ANUL NIL—No. 2643 iSOWAMEMTEt IN ŢARA Un au . . . . .................40 lei Soase luni.....................20 „ Trei laul......................10 „ Pentru luvăţiUerl pe un an.....30 „ IN STRAINfiTATE Un an ..... 50 „ Şease luni.....................25 „ Trei laul......................15 n Rumirnl 15 Bani EDIŢIA A DOUA • * A :}? ‘ v '' >. t U ./•.* i I ij.vC J 1J" ■' L JUOI, io AUGUST 189< ■Wfsmessmmi'm &SSMJSHCIMK8 1 Pe pagina III, 30 litere, corp^7 (J. . . I lefi linia „ „ IV „ «... 25 bani linia. Inserţe şi reclame , „ .... 2 lei linia Pentru anunclnrl a ae adresa: LA ftk«&ws5«fi®$p»,ţ3a6 Zi«ia«â!n!3 Un nîsswSB* veohfu 50 ibsareî REDACŢ1UW EA : PANAQIIIL aiiltlM Mo. 13. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL ADMINISTRAŢIUNEA : ST« »»A SFAMrrtI IOMICM Mo. HI. mxmtx&mmi Impozitele Zeflemele. „lrridcnta bulgară'1 în Dobrogea Vrem un răspuns... Oameni şi lucruri. Zigzaguri, illemorielc Regelui. Din Constanţa MPOZIT.ELE Am arătat erî la câte neajunsuri ne expune încăpăţânarea sau mai bine zis neputinţa guvernelor noastre de a porţii pe calea largă a reformelor sănătoase, şi am vorbit In special de starea înapoiată a impozitelor noastre, de inic.hitatea şi barbaria lor. Vom urma azi aceeaşi idee, ocu-pâwdu-na în special de legea maximului, care a dat naştere la atâtea vexâţiupH şi chiar la vărsări de fcânge. Şj nu este nevoe, pentru a ne da semna cum a fost stabilită această lege, să ne ducem prea departe, înapoi nu ne desparte de cât un an de la modificarea acestei legi, modificare care a născut tot atâtea proteste, care a dat naştere tot la atâtea desordine, ba, poate chiar la mai multe, ca prima aplicare a acestui sistem de impozite la noi. Ne aducem aminte că ţara întreagă, de la Sevei in la Dorohoî, a fost emoţionată de tulburările si vărsările de sânge, de zgomotele falşe şi de revoltele, care isbucueau la ţară ca 'Şi la oraşe. Opoziţia nu se dădea înapoi de la nici o exageraţie, se' inventau şi se puneau în circulaţie zvonnrilb cele mal extravagante, se dedea lege! un caracter oribil, i se atribuia că conţine taxe atât de fanteziste, în ■ cât de sigur, că judecând puţin, şi copii le poate aprecia neverosimilitatea. Dar atunci, în mijlocul consternaţi^ generale, în mijlocul zăpăceleî tu-tulor, nu era minciună care să nu fie crezută, lumea ar fi,primit cag-devărată şi ştirea că guvernul pune taxe pe lumina de la soare, pe vânturi şi chiar pe v ise, dacă ci ne-va ar fi pus atunci în circulaţie şi aceste zgomote* Pe de altă parte guvernul, lipsit dă agenţi înţelepţi, neavând un servicii! regulat de statistică, ca să-şi dpa bine seama de produsul fie-cărei taxe şi neputând să liniştească lumea prin esplicarea iegei, a tăcut apel la forţa brutală, şi în loc să convingă lumea de absurditatea zgomotelor răspândite de cei interesaţi, a impus legea prin teroare. Este adevărat, că .evenimentele au surprins atunci şi pe conducătorii o-poziţieî şi pe guvern. Agenţii cei mici, făiă ordin şi fără judecată, aprinsese, de la o margine la altă a ţărfel, un foc, care nu şe mai putea st irige. de cât eu mjjjoaee violente. Dar o*d oare. ar fi judecata ce ai da-o asupra acelor evenimente, un lucru e mai interesant de cât toate Ducf impozitele fixate prin legea maximului aveau de rezultat, îmbogăţirea caselor conrunale, şi deci procurarea mijloacelor pentru o mai bună îhlreţineie a oraşelor, de sigur că rezultatul final ar îndulci mult judecata asupra procgdărel guvernului. Lucrul nu stă însă aşa. In cele mai multe oraşe, taxele caii se percep prin legea maximului abia ajung ca să acopere cheUuelele de percepere. In schimbul tutulor neotânduelilor şi nenorocirilor săvârşite pentru aplicarea anostei logl, îţi schimbul tutu-lor1 vexaţiunilor la care dă naştere perceperea taxelor, în schimbul tutu-lor nenorociri loj’ pe cari le înregistrăm zi l-n ic, ou. avem de cât mijlocul de a crea s1-uj.be pentru câtorva sute de oameni. Şt pentru ca sa nu Noi am spus’d şl o repetăm, că nu. Şi suntem convinşi că toţi oameni cari cugetă serios vor fi de partea noastn*. Nu vom spune, cum au spus liberali : «Suntem partizani ai desfiiniă- crul tot ca o „născocire gazetărească* lată, că la Constanţa, se descopere un cuib de agitaţie irredentă, condusă de chiar profesorii scoalei bulgare fi de viceconsulul rusesc, din localitate. Prefectul de acolo, d l lstrate, a făcut cunoscut ministrului de interne aceste agitaţii fi concialuibule, pe care le urmărea de multă vreme, dar n’a priimit nici o instrucţie. D-l Carp, care se afla în acest interval la Constanţa, a ordonat o perchîsiţie, fi resultatul a fost din cele mai sensaţio-nale: s’a constatat existenţa unei îiridente bulgare, cu ramificaţiuni în toată Dobro-gea şi în legătură cu comitetele ruso file dtn Bulgaria, şi din care făceau parte | se zică să exagerăm, adăugăm, că în jj nici o măsură, ba, din contră, se pare, j că este suficient de a intra tn clasă unele oraşe, se procură şi comunelor 5 că cercurile guvernamentale consideră lu- 1 ~~ ' eâte-va zecimi de mii de lei. Ei bine, întrebăm, dacă acestea sunt inevitabilele nenorociri cari însoţesc acest sistem de impozite, dacă acesta este rezultatul pe caro el îl dă, este permis să se mai menţie acest sistem de impozite ? rei impozitelor», pur şi simplu, pjen- i funcţionarii statului român, consilierico-tru că este absurd să faci asemenea j rnunali, judeţeni etc. declaraţii. Toată lumea, cel mal simplu cetăţean poate să-şi dea seama, că un stat tiu poate trăi, fcă nici o instituţie nu poate să .existe şi să se des volte fără mijloace băneşti, dar vom cere ca să se înfiinţeze impozite drepte şi echitabile, impozite cari să se perceapă cât mal uşor şi cu cât mal puţină cheltuială. Există asemenea impozite ? De şi am arătat în nenumărate rânduri că există un asemenea sistem de impozite, de şi în trăsuri generale el figurează în programul nostru şi a fost desvoltat şi înt.r’d'n magistral discurs dp şefiil nostru d. G. Panu. în Cameră, vom reveni, din nou asupra lui. ZEFLE Ivi IES Xj E FOC! In faţa acestor probe de o brutalitate netăgăduită, fi-vom din noti desminţiţi, tăgădu-i se vor iară ’ft existenţa, maşina-ţiilor ruso-bulgare in Dobrogea ? Este de mirare Stăruinţa ce se pune în a se contesta şi a se ascunde aceste uneltiri antî rom&nefti în Dobrogea, fi a se apăra nifte funcţionari superiori fi inferiori, destul de mizerabili, cari pun la indemina celui mai primejdios dufman al neamului nostru şt al civilisaţiei, influenţa posiţieilor Sperăm, că d-l Carp luând ad-interi-mul ministerului de interne, d-sa care s’a convins de existenţa acestor unelttrl, va fti să cureţe Dobrogea de agenţii ruso-bulgari fî ruso-fili, fi să zdrobească in germene o agitaţie, care ameninţă să co-prindă toata provincia, fi să ne trezim într’o bună dimineaţă, cu cine ştie ce complicaţii, poate chiar ca în Macedonia. Iu momentele câud această pană (care nu se vede..) scrie aceste arzătoare rânduri (cari nu ard...) uu foc enorm consumă „Pasagiul Românu... Afară de curiositatea arderel unul „pasagiu"... mal este si o a doua : Cum îl arde subsemnatului de zeflemele? Mie — la dreptul grăind — nu’ml arde de loc, dar 11 arde cerberului de paginator, care cere zeflemele şi pace 1 Trebuie să mă execut şi’n consecinţă caut să scriu cu foc cât se poate mal puţin, pentru a nu mal Spori incendiul, care consumă actualmente „Pasagiul Român". Arunc blestemele mele asupra unul infam cetăţean, care privea cu bucurie cum ardeal „conturile" la Plăcintăria din Pasagifi — conturi în care stimabilul cetăţean avea multă „trecere...“ sau cum s’ar zice : pasagiu... Din câud în când, bucuria lui dispărea, luân-du-I locul o durere arzătoare... căci focul ebusuma multe daraverurl, pe care acel stimabil cetăţean le-ar fi consumat şi el cu drag. O ! Infame foc ! Mănânci cât pofteşti şi beai apă idem, dar şi c&ud te vel sătura... nici tu nu mâl Ieşti ! De alt-fel pentru acest Bcop luptă din răsputeri pompele... române! Căci... de cât să ardă «Pasagiul Român», mal bine ar arde atâtea alte „pasagil...“ din volumele spanachidiste. Pir. „IRRIDENTA BULGARA' ■HI nouHoci:-. Fapte fi descoperiri nouă vin să încredinţeze fi pe cei mai necredinciofi, că a-gitaţia ruso-bulgară,din Dobrogea nu este o gogoriţa, cu care speriem lumea, nu mai este o armă contra guvernului, ci, din nenorocire, ea există in realitate, ifi urmează nesupărată opera ei, sub nasul autorităţilor, fi în unele locuri chiar cu concursul bine voitor al acestora, cum bună oară în judeţul Tulcea. Când am denunţat pentru prima oară uneltirile ruseşti, din Dobrogea, fi am cerut destituirea prefectului din Tulcea, a le cărui sentimente ruso-file suni cunoscute de toţi, atrăgend tot de-odată a-tenţiunea guvernului asupra situaţiunei primejdioase de acolo, scrisele noastre aii fost taxate ca exagerate. Au venit insă tind pe rînd, perchisi-ţiunile din Tulcea, îmixţiunea consulului rusesc Celibidaki in acţiunea justiţiei şt a administraţiei noastre de acolo, revocarea medicului Crăsescu, chefurile „prin ţului Moruzzi, fost colonel în armata rusă fi guvernator al Dobrogeialarma dată de celc-l’alte organe democrate dtn pressă, fi chiar de Ţara, organ conservator fi guvernamental, cari toate ne-au dat dreptate. Am revenit în câte-va rîndurifi cu noi cel l’alţi confraţi, Adevărul fi Lumea Nouă, asupră pericolelor ce decurg din ne- VREAU UN RESPUNS... Pare, eâ toata stărtrinţa'guvernului şi a presei oficioase este îndreptată spre a distrage şi a divertisa intr’altă parte atenţiunea publicului şi a presei, de cât asupra celor ce se petrec eu, adeverat în ţară, căci in alt-fel, nu ne putem explica tăcerea «prudentă» ce se. păstrează asupra atâtor denunţuri zilnice a le presei, asupra teroarei deslănţuitn 1 i sate, unde nu mai poate pătrunde un om, o gazetă, o- carte. Nu înţelegem de loc starea aceasta de asediu şi goana pornită contra miş-cărei de luminare a maselor ţărăneşti. Se vede, că guvernul voieşte cu ori ce preţ să menţie satele în ignoranţa de pâină acum, să sape tot mai adîncă prăpastia ce desparte populaţia rurală de cea de la oraşe, şi să perpetueze tabloul acesta dureros al unei imense majorităţi a unui popor, pe cari moravuri, tendinţe limbă chiar, o despart de restul populaţiei de un neam ca dînsa. Sub pretextul de a feri populaţia rurală de inrîuriri primejdioase, se face un răsboiu înverşunat contra oricărei scrieri, chiar inofensive, căci deştepţii agenţi administrativi, cari în privinţa culturei şaua int ligenţei sunt mai pe jos de cât ţăranii noştrii, nu pot face deosebire între o scriere primejdioasă şi demoralisătoare, şi una bună, şi din această causă comit cele mai strigătoare arbitrarităţi. Nepăsarea ce pune guvernul de a face să înceteze un abus aşa de mare, contrar legilor în vigoare, ne îndreptăţeşte a crede, că aceasta se practică cu consimţimîntul său, că frumoasa circulară există, şi mai pre stis de toate lasă să se acrediteze credinţa, că -voeşte să ţină satele îif miseria şi ignoranţa de până acum, pentru ca nu curn-va lumina să pătrtiriză «acolo şi ţăranii să nu înceapă a se- cdn-vinge, că au mai multe datorii de ctt drepturi. , OAMIINI $1 LUCfltVJUI EDUCAJIA IN ŞCOALE i Discutând asupra şooalol trebue- să spunem clţterva cuvinte asupra roliţ,fu,I ce au şcoalole noastre *de a da .numai Instrucţie, bună, rea, cum se dă, şi de Joc edu-paţip. In toate şao&lele, de- băeţl sau de fete, "profesorii nu se interesează de> loc de a forma caracterul generaţianilor, rnulţu-mindu-se aşi face „dfltoriall, şi, din, nenro- ŞJ de pe catedră să explice de pe corle şi ca va; do lume, o lecţie, qare rămâne uu mister pentru şcolari, sau să asculte vre-o doul, trei, şi apoi la sunarea clopotului, ,s’o şteargă, pentru a so simţi cu cqn-ştiinţa împăcată, *• Şi câtă de mare este misiunea unul dascăl. I se trimit la şcoală nişte fiinţe d’abia intrate în viaţă, înconşlienţl de locul în care an venii, de misiunea lor, de rolul ce au de Îndeplinit, cu sufletul şi inima goală de orl-ce siraţimînt mal înalt, ig-norîndu-se pe el înşi-şl, şi din el să formeze oament: caractere nobile, cetăţeni luminaţi şi conştienţi, folositori lor şi so-cietăţel, unde- vor avea de trăit. Se face oare ast-fel ia noi? Nu riscăm de a spune, că nu. Fie-care din noi ‘a trecut prin şcoalele primare şi printr’o şcoală secundară. Care din noi poate să zică, că acolo s’a format, de acolo a tras învăţămintele practice pentru viaţă ? Sunt sigur, că nici unnl. Tn schimb însă, toţi am căpătat alte învăţăminte, detestabile, şi am simţit pe spinare, şi mal ales pe palmele mâinilor, praciicitatea unor metode usturătoare. Se ştie, că la noi, în cele mal multe strate sociale, părinţii socot de prisos a da o creştere copiilor lor, lăsând această sarcină dascălilor. Copii vin la şcoală cu deprinderi rele, nărăviţi, şi în cele mal păcă oase dispo siţil morale. Acolo, mijlocul de a-î educa şi de a-I desbăra de apucăturile sălbatece şi perverse, este frica de butae, şi poate şi alte mijloace tot aşa de blânde. Dascălul nu-şl mal bate capul ca să le facă morală, să caute a le îndrepta poi-nirile prin exemple, prin alte mijloace de educaţie raţională, ci cu varga în mână, ca un adevărat gâde, martirisează pe micile fiinţe, cari nu sunt vinovate, în fond, de relele lor deprinderi. Şi apoi câte alte obiceiuri nu capătă un copil în şcoală: spionagiul, denunţarea, simularea, hoţia, toate acesle porniri, dacă există într’însul ca instincte, se des voltă se perfecţionează. Oare dascălul nu crede, ca un mijloc infailibil de îndreptare, ca şcolarii să se denunţe unul pe altul ? Dar cine nu ştie în ce grad se practică acest obiceiu în şcoală ? Sunt multe c!e zis şi de scris în pri vinţa educaţiei, care se dă în şcoalele noastre, dar spaţiul ml-este restrâns. Se ştie aceasta de toţi, cari cunosc or-ganisaţia şcoalelor noastre, că nu se dă de cât instrucţie şi nici de cum creştere. Se poate închipui ce fel de caractere pot eşi astfel de copil. Acasă neglijaţi de părinţi, cari se lasă în grija dascălilor, la şcoală profesorul înţelegându-şî greşit misiunea, copil sunt lăsaţi în voea soartei şi a instinctelor lor. N’avem ce zice, frumoasă generaţie ni se pregăteşte de şcoalele noastre. poate prin care a trecut guvernul teu, noi am trăit cu t-ine într’o solicitudine îngrijorată şi afectuoasă şi mărturisesc că nu credeam in acest re-sultat fericit şi că nici măcar nu ’l speram. Surprisa nu mî-a fost-detejt mai mare şi miile urări de tot felul pe care Ie urmez pentru propăşirea voastră, pen-ru viitorul şi fericirea voastră, .strâns egate de a ţăreî, nu sînt. de gât paai lib,ere de opresiunea ori -cari vis reu. «Dupe această victorie, ede trabujnţă să nu se piarză nici un deget clin po-siţiile favorabile cucerite şi a .întări într’una autoritatea pp basa moralei şi a dreptului strict. «Dar las acest subiect de conversaţie, cam plicticos şi totuşi fericit, ca să te distrez cu ait-ceva. „Dupe1 o despărţire de (22 de ani de vechea patrie, am sărbătorit abi iar pentru întâia oară crăciunul şi anul nou. „Ain simţit puţin asprimea erneî, care de astă-datâ a fost deosebit de aspră,—în castelul încălzit bine peste tot. Cu toate acestea, de la sfirşitul lui Noembre, în tote zilele m’am plimbat cu sania; aerul mare pe care ’l-am respirat într’una ’mî-a făcut muft bihe şi decând am plecat din DusseD dori rrie simt ţnult mai sănătos şj mai viguros. „Ajunul crăciunului ’l-am petrecut cât se poate de veseli. «Gândurile noastre sburâu până la Bucureşti, şi ve vedeam, în vedeniile noastre, în mijlocul nostru şi ne ziceam : numai să fie ei la Bucureşti veseli şi fericiţi şi să se gândească la noi, trebue să ne stăpânim durerea despărţire! şi să ne bucurăm între noi* acei care putem să ne adunăm. (Ya urma) ZIGZAGTJRT SINGURICA... înfrinarea la vreme a uneltirilor ruseşti, roche, şt.m cu toţii în.oe consistă şpeajstă dar vedem că până acuma nu s'ia luat datorie, Col mal mulţi din profesori Orod Pe ipgichiciuh sobei arde «O lumină» mititică... Gospodina casei toarce, Toarce-alăturî cu-o pisică... Omul ei s’a dus departe. De s’a ’ntoarce?... Nu ştiu, zău'. A rămas, cum vine vorba, Chiar curat cu Dumnezeu / •••<-•••> •. ... In puterea nopţii însă, Multe gânduri o mai bat... Şi de> Dumnezeu i-e frică, Dar mai tare de bărbat l Piron. Memoriele Regelui 18 7 2 DIN CONSTANŢA S’a dovedit decătre eminentul dr. Istrati că în ţară avem unele băl minerale cum nu se mal găsesc nicăerî în Europa;—A-celaşl lucru îl putem spune despre staţiunile balneare. Fără exageraţiurio, putem spune, că nicăieri, în Europa, nu se află staţiune maritimă mai superioară celor din Constanţa şi din Mangalia. Pe coasta de Nord a Franţei, de laDun-Rerque şi pana la Brest, toată lumea noas-Iră aleasă se duce în fie-care vară la băl de Mare. Vin, apoi plagele Gasconieî şi aoele din partea meridională a Bretaniel. Coastele Oceanice ale Spaniei şi Portugaliei şi în fine toi litoralul Medileranel. Mal înainte de a Cerceta caracteristica acestor staţiuni, să stabilim condiţiunilo cari trebue să le întrunească o staţiune maritimă. * * * Intr’o staţiune maritimă trobue să afli aeroterapia marină unită cu idroterapia marinif. Aerul temperat, umed şi continuu ' venit aupă o suprafaţă marină largă, suprafaţă agitată continuu de. viaturi şi de furtuni, aşa ca ozonul să fie în mare cătăţime desvoltat. Apa nu atât de rece ci temperată, mult salină, continuu agitată de valuri. *• * * Noul greutăţi cu drumurile de fer Prinţul Caro! Anton, continuu scrisoarea cât.rg fiul săji în aceşti termeni; De acqja e adevărat, noroc câ toate aceste pricini de alarmă au fost inlă-turatiş cu votul Camerei £i de aceasta leg căi măi cordiale' urărfde anul nou. ţmie mţeleşjbă ţtot-d’aur)u purtăm în inimă aceste 'Urări, dar acuma pot să le exprimă cu o deplină linişte de spirit şi vor resuna in sufletul teii plin de griji ca un ecou al patrijel' Pe aceste ^romuri grele, cale mal grele Staţiunele de Nord ale Franţei au inconvenientul de a fi prea umede şi foarte reci, aşa că celor pletorici le determină congestiunl mortale, ceîor debili, răceli mortale. Apa e prea mult rece, aşa că mal nici odată nu se ridioă peste plus 16o şi reacţiunea care trebue să se petreacă repede duf>ă eşirea din baie, întîrziază din pricina atmosferei reci şi agitate. Pe coastele Atlantice, vîntul de Nord lipseşte, aerul dar nu e încărcat de exa-laţiunl măriile şi ue ozon, deci aeroterapia maritimă lipseşle. Plagele dar sunt mal puţiti-,excitante,, cea ce ar conveni puţin nervoşilof, ih schimb însă 'surit nisipurile cari fac viaţa aproape cu neputinţă. Coastele Mediteranee nici nu pot constitui staţiuni maritime climaterice. Dovadă eşte că la Cannes şi la alte staţiuni sanitarei, unde sunt plage excelente, ^amenil mal nici nu fac băi 4® mute' Ari lipseşte şi raiorul maritim pqrrtru că, vânturile sunt mal mult la Norjd, deci d.e kt continent spre Mare, pe când fretuiOnsă fie invers la o staţiune maritimă bună. * ♦ * Veturn la coastgle Măre! Negre, Cari sunt viaturile prpdonainaute. am yUtea &ice constante, ale acestor coaste ? vînturfle do Nord^ de Est, do Nord-E&t, şi de Sud-Est. Ce coaste suflă după un parcurs al unei largi suprufpţe marine ? www.dacoromanica.ro io AUGUST 1895 LUPTA No. 2643 Coastele de la Sulina şi până aproape de Oonstantinopole. De la Sulina îi .să şi până la Baliza Engleză, nu avem staţiuni maritime pentru că până aci încă e un amestec cu apa Dunărei. De la Baliza încep staţiunile maritime toi litoralul Komaniel şi merg înainte o bună parte din coastele Bulgariei. Maî departe însă căldurile nu mal sunt suportabile. Deci Constanţa şi Mangalia sunt pe a-ceastă coastă cele mal excelente staţiuni maritime şi cele dintîiil din Europa, Aci nu sunt nisipurile Oceanului şi al mărilor de Nord. Temperatura nu e atît de rece oa pe ţermurile mărel de Nord. Atmosfera Mărel Negre este foarte a-gitată şi aerul foarte încărcat de ozon, mal mult chiar de eît în pădurile de brad. Vînturile vin după o largă suprafaţă marină. Apa mărei continuu agitată. Deci aerotorapia şi idroterapia marină complectă. * * * Sunt informai că distinsul judecător al tribunalului de aci d. Yinkler esle numit ca judecător sindic în Călăraşi. De cînd este aci în localitate a ciştiga! stima şi simpatiele pătureî inteligente şi culte din Constanţa şi cu toţi regretă plecarea d-sale de aci. Dorim reîntoarcerea sa în mijlocul Constanţienilor. * « * Aseară a fost un splendid bal dat în folosul musicel din localitate. Toalete splendide. D-na Grigorescu, d-ra Cratero şi d. sub-locot. Dimitrescu aii fost printre cele dinţii cari şi-aii dat silinţele ca întreagă asistenţă să plece cu cele mal plăcute amintiri despre acest bal. Am observat dintre doamnele pe cari le cunosc, pe d-nele : D-r Staur Anasta-seseu, D-r Frangulea, Stănescu, Gafencii, Cupa, Bănescu, Crivăţ, Dr. Dimitrescu, Căpitan Nicolescu, P. Grigorescu, Cimbru, Yeltz. Circa, Maior Paraschivescu, Criste, Margaritescu, Benderli, Andrian, Proţo-popescu, Căpitan Vlădescu, Slăvescu, Tă-năsescu, Hagi-Georgi, Boldur, Principesa Sturdza, C. F. Robescu, Docsescu, Petrescu, Macri, Cătină, Refet-Bey, Maior Constan-tinescu, Locot. Dimitriu, Paul Theodoru, Triandafll, Alexandrescu, Popescu, D-r Zissu, Stoenescu, Ucropina, d-na Maior Eliescu etc., etc. Domnişoarele : Zoe Constantinescu, Ora-tero, Grigorescu, Circa, PonicI, Bâranga, Mastero, Funduc, Caloianu, Cohen, Hagi-Georgi, Cernat, Vlădescu, Mincu, Popescu, Miclescu, Milosef, PopovicI, Cristescu, Ţin-tulescu, Stoilof, Einhorn, Şili, Sasu, Pre-deleanu etc. Printrejbărbaţl am observat pe Principele Gr. Sturdza, dd. Voiciu, Mărgăritescu, dr. Anastasescu, Benderli,Vinkler, Deladecima, Lambru, Cucu, Maior Constantinescu, Prefect Paul Theodoru. sub-loc. Dimitrescu, minunat dănţuitor, Luzi, Andrian, Carataş, Cernat, Stănescu, "directorul liceului Lumina, Crivăţ, Vivescu, Căpit. Vivescu, Gafencu, Rafel-Bey, Maior Ilie-scu, Locot. Jonescu, Opran, Carapetru, Sub-locot. Stefulescu, Căpitan Gheorghiu, Locot. Theodorescu, Căpit. Velţ, Martero, Locot. Constandinidis, Criste, Dr. Col. Dimitrescu, Căpit. Hagic, Căpit. Vlădescu, Colonel Stoiloff, Robescu, Dr. Zissu, Ucropina, Cratero, _P. Grigorescu, Anagnosti, Bă-leanu, Locot. Rola, Locot. Rădulescu, Cap. Castriş, etc. etc. Sir Sturm. ECOURI O gazeta turceasca pentru femei.— La Constantioopol a apărut uu ziar special pentru femei, care şi-a propus ca să urmărească toată mişcarea model şi a artelor din Occident. Gazeta, care a făcut mari furori prin haremuri, se numeşte Hanumlara mahsus GUzeta, ziarul damelor, şi apariţia el a fost autorizată printr’o irade a Sultanului. Cultul lui Dante.— O librărie din Milano, va publica !n curând o operă, monumentală, consacrată lui Dante. Codice diplomatico dantesco, cum se va numi opera, va coprinde toate documentele ce privesc FOIŢA Q1 ARULUI ,LUPTA* (44) P. E L.Z E A R FERMECĂTOAREA „D. de Boismarin n’a devenit mal amabil de arunci şi trăeşte într’o retragere a-proape absolută. Dar el lasă Olotildel toată libertatea de a petrece zilele icu njine şi a-ceata tot este ceva. „D, Peyrel s'a apucat să ne explice ciudăţeniile lui şi ne a făcut să cetim pe Jidovul rătăcitor, carte foarte curioasă şi.din care am aflat ce ierau jezuiţil. Qartea este amuzanta, dar nici o data nu vom credo că u de Boiamarin guvernează » niverspl şi se gindeşte a deveni Papă. „Ieri Peyrel mi a preseniat pe unul din amicii sel, un client nou, cu care făcea da-raverl. Este un bărbat de oareşl caro vâr-stă, care se numeşte d. Jean Guilmain şi pe Dante, în reproducţie fotografică, şi va fi bogat ilustrată de cel mal distinşi artişti italieni. SiMteinul metric tu Anglia.- Comisia parlamentară s’a pronunţat în favoarea sistemului metric. Mal sunt c&te-va neînţelegeri îutre membrii co- misluneT în privinţa modulul şi mijloacelor de a’l face obligator. O eroina peruviana.— In ultima revoluţie din republica Ferului s’a distins foarte mult o cantinieră, Martha, care a făcut minuni de bravură şi de îndrăsneală. Dar acest exemplu nu e9te unicul în analele deselor revoluţiunl peruviane. O altă femee, nevasta generalului Gamorra, a decis victoria soţului el asupra trupelor guvernamentale, într’o altă revoluţie. ŞTIRI Dl CM STRĂINĂTATE Mişca ) republicană.!]— O trupă de 25 repubficanî armaţi s’au încercat să se revolteze la Ohorar, aproape de Segorbe, în Spania. Garda civilă s’a pus în urmărirea lor. S’au făcut 21 de arestări. Un complot nihilist. — S’a telegrafiat unul ziear german, că poliţia a descoperit săptămâna trecută la Odesa un complot nihilist. Ea a arestat într’un restaurant 70 de persoane din societatea cea mal bună. S’au confiscat o mulţime de broşuri şi manifeste, precum şi o presă de imprimat. Restauraiorui Medwiedjeff s’a sinucis. Mal multe alte arestări s’au făcut în a-celaş timp în mahalalele cele mai nobile şi în vilele cele mal somptuoase din îra-prejurimele oraşului. Deja în închisorile din Odcssa sunt peste 400 de arestaţi, bănuiţi de afiliaţiune cu nihiliştil. — Pofte germane.—Un ziear din Berlin, Lokalazeinger a publicat un articol sensaţional, prin oare cere anexarea pur şi simplu a marelui ducat de Luxemburg, la Germania şi restabilirea fortificaţiilor capitalei ducatului. „Cu Strassburg şi Metz, scrie ziearul berlinez, vom avea un triunghiu de for-tereţe. care ar putea rezista la toaie a-tacurile posibile a le Franţei*. — Conferenţă monetară Internaţională—Un grup de deputaţi englezi vor propune convocarea unei conferinţe monetare internaţionale pentru a studia mijloacele cele mal nimerite spre a se pune capăt neajunsurilor ce resulta din dife-rinţa mereu crescândă a valoare! dintre aur şi argint. O întrunire publică convocată 4n acest scop la Londra a adoptat, o resoluţiune prin care se cere guvernului de a se înţelege cu. celelalte guverne în privinţa reglementarei cestiunel monetare. — Intre Tată şl Fin. —Intre ex-regele Milan şi fiul lui, regele Alexandru al Serbiei, se urmează negocieri, prin intermediul D-luI Garaşanine, ministrul sîr-besc la Paris, ca acela să nu se mal reîntoarcă în Serbia, în anal acesta. Se zice, că Milan este foarte dispus s& îndeplinească această dorinţă a regalului Eu. Numai de n^ar cere nisca-î bani. — Împotrivire popească.—Mitropolitul primat al Ungariei a dat un ordin clerului, în privinţa celebrărei căsătoriilor. OrI-cine ar contracta o căsătorie numai civilă safi contrarie canoanelor bisericeşti va fi excomunicat şi i se vor re-fusa ultimele rugăciuni la ţumormîntare. Conferinţa episcopală se va aduna pe la sfirşitul lui Septembrie înainte de punerea .îu aplicare e legilor politico-reli-gioase pentru a lua ultimele disposiţiunl în vederea unei rezistenţe la noua legislaţie. UN DIAMANT MONSTRU La Pernagua, în Brasilia, s’a găsit cel mai mare diamant ce se cunoaşte astăzi. El cîntăreşte 3100 de carate, cu 2120 carate mai mult de cât diamantul monstru ce exista pînă acum. Noul diamant colosal aparţine unei societăţi francese, care negociază acum cu guvernul brasiiian, doritor să-l cumpere pentru museul din Rio de Janeirq. care pare puţin cam sălbatic la prima dată. El s’a presentat cam timid; apoi a devenit mai îndtăsneţ văzînd că noi il ascultău cu plăcere. Nu poţi să-I dai mal puţin de patru zeci ani, şi cum Peyrel îl contrazicea Ia o vorbă, el şl-a arătat vrăBta şi experienţa sa. Mi se pare chiar ^ă el ne-a tratat ca pe nişte copil resfăţaţi. EI a privit mult pe Clotilda, dar nu este nici o primejdie, faţă cu vrăBta lui.... Este adevărat că Clotilda a răspuns Ia glumele mele, că nu s’a uitat de cât la mine. Să zicem că ne-a privit pe amândouă. „Domnul acesta nu rnal avea gând de plecat. La zece ore şi jdmătate sm auzit pe scară paşii d-lul de Boismarin, cate nu s’a abătut pe la noi, guvernanta s’a uiţat la ceasornic; Clotilda a zis că nu e târziu. D. Jean povestea o istorie foarte atrăgătoare. La unspre-zece ore,, Payrpt, care are obiceiuri hotărâte, a Înăbuşit un căscat, d. Jean s’a sculat, dar eu l’âm rugat să mal stea câte va momente. La unspre-zece şi jumătate el s’a hotărât să plece, după ce a promis lui Peyrel că va reveni. „Ce ne-o fi vorbit oare ? Drept, nu ştiu nici eu. căci am vorbit şi noi mereu. Ştiu atât numai că nu m’am plictisit, Altă dată AHta-I iubirea? Căci iubesc pe d. Jeau, sigur şi u’aş putea explica altfel ceea ce se petrece. „ Totuşi ţ el are aproape două-zeci ani jŞSUn diamant de 3100 de carale ! Aceasta îţi dă ameţeli şi te tentează. Nu cum-va s’o găsi pe acolo vre-un Pantazescu ? BAR8AT SAU FEMEIE ? Tribunalul civil din Chateau-Thierry, Franţa, a fost sesizat do o cerere de rectificare a unul act de slare civilă, ale cărei detalii sijnt foarte hazlii. In Februarie trecut, primarul comunei Fresnes, cunună o pereche, fără să observe că actul de naştere al miresei conţinea menţiunea, „copil de sex masculin'*. 2|Gineri|e, neobservînd că se cununase cu o persoană de acelaş sex j cu dînsul, nu se gîndea de loc la neregularitaroa căsătoriei lui. Astă zi greşeala eşind la iveală, şi ca să nu aibe neplăcerea să-şî vază nevasia chemată la consiliul de recrutaţie al armatei, el a cerut tribunalului rectificarea. Magistraţii neposetlînd elemente suficiente de apreciaţie, au însărcinat un medic expert, care sa facă un.raport asupra adevăralnlul sex al doamnei ou pricina. De hotărârea tribunalului, soţul nu s’a arătat de loo mulţumit. CATULLE MENDfiS P O R T li E T U L Doamna Theresti d’Albereihe e tot. aşa de frumoasă ca şi portretul in care Carolus Du-ran a representat o albă pe un fond roş, cu părul său auriu, care se desfăşură in plete, cu buzele roşii şi umerii goi. Ar fi fost tot aşa de frumoasă dacă s ar fi arătat în costumul cu care era în portret, goală, schimbându-se diu femele cinstită în oacantă. Dar Theresa d’Albereine e tot aşa de castă, în persoană, pe cât e de puţin pe pânza zugrăvită: şi portretul Ia care a con simţit într’un moment de transportare, portretul în care descopere tot ce ascunde, e ţinut într’un mod misterios în fundul unei camere depărtate. Pioasă, devotată, ea îşi îndeplineşte cu sfinţenie datoriile religioase, merge la biserică, se grijeşte. Foarte straşnică, cu figura gravă, inimă rece. Măritată, nu ’şî-a iubit bărbatul; văduvă, nu are nici uu amor, depărtând cu uu surâs mirat şi cu o mişcare de plictiseală, po-Iiteţele prea sentimentale şi saluturile res-pectoase exagerate, care s’ar schimba, dacă le-ar permite, în declaraţii amoroase. In zadar Cherubin î-ar cânta romanţa sa ; ar săruta, fără ca sk simtă fiori în inimă, răsuflarea Don Juanului leşinat după un naufragiu; şi dacă contele Almaviva 1-at cânta serenada sa sub fereastră, ar arunca câţl-va gologani muzicantului, care trece. Nici o dată nu a ascultat cu atenţie vocea pătrunzătoare şi lunecată, abia auzită şi înţeleasă, a şearpelui printre frunze ; ea nu plânge nici o datăjpe amanţii, care cred încă în margheritele scurte pe care lasă să pice o rouă de lacrimi. Aceia cari au murit pentru ea dorm în morminte al căror drum nu’l cunoaşte; nu ar li cuviincios să meargă la cimitir pentru că sunt culcaţi. Asemenea în zadar blestemaţii descree-raţl, cari amăgesc virginile şi femeile măritate, I-aă trimis buchete de flori îngălbenite, ude încă de lăcrâmile lor din nopţile fără repaus şi încă calde de strângerile lor nervoase şi zadarnice. Ea îşi urma drumul săfi fără să se turbure, printr’atâta dorinţe, iubiri, vise tumultoase, asemenea valurilor de zăpadă topită din recele Ardthuses: ea surâde, mergând cu dispreţul pînă la indulgenţă, ii,,Dar Berline, servitoarea, trecând într’o seară a auzit o voce în camera depărtată, o voce care se întrerupea în rugăciuni şi suspine, şi curioasă s’a uitat prin crăpătura uşel. Un tânăr foarte frumos—cu haine negre şi cu flori de liliac la piept—şedea in ge-nuchi în faţa portretului zugrăvit de Caro- mal mult de cât bărbatul meu şi la rigore ar fi putut să’ml fie tată... II găsecc foarte bine, fără să pot să zic câ-I frumos. Vorbeşte într’un chip interesant, dar nu-I numai el care vorbeşte aşa. Cred că glasul seu a făcut tot reul, vorba lui îmi merge la inimă chiar când spune lucruri indiferente. Clotilda şi Peyrel nu se iugrijesc mult ou toate aceste. Este adevărat că el când se adresează la mine, este în cuvintele lui c vibraţiune imperceptibilă pe care numai eu singură poate o disting. „El are oroare — şi eu asemenea — de acele galunteril banale ce se spun femeilor. Noi ştim că ne iubim. Nimic mal mult. Unde-I răul ? „Când se scoală ca să pleeo la unspre-zecejjceasufî precis, nu ştiu ce dureros îmi strînge inima, şi el însuşi ingâlbineşte. „Nici Peyrel, nici guvernanta noastră ou observă această, ci Clotilda. Cum mă priveşte ea,! „— Tu nu suferi de palpitaţii de inimă? ml-a zis această teribilă prietenă. Nu, nu ştiu, scumpa mea. Pentru ce’rnl spui tu asta ? „— Fiind că aud cum bate inima ta de aici, „— Ce gluma 1 „— Indrăsneştî să spui contrarul, 11 a-dăogat, ea, punînd mâna pe pieptul muu. „ Atunci, am bâlbâit eu, oare sunt bolnavă... „— Da, de câteva zile. www.dacoromanica.ro lue Duran, în care Doamna d’Albtreine rcese albă şi aurie pe fondul roş cu pă rul săfi auriii care se desfăşură în valuri, cu buzele roşi, umerii gol. Şi acest tânăr, îngenuchiat. transportat de durere, cu ochii plini de lăcrăml, care întinde braţele către minunata imagină a-pă-ându-şl mâna pe inimă, era doamna d’Albereine, ea însuşi,—în haine negre cu floarea de liliac în piept.—caro repeta îne-cânduse de emoţiune: „Thereso, Thereso, în veci te voi iubi I* ift FORMAŢIUNI Duelul Lahovary Nieulescu. Azi la g dim. a avut loc la Băneai a duelul între generalul Lahovan ţi locotenentul Nieulescu. Duelul a fost cu spada. Condiţia era pînă la imposibilitate de luptă. Generalul a fost grav rănit sub ţăţa stingă. Detalii la ediţia îl. Ieri a Post inmoraiînlat regretatul profesor universitar Dr. D. Brinză, în mijlocul unei numeroase asistenţe. O mulţime de' coroane erau depuse pe catafalc. La cimitir au vorbit D-l D. Sturdza, din partea Academiei române, şi D-l Profesor Gr. Ştefănescu, din partea U-niversităţel. Nenorocirea întâmplându-se în va-vanţă, s’a observat lipsa profesorilor, a studenţilor şi a numeroşilor amici aî defunctului. D. prim ministru Lascar Catar-giu, impreună cu doamna, a sosit a-seară în capitală. Pe peronuf gării o mulţime de lume oficialii. Azî dimineaţă a sosit de asemenea in capitală şi d. ministru Take Idnescu. BRENINGITA Interogatei ul lui Ressu După cum am spus în informaţia noastră de eri, primul interogator al lui Ressu a ţinut de la ii—â p. m. Ieri a fost din nou interogat, şi iară’şî pînă la 5 ore. Nimic n’a transpirat. Se zice numai, că Ressu ar fi tăgăduit afirma-ţiunea lui Brenning, în privinţa banilor primiţi. D-niî generali Mânu şi Poenaru au sosit în capitală. Un oficiu telegrafo-poştal, s’a deschis" in comuna MărSşeştl, judeful Futna, care pe lâugă serviciul de poştă uşoară şi mandate poştale interne, Va mauipu:a şi serviciul de mesagerii. Orele de serviciu la numitul oficiu sunt limitate de !a 8—12 şi de la 2—6 seara. Gara Mărăşeştl, care până acum era autori satS a îndeplini serviciul de poştă, de la deschiderea oficiului s’a desărcinat de acest serviciu, şi prin urmare, publicul este rugat a’şl depune şi primi corespondenţele numai de la oficii!. D. Lupu Costache, prefectul de la B. Sărat, a plecat la postul său. Mâine Joi se înfăţişează din nou procesul hoţiilor de la accise. Soeieta ea presei va organisa serbări populare prin mai multe capitale u înecat. PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREŞTI Direcţia Serviciilor Administrative şi Contenciosului publica $ir une Se aduce Ia cunoştinţa generală că bâlciul de toamnă din Câmpul Moşilor se va ţine cu începere ce la 8 Septembrie şi va dura până la 26 Septembrie a. c. Preţul locurilor, conform votului onor. Consiliu Comunal, este cu 50 iu sută mal mic ca acela pentru bâlciul de Primă-vară. închirierile se fac prin serviciul central de perceperea veniturilor comunale. p. Primar, C. Zătreanu, p. Director, Bakliche. No. 31,432 1895 August 7. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul del’a 9 (.2 [.) August l8y$ 50/o Renta p.. r. 102 50/0 Renta am. '1001/g 5'Vo „ (92—93) 19 50/e „am . . 99 6o/o Oblig, rnr .. 95,/$ Pensiuni. . . , 286 50/0 Obl. c. Buc 99 /4 5'Vo n (1890) . 993/4 50/n Fonc. rur . . 951(4 60/0 „ urb. .101 5% * . • 923/8 50/„ „ „ Iaşi 831/2 6®/n Obl. bazalt Bauca Nat. 83 1585 Acţ. B. Agricole . 240 Dacia-România Naţionala...........424 Patria .............100 Construcţii . . . 330 SCHIMB Londra. . 25.23.213/4 1 aria . . 99.90.82. Viena . . 20807.3/4 l ierliu . . 123.35 30 Efigii . 99.15 Scont B. a. 5 Avans „a. A „ C. dep. 6»/, PETRECERI TOCUL m PASAGIUL KOMAN Ieri, Marţi, pe la orele 41/», un fum gros eşea de pe d’asupra învălişului aripei stângi a caselor din Pasagiul român, despre strada Câmpineanu, şi sgomotul se respîndi, că focul s’a declarat în podul acelor case. Imediat s’au vestit pompierii, cari au sosit, trebuie de mărturisit, numai de cât. Focul s’a întins foarte repede şi într’un sfert de ceas a coprins întregul pod, şi a isbucnit în afară, întinzându-se din rotondă, de la prăvălia pălârierulul Simionescu, până în strada Câmpineanu Materialul de lemn vechili şi uscat a a-limentat focul, înteţindn-1. * La sosirea pompierilor, chiriaşii alarmaţi începuseră să deşerte apartamentele şi prăvăliile, ast-fel, că a fost o curată debandadă şi o zăpăceală colosală, care a paralisat ajutoarele. S’a observat o oare-care lipsă de tactică în localizarea focului, pompierii vrînd să 0-pereze la început nu mal prin curtea interioară şi prin strada Cîmpineonn, pe cînd partea acoperişului din interiorul pasagiului era în flăcări. In cele din urmă o parte din pompieri au intrat prin pasagiu şi s’afi urcat sus pe acoperiş, începînd tot deodată din toate părţile dezvelirea şi dărîmarea acoperişului, care nu mai putea fi salvat, şi luîndu-se cele mai mari măsuri de localizarea incendiului. * Circulă mai multe versiuni aBupra. căuşelor incendiului. Nu se ştie cu siguranţă cum şi ce fel, & isbucnit focul. Focul s’a arătat de odată din două părţi, d’asupra legătorulul Iliescu şi la extremitatea pasagiului, despre Btrada Cîmpine&nu. Este evident, că focul a ~rs pe înfundate în pod, mal multă vreme, pînă cînd a is-bucnit în afară. * Pompierii afi operat admirabil. Ofiţeri şi soldaţi au arătat un curagifi şi o îndrăs-ueală demnă de laudă. Pompele afi funcţionat bine, dar s’a simţit lipsă de apă, din care causa presiunea a fost mică. De aseminea furtunele care conduceai! apa erafi sparte în multe locuri, cea-ce contribuia la micşorarea presiune!. • ££A urs tot acoperişul aripei din rotondă i până în Btrada Câmpineanu, ast-fel, că etagiul nu mal poate fi locuit, până la reparaţia complectă. Focul a fost cu totul localisat şi atins pe la orele 8 seara. Norocul m«re a fost., că focul s’,a declarat ziua, şi a’a fost vîut, căci alt-fel s’ar fi aprins tot pasagiul şi s’ai fi intlus în tot acest patrulater de clădiri, din. piaţa teatrului până îu grădina palatului. lată câte va detalii asupra celor petrecute pe teren, şi acasă, la rănit. La prima reprisă, nu a fost nimeni atins, la a doua şi a treia, D-l A -culescu a fost puţin rănit, la a patra, spada D lui Niculescu străpunse sub ţâţa dreaptă, ca de 4 centimetri în pieptul generalului, care cade fără cunoştinţă strigând, că se s«mte reu. D-rul Toma Ionescu aleargă în a-jutor şi-î dă eter, şi după căte-va clipe generalul se deşteaptă, se ridică \ puţin şi adresându-se adversarului, îi zice, că a fost brav, şi-i întinde mâna. * Generalul Lahovari a fost ■transportat acasă, la dânsul, în str. Lustrului în trăsura sa, însoţit de D-l Dr. Ionescu. Până în momentul când punem ziarul sub presă, nu s’a iecla-rat nici o compli caţie internă. Starea rănitului gravă. Din Iaşi se tulegrafiazS, că aseară la orele 9 ş. jumătate s’a aprins moara d-lul Haer, situată peste bariera Nicolina. Moara impreună cu toate dependinţele a a s cp desăvlrşire. Deschizlndu-se o anchetă, s’a constatat că focul a pornit de la maşină. Moara era asigurată- Talentatul artist I. N. Anestin va da Io! 10 August, o reprezentaţie extraordinară, în beneficiul şefi, în grădina teatrului Dacia, cu concursul trupei de sub conducerea d-lui şi d-nel Vlădicescu. Se vor juca piesele: Domnu încurcă tot, comedie în 3 acte şi Uliţa lunii. Publicul Bucureştean se va grăbi de sigur să asiste la această reprezentaţie dată în beneficiul unuia din cel mal simpatici artişti al noştri. Grădina Stavri.—Duminică 13 August 1895 reprezentaţie extra-ordinară dată în beneficiul D-lor I. Montaureanu şi P. Geor-gescu. Se vor reprezenta : Rezervişttl, vodevil în 2 acte, Piatra din casă şi Mu-erea Dracului. Spectacolul va începe cu O vilă tn Sinaia. Grădina Patac.—In toate serile reprezentaţii variate cu program nou. Grădina Casino.—In fie-care seară concert de muzică militară. Kioşenl Lukianof .(grădina Cişmegiîl).-* In coate serile concert vocal dat de o trupă numeroasa de corişti. EFORIA SPITALELOR CIVILE O delegaţie a morarilor din Brăila con -dusă di deputatul Beloiu a fost primita azi la ministerul de finanţe fi de interne, spre a protesta contra unei nouă taxe impuse de consiliul comunal din localitate, in baza legel maximului. Li s'a promis din ambelţ părţi, satisfacţie. Băile populare din piaţa Bibescu au fost deschise publicului. Câte-va zile nu se va percepe nici o taxă- De pristos a mal spune, că vizitatorii abundă. DaCâ e gratis... Nenorocire Al’altă-eri, aproape de 4 ore d. a-, un locuitor anume Iorgu Meluţâ dm comuna Vlădic, pe când venea din Tu-tova spre Iaşi pe şesul de tâhgă HoJ-boca, speriindu-se caii, au luat’o la fugă. Dupe o fugă mai bine de 2Qrninute, caii se opresc într’un gard din marginea cimitirului ovreesc. Unul din cai a rămas mort pe loc, iovjndu-se cu capul de o proptea, iar Meluţâ s’a cu o scrlntitimă la mâna dr^ptă şi cu căruţa stricată de tot, Un om în puţ Un oare-care Gh. Niţă Munteanu, din strada Labirint, urându-i-se cu viaţa,-s.’a aruncat erl d. a. intr’un puţ din curtea caselor in care şade. A ve nit insă la timp tatul săil, care l’a sccs teafăr din puţ. Foc Sş depeşează din Iaşi că aseară la 9 % s’a aprins fnoara du foc a ovre-j iulul Haer, situată dincolo de bariera ! Nicolina. A,u ars moara Întreagă îm* Publicaţiei* @ Pentru ziua de 12 lume a. c. când erea fixată ţinerea concursului pentru postul de medic primar al ospiciuluî Mărcuţa, în specialitatea de aliena-ţiune mintală, ne înscriindu-se de cât un candidat şi ast-fel -concursul ne-putându-se ţine. Se publică spre cunoştinţa generală că pentru acest motiv concursul se va ţinp la 12 Octombre 1895 orele 2 p. m. Condiţiunile de admisibilitate precum şi programa sunt înserate în regulamentul de concursuri pentru posturile medicale ale Eforiei aprobat prin decretul regal No. 1186 şi înserat în Monitor Oficial No. 285 de la 24 Martie 1894 Registrul de înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei în ori ce oră şi zi de lucru, şi se va închide cu 10 zile libere înainte de ţinerea concursului. No. 10777 9 Iunie 1895 Operaţiunile cerealelor din portul Brăila. pe ziua de 8 August 1895. Felul Hect. Libr Preţul Observ. Grâfi « 1150 591/4 7 75 magazie Orzoaică 60 vag. — 12 io vagoa 45 vag. — 10 60 » Colea 400 0/o k 45 75 Orz 300 "/„ k 7 55 Grâfi 4400 581/4 7 40 magasie 4000 60 8 — » » 2000 59‘V, 7 60 tf 4000 0/0 k. 7 65 vagoa 4000 0/0 k. 7 ’O » 750 0/0 k 7 V Orz ţilim. 600 % k. 8 75 Secară 205 i>/0 k. 7 50 docurl Urlu 3450 ‘9 Vi 8 — caic n 2120 59f/a 7 80 şlep V 2100 59’/, 7 80 magazie Secară 3 vag. °/o k- 7 70 vagon Grlu 500 0 0 k, 9 — 400 % k, 8 75 « 2400 O'o k 8 60 « 600 ®/o 1 9 50 « Orz 780 4b 1/, 4 90 şlep CEREALE SOSiTE _A_ "V" I S Cu începere de la 1 Iulie a. o. Institutul particular de băeţl Liceul Modern de sub direcţiunea d-lul Eniu Bălteanu şi Institutul Franco-Romfn de sub direcţiunea d-lul L, Ldvâque, au trecut îu pro- j prietatea şi sub direcţiunea d-lor I»r. Marcel i irandzii, profesor de ştiinţele naturale la liceul Lazăr şi la şcoala Normală de Institutori şi George C. ntragu, profesor de filosofic la liceul LazSr. Ambele iiistituţiuni vor li iniMtalatc t» casele <1-1 ui lladn IVo-vlan, CALEA VlCTOltiKI ÎOO, unde se află acum „Institutul Profesorilor Asociaţi», şi unde s’a mal construit anume un edificii! compus din 48 spaţioase săli pentru cursuri, hală de gimnastică, băl, etc.— Instituţiile vor funcţiona sub numele de Liceali Modern sub direcţiunea d-lor d-r Marcel Brândză şi George C. Dragu. LICEUL SVSODERN BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI, No. 190. posedând uu bogat material şeolar, reorganizat pe base cu totul noul, cu un corp didactic ales dintre profesorii distinşi al Învăţământului public din capitală, îşi va deschide cursurile şi va funcţiona de la 1 Septembrie 1895, conform autorisaţiel o-nor. Minis. Instr. Publice ord. Nr. 2292,95 cu dreptul de a emite certificate valabile pentru şcoaleie speciale şi esamenele de bacalaureat.—In Institut vor fi cursuri primare, secundare, secţie pregătitoare pentru bacalaureat, preparaţiunl pentru şcdla militară, şcoala de poduri, cum şi cursuri in franţuzeşte pentru elevii, cari ar vroi să-şt continue cursurile în şcoaleie publice diu Franţa.—Pentru meditaţiunile elevilor s’afi angajat mal mulţi distinşi studenţi al facultăţilor noastre. — Un prospect special, ce se va trimete la cerere, va arăta in detalii! organisaţiunea Liceului Underai. înscrierile se fac cu începere de! la 10 August. In toate zilele între orele 9 —12 a. m. 2—6 p. m (Dr. M. Brandză mW S O S X T Regina Apelor Minerale Din Transilvania JSYorul Maiilda” de Mi Care m urma conţinutului el G© diferite substanţe constatate prin analisă, aparţine în rîudul apelor minerale alcalln-acide fernglnoase din cele mai 8fTX.fi'! li-i IjIÎJVa’llC, şi care pe lângă că e de cea mal blună calitate atât oe priveşte valoa rea ei hygienlcă, cât şi ca băutură ră-“eortoare eu vin — adică ca Borviz, se mai bucură şi de 'considerabilul a-vantagifi oă cs:e limpede şi curată do tot. O singură încercare va dovedi calitatea superioară a acestei ape minerale. Deposit general a. « ii e s bc r Bucureşti, Calea Moşilor, 59 Im MTfol ET GOIttSVEI LfiCU-SĂRAT Această Villă, de primul rang, este situată în faţa stabilimentului de băi, are 26 camere bine şi luesos mobilate. Local de bucărie pentru cel care vor voi să gătească în Villă. Farmacia este instalată tot aci Preţurile sunt cele mal reduse, serviciu mulţumitor şi scurt. Doritorii se vor adresa în Brăila la d. Mar.tu medic veterinar. D-r*. Zeilghet* S'a mutat Str. Carol, 15 Consultaţiunl pentru boale interne şi sifilitice de ia 2—4 p. m. Filip I. Gesticone /Advocai Din Bol. Eiisabeta 66, s’a mutat, de la 26 Octombrie 1885, tot în Bnlevardul Eiisabeta, colţu calea Plevnel, spre cheifi la tond. De wenzare Antim, colţ cu strada Mrofeu. adresa str, Morfe.fi, 23- Un ldc în strada Bis A se a- Directorî (Gr. 0. Dragu CEA MAI RENUMITA APA MINERALA şi recunoscută de toate autorităţile medicale este Rohitscher laria Quelle Din numeroasele analise făcute s’a constatat că este superioară tutulor celor-l’alte Ape Minerale, ea vindecă cu succes catarurile de stomach, boalele conductelor urinare, boalele de gât, etc. Se găseşte de vînzare Ia principalele magasine de Coloniale, Htcstau-ran INST ALAŢIUNI de Stabilimente Industriale Mori,Fabrici de spirt, Ferestrae meanice etc. etc. Maşini de aburi. Motoare de petroleu, turbine Coiisfrucţi&inî de Fer Heservoare, Coşuri, Po duri, ere, Uşi Ferestre E I e e t r i c i t m t e Instalaţiuni de lumină şi transmisiune, de putere ■#/» ~ ^ rv PESTE 300 MEDALII DE AUR ŞI ARGINT că CĂ <§> ~°S fi? ftmASIIIE AGRICOLEI din fabrica ZEH. F. FECKTER CĂ > A, ~ rff «4 e. IMIOIRI V. V Ia' JO»’ t»*v #,*v> — biroul a Strada Pensionatului, No. /. — FABRICA: Str. Cuţitul de Ar gini, No.6, lângă vama Filarei *Ve >VV Ci A lycoiLi / Marea Descoperire a Veacului ELIXIRUL GODIMEÂU este singurul leao MEDALII CL. I DIPLOME RANG I DISTINCŢII CELE MAI ÎNALTE la Exposiţiunea u niversală Columbiană din Chicago la I8$$3^repurtate de cea mai mare fabrică în lume 16 OOTNTTIELĂA tutulor concurenţilor Introduse cu mare SUCCES IjOsT’ ţara tist 1894 Deering Harvester Co. CHICAGO Legato^ e în drepta Cositore .... i faQnJr ... - „Ideal" cu lagăre rotătâre vaduri şi bile din oţel ca la velocipede. Secerătâre ■ OM „Ideal" IN 1895 Fabricate special pentru România SFOARA AMERICANA—DIN ACEEAŞI FABRICA—SFOARA AMERICANA KW t». '■.' ijjXOStZSSSi : MAEELE HOTEL „CARAINIAN mr sinaia * *\ (fără nici,o primejdii) 1b oontr» Neputinţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, INTSMEKîftEA SI PRELUNGIREA ViETEI «IC. Administraţi» EiX.XaCXXitXrX.CJX GomNBAXJ la PARIS, 7, r. 3iatii-Uzkr« *R0ţ**Ă GRATUITA trimkasă franco după cerere St p«M|<< 8UKIHM- OOOIM&AU fi la BVCUREŞTI, la IMe 7.AW2 IXtJBSCtT, ingkpt,-- - - - K.OSI ‘ ■ / la D.D» Freţi farmacişti „La Galaţi la d. Stalski, farmacist; la Ploeştl la d-nil I. şi T. Thristescu, droguiştl; la Roman d. Werijer, farmacist; la Tulcea, farmacia „Minerva" ■r 'iv-VV FRÂNĂ DUSCHEK ATELIER FOTOGRAFIC SI STABILIMENT FOTO-CHEMIGRAFtC 6. STRADA FR AN CLIN, 6 iii f f „F a t r I Societate Românii at Asigurare şi de reasigurare iu Bucureşti 15—Strada Sm&rdan—15 Capital social versat lei un milion Are onoare a aduce la cunoşfiinţa Onor. Public că a instalat din nou un atelier de Fotografie în strada Franci in 6, aranjat cu aparatele cele mai perfecţionate, conform ultimelor descoperiri în ^ceasta ramură ; putând executa de la cele mal mici până la cele mal mari formate, ■ cu cea mal perfectă acurateţa, atât în platinotipie cât şi in ori şi ce alte genuri cunoscute până în present. Atelierul este ast-fel oqnstruit că poate primi şedinţe pe orî-ce timp între orele 9 a. m. până la 5 p. m. Asemenaa execută şi fotografii colorate în aquarel jşi oleu şi ckromofotografiL Osebit mal aduce la cunoştinţă că a instalat şi un alelier de Zincoyrafie în cele maţ perfecte condiţiuiu, exesulâmk liporărl şi in autotipie pe zinc, a-ramă şi fo io-litografie. 4 iu posMiiuie» cc» mal piiorcasc a (iarpatllor r 90 camere, Casino, Biliard, Piano, Concerte intime, Banchete îpt- Avem onoard de a aduce la cunoscuta distinsei noastre clientele că redeBchi- îl dorea marelui Hotel Oaraiman va avea loc la 15 (27) Muiu, c* | | »Am orgauisat un serviciu excepţional putând rivaliBa cu stabilimentele Bimi- ^ lare din Btrăinătate cu eleganţa şi confortul. Toate sforţările noastre vor tinde In a mulţumi persoanele cari vor bine-voi G să ne onoreze cu prese nţa ior. Restaurant, de I-ilul ordin, bucătărie franceză şi romană. Se primesc angaja- -J meute pentru pensiune cu ziua şi cu luna. Pentru or!i ce infdirmaţiuue a se adresa până la 15 (27) Maiu la admiuis- ‘uf! f ^ traţfunea Hotelului Union din Bucureşti pe cure ’l- dirigiem, , j Pentru escursioniştl, velocipedişti, ar-cbltecţi constructori etc. Asigurare contra accidentelor Capital asigurat exigibil In caB de moarte, in cas de invaliditate permanentă aati trecătoare (despăgubire zilnică). Nici o examinare medicală la încheierea aeigurărel. Premii eltine Peutru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară. tmn.V+tA .««HI .««.'WlllA.IM. Cine vrea să, se îmbrace bine şi elegant u’are de cât să se ducă la Croitpriu Centrală din Pasagiu) Român No. 5, unde a sosit un mare asortiment de Btofe. D. M. BRAGADgRU BUCURESCI FABRiCE Şl RAFINERIJ DE SPfiT Fabrica de Bere şi Ghiaţa artificiala FABRICA DE DROJDIE PRESATE ct 'y'm Pentru comand,e de Spirt a se adresa Stf. Carol, 66. Pentru comande de Bere i Ualea Rahoveî, 1531. Adresa telegrafică : 9&RAGADIRU, Bucureşti. Tipografia Al. Lei ten u, btrada bllutu Ionică j^o. li, Bucureşti www.dacoromanica.ro A