ANl^XII.—No. 2662 ^ASicNBiAnEînrE^ ' "J '• ÎN Ţi’RA Ou »n . Sbasb lui»! . . . . '..... -Tre» Inul.......,,u„ , k ■bPontrudtsflţRtKl'jae «d an . . . , ■Sltu'>k>'>:: g- Tril hui!1'. . . b. 1»(V Jt. " kUUU fi EDIŢIA A DOUA DUMINICA ; SEPTEMBRIE 189* :gwaiggiiKiaiK^^ l{ umilii! 9 Pe pagina III, 30 litere, eorp^TJJŢ . , ■ iv î . * • Inserţie ţi reclatnte v » • • . 1 leO libia 25 bani linia. 2 lei linia ,> »j; . . I'l , '(Vl ‘ ■ Pentra unu ficiori a s« adresa: LA jaiwrSjSss? talpe e5«w8«!?'' r«s®9ssM $© tes*S ADMINISTRA TI UN EA s STRABfA fiHFiilSTNT IONICA No. 11. Desperaţi. Zeflemele. I>!n Bulgaria. Goana contra socialiştilor Italieni Justiţia. Zigzaguri. ... ■ Oameni şi luflynn. fa mu iii h , .1 im i o DESPICAŢI Ne ain deosebit în tot-d’auna prin î heah, îmbrăcat în haihe de sărbâ-atitudinea noastră de: .conducătorii , toare. CUTREMURE DE PĂMÂNT ' 4‘V!i ,!f lri-<; v.'A ol, Amenităţii 1 Atitudinea pe care a luat’o^riarul d-lor Nădejde şi Al. Ionescu decâtă-ya vreme,,,, este dovadă că conducâ-“toriî sotiiişfilor se găsesc îtttr’o si-, tuaţie desperai. ‘■fj'iiRimaşi sihguni-în .fruntea muna-■f »febrilor internlEţimait de la clubul So-tir, iupă oâ'au insultat înumod triada! pe' toţi ifoştiî membrii al-consiliului .“general, siau năpus t. apum şi asupra celor alte grupări' democra-(ticeţ cnezândiiică vkmîi părăsi; şi noi Idcurile■ noastre»; şi isţfel Nădejde şi Al. Ionescu vor putea să rămâie sin-•! gurii reprezentanţi ai dntregel d£- '•mocraţilk • ; , * ‘nbiifit i r j Campania lor de-insulte şi fcalom-niî, torentul de invenţii nesărate şi .}'ijedibace, venipul şi gelozia care îi ,i sufocă» nu ne mişcă însă de loc. Am înţeles de mult jocul acestor teribili, bărbaţi politic;! şî le cunoaş-.tepi pi;ea bine talentul de care dispun, pentru ca să ne temem că tar • 1 fi in .stare» cu toată lipsa lor de scrupul, ,şâ ne facă vre-un r£u. .Am spus şi, o repetăm oaţnenil aceştia, dacă ar & mal tale’nţâfi, ar reuşi cu răutatea şi ambiţia ce-t roade , ,să faţă un imens rău democraţiei. Aşa cum, sunt însă. nu-şî fac rfeu de qăt lor- £e Hali în spectacol, dau" ocazie lume! sâ râdă pe socoteala lor şi pun la îndemâna adversarilor democraţiei o serie de insulte şi îm-famil, cu cari aceştia se pot servhîn Con^ţa tutulor democraţilor. O operă maţ tristă, mal desgds-ftâtoare şi mal nefolositoare nu puneau face. Şi nu £ra_, de sigur, nevoie să-şi dea ultimuT an câte-va sute de muncitori, dacă toată misiunea «.Lumel Noul» dra să scăleie 'pe En-igelş şi pe Karl Mafks, tum 'şi să insulte şi să calomniere gftipările 4e-tonocra'ti'ce. f! ' In stăreâ fii tifle* sie âflă sdciăiiştii nu sunt capabili să ne ia Iodul nostru deci lăăând la J0 parte ceea-te s’a petrecut în Bdlgia, J\!rtide situaţia este cu total Aaîlta, datoria so». cicliştilor noştri! era, să caute să se OLLliiifa, fi A ‘ ' îl nl A . sodaliştl, şi azi chiar, când «Lumea Nouă» duce cea mal meschină dintre campanii, în contra noastră,când scribi de cea din urmă treaptă, oameni cari au făcut pe mercenarii condeiului pre la toate ziarele din Bucureşti şi chiar pe la riare prefec-torale din provincie, au neruşinarea să semneze cu numele lor articole -injurioase ia adi;e,sa noastră, noi dăm la o parte gunoiul care acopere miş-câ-reB socialistă, microbii cari 'O rod, şt nu confundăm pe socialiştii cinstiţi şi sinceri cu aceia cari exploatează .gruparea,, cu paraziţii, cari licenţiaţi ditn prăvăliile burgheze fac pe socialiştii la «Lumea1 Nouă». Desperaţii -aceştia pot să ’şi verse veninul lor cât or pofti, nici nu le vom mal face cinstea de a discuta cu el. Capul era retezat şi asvîrlil la o oare-care distanţă, Cadhvrul a fost ţiny,t câte-va zile la spital, dar nu1 s’a patul stabili %-dentitatea şi nici omârîtoriî n’au fost 'descoperiţi. Un fapt care se comentează mult 'în Sofia este şi prmătorril: D. Pttkbff, ndid ţef al partidului stambulovist, divorţează de soţia d-sale. Chîi a atestai divorţ ar fi, . după -zgordotbfa ke circulă în ce'ncurile conducătoare, politica. D-na PetJcoff este sora lui Rizoţf, care este mplicat m mai multe comploturi şi e cunoscut ca rusofil înfocat. MIM . . ,, 'Pcsie 300 de cadavre. Nev) York, 13 Septembro. — După «yjew-York-Reraltl» un cutremur teribil is’a produs în împrejurimele lui Yocatâu, s’au dărâmat 71 de case. Numărul victimelor omeneşti trece peste 300.' S’au şi,găsit deja 153 de cadavre. Multe persoane lipsesc. ■ v ; .m •; Ttu ■ • ; Zl G Z. -A- Q- TT IR I i DREPTATE ' I "V *. - ■*— 2: iii *:p hLi iei itâ s -----------———[ GA SA SE CUNOASCĂ ~jLLu.. Ij ocupat' zilele acestea comisari în Gara de .o o i; ‘organizeze aci , E uşor să ne vorbească pktăi-dul socialist, când contează ca mem^ brii ai partidului toţi lucratorii străini car4-«u-au~şi mu .-at_avea dreptul de vot, nici chiar atunci câjid âm dobâfidi'. btifţfi^iul univetfeal.. £ Wşor1(ş^ v-ofbqştl de iţii' stat-J' *> majorţ de. conducători -af uniţi partid când şi' Ah» ilora.tscu «es,te trecut ti-fhtf^'stfl. ■K" ""*ia sîl i'% fe#r“^fei jjâfţid’care ■Uipoate isă :ifie riţiativla } şi, raat ' a;*pttpitt!WMŞ partid cape ,să inspire-grije;, • ţ|nd-va. «aoinKtoffl -sul o ,-5l ni ochi rel mişerrea socialista, din pţo-- uiiivăjeaaBt daţ.ofpt * concursul '* mostru ftîtat grupării oât ® i jper.sonal , mal tuţuipr socialiştilor. i .of., altă. . . damocnrtă.j (ţe r^aţugr ţipaj e^, „np^tţă,; ^Atkudinea noastră, protestĂnîeiulfl4s" ‘ ţfiW drl «ociafiştil aiafijist . tovjn, ’^unf 'ceâ mal; bnrtă doVadâ. fet.rnwfi 4e.cât' .^ţâj;S,, Dp ne'am Ai ‘«mastecat. niftfc ^ÎMiîft-eejiurg^ki-,, tru isocialiştl işîiuiWiijStrigai &â a °rritdPît f^rtiddl^lor, '^ând^a înceţat < Drepturile omului», «Munca»«D«z-ittbirea ^tc. etc. tu Toate ziarele b’aă de bătăile făcute de Nord. ' Că afi- înregistrat ziarele eroismul cornii sarilOr, bine, dar ceea-ce' n’am înţeles, sunt comentariile ce însoţeaţi acele fapte: Toate ziarele ş’afi perdut capul. Nici mal mult, nici mal puţin, ele cer destituirea comisarilor.' Auz: pretenţie ! Auzi barbarie r Auzi lipsă de pricepere' 1 Adică ce, ar vroi presa noastră, ba taman la gară, la intrarea- capitalei, să se posteze oamenr mănuşaţî, liniştiţi şi poli-trcOşI ? D’apoî- atunci cine ar tnal şti ‘că iritrft în capitala Belgiei Orientului ? Toată lumea ‘ăr crede că intră în Bruxejla, în Belgia Occidentului. Mal mare comedie se poate ? Ar vroi, cu alte cuvinte, presa noastră, cs lumea să treacă prin Bucureşti aşa, ca câinele prin apă, fără ca să-I râmâe un flUfenir măcar. Bl zică englezu d’o pildă ci n’avem nici o originalitate, Bă nc taxeze de maimuţe ale occidentului.' £i vezi, aşa ceVa, nu mi-ar conveni mie. Şi. i aia cu nu numai că cer d-lul colonel Capşa să ţie pe actualii comisari, dar i aşi face o propunere:;, i v Dacă vrea -eă ne recomandăm şi mai;i&-bitir străinătaţei, să pue comisar pe Fo-loştină şi a itor pe |Nae ţJimeanu. Cuiegător; ţ DIN BULGAniA (Corespondentă particulară a ziarului „'Lupta'1). Gtf 'toată UniŞ’Oa aparentă, ta toâte că telegraful mu ne ‘mai aduce nic\ o veste alarmantă din Bulgaria, acolo agitaţia continuă, lupta între rusofili şt stdrnbidoviştî este acută şi pe fie-care zi horii cryiiie se descopşr.' Sunt numai câte-va, zile de »&dnd tSISgtaful anunţa că în Sofia a urs o fabrica dd'câ'fuţe şi o• caşqi. Sar ppreg\(cfi,nimic nţri, e( vppii sixgplfi pe edtpca sug,uv.]stambulovist , boda, iar roasa fostndui pcMţaxu K^o -nadjieff, care a descoperit pe' Utţul ppiprUpriţ lul.Şleflphulpff-r Bă şe adauge la acegtitq, ică pompierii au ■swifopxea. târziu şi Cu nişte pompe mici, cari nu puteau baie pdkcfc-1 iaJ acoperiş, * >' i i * * .i ' Ţopirf jâua \p cate, Incendiul a lCQh$VWl>al, clădirfie despre, cari vor-ibirţimfii smi&'U găsit în porcul dp ipe şasm, aevMii în tufişul deplângă şanţ cadaprut Hinul tîn'ăr matiedqp > ,j 1 u i f >!-< » .V etju1! es GOANA-CONTRA SOCIALîŞTILOR ffALIBNI __. Arestarea a 12 şefi al părtidulut socialist revoluţionar italian. — Suspendarea ziarului socialist revoluţionar «Riscossa» Palermo. 13 Septembrie.—Preşedintele comisianeî domiciliului obligatoriu făc§ud aplicareâ' legeî din- Iulie L894 a tentat mandate! de arestare bontra a douî-spre-zece şefi al parliduluî socialist revoluţionar, printre cari prinţul Cuto, precum Şi îe. contra editorului şj redactorilor ziarului Riscossa, care va suspenda publicaţia A*lţî trei indivizi bontrsr cafbra s’au dat mandate de arestare sînt d^; lîegasit. —*—■ — ■■■''.■ "T-rr—— — -■ '3Sî*Ti a început un noii an judebălo-i’riic. Ne crederi deci datori a atrage atenţiunea d-luî Ministru de justiţie asupra îmbunătăţirilor ce ti*ebuesc;â-duse justiţiei, .pentru- -,ca ee .să: poştă râs put ide importantei chemărirce atş. De sigur că nu avejn pretenţia-să fae'erri aci un stiidiu. ârfîdnunţit' ci piupai să relevăm unele ,din ţieaj unsuri-, •şk.itaal a)es .acelea cari impedjcă ca justiţia să se dea în condiţiile; ne-i cesâre; nTai nles populaţiei sărace. In primul loc trebue să. relăvăm laptul, că lipsa ajutoarelor este foarte mult simţită ia multe judecă,toni. Ar face bine d. Ministru, dacă se va ocupa de această cestiune^ pentru că în multe locuri.. popiiUiţia' suferă din. cifeusa încetinelei ,pu ear?j se dis-tribue .justiţia. Şi de sigur) *mai- aîes pentru oamenii săraci, o justiţie, care să dă încet, cu tărăgăneli şi cu mare chfcl'fuiâlă, inceţfază de a.'rrfal fi jţis- 4*- %) • wT , ■ i fn unele ,oi,a^e |i;ib.unştlşlp qe -iaţe-menea sunto foarte impovărarte ;şi pu ar fi rău, dacă se va mai adăoga o secţie, sau cel puţin un judecători O altă dresţie -asupra Căreia aăragem agenţia d-lul Mitaistru de justiţie' efete. (ihestia ţimbrcldi'. D-sa ar putea în acord cu, d. Minjsl.ru de finanţe^ să‘ studieze-acoasti chestia şi’dac^.nu fva putea, să faclă o. refouiftâ iatiieagă^ aşa < ifm o înţelegem rloidemooraţii'tbluşi să amelioreze si, taţi a dfe TTîPtnti rrr*?WţT Sunt pe lumea asta oameni Căror le e dat să cadă Doborîţi de frig şi foame Şi să moară în zfipadă,. Sub fereastra aurită Unde-un parvenit bogat, A pus sluga să anunţe : «Camere de ’nchiriaţi* î u- l o: i Radu D. Rosedi. ©AMEÎWă m LvichIuki --------------i------„o,-• Amcftîilgi EXERCITATA i SdBj,otnbre. — Novasti Jlice. vpabind fie qomi&iunoa .însărcinată :să juguleze gramţa P am mul ţii că ceh ce-51 avea mal bine de 1 diipâ c,um te’u şi ‘Jnţămplat, era dje. a- dţ.Li^a,n iţre ).,ici 9 trenmnţă dq a delimita grajuiţa, micăide a facejjvţ’o convenţie? relativă la firnkitonei), de pare-ce gfaniţa natuTală- Ce hicP un ehgloz nu Va înd.făsnj sg fi «Pts de>i>ţfis- '* r; ' -U* ^--- •, ,.T. .... In Franţa circulă un tren cu o vitfesă prodigioasă, numit Malle des Judes şi care-transportă cuţierul poştal euglez spre şi de la Brindisi .pentru Judia. Despre acest treu, s’au respândit o. mulţime de sgomote şi iuţeala lui vertiginoasă a creiat o mulţime de legende şi de credinţe, cari toatei au explicare şi o bază reală. Aşa se vorbeşte, că păzitorii de barierî, pe această linie' ferată,, so aâonutf îu do-sui bariorilor la trecerea trenului, căci âl't-fel ar fi atraşi; aruncaţi la pălment şi xănţţi, căci drumul de‘fer facâpti;' goţul ■Indăraţul lui,..atrage tot ce esLş prin pre-jurol.liniei. , >* Este evidetit, oă' tx^iiulj ca şi orî-ce corp în mişcare, creiază un- gol -relativ, unde se, precipită toate corpurile din jurul lui; dar se pune întrebarea, dacă nu este amestecată şi puţin» exagerare fa acţiunea trenului frances. Cunoscuta revistă francesă Lă Ral urc publică în această privinţă' resultatul experienţelor făcute. în Statele-Unite, cu 0-casinnea unul a-ccident întâmplat pe una din liniile ferate americane. Un copil de 11 ani, se găsea'foarte a-proape de şine, fa, momentul trecereDcu mare iuţeală a ifauT trpn aşcelerat. Copilul fu asvârlit .sub vagoane, prin v.iole'nţa curentului de aer, 'stîrnit de’ mişcarea trenului. Urmarea fu acţionarea în judecată a comparnei, caG: ebpifal -nu era vinovat, "fiinâ-că nu se găsea 'pe. ‘şinei Compania şe apără, susţinând, că un tren în mişcare nu produce golul îndărătul-vagoape-lor, 'sad otel puţin nu se; prodiice Jo a;pi-faţie îndestulătoare peAtrii a' -ârifaca la pământ un .co^p, grqu multe zeci dA Jrifagramş. -Iribanaluli^iumi tdxportj,-- po .proffi,şo|rul Franci’s E. Nipher, jrrefesbt da Universi-'tat^ii diu WdaţiingtAn sşi iată la .ce con-ClusfauJ a aj.unş .aavan,t)j|'aţnpricau. Du ţrer\ u.q ,.ciţei»ză, qşpjraţie dş ae; pe lăiur! şi în -urma o fag* diar. I atnage^d mpă_ dfnsM &»fnaro masaJ d# şi?1 iftjişoa ea liiîinr., n..A ..m».. >- ru iiitii 1 1 * jiif 1 & I . VI i ■ i(J b : n J' . J ) ': II fa | IU *#i|( a’ces'tdl afer-'tŞte îu^feşte cua fAsă-'ş!^ viteza tţ^pu^î. îujojege, ,cp paiunle, ,ue aer eefa, nprppiate dq^^en ^ cele m&l repede, şi cu olt cinorvabesfa ma^ deh parte efe şfae. cu ârit mui ■’ puţltf riiite aerdl' l^trâdu-s#. "u ' |r M -: .nuÂou^ă, nO(îiV9liip.\i/mo^x|o^ st xd aproape de Kurv ilfaq du.i,o -anare .viteză j dînsa va fi copriusă într’o serie de diaţşe vp'rtjcâ'^'db ilşr, -riftn se viteze detisebl'^, Sau -porţili^ea b'Orpuldf S§)i din sgtp şine eafaţîqfr’up ,^o apr maj repede de oît. «oat ialtă, jApiţcaţiu'aaa u-UestOE două torţeufiliferiţe. W5 face itsă se îuvîrteasbă fif fflîiil fa acea* ■ M * 1 ’>0o ■ 1 - • n15 111 ii< " i *jj 1 In.acestecondiţfunx un om poate fi foarte uşor asvîrlit .la pămout şi mişcax-ea de rotaţie ce a luat, îl împinge pe şine, când a atins pământul şi aceasta este foarte evident Tot aşa s’a întâmplat cu acel copil. Compania a fost nevoită dar a plăti despăgubiri familiei mieex victime. La noi, unde trenurile merg ca şi carele cu boi, suntem feriţi de ast-fel de nenorociri, ast-fel, că Direcţia căilor ferate române poate dormi liniştită, căci nu este în primejdie de a fi trasă la bara . tribunalului. -Memoriale Regelui fi 18 7 2 Chestia isrâelită în sîreinătate 30 Aprilie (12 Mai). — Demnul soseşte la Turnu-Severfa, după ce a trecut prin Piteşti şi Craiqva, unde a sfat,,două zile. Toate partidele se a-dunasepă la Crai o va. casă ’I facă petrecerea plăcută. Domnul vizitează aci multe biserici chiar şi sinagoga, inspectează, cu na „a făcut. în precedentele călătorii, nu numai stabilimentele militare, dar toate instituţiile pu blice, şi a poftit la masă toate autorităţile, cum şi pe principalele personagii private.. La, prânz,, un membru dinopofiţie, D 1 Clxiţu, care era primar, „eând a trecut domnul întâia dată prin Gra-iova, ridică un tqast în sănătatea domnitorului. Domnitorul bea peptru prosperitatea ţăreî şi pentru unirea tuturor .partidelor. 7i3 Maî:i,ţ— Doamna telegrafiează că a yezut la Viena pe împăratul, pe contele Andrassy,'cum şi pe numeroasele săle rude, şi că acuma se coboară pe Dunăre, de la fiaziaş, unde o aştepta " Şţefan, cel Ma/'.eL Fiind-că numai mâihe are să treacă Porţile de fîeL domnul se foloseşte de ziua frufndusă, ca să se ducă până la Me-hadia. La Virciorova, inspectează grănicerii,' apoi călătoria continuă pe o sosea bună pe frumoasa vale' a Cer-neî, care ducă ia Herculesbad', unde se face 'primirea; După ce a visitat stabilimentul băilor, foferte luxos-. domnul face o plimbare prin pădurea măreaţă. Prinţul Max de Wurtemberg, care face aci o cură, şi cîţî va ofiţeri austriac!, îqţrp alţu un major Rotam, sînt p‘oftiţ-1 fa sitpeu; animaţia e foarte mare la masă, majorul Rotam, comandantul Orşdveî, povesteşte e&t erau de perplecşi la 1866, când s’a aflat că prinţul de Hohenzolern a pus piciorul pe teritoriul României Dom miorul petrece noaptea., in a-partamentele împărătesei, de unde vederea se întinde peste valu'rile sgo-motoase ale Cerne!. 2 (14) Maiu.—întoarcerea la Orşova; domnul se urcă pn bordul «România» şi urcă Dunărea întru întâmpinarea doamne! La 2 şj jum.j «xRomânia» abordează pe «Ştefan Cel Mare»; domnul se urcă pe bastimentul acesta şi are bucuria să’şî vevază nevasta fericită Şi iasă., > ta Ţ.dSeverip, 05 naifilţiii> # lume aştearifă perecMa (.rcfoneaSch, ‘caf*e de aceea face aci un popas .de un ceas. Apoî călătoria continuă în josul Dunărei. Ln . sfint'7inspeotate ; flbPf- ^ fbîicitărî'.pbâte tot se presantă tf-liJLJ, şi. A-nş^^îT-refaeă, fa^fruhtpasă, uar «. aşa sdaftţă (jji feră, că muncmuîAmpulull suifer®. , 4’ D^)' Afe^t’^BOsirea pbretîhel domneşti la BiicurescT. — Dominţa â eşit fa. inUihflipai'ăă părinţilor la Cpfaana -io staţiei Intre Bucniwştl-.-şi Cjurgki— şi bucţiriafal e'-Hiduioşetoareţ1 Primirea Vrf gâra difi Bucureştî este itoV aş i de y 1 T "F - rc 1 rr ■ ■ 1' 1 • www.dacoromanica.ro SEPTEMBRIE 1895 LUPTA No. 2662 caldă, ca şi la întâia ?osire a d nei; e aşa dt multă lume pe strade, că trăsura nu poate să înainteze spre palat, de cât la pas- 8 (W) Maiu.—Domnul încalecă, ca pă inspecteze regimentele de călăraşi concentrate din districtul Ilfov. Exerciţiile merg foarte bine, atacul e viii, mânuirea se execută cil precisiune, lucru de care d-1 e toarte mulţumit. Mal visitează trupele şî după ce s’aii retras în lagăr, gustă din mâncarea lor şi seara asistă la hora lor. La adjudecarea pentru monopolul tutunurilor s’a obţinut un preţ maximum de opt milioane şi jum. pentru cinci ani următori şi un-spre-zece milioane şi jum. pentru ceî-l’alţl cinci ani, în Vreme ce 'prevederile efad numai de dâte cinci milioane pentru fiecare periodâ de cinci ani Din causa căldurel ţceleî mari, perechea domnească se duce în fie-care seară la Cotrocenl, ca să prânzească în parc. (Va urma) BCOUBI — I.a ce pot folosi oasele nani popă ?—Don Paolo Seccbi, preotul din Sassari, a murit acum doi ani. Nişte necunoscuţi, mal nopţile trecute, au violat mormîntul lui şi i afi luat oasele. Credinţa există, că oasele popilor morţi servesc la descoperirea comorilor. lată o nouă «iarbă a fiarelor». — Ce a păţit !Hark Twaln — Colebrul Romancier şi humorist american, intrase mal acum cîtă-va vreme, ca principal tovarăş jiu librăria editoare Charles L... Webster şi C-nia, imitînd ast-fel exemplul lui Walter Scott. Dar bietul Twain a păţit’o tot ca şi ilustrul autor al operei «Ivanhoe. Librăria Webster a dat un faliment sgomotos şi Twain este in primejdia de a nu acoperi nici 5O°/0 din întregul pasif, cu toate că cedează creditorilor totalitatea drepturilor sale de autor şi onorariile conferinţelor pînă la complecta achitare. Mafk Twain zice în scrisoarea ini, că crede a achita întreaga datorie, lucrîndlcu ardoare, în timp de 4 ani. După aceea, la virsta de 64 de ani, va reîncepe o noua viaţă. Bietul Twain va mai sOrie el cu atîla humor după această lovitură ? — Experienţe interesante. — a iâcut marina suedeză cu porumbeii călători. S’a constatat, că porumbeii aflaţi pe bordul unei corăbii de resb.el nu maî puteau fi întrebuinţaţi ca mesageri, după o canonadă cu tunurile cele colosale, căci erau ameţiţi. Aceste experienţe vor fi repetate şi de marina francesă. — Obiceiuri barbare. — La Tan-ger, serbările în onoarea zilei de naştere a lui Mahomet^ au atras o mulţime de triburi învecinate. S’a cîntat şi jucat nebuneşte pe strade, şi apoi ol vil afi fost şfîşiate şi carnea mîueată crudă. ST!R] DIN STRĂINĂTATE FOIŢA pJARUFUJ »LUPTA* P. elzEar netul va fi constituit. El va avea un caracter extra-parlamentar şi o tendinţă mal mult censervaţoure. Camerile vor fi eonvocale prin Octombrie. — Pentru Cuba guvernul spaniol face mari preparaţii. S’aQ comandat 30 mit de puştî Mauser, cari trebuiesc predate numai de c.ât. Pe la jumătatea lui Octombrie vor pleca nouSle ajutoare pentru combaterea re-voluţiuneî, care se ’ntinde din ce în ce. — Afacerea Stokes so ’ngroaşe. Standard, scrie, că după informaţiu- nile priimite din sursă germană, spînzu-rarea lui Stokes ar fi fost făcută în scopul de a sdrobi comerciul german în A-frica orientală. Ce chiţibuşeriî diplomatice. — In Peru lucrurile s’afl potolit. Şeful revoluţionar Pierola a lost întărit ca preşedinte de Congres, şi ministerul a fost constituit. — Congresul partidul al muncitor francez (partidul guesdist), care se ţine actualmente la Romilly a votat în unanimitate o resoluţie prin care se aclamă pacea între popoare şi se însărcinează deputaţii socialişti ca să propună la cameră o lege care reduce, pe cale de convenţiunl internaţionale, gradat şi sinăultaneu, timpul de serviciu în armată. troducă vagoane speciale, nu numai ' pentru acele femei, cari călătoresc sin- I gure, dar ?i pdbtru beţive. Şi cânt} te gândeşti, că Englezii aii oprit vânzarea romanului lui Zola, VAssommoir, tocmai din causa, că a-cest studiu asupra alccx ismulul este ■imoral şi descţustător ! ACCIDENTELE Pe Cftlle Ferate Engleze CUM SE MOARE în FAMSEîA. 11 ARt$E£EIt(w ? — Viitorul minister austriac va fi ijompus de contele Badeni îndată ce su veranul se va ’ntoarce la Viena. Se crede, că pe la 13/25 curent cabi- ERWIECATOAREA înainte de toate, ca «ă nu fie blestemat şi despreţuit de Clotilda, el a pţimiţ cel de pe urmă sacrifici ă şi ş’a dat persoana şa la jurisdicţia ilegală şi supremă ce l-a făcut să întrevadă. Totuşi el nu era aşa de căzut cât putea cine-va să creadă. El nu se ere dea perdut. Trebue ca cine-va să .ţie în seamă justiţia c menească, mal cu seamă când vrea. sări îndrepteze greşelile. Priso-merul se Îndoia că ar fi îndrăsnit âă Întrebuinţeze violenţa contra Iul, şi actul de acuzaţie, care'Irevenea în minte, nu-I inspira de cât o spaimă mijlocie, Şeefestrarea chiar al cărui obiect era, şi cure îmbrăcă forme romantice, nu-I părea de cât £Jpe jumătate serioasă, Poăte ar fi Oficiul de comerţ a publicat statistica accidentelor întâmplate pe căile ferate engleze în cursul anului 1894. Media estejde un accident mortal la 8 milioane de călători. Au fost în total 1115 omorîtî şi 4120 răniţi, din cari 70 mortal şi 5054 mai mult sau maî puţin grav răniţi în ho-telierile speciale ale drumurilor de fer. Printre oamenii de serviciu. însărcinaţi cu înlănţuirea şi deslănţuirea vagoanelor, 1335 afi fost răniţi şi 113 au murit îii urma rănilor. Au mai fost şi 112 sinucideri pe liniile ferate. DUBUT DE LA.FOREST OBSTACOLUL Cu ocaziunea morţei Archiduceluî austriac Ladislas, care a murit în urma unul accident de vinătoare, puşca slobozindu-se, un ziar frances reaminteşte, că ast-fel de sfîrşiturl tragice sunt dese în familia imperială a Austriei. Archiducele Maximilian. împărat a| Mexicului, a murit împuşcat în 1867, la Mexic. Archi ucesa Matilda a perit în flăcări. Archiducele Rudolf, moştenitorul tronului, s’a împuşcat singur în Condiţiumle misterioase ce se cunosc. Se crede, că archiducele Jean Salvator, cunoscut şi sub numele de Jean Orth, a pierit pe mare şi archiducele ViJhelm şi-a frînt gîtul, 6ă-zind după cal. Fericită familie! FEMEEA ENGLEZA Şl BEŢIA De ce sunt capabile femelele ca să-şi procure de băut, ne spune o revistă engleză Tit-Bits, în care un medic a publicat un articol foarte interesant. Trebuie de notat, că clientela lui este, mai toată din lumea bună ! Medicul afirmă, că la Londra, o femeie din societatea înaltă, o lady, găseşte pe la toţi furnisoril săi şampanie, gin şi alte băuturi, şi maî în tot d’auna se întoarce beată d’al bineiea, a casă. -Sunt modiste celebre pentru Whis-quy-ul ior de Scoţia, cusătorese, pentru brandy şi mănuşerese, fa cari eşti sigur de a găsi din acel old ale, de o vechime mare, şi din care un păhăruţ numaî adormea pe lordul Seymour. Nici una din elegantele societăţei nu se duce la spectacol fără o sticlă de rom in posunar, din care trage câte o duşcă bună în dosul evantaiiuluî. Altele, mal dibace, înlocuesc sticla prin bonboane pline de alcool, şi mănâncă din ele până când se îmbată complect. Dacă articolul din Tit-Bits spune adevărul, căile ferate ar trebui să in- fost mal emoţionat dacă l’ar fi zvârlit în-tr’o odae ordinară fără să se încerce a’l face să creadă că era în închisoare. Călăuza lui l’a închis cu zgomot, ca un temnicer de comedie. Sfârşi prin a acauza ploa-iea care bătea zidurile, şi furtuna care ve nea, căci se auzeafi deja tunetele îndepărtate, do a fi detaliile otligătoare ile unei puneri în scenă prin care vroia uă’l sperie. in orl-ce caz, trebue să aştepte pană a doua-zi şi încerca să doarmă. Silinţile iul fură nefolositoare, o insomnie cu friguri ÎI amintea fără încetare bizareriile situaţiunei. Sgowate se auzeau d’usupra capului sgfi. După cum presupunea, casa era locuită. Ceia ce fiică-sa Ia spuB de instalarea el de la ţară îl lucu să spere că eră poate a-proape de ea. Avu un moment dorinţa de a o chema; dar se temu să nu indiBpue pe păzitorii săi. De o dată, D-1 de Boismarin simţi că cine-va vorbea la puţină depărtare de celula lui. El luă lampa, care nu dădea de cât o lumină tremurătoare, şi explorft închisoarea lui. ‘Era o închisoare în adevăr, şi chiar o închisoare subterană, locul unde era închis Dl. de Boismarin, lumina zilei nu putea intra de cât prin o resuilătoare strimtă cu graţii, aşezate la cinci Safi şease picioare } de înălţime. Solul era format din pământ I Cinci tineri şi frumoşi ofiţeri, din al 61-lea de dragon!, fuseseră însărcinaţi de ministrul de resbel, să verifice şi să completeze cbarta statuluf-major, în diferite puncte ale teritoriului Oise-et-Garome EI se numeau: Adrien de Parthuzac, şef de escadrou; Michel Bouvet, prim-căpitan; Ernest Lagrange, căpitan ajutor; Louis de Maltest, locotenent; Hippolyte Verneuil, sublocotenent in fie-care dimineaţă, ’i vedeai călare luând de a lungul stradele satului Sainte-Mauguerite, unde ’şi fixaseră cartierul; apoi urmaţi de ordonanţe, explorau malurile Li-zonue), măsurau, calculau câmpiile şi munţii, na lăsau neobservate cele mai mici drumn-leţe, cele mai infime părîurl — şi mergeau prin soare primăvara, animaţi de iubirea sublimă de patrie. Gâte-şl cinci, cu mustăţi negre sau blonde erau soldaţi inteligenţi şi muncitori; însă cel mal mic în grad, Hippolyte Verneiul, era sufletul şi bucuria acestei trupe viteze. Proaspăt Vlăstar de la Saint-Cyr, nici mare nici mic, potrivit tocmai talia de dragon, eu o faţă blondă distinsă, cu o eleganţă de domnişoară şi cu muşchi de atlet, sublocotenentul înflăcăra privirea burghezelor, făcea s’apară carisenul pubertăţii pe obrajii fetelor, aducea rîsui pe buzele chel-neriţelor şi ca Gusman nu cunoştea obstacol II Intr’o zi Verneiul eşidintr’o casă de'ţară şi comandantul (maiorul) îl zări înfigând în pământ un mic drapel tricolor — Ce faci ? îl întrebă d. de Parthuzac ? c— D-le comandant, pun semn De a doua zi d-nil ofiţeri imitară pe ca -maradul lor şi îu -curând de laSaint-Mar-guerite până la Plessis-la-Vilie, aproape îuaipte tuturor porţilor, erau. un şir de galoane tricolore. Ge însemnau aceste drapele? Seara, la lumina lunel, bărbaţii chestionau pe ingiuerii civili; dar toţi aceştia per-dură şirul logaritmilor spre nemărginita şi secreta bucurie a soţiilor infidele. Ofiţerii nu se trădează, deci fie care respecta cucerirea celul-l’alt. „Doamna e prinsă în laţ; domnul e...me înţelegeţi... Pau L. Un galon“. III Printre soţii ce mal erau de galonat se distingea fiul unei mari negustoresc la patru sesone, d. Andre Fricard des Tumuli, conte dţi Pape, gros cât un butoi, egoist şi laş, foarte mândra de noile sale arme şi crezând că onoreazS titlul de conte Romau, ' pentru că mama sa vânduse multă salată... romană. D-na Henriette de Tumuli, o brună cu ochii albaştrii, suferea în tovărăşia acestui burtă verde; ea vegeta tristă în locuinţa sa pustie, când Verneiul hotărî să planteze drapelul. IV — EI bine! unde al ajuns cu contesa întrebau camarazii ? — Merge, domnilor, merge! respundea sublocotenentul. La castelul de Tumuli, domnul nu mal dormea. El pătrundea misterul şi căuta mijlocul de a se păzi de coarnele generale. Mai întăiu, el visă pentru doamna o cingătoare de castitate, cum se admira la mu-seul din Cluny; apoi cugetă la aplicarea voalurilor întinse ca Ia o matronă greacă dar toate aceste câtuşi i se părură neîndestulătoare. Contele se făcu păzitorul femeii sale. Nici o dată o femeie nu fii mal nenorocită mal ultragiată De a casă până la biserică o urmăria ca şi umbra el însăşi eon trola filele cărţel de rugăciuni; pândea prin oare şi dacă Henrietta se depărta pentru a satisface o' uşoară, trebuinţă naturală, tigrul i ordona să se desbrace la reîntoarcere; el inspecta rochia, ciorapii de mătasă, corsetul, albiturile, dantelele, dacă nu mirosiau a bărbat. Ah! cei muci ofiţeri de dragonl. Fricard ar fi plătit în aur greutatea căpăţinflor lor ? — Voiu omorî unul mormăuea el, voiii omorî do!; i voiţi omori pe toţi! Dar vezi el nu era brav şi cum se ivea Ia orizont o victorie de amor tremura de frică, ca un epure. bătut, şi Boismarin simţea suindu-se o răceală nesănătoasă. Zidurile. în destul de rea stare, păreaţi totuşi groaBe şi solide. închisoarea comunica cu o altă piesă prin o uşă ce era închisă cu un zăvor mare. Gaura cheii lasă de o dată să treacă raze de iumină, oineva intră în odaia vecina Boismarin n’avu nici un scrupul de a privi ce se petrece acolo. Doul bărbaţi, se aflau de faţă: individul care a venit să caute pe Boismarin la otelul Ventadour, şi un bărbat tinăr, înalt, îmbrăcat în negru; acesta era Roger. Pyrame dădea seamă de expediţia Iun şi de încarcerarea lui Boismarin. Sub stăpânirea unei violente excltaţiţml nervoase, văzul şi auzul prisonierulul că-<. pătară o stranie firieţă, şi spiritul său. împlinea aceea ce au putea să vadă tjau să audâ. De ,alt-fel, amândoul bărbaţii vorbeau slobod şi fără Bă se gândească că ei puteau să fie spionaţi; tunetul carebubuea afară se pălea că trebue să-I garanteze contra orl-cărei indiscruţiunl. Sala în care vorbeau cel dosul bărbaţi i— o pivniţă oe asemenea, dar mal spaţioasă— era luminată de dpuă lumânări, aşazate pe o masă acoperită cu un postav negru. Deosebite hârtii erau aranjate pe această masă. Păreţi! cari miroseau a. .salpetru, erau gol /pErau numai nişte scaune grosiere, cari ţineau loc de ori-ce altă mobilă. JJ|Dar ceea ce lovi cu deosebire atenţiunea www.dacoromanicajo EDIŢIA li# >' i Ultime Informaţii Poliţia capitalei a luat de astâ^zi măsura ca acei ce aii necesitate jle a-şî scoate paşapoarte, prin petiţia pe care o adresează să indice tot-odată şi signalmentele aceluia pe al căruia nume se va elibera paşaportul; &-ceasta spre a se evita orî-ce dificultăţi pe care unele perspame le intim-pină la frontieră* Astă-zî dimineaţă Principele ţferdi-nand s’a dus la Câmpina spre a-şi relua comanda reg. 4 de roşiori al câruia şef este, in urma cercetărilor făcute, .s’a descoperit ieri autorul asasinatului săvârşit alaltaier. pe moşia Nefliului. El se numeşte Marin Sandu şi se allă arestat. Direcţia tramvaiului vechiu va începe septămâna viitoare lucrările .p&n tru prelungirea liniei de la Matache Măcelaru până în str. Francmazopâ şi Calea Plevneî. >a.<\ -——« b. Luni, 4 ^Septembrie, se va ţine la direcţia căiloc ferate concurs pentru admiterea elevilor in şcoala de telegrafie şi de mişcare, Cursurile şcoalei de garzî de artii lerie şi geniu în urm unei decăsiuni a ministrului de resboiu, cu începerea anului şcolar curent vor fi «de doui ani în loc de nouă luni ea până acuma. ■ 11. . ... D. Lilovici, primul procuror din Galaţi, a spsil în capitală. Venirea d-mle este în legătură cu instrucţia afacerei Brenning. in Monitorul Oficial de azi este publicată decisiunea ministerială relativă la admiterea în şcoala militară de gărzi de artilerie şi geniu. D. Tiktin nu vă maî fi numit profesor la Liceul internat din Iaşi, în urma audienţei ce a avut la ministrul instrucţîunei. ldrl, un ahifime Necula! Gheorghe, ducându-se cu nişte vite. la păşune, a găsit mort pe moşia Nefliului pe u-nicuî'său fiu, în etate ca de 14 ani. Lângă el s’a găsit un revolver. Sosit la oraş, Neculaî .Qîiedrgbe comunică faptul secţieţ,38» care, în urma cebcfetărildr f&dute, constată cum ca băiatul fusese împuşcat din greşală de către Marin Sandu, de aceeaşi vîrstă, din calea Răhovei. Orele de biurou în administraţia centrala* a Regiei M iBO[5o|urUor statului s’au schimbat cu înoâpere de W 1 Septembre : dimineaţa de ia 9—*12 şi după amiază de la 2^—0 pi m. ’r.v ' jr.rye Stabilimentul de bftl şî Hydrotheraple de Iu Cîinpu-Lung In capitală constituit dib iniţiativa d-do^ architect Săvulescu şi, Teodor StefănescUf de la Banca Naţională, o asociaţie fomphsă din trei-zecî persoane, cari an subscris deja Tie-care clte 30o0 idîj perttfu creiarea la Gfm pu-Lung a unui stabiliment sistematic de băi, hydrdtherapie^ inhalaţie şi masagiu Pe lîngă Cei 90,000 lei subscrişi de membrii fondatori, s’au subscris încă 30000 de alte qdrsoanet . . i * ijf. ( ii lui Boismarin, era o formă omenească, nemişcată, trântită îatr’un colţ întunecat, ţa-pănă ca un cadavru. Amândoul bărbaţii nu păreau că se preocupă ^ — Aici va fi judecat, zicea Roger, cu glas scurt, şi în astă noapte chiar. Iml pare nefolositor de a face să sufere acest om neliniştea âştepcărel şi detenţiunea preventivă, pe care un nevinovat le-a suferit timp*de mal multe luni- > cusutul va avea toată libertatea de a se apăra. El va ega, fără îndoială- II voiu asculta^ fără să-l întrerup. In adevăr, lâşrvreâ să-l găsesc eci> zabil; d'âr sângele Elenei şi acela ai !,u* Jean Guilmaiu strigă contra lui. Crime sa de a douş., este uiai infamă de &ât uea d’îtttâl. — Domniile, zise Pyra®i sunteţi siguri (4 n’aveţl nici o remuşcare e Puteţi fi în acelaş timp şi acuzator şi judecător ?i ,m iu i ; lu adevăr, asta m’u preoţupat ur dt timp, zise Roger, şi am visat multe uopţl M’arn gînc.t chiar uu moment ca să constitui un fel de juriu. Greutatea nu era de a găsi conştllnţl drepte, dar de a decide dea se pronunţa ihtr’o afacere" cărei nu poate fi făcută cp formele legale* Pe urmă, azi spune ca lucrătorii din Tipografia „LuptiH 'f.aU pus in grevă. Şî această ştire jste inezatfă. --------' *k , In cursul acestei, s’epfămării'itt pbr-Ijurile Galaţi şl Brăila ,s’au făcut puţine operaţiuni de vânzări de cereale şi cu preţuri mici. Pe fie-care zi aproape se aglomerează cerealele în deposite, de şi cererile sunt neînsemnate. Această stagnaţiune este în legătură cu stagnaţiunea^are domneşte pe pieţele principale din Eurfipa. Reamintim, fcă astăr-seară este întrunirea societâţeî Presseî. Membrii sunt rugaţi să asiste. Nenorocirea de Ia Arsenal Ieri. a fost transportat, da către direcţia arsenalului armatei, IA spitalul Brâncovenesc lucrătorul ioan Constanţi-nescu, care în urma, unei explozii întâmplate în telierul de curăţit obuze, a fpst rănit grav la pântece, picjorul stâng şi mâna stângă. Locotenentul Filostrat, extrădat de guvernul principatului Monaco, va ţi, adus in ţară prin. Marsilia-±Galaţi. Voi toţi ceî întristaţi, voî toţi cei sătuli de proza ziearelor serioase, cetiţi No. 25 din Moş-Teacă, cunoscutul ziear ţivil şi cazon. Verva lui spirituală v6 va reda liniştea sufletului ş: veselia, pe care în van o căutaţi spurca. Cetiţi No. 25 din Moş-Teaci | Focul din Calaţi. Joi seară la gara No, 8 a ars un depo-sit de lemne. Lemnele uscate aşezatee in stive, erau toate incandescente, ardeau ca chibritul aruneînd văpaie de flăcări. Scăparea materialurilor combustibile era imposibilă. Elementul distrugător se întinsese deja peste toate stivele. Un vagon al C. F. R care Be afla încă încărcat cu lemne în curtea depositulul, a fost prefăcut in cenuşe- Era o împrejurare fericită, că depositul acesta se afla isolat din toate părţile, altfel. cu vîntul care bătea aseară, un adevărat deşusţru ameninţa praşul (ţin vale, unde toate casele sunt acoperite cu şiţe şi scânduri, şi unde se află multe magazii şi hambare. Causa incendiului nu se cunoaşte încă, 7 •\ Italiannljcaiş a fjjwd~j. de la AlgerişniJ din capitală suma (ie 15000 lei zilele trecute, nici pînă acum c’a fost prins. «Lunjlfla Nouă» şprie următoarele Azi dimineaţă toţi lucr&torit, tipografiei «Lupt^» s’au pusj ,in grevă. ^Pricina vectnfc/ aceeaşi. ;■ heacKitarea salariiflţiv. .C^nşţatjim cu pă-rerei de rău, că din aceeaşi pricină lucrătorii de la «Lupta», cari sunt angajaţi di-ţecţ de adnpiistraţie, se puivniftl ia fte-caft 3^-i săptămâni îţLgrafvă. «Lumea Nouă» minte. Gâte cuvinte atâtea minciuni» Şi de c/tt să se ocupe de noi gazeta lucrătorului tipograf Al- Ionescu, ar face mai bine să plutească cel 7000 de Jeţ pecari \\ datorează,t lografuluî Panaiţescip Neruşinaţi anul cel de Ta ziai'ul so-pialişt; după ce că. jţu plătesc tiparul sşi gazetaîlo} nu. apare1 de cât graţia stăruinţelor pţţse.de. Gheţea pe ţîn-gă d, Panaîtescu, care a cedat numai pu condiţia ca să-I se plătească îp iie care seară tiparul, vorbesc de celealte ziare. V \t Ax tace de asemenea tndl Line să plătească âutele -de lei tee> datorează d-lul Georgoscu din pasaj, pentru timbrele luate penţru ’ zieţ.. Să achite de asemenea şi bariîf mîn-caţl din fondul pentru brutărie. Iată în ce mod s’au constituit secţiunile la Tribunalele şi Curţile din Capitală. Curtea de Apel. Secţia I; D. Cantacuzino, prim-preşe-dinte, D-nil Duca, Julian, Bagdat, Ma-nolescu şi Buroă, consilieri. De oare ce membrii cari compun a-coastă secţiune sunt întocmai membrii cari au compus în anul trecut secţia 111, urmează ca membrii cari au Compus în anul trecut secţia I să compue acum secţia II şi cel cari au compus secţia II să compot sebţia III. Membrii h?arl au să compună camera de punere>sub acuzaţie, sunt.d-nii Buroă, Dîmbovlceânu şi Economu. -Y«f , f.U J Tribunalele. Şecţia I: V. Bossie, pi im-pieşedinte ; D. Florescu, membru ; G. Ylasto, idem ; D. Zisu, supleant, Secţia II: D. Mavrodii preşedinte : G. Mavrus, membru , C. Mauu, supleant. Secţia III: P. Florian, preşedinte ; C. Crăsnaru, membruv B. Catargi, supleant. Secţia comercială: Henri Catargi, preşedinte ; I. Stambulescu, I. Rîmniceanu, I. Miclescu, membrii; C. Gănescu, supleant. Secţia de notariat ; G. Ştefănescu, preşedinte ; P. Obedenaru, Oscar Niculescu, Nţ Naiimescu, membrii; N. Friili, supleant. Curtea de Casaţie. Secţia I: Prim-preşediato C. Schina. Gr. Lahovari; preşedinte; Sc. Ferechide, Al. Giani,-C. Ştefănescu, R. Oprân, N. Predescu, D, Tăcu şi G. P.etrescu, membrii. Secţia II : N. Mandrea,. preşedinte; A. Degrea, C. Hănţescu, Liciu, Prodan, Bui-cliu, Cucnli, Populeana, membrii. «Se aduce la cundştinţa d-lor studenţi «că congresul din C. Lung se va tine în «zilele de 8, 94 10 şi 11, Septembrie a. c. «plecarea fiind la 7 Saptembre ora 2 şi «jumătate p. m. «Taxa de înscriere este de lei 10, de «oare-ce, refuzându-se darea biletelor, ire-«nul se plăteşte, dp către studenţi. «înscrierile s’au început şi vor dura «până la 5 Septembrie c. inclusiv, când «se vor închide; ele se fac la sediul So-«cietăţeî Studenţilor în Medicină, între o-«rele 2—5 p. m, «Cocarda este obligatorie, şi' se plăteşte «odată cu taxa de înscriere; ea costă 50 «bani în afară de taxa de înscriere.» Viena, ij Septembrie.— Împăratul la întors azi dimineaţă la g ore 55 minute. A fost mu aclamat de mulţimea ingră-mădită înaintea gării. Bancă austro-ungfară a, urcat scomptul de la 4 la 5% fi dobânda împrumutului contra deposite de la 5*/, la 6%. Un Bcandal s’a petrecut aseară pe peronul gârel de Nord între agenţii poliţiei, care a produs cea mal penibilă impresie în public. Comisarul gărel, Benone Ţănăsescu, batjocorea pe sub-comisarul său, ameninţân-du-1 chiar şi ,cu bătaia. Când sub-comlsaral i-a făgăduit că-1 va reclama prefectului, turbatul de comisar a început să înjure în gura mare pe toţi. Publicul îngrămădit [asculta indignat la această scenă ruşinoasă provocată în garS de către crmis&rul Buiţcne. Gausa care a dai naştere acestui scandal este observaţiunea ce a făcut'o sub-comisarul iul Benone pentru faptul că acesta a b^tut doi băeţl în secţia gărejl până ce i-a-j apucat spasmul. tomlaiaHiiJliot' din fsşe-ţ. ghediu ţi YiţJ Promisiunea Iul Bânffy.—Tendinţe de împăcare.— Intervenţia D-luî Ai. Lahqr varr,—Presa ungurească- O depeşă a Agenţia Române ne-a semnalat acum eâte-ya zii® un discurs rostit de .primul 'ministru ungar, baron ud Banffy înaintea' alegătorilor săi din Şimleul Sil-vanieî, discurs cajjc îiţtre alţjek pup^a în Vedere şi graţiare . condamnaţuojf romînî’ în procesul mtşmpranflul ui îp păzii, j&fld românii »r înceta ou agitaţiile lor în contra jdeel de stat maghiar». Nimeru n’ar fi dedus dift aceste deola- Labov^' , >\V- ■'»lA şi intre Rotrii^a.* Pe lângă aotestălgâzetă s’a mal remarcat şi Pester Liâpa oară aguiţj câte-va şăptăinânţ. ş>a jji um‘>atM-ţjii violenţi do stil împotriva* Rbmţţnibr şi lăsa să se întrevadă o dorinţă intimă a cercurilor hotărîtoaro din Rudupesţ,! de a se apropia puţin de români. Dar cum să se facă noeastn apropjere ? Prin ce act al săă ar putea guvernul ungar să dovedească bunele-î dispoziţii în acoastă direcţiune? După Magyar Hirlap , însuşi. D. Al. Lahovari a înlesnit ungar primul pas pentru stabilirea unor relaţiunt tolerabile. Iată articolul în cestiune ai numitei gazete: j * * * «Actul graţiere:,—precum Rin tom Informaţi,—se va aduce îp curînd la cunoştinţa publică, de oare-Cb raportul de'gra-ţiare s’a înaintat deja coroanei. „De alt-fel guvernul'nostru de mult s’a gîndit la ideea graţiere!. Acest gîntj al. său a devenit însă mal pronunţat. în urma unei note, pe care a adresat’o ministrul român de externe D-lul Goluchovschy. «Minislru de externe al României re-ferindu-se la starea liniştită a spiretelor din România, la încetarea agitaţiunilor în potriva Ungatiel, la faptul că guvernul român a făcut totul pentru ca să înfrîneze agitaţiile întinse în .contra ungurilor, şi-a exprimat dorinţa ca .Ungaria, adică guvernul utigai- să facă vr’un pas înainte, care ar fi o g'ai anţ "> a atitudinel sale conciliante, a sentimentelor sale amioale şi în general a tendinţelor sale de impăcare. Aceasta ar fi cu atît mal de dorit, zice ministrul de externe român în nota sa, cu cît un asemenea pas ar înlesni .şi mai mult guvernului român ca sa îndeplinească politica sa pacinica care tinde la restabilirea bunel înţelegeri. „Această dorinţă a ministrului român a fost bine apreciată de toate cercurile ho-tărîtoâre, cari s’au convins do necesitatea unei apropieri comune.jj „Guvernul uugar deci, voeşte să onoreze cu actul de graţiate primul pas de apropiere a puvernulul vecin. Şi raportul de graţiare -«trebuia să se facă cu atît mal urgent, de oare-ce însuşi guvernul nostru s’a convins că în timpul din urmă spiritul public din România este maţ .liniştit faţă de noi» După Magyar Hirlap vine Pester Loyd care. afirmă ca graţiarea este o consecihţă a încetării stării de agitaţie în Transilvania şi România. Acest ziear însă crede, că nu toţi condamnaţii politici ar trebui să fie graţiaţi, ci numai a-ceia cari aii fost seduşi în politica de a-gitaţil de către agitatorii cel mari. Ceea ce ar însemna ca D-aiî Lucaciu, Raţiu şi CorQian.u să rămână şi mal departe internaţi în Seghedin, Bydapesli Hirlap afirmă că graţierea'este o consecinţă a întrevedere! de la Iscbl dintre împăratul-rege Frantz Iosef şi regele Uarol. : ŞTIM TEATRALE Şl LITERARE Confratele' nostru Hussar a preseri-tăt Direcţiune! Teatrului Naţional următoarele traduceri Noii cfts&torlţl, comedie in cinci acte, de bjornson, Liga Tinenmeî, comedie în cinci acte, Rosmersholm, dramă în patru acte, ambele de Ibsen. Acoste piese vor ii jrepresentate în stagiunea anului acesta. Ai doilea cas s’a întâmplat lâ Tenii -pan unde ţnrqîlj sunt împărţiţi în dou6 partide lb^ale îh privinţa persoanei mUffti-uliiî; . f Cele două partide s’au luat la bătae în'fâţa Băii publice şi unul din eî a foşt omorât în.învălmăşială. \ceste fapte constatate în mod autentic de Autorităţi arată că nici un alt cas nu s’a mal întâmplat. Cercurile politice sunt unanime să constate bă a. Bouchier nu dovedeşte nimic şi nici n’a încercat să dove-«leăscă aserţiunile sale, . ______ 1 ULTIMA ORA Yerslnnn asnpra viitorului cabinet austriac Vfena, 14 Sept. — Mal multe ziare a-. unt că liBtft următoare a membrilor noului cabinet circulă fn cercurile partidului stângei germane, adăogând că această listă merită confirmare contelui Badoni, preşedinte al consiliului; contple Gleispacb preşedinte al tribunalului la Gratz, justiţia; d. Glandz, şef de secţie la ministrul afacerilor străine, comerţul; d. Bilinskij, director al drumurilor ţde fer al statului, finanţele; d Gautsch, instrucţia publică; ,d Weisersbeimb, apărarea naţională. Postul de ministru al Galiţiel va rămâne neocupat. Presa declară 'această ştire prematură, de oare-ce negociările pentru formarea cabinetului abia aii început şi lista membrilor nu va â definitivă de cât la începutul lui Octombre. Viena 14 Septembrie.— Contele Badeni a acceptat misiunea de a forma noul cabinet Tîn&rul şi cunoscutul publicist Radu D[ Rossetti va scoate un volum de versuri, intitulate Dorul ' lnimeî, in editura Librăriei Miiller. Sperăm, că şi acest volum al talentatului tînor va avea acelaş succes ca şi .cele lai te. Incontestabil, Radu Rossetfi este u-nul din tinerii noştri! scriitori cari făgăduesc. II aşteptăm cu nerăbdare. DIN BULGARIA O ancheta zădarnică Sofia, 13 Septembrie.-««Agenti'a balcanică» ai i'nţă, că corespon4entul lui «Times», d. Bouchier, s’a întors de tpel zile de ia pretinsa anchetă ce el a întreprins dună invitaţia guvernului ţxulgar. j ,««({., D. Bouchier n’a comurucat nimîb până' acuma guvernului asupra resul-tatelor anchetei sale. El a primit în mod implicat invitaţia guvernului de a face o. ancheţă asupra făptui ui ca muslumanli din Bulgaria au fost persecutaţi şi că 12 dintr’inşiî au căzut victitnp a^e acesţor persecuţii. El aj cerut guvernului Bulgar q escortă care i s’a acordat, k ;In loc de a fapt o .anphetă asupra pr«tmseior atre itaţi cornişe in, c.on-■tra Ţuicilor d 1 Bulgarii D%ul Bouchier s’a duş ia..Csşpiyt pe ţeritorinj oţoman, lucru de care 11a fqst nici o datăt v6pcă îtitre guvernul Bulgar şl dânsul. G.u modul acesta U.(vtiougniei a neglijat esenţialul în aceasta'afacere şi a: Încercat aă aducă pq’yn te’ritofip S ă.nc^winutiţ»Şă! făcuta de guvernul în toată Bulgaria constată ţă m'a.u, fosţ de, câ,t-do! turci orqqrâţl Jri timpii diri AH De oâte-va timp organul D-lul HorvAţlc Gyula, Magyar Hirlap, deschisese o campanie energicu peţru stabiljrea' îjnor rolâtiiW oi;iI [tuciuice'iril.re roraânt gurl şi în speoiaj între Ungaria o^cialu Brimul cas.sV petrecut la Bosk>W0 5 a •«- - •- uri b; iat pr( jrietar turc a fosl găsit gt*a/ rănit în casa- sa de^la ţwă. inajinte do a imuri a putut şă dosein-nezb1 ca* omorători ai săi dul turci cari au tras asupra lui mal multe focuri de puşcă prin fereastră,, Aceştia însă ău putut să se refugieze în Turcia. www.dacoromamca.ro Liceiil nou de Domnişoare AL PROFESORILOR ASOCIAŢI No. 24, Strada UnivorsităţeT, No. 24 - IAŞI - Această instituţinne dirijată de d-şoara C. War-lam, a probat pâaă aci prin succesele constante obţinute la examenele de bacalaureat valoarea .învăţământului ce se dă elevelor. .-'recum asociaţiunea n’a cruţat până acnm nici un sacrificiu pentru a răspunde la aşteptarea părinţilor, va eănta şi pe viitor a respunJe la Cerinţele sociale şi va introduce toate Îmbunătăţirile cerate. Resultatul satisfăcător obţinut la ultimele concursuri de profesoare probează In deajuns şl-a a-junr scopul. In anul curent 14 eleve din acest institut au obţinut catedre prin concurs aeigurându-şl ast-fel viitorul. învăţământul coprinde : r I. Cursul primar de patru clase dupi prog.„ma oficială. Elevele de clasele I, II şi III depun examenul în Institut înaintea delegaţiunel trimisă de Onor. minister, iar clasa IV se presintă la o şcoală publică indicată de d. revizor şcolar, conform de-cisiel ministerială. Z Cursul lioeal de şeapte clase după programa oficială. HI. Seoţiunea de bacalaureat pentru elevele care doresc să treacă bacalaureatul in sesiunea din Iunie. IV. Curs de preparaţlune pentru şcoala normală de institutoare după noua lege privitoare la această şcoală. V. Un ours deosebit pentru elevele care nu doresc să treacă bacalaureatul şi se ocupă mal mult cu liabele străine. Musica, desemnul piotura, pirografia, sunt cultivate cu o deosebită atenţiune. Producţiunele mu-sicale anuale precum şi expoziţiunea de desemnări la finele anului şcolar sunt o probă evidentă Botoşani 1 Solouioii Wechsler BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA B»'vindecă, după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 28 ani de specialistul in boale lumeşti: DR- THO R — No, 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea-numai prin Strada Sfinţii Voevoz! Consultaţii de la 10— dlm. şl dela 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentm fie-care mm ^.ţSEB^MBRîE 1895 LUPTA / No 2^62 V . 1 , I * . . • Compania Continentală Bticiiteştl.-^'CaLEA VICTORIEI, 68.— Bucăţi. 01fl-ă-Yj|k Teatrul Naţîmo.l> f O SţtolSŞfa^CStf Sie Fkbricef Cel mai mat e dtfosih de Velcciperfe «.ROVER» PţTKUM ATICfU ENGLEZEŞŢl 9! !$?§!$§ {construite pentru | mari, militari, etc. .iiu 1 *C^iapanl|rC,9ntln,enţ|ŞLâr V.î AtM* sw*0»»L „GR0S3MAPJ* recunoscutei ca dale tnW „ti Hunei ainşipe swlw»i PERFECŢIONAT ?LulPeŞÎ (9ass8s-*pyr6nies — France) La piu» bşlle Plage do ltOoăan gr and l-OTEL Tunu par M. MONTENAT ASCENSEUR - LUISltRE eleotrique Ce mngafflque fetablmeraant.est plaţi b o6tfe du Caslrte, nu bord te la mei* fet en face di la plage d( baigt rs, dans la plus belle situation, II se recommande aux ţţrangeni^ar le pUis grind eottfort, une excel prix modferfes. 300 Chambre» — Appartements wec Salone Paeticidiers,— Brand, Restaurant d’Eti i Service de Dipiches Quotidien. Cine vrea săi Se îmbrace bine ţî! elegant t nlnre- de. cât să se ducă la Croiforio Orn- | Pusagiia):, Român No. 5, tinde a bob# uni mare asortiment (le stofe. j î r st r.» ^loinîl de OttOftFfr I?. Expoziţia 'Coporatorilor Bucureşti 1894. 5 nlolt 'M VfclYTV*? de P y-tstegi*af^ ©ase jşA fipă .ii , 3 pentru mmmmm Diferite utensile "de mfenaj şi gradirtâ,' pî^ENTANT GENERAL PENTRU TOŢ ŢARA ;JB, ,(f a n b m a n n Dlî NINON Î)B 1EN0L0S i RScoreşta obrazul, >dă pielei transV parenţa şi o face ca catifeua. distruge ibărcitrrile PARFUME ti IA ORI ZA de L. I. îiO MANP 11 PI ace de la Medeleine, Paris, Mat ’nftinte 207, rue'SainWH onoră. l.ftBîAfiRAQUB , aprobat de Acadefridh delMedittlnă din Paris, feste iţssuinaiuL cţmden- i frafţift ttiluibr pi'iticffiiilbr fcftllVe are’l filtfbel. «t C#vţs*-V ijii-iinK1 diSKţiiinramt j prolific dCeluşt jjfopt eu mal multe f ltijo,4e chin 1 ji^i. . (ndmQwitf, 11 PrMiioril ţolel de Kaimade dle Perle.) « După Se ani căutat mult timp tn Ut» ’dtr c puternic, l*am găsit quiniuntul D^tule,pe crn*e’l noiisidtr ca reparatorul fără seamăn al IU ' ' constituţiilor sleite. » (D' Cababkt. « Vinul de C inium Labar-tertjftib bite ibrikplinirea cea mai ■/blbiitârb a Qhlninef In trăiareii frigurilor., Efectele sale sunt mai cu deosebire notabile tn frigurile vechi de dcceseşi’h eahexia palustră. (Anuer d* Medicina, proţtica) r«hr, l. lîRKRI, A. iHiUPMiM «t t*® S1*, 19, rua ’aeob, Păru. ,st> iAC i «’S UpJ,,g tX> t,V i 05.0- «: 4 $ £ T3 S % -t3 §■ A ^ y,. ^ m O o- 2 .01 rJ m E a ^ c a *a T c.. /w* - tnv- m 7 m UKPOSXTDK TUBUJaiUE GREŞ (Basalt) EFR, FONTA Şi PLUMB, I îla'wr de Expoziţie. — Export TESKICn & R Bucutoştly Strada Rerzel, 9, îl 1 ■■"■ ■ ■ ^ I ■ ■ ■ A uimo' ~:lc ’m ■ .... t ÎM *0 n ■ ■ *tu.c* • - U ) Şl "traP ., u KJ^ţRBSWÎTANT GENERA:; SI DEI’OSITAR AL RENUMITE» FABRICI TH. FLOTHER -WN GERMANIA f>> lutiL.i-' iTOJ r ) X •'■UI u. u >. 3ftJ id*»v)>r,n Bucureşti. ‘■Strada flibeseu-Vodu, r* I, 2 şi 4,—Bucureşti. '■ ii'.i CEL MrAI MAEE" DEPOSIT DE TOT 'FELUL DE M A ŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE '4*5Ş m w >. /*, 5a../1' *' lt.‘e *vO/ hU-j * ?r-fJ 1 O SOL UITATE SI PERFECŢIUNE NEÎNTREC -ost H O." \ . .»rt‘ 4 '__________________________' . ÎD IM ^ în îîhdurî manuale «T «îstem PERNOLET ?■ PATENT “EIU ^ :: ■ *v ^erfooţiiwaate“ toate «ftăuimTle 3 iH RJE*®LE DE F tU (rtrfefcţfbiiatfe, Sistaţii .HofifDgliswofth 'fei Tîg*u aaiiiaaifi - ■ v, -4. 1. ^B^ţ-oze;d-e P^fmiib^Tn; m'ualc>.şi..CUa.bur Şl F feN DETAIAT (•« •II v. 10*’ i i ~ri d> ;k S iL'JZ&v1 aĂuiRIEi , XD IE] X1 IE .ST h ydtofabwca j Jolmiton ilarveăter'-Go. ,5 . 91 dU» aţei perfecţionate,—Pluguri cu 2, '3 şi 4 brăzdare tot«(tla«una 430 500 plimiiri în |epdu< . i. ! tf T l Pluguri cu semănători de j^oilumfe şi Pluguri normale ilIOfi! RE POSTAMENT & TTK a£,ţjgMQ4 sirMle^utile, triple şî quadxtiple TOT FELUL DI UNÎLTE AGRICOLE Muşamale, părţî deJreşeFvă,scurele;tetc. Secerătmpfc „ConlÂaeî lal“ simple, şi cu aparăt 44 legat snopi u»r RĂRIŢI. FLLVERISATORI, CULTIVATORI $ TEUiLffi r t n'differttfe merita! iTnu *4 rlfu J faj îs ^ntru s,palatul, qazânelor, de incendiu şi de grădini 3£r£,K.!B'5ID 36 tEiff A. FRlANOBZE de t-M dalftate, laLF«rto-soăa-Jai4Tei(tot-dl8'uaa 90440 perechi în d^poă) ) ■’l «■•CU TĂIŞUL LA DREAPTA ‘©ele mal ««iiili * ■ * ’ ' ; «U. . . •Rentm maşino '-de-abur, ■ ut- Js • 1 .1 f’l ib) Pmhru MuUr uFfiuni £(• t .1 i. * .^vnv w T^tsB» fbvtr, fdi'Lkfter a, îftra*> 'Şlftţ^ Jţjii* >»). •«; ^tfcţrtgf www.dacoromanica.ro Pi»