din fie-care specie de efecte s’a
format câte două modele sigilate și apro-
bate de minister, care modele se pot vedea
de doritori în tbte filele de lucru la di-
recția II administrativă din minister de la
11 ore de dimineță până la 4 ore după
amâijă.
   Din aceste modele câte unul se va da
antrepr rulul, pe care sunt datori a le

iHNi'iv.RitL OFICIAL AL ROMÂNIEI

tavurl de la chepiurile șt capelele desfăcu-
te. fundurile mobile de postav de la căciu-
lele desfăcute, epoletele desfăcute un brâQ
din totalitatea celor contractate, una eghi-
letă de jandarmi călări din cele contractate
și un pe ic din galonul de lână galbenă,
pe care le va pune într’o bae compusă din
două părți apă și uă parte acid sulfuric,
elle se vor ține în acâstă bae ijece minute,
după care vor fi bine curățite în apă cu-
rată și apoi uscate, atunci ele trebue se
presinte aprâpe aceiași nuanță cu bucățile
din modelile țipe supuse odată cu dânsele
la acâstă verificare. Acelea care nu vor
oferi aceiași nuanță indice de uă colâre
identică cu modelele țipe, vor fi refnsate
și nici uă reclamațiune nu se va admite în
acâstă privință. Aseminea vor fi refu-
sate de comisiune efectele care le ar con-
stata că nu însușește în totul condițiunile
prescria« prin presentul cast de însăr-
cinări.
   Art. 54 Comisiunea, după ce va primi
decisiunea ministerialul asupra procesu-
lui verbal de resultatul constatărilor sâle,
va aplica timbrul de primire asupra fie-
cărui efect primit și timbru de respingere
asupra fie-cărul efect respins.
   Art. 55. Efectele supuse diferitelor es-
periențe nu întră în cantitatea din contract;
elle privesc pe antreprenor.

Penalitate.

   Art. 56. In cașul când antreprenorii nu
vor preda nici un efect sâu objeet din cele
contractate penă la espirarea termenului
ficsat la art. 42 din presentul caet. minis-
terul de resbel le va aplica uă reținere în
profit jl Statului le 25 bani la sută de lei
pe fie-care di de întărdiere asupra valorii
efectelor și objectelor contractate, socotit
pentru 15 dile, care sumă se va reține din
garanția antreprenorului, după care minis-
rul este în drept a contracta direct aceste
efecte și objecte ori de unde și cu ori ce
prețu va găsi, fără a îndeplini vre uă altă
formalitate, și după cum va găsi de cuvi-
ință în compta garanției remasă disponi-
bil de la antreprenor și a avere! lor. — In
aseminea cas contractele este desființate.
   Art. 57. In cașul când antreprenorii va
preda din efectele și objectele contractate
uă parte âre-care. ânsă nu va efectua în
total predarea lor în cantitatea contractată
penă la epoca ficsată prin art. 42 din pre-
sentul caet de însărcinări, ministerul de
resbel va opera uă reținere în profitul Sta-
tului de 25 ban! la sută de lei pe fie-care
4i de întârziere, asupra unei cantități de
efecte și objecte rămase a se preda după
espirarea terminalul ficsat socotit pentru
15 Zile, care reținere se va face din ga-
ranția ce a depus antreprenorii și minis-
terul este în drept a contracta restul efec-
telor și obje or ne predate ori de unde


      6 (18} Ianuarie 1X77

  înapoi la efectuarea contractului, âră câte
  noul se va păstra la depositu! central de
  îmbrăcăm inie, spre a servi la primirea șt
  verificarea efectelor.
     După achitarea contractului tâte mode-
  leb se vor înmagasiona și înregistra la de-
  poul central du îmbrăcăminte.
     Art. 49. Antreprenorul nu are drept de
■ avans pentru efectele contractate îa con-
formitatea acestui caet de însărcinări.
     Art. 50. Tâte efectele contractate vor
  purta marca antreprenorului.

Recepțiunea șt verificarea

     Art 51. Recepțiunea și verificarea efec-
  telor se va face de comisiunea prevădută
  la art. 42 din acest caet de însărcinări,
  care comisiune va fi asistată de un oficier
  al inteadențil ca delegat al ministerului
  și care este ținut a’șl Ha opinia sa.
     Art. 52. Efectele contractate va fi veri-
ficate de comisiune în timp de 10 d⁰
la depunerea la deposit, comunicând re-
• ^uitatul ministerului prin intendență, na-
lutând tot de odată și modelele ce a servit
la licitație din preună cu efectele asupra
cărora s’a făcut diferitele verificări. Re-
sultatul constatării comisiunel asupra pri-
mirel sâă respingere! efectelor, nu va fi
definitivă de cât numai dup^ aprobarea
ministerului.
    Art. 53 Comisiunea va piUUuda în lu-
  •rările sâle, precum urmâsă :
    a) Se va încredința prin numărătâre dâ-
  că efectele eoprinse la seria l-a, Il-a și
  lll-a de sub art. 1 din presentul caet sunt
  în cuautitățile contractate, va constata dâ-
  că ele sunt confecționate după modelile
  :ipe și în idițiunile prevădute prin art.
  14, 15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 23, 24,
  25, 26, 27, 28, 29, 30 31, 32, 33, 34, 35,
  36, 37, 38, 39, 40 și 41, încredințându-se
  dâcă afl dimensiile prevădute și sunt con-
  fecționate pentru corpurile determinate
  prin sus dusele articole cu aliniatele lor,
  dâcă au tâte accesoriile complecte și decă
  materialele din care sunt compuse, are ca-
  litatea și soliditatea cerută.
    b)    Va lua din totalitatea chipiurilor,
 capelelor, căciulelor de roșiori, căciulelor
 de călărași și epoletelor de jandarmi călări
 n pedestri, câte două din fie-care pe care
 le va desface, a se încredința dâcă cartonul
 este impermiabil și dâcă sunt confecțio-
 irde în condițiile cerute; peticite de pos-
 tavuri din chipiurile și capelele desfăcute
 aânza de căptușelă da la capele, fundurile
 nobile de postav de la căciuli și blana că-
 ciulelor se va pune în apă pe timp de 24
 ore, de unde scoțându -se și uscându-se se
 va încredința dâcă colârea blauei este ve-
 ritabilă și dâcă postavurile și pânZa de
 căptușâlă nu a perdut din dimensiile ce
 a avut la punerea lor în apă.
    c)    Comisiunea va lua petecele de pos-

131

și cu ori ce preț după ci— ra găsi de cu-
viință în contra garanției remasă disponi-
bilă de la antreprenori și a sumelor de
bani ce vor avea a lua pentru efecte pre-
date. In aseminea cas contractele sunt des-
ființate
  Aseminea în cazul când antreprenorii nu
va da efectele și objectele de calitatea ?i
în condițiile prevăZute prin caetul de în-
sărcinări și după modelele tipa care se
constată de comisia veriflcatâre prin res-
pingerea lor în parte săîî în total și dâcă
antreprenori! penă la espirarea întregului
termin prevăZute prin presentul caet de
însărcinări nu vor înlocui efectele și ob-
jectele respinse cu altele care să fie pri-
mite de comisinne în aseminea cas întrâga
garanție depusă va românea ministerului
de resbel; contra stele sunt desființate și
ministerul de resbel este în drept a con-
tracta efectele și objectele respinse ori de
unde și cu ori ce prețfi după cum va găsi
de cuviință în contra acestei cauțiuni, în
urmascăde-el penaHtățel de 25 bani la su-
ta de lei asupra valonei efectelor și objec
telor socotit pentru 15 dile și în cas de
ne ajungere în compta or! cărei suml de
bani ce antrepreno ii ar avea a lua de la
ministerul de resbel, pentru ori ce fel de
întreprinderi și a avere! lor.
  Art. 58. Antreprenorii pentru decuiu-
nele luate de ministerul de resbel, conform
celor stipulate prin presentul caet de în-
sărcinări seă a resultatelor obținute de la
comisia verificatâre asnpra primirel seu
respingere! efectelor și objectelor, nu pâte
avea recurs la nici un canal judecătoresc
sâu de arbitri, aseminea nici la vre uă pro-
tecțiune străină, de va fi supusul vre uneia.


Plățile.


  Art. 59. Ministru de resbel va plăti
antreprenorilor efectele contractante după
definitiva predare și p-imirea lor la de-
posit prin mandate, conform legeî de
cumptabilitate generală a Statului.
  No. 12 236.     1876, Decembre 30.

Ofertă.


  Sub-semuatul domiciliat în
colârea           strada           No....
având deplină cunoscință despre condi-
țiile stipulate în caetul ministerului de
resbel, relativ la aprovisionarea efectelor
și objectelor de mal jos, mă oblig a le
preda în aceste condiții cu prețurile ur-
mătâre :

VM 1VKLLt'riCiAL AL tiuMA

                    Prețul  Prețul  
 Natura obiectelor.         total.  
                                    
                    1. 1 V Lei. ■ b.

          Seria L
3688 Capele complecte
     ( cu ciucurii lor ,
     . pentru diferite
     j corpuri.............
2087^ Chipiurl cu acce-
) soriele lor, com-
plecte pentru di-
ț ferite corpuri .
356# Pălării vânătorii
     ț complecte cu acce-
     " ioriele lor . . .
Total. .
Adică lei . .

0000  00 0000 
0000  00 0000 
0000  00,0000  
’oooo 00,0000  

00

00

00
00

Semnătura furuisorului.
t) Prețul pe unitate și prețul întotal, se
     vor pune în litere și cifre.
   (2) la ofertele pentru seria 2-a și a 3-a
se va seri efectele și objectele coprinse în
<jisele serii.


MINISTERUL FINANCELORw

  Casieria generală de Teleorman.
   Pentru Qioa de 13 lanuariă 1877, des-
tinându-se a se vinde prin licitație publi-
că, în localul acestei casierii, și prin pasa
formelor legale. 30 chile mari porumb, re-
colta anului. 1876, averea arendașului mo-
șiei Plopii, secuestrată prin legea de ur-
măiire, pentru plata câștiulul III 1876,
al ărendel acel moșii.
   Casieria publică despre acesta, spre cu-
noscința amatorilor în genere.
   No 10,852.     1876, Decembre 28.

casieria generală de Râmnieu-Sărat.
   Fiind că, în dioa de 18 Decembre 1876,
s a preseutat nici un amator pentru a
cumpăra productele secuestrate notate mal
)S, pentru neplată de arendl de moșii, se
p ne din u în veadere pentru (Jioa de 12
lanuariu 1877, la orele 11 dimineți, în.lo-
calul acestDI casierii însă :
   400 chile porumb aflat pe moșia Gher-
ghâsa;
   80 chile grâu și 70 */, chile porumb,
aflat pe moșia Movila-Spătarulul;
   262 chile porumb din produsul moșiei
Bogza și Hâria, aflat la moșia RetesațiI,
se .publică spre sciința amatorilor ca , în
citata, 4Î, să se presinte la casierie cu ga-
ranțiile cerute de lege, spre a concura.
   No. 9,228.     1876, Decembre 30.
    Casieria generală de Covnrlnl
   In <Jioa de 15 lanuariti, de la ora 10 de
dimineță până la 4 după amedl, în came-

ra acestei casierii, urmând a se vinde prin
licitație m jl multe vite, adică: bol, cal,
vaci, ol și producte, porumb, secară, ordL
etc., secuestrate de la perceptori, primari
și consilieri din plasa Siretu și Prutu, pen-
tru rămășițe din contribuțiuni pe 1874 —
1875, și trimestrul I și II 1876, se publi-
că spre cunoscință doritorilor, cari să se
presinte la casierie în arătata <).i,;unde pot
vedea vitele și probe dupe producte, și
concura la licitație.
  No. 11,900.     1876, Decembre 24.



Administrațiunea generală a dome-
uielor și pădurilor Statului.
   Fiind că la diferitele licitațiuni ținute
pentru rearendarea perceperel taxelor de
trecătâre de la podurile dupe apa Busfu
și Câlnău, din acel district, nu s'a presen-
tat concurențl, administraținnea publică
spre generala cunoscință că, în dioa de 25
Februariu 1877, se va ține din no fi licita-
ție în localul prefecturel de Busău, pentru
rearendarea perceperel taxelor de trecbtb-
re de la podurile Busăti și Câlnău, pe ter-
men de la data notificărel confirmărel ad-
judecațiuuel și până la 12 August 1878 ,
cu condițiunile publicate în Monitorul ofi-
cial sub No. 136, din 1873.
   No. 35,522.    1876, Decembre 31.
                         (3-3).

   — Fiind că la licitațiunea ținută la pre -
fectura județului Roman, in dioa de 26 No-
embre, pentru rearendarea perceperel taxe-
lor de trecătdre de la podul dupe apa Mol-
doia, în comptul D-lul Cumbarin și a ga-
ranției sdle , nu s’a presentat concurențl,
administrațiuneapublică spre peneralacu-
noscință, că în dioa de 25 lanuariu 1877,
se va ține uă nouă licitațiune în localul
prefecturel respective, pentru rearendarea
perceperel taxelor de trecăldre la acel pod,
pe compta antreprenorului și a garanției
s61e, pe termen de la data notificărel con-
fîrmărel adjudecațiunel și penă la aceiași
dată anul 1878, termenul espirărei con-
tractului, cu condițiunile publicate îu Mo-
nitorul oficial No. 136 din 1873.
   Doritorii de a lua în antreprisă perce-
perea taxelor de trecătdre de la acel pod,
sunt invitați a se presentn în arătata di, la
prefectura respectivă , cu garanția cerută
ș prevăzută în condițiunil publicate prin
citatul Monitor.
   No. 25 518.    1876, Decembre 31.
(3-3).

   — Fiind că, în ijioa de 20 Decembre
1876, nu s’a presentat concurențl la lici-
tațiunea ce era a se ține, conform anunciu-
lui publicat Monitorul oficial No. 268,
pentru vemțerea a 1,213 arbori și un tufe-
riș, de pe proprietatea Statului Ursdia, din
județul Busău, administrațiunea publică

spre cunoscință generală că, în dioa de 24
lanuariă 1877, se va ține uă nouă licita”-’
ție cu condițiunile în acel Monitor , atât
la administrațiunea domeniilor , cât și la
prefectura județului Busău și la comuna
respectivă.
   No. 35,491.     1876, Decembre 31
(3-3).

   — Fiind că, în dioa de 20 Decernare
1876 , nu s’a presentat concurențl la lici-
tațiunea fixată prin anunciul publicat în
Monitorul oficial No. 274, pentru vâudâ-
rea a 6,834 arbori, dupe moșia Comana-
Dadilov, din Vlașca, aflațl pe locurile des-
tinate a se defrișa , administrațiunea pu-
blică spre cunoscință generală, că pentru
vflu^rea acelor arbori, se va ține uă nouă
licitațiune în dioa de 24 lanuariu 1877 .
cu condițiunile înserate în menționatul
Monitor, atât la administrațiunea domenii-
lor, calea Mogoșdl, cât și la prefectura ju- ■
dețulul Vlașca și la comuna Comana.
   No. 35,489.     1876, Decembre 31.
(3-3).

   — L. publică spre cuuoscința generală
că, la 24 lanuarifi 1877, are a se ține li-
citațiune la prefectura județului Putu i,
pentru vemjdrea spre esploatare a parche-
telor din pădurile Lapoșul și Pârjolul, de
la județul Bacău, dupe regulamentul de li-
citațiune publicat în Monitorul oficial cu
No. 222, din 6 Octombre, cu condițiunile
generale din Monitorul menționat și cele
speciale mai jos arătate.
   Licitațiunea se va începe la 1 oră p. m.
   Doritorii se vor presenta la concurență,
cu garanțiile notate în condițiunile spe-
ciale.
   In considerațiunea timpului înaintat, an-
treprenorul are facultatea , în cașul când
din parchetul anului âoteiuar rămânea uă
parte netăiată, să o esploatese din preună
cu parchetul anului al douilea. Acesta ur-
mând a se coprinde și în condițiunile con-
tractului.
   No. 4.             1877, lanuarifi 3.

Condițiunl speciale paiitm pădurea Lapoșu.din
  județul Bacău.
   Se vinde din pădurea Lapoșul, de pe
proprietatea Statului Lapoșul, situată în
județul Bacău, plasa Taslâu-de-Sus, uă por-
țiune de pădure în întindere de 44 fălci, 56
prăjini, 2 stânjeni, împărțită în 5 parchete
cu No 1 2, 3, 4 și 5, mărginite, la Nord
cu moșia Comănesci. la Est cu parchetul
No. 3. la Sud cu moșia Darmanesci și la
Vest cu parchetele tăiate.
   Aceste parchete se vor esploata în un
period de 5 ani, socotit de 1 Septembre
1876 —1 Septembre 1881, câte unul pe
fie-care an, și în rândul de numere cum
sunt însemnate mal su?.
   întinderea fie-cărui parchet este de :
i Parchetul No. 1, fălci 11, pr. 2, st. 28.



6 țlb) Ianuarie lbi.

M0N1T0KUL OFICIAL AL tiUMĂ'’ Li

             „ 2.    „   10, „ 13, „ 10
      „      „ 3, „      8, „ 15, ₙ 4.
             „ 4, „      7, „ 04, „ 25
      „      . 5.    ,   7, „ 40 .. 21.
   Esploatarea acestor parchete se va face
iăsându-se în fie-eare parchet arbori de re-
servă cum urmâsă
   In parchetul No. 1, arbori 882.
              2,   „  813.
              3,   „  655.
              4,   „  624.
              5,   „  600.
   Pentru a putea fi admiși la concurență,
doritorii vor depune la licitație uă garan-
ție provisorie în valâre de 800 lei și de
natura celor prevăzute prin regulamentul
de licitațiune, publicat în Monitorul No.
222 din 6 Octombre 1876

Condițiunî speciale pentru pădurea Pârjolu-
  Câmpenî, din județul BaeăO.
   Se vinde din pădurea Pârjolu-Câmpenil,
de pe proprietatea Statului Pârjolul, situ-
ată în județul Bacăii, plasa Taslâu-de-Sus,
uă porțiune de pădure în întindere de 50
fălci, împărțită în cinci parchete cu No.
25, 24, 23, 20 și 19, mărginitela Nord cu
câmpul proprietățel locale, la Est cu par-
chetul No. 16 netăiat și cu No. 22 esplo-
atat, la Sud și Vest cu câmpul moșiei.
   Aceste parchete se vor exploata în un pe-
riod de 5 ani socotit de la 1 Septembre 1876
penă la 1 Septembre 1881 , câte unul pe
fie-care an, și în rândul de numere cum
sunt însemnate mal sus.
   întinderea fie cărui parchet este de 10
fălci.
   Esploatarea acestor parchete se face lă-
sându-se în fie care parchet câte 1,000 ar-
bori de reservă.
   Pentru a putea fi admiși la concurență
doritorii vor depune la licitație uă garan-
ție provisorie în valâre de 840 lei și de na-
tura celor prevădute prin regulamentul de
licitațiune publicat în Monitorul oficial
No. 222, din 6 Octombre 1876.


ANUNCIURÎ JUDICIARE


LICITAȚIUNE

Tribunalul Prahova, secția I.

  La 5 Martie 1877, la 10 ore diminâța,
s a decis a se vinde cu licitațiune la acest
tribunal, dupe cererea Statului, averea imo-
bilă a D-lui Christodor G. Zaim, de pro-
fesie comerciant, din acâstă urbă Ploescl,
spre despăgubirea Statului, de suma ba-
nilor prevăzută în deeisiunea onor, curți
de apel, secția II, Bucureșci, No. 175, din
1875, învestită cu formula esecutorie, care
avere se compune din
  Un loc împrejmuit sub No. 189, din a-
cest oraș Ploescl, suburbea St Ion, strada

Ciorănânu, partea aranjată în grădină, în-
vecinat despre drâpta intrărel în curte cu
locul viran al D-luI Constantin Dulgheru,
până în strada Soresculul, sati îu dosul ci-
mitirului hebraic, despre stânga cu pro-
prietatea D-lor Alecu Scurtu, sub No. 188,
cu aceea sub No. 187 destral, a lui Gamu-
lea, gineri le lui Pitișiu, cu aceea No. 186
a lui M. Georgescu, astăqll scâlă de fete și
cu aceea No. 185, a lui P. Filitis, acâsta
cu faciada în strada Câmpinel, âră în stra-
da Sorescu, se mal învecinesce cu propri-
etatea D-luI G. Brașovânu, sub No. 175,
fundul ’l are în strada Sorescu, eră faciada
în strada Ciorănânu, pe unde are și intra-
rea, având nrmătârele clădiri
   Uă casă ca 2 camere, intrarea galeriei
în faciă, construcție de gard, învelită cu
șindrilă, tavan tencuit, pe jos dușumele,
zugrăvite; uă casă cu 3 camere la mijlocul
curții, construcție în paente de zid, ace-
eași disposițiT, învelită cu șindrilă; uă
cameră cu antre în paente, învelită cu ta-
blă de fier, servind de bucătărie ; uă ca-
meră cu antre în paente, învelită cu șin-
drilă, idem pentru bucătărie, tdte aceste
imobile sunt situate îu acestă urbă Plo-
escl, suburbea St. Ion, strada Ciorănânu.
   Aceste imobile, după atestarea grefei,
nu s’a găsit afectat la nici uă împrejurare.
   Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia cari ar pretinde veri-un drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegii!, ipotecă saii orl-ce alt drept asupra
acestui bun urmărit ca, înaintea (Jilel de
adjudecațiune, să se presinte la acest tri-
bunal, spre a’și arttta pretențiunile ce vor
fi având, sub pedepsă de a nu li se mal
ține în sâmă, conform alin. 3 de sub art.
506 din pr. civilă.
   No. 30,492.      1876, Decembre 24.


Tribunalul de Vlașca

   in urmarea adresei D-lul prefect local,
No. 3,073, din 1876, cu care s’a primit
copie dupe jurnalul onor, consilitt de mi-
niștri, dresat în 4i°a de 15 Martie 1876,
prin care s’a aprobat ven^ârea cu licitație
a imobilelor notate mal jos, averea D-lor
Cană Popescu, din Giurgiu, casier și șe-
ful percepției comunei Giurgiu, Dimitrie
Atanasescu, perceptor și Marin Marinescu
perceptor, ambii domiciliațl în Giurgiu,
pentru despăgubirea fiscului cu suma de
lei noul 33,266, bani 31, dări fiscale din
debitul trimestrului Octombre 1875, al co-
munei Giurgiu.
   Tribunalul, prin 4iarul dresat sub No.
4,441, dispune ca, în dioa de 9 Martie 1877,
la 10 ore diminâța, să se vândă cu licita-
ție în pretoriul sâtt următorele imobile:
  1.    Casa cu locul el, din Giurgiu, sub
No. 21 și 18, averea D-lul Cană Popescu,
casier și șeful percepției urbei Giurgiu.
  2.    Uă casă cu locul el, sub No. 6, ave-
rea D-lul Dimitrie Atanasescu, perceptor.


  3.    Uă casă cn locul el, sub No. 11, ave
rea D-luI Marin Marinescu, perceptor, cn
adogire că aceste imobile, nu sa găsit
supuse la nici uă îuprejurare popritâre,
dupe căutarea făcută registrelor de către D.
suplininte local, asistat de D grefier.
  Cu acâstă ocasiune se somâsă toți aceiă
cari ar pretinde vre un drept de proprie-
tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu
ipotecă satt orl-ce alt drept asupra imobi-
lului pus în vândereca, înaintea adjudeca-
țiunel, să se presinte la acest tribunal, spre
a’șl arăta pretențiunile lor căci contrar
nu li se vor mal ține în sâmă.
  No. 27,859      1876, Decembre 28.

Corpul portăreilor tribunalului Ilfov

  Pentru <}ioa de 11 Ianuarie 1877, s’a
fixat de onor, tribunal Ilfov, secția III, a
se vinde cu licitație pe piața Constautin-
Vodă, averea mobilă uă jumătate garnitură
îmbrăcată cu rips, lemn de nuc a D-lul
Alecu Autonescu, pentru despăgubirea
D-nel Maria lonescu, se publică dâră, spre
cunoscința tutulor amatorilor, cu adăogire
că dâca nu se va putea termina în acea di,
se va continua cu arendarea și în dilele ur-
mătâre.
  No. 18,565.     1876 Decembre 29.

  — Pentru dioade 13 Ianuarie 1877, s a
fixat de onor, tribunal de comercitt a se
vinde cu licitație pe piața tribunalelor, a-
verea.mobilă a D-lor C. Ciocârlan și Frosa
Ciocârlan, pentru despăgubirea D-lul G.
Baly, se publică dâră spre cunoscința tu-
tulor amatorilor, cu adăogire că dâca nu
se va putea termina in acea <jb. se va con
tinua cu vândârea și în 4ilele următâre.
  No 18,544           1876 Decembre


      Pentru (Jioa de 13 Ianuarie 1877, s’a
fixat de onor, tribunal de comercitt a se
vinde cu licitație în facia locului în piața
St. George-Nott, averea mobilă satt marfă
de manufactură a D-lor Panait et Lazarof,
pentru despăgubirea D-lul C. Adam, se pu-
blică dâră spre cunoscința t itulor amato-
rilor, cu adăogire că, dâca nu se va putea
termina în acea 4i, ⁸⁸ va continua cu ven-
4-ârea și îu dilele următâre.
  No. 18,597.      1876 Decembre 30.

      Pentru <Jiua de 15 Ianuarie 1877, s’a
fixat de onor, tribunal de comercitt. a se
vinde cu licitație în piața tribunalelor a
verea mobilă a doui cal, ia pâr negri ave
re a D-lul Carol Monstinschi, pentru des
păgubirea D-lul Taehe Mihălescu, se pu
blică dâră spre cunoșeința tutulor amato
rilo*, cu adăogire că dâca nu se va pu
tea termina în acea (ji, se va continua cu
vân4âreași în 4ilele următâre.
  No. 18,558.      1876, Decembre 29.

  Pentru 4i”a de 12 Ianuarie 1877, s’a

134

monitorul oficial al kumAniei

6 ți*) Ianuarie 1877

ficsat de onor, tribunal de cometei ti a se
vinde cu licitație pe piața tribunalelor a-
verea mobilă a D-lul 1. StoianovicI, pentru
despăgubirea D-lul Apel & Comp., se
publică dâră sprecunoscința tuturor, ama-
torilor. cu adăogire că dâcă au se va pu-
ea termina în aceea di, se va continua cu
vândrea și în dilele urmă'âre
   No. 55.            1877 Ianuarie 5.

   Rectificare — In publicația corpului de
portărei din BucureșcI. No. 18,366, înse-
rată în Monitorul oficial, No. 290, din
1876, pagina 7,034, s’a trecut, din erâre,
No. 39 al imobilului, în loc de No. 45,
se rectifică spre sciință.


CITAȚIUNE.

Tribunalul Ilfov secția comercială.
   Snnt convocațl toți creditorii falimentu-
lui G. S. Vlasto. spre a se presenta în dioa
20 Ianuarie 1877, în pretoriul acestui tri-
bunal, în persână safi prin procuratori în
regulă, pentru a li se preda de D-nil sin-
dici socoteleleadministrațiunel acestui fa-
liment, pe anul 1876, conform legel.
  No. 11,999.     1876 Decembre 15.

Tribunalul Ilfov, secția II corecțională
   D. Pândele lonescu din strada Mihal-
Vodă, No. 19, acum cu domiciliul necu-
notcut, este chemat la acest tribunal în
dioa de 26 Ianuarie 1877, orele 11 dimi-
neța, spre a se cerceta ea prevenit în pro-
cesul pentru eontravențiune și a susține
apelul; avend în vedere că. de nu va fi ur-
mător, se va judeca în lipsă.
   No. 30 000.    1876, Decembre 20.

   — D. Hristache Grigore, cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acest tribuna)
în <|ioa de 26 lanuariO 1877, la orele 11
de diminâță, spre a se cerceta ca preve-
nit în procesul pentru furt de bani de la
stăpânul său; avend în vedere că, de nu va
fi următor, se va judeca în lipsă.
   No. 30,061.    1876 Decembre 21.

      D na Anica Gabof, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemată la acest tribunal,
în dioa de 27 lanuarifl 1877, la orele 11
de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit
în procesul pentru furt; având în vedere
că, de nu va fi următor, se va judeca în
lipsă.
   No 30 202.     1876 Decembre 22.

   —D. Alecu Baldovin, cu domicdiul ne-
cunoscut. este chemat, la acest tribunal,
în dioa de 20 lanuariu 1877, la orele 11
de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit
în procesul pentru bătae; avend în vedere
că, de nu va fi următor, se va judeca în
lipsă.
   No. 30 365.    1876, Decembre 28.


   — D. Gin va Constantinescu, arendașu
moșiei Mărășâsea, acum eu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acest tribunal, I
în dioa de 29 lanuariu 1877, la orele 11
de diminâță, spre a se cerceta ea prevenit
în procesul pentru delict silvic; avend în
vedere că de nu va fi următor, se va ju-
deca în lipsă.
   No 30.435.     1876, Decembre 28.

      D-na Stana Drăguță, Vasile Brașo-
veauu și Smaranda Catargiu, eu domiciliu-
rile necunoscute, sunt chemați la acest tn
bunal, în dioa de 26 lanuariu 1877 la
rele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca
prevenițl în procesul pentru furt; având în
vedere că, de nu vor fi următori, se vor ju-
deca în lipsă.
  No 80 385.      1876, Decembre 28.

   — D. George, fost servitor la Ghiță
Stanescu, eu domiciliul necunoscut, este
chemat la acest tribunal, în lioa de 26 la-
nuariu 1877, la orele 11 dediminâță, spre
a se cerceta ea prevenit în procesul pen-
tru furt; având în vedere că, de nu va fi ur-
mător, se vor judeca în lipsă.
  No. 30,375.     1876 Decembre 28.



PRETENflUNE DOTALĂ.

   Tribunalul Ilfov, secția I civilă
   D-na Elena Teodor Iliescu , din strada
Sevastopol, prin petițiunea înregistrată la
No. 6,467 din 14 Iulie 1876, a cerut che-
marea în judecată a sociulul D-sâle D-nu
Teodor Iliescu și a creditorilor acestuia ,
pentru separație de patrimonii!, conform
actului dotai în valâre de lei noul 6,850,
bani 17. și, prin jurnalul No. 3,775 , din
din 1876, făcându-se aplicațiunea art 151
din procedura civilă, s’a amânat cerceta-
rea acestui proces , pentru dioa de 8 Fe-
bruariu 1877, a.âsta dcră, se publică spre
generala cunoscință.
   No. 25.          1877 lanuariti 4.


Tribunalul Ilfov , secția comercială.
Estraet după deeisiunea adunărel generale es-
   traordinare a acționarilor soeietățel financiare,
   a României, în ședința de la 19 Decembre
   1876.
   Adunarea generală estraordinară a acți-
onarilor soeietățel financiare a României,
în ședința de la 19 (31) Decembre 1876,
în urma prorogărel încuviințate în ședința
de la 12 (24) Decembre 1876, representa-
tă prin o,760 acționari și 676 voturi, re-
gulat constituite, conform art 40 din sta-
tute. după ce s’ascultat raportul consiliu-
lui de administrațiune și referatul comi-
siu ieî delegate de adunare în precedenta
ședință, pentru a esamina situațiunea so-
: cietățel și a’șl da părerea asupra continuă-

,el afacerile societitel saă deioluțiuue
   A decis:
   Disolvarea soeietățel și licuidarea; a
numit licuidator pe D. Aug. Hecht și
D Gr. Triandafil.
   A conferit licuidatorilor dreptul i rD-
presinta societatea în licuidațiune.
   Le a dat puterile cele mal întinse de ad-
ministrațiune și de disposițiune a întregel
averi a soeietățel mobiliare și imobiliare.
Putend face în interesul soeietățel disol-
vate și * licuidațiune tâte actele ce vor
reeunâs.. oecesariu, având însă a lua avi-
sul comitetului de eonsultațiuae compus
din D-nil :
   Emanuel Hillel Manoaeh ;
   Baron Reineeh;
   Protopopescu Paehe;
   Pentru următârele acte:
   Pentru venirea de mobile;
     „ constituiri de ipoteci;
     , transacțiuuî;
     „ fixarea retribuțiunilor tuncțio-
narilor și celor alțl agenți ce se vor reen-
nâsce necesarii.
   Pentru tâte cele-alte acte, licuidatoril
vor lucra avead puterile cele mai generali.
   Se publică acâstă disposițiune spre cu-
noscința t'itulor, conform art. 45 din cod.
comercial și celor prescrise în art. 42 idem
   Pentru conformitate cu procesul-verbal
trecut în registru în cJAoa de 19 Decembre
1876.
     Societatea Financiară a României.
  Administrator delegat: Aug. Hecht.
  p. Sub-director Șechaie.
  No. 144.         ’ 1877 Ianuarie 3.



INUND. ADMINISTRATIVE



    Primăria comunei urbei Galați.

  Din lipsa de concurențl neputendu-se
ținea licitație în dioa de 23 a curentei
pentru darea în posesie a moșiei Țiglina,
din acest județ, proprietate a comunei pe
timp de trei ani începători de la 23 Apri-
lie 1877.
  Primăria publică din nofi spre cunos-
cința generală ca doritorii ce vor fi de a
lua în arendă <)isa moșie, să se presinte
la ospelul comunei, îudioa de 15 Ianuarie
1877, când urmesă a se ținea licitație, a-
companiațl de garanțiile cuvenite, spre a
concura. Eră condițiunile cu care se aren-
desă se pot vedea de amatori în ori ce di
lucrătâre, la cancelaria comunei de la ora
10 a. m. până la 4 p. m
  No 7 714.       1876, Decembre 30.



O (1OI iHUUdll 10< <

WMiuKbL OFICIAL AL KUMĂNifal


    ANUNC1URI PARTICULARE

Epitropu spitalului Brâncovenesc și
   a Sf. biserici Domnifa-Bălașa.
  Având trebuință a înființa un car fune-
bru, care se conducă morți la cimitir,
după modelul celui care se află la spitalul
militar, încăpători pentru două coșciu-
gurl, se publică spre cunoscința amatori-
lor, a lua în antreprisă facerea acestui
car, spre a se presenta în cancelaria epi-
tropil penă la 25 ale viitârel luni Ianua-
rie, când are a se face adjudecație asupra
persdneî care va cere prețul cel mal avan-
tagios.
  No. 637.    876 Decembre 14.
  (1 3d)      Epitropi: N Bibescu.


ASȚHMK j INEVRALGIES

I GUTUNARU» INĂDUȘALÂ, TUSE, j MIGRENE, STRICĂRI DE STOMAHși
| PALPITaȚIUNI și toate afecțiunile orga- tₒₐțₑ boalele nervoase se vindecă imediat
| nelor respiratoare sunt liniștite la moment
i chiar și vindicate prin TUBURILE LE- eu hapurile anti-nevralgice a doctorului
§ VASSEUR cutia 3 fr-                     CRONIER cutia 3 fr,

     Depositul general la LEVASSEUR farmacist-himist de l-a clasă, 23 rut de la
  Mannaie — Deposit la farmacia D-lui Ziirner in București.

h ecepisa casit I districtului Dolj
; No. 4,852, din anul curent,
in valore de lei 10,000 ce am depus
casei de consemnați!, pe compta D-luI
Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar
că cel ce va găsi-o să ’ml-o presan-
tese în termen de 30 dile la domici-
liul meu în orașu Craiova, strada Mo-
rel-de-foc, eră în cas contrar, se va
considera anulată
   Acestă perderc am făcut-o cunos-
cut casierului de Doljiu și casei de
consemnați!.
   (14) Ecaterina Văllimărescu.

   _ₒienic, infailibil și preservativ, singura
vindecare fără a’i adăoga nimic, se află in
princip lele farmacii din tot universul,
(25 ani de succes.) La Paris la inventa-
tore, BROU, boulevard Magenta, No. 158.
   Deposit in Bucureșci la farmacia D-luI
Ziirner și la drogueria D-lui Osoasa

JURIUL INTERNATIONAL EUROPEAN
judecând produsurile farmaceutice ale esposițiunel de higienă și de sauvetagiu la
Brurel în 1876, a decernat cea mal înaltă recompensă casei LEPERDRIEL din
Paris, pentru perfecțiunea adusă în lucrarea produselor sile.
  Să însemnăm aci parte din acestea :
  FARMACIILE DE POSUNAR, în mărimea unul port-țig, ar, conținând tdto sub-
stanțele și instrumentele proprii a da cele d’ântâiii ajutdre în tot felul de accidente.
  CUTIILE DE AJLTOR sau farmacii portative pentru usine, castele, nave, fami-
lii etc și generalmente tâte produsele necesarii pentru legări de rane La PARIS
strada Milton 9.
  Se vându în spiț riile din Bucurescî, la D. F. W Zurner, la Iași la D. Racoviță, la
Cernăuți ta D. Golichuwsky.



MIGRENE, DURERI de CiPU. NEVRALGII
V.ridicare pe dată prin

Pe 318^3 A8XT ct Pharmactsti la Paris.

1

   Natura offerâ adessea medicamente de
uâ efficacitate rari și care suntu mai ne-
cunoscute. Si astă-felu noi signalâmă
Guarana de D. D. Grimault el C'*, sub-
stanță vegetală din Bresilia. Eficacitatea
acestui medicamentă l'au fâcutfi se fie
admis tn noua pharmacopeă francest,
publicati prin ordinulu Guvernului. Ună
singur pachetu dinacestu prafu, topită In
putini apâ zaharisiți, este destulă pentru
a face ca se dispară cea mai violenta

                                                        Migrenă sau Nevralgie. Elu este de u»
eificaci v- nccooicstab lâ contra coliciloru, diarrhel și dyssenteriel, și tnlocuește cu avantagiu opiulă
ș! L>i. n .nu.'» Fie care cutie conține 12 pjchete. — Pentru evitarea nenumerdseloră contrafaceri,
trebue rerni sigiluilă Grimau li et C¹*. —vDeposilu tn principalele pharmacii-

A vis Domnilor Medici

       SIROPUL
ₜ Doctorului FORGET
Cel mal bun remediu
peniru curansirea Guturaiului, Tusei. Tu-
sei înăgărescl, Insomniilor, IritațiUDÎlor

nervdse, și contra tutulor bâlelor de j>ept‘
satisfăcând atât dorința medicilor, cât și
bolnavilor; uă lingurița este des:ul
In Paris la D. CHABLE, rue Vi lenne,

mș

-~J JECTIUIVE VEGETALE

CU MITICO

  SuccessuIS acestei injecțiunl preparati cu adevăratele foii de Matico din Peru, arbore populari j
câte va secule de cAtre Indieni, pentru curarisirea sculamenteloru, au foștii așa de repede in câtă săi
i opularisatfi tn tdte țerile lumei. Este singurulu produsă de acesiu folii a cârnia intrerc in flussia au
fostă autonsatâ de câtre consiliulu medical dm St-Petersburg. Elu esie sigur in tratamentuiă gouorihcil
și ale sculamenteloru de ori ce naturi, fârâ a avea teamâ de inflamațiiine — 'Irebue, in iotă d'aun»
cerută semnătura . ULT et Cu pe fie ca e flacouă - Depositu tn principalele pharmacii,

36, și în streinătate se află la toți farma-
ciștii și droghistil.
  Deposit la farmaciile D-lor Ziirner, Ris-
dorfer și Ei tel, și la D Ovessa, droghistul.

136

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

(18) Ianuarie 1877

Epitropia spitalului Brâncovenesc și a
bisericel Domuița-Bălașa.

   Av nd trebuință a înfința un vagon pe -
tru dusul și aduși rufelor spitalului de la
spălat, dupe modelul ce se află în cance-
laria epitropil, publică spre cunoscința
amatorilor a lua in antreprisă facerea ace-
stui vagon, spre a se presenta în cancela-
ria epitropiel penă în diua de 15 ale vii-
tdrel luni Februarie, când are a se face
adjudecația asupra persdnel care va lăsa
prețul cel mal avantagios.
   Planul și condițiunile se pot vedea în
tdte dilele la cancelarie de la 8 ore dimi-
nâța și până la 2 post meriaiane.
(3-3<J)

PAPIERWLINSI

  Marele succes al acestui remediu se da-
torește proprietății sale de a trage afară
din corp iritațiunea care tinde tot da-una
a te fixa asupra organelor esențiale a vie-
ței; el deplaseasă ast-fel răul făcănd vin-
decarea ușoară și promptă. Cei d’ăntăi me-
dici o recomandă cu deosebire contra gu-
uua viului, bronchitelor, durerilor de gat,
rematismelor, durerilor. întrebuințarea ei
e foarte simplă : una sau două aplicațiuni
sunt de ajuns cele mai de multe ori și nu
causâsă de căt o măncărime ușoară. Se gă-
sește in toate farmaciele.
A SE FERI DE CONTRAFACERI
  In Paris, la D Wislin rue de Seine.
31. Deposit la farmacia d-lui Ziirner in
București, calea Mogoșoaei.

                 Acel care cunoscă Hapu-
               ri ep rgatwe al doctorului
               DEHAUT nu se vor sfii d’a
               le întrebuința îndată ce vor
               avea trebuință de curățenie.
               Ele nu product! desgust nici

slăbiciune, căci în contra celor-alte cu-
rățenii, aceasta nu lucreasă bine de căt
cănd este luată cu alimente bune și bău-
turi Întăritoare, precum.- vin, cafea, ceai,
Fie-care și alege ora și prăndul cănd ’i
convine mai bine să le ia in conformitate
cu ocupațiunile sale. Osteneala purgațiu-
nel fiind pe deplin anulată prin efectul u-
nei hrane bune, ea se poate repeți pe căt
va fi de trebuință
   Cutii de 5 și 2 fr. 50 b. la Paris la doc-
torul DEHAUT ȘÎ la toate pharmacopeele.
Să se ceară cu fie-care cutie cărticica de
72 pagine, care conține instrucțiile in toate
limbele. Să se ceară și manualul in limba
fraocesă doctorului DEHAUT, volumul de
400 pagine
   Deposit in Bucuroșci, la farmacia D-lui
F. W. Zumer, calea Mogoșoaei, și la D.
Ovessa, droghistul.

Imprimeria Statului


    ai A I{ E II E 1’ O U

DE

PIETRE DE MORI FRANCIESESCI
  Am onore a înștiința pe toți D-nii proprietari de mori că am
aci un mare depou de

    PIETRE DE MORI ADEVERATE FRAKCIESESCI

în tdte mărimele și cu preciuri fdrte moderate.
  Singurul depou al renumitei fabrici DțJPEȚY THFUREY GUEUV'j
BOUCHON & C⁰MP
IN LA FERTE SOUS JOUARRE
T. 2WEIFEL
STRADA COVACI Nr. 2 BUCDRESCI.

r ADEVERATE INJECTIUNI Șl CAPSULE
T C O R IZ>
FAVR OT
  Aceste Capsule posedă proprietățile tonice a Gudronului adăogate pe lăngâ ac-
țiunea antiblenoragică de Copa.hu. Ele nu obosescu stomahul și nu provocă nici
diaree nici greță ; constituescu medicamentul prin escelență in tratarea bdielor
contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beșicei și curze-
rea fără voie au rinului
Pe la finele tratamentului, și când ori-ce durere a dispărut, usul
                   INJECȚIUNU RICORD
tonice și astringente, este miijilocul infailibil de a consolida vindecarea și de a
evita întercerea

ADEVERAT SIROP DEPURATIV

  Acest sirop este neăpart pentru a vin deea cu deseverșire maladiele pelei și pen-
tru a sfirși dea curați sângele după un tratamentuanti-sifilitic. El feresce detote
accidentele ce pot resultă din sifilis constituțională.
  Publicul trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tdte medicamentele
RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT.
  DEPOSITO GENERAL.— F* Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In
lassy, Racovits, Konia; Bucuresci, Rissdorfer, Zumer, Theil, Galatz, Tatu-
seschi, Marino Kurtovich; Braila, Pelsalis, Kaufmes Crajova, F Pohl;
    Plojesti, Schuller, Barlad, Brettner, și in iote farmaciile.



PERLE LIMOUSIN
IN PARIS, RUE BLANCHE 2
HYDRAT DE CHLORAL IN CAPSULE

  Remediu util a adormi cineva chiar atunci cănd opiumul nu produce efect.
Se p6te administra copiilor, fără pericol. El liniștește escitațiunile și sufe-
rințele nervdse și nu împiedică buna digestiune
  Sub acestă formă nu este nici uă construcțiuue a gătlejulul, nici un gust rău
  Fie care conține 25 cenligrame de Chloral.
  Sirop de Chloral Limousin 1 gr. de Hydrat de Chloral în lingură Flaconul
conține 250 grame.
  Deposit la Bucureșcl la pharmacia D-luI F W Zurner en gros. In Iași la
pharmacia D-luI A. Racoviță.

Director ; N. T Orâșanu.