-         Un minier. 2.’. b ilucuu. ."(17) Ianuarie 1-Ș< .


            MONITORUL OFICIAL



    AL ROMÂNIEI


ABONAMENTUL.
PE AN, TR.J-PECI și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 LEI
(ântăiu Ianuarie și ântâifi Iulie)

ANUNCIURILE
LINIA DE TRr.I-DECI LITERE, TREI-Ptoi BANI
(inserarea Il-a ș⁵ nai departe, 20 b.)

,'rețul unei publicații judiciare,
pAnfi la cincl-deci linii, cinci lei; eră mal
mare de cinct-decf linii dece lei

DIRECȚIUNEA :
strada Germana, curtea Șerban-Vodă


Scrisorile nefraucate se refusă

Inserții și reclame, 60 b. Imia
inserarea 11-a și mal departe, 20 bani linia.
Anunciurile se pi imesc și cu anul

  ție, un membru al camerei de comerciu, a-
leși de corpurile din care fac parte, și de
ministru de finance, care vapresida consi-
liul; eră în lipsă’I, consiliul va fi presidat
de cel mal în verstă dintre membri pre-
sențl.
   Art. 3. Decisiunile consiliului se vor
lua cn maioritatea voturilor și în nici un
cas nu va avea loc veri-uă disposițiune ce
n’ar întruni trei voturi.
   Art 4. Fondurile și compturile «Jiselor
două case se vor ține separate.
   Art. 5. Personalul serviciului va fi com-
pus precum urmâsă:
Lei B.
   Un director cu o retnbuțiune pe
lună.................................700
   Un comptabil cu o retribuțiune pe
lună ....                            400
   Un al douilea comptabil cu o re-
tribuțiune pe lună...................300
   Doul ținători de registre și verifi-
  catori a 250 fie-care pe lună. . . . 500
   Un corespondent pe lună. . . 250
   Un registrator și archivar pe lună. 200
   Un copist pe lună. .              . 120
   Un casier pe lună................. 700
   Un ajutor numărător pe lună 250
   Un ținStor de registre la casierie
pe lună ....                      . 250
   Un copist pe lună................. 120
   Un ușier care va fi și intendent al
localului pe lună....................100
   Un ușier la casierie pe lună. . .    80
   Un curier pe lună. .          .      80
   Cheltuelile cancelariei pe lună. 100
Totalul po lună. .   4150
   Art. 6. Directorul și casierul vor fi nu-
miți dupe recomandațiunea consiliului,
eră toți cel-alțl amploiațl dupe recoman-
dațiunea directorului.
   Art. 7. Casierul va depune o garanție
de lei noul 60,000 în efecte de ale Statu-
lui, sau de lei noul 100,000 în ipotecă de
bun rural.
   Art. 8. Un regulament făcutdeconsiliă,
va desvolta modul aplicării legel de faciă,

SUMAR
   PARTEA OFICIALA - Ministerul de fi-
nance ■■ Decret.—Prescurtări de decrete.
   Ministerul de interne: Decrete. —Prescurtări
de decrete
   Ministerul cultelor și instrucțiunea publice.
Decrete.
   Ministerul de resbel: Decret și raport.
   Ministerul afacerilor străine Prescurtări de
decrete.
   PARTEA NEOFICIALA— Sumarul ședinței
Adunărel deputaților de la 3 Ianuarie 1877.—
Continuarea ședinței Senatului de la 18 Decem-
bre. — Continuarea ședinței Adunărel deputa
ților de la 19 Decembre.
   AnunciurI ministeriale, judiciare, administra-
tive și particulare.

PARTEA OFICIALĂ


        București 4 Ianuarie 1817.

MINISTERUL FINANCELOÎ

   CAROL I
   Prin grația lui DumnetjLeO și voința na-
ționale, Domn al Românilor
   La toți de facia și viitori, sănetate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor, cu No. 35,356;
   Camerile Legiuitore aii votat si Noi
pe puterea art. 93 din Constituțiune,
   Am sancționat ce urmesă.

LEGE
Pentru întrunirea serviciului casei obligațiuni-
  lor rurale și acela al obligațiunilor domeniale.
   Art. 1. Serviciul casei obligațiunilor ru-
rale, instituit prin legea din 15 August
1864 și acela al casei obligațiunilor do-
meniale, instituit prin legea din 22 Iunie
1871, se întrunesc într’un singur serviciu,
sub denumire de casa obligațiunilor rura-
le și domeniale.
   Art. 2. Acâstă casă se va administra de
un consiliu onorific, crmpus de un senator,
un deputat, un membru al curței de casa-

în conformitate cu legea rurală și cea do-
menială
   Art 9. Tdte disposițiunile acestor din
urmă legi care nu sunt abrogate prin le-
gea de faciă, rămân în vigdre.
   Art. 10. Acestă lege se va pune în apli-
cațiune da uă-dală cu începerea anului vi-
itor 1877.
   Acestă lege s’a votat in Senat, în
ședința de la 29 Noemhre 1876, și s’a
adoptat cu majoritatea de 30 voturi,
contra 6.
  Vice-președinte, loan Ghika
  (L. S. S.) Secretar, N. Cămărășescu.

   Acesta lege s’a. votat de Adunarea
deputaților, în ședința din 19 Decem-
bre 1876, și s’a adoptat cu majoritate
de 62 voturi, contra 6.
  Președinte, C A. Rosetti-
(L. S. A. D.) Secretar, C. Climescu.

   Promulgăm acestă lege și ordonăm
ca ea să fie învestităcu sigiliul Statului
și publicată prin Monitorul oficial.
   Dată în Bucuresci, la 28 Decem-
bre 1876                    CAROL
  (L S. St ).
Ministru secretar deStat Ministru secretar de
la departamentul de jus- Stat la departamentul
tiție,               de finance
  Eng. Stătescn.     I C. Rrătianu.
No. 2 369.


   Prin înaltul decret cu No. 2,373
din 29 Decembre 1876, după propu-
nerea făcută prin raport de D minis-
tru secretar de Stat la departamentul
financelor, D. 1. Trandafirescu, actua-
lul judecător supliant la tribunalul
Doljiu, secția II, s’a numit secretar la



MONITORUL OFICIAL Ah KOftĂNlfîi

> (17) Ianuarie 187

advocaturei publice de Dofjiu , în lo-
cul D-luT fon Stoicescu demisionat

   rnn înauul decret cu No. 2,7172,
\ i 29 Decembre 1876, în urma pro-
p merel făcută prin raport de acelaș
D ministru, sunt înaintați:
   D Răducanu Nicolaescu, actualul
ajutor clasa III în administrațiunea
domenielor, se înaintesă la gradul de
ajutor clasa II, înlocui devenit vacant
prin demisiunea D-lui S. Sinescu
   D S. Paunescu, actualul copist în
<lisa administrațiune, se înaintesă în
postul de ajutor clasa III, în locul D-lui
R Nicolaescu, înaintat.

   Prin înaltul decret cu No. 2,371,
de la 29 Decembre 1876, după pro-
punerea făcută de acelaș D. ministru,
D. GeorgeHasnaș se numesce în pos-
tul de intendent al palatului adminis-
trativ din Iași, în locul D-lui Năstase
Popovici.



MISTERUL OE INTERNE.

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeu Și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți defaciă și viitori, sănetate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No 1 475;
   Vedend jurnalul consiliului de mi-
niștrii, sub No 2, aprobat de Noi,
   Am decretat și decretăm ceurmesă:

REGULAMENT
pentru
TRANSPORTUL CADAVERILOR OMENESCI
(Desvoltător art. 12, lit. h. din legea sanitară).

TITLUL I.
Meswrt generale.

  Art. Nici un cadaver nu se p6te stră-
muta din casa în care a urmat mârtea îna-
inte de a fi verificat decesul și înainte de
a fi înregistrat în registrele stărei civile.
  Verificarea se va face în comunele ur-
bane de către un medic, cu observarea re-
guklor prescrise în regulamentul pentru
verificarea deceselor.
  In comunele rurale, primarul sau dele-
gatul primarului va verifica decesul, și de-
dă va esista bănuială că mârtea este vio-
lentă, va raporta sub-prefectulul.

   Art. 2. Nici un cadaver care a fost uă
dată înmormântat nu pâte fi scos din mor-
mânt sau cavou spre a fi transportat în al-
tă parte fără permisiune specială a prima-
rului pentru reionul celor 8 orașe princi-
pale . și a prefectului districtului pentru
cele alte comune , care permisiune va fi
basată pe avisul consiliului local de hy-
gienă și de salubritate publică.
   Art. 3. Transportarea cadaverilor în si-
criurî deschise este oprită. Sicriul se va
închide înaintea scâterel cadaverulul din
casa unde a urmat decesul.
   Art. 4. Pentru cel decedați de bâle con-
tagidse, atât ministrul de interne, după a-
vistil consiliului medical superior, precum
și administrațiunile sanitare locale, după
avisul consiliului local de hygienă și de
salubritate publică , vor putea prescrie
măsuri speciale și anume desinfecțiunea
cadaverilor, care se va esecuta chiar îna-
intea transportărel lor până la cimitirul a-
flat în rasa comunei în care a decedat in-
dividul respectiv.

TITLUL II.
; transportarea cadaverelor la distanțe mici

   Art. 5. Pentru ca un cadaver să pâtă fi
uansportat din comuna unde a urmat de-
cesul, într’uă altă comună aflată în aceiași
plasă, se va cere permisiunea primarului.
   Primarul nu va putea da acâstă permi-
siune înainte de a verifica decesul.
   Art. 6. Nici un cadaver nu pâte fi tran-
sportat din comuna unde a urmat decesul
într’uă altă plasă a aceluiași district fără
permisi unea înscrisă a sub prefectului plă-
șel pentru comuna rurală, sau a primarului
pentru comuna urbană în care a decedat
individul respectiv. Acâstă permisiune se
va da pe basa actului de verificarea dece-
sului constatator mârtea naturală și a es-
tractulul din registrul stărei civile, sec-
țiunea decese.
   Dâcă comuna unde a urmat decesul este
bântuită de uă bâlă epidemică saă dâcă
individul respectiv a murit de uă bâlăcon-
tagiâsă, nu se p6te permite transportarea
cadaverulul dintr’uă plasăîntr’alta fără per-
misiunea înscrisă a prefectului, și în cele
opt orașe principale a primarului, basată
pe avisul vice-președintelul consiliului lo-
cal de hygienă și de salubritate publică
   Art. 7. Transportul cadaverelor la dis-
tanțe mici, adică dintr’uă plasă în altă pla-
să a aceluiași district, se va face într’un
sicriă bine închis. In timpul verel cada-
verul se va desinfecta, căptușindu-se si-
criul și acoperindu-se cadaverulcu un strat
de bumbac sau câlți, gros de 3 centimetri
inbibat cu uă soluțiune concentrată (1 15)
da acid phenylic.
   Art. 8. Conducătorii cadaverulul vor fi
obligați a arfta permisiunea pentru tran-1
sportul radaverului autorităților adminis-1


trative din localitățile prin care trece tran-
sportul, dâca acele autorități o va cere.

TITLUL III.
Transportul la distanțe mari.
   Art. 9. Nici un cadaver nu pâte fi tran-
sportat dintr’un district în altul, sau din
România în altă țâră, sau din străinătate
îa România, fără ca să fie însocit de un
pasport de cadaver.
   Art. 10. Ori ce cadaver aflat în transport
fără pasport și provenit dintr’un alt dis-
trict sau din străinătate, se pâte secuestra
de către ori care administrațiune sanitară
locală și înmormânta la cimitirul cel mal
apropiat, după constatarea causel morțel.
In acest cas, causa decesului se pdte con-
stata sau prin actul de verificarea decesu-
lui, sau în lipsă’I, prin esamenul medico-
legal făcut de un medic delegat ad-hoc de
către administrațiune.
   Art. 11. Paspârtele pentru transportarea
cadaverelor se eliberâsă în cele opt orașe
principale de către primar, pentru cele alte
comune de către prefectul districtului pe
basa actului de verificarea decesului și a
avisulul special al vice-președintelul c m-
siliulul local de hygienă și de salubritate
publică.
   Pasportul va coprinde:
  a) . No. curent și data eliberărel;
  b)    . Numele, pronumele, locul nascerel și
ultimul domiciliu al decedatului;
  c) . Data decesului, causa morțiî;
  d)    . No. și data certificatului de verifica-
rea decesului;
  e)    . No. și fila registrului de decese al
oficerulul stărei civile;
  f)    . Mențiunea avisulul vice-președinte-
lui consiliului local de hygienă asupra
transportului cadaverulul;
  g)    Descripțiunea sicriului și a modulul
de conservarea cadaverulul;
  h)    . Aretarea locului unde are să se tran-
sporte cadaverul și a calei pe unde are să
mârgă, cu precisare dâcă trasportul se va
face pe apă, pe calea ferată, sau pe drum
ordinar;
  i)   . Arătarea timpului maximal pentru care
este valabil pasportul (cel mult 2 septă-
mâni pentru transportul în țâră și cel mult
2 luni pentru transportul afară din țâră;)
  k)    . Semnătura primarului saă a sub-pre-
fectuluî care a eliberat pasportul ;
  l)   . Contra-semnătura vice-președintelul
consiliului local de hygienă și de salubri-
tate publică.
   Pentru transportul peste fruntariele țâ-
rei, pasportul se va scrie pe prima jumă-
tate a feței (în drâpta) în limba română, și
în cea altă jumătate (în stânga) în limba
francesă. Pentru transportul cadaverelor în
Austro-Ungaria și în Germania se pâte
scrie traducțiunea în limba germană îo lo-
cul celei frâncese.
  Art. 12. Pentru transportul în țâră, din-

5 (17) Ianuarie 1877

MONITORUL^FI lAu tr ROMÂNIEI

ir’un district întreitul, cadaverul se de-
sinfecta în modul arCtat la art. 7 și se va
închide Line îutr’un sicriu solid. In tim-
pul verel și pentru un transport care va
dura mal mult de cât 6 ile în ori ce ano-
timp, prefectul sau primarul, după avisul
vice-președintelul consiliului de hygienă
și de salubritate publică, pdte cere înehi
derea ermetică a cadaverulul, adică căp-
tușirea sicriului cu zinc sau tinichea de
tor spoit și lipirea orificiilor cu plumb.
   Un membru al consiliului de hygienă
și de salubritate publică va controla con-
servarea cadaverulul.
   Art. 13. Pentru transportai afară din
țeră, cadaverul se va înbălsăma sub pri-
vegherea vice-președintelul consiliului de
hygienă și de salubritate publică, sau în
lipsa acestuia sub privegherea unul alt
medic, membru al consiliului de hygienă,
și se va închide într’un sicriu îndoit. îm-
bălsămarea consistă în impregnarea (in-
jectarea) cadaverulul cu soluțiuni antise-
ptice, în spălarea tegumentelor comune cu
asemenea soluțiunî și în umplerea orifici-
ilor și a cavității r corpului cu bumbac
muiat în licuide dvsinfectante, precum so-
luțiuni de acid arsenios, acid phenyc, acid
salicylic, chlorur de zinc și altele aseme-
nea. Din cele două sicriurî, cel interior va
fi de metal și închis ermeticește; se pdte
însă permite aședaroa unul sicrifi solid de
ștejar bine închis într uă ladă solidă de
lemn, căptușită într’un mod impermeeabil
cu zinc, bine lipită cu plumb topit și le-
gată cu cercuri de fer. In nici un cas nu
este permis ca să se întrebuințese cue
cari perforesă sicriul metalic sau căptușa-
la metalică a lădeî într’un mod în cât si-
criul să pdtă deveni permeeabil pentru aer.
   Art. 14. Nici un cadaver nu se pdte în-
bălsăma înainte de a fi bine constatată
causa morțil. In cașuri dubidse sau bănu-
ite se va face disecția medico-legală a ca-
daverulul cu observarea formalităților pre-
scrise de procedura codului penal și de in-
strucțiunile pentru lucrările medico legale.
   Art. 15. Nu se pdte inporta în țâră ca-
davere din străinetate. care n’au fost îm-
bălsămite, care nu sunt închise într’un
mod ermetic, care nu sunt însocite de un
pasport corect, care aretă cu precisiune
causa morțil. In cas contrarii!, administra-
țiunile sanitare locale sunt îndrept a pro-
do în contra unul asemeneacadaver după
modul arătat la art. 10.

TITLUL IV.
Penalitățile.
   Art. 16. Coniravențiunile în contra re-
gulamentului de faciă se vor pedepsi cu
penalitățile prescrise la art. 377 și 385 al.
9 din codul penal.
   Ari 17. si cel din urmă. Ministru
N ostru secretar ie Stat la dcpaitamen-

tul de interne este însărcinat cu ese-
cutarea decretului de faciă
   Dat în BucurescI, la 16 Iunie, 187’6.
                         CAROL
  Ministru sec.elar de
Stat la departamentul
de interne.
G. D. Vernescu. No. 1,089.

  CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de interne, sub No. 1,474;
   Vădănd jurnalul consiliului de mi-
niștri sub No. 4, încheiat în ședința
de la 22 Maiii;
   Avend în vedere necesitatea ce se
simte de a se autorisa înființarea de
farmacii filiale prin comunele unde nu
esistă de loc farmacii,
   Am decretat și decretăm ce urmesă:
   Art. I. Disposițiunile jurnalului consi-
liului de miniștri, citatmalsus, se aprobă.
   Art. II. Să se publice concurs pentru
darea de concesiuni de farmacii în locali-
tățile unde se va cere înființarea de filiale,
când în acele localități se află stabilit un
doctor sau licențiat îu medicină și îu ca-
șul când nu se va găsi nici un concurent
pentru a deschide uă farmacie, se va per-
mite înființarea unei filiale.
   Art. III. Farmaciile filiale trebue să fie
dirigiate de un licențiat în farmacie recu-
noscut în țâră, sub răspunderea farmacis
tulul proprietar.
   Art. IV. Când doui sau mal mulți lieen-
țiațl îu farmacie vor cere înființarea unei
farmacii definitive în localitatea respec-
tivă, declarând că se vor presenta la con-
curs, se va publica concursul, âră farma-
cia filială va funcționa penă ce farmacia
definitivă se va deschide în virtutea acelui
concurs.
   Art. V si cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de interne este însărcinat cu
aducerea la îndeplinire a decretului
de faciă.
   Dat în BucurescI, la 16 luniu 1876.
                            CAROL.
Ministru .-.eeretar de Stat
a departamentul de interne
  G. J). Veruesca. No. 1,038.

   Prin decrete cu data din 3 Ianua-
rie curent, după propun' r’b făcute de
D. mini tru secretar de Stat la depar-

tamentul de intne.. sunt numiți L
permutați
   D Nicu sin George, sub-prefect la
plasa Coștila, din județul Botoșani, in
locul D-luI Mihail Bâjescu, pus în dis-
ponibilitate.
   D. Căpitan Alexandru Călimănescu,
șef al sergenților din orașul Iași / în
locul D-luI Major D. Pangal

   Prin decretul domnesc cu No. 2,348.
cu data din 23 Decembre 1876, după
propunerea făcută prin raport de a-
celaș D. ministru, se încuviințesă ca
epitropia spitalelor casei Si ’Spindon
din Iași să primescă donatiunca ,lă- ■
sată prin testamentul defunctului Di-
mitrie Manoliu și socia sa Smaranda,
parte din moșia Popem, din județul
Dorolioiu, care să devină în proprie-
tatea ospitalulul din Botoșani, sub con-
dițiunile coprinse prin testam
           ■■           ₒ rrs

MINISTERUL CULTELOR Șt IMSȚIM'C-
           Ț1UÎIE1 PUBLICE’.


   CARUL 1
   Prin grația lui Dumnedeă și voiida^â- .
ționalâ, Domn al Românilor ,
   La toți de faciă și viitori, sănctati •
   Asupra raportului ministrului A
tru secretar de Stat la departamentul
cultelor si instrucțiune! publice, sub
No. 12,352;
   V&jend recomandațiunea ce Ni se
face,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Se confirmă definitiv in pos-
turile ce ocupă actualmente în mod
provisoriu, următdrele persone dm coi -
pul didactic:
   D. C. Leonardescu, profesor de fii șșofie
la facultatea de litere din Iași.
   D. N. Giurgea ,. profesor de filosoue la
liceul din Botoșani.
   D. C. Stăncescu, profesor de ■ !
istoria artelor la scuh de bei ie din
BucurescI.
   D. G. I. Pompilian, profesor de desema
și caligrafie la gimnasiul Lazăr.
   D-ra Zoe Mărăcinescu, profesiîre pe-
dagogie la scola centrală de fete din Cra-
iova.
   D. N. Scurfescu , institutorul clasei III
a sculei primaie do băcțl No.' 2 din Bucu-
rescI. coldrea Verde
   D. losif loncs. . -stiUtor ' el s I i și
j II a -eole! pr i. tie■: • bieți N 1 din I
. esc!



MONITORUL OfiOÎAL AL HQMÂNÎfl

5 (17) Ianuarie 1877

60

Art II si ultimul. Ministru Nostru ainlărY la gradul de locotenent în arma
artileriei, și în cașul ca Înălțimea Vbstră

    D. Toma Gelculescu institutorul clasei
III a sc6let primare de băeți No. 5 din
Craiova.
    D. D. Petrescu, institutorul clasei IV a
scblel primare de băeți No 1 din Câmpu-
Lung.
    D. i Arsenescu , institutorul clasei III
a scblel primare de băețl din Curtea-de-
Argeș.
    D. C. Penescu institutorul clasei IV a
scblel primare de băeți din Turnu-Mă-
gurele.
    D. G. Budescu, institutorul clasei IV a

scâlel primare No. 2 de băeți din Câmpu-
Lung.
   D-ra Ecaterina Siru, institutbrea clasei
I și II a scbleî primare de fete No. 4 din
Ploescl.
   D-ra Ec. Crapeleanu, institutdrea clasei
III a scâlel primare de fete No. 1 din Plo-
escl.
   D-ra Elisabeta lonescu, institutdrea cla-
sei III a scblei primare No. 3 din Ploescl.
   D-ra Elena Nunescu , iustitutbra clasei
111 a scdlel primare de fete din TătărașI
(Iași.)
   Art. II Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul cultelor și in-

strucțiune! publice este însărcinat cu
esecutarea acestui decret.

   Dat în BucurescI, la
1877.

  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor
și instrucțiunei publice,
   G. Chițn



1 Ianuarie

CAROL


No. 3



   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnedeu și voința na-
țională, Domn al Romanilor,
   La toți de faciă și viitori, sănetate-,
   Asupra raportului ministrului Nos-
viu secretar de Stat la departamentul
cultelor și instrucțiunei publice, No.
12.353; ’
   Vedend și aprobând recomandațiu-
nea ce Ni se face prin citatul raport,
   Am decretat și decretăm ;
   Art I D. Emanuel Poenescu, ac-
tual verificator de clasa II la divi-
siunea comptabilitățil și cultelor, este
numit în postul de verificator de cla-
sa I la aceiași divisiune, in Jocul D-lui
N I Vasiliu, demisionat pentru a se
regula la pensiune, precum și D Gr.
Tătăranu, vecinii copist, se numesce
verificator de clasa II, în locul D-luI
Em Poenescu, ambii cu începere de
- I Ianuarie curent, de când a și in-
trat in lucrare.

secretar de Stat la departamentul cul-
telor și instrucțiune! publice este în-
sărcinat cu esecutarea acestui decret.



   Dat în BucurescI,
1877

Ia

1 Ianuarie

                  UAKUL

   Ministru secretai de Stat
la departamentul cultelor
și instrucțiunei publice,
      G. Chițu.



No. 1.

      MINISTERUL DE RESBEL

  CAROL I.
  Prin grația lui Dumnedeti și voința na
țională, Domn al Românilor.
  La toți de faciă și viitori, sănetate;
  Avend în vedere legea de înaintare;
  Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 7,951,
  Am decretat și decretăm :
  Art. I. înălțăm la gradul de loco-


tenent în arma artileriei, pe dioa de 1
Ianuarie 1877.


Continuarea seriei II din înaltul de-
cret cn No. 599 , de la 9 Aprilie 1876.
Al treilea rând la vechime.
   Pasalega Radu , sub-locotenent do la
1873 Ianuarie 12, din bateria de pompieri
Crajova, la vacanța lăsată la divisionul de
pompier! Iași, secția Botoșani, prin înce-
tarea di o viață a locotenentului Rădulescu
Pândele.

Seria I.
Antetul rând la vechime.
   Paraschivescu Mihail, sub-locotenent
de la 1873, August 1, în statul-major de
artilerie, direcția pirotechniel, funcțiune
ce ocupă provisoriu.
   Art. II și cel din urmă. Ministru No-
stru secretar de Stat la departamentul
de resbel este însărcinat cu esecuta-
rea acestui decret.
   Dat în BucurescI, la 31 Decembre
1876.
                           CAROL
  Ministru secretar de Siat
la departamentul de rrsbel,
  Colonel Slănicenu. No. 2,381.

  Raportul D-lui ministru de resbel către Mă-
ria Sa Domnitorul.
     Prea Înălțate Dâmne,
   Am avut onorul a propnne Măriei Vdg-
tre alăturatul proiect de decret relativ la

să le aprobe, O rog plecat să bine-voâseă
a’l subsemna.

     Sunt, cu cel mai profund respect,
     Prea înălțate Ddmne,
     Al Mărie! Vdstre.
       Prea plecat și supus servitor,
       Ministru secretar de Stat
       la departamentul de resbel,
       Colonel Slănic6nu.
No. 7.951.       1876, Decembre 31.



MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE

Măria Sa Domnitorul. în urma ra-
portului D-lui ministru al afacerilor
străine, cu No. 13,249, a bine-voit a
acorda D-lui C. Esarcu. înalta autori-
sațiune pentru a primi și purta insig-
nele de comandore al ordinului coro-
ne! Italiei ce i s’a conferit de Majes-
tatea Sa Regele Italiei.

Măria Sa Domnul, în urma rapor-

tului aceluiași D. ministru, No. 13 130.
a bine-voit a acorda D-lui Casasovic!

Haralambie, medic de batalion clasa
II din corpul Flotilei, inalta autorisa
țiune de a purta crucea de Takova.
ce i s’a conferit de Alteța Sa Princi-
pele Milan IV, pentru serviciile aduse
răniților armatei de Drina



PARTEA NEOFICIALA


  BucurescI, 4 Ianuarie 1877.

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MI-
            NIȘTRI.
La ocasiunea anului noii. Măriele
Lor Domnul și Domna, primind felici-
tările ce Țara prin diferiți! seî repre-
sentanțl s’a grăbit a Le adresa, a în-
sărcinat pe D. ministru președinte să
arate din pafte-Le mulțumirile cele mai
vil, atât membrilor înaltului cler cât
și D-lor senator! și deputați, funcțio-
narilor Statului, representanților co-
merciului, cum și personelor particu-
lare, cari, prin^înscris sau prin act de
presență la Palat, au venit să esprime
sentimentele D-lor de iubire si devo-
tament pentru Tron și Dinastie.

5 (17) Ianuarie 1877

      ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARĂ

  Sumarul ședinței de la 3 Ianuarie, 1811.
   Președenția D-luI vice-președinte S îh
lâun Alexandru.
   Ședința se deschide Ia orele 1 după a-
amâiil,
   PresențI 78 D-nl deputațl.
   Sumarul ședinței precedente se apn bă.
   Se acordă congediu D-lor deputațl Ce-
lebidache zAristarh , Gâță George, Ghel-
megânu Mihail, Mârzescu George și
Pruncu George.
   Se refusă primirea demisiunel D-luI
Eleva Constantin, represențantul colegiu-
lui IV de Râmnicu-Sărat.
   Se trămite la comisia de petițiuni spre
a se cerceta de urgență petițiunea D-luI
N. Vasilescu și petiția D-nei Elena Ber-
caru.
   Se trămite la raportorul comisiei bud-
getare petițiunea D-luI I. Constantinescu.
   Se înscrie la ordinea ()ilel două rapor-
turi ale comitetului delegaților, unul pri
vitor la punerea în armonie a legel bud-
getare cu legea organică a ministerului de
esterne. și cel alt relativ la așezarea con-
tribuțiunel mobiliare.
   Se ia în discuțiune projectulde lege re-
lativ la patronatele, inspectoratele și efo-
riile școlare; după discuțiunea urmată se
se pune la vot luarea în considerație:

   VotanțI ..................... 61
   Au răspuns pentru............49
„ contra .         . .   8
   Și s’a abținut de la vot . . .  4

   D. președinte proclamă că Adunarea a
adoptat.
   Se proceda apoi la discuțiunea pe ar-
ticole; art. 1, se adoptă fără modificare, ast-
fel cum s’a propus de guvern.
   Asupra art. 2 discuțiunea prelungindu-
se până la 5 */₂ săra și Adunarea ne mal
fiind în număr cerut de regulament, ședința
se rădică annnțându-se cea viitâre , pe
Marți, 4 Ianuarie 1877.




SENATUL.


          SESIUNEA ORDINARA.

   Ședința de Ia 18 Decembre, 1876.
   Ședința se deschide la 2 ore și jumă-
tate după amiadl, sub președinția D-luI M.
Cogalnicenu vice-președinte, asistat de
D. secretar Căraărășescu Nicolae.
(Urmare)
   D. Apostoleann. Eiă D-lor, cuvintele
pantru care vă rog să se lase discuțiunea

MuNITuKBL UFICIAL AL KuMANlEl

| liberă asupra acestei cestiunl. Motivul
este, pentru «ă s’a aruncat și de uă parte
și de alta cuvinte, care nu sunt de fel la
locul lor în situația în care să află cesti-
unea. Unii voesc să votăm luarea în con-
siderațiune, âră alții, ca și când legea este
făcută, cerii să nu se schimbe nimica. Cum
vedeți dâră Gestiunea a fost cu totul stră-
mutată de cum era pusă.
   D-lor, noi n’am discutat alta de cât dâcă
trebue să esiste arest preventiv în delicte
corecționale și în delicte de presă, sau
dâcă nu trebue să esiste nici într’unul, nici
în altul. Și spre a limpedi Gestiunea am
(jlis, că noi nu cerem ștergerea arestului
preventiv în tdte cașurile corecționale, ci
numai pentru acele cașuri, pe care legea
le pedepsesce penă la doul ani de închi-
sâre, ceea-ce D. ministru trebue să ’șl a-
ducă aminte. Pentru acâsta, vă rog, să ’ml
dați voe, ca în două, trei cuvinte să mă es-
plic.
   Cât despre ideile care s’au aruncat, sunt
idei subversive și nu ne atinge pe nimeni.
Vă rog dar, să ’ml permiteți a dice două,
trei cuvinte.
   D. I. Deșlin. D-lor senatori, de când
sunt în Senat, nici uă dată n’am cerut să
se închidă discuțiunea. (Ilaritate) LuațI
procesele-verbale ale Senatului și veți ve-
dea că tot-d’a-una am fost pentru discuțiu-
nile lungi.
   Astă-di însă sunt pentru închiderea
discuțiunel și âtă de ce:
   îndată după luarea legel în considera-
țiune, avem să începem discuțiunea pe ar-
ticole, și onor. D. Apostoleann n’a perdut
dreptul să vorbâscă, și încă tocmai acolo
pâte să vorbâscă cât va voi. Acum însă,
vă rog să închidem discuțiunea generală
și să trecem la votarea pe articole.
   Eă am siguranța că onor. D. Aposto-
leanu, care acum să arată atât de aspru
contra acestui project de lege, în cele din
urmă are să votede și D-luI înpreună cu
noi pentru lege.
      Se pune la vot închiderea discuțiu-
nel și se primesce.
   — Se pune la vot luarea în considera-
ție a projectulul de lege și se primesce de
Senat.
   D. vice-președinte. D. raportor să ci-
tâscă art. 1 din project.
   — Se citesce art. 1 și se deschide dis-
cuțiunea.
   D. D. Ghica. D-lor, onor. D. Deșlin ne
a reservat dreptul să discutăm pe artico-
le; nu sciă ce sârtă va avea amendamentul,
pentru că văd că se pune la vot legea ast-
fel cum s’a primit de majoritate, și cu a-
cest mod amendamentul nostru produs în
secția V nu va avea onârea nici de a fi dis-
cutat, și ast-fel vom rămânea sub influen-
ța cuvintelor D-luI ministru de justiție,
care ne face complici cu hoții de cal, (sen-
sațiune) picând că noi voim să le dăm
drumul, noi conservatorii, noi cel cu ave-,

, re' Noi cel cu familii? (Mișcări diverse)
   D. vice-președinte. Bine voițl a ’ml da
voe să vă esplic, și veți ti satisfăcuțl toți.
Are să se citâscă art. 1 și atunci are să
se citâscă și amendamentul, și se va pune
la vot, conform regulamentului, care se
va păiji cu cea mai mare sfințenie; atunci
va fi satisfăcut și D. Apostoleann și D-v.
toți, căci aveți tâtă libertatea cuvântului.
   — Se citesce art. 1 „Arestul preven-
tiv în materie de presă este și rămâne
prohibit conform Constituțiunel.“
   D. vice-președinte. Amendamentul pro-
pus la acest articol 1, este pentru șterge-
rea cuvintelor. “Conform Constituțiuneî.“
D. Apostoleanu are cuvântul.
   D. Apostoleann D-lor, N’am vădut la
acest project de lege nici un titlu, prin ur-
mare rămâne bine înțeles că putem discuta
și aduce atâtea amendamente, câte vom
găsi că trebuesc aduse. Vedeți că măcar
titlu de „project de desființarea arestului
preventiv în materie de presă“ nu ’l are.
Atât este de adevărat că projectul de lege
în discuțiune permite uă generalisare a
ideel de desființare a arestului preventiv
în materie de presă până la acea a desfiin-
țăriel și în materie de âre-care delicte co-
recționale. Am audit pe D. ministru justi-
ției că este contra desființărel arestului
preventiv în materie corecționale ordinare
în unele cașuri a nume, dar am autjit și pe
alții care (Rc că este bine chiar acum mo-
dificarea propusă prin amendamentul sec-
ției V. Vedem că se face uă lege, prin ur-
mare suntem liberi să punem orl-ce amen-
dament la dânsa, acâsta voi să o constat
de la început. Acum vine în discuție art.
1; este vorba acum de desființarea arestu-
lui preventiv în materie de presă; dâră ve-
dem că vine înainte acâstă frasă „con-
form Constituțiunel." D-lor, âtă pentru ce
dic să se ștergă aceste cuvinte, și însuși
cuvintele D-lui ministru al justiției tre-
bue să ne facă să cerem ștergerea lor,
căci D-sa a dis: aste de nevoe să se man-
țină aceste cuvinte, pentru că s’aă pus
altă dată în discuțiune sensul Constituțiu-
nef în acâstă materie, și este bine să a-
rătăm Interpretarea care o facem noi.
   D. ministru de justiție. Se pâte a-
precia.
   D, Apostoleauu. Se pâte aprecia, să
facem uă interpretare? Cuvântul de inter-
pretare ’l a pronunciat D. ministru și cred
că a avut sens în spiritul D-sale.
   Nu este aici vorba să venim să facem
teorii asupra libertăței presei; căci D-lor
dâcă este astăzi vre-un merit, fiind că s’a
vorbit și de libertatea în alegeri, dâcă este
un merit este mal mult dâcă se pâte re-
sista la acel curent sub nume de opiniune
publică, care apoi se transformă într’o ti-
ranie venită din altă parte de cât de la gn -
vern, tiranie cu atât mal periculâsă cu cât
este scutită de respundere. Libertatea es-
clude violența, resultat al pasiunilor pe

ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

5 (17) îamiarie 1877



, cai rațpiuea și educațiunea adevărată le
i^7 reprobi- Si eite uă 'tiranie din'cele mai
cumulit-a a face în uă lege doctrină.
      Nu cred că onor, noștri bărbați din Se-
   nat s i admit..- că uălege trebue să coprin-
   dă în s’ne es.pl icațjuâî, că este conformă
   Cons.tituțiunți. Legiuitorul n'are nevoe de
   ace ta, pentru că este destul să nu li pro-
   hibit de Conslituțiune pentru ca să dică :
   desființăm arestul preventiv în materie de
   presă, și din momentul când nu să gă-
   sesce ni meci să dică că este cont ra Cons-
   tituțiuai. nu pdte avea loc nici combatere,
   nici espiicare în lege. Pentru ce dar să se
   dieăîn lege acest cuvânt? Estecred casăse
   scie pe viitor că arestul preventiv nu se
   mul pble introduce, fiind contra Constitu-
   țiunel? Apoi D-lor, nu să vele erbrea de
   logică ce face D. ministru de justiție și
   erbr de logica fbrte mare? Și pentru a-
   cbAa nu voi întrebuința cuvintele subjec-
   ti>e cu care s’a esprimal D-sa, fiei pe sb-
   mi. că detractorii presei cată să o su-
   g.rumo ț rin mljlbce piedișe și să suprime
   libertatea presei! Voiți să întrebuințați
   cuvintek „conform Conslituțiune!. “ A-
   tunel faceți uă interpretațiuue,și interpre-
   tațiunea Constituțiunel nu se pbte face de
   Corpurile Legiuitâre, ci ar trebui se che-
   mați uă constituantă.
      Insu?I acâstă dorință esprimată în acest
   mod dovedesce că s’ar putea fbrte bine
   sub cuveni de interpretațiune a Constitu-
   țiunel sA ștergem, să o ștergem tbtă! Și
   să .o facem într’un sens care să nu placă
   țâre! care cugetă matur și să întristbsă de
   tdte frământările câte se fac în țară.
      Vedeți că după esplicațiunele D-luî mi-
listru de justiție ne facem comentarii
■Constituțiunel, arogându-ne dreptul de a
) interpata, ceea ce nu se pbte face pe
! ala legislativă.
    . Ac Astă este trbba magistraturel; noi le-
giuitorii putem face uă lege motivând tre-
- buința el, deră nu interpretând Constituți-
inea, căci acestă nu este dat noă.
• S’a <|is : ce trebue să căutăm esemplele
pe la. Roma și la Athena? Apoi D-lor, nu-
mai din istorie putem să tragem învăță-
turi pentru faptele de astă-dl, decă trebue
să facem sau nu doctrină în lege; am dis’o
eri îndrăsnesc de a o dice și astă-dl.
Vom 1 sa Roma și pe Justinian cu acea
epocₐ de decădere; dar voi întreba unde
mai este libertate când venițl prin lege
să dicețl că așa voim să fie pe viitor, așa
urmede tdte generațiunele'
      Pentru ce nu lisați libertatea de opiniu-
. ii și altora ? Veți decreta ce veți voi Dv.,
că este sau un conform cu Constituțiunea,
dar drept: judecată, mintea luminată, spi-
ritul liber și independinte se va refusa la
asemenea lege. Este apoi și un rău pre-
cedent să venițl să resolvați cestiunl de
d ctnnă și acâstă în numele libertății,
întru cât aceste două cuvinte n’afl nimic
practic, întru cat Constituțiunea nu se pb-

te interpreta pe calea legislativă; și nu
văd pentru ce se susține cu atâta foc ace-
ste dou5 cuvinte . „conform Constituțiu-
nel“. Nu este deștul să nu facem nimic
contra Constituțiunel, pentru ca să votăm
acestă lege.
   Dar ce a mat 4is D. ministru de justi-
ție ? Voim ea pe viitor să fie știut că a-
restul preventiv în materie de presă este
conirarifi Constituțiunel. Cu acest sistem
liberal este a lega viitorul, ea când ați
crede că sunteți infailibili, ridicându-vb
mal presus de rațiune.....
   1). ministru justiției. N’am dis.
   D. G. Apostoleanu. Fac apel la notele
DD. stenografi, deea n’a <jis că pe viitor
să nu mal eutese niminea să mal Intro-
ducă arestul preventiv în materie de pre-
să. Vedeți eă este râu să venițl să legați
generațiunile viitbre în lucrările ce vor
face în atâta timp cât va esistă acâstă
Conslituțiune. Și nu vedeți eă sub pro tec -
țiunea principielor celor liberale esistă
uă tiranie, oprind până și libera cugetare
în viitor ?
   Pentru aceste cuvinte cred că este un
lues a se face doctrină și a introduce cu-
vinte inutile, căci tocmai aci se pbte a-
plica cuvintele de piezișii, că Dv. voiți să
opriți, în un mod piedișu, libera cugetare
pe viitor, iar nu în ceea ce propunem noi
și caro vom menține că de bre-ce acum ne
ocupăm cu uă lege privitbre la desființarea
arestului preventiv în materie de presă tre-
bue să întindem acesta la tdte delictele
ușibre. Pentru tdte aceste cuvinte susțin
amendamentul pentru ștergerea cuvintelor
„conform Constituțiunel de la art. 1.
   D. C. Bosianu. Onor, senatori, trebue
să mărturisesc că acea nenorocită frasă
„conform Constituțiunci“ este fdrte pro-
ductivă. Vedeți la câte discursuri, la câte
teorii a dat loc. EI bine, după mine nu ar
fi trebuit să fie nici una din acestea și
etă de ce: a 4is onor, preopinent că legea
trebue să ordone, dr nu să raționeze. Așa
este. Dar vă rog să bine-voiți a observa,
că a d.ice, că uă lege este conform cu Con-
stituțiunea, nu este a raționa, a arăta mo-
tivul legel; nu trebue să confundați aedsta
cu scopul unde voește să tindă legea. Aci
este greșala, când se face uă lege, și când
se voește a ajunge la resultatul unde a
voit să ajungă Constituțiunea, nu va să
dică că se raționdelă și se interpretbijă în
privința acesta. Acâstă este confusiunea
cea mare în cașul de faciă; confundați
scopul cu motivul legel onor. D-le Apo-
stolene. Nu este numai atât; Dv. ați dis
că se interpretă legea, și de aci vă puneți
pe două tărîmurl, care ambele sunt deo-
potrivă greșite, pe acela al interpretării
legislative, și pe acela al interpretărel
private; și pe acest din urmă tărâm <Ji-
cețl : voiți să luațl omului cea mal nobilă
a sa facultate de a cugeta și a interpreta
legile? Dar unde ați găsit acâsta Dv. aci?

Și asemenea unde ați găsit că esistă u j
lege prin care se oprește interpretarea le-
gilor ⁹ Ce raport are interpretarea privată
cu cea legislativă ? D-lor, este lesne a vă
demonstra acesta; avem uă mulțime de
cuvinte îu vocabular dar voesc a vă scu-
ti de acâsta. S’a mal dis : nu suntem uă
putere constituțională pentru a interpreta
Constituțiunea, și că prin urmare nu avem
dreptul de interpretare. Și asupra acestui
al douilea silogism ce se face, raționa-
mentul de și este bun, dar este greșit,
căci premisa, ideea cea d’inteifi este gre-
șită ; căci legea de faciă nu este uă lege
interpretativă; și dupe domnia vbstră când
vom veni a face legea de responsabilitate
ministerială, și vom 4>ce din nenorocire
„conform Constituțiunel și atunci bre
vom fi în contradicțiune cu ideile Dv. ?
Când vom veni a face legea emancipărel
comunei, și vom dice „conform Constitu-
țiunel“, se va dice că interpretăm Consti-
tuțiunea, și vom face uă lucrare în contra
Constituțiunel!?.., Vedeți dar cum sun-
teți în contradicțiune ! (Aplause) Ați tras
un vă! de echivocitate pentru a face un a-
mestec, căci a se face uă lucrare în pri-
vința unul scop al legel. nu va să 4ică c&
printr’acâstă sa raționâ4ă legea; când se
va dice că așa a qlis Constituțiunea, nu va
să dică că se interpretbijă Constituțiunea.
   Așa dar, D-lor, pentru Dumnezeii, ve-
deți că aci nu este vorba de interpretarea
Constituțiunel, nici că se voește a se lua
nobila facultate a omului de a interpreta
uă lege, ci vedeți că a voit să 4^^ s’m'
piu și curat că e conform....
   D. ipostoleanu Ați 4is că din neno-
rocire.
   D. Constantin Bosianu. Am 4is pen
tru discuțiunea ce urmâ4ă.
   In lege D-lor, s’a 4is că este conform
cu principiile Constituțiunel, căci Consti-
tuțiunea voește libertatea presei; și este
evident, că când se aresteijă redactorele
unul jurnal, și când cel ce ’I arestedă afi
facultatea de a’l ține nu știu cât timp în
arest preventiv, printr’acâsta se dă lovi-
tura cea mai tare libertățel presei. Așa
dar, D-lor, nu este bine a întrebuința ase-
menea frase ; căci nu se interpretă Con-
stituțiunea, nu se face alt nimic de cât se
4ice : că principiul libertățel presei este
conform cu Constituțiunea; și acâsta avem
să o proclamăm adesea ori, cu ocasiunea
votare! legel de responsabilitate ministe-
rială, și legel de emaniciparea comunei,
și acâstă proclamare nu pbte să aducă
nici uă vătămare. Aceia care cerii supri-
marea acelor cuvinte, nu au alt aer de cât
acela al unul rigorism de bmenl scolastici;
și ast-fel fiind vS rog să treceți peste a
cest rigorism și să votați legea cum este
formulată.
      Se pune la vot închiderea discuția
ne! și se primește

un                            6

   o (Lt) iau

      Se pune la vot amendamentul D lui
Ipostoleanu și se respinge.
    - Se pune la v-ot art. I din lege și se
primesce fără modificare.
   D. vice-președinte, M. CogSlnieeanu
ntre art. 1 și art 2 este amendamentul
Mul Apostoleanu care se propune ea art.
2. Etă acest amendament
   II. Asemenea se desființâdă arestul pre-
ventiv în materie și de cele alte delicte
corecționale, pe care însă legea nu le su-
pune la uă pedâpsă a închisorii mal mare
de doui ani, sub următârele două condi-
țiuni ■
  a)   Ca bănuitul deliquent să posede uă
casă de uă valâre suficientă a garanta pro-
babil comparițiunea înaintea justiției.
  b)    Și să înfățișede și un certificat de
bună reputațiune din partea unul număr
de concetățeni.
  III.   De la disposițiunile art. II, se es-
eptâdă flagrantele delicte și delictul de
turt și incendiă.
  IV.    Prin art. II al presentel legi nu se
derogă în nimica la disposițiunile arti-
colelor din procedura penală relative la
eliberarea pe cauțiune.
   D. vice-președinte. D. Apostolânu are
cuvântul
   D G. Apostoleanu. D-lor, s’a propus
de către secțiunea a 5 acel amendament.
   Iată pentru ce aș ruga pe onor. Senat a
lua în considerațiune acestă parte a amen-
damentului secțiunii a 5. D-lor, acel a-
mendament este la locul lui în acestă lege
și âtă pentru ce legea în titlul el nu <Jice
nimica, n’a mărginit specia; am vădut
că densa nu are de scop de a desființa a-
atul preventiv, și ast-fel ne am ^is : de-
câ este vorba să ne ocupăm de arestul
preventiv în materie de presă, credem că
facem bine, că răspundem la uă dorință
g- nerală de a suprima arestul preventiv
■si la delictele corecționale, însă mărginite
prin limita acea unde legiuitorul le pe-
depsește eu 2 ani, luând și garanțiile cu-
venite. P«5te să fie însă fundată objecțiu-
nea că acest amendament ar face parte din
altă ordine de idei ? Nici de cum, pentru
că ordinea de ideie generală este să nu e-
siate arest preventiv în materie corecțio-
nale și acâstă ideă generală îmbrățișară
și delictele de presă. Să fie âre mai fun-
dată objecțiunea adusă de D. I. Ghica
că legile în materie de presă sunt legi po-
litice. și objecțiunea adusă de D. raportor
care 4ice că istoria ne arată că acâstă ma-
terie a făcut objectul unei legi separate?
D-lor, am <}is că nu trebue să ne ocupăm
de istorie, că ne arată modul nașterii legel,
și în acâsta im ne pâte arăta nouă că, în
adevăr acâstă lege propusă de guvern tre-
bue să figureze ca uă lege specială
   Apoi D-lor, a fost un legiuitor care ui
tase a pune îu rândul delictelor paricidul;
și fiind că mal târdiu s’a făcut legea pen-
tru paricid, să ducem âre că este uă lege

specială? Evident că nu, pentru că mi pare, menințe cu bătaia pe acela care este de
că și consiliul deStat din care a făcut parte părerea contrariă.
și D. ministru de interne a lăsat presa sub Așa dâr acâstă le^ămră a desființărel
regimul drepmlul comun căci delictul ce arestului preventiv în materiă de presă cu

se comite prin presă este întocmai aceluia
care se comite prin graiu, numii mijlocul
este altul; a ataca onârea cuiva din gură
sau prin scris, tot atac al onârel este, nu-
mai mijlocul este altul; și nu cred că s’ar
putea susține cu drept cuvânt că mijlocul
prin care se comite un delict să facă uă
categorie nouă de delicte. EI bine D-lor,
sunt furturi care se comit prin uă fracțiu-
ne, prin escludere, pentru acâsta trebue
6re să i^icem că este uă materie deosebi-
tă de furtul înșine, căci mijlocul săvârși-
rii este un altul ? Așa dar dâcă admitețl
Dv., și ceea ce ’ml pare bine este că D.
ministru justiției admite că nu trebue și
în materie de presă să fie impunitate, cu
tâte că ne-a mal spus domnu ministru
că prin uă circulară a domniel-sale a
mers până a recomanda judecătorilor
chiar și impunitatea, ceea ce este fârte
r6ă, cred că în materia de faciă ne este
permis să vorbim și de desființarea ares-
tului preventiv în materiă de delicte co-
recționale, ne-fiind un alt șir de delicte.
D-lor, se tjice că legile asupra presei sunt
legi politice; el bine, este uă latură care
este politică; apoi dâca presa r’ar ocupa
numai cu discutarea într’un mod objectiv
a actelor politice ar fi alt-ceva; dâră pe
lângă acâsta se ocupă și cu alte materii;
și se pâte ca printr’un jurnal să se ațîțe
poporul la acte blamabile și de desordine,
așa precum în timpul revoluțiunel fran-
cese la 1793, Marrat chiăma poporul să
vină la cutare tribunal că are să se judico
cutare proces Pentru asemenea acte re-
probate trebuie să fiă uă penalitate și pe
care o prevede legea. Prin urmare D-lor,
tot în acela-șl or'din de idei se pâte face
delicte prin presă precum se pâte face în
alt mod; cum se pâte lua averea cuiva prin
abus de încredere și furt, asemenea se pâte
isbi și la onârea cuiva prin jurnale și are
drept cetățeanul precum la avere, aseme-
nea și la onoare, pâte mal mult la onâre,
căci circulați unea în 3000 de comune a
jurnalelor, face cu greă reparațiunea onâ-
rei atacate prin jurnal; de și mai târdiă se
pâte dovedi că este calomnie, însă sciți
proverbul că din uă calomni» necontenit
repetată tot rămâne ceva.
   D. I. Ghica. Nu mal rămâne acum ni-
mic.
   D. Apostoleanu. Pentru uă miă satt
două de persâne care cunoscu ambele la-
turi ale medaliei presei sunt încredințat,
dâr nu este vorba aci de clasa inteligentă,
de aceea care ași putea dice că represintă
națiunea, dâr de acea masă care se lasă a
se domina, căreia este destul numai de a’I
vorbi de desființarea unul imposit, — care
nu se desființâdă de cât pentru ca să trâcă
în acea partida promisiune lor — și să a-

aceea a desființărel și la delictele corec-
ționale ușiâre nare a face nimica cu isto-
ria; căci, dâcă nu mă nșel, chiar D. Di-
mitrie Brătianu a subscris ca ministru
ordonanțele asupra presei în deceniul tre-
cut, și totuși acum negreșit împărtășește
pe deplin ideea projectulul de lege în dis-
cuțiune. Dâr ce pericol se aduce societă-
țeî cu acest amandament ? De ce este vor-
ba? Este vorba de uă clasă de delicte co-
recționale pe cari legea le pedepsește eu
maximum de doui ani, nu însă și de de-
lictele corecționalisate prin legea făcută
sub guvernul trecut. Se vede că D. mi-
nistru de justiție a trecut cu memoria
peste ea, saă pâte că D-luI nu ține în sâ-
mă acea lege!.... Este însă un fapt mate-
rial pe care nu’l putem uita. EI bine, ce
se propnue de secțiunea a cincea ? Șter-
gerea arestului preventiv în materiă de
delicte comune, și numai de acele delicte
cari sunt pedepsite până la doui ani Nu
este just ca să esitămă, să ne sfiimă a
vota acest amandament pentru o espresiti
ne care pare gravată în gura guvernului,
de a se dice : piuați D-v. paternitatea li-
bertățel furilor de cal?... Ne-am cam de-
prins cu asemenea turnături de frase de
pe bancele ministeriale. Dâr nu este mal
puțin adevărat că aceste nu ne pâte face
să nu sprijinimii acest amendament.
   Ni se vorbesce că, scopul arestului
preventiv este să se împedice comiterea
din nou a acelor fapte. Apoi, nu vedeți
D-lor, eă din momentul când să face, nu
urmeadă numai de cât că urmăritul este
vinovat. Acolo, nu se sustrage de la ares-
tul preventiv.
   Apoi a dice că argumentul »ste să se
prevină de a se reface acel fapt, este ne-
esact, căci nu se pâte presupune o culpa-
bilitate dovedită mal ’nainte d’a fi cine-va
judecat.
   S’a mal dis : „der ’l asigur să nujuga
din facia justiției* In privința acâsta noi
secțiunea a cincea, am credut că este des-
tulă garanție condițiunea prevăzută prin
amendament, pentru ca culpabilul să se
presinte în facia justiției cănd va fi chiă-
mat, căci din acest punt de vedere ori care
cetățian face parte din uă comună âre-care
și are uă casă, (nu vorbesc de acel cari s
nu aibă unde să’și adăpostească capul,
cari pot fi nevinovațl, și cu tâte acestea
să fie victima unei organisări sociale),
și vorbesc de aceia cari ah domiciliu sta-
tornic, de aceia cari, dâca ’ml-ar fi pormis
să fac uă analogiă, sunt copnnșl îu co-
mună prin legături de interese materiale
și de familie și garantați de comună, pen-
tru că așa sunt comunele când vorbim de
libertate; în Englitera âmenii din comună
sunt ca garantați de ea, și cel domiciliați

04

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

5 (17) Ianuarie 1877

încă interesați ca numai culpabilii, aceia tă-dl judecătorii de instrucțiune, nu cred
presupuși ast-fel prin convicțiunea inii- că ce! puțin glasul ministrului de justiție
mă a pairilor săi, să fiă scoși, așia picând, pe care '1 sprijiniți cu atâta căldură cu

afară din apărarea legel garaatătâre liber- drept cuvânt, nu va avea echo între D-v
tăței individuale.                           I

   Și D-lor, nu este esact când se vorbesce
de mandat de depunere cum a dis D. mi-
nistru Justiției, că noi împedicăm darea
de mandat de depunere; adevărul este că
în fapt nu este deosebire între mandat de
depunere și mandat de arestare, precum
lucrâdă judecătorii noștri; dâr trebue să
invite D. mini tru justiției pe acel magis-
trațl să facă deosebirea cerută de lege.
D-lor, vedeți că avem uă garanție socială
în însă-șl dovada cetățenilor acei cari a-
lirmă că conduita eul-va este bună, căci
atunci acela asupra căruia a planat bănu-
ieli se lasă, așa dieând, în garanția conce-
tățenilor săi. Vedeți că tâte preeauțiunile
sunt luate. EI bine astă-di ce se cere ? Se
pune limită, se cere desființarea arestului
preventiv pentru cine va ? Peutru aceia a
căror delicte chiar de s’ar constata nu ar
fi pedepsite mal mult de doui ani; și chiar
aci se esceptâdă cel care sunt în cașuri
criminale saQ în flagrant delict; prin ur-
mare pentru aceste cuvinte nu esistă pe-
ricol pentru societate. Deca este pericol,
și dâea acâstă garanție nu este suficientă,
trebue să căutăm mijlocul pentru a intro-
duce alte garanții mal sigure, care după
mine sunt conținute în acest amendament.
Pentru aceste cuvinte am avut curajul să
sprijin acest amendament pe care ’l am a-
probat noi, secțiunea 5-a.
   Mal multe voci. închiderea discuți-
unei
   Alte voci. Să continuăm.
   D. vico-președinte D-lor, ora este
înaintată, continuăm astă-dl?
   Uă voce. Mâine.
   D Manolescn. Astă-ijl, într'un sfert de
oră finim, (semne de aprobare în Senat).
   D. vice-prejcdinte. Discuțiunea dâr
continuă.
   Mal multe voci Cer închiderea dis-
cuțiunei
   D. D. Ghica (contia închidere! discu-
țiunei). D-lor, precum vedeți că s’au nu-
mărat că sunt 7 contra a 30, nu este fru-
mos să abusațl de putere, să cereți închi-
derea discuțiunei care s’a cerut numai de
unii.
   D. Genni. Noi n’am dis nimic.
   D. D. Ghica. D. ministru justiției a
vorbit, și când a vorbit uă autoritate ca
D Giani, echivalează eu 10 alții. D-lor,
cred că într’uă cestiune așa de importantă,
unde s’a dat nume de rea voință din par-
tea minorităței, unde s’a 4is de pe banca
ministerială că cugetarea nâstră ar 6 să
nu mat lăsămu nici uă garanțiă societății,
ar ti bine să spunem și noi cuvintele nâs-
tre. Mal cu sâmă când D, ministru justi-
rții vine și tjice că însuși esta fârte în-
geîjat de puterea ilimitată care o aii as-

trebue să ne dațl și nouă oeasiunea să a-

rătăm și noi cât de mare este pericolul
latitudinea ce este lăsată judecătorului de
instrucțiune. Prin urmare vă rogă să nu
închideți discuțiunea.
   D. vice-președinte. S’a hotărît în ma-
joritate ca ședința să continue.
   D. D. Ghica. Trebue uă majoritate de
două treimi ca să se prelungâscă ședința.
   D. vice-președinte. Am constatat că a
fost doue treimi.
   D. D. Ghica. Atunci este uă dibăciă
deosebită ca D-v. să constatați.
   Voci. N’a fost două treimi.
   D. vice președinte. Pun acum la vot
din nou, deca Senatul voesce continuarea
ședinței să rădice mână. DD. cestorl să
constate.
   D. 1). Ghica. Nu sunt în număr.
   D Langeann. Ce s’a constatat D-le
președinte?
  D. vice-președinte. Pe principele Ghi-
ca nu’l pot interpela fiind-că este senator,
pe D-ta însă D-le Lungene care ești ces-
tor să faci bine să pădescl ordinea. Am
Zis D-lor cestorl să observe dâcă sunt douâ
treimi care se pronunță pentru continua-
rea ședinței.
   D. P. Lungeanu. Prea bine.
   D. vice-președinte. Cine sunt pentru
continuarea ședinței să ridice măna.
   Voci. Sunt numai 19.
   D. I. Deșlim Faceți contra probă.
   I> vice președinte, Cogălnicânu. Lă-
sațl D-le Deșliu, să ’ml fac datoria de pre-
ședinte. De și nu încape contra probă
fiind-că erâu 19, dâr cu tâte acestea o
fac ca să nu mal remăie nici uă îndoială.
Cine este contra continuări ședinței să ri-
dice măna.
   Voci. Numai; trei sunt
   D. vice-președinte. Ședința continuă.
Cine cere cuvântul contra amendamentului
fiind-că D. Apostoleanu a vorbit pentru a-
mendamentul săfi.
   Voci. Nimeni, voim închiderea discu-
țiunei.
   D. vice-președinte. Dâcă nu cere ni-
meni cuvântul pun la vot închiderea dis-
cuțiunei
    - Se pune la vot închiderea discuțiunei
și se primesce.
   Se pune la vot amendamentul D-lul A-
postoleanu, ca art. 2 la lege, si se res-
pinge.
   Să dă citire art. 2 din lege.
   „Art. 2. Veri ce funcționar săli agint al
forței publice, care se va face culpabil de
uă arestațiune preventivă în asemenea ma-
terie, se va pedepsi confom art. 149 din
codul penal.“
   — Ne luând nimeni cuvântul se pune la
vot art. 2 din lege și se primesce.

   Se pune la vot legea în total și resulta-
tul votului este cel urmâtor:


VotanțI                   25.
Majoritate absolută.      19.
Bile albe ...             20.
Bile negre ... 5.


  D. vice-președinte. Projectul s’a adop-
tai.
  Ne mal fiind alt cev la ordinea Zilei și
orele fiind 5 și jumâtate se ridică ședința
și se anunță cea viitâre pentru luni 20
Decembre.



ADUNAREA DEPUTAȚILOR

SESIUNEA ORDINARĂ

Ședința de la 19 Decembre, 1876

  Presidenția D-lul președinte C. A. Ro-
setti asistat de D-nil secretari I. Lățes-
cu, M. Burillianu, C. Climescu și G. Tăcu.
(Urmare)
  D. A. Sihlânu. D-le președinte, eti am
uă nedomirire în cestiunea acâsta și care
este că așii vrea să sciu dâcă îu timpul va-
canței diurna se va primi, mal ales pentru
că eti am votat contra vacanței.
  D. președinte. Acâstă cestiune vine la
urmă.
     Se pune la vot opiniunea majoritățel
și insultatul scrutinului este cel următor


  VotauțI..........................69
  Majoritate reglementară.    .    39
  Bile albe........................47
  Bile negre                       22


   D președinte. Adunarea a primit pro
punerea majorității.
   Acum se deschide discuțiunea asupra
cestiune! mijlâcelor de transport.
   D. D. I. Ghica. D-lor, în sânul comisi*
unei delegaților s’a esprimat opiniunea c$
D- ministru de finance să ia disposițiun^
pentru transportul deputaților la locuin-
țele D-lor, și al duoilea, ca diurna cuve-
nită D-lor deputațl să nu să plătâscă în
timpul vacanței, (sgomot)
   D. președinte. Precum vedeți D-lor, a
vem înaintea nâstră două propuneri, deo-
sebite căci este vorba de transport și de
diurnă.
   Vom discuta mal ânteid cestiunea trans-
portului și apoi aceea a diurnei.
   D. I. Lățescu. D-lor deputațl, noi cari
venim aici din depărtare și cari chieltuim
câte 40 și 50 galbeni pentru transportul
până la BucurescI, ne vine fârte cu greu
ca să rămânem la beneficiul ce ne acordă
legea; însă ceea ce cer și propun eu este
că, fiind mulți D-nl deputațl din Bucu-

5 (17) Ianuarie 1877

Monitorul oficial al româniei

35

rescl cari sunt aleși în districte depărtate
și cari cu ocasiunea vacanței afi să rămână
aici, de aceea așii ruga pe onor, biurofi a
pune la cale ca toți acești D-nl deputațl să
nu ia transportul.
   D. președinte. Biuroul nu pâte regula
nimic, căci acostă cestiune rămâne ca onor.
Cameră să o decidă.
   D. G. Misail. Ca deputat din Tecuciii
sedător însă în Bucureșcl, n’am primit
nici odată chieltuell de transport și de-
clar că nu o voifi priimi.
   Voci. Nici noi.
      Se pune Ia vot propunerea pentru
transport și se primesce.
   D. președinte. Pun acum în discuțiuno
cestiunea diurnei.
   D. N. Dimaucea. Sper că toți D-nil de-
putațl vor fi contra diurnei, și de aceea
cred că nu mal încape discuțiune..(sgo noi),
fiind că nu se mal pdte vorbi, renunț la
cuvânt.
   D. I. Câmpineanu. S’a <|is că toți sun-
tem contra luărel diurnei. Ascept să văd
pe toți acești onor. D-nl la cestură când
se vor da diurnele. Cât pentru mine, cred
că diurna trebue să se dea și rămâne la
apreciarea intimă a fie cărui dâcă crede
că a meritat să ia sau nu acâstă diurnă pe
vacanță. Efi unul declar că nu o voifi lua,
dâră cred că trebue să lăsăm la liberul ar-
bitru al fiă-cărul de a face cum va voi.
   Voci. închiderea discuțiunel.
   D A Sihldnn. S’a făcut uă propunere
ca să nu primim diurnă în timpul vacan-
ței. Este cestiunea a se sci să face sau nu
un vot regulat? Ca să primâscă diurna
stând cineva a casă ’ml pare ceva ne
drept. Dâră văd că D. Cămpineanu ne pune
în uă tentațiune, D-sa voesce să lase la fi-
lotimia nâstră de a refusa diurna, și scițl
că banul este ochiul dracului. Eu v’așfi
ruga să lăsațl discuțiunea deschisă, ca să
arătăm cuvintele pentru care voim să avem
acea filotimia.
   —Se pune la vot închiderea discuțiunel
și se primesce.
   Se pune la vot prin apel nominal pri-
mirea diurnei pe vacanță, și resultatul
votului este cel următor

   Au votat pentru 8 și a nume
   D-nii I. Câmpinânu, A. Celebidache, C.
Climescu, N. Dimancea, P. Ghica, T. B.
Lățescu, G. Polizu, L. Stere.

   Afi votat contra 76 și anume :
   D-nii N. Atanasiu, S. Bechianu, D. Be-
rendeiil, Gr. Berendeiu, N. Blaremberg, C
Bobeica, T. Boiu, C. A. Borănescu, P. Bu-
escu, G. Cămărașu, R. Campiniu, A. Can-
diano-Popescu, Gr. Cantacuzino, P. Ler-
nătescu, G. Chițu, N. Cișman, 1. Codrescu,
C. Grădiștânu, N. Constantinescu, E. Cos-
tinescu, L. Costin, D. Crăciune>cu, D. E-
conomu, L. Eraclide, M. Ferechide, E-
Philipescu. C. Fleva, N. Furculescu, D.

Genescu, P. Gheorghiadi. M Ghelmegianu
D. I. Ghica. D. Giani, C. Grigorescu, P.
latropolu, I. lonescu, I. Lățescu. N. Lo-
custăau, G. Macri, G. Magheru, V. Maniu,
G. Mantu, D Mărgăritescu, G. Mârzescu,
Fr. Milescu, G. Misail, G. Morțun, Chr.
Moșescu, G. Nicolau, R. Pătărlăgânu, C.
Pilat, I. Poenaru-Bordea, E. Predescu, G.
Rădescu, N. Koseti, M. Schina, G. Sefen-
dache, Gr Serurie, A. Sihlânn, A. Stirbey,
I. A. Sturdza, V. Urechiă, E. Vergati, N.
Viișorânu, Gr. Vulturescu, G. Goga, S.
Mihălescu, Fr. Alunânu, I. Carabatescu,
G. Tăcu. D. Leca, A. Tiriachiu, C. A. Ro-
seti.

   D. președinte. Adunarea a decis ca în
vacanță să nu se ia diurnă.
   Acum avem la ordinea dilel budgetul
datoriei publice.
   D. I. C. Brătiaun, președintele con-
sillulnl și ministru de finance. Efi vă
rog să amânați budgetul cheltuelelor și
prin urmare și pe acesta al datoriei pu-
blice, și să începem cu legile financiare
care sunt la ordinea <}ilel și pe urmă să
votăm cheltuelile.
   Efi vă propuiu să începem cu legea a-
eeea care este votată de Senat pentru în-
trunirea casei rurale cu cea domenială, fi-
ind că trebue să se tipărâscă registrele
înainte de 1 Ianuarie. Acest proiect este
pus chiar la ordinea $ilel.
   D. vice-președinte, A. Sihleanu. ocu-
pă scaunul președențiel.
   D P. Ghica. raportorul comitetului de
delegați al secțiunelor, dă citire următo-
rului raport și proiect de lege .
Domnilor deputațl.
   Comisiunea delegaților numiți de sec-
țiuni pentru cercetarea projeclulul de lege
privitor la înființarea și întrunirea servi-
ciului casei obligațiunilor domeniale, a-
dunându-se și anume: D-nii Bagdat Toma,
Dimitrie Berendel, Teriachin Alexandru,
Poenaru Bordea, Colibășânu Constantin,
Stefănescu Rose și sub-scrisul, în unani-
mitate :
   Având în vedere că acest project de le-
ge a fost votat de Adunarea Legiuitâre în
sesiune estra-ordinară în ședința de la 2
Noembre anul 1876 și că acest project su-
puindu-se Senatului în ședința de la 29
Noembre 1876 s’a votat cu modificarea art.
1, din coprioderea căruia se vede că Adu-
narea Legiuitâre Întrunea serviciurile sus
numite la casa de depuneri și consemna-
țiunl și onor. Senat a întrunit aceste două
serviciuil numai între ele și a esclus casa
de depuneri și consemnațiuni din acâstă
fusiune;
   Având în vedere că modificările cole-
alte introduse de onor. Senat nu împiedi-
că întru nimic mersul regulat și activ ca-
re se aștâptă după acâstă nouă organisare
¹ de la acâstă instituțiune și că modul de

,administrațiune prin un consilifi onorific
compus din un senator, un deputat, un
membru ăl curțel de casațiune, un mem-
bru al camerei de comerciu sub președen-
ția ministrului de finance este uă garanție
ce ’șl are utilitatea el;
   Având în vedere că pe sonalul trebuitor
serviciului, este organisat în prevederea
esigențelor acestui servicii);
   Comisiunea delegaților a admis acest
project de lege și ’ml a făcut onârea a mă
numi raportor. Supun dar acesta la apre-
ciarea D-vdstre, rugându-vă a vota present
tul project ast-fel cum s’a votat de Sena-
fără a mal Introduce în el alte modificări
care vor cau»a îaiârdierea acestui serviciu
ce are necesita ea a funcționa cât mal cu-
rând, și în care se introduce economii sim-
ț’tdre în profitul Statului.
   Raportore, Pantazi Ghica.

LEGE
Pentru întrunirea serviciului casei o
bligațiunelor rurale și acela al obli-
gațiunelor domeniale.

   Art. 1. Serviciul casei obligațiunelor
rurale, instituit prin legea din 15 August
1864, și acela al casei obligațiunilor do-
meniale, instituit prin legea din 22 Iu ni fi
1871, se întrunesc într’un singur servicii),
sub denumirea Casa obligațiunclor rurale
si domeniale.
   Art. 2. Acâstă casă se va administra de
un consilifi onorific, compus de un sena-
tor, un deputat, un membru al curțel de
casațiune, un membru al camerei de co-
merciu, aleși do corpurile din cari fac par-
te, și de ministrul de fiuance, care va pre-
sida consiliul, âră în lipsă’I. consiliul va
fi presidatde cel mal în vârstă dintre mem-
brii presențî.
   Art 3. Decisiunile consiliului se vor lua
cu majoritatea voturilor, și în nici un cas
nu va avea loc vr’uă disposițiune ce n’ar
întruni trei voturi.
   Art. 4. Fondurile și compturile fiselor
două case se vor ține separate.
   Art. 5. Personalul serviciului va fi com-
pus precum urmâdă:
Lei
   Un director, cu uă retribuțiune

pe lună................................ 700
   Un comptabil, pe lună . .            400
   Un al doilea comptabil pe lună. 300
   Doul țiitorl de registre și veri-
ficatori, a 250 fie-care pe lună. .     500
   Un corespondent, pe lună .           250
   Un registrator și arhivar, pe lună 200
   Un copist, pe lună, ....             120
   Un casier, pe lună . .               700
   Un adjutor numărător, pe lună .      250
   Un copist, pe lună. ...              120
   Un ușier, care va fi și intendent
al localului, pe lună .            .    100
   Un ușier la casierie, pe lună 80

06

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI

5 (17) i .uuarie 18

   Un curier, pe lună                  30
   Cheltuielele cancelariei, pe lună 100
   Total: patru mii una sută cincl-
deci lei noul pe lună.              4 150

   Art. 6. Directorul și casierul vor fi nu-
miți după reeomandația consiliului, âră
toți cel-alțî amploiațl după recomandațin-
nea directorului.
   Art. 7. Casierul va depune uă garanție
de lei noul șâse-decl de mii în efecte ale
Statului, șefi de lei noul una sută mii în
ipotecă de bun rural.
   Art. 8. Un regulament, făcut de consi-
lifi, v desvolta modul aplicărel lege! de
faciă în conformitate cu legea rurală și
cea domenială.
   Art. 9. Tute disposițiunile acestor din
urmă legi cari nu sunt abrogate prin le-
gea de faciă, remân în vieâre.
   Art. 10. Acestă Dge se va pune în a-
plicațiune d’uă-dată cu începerea anului
viitor 1877.
   D. vice-președinte. Discuțiunea gene-
rală este deschisă.
   D. Gr. Berendeiîi. D-lor, în starea fi-
nanciară în care ne aflăm cu toții țimtim
la economii, și de acea ași dori să’ml spue
D. raportor de ce s’a adaos 200 lei mal
mult directorului și casierului acestor case
de cum era înainte⁹ Eu cred, că nu este
nici logic, nici drept a se adăoga la alții.
   Voci. Închiderea discuțiunei.
   —Se pune la vot închiderea discuțiunei
și se primesce.
   Se pune la vot luarea în considerațiune
a procesului de lege și se primesce.
   Ari. 1, 2, 3 și 4 se primesc fără discu-
țiune.
   Se citește art 5.
   D M. Burileanu. Ar trebui să cunâs
cemcare *unt sumele votate de Cameră, ca
să putem cunâsce ce sporiri s’a făcut.
   D. P. Ghica, In projectul votat de Adu-
nare la 2 Noembre nu se specifică anume
cifra apuntamentelor acestor funcționari.
   D. I. Codrescu D-lor, legea care s’a
votat de Cameră la 2 Noembre diferă cu
totul îu principiu de acâsta, așa cum e vo-
tată de Senat. Diferința între Cameră și
Senat e asupra principiului : Camera vo-
mase că acest serviciîi să nu mal figurese
în budgetul Statului, ci contopin !u-se cu
casa de depuneri și consemnațiunl, să fi-
gurese în budgetul acestei case de depu-
neri și consemnațiunl ast-fel; lăsa a se fixa
cifra apuntamentelor când se va discuta
budgetul acestei case. Senatul însă n’a
admis acest principiu votat de D-v. și a
modificat legea admițând principiul că a-
ceste servicii formând uă singură casă, să
figurese în budgetul Statului și ast-fel a
fixat apuntamentele precum vedeți
   — Se pune la vot art. 5 și se primesce.
   Art. 6, 7, 8, 9 și 10 se' primesc fără
discuți une.
   Se pune la vot projectul de lege în tor

tal, și resultatul scrutinului este cel ur-
mător
     VotanțI                   .68
      Majoritate reglementară . 39
     Bile albe pentru. .        62
     Bile negre contra           6

   D vice-președiute Adunarea a adop-
tat projectul de lege.
   D. D. I.^Ghica. D-le președinte, sunt
câte-va dile de când s’a pus la ordinea idi-
lei raportul relativ la restituirea efecte-
lor constatate lipsă de la casa de depu-
neri și consemnațiunl. Raportul este fârte
scurt, ca și projectul de lege, și efi cred
că în câte-va momente el se pâte vota, mal
ales pentru că este uă cestiune de delica-
teță din partea nâstră către aceia cari aș-
tepta votul nostru pentru ca să’și pâtă lua
efectele ce le aveau depuse acolo. De acea
cerea să se pună la ordinea dilei astădt și
să se votede.
   D. vice-președinte. Și raportul acesta
este la ordinea dilei.
   D. D. Leca. D-le președinte, este la or-
dinea dilei legea de urmărire și eu cred că
este mal importantăacâstă lege decât acea
pe care o cereD-nnD. I. Ghica, pentru cu-
vântul că suntuă mulțime de remășițe care
nu se pot incasa. Prin urmare să votăm
întâifi acâstă lege și apoi pe aceea ce o
cere D. D. I. Ghica.
   D. P. Ghica. Afară de considerațiunile
puse înaintea D-v. de D colonel Leca,
mai este și acesta: D-v. voițl să votați
budgetul cu uă oră mal înainte și ast-fel
trebue să votați mai întâifi tâte legile pri-
vitâre la budgete și apoi să vă ocupați de
cestiunea ce propune D. D. I. Ghica. Prin
urmare sunt de opiniune de a începe as-
tăzi eu legea pentru urmărire fiind nece-
sară la budgete.
   Voci. Da da.

   D. A. Celibidache, în lipsa D-lui ra
portor, dă citire următorului raport și pro-
ject de lege :
     Domnilor deputațl,
   Sub-scrisul, raportor al comitetului de-
legaților secțiunilor D-v. are onâre a su-
pune deliberațiunei D-v. projectul de lege
pentru urmăriri în materie de contribuți-
uni directe și alte venituri ale Statului, cu
modificările introduse.
   Comitetul delegaților a fost compus din-
   D. Zamfirescu Petre, delegatul secțiu-
nel I;
   D. Pastia Scarlat, delegatul secțiunelll;
   D. Economu P. Dimitrie, delegatul sec-
țiune! III,
   D. Celibidachi Aristarch, delegatul sec-
țiune! IV;
   D. Sturza A. loan, delegatul secțiune! VI:
   D. Negulescu N. Mihail, delegatul sec-
i țiu ne! VII;
   Sub-semnatul, delegatul secțiune! V;

   Luarea în considerațiune a projectulu
s’a votat cu unanimitate.
   La discuțiunea pe articole s’a introdus
câte-va modificări, parte propuse și ad-
mise de delegați, âră parte de comit tul
delegaților, și pe cari voiii aveaonâre a le
espune mal jos.
   Mai nainte însă, permiteți ml a supune
la cunoscința D-v. în mod fârte succinte,
ideele care a predominat pe comitetul de-
legaților în modificările admise.
   Impositul nefiind alt-ceva de cât remu-
nerarea servicielor pe cari Statul le dă so-
cietăței, safi partea contributivă a fie-eărui
cetățân la cheltueli de utilitate publică ,
cetățânul care ’și iubește țara și ’l doresce
prosperitatea, trebue să se silâscă a’și a-
chita partea sa la termenele fixate.
   Din nefericire, în practică nu se întâm-
plă tocmai așa. Uă mare parte din contri-
buabili nu’și plătesc datoriile la termen,
din care împrejurare, Statul neputând
casa veniturile sale la timp, serviciele
publice suferă.
   Legea de urmăriri dâră este ceea ce în
dreptul comun este legea pentru espropri-
ațiunea silită a debitorului ce nu’și înde-
plinesce obligațiunile.
   De și uă asemenea lege esistă deja încă
din 1862, din esperiența câștigată prina-
plicațiune într’un interval de 13 an! tre-
cuți, s’a vfidut uă mulțime de lacune car!
avâfi de efect a paralisa scopul ce ’și pro-
pusese legiuitorul ca să realisede, acela,
adică, a unei prompte și sigure încasări
a veniturilor publice.
   înlăturarea amestecului direct în mate-

rie de urmărire, a agenților administrativi,
propusă de guvern, s’a admis și de comi-
tetul delegaților. Acești agenți administra-
tivi, și în special sub-prefecțil, care par-
ticipau până acum la operațiunile de ur-
mărire, în loc de a înlesni mersul repede
al lucrărilor, din contra, prin întreita lor
calitate de agent administrativ, auxiliar
al ministerului public și agent fiscal, a-
duceafi uă mare piedică în operațiunile de
urmărire prin întârdiere.
   Comitetul delegaților, condus tot-d’auna
de idea de celeritate în încasări, a admis
și simplificarea gradelor de urmărire pro-
puse de guvern, mal ales că nu vedea în
acâstă disposițiune nici uă măsură vexa-
torie pentru debitori.
   Tâte garanțiele posibile și compatibile
cu uă lege de urmărire fiscală, pentru asi-
gurarea debitorilor urmăriți și a altor per-
sâne interesate s’a luat de comitetul dele-
gaților D-v. S’a căutat cu cea mai mare a-
tențiune a se evita orî-ce disposițiune de
natură a da nascere la vre-uă injustiție în
aplicarea lege! din partea agenților de ur-
mărire. Așa veți vedea, de esemplu, D-lor
deputațl, că s’a adăogat la art . . un ali-
niat prin care se prevede dreptul de opo-
sițiune saii contestațiune, din partea debi-
toruluî urmărit și a celor de al treilea in-

MUNlTOKUL OFICIAL AL K ÂNIEI

   5 (17) Ianuarie 1877

teresațl la tribunal, fără a impedica cu a-
câsta mersul operațiunilor de urmărire.
   Asemenea, apelul contra decisiunilor
date de autoritățile administrative, chiă-
mate de presenta lege a judeca, în prima
instanță, contestațiunile la urmăriri, s’a
dat tot tribunalelor, pentru mal multă ga-
ranție a debitorului, dâră s’a admis, în a-
celașl timp, termeni și uă procedură aprâpe
somară, și s’a prevădut ca hotărîrile ce va
da tribunalul în asemenea materie să fie
definitive.
   Nu s’a rădicat objecțiunl seriâse asupra
mSsurel de sequestru asigurător, prevâdut
în projectul guvernului a se înființa, uă
dată cu somațiunea asupra avere! mobile
a arendașilor domenielor publice, și acesta
dintr’un punct de vedere fârte logic.
   Art. 610 din procedura civilă dă drep-
tul proprietarului privat a pune sequestru
asupra avere! arendașului seu, chiriașului
săîi prin uă simplă cerere. Era dâră just
ca acest drept să sa acorde și Statului,
care, în privința incasărei veniturilor pu-
blice, merită, dâca nu mai multă dâră cel
puțin tot atâta solicitudine.
   Disposițiunea ca datoriele din contri-
buțiunl directe să fie privilegiate nu este
uă disposițiune nouă; ea asistași în legea
de urmărire din 1862. Singura inovațiune
introdusă este acea a dispensei de inscrip-
țiune.
   Comitetul delegaților asupra acestei dis-
posițiunl, n’a rădicat nici uă objecțiune,
în vedere că sumele cari ah să graved.e bu-
nurile particularilor, fiind numai din con-
tribuțiuni directe, ah să fie f6rte modice,
și osebit de acâsta, nu s’a v6<jlut nici un
inconvenient în crearea unei sarcine oculte
de âre-ce pentru sume atât de modeste,
chiar dreptul comun dispens&jă de in-
scripțiune multe alte creanțe de mai pu-
țină importanță, precum sunt salariele 6-
menilor de serviciu, îngrijirile pentru ul-
tima maladie etc. și osebit de acâsta, si-
tuațiunea unui imobil, în ceea ce privesce
plata foncierei și alte dări directe, se pâte
constata de cel interesați din registrele pu-
blice ale casierilor sau perceptorilor res-
pectivi.
   întinderea acestui privilegii! și asupra
averel mobile, ârășl nu ni sa părut esor-
bitantă, pentru că am recunoscut că între
creanțele Statului de natura celor pentru
cari se acordă privilegiul și creanțele chi-
rografare ale persânelor private esistă uă
diferință remarcabilă.
   Cele-alte modificațiunl sunt de mal pu-
țină importanță ; ele consistă în âre-caii
mici corecțiuni de termeni și frase.
   Iată acum și modificările parțiale, așa
cum s’a făcut de comitet
   La art. 1, după cuvintele „stabilimente
de bine-facere* s’au adăogat: „cari se vor
„prevedea prin regulamentul de aplica-
•iune al lege! de faciă.“
   La art. 5 s’a suprimat aliniatul al doui-

lea, și s’a înlocuit cu amendamentul ur-
mător :
    Locuitorii săteni, cari vor dovedi, prin
„contracte, că sunt învoiți cu arendașii și
„proprietarii moșiilor a le plăti contribu-
„țiunile lor către Stat, vor fi scutiți de
„urmărire. — In asemenea cas, se vor ur-
„mări cei ce au luat asemenea obligațiuni.
     Numai când se va constata că aceștia
i „sunt insolvabili, se va putea dirige ur-
I „mărirea eră în contra locuitorilor debi-
„tori.
   „Stăpânii de prăvălii saă orî-ce alte
stabilimente de comerciă și de industrie
„sunt asemenea datori a plăti contribu-
„țiunile lucrătorilor, calfelor sau a orl-ce
„fel de servitori ce ține de mai bine de
„trei luni, și privitâre la timpul cât se
„găsesce în serviciul lor, rămânând și a-
„cestia obligați a primi chitanțele drept
„bani îu plata simbriilor lor."
   La art. 6, aliniatul I, după cuvintele :
„pentru consumarea sumei datorite* s a a-
dăogat : „în bani sau efecte publice*.
   După aliniatul 2 de sub art. 6 s’a ad-
mis următorul amendament
   „In cas ca consumarea să se fi făcut în
„efecte publice, casierul va publica vân-
„dsrea lor în termen de 10 rjlile. și prețul
„ce va realisa să’l încasede în comptul a-
„gentulul urmărit."
   D. Celibidachi, delegatul seețiuuel IV,
a fost pentru suspendarea urmărire! prin
justificarea că a făcut apel la curtea de
compturl fără depunere de garanție.
   Acâstă propunere nu s’a admis de ma-
joritatea delegaților, pentru motivele că
s’ar încuragia apelurile nefundate, și s’ar
paralisa încasările veniturilor Statului în-
tr’un mod fârte simțitor.
   La art. 9, litera a, s’a adăogat, între ob-
jectele scutite de urmărire, și „așternutul
necesar." Iară la ultimul aliniat părâudu-
se prea severă mesura de a se putea ur-
mări lefile și pensiunile debitorilor Sta-
tului în întregime, s’a admis amendamen-
tul ca sequestrul să se mărginâscă numai
asupra unei jumâtăț! din lâfă saiî pensiu-
ne, râmânând cea-altă jumătate pentru în-
treținerea debitorelul și familiei sâle.
   La art. 10, aliniatul 1, s’a suprimat cu-
vintele „fără altă formalitate*. — La a-
liniatul 2, în ceea-ce privesce punctul de
plecare al somațiunel, comitetul, în majo-
ritate, compus de D-nil Pastia, Zamfirescu
și Celibidachi, a admis modificarea ca ter-
menul de 10 dile să se socotâscă de la
data primire! somațiunel. — Minoritatea,
c mpusă de D. Econom și subscrisul, a
fost pentru redacțiunea din projectul gu-
vernului.
   Motivele invocate de minoritate, în spri-
jinirea opiniunel sâle, a fost că s’ar da
nascere la uă complicațiune în serviciul
de urmărire, dâca s’ar admite dataînmână-
rei, și, afară de acâsta, s’ar putea da loc
la abusuri în sensul că agenții însărcinați

67

I cu inmânarea somațiunilor, saiî din com-
plesență, saă împinși de un alt mobil, să
difere^e dina predărel, și ast-fel debitore-
le să ’șl pâtă sustrage tâtă averea suscep-
tibilă de urmărire safi de sequestru asi-
gurător.
   La art. 11, aliniatul 5, s’a adaos ca pe
lângă copia de pe proces-verbal ce se la-
să la domiciliul urmăritulul, să se lase
uă copie și de pe inventariul objectelor
sequestrate.
   Aliniatul 7 s’a modificat numai în ceea-
ce privește redacțiunea.
   La ultimul aliniat s’a adăogat ca auto-
risațiunea să se pâtă da, în cas de lipsă
a consiliului comunal, și de primarul co-
munei singur.
   La art. 13, aliniatul 3, după cuvintele
„sau în alte terguri* s’a adăogat: “după
cererea debitorelul, eră în lipsă* — ur-
medă redacțiunea din projectul guvernului.
   Aliniatul 5 s’a suprimat, fiind uă repe-
tițiune a aliniatului ultim de sub art. 11.
   La art. 15 aliniatul I. s’a adaos cuvin-
tele : „conform legel de procedură, afară
de escepțiunile mal jos stabilite", și s’a
admis încă un aliniat propus, sub formă
de amendament, de secțiunea V, prin sub-
scrisul delegatul sSîl, în coprinderea nr-
mătâre :
   „Orl-ce oposițiunl saiî contestațiun! se
„vor rădica de către debitorele urmărit în
„privința formei vân^ârel, și de tierse
„persâne pentru esercitarea vre-unul drept
„real asupra imobilului urmărit, se vor
„judeca de urgență de tribunal după regu-
„lele dreptului comun."
   La art. 16, aliniatul 3, s’a suprimat cu-
vântul de „confiscare* și s’a înlocuit cu
cuvântul „perde;* âră de la aliniatul 4
s’a suprimat ultimele cuvinte, și anume
„«are se va adăoga la prețul adjudecațiu-
nel."
   La art. 18 s’a făcut mențiune că și așe-
(Jâmintele publice, prevăzute la art. 1 al
legel de faciă, fac urmărirea veniturilor
lor prin agenții prevâduțl la art. 19.
   La art. 22 s’a suprimat cuvintele „avea
facultatea de a.* — Semnul distinctiv al
agenților de urmărire s’a recunoscut ca
indispensabil.
   La art. 23 asemenea s’a făcut mențiune
și de stabilimentele publice prevăzute la
art. 1.
   La aliniatul 1, cuvântul de „contribua-
bililor* s’a înlocuit prin cuvântul „celor
interesați*, pentru că s’ar putea fârte les-
ne ca uă contestațiune să fie făcută și de
uă tiersă persână pentru distragere de
objecte sequestrate și cari ’l aparțin, sati
și din alte împrejurări, precum : revendi-
cațiunl, etc.
   Termenul de 10 (JUe s’a admis de co-
mitet a curge de la data primire! somațiu-
nel, âră nu de la data somațiunel, după
cum era în projeet.
   Aliniatul ultim de sub acest articol s’a

<58

suprimat și s’a înlocuit cu amendamentul
secțiune! III. propus de delegatul sfifl, D.
Eeonomu. în coprindere
   „Apelul contra regulărel consiliului co-
„munal și a casierului general se va în-
„drepta, în termen de 10 dile, la tribuna-
„lul districtului, de la notificare care va
judeca ultima instanță, de urgență, fără
„drept de oposiție, și prin derogare la
„disposițiunile art. 151 din procedura
civilă*.
   „Procedura va fi gratuită și dispensate
„părțile de plata timbrului."
   Acesta fiind resultatul lucrărilor dele-
gaților secțiunilor Dv. asupra projectulul
de lege de urmărire, cu onâre ’l supun
Dv., șj vS rog să bine-voițl a vota projec-
tnl de lege așa cum s’a prelucrat.
    Raportor : G. N. GAMULEA

PROJECT DE LEGE.
Pentru urmăriri

PARTEA L
Veniturile ce se împlinesc cu legea de
urmărire.

   Art. 1. Se va urmări după legea de fa-
ciă, contribuțiunile directe, și indirecte ve-
niturile domeniale, taxele de timbrurî și în-
registrare, amenzile în genere și orl-ce alte
venituri neaehitate la termen ale Statului,
județelor, comunelor și diferitelor adminis-
trațiunl safi stabilimente publice de bine-fa-
cere, cari se vor prevedea prin reglemen-
tul de aplicațiune a legei de faciă, resul-
tând din roluri, contracte safi alte acte de
datorii legale.
   Art. 2. Contribuabilul care nu va răfui
datoria sa, de orl-ce natură ar fi, până la
a 15-a din luna a doua a fie-cârul tri-
mestru, chiar la biuroul de percepțiune,
aste supus urmărirel.
   Art. 3. Arendașii de moșii, de păduri,
de domenie, de ecarete, vil, canaluil, safi
orl-ce alțî întreprinzători al Statului, ju-
dețelor sau comunelor, precum și ai sta-
bilimentelor publice, dâcă nu vor răfui
datoria în termenele fixate prin contractele
lor, sunt supuși asemenea legei de urmă-
rire.
   De asemenea vor fi supuși legei de ur-
mărire și cel ce aii garantat pentru aren-
dași safi întreprinzători, fie ca fidejusorl,
fie ca garanțl ipotecari.
  Art. 4. Pentru perceperea tacsel de timbru
și înregistrare, precum și pentru ameuZele
încuviințate de autoritatea în drept, în cas
de contravențiune la legea timbrului, se
va aplica legea de urmărire, Ară contes-
tațiunile în acâstă materie vor fi resolvate
conform art. 51 și 52 din legea specială.
   Ar* 5. Arendașii și chiriașii sunt datori
a popri la șinele și a plăti impositele ce
va datora proprietatea, la termenele fixate
prin legea de faciă, chiar când n’ar fi o-

  monitorul oficial al romăniei

bligațl prin contracte a plăti asemenea
rmposite ; căci, la din contra, vor fi ur-
măriți ca și contribuabilii.
   Proprietarii și usufructuarii sunt obli-
gați a ține în sâmă arendașilor și chiriași-
lor chitanțele legale de plata contribuția-
mior fiscale
   Locuito ii săteni cad vor dovedi prin
contracte că sunt învoițl cu arendașii și
proprietarii moșiilor a le plăti contribuți-
unile lor, vor fi scutiți de urmărire. In așa
cas, se vor urmări cel ce aii luat aseme-
nea obligațiuni.— Numai când se va con-
stata că aceștia sunt insolvabili, Statul ’și
dingeZă urmărirea în contra locuitorilor
debitori.
   Stăpânii de prăvălii safi de orl-ce alte
stabilimente de comerț și de industrie
sunt asemenea datori a plăti contribuțiu-
nile lucrătorilor, calfelor safi a orl-ce fel
de servitori ce țin de mal bine de trei luni,
și privitâre la timpul cât se găsesc în ser-
viciul lor, rămâind și aceștis obligați a
primi chitanțele drept bani în plata sim-
briilor lor.
   Art. 6 Perceptorii, casierii și verl-ce
comptabil, precum și garanții lor, sunt a-
stmenea supuși legei de urmărire pentru
datoriile provenite din gestiunea lor, după
hotărîrl ale curțel de compturi, după în-
cheerea casierilor generali săfi autoritățel
respective.
   Acești debitori pot însă împedica ur-
mărirea ce li se face depunând în mâoele
agentului urmăritor recepisa pemru con-
semnarea sumei dotorire în bani safi în
efecte publice, si făcând contestațiune la
curtea de compturi.
   Dâcă în termen de trei luni, nu va în-
fățișa casieriei generale certificatul de a-
pel al curțel de compturi, casierul va ră-
dica banii consemnați și I va încasa în
comptul datoriei pentru despăgubirea Sta-
tului, fără prejudiciul urmărirel penale
pentru cașul de dilapidare și abusurl pre-
vfiZute la art. 112 din legea asupra com-
ptabilitâțel generale.
   In cas ca consemnațiunea să se fi făcut
în efecte publice, casierul general le va
lua de lă casa de depuneri, va publica
venZarea lor, în termen de 10 Zile, și pre-
țul realiset ’l va încasa în comptul agen-
tului urmărit.
   Art. 7. Numai perceptorii și casierii afi
dreptul de a încasa dările fiscale, județe-
ne și comunale, și orl-ce alte venituri ale
Statului.
   Perceperea se va face în temeiul unui
titlu safi rol și în schimbul unei chitanțe
tipărite safi recepise liberată din regis-
trul cu matcă, care registru se aduce obli-
gatoriu la casieria generală, spre verifi-
care.
   Numai aceste chitanțe safi recepise des-
carcă pe contribuabil sau pe debitor de
datoria sa. Orl-ce alte chitanțe safi rece-
pise particulare manuscrise sșfi tipățite

5 (17; ianuarie 1877

nu vor putea fi oposabile Stalului, județe-
lor, comunelor și stabilimentelor publice.
   Tipărirea eondiceler de chitanțe este
reservată esclusiv imprimeriei Statului, și
se va face sub comanda și controlul mi
nisterulul financelor.
   Este înterZis particularilor de a tipări
aremenea condici fără autorisațiunea for-
mală a ministerului financelor.
   Ori-ce depositparticular de condici, de
chitanțe pentru contribuție, puse în co-
merț, va fi supus confiscărel, urmărindu-
se făptuitorii conform art. 395 și 396 din
codul penal.

PARTEA II.
Vrivilegie și scutiri
   Art. 8. Statul, județul și comuna afi p.t-
vilegiul, înainte de orl-ce datorie partico-
lară, pentru contribuțiunile directe, asu-
pra întregel averi a debitorului, mobilă și
imobilă, fără ca în privința imobilelor să
fie supus la formalitatea inscripțiunel.
   Pentru arenZile datorite , privilegiul
Statului se regulâZă după disposițiunile
codului civil.
   Casa de lichidare are asemenea privile-
giu, înainte de ori-ce datorie particulară,
asupra productelor după locurile date să-
tenilor prin legea rurală pentru despăgu-
birea clăcei.
   Art. 9. u se va putea urmări :
  a)   . Paturile, așternutul și îmbrăcămin-
tea necesară datorului șl familiei sale.
  b)   . Dou! trăgători de muncă, uă vacă
cu lapte, safi patru capre, sau șâse ol, sad
doui rîmătorl, după alegerea debitorului,
dinpreună cu nutrețul trebuincios pentru
două luni, precum asemenea și semințele
trebuinciâse pentru arătura sa.
  c)   Carul sau căruța, sacaua, plugul safi
alte asemenea objecte de muncă safi trans
port.
  d)    . Cărțile trebuinciâse unul comerci-
ante, industriaș, artist, profesor și alții,
până la concurența de patru sute lei, după
alegerea debitorului.
  e)   . Machinele și tot felul de unelte și
instrumente trebuinciâse la învățătura
practică safi esercițiul sciințelor și arte-
lor, penă la valârea de șâse sute lei, după
aleg rea debitorului, âră pentru alt meș-
teșug safi îndeletnicire, penâla concurența
de trei sute lei, după alegerea debitorului.
   /). Stupii cu miere, gândacii de mătase
și frunZele de duZl pe timpul crescerel,
spre a nu se întrerupe îmulțirea lor.
   g). Echipamentele militare și altele.
   La scutirile prevâZute la literele b, c.
d e.f, afi drept numai debitorii din con-
tribuțiunl directe.
   Pentru datorii către Stat se va putea
urmări și sequestra, penă la concurența
datoriei, jumătate din lefile impiegaților
publici safi pensiunile de retragere, plăti-
te din tesaurul public saii dig casele altor

5 (17) Ianuarie 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEÎ

69

utabiliuiente publice sati persâne juridice.
PARTEA III
Despre gradele de urmărire
   Art. 10. Gradele de urmărire sunt: so-
mațiunea, sequestrul și vântjerea.
   La începutul fie-cărui trimestru, agen-
tul va soma pe contribuabil ca până la 15
a Junei a doua să achite datoria, căci la
din contra li se vor sequestra și vinde a-
verile.
   Arondași! și cel-l-alț! debitori, cari n’ar
achita datoria lor la diua fixată prin con-
tracte și alte titluri, vor fi somați la pla-
tă în termen de 10 dtle, socotite din diua
primire! sâu lăsărel la domicilii! a soma-
țiuneî, căci la din contra vor fi supuși
mâsurei de sequestru și vâmlâre.
   Somațiunea se predă sâii persânei seu
la domiciliu, pentru contribuabili de că-
tre perceptor, âră arendașilor și celor-
1-alți debitori, de către casierul general
prin primari! comunelor respective, sub
luare de dovadă.
   Dâcă debitorul n’a voit a primi soma-
țiunea, sâii nu s’a aflat la domiciliu, a-
gentul va lipi somațiunea pe ușa saii la
pârta debitorului, constatând acesta prin
încheere de proces-verbal. în asistența u-
nul aginte polițienesc sâi! comunal. âră
în lipsă, a doul martori.
   Pentru sumele datorite din arendl, agen-
tul de urmărire va putea, uă-dată cu so-
mațiunea, și însoțit de un delegat comu-
nal, să înființeze sequestru pe orl-ce ave-
re mobilă a arendașului, aflată pe moșie
sâii transportată în alt loc.
   Art. 11. Dâcă la espirarea termenului
prevăzut la art. 10 de mai sus, debitorul
sâti contribuabilul nu a plătit suma pen
tru care a fost somat, agentul de urmări-
re (perceptorul, casierul saii delegatul a-
cestuia) va precede la punerea peceților
și sequestrarea objectelor datorului până
la concurență cu suma datorită.
   Agentul de urmărire va face un inven-
tarifi de objectele sequestrate și va în-
cheia un proces-verbal de înființarea se-
questrului, în asistența unul aginte comu-
nal său aginte al poliției, eră în lipsă, în
asistența a două persâne chiămate ca
martori.
   Acest proces-verbal se va subscrie de
agintele de urmărire, de persâna urmărită
și de cel-l-alț! asistenți.
   In cas când persâna urmărită nu va voi
sâă nu va sci să subscrie, se va face men-
țiune de acâsta în procesul-verbal.
   Uă copie de procesul-verbal de seques-
tru și de pe inventar se va lăsa îu primi-
rea persânel urmărite saii la domiciliul
său, âr în lipsa debitorului, ori când n’ar
voi să le primescă, procesul-verbal în
cestiune și inventarul se va depune la
cancelaria primăriei respective.
   Objectele inventariate și sequestrate se
vor așeZa în deosebi la domiciliul debi-

torului, care remâne din acel moment de-
positarul lor.
   In cas de a strica pecețile seu a înstrăi-
na objectele sequestrate, depositarul ră-
mâne responsabil și va fi urmărit con-
form lege! penale.
   Când ar fi trebuință de mal multă sigu-
ranță în pada vitelor, productelor și a bău-
turilor sequestrate, se va putea numi, în
socotâla debitorului un custode solvabil
care va primi copie de pe procesul-ver-
bal și uă listă de objectele sequestrate,
subscriind de primirea lor pe procesul-
verbal și pe lista originală.
   Retribuțiunea custodelul se va fixa de
la unu la trei lei pe Z’, dupe importanța
sequestrulul.
   VenZârea mobilelor se va face dupe 15
Zile de la data procesulul-verbal de înfiin-
țarea sequestrulul și în temeiul unei au-
torisațiunl dată, în termen de 24 ore de
consiliul comunal, saii în lipsă, de pri-
marul respectiv, în materie de conrribu-
țiunl și taxe comunale, și de casierul ge-
neral, pentru cele-l-alte venituri a le Sta-
tului.
   Art. 12. Procesul verbal uă-dată în-
cheiat, se va publica imediat încoprinsul
orașului, târgului saii plășel unde are a se
face licitația, indicându-se în actul de pu-
blicațiune, Ziua, ora și objectele de vân-
Zâre.
   Art. 13 La termenul hotărât pentru
vânZâre, agintele de urmărire (percepto-
rul, casierul seu delegatul său) va merge
la locul unde se află objectele, împreună
cu un consilier, în comunele rurale, seu
împreună cu agentul polițienesc, în comu-
nele urbane, âră în lipsă, cu doul mar-
tori, va desface pecețile puse pe objectele
sequestrate și va procede îndată la vân-
Zârea lor, tieptat penă la acoperirea da-
toriei, liberându-se prisosul objectelor se-
questrate proprietarului sân îngrijitoru-
lui, care subscrie în procesul-verbal.
   VenZe ea se va efectua prin licitațiune
publică și objectele se vor adjudica asu-
pra aceluia care la a treia strigare va o-
feri prețul cel mal avantagios.
   Vâmlârea objectelor sequestrate se pdte
face sat! la locul unde se găsesc, safi în
alte târguri, dupe cererea debitorului, ori,
în lipsa unei asemenea cereri, dupe găsi-
rea cu cale a autorităților financiare și
dupe probele ce se vor aduce din vreme;
âră cheltuielele pentru paZa prin custoZI
și altele, făcute de agintele de urmărire
penă la vânZâre, vor privi în sarcina de-
bitorului, rețiindu-se din precl.
   Nimeni nu pâte fi admis a concura fă-
ră a depune mal întâifi, în primirea agen-
tului ce ține licitația, uă garanție de 5 la
sută din va’ârea presumată a avere! mo-
bile pusă în vânZâre.
   Agentul de urmărire subscrie actul de
licitațiune, chiar îu fața locului, constată
toți bani! produși din vânZarea objectelor

' sequestrate, popresce sumele datorite fis-
cului, județului, comunei saii altor case
și cheltuielele, și liberâdă chitanțe din
registru cu matcă în mâna datorului îm-
preună cu prisosul banilor.
   Debitorul subscrie în actul de licitație
constatând resultatul operațiune! precum
?i primirea banilor ce va prisosi dupe a-
ehitarea datoriei și a cheltu ielelor.
   In cas de opunere a datorului de a asi-
sta la vândare, după chiămarea ce i s’a
făcut, sau de a primi chitanțe și prisosul
banilor, agentul ia doui martori dintre
persâuele asistinte și constată opunerea
in josul actului de licitație, depuind chi-
tanța în arhiva primăriei, âr restul bani-
lor se va trămi te casierului de județ, în
48 ore, spre a’I încasa pe sâma Casei de
Depuneri și ConseronațiunI, unde vor sta
penă când I va pretinde cel în drept.
   Actul de licitațiune se va face în dublu
esemplar, din cari unul, investit cu tâte
formele, se va depune în cancelaria pri-
măriei.
   Agentul care ar abusa de aceste înda
toriri, va fi dat judecățel și urmărit la res-
tituirea banilor cu procentul lor.
   Art. 14. VenZârea imobililor de orl-ce
natură, ale debitorului sâu ale garantu-
lui săi!, se va face prin mijlocirea tribu-
nalului local unde se află situat imobilul
în temeiul unei autorisațiunl dată de mi-
nisterul financelor saii de administrațin-
nea domenielor.
   Art. 15. Tribunalul, în temeiul autori-
sațiunel dată de ministerul financelor saii
de administrațiunea domenielor, ordonă
imediat punerea în vânZâre a imobilului
urmărit, fără să fie nevoe de comandamen-
tul prevăZut la art. 496 din Proc. Civilă.
   VânZârea imobilului va fi precedată de
publicațiunl făcute prin mijlocirea tribu-
nalului. conform lege! de procedură, afară
de escepțiunile mal jos stabilite.
   Orl-ce oposițiunl saii contestațiun! s’ar
rădica de debitorele urmărit în privința
formei vânZerel, și de cel de al treilea in-
teresați pentru esercitarea verl-unul drept
real asupra imobilului urmărit, se vor ju-
deca de urgență pe tribunal, conform re-
galelor de procedură civilă.
   Art. 16. VânZorea nu va putea avea loc
de cât dupe 30 dile de la data înserărel
publicațiunel în Ziare.
   Vor fi admiși între concurenți numai a-
ceia cari vor depune garanție de dece la
sută, în bani sau în efecte publice primi-
te dupe valdrea lor nominală.
   Adjudicațiunea se face fără supralici-
tațiune.
   In cas când adjudicatarul nu va aduce
la tribunal, în termen de Zece Zile, rece-
pisa casierului de depunerea prețului șl
va perde garanția și imobilul se va pune
din noi! în vânZere.
   In acest cas (art. 554 din pr. civ.), terme-
nul nouel adjudecațiunel va fi de 20 Z^A

0

Monitorul oficial ii româniei

5 (17) Ianuarie 1877

i vor cere formal asistența agenților publici
administrativi și polițieuescl
   Ori-ce cerere în scris din partea agen-
lulul de urmărire ca să fie asistat, ne sa-
tisfăcută în termen de 48 ore, va atrage
pentru agentele administrativ sau poliție-
nesc, penalitatea amendărel cu jumătate
lefă pe uă lună, reținută imediat de casie-
rul respectiv după aprobarea ministerului
financelor, basată pe constatarea făcută de
inspectorul financiar, în facia superiorului
agentului abătut.
   In cas de recidivă, agentele va fi supus
și la penalitatea prevădută la art. 109, co-
dul penal.
   Art. 21. Agenții de urmărire vor fi con-
firmați de ministerul financelor. Ei vor fi
retribuiți de Stat cu apuntamente de 350
mensual, din cari lei 150 se consideră ca
spese de transport,
   Creditul necesar pentru retribuirea a-
cestor agenți se va înscrie în budgetul Sta-
tului în fie-care an.
   Art. 22. Pentru recunâscerea acestor a-
genți de urmărire ca oficiărl publici finan-
ciari, el vor purta un semn distinctiv, ce
se va fixa printr’uă disposițiune specială
a ministerului financelor.

PARTEA V.
Despre contestații, insolvabilitate, pres-
            cripțiuni și amende.
   Art. 23. Măsurile privitâre la percep-
țiunea contribuțiunilor sau ori-ce alte ve-
nituri ale Statului, județelor, comunelor și
stabilimentelor publice, și urmăririle ce
decurg din acâstă împlinire, sunt de re
sortul autorităților financiare
   Contestațiunile celor interesați contra
măsurelor de urmărire se vor adresa, în
termen de 10 Zile de la data primire! sau
lăsarea la domiciliu a somațiunel, la con-
siliul comunal, dâca urmărirea se face pen-
tru venituri comunale saă pentru dările
trimestriale, ce se urmăresc de comune
(conform art. 6 din legea de percepțiune).
și la casierul general aljudețulul, dâcă ur-
mărirea se face pentru contribuțiunl indi-
recte, arenZl și alte venituri ale Statului
și stabilimentelor publice, ce se împlinesc
direct de casierul general.— Contestațiu-
nile vor fi însocite de recepisa de depu-
nerea sumei pentru care se face urmărirea.
   Apelul contra regulărel consiliului co-
munal și a casierului general seva îndrep-
ta, în termen de Zece Z^e de la notificare,
la tribunalul districtului, care va judeca
în ultima instanță de urgență, fără drept
de oposiție și prin derogare la disposițile
art. 151 pr. civilă.
   Procedura va fi gratuită și dispensate
părțile de plata timbrului.
   Art 24. Când, după aplicarea gradelor
de urmărire prescrise la art. 11, se con-
stată contribuabilul dâtor în stare de in-
solvabilitate adică absolut fără mijlâce


de la data înserărel publicațiunel în Ziare,
fără altă răspundere pentru vechiul adju-
dicatar, când va eși un preciu fie și mal
mic la a doua licitațiune, de cât perderea
garanției depuse.
   In lipsă de amatori sau concurențl la a
doua licitație, casierul general, sau dele
gatul săii, va avea facultatea să fixele pre-
ciul și chiar să primâscăa se adjudeca a-
supra Statului imobilul pus în vânZâre. a-
câstaînsă dupe uă prealabilă autorisațiune
din partea ministerului de finance sau ad -
ministrațiunel domenielor, și numai penă
la concurența dâtoriel.
   Termenul de recurs îu casație va fi de
20 4il® de Ia data ordonanței de adjudica-
țiune.
   Recursul în easație se va judeca de ur-
gență și cu precădere înaintea celor-l-alte
cause, citându-se părțile.

PARTEA IV.

Despre agenții de urmărire.

   Art. 17. Agenții de urmărire sunt: ca-
sierul general, perceptorul, sau delegații
lor (art. 19).
   Art. 18. Urmărirea veniturilor comunei
și a celor-alte dări ale Statului din debi-
tul trimestrial al comunelor, arendilor, a
mendelor judiciare, etc., precum și urmă-
rirea veniturilor așezămintelor publice
prevăzute la art. 1, se va face prin agenții
prevă<juțl la art. 19 de mal jos.
   Art. 19. Agenții speciali de urmărire,
instituițl prin legea pentru recensemânt,
se vor distribui prin județe de către mi-
nisterul financelor, după trebuințele ser
viciului.
   Acești agenți sunt puși sub controlul și
respunderea casierului județului, iu pri-
vința serviciului urmăririlor, precum și
sub autoritatea inspectorilor de finance, în
tot ceea-ce privesce autribuțiunile lor
resultate după astă lege și după legile de
așezarea cootribuțiunilor. EI esecută ur-
mărirea veniturilor Statului a i ăror îm-
plinire este în sarcina cisierului general,
și anume :
  I.  ArenZile și chirieleîn genere, amenZile
judecătoresci, și alte taxe, fie în orașe, sau
în plășl.
  II.   Debitul trimestrial neachitat de co-
mune, și în special impositul fonciar și de
transmitere al proprietăților.
  III.   Esecutarea sentințelor curțeî de
compturi și alegerea dată în formă de ho-
tărîre de către casierul general, conform
legel de percepțiune, precum și constată
rile făcute de inspectorii de finance.
  IV.    Pe lângă măsurile de urmărire, a
cești agenți vor inspecta și activa servi-
ciul percepțiunel comunelor.
   Art. 20. /genții de urmărire al casieru-
lui general, în operațiunile de sequestru și
Ven âre, de câte ori vor găsi de cuviință

de viețuire, unite cu starea de adâncă bă-
trânețe , infirmitate saă neputință de a
munci, agentul comunal de urmărire va în-
cheia an proces-verbal, în asistența repn
sentanților legali al comunei, a preotului
și a unuia dintre cei mal însemnați pro-
prietari, în comunele rurale, âră în comu-
nele urbane, de un consilier comunal, un
proprietar, un comerciante, uu preot și un
agent polițienesc.
   Procesele-verbale de insolvabilitate vor
fi supuse de agentul de urmărire consiliu-
lui comunal, pentru dările trecute în debi-
tul comunelor, care va autorisa scăderea,
conform legel de percepțiune.
   Art. 25. In constatarea insolvabilitățeî
dâtorilor pentru sume provenind din a-
rendî, deficite de gestinni, și alte venituri
ce se împlinesc direct de casierul general,
agentul de urmărire fiscal va încheia pro-
ces-verbal de insolvabilitate, îu asistența
representanților legali al comunei, a unui
proprietar și a unui agent polițienesc, (în
oraș), și, la cașuri importante, și în asis-
tența casierului general saii a inspectoru-
lui de finance.
   Aceste procese-verbale se vor supune la
aprobarea ministerului de fiuance sau a
autorităței respective , care va avisa în
conformitate cu art. 85 din legea asupra
comptabilităței Statului.
   Art. 26. Contribuțiunile directe dâtorite
Statului, județelor și comunelor se pres-
criă după 3 ani din Ziua din urmă a fie-
căruia trimestru saă grad do urmărire.
   Agentul care ar lăsa să trâcă acest ter-
men, fără să urmărâscă sumele dâtorite de
contribuabili, perde ori-ce drept de împli-
nire contra lor, fără prejudiciul respunde-
rei ce are către autoritatea respectivă după
legea de percepțiune.
   Art. 27. Ori-ce negligență din partea a -
genților (casierul general, perceptorul și
ageutul de urmărire), constatată prin apli-
carea, legel de faciă, atrage după sine a-
mendarea agentului cu lâfa pe uă lună,
fără prejudițiul penalităților prescrise prin
art. 19 din legea comptabilităței generale
în ceea-ce privesce pe casier și perceptor.
   Aplicarea amenZilor se va face după uă
constatare a casierului general, pentru per-
ceptori și agenții de urmărire, și a ins-
pectorului financiar pentru casierii gene-
rali, aprobate și una și alta de ministerul
financelor.
   Art. 28. Actele de urmărire se vor face
după modelele și instrucțiunile date de
ministerul financelor.
   Art, 29. Tâte disp isițiunile așeZate
prin legi și regulamente anteriâro, contra-
rii legel de faciă, sunt și remân abrogate.

   D vice-președinte. Discuțiunea gene
rală este deschisă.
   D. L. Eraclide. D-lor, eîi, după cât

j am citit acest project de lege, și după
cât ’mi-am dat sâmă și de legea în vigâre,

    b (17j ianuarie 1877

v§ mărturisesc că sunt în complectă nedo-
mirire. Legea actuală lasă comunelor
respunderea pentru tâte dările directe
care trebue să le împlinâscă în termin de
cinci ani. Legea acâsta nouă vine și ră-
dică acest drept sau ’l complectâdă ast-
fel cum să dea loc la uă mare confusiune.
Eu unul, până ce nu ne va da esplicațiunî
D. raportator nu scie într’un mod positiv
dâcă comuna mal este respundătâre con-
form legeî în vigâre, sân i se ia respun-
derea. D-lor, au fost două sisteme încer-
cate la noi ■ sistemul care se presintă as-
tă-dl, pentru împlinirea dărilor de către
fisc, și resultatul este cunoscut, și siste-
mul de - se da pe semn comunelor. Cred
că trebue să ne dăm bine sâmă care din
aceste două sisteme a dat mai bune resul-
tate șrcare a lăsat mai multe rămășițe.
Când vom face comparațiune, vom vedea
cât a costat pe Stat sistemul ce am avut
mai înainte, și care se presintă acum din
noii prin prqjectul de faciă, și vom vedea
dâcă este bine se modificăm ceea ce avem
astă-dl.
   Adevărul este, și trebue să’l recunâscețl,
că legea actuală numai în privința urmă-
rirei este imperfectă ; nu se da comunelor
destule midlâce pentru a urmări cu suc-
ces tâte dările ce trebue să împlinâscă,
dâcă însă legea în vigâre nu dă destule
mijlâce de urmărire, nu cred că numai
pentru acâsta ar trebui să o schimbăm,
Bine sau rău, adi guvernul scie suma
certă ce are să incasede, pentru că comu-
na este respundătâre de suma coprinsă,
ca să aȘa> cisla ce a$ făcut, este
respundătâre de tâte fluctuațiunile, de per-
dorile ce se întâmplă, Statul nu este nevoit
a se ocupa de acâsta.
   Sciu că are să se objectede, că rămăși-
țele din anul trecut nu vorbesc tocmai în
avantagiul actualei legi; dâră abstracți-
une făcâud de capitala BucurescI și alte
două trei orașe, vedem că sistemul acesta
este mult mal folositor în materiă de îm-
pliniri, fiind-că Statul nu mal are nevoiă
ie a ține uă sumă de funcționari.. .
    D. Cilibidache, D-vâstră discutați
legea perceperii, și noi avem legea de
urmărire.
   Uă voce. Modul de urmărire se dis-
cută.
   D. L. Eraclide. Modul de urmărire al
comunei ’l ia guvernul prin projectul de
faciă asupra sea, vedeți că e fârte adevă-
rat ceea ce vă spun, și tocmai asupra a-
cestul punct sunt contra projectuluî.
   Dâca mă surele care sunt coprinse în a-
cest project sunt neapărate, eu voiu fi cel
ântâifl care i-le voiu vota, însă numai ca
nisce măsuri lăsate pe sâmă comunelor,
âră nu să ne apucăm să înființăm alț'i îm-
plinitori sau agențl fiscali de urmărire:
căci văd că este aci un articol prin care
să inființâijă un număr de agențl de urmă
rire.

  MONHDKOL OriUlAL AL ROMÂNIEI

   Acum, D-lor, ori că comuna nu are
astă-^I destul agențl de urmărire sau I
are ’ Dâca are, atunci nu înțeleg de ce
mai înființăm alții, âră dâca comuna se va
fi plâns că nu are destui, atunci înțeleg
să’l Înființăm, dâră tot-d’uă-dată să’i lă-
săm pe sâma comunelor. De aceea, îna-
inte de a lua în considerațiune acest pro
ject, ar trebui să seim ce aă a dice comu-
nele în privința lui. Ast-fel, mi se pare
că guvernul, prin înființarea acestor a-
gențl, tinde ca să ia asupra sea sarcină
impusă de lege comunelor, și dâcă acâsta
va fi scopul, eu mă opun, pentru că ar fi a
se abroga într’un mod indirect legea ac-
tuală.
   Văd. că prin acest project se vor înfiin-
ța 33 agențl fiscali, adică câte unul de
fie-care district. Apoi vă întreb putea-
vor acești 33 agențl să esecute mal bine
legea de cât s’a esecutat că până astă-dl ?
Fi-vor acești agențl, prin numărul lor
restrâns, fi-vor el în stare să esecute și să
urmărâscă mal bine pe contribuabili de
cât s’aă urmărit până aci ? Mi se pare că
nu. Ascept dâră ca atât onor, domn ra-
portator, cât și domnul ministru de fi-
nance, să’mi dea esplicațiunî; căci, după
mine, ar fi mai bine să lăsăm legea actu-
ale, saii, dâcă voițl să o perfecționăm a-
tuncl să prevedem tâte măsurele necesarie
pentru uă urmărire și mal bună de către
agenții actuali comunali, eră nu să lăsăm
ca urmărirea să se facă direct de către
guvern, cum era îu legea cea abrogată,
căci ’ml-e târnă că vom cheltui iarăși sume
enorme de bani pentru aceste urmăriri.
   Rog dâră pe onor, domn raportator să
bine-voâscă a ne spune dâcă agenții cari
se vor înființa prin acâstă lege vor fi lă-
sațl la disposițiunea comunelor, sau vor
fi meniți să urmărâscă numai pe aceia cari
nu vor urma cu plata la comună, precum
și dâca prin legea de faciă se rădică tâtă
respunderea comunei sâu nu ?
   D. ministru de financc Domnilor
s’a dis de mal mulțl domni deputați în
secțiuni și acum de onor. D. Eraclide, că
prin legea de faciă voim să abrogăm și
legea de percepțiune pe lângă aceea de
urmărire. Onor. D. Eraclide însă uită că
aci nu e vorba de cât de urmărire, și că
urmărirea astă-dl se face de către pre-
fecți, sub-prefecți, casierii generali și ca-
sierii de plășl.
   Noi nu schimbăm acâstă lege într’un
mod radical, dâră voim numai se arătăm
că este peste putință ca casierii generali
să pâtă face urmăriri în județ și îu plășl.
Urmăririle se fac prin sub-prefecți, prin
administrațiune, ceea ce dă nascere la
două ineonvemente : distrag! pe agentul
administrativ, ’l faci urât administraților
și al douilea nu ai nici om speciale pentru
fisc.
   Am dis și o mai repet că administra-
țiunea se cuvine a fi separata de fisc Qd-

71

ministrațiunea trebue să fie iubită. Fiscul
nici uă-dată nu este biue priimit. Sub-
prefectul care astă-dl represmta pe fisc în
materie de urmărire este prin acâsta pus
în imposibilitate de a fi bun administra-
tor.
   Legea percepțiunil nu se modifică întru
nimic ; nu este vorba de legea percepțiu-
nel, ci este vorba de legea de urmăriri,
care se modifică după mijlâcele de astă-dl.
Când vom dispune pe mijlâce ma! largi,
vom înființa un număr mal mare de agețl
fiscali: nevoile de astă-dl ne face să men-
ținem numai numărul care se prevede aci.
   Voci. închiderea discuțiunel.
      Se pune la vot închiderea discuțunel
și se încuviințâsă.
      Se pune la vot luarea în considera-
țiune a projectuluî de lege și se priimesce.
   — Se dă citire art. 1.
(Va urma).



ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC-
ȚIUNE! PUBLICE

  Din raportul D-lui revisor școlar de Me-
hedinți, sub No. 235, luându-se cunosci nță
că D. Petre Chintescu, proprietarul moșiei
Mențil-din-Faciă, județul Mehedinți, a o-
ferit șcâlei rurale de băeți din acea co-
mună, un bun local de șcâlă cu tot mobi-
lierul necesar; ministerul, audind pe con-
siliul permanent al instrucțiunei, se gră-
besce a’I aduce publicamente viile sale
mulțumiri de interesul ce pârtă pentru lu-
minarea fiului de sătean.
  No, 12,327.    1876, Decembre 30.


MINISTERUL DE INTERNE.

Direcția generală a serviciului sanitar.

  D. decan al facultățel de medicină din
BucurescI, prin adresa No. 748, comunică
că, D. D. Albin Kislinger, cu diplomă de
licențiat în farmacie de la universitatea din
Viena, Georgescu Ștefan, Peneiu Iordan
(Saulov) și Georgescu Dimitrie, licențiați
în farmacie de la facultatea din BucurescI,
conform proceselor verbale încheiate de
juriul esaminător, aii obținut dreptul de
libera practică în țâră ca licențiațl în far-
macie.
  Ministerul deră, publică acâsta spre
sciința generală.
  No. 3,346.      1876 Decembre 31.

    - D. decan al facultățel de medicină
din BucurescI, prin adresa No. 749 co-
munică că. D. Antonini Elie, cu certificat
de doctor în medicină de la facultatea de
medicină din Paris, conform cu prescriptul

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

5 (17) Ianuarie 18 77

   72

verbal încheiat de juriul esaminător, a ob-
ținut dreptul de libera practică în țâră ca
doctor în medicină.
  Ministerul dâră, publică acâsta spre
sciința generală.
  No. 3 348.      1876, Decembre 31.



MINISTERUL DE RESBEL.

  Fiind că la 29 Decembre 1876, dina
fixată a se ține licitație pentru aprovi-
sionarea a 3,000 chepiurl complecte pen-
tru artilerie, conform publicațiuneî No.
11,567, înserată în Monitorul oficial No.
280 din 1876, nu s’a presintat doritori;
  Ministerul publică spre cunoscință do-
ritorilor că, în dina de 26 Ianuarie 1877,
se va ține din noii licitație în localul mi-
nisterului de resbel pentru aprovisionarea
acestor chepiurl, care licitație se va ține
tot în condițiunile publicațiunel cu No.
11,567, înserată în Monitorul oficial men-
ționat mal sus.
  No 12 266.      1876, Decembre 31.

Bateria de pompieri din orașul Galați.

  Se publică pentru cunoscință generală
că, în dioa de 8 Ianuarie 1877 , este a se
vinde prin licitație 11 sacale vechi de la
bateria de pompieri din orașul Galați.
  D-nil doritori sunt rugați a se presenta
în arătata di.

MINISTERUL AGRICULTURI COMER-
  CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE.
  Se dă prin întreprindere ecleragiul gră-
dinel Cismegiu, conform condițiunilor în-
serate în josul acestei publicațiunl.
  Termenul pentru care se arendesă acest
ecțeragiu este de un an, cu începere de la
1 lanuarifi 1877 penă la 1 lanuariu 1878.
  Licitația se va ține la acest minister, în
dioa de 15 lanuarifi viitor, ea se va des-
chide la orei e 4 dupe amâijl, ofertele vor
fi sigilate și vor precisa atât în litere cât
și în cifre preciul oferit. Orl-ce ofertă
formulată în mod și condițiunl diferite va
fi respinsă și nu se va lua în considerație.
  Garanția provisorie va fi de lei 100.
  Se pune în vederea D-lor concurenți art.
40—17 inclusiv din legea comptabilitățil
generale a Statului. In termen de 10 <jile
de la aprobarea licitației adjudecătornl
deca nu va depune garanția definitivă, va
perde pe cea provisorie și antreprinderea
se va scdte din noflîn adjudecațiune. Dupe
depunerea garanției definitive în termen
de 10 (Jiile cel mult, antreprenorul se va
presenta la minister spre a subscrie con-
tractul, în cas contrariă lucrarea se va pune
în regie sau în nouă adjudecare în eomp-
tul acestei garanții fără a fi necesitate de
ver-uă altă formalitate saă somațiune că-
tre antreprenor.


   Pentru forma și osebitele clause a le
contractului, concurențil vor putea lua in-
formațiune de la minister cu $ece 4ile
înainte.
   No. 14,397.      1876, Decembre 31.
Condițiuni pentru darea în antreprindere
     a iluminatului gradinei Citmegiu.
   1    Antreprenorul este dator a ilumina
un număr de 60 lampe pentru timpul de
un as cu începere de la 1 lanuariu 1877
până la 1 lanuariă 1878, iluminatul cu gaz
liquid de cualitatea cea mal bună.
   2.    Gazul ordinar ne rafinat care produce
uă lumină roșie și întunecdsă nu seva
primi și lampele armând în acea condițiu-
ne, se vor scâte ca ne armând.
   3.    Lanterni și borcanil cu stâlpii îm-
preună cu mașinele de gaz și cilindrul se
vor da în primirea antreprenorului înche-
ind un proces-verbal de primirea lor.
   4.    Antreprenorul este dator a ține tâte
objectele în bună stare, în cea mal mare
curățenie, stâlpii de lemn, gemurile feli-
narelor, borcanil, mașine de gaz și cilin-
dri , care se vor strica din orl-ce causă,
antreprenorul este dator a le reînoi pe so-
cotâla sa.
   5.    îngrijitorul grădinel și pașnicii de
nâpte vor observa arderea lor și tâte nere-
gularitățileu se vor constata de șeful gra-
dinelor publice saă de către persânele
delegate în acestă privință.
   6.    Pentru fie-care lampă care nu va arde,
conform stipulațiunilor arătate mal sus,
se va considera ca ne aprinsă și se va scă-
dea din preciul total în proporțiune.
   7.    Antreprenorul este dator a depune uă
garanție de 10 la sută din valârea lucrărel
la închearea contractului definitiv, în bani
saă efecte publice.
   8.    La sfârșitul contractului antrepreno-
rul este dator a preda objectele în bună
stare.
   9.    Plățile cuvenite se vor efectua la
sfârșitul fie - cărei luni prin mandate de
plată la tesaurul public.

   — La 17 lanuariu 1877, se va ține li-
citațiunela ministerul agriculturel, comer-
cțulul și lucrărilor publice și la prefectura
județului Vlașca , pentrn darea prin între-
prindere a camionagiului din garele liniei
ferate de la Filaret și Giurgiu-Smârda.
   DetaliurI pentru acestă întreprindere se
pâte vedea în publicațiunea cu No. 13978
înserată în Monitorul oficial No. 287.
(2 ori pe Săpt.)


Administrația generală a dementelor
și pădurelor Statnlnl.


   Fiind-că cumpărătorii moșielor notate
în tabloul de mal jos , vândute îu temeiul
i legel din 6 Martiă 1875 , penă in present
a’aă achitat trăimea din preciul lor.

   Administrația, în basa art. 90 din regu-
lament și a decisiunel comitetului publică
revinderea acestor moșii pe comptnl D-lor
la 10 Martie 1877 , la ora 12 din di, în
centrul BucurescI, localul administrațiuni
și invită pe D-nil amatori a se presenta în
acestă di preparați de garanții în regulă,
cunoscând că condițiunile cu care se re-
vând aceste moșii sunt cele prevestite Ia
art. 49. lit. b c. d și e, din regulamen-
tul lege! din 31 Martie 1868.

Tablou de bunurile Statului ce se revând pe
   comptul cumpărătorilor pentru ne achi-
   tarea treimel, în dioa de 10 Martie 1877,
   în centrul BucurescI, localul adminis-
   trațiunel domenielor, calea Mogoșâi.
Județul Dâmbovița.
  1.   Moșia Tomșani, ca la 250 pogâue din
comuna Costesci, plasa Bolintinu, pendinte
de monastirea Mitropolia vândută D-luI
Matei Tomescu, cu 78,000 lei.

Județul Olt.
  2.   Moșia Milcovu , afară de de Drăgă-
nescl cu Trupurile Drăgoșa, Corbul. Băr
bâsa și Băltesa, cu care se arendâsă
întindere ca de 121 pogâne , pendinte de
monastirea Sărindaru. vândută D-luI Ste
fan Teodor cu 25 050 lei.
   No. 34 753.     1876 Decembre 22.

      Fiind-că D-nil I. M. Șneider și G.
Daniilopolu n’aă achitat până acum pre-
ciul de 2,800 lei, cu cât li s’a vândut de
comitetul central. în virtutea legel din 22
Februariă 1873, locul viran aflat pe moșia
Grozăvesci, culârea Galbenă suburbea
Cișmelei, sosâoa Chiselef , învecinat spre
Nord - Vest, cu proprietatea Serdarulul
Stanciu, spre Est cu strada din dosul gră-
dinelor D-lor Daniilânu Arion și proprie-
tatea D-lor M. Comisionerul, Voiculescu
Sneider, Văduva Gospodina și Mateiii Co-
jocaru, âră spre Vest cu strada mahalaoa
Dracului.
   Administrațiuoea, în basa art. 90 din re-
gulamentul legel de la 31 Martie 1868 și
a decisiunel comitetului, publică revinde-
rea acestui loc pe comptul I -lor cumpără-
tori Sneider și Daniilopolu, la 10 Martin
1877, la ora 12 din <Ji, în centrul Bucu-
rescI, localul administrațiunel și invită pe
D-nil amatori a se presenta în acestă di
preparați de garanții în regulă, cunoscând
că, condițiunile cu care se revinde acest
loc sunt cele prevăzute I* art. 49, lit a,b,
c, d și e, din regulamentul legel de la 31
Martiu 1868 și că preciul lui total se varsă
la casa Statului îndată după confirmare.
   No. 35,341.     1876, Decembre 30.


      Fiind-că cumpărătorii bunurilor no
tate în tabloul de mal jos , vândute în te

(Supliment)

" t ITi U i. uFit ial AL ROMĂNiEi

  meiul leg.. Jᵤ 6 Martie 1875, n-’a„
    i penă în p-esent ratele de 1 Inii 1876
_ (și unii chiar mal multe rate,) administra-
țiunea ia temeiul art- 21 din lege și 90
lin regulament, luând și avisul comitetu-
lui, publică revinderee acestor bunuri pe
comptul D-lor, îa dioa de 10 Martiu 1877,
la ora 12 lin ii, în centrul BucurescI, le-
alul s?Q calea Mogoșâi.'si im ită pe D-nil
amatori a se presenta pregătiți de garanții
în regulă, spre a putea concura, cunoscând
că, condițiunile cu care 864 vând aceste
bunuri sunt cele prevâdute de art. 49, lit.
a, b c, d și e, din regulamentul’legeî din
31 Martie 1868.


Tablou de bunurile Statului ce se vor revinde
  pe comptul cumpărătorilor pentru neachitarea
  ratelor în dioa de 10 Martie 1877, la 12 ore
  în centrul BucurescI, localul administrațiunil
  drmenielor.
Județul Bu8ru.
  1.   Moșia Cilibia, ca la 954 pogâne, din
comuna Cilibia, plasa Câmpului, pendinte
de monastirea Banu , vendută D-lnl Ale-
xandru Niculescu, cu 130,000 lei.
  2.   Moșia Stuleiu, ca la 563 pogâne, din
romuna Cilibia , pendinte de schitul Cio-
m . vândută D-nei Lucia N. V. Căplescu
Poenaru, cu 100,250 lei.

Județul Brăila.
  3.   Moșia ivănușu, din comuna Ciâra-
Doicesci, ca la 3583 pogâne, pendinte de
Mihaifl-Vodă, vândută D-lul Gheorghe T.
Petcu, cu 241,300 lei.

Județul Ilfov.
  4.   Moșia Ferbinți sau Gruianca, ca la
135 pogâne, din comuna Ferbinți-Stroescl
lendinle de monastirea Gruiu , vândută
D-luî colonel Eracle Arion , cu 67,000 lei.


Județul Prahova.
    5. Moșia Bogdănița, ca la 220 pogâne,
  lin comuna Cornetu , pendinte de monas-
  tirea Cotrocenl,vândută D-luî Toma Petcu,
  cu 125.100 1eî.

Județul Butna.
       Proprietatea numită pământul de lân-
  gă Gârla-Colfesci, ca de 144 pogâne din
  comuna Balotesci, pendinte de monastirea
  Nâmțu, vendută D-luî I. G, Langa, cu lei
  37,000.
    7 Hli ' rotușenca , ca la 203 pogâne
  in omuna Monltța, pendinte de moșia
  ■ adri, vândută D-lui Simion Guriță , ci
  , 500 lei.


Județul Rdmnicu Barat.
    8. Proprietatea Galbenu, ca de 314 po-
  me. din omuna ¹ albenu pendinte de e-
  scopia Busăă, vândută D-luî N. A. Stam-
  ᵤ',esru, cu 58 100 lei
    Ko. 34,749.     1876, Decembre 22.

   — Fiind-că cumpărătorii bunurilor no-
tate în tabloul de mal jos, vândute în vir-
tutea legel din 31 Manie 1868, n’au achi-
tat penă acum ratele de la 1 Iulie 1876
(și unii chiar maî multe rate), adiuinis-
trațiunea, în temeiul art. 21 din lege și 90
din regulament, luând și avisul comitetu-
lui, publică revinderea acestor bunuri pe
comptul D-lor în rjlioa de 10 Martie 1877.
la ora 12, în centrul BucurescI, localul ad-
ministrațiunel, calea Mogoșâei, și invită
pe D-nil amatori a se presinta, pregătiți
de garanții în regulă, cunoscând că, con-
dițiunile cu cari se revând aceste bunuri
sunt cele prevădute de art. 49 lit. a, b, c,
d și e din regulamentul legel din 31 Mar
tie 1868.

Tabloiî do bunurile Statului ce se vor revinde
  pe comptul cumpărătorilor pentru neachitarea
  ratelor, în dioa de 10 Martie 1877, la c a 12,
  în centrul BucurescI, localul admiuistrațiunei
  domeniilor și pădurilor Statului, calea Mogo-
  șdeî.
Județul Argeș.
  1.    Moșia Tutana (loc înfundat), vi de
205 pogâne, din comuna Valea-Rea, plasa
Pitesci, pendinte de monastirea Radu-Vo-
dă, vândută D-lui Fotache Tomescu cu
23,300 lei.
  2.    Moșia Cerbușâu-Grădiștea, ca de 374
pogâne din comuna Cerbu-Albota, plasa
Pitesci, pendinte de monastirea Arnota,
vândută D-lul Mihail Vasilescu, cu lei
45,000.
  3.    Mjșia Lazurile ca Ia 250 pogâne în
comuna Sălătrucu, plaiul Loviștea, pen-
dinte de monastirea Cotmena, vândută D-
lul loniță C. Odorogă cu 26 000 lei.
  4.    Moșia Slobmjia-Ciobani ca de 1,404
pogâne din comuna Slobo^ia-Ciobanil, pl.
Cotmeni, pendinte de monastirea Snagov,
vândută D-luî Teodor Naum cu 143,0001.
  5.    Moșia Vlăscuți ca de 255 pogâne în
comuna Herăști-Vlăscuța, plasa Cotmeni,
pendinte de monastirea schitului Bește-
leiu, cumpărată de D. Mihail Vasilescu cu
16,000 lei.
  6.    Moșia Valea-Rea ca de 82 pogâne,
22 prăjini, în comuna Gavana-Valea-Rea,
plasa Pitesci, pendinte de monastirea Vie-
roșu, vendută D-luî Fotache Tomescu cn
1 I 6,550.
  7.    Moșia Butoianca ca de 486 pogâne,
20 prăjini din comuna lonesci, plasa Cot-
meni, pendinte de monastirea Butoiu, vân-
dută D-lor Nicolae Popa Vișan, Bucur
Băilescu, Stan Stănescu și preotul Th.
Mărgăritescu cu lei 60,060.
  8.    Moșia Galeșii ca de 280 pogâne, în
comuna G .leșu, plasa Argeș, pendinte do
episcopia Argeș, vendută D-lor Ion Bu-
nescu și Dimitrie lospide cu lei 34,050.
  9.    Moșia Aninosa (două fășiî separate
de rîul Vălșani sau Galeșu, a mon stirel
Aninâsa, pendinte de Mitropolie), din co-
muna Galesu, plasa Argeș, pendinte de

monastirea Aninv^-, — «i 200 pogâne,
md ită D-ior I. B ineseu și Dimitrie Io -
pide cu lei 24,010.
  10.   Muntele Scara (sau Seăriș6ra\ din
comuna Fetești, plaiul Loviștea, pendinte
de schitul Stănișâra, vândută D-luî Nico-
lae Ciucânu cu lei 14,350.
Județul Buz^u.
  11.    Moșia Hârbâca înfundată din tdte
părțile în proprietatea fraților Penețeni,
ca la 50 pogâne, în comuna Cârpenișt.en,
plaiul Slănicu, pendinte de schitul Gava-
na, vândută D-lui Grigore Stăteseu cu lei
5,850.
  12.   Moșia Găgeni cu sforile ca de 72
pogâne, din comuna Gageni-Vinlilânca,
plasa Tohani. pendinte de schitul Ciolanu,
vândută D-luî C. Velara cu lei 13,610.
  13.   Moșia Gageni-Vintileuca ea de 429
pogâne, din comuna Vintilânca, plasaTo-
hani, pendinte de monastirea Văcăresc!,
vândută D-lui Ștef. Dancovici cu86,000).
  14.   Moșia Zapodia ea de 133 pogâne,
din comuna Bozioru, pendinte de episco-
pia Buzău, vândută D-lor I6n AgapieSfin-
tiși și Stan Popa cu lei 24,510.
  15.    Proprietatea numită Tarcovu, ca de
67 pogâne, din comuna Tarcovu, pendin-
te de schitul Răîesci, vândută D-lul Di-
mitrie Vasilescu cu 1 î .110 lei
Județul Covurlui.
  16.   Moșia Beresci, ca 120 fălci, in co
muna Beresci, pendinte de monastirea Fio
resci, vândută D-lui S. Sgrumala, cu lei
26,000.
  17.   Moșia parU din Fontâna-Geruluî,
ca de 431 fălci, în comunaMâujâna, pen-
dinte de monastirea Cetățuia, vândută
D-lul N. G. Pișacov, cu le! r 15,100.
   13.    Moșia Milesci, ea 274 și jumâiâta
fălci, din comuna Smulțu, pendinte de mo
nastirea Adam, vândută D-lor N. Băjan, I
A. Patrichi și alți tovarăși, cu Itî 84,100.
  19.    Moșia Dăbesei, ca 81 fălci, din co
muna Smulțu, pendinte de Schitul Scân-
teia, vândută D-lor V. D. și 1 A. Patrichi
cu lei 22,600.
  20.    Moșia Zimbru, ca de <3 fălci, din
comuna Bursucani, fostă a schitului Zim-
bru, vândută D-lul Hagi-Nicolae Chiria ,
cu lei 18,400.
  21.   Moșia Bugăâni, ca la 87 fălci, din
comuna Zoresci, pendinte de monasti ea
Văratecu , vândută D-lul Ilagi-Nu o ae
Chiriac, cu lei 22,150.
  22.    Moșia Cuca, ca de 155 fălci și 30
prăjini, din comuna Cuca, pendinte de mo-
nastirea Cetățuia , vândută minorilor de-
cedatului Miron S. Vlasto, cu lei 4 . ,4 '

Distri tul Dâ nbovU .
  23.   Moșia Băjesci, ca la 491 ; gân- :
18 prăjini, din comuna Văcăresci , pl sn
Gelului, pendinte de monastirea DMul ,
vândută preotului N Bolovăm’au . cu D'
133,050.

MQR.'i "..LL IRT\L / ho.'AME

5, (I 7) liUU Hlo I 87, ,

                                                                 cu lei 53.720. ■
•     . • .  •        ,.ₓ   .    . , .„ia-       ■ ₜ ₙ ~               P°K"ae. y fo, nli^a Balotești, din moșia Gru-
pendinte de monastirea Mărcuța, vândută din comuna Manuța-Crangunlo , plasa! ₜᵢ cₒₘᵤₙₐ Balotesti plasa Gârlele'
iMostiștea, pendinte de monastirea Metro-’ₚ₀ₙd^ monastica Răchitâsa vân-
.dutăD-lui G. Longinesou, cu lei 29 D’U.

  24. Sfâia numită Nisipurile, ca 100 ’ vendută D-luI Dr. Capșa,
pogâne și 36 prăjini, din comuna Ciolanu, 1^39, Moșia Mariuța, ca

Județul J utnu

D-luI (i. Rădeseu. cu lei 29.600.

  25.    Moși i Gherg mi, ea 2b8 pogâne poha, vândută D-lm G. Dannlopolu, cn
din comuna Ghergani, pendinte de mo-' lei 240,050.
naști cea Sf. Sava, vendută D-luI Iân Ghica.l                    ,
cu lei 81,10.                          ’            Județul Muscel.

  26.    Moșia Podul-Bărbierulul, ca 37o

         Județul Râmnic u-Sărat.
: 54. Moșia Plopi-Vechl, ca la 368 pogone
I în comuna Macrinul, plasa Râmnic i-de-
șus, pendinte de monastirea Schitu ' a,
vândută D-lnl Alecularci, cu lei 50.050.




                                               40. Moșia Stoenesci, ca 106 pogâne,
pogâne. în comuna Podul-Bărbierulul, pl : din comuna Bădeni-PămâtjtenI, plasa Dâm-
lalomița și Bolintinu, vândută D-luî Iân । bovița, pendinte de episcopia Argeș, vân-
Ghica. cu lei 145,010.                      fotă D-lui Sache Nicolau, cu lei 15,010.¹ 55. Moșia Vâlcelele, ca la 200 pngâap
  27. Moșia Socetu, ca 406 pogâne, dini 41. Moșia Vițighești, ca la 138 pogâne , comuna Câmpinenca, plasa Orașului
comuna Bilciuresci, plasa Ialomița, pen- 'din comuna Căliueșli, plasa Podgoria, pen- pendinte de monastirea sf. Iân din Fo sâni
ei       rn AnOnti Xf i lini                   1 — J _           /"’I 2 —  6 - J x k rx 1 v V A n /I II f <5 _ 1IV ¥ Qfâr Gri Ix.

dinte de monastirea Mihal-Vodă, vândută

D-luI Ștefan Grecânu, cu lei 109,180.
   23. Moșiile Câda Isvorulul și Jugureni-
Sta - poleos, ca 330 pogâne, din comuna
Uliesci, plasa Cobia, pendinte de Văcă-
rescl și Stavropoleos, vândută D-lor Toma
și Christache Țigara, cu lei 168,050.

Județul Ialomița.
   29. Moșia Cotorca. ca 116 pogone, din
comuna Bozianca, plasa Câmpului, pen-
d. .te de monastirea Snagovu , vendută
D-lui Panait Mihălescu, cu lei 14,600.
   P" Moșia Ciulmța, ca 2,77o pogâne,
ni comuna Ciulnița-Livedea, plasa lalo-
miț , pendinte de monastirea Slobozia,
vendută D-nei Zoe Brâncovânu , cu lei
136 100.
   31 Moșia Larga-Vado-Pcdel, ca 2,512
pogâne, din comuna lonesci-Larga, pen-
dinte de monastirea Vadu-Pedei, vendută
D-lui Iân Ghica, cu lei 88,000.
   32 Moșia Nenișoru, ca 442 pogâne dm
comuna Armășesci-RădulescI, plasa Câm-
pului, pendinte de irionastirea Cheia, vân-
dut.: D-luî Dimilrie Steriadi, cu 1. 86,100.

Județul Ilfov.
  33.   .loșia Călțuna, ca 570 pogâne, din
comuna Domuesci-Călțuna, plasa Sabaru,
p linte de Sf. Ecaterina, vendută D-rei
E na Teobaride, cu lei 300,000.
  34.   Moșia Netedesci-Nuci, ca 156 po-
g. ii din comuna Meri-Petchi , pendinte
de monastirea Sf. iân din Focșani , vân-
dută D-lui C. Velara, cu lei 31,920.
  35.   Moșia Prisiceni-de Jos, ca 400 po
gân'e, din comuna Buda-Vrisiceni , plasa
Sabaru, pendinte do monastirea Spirea-
din-Del. vendută D-nel Natalia Fănuță, cu
lei 140,100.
  36.   Moșia Tărtășesci , ca 102 pogâne,
din comuna Tărtășesci, plasa Snagovu,
pendinte de episcopia Busâiî , vendută
D Iul Doctor Capșa, cu lei 100,050.
  37    Moșia Tărtășesci-Cernichi sad Ha-
nul-Călugărului, ca 252 pogâne , din co-
muna Tărtășesci, plasa Snagovu, pendinte
de monastirea Cermca, vendută D-luI Dr.
C,< cu lei 200,050.
    - Un loc anume Tărtășesci, ca la 50
pogone, din comuna Tărtășesci, plasa
Snagovu, pendinte de episcopia Râmnicu,

dinte de monastirea Cozia, vândută D-luI vândută D-lui Ștefan Budescu cu lei 40050.
N. Guși cu lei 25,100.                 I 56. Moșia Golești, cala 228 pogâne
  42.    Moșia Pâtrâia sau Valea Popi, ca din comuna Golești, plasa Orașului, p.en-
la 70 pogâne, din comuna Valea Mare, plasa dinte de monastirea Văcărești, vând ii
Podgoria, pendinte de mitropolie, vândută D-luî Vasile Goliad, cu lei 40,100.
D-luI G. Papadopulo cu lei 8,000.      ! 57 Moșia Bonțești numită și Calicu, ca
  43.   Moșia Radu-Vodă, ca la 131 p₀-     33 pogâne, din comuna Coteșt’ fostă a
gâne, din comuna Valea Mare, plasa Pod- episcopiei Buzâă, vândută D-luI V. Go-
goria, pendinte de monastirea Radu-Vodă. ^ad tu le* 6,650.
vândută D-luI George Papadopulo cu lei ' 58. Moșia Loziile ca de 190 pogonedin
------                                 ‘comuna Bogza, pendinte de monasti ea sf

26,750.                                  .     .     „    .                 -
   44. Moșia Ciocănești, ca la 128 p -gâne J5n din Focșani, vendută D-luI p d lie
din comuna Văleni-Giocănești, pendinte Som, cu lei 42,410.
de monastirea Cozia, vândută D-luI G. Pa-              Jᵤdₑțᵤₗ Tₑcᵤcᵢᵢₗ

59 Moșia parte din RădăcineștI, c ; Ia

padopulo cu lei 50,000

  45.  Moșia Aninosa sau Isvorani, cala                ...                     .
187 pogâne, dih eomuba Stefănești, pen- 156 falce, din comuna Corbita, plasa Ze-
dinte de mitropolie, vândută D-luI Iân ietinu, pendinte de sf. Mormânt, vândută
Bnnescu și Dimitrie losepidecu lei 60000. D*ⁿeî Elena Piitos, cu lei 28.200.
: 60. Moșia Benești, ca la 350 falce, din

61. Moșia Ciuperceanca, ca la 400 po

Districtul Ollu.            țcomuna Crăești, pendinte de monastirea
„ . ₘA .          ,           ,   !Răchit&sa, vândută D-lni Petre Ciucă cu
  46.  Moșia Tempeni, ca la 2190 pogâne, 1 jₑț g4 qqq
din comuna Tâmpeni-de-sus, plasa Mij-ț
locu, pendinte de monastirea Glavaciocu. j        Districtul Teleorman.
vendută D-lui N. Opran ciiilel 270.300. | 61. Moșia Ciuperceanca, ca la 400 p >
  47.    Moșia Cioracala 230 pogâne din gâne din comuna Merișanil, plasa Teleo;
comuna Vatra, plasa Oltnlul, pendinte de man, pendinte de monastirea Văcărești ven
monastirea Bascovu, vendută D-lor D. Pe- jD-lor Barbu Constantinescu, Radu
trescu și Marin Gănțoin cu lei 26,450   ¹ ]on Riescu, cu lei 81,000.
  48.    Moșia Milcovu, ca la 197 pogâne । 62. Moșia Poeni-Strămbenî, cala 845
din comuna Milcovu, plasa Mijlocu. pen- . pogâne din comuna StrâmbenI, plasa Te-
dinte de episcopia Râmnicului, vândută ! leorman, pendinte de monastirea Gl ■ <-
D-luI Dimitrie Polihronie cu lei 60,100. ciocu, vendută D-lor Ghinea Sandu, Prec
Județul Prahova,            !                  knn
                ¹                       । tandin cu lei 200,000.
  49.    Moșia Crucișârele, ca la 800 po j 63. Moșia Bleoturile, ca la 965 păgâne,
gâno, din comuna Seurtești, Sfetesei plaiul din comuna Perul-Rotund, pendinte de roi -

Telâjenul, pendinte de episcopia Buzău/ tropolie, vendută D-lui Cistache Radoiu,
vendută D-luI I. Cireșeanu cu lei 101,050 <u lei 250 OOo.
  50.    Moșia Lupadina, ca la 300 pogâne,¹ 04. Moșia Râca, ca la 410 pogâne din
în comuna Popești. Valea-Dulce, plasa ‘ comuna Bucovu Adunați, plasa Teleorman.
Podgoria, pendinte demonastireaComana, 'pendinte de monastirea Pasărea, vândută
vândută D-lui Andrei Dertinan cu lei D-lui Pârvu Rădulescu cu lei 83,500


65. Moșia Gâla ca hi 650 pegâne din

60.000.

  51.     Moșia Ciolănești, ca la 100 pogâne 'comuna Merigolenl. plasa Târgului, [ ‘ u-
din comuna Mfilăești, plasa Podgoria, pen-'dinte de monastirea sf. Apostoli, vândut ■
dinte de mitropolie, vândută D-lui C. Ci- D-luI Gb. Antonesev, cu 1> 1-173,100.
reșâou cu lei 17,130.                       | 66 Moșia Pvru 1 Rotund ca la 220 po-:
  52.    Moșia numită Vânătă, ca la 27 po- gâne, din comuna Păru Rotund, pl ..șaTâr-
gâne, în comuna Mălăești, plasa Podgoria, guluî, pendinte do Schitul D’un leiun. de-
pendințe de mitropolie, vendută D-luI C. dută D-l J Christache R d : . i '
Cireșeanu cu lei 5,100                      72,000.




o țLv। nane 1577

                                 > H : TL Of j< i .viz                      *£. iht

  67.    Moși» Pârlit», ca la 840 pobvuv,
Iiu comuna Căceni, pendinte de monasti-
rea Văcăresc!, vândută Din! Constantin
FurcuTescu, cu le! 209,000.
  68.    Moșia Zimnicelile, ca l.a 1090 po-
;âae, din comuna Zimnicea, pendinte dc
monastirea Cotroceul, vândută D-lui prin-
•i] e Ipsilante cu lei 225,000.
   60, Moșia Ciochina, ca la 600 pogâne,
lin comuna Atârnați!, pendinte de sf.
Gh orghe-^ou, vândută D-lor frați Racotă
u le 180,050.
  70.    Moșia Foiasca, cala 1559 pogâne,
lin comuna Atârnați!, pendinte de monas-
tirea Văcărești, vândută D-luî Gheorghe
Scărlătescu, cu le! 248,000.
  71.    Moșia Bădeșll sau MozăcenI, ca la
400 pogone din comuna MozăcenI, plasa
Teleorman, pendinte de mitropolie, vân-
dută D lui Eraclie Dumbacu le! 130,000.

Diutrlctul Nlașm.

  72     M șia Luzănâsca, ca la 1375 po-
gâne, din comuna Trestenicu-de-Sus, plasa
Marginea, pendinte de mitropolie, vândută
D-Lu! Ștefan Christopolu cu le! 180,300.
  73.    Moșia Trăstenicu și RăzmireștI, ca
la 1132 pogâne, din comuna Trestenicu-
Popești, plasa Marginea, pendinte de mi-
trepolie, vândută D-luI Irimia Corpescu
u le! 184,100.
  74.    Moșia Poenariî, ca la 1052 pogone,
din comuna Grosu, plasa Marginea, pen-
dinte de episcopia Argeșului, vândută
D-luI Ștefan Christopolu, cu lt! 185,650.
  75.    Moșia Costienii, ca la 1384 pogâne,
.in comuna Răsuceai! de jos, plasa Mar-
ginea, pendinte de monastirea episcopiei
\ rgeșulul, vândută D-luI Ștefan Christo-
polu, cu lei 303 100.
  76.    Moșia Buciumul, ca la 706 pogone
iin comuna Cucuruzu, plasa Marginea,
ndiute de monastirea CotrocenI, vândută
lui Ștefan Christopolu, cu lei 161,010.
  77.    Moșia ButușiI, ca 1; 1135 pogâne,
din comuna Purani, pendinte de sf. Gheor-
ghe Nou, vândută D-luI Ștefan Christo-
lu cu lei 360,010.
  78.    Moșia Băbăița, ce l dice și Călugă-
riți ea la 1221 pogâne, din comuna Bă-
băița, pendinte de Schitul NămăeștI, vân-
duta D lui Nicolae Ceanaca cu lei 204,700.
       Moșia Albeni.ca la 536 pogâne, din
muna Cătunu, pendinte de monastirea
Sărindaru, vândută D-lor frați Alecu și
I rgu Mărășeseu, cu lei 106.550.
  80.    Moșia Pietrișu, ea la 1592 pogâne,
r: a comuna Pietrișn ce aparține de Gau-
janl, pendinte de monastirea Comana, vâa-
d Mă D-luI SterieM. Galița cu lei 226,000.
  81     Moșia Stăucâsca, ca la 320 pogâne.
   . omuna rămășfștl. pendinte de sf.
Ghe ■ ;p -Noii, vândută D-lnl Petre Ră-
dulescu cu lei 84 650.
  82.    Trupul Roțăreștl din GălătenI, ca
Ia 640 pogâne, din comuna GMătenl-Moș-


tenl, pendinte de mitropolie, vândută D-lui
lân Culoglu, cu lei 89,390.
  83.   Moșia trupului Clinu din GălătenI,
ca la 100 pogâne, din comuna Găliteni-
Moștenl, pendinte de Mitropolie, vândută
D-luî Mihail Bâscoveanu, cu lei 13,968.
  84.   Moșia trupului GălătenI, ca la 621
pogâne, din comuna GălătenI-Moșteni,
pendinte de mitropolie, vândută D-luI Mi-
hail Bâscoveanu cu le! 86,742.
  85.   Moșia Popești, ca la 380 pogâne,
din comuna Popești, plasa Câlniștea, pen-
dinte de monastirea Pasărea, vândută D-luI
Dinaitrie C. Râmniceanu, cn lei 175,550.
  86.   Moșia Brăniștaril, ca la 390 pogâne,
din comuna Brăniștaril, plasa Câlniștea
pendinte de monastirea mitropoliei, vân-
dută D-lui C. Goga cu le! 170,150.
   No. 34,747.      1876, Decembre 22.

ANUNCIURI JUDICIARE


LIC1TAȚ1UNI.

Tribunalul de BnsSii.

   La 9 Aprilie viitor, s’a destinat a se
vinde prin licitație, în pretoriul acestui
tribunal, mal jos însemnata avere urmări-
tă a D-lor lorgu și lancu Chirculescu, de
profesiune cel ântâiu funcționar și secun-
do arendaș, domiciliațl în orașul Busâu și
râmasă lor moștenire, de la părintele D-lor
Costache Chirculescu, spre despăgubirea
fiscului, cu suma de lei 4157, b. 50, din
arenda moșiei Statului Pâelele, pe 1867 și
prevâduțl prin jurnalul onor, consilia de
miniștri, No. 5 din 18ă9, care a încuvi-
ințat acâstă vândâre, însă :
   Ca 85 pogâne pământ, în hotarul Nego-
șina, din plasa Pârscovu , acest district,
având pe dânsele locuri muntuâse, arătu-
ră și feneță cum și uă cârcimă , înveci-
nându-se la răsărit cu proprietatea Poli-
ciârel a D-luI 1. Marghiloman, la miadă-
4» cu moșia D-lor Antonescu , la nord cu
moșnenii Negoșanil și la sud cu moșnenii
Antonescil.
   Imobilul de mal sus, la licitațiuuea ți-
nută în pretoriul acestui tribunal, în 4ioa
de 4 Martie 1874, prin procesul-verbal,
No. 1288, cu prețul de lei noul 3250, s’a
mal adjudecat definitiv pe persâna D-luI
io Chirculescu și nu a depus bani în
termenile legale, ast-fel dâră că acum s’a
pus din nou în vândâreîn comptul D-scle,
conform ari. 553 din pr. civilă.
   Asupra numelui de lorgu și lancu Chir-
culescu nu s’a mal găsit nici uă sarcină
popritâre.
   Doritorii ce vor voi să cumpere disul
imobil, să se presinte în pretoriul acestui
tribunal, în arătata di, orele 10 dimiuâța,
unde este a se esecuta licitația, spre a con-
cura.


   Sunt s.u.ațl dâră toț. _.eia ..... ar pre-
tinde verl-uu drept de proprietate, usu-
fruct, servitute, chirie , privilegia, ipo-
tecă safi orl-ce alt drept asupra imobilu-
lui pus în vândâre, ca înaintea termenului
adjudecațiune să se presinte la acest tri-
bunal, spre a șl arâta pretențiunile lor ce
vor fi având, la din contra , sub pedâpsi
de a nu li se mal ține în sâmă.
   No. 25,369.     1876, Decembre 15.

   — La 9 Aprilie 1877, s a destinat a se
vinde prin licitație , în pretoriul acestui
tribunal, însemnata mal jos avere imobi-
lă a decedatului Petrache Poenaru, astă II
representat prin tutorele sfiO D. N. K. Da-
videscu, domiciliat în acest oraș, de pro-
fesiune funcționar, spre despăgubirea D-
lul Mihalache Racoviță, domiciliat tot in
acest oraș, de profesiune cântăreț, de su-
ma de lei noul 6684 cu procentul lor le-
gal de la cererea în judecată și până la a-
chitare, plus le! nou! 60 spese de instan-
ță, ce are a lua cu sentința la No. 399 din
1875, pronunțată de acest tribunal, răma-
să definitivă și învestită cu formula ese-
cntorie.
   Uă pereche case situate în orașul Bu-
său, colârea Nâgră, mahalaoa St. Episco-
pii, lângă șosâoa Plaiului, compusă din
2 camere și un iatac, cum și uă cămară,
având prin centru sală ; âră prin faciă ga-
1 rie de scânduri, construite de zid în p -
iante. cu dușumea de scânduri, învelite cu
tinichea de brad, în bună stare, dependin-
țele lor snnt: un bordeiă ce servă pentru
cuhnie, alături are un grajd construit do
scânduri vechi, încăpător ea de 4 cai o-
sebit sub același acoperemânt șopron de
băgat trăsuri, osebit uă reteradă de scân-
duri, locul pe care se află situate aceste
case, este facia ca de 12 stânjeni și lun-
gul ca de 20 s*j., împrejmuit cu uluce de
jur împrejur , având pe acest loc uă gră-
dină cu pomi, se îuvecinesce la răsărit cu
șosâoa plaiului, la apus cu Stanca Beren-
deiil, la miaijă-nâpte cu Ilâna Banului, și
la mâijă-iji cu Frosa, soci> lui Mihalache
Cismaru.
   Un alt loc vi. an, în aceiași mahala , a
vând facia ca 7 stj. și lungul ca 10, se în-
vecinesce la răsărit cu șosâoa Plaiului, la
apus cu Ilâna Banului, la miadă-nâpte cu
Maria, socia repausatulul Nicolae Cojoca-
ru și la miadlă-di cu locul de sus al debi-
torului.
   Numele de P. Poeuaru nu s’a ma* "ăsit
supus la nici uă sarcină popritâre.
   Sunt somați dâră toți aceia cari ar pre-
tinde ver un drept de pioprietate, usu-
fruct, servitute, chirie, privilegiu, ipote-
că saă orl-ce drept asupra bunului pus în
vândâre ca, înaintea termenului de adjud
cație să se arate la tribunal, spre a ’l
prima pretențiunile lor ce vor fi având . la
din contră, sub pedâpsă de a nu li se m 6
ține in sâmă.



5 (1.7) lanjiarie 1877

     Doritori dâră se vor pesenta la însem-
  nați mal sus di. ora 10 de dimineță, îu
  pretoriul acestui tribunal, spre concurare
  și adjudeca.re
    No. 25 376.     1876, Decembre 15.


      TribmmluljPrahova. secția 1.


     — La 30 Aprilie 1877, orele 10?dimi-
  neța, s’a decis a se vinde cu licitație , la
  acest tribunal, averea rămasă de la defun-
  ctul Alexe Popa Lamba, sub tutela vâdu
  vel Teodora, de profesie menajeră și do-
  miciliată în Ploescl, urmărită după cere-
  r. Preotului Petcu Popescu, spre a sa
  despăgubire de suma banilor, prevădută
  în sentința acestui tribunal, No. 82 din
  1872, învestită cu formula esecutorie, ca-
  re âv-re se compune din :
     Uă vie ca de 3 ciosvârțl, mai mult pă-
răginită de cât lucrătâre, situată în dâlul
G ilmeia, parte din pivniță și șopron, dupe
. cum se prevede în suplica creditorului ,
ale cărei vecinătăți sunt:
     Cu rudeniile decedatului Mihalache Po-
  di Lamba, la apus cu via creditorului,
  □ pre miaijă-ili cu drumul dâlulul și spre
  miadă-ndpte cu lacob Mihaiu, aceste ve-
  cinătăți după arătarea creditorului.
     Un loc viran ca de un stâjen și jumăta-
  te, după arătarea creditorului, învecinat
  cu proprietatea D-lul Ion Voicu, Ion Fol*
  tea sau Gg. Foltea și cu aceia creditoru-
  lui, cu faciada și intrarea în strada Văle-
  ni. suburbia St. Spiridon , urbea Ploescl.
     Descrisul imobil, după atestarea grefei,
  nu s’a găsit afectat la nici uă împrejurare.
     Se publică de acâsta și se somâsă toți
  aceia cari ar pretinde vre un drept de pro-
  prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-
  legiQ, ipotecă safl orl-ce alt drept asupra
  acestui bun urmărit ca, înaintea dileî de
  adjudecare, să se presinte la acest tribunal,
  spre a’și arăta preteuțiunele ce vor avea,
  sub pedâpsă de a nu li se ține în sâmă,
  conform al. III de la art 506 pr. civilă.
    No. 30,421.      1876, Decembre 22.



C1TAȚIUNI


      Tribunalul Ilfov, .secția 1 civilă.
     D. G. Nicolescu. al cărui domicilă se
află în Paris, după cum atestă prefectura
capitalei, prin certificatul sâtt cu No. 4188’,
din 1876, este citat prin acâsta ca, în di-
oa de 15 Aprilie 1877, la ora 11 diminâ-
ța, să se presinte la acest tribunal, spre
înfăcișare în procesul ce i se află intentat
de D. M. Vainberg pentru datorie; cunos-
c&nd că, la cas contrar, se va resolva pro-
cesul în lipsă.
  No. 13,902.     1876, Decembre 22.
    ribuDalnl Ilfov, secția II civilă.
  Fiind că domiciliul D-lor Al. Alexan-


drescu și Elisabeta Alexaodrescu.nn se află j spre a se înfăcișa în procesul intentat con-
în capitală.după cumseconstatădincerti- trăi, de sociul sâu Ghenare Popescu, pen-
ficatul poliției capitalei, No. 35,647, din tru divorț; cunoscând că, nefiind următâre,
1876, sunt citați prin acesta ca, în dioa de se va face cele legale în lipsă’l.

18 Martie 1877, să se presinte la acest tri-
bunal, ora 10 de diminâța, spre înfăcișare
cu D. I. Elias et compania; căci la cas con
trar, se va resolva în lipsă, conform legei.
   No. 10,313.     187.6, Decembre 23.


Tribunalul Ilfov, oct ia comercialii.


   Sunt convocațl toți creditorii falitului
Ath. Antoniu, spre a se presinta, în ijioa
de 10 Ianuarie curent, în pretoriul acestui
tribunal, orele 11 diminâța, în persdnă
sati prin procurator în regulă, cu actele
de creanțe și cu copil după dânsele, ce
s’aă verificat, spre a se confrunta.



1877 Tanuarie 4.

No. 30.

Tribunalul ilfov, secția 1 corecțiouală.


  Zmarandachelliescu, cu domiciliul necu-
noscut, este citat cs prevenit pentru ultra-
giu, a se presenta la acest tribunal, în ijhoa
de 17 Ianuarie 1877; căci în cas contrar,
se va judeca în lipsă.
   No. 28,827.    1876, Decembre 30.


Tribunalul de Bus&f


   D. Gg. David, fost domiciliat în comu-
na Scurtesci, cătunu Stănesci, acum cu
domiciliul necunoscut, se citâsă prin a-
câsta, una și singură citațiune, conform
art. 71 din procedura codului civil, ca, în
dioa de 27 Ianuarie 1877 , la orele 10 de
âiminâță, să se presinte la acest tribunal,
spre a se înfăcișa în procesul ce are cu
D-na Voica, socia sa, pentru divorț; cu-
noscând că. nefiind următor acestei citați-
unl, se va înfăcișa causa în lipsă, conform
art. 148 din procedura codului civil.
   No. 25,183.    1876, Decembre 11.


   Tribunalul de Prahova, secția II.


   D. Petrache IvanovicI, din comuna Plo-
escl, fost agent de băuturi spirtudse, este
citat ca, în dina de 20 Ianuarie 1877 ora
10 de diminâță, să se presinte la ac--st
tribunal, spre ase înfăcișa ca inculpat;
cunoscând că, nefiind următor aceste! ci -
tațiunl, se va resolva procesul în lipsă,
conform legel.
   No. 20,255.     1876, Decembre 24.


Tribunalul Mehedinți, secția I


   D-na Petria, socia D-lul Ghenarie Po-
pescu, din Severin, âră acum cu domici-
liul necunoscut, conform jurnalului înche-
at de complect, sub No. 8,024, se vestesce
prin acâsta ca , la 21 lannarie 1877 , ora
10 ante-meridiane, să vină la acest tribu-
nal, secția I, preparată de actele necesare,


  7o- 29,214.     1876 Decembre.


Tribunalul de Ialomița.

   „. Lixandru Panait, din comuna Bâr-
cănesci, se citâsă prin acâsta ea, în dioa.
17 Ianuarie 1877, ora 10 diminâța, să vie
înaintea tribunalului, spre înfăcișare în
procesul în care este inculpat pentru furt;
cunoscând că, în cas contrariu , procesul
se va resolva în lipsă, conform legel.



1876, Noembre 6.

No. 17,059.

Tribunalul de Teleorman.
   D. Moeru, calfă în serviciul D-lul Men-
del Croitorii, cu domiciliul necunoscut, se
citâsă prin acesta ca, în dioa de 15 Ianua-
rie 1877, orele 10 diminâța să vină îna-
intea tribunalului, spre înfăcișare în pro-
cesul în care este inculpat pentru furt; con-
trariu, procesul se va resolva în lipsă;cu-
noscând că termenul de la 16 Ianuarel877.
se revâcă, fiind sărbătdre.
  No. 2,524.      1876, Octombre 13.


   — D. Maer Cafta, aflat în serviciu D-lul
Mender Avram Croitoru, din Turn, âră a-
cum necunoscut, este citat ca, în dioa de
de 16 Ianuarie 1877, să sepresinte la tri-
bunal, inculpat pentru furt de obiecte, con-
trar, se va urma, "onform legel.
  No. 22,161.     1876, Septembre 22.


-Iadele de pace a ocolului Călărași.
   D. Toma Ene, fost cu domiciliul îu co-
muna Vărăsci, âră acum necunoscut, fiind
acționat în judecată de D. Mihale G. Po-
lifroniiade, prin suplica înregistrată la No.
4,237, de la 27 Octombre 1876, pentru
datorie de lei nouî 317, bani 80, cei dato-
râsă sub garanția D-lui N. Gg. Sumboso-
cu. după înscriau cu data de 19 Noembre
1875, se citâsă prin acâsta a veni spre în-
făcișare, la acâstă judecătorie, în ijioa de
13 Ianuarie 1877, ora 10 diminâța.
  No. 5,939.       1876, Decembre 20.



MANDATE DE ADUCERE.


Judele de instrucțiune al tribunalului
Ilfov.
   In numele legel și al M. S. Domnului,
   Noi A. I. Varta, jude de instrucțiune
al acestui tribunal, în virtutea facultățel
ce ne dă legea de procedură criminală,
mandăm și ordonăm ca , Dumitru Jianu,
cu domiciliul necunoscut, să fie adus la
cabinetul nostru , în dioa de 9 Ianuarie
1877, spro a li se lua interogatorul pen-
tru furt-

5(17) ianuarie 1877

flONITORUL OFICIAL AL ROaAMEi

’7

   Cu esecutarea acestui mandat se insăr-
cineasă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă-
toarele din (Jisa procedură.
   Dat la 23 Decembre 1876.
No. 7,055.

      In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lengă acest tribunal, mandăm și ordo-
m tutulor portăreilor sau agenți al pu-
terel publice să aducă înaintea nâslră, eon-
formându-se legel, pe Ilinca, fosta servitâ-
la D. C. Decar,cu domiciliul necunoscut,
pentru 11 Ianuarie 1877, casă fie ascultat
asupra inculpărilor ce ’l se aduc pentru
sperjur.
   Cerem de la toți depositarii puterei pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de faciă.
   Făcut la 14 Decembre 1876.
No. 7,205.

   — Iu numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C. Fortunatu , jude de instrucțiune
pe lengă acest tribunal, mandăm și ordo-
năm tutor portăreilor sau agenți ai puterei
publice să aducă înaintea nâstră, confor-
mându-se legel, pe Maria Lasu, cu domi-
ciliul necunoscut, pentru de U Ia-
nuarie 1877 , ca să fie ascultat asupra in-
culpărilor ce ’l se aduc pentru furt prin e-
fracție.
   Cerem de la toți depositarii puterei pu-
blice de a da adjutor, în cas de trebuință,
pentru esecutarea mandatului de față.
   Dat la 14 Decembre 1876.
No. 7,219.

Judele d lustritcțiune al tribu naiului
           Urabeva, secția 1.

   In numele legel și al M. S. Domnului.
   Noi C. I. Călunenu, jude instructor al a-
cestul tribunal, secția I, în virtutea facul-
tățel ce ne dă legea de procedură crimi-
nală , mandăm și ordonăm ca Mihalacbe
Vălinescu, fost sub-comisar în acest oraș
Ploescl, acum cu domiciliul necunoscut, să
fie adus la cabinetul nostru, în termen de
24 ore de la publicare, spre a i se lua in-
terogatoriul ca prevenit.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99. 101, 110 și următâ-
rele din (Jisa procedură.
   Dat la 25 Noe: e 1876.
No. 7,383.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
Noi C. I. Călunenu, jude de instrucțiu-
ne pe lengă acest tribunal, în virtutea
facultățel ce ne dă legea de procedură cri-
mit ală, mandăm și ordonăm ca , Paras-
cl.iv Pândaru servitor la fabrica de gaz a
D-lul V. Mehedințânu, acum cu domiciliul
necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru,

îe terme de 24 ore de la primire, spre a i
se lua interogatoriul.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâdă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ-
rele din disa procedură.
   Dat la 17 Decembre 1876.
                            No. 7,655.

   In numele iegel și al M. S. Domnului,
Noi C. I. Cătuneanu , jude de instruc-
țiune al acestui tribunal, în virtutea fa-
cultățel ce ne dă legea de procedură cri-
minală , mandăm și ordonăm ca, Pavel
Sârbu, fost cu domiciliul în comuna Brea-
za , âră acum necunoscut, să fie adus la
cabinetul nostru în termen de 24 ore de
Ia primire spre a se lua interogatoriul.
   Cu esecutarea acestui mandat, se însăr-
cinâsă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ-
din disa procedură.
   Dat astădl, la 30 Decembre, 1876
                            No. 7 847.

Judele de lnstrucț.u..e al tribunalului
                Busău.

   In numele legel și al M. S. Domnului,
Noii. H. Dumitrescu, judecător instruc-
tor al acestui tribunal, în virtutea facul-
iățel ce ne dă legea de procedură cri-
minală, mandăm și ordonăm ca pe Nicoli,
fost tișghetar la Nicoli Duma, din orașul
Busău, âră acum cu domiciliul necunos-
cut să fie adus la cabinetul nostru în di-
oa de 5 Ianuarie 1877, spre a i se lua in-
terogatoriul.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterei publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următorii
din disa procedură.
   Dat la 30 Decembre 1876.
                            No. 5,298.

PRETENȚIUNI DOTALE

Tribunalul Ilfov, secția I civilă.
   — D-na Mărită Dumitrescu, din calea
Văcăreșcl, No. 143, prin suplica dată a-
cestuî tribunal la 11 Martiu, 1875, regi-
strată la No. 1,979, a cerut chemarea în
decată a soclului D-sâle D. Dimitrie lân
și a creditorilor acestuia, pentru separație
de patrimoniu, conform actului dotai le-
galisat de tribunalul Ilfov, secția III, la
No. 336 din 72, și prin jurnalul No. 5,823
din 15 Decembre curent saă amânat aco-
stă afacere pentru dioa de opt-spre-^ece
Februariă viitor, anul 1877.
   Acâsta dar se publică spre generala cu-
noștință.
   No. 13,742.     1876, Decembre 18.
Tribunalul de BuzSiL
  D-na Elisa Mehtupciu, domiciliată în

orașul Busăfl, prin procuratore D. G. Că-
pitănescu, cu petițiunea ceafi dat acestui
tribunal, reg. la No. 16,100, din 20 No-
embre espirat, anul corent, aii intentat ac-
țiune civilă contra soclului s6Q. Grigorie
Mehtupcifl, domiciliat totîu orașul Busăfl,
pentru separațiunea patrimoniului, acâsta
însă :
  I.   Adică opt-decl stânjeni moșie din
hotarul Groșanî despre Ghica, spre miadă-
dl cn Analogie din suma stânjenilor ce a-
vem, cu pădurea ce va veni pe acești
stânjeni;
  2    Uă pereche case de zid, și alte câte
încăperi se află înăuntru cu stânjeni la
fața uliți ,1a caldarâm un-spre-dece și ju-
mătate, în mahalaua Banu, ulița Vlădescu,
văpsâua roșie ;
  3.    Sâpte și jumătate pogâne vie, adică
patru pogâne lucrătâre, și trei și jumătate
nepusă, pogâne mici după act cu data 820,
  4.    6,400, lei în naht pentru gardirop și
așternutu patului cum și pentru cele-lalte
trebuinciâse ale casei;
  5    2,300, lei în ale hainelor ce le are
făcute înatură.
   Tribunalul publică acâsta spre ști-
ința tuturor conform art. 629 și 630 din
procedura civilă.
   No. 25,338.     1876, Decembre 15.



SDMAȚ1UNE.

Corpul portăreilor tribunalului de
Fălciii.
   D. Nicolae Constandache, fost compta-
bil la casieria județului Fălciu și al căruia
domiciliu acum este necunoscut, să somâ-
să ca, în termen de uă (ji liberă calculat
de la data foel în care apare acâstă publi-
cație, să respun<|ă D-lul creditore Leib
HerșcovicI et Tamaș, domiciliat în Huși,
suma de 289 lei, 15 parale, cursul pieței
vechi de Iași, cu procentul legal de la 12
Mal anul curent, și penă la numărătâre
precum și 6 lei, 35 bani, timbrul și taxa
de publicat, conform cu cartea de judeca-
tă a judecătorului orașului Huși, No. 279,
din 2 Iulie 1876, învestită cu formula e-
secutorie, No. 234, la din contra, i se va
urmări averea sa mobilă ce o are la casele
D-sale din Huși.
   No. 2,150.    1876, Decembre 11.



SECHESTRE.

Tribunalul de Vlașca.
   D. M. Lestu, cu petiția înregistrată la
No. 10,749, din 1870, a cerut secuestra-
rea averel debitorului său G. Seinescu, din
comuna Tămășesci, pentru asigurarea su-
mei de lei 1,190, bani 20, după care tri-
bunalul, în urma jurnalului No. 4,222, a



I o

I UliVL. utilii. AX| i»

invitat pe șeful portăreilor local, prin a-
dresa No. 22,679;. acesta a aplicat secu-
vstru pe averea numitului G. Seinescu,
compusa din următârole:
  1.    Pe dom’ paturi de fer cu saltelele lor
ți macatul lor de damască cu învelișurile
lor lucrată în rățea,-
  2.    Uă canapea, două fotelurl, patru sca-
une înbrăcate cu rips roșu;'
  3.    Trei mese, una rotundă și doua de
părete cu învelișurile lor de lână și altele
de reția;
  4.    Două candelabre cu câte patru lumâ-
nări și J^uăfesnice de argint;
  5.   Un câsornic de perete ehronometru;
    ■ . Două oglindi poleite de perete;
  7. Trei tablouri lucrate cu ulei ale țârei;
  8. Trei pusei din care una lefoșe;
  9. Două tablouri fotografisite defamile;
  10  Două revolvere;
    1. Trei perdele cu draperurile lor de
lână și galeriile lor;
  12.    Patru cal vineți și trăsura nouă sis-
tem numită droșcă;
  13.    Și pe parte din porumbul aflat în
pătul, pentru care dâră se publică spre
cunoscința generală.
   No. 25,783.       1876, Noembre 19.

   — In urmarea cererel făcută de D-nii
George I. Zisu, cu petiția înregistrată la
No. 7,910 din 22 Iulie anul curent, s’a
înființat secuestru de acest tribunal, pe a-
verea D-luI Teodor Demacof, din orașul
Giurgiu, până la concurența de70 galbeni
și care avere este cea urmă țâre:
   Uă trăsură cu No. 41, și 4 cal cu ba-
iu o riU lor, din care doul la păr negru și
doul roibl, tribunalul publică acâsta spre
generala cunoscință.
   No. 25,785.       1876, Noemb. e 19.


ESTRACTE DE DECISIUNI.

   Tribunalul Ilfov, secția I civilă.
   Prin sentința cu No. 382, pronunțată
de complectul acestui tribunal, în ședința
de la 23 Noembre 1876, hotărasce :
   Condamnă pe Dimitrie Orovânu, să plă-
tescă lui T. Mihăilânu suma de lei 3,275,
bani 22 cu dobânda de la intentarea ac-
țiunel penă la achitare, plus 50 lei spese
de instanță
   Sentința se pronunță cu drept de opo-
siție și apel, conform art 154—218, cin
procedura civilă.
   Acesta dâră se publică spre cunoscința
D-luI Dimitrie Orovânu, al cărui domici-
lii este necunoscut.
   No. 13.738.    1876, Decembre 18.

Tribunalul Ilfoov, secția II.
      Tin sentința acestui tribunal, cu No.
435 de la 3 Decembre 1876, pronunțată
în lipsa D-luI Mihale TAn, se dispune cele
următâre:


   Condamnă pe Mihale lân să plătescă
curatorilor bisericel Slobozia, 1,150 lei
noul, cu dobânda legală de la data inten-
tărel acțiunel și până la achitare, ca dej-
păgubir pentru terenul ne arat și necu-
rățit.
   Respinge cererea de despăgubire pen-
tru cheltuel de transport.
   Reservă reclamanților dreptul de uă nouă
acțiune, în privința despăgubirel pentru
plata de foncieră și transmiterea moșiei,
condamnă pe Mihale lân, să plătâscă re-
clamanților 300 lei noul cheltuell de ju-
decată.
   Acâstă sentință este supusă opoșițiel
și apelului, conform legel.
   No. 10,247.     1876, Decembre 20.

   — Prin sentința acestui tribuual, No.
98. din 1876, se dispune cele următâre:
admite cererea ele divorț făcută de D-na
Maria P. Movilă, contra sociulul sâu Pe-
trache Movilă, și declară desfăcută căsă-
toria dintre numițil soci.
   Acâstă sentință se prOuUuță cu drept de
oposiție și apel, conform legel.
   Dată și citită în ședință publică la 16
Decembre 1876.
   No. 1 034.      1876, Decembre 23.



Tribunalul Ilfov, secția,cvnierciidă.

Estraet după decisiunea adunărei generale es-
traordinare a acționarilor societățel financiare
a României, în ședința de la 19 Decembre
1876.
   Adunarea generală estraordinară a acțio-
narilor'societățel financiare a României, în
ședința de la 19 (31) Decembre 1876, în ur-
ma prorogărel încuviințate în ședința de la
12 (24) Decembre 1876, representată prin
6,760 acționari și 676 voturi, regulat con-
stituite, conform art. 40 din statute, după
ce s’ascultat raportul consiliului de ad-
ministrațiune și referatul comisiunel de-
legate de adunare în precedenta ședință,
pentru a esamina situațiunea societățel și
a’șl da părerea asupra continuărel aface-
rilor societățel sau desoluțiunea
   A decis:
    Disolvarea societățel și licuidarea; a
numit licuidator pe D. agent Hecht și D.
Gr. Triandafil.
    A conferit licuidatorilor dreptul a re-
presinta societatea îu licuidațiune.
    Le a recomandat puterile cele mal în-
tinse de administrațiune și de disposiți-
une a întrejel averi a societățel mobiliare
și imobiliare. Putând face în interesul so-
cietățel disolvate și în licuidațiune tdte
!actele ce vor recundsce necesariu, având
însă a lua avisu comitetului de consultați-
une compus din D-nii:
    Eraanuel Hillel Manuach;
    Baron Reinech;
    Pentru următdrele acte


  Pentru vânderea de mobile;
          constituiri de ipoteci; ’
          transacțiuul;
          ficsarea retribuțiunilor funcțio-
narilor și celor alțî agențl ce se vor recu-
nâsce necesarii.
   Pentru tâte cele-alto acte, licuidatoril
vor lucra având puterile cele mal generali
   Se publică acâstă disposițiune spre cn-
noscința tutulor, conform art. 45 din cod.
comercial și celor prescrise în art. 42 idem.
   Pentru conformitate cu proeesul-verbal
trecut în registru în dioa de 19 Decembre
1876.
     Societatea Financiară a Rpmănie'ț
  p. sub-director: Șechaie.
  Administrator delegat: Aug. Hecht.
  No. 144             1877 hnune 3.


ANUNC. ADMINISTRATIV


Prefectura do Brăila

   Pentru procurarea unei însemnate cuan*
titățî de imprimate, necesarii espeditori-
lor poștali și tutulor comunelor din acest
județ, pentru serviciul poștelor rural?, și
celui de constatare, trebuitor asemene<
prefecturel și comunelor, pe anul 1877:
urmând a se ține licitațiune în dioa de 10
Ianuarie 1877; prefectura publică despre
acesta spre generala cunoscință a D-lor
matorî, cari sunt rugați ca, în arătata di
să se presinte în cancelaria comitetului,
spre a concura la licitațiune.
   No. 10.955

Prefectura de Doljiu

   D. Teodosie Bodescu, advocat, din ora-
șul Craiova, prin petiția ce a dat prefec-
turel înregistrată la No. 18 373, arată.că
avend angajat eu contract în regulă în ser-
ciciul D-sale pe uă Emilie Dimitrescu. cu
signalimentele acestea: statura miji < i<,
corpolentă, facia blondă, ochii căpril, na-
sul, gura potrivite, pârul capului castaniu,
înbrăcată cu rochie nâgră, scurteică ver-
de, pălărie negră, vorbesce limba română,
maghiară și germană, în <)ioa da 13 De-
cembre 1876, în lipsa D-sale, a dosit din
serviciu, furândul mal multe obiecte.
   Prefectura publică pentru dovedirea el.
   No. 19,270.    1876, Decembre 21



Decanul corpului de advocat! din ju
dețul Prahove

   Se publică spre cunoscința generală că,
prin închearea consiliului de disciplină
din județul Prahova, D. C. D. Gealep, pe
temeiul diplomei de licență ’. drept de la
facultatea din Bucureșcl, s’a înscris în ta-
bloul advovaților stagierl.
   No. 64.         1876 De embre 22

5.(1 .iihari-' IS                                         MVMTvM-l. OF1< IAL AL I.OKAMJ                                                                                    »

m concert
In sala AtheneuluT, Duminică la 16'
Ianuarie, d t de D-șora
MARIA ASSAN
Una din cele mai distinse artiste, din buna
și sldsa s eietate Română, care ’șl-a făcui,
briliante studii musicale în Florența ;și
Strasburg, unde a căpătat și distinsul titlu
de membră onorifică a Societăței orale, me-
daliată pentru meritele sale artistice. Pe
leagă juna concertistă, afi bice-voit a da
concursul D-lor benevol și artiștii Lfibitcb,
Dumitrescu și L. Wiest. — Se asceaptă
prin urmare încuragiarea publicului ro-
mân, care nu va lipsi spre a admira talen-
tele ce juna conpatriotă a dobândit prin
perseverența și prin inteligința sa.

       CURM b KUCUKEȘC1

      arașci, 14 Ianuarie (st, n) 1877
Cump.
   Obligațiuni, ruralo . . ,     72*/»
     „ domemiaie ...             73
             (300 lei casei pena.) 100
     fonciare rurale . . 65’/₂
     „ fondare urbana ,            52
   .miuum. Uppeahcim-Londre      —
£• j R,    Sîern-Loadra ...      —
          municipal ....         62
          cu prime Bucureșci (bi-
          lete de 20 lei) . î .   —
   A - .indk căilor ferate române .
          Societăți tinațiare a Re- —
       mănid (5001. liberați 250) —
       (500 1.) Societăți Dacia 290
       (500 1.) Societăți de gaz —
          Societăți Bomcn'ia . . 60
          idem a Il-a emisiune . — ‘
          Schimb si ;
   Paris ia vedere . . .    . . —
     „ pe 3 luni.        .    99.30
   Londra la vedere
          pe 3 luni..         25 10
   jjorlin ta vedere
          po 3 luai             122V.ₜ
   S ptui po r i                 36

'URSUL VIF.NE1

Vena 16 Ianuarie (st. n.) 1877
Metalice. . .        . .      61 60

Naționale ,                   67 95
Lose ....                     75 50
Acțiunile băncel .           112 25
Crpditurl                    817  —
Lon'bm ...                   141  —

Obligațiuni rurale ungare . 125 85

          tomeșvar   .       73 50
          transilvane .      71 50
          < r ată . .        71 50
Argint in mărfuri.  .        H5 80
I^td. ...             •      597
N ’eonul. .           ■      10 04

CHARTA TERI OR RU4ANE

dacia woDiayA
i > u sidlele primare de ambe-sexe, de
G. A Zamphirolu
(Profesor)
Se gâsesce de xâmlâre pe preț de l leu,
25 bani, la librăria H Zametzky & Comp.


CARTEA JE CITIRE
PARTEA IlI-a
pentru clasa 4-a primară, a eșit de sub
tipar; ea este lucrată de uă asociațiune
de învățători întru tdte întocmai conform
cu programa actuală, a claselor primare
și costă, un volum de aprâpe 30 c61e în
b°, numai 1 leu și 50 bani, un preț cum
n’a fost încă mal mic pentru uă carte
școlastică.
(2-3d) Editori: Socec ^Comp.

  1 eșit de sub tipar și se află de vendere
la librăriile din Bucureșci, cu prețul de 1
leu 50 bani; Nota asupra basinului terțiar
și legiuitului de la Bahna, (județul Mehe-
dinți) cuuă harta geologică colorată de
Gregoriu Stefănescu, profesore la faculta-
ea de sciințe.

LIBRĂRIA ȘTEFĂNESCU & BARASCH
  A eșit de sub tipar:

    NOȚIUNI DE IGIENA

de un amic al copiilor. Carte elaborată
conform noului program școlar, pentru usu
clasei a 4-a de ambe secse. Prețul 50 bani

  A eșit de sub tipar volumul I din ro-
manul Vrăjitor®» roșiă safi Mortă și
vină, de Xavier de Montdpin, traducțiune
de St. P. Bureghelea, Opera întrâgă va
forma 3 volume mari în 8° de 54 câle,
Prețul a tustrele volumele 9 franci, âră
pentru persanele ce la primirea primului
volum vor plăti opera întrâgă numai 7
franci. A se adresa la administrațiunea
(jiarulul Vocea Covurluiului, în Galați,
și în Bucureșci ia librăria Socec.
Se mal găseșce încă puține esemplare din
romanul Misterele Indiei 3 volume, de
același autor, cu prețul de 7¹', franci,
tustrele volumele.


    AN JiȘClDRl PARTICULARE

; acem cunoscut că, nea dispărut 1 obli-
‘ gațiune domenială, seria 4,489, No
44 890, și că am intervenit pe lângâ co-
mitetul de lichidare pentru a el amortisare.
  Bucureșci, 31 Decembre, 1876.
   3-2d)          Appel & Comp.


1NSC1INȚARE RuBLICA

   Șâse bonuri rurale sub seria No. 467,
468, 469, 475, 476 și No. 4,314, cele
d’ânteiu 5, în valdre fie care de câte 5,000
lei vechi, âră cele de al șâselea de 500 iei
vechi, cu ocasia morțî subite a proprieta-
rului lor N. loanid din Pitesc!, au dispă-
rut prin sustragere dintre actele de valĂre
ale defunctului.
   Subsemnatul, în calitate de tutore, pu-
blică acâsta spre cunoscință și prevenirea
tutulor, că presentândulise spre o mp'
rare veri ce persână cu menționatele bo-
nuri, să bine voâscă a’l 'enunța auioritaței
pentru a justifica legala lor posesiune.
   De asemenea sunt rugați și D-nii casi-
eri al tesaurulul Statului, să bine voiască
să procedese tot astfel.
   (1-1) PitescI,          . Badovitz


F^ac cunoscut că, de astădt înainte, în loc
■ de, Michail Popescu, mâ voi subsemna :
(3-3)               Michail Lă~-anu.



   e face cunoscut că s’a perdut sentința
No. 690, din 30 Mai 1873, prin care
s’a condamnat loniță Pănulescu, a suferi
închisâre corecțională, pe termen de 20
de dile, în virtutea art. 352, din codul pe-
nal condamnând ca să plătâscă și recla
mantulul lei noul 1,500, cu dreptul de o-
posilie și apel.



( ) ecepisa casieriei districtului Dolj
I No. 4,852, din anul curent .
in valore de lei 10,000 ce am depus
casei de consemnațil, pe compta D-luI
Hr. Papastilopolu, perdend’o, declar
că cel ce va găsbo să ’ml-o presaip
țese în termen de 30 dile la dom
liul meu în orașu Craiova, strada AIo-
rel-de-foc, eră în cas contrar, se va
considera anulată
   Acestă perdere am făcut-o cunos-
cut casierului de Doljiu și casei -
consemnațil.
   (16) Eccderina Văllimărescu.

Subsemnatul public opi« ciinoscința ge-
nerală că casele cu locul lor din capi-
tala Bucureșci, strada Modestiei, No. 10,
mahalaua Armenâscă, aparțin minoiilor
mei copil, ca moscenire de la răposata
mea soție Anica Chircov, prin conse-
cință dâră, ori ce vemjâre se va contracta
cu tatăl râpausatel Vartan Chircovu saii
cu alte persâne va fi nulă, căci, nicT numi-
tul și nici alte persâne, nu afi nici un
drept asupra menționatului imobil
Garabet Sarchezu

SERVICIUL DE IARNA


    ( ALFA FERATA A STAT! LI I


MESSUL TRENURILOR ᵣₑᵢww BUCUhESCI - GIURGIU ₍S^ₙfᵢ

VALABIL DE LA % OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI

                                       -------                                                                      
BUCU.KkJSCl-G-lUH.G-lU                                                       GIURGIU-BUCUBESCI                       
O                                      ARETAREA                    &                              ARETAREA           
                                      TRENURILOR           M     »-4                             TRENURILOR          
                                  TRENURI         TREN                                    TRENURI           TREN |  
« -                                MIXTE       facultativ  KILOMETI            STAȚIUNILE          MIXTE  facultativ
1 o * O  STAȚIUNILE                            de m&rfurl  de 1*                                          de mârfurl
1 s °                          Nr. 1    Nr. 3     Nr. 103    I U R G                      Nr. 2     Nr. 4 Nr. 103   
pa                             OBE MIN ORE MIN ORE MIN             0                      ORE MIM ORE MIN ORA MIN _ 
                               Dimin   Sera    Amedă-di                                   Dimin.  D-aro.            
                               9 15    5 10    12 45                 Smârda .             9 00    4 37              
8.200    BUCURESCI restaurant  9 35    5 30    1 08            5.000 GIURGIu{Bufet®»X     9 14    4 47    12 10     
12.600   Jilava     ...        9 43    5 38    1 33        12.750    Frățesci ....        9 48    4 57    12 20     
17.400   Sintesci (halta) .    9 56    5 52    1 59        26.200    Bănesa    ...        10 16   5 11    12 30     
24.400   Vidra.....            10 09   6 05    2 19           43,500 COMANAjBufet p0Sir.e 10 26   5 45       1 42   
28.770   Gradisce (halta).     10 17   6 13    3 14           47.600     l       P ornire 10 35   6 13    2 17      
45.800   COMANAjBufet          10 27   6 23    3 43           54.400 Grădisce (halta)     10 51   6 23    2 37      
59.250   Bănesa ....           11 06   7 03    4 01           59,400 Vidra .....          11 02   6 32       3 30   
67.000   Frătesci          . . 11 28   7 26    4 11        63.500    Sintesci (halta) .   1 1 12  6 48       3 48   
1 72.000 GIURGIuj Bufet        11 40   7 38    4 21        72 000    Jilava.....          1 1 27  6 59    D. amedâ^i
         Smărda ....           11 50   Șira    Dupe-amejâ            BDCURESCI restaurant Dimin.  7 10              
                               12 _                                                               7 25              
                                                                                                  Sera              

Trenurile Ne, 103 și 101 vor circula obligator in fidele de. Mercurea și Sâmbăta luând și căleton de ci. 1 și 11
pene la încetarea circutațiunei vaporelor accelerate.

JL E G A T U R T

A. CU LINIA DE NORD.
Cursa directă intre Viena-Constantin opole și vice-versa
MERCUREA ȘI SAMBATA-
               1.  Cursa Viena-Coustautinopole:
Sosire la gara T^rgoviște In ora 8—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2.
Sosire în « Filaret   « 9 — cu trenul local.
Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1.
               2. Cursa ( ousIantinopole-Viena :
Sosire In Giurgiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Ruseiuk.
Sosire în Bucurescî, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—25 m sera
Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. eu trenul local.
Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute.
Precare» din «           « 8 și 15 m cu trenul accelerat.
               3.  Trenul Nr 2:
Cu trenul mixt Nr 17 spre Pitesc!
               4.  Tronul Nr, 104 și 4:
Ou trenul aceelerar Nr. 1, la ora 8 15 minute, la Brăila-Gala^,
  Roman, lași-Sueeva Viena, Berlin, Paris, Petersburg.
               5.  Treimi Nr. 1
Ou trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena, Lemberg Su-
  eeva, Roman. Galați. Brăila, la orn 8 și 30 minute dimineța,
   Imprimeria Statului

               6. Trenul Nr. 3:
Cu trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați la Brăila la
  ora 4 și 30 minute, dupe amedă-di
B.  CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU.
L Cu vapor o accelerate.

1) Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, lacrele 12 a i
    trenul No. 104
2) . Plecau! de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, i.. orele o
    sera, trenul Nr. 1 șî 103.
2. Cu vaporo do posta la Giurgiu.

1) . Sosind la Giurgiu din sus: a) Mercur! trenul Nr 104 b) Sâm-
    băta trenul No. 2. e) Luni și Vineri trenul No. 4
2. Plecând de la Giurgiu în sus : a) Marți și Vineri tienul Nr
C.  CU CALEA FERATA OTOMANA.
MERCUREA ȘI SAMBATA.

Ou trenul de postă care
    Ruseiuk la Varna

Cu trenul de postă care
     3 p m

Trenul No. 1.
plecă la ora 1 și 40 minute p. m , din

Trenul Nr. 4.
sosesce în Ruseiuk dm Varna la orele


DIRECȚIA DE EXPLOATARE
Director : N. T Orâșanu