ANUL XII.—No. 2641 EDIŢIA A DOUA MARŢI, 8 AUGUST 189S AffQMAHIEMTE: ARUHCIUIHI 1 IN ŢARA ¥ Se&se luni.........................20 n Trei Inul..........................10 , Pentru InvSţStorl pe un an........-,0 „ IN STRAINfiTATE Un au .... .................... . 60 „ Şe&se luni....................... 25 „ Trei luni . .......................15 , Numărul 15 Bani Pe pagina III, 30 litere, corp 7ţJI. . . IV n . • Inserţe şi reclame , „ . . . 1 leii linia 25 bani linia. . 2 lei linia Pentru anunciurl a se adresa: LA. Adminîwtipagţitt 3?»8Pw!mî Un iumip vtchiâ 50 bani REDACŢII)NEA : re«. us. ORGAN DEMOCRAT-RAD! CAL l - ' 1 ADMINISTRAŢI UN EA : STKAJftA sa-vorriu ionica m«. *b. 1 £ Conruptie şi venalitate. Zeflemele. Reformele din Armenia. 0 lămurire. Gestiuni de actualitate Zigzaguri. Oameni şi lucruri. Memoriele Regelui. CONRUPTIE §1 VENALITATE In tot-d’a-una şi sub toate guvernele, luniea politică de la noi a fost acuzată de conrupţie şi de venalitate. Şi această Învinovăţire a fost a-dusă în general tutulor acelora, carii fie de aproape, fie mal de departe, au o oare-care influenţă in afacerile publice, şi pot prin urmare fi supuşi la toate bănuielile. Este fatal însă, ca Venalitatea şi eonrupţia să existe în desfăşurarea vieţei noastre politice, ca iele să fie erijate în sistemă şi în dogmă politică, când mediul nostru social, când moravurile noastre, se pretează admirabil acestor două detestabile mijr loace de luptă. Suntem prin 'excelenţă orientali, am rămas tot ast-fel, învăţaţi ca totul la noi să se ■focă prin hatîrurî, in, cnî§r dauna noastră, şi ca no ţiu nea dreptăţeî să fie o simplă ficţiune. Cu un corp electoral restrîns, cu nişte alegători puţin numerhşl, că-rqra în tot-d’quna nu li s’a făcut educaţia de cât din punctul de vedere de a şti să profite cât mal mult de putered ce le dă legea, se ’nţe-lege, că toţi acei, cari fac politică în ţara noastră, să fie acuzaţi de conrupţie şi de venalitate, şi acel faimos do ut des să fie crezul politic al tutulor.. Cu cât te urci mai sus, în stratele sociale, cu cât progresul se face. mal simţit, cu atît eonrupţia şi venalitatea au coprins organismul social , s’a format o atmosferă viciată, cari se manifestă prin desele afaceri scandaloase ce. se dau la iveală din când în când, si cari sunt ca nişte is-bucniri primejdioase, menite să ne arate, că organismul este bolnav. Şi la noi s’*a. procedat tat-d’a-unâ greşit. Toate guvernele, cari sau succedat la putere, au crezut că este bine şi folositor pentru morala publică, Ca tqate aceste scandale să fie. înăbuşite, ca autorii lor să fie absolviţi, cu atât ,r mai mult, cu cât eii sunt partisanî, mal adesea ori de o-casiune, şi sistemul s’a întărit şi a fost perpetuat, de toate guvernele, şi în toate vremurile, tendinţele de o reformare serioasă şi temeinică, ce călăuzeau Cercurile guvernamentale, au fost contrabalansate, de o egală, dacă nu mal mare, stăruinţă de perseverare pe calea cea veche, mal qomodă şi mai expeditivă în mersul politicei. Drept judecând însă, direct nu poate fi învinovăţit, nimeni, căci fie-ca-re guvern trebuind să lupte pentru menţinerea *şa la guvern,—şi se ştie, că la noi tpată lupta este pentru menţinerea ţa putere şi pentru putere—este fatal, că orl-ce mijloc să nu-I repugneze, când vede, că şi adversarul său nu cruţă nimic pentru ca să-şi ajungă scopul. Este nevoit* ca să tolereze toate escapadele şi v.eba-lituţile partisanilor săi, şi ale aţegă-torilpr cu influenţă, căci dacă sar încerca numai să rupă cu trecutul şi să taje in carne vie, apoi îşi taie firul propriei sale vieţi. S’a vorbit în tobd’auna de tirania guvernamentală, dar ar treb.ui să sp înţeleagă şi să sa admită şi a-* qest adevăr, că rolurile se pot inter-' verti şi că guvernul să nu fie de cât sclavul corpului electoral, când doi, trei conductori ştiu, să prepare, prin «mijloace şi argumente convingătore,» conştiinţele flexibile a le alegătorilor, cari au o singură credinţă, că tre-bue profitat de împrejurările politice, pentru ca să-şi facă afacerile. Iată prin urmare, cum eonrupţia şi venalitatea sunt inerente actualei organisaţiî politice, cum ele sunt consecinţa moravurilor y noastre , şi contra cărora intenţiunile cele mal bune Uu pot face nimic. Trebuesc schimbate bazele, mai întâi ii de toate, cercul electoral lăl'git, monopolul alegătorilor cu influenţă anihilat prin înecarba lor în marele mase ale poporului, ^arî sunt înlăturate până acum de la exercitarea drepturilor cetăţeneşti. Căci orî-ce alte reforme s’ar face, nu vor fi de cât nişte, paliâtivp. Atmosfera politică este viciata şi sufocantă. Puţină răşină şi o mătură sunt mal mult de cât ori când absolut necesare. Se va găsi oare un guvern care să înţeleagă aceasta ? ZE FLE Ivi: ELE ÎNTREBĂRI ZADARNICE Multe întrebări mal sunt anapoda pe lumea «sta 1 Doi cetăţeni, vechi, prietini din -frumoasa copilărie» se ’ntâlnesc exact la aceiaşi oră într’o cafenea oare-care : — AI venit, dragă? Ba bine că nul Dacă ’şl strâng mâna cu e.. moţăială.. Când Presa dă splendidele sale serbări lumea se ’ntrebă de ce plouă. Domnul... Dumnezeu, care e iu cele mal bune relaţiunl cu Presa şi cu onOr. p. t, public, tri-mite rouă cerească pentru a umplea pungele golite cu această nimerită ocasiune de a petrece! * Şi Iarăşi, curioasă se întrebă lumea; de ce a-tăta «spanac» in ţara nostră? Ha n’o fi, când e o ţară «eminamente agricolă11. * O! încetaţi oamiul buni cu aceste. întrebări, in adevăr zadarnice. Şi., dacă aveţi de răspuns... ceva, nu mal întrebaţi. Cine credeţi că o să refuze «un dejun copios" un cec, prezent, ssu alte răspunsuri de aeBtea?... O singură întrebare s’ar putea pune... — Eşti mulţumit ?... Şi aci e zadarnic să mal aştepţi răspunsul... El e categoricul : Nu ! Atunci ca un creştin pravoslavnic dă aproapelui tău tot ceea ce posezi şi atunci uu mal intreba in _*adar : răspunsul va fi melancolicul... da ! T>ecî... jos cu întrebările zadarnice! Fii om de acţiune : Bate şi ţi se va deschide... uşile poliţiei! Pir. REFORMELE DIN ARMENIA Conslanttnopol, 17 August. — Ambasadorii Angliei, Francul şt Rusiei au remis Porţii o notă colectivă în care expun cum guvernele lor înţeleg concesiunile turceşti făcute până acum şi cum privesc executarea lor. Nota precizează de asemenea reformele, în primirea cărora puterile dau cea mai mare însemnătate. Printre acestea se află o comisiune de control mixtă şi alegerea mudirilor de către populaţie. Această notă are de sigur de scop de a sili pe Poarta de a da un răspuns definitiv şi de a preciza posiţiunea ce a luat faţă cu chestiunea reformelor* REVOLUŢIA IA AMERICA CENTRALA New - York, 17 Aug.— Se anunţă din Lima, că după nişte şlirî dift GuyaqtoiI trapele guverriamentale ar fi fost băthte de inshrgen'ţiî, cari aC ofiupat Riobamba. Trupele guvernamentale ar fi avut 600 de americani morţi şi 100 de prisonierî, UN CONSILIU UE MINISTRU.ERANCES Paris, 17 Aug.— Miniştrii s’ati întrunit în consiliu.’ D. Hanotaux u anunţat că ‘însărcinatul Prunciei lu Roma a remis consultel o nolă diplomatică «.nunţînd denunţarea halatului de ooraerţ italo-tum-siau. Generalul Zurlinden a întreţinut pe co- g legii săi de expediţia din Madagascar. Corpul expediţionar înaintează moreii în inferior. NumăruL bolnavilor şi al convalescenţilor nu trece poşte a 10-a parte a efectivului to’al. O LĂMURIRE Ziarul L’Iudependânce Bou mai ne relevează intrarea d-luî B. P. Hasdăii in partidul radical şi scrisoarea pe care eminentul nostru savant ne a adresat'o, cu nişte a-precieri foarte puţin în concordanţă cu realitatea faptelor. Partidul radical, al căruia fro-gramm este în destul de bine cunoscut, n’a deviat mcl cu o iotă de la dânsul şi, pe cât ştim, astăzi e mai puţin dispus ca ori când, să se abată de la el. Evident, partidul nostru nu este un partid antidinastic, şi am declarat'o, de atâtea ori, evident că partidul radical, departe de a fi ruso fit, a cerut, imediat după constituirea Ligei culturale, ca revendicările noastre naţionale să nu se mărginească la provinciile române din Austro-Ungaria, dar să aibă în vedere şi Basarabia. Intru cât priveşte preientiunea independenţei cum că partidul radical, devenind partizanul progresului evoluţionist, s’a conserva-torizat şi a renunţat la cele mai de căpetenie idei ale sale, aceasta e o naivitate. Partidul radical n’a fost nici o dată un partid care să ti propagat întrebu inţdrea mijloacelor violente pen1 tru realizarea reformelor, partidul radical s’a slujit în tot(fauna de căile constituţionale, iar i deile pe care le susţine şi a cărora realizare o reclamă, sunt după părerea sa, o cerinţă urgentă a evoluţiunel societăţei româneşti. E o copilărie să se creadă, că am renunţat la o iotă, din pri-cipule noastre, că am renunţat, de exemplu, la sufragiul universal. CHESTIUNI UE ACTUALITATE In modul cu totţil subiectiv în care Se face politica la noi, este foarte explicabil, că nu ma avem vreme să ne mai ocupăm şi de cele-l’alte. cestului de lu Ordinea zilei, cari es însă din domeniul pur al politicei şi al politicianismului meschin, dar cari prin insă-şi esenţa lor, concepţia, modul de a se presenta şi scopul pentru care se fac, constituesc nişte adevărate evenimente în desvoltarea noastră socialo-economică. Vara aceasta am avut o mulţime de cestiuni politice de discutat, astfel, că subiectele au abundat, dar a- j ceasla nu ne-ar fi împiedicat să ne o-cupăm puţin şi de starea economică a ţărei şi de toate îmbunătăţirile fă- ■ cute şi inovaţiunile introduse, şi cari sunt menite să desvolte in general starea economică a ţărei şi să-i dea un nou avânt. ţ S’a văzut astăzi, că agricultura primi ti vă, care se face la noi, nu mai este suficientă, ca să subvie la necesităţile mereu crescânde a le .statului) şi că prin urmare crearea de nouă resurse, se impune numai de cât. In această ordine de idei, avem legea minelor şi acum crearea naviga-ţiiinei naţiowa^:, precum şi jceîe-I’aţte iu legătură cu dânsa, ipaugurarea podului de peste, Dunăre şî"crearea unui mare port maritim la C{instanţa. Acum câte-va zi le s’a inaugurat serviciul de navigaţie intre Galaţi şi Brăila. Acestuia îi va urma serviciul pe mare, cu Suiina şi Constanţa şi mai târziu cu. Conatantino,pol. (Importanţă #n iar Dl. Nicolae Fleva a sosit tn Capitală. «Lumea Nouă» anunţă, că, în urma scandalului de la Sinaea, Dl. Al. Ca-targiu şi-a dat demisiunea din postul de ministru al Ţărel la Petersburg. Iată singurul lucru bun ce a putut să facă in vieaţa sa. 1 '* Serbările Pressei Este o fatalitate, ca vremea să contrarieze toate speranţele, a le presei şi a le publicului, dornic să mai petreacă, a acelui public, căruia mijloacele sau alte cause nu-1 permit să caute distracţia şi recreaţia sufletului. înţereerii minţilor şi în jefueala staţiunilor bălneare de tot felul. Toată săptămâna trecută a fost un timp frumos, şi tocmai Sâmbătă a început Bă plouă, ast-fel, că serbarea i'e atunci seatfi, n’a avut nici un resultat. Ied Duminică înBă. cerul a fost mai în durător, ast-fel, că succesul serbârei a fosl mulţumitor. Lumea lacomă de petrecere a năvălit in grădina împodobită şi luminată, şi până noaptea târziu animaţia cea mai sgomo- * tousă şi veselă a domnit. Serbarea a fost minunată, aşă cum pile pressa să organiseze şi să mulţumească publicul. ţ O mulţime de chioşcuri frumoase, in care doamne gentile şi doamnişoare drăgălaşe o-fereau de vânzare, vizitatorilor fel de fel de lucruri ; o mulţime de jocuri de distracţie-; pavilionul central şl cele-l’alte pavilioane a le exposiţiel cooperatorilor deschise şi iluminate orbilor, erau la îndemâna lumei La pavilionul florilor, domnişoarele Movila şi Bleb ea vindeau flori şi ţigări, şi cine nu cumpăra ? Toţi, căci cine ar fi putut rezista farmecului, cu care lc ofereau? La jocul cu drumul de fer, D-na şi d. Ciuculescu, de la „L’Independance* conduceau ca nişte maeştrii mecanici neîntrecuţi, francii in caseta societăţel Pressei. Tombola a făcut minuni. Frumuseţea loturilor câştigătoare şi eftinătatea preţului, a făcut ca lumea s’o asalteze. D-şoarele Brăescu, nişte gentile brunete, învârteau «u graţie la „adevărata şi veri-1 tabila roată de noroc* şi era atâta dr&gă lăşenie în modul lor de a servi şi de a a-trage publicul, în cât nimeni nu trecea pe acolo fără să-şi dea tributul. * Pe la orele zece s’a făcut bătaia cu flori. Două trăsuri înflorate: într’una Domnişoarele Brăescu, în alta D uş Ciuculescu şi D şoarele Blebea şi Moţillă, înghirlandate cu flori, de nu Ştiai, -care-s floarile reale, au străbătut aleea principală, în mijlocul unei mulţimi enorme şi de 0 veselie expansivă şi sgomotoasă, bătându-se cu Son, confctti şi serpentine, în cât înfăcişatea era feerică- Au mai fost şi curse de velocipede. şi mai multe alte distracţii. Pe la orelb 1 dm noapte, când am părăsit grădina, cerul era de un senin poetic şi înstelat, iar lumea uu-l venea să plece do farmecul nopţii şi de al amintirel acestei serbări. \ Kep. „Monitorul* de ieri publică nouele înlesniri acordate de guvernul austriac importului «ie rîmătorî din Romînia în Austria, prin gara IţcanI. FOIŢA f)lARULUI ,LUPTA1 (42) P. elzEar FERMECĂTOAREA „Nu pot se spun până la ce punct asta m’a revoltat. Din aceia că atn refuzat pe Peyrel, se conchizl că am consimţit se re-mân veşnic fată mare, era cel .puţin cam îndrăzneţ. D*1 de BoismUrin m a făcut se înţeleg că nu, era obligat numai de cât mănăstirea şi că putea cine-va să V scape sufletul trăind în lupte în sinul unei pioase libertăţi şr a mii de bucurii jntimb. Am cerut se mc inal gândesc. „Şi iată cum, puţin din contrazioere, puţin de frica vieţel sfinte ce înă făcea să întrevăd, m'ain simţit, slăbind în refuzul meu. „Nu ştiu ce a făcut Peyrei pentru a u-avea în Glotilda o aliata aşa de Înfocată, căci amica mea a pledat causa lui cu căldură. Credeam c’am s’o pun în dilemă, a- mintindu’nfi de cuvintele ce am schimbat, sunt câte-va zile, despr acest buu tînâr. Dacă d. Peyrel te ar iubi pe tine, în loc de a mă iubi pe mine, am între-bat’o eu, i’al lua tu de bărbat? „— Da, dacă l’aş iubi. „— Dar tu ştii că nu’i iubesc. Pentru ce mă sfătueştl de a mă însoţi cu el ? „— E cu totul alta, a zis mica fată. Eu mâ simt făcută pentru a iubi, tu, tu eşti făcută pentru ca să fii iubită. „N’am ştiut ce să-I răspund mA trebuit să revin asupra refuzului meu pe lângă d. de Boismarin. Am făcut’o îu-tr’un chip aproape indiferent, la desertul cinei care şe prelungise puţin. Epitropul meu, mal amabil de cât de obiceiu, se întinse din nou cu complesenţă asupra sfintelor amiciţii, asupra atragerel sufletelor, şi găsiam că mă privea mult. Mă folosii de bu ştiu ce întorsătură a conversaţiei ca să spun că am O mare stimă pentru d. Peyre} şi că ideia de a mă însoţi cu un uşa de excelent tinăr bărbat nu mţ sperie. Cunosc părerea d-tale în această privinţă, zise epitropul meu zimbiud* şi te ai încurca frumos, dacă te-ar lila cino-va după vorbă. Poate, răspunsei. M’am gîndit mult la tot ce ml-al spus şi înţeleg că Bunt caşuri când convine de a te lăsa călăuzit prin sfaturi bune de cât prin vise de fete tinehe. Fără îndoială, scumpă copilă, dur în lucrurile de iuiină şi de sentiment, este de usemoneu bine de 11 unuia inspiraţiile conştiinţei salş. „— Cred că n’am avere, relua! eu, şi cererea d-lui Peyrel îmi dovedeşte cel pu-puţin desinteresarea sa şi sinceritatea ini-mel lui. Ştiu care sunt bunătăţile d-tale pentru mine şi voi fi tot d’auna recunoscătoare. Dar a respinge oferirele unul om generos care voeşte să se însărcineze cu e-xistenţa mea? „D. de BoiBmarin începu a se aprinde. „— Nu mă aşteptam, zise el, a te vedea că pul înainte ast-fel de rezoane. Presupui că poţi să ne fii o sarcină ? „— Ar fi a vă recunoaşte, domnule, cred câte odată că d-voastră mă iubiţi ca şi pe Ciotilda, şi sunteţi aşa de bun, în toate cazurile că nu mă lăsaţi să văd deosebire. „Epitropul meu se tulbură la aceste cuvinte, poate fiind-că îl priveam. Dar, adăogal eu, n’am vorbit de asta de cât întâmplător, cineva s'a însărcinat de a pleda pe lângă mine causa d-lui Peyrel, şi mărturisesc că am fost mişcată. „— Cineva? Cine? zise d. de Boismarin cu mirare. Ciotilda. „— Ciotilda ? „— Da, tată. D. Peyrel iubeşte aşa de tare pe Elena că toată lumea o vede. Noi am vorbit amăndouă şi am spus Elenei cşea ce gîndesc. „— AI fi făcut mul bine să te ocupi de treburile tale, răspunse tată! seu cam hcc. 1 N’am uevoie să’ţl spun, Eleno, că eşti stă- 1 piuă de a reveşni asupra cuvînt,ului... „ Care cuvînt ? ‘ „— Dar, zise epitropul meu^ eu singur m’am răsgîndit .despre această căsătorie ideile mele s’au modificat. Nu te rezema ] părerea ce ţ’am putut da. D. Peyrel es un bâieat bun şi un negustor cinstit, d: n’are de loc calităţi solide şi nu’l cri destul de religios. „Această discuţie mă amuza, eu apăr pe d. Peyrel. „—- In fine, strigă d. Boismarin, te o nosc în destul, Eleno, ca să ştiu că 1 poţi să’l iubeşti. „— Obl iartă-mă, i am zisj, pentru 1 nu l’aş iub ? Mi se pare că iubesc pe td lumea. „—Am înţeles ca să’l iubeşti cum iubeşte pe şcela pe care’l primeşti 1 bărbat. „Am holbat ochii ca să-l spun. „— Nu înţeleg de loc, domnule. „— E drept, zise el sr.ulîndu se. EI bii domnişoară, va fi cum vrei. Voi vor d-lul Peyrel. „Ciotilda mă sărută, dar eu declară este folositor că pretendentul meu să si fere un examen în regulă înainte de a i hotărâ cu totul. D, de Boismarin nu t opus la întrevederea intimă, ce doriam am cu Peyrel în fuţa Clotiidel şi a guve nantel noastie. „Amorezul meu a sosit foarte emoţion cu obrujil înroşiţi, Glotilda l’a primit î tr’un chip foarte maternei şi ea a ţiu iuezul cpnversaţluuel, Ea a scos inuiul | mâhnirea ce ar avea dacă a’ar despărţi lumea sa intimă pentru a o încredinţa uu străin^ a întrebat ce guranţit i pe pgutc de fericirea şi viitorul meu, îp fine a fost de o autoritate dulce care m’a încântat. „Viitorul ipeu soţ răspundea cu greutate! dar noţ am ştiut s&’l facem mal îndrasaeţ, prin cuvinte bune. Este sigur că sincen tatea sa nu poate fi pusă la îndoială EU jurat că mă va asculta în toate cele ce vor fi resonabile şi nerespo abile, de a mă iubi tot d’auna, de a fi compleşant, supus celpr mal mici dorinţl ale mele, de a nu fi de loc gelos,, de a’ml acorda libertatea întreagă, în fine -o listă întreagă de concesiuni l în opooiţie absol tă cu regulele ordinare alo căsătoriei. Qlotilda uita câte ceva ş:,ÎPeyrel nu înceta de a jura, foarte mulţumit de tiranie, ce o suferea şi uitîndu-se. cu recu- > noştihţă la Ciotilda, căci nu îndrăcea să | se întoarcă de loc în spre parte: undo Stăm eu1. „E evident un băiat bun, şi’d voi Iu» : de soţ fără despiăcerc, căci sunt sigur că va ţinea făgăduinţele lui. „Ml-e tot una. ------- (Va urma) www.dacoromanica.ro ■ 8 AUGUST 1895 LUPTA No. 2641 T»»«-VB«ri»l»»rvWTWrrff^y.gnirW^■« )i^» ***» Constanţa anunţă ră mnmbriT comitetului unei societăţi secrete de bulgarii din oraşul Constanţa aii fost arestaţi, de oarece poliţia localii ar fi surprins la dînşil o mulţime de corespondenţe compromiţătoare (Mi privire la asasinarea lui Stambulof şi la răscoalele din Macedonia. D. maior Paleologu, comisarul regal al consiliului de resbol pe Ungă corpu TI do armata s’a intors din concediu. I)-sa azt şi-a reiuat postul. Aflam cu părere ne rău încetarea din viaţă a d-lul Menelas Carnmaliu, unicul fiii al d-luî 0 Caratualiu, membru la înmiita Curte de conturi, decedat Vinerea treOută la Lacu-Surat. Ni se scrie de la Stanicul (din Moldova, că sezonul balnear in acea staţiune va fi prelungit până la 1 Septembrie, aceasta în vederea practicei din anul trecut. Tot de o dată ni se mai comunică că Epitropia, în dorinţa ei de a face din Slănic d adevărată staţiune balneară, care să rivaliseze cu cele din străinătate, a instalat şi va începe să funcţioneze de la iO August, un apa- Srat pneumatic de aer comprimat pentru emfisematoşi şi astmatici, ca la Reichenchal. Anul acesta frumosul parc al băilor este iluminat cu electricitate. GkEVA din carmaux Carmaux, 18 August. — 500 de sticlari vor vota continuarea grevei; sunt gata să moară de foame de cât să priimească condiţiunile umilitoare. EXPEDIJII DIN MADAGASCAR Marsilia, 18 August. — Ştirile din Madagascar Jenanta, că Horaşil ar ii decişi să dea foc Tananarivel şi a se retrage spre sud. ANIVERSAREA SERBÂREI Iul FRANTZ IOSEPH Sofia, 18 August.—Cu ocasia serbăreî lut Frantz Ioseph, un Te Deum s'a celebrat diu ordinul representantulul aus-tro-ungar la care a asistat şi ministrul afacerilor străine. După Ţe-Deum-ul, colonia austrorun-gară, miniştrii bulgari şi agenţii diplomatici aă presintat felicitările obicinuite. Seara s’a dat un banchet de către Colonie Constantinopol, 18 August. — Cu o-casja aniversării naşterii lui Frantz Io-seph, un delegat al Sultanului şi membrii corpului diplomatic s’au dus să pre-sinte felicitările lor ambasadei ausl.ro-ungare. Agentul bulgar Dimitrov a sosit. ZIUA ONOMASTICA A PAPEI Roma, 48 August. —Cu ocasia sfântului Ioachiin, serbarea sa patronală, Papa a priimit la amiazî omagiile cardinalilor, înalţilor prelaţi şi a şefilor societăţilor catolice.—Apoi l-a invitat în biblioteca sa particulară, unde a ţinut un cerc mal bine de o oră şi a vorbit cu toţi. A vorbit de redeşteptarea mişcăreî religioase în Italia, de necesitatea unei u niri strânse intre toţi catolicii deplorând persistenţa conflictului dintre puterea religioasa şi civilă, care este vătămătoare Italiei.’ Papa se află într’o excelenta sănătate. INAUGURAREA MONUMENTULUI NATIONAL Berlin, 18 August. — AzT s’a pus prima piatră a monumentului naţional ridicat în onoarea împăratului Wilhelm I-iu în mod solemn şi pe un timp splendid. Împăratul sosit la 9 ore de dimineaţă şi priimit de prinţul de Hohenlohe, a citit mal întâiu documentul care trebuia să fie închis în prima piatră. Această hârtie reaminteşte marele fapte îndeplinite de Wilhelm Mă' pentru unitatea germană şi pentru consolidarea puterel imperiului. Documentul relevează că acest resultat s’a câştigat prin înţeleaptă armonie ce domneşte între prinţii germani ; prin cooperarea Iul Bişm&rck, Molcke şi a lui Roon precum şi a şefilor armatei credincioşi până la moarte, mai cu deosebire a Kronprin-ţulul. Reaminteşte de asemenea operile de pace îndeplinite de Wilhelm l-iu şi vorbeşte de interesul ce purta lucrătorilor pe cari îl favorisa în mod constant. Contele de Lerchenfeld, represeutantu bavarez al consiliului federal, .a presentat mistria împăratului şi D-nu de Buol, preşedintele Re.ckstagulul i-a oferit ciocanu rostind câte-vajcuvinte. Împăratul a dat apoi cele trei lovituri de ciocan tradiţionale zicând'. în memoria acelora cari aă căzut şi pentru emulaţiu-uuu (Însufleţirea) viitoarelor generaţiuul. din aniversările lui e sâtertnuţ Petre Lupu din cătunul Gresia (Teleorman) Parchetul fiind sesiztat, a început j instruirea alacerei. Criminalul se află ascuns în Capi- J lală. t Serbarea funcţionarilor comerciali Eri, societatea funcţionarilor oomerciall, a dat o frumoasă serbare câmpenească în grădina Băicoianu. Serbarea a reuşit peste aşteptările tuturor; lumea a avut distracţiile cele mal plăcute şi variate, iar societatea a realisat un frumoâ beneficiu. Jefuirea anei biserici Se depeşează din Periş, că azi noapte nişte făcători de rele, au spart cerce-velele de la schitul Ţigăneşti, au intrat in biserică şi au furat o cruce de aur şi rnaî multe obiecte sfinte. In acelaş timp au spart o masă din altar, dar n’au găsit nimic. Parchetul sesizat urmăreşte pe jefuitori. Amicul nostru, d. A. Lupu-Antonescu, profesor public în Capitală, a tipărit cărţile sale didactice : Exerciţii gradate de Gramatică, pentru clasele 111 urbană şi a III şi IV rurală, şi alta pentru clasele V urbană şi IV şi V rurală. Se ştie, că aceste cărţi au fost şprobate do ministerul instrucţiei publice, ca unele din cele maî bune. Nu ne ’ndoira, că şi corpul profesoral va aprecia valoarea cărţilor d-luî Anio-nescu, şi cari după părerea oamenilor competenţi, sunt foarte metodice şi practice. Cn ce drept % Eli, societatea funcţionarilor comerciali având o serbare, organizatorii au decis ca toţi membrii să se întâlnească în grădina Sf. Gheorghe, de unde apoi cu musica şi drapelul în frunte să plece la locul ser-bărel. La ora fixată însă, apare de-odată poliţia şi interzice această procesiune, mal mult încă, la cererea unor membrii de a permite musicel ca să intoneze cel puţin în grădină câte-va marşuri, <1. Lesviodax s’a opus. întrebăm, cu ce drept această intervenite brutală ? Dacă manifestaţiile pe stradă sunt oprite—şi aceasta nu era o manifestaţie — apoi de când oare musicile sunt oprite ca să cânte în grădinile publice ? Nu ştim de la cine va fi emanând acest ordin dar e revoltător de nedrept şi ar fi trist — dacă, după cum presupunem— poliţia se face instrumentul unor patroni, cari nu văd cu ochi buni, mişcarea tinerilor funcţionari comerciali. Bnrsa Cerealelor Brăila. Grafi 59 lib. 7 1. 70 b, în|magazie, grâu 57 lib. 6 1. 70 b. în magazia. Galaţi. Grâu 60 iibr. 8 1. 70 b. în şlep.— Porumb 57 lib, 7 lei, in şlep. Cereale în depozit : pe apă 129000 hect; pe uscat 160000 hect. PSICHOLOGIE LA PAHARUL CU BERE Un geuiu necunoscut a făcut observa-ţiunî cum se poartă diferitele naţiuni cînd le cade^o muscă în paharul cu bere. Un spaniol plăteşte paharul, îl lasă pe masă şi pleacă imediat. Un francez face tot a-şa, dar înjură cât poate. Un englez varsă paharul şi cere altul. Germanul scoate musca şi bea berea. Pe rus nu’l supără musca, el o bea împreună cu berea. Chinezul, în fine, scoate musca o Înghite şi apoi bea berea. amerxcAniade Pare că în nici un oraş din lume nu se face o critică mal aspra ’execuţiunilor musicale ca în San Antonio, capitala statului Texas. In acest Emporium pentru muzica clasică s’a inaugurat o superbă sală ..Beethoven* peutru concerte clasice. Acesta nu ar fi nimic extra ordinar, căci s’au mal întâmplat aşa lucruri. Dar cât de înflăcăraţi trebue să fie locuitorii din Texas pentru muzică dovedeşte, următorea inscripţie caro străluceşte d’asupra podului salei Beethoven în caractere aurite. «Publicul e rugat să nu tragă asupra pianistului. Acesta îşi dă toate silinţele ca sa facă cum e mal bine !» Rugămintea această e foarte justificată, s’a întâmplat de multe ori ca nişte cu-npscătorî prea simţitori in ale muzieei să fi tras cu revolverul asupra pianiştilor care nu le plăceau. ULTIMELE TELEGRAME Viena, 18 AuguBt.—Ziua naşterii împăratului Frantz Ioseph s'a celebrat în mod solemn prin reviste de trupe, servicii divine şi serbări populare la Yiena, la Budapesta, în toate oraşele şi în toate satele. Cettigne, 18 August.—Ţarul a numit pe prinţul Mirck, locotenent ofiţer al regimentului al 15 a. Potsdam, 18 August—Cu ocasia zilpl naşterii imputatului Frantz Ioseph, un prânz mare. s’a d„at lâ noul palat. Ambasadorul Szeegynyl şedea la dreapţp împăratului şi prinţul ' de Hohenlohe la stAnga «a ; rele duce de Badcn era în fi ţa împăratul a ridicat un toast în sănătatea Iui Frantz Ioseph. Petersburg, 18 August.—„Nowoye Wre-mia“ află că misiunea abisiniană va sosi azi la Alexandria, va aştepta acolo sosirea uuul vapor franceB şi vu pleca la 6 Septembrie în Abisinia prin Obek. Misiunea nu vrea să se servească de vr’un vap.r engles. Madrid, 18 August—Greva birjarilor din Malaga s’a terminat. Berlin, 18 August.—Un ordin de zi al împăratului ordoua ca drapelele şi steagurile regimentelor care au luat parte Ia bătăliile resbelulul de la 1870 —71 să poarte langlica medaliei bătută, în memoria acelei companii. Petersburg, 18 August. — O lege publicată azi anunţă autorisaţia de a emite un împrumut de 19500000 ruble iu obligaţiuni de către societatea drumurilor de fier de Sud-Est, şi un altu de 20700000 ruble de către drumul de fer Moscova-Ja-roslaw- Archangel. Aceste obligaţiuni de 4 */, % suut garantate de guvern. POSTA REDACŢIEI DL I. Constantinescu. Buzefi. Primesc ziearul Ordinea. EFORIA SPITALELOR CIVILE Prcblicaţiune La 21 August orele 3. p. m. se va ţine licitaţie publică la Eforie pentru arendarea moşiei Urlaţi Fântânelele Via Bobului pe un nou period de cinci (5) ani cu începere de la 23 A-prilie 1896. Condiţiunile generale pentru arendarea moşiilor Eforiei pe cinci ani sunt publicate în Monitorul Official No. 246 din 1893. Condiţiunile generale pentru arendarea moşiilor pe 10 ani se pot vedea la Eforie Orî-ce alte informaţiunî relative la arendarea moşiei sus numite se pot lua in toate zilele şi orele de lucru la serviciul Biurourilor Eforiei. Se pune in vederea d-lor concurenţi că supra oferte nu se primesc. Asemenea li se pune in vedere art. 68—79 din legea comptabilităţei publice. No. 14362 29 Iulie 1895. EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune La 25 August 1895, orele 3 p. m. se ţine liciţaţiune la Eforie, pentru an-treprisa furnisărei la spitale a 40,000 kgr. fân presat de prima calitate şi 40,000 kgr. ov6z. Caetul de sarcine se poate vedea în cancelaria Eforiei in orî-ce zi şi oră de lucru. No. 14887 5 August 1895. EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune La 26 August 1895, orele 2 p. m. se va ţine liciţaţiune la Eforie, pentru antreprisa canalisărei Egourilor, distribuţiune de apă, Water Closete şi Băii la Spitalul din Sinaia. Caetul de sarcine, planul şi devisul se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori-ce zi şi ora de iucru. No. 14876 5 August 18$3- EFORIA SPITALELOR CIVILE publicaţiune La 24 August 1895, orele 2. p. m. se va ţine a doua liciţaţiune la Eforie, pentru antreprisa împrejmuire! cur ţel Pavilioanelor de maladii contagioase de la Spitalul Colentina, do-naţiunea Dobre Garcaleţeanu. Caetul de sarcine, planul şi devisul se poate vedea in cancelaria Eforiei in ori-ce zi şi oră de lucru. No. 14860 5 August 1895. EFORIA SPITALELOR CIVILE publicaţiune La 23 August 1885, orele 2 p. m. se va ţine liciţaţiune la Efori, pentra antreprisa refacerei trăitoarelor ae ast-falt şi facerea unor recipiente la spitalul Colţea. Caetul de sarcine se poate vedea in cancelaria Eforiei iu ori-ce zi şi oră de 1 cru. No. 14850 5 August 1895. ■Moşiea itlbota din corn. Roşoanil, pl. Turn, jud. Iaşi, îu îiutiiMeie de 150 fălci oste de urandat sufi de vânzare. Doritorii, yS se adreseze la d*âa Tesalla Ohristaa, str* Teatrului ( Botoşani, ROMANIA PRIMÂRI URBE! FOCŞANI Publicaţiune In ziua de 2 Septembrie 1895 ora 2 post. merid, urmând a se ţine licitaţie la această primărie prin oferte închise pentru darea în antreprisa a ridicăiei planului oraşului. NOI PRIMARUL ORAŞULUI Aduceai aceasta la cunoştinţa generală, rugând pe a maicii ca in citata zi şi oră să se presinte la primărie spre a concura la licitaţie. Ofertele trebuiesc depuse de la ora 2—3 p. m. în sus$ menţionata zi, iar Ia ora 3 şi jumătate p. m. se vorpro-cede la deschiderea ofertelor. In termen de zece zile libere se primesc supra-oferte. Condiţiile anlreprisei se pot vedea în ori-ce zi de lucru la cancelaria primăriei. La licitaţie se vor primi numai persoane ce vor justifica prin acte că posedă titlu de Inginer în gradul cel puţin de Inginer ordinar clasa II, recunoscut de Ministru lucrărilor publice din Ţară. Garanţiea provizorie este de 3000 lei, iar cea definitivă se ficseazâ la 5000* lei. primar, D. TZANU p. Secretar, GR. IONESCU No. 7703 1895 Iulie 27 Ministerul financelor Direcţia Contabilităţel Generale a Statului SERVICIUL PENSIILOR Publicaţiune Mul,te din cererile adresate Ministerului pentru regularea drepturilor la pensiune, neîntrunind condiţiunile cerute de lege şi spre a se evita ori-ce întârziere în lucrările comisiunei însărcinate cu lichidarea a-cestor drepturi, se aduce la cunoştiuţa generală că formalităţile de îndeplinit sunt acele coprinse în regulamentul pentru punerea îu aplicare a legei pensiunilor civile decretat la 27 Octombrie 1890, şi publicat în „Monitorul Oficial* No. 171 din 30 Oc-tombre 1890, la capitolul Y, art. 58—68. In special acel cari voesc a’şi regula drepturile la pensiune vor îngriji ca extractele de pe actele de stare civilă ce pre-sintă, să fie neapărat legalisate de Tribunal conform art. 32 din codul civil, fără care uu li se poate da nici un curs; ira în cas de lipsă dovada se va face în conformitate \ cu art. 33 acelaşi cod, presen-tându-se Ministerului sentinţa Tribunalului, constatatoare de facerea acelei dovezi. n De asemenea şi în conformitate cu art. 27 din legea pentru organizarea înaltei Curţ, de Conturi, în care se va specifica ani serviţi, dacă li sa făcut reţineri pentru pensiuni şi salariul ce au primit in ultimii 3 sau 5 ani. No. 52,703 2 August 1895. MEDIC DOCTOR G. ROLLER Viena II, Praterstrasse 63, Yiena Vorbeşte limba română şi se recomandă publicului român ce vine în Viena spre a’şl căuta de sănătate, pentru consulta-ţiunl şi consilii medicale cu celebrităţi şi pecialiştî din facultatea diu Yiena. Dr. Desideriu Stapler Asistent la policlinica Univrsealft YIENA VIII, Kochgasse No. 13. Ord. 17,-27, Se recomandă bolnavilor din România şi pentru consultaţiuul cu D-nil Profesori specialişti. KARLSBAD. - rifiEDIC ROMAN DOCTORUL I.POPPER fost medic la Bpitaiul general şi asistent la policlinica din Yiena, etc. Karlsbad, bauer SchlUssel alte Wlese PUBLICAŢIUNE 1. Un hotel cu două rânduri şi cu două-zecl 20 odăi. 2. Un restaurant. 3. O cafenea. A. O grădină cu copaci peutru preumblare. 5. Deosebit o căsuţă conţinând 6 odăi. 6. Un grajd In care încape 20 cal. 7. O pivniţă, şi 8. O fântână. Toate acestea se află in strada Mare şf este de Închiriat de la 23- Aprilie şi mal departe la mne, Solomon Wechsier. Iu aşteptarea unul urgent r6s-puns m8 iscălesc cu stimă. Botoşaul. Solomon Wechsier BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA Se vindecă după cele mal noul .metoda radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 aul de specialistul îu ţoale lumeşti ' D»- THOR — No. 1, Ntroda Emlgratu, No. 1* — . Intrarea itumal prin 8trada Sfinţii VoevozJ Consultaţii de la 10—1 dlm. şl dela » ~$s seara. Loc -eparaiaştetarp de «pentru fie-Ga.it www.dacoromamca.ro 8 AUGUST 1895 LUPTA JOHN PITTS BUCUBESTI-CONSTANTA Mare Depou de Maşine Agrioie şi Industriale MASSNS DE COST MAŞINI DE SECERTA sx:is/tp*iL,£î PESSE 1500 BUCĂŢI vîndute pân’acum MAŞINI DE SECERAT cu aparatul peatru LEGATUL SORILOR PESTE 1000 BUCĂŢI vîndute pân’acum JDTJST jRHJNJTJJVEITA. FABRICA PLATT & C'o. AMERICA s Maşini de treerat americane cu locomobila rutieră »*f din fabrica |n 1. case c - Racine America încercate la ferma scoaiei de agrictiStură de Sa Herestreu în xina de 29 F-Ue 1804 w Mare economie de lucrători curăţire perfectă ; înzestrate şi cu un imgen nios aparat pentru formarea şireEor de pae/ OEA MAI BTJIsTA. SFOARĂ DE LEGAT SNOP garantat pura manila. PIETRE IDE FRANCEZE din La Ferte-soMsr-Jou&rre. 1 Maşini de semănat şi vânturat, Triori, Tocători de nmtreţi, Greble de ten, Toc e, Onreîe de traosmisiuni, muşamale etc. W. ST AADECKER FITRNISORUL CURŢEI REGALE CASA FONDATA MASINE AGRK OLEdeori-cefei ■I PDRNISORUL CURŢEI REGALE XSST J^isr TJJL, 1866 MlSINt INDUSTRIALE SUCVKSALEIURAILA St flllWVt BUCI! 'tBSTI STOK^Lt; miWmilllItM < O { I O NOUA SECERATOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARA 182 centimetri 182 — TĂIŞUL LA DREAPTA — 1*2 centimetri 182 ____Uşoară.—Simplă.—Trainică.—aranţie pentru buna fu meii© st are No 2641 nwBHsawBmBww msamsmsmBm K.-IMPER- Cea mai bogată APA MINERALA in acid oarbonic, şi cea mai curata APA ALCALIN-ACIDA CEL ÎVIA8 RENUMIT BORVIZ PENTRU BfiUT CU VIN fiind în acelaşi timp şl o APA MEDICAL «le itrinml rang Recomandată în modal cel mal călduros de celebrităţi medicale : — Din oausa conţinutului eî considerabil in carbonate, mai cu seamă în sod.i (natrin) carbonic, precum şi din causa bogăţiei el în acid carbonic liber, şi semilegat: la wate mnladiele catande. — Prin bogatul el conţinut in natriu (sodă) boric: de cel mai bun efect contra catarurilor e rănicliilor şi a băşicei. — In urma sărurilor el dizolvante; cel mai bun remediu contra catarului stomacului si a slăbiciunei digestive. Amestecată'cU lapte: ca cel mai bun remediu de disolvare a membranelor mucoase la catare tari. A se observa. Sedimentul ce se formează Ja fundul sticlelor, nu este alt-ceva de cât o composfţie chimică a accidurilpr carboyicş libere şi semilegate cu diversele elemente chimice şi formează prin aceasta dovada bogăţiei acestei ape cu conţinutul ei. Apa Minerala „RfiPATI” de coloniale, Se găseşte de vânzare in toate principalele magasine i restaurante, drogueril şi farmacii. Cu ridieeta la D-niî: Astras I6n, str. I Căldărari; Calaverzo Ern., str. Şe cari; Dinischiotu Ţlioma N., piaţa : Gl}ika; Economu M. & €0. str’. Şelari; Iordăclicscu Ghiţă, piaţa ' Gliika; Penopolo Niculue, str. Şepcari precum şi la DEPOSITUL PRINCIPAL LA G. GSESEL, CALEA MOŞILOR, No. 59. peste drum de HOTEL DE LONDRA La Trei llracgî GUDRONUL GUYOT licore concentrată, a fost experimentat cu o isbânda extraordinară inşâpte spitale mari din Paris, în contra guturalelor, bronşitelor, astmului, catarurilor de bronşe, bâtelor băşice! | uduluî(vesie),afecţiunilor pielei şi in contra eczemei. Prin coraposiţia sa, Gudronul Guyot are proprietăţile Apel de Viohy si e mal tonic de căt acâstă apă. Pentru acesta este de o eficacitate Însemnată In contra bălelor de stomac. In timpul căldurilor mari şi când bântuievr’oepidemie, Gudronul Guyot este o băutură preservativă şi higienică oare răcoreşte si curăţă sângele. t E de dorit ca acestă prepara-ţiune să se adopte in curând universal minte. » ' Profesor Bazin, Medic al Spitalului! St-Louis< Adevdrat-ul Gudron Guyot este preparat Rue Jacob, 19, la Paris I I % g APfiLOR MINERALE NATURALE jjj CCrLOFî MAI RENUMITE MiiB-fwiţ ţmp-m f IjdNI Cea mal carata ţi preţioasă APl MINERI LA alc*lln-a<*idă; cea mul bogaţi in «odă bicurboniiă şl Ir ucid carbonic; <;* cr Ista In! puni Iu ultim» plcă-lura r ÎHUt piât'Ut bot'Vti| '»~W Viii. De vânzare cu preţurile originale la pa-gasinele de coloniale a d-Ior : Dlnischlotu Toina N. Piaţa Ghica; Iordăchescu Gliltft. piaţa Ghica ; Rovaciu D. & Y. Guerltâ (fost Nicolae Penopolu) str. Şepcari. Depositul general ; fc;. GiESEL. CajeaMoşilor 59 la «trei brazi», vis-a-vis ae botei Londra. Cine vrea să se îmbrace bine şi elegant n’are de cât să se ducă la Croitoria Centrală din Pasagiul Român No. 5, tinde a sosit un mare asortiment de stofe. cFABRICAn DE CIMENT PORTLAND DN BRÂLA lOIi G. CâNTACUZINO SHarca „TRIUIIfc" A se adresa la representantul general T. Z W EIFEL NOUA SECERĂTOARE CU APARATUL DE LEGAT SNQPf — Ţ : i i j . i ff este expusă chiar de acum in biurounle casei Idloll! !d Ui cpid W. ST A ADECKER, în BUCUREŞTI, BRĂILA şi CRAI0VA s». PLUGURI, P LUCII IU, PLUGURI. SACK RUSTON, PROCTOR & Co. Ltd., Lincoln (Englitera) LOCOMOBILE SI TIR/JEIEZR^TO^IRIE cele mai râspâmlite în România Sici ca W &.!âL,;Vl'iC » l'resel «« liŞi la IS. !»ehiiceker Si ca ti a de 94 SaO DIRECT ia Fabrica de cineni Portland din ^răila. 48, BUCUREŞTI Strada âcadentiei, Vis-â-vis de Ministerul de' Interne. Io. 41,— Fabrica Specială de Ferestrae şi Maşini PENTRU INDUSTRIA LEMNĂRIEI Ca L. P. Fleck Sohne. — Berlin - Fondaţi in anul 185p — Singurul deposit general pentru toate articolele teehnlce premiul: Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc Furtuni de canepa, Table şi Coarde de Ubest Monometi e, Sticle pentru nivel de apă, Bumbac do şters, Robinete, Ventile pentru apă şl abur iustalaţlunl complecte de FERESTRAE MECANICE »» ATELIERE de TÎMPLĂRIE pentru BINALE şi MOBILE Muşine pentru orice Industrie ido lemnărie GATERE ORIZONTALE Şi -VERTICALE Patentate Ferâstrae Circulare şi cu Cordea ifiaşluI-Rîudea fente 700 Gatşre iu funcţiune Pofereuţe* pentru Komiuiia se pot lua Iu persoaueju unde a ui executut deja aseineueu ‘lucrării (Basses-Pyrenees — Franca) La piu» bello Plage de l’Ocâan GRAND HOTEL Tenu par M. MONTENAŢ ASOţNSEUH - LUnilERE tLEOTRIQUE Ce magnifique ^ta{)lis,moment est placă u (Atu du Casino,,au bord in la mor et en face do la piage des baigneurs, dans 4a plus belii» 'situation, 11 se rocom-mjindo ,aux dtrangors par le plus grand confort, une excedente cuisine ot des prix modârâs. 300 Chambre» — Appartemenis ar îo Salon», Particuliereit— Omnd Iţesfaurarit d'Etâ Service de Depgchen QuotiUien. nu» ş a m a I e POMPE PENTRU VIU Pompe de lucendiîi Din renumita fabrică tu. M.iSZK,, ILeipzig, fondată in 1190 Curele de Transmisiune prima calitate de la lubrica ceu mfil mure dlu Euglltera fondată lu 1792 JCWÎT TULILIS, 8ftCk« & Ulasgow mmmmi ~ ..........r^-r.ltţ— ■ 4 1 j-Ţiografia ĂL Leiterin, Striida Şîîntu Ionică f^o. ii, Bucureşti www.dacoromanica.ro