MONITORUL OFICIA! AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DECI și ȘESE; ȘESE LUNI, 20 lEI (âastiu Ianuarie si âdteiu Iulie) Prețul unei publicații judiiia p6n6 ia cinel-deel linii, cinci leii; e mare de cincl-decî linii, deco lei ANUNUWRILE . LINIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-IJECI BANI ( inserarea II-a și mal departe, 20 b.) DIBECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame. 60 b. linia inserarea Il-a și mai departe, 20 bani linia Anunciuriie se primesc și cu anul S U if A R PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne Decrete— Prescurtare de decret. Ministerul cultelor ji instrucțiune^ publice Decret și raport. PARTEA NEOFICIALA. Cronică. - Pro- gramul serbărei botesulul Mântuitorului. — Su- marul ședinței Adunărel deputaților de la 31 Decembre. — Continuarea ședinței Senatului de la 18 Decembre. — Continuarea .ședinței Adu- nărel deputaților de la 18 și ședința de la 19 Decembre. Anunciurl ministeriale, judiciare, administra tire și particulare PARTEA OFICIALĂ Bucuresci 3 Ianuarie 1811. MINISTERUL DE INTERNE CAROL 1 Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos im secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 25 052 ; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 2158, de la 20 No- embre trecut; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pen- tru consilierii generali de la județul Râmnicu-Sărat este convocat din nou, în dioa de 4 Februarie anul viitor 1877, a se întruni, la orele 10 dimi- nua, în localul comunei de reședință, pentru a alege un membru, spre îm- plinirea vacanței ce esistă în consiliu. Art. II Ministru Nostru secretai de StatUa departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci la 30 Decembre 1876. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne G. D. Vernescu. No. 2,374. CAROL I, Prin grația lui Dnmnedefi țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori gănctatr . Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat Ia departamentul de interne sub No. 24,921; In virtutea art. 31 din legea con siliurilor județiane Am decretat si decretăm . Art I. Consiliul județului Doi jiu este autorisat ca, în sesiunea sea esțra-or- dinară de Ia 28 Decembre 1876, să se pronuncieși asupra demisiunei dată de D. Angliei Betolian din funcțiunea de membru din acel consilii! Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci. la 30 Decembr. 1876. CAROL. Ministru secretar de Slat la departamentul de interne G. D. Vernescu. No. 2,375. Prin înaltul decret cu No. 2.3 7< de la 30 Decembre 1876, după pn punerea făcută prin raport de D. m - nistru secretar de Stat la departamen- tul de interne , D. Miliail Radionoff unul din cei trei membri aleși n co mitetul permanent al județului Bol grad, s’a numit în funcțiunea de pre- ședinte al acelui comitet. CAROL I, Din grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor; La toți de fadă și viitori, gSnătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 25,054 ; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanciă cu No 2,187 , de la 25 Noembre trecut; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliurilor județiane , Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pentru consilierii generali de la județul Bră- ila este convocat din nou, în dioa de 4 Februarie anul viitor 1877, a se întruni, la orele 10 dimineța, în loca- lul comunei de reședință , pentru a a- lege trei consilieri, spre împlinirea va- canțelor ce esistă în consiliu. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 30 Decembre 1876. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne G. D. Vernescu. No. 2 877 .uuiuiURUL OHUlAL al ROMâmgi (16) Ianuarie 1871 iH se adoptă propusă prin a nava prin a treia, a treia prin a patra și a patra prin a cincea, reducându-se și taxă proporțională din 5 la sută la 2 la sută. La corner ciul berei, biliardului și a bir- se primesce clasificarea propusă prin tariful guvernului: Braga se primesce înlocuindu-se cla- sele a 2-a prin a 3-a și a 3-a prin a 4-a , reduc6ndu-se și taxa proporțională de 5 la sută la 2 la sută. Brutarii se adoptă suprimându-se clasa 1 care coprindea pe fabricanții de pâine aprovisionând spitaluri, penitenciare și casărml etc., și adăogându-i-se cuvântul fabricant de pâine lângă acela „lucrând 6 chile în sus pe di." Coafert cofetari și croit fără modificare clasificarea tariful guvernului. Covore se adoptă clasificarea propusa de guvern adăogându-se și taxa propor- țională de 5 la sută. Cesornicarii, se adoptă înlocuindu-se clasa l-iu prin a 2-a și a 2-a prin a 3-a. Comerciul cusatoreselor de rufe rămâ- ne scutit de impositul patentelor. Echipamentele militare, se adoptă în- locuindu-se clasa 2-a prin a 3-a și a 3-a prin a 4-a. La făină, se adoptă clasificarea propu- să prin tariful guvernului sporindu-se și taxa proporțională din 5 % la 10 %. Fotograf, se adoptă clasificarea propu- să prin tariful guvernului suprimându-se cuvintele „în strade principale" precum și cele „în strada secundare." La comerciul galantier se adoptă fără nici uă modificare clasificarea propusă prin tariful guvernului. La gradinele publice se înlocuesce cla- sa 2-a prin a l-iu și a 3-a prin a 2-a spo- rindu-se și taxa proporțională din 2 la sută la 5 la sută. La comerciul hainelor se adoptă clasi- ficarea propusă prin tariful guvernului, suprimându-se numai cuvintele „în stra- dele secundare⁻" Comerciul hamurilor se modifică îu chi- pul următor: Neguțătorii caro aducă din străinătate hamuri, sele și veri-ce curelărie clasa 2. Doto vândătoril de hamuri confecționate în țâră, clasa IV; păstrându-se și taxa proporți coală de 5 la sută. Pentru comerciul oteluril se adoptă fără nici uă modificare clasificarea propu- să prin tariful guvernului. Ședința se rădică la 5 ore după amâijl, snunciându-se cea viitâre pe Luni, 3 Ia- nuarie, anul 1877. SENATll SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 18 Decembre, 1870. Ședința se deschide la 2 ore și jumă- tate după amiadl, sub președinția D-luI M Cogălnicenu vice-președinte, asistat de D. secretar Căraărășescu Nicolae. (Urmare) D. Ion Ghica. D-lor, n’am luat cuvân- tul să vorbesc nici de Roma, nici de A- thena, nici de Bizanțiă! Dar voesc să lă- muresc numai uă cestiune. D-lor, etă ce am observat, că din toți oratorii cari au vorbit și chiar acel care sunt promotorii amendamentului pus pe biurott, nici unul n’a vorbit în contra supiimărei arestului preventiv în materie de presă; acâsta este un lucru dobândit, și felicit pe toți mem- bri Senatului de acâstă idee, pentru că socotesc că astă-^i nu se mal discută ni- căerl avantajele libertățeî presei; acâsta este un lucru admis, necontestat. Care este objectul discuțiuncl. Este dâcă trebue tot- d’o-dată să ne ocupăm și de arestul pre- ventiv în materie de delicte ordinare. Aci mărturisesc că mulțămesc onor. D. Apos- toleanu că a venit să atragă atențiunea Se- natului asupra unul punct fârte important și care nu pâte să întârdierje de a avea tâtă solicitudina Senatului, adică să se o- cupe de arestul preventiv și în materie de delicte ordinare; avem libertatea individu- ală înscrisă în legile nâstre, însă nu este regulată, nu este codificată într’un mod precis așa în cât să fie garanta'ă Dar, D-lor, printr’o trăsură de condei a veni adl și a rjice : să se suprime arestul pre- ventiv în materie de delicteordinare, măr- turisesc că acâstă resoluțiune pripită nu cunosc să se fi luat în nici uă țară din lume! Nu esistă nicăerl asemenea lege Dacă onor. D. Apostolânu ar fi venit cu uă lege complectă în privința acestei materii m’aș fi unit cu D-lnl și aș fi dis, să vo- tăm mal ântâiu desființarea arestului pen- tru delicte de presă și apoi să ne ocupăm și de cestiunea delictelor ordinare. D. Apostoleanu este un jurisconsult eminent, este unul din acel bărbați cari când va voi pâte să lucreile în asemenea materie, și sunt sigur că va aduce un project com- plect și va fi bine venit înaintea Senatu- lui. Atunci ’l vom discuta, dar ’l vom dis- cuta ca uă lege deosebită. D-lor, legea a- supra presei, în tâte părțile lumel este considerată ca uă lege politică. Pâte în- tr’o țară să fie uă legislațiune fârte bună și să nu fie libertatea presei; materia însă do delicte de presă este ori unde uă ma- terie cu totul deosebită. Legile și delictele politice nu sunt con- siderate într’o țară ca cele ordinare lerate într’o țară ca cele ordinare. în privința presei, și nu a așteptat ca să Acum D. Apostoleanu a găsit uă racilă,, vie uă lege care să desființeze arestul pre- a dis ; că, de ce să se dică în acel art. „Conform cu Constituțiuuea." Eî bine, îu adevăr, nu trebue să se pună frase de pri- ' sos într’o lege, însă cred că fârte bine a făcut D. ministru de justiție de a pus a- f ceste cuvinte, pentru că până acum ares- tul preventiv în materie de presă era un abus; și dacă vom cerceta Conslituțiunea nâstră, vom vedea ca ea jrespinge impli- cit arestul preventiv în materie de presă, fiind-că după Constituție nu se pâte opri un diar de a apare. Apoi, când judecăto- rul de instrucțiune va lua pe toți scriito- rii și ’I va pune în închisâre și va opri pe altă lume de a merge acolo să le dea jur- nale și cărți, să le dea în fine materie să scrie, negreșit că presa este oprită ; bine s’a dis dar în lege că s’a pus proibițiunea arestului preventiv „conform cu Constitu- țiunea;" pentru că în adevăr este conform cu Constituțiunea și nu putem deroga A' la Constituțiune. Așa dar, D-lor, fiind că lege de presă este uă lege politică și nu să pâte con- funda cu cea ordinară cred că ar fi bine să închidem discuțiunea și să uă votăm. Cât.privesce pentru desființarea arestu- lui preventiv în materie de delicte comu- ne nu rămâne de cât sau D. ministru al justiției să vină cu uă lege complectă în Senat, sau D. Apostolânu cu amicii D-sale cu âmenil de legi cari sunt în Senat, să se pună să facă uă lege și vor da-o aci din inițiativa D-lor; și eu, ve mărturisesc că sunt unul care mâ voi asocia cu D-luI ca să uă discutăm și să uă votăm cu tâta maturitatea care merită. Termin dar rugându-văsă închidem dis- cuțiunea și să votăm legea așa cum ni s’a presentat do guvern. D. Stătescu, ministru de justiție. D ior senatori, n’am luat cuvântul ca să râspund la tâte discursurile cari safi ți- nut asupra legeî fie pentru a se amâna, fie pentru a căuta de ocamdată măsuri salu- tarii propuse în privința presei. Tâte ar- gumentările invocate de D. Apostolânu, de D. Lungânu și de D. Dimitrie Ghica a- stă-țl, sunt pe deplin combătute prin ceea ce s’aii (lis de D. Deșliu, de onor. D ra- portore și în urmă de onor. D. lân Ghica. Am luat cuvântul numai ca să fac uă declarație din partea guvernului și ca să complectei! esplicațiunea ce mi s’a cerut erl de onor. D. Apostolânu. Guvernul, D-lor, se raliadă cu totul la legea votată de Cameră, și respinge, și vă râgăsă bine voițl a respinge și Dv., ceea ce se pretinde că ar fi un amendament la acea lege, și care în realitate nu este de cât uă propu- nere nouă, având un object cu totul di- stins care nu este în nici un fel de legă- tură cu objectul legeî venită de la Came- ră. Guvernul. D-lor, să raliadă la măsura ce s’a votat de Cameră, măsura liberală, 1 4 (18) Ianuarie 187 / ventiv în materie de presă, pentru ca gu- ernul să ’ș( facă uă linie de conduită leslrămutată, căci înainte de a se fi pro- us și votat acea lege în sânul Camerei, guvernul actual prin uă circulară dată tu- ulor procurorilor le a cerut să rupă cu tradițiunile urmate până atunci în privin- ța presei, și s’a și întrerupt orl-ce măsură preventivă în privința jurnaliștilor, și chiar am (jis să se lase libertate deplină n acâstă materie. Așa dar, D-lor, guver- iuI, cu am dis, a desființat acâstă măsu- ră, și decă vă rugăm astă-di să bine-voițl să faceți și D-v. ca Camera, și să primiți icâstă lege, este pentru că nimic nu ne a- igură că guvernele care s’ar succeda în iilor pâte să înpărtășască acest simți- nânt și respect pentru libertatea asigu- ată cetățenilor prin Constituțiune. Etă pentru ce este bine să se facă acâsta și .ntr’o lege care să fie obligatorie pentru puterea esecutivă. Se pâte fârte bine ca mâine să avem un guvern care să nu îm- p irt .șâscă simțimântul acesta de respect p-ntru libertățile publice, care să ’l ve- dem chiar că întinde uă mână temerară a- supra libertăților celor mal fundamentale, cum este libertatea presei și a alegerilor, că transformă chiar pe funcționari în a- gențl electorali puși la disposiția putere! dministrative, că ia măsurile cele maivă- ămătâre libertăților cetățenești, și câni re un jurnal ar'veni să câră îndreptarea rău- ui, acel guvern să să supere, să iâ mă- urf aspre contra acelora cari rădic glasul □ privința actelor arbitrare ale putere!. Așa dâr primim acesta măsură, stăruim pentru acâstă lege, care e conformă Con- stituțiunei, și vă rog să bine-voițl a uă vota, ca un mijloc de a preserva libertatea presei, libertatea constituțională, în con- tra abudulul de putere, când presa ar veni să dea ajutorul el, denunciănd arbitrariul călcările de legi. Și, D-lor, să nu per- uom un lucru din vedere: prin acâstă lege nu se desființâză regimul penal sub scutul ăuia este pusă liberiatea presei, după le- gile astă-di în vigâre nu avem pentru pre- 1 impunitatea. Legile cer ca toți acel ■are abusâsă de libertatea presei și vinii ’ > ating drepturile legitime, onârea, în ie tot ce cine-va are mal scump, pe ne- drept, aceia, după legile în ființă și care vor rămânea în ființă, după aceste legi, dicu, sunt chemați la respundere, sunt da- tori să’șl dea sâmă înaintea instan^’or pe- nale pentru abusurile ce au putut să facă de uă libertate constituțională. D-vdstră știți că delictele de presă sunt chiămate să’șl dea sâma înaintea jurisdicțiunel spe- ciale a juraților de câte ori se ’ntămplă ca asemenea delicte să se comită. Acâsta nu se desființâsă prin legea de față; orî-cine s’ar crede atacat pe nedrept, s’ar crede calomniat, este în drept să intenteze acți- une și să câră despăgubiri civile, repa- rațiunea onorel și demnitățe! atacată pe JONITORuL ¹ '!• 1U1AL AL fi' '.4ĂNJET nedrept. Apoi, D-lor, acestea respund și la preocuparea care e manifestă la unii care dicu, ce fel, nu vedeți că sunt âmenl cart pot întrebuința răă acâstă libertate și D-v6stră voițl să lăsați societatea la dis- posițiunea acelor âmenl?... Societatea nu este lăsată la disposițiunea abusulul, căci pedepsele pe cari legea cbmună le pro- nunță în contra calomniatorilor, rămăn în vigâre. Dâr ceea ce nu voim, este măsura preventivă, ceea ce nu voim este abusul de putere, ceea ce nu voim este arbitrarul putere! esecutive în contra presei luate ca măsuri preventive! Acesta este objectul legel; și, D-lor, s’a abusat prea mult, sub unele guverne, de arestul preventiv în con- tra jurnaliștilor, pentru ca lâtă lumea să câră astă-di să încetese acea stare de lu- cruri și să vie uă lege care să pună un frâu, ca să nu mai pâtă un ministru a- tunci cănd se va găsi supărat de un arti- col care '1 critică, să chieme pe judecăto- rul de instrucțiune și să’I dică : închide pe jurnalist! și ast-fel până s’o face drep- tatea, el să stea de uă parte în arestul pre- ventiv ca mijloc de resbunare! Ei bine, a- cestă stare de lucruri era, poci să o dic, în contra sensului legel și a Constituțiu- nei, și numai printr’o interpretare abusivă și printr’un esces de putere, s’a introdus acâstă stare de lucruri pe care noi uă ve- dem nefondată și nedrâptă; și pentru că pe viitor să nu uă pâtă nimeni face posi- bilă de isnâvă am adus acest project de lege. Acum, D-lor, acâsta este atât de ade- vărat, ideea de libertate are în sine așa de mare farmec, este atât de generâsă, are atâta putință de atrecțiune în cât se bn- cură de acest rar privilegiu că, chiar de- tractorii ei nu cutâsă să o atace în față, și atunci găsesc raijlâce mai mult sau mal puțin piezișe pentru a uă face să cadă, pentru a împedeca triumful el. Dintr’o lege care are un obiect limitat, un obiect fârte simplu și bine determinat, care pri- vește la arestul preventiv în materie de presă, vedem că chiar acel cart mărturi- sescîi că acâsta ar fi uă măsură bine-făeă- târe, un lucru bun, cu tâte acestea vinii și aducii ast-fel de obstacole, ast-fel de pretinsă îmbunătățire prin amendament, în cât facă admiterea legel imposibilă; căci, D-lor, precum s’a dis fârte bine, acel amandament nu se pâte considera ca a- mandament la legea de față, legea de față are de obiect a regulamenta libertatea pre- sei, are de obiect a stabili uă dată regimul presei în care se atinge de arestul preven- tiv, și prin urmare propunerea sad amen- damentul care se aduce lege! nu are nimic de făcut cu presa. Aș înțelege, D-lor, să ni se aducă la acâstă lege un amendament care ar avea de obiect să restrîngă acâstă măsură de prohibițiune la arest preventiv în materiă de presă în unele cașuri deter- minate unde propuitoril amendamentului ar crede că ar ad " servicii societății prin acele restricțiuni, el bine dic că acele măsuri s’ar putea considera ca amenda- ment la legea de față. Dâr ce se face a- cum? In ce se amendâsă acâstă lege, care are de obiect asigurarea libertății presei contra arbitrariulul in privința arestului preventiv? In ce se amendâsă acâstă lege, cănd vine să aducă, pentru arestul pre- ventiv în materie de presă, și libertatea de sub arestul preventiv a unor delicte ordi- nare ? Ce raport pdte să fie între delicte de materie ordinară, cum s. e. în abusuri de încredere, chiar hoții și ce-va mal mult, precum ieri D-nu Apostolânu a dis, între hoții de cai, de uă parte, și jurnaliști de cea-l-altă parte ? ! Pentru că a veni cu o- casiunea legel de față care tratâdă numai pentru arestul preventiv în materie de presă, să ne dicețl: dâca voițl să vă dăm libertatea presei de subarestul pr entiv dați-ne și D-vâstră ridicarea arestului preventiv îu unele delicte în materiă ordi- nară, el bine, D-lor cred că nu este tim- pul, nu este locul de a se cere asemenea lucru; căci aceste delicte ordinare formâdă uă cestiune pe cât de gravă pe atât și de- licată, căci ele se pedepsescu după lege cu maximul pedepselor coreețiouale de 2 ani. Precum fârte bine a dis onor. D-nu lân Ghica. acâsta n’are raport cu legea de faciă, acâsta pâte să facă objectul unei nuoi legi. Voesce onor. D-nu Apostolânu să deschidă ușa temniților la toți aceia care s’aă făcut culpabili de delicte corec- ționale și pentru care societatea ca să se garanteze contra lor ’l-a pus în prevenție? Ei bine, se revendice onârea paternității și să vie cu un project de lege din iniția- tiva D-sâle și noi ’l vom studi Noi, D-lor, suntem mai modești, noi vrem să ridicăm acâstă gravă amenințare d’asupra presei, care are și un caracter politic, mai cu sâmă că guvernanții sunt mai tot d'a- una tentați și dispuși de a cere măsuri de represiune de la judecătorii de instruc- țiune. Așa dâr, D-lor, nu mă voiu opri ca sâ esaminez acum, dâca din punctul de ve- dere al ordinei publice, din punctul de vedere al intereselor sociale cele mai le- gitime — șț pe care nisce bărbați serioși și iubitori de ordine trebue să fiă gdoși a le garanta—dâca acestă propunore, dic, care s’a făcut sub formă de amendament ar trebui să fie votată saă respinsă; decă ar fi uă inovațiune salutară pentru socie- tate, sau uă măsură pernicâsă sau corn- promitătâre a intereselor sale, nu este lo- cul să discutăm acâstă astădf, ci atunci când se va veni cu un project de lege care săregulede acâsta. Până atuncea pot spune cu anticipațiune, că, când s ar ivi un ase menea project, și aș avea ocasiunea să dic cuvântul meu în acâstă privință, m’aș ri- dica în contra nnul asemenea project, care fără să facă nici uă distincțiune, vine și propune a nu se lua viei uă măsură în 30 MONITOBVL OFICIAL AL BVMANIEl 4 (16) Ianuarie 1877 contra delictelor care se pedepsec cu ma-l simnl pedepsei corecționale, căci D-lor ce s’ar face printr’uă asemenea lege ? Legiu- rea de astăzi n a făcut obligatoriu arestul preventiv, judele de instrucțiune este che- mat să apreciese cu conștiință și luminele sale, să vatjă de ce gravitate este delictul ce i se presintă, până la ce punct sunt in- dice consistente de seriositate asupra de- lieuientulul, până la ce punct se pdte lă sa în libertate, și când va vedea că în a- devăr sunt probe, care nu lasă cea mal mi- nă îndoială de culpabilitate, când va ve- dea că delictul denotă uă perversitate profundă, atunci el ea măsuri, ca să nu se facă să dispară probele și să scape cul- pabilul depedâpsă, căci atunci societatea ar avea dreptul să se alarmecje pentru nesi- guranța onârel și averel sale. Cum D-lor, când un delict denotă uă perve sitate învederată, să fie lăsat deli- cuentul în libertate, să se plimbe în birje pe strade, în cât să fie uă nerușinare pen- tru cetățenii onorabili’ Etă, D-lor. care ar fi consecința unul ase- menea proj ct, ar fi să nu se mal pdtă da un mandat de depunere în cas uri de delicte ordinare care se pedepsesc cu închisdre de 2 ani, ar fi a se lăsa societatea desar- mată în contra făcătorilor de rele! Tot acâsta se propune și prin amandamentul făcut a^I, și pentru acâsta am avut ondre de a Zice : când ar fi să se discute acea lege m’aș pronuncia în contra unei aseme- nea măsuri propuse de D. Apostoleanu. Aș înțelege să se propue acâstă măsură până la un punct dre-care, să se suprime arestul preventiv în privința unor delicte mal nșdre, care nu trag după dânsele pe- depse grave ; și atunci chiar ar trebui să revisuim tdte disposițiunele codului pe- nale, să alegem unele de altele, căci vari- etatea Ier este infinită, să alegem din ele, și să Zicem ; sunt apărate de arestul pre- ventiv acele delicte care sunt supuse la uă pedepsă de uă lună saii două, și pentru care persdnele prevenite să fie Zatdre să presinte dre-care garanții; dâră să întin- dem într’un mod absolut și radical, cum se propune, acâstă măsură, nu cred ca să fie cine-va care să uă pdtă susține, cum a 4is prea bine onor. D. Idu Ghica; căci nu este esempl, chiar în statele care se bucură de inslituțiunile cele mal liberale că să fie abolisat arestul preventiv în faeia fă- cătorilor de rele Nu cred nici la Mormoni să esiste asemenea disposițiune, atunci ar fi a lăsa societatea desarmată în prada a- celor ce atacă averea și tot ce este mal scump în societate. Așea dâră, D-lor, pentru aceste două mati și temeinice cuvinte acest amenda- ment trebue de uă cam dată respins. Eti singur m’am preocupat a vedea ce îmbu- nătății! sunt posibile de adus în instruc- țiunea ndstră criminală privitdre la drep- tul și puterea judecătorului de instrucție, de arestul preventiv îu materie de presă, și legiuitorul de astăZl ca să nu mal facă posibilă reîntdreerea unei asemenea stări de lucruri v:ne printr’un articol de lege și uă desființâZă. Acum se cere ștergerea cu- vintelor “conform Constituțiunel*. Eă rog pe onor. Senat să bine viiască a le lăsa căci sunt indispensabile pentru a răspun- de și chiar la uă preocupațiune care s’a manifestat de onor, senatori care aă corn bătut acâstă lege, sau pentru susținerea amendamentului D-luI Apistoleanu, s’a Zis aci: dâră cum vreți D-v. ca noi să întindem acâstă favdre de a nu se aresta în materie de presă toți jurnaliștii și chiar străini șl care la adăpostul unor giranțT deschid jur- nale prin care se a acă în tâte Zilele Sta- tul Româa și se aduce tot felul de insulte guvernului și cetățenilor? Acum vreți D-v. ca în privința acestora să rămânem desar- mațl? EI bine, D-lor, tocmai pentru ca să se răspundă la niște asemenea preocupa- țiunT este bine, este necesar a se lăsa în lege cuvintele „conform Constituțiunel* — Constituția face din libertatea presei ca și din tdte cele alte libertăți politice un drept esclusiv al cetățenilor Români, bine-voițl a citi art. 5 din Constituție care Zice : „Homânil se bucură de lioertatea con- sciințel, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întruniri lor“ — Vedeți dâră că Constituția vorbe sce de Români âră nu și de străini, stră inii nu se bucură de drepturile poli¹.ice într’o țară de cât atunci când, prin forme- le obicinuite ale împământeniri, el sunt a- dmiși între naționali. Acele drepturi po- litice sunt reservate esclusiv naționalilo' și Constituția nâstră , conform acestor principii dă dreptul ginților Europâne, re- servă bucuria drepturilor politice esclusiv Românilor. Pentru aceste motive cred că este bine să se Zică în lege, că are Iul preventiv să desființâZă conform Consti- tuției, pentru ca să se înțelâgă în margi- nile și în restricțiunile care le aduce Con- stituția pentru bucurarea drepturilor p - litice, și cu modul acesta să se ardice preocupațiunea atâtea D. Lungeanu cât și a D-lal Dim Ghica care Zice : cum se pâte asemenea imunități să se octroeZe și străinilor, să trafichese cu condeiul lor ca să insulte și să injure țara calomni- ând’o înaintea străinătății!? Așa dârăfD-lor, termen Zicând că amen- damentul acela este uă propunere care are un object cu totul separat și care pote face objectul unei nouâ legi pe care uă vom discuta atunci când se va traduce în pro- ject de lege de către onor. D. Apostoleanu pe cșre ’l va propune Senatului, ca din inițiativa sa, și atuncea ’l vom discuta și noi Modificarea care să cere la redacțiu- nea legel este ârășl ne întemeată pentru cuvântul că redacțiunea, așa cum este fă- cută, vine și răspunde la nisce preocupări eu singur găsesc că acest drept și puteri sunt prea mari, sunt intimitate și Iasă pe cetățeni la discreția absolută a unul om, care, cu știință, sad fără știință, să abu- sese de acâstă putere, să se înșele în a- precierile lui, și este un act de înțelept legiuitor de a veni săesaminese cestiunea de aprupe, și să vedem ce este de făcut, ce mărginire se pdte aduce acestei puteri nelimitate a judecătorului de instrucție ; ce disposițiunl trebue să se introducă în legea ndstră criminală ca să fie garantată libertatea individuală mm mult îu contra puteri arbitrară a judecătorului de instruc- ție și să întinsă cât se pdte mai mult ca- șurile liberării pe cauțiune. Ne am preo- cupat de acâsta, sunt projeete de legi, chiar ett am unul pe care aș dori să pot să ’l supui Corpurilor Legiuitdre. Atunci va fi ocadiunea să esaminăm tdte disposi- țiunile legel și să venim să vedem ce a- mendamente se pot aduce; atunci pdte să aibă loc, pdte să sa discute și un amenda- ment de natura celui care ’i propune aZi onor. D. Apostoleanu, atunci ar fi privitor tocmai la materie, ar avea de object ca să arate, în ce ca$ are facultate judecătorul de a usa de arest preventiv. Dâră acum când este vorba de un object cu totul de- terminat, când este vorba de libertatea presei, când este vorba de a asigura presa nu ’șl are loc; vedeți dâr că propunerea a- câstă, a D-luI Apostoleanu, are un object cu totul deosebit, un object care nn se găsesce în nici uă eorelațiune cu objectul legel. D. Apostoleanu Zice . dâcă amendamen- tul meii nu ’I luațl în considerațiune, dâcă propunerea mea trebue să se respingă, tot trebue să aduceți uă mică modificare în redacțiunea legel, căci legea i^ice, că arestul preventiv în materie de presă să desființează “conform Constituțiunel* și deci vorbile acestea, conform Constituțiu- nel, nu mi să par esacte; pot să cred eil, Zic autori amendamentului, că nu este con- formă Constituțiunel desființarea arestului preventiv în materie de prescă, că es.e cestiune de apreciere și nu este bine ca un legiuitor, care trebue prin legii să or- donat să vie să facă doctrină. Nici acâstă objecțiuue nu mi să pare întemeiată,- legea acâsta s’ar putea considera pâpă la un punct dre-care ca uă lege interpretativă a legilor privitdre la regimul presei. Dâră să Zic că libertatea de apreciare a fîe-căruia pdte să mârgă până acolo, până unde Zic autorii amendamentului, acâsja nu se pdte. Și în sensul acesta D. raportor Zice fdrte bine că legea acâsta nu interpretă ci mer- ge în spiritul Constituțiunel. Evident că dâcă ar fi în Constituție uă disposiție for- mală care să prohibi arestul preventiv în materie de presă nu ar mal fi nevoe de uă asemenea lege, tocmai din causa lipsei a- cestel disposițiunl formale în Constituție s’a găsit guverne care câte odată aă usat 4 (16) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI legitime esprimate de D. Lungeanu și A- postoleanu. Vă rog dâră să se voteze legea așa cum s’a redactat. Voci. închiderea discuțiunel. D. Apostoleanu. Cer cuvântul contra închidere!. D. vice președinte M. Cogălnioeanu. Aveți cuvântul contra închideri discuțiu- nel (Va urma) ADUNAREA DEPUTATILOR SESIUNEA ORDINARĂ Ședința de la 18 Decembre 1876. Președenția D-lu! vice-președinte A. Tereachin, asistat de D-nil secretari I. Lățescu, G. Tăcu și C. Climescu. (Urmare) D. M. Burilânu. D-lor, spiritul descen- iralisăre! ne predomină pe toți de la mic și până la mare, pentru că credem că acest spirit este bine făcător pentru țară. Avem chiar projecte de legi făcute în spiritul descentralisăril consilielor județene, și cu toți trebue să ne silim a face ca acest spi- rit să se întindă. în tâte ramurile adminis- trațiuniT Statului nostru. De aceea eu am luat cuvântul ca să fac câteva observațiun! asupra acestui paragraf dinbiîdget, în care eu văd uă măsură de centralisare ce nu ’ml pare nemerită, și care cred că nu pâte fi în acofd - jdeile acestei Camere. Suma acâsta ce se prevede aci este uă subvențiune pe care comunele urbane uă plătesc Statului pentru întreținerea pom- pierilor ceea ce este uă ușutare pentru Stat. Scițl cu toți câți avut ocasiunea ca să vă ocupați cu administrațiunea comu- nelor, că pe cât timp comuneleaveau pem- pierl plătiți din fondurile lor și cari erați sub ordipile directe ale comunei, acel pom- pieri erau bine administrați și instituțiu- nea acesta producea resultatele ce se aștepta de la dânsa. De doi ani încâce s’a făcut legea urmă- riri generale, și prin un articol al acestei legi pompierii sunt organisațl ca trupe de artilerie, constituind armata teritorială Dâră comunele nâstre nu au fost pregăti- te cu căsarme pentru soldațil pompierii; și nici nu avâti 1 malurile necesarii pentru conservarea tunurilor și a celor lalte efecte, Statul îusă a impus comunelor sacrificii din cari ele nu aii tras nici un beneficiu; căci, de și comunele plătâu sume mari, cu tâte acestea Statul nu trămitea personalul trebuincios, căci nul avea precum nu tri- metea nici materialul necesar, căci nu avea unde să ’l adăpostâscă de plâe. Credeți C-v. că dm aceste sacrificie co- munele au trag vre un folos? Nici de cum. , și practica lucrurilor a dovedit contrariul. Altă dată când comunele întreținea ele singure, pompierii lor, întreținerea costa aprâpe pe jumătate mal puțin de cât li se impune astăd! de guvern, și dedea și re- sultate mal satisfăcătâre De aceea voesc să propui un amenda- ment prin care să cerem ștergerea acestei sume din budgetul Statului, pentru că spi- ritul de descentralisare ne comandă acâstă măsură și interesul comunei este ca să ai- bă pompieri sub ordinile el mal bine de cât sub ordinile ministrului.... Uă voce. Dâră legea ? D. M. Burilânu. Mi se obiectă că este uă lege. Suntem tot d’auna gata să pro- punem, un project de lege prin care să a- brogăm uă disposițiune privitâre la acâstă cestiune din legea de înarmare, pentru ca să nu mal vedem acâstă sumă în budgetul Statului. Nu știu ce se va fi petrecând în alte comune, dâră vă spun că în comuna din care eu fac parte este sequestrat totul pentru plata acelei sume. Așa dâră atât în interesul comunei, cât și pentru respectul principiului de descentralisare, vă rog să suprimați suma de 748,000 lei. D. ministru cultelor și instrucțiunii publice. D-lor, cestiunea ridicată de D. Burilianu nu atinge numai administra'’u- nea și descentralisarea comunelor, atinge, precum chiar D-sa spuse adinâorl, uă lege । din cele mal importante, legea orgamsărel I puterel armate în România, care și acea coprinde un principiu de descentralisare, adică descentralisarea artileriei, formarea artileriei județene A veni dâră astăzi a lovi acea lege cu un simplu vot budgetar, acâsta cred că ar fi în contra teoriilor emi- se de D. Burilâuu în una din ședințele tre- cute. Noi cel puțin nu suntem de acâstă jteorie, că cu votarea budgetelor să desfi- ințăm legile. Onorabilele D. prim minis- tru v’a spus destul de categoric că nu am înțeles nici uă dată acâsta și prin urmare cred că ar fi vătămător și pericolos un a- semenea vot. In ceea ce mă privesce, am onâre să vă spui că lă noi în Craiova, care este un o- raș mal însemnat de cât Severinul, de unde este D. Burilânu, acâstă idee a dat resul- tatele cele satisfăcătâre. Acolo unde acâstă idee s’a pus în lucrare,, acolo unde există uă artilerie, județână, acolo unde este uă companie de pompieri, comuna nu are de cât a se felicita de ceea ce primesce în schimbul contribuțiunil ce dă către Stat. Craiova de mult a cerut acâsta și nu a putut o dobândi de cât acum de curând, în urma votărel acestei legi, și Craiova astă- dl se felicită că are un corp de pompieri bine organisațl și pentru 40,000 franci are un beneficiu de uă mie de ori mare de cât atunci când Craiova avea tulumbagil pen- tru stingerea incendielor. Vedeți dâră că cestiunea mi este așa de simplă, și nu se pâte tranșa numai după propunerea D-luî Burilânu. S’a întâmplat câteva incendie mari în Craiova și orașul întreg a felicitat pe compania de pompieri pentru bravura ce a desfășurat în acele împregiurărl. Cel puțin bine voiți a considera că este o cestiune care trebue studiată; să vină D. mi- nistru de resbel aci care cunâște mal bine organisațiunea militară, să vă arate mij- lâeele cum s’ar putea face, ca comunele a- celea care ar cere acest serviciu, care ar vedea un avantagiu ca pentru uă sumă mi- că să aibă uă companie de pompieri să o pâtă avea; iar pentru acelea care nu vor voi, să vedem ce ar fi să decidem ; dară să facem lucrul în cunoscință iar nu nu- mai așa de uă dată să ștergem cifra din budget. Tot ce s’ar putea dâră să se facă este să suspendăm cifra până va veni legea acea. . . D. P. Ghica. Apoi acâsta cerem și noi. D. ministru cultelor. D. Burilânu tjice să șlârgă cifra, nu să o suspende, și aces- ta eu nu o pot primi, căci nu ar fi ceva bine chibsuit. Se citesce următârea propunere „Subsemnați! propunem suprimarea su- mei de 784.000 din budgetul veniturilor sub numele de subvențiune a comunelor urbane pent’u serviciele pompierilor, și acâsta o facem în vedere de a modifica legea respectivă, suprimându-se și chel- tuelile.“ M. Burilenu. G. Tăcu, M. Gelmegenu, D. Genescu, G. P. ^lantu, P. Ghica, N. Voinov G. Bădescu, D. L Ghica. D. N. Voinov. D-lor, vă rog să bine voiți [ a primi acest amendament. Iată rațiunea care mă face să ’l susțiu, rațiune, după mi- ne, și logică și equitabilă. înțeleg contribuțiun! directe și indirec- te pe individ! pentru susținerea trebuin- țelor Statului; nu înțeleg însă contribuțiu- ni pe comune pentru întreținerea cheltue- lelor generale ale Statului. Dâcă Statul are , necesitate de uă artilerie teritorială, bud- । getul general al Statului să alimentele ar- tileria teritorială precum alimentedă și cele lalte corpuri de armată; căci nu înțeleg eti că comunele din venitul lor, din bud- getul lor propriu să dea subvențiunl pen- tru întreținerea unul serviciu public care intereseclă țara întrâgă.... D. ministru cultelor. Este vorba de pompieri, care sting focurile în comune. D. N Voinov. Vom vedea dâcă este așa ânteiu să vedem dacă se pâte <)ice măcar j că este artilerie teritorială. La noi în Focșani s’au trămis nisce hîr- bun de tunuri, s au pus la dânsele niște oficieri ca nici nu știe ce va să dică tunu, și fiind-că acel ofițeri nu șt ece să facă cu ele, stati acolo sub șoprâne de gâba. Au<)I pe D. ministru de culte <)icându-ml că aci e voroa de pompieri. Să vedem însă dacă avem pompier! și cum ’! avem. Să vedem cine scie mal bine să îngrijâscă de stin- gerea focului în comune ? D. ministru de resbel saii însăși comuna? Si de ce să pu- nem îndatorirea acâsta ca dreptul comune- 1' r de ași stinge focul să ’l dea D-luI mi- nistru de resbel. Apoi este logic este drept ca D. ministru de resbel din BucurescI să pgulecje posițiunea pompierilordin jude- țe? Și apoi credeți că sunt pompieri ? La u în Focșani a ars palatul administrativ și s . trămis de către prefect...și știți e ’fe< Domau Nicolaide, care în timpul guvernului trecut era pașă , nici nu sufla âmenl la porunca dumnealui. Ei bine acest prefect a trămis Z⁰ce ordine să vie pompierii să stingă focul, și ’I a !■ puns D. oficer că D-ta nu escî șeful meu, șeful meii es e D ministru de resbel, v veni efl când ’ml voiu mântui trâba, căci acum sunt ocupat cu alte afaceri. Apoi D lor. efl comună, și vorbesc de comuna mea Focșani, căci onor. D ministru de culte a vorbit de comuna D-sale Craiova, eu care plătesc 40,000 de franci, când îna- inte de acâstă lege întreținerea pompieri- r ne costa pe n i la Focșani numai 16,000 i- fra 1, eu comuna să nu am dreptul să V' : ca unt pompe, daca sunt sacale, și daca iacalele aă apă în ele? Căci cu tunu- rile nu se stinge focul, cu tunurile se sting nu ua focurile de la alegeri, eră nu focu- rile propriă 4ise (ilaritate). Mal mult de cât atâta, ne am adresat, noi membrii co- ti cu rugăminte a se trămite câte-va sacale ca să ude cele două grădini ce a- vem și noi în Focșani și ni s’a respunsde D oficer al artileriei teritoriale că nu pdte trămite sacale, căci serviciul pompierilor depind de ministerul de resbel, însă când e te vorba de parale o' atunci pune se- chestru pe primărie. Afară de acestea, scițl ce se mal întâm- plă? Se întâmplă că D. ministru de resbel k oficerl bum de infanterie, care pot să facă ouâre companiei de infanterie unde se află, și ’I trămite la tunuri, la pompe, i • c ire iu le- u manipulat nici uă-daiă, a casiune vedi că nu scifl ce să facă c ele. în c tac< 1 oficer bun de infanterie, se face ridicol vâtjendu’l cine-va la co- manda de pompe. Ast-fel la noi, când a ar palatul administrativ și împreună cu dânsul și multe chârtii, căci așa se întâm- p v ma în tot-d’auna la noi când este câte u de ard mai întâii! de tâte chârtiele (il iritate, aplause). La acel foc a trebuit rugăm e un veteran militar, eminente ; nli : de pompieri, D. Petrov, să ia omanda, și D. căpitan n’a vroit să dea omanda, a trebuit să intervie șeful divi- unel ca să se dea comanda vechiului co- nnt. lanț d p jmpierl Petrov, pe care mal F diu D. ministru de resbel ’l-a trămis la lași în infanterie. Etă, D-lor ce se face ; din buni oficerl de infanterie ’I facem pom- pieri și din buni pompieri ’I facem oficerl de infanterie (aplause) Apoi lăsațl, pentru Dumnezeii, ca acest DNITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE serviciu de pompieri să se specialisese și să ’l da ți în sarcina comunei; căci, comu- na care plătesce acest servicii!, are și dreptul să facă controlul asupra celui pe care 1 plătesce. In starea anormală în care am ajuns, nu mal sunt pompieri, nu mal este erarchie, nu mal este respect către autoritatea comunală, și cetățenii nu mal sunt siguri că vor trăi nepîrjolițl. E un lucru însă sigur, acela că pâte vom fi îm- pușcațl cu tunurile, de și nu prea bine după regula tirului, dar pâte să av. m a- câstă onâre, însă siguranța că incendiul va fi bine stins și la timp, nu o vom avea nicl-uă-dată cu acâstă reorganisare. Acum, D-lor, D. ministru de culte vine în calitatea sa de deputat al Craiovel, și Zice : Craiova bine-cuvintâd.ă acest servi- ciu. Se pdte, se vede că Craiova n’a avut nicl-uă-dată un servicii! de tulumbagil. . Voci. A avut. D. N. Voinov. Dâcă Craiova e mulțu- mită să aibă acest mixtum-compositum atât de nepotrivit, căci sunt două datorii care nu se potrivesc una cu alta puse în sarcina acelorași âmenl; datorie dea stinge focul, și de a aprinde focul, el bine, dâcă Craiova e mulțumită cu acest serviciu, să I se lase acestă instituțiune. Acum mi se mal obiectâsă un lucru, și aci pare a fi partea drâptă a cestiunei, ni se ijice : este uă lege organică, legea mi- litară, cum voițl s’o modificați printr’un vot budgetar? Apoi, D-lor, două ijile am discutat, și în fine am recunoscut că. dâcă prin reducerile de cheltuell ce se fac în diferitele budgete, se ating legile orga- nice, atunci să ni se presinte projectele modificătâre acelor legi organice, și ieri chiar am numit și uă comisiune specială pentru acâsta. EI bine, acâstă comisiune să facă uă lege care să modifice articolul privitor la pompieri din legea organisărel militare în care să (jică că pompierii vor remânea pe viitor în sarcina comunei. Ei! aș fi de opi- niune ca în prevederea acelei legi de reor- ganisare, să se stârgă chiar cifra din bud- get. saă dâcă credeți că acâsta nu e prea mult, atunci numai suspendați-o. De și nu sciu care sunt teoriile D-luI ministru de culte în acâstă privință, însă ’l cred, după cât sciă, partisan al princi- piilor de descentralisare în privința co- munei și a consilielor județene. Dâră atunci ’l aș întreba: când comuna este obligată să priveghese la tâte necesitățile el, și când una din aceste necesități este și a- ceea de a stinge focul, de ce nu o lăsațl să îngrijâscă și de acâsta? Apoi fiți con- secuențl, și dâcă lăsațl pompierii la mi- nisterul de resbel, atunci șoselele trecețile la ministerul lucrărilor publice, igiena la ministerul de interne etc. Cu chipul acesta am scăpa și de tâte abusurile, și electorale și de tot felul ce se fac prin comune, ele s’ar comite atunci numai la centru. Dâcă ț (16) Ianuarie 1877 însă primiți că comuna e obligată să sub- vie la tâte necesitățile el, între care intră și necesitatea pompierilor, atunci lăsați-o deplin stăpână, cu alte cuvinte, să pâtă pune pe pompieri, când nu e nevoe să stingă focul, a stinge și praful de pe drum, a stropi și grădinile publice, fără ca co- maudantul să respundă prefectului: nu te cunosc cine escî, ei! sunt pus sub ordinile comandantului de garnisonă. D. președinte al consiliului. D-lor, cum a spus onor. D. Voinov, pompierii fac parte din legea de organisare a pute- rel armate. Dâră D-sa cere să se despartă artileria teritorială de uă parte, și pom- pierii de altă parte, fiind-că instituțiunea acâsta așa cum este organisată astă-ijl, este rea. Atum l, D-lor, ar trebui să des- ființați tâte instituțiunile din țara acâsta, pentru că tâte sunt rele, căci s'ail aplicat răii. . . Voci. Este rea instituțiunea. D. președinte al consiliului. Nu erea instituțiunea din legea reorganisărel pu- tere' armate, care face ca pompierii să fio și artilerie teritorială. Pompierii de astă- di sunt adevărațl pompieri, âră nu tulum- bagil, cum dicea D. Voinov. Era și înainte pompieri, prin diversele orașe ale țârei, dâră erai! așa de răii organisațl în cât nu putâă să ’șl facă datoria, și când se întâm- pla câte un foc serios trebuia săsetrămită din BucurescI, cel puein în orașele din a- propriere. Astă-ZI însă, pe lângă că pom- pierii sunt bine organisațl, ca pompieri, ci formâ<}ă el și artileria teritorială, s’a cumpărat și li s’au dat chesâne, hamuri și tot atelagiul necesar artileriei. EI bine voițl D-vâstră să desființați tâte acestea de uă-dată? Dâră nu o veți face, căci dâcă veți tre- ce pompierii la comună, atunci se desfiin- țâdă cu totul artileria teritorială . D. M. Burileanu. Atât mal bine să se desființeze. D. președinte al consiliului. D. Buri- leanu Zice să se desfîințeZe. Apoi atunci n’are de cât să facă uă propunere, însă norocirea este că sunt puțini adepțil aces- tei idei, și acel cari sunt nu au se vede cu- noscință de modul cum se apără dreptu- rile unei țări. Din norocire, D-lor, încă ne aflăm în veacul acela când pușca și tu- nul apără naționalitatea țărilor. Ei! cred că nu putem astă-Zi desființa printr’un Vot de budget artileria teritorială, dâră când va veni D. ministru de resbel cu mo- dificările legel armatei, atunci veți avea ocasiune să faceți orl-ce critice și modifi- cări veți crede, însă ca să disființațl a- câsta printr’un vot, ori cât de numeroși ați fi contra artileriei teritoriale, nu cred că veți avea norocirea să o faceți. Și eă sunt de părerea D-luI Voinov că instituțiunea acâsta e răii organisată, și mal cu sâmă pentru că pompierii sunt puși sub autoritatea ministrului de resbel 4 (16) Ianuarie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI pe când trebue să fie puși sub autoritatea i ministrului de interne, dară în acâstă pri vință nu aveți de cât să faceți uă interpe- lare și D. ministru de resbel are să vă spună că va da ordine în consecuență. S’a vorbit despre cutare căpitan de la cutare oraș. Apoi, D-lor, acestea sunt rele cari se pot îndrepta, și pentru un cas 6re- care special nu trebue să se condamne uă instituțiune întrâgă. Tot asemenea se con- damnă drumurile de fer pentru 6re-care abusurl. EI bine, pentru că nu s’afi despărțit a- tribuțiunile, voițl D-vâstră să desființați uă instituțiune întrâgă ? Efi nu cred că a- vețl dreptul să faceți acâsta, nici atâta patriotism nu cred că vă lipsesce pentru ca să desființați artileria teritorială. Voci. închiderea discuțiune! D. Coustantinescn. Rog pe nnor. Ca- meră să nu închidă discuțiunea asupra a- cestel materii. D-lor, este uă injustiție acest imposit ce se pune asupra comunelor sub pretextul unul servicitt ce ’I se dă în schimb, ’I se ia bani și nu ’i se dă nimica. Nu este aci vorba nici de organisare nici de desorga- nisare. Noi vom presentauăsoluțiunecare să liniscâscă chiar pe guvern, de aceea vă rog a fi indulgențl și a lăs i să continue încă discuțiunea, pentru a convinge și pe Cameră și pe guvern că cu soluțiunea ce vom da, nu se aduce nici un prejudiciu or- ganisațiunel armatei. Se pune la vot închiderea discuțiu- | nel și se primesce. D. vice-președinte. D. raportor are ' cuvântul pentru a spune opiniunea comi- siunel. I>. I. Codrescu. D-lor ori cari ar fi jus- teța observațiunilor ce s’au făcut, comisi- unea nu pdte admite acest amendament fi- ind că el se referă la uă lege care nu este atjl în discuțiune, și noi nu putem primi suprimarea acestui venit din budgetul Sta- tului. cu atât mal mult cu cât este vorba de uă instituțiune atât de importantă cum este instituțiuuea armatei. Comisiunea crede că ar fi mal bine ca membrii cari propun amendamentul acesta se propună un proiect de lege din iniția- tiva lor, și daca Adunarea ’l va adopta, cifra, se va șterge de la sine din budget Pantazi Ghica. Vă rog se țineți compt de acâstă declarațiune fiind că am să v’o aduc aminte când veți suprima prin budget alte servicie organisate. D. I. Codrescu D-lor, cifra acâsta mal înainte scădută, însă s’a sporit numai în virtutea legii din 1874, care lasă facultate guvernului de a o spori prin ordonanța domnescă, fie când uă nouă repartițiune pe fiecare an. Așa da rremâne la guvern caso repărțâscă într’un mod mal echitabil. D. Bnrilânu. Nu se pâte. D- președinte al consiliului. Ca să li- niștesc pe D. BurDânu îi voifi spune că suma acesta n’o vom cheltui îndată, și a- tunci când veți veni cu proiectul de lege ca să desființați instituțiunea, nu vom maî lua de la comune și, ceea ce vom fi luat le vomîntdrce înapoi. D. Burildnu. Ca să p6iă reuși onor. D prim-ministru să mă liniștăscă, ar trebui să convină cu mine cel puțin a amâna a- câstă cifră. D. vice-președinte. Acesta nu esteces- tiune de regulament. D.Burilâuu.Eu am cerutcuvăntul pen- tru regulament, ca să propum amânarea a cestul articol, pâuă cândD. prim-ministru va reuși să mă convingă. Daca D-sa va bine voi să pnmâscă în ședința particulară la Ilerdan. D. vice-președinte. Ilerdan nu este cestiune de regulament (aplause ilaritate). Așa dar, D-lor, punem la vot propunerea. — Se pune la vot propunerea pentru suprimarea cifrei, și se respinge. Se pune la vot cifra din budget de 748,000 lei și se adoptă. Cele alte articole, până la finele budge- tului, se adoptă fără discuțiune. Se pune la vot în total budgetul de ve- nituri și resultatul este cel următor: Votanțl . 62 Abțineri . 1 Maior, reglementară . 39 Bile albe 61 Bile negre 1 D. vice-președinte. Adunarea a adoptat. D. președinte al consiliului. DMor deputațl, sunt însărcinat din partea Mă- riei Sale Domnitorului să vă mulțumesc de visita ce ați făcut erl pentru dina nas- cerel M. SaleDâmnei, Măriele Lor ah fost fdrte simțitori la acesta, și m’aii însărci- nat ca’se vă arăt mulțumirile Măriilor Lor. Ședința să redică la 6 ’/a ore după a- mâdi, anunțându-se cea următâre pe a do- ua di, Duminecă, 19 Decembre. Ședința de la 19 Decembre, 1876 Presidenția D-luI președinte C. A. Ro- setti asistat de D-nil secretari I. Lățes- cu, M. Burillianu, C. Climescu și G. Tăcu. Ședința se deschide la amia-ijl. PresențI 96 D-nil deputațl. Nu răspundă la apelul nominal 54, și a- nume Bolnav: D. G. Hasnaș. In congediu ; D. A. Agioglu, D. Anghel, P. Arbore, S. Călinescu, Dr. Castroianu, C. Catargiu, N. Catargiu, E. Ciolacu, P. Constantin, D. Co- zadini, Gr. Cozadini, G. N. Gamulea, G. Ghițescu, C. Giuvara, T. Idn, I. Mârza, Sc. Miclescu, I. Nicolau, G RadovicI, M. Rosetti, G. Rosnovanu, C. Șdrec. D. So- fronie, A. Vamali, M. Vladimirescu, II. Zugrăvescu, Sc. Pastia, 1. Carabatescu. T. Bagdad, A. Gr. Bonachi, D. Brătianu, A. Popescu-Candiano, G. Cantili, N. Caraia- noglu, M. Costarhi, I. Docan. G, Exarhu Sc. Ferechide. Fără arătare de motive D. N. Guran, P. latropolu, M Negule- scu, N. H. Nicola, C. G. Peșiacov, D. Prun- cu, G Pruncu, R. Stefănescu, I. Vilacros A. Vilner, N. Voinov, A. Vizanti, A. Sto- lojan. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediă D-luI deputat I. Carabatescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl, petițiunea D-luI Nica Gaman și a locui- torilor cătunului Buhuesci, comunaCornu. Se trămite la comisiunea de indigenat petițiunea D-luI Gheorghe Crivăț. Se dă citire următârel propuneri : ..Propunem ca Adunarea deputaților să ia 15 dile vacanțe de la 22 a le curentei.'* C. Bobeica, M. Ghelmegianu, I. Boldur- Lățescu, N. Constantinescu, N. Athanasiu T. Boitz, T. Bagdad, G. Ghițescu, C. A. Borănescu, D. Crăciunescu, Cișman, N. B, Locusteanu, Chr. Moșescu, M. Burii, lianu, G. Rădescu, G. Genescu, N. Bujo- r^nu, G. Hlorțun, G. Macri. I. lonescu, P- Ghica, I. Villacrose, Sturdza, D. Lecca. G. Tăcu, G. Miclescu, A. Celebidache. D. T. Boldur Lățescu. Cer cuvântul în cestiune de regulament. D. președinte. Propunerea se va tră- mite la secțiuni conform regulamentului fără discuțiune. D T. Boldur Lățescu Aș ruga pe D. președinte să ’ml arate articolul din re- gnlament, care ’i da dreptul să refuse cu- vântul unul deputat când ’l cere în cestiu- ne de regulament. D. președinte. Și eiî v’aș ruga să ’ml aretațl articolul din regulament care vă dă dreptul se discutați asupra unei propu- neri mal înainte de a trece prin secțiuni. D. T. Boldur Lățescn. Cer cuvântul în cestiune de regulament, spre a demons- tra că propunerea ce am presentat este uă propunere de ordine de $i, adică de na- tura acelora cari nu se trămit la secțiuni neavând cel mal mic caracter legislativ.... Voci. Ala! D. T. Boldur Lățescu. Sciu fârte bine sârta ce va avea acâstă propunere, care este espresiunea a 30 de deputațl; acâstă sârtă este cunoscută mal din ’nainte, de vreme ce președintele, prin vocea sea au- torisată, se pronunță în contra el. Dâr, D-lor, esperiența ne a probat că ori de câte ori Came-a nu și-a luat vacanță în sărbători, resultatul a f >st că ea nu s’a putut complecta pentru lucrările sâle, și ast-fel nici deputății nu s’afi putut bucu MONITOROL OFICIAL AL ROMĂNIEl 4 (16) Ianuarie 1877 ra de satisfacțiunea de a merge în senul fa- milielor lor, nici țâra n’a profitat nimic. D. președinte, care locuiesce în BucurescI, precum sunt și alțl deputațl, pâte se fie în contra cererel de vacanță, Cind-că nu sunt genațl întru nimic în afacerile fanai liare, însă noi cari suntem din locuri mal depărtate, și cari, mal bine de duoă luni, nu am vă<)ut căminurile ni'Stre, creț) că facem uă cerem din cele mai legitime când dicem că trebue se ne luăm vacanțe. Dâr, D-lor, mal presus de acâsta este chiar ne- cesitatea de a ne duce să ne retrempăm la isvorul căruia datorim mandatul nostru, să mergem în sânul alegătorilor cari ne- aă trămis aici, și cărora le datorim âre- care esplicațiunl prin viii graiu asupra în- deplinirel mandatului nostru Așa dâră, D-lor, din tâte aceste puncte de vedere, eii cred că este bine ca Adunarea să-și ia vacanță pentru serbători. D președinte D-lor, dupe părerea mea, mi se pare că am violat art. 43 din regulament; însă, dâcă l’am violat, a fost pentru că a vorbit un membru din minori- tate, și mi s’a părut că este bine să-l las a vorbi . . . Uă voce Nu este din minoritate. D. T. Boldur Lățescu. Dâca voițl cu orl-ce preț să fac parte din minoritate, .- tund fîe-vă dorința împlinită și conside- rați-mă ca figurând în minoritate, în opo- sițiunea ministeriale. D. președinte. Eă fac apel la tâtă A- dunarea se vâdă că te am lăsat să mă în- trerupt și să mă ataci când scial că- nu pot respunde (aplause). D-lor, art. 43 cjlice : Șapte deputațl pot propune Adunărel orl-ce project de lege... D. T. Boldur Lățescu. Acâstă propu- nere nu este proiect de lege . . D președinte. Bine-voițî a-ml spune cât mal aveți da gând se mă întrerupețl și eii vă voifi asculta cât poftiți . D T. Boldur Lățescu. D-v. sunteți care mă întrerupețl . .. D. președinte. Dâcă veți mal vorbi fără a vă acorda cuvântul, voiă fi nevoit a vă ehiăma la ordine D. T. Boldur Lățescu. Puteți se mă chemați. D. președinte. Voifl consulta Aduna- rea dâcă încuviințâdă chemarea la ordine a D-luI Teodor Boldur Lățescu. D. T. Boldur Lățescu. Mă fălesc de acâstă chiămare la ordine . . D. președinte. Acâsta este uă repeti- țiune; D. Cassagnac, bonapartist, a și recunosc că sun tem într’uă stare financiară deplorabilă și spăimântătdre. precum a descris’o în cu- vinte așa de vil D. președinte al consiliu- lui ; însă, în facia unul mandat imperativ care s’a dat de către Cameră, mă tem că voind să închid uă rană, să nu deschid uă altă rană mal mare și mal periculdsă. De aceea vedeijl că neputend eși din limi- tele propunerii votate de Cameră, de și mă simt fdrte măgulit de încrederea ce Camera are în mine, totuși, mă aflu în im- posibilitate de a lua parte în acâstă comi- siune, fiind-că văd că rolul meu acolo este inutil Prin urmare, cd persist în opiniunea mea și vă rog să alegeți altă persână care să pdtă lucra în marginjle votului dat de onor. Cameră. D E. Stătescu, ministru de justiție. D-lor, este adevărat că nu am avut onârea a asista la desbaterea care a precedat vo ■ tarea comisiunel; deră orl-care ar fi fost ¹ modul în care ș’a formulat însărcinarea numirea unei comisiunl speciale din sînul Camerei. El bine, când acâstă comisiune specială, elaborând aceste projecte de legi împreună cu guvernul, va fi văijut tâte di- ficultățile ce sunt, tdte ideile ce se pot produce, și va alege din tr’ânsele pe cele mal posibile de reali sat, atunci chiar sar- cina onor. Adunări e mult mal lesnicidsă, căci acele projecte de legi va fi primiteca espresiune a tot ce-e mal posibil în citn- dițiunile în care se află budgetul. Ast-fel, D-lor, Camera, primind cu încredere lucra- rea aceleicomisiunl, vacâsciga și timp, și vom ajunge mal curând la resultatul dorit de toți. Acesta a fost singurul motiv care m’a determinat să mă adreses la Cameră, pentru a cere numirea acestei comisiunl. Afară de acâsta mal avem și altă preo- cupare, pentru ca să pot ajunge să fac uă reorganisare judecătorescă care să intre în limitele budgetului fă ut de comisiune, m’am găsit în neputință, acâsta am decla- t’o și o declar și acum, de a o face în facia reducerilor care cer modificări în or- ganisarea judecătoreacă, imposibile de re- alisat. Eu cred că vom câsciga mult când delegațiunea din sînul Adunărel seva con- vinge împreună cu mine de ceea ce este posibil, și de ceeă-ce estb imposibil. Ase admite in privința acâsta uă opiniune di- ferită pdte de opiniunea unora din comi- siunea budgetară, o repetîncă uă detă, nu este câtuși de pucin a se aduce uă critică lucrărel comisiunel; căci alta este dea se limita cifra în care trebue să se închidă cheltuelile unelramurede serviciu public, și alta este a vedea ce reorganisare trebue să se dea acelei ramure de serviciu public pentru ca să se pdtă circumscrie în acele cheltuell. EI bine, acâsta de a doua operă este de făcut. D-vdstră dâr, înpreună cu guvernul, veți esamina problema, și nu mă înd esc că avănd dorința și vo- ința de adauă solnțiune acestei prebleme, vom ajunge la un resultat satisfăcător, căci, încă nă-dată nu e vorba de a găsi cea mal bunăorganisare judecătorescă po- sibilă , ci de a găsi una care să nu fie imposibilă de aplicat, și care în aeelaș timp se atingă scopul de a realisa eco nomil posibile. Așa dâră, D-lor, admitețl acestă sarcină ca de mâne să ne punem pe lucru. Vă voit! supune ideele mele în acestă pri- vință, veți admite pe cele bune, veți mo- difica pe cele ce veți crede de cuviință, și în fine vom veni înaintea Camerei cu uă operă satisfăeătdre. Voci. închiderea discuțiunel. D. Teriachin. Cer cuvântul. (Sgomot.) D. vtce-preșodiute. D-lor, sunt mal mulțl oratori înscriși, dâră D. Teriachiu cerând cuvântul, cred că voesce să ne declare că s’a convins și nu mal persistă în demisiune. D. Teriachiu u mam convins 36 lONITOKlL ubt« i AL LUjIAAiAEI 1 (16) Ianuarie 1877 dată comisiune!, eti cred că nu a putut să fie Îq intențiunea Camerei a cere comi- siunel ceva imposibil. Eu am convinge- rea fermă că atunci când comisiunea va t făcut ceea ce e posibil să se facă în orga- nisarea justiției ți va veni să dică în Ca- meră : atât se pâte face și nimic mal mult, eă cred că acâstă Cameră are prea multă Înțelepciune și tact politic pentru ca să dică- nu priimisc aceste legi și trebne neapărat să fie făcute ast-fei în cât să intre în suma de 2,600,000 franci. EI bine, cred că în urma acestor esplicațiuni, orl-ce scrupule din partea D-luI Teriachiu afi să cadă ; căci, D-lor, dâcă se pune ces- iunea ast-fel, în cât să se pretindă a se ace să intre uă oca de apă într'un vas nu- nal de uă litră, eu unul nu aș putea să esolv uă asemenea problemă; dâră, încă lă-dată, efl nu cred că s’ar putea cere de la uă comisiune un lucru imposibil și le- galmente și moralmente..., D. G. Mârzoscu. Este un vot dat de Adunare... (Sgomot. D. ministru justiției. EO sunt sigur că chiar așa dâcă ar fi votul Adunărel, A- dunarea, totuși, când comisiunea va veni cu uă lucrare care va esprimacea ce însăși Adunarea voesce, ea va fi fericită să con- state acâsta și se revină asupra votului el. Voci. închiderea discuțiunil. D. vice-președinte. Nu putem închide discuțiunea fiind-că sunt dator s’acord cu- vântul D-luI Grădișteanu. D. P. Grădișteanu. D-lor, orl-care ar fi convincțiunea D-lui ministru de justi- ție ; orl-care ar fi credința D-sâle în pri- vința modulul cum s’ar putea resolve a câstă gravă cestiune a reorganisăril jus- tiției la noi, care trage fatalmente dupe sine și reorganisarea proceduref civile și procedurel criminale, căci nu e cu putin- ță să se dea uă altă organisare justiției fără a aduce nouă modificări și la aceste procedure ; orl-care ar fi opiniunea D lui ministru în privința sumelor afectate în budget, chiar decă D sea ar crede că, în facia reducțiunilor făcute ar fi uă imposi- bilitate materială de a se concorda modi- ficările organice cu cifra din budget, to- tuși nu e mai pucin adevărat că între uă declarațiune a ministrului și intre un vot al Adunării este uă mică distincțiune... D. G. Mârzescn. Mare distincțiune. D. P. Grădișteanu. Deosebirea este acesta : că declarațiunea ministrului nu obligă de cât pe ministru, pe când votul Adunării obligă pe Adunare. Dâcă D-v. credeți că atunci când uă cestiune se re- solvă tn urma unei discuțiuni făcute în timp de uă dti, și în care s’a pus în vede- rea Camerei tâte augumentările acestea și s’a dis că este peste putință să ne măr- ginim în cifra din budget, și că va trebui neapărat să se mal aăgumente^e, âră Ca- mera a dis că în nici un cas nu va priimi uă augumentare nici de uă sută lei vă in- treb pe D-v. dâcă mai puteți să reveniți economii, fiind-că dâcă s’ar l ₓ îs votul asupra unui vot dat ?... alt-fel, nici majoritatea, nici guvernul nu priimea, ci pleca de aci și venia un alt guvern ; dâră sunt încredințat că nici D. Grădișteanu nu crede că majoritatea aces- tei Camere este capabile se facă uă ase- menea greșală neertată. De aceia, rog pe D. Teriachiu ca să nu facă atâta scrupul și să trecem înainte. —Se pune la vot închiderea discuțiunel și se primește. D. Teriachiu. Declar că persist în de- misiunea mea. D. vice-președinte. Declar dar vacant locul D-luI Teriachiu din comisiune. D. Grădișteanu are cuvântul în cestiune personală. D. P. Grădișteanu. D-lor, onor. D. pre- ședinte al consiliului voiește să uite că nu are în facia sa pe D. Petre Grădișteanu , nu sciă de ce D-sa voiesce să uite că tot asemenea cum eă nu sciă numele și nu am să mâ ocup de numele miniștrilor, tot ase menea și D-sa ar face bine să uite numele persânelor care stau pe aceste bănci. Să nu se vorbâscă de lecțiune; eă aci sunt deputat, și în acâstă calitate tocmai sunt chemat, la cas câni aș crede de cu- viință, să dau și leețiunl, așa în cât cu- vântul de lecțiune nu mâ sperie. D. vico președinte. Fie-care om are ideile sale. D. P. Grădișteanu. Răspund la cuvin- tele D-lui ministru și nimic mai mult. Sunt deputat în acâstă Adunare și sunt liber ca într’uă cestiune să fac parte din majoritate, iar în alta din minoritate. Nu am să daă sâmă de votul meu de cât numai, ântâiu, consciințeimele, și al doi- lea, alegătorilor mei; interesul meă, prin urmare, când vorbesc este numai și numai, crâdă D. prim-ministru, de a ’mi spune francamente convicțiunile mele. Interesul meu mai este și altul fată cu acâstă Adu- nare legământul care esistă între Adunare și fie-care membru al el, ca nu cum-va vo- turile acestei Adunări să fie discreditate, și când D. președinte al consiliului vo- iesce să mS pună în facia acestei Adunări ca instigator, ’mi pare râu că ’mf dă oca- siune să ’I întorc acest cuvânt, căci din cât se vede, după banca ministerială să încârcă acâsta. Eu am arStat Adunărel votul pe care l’a dat în urma unei discuțiunl destul de se- riâse, dar în care discuțiune pâte că ah lipsit luminele D-luI ministru, însă acâsta nu este culpa nimenui, ci a D-sale. Camera nu votâdă desiderate, ci votâijăobligațiuni. Espunerea unei dorințe nu se formulâsă printr’uă propunere în care să se dică ■ să nu se cheltuiască uă para mal mult pentru reorganisare... . Voci. Nu este așa D. vice-presedinte Ast-fel a înțeles D-sa votul. Voițl ca toți să înțelâgă ca unul ’ Voci. Nu s’a dat nici un vot. D. P. Grădișteanu. Ați votat acesta. (Sgomot.) Cum puteți să aruncați asu- pra Cameril un asemenea discredit? Dâ- că D-vâstră credeți că voturile Adunării trebue respectate și că sunt respectabile, nu faceți așa în cât să se presupună că mâne veți veni cu uă altă regulă rși veți schimba și votul de adi (sgomot). D-v. ați votat și ați d:s că nu veți da uă para mal mult de cât cifra prevâdută în projec- tul de budget. Așa dâră D. ministru al justiției este obligat prin acest vot să și facă organisarea justiției în condițiunile acelea pe care i-le impune Camera, și a- câsta cu atât mal mult, cu cât D. Câmpi- neanu a dis că are se propună uu sistem de organisație așa în cât să mențină cifra budgetară și să dea satisfacțiune și cerin- ței de economii financiară și societății. EI bine, D. ministru nu are de cât să ia sistemul promis de D. Câmpineanu și să nu vină să dică că votul Adunărel are să’I pună la uă parte, căci acâsta nu este corect din partea D-sâle. D. I. C. Brătiann, președinte al con- siliului. ’MI pare bine, D lor, că se află âmeni în acâstă Adunare cu atâta autori- tate ca D. Grădișteanu, ca să ne pună pe drumul rectitudine! parlamentare. Crede D. Grădișteanu că este necesar de a ne da lecțiune.... D. P. Grădișteanu. Iau eti singur lec- țiune. D. președinte al consiliului. Tâtă lumea pâte să crâdă în necesitatea lecțiuni- lor.... cestiunea este numai de efect. ’MI pare răii că D Grădișteanu găsesce oca- siune de a face pe Cameră să crâdă că se desconsideră ea însăși. Nu sciiîcare este interesul D-luI Gră- dișteanu ca uă Cameră să se desconsidere. D P. Grădișteanu. Interesul mefl este că fac și eu parte dintr’ânsa. D. președinte al consiliului Bi a câsta o faci tocmai pentru că te deose- bescl de Cameră, și voescl s’o pui într’uă posițiune falșă. Apoi, numai când Camera ar fi votat dis : deja budgetul de cheltuell și ar regulați justiția dupe votul dat; numai a- tuncl D. Grădișteanu putea să câră acâstă regulă; însă, ce a făcut Camera ? Came- ra, în spiritul sâu de economie, a voit să apese asupra comisiunil, tiindu-i târnă ca nu cum-va comisiunea, pătrunsă mal mult de interesul justiției și de mecanis mul el, să nu țină sâmă de nevoile budge- tului, de nevoile țârei, și numai atunci Ca- mera manifestat dorința de economii, căci până adi budgetul nu este de cât un project, și numai atunci când se va vota va fi obligatoriu. Camera dâră nu a făcut alta de cât se atragă atențiunea comisi- ¹ unii ca, pe cât va fi cu putință, să facă 1 (16) 1-uii lei 1,040. 75. Idem No. 4, idem idem cu lei 1,340. । L OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 (16) Ianuarie 1877 tuat în dreptul proprietățel D-nel Maria Paladi, în mărime de 127.40 patrate, pendinte de Stat. 7. Unu idem idem de 33.60 patrate, cu D. A. Dabija. 8. I'nu idem, idem, de 68.40 p., alături cu Spiridon Rusei. 9. Idem idem de 58.80 p., cu Costache Damian. 10 Idem idem de 88.40 cu Lupn Olaru. 11. Un loc lengă șosâua Bacătt-Ocna, în mărime de 31 metri pătrațl, alături cu D. Ghindaru. 12. Idem idem de 142.50 p., cu Herman Kinder. 13. Idem idem de 967.50 p., câ Mihail Eni și G. Pavli. 14. Idem idem de 15 m. p., cu N. Câni. 15. Idem idem de 52.50 m. p., cu Cons- tantin Stancu. 16. Idem idem de 68.75 m. p., ca N. Savu. 17. Idem idem de 601.25 m. p., cu Ge- orge Mihail. 18. Idem idem de 172 m. p., cu Mihail Fotea. 19. Idem idem de 114 m. p., cu Cons- tantin Bibiri. 20. Idem idem de 364 m. p., cu Panait Broștânu. 21. Idem idem de 90.30 m. p., cu lân Mancaș. 22 Un loc în orașul Bacăă, în mărime de 12 stânjeni facia și 6 curmezișul cu uă casă de vălătuci compusă din 2 odăi și un bordei pe el învecinat cu Gheorghe Cosa, Safta Barbiclita și în faciă cu șosâua, re- vandicat de la Costache Codrânu. 23. Un loc în orașul Bacău, în mărime de 2 stânjeni și 5 palme facia, 16 stânjeni și uă palmă lungul, cu un bordeiu pe el compus din 2 camere, megieșit cu locul defunctului Dr. Maischler și cu Ștefan Fe- raru, revandicat de la Anița Țiganca. 24. Hanul rămas de la arhimandritul Pai sie Tutovânu, situat în urbea Bacăfi, vis-a-vis de zalhanaua veche, pe strada ce merge la Tergu-Vitelor, aprope de Gârla- Mori numită Gâga, compus din 2 odăi, având locul împrejur de 10 stânjeni latul și 30 lungul. Districtul Botoșani. 1. Prăvălia dupe strada Piața - Veche, pegdinte de monastirea Nâmțu, închiriată cu 780 lei. 2. Casa compusă de 4 camere, acoperită cu șindrilă vis-a-vis de spitalul din Hăr- lău, pendinte de monastirea Nâmțu, închi- riată cu 56 lei. 3. Cărcima cu uă cameră și pivniță sub dânsa, pendinte de monastirea Nâmțu, în- chiriată 82 lei. 4. Via dupe moșiaMacsuțu, cu loc sterp, în mărime de 10 și un sfert pogâne, având 12,300 haracl , pendinte de monastirea Nâmțu, arendată cu 901 lei Districtul Ilfov. 1. Viia fără obrație de 4 pogâne și 8 prăjini din Dealu-Grâca, pendinte de mo- nastirea Negoesci, arendată cu lei 310, împreună cu cea de la număru 2 de mal jos 2 Via de la Greca de 6 pogune și 4 prăjini, pendinte de monaslirea Plătăresci, a cărei arendă intră în suma de 310 lei, arătată la viia de mai sus sub No. 1. 3. Locul arabil de 4 pogdne, 16 prăjini și 46 stânjeni pătrațl de la Greca, al cărui termen de arendă se espiră la 1 Octombre 1877, pendinte de monaslirea Pasărea, a- rendată cu lei 82. 4. CincI-decI pogâne loc de arătură și fenâță de la desființatul Spital de Pestife- rați de la DudescI, pendinte de spitalul Pestiferaților, arendat cu lei 800. 5. Un loc din comuna Oltenița, pe care se afla clădit un local compus din mal multe încăperi, închiriat cu lei 40. 6. Mâra de la CucuețI cu trei râie, uă cameră vatră și cârcimă cu bătătura el, pendinte de monastirea Plătăresci, aren- dată cu lei 5 600. Tablou de tdte ecaretele Statului de dincoa și de dincolo de Milcov pentru a căror închiri- ere, pe timp de la 23 Aprilie 1877 și pene la 23 Aprilie 1880, are a se ține licitațiunl în localurile prefecturilor respective Districtul Argeș. 1. Șese pogâne grădină, pendinte de schitul Flămânda, închiriate cu lei 45. 2. Casele sub No. 224 din strada Șer- ban-Vodă, culârea Roșie, compuse din 3 camere și 2 cămăruțe, grajd, șopron, cuh- nie etc., pendinte de Stat, închiriate cu lei 187. 3. Locul viran din orașul PitescI, culâ- rea de Negru, suburbea Sf. Tre me, în mă- rime de 25 stânjeni, învecinat spre răsărit cu șosâua, spre apus cu lâu Rusin, spre medă-tji cu Vasilache Cuculescu, spre mâ(|ă nâpte cu Șt. N. Brutaru și N. I. Ște- fănescu, rămas de la defuncta Elena socia Dr. Tudorache, pendinte de Stat. Districtul Bacău. 1. Dughâna No. 545 din Tergu-Ocna, pendinte de monastirea Madona și Rădu- canu, închiriată cu lei 110. 2. Dughâna cu No. 626, sau noii 670 din Târgu-Ocnel, pendinte de monastirea Madona și Răducanu. 3. Dughâna No. 175 cu 2 camere și o- gradă din Tergu-Ocna, pendinte de Pre- cista și Răducanu. 4. Uă grădină ca de 10 prăjini, alături cu zidul monastirel, pendinte de Madona »i Răducanu, arendată cu lei 14. 5. Două locuri fânâță după rînl Sără- țelul în Grâpa-Turculul și Cirișâia, pen- dinte de Madona și Răducanu. 6. Un loc lângă șosâua Bacău-Ocna, si- 5. Locul viran pe care a fost binalele No. 448 și 449 dupe strada Veche , pen- dinte de monastirea Cetățuia. 6. Trei binale dupe strada Veche , No. 450, 451 și 452, pendinte do monastirea Dobrovățu, închiriate cu 2482 lei. 7. Locul unde a fost dughena după stra- da Nouă, ce a ars, alături cu binaua D-luI M. Capșa, No. 818, pendinte de monasti- rea Văratecu. 8. Dughena din Lipovenime , No. 266, pendinte de monastirea Coșula, închiriată cu lei 23 bani 50- 9. Dughâna din Târgu-Nou, strada Ca- licimel alături cu binaoa lui Husen Co- hoșl, No. 789, pendinte de monastirea A- gafton, închiriată cu 76 lei. 10. Dughâna din Târgu - Vechiu , No 428, pendinte de monastirea Vorona, în- chiriată cu 911 lei. 11. Dughâna de cafenea dupe strada Ga- sinulul, No. 58 , pendinte de monastirea Vorona, închiriată cu 1001 lei. 12. Locul pe care a fost casa cu 4 ca- mere din strada despre târgu vitelor , în megieșie la vale cu hanul lui Leiba Băiatu, pendinte de monastirea Vorona. 13. Locul po care a fost casele ce a ars în care locuia repausatul 0. Roseti, pen- dinte de monastirea Vorona. 14. Locul sterp din suburbea sântul Ni- colae pendinte de monastirea Vorona 15. Locul unde a fost hanu ars , dupe strada Vitelor, acum strada Pandeli, No. 815, pendinte de monastirea Vorona. 16. Locul unde a fost hanul ars , dupe strada spre târgu vitelor donat de repau- satul C Roseti, No. 737, pendinte de mo- nastirea Vorona. 17. Locul unde a fost dughâna arsă dupe strada Olari, donată de repausatul 0. Ro- seti, No. 736, pendinte de monastirea Vo- rona. 18. Locul unde a fost dughâna arsă, idem sub No. 735 , pendinte de monasti- rea Vorona. 19, Locul unde a fost dughâna arsă, idem. No. 734 , pendinte de monastirea Vorona. 20. Locul, idem, idem siîb No. 733 pendinte de Vorona. 21. Idem, idem, idem sub No. 733, pen- dinte de Vorona. 22. Idem, idem, idem No. 732, idem. 23. Idem, idem No. 732, idem, 24. Idem, idem, idem No. 731, idem. 25. Locul sterp din orașul Botoșani, în mărime facia despre șosea 14 stânjeni și 2 palme lățimea, despre apus 22 stânjeni și 5 palme lungimea, alături cu locul sân- tul Gheorghe, fundul 8 stânjeni și 5 palme despărțitor de locul D-luI P. Cristea, des- pre răsărit 20 stânjeni și 5 palme, alături cu încăperile teatrului, pendinte de monas- tirea Vorona. (Suplement) J I 10/ *•*“ &|( M'Uci Podu-Munci împreună cu uă cârcimă de lângă metoc și sfâra de moșie de 40 stân- “ jenl în hotarul Merei care mai pârtii nu- mirea de moșia Coca-Mirâsca. pendinte d schiiu! Poiana-Mârulul. arondatei u I. 360 16. Via din deilu Podu-Săpat, donată de unii din decedațil călugări ai schitului .1. <1 de 7 pogâne, pendint ' schi- tul Ciolanu, arendată cu 360 lei 17. Mâra părăsită din comuna Cândesci, care numai funcționâsă pendinte de mo- nastirea Bradu. 18. Via din dâlu Săpâia . de un pog< 7 și jumătate prăjini și 3 pogân'e'bbra'ție. din comuna Cernătesci . pendinte de mo-^ nastirea Vintjlă-Vo.dă, arendată cu 46 Iei. 19. Un țarc de 4 fălci, măsurat prăjim de 22 palme, în care intră și 18 .prăjini a- râtâre la Poiana - Ascunsă , pendinte de schitul Găvann, arendat cu lei 52, b. 18. T 20. Un |arc de fân înfundat în mai mulU moșii de 9 fălci , în care intră și li p gâne arătâro la Seiu, pendinte deschiiul Găvanu, arendat cu 144 lei. 21. Un țarc de fân ce se h-’. jrasce c moșia Statului Bisoca de 19 fălci, îil ’care intră și 12 pogâne arătâre. pendinte >1 schitul Găvanu, arendat cu lei 173. 22. Patru pogâne li vede măruntă, înfun- dată cu islaz, măsurată prăjină de48 pal- me, pendinte de moșia Poiana - Vâleulul, pendinte de schitul Găvanu , arendată-cu 31 lei. 23. Uă mâră cu uă râtă care nu func- ■ ționesă de la 1868, cu loc înfundat ca la 6 prăjini, găsindu-se pe acest Toc, ca 20 . pruni, pendinte do schitu Găvanu. 24 Uă casă cu beciu de desub și loc . înfundat ca 2 pogâne pământ, pendinte de ■ schitul Găvanu. 25. Uă jumătate pogon pământ din b j- tarul IvAneștilor, comuna Mânzălesci, pen- dinte de schitu] Găvanu. 26; Două-ijecI stânjeni moșie cu un vad- de ferăstău pe apa Schiabulul, pendinte de schitul Găvanu. 27. Uă mâră cu 2 pietre, fără a fuucțio’ na de la 1866. uă casă de cârcimă cu beciă de desnb și 2 încăperi șindnlite cu șo- pron și uă casă a mori, pendinte de schi- tul Găvanu. 28 Un pogon pământ cu livede pe dân- sul, în faciă cu ecaretele de mal sus pește³ apa Slăniculnl, numită livedea lui Ursu, I"’..dinte de schitul Găv-anuj 29. Uă livede înfundată în proprietatea Vintilă-Vopă, numită Polpi. a 2 pogâne pământ, pendinte'de schitul Găvanu. 30 Opt pogâne păm-n: î:.f:nd t în ho- aru'. Ciomăces i pendinte de hit 1 ¹ . vanu. 31 Un pocon li ede de p uni în V 8 . Ursului, pendinte de schitul Găvanu. ' 3*2. Uă dârstă cu loc înfundat, cu 6 p; ă pul pământ clădită de D. Vasile D' tfOJlTOKUi, OfiCiÂx. aLBOMANlEl t (16) Inuuurielb?'. Yi posedată se dice cu drept ua emba- lic, pendinte de schitul Găvanu. 33. Două pogdne și jumătate fănăță în- fundată în proprietatea Lopătari, pendinte de schitul Găvanu, arendată cu lei 13. 34. Uă pereche case în curtea monasti- rel Banii, pendinte de monastire î Banu, închiriate cu lei 100. 35. Via Sadurile, înfundată în corpul învecinate! moșii Veruesci, a domnului N. Greceanu , pendinte de monastirea Binu, areudată cu lei 190. 36. Via Aluuișu , înfundată în moșia moșnenilor Vernesci, unde se dice Zoresci sau Dealu Zoresci, pendinte de monasti- rea Banu, arendată cu 141 lei. 37. Via Olănita, înfundată în corpul moșii Vernesci, a D-lul N. Greceanu, pen- linte de monastirea Banu, arendată cu le! 400. 38. pece pogdne vie în plasa Tohani. comuna Tohani , megieșită eu viile D-lor Panait Iordan, Costache Chițu , Panait A- bagiu și Mitu Gavriloiu, pendinte de schi- cul Apostolachele sau lordăcheanu. 39. Uă jumătate pogou loc cultivabil, lin comuna Măgura , megieșit cu Stoica sin Mihal și lazo , pendinte de schitul Ni fon. Districtul Cahul. 1. ua pereche case compuse de 5 ca- riere , 2 antreuri, un coridor de lemn eu bucătărie și un grajd , rămase Statului moscenire de la lulia Cușcova , pendinte de Stat, închiriate cu lei 230. 2. Casele rămase de la guvernu rusesc. 3. Donă barace după locul caselor ră- mase de la guvernul rusesc, închiriate îm- preună cu lei 651. 4. Două vii mic! părăginite pe Valea- Frumdsă și despărțite una de alta prin- tr’un șanț. 5. Uă c'suță veche cu uă odae și tindă. Districtul Covurluiu. 1. Un loc din orașul Galați de lengă bi- serica Sf Voivod!, ce este metochul mo- nastireî Neamțu , pendinte de monastirea Neamțu. 2. Locul după malul Dunărei, în mări- me de 33 stânjeni. 2 palme și 3 palmace lungul și 15 stânjeni și uă palmă latul, pendinte de monastirea Sf. George din Galați, închiriată cu le! 2,765. 3. Uă casă din ograda biserict! Sf. Ni- colae din Galați, închiriată cu lei 385. 4. Via de la Foltani situată pe moșia Statului Tulucesci, pendinte de monasti- rea Sf. Nicolae din Galați, arendată cu lei 125. 5, Via din comuna Tulucesci situată pe moșia Udaia-Movili, proprietatea D-lui C. Movilă , în întindere de 15 prăjini, în- vecinatăcuD-nalbna Postelnicului, loma C. Movilă, Radu Păun etc , pendiute de [Stat, areda intra în sumă de 125 de lei de I mal sus. 6. Locul din orașul Galați, ulița Ne- gustorilor sau a Brașovenilor, învecinat cu D. Anagnosti rîxentriadis, pendinte de schitul Dălhăuțil. 7. Un local compus din trei camere, si- tuat pe moșia Brateșnl cu fațada spre Du- năre^ pe marginea soseh , numită calea Basarabii ce a servit de punct vamal la ve- chea barieră numită Bădolani, pendinte de Stat. 8. Un loc al biserici Sf. George din Ga- lați în mărime de 2 stânjeni și 7 palme, facia la răsărit, megieșit cu strada Belve- derel, 6 stânjeni laturea despre Nord, me- gieșit cu locul văduvei Zamfira și 8 stân- jeni și 2 palme laturea despre mădă-di, megeșit cu locul fraților Antache. Districtul Dâmbovița. L Via după proprietatea Lăculețile, de 6 și jumătate pogdne cu obrațiile el, pen- dinte de Viforâta, arendată cu lei 90. 2. Două case compuse din 5 camere du- pă strada Mare, pendinte de schitul Stelea, 3. Casele cu 4 camere, pendinte de schi- tul Stelea, închiriate cu 60 lei. 4. Casele numite ale lui Potiroglu, com- puse din 2 camere și uă cuhnie , din su- burbea Stelea, pendinte de schitul Stelea, închiriate cu 110 lei. 5. Via după valea Voivodil, alături cu Dimitrie Popescu , pendinte de schitul Stelea. 6. Locul pe care a fost zalhanaoa re- pausatuluî Tolea, pendinte de sch. Stelea. 7. Uă pivniță de piatră, pendinte de monastirea CăldărușanI. 8. Via de 25 pogdne cu obrațiile el și un șopron din comuna BucșanI, îu pro- prietatea principesei Trămbițcoi, pendin- te de monastirea Mărgineni, închiriate cu le! 30. 9. Via din Tergu-Vestei cu obrațiile ei, însă 25 pogbne vie lucrătdre calitate bu- nă, 21 pogdne obrație cu pom! roditori, loc de arătură, cositură și un pogon crâng, pendinte de monastirea MihaT-Vodă, aren- dată cu 1040 lei. 10. Locul sterp ca de 6 pogdne pe care a fost uă vie, care acum servă de islas al monastireî, pendinte de monastirea Dealu, arendat cu 30 lei. 11. Casa de zid în paentă cu 5 camere, uă cuhnie și grajd pe uă suprafaciă tota- lă 2070 stânjeni pătrați și 6 palme, înve- cinată spre Nord cu strada Crețulescu, spre Sud cu casele rapausatulu! Mincu Clucerescu , spre Est cu strada Mare și spre Vest cu casele D-lui Nichita Formac, pendinte de Stat. 12. Via din dealul Brănescilor ca de uă jumătate pogon, pendinte de schit. Fusea. 13. Via rămasă do la decedata Elena Papazolu, din valea Armenilor, comuna Răs-Vadu, învecinată cu C. Georgescu, G. Dragnea și C. Simulescu, în mărime de 3 - [prăjini vie și obrația de 9 prăjini și unu și jumătate stânjeni. 14 Prăvălia din Tergoviște, pendinte de monastirea Viforâta. Districtul Doljiii. 1. Două vil după proprietatea Simnicu, a D-lul I. Hagiadi , în mărime ambele de 4 și jumătate pogbne cu otașlină , înveci- nată cu I. Rachieru drscălu 16n Christea ZdravovicI și Marin Scurtu , pendinte de Stat. 2 Via după moșia Domnescă, în mări- me de un pogon înfundată fără dare de o- taștină, învecinată cu Oncioaiea , comun i Simnicu, plasa Ocolu, pendinte de Stat 3. Grădină cu pomi și de zarzavat de 47 stânjeni și 7, lungimea și 34 7, lăți- mea în dosul caselor monastireî, pendinte A de schitul R6ba. 4. Grădina de 29 stânjeni lungimea și 27 lățimea în facia monastireî, pendinte de schitul Roba. 5. Ograda de 200 stânjeni lungimea și 80 lățimea, pendinte de-schitul Roba, în- chiriată împreună cu bunul de la număru curent 3 și 4, pe preț de 30 lei. 6. Via după proprietatea Bobelea, situ- ată în Carabelea, de 2 pogdue, și 1 pogon obrație, pendinte de schitul Bucoveț. 7. Grădina cu pomi ca de 3 și jumătate pogbne, situată pe moșia Bucovățu, pen- dinte de schitu Bucovățu. 8. Livedea numită Cornu, de 8 pogbne, situată pe moșia Bucovățu, pendinte de schitul Bucovăț. 9. Locurile de grădini, din orașul Cra- jova, pendinte de scdla Obedenu, arandate cu lei 670. 10. Locul din suburbia Madona-Dudu unde a fost m6ra D-luî Olănescn cu încă- perile el, pendinte de Stat. 11. Locul pe care a fost situat casa o- cupată de sub-prefeetură și o altă casă o- cupată de casarma de călărași, ambele si- tuate îu comuna Bechetu, din județul Dol- jiu, pendinte de Stat. 12. Două locuri virane cu No 29 și < îu mărime de 400 stânjeni patrațl Ge-câre, din comuna Calafat, jnahalaoa Baba-Lupa, districtul Doljiu, învecinat la mâdă nbpte cu locurile No. 18 și 19 ale D-luI Gr. 0- teteleșânu, la mâdă-di cu locul No. 40, <1 D-lul Al. Locustănu și 41 al D-lui Cons- tantin I. lonescu la răsărit cu ulița Radu Negru și la apus cu ulița Unire!, foste ale lui G. I. Olănescu, și adjudecate asupra Statului, prin ord nancia No. 3 a tribu- nalului comercial Doljiii. 13. Localul Statului din Bachet care a fost ocupat de oficiul telegrafo-postal compus din trei camere și un antreu. Districtul Dorohoiii. 1. Binaoa compusă de 18 camere, jSen- 12 Dughbna No. 2, idem, idem '3. Idem No. 3 idem, idem 14, Idem No. 4, idem, idem, închiriată împreună cu cele de la No. 11, 12 și 13 pe preț de 3,105 lei. 15. Două vil de la Cotnari de 6 */₄ po- gâne cu câțl-va pomi roditori și uă casă cu cramă, pendinte de monastirea Văratecu. 16. B;uaoa No. 691 strada St. Spiri- don, pendinte de monastirea Văratecu, în- chiriată pe preț de 18,110 lei, împreună cu bunurile de li No. 17, 106 — 116 i clnsiv. 17 Binaoa No. 692, strada St. Spiridon, pendinte de monastirea Văratecu, chiria se coprinde în suma de 18,110, prevăzută la No curent 16. 18. Via de la Cotnari, pendinte de mo- nastirea Văratecu. 19. Via de 6 și jumătate pogâne din plasa BahluT, pendinte de monastirea Vă- ratecu. 20. Via monastirel de 5 pogâne și 14 obrație, pendinte de monastirea Văratecu. 21. Via do 4 pogâne și 10 pogâne o- brație, ce ține de Comuna Șorogarî, pen- dinte de monastirea Văratecu. 22. Via de 8 pogâne și 10 pogâue o- brație după câsta delulul din Podgoria- Vișanulul, satul Lunca-Cetățuia, pendinte de monastirea Văratecu. 23. Via de 7 și jumătate și un pogon obrație, pendinte de monastirea Văratecu. 24. Dug-henele No. 4, 5, 6 și 662 strada Podulul-Vechih sau No. 2389, 2390, 2391 și 2392 nou, pendinte da monastirea Nâm- țu, închiriate eu 420 lei. 25. Via numită a Memtanilor, dupe va- lea Lupului, comuna Tomesci, de 8 pogâue și 2 și jumătate pogâne obrație, pendinte de monastirea Nemțu. 26. Via din plasa Bahluiu, de 22 și ju- mătate pogâne și 2 pogâue obrație, pen- dinte de monastirea Nemțu. 27 Via din plasa Bahluiu de 11 pogâne și 2 și jumătate pogâne obrație , pendinte de monastirea Nemțu. 28 Via din plasa Bahluiu , de 10 po- gâne, 5 și jumătate obrație , pendinte de monastirea Nâmțu. 29. Bolta No. 1 sau noii 959, dupe stra- dă Sânta Vine I saîi Căldărari, pendinte de sântul Nicolae Domnesc. închiriat cu 500 lei. 30. Bolta cu No. 2 vechiu saft 958 noii dupe strada Sânta Vineri saîi Căldărari, pendinte de sântul Nicolae Domnesc , în- chiriată cu 362 lei. 31. Idem No. 3 sau 957 nou, idem, idem cu 523 lei. 32. Idem No. 4 saîi nou 956, idem,idem închiriată cu suma de 466 lei. 33. Bolta cu No. 7 vechili, după strada Sânta Vineri saă Căldărari, pendinte de Sântul Nicolae Domnesc, în hirită 500 lei 34. Bolta No. 8 vechili sau 942 nou, dupe strada Sânta Vineri satt Căldărari, dinte de monastirea GoroveiO, închiriate cu 310 leT. „ strictul Gorjii 1. Via de 3 pogâne, situau in dâl, în- tr’uă ogradA cu alțl locuitori aT comunei de acolo ce a fost dată unor locuitori spre eultivare de îngrijitorul «sericei strâmba, pendinte de schitul Strâmba, arendată cu 60 lei 3. Două grădini în mărime de 7 și ju- mătate pogâne, împrejmuite cu gard, eu pomi roditori, pe proprietatea desSin- țatulul schit Crasna, pendinte de schitul Crasna arendate cu lei 84. 3. Uă silisce în orașul Târgu-Jtu, cu casă pe ea, pendinte de schitul Lainici, închiriată cu lei 12. 4. Uă silisce în orașul Târgu-Jiu, lengă pîrâu Hodinii, pendinte de schitul Lainicu. Districtul lași 1. Dughâna No. 361 vechili saQ 2,470 nou, după strada Podului-Vechi îi, pendinte de monastirea Bărboiu, închiriată cu 1.170 2. Casele compuse de 6 camere, un sa- lon. cârdac, bucătărie cn trei camere, piv- niță, jumătate din grajdul caselor egu- iienescl și uă șură cu No. 1,594 saă nou 271, pendinte de monastirea Bărboiu, închiriate cu lei 685. 3 Casele de vălătuci, compuse de 6 ca- mere dintre cari, 4 se ocupă de diaconul ). Cregă, 6ră două sunt închiriate cu cuh- nia?, uă odăiță în dos cu grajd și uă șură eu No. 1,594 saQ nofl 269, închiriate cu 140 lei, pendinte de monastirea Bărboiu. 4. Casele de cărămidă compuse de 3 camere No. 1,594 sau noii 263, pendinte de monastirea Bărboiu, închiriate cu 57 1. 5. Casele compuse de 4 camere cu sală și bucătărie No. 1,594 sah nou 264, pen- dinte de monastirea Bărboiu, arendate cu lei 150. 6. Casele de vălătuci, compuse din 7 camere în rînd, din cari două închiriate, âră trei se ocupă de iconomul Grigorie Savin, srrvitorul bisericeî și alte doue o- cupate de Văduva Fotino, cu plată de em- batic de 4 galbeni pe an, âră acum de pre- otul Nemțânu, No. 1,594 sau nou 266, pandinte de monastirea Bărboiu închiri- ate cu lei 6b. 7. Casele No. 1 591 , cu 4 camere bu- cătărie și uă cameră după strada Podul- Vehiu (sau nou No. 258) pendinte de mo- nastirea Bărboi. închiriată 552 lei. 8. Dugheua No. 363 saâ nou 2,469, după strada Podul-Vechiu, pendinte de monastirea Bărboiu, închiriată cu 43 lei 10 Casele cu 4 odăi și uă odăiță sub No. 1,595 din strada Podul-Vechifi. pen- dinte de monastirea Bărboiu, închiriate cu lei 903. 11. Dughiana No. 1, Strada-Mare, pen- dinte de monastirea St. lân Gură-de-Aur pendinte de Sântul Nicolae Domnesc, în- chiriată cu 485 lei, 35. Bolta No. 9 vechili după Sânta Vineri saă Căldărari, pendinte de Sântul Nicolae Domnesc închiriată 280 lei. 36. Bolta No 10 vechio saîi nod 940, idem, idem cu 500 lei 37. Bolta No. 11 vechiu saO noO 939, idem, idem cu 500 lei. 38. Bolta No. 12 vechiu saO nou 938, idem, idem cu 484 lei. 39. Bolta No. 13 vechiu safi noii 937, idem, ,dem cu 644 lei. 40 Bolta No 14. vechi u. i 93-> idem, idem cu lei 601. 41. Bolta No. 15 vechiu sau noă 935 idem, idem cu lei 905 42. Bolta No. Io vechili sau noO 926 idem, idem cu lei 201. 43. Bolta No. 17 vechiu saiî noă 925 idem, idem cu lei 261. 44. Bolta No 18 vechih șah noii 924 idem, idem cu lei 247, 45 Bolta No. 19 vechili saiî noO 923 idem, idem cu lei 284. 46. Bolta No. 20 vechiu saO nou 922 idem idem cu lei 290. 47. Bolta No. 21 vechiu sau noă 921 idem, idem cu lei 253. 48. Bolta No 24 vechifi sau nou 918 idem, idem cu lei 324. 49. Bolta No. 25 vechi sau noă 966 după strada Sf. Vineri saă Căldărari, pen- dinte de Sf. Nicolae Domnesc, închiriată cu lei 126. , 50. Apartamentul No 1 din etajul al 2-lea dupe strada Venori saîi Căldărari, pendinte de Sf. Nie I ie Domnescu închi- riat cu lei 325. 51. Apartamentele No. 2 3 și 4 \ech' sau 958, 957 si 956 noii după strada Sf. Vineri saiî Căldărari, pendinte de Sf, Ni- colae Domnesc, închiriate cu lei 1,015. 52. Uă pereche case de lângă porțile zidului monastirel No. 549, pendinte de monastirea Golia, închiriate cu lei 322. 53. Apartamentul compus de 4 camere cu No. 585 și 586 după strada Golia, pen- dinte de monastirea Golia, închirat cu lei 572. 54. Trei apartamente cu pivnițele lor cu No. 1 320, 1,321 și 1,322 vechi sau 435, 436 și 437 noă, pendinte de monastirea Golia, închiriate cu lei 290. 55. Casa cu No. 580 saîi noii 2 202 din strada Golia, pendinte de monastirea Go- lia, închiriată împreună cu bunirile de la No. 57. 58, 59 60, 61, 62. 63 și 64 pe prețul de 2,201 lei. 56 Casa cu No. 581 sau nou 2 203 sra- da Goția, pendinte de monastirea Golia 57. Casa cu No. 581 saiî 2206 idem idem 58. Idem 582 saîi 2204 idem idem 59. Idem 583 săli 2205 idem i lem 60. Idem 584 sau 2206 idem idem 61. Idem 586 sau 587 vechi idem idem sau noii 2210, 44 MON11UKUL ’■ FIC1AL AL ROMÂNIEI '1 f>) 1-.0 laud : > . , •2 Ca .a cu 588 s noii 2,211, strada Golia, pendinte de monastirea Golia. 63. Locul pe care a fost clădită binaoa Noi 404 vechi safi 2,317 nou din strada Golia, pendinte de monastirea Golia. 64. Binaoa No. 406 strada Golia sau eehi No 2,316. pendinte de monastirea Golia închiriată cu 185 lei. 65. Via pronumită pe dâlul Fundului Pornesc! în comuna TomescI, de 11 pogâ- ne și 2 popâne obrație, pendinte de mo- nastirea Golia. 66. Via pronumită Pitaru din dâlu Mi- ronu, comuna TomescI de uă jumătate po- gon și 4 și jumătate obrație, pendinte de monastirea Golia, arendată cu lei 45. 67. ia di p '-oda Cosmor comuna Buciumul de 4 și jumătate pogdne pedinte de monastirea Golia. 68. Uă pereche de case No. 107 după strada Feredeul Tuicesc , sad nou No. ,501 pendinte de Scdlele, închiriate cu lei 1 002. 69 FeredeulTurcesc după strada Pdrta .iniversităț No. '06 (c js nenea nu- mire sa i No. 1,500 uoii, pendinte de 8ed- lele, închiriate cu lei 7,560. 70. Dugâna No. 627 strada Târgu-de- Sus, pendinte de monastirea Dsncu, închi- riată cu lei 325. 71. Via monastirel din plasa Copoul de 1 și jumătate pogon și 1 pogon obrație, pendinte de monastirea Dancu, arendată cu 9 lei. 72. Via din podgoria, copou de 8 și jumătate pogâne, și ca 40 prăjini loc slo- bod cu pomi, pendinte de M-rea Sf. Sava, arendată cu lei 41 73. Dughena No. 47, strada Mare, com- pusă din 2 apartament* și 2 odăld’asupra, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu lei 800. 74. Dughiana No. 48, având patru a- partamente și d’asupra trei odăi, pendinte de M-rea Trei Erarchi, închiriată cu lei 465. 75. Dughiana No. 51, pitărL, compusă de 8 apartamente îu 2 etaje, după strada Mare, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu lei 763. 76. Dughiana No. 50, cafenâua din pdr- ta hanului Turcesc, având 5 apartamente, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu lei 1,660. 77 Patru odăi în urtea hanului Tur- esc, având câte 3 apartamente fie care o- dae, în partea stângă a cuițel, pendinte de Trei Erarchi, închiriate cu lei 432. 78. Patru odăi în fundul curți hanului Turcesc, a ând fie-care câte două aparta- mente pendinte de Trei Erarchi, închiri- ate pe prețu de 455 lei. 79. Sâse-spre-ijece bolți în curtea hanu- lui Turcesc, pendinte de Trei Erarchi a rondate cu 400 lei. 80. Uă pivniță de piatră, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu lei 220. 8i. Patru odăi d’asupra porțl hanului Turcesc, închiriate cu 250 le! 82. Două dughene, compuse din 3 bolți și 2 coriddre în faciă cu No. 493, pendin- te de Trei Erarchi închiriatecu 1.010 lei 83. Două camere după strada Mare din curtea monastirel d’asupra dugheol, cu No. 485 vechiQ saii 33 noii, pendinte de Trei Erarchi, închiriate cu 250 lei. 84. Via de 5 pogdne și 85 prăjini loc de aratură și ' ueță, pendinte de Tr E rarchi arendată cu 73 lei. 85. Via de 5 pogdne și 40 prăjiul, loc de arătură și feneță, pendinte de Trei E- rarchl, arendată cu 75 lei, 86. Bolțile cu No. 1, 25 și 24 din ha- nul Turcesc, închiriate cu lei 50, pendin- te de Trei Erarchi. 87. Un beciu de piatră îu ograda bise- rici, pendinte de Trei Erarchi, închiriat cu lei 60. 88. Dughiana No. 496, îm, reunăcu uA bașcă după stradi Mare, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu iei 1.325. 89. Dughiana No 486 saft nou 34, pen- dinte do Trei Erarchi, închinată cu lei 600. 90. Dughiana No. 495saunou 45, stra- da Mare, pendinte de Trei Erarchi, închi- riată cu 517 lei. 91. Dughiana No 494 sau noii 44, stra- da Mare, închiriată cu lei 220, pendinte de Trei Erarchi 92. Dughiana No. 482, strada Mare, în- chirită cu lei 1,025, pendinte de Trei E- rarchi. 93 Dughiana No. 483, strada Mare, în- chiriată cu lei 1,375, pendinte de Trei Erarchi. 94. Dughiana No. 484, strada Mare, pendinte de Trei Erarchi închiriată cu lei 830. 95. Dughiana No. 485, strada Mare, pendinte de Trei Erarchi, închiriată cu lei 415 96 Dughâna N > 487, din strada Mare, pendinte de TrJ-Erarchi, închiriată cu lei 705. 97. Dughena No. 535 vechiu saft 2,156 nou, după strada Tergu-de Sus, pendinte de monastirea Dobrovățu, închiriată cu lei 9i9. 98. Casa cu No. 544, după strada Târ- gul-de-Sus, pendinte de Dobroi ățu, închi- riată împreună cu bunuri! de la No. 100, 101, 102 și 103 pe prețul do 1,315 lei. 99 Dughena cu No. 545 cu uă cameră din strada Târgul-de-Sus sau Podul-Vo- chiil, pendinte de monastirea Dobrovâț. 100. Dughâna No. 546 sau nou 2 167, din strada Tergul-de-Sus șart Podul-Ve- chiu, pendinte do monastirea Dob'ov/ț. 101. Dughâna No. 547 saii nou 2,168, din strada Tergul-de-Sus sau Podul-Vc- chiă, pendinte de monastirea Dobrovăț. 102. Dughâna No. 548 sad nou 2,169 din strada Târgu-de-Sus saă Podul-Ve- „aiu, pendint- dei _iuaasl>rea Dobr 103. Via din Podgoria, lunca Cetățuiâ da 8 pogdne și 26 pogdne obrație, pen- dinte de monastirea Cetăți) ia 10L Via din podgoria Nebun... c, e în zecinesce cu imașul moșiei Hlincea de 2 pogdne și 6 pogdne obrați¹ pendinte de monastirea Hlincea. 105. Dughâna No 1 vis-a-vis de mai dauul Sf. Spiridon, pendinte de monasti rea Agapia, închiriată împreună cu bunul de la No. 16 106. Idem No. 2 idem idem idem. 107. Idem No 3 idem idem idem 108. Dughâna No 4. vis-a-vis de mai danul Sf. Spiridon, pendinte de monasti rea Agapia, chiria se cuprinde în suma provădută la N >. 16 curent. 109. Idem No. 5. idem idem idem. 110. Idem No. 6. idem idem idem. 111. Idem No. 7 idem idem idem. 112. Idem No. 8 idem idem idem. 113. Idem No. 9 idem idem idem. 114. Idem No. 10 idem idem idem. 115. I lem No 11 idem i lem i le u 116. Via de la Vișan de 8 p >gdue, că 30 prăjini pământ arătură cu pomi rodi- tori, pendinte de monastirea Agapia, dată cu 64 lei. 117. Două came e din curtea monasli- ref cu No. 4 vechili sau nou 1,021, pen- dinte de monastirea Sf. Lazâr închiriate pe preț de 155 lei. 118. Via din podgoria comunei Gaiata, de 3 pogdne și 8 pogâue obrație. numit! Gănăâia, pendinte de monastirea Galaîa, arendată cu 56 lei. 119. Casele din Păcurari eu No. 620 și 621 vechili sad 446 și 458 noii pendinte de monastirea Bnrnovschi, închiriate cu lei 80. 120. Via din podgoria Cotnari, pe de- lul Hulubașu de 4 pogâue, pendinte de monastirea Goroveitl. 121. Locul cu uă casă po el din orașul Iași, strada Sărbinci, ce s’a posedat de Grigore Smeu cu plată de embatic sub No. 757 vechio sau 954 nou, pendinte de mo- nastirea Barnovschi. 122 Locul din piața Sf. Vineil, de lân- gă pietrăria desființată, pendinte de mo- nastirea Sf. Vineri. 123. Locul liber din acela al dngheni- lor monastirtl Si. Vineri, dr la If 1 —163 vechiu s’au 87—99 n ii, pendinte de St Vineri, în hinată cu 457 Li. 124. Casa cu No. 579 din strada Golii pendinte de monastirea Golia, închinată cu lei 974. 125. Locul pe care era situate dughe Dite dupâ podul Lung, luate de Stat in po- sesiune în urma procesului urmat cu Sma- randa Scorțescu pendinte de m mastirea Goroveiu. 126. Uă dugbâoă cu tiăodae și uă casii compusă din 2 odăi, cu uă săliță mică, sub un acoperământ, situată în mahalaua fUtiUL uHUÂL ÂL 11. Uă bucătărie de scânduri acoperită cu șindrilă, având două odăi și uă cămă- ruță din fortărâța Chilia. 12. Un grajd de cărămidă arsă pe șâse stâlpi, tot de cărămid arsă, acoperit cu șindrilă idem. 13. Uă magasie cu pereți de pâtră și cărămidă arsă, cu 177 stâlpi de stejar, și 13 brad, înăuulrul căruia se află uă chan- titate de scânduri și lemne, adunate de la alte case ruinate idem. 14. Uă magasie cu pereți de pâtră, și cărămidă arsă cu stâlpi, dimpreună cu altă magasie de sub același acoperemâut din fortăreța Chilia. 15. Uă casă de cărămidă acoperită cu șindrilă, compusă din 13 apartamente și 5 antreuri cu uu grajd și latrină idem. 16 Patru bolți didite de pâtră, cu câte uă camerăfie-care, cu becii! (năuntru idem). 17. Patru pereți al ruinatei fabrice de cărămidă 18. Uă casă cu pereți de pâtră, acope- rământul cu olane, compusă din 5 camere, împrejmuită cu uluci de scânduri și îu curte altă casă tot de pâtră, compusă din 7 camere și sală, în fortărâța Chilia. 19. Uă clădire de pâtră, compusă din 4 camera cu 2 antreuri și uă bucătărie si- tuată în Tusla. 20. Un loc rămas de Ia Alecu Ciuciu- chiii, cu nisce case rămase în ruină pă dânsul, în mărime de 22 stânjeni lungi- mea, 5 jumătate lățimea, situate îu orașu- Ismail, despărțirea II, și învecinat la râl sărit cu casele D-lui lonița IscovicI, la a- pus cu strada despărțitâre de casele D-luI loan Arhipof, la mâ^ă di cu casele D-lui laeov Epitatof, și la meijă nâpte cu ale lui Timoftel Matei. 21. Un loc râmas de Ia defunctul Filip Buțu, de 10 stânjeni lungul și 5 latul, pe care se află un bordeiu de pământ, com- pus din uă cameră și un antreti, și uă șură cu păreți de pământ, acoperită cu stuf, situată în Târgu Tusla, la No 129, și în- vecinat cu strada din facia localului poli- ției, și cu proprietățile D-Ior: Alexe Da- mei, Trafin Căpățâuă și Gr. Bondarico. 22. Uă casă rămasă de la defunctul lân Brașovânu, compusă din uă odae, uă bu cătărie și un antreu, împreună cu locul el de 17 stânjeni lungimea, și 13 lățimea, îngrădit de jur-împrejur cu zaplas situat în orașul Chilia despărțirea I, strada Șeâ- lel Primare de băețl, și învecinată eu pro- prietățile D-lor. lân Puică si lân Bou Roșiu. 23. Uă casă din orașul Reni, despărți- rea II, compusă din 6 încăperi, d impreună cu locul el de 15 stânjeni lățimea și 23 lungimea, și megieșită cu D-nil Teodor IvanovicI David Sgataru, rămasă de la de- functa Mana Sterâia. 24. Două căsuțe cu acoperemântul de stuh, și locul lor în mărime 30 stânjeni lungimea si 19 lățimea, din care jumâtate (16) Ianuarie 1877 Moștenimeajde sus, despărți -< III, sub | S 104 cu un Șopron de scânduri, uă piv-l niță zidită și îngrădită zaplas do scân-, duri, pendinte de Stat. 127. Locul câseigat de ,Stat de la D-r Peretz, ' lat pe ’ Copou, poi ” ite Stat. 28. Locul cu casă pe el din mahalaua FeredeiQ, strada Metochu No. 309 în mă- rime de 4 stânjeni, 1 palmă și 1 nalmac, revendicat de h D. C. Mibăilescu, pen- dinte de Metropolie. ’2 9. Una falce vie din comuna Bădeni ᵣ „sa Bahlul, sitnat pe moșia Statului Co- șuța, între pământurile delimitate locuito- rilor. 130. Via Cotnari, plasa Bahluî, de 5 și '/₃ pogâne obrație, pendime de schitul Bouvenî 131. Locul sterp pe care a fost cons truite dughenile No. 301—307 după stra- da Podul Vechiti, megieșit cu un loc sterp, pendinte de monastirea Nâmțu, cu casele lui Leibu Moscovici și strada Dancu, pen- dinte de monastirea Orgoesci. 132. Șâse fălci 40 prăjini pământ, ră- mas din moșia Șorogari, după delimitarea imașulin comunei Iași, pendinte demonas- lirea Dancu. 133. Via din dâlu Soeola, de 4 și jumă- tate pogâne, și 20 prăjini, loc arătură și 20 prăjini loc pentru casă, pendinte de nastirea Frumâsa. Districtul Ismaii. 1. încăperile cu No. 75, închiriate cu h* 80. 2. Locul caiv a fosv namostiele poș- tale situate în Reni, în lungime de 50 stân- jeni si lățimea 55, învecinat cu proprie- tatea locuitorilor Teodor Bălan și loșca llerșcovicî 3. Uă casă compusă din 2 camere și un antrefi, cu loc în lungime de 16 stânjeni, și lățimea 15 stânjeni, vecină cu casele D-luI Dimitrie Cojocaru, cu Gavril Ludo- ienco cu Vasile Minacof și strada Pătrată -despărțirea I. 4. Uă casă de cărămidă, în carantina Ismaii. despărțită în 4 camere, uă bucă- ‘ărie și un antreîl. în prâstă stare. 5. Uă casă de cărămidă acoperită cu 1 ne tot în carantina Ismaii, având trei amere, uă bucătărie și ut antreu îj prâs- ă stare. 6. Uă magasie lungă cu pereți de scân lurl, acoperită cn olane, î arantina Is- mail. 7. Uă bucătărie da cărămidă, acoperită cu olane, compusă dintr’uă came-ă în ca- rantina Ismaii. 8. Uâ casă dintr’uă cărămidă și jumă- tate, magasie sub acelaș acoperemânt, a- coperitft cu olane în carantina Ismaii. 9. Uă casă idem despărțită în două ca me.e. 10. Hem cu trei, și un antreă idem. este ogradă și jumâtate grădină cu pom- roditorl și vie, împrejmuit cu scânduri și parte cu stuh, situate în urbea Ismaii, deși părțirea II, strada Uniri, rămasă de la de functa Evdochia Andrieva Rusneva. 25. Uă casă din urbea Ismaii, compuși de 2 odăi, un antreb, și uă bucătărie cu locul el, în lungime de 5 stânjeni, și lăți- nea 2 și jumătate stânjeni, împrejmuit cn gard cu stuh, rămasă de la locuitorul Fi- limon Zodorogiu, emigrat în Turcia. 26. Uă easă de ce-.mur, acoperită cu stuh împreună cu nn beciO, de câmur, uă grâpă de tâsc, și uă mâră de vânt cu uă pâtră, învelită cu stuh, în bună stare, tâte situate în orașul Ismaii, despărțirea IV, suburbea Copana Balea, No. 332, pe un loc de 40 stânjeni lungimea și 13 lățimea, care se învecinesce spre mâilă di cu Maxim A- gricorschi. spre răsărit cu George Coșovel, spre mâdă nâpte cu Mihail Oniscevica, și la apus cu Nicolae Colincecenco, fosta a- vere a D-nel Evdochia Oniscenco. Districtul Muscel. 1. Li vedea de fân numită Mateașu, din hotarul moșiei Nămăesci, de 112 stânjeni lungimea și 39 lățimea, pendinte de schi- tul Nămăesci. 2. Livedea de fân numită Zăgărelu idem 3. Idem numită Zefiru, din Colnicu idem. 4 Grădina de legume de la Niță Popa, de 9 stânjeni idem. 5 Livedea de fân de la Stejarul de jos, de 116 stânjeni idem. 6. Livedea de fân de la Boh, de 63 stan jenl idem. 7. Livedea de la Stejaru de sus, de 282 stânjeni idem. 8. Livedea numită Cireșiu, de la Col nicu, idem. 9. Livedea din Valea lui Bragu, de 270 stânjeni. 10. Via din comuua Vrănesci, de 9—24 prăjini, vecină cu lân Bughână, și Niță Frântură, idem. 11. Via din comuna Valea Rădescilor, de 2 și jumâtate pogâne, p ndinte de schi- tul Bâscovu. 12. Via din Vrănesci, de 4 pogâne, pen- dinte de schitul Trivalea. 13. Treizeci pogâne pămâat cu gră dină cu tot, pendinte de schitul Bascovu. 14. Trei pogâne livede învecinată cu I6n Stancift și Arsenie Ivanciu, pendinte de monastirea Vieroșifi. 15. Via din Țigănesc!, în mărime de 10 pogâne și 16 prăjini, pendinte de schitul Valea. 16. Livedea din Valea-Mățăulul, danie de la Sandu Spirea, pendinte de schitul Ciocanu, arendată cu lei 101 17. Moșiâra numită Hălăjujala, sub pâ- lele mahalale! Malu, pendinte de schitul Ciocanu. chiria infră în sama de 101 de la No, 16 4 ONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4(16) Ianuarie 1877 18. Livedea defcn în banda de 1 pogon, pendinte de schitul Ciocanu, idem. 19. Hanul din comuna Stef'inesci, pen- dinte de episcopia Argeș. 20. Drep ui de otașniță de la viile Sta- tului după proprietatea Pătrâia, arendat cu lei 74 bani 50 21. Dreptul de otașniță de la viile Sta tulul după proprietatea Vițigeșli, arendat cu lei 35. 22. Idem, idem dupe proprietatea Ste- fănesci, pendinte de episcopia Argeș, a- rendat cu lei 240 23. Via de 2 7^ pogdne din Țigănescl, plasa Podgorii, vecină cu C. Mannache și Gr. Lerescu, pendinte de schitul Valea. Districtul Nemțu. 1. Dughena No. 222, din Tergu-Nâmțu, stada Mare, suburbea de sub D61, având și livede, pendinte de monastirea Nemțu, în- chiriat cu 32 lei. Dughâna din pârta monastirel Nemții, incniriată cu lei 1,201, se notâsă că chiri- așu nu va fi îndrept a face comerciă de băuturi spirtuâse. 3. Locul sterp unde a fost dughâna arsă de lengă Fasola, din Tergu-Nâmțu, No. 451, strada Mare, suburbea Spitalu, pen- dinte de monastirea Nâmțu 4. Livedea din mahalaoa Pometa, de 28 stânjeni lățimea, 68 stânjeni lungime, în- vecinat cu I. Darie și -P. Păvăluță, pen- dinte de monastirea Nâmțu, arendată cu lei 15. . Idem, idem lățime 30 stânjeni și lun- gime de 35, suburbea Pomâta, despărțirea 1. pendinte de monastirea Nâmțu, aren- dată cu h i 14. 6. Locul sterp unde a fost dughâna dă- râmată de lângă casele preotului Ion So- baicu, suburbea Zalhanalel, strada Boiștea, pendinte de monastirea Nâmțu. 7. Locul sterp unde a fost casa dărâ- mată, învecinat cu Ilie Rașca și lacov Știr- bu, suburbea Țuțueni. despărțirea 2, pen- dinte de monastirea Nâmțu. 8. Locul sterp unde a fost dughâna arsă sub No. 16 din strada Mare, suburbea Spi- talului pendinte de monastirea Nemțu. 9. Orânda după Feliâra și Chiolhăesci cu No. 12 și 74, pendinte de monastirea Agapia, arendată cu Li 400. 10. Dughena de lângă monastire cu o- rândă și un herăstrăti din comuna Agapia, No. 27, pendinte de monastirea Agapia, chiria se coprinde în suma de lei 1,201 prevădută Ia bunul de la No. 2 curent. 11. Două dughene din pârta monastire! cu orânda lor din sat No. 81, pendinte de monastirea Văratecu idem. 12. Cârcima din Văratecu cu 3 camere sub No. 29, vecină cu preotul Vasile și Vasile Agapian, pendinte de monastirea Văratecu. 13. Mâra cu 4 petre din mahalaua Mă- răței, orașul Piatra, numită a Isăcesculul, pendinte de monastirea PăngărațI, arendată cu lei 440. 14. Casele rămase de la Elena Gheor pauure în \aiea-OrleI, pendinte de monas- tirea Gruiu. 11. Viia fără obrație ca de 13 pogân pendinte de monastirea Gruiu. 12. Partea jumătate de la uă mâră cu uă ghiu pe uu loc de 3 și jumătate stânjeni, cu faciada în ulița DârmănescI suburtia! biserica Bordeile lângă barieră, in orașul râtă, după apa Telâjenuluî, în devălmășie Piatra, compusă dintr’uă odae cu părețiijcu moșnenii din comuna Isvârele, numită de lemn, supusă embaticulul de lei 5 bani și din Corteni, pendinte de schitu Scheia. 56 anual, primăria Piatra. 15. Un loc sterp cu besman, din maha lauaMărăței pe deal la Câda-Petrel. în mă- rime de jur împr jur de 132 stânjeni, avere a defunctului Gheorghe Rusu sau Visitiu. Districtul Olt. 1. Locul viran, lungimea și lățimea de 40 stânjeni, învecinat cu Ștefan Popa și D. Popa, suburbea Șipotu, pendinte de schitu Șipotu. 2. Locul de 5 pogâne în valea Oltului, pendinte de șcâla lonașcu. 3. Viia de 8 pogâne, învecinată cu Ga- briel Constantin, I. lonescu, suburbea Și- potu, culârea Roșie, pendinte de șcâla lo- nașcu, arendată cu lei 91- 4. Casa din curtea bisericei Maica-Pre- cista, compusă de 3 camere, învecinată cu N. Gheorghiu, pendinte deMaica-Precista, închiriată cu lei 142. Districtul Prahova 1. Grădina de 8 pogâne. din prejurul monastirel, cu puțini pomi în care intră și grădina de zarzavat împreună cu livedea de 6 pogâne înfundată, în moșia Cornu-de- Jos. pendinte de monastirea Mislea, aren- dată cu lei 248. 2 Prăvălia din orașul Ploescl, cu 3 în- căperi, din suburbea Sf. Dumitru cu curte șî grădină, pendinte de schitul Ghighiu, închiriată cu lei 24. 3. Viia numită Zota de 4 pogâne, cu pomi roditori și fânâță, schitu Ghighiu. 4. Viia numită Beciu, din Valea-Largă, de 6 pogâne lucrătâre, cu obrație, ca 1 pogon și jumătate pogon grădină, pendinte de schitu Ghighiu, arendată cu lei 72. 5. Viia din Valea-Scheilor de 3 pogâne, pe moșia Mârzescilor, plasa Cricovul, pen- dinte de schitulGhighiu, arendată cu lei 16. 6. Livedea ca de 1 pogon și jumătate, în plasa Podgoria, cu câți-va pomi roditori, cu pământ de arătură în Valea-Orlel-Plopu, pendinte de schitu Ghighiu. 7. Viia din Valea-Orlel de 4 pogâne, comuna Valea-Călugărâscă, acum Albesci- Paleologu, pendinte de monastirea Sărin- daru. 8. Viia din dealu Valea-Orlel ca de 8 pogâne și 12 prăjini, și obrație un pogon și 21 prăjini. învecinată cu P. Mataehe Sâre șiT. Vladu, pendinte de schitu Gruiu. 9. Obrația de 12 pogâne, în Ceptura și Valea-Orlel, învecinată cu lânidi și schitu Gruiu, pendinte de monastirea Gruiu, a- rendată cu lei 20. 10. Viia de 13 pogâne cu obrația el de< arendată cu lei 60, 13. Viia din dealu Poeni ca de A po- gâne, pendinte de monastirea Țigănescl. 14. Viia din Valea-Meilor de 10 pogâne, 3 pogâne obrație, pendinte de monastirea Țigănescl, arendată cu lei 42. 15. Viia de 12 pogâne și 21 prăjini, din dealu Ceptura, învecinată cu Postelnicu loniță și Pavel Cârcimaru pendinte de mo- nastirea Cotrocenl. 16. Viia din Valea-Secuiu ca de 9 po- gâne și 2 pogâne obrație, vecină cu loniță Pocovnicescu și Vilara cu dreptul de a lua de la locuitori embatic, otastină ca în tre- cut penă la 50 lei, pendinte de monastire.-. Plumbuita, arendată cu lei 560. 17. Viia de la ScăenI, comuna Scăeni. de 9 pogâne, pendinte de monastirea Vă căresci. 18. Viia din dealu Boldesci de 9 pogâne și jumătate pogon obrație, vecină cu Cons- tantin Stavndi, pendinte de monastirea Stavropoleos, arendată cu lei 120. 19. Două vil din Dealu-Apostolache și Mârlogea, vecină cu Petre Caramanlău și alțl locuitori, una de 10 pogâne și 1 po- gon obrație și alta de 20 pogâne și 21 prăjini cu obrație, deosebit un pogon și 8 prăjini de reservă arătură, pendinte de schitul Apostolache, arendate cu lei 105. 10. Grădina din rendul monasuru es- cepție de aceia care este lăsată pe sâma schitului, pendinte de schitul Apostolache, arendată cu lei 130. 21. Locul de arătură de lângă viile din dealul Apostolache, pendinte de schitul Apostolache, arendat cu lei 25. 22. Viia din Valea-Călugărescă de 1 pogon și jumătate, vecină cu M. Murgu- lescu și Preotul Dinu, pendinte de schitu Glavaciocu. 23. Un han din Ploescl, suburbea Sf. 16 n, cu două faciade, în strada Oilor 22 stânjeni și în strada Alecu Sava 31 și ju- mătate pogone, pendinte de monastirea Slobodia, închiriat cu lei 552. 24 Uă casă cu locul el, din suburbea Sânții-VoevoȚt, facia despre Șișman 21 și jumătate stânjeni, despre Țigănie 24 și jumătate stânjeni și curmedișul 26, pen- dinte de schitul Isvâre le, închiriată cu 321. 25. M6ra numită din LivedI, după pro- prietatea schitului cu puțin islas împrejur, pendinte de schitul Isvârele, arendată cu lei 153. 26. Mâra din Vine împreună cu piua, odae de cârcimă în curtea moșiei și cu grădiua de iâugă Masadă, pendinte de schitul Isvârele • I Ianuarie 1877 flUMlUK» Li Ut i 1.1. .11. nU.U 27. Casele de lângă biserica de mir fi Sânți ErarhI, din conmna Slănicu, având încăperi, pendinte de biserica Trei-E- rarhl 28. Douâ-spre-dece pogâne viie din Că- tuna Scăioși, comuna Gura-Vitiori, plasa Teleajenuluî, pe proprietatea D-lui Cos- tache Cireșânu, având 206 pruni, 28 meri cu peri și cireși și pădure mare ca de 2 stânjeni, din care 7 pogâne situate pe pro- prietatea D-luI Cireșânu, âră 5 pogâne în- re pământurile delimitate locuitorilor. Districtul Rutna. 1. Hanul din orașul Focșani, pendinte de schitul DălhăuțO, închiriat cu lei 355. 2. Două vil de la OdobescI, fără pămân- tul vândut de veci, pendinte de mitropolie, arendat cu lei 155. 3. Viile de la VinășescI și Vărsătura, fără pământul vândut de veci, pendinte de monastirea Bistrița, arendate cu lei 505. 4. Douâ prăvălii din orașul Focșani, strada Robescu, pendinte de schitu Rogosu, închiriate cu lei 400. 5. Un han din orașul Focșani, strada E- mancipaților, pendinte de monastirea Văr- zăresei. 6. Uă casă cu locul vis-a-vis de biserica Jalaboiu, pendinte de monastirea Vărză- resci. 7. Patru pogâne viie din Jariște, pen- dinte de monastirea Frumâsa, arendată cu lei 90. 8. Un loc viran, învecinat cu binaua de bărbierie a D-nel Irina Petroviei, pen- dinte de Sf. Ion din Focșani. 9. Vii a de 7 pogâne în Cotuma Sârbi, co- muna Țifesci, pendinte de monastirea A- gapia. 10. Viia cade 12 pogâne în cătunu Cli- picesci, pendinte de monastirea Nâmțu. 11 Patru și jumătate pogâne viie din Crucea-de-Jos, pendinte de monastirea Nâmțu, arendată cu lei 98. 12. Șepte pogâne vie din Vărsătură, pendinte de monastirea Nemțu. 13. Două pogâne și jumătate viie din Jariște, plasa Gârlele, pendinte de schitul Scânteia arendată cu lei 34. 14. Patru pogâne viie din Vărsătură, pendinte de schitul Scânteia, arendată cu lei 62. 15. Trei firte și trei prăjini vie și 36 stânjeni loc sterp, din comuna Vărsătura, pendinte de monastirea Frumâsa, arendată cu lei 35 bani 50. 16. Via de 2 pogâne lucrătâre, 7 prăjini vie păragină, 1 pogon și 10 prăjini loc sterp din comuna Drăgușani, și se înveci- nesce la răsărit cu proprietatea D-luI Ni- colae Luca. la apus cu proprii tatea D-nel Elena Lipan, despre medă-di cu proprie- tatea mal multor rădașl, din acâstă comună, asemenea și despre mâ^ă nâpte despre proprietatea numită în Piscu-Mare, pen- dinte de monastirea Bravii. 17. Trei pogâne vie păragină și27 pră- jini loc sterp numit pe dealu Drăgușinilor și se îuvecinesce la răsărit cu D. Oprea Goroiu, la apus cu proprietatea D-luI lorgu N Lipan, la mâdă-di cu Dumitru Bontaș și la mâdă nâpte cu despărțirea hotarului Varava, pendinte de monastirea Bradiî. 18. Patru-ijecî și n>uâ prăjini loc de vie păragină, din comuna Corbeiu-de-Sus, pendinte de monastirea Braijil. 19. Șâse-spre-dece prăjini loc cu pădure de tufau, situat în hotarul comunei Orbeni- de-Sus și se îuvecinesce la răsărit cu pro- prietatea D-lui Andrei Tihre, la apus cu proprietatea D-lui Constantin Zamfir și Ilie Tiriță, despre mâdă-nâpte cu proprietățile D-luI Vasile Poros'nicu și Constantin Lungu și despre mâdă-Qi cu proprietățile D-luI Săndulache Mătăsaru, V. Damian și I Tănase. 20. Șese-spre-ijece prăjini vie lucrătâre, 1 pogon și 4 prăjini păragină, 10 prăjini loc sterp și se învecinesce la răsărit cu moșia comunei, la meijă-di cu via lui C. Melenti, la apus cu hotarul Drăgușinilor, alte vii ale Statului, care depinde de schitu Lacoșu și la meqlă nâpte cu via lui Alexan- dru PopovicI, pendinte de monastirea Bradiî. 21. Locul virau de 2 și jumătate stân- jeni latul și 3 stânjeni lungul, învecinat de uă parte cu bolta D-lui Mihai Asfadrescu de alta cu binaua D-lui Ghiță Popescu, în faciă cu strada principală și fundul cu cea laterală, pendinte de monastirea Sf. lân din Focșani. 22. Via de 6 pogâne, din comuna Odo- besci, cătunu Vinășesci, pendinte de schitu Lipova. Districtul Dâmnicu-Sărat. 1. Viile monastirei din UrechescI șiTer- chesci de 27 pogâne și alte 50 pogâne, vie și livede, fără pădurea ce este în aceste pogâne, afară de via din TerchescI vândută de veci, pendinte de schitul Poiana-Măru- lul, arendată cu lei 160. 2. Alte două-decl pogâne vie eu obrație Din Zăplas ce ține de comuna Sgârieți, pendinte de schitu Poiana-Mărului. 3. Locul viran cu nuci și merî în mă- rime de 18 stânjeni, comuna Pleșesci, pla- iul Râmnicu, pendinte de schitul 1 oiana- Măruluî. 4. Via de 2 pogâne din comuna Bordesci, pendinte de schitul Recea arendată cu lei 58. 5. Via de la Vrăbiâra, plasa orașului de 8 pogâne, pendinte de schitul Dălhăuțu. 6. Trei pogâne loc cu livede, pendinte de schitul Dălhăuțu. 7. Via lucrătâre cu ograda ei din dealu Jideni, având uăcasă cu uă odae de nuele । învelită cu stuh și un șopron pe furci, fără păreți, câscigată de la I. Cariagdi, pendinte de monastirea Râmnicu, arendată cu lei 45. 3. Prăvălia cu 4 camere din strada E vreiască, cu loc de69 stânjeni și ⁷/₁₀. pen- dinte de monastirea Râmnicu, închiriată cu lei 210. 9. Via din Jideni cu pruni, de 12 po- gâne, pendinte de monastirea Râmnicu. 10 Via de 4 pogâne. din comuna Blida- rele, pendinte de monastirea Băbeni, ar dată cu lei 32. 11. Via de 6 pogâne în comuna Câu- desci, pendinte de schitul Rogozu. 12. Cinci pogâne pământ din comuna Dănulesci, numit locul Nicolae Panduru și care se compune de un pogon loc de se- mănătură, jumetate pogon vie și jumătate pogon livede, cu trei pogâne loc sterp, cu mulțl copaci tufă grâsă, neîngrădit, pen- dinte de schitu Poiana-Mărului 13. Perceperea otașaiți de la viile după proprietatea Vârteșcoiu, acum vândută de veci. 14. Un loc viran din comuna Broșteni, plasa orașului, în mărime de 15 pogone și 500 stânjeni pătrațî, megieșit cu locurile lui Nicu Dacu, lân Gegea și cu acelea ale locuitorilor delimitați și embaticuri, pen- dinte de schitu Mera. arendat cu lei 135. Districtul Râmnicu- VâlceL 1. Via și ograda de pruni 14 pogâne de la Troian și din coprinsul comunei Valea- Răi, pendinte de monastirea Horezu, aren- dată cu lei 515. 2. Via din comuna Nimoia, de 2 și ju- mt-tato pogâne, jumâtate pogon loc slobod, pendinte de monastirea Horezu, arendată cu lei 25. 3. Via din ocolul comunei Prunc ... de 3 pogâne și jumătate pogon loc slobod pendinte de monastirea Arnota, arendată cu lei 10. 4. Via părăsită din ocolul comunei Do- briceni, pendinte de monastirea Arnota, arendată cu lei 30. 5. Un loc livede de fân, cu un răsor vie părăsită din comuna Răi, pendinte ie mo- nastirea Arnota. arendată cu lei 7. 6. Via din Târgu-Ocneî, pendinte de episcopia Râmnicu, arendată cu lei 60. 7. Via din deal u-Mal ului. suburbea Ce- tâțuia, de 24 pogâne pendinte de episcopia Râmnicu, arendată cu lei 320. 8. Via din coprinsul comunei Lunca, cu ograda de pruni și loc de arătură, pendinte de monastirea Bistrița, arendată cu lei 112. 9. Livedea și ograda de pruni din co- muna Inătesci ca de 4 pogâne, pendinte e monastirea Bistrița arendată cu lei 39 10. Via de 2 pogâne și un sfert și jum’■ tate pogon livede cu pădure din comuna Sutesci. pendinte de schitu D’un-Lemn. 11. Via de 2 pogâne, din comuna Vale a- Răi, cu ogradă de pruni pendinte de schiau D’un-Lemn, arendată cu lei 40. 12. Via de 7 pogâne și 1 pogon loc slobod în comuna Sutesci, pendinte de ■fONITORFL OFICIAL iL jiUAMLi 4 (16) ianuarie 1& Cschitu Mărcuies-i-CAldărușanl, arendată cu lei 26. 13. Un han cu 2 prăvălii din orașul Qc- 13. Un han cu 2 prăvălii dm orașul Oc- silo Ganea și cu al defunctului V. Camă-¹ nele-Marl. Târgu-6lelor, cu parte din mo- rașu, pendinte de episcopia Roman. închi-1 șie, pendinte de schitul Govora. riat cu lei 50. ! re mai avend dependințe uă șatră . și un 14. Via de 15 pogâue cu jumătate po-' gon loc slobod din comuna Goșoent și A- șie, pendinte de schitul Govora. ■’i 8. Patru fălci pământ de prisacă din -1 trupul moșiei Gădinți, plasa Siretu-de- mărăsci, pendinte do monastirea Jitia, a-. Sus, arendat cu lei 84. ‘ rendată cu lei 38. ' 9. O casă compusă din 2 odăi și un an- 15. Uă sută pogâne pământ, care se îm- treu cu locul ei din urbea Roman, despăr- parte în mal multe bucăți în hotarul Olă- țirea III cu No. 310, învecinată cu G. Za- nescl, învecinat .cu moșnenii Olăuescî cu hirescu, G. Sufarn și strada Sf. George, D. lordache O’' iscu, ast-fel după cum câscigată de la Vasile Norocel ce o pose- mal jos se arată: 1. Siliștea numită de la Dumitru Pop, .tinde a fost casa cea bătrână, învecinată despre răsărit cu drumul, despre apus, hiedă-ili și mâdă nâpte cu D. lordache 0- Lmescu. II. Uă siliște cu ogradă de pruni și loc •slobod și siliștea de peste drum cu uă ■as le zid .-e pi .ai: >. III. Uă fâșie islas ea un pogon, numită in Mașici, latul 11 și jumătate stânjeni,! a eră luugul din Valea Măseilor până sub * câsta arătare! cel mari, arendate tâte îm- . prennă cu lei 420. 16. Via cu alte 2 impur, Jin dealu Su- ai cei ij'ce ?i Golâsea, pendinte de schitu Horezu, arendată cu lei 20. 17. Via din comuna Prundeni de 7 po- gâne, pendinte de schitul Surpatele, aren- dată cu lei 15. 18; Via din comuna Prundeni de 6 po- gâne un mită a Episcopiei. Districtul Roman. i. oocul unde a fost dughâna No. iad ksrîi 212 din orașul Roman, ulița Mare, parte despre rîul Moldovei. 2. Camerile în număr de 6 din dosul ' ștradel despre răsărit din orașul Roman, ce au avut No. 1414, Ară acum pârtă fie- ■are câte un număr, adică 159, 160 161. 162 163 și 164. pendinte de monastic - > Nâmțu, închiriată cu lei 311. 3 Locul nnde a fost dughâna No. 11, lupă strada Mare, pendinte de episcopia homan. 4. Ceairul numit Lunca’Vlădichi după moșia Tergulul, pendinte de episcopia Roman, rondată cu lei 900 5. ' se';e iu te de la Gr. Popi ■. I, si- , at strada Sf. George, sub No. 344, compuse din 2 camere una intrare un bor- deiu și zunic în păment cu fontâuă la r Artă, pendinte de episcopia Roman, îu- c iriată ¹ u lei 7. 6. Casa fâstel femei Aneta lui Ștefan Ihitaru, compusă le o cameră și un an- treu, cu locul în întindere de 14 stânjeni, > palme și 4 palmace, despre tâte laturile i se învecinesce cu locul defunctului Va- -sile Nicolau cu ovreiu Leiba Reintler și cu casa Statului luată de la Maria Codrâ- . nu, pendinte de Stat. 7. Locul în întindere ca de 42 p>gâne, i ’/₈ stânjeni eu ecarete ᵣ„ el al lui I. Can-, în megieșie cu locul Statului cu al lui Va- nicea. da cu titlu de embaticar; 10. Trei dughene sub un acoperământ din Târgu Damienesci, ulița Mare, sub No. 15, 16 și 17. megieșite cu ovreica To- ba Luvis și Vasile Botezatu, rămase de la decedatul losef Gribincea, supuse la plată do embatic de lei 90 cursul pieței anual, către proprietarul moșiei pe care sunt construite. Districtul Romana fi. 1. Via situată pe moșia Caracăl subur- bia Brătulesci, vecină cu D. Cos^ache Slă- vescu, pendinte de monastirea Hotărani. 2. Via de 5 pogâne din comuna Coco- rSsci, megieșiță de tâte părțile cu proprie- tatea CocorSsci, pendinte de monastirea Brâncoveni. 3. Cincî-spre-ijece încăperi în curtea schitului Popânzălesci, osebit de ale Că- lugărilor, din care 13 bune de locuit, pen dinte de schitul Popânzălesci. 4. Via de 5 pogâne megieșiță de tâte părțile cu proprietatea CocorSsci, pendin- te de schitul Mamu. 5. Via de trei sferturi pogon, situate în dâlul Sârelul, comuna Enusești, rămasă Statului în urma încetărel din viațăaDluI Dimitrie Agalopolu. 6. Via schitului Dintr’un-Lemn da 11 pogâna eu o casă pentru vier, de bârghiî, acoperită cu șindrilă, un șopron fărâmat și un lin, situată pe moșia Coeorâsci, me- gieșită despre răsărit cu via Iul Marin .Scărlătescu, la apus cu via lui Nită Panii, la mâdă di cu proprietatea CocorSsci și la m60 UNilUuUU U1 lUiaL, Aii uUmANlftl •877 fără veri uăîncunosciințare, șâse luni după împlinirea semestrului în care se v e- fectuat vâodârea Dâcă mal multe bunuri aii fost închiri- ate prin unul și același contract, resilie- rea se va face numai pentru bunul sau bu- nurile vândute, âră pentru cele alte, con- tractul vasub-siste, scă4ăndu-se chiriașul din preciul chiriei anualecu 5 la sutădin preciul vemjăril Dâcă însă chiriașul nu se va mulțumi cu acâstă posițiune, va avea facultatea a cere desființarea contractului, declarând acâsta administrețiunel cu șâse luni îna- inte de termenul prescris la art. 19 de mal sus. • Scădământul din chirie se va opera de la data predărel ocaretului vândut către cumpărător. Art. 20. Chiriașul aparținând veri unei din protecțiunile străine, nu | 6te nici uă dâtă invoca calitatea sa de străin, în ceea- ce privesce obligațiunile ce ’și a luat prin contractul de închiriere. Pentru îndeplinirea acestora, precum și pentru orl-ce alt diferend relativ la acâsta, este supus legilor țârei și juridicțiunei esclusive a tribunalelor pământene. Condlțiuni generale pentru arendarea viilor, li- ve(tilor, grădinilor și locurilor sterpe ale Sta- tului. Art. 1. Bunul se arendâză așa cum se găsesce, fără nici uă răspundere de starea lui din partea admiuistrațiunei și fără ca arendaaul să pdtă cere scădere din preț, despăgubire safl resiherea contractului. Art. 2. Arendașul va răspunde arenda la ministerul financelor sau la casieria gene- rală a județului, când imobilul este situat în Ilfov; în cele alte cașuri, la casieria ju- dețului respectiv. Plata arendeî se va efectua în două câș- tiurl, jumătate la 23 Martie și ua altă ju- mătate la 23 Septeuibre al fîe-cărul an. Art. 3. Arendașul va primi, de la vechiul arendaș, la intrarea sa în posesiune, imo- bilul după un anume inventar descriptiv, format de sub-prefectul safl primarul local în județ, safl de polițaiti ori delegatul săfl îu orașe, ori de un delegat al administra- ției. Proeesul-verbal și inventariul ce se vor forma cu acâstă ocasiune vor fi îu triplu esemplar, semnate atât de vechiul și noul arendaș, cât și de alțl agențl mal sus enu- merațl. Unul din esemplare va rămânea în păs- trarea noului arendaș, eele-l-alte două se vor înainta, unul prefecturel respective, âră cel-l-alt la administrațiune. Art. 4. Nuoul arendaș este obligat a stă- rui să se facă acest inventar și să se con- state și cstimese stricăciunile și lipsurile causate de fostul arendaș. Ne-îndeplinind acâstă obligațiune, nu- oul arendaș devine el însuși răspunzător de acele stricăciuni constatate mat în urmă ne singur responsabil de tot prejudiciul ’ și dâtor la espirarea contractului a preda încercat de Stat. bunul cu tdteaccesoriele lui în bunăstare. Dâcă fostul arendaș nu se presentă la termenul ce ’i se va încunosciința pentru facerea inventariului, acâsta se va face și în absența sa. Art. 5 Arendașul este obligat a țiu⁰ imobilul cu tdte accesoriele lui în bună stare de îngrijire. Art. 6. La espirarea termenulu, dâcă bu- nul ce ’I s’a arendat va fi viiă, o va lăsa îngropată, fără ca să pdtă lua aracii câți se vor afla atunci într ânsa saă preparați pentru densa. Art. 7. Arendașul este obligat a lucra bine via și a face tdte lucrările la timp după obiceiul locurilor, să pună într’ânsa aracii trebuincioșl; âră de va fi grădine safl livezi cu pomi, le va curăți la timp și le va ține în bună stare de îngrijire. Arendașul nu va avea drept de a scdte vre-un arbor și va fi dâtor a înlocui pe cei cari pier prin arbori vii și de bună na- tură. — Tot ast-fel va urma când în viia arendată se află și arbori roditori. Art. 8. Este obligat, dâcă esistă și e- carete pe bunul ce ’I s’a arendat, a face în cursul contractului reparațiele locative, precum și reparațiunile de întreținere ab- solut necesarie la acoperemânt, ferestre, uși, tavane, îngrădiri, etc. Art. 9. Orl-ce construcțiuni, îmbunătă- țirl safl adăogiri va face arendașul în cur- sul locațiunei pe locul sau la ecaretul în ființă, rămân la espirarei contractului pro- prietate a Statului, fără despăgubire. Art. 10. Este obligat, dâcă bunul aren- dat va fi loc sterp (viran) situat în orașe, să’l îngrădâscă cu a sa cheltuâlă cu uluci de lemn; âră în privința esercițiuluî co- merciulul ce va voi a întreprinde, să se conforme legilor, regulamentelor și măsu- relor administrative locale. Art. 11. Arendașul represintă la bunul arendat interesele proprietăței și este dâ- tor să le caute și să le apere ca un bun proprietar. Art. 12. La cas de procese, anchete lo- cale și Ite lucrări la facia locului aren- dașul este obligat, a da tot concursul săfl îu sprijinul intereselor proprietății s-ii lucrărei ce se va face, asistând însuși safl prin delegat, adunând sciințete sad martorii necesarii, dând într’un cuvânt tot ajutorul pentru apărarea drepturilor și in- tereselor proprietăței ce este arendată. Art. 13. Iu cas de încercare de călcare, arendașul este dator să respingă pe făp- ₍ tuitorl prin tdte midldcele de care dispu- mărire, ârășî fără som ție sau judecată. făcând a se constata faptul prin pro- Diferința în plus, dâcă va fi. rămâne în ces verbal încheiat de către autoritățile folosul Statului. locale . și să denunțe cașul în tei mea de Art. 21. Pentru or! ce sume datorite Sta- (Jece ijile advocatubii public respectiv, tulul și neachitate la termenile stipulate, prevenind în același timp și pe alminis- arendașul va răspunde, din dioa când ur trațiunea domeniilor S atulul. ma a face plata până la achitare procente Neîndeplinind acâstă obligațiune rămâ- ‘ de 10 la sută cari vor curge de drepț din ne, Art. 14. Arendașul ia asupră’șl tdte ca- surile de forță majoră și fortuite, ordinare safl estr lordinare, prevădute saă neprevă- zute, afară de cașul de devastațiune prin resbel Art. 15. Arendașul este obligat a plăti, osebit de arendă, decimele județene și co- munale, cum și taxa de pavagiă , astă-dl în ființă asupra bunului arendat. Va mai plăti și embatie, dâcă bunul ce i s’a arendat va fi supus la uă asemenea sarcină. Art. 16. Arendașul nu este liber a sub arenda bunul la uă altă persână, nici di- rect nici indirecte, fără scirea și consim țimântul admiuistrațiunei domeniilor Sta- tului, care este facultativ pentru adminis- trați u ne. Art. 17. In cas de încetare din viață a arendașului, moscenitorii săi sunt solidar responsabili de tdte obligațiunile resultând din acest contract, până Iș espirarea terme- nului de arendare. De asemenea sunt solidari între dânșii în tdte cașurile de arendare și fără a fi tre- buință de vre uă declarațiune espresă, toți aceia cari ati luat împreună unul sau mai multe bunuri prin același contract. Art. 18. Pentru asigurarea îndeplinire! tutor obligațiunilor coprinse în condițiu- nile de faciă , arendașul va depune la ad- ministrație uă garanție echivalentă cu ju- mătate arenda anuală în numerar safl efec- te ale Statului, ori scrisuri ale creditelor funciare rurale și urbane, precum și obli- gații ale municipalitățel Bucurescilor. Art. 19. Garanția va sta îu depositul ad- ministrațiunel domeniilor în tdtă durata contractului. Pentru a se libera de sarcină, arendașul urmesă să probese: 1. Achitarea arendel și a dărilor acce- sorie prin recepisele casieriei sau, în lip- sa acestora, prin uă situație a casieriei. 2. Predarea bunurilor conform cu in- ventarul după care le a primit. Art. 20. Pentru ori ce călcare a acestor condițiunl, administrația domeniilor Sta- tulnl este în d renta reareuda bunul pe res- tul termenului din contract, cu sau fără li- citație, pe comptul aren lașului . fără vre uă somațiune prealabilă și fără judecată. Deficitul ce va resulta din rearendare va fi imediat esigibil și se va împlini uă dată peutru toți anii diu garanție și ori ce altă avere a arendașului prin legea de ur- Qioa când sumele au devenit esigibik, ia- ră somație sad judecată. Art. 22. Arendașul nu pdte intenta nici un proces în contra Statului cu ocasia a- cestul contract . fără a proba mal ântâiă că a răspuns tdtă arenda esigibilă. Art. 23. La cas când în cursul arendă- rel se va vinde de veci bunul arendat, con- tractul se consideră de drept resiliat, fără vre uă încunoseiințare, de la cel d’ântâiă Sf. George ce va urma epocei de când vin- erea a devenit desăvârșită. Dâcă mai multe bunuri au fost arendate prin unul și același contract, resiliarea se va face numai pentru bunul sad bunurile vândute, eră pentru cele alte, contractul va subsiste, scădându-se arendașul din prețul arendei anuale cu 5 la sută din pre- țul vânZ^rei. Dâcă însă arendașul nu se va mulțumi eu acestă posițiune, va avea facultatea a cere desființarea contractului declarând a- câsta administrației cu șâse luni înainte de termenul prescris la art. 23 de mai sus. Scădământul di.i arendă se va opera de la data predărel bunului vândut cătră cum- părător. Art. 24. Arendașul aparținând vre unei din protecțiile străine , nu pdte nici uă dată invoca calitatea sa de străin în ceea ;e privesce obligațiunile ce ’și a luat prin contractul de arendare. Pentru îndeplinirea acestora, precum și lentru ori ce alt diferent relativ la acestea >ste supus legilor țârei și jurisdicției es- lusive a tribunalelor pământene. Condițiunt generale pentru arendarea morilor Statului. Art. 1. Mdra cu ale el dependințl se a- rendâsă așa cum se găsesce , fără nici uă răspundere din partea administrațiuuel, și fără ca arendașul să pâtă cere scăderea din preț, despăgubire safi resilierea contrac- tului. Art. 2. Arendașul va răspunde arenda anu.dă ;au la ministerul (mancelor safl la casieria generală a județului, când mdra este situată în Ilfov; în cele alte cașuri, la fie-care casierie respectivă Arenda se va plăti în două câștiurl, ju- mătate la 23 Martie și uă altă jumătate la 23 Septembre al fie-cărui an. Art. 3. Arendașul va primi de la ve- chiul arendaș la intrarea sa în posesiune mâra cu ale el dependințl, după un anume inventariu descriptiv format de sub-pre- kctul sau primarul local, în județe, sad de >olițaiO ori de delegatul său în orașe ori le un delegat al administrațiune!. Procesul verbal și inventariul ce se vor orma cu acâstă ocasiune vor fi în triplu isemplare, semnate atât de vechiul și no- ii arendaș, cât și de cel-alți ageriți mal nai sus enumerațl. Unul din esemplare vor rămânea în păs- trarea noului arendaș, cele alte două se Art. 4. Noul arendaș este obligat a stă- rui să se facă acest inventariu și să se constate și estimase stricăciunile și lip- surile causatede fostul arendaș, neîndepli- nind acâstă obligațiune, noul arendaș de- , vine el însuși răspunzător de acele stri- căciuni și lipsuri constatate mal în urmă și dator la espirarea contractului, a preda mdra cu ale el dependințe în bună stare, de îngrijire. Dâcă fostul arendaș nu se va presenta la' termenul ce i se va încunosciința pentru facerea invenlariului, acâsta se va face și în absența sa. Art. 5. Arendașul este obligat a ține mâra cu ale ei dependințe, bine îngrijite și în bună stare de funcționare, făcând de la sine cheltuelele necesare pentru acâsta. Art. 6. Petrile ce vor fi trebuincidse în cursul acestei arendări la mori, se vor cumpăra de arendaș; asemenea reparațiile ce vor fi de trebuință la mori, zăgazuri, lâsă, stăvilar, lumini, cârciumi și cele-alte dependințl. se vor face cu cheltuiala aren- dașului fără a pretinde verl-uă despăgu- bire. Art. 7. Arendașul este dator să umple bine mâncăturele apei, ca cu cum-va slă- bindu-se veri uă parte să se pricinuâsc.ă veri-uă pagubă sau stricăciune, căci va fi însuși răspunzător, âră dâcă nu din a sa vină, ci din causa verl-unei inundațiuni neprevăZute mdla se va distruge, la ase- menea întâmplare va face îndată cunoscut administrațiune! domenielor Statului. In cașul acesta administrațiunea con- statând împrejurările și faptul distrugere! morei, va da din pădurile sale lemnele tre- buitdre pentru reconstruirea morilor dis- truse, după devisul ce se va întocmi de un arhitect numit de administrațiune; âră dâca arendașul nu va consimți a reconstrui mâra cu a sa cheltuâlă, va avea facultatea a cere desființarea contractului, fără a fi în drept a pretinde veri-uă despăgubire. In acest cas, arenda se va socoti până la data când mâra va fi fost desființată. Art. 8. Arendașul nu va fi în drept a cere nici un scăZământ din arendă, fiind-că, mâra n’a putut funcționa din causa veri unei inundațiuni ori secetă sau pentru tim- pul cât se va afla în reconstruire. Asemenea nu va avea dreptul acere des- păgubire când morile s’ar desființa în vir- tutea veri unei legi sau măsuri guverna- mentale; în care cas contractul se va con- sidera de drept resiliat, fără somați uue sau judecată. Art. 9. Arendașul represintă la bunul a- rendat interesele proprietățel și este dator să le caute și să le apere ca un bun pro- prietar. Art. 10. La cas de procese, anchete lo- cale saă alte lucrări la facia locului, aren- dașul este obligat a da tot concursul său vor înainta, unul prefectura! respective în sprijinul intereselor proprietățel sau âră altul lt administrațiune lucrărei ce se va face, asistând însuși saă prin delegat, adunând seiințele saă mar- tori! necesari, dând într’un cuvânt tot aju- torul pentru apărarea drepturilor și intere- selor proprietățel ce’I este arendată. Art. 11. In cas de încercare de călcare arendașul este dator să respingă pe făp- tuitor prin tdto mijlâcele de cari dispune, făcând a se constata faptul prin proces- verbal,încheiat de către autoritățile locale și să denunțe casu! în termen de 10 Zik advocatului public respectiv, prevenind în acelaș timp și pe administrațiunea dome- nielor Statului. Neîndeplinind acâstă obligațiune, ră- mâne singur responsabil de tot prejudițiu 1 încercat de Stat. Art. 12. Arendașul este obligat a plăti । osebit de arendă Zecimele județene și co- munale astăZI în ființă asupra bunului a- rendat. Va mai plăti și embatic, dacă bunul ce i s’a ar udat va fi supus la asemenea sar- cină. Art. 13. Arendașul nu este liber a sub- arenda bunul la uă altă persână, nici di- rect nici indirect, fără scirea și consimți- mântul administrației domenielorStatuluI, care este facultativ pentru administrațiune. Art. 14. In cas de încetare din viâță a arendașului, moscenitoril se! sunt solidari responsabili de tdle obligațiunile resul- tând din acest contract până la espirarea termenului de arendare. De asemenea sunt solidari între dânșii în tdte cașurile de arendare și fără a fi trebu- ință de veri uă deelarațiune espresă, toți aceia ce au luat unul ssă mal multe bunuri prin acelaș contract. Art. 15. Pentru asigurarea îndeplinire! tutulor obligațiunilor coprinseîn condi- țiunile de faciă, arendașul va depune la administrațiune uă garanție echivalentă cu jumătate arenda anuală, în numerariu sau efecte ale Statului, or! scrisuri ale cre- ditului fonciar rural și urban precum și obligații ale municipalitățel Bucurescilor. Art. 16 Garanția va sta în depositul ad- ministrațiune! domenielor în tdtă durata contractului. Pentru a se libera de sarcină, arendașul urmâsă să probese 1. Achitarea arendei și a dărilor acce- sorii prin recipisele casieriei, saă în lipsa acestora printr'uă situațiune a casieriei. 2. Predarea bunurilor, conform cu inven- tariul după care le-a primit. Art. 17. Pentru ori ce călcare a acestor condițiunl, administrațiunea domenielor Statului este în drept sau să rearendese bunul pentru restul termenului de arendare, pe comptul arendașului și a garanției sale, fără judecată, somațiune prealabilă ori altă punere în întârziere, de cât simpla publicare prin Monitorul oficial a licita- țiunel pentru rearendare, saă apreciând tingur risicul după prima licitație ținută, indicatul period, aă deposedat oe arenda- >ă deposedese pe arendaș luând mâra pe 'șui acelei moșii, dispunând pe de uă parte ă deposedese pe arendaș luând mdra pe sâma sa. Dâc i la 1 icitațiunea ce se va mal ține j pentru rearendare, în urma deposedăreL , nu se vor obține prețuri cari să acopere j arenda, deficitul ce cade în sarcina aren- . da.șulul se fixâsă la 20 la sută și contractul se consideră definitiv desființat. rescî, precum și la prefectura ibisului ju- ।deț, pentru roarendarea espusel moșii pe. Deficitul ce va resulța, fie prin rearen-; rpstul citatului period, cu condițiunele și dare, fio prin deposedare, va fi imediat esi- ' regulamentul înserate în MonitdreZe o/i- gibil, și se va împlini uădată pentru toți ci ale No. 106, 123 și 167 din 1874. anii din garanție și ori cealtă avereaaren- D-i' d ului, prin leg? i de urmăriri, fără so- , presenta la licitaținne însociți fiind de ga- natiune saă judecată. Iranțiile provisoril cerute de regulament, Diferioța în plus, dică va ...alta, ră- 'spre a putea ti admiși la concurență. No. 35,056. 1876, Decembre 24. mâne în folosul Statului. Art. 18. Pentru orî-ce sume datorite Sta • tulul și neachitate la termemle stipulate, arendașul va răspunde din dina de când urma a face plata până la achitare procente de 10 la sută care vor curge de drept din ' dina când sumele aă devenit exigibile, ' fără somațiune saă judecată. Art. 19. Arendașul nu pâte intenta ac-i ,iune Statului cu ocasiunea aaestul con- j tract, fără a proba mal ânteiu că a răspuns totă arenda exigibilă. Art. 20. La cas când în cursul arendărel se va vinde de veci bunul arendat, contrac- tul se consideră de drept resiliat, fără veri uă -încunosciințare, de la cel d’ântâifi St. Gheorghe ce va urma epocel de când vân- darea a devenit desăvârșită. [¹ âca mal multe bunuri aO fost arendate pin unul și acelaș contract, resilierea se va fac- numai pentru bunul saîi bunurile vândute, eră pentru cele alte, contractul va subsiste scădendu-se arendașul din la meijă-di cu drumul ce merge spre ulița prețul arenijei anuale cu 5 la sută din pre- Imare și grădina Parțacovu și la mâcjă-nâp- țul vemj^r®!. Daca însă arendașul nu se va mulțumi u ac stă posițiune, va avea facultatea a । ere desființarea contractului, declarând a- cesta administrațiunel cu 6 luni înainte de termenul prescris la art. 20 de mal sus. Scădămentul din arendă se va opera de ia data predărel bunului vândut către cum- ■ ărător Art. 21. Arendașul aparținând unei pro- tecțiunl străine.nu pâte nici uă dată invoca calitatea aea de străin în ceia ce privesce obligațiunile ce ’șl a luat prin contractul de arendare. Pentru îndeplinirea acestora, precum și pentru ori ce alt diferend relativ la acestea, este supus legilor țârei și jurisdiețiunel esclusive a tribunalelor pământene, — Pentru motiv că asupra arendașului moșiei Faradnele, afară de trupurile Go- lescil și Maleazoia, vândută de veci, fostă a monastirel Văcăresc!, din județul Râm nicu-Sărat, pe periodul 1875 —1880. figu- r i torie mal multe câștiurl din arendă. Viministrațium a conform art. 4 și ali- niatele sâle din condițiunele generale pe )NITORUL O căutarea el în regie, eră pe de alta publică spre cumiscința generală că la 18 lanuariu 1877, la ora 1 din . Susan , prin petiția re- ciliat în orașul Turnu-Măgurele, și care La 5 Februarie 1877, Ia orele 10 derti-fse vinde spre despăgubirea D-lul Anton mineță, s’a decis a se vinde cu licitațiune la acest tribunal, după cererea D-lul losif Ilristn, ctsmar, domiciliat în Ploescl, ave- rea imobilă a D-lui Mincu Viliam, domi- ciliat tot în Ploesci, spre despăgubirea D-lul Hristu, de suma banilor prev&Jută în cartea judelui ocol, I local, No. 402, lin 1875, învestită cu formula esecutorie, care avere se compune din Uă casă cu două camere, sală la mijloc, prispă în faciă, construcție de zid tavan văruit eu tencuială, pe jos dușumele și li- pială, învelită cu șindrilă, alăturea în con- tinuare, uă altă casă eu uă cameră și cuh- Sie, prispă în faciă , pivniță mică do de- >ub, aceiași construcție , învelite cu tini- chele do brad eu tot locul lor. cu fațada și intrarea în strada bf. Gg. Nou, unde aro și puț la drum , sub No. 331 , aceiași su- ■burbe, urbea Ploescl, învecinată cu pro- prietățile D-lor Naum Călin și loniță Mun- teanu. Acest imobil este urmărit și după ce- rerea D-iuI lacov Tarpea, la 5 Martie tre- cut. anul curent, cu cartea de judecată cu j>o. 536, din 1874 a judelui ocol. I, local. Descrisul imobil, după atestarea grefi nu s’a găsit afectat la nici uă împrejurare. Se publică de acâsta și se somâsă toți Fotino, subrogat în drepturile D-lul Di- mitrie Zahariade , prevăzut în decisiunea onor, curți apelative, secția III din Bucu- rescl, No. 134, din 1872, învestită cu for- mula esecutorie, și cu deficitul în soeotâ- la primului adjudecator Dimitrie Brătu- ianu. Se publică dâră acesta spre generala cunoscință, că orl-cine va fi amator a cum- păra acâstă moșie, să se presinte la acest tribunal, în rjioa și ora mal sus notată a concura.* Tot-uă-dată se somesă, că toți aceia ca- ri ar pretinde ver-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie , privilegiu, i- potecă, safi orl-ce alt drept din cele pres- crise la art. 506 din pr. civilă, să se pre- sinte la acest tribunal mal nainte de dioa defiptă pentru vemjere, spre a și arăta pre- tențiile, căci, în urmă, orl-ee cereri se vor mal ivi, nu li se vor mai considera. Se avisesă însă că, după căutările fă- cute registrelor de p prirl de D. membru suplininte și grefier pe numele domnului George Cămărășescu, imobilul pusîu ven- qlâre s’a găsit afectat la următârele sar- cini 1 lorgu Cămărășescu, Anica Colțeasca, soția sa, Zestre 32, din 1875. giștrată la No. 12,325 , a cerul chemarea în judecată a D-lul D. Morfu și G. Vizan- ti, spre a fi condamnați solidaricesce la plata sumei de napoleoni d aur 40, cu pr - centele stipulate de 10 la sută pe lună de la data intentărel acțiunel penă la achi- tare precum și la cheltuell de judecată, și fiind că domiciliul D-lul G. Visauti este necunoscut, se citâză prin acâsta una și singură citație ca, în dioa de 12 Ianuarie 1877, la orele 10 7, dimineța , să se pre- smte în pretoriul acestui tribunal în per- sână sau prin procurator în regulă: căci, în cas contrariu, procesul se va cerceta și hotărî în absență, conform art. 33 din pro- cedura codului comercial. Se publică deră acâsta spre a D-sMe cunoscință No. 12,412. 1876, Decembre 21. — D. Stan Voieulescu, prin petițiunea registrată la No.’ 12,189 , a cerut chema- rea în judecată a D-lui Vasile Niculescu , spre a fi condamnat la plata sumei de 95 lire otomane cu dobânda lor legală do la 25 Octombre 1876 până la răf ire , plus cheltuell de 'udecată , și fiind că domici- liul D-lui Stan Voieulescu este neenuos cut, se citesă prin acesta u«a și singură citație ca, în (Jioa de 5 Ianuarie 1877, să se presinte în pretoriul acestui tribunal în peisână sati prin procurator în regulă, 54 MONITORI L iCiAu MÂ însocit de orl-ce acte va avea relative la acest proces; căci, în cas contrarii!, pro- cesul se va cerceta și hotărî în absență conform art. 33 din procedura codului co- mercial. Se publică dâră acesta spre a D-sâle cunoscință. No. 12,419. 1876. Decembre 21. - Societatea financiară a României , prin pelițiunea registrată la No. 13,530 a cerut chemarea în judecată a D-lor Al. D. Polisu-Micșunesci, spre a fi condamnat la plata sumei de lei nou! 4,100 , cu do- bânda și cheltueli de judecată , și fiind că domiciliul D-lui Al. D. Polisu-Micșunesci este necunoscut, se citâsă prin acâsta una și singură citație ca, în ^ioa de 11 lanu- arie 1877 , la orele 10 7S, să se presinte in pretoriul acestui tribunal, în persână sau prin procurator în regulă , însocit de orl-ce acte va avea relative la acest pro- ces; căci, în cas contrariu, se va resolva procesul îu absență , conform art. 33 din procedura comercială. Se publică dâră acesta spre a D-sâle cunoscință. No. 12,405. 1876, Decembre 21. Tribunalul ilfov, secția I corecționalit Duiuitrache Gheorghescu sau Vasile Dracu, prevenit pentru furt, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presmta la a- cest tribunal, în dioa de 8 Ianuarie 1877, căci în cas contrariu, se va judeca proce- sul în lipsă. No. 28 811. 1876, Decembre 22. — Antim Caracalânu sau Andrei Rădu- lescu, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru bătae , este chemat la acest tribu- nal, în dioa de 18 Ianuarie 1877, căci, în cas contrariu, se va judeca în lipsă. No. 28,561. 1876, Decembre 20. — G. M. Antonescu, profesor, cu domi- eiliul necunoscut, este citat ca prevenit pentru bătae, a se presenta la acest tri- bunal în t^ioa de 4 lanuarre 1877 ; căci, în cas contrariu se va judeca în lipsă. No. 28,830. 1876, Decembre 30. Tribunalul de Biisâii D. Alexe lânovici, fost domiciliat în o- rașul R.-Sărat, în urma procesului verbal cu No. 5,307, se citâsă prin acâsta una și singură citație, conform art. 71, procedura codului civil. ca , la 8 Ianuarie 1877 , la orele 10 diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre înfăcișare în procesul ce are cu D-na lâna Ștefan, socia sa, pentru divorț; cunoscând că, nefiind următor, se va înfăcișa și judeca causa în lipsă, după art. 148 din procedura codului civil. No. 25,567. 1876, Decembre 21. Tribunalul Prahova, secția I D. I6n George, din comuna Văleni, ju- dețul Prahova , se citâsă ca , în dioa de 5 Ianuarie 1877 , orele 10 de diminâță , să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfăcișare în procesul îu care se inculpă pentru furt; cunoscând că, nefiind urmă- tor, se va pronuncia sentința în lipsă, con- form art. 182, procedura penală. No. 27.411 1 876, Decembre 6. Tribunalul Pranova, secția II Toți creditorii falitului Vasile Râdule- scu, din Ploescl, sunt citați ca, în dioa de 4 Ianuarie 1877, orele 10 diminâță, să se presinte în audiența acestei secțiuni, a lua cunoscință, conform art. 279 din codul co- mercial și socotâlă de la D-nii sindici despre administrațiunea averei falitului și să decidă dâca urmâsă ca tot acei sin- dicl să fie manținuțl în a D-lor calitate , sau înlocuițl cu alții până la săvârșirea o- perațiunilor relative; căci, nefiind urmă; torl, se va procede conform lege!. No. 21,931. 1876, Decembre 20. — D. Marcel Uuminschi, cu domiciliul necunoscut, este citat ca , în dioa de 13 Ianuarie 1877 , orele 10 diminâță , să se presinte la acest tribunal, spre a se înfă- cișa ca inculpat pentru furt; cunoscând că, nefiind următor, se va resolva procesul în lipsă. No. 21 858. 1876, Decembre 17. — D. Stan Pascu Haină, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de 5 Ia- nuarie 1877 , orele 10 diminâță , să vină Ia acest tribunal, spre a se cerceta ca in- culpat pentru furt; nefiind următor, se va resolva causa în lipsă, conform legel. No. 22,0b2. 1876, Decembre 23. Tribunalul de Teleorman. Lina Maria Dulgheru , din CislănescI, se citâsă la acest tribunal, în i«j I ‘ KLL OFICIAL AL KOiiiANih SF I t STATULUi i 16) ianuarie Ibî ₍ (SMR >«'. VALABIL DE LA ¹⁰/₂₂ OCTOMBRE 1876 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI ?TT/>TTT? -cncsz-NT /-STTTT5 AtTT lJ c uresci-giukgi ____ ■ - --- -------- î ARETAREA ARETAREA | TRENURILOR TRENURILOR TRENURI TREN H < O TRENURI TREN hei stagiunile MIXTE facultativ M I I TS facultativ de mărfuri KILOMT TAțluislj>a de mărfuri E 0 • Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de 1 Nr 2 Nr. 4 Nr. 103 G 1 I U R M ( ORE MIN ORE MIN ORE MIN ORE MIM ORE MIN ORE MIN Dimin. Sera Amera 4 și 30 minute, dupe am6$ă-dd. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. I. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 12 a tn. treuul No. 104. 2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la ’.e 6 sera, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore