ANUL XII.—No 26H -7 ... - .... ■!— A.«Or4AMEilT£ s IN ŢA HA Ou au . . . . ,...........40 Iei 8e»su luul . ....... SJO „ TkjI luai . . ............10 „ Fautru luvSţStarl pe uu au ..... . 30 „ IN STKALNfiTATE Ou »u .................... S0 „ $e«se luni ... ........ 25 . Trei luul . . . ...... . 15 , KitiRfiruI 85 REDACTIUNEA : PAS4C0DL liO.UIK Ho. «:. EDIŢIA A DOUA SAMBATA, 16 SEPTEMBRIE 1895 ^5BMW«î«SW»P » Pe paR'UH III. 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia „ „ IV „ „ .25 Hui linm Inaerţe ai reclame ., „ „ ... 2 lei linia l'out.ni uiiuiiclurl u se adresa : LA H,dlw»iîw8»*^B,,wţî» 2£5«Bs*Mh*? 55*8 iBMUMăr w«s©3tîă SG Lu3ibî5 ORGAN DEMOCRAT -RADICAL A DMlN fi ST RAŢIUNEA 8 §TK%1»4 t§f’A.HrrU 0OHICA Ho. 11. Inaugurarea modulul Zeflemele. Rcpresenţarea proporţională a minorităţilor. Drepturi Dobrogenilor Zigzaguri. Inaugurarea podului „Regele Carol 1“ Oameni şl lucruri. INAUGURAREA PODULUI Eil s’a inaugurat Podul de peste Dunăre. A fost una din serbările cele mal reuşite, mii de oameni din toate părţile alergaseră ca să asiste la acţst fapt important, care onorează pe acel cari 1-ati împlinit şi dă ţărel o nouă strălucire şi noul mijloace de luptă pentru progres şi civilizaţie. Podul acest? ne deschide drumul la mare şi atrage pe la noi cel mal important comerţ al statelor din occident. El stabileşte o legătură statornică între România şi Dobrogea, între Europa occidentală şi cea orientală. O mulţime nesflrşită, deci, de a-vantagil materiale şi morale, o lucrare cu care ne putem mîndri. Şi avem dreptul să ne mîndrim, pen-tru'-că, cum am mal spus şi altă dată, ea este nu numai opera mun-cel, dar şi a inteligenţei poporului român. S’a realizat prin inteligenţa, priceperea, ştiinţa şi munca noastră, o idee mare, care ridică şi mal mult ţara, atât de neînsemnată acum o jumetate de veac. Progresul pe care 1 am făcut este, într’adevfir, uimitor. Nu sînt 50 de ani de cînd ţara aceasta tributară abia cuteza să se gândească la neatîrnarea el, şi conduşi de strfei'nî, ajunseserăm la credinţa că românul este incapabil de alt-ceva, decât de a ţine de coarnele plugului. Ni se arătă, viitorul trist, ne prevesteau vecinica robie, De la Severin la, Dorohol nici o cale de comunicaţie : nici şosele nici drumuri de fier; strâinil stăpâni şi pe poşte, şi pe telegraf şi pe uscat şi pe apă. Şi, cu toate astea, ce teribilă a .fost deşteptarea l ce răsunet a avut strigătul de alarmă al generaţiei trecute ! Şi azi cînd ne întoarcem privirea spre trecutul nostru, nici nu ne vine a crede, că atâta de aproape a fost robia! Am făcut mult şi putem să fim mîndri de acea ce am făcut. Aceasta, de sigur, trebue să ne servească, ca cel mal bun îndemn ca să mergem mal departe, să mergem cu hotărîre către idealul nostru şi să nu şovăim în luptă, pentru-că îl vom a-junge. Până azi, trebue s’o recunoaştem, statul român n’a făcut apel de cât numai la o parte din forţele lui, de azi înainte este dator să deschidă drumul la muncă tutulor claselor sociale. Au făcut mult şcolile până acum, rezultatul va fi, de sigur, incomparabil mal strălucit, când ele vor coprinde pe toţi fiii ţărel, când vor revărsa lumina cu o egală intensitate la oraş ca şi la ţară. Orî-ce .s’ar zice, cea ce vedem azi, progresul imens cu care ne fălim, nu este de cât rezultatul culturel care din occident a străbătut la noi, de un sfert de veac. Priviţi la acel cari au ridicat azi ■pe pămîntul ţărel unul din monumentele artei şi ştiinţei, menit să ră-mâe în veci neperitor, şi veţi vedea că toţi sunt tineri, toţi sunt din ţe-nefaţia de azi, toţi au primit lumina din şcolile noastre. Ari răsplătit ţărel sacrificiile făcute, şi aO însemnat un pas gigantic în civilizaţie. Pe el dar, pe ingineri să-î felicităm în primul loc. Să nu uităm însă, că Podul de peste Dunăre este opera muncel şi străduinţei poporului întreg. ZEFLEMELE IAR DE... SAR... Paloda, vechea noastră furnisoare a acestei rubrice, ziearul cel cu «influlenţa jotcapiulul asupra civilxsaţiuneî», este în goană după «original» şi după «util». Aşa, pentru a fi mal «variată», a în-iinţat Întrebări, la cari răspunde tot redactorul el, j mele G. G. I., polet, pro-sator, economist şi nu mai ştiu ce. Doritori să contribuim la «variaţia» şi «succesul» confratelui din Berlad. ca o răsplătire a serviciilor ce ne face, facă, punem următoarele întrebări, la cari, după sistemul el piopriu, vom răspunde toi; noi . I.—Paloda este o gazetă ? R.—Se zice, dar nu se poate documenta. I.—Junele G. G. I. trebuie sa-şl caute altă meserie ? R.—Nici vorbă, că-şî pierde vremea cu inîsgălitura hirtiel. Etc. etc. etc In ultimul număr, Paloda pune următoarea întrebare : Căror oameni le-ar fi admisa poligamia ? Nou creJem., că s’ar putea întreba cu mai multă dreptate , Căror oameni le-ar fi admisă prostia ? Şi atunci cu aceeaşi dreptate s’ar răspunde : redactorilor de la Paloda. DREPTURI DOBROGENILOR Podul de peste Dunăre, această legătură care este menită să unească in mod mal trainic fi mat durabil Dobrogea cu restul (ărei şi care mai arată intenţiunea noastră hotărâtoare de a ne asimila cu desăvârşire provincia transdunăreană, s’a inaugural. Această solemnitate consfinţeşte şi confirmă încercările ce am făcut şi facem pentru ca Dobrogea, câştigată in îmfte-furări dureroase pentru noi, să devie o parte asemenea, din România întreagă, şi să arate tot de o dată lumeţ şi acelora, cari mai hrănesc nebune visuri şi veleităţi extravagante, că nu suntem de loc dispuşi, cu ună cu două, să părăsim aşa uşor o provincie, ce ne costă o bucată bună dm pământul ţărei şi miile de victime căzute pe câmpiile Bulgariei. Nu este momentul de a discuta, cum şi ce fel s’a înţeles de diferiţii noştri guvernanţi de a ne apropia mal mult şi de a ne ataşa şi asimila populaţiunile dobrogene., N’ar fi de nici un folos reeditarea întemeiatelor învinuiri ce s’ati adus in răstimpuri contra acelora, cari n’aîi ştiut sat). n’au vrut să înţeleagă, că este de datoria elementelor autohtone de a căuta sa-şi asimileze pe cele străine şi dispărute. Acum cel puţin, când relaţiunile şi raporturile sociale şi economice devin mai repezi şi mai frequente, prin mijlocirea* podului, se va inaugura o altă eră in Dobrogea, şi cel d’intâi aci al guvernului trebue să fie intrarea acestei provincii sub regimul constituţiunei. In situaţiunea actuălă a Dobrogel, când nemulţumiri mari şi adânci se constată în populaţiunile de acolo, cari aii început sa-şi arunce ochii peste frontiere şi să spere în satisfacerea nevoilor lor de la străini, singurul remediii ar fi această măsură. Purificarea administraţiei de toate secăturile, de toate infirmităţile sociale, cari au crezut fă găsească in populaţiunile dobrogene vaci bune de muls, şi de toţi aceia, Cari s’ati făcut agenţii uneltirilor străine, nu este de cât un corolar, ce în mod logic se impune guvernului. Să sperăm dar, că tn urma celor constatate de chiar guvernul, prin cercetările ce a făcut, se va pune capăt situdţiunet intolerante din Dobrogea. Până atunci nu vom înceta de a tot scrie: Drepturi dobrogenilor. REPRESENTAREA PROPORŢIONALA A MINORITĂŢILOR IV Ce se întâmplă însă eu aceste majorităţi numerice ast-fel constituite! In majoritatea cazurilor aceste majorităţi devin so fi da re la răii şi' ki bine, se formează în ele şi în lie-care din membrii sal un fel de conştiinţă specială, conştiinţa de seşetă, care Iartă şi chiar apără orî-ce faptă rea, ori-ce lege fie chiar dăunătoare corpului social, din minutul ce acea faptă e făcută de unul din tovarăşii săi politici, sau acea lege e presentată de partid sau (proformă) in numele său. Acei din membrii majorităţii cari mal păstrează o conşt’-nţă proprie şi cari se ridică în potriva abuzurilor vre-unui membru sau a întregului său partid, acel membru e pus la index, este considerat ca trădător al ortodoxiei majorităţii şi excomunicat ca he-retic- Din ziua în care este excomunicat presa partidului nu numai că nu mai recunoaşte in el vre-o calitate, dar nu e insultă pe cari să nu 1-0 arunce în faţă. Partidul din opoziţie, din contra, nu ştie cu ce fel de laude să măgulească independenţa de caracter a excomunicatului. Gând însă la rândul său vine la putere se păzeşte de el ca de foc. E un om onest. Din acest moment excomunicatul nu mal găseşte un colegiu unde să fie ales, căci in potriva lui luptă toate e-lementele rele, ale tuturor partidelor, întocmai precum in un organism individual toate elementele bolnave luptă in contra celor sănătoase. In urma excomunicare! majoritatea guvernantă, sau mai bine zis guvernată, se adună de urgenţă. Şefii se plâng de lipsa de disciplină şi a-meninţâ cu retragerea. Majoritatea de teama perdereî putere!, făgădueşte tot. Iu limbagiul obicinuit «partidul se cimentează». Din acest moment caracterele oneste se retrag, majoritatea se închide mereu in ea. Şi, ne mai improspătându-se cu afluenţii contradicţiei tuturor tendinţelor corpului social, se impute îutocmai ca o apăsţă-tătoare fără isvor. Atunci vedem eşind la iveală şi a-dese orî ocupând locurile cele maî de căpetenie în stat pe nişte indi vizi de cari nu am auzit vorbindu-se de cât prin Cronicele scandaloase ale oraşelor, sau pe alţii cari nu s’au făcut cunoscuţi de cât ca linguşitori josnici al potentaţilor zilei, sau pe alţii cari mal au şi câte un mic dosar penal. Nu Irebue insă să ne mirăm. Când în un organism constituit, elementele sănă'.oase, elementele de viaţă, elementele de progres sunt învinse şi is-gonite, atunci sângele stricat Iese la suprafaţă sub formă de bube sau de răni. Dar în fine partidul s’a cimentat. In urma acestei cimentări a majorităţii, dinsa împreună cu guvernul a cărui sclavă este, se desparte din ce în ce mai mult de opinia publică in cât pentru a se menţine este nevoită să recurgă la ajutorul brutal al poliţiei şi armatei. Prin ajutorul acestor din urmă, caută să împedice orî-ce manifestare de tendinţe contrare şi ajunge un moment, în care guvernele şi majorităţile lor, sunt atât de despărţite de popor, atât de anemice de simpatia publică in cât coprinse de ameţeală politică cad In sinul majorităţilor lor şi împreună cu ele dispar. Partidul ce-1 înlocueşte nu-şl sfîrşeşte cariera alt-tel. • * * In descrierea acestor fapte nu am voit să vizez cutare sau cutare partid de la noi. Aceste fapte se întâmplă pretutin-denea şi tot-d’auna. Poate la intervale maî mult sau mai puţin mari, dar ele se întâmplă fatal. Am voit numai să arăt urmările rele ale sistemului majoritar ori unde ar fi el, şi orî-care ar fi partidul căruia aparţine acea majoritate. E timpul deci să câtăm şi să găsim un sistem electoral prin ajutorul căruia toate tendinţelfe ce lucrează asupra corpului social, tendinţe reprezentate prin partidele pontice sau grupările constituite in un moment dat, să fie representate în corpurile legiuitoare proporţional numărului tuturor indivizilor ce împărtăşesc aceste opi-niuni. Zic al tuturor cetăţenilor, fiind-că noi nu înţelegem Cxclusiunea nici unui membru. Cu atit nliai puţin încă ex-clusiunqa unei ciase întregi de la dreptul de vot, precum e azi. Căci dreptul de vot nu este alt-ceva de cât. exprimarea concretă a raportului intereselor fie-cărui individ cy cele-alte interese sociale, precum şi a exprimăreî fie cărei tendinţe sau o-piniunî în raport cu cele-alte tendinţe cu cari conlucrează la progresul corpului social. Or fie care individ are interese de regulat şi aceasta nu o poate face de cât pe cale de vot. Asupra acestui punct vom reveni. Va trebui deci ca camerele legiuitoare să nu mal fie alcătuite numai pe temeiul avere! combinat cu un oare care capaeitariat căci, totul se reduce aici; ci, pe temeiul impulsiilor sau nevoilor ţie cari le simte 0-mul lie ca individ, fie ca membru al colectivităţii întregi, cât şi ca membru al finei funcţi t sociale anumite. io întâia cameră ar urma deci să fie representate toate tendinţele generale ce mişcă corpul social, începând cu tendinţa vieţei individuale, a tendinţei de conservaţiune şi sfârşind cu tendinţă, vieţei de colectivitate şi a-sociaţiune generală. Iar in a două cameră să fie reprezentate toate asoeia-ţiunile speciale, cari, in parte, formează câte o funcţie socială, precum ; funcţiile sau organele economice, artistice, ştiinţifice, morale, juridice şi politice. Căci, precum în Organismul uman, grupe întregi de celule conlucrează la îndeplinirea funcţiilor nutritive alte grupuri constituesc organele res-piraţiuneî, alte ale cii’culaţiuneî sângelui, âlte în fine constituesc sistemul nervos, adică ; centrele de coordinaţiune a tutulor sensaţiilor individului, tot aşa şi în corpul social grupe întregi de indivizi munesc pentru satisfacerea nevoilor lui de nutri ţiu ne alţii peiitru satisfacerea nevoilor artistice, ştiinţifice, morale, alţii in line constituesc organele juridice şi politice, adică: acele organe,-cari in tocmai ca sistemul nervos, în fiinţele individuale, sunt ce.rţtrde superioare de coordinaţiune moderare şi regulare a tutulor funcţiilor vieţei colective. Eî bine, toate aceste nevoi sociale, lie economice lle artistice, ştiinţifice morale, juridice trebuesc a fi repre-sentale in o a doua cameră. Cu chipul acesta lie-care individ va fi re-presentat in dubla sa calitate : întâi, ca membru al asociaţiunel politice generale; al doilea, ca membru al unei bresle safi profesii, Eţdică ca membru al unei asociaţiunl speciale sau funcţii sociale anumite. + * * In această sene de articole vom trata numai asupra chipului constituire! primei camere şi începând cu numărul viitor vom arăta diferitele sisteme de representarea simplă precum şi pe acelea de representarea pro- porţională a minorităţilor; şi vom căta a pune în vedere numai pe acelea ce. sunt deja admise în legislaţia electorală a diferiteler ţări. Dlmltrle 8. Nenlţcscu (Va urma) Zigzaguri -----:---------ţ............... PLBNSUL DE MAMA Culcat ie copilul pe laiţa goală Şi ochii ş’obrajii îs palizi de boală La capu-l măicuţa îl plînge mereu, Durerea-î amară în sufletul seu. Şi ploaia şi vintul şi foamea şi gerul Injipt-au veşnic în pieptul eî ferul Norocul ce trece, privirea şi'o ’nloarce Pe când ea în suflet nevoilefşl toarce. Intoarsă-î de-o vreme ’ndelungâpri- [virea Spre valea durereî, în care sclipirea Apuselor ceasuri de linişte pline Făcea ca să aiba tot zile senine Şi plînge măicuţa, şi plînge mereu Durerea de mamă ie chinul cel greu Cînd viaţa eî astă-zî ătâta-î de-amară. Şi ziua dc mîine pare-o povară.... Yirgitr. INAUGURAREA PODULUI „REGELE CAROL Erî s’a făcut, cu mare pompă, inaugurarea podului de poşte Dunăre „Regele Caroi Conform pubiicaţiunilor ^oficiale, trenurile de plăcere au început să plece diu Bucureşti de ia 6 de dimineaţă. O lume imensă — 16 mii de bilete afi fost vândute numai în Bucureştialerga din toate părţile ca să asiste la aceasiă seibare. Bărbaţi, femei şi copil, grămadă, ticsiţi în vagoane de toate clasele, atârnaţi de scări, ţipând şi strigând, vesoll şi înspăimântaţi, mergeau şi nu se dedeau înapoi de la nici o .primejdie, nu se înspăimântau de nici un periool. Rare ori, cred chiar că nici o dată, s’a văzut o masă mal mare de oameni ia o serbare oficială. Era ceva nou. So serba o operă mare, pe care toate inteligenţele puţeau s’o vadă şi s’o admire. Invitaţii La ora 9 şi 55 a plecat din gară 1 renul invitaţilor. Erau 4goane speciale pentru fie care autoritate, corpuri legiuitoare, presă, etc. Pe la diferite staţii, la EeteştI, Ciul-niţa şi Săruleşti (Pârlita) unde s’n oprit trenul, mulţime de lume aştepta cu flori şi lăutari sosirea trenului regal. La pod După ce âm străbătut viaductele şi podul peste Borcea am, ajuns la podnl principal. Aci s’a oprit trenul şi toţi invitaţii s’au scoborât pentru a parcurge podul pe jos. Impresia pe care o făcea podul era impunătoare. De pe pod vapoarele cari staţionau pe Dunăre păreau nişte bărci, iar legăturile de fier ale podului se înălţau în aer, părînd fără Sfîrşit. Pe ambele maluri ale Dunărei lumea părea un furnicar. In vale şi pe dealuri se mişcau mase compacte cari se prelungeau la infinit. Pe lângă viaduct—jos—un tren făcut expres ducea publicul la debarcader şi de aci, cu vaporaşe şi bard, treoea pe malul drept al Dunâţel la Cernavoda. Trebue să recunoaştem că direcţia C. S. R. şi inginerii noştri ş*au dat toată osteneala ca să mulţumească pe toţi. Pe tot drumul cea maî mare regulă— posibilă în asemenea împrejurări. Se vedea Oă se cheltueşte fără sgirconie şi că sumele destinate pentru sefrbare se chel-tuesc. Invitaţii în speeial aii fost foarte bine trataţi. Cum se ştia că masa nu sb va putea lua de cât Locmul pe la orele 3, s’au servit la ora zece în vagoane, sandviciuri, fructe, prăjituri, champagnb şi ţigări în ubondenţă. Sosirea Regelui Trenul regal a plecat la ora 7 şi jum. de la Sinaia şi a ajuns la pod la ora unu. Aii 'uat loc în acest tren Regele, Regina, Prinţul Leopold. , *► ud «Kf.* ,1* ^r,. <#**** A» • «4is,v *■ 4-— •••*- www.dacoromanica.ro i6- SEPTEMBIF. 1895 LUPTA No 2671 prinţul Wilhelm, prinţul Perdinand şi prinţesa Maria, Prinţul şi Prinţesa de Meinin-gen, loţt miniştrii cu doamnele, preşedinţii corpurilor legiuitoare şi membrii casei civile şi militare a regelui, doamnele de o-noave, etc. etc. Invitaţii înşiruiţi pe cele două mărgini ale podului, au primit pe rege. D-nele O-lănescu, Duca şi Saligni, au oferit buchete Reginei şi Prinţeselor. Regele s'a oprit la piciorul principal al podului şi a pus ultimul nit. In Pavilion De aci împreună cu toţi invitaţii a pornit la pavilionul în care s'a oficiat serviciul divin. Aci a oficiat Mitropolitul primat asistat de Episcopul Dunărei de jos şi alţi arhierei. Corul ceremonial sub conducerea (l-lul Banulescu a căutat în tot timpul. Mitropolitul a ţinut ca în tot-d’auna să plaseze un lung discurs. După serviciul divin, Regele s’a dus, urmat iarăşi de toţi invitaţii, la pod şi aici la poarta de onoare (Cerna-voda) a aşezat, pergamentul, care a fost iscălit, conform programei. Garda atât pe pod cât şi la pavilion a a fost făcută de către elevii şcoaleî de poduri şi şosele. încercarea podului După ce a fost aşezat pergamentul, Regele şi toţi invitaţii s’au urcat în tribuna construită pe deal şi afi privit la experienţele de îuceroare a podului., A trecut mal întăî un tren compus din 15 locomotive, având fie-care greutatea de 700 tone. După aceas a a trecut un tren cu viteza de 80 km. pe oră. Aceste experienţe au fost, fără îndoială, partea cea mai principală a serbare!. Era un zgomot infernal» Zgomotul trenului însoţit de flueratul maşinelor şi de ţipătul sirenelor celor 20 tle vapoare, cari staţionau pe Dunăre, era atât, de extraordinar în cât salvele de tuuurl nu se mal auzeau. Impresia a fost, într’adevăr, grandioasă şi publicul a isbucnit în aplause şi urale, astfel că sgomotul s’a prelungit din deal în deal la infinit. Regele s’a urcat apoi împreună cu cel-alţl membri al familiei regale şi cu miniştrii în trenul regal şi a străbătut podul Sala de recepţie După întoarcerea regelui, toată lumea a intrat în sala de recepţie. Aci membrii lamilieî regale s’au întreţinut cu membrii corpului diplomatic şi cu alte persoane. La ora 3 şi jumătate s’a dat masa. Am tăcut o schiţă mal mult a serbărel, pentru ca să satisfac curiozitatea publicului foarte nerăbdător, de sigur, de a afla cele ce s’au petrecut la Cernavoda. La ediţia II-a voiu complecta aceasta dare de seamă, dând şi alte amănunte, pe cari pentru moment lo-am înlăturat. Serbarea a reuşit, întrecând toate aşteptările şi a fost favorizată de un timp admirabil. Erau peste 40,000 de oameni, şi la întoarcere u fost un adevărat resbol. Trenurile au fost luate cu asalt, şi au venit astfel oamenii că au să pomenească mult timp de trenul acesta de plăcere. Dar aşteptaţi ediţa II-a. Culegător OAMENI ŞI LUCltlIRI FILOSOFIA FERICIREI ii In numărul’*recut, vorbind despre fericire, am făcift oare-.cum procesul acelor autori cari, în loc de a se ocupa în mod conştiincios de ,o chestie oare-ca re, nu caută de cît a oijbîi printre rîndurl, a preface şi a răspreface ceea ce alţii au făcut diu temelie, cu un cuvînt a se servi de eclectică; tot odată, am mal spus cum că adevărata fericire există, dar că noi n’o putem simţi şi deci bucura de ea. Acuma, după cum am spus, să luăm uu exemplu, pentru a vedea întru cât a-firmarea mea este tnţemeiată. Şi, fiind-eă la un artist, ori de ce specie ar fi el, faptul de care ne ocupăm iesă mal în e-vtdenţă, mă mărginesc aici deocamdată. Să ne ’nchipuim un poiet, spre exemplu, meditând; gândul lui pluteşte departe : dacă nu la un obiect din lumea noastră sau lumea reală, apoi la unul din lumea ideală sau lumea transcidentală. Cu un cuvînt, ori la ce ay fi, vorba e ea meditează ; el bine, însuşi faptul că meditează implică în sine divizarea subiectului nostru lu două părţi: cor pul-material, oare nu se bucură de nimic în timpul .neditărel organelor clin cari se desfac gîndurile, şi cari sunt a aoua parte. In momentele acelea de moditare, poie-tul nu’şl mal dă seamă despre cele ce se petrec în juru’i, căci lumea reală ru mal înseamnă nimic pentru dînsul, a uitat-o* ca şi cum n’ar mal fi fost; prin urmare, uitând de lumea întreagă, uită oare cum şi de corpul-raatevial, întâia sa parte care, chiar dacă nu se contopeşte în totalitate cu lumea materială, apoi negreşit că stă la o mare depărtare de restul orgauizinu-lul. Şi, cum durerile se resimt numai şi direct asupra corpului, de oare-ce numai el are nevoe do fericiro pipăită şl văzută, odată cu îndepărtarea lui au dispărut şi ele cu dînsul. Aceasta ne o explică faptul uităfd ; pe de altă parte, cum un artist cind meditează sau visează nu’şl mal dă cont de nimic, poţi să-l strigi, poţi să intri lesne în odaia lui, Cu un cuvînt poţi să faci ori ce’I face—bine înţeles, păstrând întru cât-va proporţiile—el nu te va auzi, nici simţi, căcf cele ce se petrec în juru’I, fiind ou mult mal inferioare, sunt puse în imposibilitate de a subveni celor pe cari le vede cl în acele momente prin prizma conştiinţei. Ceea ce dovedeşte că, uitând de sine, al uitat de durere şi, uitând de durere, eşti fericit. Prin urmare, încă odată, uitare de tine însuţi, care implică în sine uitarea suu disnari-ţia de dureri, atrage după ea, ca concluzie logică, adevărata fericire. Insă, noi am spus încă de la început că, de şi partea a doua a organismului omenesc ia parte directă la întruchiparea fericire!,—cum numai oorpul-material are nevoie de fericirea absolută, omul sau artistul nu se pot bucura de dînsa. Şi iată cum : WDacă în momentul în care am lăsat pe artist, moment în care nu mal trăeştî de cît cil sufletul, ar veni cine-va clire să’l sustragă din reveria lui, şi i-ar striga, ca şi cum ar vroi să’l facă atent asupra fericire! de care se bucura : «priveşte-te şi bucurate cât de fericit eşti», el, părăsind lumea ideală şi apropiindu’şl corpul prin aceea că i-ar pune în serviciu facultăţile diu partea a doua, s’ar găsi acelaşi de cu câte-va ore mal înainte, adică omul nenorocit, cu suferinţele şi durerile lui. Şi, cum durerile fac parte sau sunt nedesli-pite de ctirp, în locul fericire! asupra căreia i se atrăsese atenţie, ar apare elo. mal înverşunate şi mal insuportabile poate; căci, îndată ce te gândeşti la tine, te gîn • deşt! la corp şi, îndată ce te gîndeşt! la corp, te gân Ieşti la durere, pe care o vSzî aceeaşi, veşnic aceeaşi. După cum so vede, numai o parte din no! se poate bucura de fericii e, fără însă ca s’o simtA ; partea cea l’altă însă, de şi are nevoe de o fericire absolută,—văzută şi pipăită,—ea nu poate să se resimtă de cât de una relativă, care nu este de cât o aşteptare, o pregătire pen ru suportarea unor mal înverşunate dureri. Dar, din expunerile de pînă acuma, linii dintre cititori par a ghici, cred, cum că, opiniile mele nefiind verosimile, s’ar găsi o caie prin care s’ar ajunge la contrariul celor de mai sus şioiecî la răsturnarea soluţiei la care am ajuns eu prin procedeul întrebuinţat. EI bine, cu o altă ocazie voi vorbi despre „Filosofia cuvîntulul dacă în raport cu monotonia sau armonia universală*—singura portiţă imaginată salvatoare,—şi sper să înlătur până şi ultimul pic de îndoială. CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE MEDICINA VETERINARA din ___ BERNA (ELVEŢIA) (Corespondenţă particulară a ziarului „Lupta*.) La 4 (16) Septembrie ora 9 dimineaţa s’a deschis prima şedinţă a congresului. Sunt peste 300 do asistenţi. înscrierile toate din toate continentele se ridică la cifra de 690. Nici un congres internaţional de medicină veterinară nu a avut succesul acesteia, care e al 6-lea. De altfel, expticaţiunea stă în faptul eă Elveţia a permis stingerea tutulor resentimentelor. Este de remarcat că dintre toate ţările—cu excepţie de Elveţia de unde toţi veterinarii sunt înscrişi—România are cele mal numeroase înscrieri. Aceasta a atras atenţiunea comitetului de orgaaisare, care a ţinut să-şî propună candidatura unul veteriuar român în comitetul congresului. D. Deucher, ministrul agricultureî, es e proclamat ca president de onoare şi d-sa, ocupând locul, ţine un important discurs prin care arata marele rol ce-1 are medicina veterinară în economia agricolă a ţărilor şi de cât de mare importanţă sunt ces-tiunile înscrise în programul lucrărilor congresului. D. Potterat, veterinar colonel al Elveţiei, preşediniele comitetului de organisa-ţie, face istoricul constituire! primului eon-gres veterinar internaţional. întâiul congres s’a ţinut la Paris în 1863, al II-lea în Viona (1865), al IlI-Iea în Ziirich (1867), al IV-lea in Bruxelles (1883), al Y-lea în Paris (4889). După darea de seamă a activităţel comitetului de organisare făcută de d.prof. Noyer, comitetul de organisme, prin organul d-lul preşedinte de onoare d. Deucher, propune următoarele persoane spre a fi proclamate ca membri al biuroulul. Preşedinţi d-nil: Chauveaux, Lidtyn, Raupach, ILutyra, Berdoz, Mtiljer. Vice-preşedinţl d-nif: Degive, Wirtz, Nocavd, Pemmcito, Kolrn, Yasilescu, Ar-loing, Koch, Sperck. Secretar general d. Noyer. Scrutători 6 ■veterinari elveţieni. Lu ordinea zilei: Poliţia sanitară internaţională; propunerea unei con-venţiuni internaţionale cu privire la traficul artimalelor; publicaţiunea u-nui buletin internaţional asupra boa-lelor contagioase ale animalelor domestice, După mai multe discuţi uni, congresul votează următoarele proposiţiunl: a) Să se instituească un sei'Vicifi internaţional de informaţiunl sanitare veterinare şi de publicaţiune a unui buletin internaţional asupra boalelor (contagioase ale animalelor domestice. b) Consiliul federal elveţian să fie invitat a lua iniţiativa unei convocări a unei conferinţe internaţionale însărcinată de a elabora o convenţiune asupra Irafi-culul animalelor. * * # in ziua de 5 (17) la ordinea zilei : Injecţiunile revelatoare safi îmunizătoare din punctul de vedere al poliţiei sanitare veterinare ; resultatele obţinute pînă astăzi cu privire la maleină, tuberculină, pneumobacilina etc. In această şediuţă s’afi făcut comunicări şi de medicii veterinari romînl. D. A. I. Locnsteanu, I. St. Furtună şi C. StaicovicI: Despre întrebuinţarea ma-leinel şi a morvinel Babeş în România. C. StaicovicI şi V. Babeş: a) Cercetare! experimentale asupra rougetulul şi pneu-moenteriteî porcului. b) Observaţiunî asupra cii’ccazuluî sau emoglobiuuria oilor şi icterul disenteriel oilor. c) Noul cercetări asupra etiologiel boa-leî jigodia câinilor. După amiază D. C. StaicovicI a făcut demonstraţiuru de preparate ale părăsitului emoglobinuriel. Şedinţa aceasta a făcut o deosebită impresiune celei mal mari părţi dintre membri congresului cari nu cunoştea fi această boală. Rezol uţiunile votate vi le transcriu mal la vale. * AC- * La 6 (18) Septembrie congresul a continuat (liscuţiunea asupra celei de a doua cestiunl pe oare nici acum nu a putut-o epuiza. In ziua de'? (19)Septembrie, continuarea discuţiunel şi începerea lecturel rapoartelor asupra pleuropueumonieî con-lagioase. In această şediuţă D. prof. Persu, de la şcoala veterinară din Bucureşti, şi-a făcut raportul verbal asupra acestei ces-tiunl, cu studiul căreia era însărcinat de comitetul de organisaţie al congresului. Astă-zt 8 Septembrie, cestiunea pleuro-poeumoniel este- la ordinea zilei. Mîine se termină şedinţele şi se va da congresului un banchet la Inlerlaken. (Va urma) eooubi — Eşecul nuci cxpedijinni polare.—Vaporul Kite a sosit Ia Saint-Jean-de-Terre-Neuve cu exploratorul Pe-ary şi cu cel doi tovarăşi al lui; locotenentul Peary fusese lăsat de vaporul Faicon în golful Inglefields în luna lui Septerhbro a anului trecut. Scopul lui era de a tace nour sforţări îif privinţa deter-minăreî insularităţeî teritorululGroenland, Sforţările exploratorului n’au isbutit, şi cu mari silinţe el au isbutit să ajungă în baea Independenţa, de unde s’au dus la locul de plecare, căci erau să piară de frig. Câinii fiind morţi (le frig, săniile au trebuit să fie părăsite. Neisbândirea exploraţi unei se datoreşte în mare parte pierdere! sau stricărel complecte a prOvisiunilor lăsate in cursul u-nel expe iiţiunl precedente în scorburile băeî Independenţa. — Mathusalcui german.— Locuitorul cel mal în vîrstă din Germania este negustorul Solomon Hirsch, din Uroths-cheu, Prusia orientală. El este în vîrstă de 114 ani şi este încă în toată vigoarea de trup şi de minte. -- Afacerea Hamraerstein.—S’au publicat în sfârşit capetele de acusaţie contra faimosului baron Hammevstein, fostul director al ziarului catolic «Gazeta Cruce!». Toate cele descoperite sunt potlogării ordinare. Aşa, el a delapidat fondul de reservă al ziarului de 200 de mii de mărci; a cheltuit mai mulţi bani din veniturile gazetei, şi apoi a aruncat vina pe fostul casier Guthleim, astăzi decedat; trecea în compturl hârtia cu 27 jum pfenningî, în loc de 22, cât o cumpăra. Se crede, că baronul este ascuns în insula Corfu. Şi acest om recomandă altora morala 1 — Congres literar.—Congresul a-sociaţiunei literare şi artistice internaţionale a fost deschis Duminica trecută la Dresda, în sala Conservatorului de industrii şi în presenţa regelui şi a familiei regale Mal multe ţări sunt representate. S*au rostit discursuri de diferiţii delegaţi. — Oscar Hihle in inelilaoure.— Scriitorul englez Wilde, cunoscut mal mult prin procesul sSu, şi care este închis în penitenciarul Wandsworth, a fost declarat în stare de falynent de datornicii sel, Ocupaţia lui în închisoare este de a face geamantane, căci lucrul este obligator, De altfel este sănătos tun şi se bucură de oare-şl cari privilegii. Operete cardinalului Newrnan sunt lec-turu lui favorită. ............ .i... miwww —'■■■** '* DRAMA DIN BACAU Scrisoarea lui Iuraşcu D-l procuror general M. Suţu a deschis aslă-zi scrisoarea adresată, de Iuraşcu soţiei sale, la a căreia deschidere se opunea d-na Iuraşcu pe motiv că după menţiunile puse pe copertă această scrisoare îi era adresată personal. D-na Iuraşcu a fost chemată să a-siste la deschidere, dar nu s'a prezentat. Scrisoarea e foarte lungă, scrisă de o mână sigură, cu sînge rece şi în-tr’un stil plăcut. Intr’insa Iuraşcu arată starea dara-verilor a cărora lichidare complectă trebue să se facă după moarte, li a-rătă greşala ce a făcut refusînd să se întoarcă acasă. de şi ştia bine care vor fi consecinţele refuzului. Ii reaminteşte dragostea cea mare ce a avut’o pentru dinsul şi declară că ii' pare foarte răii că nu poate face alt-fel, de cât să sinucidă. In line h face recomandări relative la creşterea cc >iilor. Din scrisoare resultă evident că nu mai poate fi vorba de crimă, dar răspunderea morală a d-neî Iuraşcu, care ştiea despre sinucidere, rămâne întreagă. ŞTIRI DIN STRA1NATATE — Episcopatul unguresc şi legile politico rcligioMe. — La 1 Octombrie st. n. legile politico-religioase intrând în vigoare, episcopii catolici aii adresat clerului următoarea instrucţie. «Biserica nu recunoaşte de cât o singură «căsătorie, cea religioasă. Silită numai, ea «recunoaşte necesitatea căsătoriei civile, din «causa importanţei consecinţelor e! legale. „Pentru biserică, cănâtăria religioasă este un „sacrament, cea civilă e o simplă şi pură „formalitate. Ast-fel, ori-ce catolic, care n’ar „fi fost cununat la biserică, nu va putea fi „naş safi naşă la un botez, nici martor la „o căsătorie şi nu va putea fi iumormîntat „de cât civil,—etc.i — Victimele minelor.—O explosie de gri8u s’a. întîmplat Lunea trecută în mina Gouley, aproape de Wueteselen (Prusia ru- seacă). Trei mineri au fost omorîţl şi unul rănit. BUDGETUL RESBELULDI IN FRANŢA Paris, 25 Septembrie.— Comisiunea bugetului continuă examinarea bugetului resbelulul. D-nul Cavaignac expune un plan do ri-organisare a trupelor din Algeria. Raportorul ar voi să read.că în Francia cea mai mare parte a trapelor din Algeria, şi diu Tunisia două brigade de infanterie şi una de cavalerie cari ar permite crearea unui corp nofi de armată continental de stabUit cât mai aproape de graniţa de est. Trupele rămase în Africa ar fi reorganizate cu trupele coloniale actuale şi ar forma sîmburele şi depoul noii armate coloniale. Această armată ar depinde de ministerul de resbel şi ar fi recrutată în Francia, îq Algeria şi in colonii prin angajări şi reangajări voluntare. ZIAR DESMINTIT Berlin, 25 Septemb.— Norddeutsche Zeittung este autorisat să declare, că pretinsa întrevedere a unul corespondent al lui Figaro cil cancelarul de Hohenlohe uu a avut loc. întreaga povestire a lui Figaro este cu desăvârşire falşă. INFORMATIUNI Regele cu toţi membrii familiei regale, cu miniştrii şi preşedinţii Gorunilor legiuitoare, au plecat aseară a Constanţa de unde se vor Întoarce mâine. Săptămâna viitoare un consiliu de mi-niţtr isc va ţine la Castelul Peleţ, sub prezidenţia Regelui. In acest consiliu se va discuta pe lângă alte chestiuni importante, şt aceea a disol-varel Corpurilor legiuitoare. Mercur! 13 a. c., tribunalul de Dîmboviţa a oondamuat pe d. Iosef Rothenstein, misit de eereale din Bucureşti, la şase luni închisoare şi 200 lei despăgubiri, pentru calomniile aduse, printr’o scrisoare către direcţia căilor ferate, şefului staţiei Nucet. Conslantinopol, 25 August.—In arma ploilor torenţial» o surpare de pămfint s'a produs în satul Hodelda, Vilajretul Yemen. 8înt vr’o câte va sute io victime. Anunţăm cu părete de rău încetarea din viaţă a consilierul iii de la Curtea de Apel din Bucureşti D. Economu. Trimitem condoleanţele noastre familiei. La Piatra N. s’aînfii nţat, cu începerea anului şcolar curent, o şcoulă prbtesionalăi Directoară a fost numită d-na Zul- l nia G. Isăcescu, iar printre alte profesoare este şi inteligenţa institutoare, d-şoara Riţxandra Budu, sora amicului nostru Petre Budu. La oferta primăriei Iaşi, dş a i se cumpăra titlurile de rentă română ce posedă, Banca naţională a României a respuns că nu poate şi că nici cumpărători nu se găsesc. Aceasta dovedeşte, că renta română e uu litiu, ce nu se poate plasa de cât în străinătate. Mâine vom publica un articol de reportaj, despre marde manevre ce se vor executa zilele acestea de corpurile 1 ţi 11 de armată. Vom da toate detaliile cum se vor face aceste manevre, cari sunt foarte interesante. La 1 Noembrie se deschid nouile spitale construite cu spesele judeţului, la Buzău şi la Mizil. Ambele spitale, atît ca looal, cît şi ca mobilier, sunt conforme cu cerinţele lii- gieneî. Marţi, 19 curent, Curtea de Apel, secţia I, din capitală, judecă afacerea Zappa cu statul grecesc. Prohibiţiunea, care oprea imporlarea porcilor în Austria, prin punctul Iţcanî. a fost r»iiica!ă. Exportul dar este liber pentru toat® acele judeţe, unde nu exsistă epidemie. In comunele VoineştI şi Dragomireşti, din judeţul Dâtnboviţa, s’a deschis pe ziua de 10 (22) Septembrie 1895, cîte un oficiu telegrafic şi de postă uşoară, earf vor manipula şi mandate postate interne, precum şi colete poslale rurale, Servipiul la aceste oficii este de la 2—C seara. Astă-zl s’a deschis primii sesiune a Gurţei cu juraţi din judeţul Ilfov. La 15 Octombrie a. c. se ţa ţine concurs ia şcoaia ae finanţe peniru obţinerea stipendiilor pe cari ministrul de finance le acordă la 12 elevi, dândn-te cîie 90 lei pe lună pe lot timpul cît voi urma cursurile acestei şcoale. De la 19 Septembrie st. v. va intra in vigoare orariul de iarnă la direcţia căilor ferate. Din gara de Nord a plecat erî dimineaţă 5780 de persoane la serbarea inaugurare! podului de peste Dunăre. Au mai plecat apoi imne destui de jl multă şi prin gara Filaret. Nu mal vorbim de lumea aceea care a fost transportată cu vapoarele regiei. In total se crede că au luat parte la inaugurare piuă la 40,000 oameni. Ministerul domeniilor şi al comerţului a comunicat tuturor Camerelor de comerţ din ţară programul expoziţiei industriale ce se va organiza în 1896 la Berlin. Conform programului Expoziţiunei Cooperatorilor, d. Butculescu va convoca in luna Octombrie un congres al agricultorilor din ţară, spre a se pune bazele unei uniuni a agricultorilor. In faţa crizei agricole ce ne bintue, iniţiativa aceasta ni-se pare foarte ne-merită, şi-i urăm tot succesul dorit- Confratele nostru de la „Constituţionalul" d Lupu Dichter se căsătoreşte cu d-şoara Maria Gold. Ceremonia cununiei se va celebra Duminică 17 Septembrie la orele 6 (ft p. m. în Templul Choral din str. Sfinta-Vinerî. Cele mal călduroase feficitărl şi urări din partea noastră tinerilor viitori soţi. Astăzi a Început examenul de bacalaureat, proba inscrisă. S’au presentat peste 35(5 de candidaţi, din cari o mulţime de domnişoare- Ministerul de interne a aprobat rhal multe modificări in budgetul comunei Bucureşti. Construcţia palatului administrativ din Piteşti a fost adjudecată asupra D-lor architecţi Dobieseu, Maima-rolu şi Zabai’iade. O jurisprudeuţâ Curtea de apel, secţia II-a, din Iaşi, a stabilit ieri o însemnat# j-urispru-denţă in ce priveşte stabilirea cnes-tiunei când un preot este In exerciţiul funcţiune! sale. lată cum s’a prezentat taptul: Gh. Niculau, fiul preotului din Ştirbeşti, jud- Neamţ, Întâlneşte pe şoseaua care duce la satul Mârnoaia pe ; preotul Dimitriu care umbla cu aju-nul bobotezei. Niculau pretinzlnd că pe acolo e parohia tatului său, sudue pe preotul Dimijtriu şi 11 alungă. Preotul Dimitriu cheamă In judecată pe Niculau pentru ultraj. Tribunalul de Neamţ şl-a declinat com-petinţa, pe motiv că faptul ar con-1 stitui o simplă insultă, preotul na* A www.dacorpmanica.ro r 16 SEPTEMBRIE 1895 No. 2671 fiind în exerciţiul funcţiune!, de oarece de şi îmbrăcat cu patrahiml şi cu cruce în mână, se afla pe un teritoriu străin parohiei sale. Curtea a admis teza părţeî civile, că preotul când oficiază, ori în ce loc s ar afla, este in exerciţiul funcţiune!, şi a condamnat pe Niculau pentru^ultraj. A apărut «Din inimă» un nou volum de poezii datorit talentatului' tî-nărRadu D. Rosetti. VolumulŢiparitcTi o deosebită îngrijire, are peste 100 Pagini şi o ispititoare copertă. Preţul 2 lei 50 bani. Iri curând voin face o dare de samă 0 fată numită Anica Marcoş, din str. Traian No. 19, pe când gătea nişte bucate la o maşină, din nebăgare de seamă i s’a aprins hainele. Cîţî-va oameni sărindu’I în ajutor, au reuşit s’d stingă. Totuşi, ser-mâna fată s’a âîes cu câte-va arsuri grave. Dînsa a fost dusa imediat 1» spitalul Ca rit as. Anunţăm cu adîncă părere de reu încetarea din viaţă a.distinsului adr vocal; Dirnitrie Popesc», senator şi linul dintre distinşii membri ai partidului conservator. Repausatu! era director al ziarului «Dreptul». Trimitem condoleanţele noastre soţiei crud lovită şi întregeî familii. A* eşit No. 27 din spiritualul ziear ţi vil şi cazon, Moş Teacă. Ca în toţ-dauna, este plin de duh şi de humor. Din bogatul şi variatul sumar, relevăm : Inaugurarea podului Congresul tinerime! Cronica teatrală Din blestemăţiile lut Georges Scorţescu. Elena lut Steiiean etc. etc. etc. Cea ce simţi, citindu-1, nu se poale exprima prin vorbe, de aceea recomandăm cumpărarea şi citirea lui, spre a gusta prî-care verva spirituală a spiri-tualuluî nostru .confrate Jivil şi. cazon. INFLUENTA RUSEASCA FN EST Bancă şi al 11-lea împrumut chino-1 rusesc Peie> sburg, 26 Septembrie. — „Novoie Vremia“ menţionează ştirea în privinţa u-nul al II-lea împrumut chino rusesc cu participarea capitalurilor ruseştîfşi franceze, precum şi în privinţa creare! unei bănci chino’Tuseştl. Proiectele de călătorie a d-luî Witte la Agaris ar fi l-n rapori cu această afacere. .Journal* zice că crearea acestei bănci va contribui la întinderea influenţei ruseşti în Est. SCUFUNDAREA UNUI VAPOR Brema, 26 Septembrie.—Vaporul Ceres care aparţine soeietăţel de navigaţie Nep-tuue s’a scufundat noaptea trecută, în urma unei ceţi prea mari lângă Nienwsdiep. Se speră că se va putea scoate la su ■ prafaţâ. PROPUNEREA D-LUI CAVAIGNAC Paris, 26 Septembrie.—Gomisiunea budgetului este în unanimitate favorabilă proiectului Gavaignac expus erl. A mal ascultat pe d-nul Cavaignac care propune fusiunea statelor majore de geniu şi de artileria. Pasiunea s’a votat ca 15 voturi contra» 3. REFORME IN ARMAU BULGARA Viena, 26 Septembrie.—.Corespondenţa Politică* află din Sofia că nişte reforme se vor introduce în armata bulgară cu începere de la 1 Ianuarie 1896. S’au decis deja noui formaţiuni pentru artileria în astfel de mod, în cât fie-care regiment va fi sporit-cu o divisie de baterii TRIUMFUL TARANlMEI Ltmberg, 26 Septembrie. — La alegerile pentru dieta, în colegiile rurale partidul agricultorilor a câştigat 7 locuri, rutenii au perdut două locuri. Fracţiunea oposiţie! rutene a căzut; şeful său d. Romanczuk se află printre nealeşl. Prinţul Sapiena şi contele Maczinsky au căzut în contra ţăranilor. VANDALISM Toulouse, 26 Septembrie.—Nişte tineri au năvălit în timpul sării în casele ţiganilor (gltanos). Au aruncat mobilele pe stradă şi au dat foc caselor. Geandarmeria a tras asupra mulţimel cure a primit-o cu lovituri de pietre. S’au făcut vr’o 20 de arestări. ALEGERILE WHiNlCIPALEl-DIN AUSTRIA Viena, 26 Septembre. — Alegerile municipale ale colegiului întâiu din Viena s’au făcut în mijlocul celei mal mari linişte. S’au ales 32 de liberali, 13 antillberall. A fost. şi un balotagiu. Antiliberaliî au câştigat 7 locuri. Din numărul total al consilierilor municipali sunt 91 antiliberali, 46 de liberali şi un balotagiu. Mim, PODUL DF. PESTE DUNĂRE Şl O VOCE AUSTRIACĂ Viena, 26 Septembrie.—Ua articol al lui FredemblaM asupra inaugurării podului de la Cernavoda, demonstfează marea însemnătate a acestei opere care face pe Bucureştii şi exportul grâurilor româneşti independente de statul care se află la îmbucătura Sulineî. Pentru Austro-Ungaria, noua operă semnifică o sporire a concurenţei româneşti, dar avantagiile şl prejudiţiiie se vor compensa. —B’iind date' relaţiunile comerciale carlj a-nimează cele două ţări, putem considera otl-ce creştere a bogăţiei române ca fiindu-ne favorabile. Considerăm în tot-danna cu bună-voinţă şi cu un interes îndoit, starea prosperă a ţării situată la graniţele noastre de Sud-Est şi urmărim mal cu deosebire cu acea atenţiune progresele României care se apropie de noi din punctul de vedere politic. Descriind apoi frumoasa operă technică datorată în mod exclusiv inginerilor romani, şi cu care Româuia se poate glorifica, «Fre-demblatt» o relevează că aceasta este una din numeroasele succese româneşti obţinute de la urcarea pe tron a lui Carol I. Altă dată, stat vasal, fără cultură independentă, fără autoritate în Europa, România e acuma liberă, în posesiunea unei armate care a dat dovadă de puterea sa şt dotată de numeroase inştituţiuui de învă-ţămint. Drumuri de fer străbat ţara făcând astfel cu putinţă utilisarea bogăţiilor pământului şi existenţa morală şi materială a a-gricultorilor va fi ridicată. Inteligenţa naţiunel se desvoltâ din ce în ce mal mult, ordinea domneşte peste tot şi dinastia formează un centru solid garantând, cu toate luptele pasiunilor politice, o des-voitare care justifică cele mai frumoase speranţe. România a devenit un factor însemnat printre statele Europei şi incepe să concureze la munca culturii universale.—Aceasta se datorează înţelepciunel, energiei şi zelului neobosit al lui Carol I, şi lucrarea sa luminată a contribuit în mod puternic a a-duce ţara la nivelul în cure se află acum. Din prima zi Carol I a înţeles misiunea sa în cel mal înalt sens al cuvântului şi S’a inspirat neîncetat în activitatea sa, de nobila sa dorinţă de a deveni bine-făcătorul poporului sOfi. Nu i-a fost în tot-dauua uşor de a găsi, pe terenul agitat ce a găsit îu România, posiţiunea de care avea trebuinţă pentru, a-şl îndeplini datoriile ce ;I sumase Mulţumită rarilor sale talente a reuşit şi azi, naţiunea se simte legată de dinsul şi casa sa In mod indisolubil, având deplină încredere în înţelepciunea sa. Dobrpgea câştigată de curând, e acuma unită în mod solid vechilor părţi ale ţării. —Serbările strălucite ce au avut loc pe Dunărea de jos soni dovada cea mai frumoasă. MANEVRELE RUSEŞTI Petersburg, 26 Septembre. — Invalide usse anunţă că marele duce. Nicolae Ni-colaievicl, inspector al cavaleriei, cu reşedinţa în Polonia, va asista la marile manevre ale cavaleriei cari vor avea loc la 24 Septembre aţii vechiu între Varşovia şi Skermtwice. 130 de escadroane şi 54 de tunuri vor lua parte ia aceste manevre. INAUGURAREA PODULUi „REGELE CAROL Ara spus şi repetăm că ingineri! ş’a u dat toată osteneala ca cea mal perfectă ordine să domnească. Au muncit pe ziua de erl colosal. EI au condus trenurile şi au îngrijii de toate. Toată lumea a trebuit să rămîie pe der plin mulţumită, ca ia nici o serbare s’a ţinut seama de tot publicul, su făcuseră chioşcuri numeroase, se instalase umbrare şi mese de scânduri. Erau şi restaurante, berării etc. Dar incontestabil că lucrările n’aii putut să se petreacă în cea mai perfectă regulă. Era prea multă lume şi prea dădeau toţi odată năvală. Recompensele După ce s’aă terminat experienţele, regele ş împărţit decoraţiile. D. C. Olă-nescu, ministrul lucrărilor publioe şi directorul soeietăţel «Five-Ule» aii fost decoraţi cu marele cordon al ordinului «Coroana Românie!»■ D. Saligui mare ofiţer al aceluiaşi ordin. Mai mulţ! maiştrii şi contra-maiştril aQ primit serviciul credinoios. Banchetul Banchetul s’a dat Intr’o sală imensă, construită pentru a servi de sală pentru repararea maşinelor. Masa era ast-fel aşezată. Pe stînga în toată lungimea (vre-o 30 metri) masa regelui. Această masă era împărţită în trei. In mijloc stă regele, ave ud la dreapta pc prinţesa ele Meininghen, d. L. Catargiu, genefal Mânu etc., iar In stînga pe Mitropolitul Primat, d. G. Oantacuzino etc. ggln faţa regelui se aflau d-nil C. Olu-nescu, Carp eto. Aripa dreaptă era prezidată de regina, cure avea în dreapta pe prinţul Leopold, (acesta purta uniforma do colonei de dorobanţi) iar în stînga pe prinţul Ferdinand. Aripa stingă era prezidată de prinţesa Maria, care avea Ia dreapta pe prinţul de Meininghen, iar la stînga pe prinţul Wil helm de Hohenzolern. La masa aceasta au mal luat loc toţi miniştrii cu d-nele, doamnele de onoare, corpul diplomatic, d nil D. Sturza, T. Ci Maiorescu etc. etc. D. Duca era în faţa reginei, iar d. Sa-ligni în faţa prinţesei Maria. Cele alte mese in numer de 9 erau u-şezate in curmezişul săleî. La masa 6 era presa. Presa streină era reprosentată prin d-niî Bacher jJ(Times) J. Brun (Debats), un represeutat al ziarului ilustrat din Lipsea, d. H. Kraus represonta mal multe ziare din Germania şi Austro-Ungaria, d. Paianu (L’ilustration) etc. Presa română din Austro-Ungaria era representată prin d-nil A. Mureşanu (Gazeta Transilvaniei), Dr. Zota (Gazeta Bucovinei), DiaconovicI (Dreptatea), Albini (Tribuna), Ziarele din Bucureşti eraQ representate prin d-niî V. C. Rosetti (Românul), G, Em Lahovari (Independenţa), Em. Culogiu (V. Naţională), A., Ciurcu (Timpul), Ion C. Bacalbaşa (Lupta), P. Christodulo (Ţara), A. Chiriacescu (Constituţionalul) G. Ste-riadi (Agenţia Română); Representanţil ziarelor nemţeşti din Bucureşti. In total erau aproape 400 de membri, printre aceştia, directorul companiei Five-Lile. Ma! mulţi ingineri şi profesori din Paris, Germania şi Petersburg, inginerii români din direcţia lucrărilor noul,Jpreşe-dinţil Curţel de Casaţie, generalii I. Lahovari, Arion, Algiti, Berendeifi, Baico-ianu, Răsti, Popescu etc. Secretarii tutiilor ministerelor. D-niî N. Bobescu, Sturza-Schoianu, Gr. Golescu, membrii biurouriior Corpurilor legiuitoare, D-niî Ţoni, T. Maiorescu, Cu-lianu, N. Filipescu, Oolonel Brătianu, I. Galenderu, membrii consiliului de administraţie C. F. etc. etc. etc. Menu-ul Iată Menuul banchetului: Hors d’oevre Caviar frais Consomine de volaille Bouchees â la Reine Saumou glace â la Regenne Filet de boeuf â la Royale Chaud-froid de cailles en caisscs Punch â la Romains Poulardes du Mans truffâes Salade â la Russe Asperges sauce Hollaudaise Grlaces, Gâteaux ă la Princesse Fronages, Fruits. Vius Sherry, Iohannisberg, Cabinet Clos de Vougeot Sauterne, Château Yquem Monton Rotschild Pommery sec-. * Cînd s’a servit Champagnia, d. G. Olă-nescu, ministrul lucrărilor publice, a ridicat un toast pentru rege. D«sa a arătat importanţa podului care, ^ spus d. Olă-nescu, se datoreşte înţelepciunel şi stăruinţei regelui. D. Duca, directorul generai al C. F. R. a arătat de asemenea importanţa podului şi a relevat meritele inginerilor noştril. Regele, foarte emoţionat, a răspuns că se simte fericit că în timpul domniei sale s’a ridicat acest pod, cea mal strălucită dovadă de capacitatea şi munca poporului român. Regele a sfârşit, urând ca podul acesta care are o imensă importanţă economică, să spue generaţiilor viitoare din secol în secol înţelepciunea generaţiei de azi, după cum de mii de anî podul de la Severin ne vorbeşte de Traian. Regele a închinat strigând: „Să trăiască România Aplause zgomotoase au acoperit de mai multe ori toate aceste discursuri. Masa populară Pe când în sala cea mare, luxos împodobită se mânca conform meuuuluî de mal sus, la oare-care distanţă, mir de locuitori din Dobrogea, Ialomiţa, Brăila eto., stau la mese de brad şi-şî impărţeau berbecii, vinul şi pâinea. De şi nu era luxoasă această masă, nu era de loc făcută cu sgârconie. Toţi cel chemaţi sa asiste la serbare au găsit ce să mănânce. * Era mal rău de aceia car! veniseră cu trenul de plăcere. Şi mulţ! mal erau. A-ceştia au trebuit să-şi smulgă mâncarea cu resboiu. O adevărată luptă. Halbele cu bere, cârnaţiî, pâinea, s'ruguri! să smulgeau din mână în jnână. Ordinea nu era posibilă. Dădeau oamenii uni) peste alţii şi in mijlocul unor strigăte teribile, în picioare fie-care mânca pe apucate. Baracele erau luate cu asalt, chelnerii isgoniţl, şi totul devastat. Ce afacerii au făcut negustorii ? E greu de spus. Mulţi au plătit, şi au plătit scump, cum se plăteşte în asemenea împrejurări, dar iarăşi mulţi n’au dat nici un gologan. (Va urma). (ulegător. Q r p » i| | T A e bonă dare să ştie ♦ ? LA'U I n franţuzeşte şi să în- grijească de doi copil. A se adresa la redacţie. EDIŢIA Ha Ultime informaţii 1 oţi membrii clubului pa tjîcal, din ^isctspeşi?, nu iwt ceî insistenţă pnajaţi să. sa-sisie la întrunirea ce va avea Sne Sâmbătă, asupă prâsuar, Intre ©rele 4 şi 5. Sunt cesftîuni uimpertănte la ordinea ariJes. Amicii noştri din PIoeştI ah decis a se strânge într’o grupare şl a înfiinţa an club radical. Paris, 26 Septembre.— Curtea cu juraţi a achitat pe dama Boulton care a omorît cu un foc de revolver pe amantul ei d. Glaser, Subdirector al Băncii ruseşti pentru că vota să o pârăsească. Balcon, 26 Septembre. — Trăsnetul a căzut azi dimineaţă asupra unul puţ de naft dând foc ia alte şease puţuri încă. Un lucrător lipseşte ; 2 au fost arşi şi 3 răniţi. Mitropolitul Primat va pleca mâine dimineaţă la comuna Hulubeştî, jud. Dăm-boviţa, unde este invitat să sfinţească biserica din acoa localitate. Astă zi s’a început examenul în scris pentru bacalaureat. Candidaţii suni împărţiţi în două serii: întâia serie de la litera A până la L inclusiv şi a doua de la M până la Z; în această a doua serie intră şi absolvenţii liceului real. Bonurile pentru distribuirea cărţilor la copiii săraci se împart în toat zilele, afară de sărbători, de, la orele 2—3 p. m.-la primărie. Duminică 17 Septembrie, fiind aşaptea aniversare de la moartea Juliei Hasdefi Domnul şi Doamna Hasdeu vor sta în templul răposatei la cimitirul Şerban-Vodă (Belu), tle. la orele 11 până la orele 4, p. m., primind p6 amici şi cunoştinţe. As'tă-z? s’a întrunit consiliul comunal al capitalei sub preşidenţia d-lui N. Filipescu. La ordinea zilei chestiuni de exproprieri, credite şi continuarea discuţiei în privinţa alimentărei cu apă a o-raşuluî Bucureşti. Consiliul comunal al capitalei in şedinţa trecută a hotărit cedarea terenului necesar ministerului de res-bel şi darea a 10 mii lei pentru construirea unui observatoriu astronomic. Acest observatoriu la care va contribui şi ministerul de resboi va servi Statului Major în rădicarea planului oraşului Bucureşti, după care apoi va rămînfea proprietatea comunei. Crimă Aseară s’a săvîrşit în comuna Pan-telimpn o crimă din cele mai îndrăs- a ocuitorul Marin Dinu dimpreună cu doi fii ai săi eşind înaintea consăteanului lor Ştefan Dinu l’au bătut cu ciomegele şi l’au străpuns în cap şi în coastă cu o greblă dje fer. Victima se află actualmente ia spitalul Pantelimon în ultimele momente Criminalii sunt liberi, graţie pro-teqţiei de care se bucură din partea primarului acelei comune. Parchetul de Ilfov a fost sesizat de rudele victimei. Inspectorii sanitari au constatat că in localităţile muntoase porumbul se coace abia la 3—4 ani odată, iar în alte locuri nu se coace de ioc. Ţăranii însă nevoind să asculte poveţele date ca în locul porumbului să cultive orz ,i cartofi, pe cari vînzindu-le şi-ar putea procura porumb, continuă mereu cu cultivarea porumbului pe care apoi îl consumă crud. In curînd consiliul sanitar superior se va întruni şi intr’o serie de şedinţe va discuta această chestiune, vizând tot odată şi la măsurile ce trebuesc luate în această privinţă. In curînd direcţia serviciului sanitar va tace o statistică de toate localităţile unde porumbul cultivat pu se poate coace. In ultimul moment, „Agenţia ro-mînă ne transmite următoarea telegramă : Sofia, 26 Sept.—Ministrul justiţiei, D. Mintchewitph, a fost însărcinat cu reprezentarea Bulgariei la Bucureşti. D. Stoilov va lua provizor justiţia, B i b I i o grafic Au apărut în editura librăriei C. Spetea : MANUAL DE GEOGRAFIE pentru clasa IU primară Preţul Lei i.25 Şi MANUAL DE GEOGRAFIE pentru clasa IV primară Preţul Lei i.50 Ambele, de F. Stamatescu, profesor la şcoala normală de Institutori. Lucrări aprobate anul acesta de ministerul instrucţiei publice. HITie Domnişoare AL PROFESORILOR ASOCIAT! No. 24, Strada Universităţel, No. 24 -IAŞI- AceaatS instituţiune dirijată de d-şoara C. War-lam, a probat pâuS aci prin succesele constante obţinute la examenele de bacalaureat valoarea Învăţământului ce se dă elevelor. Precum asociaţiunea n’a cruţat până acum uicl un sacrificiu pentru a răspunde la aşteptarea părinţilor, va căuta şi pe viitor a respunde la cerinţele sociale şi va introduce toate Îmbunătăţirile cerute. Resultatul satisfăcător obţinut la ultimele concursuri di profesoare probează în deajuns şî-a a-juns scopul. In anul curent 14 eleve din acest institut au obţinut catedre prin concnrs asigur&ndu-şl ast-fel viitorul. învăţământul coprinde : I. Cursul primar de patru clase după. programa oficială. Elevele de clasele I, II şi III depun examenul în Institut înaintea delegaţiunel trimisă de Onor. minister, iar clasa IV se presintă la o şcoală publică indicată de d. revizor şcolar, conform de-cisieî ministerială. II. Cursul liceal de şeapte clase după programa oficială. III. Secţiunea de bacalaureat pentru elevele care doresc să treacă bacalaureatul îu sesiunea din Iunie. IV. Curs de preparaţiune pentru şcoala normată de institutoare după noua lege privitoare la această şcoală. V. Un curs deosebit pentru elevele care nu doresc să treacă bacalaureatul şi se ocupă mal mult cu limbele străine. Musica. desemnul, piotura, pirogra-fia, sunt cultivate cu o deosebită atenţiune. Producţiunele mu-sicale anu„.e precum şi expozfţiunea de desemnurt la finele anu'nţ şcolar sunt o probă evidentă de progresele obţinute. Munca curat intelectuală nu ocupă tot timpul elevelor şl Asociaţiunea se îngrijeşte a le inspira pe lângă gustul ştiinţei şi dragostea pentru lucrul de mână atât de necesar într’o familie. Elevele învaţă tot felul de lucrări manuale inaă cea mal mare atenţiune să dă croitului. Elevele cursului superior croiesc, şi lucrează singure hainele lor. Exămeneltj de corijare se fac de la 2—6 Septembre. Cursurile îniep regulat la 4 Septembre cu următorul personal didactic şi pedagogic : D 0. Albineţ, profesor la gimnasioi A-lexandru-ceL-Buui, ya preda matematicele oară inferior. D. V. Atâtiasiu, profesor la licoţil sfatul»! va preda iimba latină purs inferior. D. A. Bădărău, profesor la gimnasiul Alexandru-cei-Bun şi la şcoala comercială, va preda filo sofia, economia politica şi dreptul administrativ. D. E. Brillll, profesor la şcoala comercială şi !a şcoala militară, va preda matematicele curs superior. D. G. Băleanu, va preda limbele latina şi germana curs superior. D. G. Baronii, va preda higiena. D. E. Caudella, directorul conservatorului, profesor şi directorul musiceî în institut. D, V. Cireş, profesor la Seminar, va preda limba română, curs superior. D. I. Gheorghiade, va preda limba el-lenă, curs superior. 0. L. Grigorescu, va preda limba româna şi istoria, curs inferior. B. E. Mezetti, va preda musica vocala. D. I. Pivnicer, va preda matematicele, curs inferior. Economul C. Stiubei, profesor la liceul statului, va preda religia. D. I. Şumuleanu, licenţiat, va preda ştiinţele fisico-chimice, curs superior. D. I. Tufescu, profesor la liceul statului şi la şcoala comercială, va preda istoria, curs superior. D. M. Tomida, profesor 1 liceul statului, va preda ştiinţele naturale, curs superior. 0-ra B. Cosfachescu, studentă la u-niversitate, va preda ştiinţele fisico- naturale, ours inferior. D-ra fti. Codrescu, pentru ptano. D-ra A. Danfi, bacalaureată, va preda istoria şi limba franceză, curs primar, D-ra C. Dimitriu, bacalaureată, va preda limba ellenă, curs inferior. D-ra Lindenberg, profesoară diplomată, pentru lucrul de mână. D-ra F. Leduc, profesoară diplomată, va preda limba franceză, curs inferior. D-ra 0. Oswald, profesoară diplomată, va preda limba franceză, curs superior. D-na M. Mocranski, profesdră diplomată, va preda limba germană, curs inferior. D-ra E. Negruzzi, bacalaureată, va preda limba franceză, ours inferior. D-na L. Ruckmann, pentru piano D-ra A. Săvulescu, bacalaureată pentru cursul primar. D ra M. Sieliensha, va preda germana, cursul primar. D-ra 0. Sachelari, pentru piano. D-ra A. Warlatlî, pentru piano. D-ra D. Wechsler, bacalaureată pentru cursul primar. D-ra E. Wariam, profesoară la şcoala profesională Sf. Sava şi la aceea a Reuniune! femeelor române, pentru caligrafie, desemn şi pictură. D-na M. Wlşnevski, maestră de croitorie. D-ra L. Zaharia, bacalaureată, va preda limba latină, ours interior, D-ra M. Ziolecka, pentru piano, -L-Uh www.(Jaeoromamca.ro .i*. I' * Mi L 61 SEPTEMBRIE 1895 «Mistrii m» No 2671 n ţ || “ A DE LA FABRCl DE PRODUCTE CHIMICE D* C. COSINER Acest extract da, amestecat ctl multa apa un «TET «IGIENIC, GUSTOS SI EFTIN Admis pentru consumaţia în ţara de către Consiliul Sanitar Superior & Recomandabil d-lor băcani, birtaşT, administratori de moşii, fabiicanţl de oţet, de murături, etc. Pentru orT-ce informatiunî a se adresa la biuroul APELOR MINERALE NATURALE * Î'-ELO.T IWA8 RENUMITE Crn mut «rafii ţl preţloasil A pi MINHIML.t nl«,!ilfn*nddi; coh urni bogată in aotlu litra rbonfeă ţi tu ncfil carbonic j Mn>|>j io t u cristalul plină In ultima picii- tnrft i c mul plăcut Oorviz Cu vin, De vânzare cu preţurile originale la ma-gasinele de coloniale a d-lor : Diniscblotu Toma N. Piaţa Ghica; Iorditchescn Gliită, piaţa Ghica; Rovaciu D. & V. Gnerltd (fost Nicolae Penopolu) str. Şepcari. Depositul general : G. CHESES,. Calea Moşilor 59 la «trei brazi», vis-a-vis de hotel Londra. STRADA SXARDAN If 10, BCCURESCI LECTIUNI DE DESEMN SI PICTURA D. pictor Ion V. Voinescu absolvent aţ Academiei de Bele*Arte din Paris, domiciliat str. 11 Februariu No, 5 având cîte-va ore disponibile, se pune la dispoziţia a-matorilor de a lua lecţiu l de desemn şi pictură. a Esenţei>r de Ori za Afumând tonte obiectele fără a muia. DouB-spre-eece mirosuri delicioase PARFUMER1A ORIZA L. t e (j r n n 11 Plece de lei Med chine, Paris, Mal ’nainte 207, rne Saint-Honorâ, PiBOl VELESCU 1MSINE AGRICOLE Şl IIWSTilIiLE BUCUREŞTI,— STRADA SMARDAN, No, 35 Sa ison d’Ete â R \ P nj ilSGEŢMSZ (Basses-Pyr6n6es — France) La piu» bollo Plaţie de X’Ocean ©RÂND HOTEL Tenu par M. MONTENAT «2 A ASCENSEUH - CUIV3IERE itLECTBIQUE Ce msgniHque Atablissement est plnc£ â cM du Cnsino, nu bord de la mer et en face da li plnge des beigneurs, dans la plus belle situation. II se recommande aux âtrangern par ie plus grand confort, une excedente culsine et des prix moderAs. 300 Chambre.s — Apparlement* aoec. Salon» Particulier.i — Graiul Pestaurani d'Eli Service de Ih'pcche.» Quoiidten. Representanţa geueralft a fabrice! H. IAiiN ARNSWALDE pentru MOTORI DE PETROL Locninobilc, cazane de abur, reser-vorll, instalaţlnn! de fabrici de petrol şl de spirt Mori, Ferestrae mecanice, CSI ferate Curele de transmisiuni, uleiuri ml-NV nerale şi toate furniturile pentru stabilimente Industriale CASE DE OŢEL PENTRU BANI din marea fabrică Emil May şi Horman furni8oara Norddeutsche Bank din Hamburg Saramura „DUPMY11 pentru spălat sâmînţa contra mălurei CIRCULARI ŞI CATALOAGE GRATUITE REPRE8ENTANT GENERAL Şi DEPOSITAR AL RENUMITEI FABRICI TUL FLOTHER DIN GERMANIA Bucureşti.—Strada Bibescu-Vodă, Br. I, 2 şi —Bucureşti. CEL MAI MARE DEPOS1T DE TOT FELUL 1)E FAŞfNE ŞI UNELTE AGRICOLE DE O SOLIDITATE SI PERFECŢIUNE NEÎNTRECUTA LOCOMOBILE SI TREERATORl DE 6, S, 10 Si 12 CAI PUTERE sremlafe cu cea mal înaltă eîistincţiune, adică cu unica s a* MARE s iii î A U J I JJ La concursă! sie TreerâtorI de ?a Hcresl ren I8.3Î- Aceste maşine îndeplinind toate corniţele agricuitureî din tară—o asemenea garnitură, adică: Locomobilă ş'â Trenrătoare dio fabrica FLOTHER s’a cumpăra! de onor. minister de agricultură pentru şcoala centrală de agricultură de la Herăstrău „Semănători^ în lat şi în rînduri manua-le TRIORI ^ sistem PERNOLET şi PATENT HEI» „Ventnrătod perfecţionate1' de toate mărimile GREBLE DE F£N perfecţionate, sistem. „HoUinghsworth şi Tiger“ „Batoze de Porumb" manuale şi cu abur MAŞINE DETĂIAT PAE Şl FEN Maşine de făcut Huruială COSITOARE IDE FEN din fabrica Johnston Harvester Co. de oţel pcrfecţiciiate,—FSugurI cu 2, 3 şi 4 brăzdare tot-d’a-una 4013 500 pluguri iti depou. Pluguri cu semănători de porumb şi Pluguri normale RĂRiŢI, HJLVEH1SAT0Ri„ CULTIVATORI Şl TRAVAUiUI Grape de fer flexibile si în diferite mărimi a* POMPE as* ppaţru spălalul cazanelor, de incendiu şi de grădini PIETRE IDE MOARA FRANCEZE de t-a calitate, la Ferto-sous-Juarre (tot-d’a-uua 30—40 perechi iu depoQ) MORI PE POSTAMENT de FER şi LEMN, simple duble, triple şi quadruple Secerătoare „Continental simple şi cu aparat de legat snopi TĂIŞUL LA DREAPTA TOT FELUL [|E UNELTE AGRICOLE Muşamale, părţi de^reservă^curele^etc. m Model din annl i8q$ OeSe mai soBîde, uşeare şi simple construite cu totul din oţel Ultima perfecţiune, din fabrica JOHNSTON HARVESTER C°- Batavia (America) „SFOARĂ DE MAN1LA“, I-a calitate pentru SeceLătorî cu aparat de legat snopi Model din anul 1895 Represantant general al Societăţei pe acţiuni H. FAUCKSCH, Landsfoer g a. W. Germani* Pentru maşine de abur, de la (6 -T200 cal putnre) cazane de abur patentate, Turbine, Motoare de gaz, benzină şi de petrol, lnstalaţiunl complecte pentru fabrici de spirt (■velmţc), Herdstrae mecanice, Mori de măcinat şi de răşnit. Reprezentant generai al fabricei S MON BUHLER d BAU M A NN din Francfurt AM pen'ru coustrucfiunl de Mori adevărat şi perfect automatice fără petre şi fără valţurt de porţelan. Sistemul cel mal uou şi perfecţionat — Această fabrica a construit până acum peste 500 mori auloinatice Garanţie absointă pentru ireproşabilă funcţionare şi materia solid ****>>» p»v > i» .jviiAw J ^ » - -l . tL&Jlm Tipografi» „(.apta1*, Ai* Ultariu, Strada Sllutu Ionica No, U, Bucuiaştl .... www.dacoromanica.ro