\ w ■ ANUL XII.—No. 2633 miWMMEmTE; IN ŢARA EDITÎA A DOUA SÂMBĂTĂ 29 IULIE 1895 l^fcNN*0amiWWmBMMBHBHMyilftMHMSSgi>KsaiMagMcfoaitetv»ga»iftC«g!ft„ itfiiigyaanBaaafa^u x y. att^araAMfc:v^.îa.-J^&.,&.'.. .âîftaOiSliK^dlMni Ou an ......................................10 lei Seaue lanţ..................................20 „ Trei luni...................................10 „ Pentru învSţiUorî pe un an..................30 „ IN STP.AINETATE Ou an.......................................50 „ Şeaae luut..................................25 „ Trei luni.................................15^ JKI«!ss»*£»*m! SS STatrai REDACŢIUNEA : •mnao'hji., iioman nso. nkmtM®wm r Pe pagina III, 30 litere, corp 7 V. . . 1 lefi linia „ „ IV „ „ ... 25 ban! linia. Inserţe şi reclame „ „ . . . . 2 lei linia Pentru anunclnrl a se adresa: LA RalasBiSf»l«^!NS6.fS« SKsarislsiîlj HîiîiaB»săa“ HF«©BBBii3i 5© feufa&raH A D MINIS T R A ŢI UNEA : ikt9ik svAUTr eJsmesc'ia mu. ! I. la Ischl. întrevederea Zeflemele. Un isvor de articole. ? Incoveuinţa. Procesul Brcningitel. Zigzaguri. Oameni şi lucruri, itiemoriele Regelui. Intrevederua de la Ischl | cureştî trebufi să fie aţintiţi oclilî românilor de pretutindeni, căci aci este poporul român liber. Putem deci privi de azi ceşti unea românilor ca intrată în faza serioasă a discuţiuuilor pe calea diplomatică, întrevederea do la Ischl va conta de sigur în viaţa poporului român şi va constitui un pas decisiv spre libertate. Bravii conducători ai românilor de peste munţi pot să fie mulţumiţi. Jertfa lor a dat roade. . Este incontestabil, că România şi-a asigurat o situaţiune importantă în orientul Europei şi că puterile mari ţin azi socoteală de atitudinea noastră. întrevederea de la Ischl este cea bună dovadă şi atitudinea presei austriaco ne arată câtă importanţă se dă la "Viena acestei întrevederi. Nu a fost vorba numai de o vizită de simplă curtenire, a fost o întrevedere hotărâtă în scop de a se regula ceşti uni de cea mai manp importanţă. Am spus însă şl acum câteva zile că noi sperăm că regele Garol se duce la Ischl cu hotărârea de a apăra interesele românilor, iar nu numai pentru a lua instrucţii ca jandarm al triplei alianţe în peninsula balcanică. De altfel, suntem siguri că şi Împăratul Frantz Ioseph şi-a dat seama, că atunci când conductorii românilor din Ungaria zac in temniţă, şi când naţionalităţile din regatul ungar se adună la Pesta pentru a cere libertate, regele României nu poate să se prezinte în faţa Împăratului Aus^ tro-Ungariei ca amic şi sprijinitor, fără condiţii şi fără ca să discute cestiunea românilor. S’a vorbit de multe ori despre simpatia regelui Carol pentru românii subjugaţi, s’a vorbit chiar despre iri-dentismul seu şi ne aducem aminte, că acum doi ani studenţii l’au primit la Predeal, ca o manifestaţie în chestia naţională. Regele n’a oprit manifestaţia, ba a primit chiar pe delegaţii studenţilor şi a vorbit Cu ei despre cestiunea naţională. Azi regele Garol a avut cea mai bună ocazie să pue pe faţă ceşti unea românilor şi să ceară împăratului Frantz Ioseph resolvirea acestei ceştiuni. Suntem felicitaţi de presa vieneză, pentru atitudinea noastră liniştită, pentru ordinea care domneşte la noi în ţară, de sigur că nu e nimeni în ţara noastră care să dorească o schim bare de atitudine, dar de multe ori împrejurările te silesc să eşi din drumul ce ţe-ai hotărât să urmezi. Aşa, nu este posibil ca noi să urmăm mereu calea liniştită, dacă de la hotarele noastre vor porni continuu strigătele dureroase şi desperate ale fraţilor noştri!. Se bucură cei de la Viena că noi suntem un element de ordine, noi nu putem şă exprimăm aceeaşi bucurie despre imperiul vecin. Acolo legile au încetat, de a domni, justiţie nu există, un popor sugrumă alte şapte popoare, acolo pacea n’a domnit şi nu va domni nici un singur moment. Ar face deci bine presa din Viena să re ocupe şi de starea lucrurilor din Ungaria, iar nFremdenblatt», care vorbea de asasinatele din Bulgaria şi bancruta grecească să adauge şi başl-buluciile din Ungaria. Da, suntem u,h element de oruine, dar în acelaşi timp suntem şi un popor hotărât aşi apăra naţionalitatea şi libertatea. Regele Garol s’a dus la Ischl şl va fi vorbit de sigur a-colo în numele tutulor românilor, căci, ori ce s’ar zice noi suntem reprezentanţii românilor din toate ţările. Noi treime să vorbim în numele $i să apărăm drepturile tutulor. La Bu- ZBFLB dVC ELE l)N CONFRATE PUN DE AFACERI Un ziar politic cotidian — ajunge atât pentru a nu ae şti care... —’şî-a cam dat foile... peste cap. Adecă la arma urmei, nu ’l condamnăm, căci veacul în care trăim cere aă exprimi scurt, cuprinzător, Bă uu plictiseşti lumea cu afacerea du-mitale. Şi tot aşa face sus numitul ziar. Pe pagina a Il-a şi a IlI-a expune două afaceri mal mult safi mal puţin scandaloase : „Afacerea d-lul C. Popovict* * afacere atât de mare, în cât a (intrat mal în tot corpul ziarului şi o altă afacere clericală : «Afacerea lui Popa Miclescu» Pe cât regretăm de suferinţele confratelui nostru, care a putut Buferi două afaceri, ne mal lăsând loc de nici un fel de materie în corpul Bău, pe atât îl compătimim de lipsa totală de iniţiativă... Şi dacă ar fi numai aceste donă afaceri: ale d-lul C. PopovicI şi a Pope! Miclescu, tot ar mal merge cum ar mal merge, dar simpaticul nostru confrate mal are in frunte şi următoarele afaceri : «Pe lângă marea afacere Brenning, se cercetează acum o alta mai mică afacere la depositul Regiei. „Până acum se cercetează dar la Galaţi : afacerea Brenning, afacerea de la depozitul regiei, afa( -ea de la vămi şi afacerea de la docurl. «Nu de giaba Galaţii ecte un oraş comercial, un Oraş de afaceri». Ha bine că nu! Chestia Insă, cum să ’şl umple trupul confratele cu atâtea afaceri ? Noi nu ’l putem de cât să ’l felicităm de atâta pasivitate... asigurându-1 că prin atâtea afaceri e imposibil să Uu sporească şi tiragiul confratelui... Pir. FN ISVOR DE ARTICOLE Au reprodus mal zilele trecute o notiţă apărută în oficiosul Le Temps, din Paris în privinţa adevăratului scop, după acel ziar, a călătoriei suve- i cuviinţă a vanului nostru la Ischl. j In n-rul de Marţi al aceluiaşi ziar mgi găsim următoarea telegramă din Viena, ce î-a fost trimisă de corespondentul său, în acelaş scop. lată acea telegramă : «Menţin, fiind-că văd că există *îndoeli în privinţa aceasta, că încă «din anul trecut România a aderat «moralmente la tripla alianţă. Este «de mirare, că nu se mai reaminteşte «de cuvintele pronunţate de D-l de «Kalnoky în sinul Delegaţiunilor a-«stro- ungare, la 17 Septembrie 189A, *dînd seama de situaţiunea exteri-«oară*. \ eu atâta uşurinţă, căci se poate în-\ tâmpla, afară că-şi depăşeşte înd:,to-ririle sale, dar să pue în contradicţie pe şeful său. A te pronunţa cu atâta u . rinţă într’o cesl.iune aşa de delicată supra căreia guvernul chiar nu găseşte de se pronunţa încă, este o cu rata incenveni nţă. Aşteptăm să vedem, dacă ministrul aprobă sau nu limbagiul junelui secretar de Ja legaţia din Paris. PROCESUL BREN1NGITEI Procesul faimoasei afaceri din Galaţi, mai celebră însă prin cele petrecute în jurul el, a început însfîrşit erî. S’a cerut arnîuar.ea, pe molive asupra cărora nu ne interesează a ne pronunţa, dar ea a fost respinsă, ast fel, că judecarea a început. Iată un nofi isvor de « iscuţie, şi incă foarte bogat, care în bogăţia de subiecte de la ordinea zilei, este o curată mană cerească. Intr’adevăr, găsesc observaţia făcută de un confrate, foarte la locul el, că In vacanţa aceasta nu ne-am putut plînge de subiecte. S’a scris în deajuns asupra panamalei de la Galaţi, afacerea se cunoaşte îndestul, dar nu e mai puţin adevărat, că la desfăşurarea unui proces, fapte şi amănunte noue vin să dea unei afaceri, dacă nu o alta întorsătură, cel puţin să o pue în adevărata lumină, ast-fel ca ea să fie văzută şi imbrăţişată sub aspectele ei reale. Nu anticipăm. Se vorbeşte de destăinuiri scandaloase, de mărturisiri, etc. cari sunt menite să arate şi să demaşte adevăratele responsabilităţi, pe vinovaţii''veridici. Dacă cele ce se vorbesc vor fi adevărate, atunci lucrul este îmbuourător .din două puncte de vedere: întăiu, se va a-răta, dacă panama există, şi în acest caz să se lovească cu uhima severitate, acei, cari aîi speculat asupra intereselor publice, Introducând ast-fel moravuri detestabile în ţara noastră, unde avem deja multe moravuri miserabile, şi al doilea, se pedepsesc adevăraţii vinovaţi, şi au se mai lasă lumea în nesiguranţa de până acum, neştiind până unde şi cât se întinde scandalul, şi cine sunt autorii. S’or face, safi nu, mărturisiri, desfăşurarea procesului tie va lumina pe deplin. Până atunci, de o cam dată, avem ce scrie, căcî judecata este avută iu incidente şi asupra fie-căruia din ele so pot face cel puţin câte. un articol. BUDGETUL ITALIAN iîopia, 8 August.- -Rezultă din discuţia Senatului asupra bugetului ‘veniturilor, că pe când bugetul exerciţiului precedent prezentă un deficit do 137.000,000 lire al exerciţiului actual nu numai că asigură cu desăvârşire, echilibrul bugetar dar mal prezintă şi un mic excedent de 985,000 lire. Iată cuvintele contelui Kalnoky : O alta ţară vecină asupra caria este necesar ca să spun câte-va cuvinte, este România. Acest stat este printre acelea, cari nu fac parte din tripla alianţă, unul din cele d’intâiiS, care şi-a dat socoteală de natura pacifică a acestei a-liante şi care s’a hotărât a se alipi şi a căuta să se sprijine pe puterile statelor din Europa centrală. Relaţiunile prea amicale, pe care le-am întreţinut în consecinţă, de vreme îndelungată, cu România B’âfi arătat durabile, şi inpulsia dată în acest scop de regele României şi de guvernai său, a găsit in ţară un, ecou din ce iu ce mal re-sunător. Apoi urmează: «Nu se poate a fi mai clar. Este dar «permis să se crează, că cea ce a fost «decis în principiu anul trecut, tre-— «Urâtă-ai zis?... Nu vreu !* Stana IfSiCONVENmŢA Un asemenea fapt a comis sepretp-tarul de Ja Legaţia noastră din Paris, d. G. Bibescu. Interviewat de un redactor al ziarului Gil Blas, din . Paris asupra unei notiţe apărute in Mămorial Diploma-tique, despre caro am relatat cititorilor nostru, D-sa a avut nephibzuinţa să se avenluneze în politica externă a ţăreU expunând este atitudinea României. Ne abţinem de a comenta mai mult lipsa de tact a d-fuî Bibespu* Suntem siguri, că d. ministru, do externe va şti să răcorească pe junele secretar, care se crede, nu destoinic, dar îndreptăţit de a Vorbi, Credem, că nu este permis uniţi secretar da legaţie de a se pronunţa OAMENI M’CJPUESB REALISM foarte multă se îngrămădeşte la Sâiile sunt literalmente pline. Mult persoane au venit din Bucureşti şi Brăila. Dintre ziarele din Bucureşti sunt repre-sentate „Lupta* „Românul*, „Naţionalul*, „Voinţa Naţională*, „Gazeta Poporului" şi „Constituţionalul* dintre cele locale, „Galaţii" şi „Liberalul Gălăţean*. Deschidere» şedinţei. La orele 12 şi 10 se deschide şedinţa sub preşedinţa d-luî Buzdugan, azistat de d-nu Ham&ngiu. Acuzarea e susţinută de Procuror Lilovicl. Prezenţi, acuzaţii Bre-ning, Şapira şi Robescu , asistat de d-nii advobaţl Barbu Gănescu şi Cornea Martorii Somzâe, T. Jtartin, Arnould şi d. Resu, lipseşte martorul Alecu Pavel. Apelul nominal sfârşit, d. Cornea, apărătorul d-luî Robescu, rădică incidentul că în citaţie nu se spune pentru ce d. Robescu e inculpat şi că faptele trebuiesc denunţate, tu-î de sjuas ca ele sft fie calificate. Pentru aceste motive cere anularea citaţiei şi pred sarea faptelor. Incidentul e respins, după ce d. procuror a afirmat că nu-I în conformitate cu procedura noastră penală. Martori ai apărârel. Al doilea incident e ridicat de d. avocat Barba Gănescu, în numele d-lul Robescu, care cere amânarea pentru a se asculta şi martorii apărărel. După d-sa ia cuvîntul d. Robescu şi a-rată că judecătorul de instrucţie n’a ţinut seamă de cererea d sale de a I admite martori din consiliul comunal, bunioară pentru a proba absolutul seu* neamestec în a-faccrea breningitel. I s’a respins invocarea mărturiei d-lul general Mânu, adaugă d-sa, singurul ‘în măsură a cunoaşte ce rol' a jucat d-sa în explusaiea şi întoarcerea în ţară a lui Brening. Asemenea i s’a refuzat şi citarea altor martori. Mai mult, d. judecător de instrucţie n’a căutat să controleze nici unul din faptele importante care reese din corespondenţă. Procurorul cere a se lua interogatorul preveniţilor şi depunerile marturilor pre-senţl şi mai apoi, dacă tribunalul va crede necesar, poate admite cererea de noi martori. Al treilea incident. D. Cornea ridică incidentul, că d. judecător de instrucţie să rămână judecător şi să nu devină auxiliar al ministerului public. D-sa cere amânarea pentru că instrucţiunea făcută e numai ă charge şi prin urmare trebue complectată. Procurorul cere respingerea cerere! pe motiv că martorii apărării nu sunt necesari pînă la intrarea în fond. Tribunalul îşi reservă dreptul de a se pronunţa asupra cerere!, după ce va asculta pe inculpaţi şi pe martorii presenţi. La ora 1 şi jumătate începe cetirea ordonanţei. Interogatorul lui Brening. Terminîndu-sa cetirea ordonanţei, la ora 4 şi 10 începe interogatorul lui Brening Nimic nou de seamă. Brening n’a variat, a menţinut depunerile de la instrucţie. Un fapt se degajează însă din interogatorul lui, ahtul că după ce a lucrat cinci ani a fost expulzat, a cheltuit, a muncit oa un „sclav negru", altul i-a luat înainte şi a terminat ^afacerea* în 15 -20 zile. Nimic alt-ceva n’a. rysultat din interogatorul ce i s’a luat. Şedinţa s’a ridicat fără şâ se ti ternşinat interogatorul lui Brening, care -va continua mâine. Amănunt comid: fiind vorba despre burniţele de Hector, Mitru Xiiometru etc. Brening zice, că e adevărat că a întrebuinţat piimgle două nume ca Xiiometru, Bbccalltrit, cuvîntul dip urmă a înfuriat grozav pe preşedinte, probabil crezînd că I vorba de vre o alusie.l.. poli'ică Deţalil pe mâine. Corespondent II Contrastele din societatea noastră sunt atît de eiudate şi de isbitoaro ; viaţa noastră întreagă se desfăşoară şi poate fi privită sub atîtea aspecte, caro fie-care din ele ascunde o sumă de mizerii, de ticăloşii, de nedreptăţi; oamenii, aceste fiinţe perfecte. în relaţiunile lor de la individ la iodivid, s\int aşa de barbari şi de mizerabili, în cît uimit, îngrozit te întrebi : Unde este acea armonie sOcială aşa de cîntată, unde sunt frumuseţile vieţei aşa de lăudate şi immortalisate de visători unde sunt splendidele tablouri, pe caj-e mintea şi imaginaţia poieţilor, ne fac sa credem, că poate există în altă parte, aevea, căci este peste putinţă să-ţi închi-pujeşti, că ele ai- putea exista în lnmea noastră De sigur, că tot ce cetim prin cărţi nu este realitate, frainuseţele naturei nu există de cît în mintpa înflăcărată a ariiş-tilor, oamenii blÎQzi şi iubitori aparţin altor lumi, încă riecunoscnte. Şi cu toate acestea exis ă frumuseţile naturei, exişi a majestatea ei, soarele luminează încă pămintul, viaţa are farmecele ei, dar toate acestea nu pentru întreaga lume, ci numai pentru o parte, şi cea mai mică, po cînd în sufletele imensei mulţimi viaţa cu toate complexele oi manifestări se reflectă în mod sumbru. * * * Citeam mai erî pagini dintr’o carte. în care se descria viaţa minerilor. Vai, ce viaţă amărâtă şi trudită. O parte a vieţei zilnice, tocmai în momen-iele cele mai fericite, atunci când poţi vedea desfăşurându-se frumuseţile ei, s’o petreci în fundul pământului, la o adâncime ameţitoare, într’o atmosferă o monitoare, adesea ori lucrând într’o posiţie anevoioasă, şi care-ţ: covîrseşte ţoale putbrile. Şi seara, obosit, sdiobit, cu trupul supt, cu pieptul, care d’abia mai poate face mişcările de respiraţie, ieşi la suprafaţă, unde alte suferinţe te aşteaptă: miseria traiului. Muncă şi miserie, iată în ce se rezumă vieaţa unui miner. Dar nu se poate descrie aşa de real a-ceastă viaţa, şi ori cât de măiastră este Sbvbrine, totuşi simţi par’că imposibilitatea minţel omeneşti de a putea traduce prin vorbe realitatea miserabilă. Un cuvânt însă, o frasă, te pune pe gâudujî, şi prin minte îţi trece, ca prin magie, o sumă de tablouri înfiorătoare. Este grevă. Patronii afi scăzut salariile. Pe piaţa orăşelului mulţimea flămândă, stoarsă fisiceşte, sdrenţuită, pare ea o mare oe vuieşte din depărtare. Patronii minei decid asupra revendicărilor minerilor. „Timpurile grele. Preţurile scăzute. Nu pot. menţine vechile salarii*. Mulţimea urlă. Mii de oameni nu vor avea ce să mănânce, cine ştie câte zile. Explosie. Cerul este plumburiu. O jale adâncă pluteşte in aer şi în suflete. S’au scos deja 40 de morţi. Câţi vor mai fi în beznele puţurilor. Placări mari ţâşnesc, din când în cân l prin gurele puţurilor, ca din nişle vulcani. Vaete se aud şi plâusete sfâşietoare în-tretae melancolia tabloului................ O pagină din realitatea vieţei triste. Memoriele Regelui 1 8 *7 1 1 {13} Septembre. -• Principesa cu marna sa $i prmcesa Maria părăsesc Sinaia pentru Gotroccnî; la gară lumea oficială şi societatea bucureşteană primesc pe princesa de Wied în chipul ce] mai cordial ş.rî urează bun venit. Toată presa rpmînă este surexcilptă contra prinţului jBrsrnark. 8 (20) /Septembrie.— (Sf'înta Maria). Este o vreme măreaţă, ziua onomastică a micei prineese este serbată ja biserica de la Colrocent prin un fe-Deum la care asistă, toatg perso-halităţile oficiale şi un mare număr de d©amne. Un dejun mare d,ă 130-ta’cîrruirI este servit in urmă in grădină. www.dacoromamca.ro 29 IULIE 1895 LUPTA Bt Musica cîntă în timpul prînzuluî şi toate spiritele sunt la unisonul ser-băreî. 9 (21) Septembrie. — Un concurs naţional de tir, la care asistă delegaţi din tote districtele, este deschis de principe în persoană, care prin o lovitură fericită de carabină atinge ţinta tocmai la mijloc. D-na Ristori dă o serie de represen-taţiî la teatru. Jocul ei clasic face cea mai mare plăcere perechei princiare. 13 (25) Septembrie.— Procesul contra tulburărilor de la 10 (22) Martie începe. Principele şi principesa primesc pe d-na Ristori, pe bărbatul ei, marchizul Grillo şi încîntătoarea lor fiică. 17 (29) Septembrie.— Strat soseşte la Bucureşti şi anunţă că moarte lui Aali a provocat o mare schimbre la Gonstantinopole- Poarta este animată ca şi înainte, de cea mai bună voinţă de a nu crea nici o dificultate Romî-nieî, dar nu are mijloace de a scăpa de sub presiunea prinţului Bismark. Acest punct de vedere nu concordă cu noutăţile din Viena, dupe care să aşteaptă la Berlin resultatul negocierilor cu consorţiul! 18 (30) Septembre.— Unii din factorii de desordine de la 10/22 Martie au fost condamnaţi în prima instanţă; prefectul de poliţie la şase luni de închisoare. Iritaţia în această privinţă este foarte mare în ziarele liberale. 19 Septembrie 1 Oct. — Să iea în consiliul de miniştri resoluţia de a convoca Camerile la 17—29 Octombre, o lună aproape înaintea termenului legal, din pricina chestiei drumului de fer. Holera bântue la Constant inopole. Noul mare vizir caută a aduce rîn-duială în finanţe, mari reduceri sunt făcute asupra lefilor, dar mania de a zidi a Sultanului înghite sume e-norme. 21 Sept. 3 Oct. — Revistă cu manevre pe platoul Cotrocenilor ; Principesa Elisabeta şi princesa de Wied asistă la această scenă militară şi vremea frumoasă a adus o mulţime de privitori. Opt batalioane de infanterie, un regiment de artilerie şi unul de cava» Ierie sunt întrunite; principele este tare mulţumit de ţinuta trupelor. 22 Sept. 4 Oct. — Curtea princiară petrece caldele zile de toamnă, pe cât e putinţă, în parcul Cotrocenilor, unde sunt date adesea serate. Ministerul ca şi publicul sunt preocupaţi de afacerea Strusberg 28 Sept. 10 Oct. — Societatea princiară face o excursie la Măgurele, pro-pietatea familiei Oteteleşanu, principele călare, principesa şi mama sa în trăsura înhămată cu opt cai şi condusă de un surugiu român în costumul lor original—un mijloc de plimbare care nu lipseşte de a produce efect asupra străinilor. După dejun la castel, să plimbă în parc şi plutesc cu bărci pe lac. 29 Sept. 11 Oct. Spre marea bucurie a părinţilor ei, mica princesă a-leargă pentru prima dată prin 6-daie. 30 Sept. 12 Oct. — Principii? se duce călare cu generalii Floresuu şi Solomon şi câţî-va coloneii la Băneasa şi la Herestrău, pentru a alege acolo un teren de manevre. (Va urnit../ O EXPLG RAŢIUNE IN REGIUNILE POLARE ANTARCTICE Un tânăr marinar norvegian, d. C. T. Borchrevink, a făcut următoarea comunicare la Congresul geografic din Londra. Plecat din Melburn cu tovarăşii săi, FOIŢA Ol ARULUI mLURTAu (34) P. ELZEAR FERiECATOAREA — Ah j zise D-l Vaisse,'.ast-fel ajungeai! ţipetele lui Jean Guilmain. Mi-a trebuit o mare băgare de seamă mal cu seamă cu furtuna d’afară, ppntriţ ca să înţeleg c& el chema în ajutor. — Şi când înainte D-ta auzişl două glasuri ? — Sgomotul, cu toate că înţelesul cuvintelor îmi scăpai}, era mai neted şi mai distinct. Nu m’am gândit picl-odaţă să observ aceasta. — AI greşit poate, zise Roger. Pyrame se întoarse în acel moment. El înţelese că Roger era să fie inprudent fără îndoială lăBând să vadă pe D-l Vaisse opinia sa a-supra inocenţei lui Jean Gujlinain. Bătrânul făcu un semn prin c&re-I du a înţelege că vizitatorul lui nu se bucura de mintea întreagă. acum un an, pe o corabie nu tocmai I în bună stare, ei au isbutit totuşi să treacă cercul de ghiaţă al polului de sud, în jos de tot de.insula Campbell,"Ia o latitudine destul de înaintată, în cât porumbeii şi albatros-ii renunţară de a’î mai urma. Ei au atins ast-fel i-mensa câmpie de ghiaţă, în care is-butise să pătrunză celebrul James Ross. Se găseau acolo balene vinete în aşa număr, că ar fiînebunit pe\un balenier. Călătorii rămaseră uimiţi de mulţimea imensă a păsărilor, a focelor, a peştilor necunoscuţi încă ; fpinguinii erau aşa mulţi şi ţipau aşa de tare, călătorii în cât nu se mai puteau înţelege între ei. După ce aâ străbătut munţii de ghiaţă plutitori, ajunseră la capul Adair şi la ^teritoriul Victoria, şi să treziră plutind pe o mare liberă, înconjurată, pe cât puteau vedeau, de splendide vârfuri de ghiaţă ; temperatura era relativ puţin rece. La Capul Adair ei văzură o oare-care vegetaţie şi constatară presenţa unui mare curent cu direcţiunea spre Nord; ei a-ţribuesc existenţei acestui curent acea imensă spărtură în regiunea îngheţată. El O O TT IR I Câptigul uniţi ii;veniatoi-< — Gaorge Westinghouse, inventatorul frînulul de oprit trenurile ţi care poartă numele Iul, a câştigat cu invenţiunea ga una sută de milioane de lei. Progres repede.—Acum un sfert de veac In lupan ia nu exista de cât un singur ziear. As-tă-zl apar do uă mii. Un autor «fiu de siâcle».—Bietul 3tam-buloff, d’abia I’au pus In groapă' şi deja ua autor dramatic a făcut dintrinsul eroul unei piese de sensaţie. La Hanovra a apărut Iu editura Edm. May o dramă intitulată Stambuloff, liberatorul Bulgariei. Este de observat şi de admirat spiritul speculant al acestui autor : mal zilele trecute a mal publicat o dramă, Nebunul de la Mariaberg, extrasă din faimoasa afacere a oassel de nebuni de la Mariaberg. — Descoperiri archcologice.—Aproape de Bătui Boscoreale, în preajma Vesuvulul, a fost descoperită o villă romană, acoperită de cenuşă, in timpul marel îsbucnirl a vulcanului,[de sub Împăratul Titu. Villa este admirabil conservată. Scheletele proprietarilor şi j ale servitoriler au fost găsite in starea in care i-a asfixiat emanatiuuile vulcanului. Toate vasele găsite acolo afi fost cumpărate de baronul Rotschild şi donate musaulul Luvru din Paris, spre marea desperare a archeologilor şi aur ticharilor italieni. DIN CONSTANTA Tot-d’a-una acecaşltt.—Care-I cansa Iniţiativa privată. — O propunere.— Un bal.— Revăd Constanta după doul ani.—Găsesc foarte mari schimbări datorite uumai iniţiativei personale a Primarului Koiciu. Judecind însă din punctul de vedere al cerinţelor unei staţiuni maritime, climaterice şi balneare, Constanţa însă nu a păşit mult, este aceiaşi Constanţa, aproape, aceiaşi staţiune maritimă, pe care au făcut-o, sînt acum câţî-va ani, General Dunka, Gafencu, directorul liniei Cerna-voda-Constanţa, Culoglu, Koiciu, Colonşi Grădişteanu şi alţi câţi-va. Vina nu a fost şi nu este a mnmcipa-litaţel, care este silită să se învîrtească în cadrul unui budget restrins. nevoită să se gândească la cheltuelele aducere! apel în oraş, a facere! planului oraşului, a caualizarel lui etc. Vina .este după părerea mea a orăşenilor. Pătura cultă a funcţionarilor de aci nu este atât vinovată, din pricină că e vremelnică, cât vinovaţi sunt orăşenii stabili, proprietarii şj neguţătorii.',Deprinşi cu iniţiativa exclusiv oficială, ei renunţă la ori-ce inter venire, clevetesc că primarul nu face mare treabă şi nu vroiesc să se condeze silinţile ce şi ie dă autoritatea prefectorială şi municipală în îmbunătăţirea oraşului şi a staţiune!. D-l Vaisse răspunse prin o clipire din ochi inperceptibilă, şi Pyrame luă pe tine-' rul său stăpân. Acesta se înturnă de-o dată de pe prag. — Stăpâneşte-te, murmură bătrânul servitor. — Cea din urmă întrebare, zise Roger, siundu-se să fie liniştit. In timpul acelor câte-va minute de t?cere sgomotul celor două glasuri certăndu-se şi ţipetele Iul Jean Guilmt a, nu’ţl aminteşti D-ta să fi auzit sg.moţul unei fereşti ce se închide? încredinţat că avea a face c’un excentric D-l Vaisse abia ascultase întrebarea. Se făcu de odată ca un fulger de lumină îq crierul lui. — Da, zise el... Ou tot vântul şi ploaiea, am crezut că disting—îmi amintesc acum— sgomotul unei ferestre închise cu violenţă. — Şi D-ta n’ai dat nicl-o importanţă la asta ? — Pe cinstea mea nu. Am uitat. — D-ta n’al vorbit în faţa juraţilor. — Nu. Pyrame interveni. — Toate aceBte sunt foarte bune, zise el, dar uitaţi D-le Roger, o întâlnire importantă. Roger simţi că era nefolositor de a tulbura mul mult spiritul D-luI VaisBe. Işl luă ziua bună, Bcuzfindu-se de supărarea ce Iu făout. Fabricantul de mobile pentru grădină nu făcu măcar nici 'o siliuţfi pentru ca Să tragă din cela-cc se petrecuse o deducţie oarc-şl cure. îndată ce se închise uşa, ridică diu umeri. Cu o asemenea conduită din partea orăşenilor nu numai că Constanţa nu va mai înflori, dar cea ce va fi mai grav, va pierde fatalmente şi pe vizitBtoril cari o iubesc şi o frequenteaza ou toate nemiloasele chirii. *■ Ce ar trebui să facă orăşenii ajutaţi de pătura cultă a funcţionarilor şi a militarilor ? Să formeze o societate in scopul de a contribui la înfrumuseţarea 0-raşuluî şi a staţiunel maritime Constanţa. Din sînul societăţeî să se delege un Comitet activ de initiaţivă, de cel puţin 21 de membrii, care să formuleze propuneri, să avizeze la mijloace, să aducă la îndeplinire deciziunele societăţeî, să reprezinte societatea, să supravegheze tot ce interesează înfrumuseţarea oraşului şi a staţiunel, să satisfacă reclamaţiunele în mar-ginele unor anumite sarcini etc. Comitetul să aibă un biuroii de infor-maţiunl pentru tot ce priveşle locuinţele, hrana, medici etc. Orăşenii toţi cari au case de inchiriat pentru sezon, de vînzare, pensiuni, otelierii şi birtaşii, să trimită informaţiunele lor detaliate J.a aCest biu-rou, înlăturându-se mediatorii cari sînt o sarcină prea costisitoare pentru toţi. In schimbul servirilor făcute de biuroii, proprietarii şi vizitatorii vor aa o sumă, după dorinţa lor, care samă să servească la mărirea fondului pentru Înfrumuseţarea oraşului şi a staţiunei. Comitetul va fi însărcinat cu găsirea tutulor mijloacelor de mulţamire pentru vizitatori ; vor lua iniţiativa distraţiunilor, excursiunilor, spectacolilor, jocurilor diferite, tirul şi gimnastica nu vor fi negli-geate etc. etc. Este o propunere făcută în liniamente generale şi remâne ca cei însufleţiţi de dorinţa de a fi utilj oraşului şi poate ţârei, să realizeze această propunere. * Lumea a început să vie şi în fie-»care zi întâlnim noi sosiţi. Căldurile au fost teribile ; 35®,2 la umbră ! De patru zile s’a răcorit şi avem nişte nopţi admirabile. *■ Aseară am avut bal. Vremea fiind re-coroasă, balul a fost foarte visitat.—Dintre doamnele pe cari le cunosc,lam ve-zuf. pe D-nele : Dr. Dimitrescu, Dr. Mi-ron, Major Parascnivescu, Cimbru, Geor-gescu, Crisie, Margaritescu, Manolescu-Sideri, Boldur, Benderli, Stavropol, Major Iliescu, Vinkler, Neicu, Colonel Stoilof, Principesa Sturdza, Harris, Cassagio-glo, Triandafil, Grigorescu, Ukropina, Circa, Căpitan Vlădescu, Nicoiaescu, Luzi, Secăreanu, Stavropol şi multe alte D-ne. Dintre Domnişoare : Zoe Constantines-cu, profesoară, Handoca, Savovici-Baran-ga, Papaionopol, Neicu, Harris, Oratero, Circa, mama şi fiica, Stoilof, Oassagioglo, Grigorescu, Dinescu, Bolton, Miloseff, Predeleanu. Principele Gr. Sturdza, Domnii: Primar Koiciu, Col. Dr. Dimitrescu, Colonel Stoilof, D. Mărgăritescu, Georgescu, Dr. Miron, Dr. Pe'rescu, Cueu, Major Stoi-cesou-, Major Iliescu, Căpitan Vlădescu, Bendeoli, Dr. Isvoranu, Ghriste, Sideri, Vinkler, ţ Oassagioglo, Căpitan Opran, fruntaşul dănţuitorilor, IJkropina, Sa-ssu, Luzi inginer, Harris, Dr. Bolton, Cimbru, Papaianopol, Căpitan firţeşcu, Simizeanu, etc. etc. Sir Sturin ŞTIRî DIN STRĂINĂTATE ^Expedlţianea Flatters. — Mal zilele trecute printr’o carte recentă, a unui explorator Djebari, se susţinea, că supravieţuitorii acestei misiuni, măcelărită prin anul 1880 de către Tuaregii din Sahara, între cari şi colonelul '.Flatters, ar trăi ca prisonierl la Tuaregi. „Le Journal* din Paris, reîmprospătează ancheta ce s’a făcut atunci şi din care re-sulta, câ misiunea a fost măcelărită a- — Trebuie ca vecinul meu să aibă mult timp de perdut, murmură el între dinţi. — MS vel scuza dacă te’am tras? zise Pyrame lui Roger, intrând cu dânsul în casa omului. Vecinul este o flecară şi dacă D-ta I’al deşteptat curiozitatea, dacă a fi întrevezut posibilitatea unei erori judiciare, n'are să lipsească de a informa tot oraşul. — E în realitate, singurul martor important, zise Roger. Depunerea lui a fost fatală fratelui med. El a declarat că a recunoscut glasul lui, atunci când mărturiseşte însuşi că nu Ia vorbit de cât d,e două sau de trei ori şi în împrejurări neînsemnate. . . . Dar să lăsăm ne acest imbecil ; tu al dreptate : este nefolositor de al face să înţeleagă că u fost un omorâtor inconscient, şi că fără îndoială zăpăceala şi proasta lui vanitate care a făcut să cadă pe eşafod capul unui nevinovat. Cei doi bărbaţi erad în picioare în faţa largel pete sîngerânde. Roger ridică ocbil spre fera&Btră. — N’al nevoia de a-mi explica gândul D tale, zise încet Pyrame. Când am vorbit aici, cu glas tare, şi cu fruntea închisă, iî voastră n’aţl auzit nimica din casa vecină ? Nimic. Şl când am strigat din toţi plămânii. — Auzeam, dar nelămurit. I — Sunetul, în acest cas, nu pătrunde prin acest zid gros. El v6 vluea prin fe-1 reastra închisă. Ori ast-fel este şi gândul < D tale, nu-I aşa ? fiiud-că martorul auziă proape întreagă, şi că cei câţi-va supravieţuitori alestă, că soţii lor, întro cari şi colonelul Flatters, au fost ucişi. O Insulă în flăcări. — Pădurile de pe insula Beaver pe lacul Michigan, au luat foc. Toata insula este numai o flacăre. Se bănueşte că cei o sută de locuitori ai insulei aupierut în flăcări. Perspectiva foametei’—In Japonia au fost, în mai toată ţară, ploi torenţiale-Recolta orezului este primejduită. Inundaţiile au pricinuit pagube enorme şi victime nenumărate. Este temere do foameis. Goana contra socialiştilor în Germania.—Guvernul a cerut corpului profesoral al universităţel din Berlin eliminarea privat-docent-uluî Leon Arous, ginerele decedatului bancher Bleîchroeder, de oare ce este socialist. Consiliul profesoral întrunindu-se, a re-fusat cererea guvernului. CATULLE MENDfiS PETRE SI PETRICA Cu mâinole pline de erburi mirositoare— măceşi şi ghiocel — amândoi copil să în-torcead de la pădure. Ea şase-spre-zece ani, el cincl-spre-zecc, atât de neştiutori, micii amorezi,— Petre mal cu seamă, Petrica de asemenea cu toţi cel şase-spre-zece ani, la care se deşteaptă curiosităţî, neliniştirea dorinţelor instinctive — în cât el culesesc, în aceea dimineaţă, o mulţime de flori şi nici o sărutare. Şi ei să întorccad încântaţi, ea puţin cam turburată ; pentru ce ? nu ştia nici ea singură; poate că se mira ea că nu se întâmplă şi alt-ceva de cât făcerea buchetelor si pândirea privighetorilor, când merge cine-va în pădure cu prietenul. De o dată Petre făcu uu gest de spaimă. Ah! Dumnezeul med I nici un mijloc de a ma! trece apa. Vântul dintr’o bătae din aripă, sad vre-un şăgalnic răutăcios, cu o lovitură de picior, aruncase scândura de brad care unea ţărmurile micului pârâd, şi slăbuţul podeţ, fără îndoială, fusese luat de curent. Era în adevăr o barcă, dar era legată la un stâlp de cea l’altă parte. Gravă situaţiune. Părinţii lui Petre şi cel ai Petricăl, care locuiad casa cea albă, colo pe coastă, le interdisese cu străşnicie de a se preumbla singuri împreună şi va fi o ceartă groaznică dacă copii nu vor reintra, nevăzuţi, prin poarta despre câmp, înainte de ceasul dejunului. A face un înconjur şi a ajunge în sat pe drumul cel mare ? nici nu era de gândit din pricina timpului ce să perdea* Să treacă cu picioarele pârâul puţin adânc ? Da, dar cum să esplice, la sosire, hainele udate ? Petrica să văita cu lacrăml. Petre să ducea şi venea pe malul gârlei cu o mânie care bătea din picior. Dar de o dată: — Am o idee I zise el. — Ce idee ? întrebă ea. — Mă voi desbrăca gol de tot, voifi face un pachet din hainele mele, voii! trece dincolo, mă voi îmbrăca şi apoi luând barca, voiu veni să te iau şi pe tine. — Oh ! zise ea, roşie până la rădăcina părului, vel îndrăsni sa te desbraci gol în faţa mea ? Objecţiunea nu era serioasă. — Vel închide ochii, saă te vel ascunde după acest arboră gros. — Adevărul că nu te voiO putea vedea, zise r&. Cum conveniră, aşa se şi făcu. Petre, iu câte-va secunde, îşi scoase vesta, geletca, pantalonii şi cămaşa, şi râdicând de asupra capului pachetul CU haine, ei intra cu curaj în apă, în timp ce Petrica, —care crezuse de prisos să se ducă după copac,—ţinea ochii foarte hermetic închişi. Cu dosul iutors, el mergea încetişor, din cauza curentului, în direcţiunea bărcel. Prin unda, străvezie, verzne şi luminată de soare, care-î venea până ia şolduri el apărea svelt cu toate că era deja robust şi alb. Dar credeţi-mă, Petrica se păzea ca mal bine cearta de cât strigătele scoase de fratele D-tale, strigăte cu totul alt-fel de pătrunzătoare de cât sgomotul unei convorbiri, ori cât de aprinsă ar fi ea, asta-I că în primul caz fereastra acestui salon era deschisă, şi că era închisă în al doilea. — Da, D-l Vaisse şl-a amintit sgomotul fărestrel închise. Pvrame continuă. Roger urmărea propria lui gândire pe buzele bătrânului. — Această fereastră a foBt deschisă deci, îu timpul acelei certe dintre D-na Peyrel şi necunoscutul pe care’l căutăm. Pe unde acest necunoscut care a lovit de moarte a fugit? Pe această fereastră, fiind că fratele intrând a găsit uşa închisă pe din năuntru şi corpul Elenei era deja rece. — Cine a relncbis fereastra? — Nu poate să fie asasinul. Nu se închide o fereastră pe din’ajfci’ă. Nici victima. Vîrful pumnalului atinsese inima ; de alt-fel o femeie murind, chiar când puterile l-ar permite, nu se gândeşte să închidă o fereastră. Aţi vâzut ca cele două erau închise când D-l Vaisse şi agentul aă pătruns aici. Conchid că o singură persoană a putut Bă închidă fereasta... — Şi cine crezi ? — Fratele dumitale însuşi. Dar, întrebă Roger, cum se explică că Jean intrînd ari după ce u trebuit să Bi'arme uşa şi găsind pe femeia po care el o adora scăldată în sîngele el„ să gîndească să închidă o fereaStă ? Dc odată o idoie îl veni pentru a doua oara iu spiritul tîuărulul. Era amintirea vagă a unei fraBe din in- www.dacoromanica.ro No. 2633 j de foc de a privi acest spectacol puţin eon. j venabil pentru o fată tânără 1 Departe de a trişa, aşa cum să obici-nuesce când uă joacă d'a ascunsele, ea strîngea pleoapele cu atâta putere în cât frumoasa sa faţă roză era toată sbărcită ea un măr, şi ea era atât sigură de dânsa, atât de încredinţată că nu va fi ispitită de nici o curiozitate vinovată, in cât nu găsi nici un inconvenient a’i zice lui Petre, în momentul când el era pe la mijlocul gârlei: — Ştii, Petre, de oare-ce efi nu me uit, poţi să mergi de a îndăratele, dacă ’ţi vine mal lesne! llyp. GOANA CONTRA CREŞTINILOR DIN CHINA Hongkong, 8 August. — o adunare convocată cu ocasia măcelului din Kuts-cheng a adoptat o resoluţiune prin care exprimă simpatii pentru misionarii rămaşi în viaţă şi familiile victimelor, şi indignarea sa pentru crimele comise. A condamnat atitudinea autorităţilor chineze care probabil au favorisat aceste crime, a blamat în mod aspru nepăsarea şi indolenţa (lenea) guvernului englez care nu a recunoscut gravitatea situaţiunei şi care 11’a luat măsurile necesare pentru a apăra pe supuşii sol şi a pedepsi ne culpabili. Sjtuaţiunea cere o intervenţiune grabnică. Hongkong, 8 August. — O mulţime furioasă a atacat misiunile engleze şi a-mericane din Fatchau lângă Canton; a dărâmat spitale. Câţî-va misionari au fugit la Schanim, alţi aii remas la Fatchau. S’a trimis o canonioră pentru a restabili ordinea. Misiunile provinciei Kwantaing rischiază de a fi distruse şi misionarii goniţi. INFCRMATIUNI Cititorii noştril vor găsi în eomf pondenţa reporterului nostru, amănuntele primei zile a procesului Bren nlng-Şapira-Robescu, de la Galaţi Procesul va continua şi astftzlv La ediţia II vom da amănuntele ce ne va telefona corespondentul nostru, până la ora când punem de obicei gazeta sub presă. D. N. Culianu, rectorul universităţel din Iaşi se ocupă, împreună cu secretarul a-cestel instituţiunl, d. D. Vasiliu. eu facerea mul anuar care să coprindă toate datele relative la universitatea ieşană, de la Înfiinţarea el, în 1860 şi până astăzi. Anuarul va fi împărţit pe facultăţi şi va coprinde numele tuturor profesorilor cari aă funcţionat în aceşti 35 de ani, precum şi numele studenţilor înscrişi. Această lucrare va fi o curată in-discreţiune pentru unii studenţi, observă cu mult spirit excelentul nostru confrate Jurnalul din Iaşi. uu>ciuui murcaza ui muu moalea legei jandarmeriei rurale. Din cauza deselor conflicte ivite între ofiţerii, comandanţi al jandarmilor, şi prefecţi, s’a hotârit ca jandarmeria rurală să treacă la ministerul de res-bel şi să formeze un corn a Darte sub. numele Jandarmerie. Jandarmii, este vorba, după noua organizare să numai fie recrutaţi ca până acum. In comisia de recrutare va lua d’aci înainte parte şi ofiferiri de jandarmi şi el va recruta pentru jandarmerie pe toţi recruţii cp patru clase gimnaziale (?) după ce aceştia vor face un an serviciu in armata .activă. % Jandarmii călări vor fi transformaţi strucţie, amintire care îl venise deja în minte îatr’o seară, cum intra udat de o ploe cu furtună în casa de la Pyramide. Deschise dulapul unde închisese dosarul j comunicat de apărătorul lui Jean Guilmain îl luă şi’l răsfoi repede. Se opri la depoziţia agentului ture descria cu deamăountul starea cadavrului B-lenel. O frână care-l păruse la început neînsemnată, îl atrase luarea aminte. „Părul era desfăcut, zicea martorul şi curgea apa din el, apa ’l lipise pe frunte şi pe tâmple*. Da, asta era acea frasă nebăgată in samă la început, care rămasă întipărită, fără voia lui, într’un colţ a creerulul Beu- şi care de două ori îl veniră în minte- Părul moartei era ud de apă... Roger nu vedea încă limpede ce deducere să tragă din aceBt fapt, dar presimţea | că-I de o importanţă capitală. Arată cu degetul frasa lui Pyrame care rămase po gîndurl, — Ar trebui, zise tînărul, întrebat pe inBuşI agentul. Numele lui este la dosar: Alphonse Durnont, agent de la poliţia si- I guranţel, 11 Bulevardul Capucinilor. (Va urma) i 29 IULIE 1895 LUPTA No. 2633 Pe wa^iiare Moşia PRIBEŞT1I din jud. Vaslui în întindere tio 1175 laici, pământ de l-ia calitate, din oare 315 fălci pădure, 600 fălci loc de arat, 125 fălci fâneţ, şi res-lul imaş; ou toate acareturile trebuitoare. A se adresa pentru condiţiunl direct la d-na Contesă Elisa Balş în laşi str. Komană 41, sad în cas de absenţă la d. avocat Vasile Elefterescu, Iaşi str. sf. gava No. 12. în gardă regală şi li se vor da cuirase. Se zice că noua uniformă a jandarr toilor călări ar fi sosit deja. — In Brăila a sosit- un defensor ecle-siastic pentru a cerceta dacă, preotul Merişanu, cumnatul institutorului Gu-•eami, a luat parte sau nu la scandalurile dintre fraţii Guzeanu, şi d-nii Murat, Ghiţă Dimitrescu etc. scandaluri', cari au durat vre-o trei zile. Ancheta să face in urma telegramei dată de d. Ghiţâ Demetrescu la Ministrrul Cultelor. Putem însă afirma că preotul Merişanu n’a luat parte la scandal ci din potrivă a căutat să liniştească pe cumnatul său, care atacat de fiul d-lui Ghiţă Demetrescu a vroit să riposteze. Incăerarea s’a făcut după ce s’a retras preotul când mai mulţi prieteni ui studentului Guzeanu au sărit in contra d-lor Ghiţă Demetrescu şi De-metrescu fiul. * Să ştie că acum câte-va zile studentul Ion Murat a bătut pe profesorul Guzeanu, pentru că acesta a insultat pe tatăl d-lui Murat, intr’o băcănie. Imediat s’a încheiat, obişnuitul pro-ces-verbal în care s’au’consernnat atât declaraţiile inculpatului, cât şi ale dctimei şi martorilor. Lucru nostim însă acum două zile procesuLverbal a dispărut de pe biuroul procurorului. Procurorul îşi bate acum capul să afle pe autorul acestui furt îndrăsneţ. O telegramă primită de Clubul socialist din Capitală anunţă moartea marelui teoretician socialist Friedrich Engels. str. Văcăreşti No. 24, erî profil înd de lipsa stăpînului. a furat 1150 de lei, şi a fugit. Hoţul a fost prins la gară de un alt băiat tovarăş al lui, trimes de comisarul Rădulescu de la secţia II. Spînzuratft Feraeea Maria Nicolae din strada Domniţei, nr. 9. s’a spânzurat erî în podul casei. Cajuza este o dragoste nenorocită. D. Al. Marghiloman a plecat aseară la Sinaia, de unde azi va pleca la Paris. Sidney, 8 August.— Vaporul englez Catterhun s’a scufundat pe Coasta Noii Galie de Sud; vaporul e per-dut ; o parte a echipagiuluî şi din pasageri au scăpat. Atragem atenţiunea Direcţiunei Generale a Căilor Ferate, asupra unul oare care Gh. Turculetz, sub-şeful găreî Bm., care are o purtare scandaloasă şi brutală cu personalul. La nevoie, dacă va fi trebuinţă, vom reveni aşupra acestui sbir şi asupra isprăvilor lui. Afacerea de la Galaţi Iată amănuntele ce ne-afi fost telefonate erî de corespondentul nostru, asupra începere! procesului, dar pe cari nu le-am putut tipări din causă, că le-am priimit prea târziu, după Ieşirea ziarului. Şedinţa se deschide la ora 12. Tribunalul compus din Buzdugan, preşedinte, Ha-mangiu, supleant; Lilovici, ministerul public. Toţi acuzaţii şi marforil, presenţl, afară de Alecu Pavel. D. avocat M. Cornşa ridică incidentul că d. Robescu a fost cilat pentru corup-ţiune, fără să se specifice însă’genul corupţi upef. Citaţia este deci nulă. Cere amîuarea. Prim-procurorul replică, cerend respingerea incidentului. D-l Barbu Gănescu oere amânarea pentru a se cita martorii apărăreî. D-l Robescu explică, ca sa se citeze con-silierjî comunali, D-l Procuror core contiuuarea procesului ascultarea preveniţilor şi a martorilor, şi în urmă se va vedea dacă este de folos citarea şi altor martori. Tribunalul respinge iucideutele. La 0-reie 2 se începe cjtirea ordonanţei. Amănuntele în corespondenţa de pe pagina 1. Congresul naţionalităţilor Budapesta, 8 August. -- «Pesli-Na-plo» zice că organisatoril congresului naţionalităţilor aii intpnţiunea, dacă acest congres va fi oprit, de a trimite mal mulţi delegaţi la conferinţa interparlamentară din Bruxel, pentru a uresenta plîngşrile naţionalităţilor din Ungaria. Organizatorii speră ast-fel să agraveze situaţia Ungariei şi se acopere prin aceasta retragerea lor: Fort îndrăsneţ Băiatul Adolf, In serviciul unul oure-care Taifel, manufacturier, din In gropile de la raionul, s’a găsit individul Simion Năstase. Cadavru a fost transportat la Morgă. Comisarul C. Bădulescu de la siguranţă, care esle însărcinat cu anchetarea furtului de la d. G. Luis, a descoperit Î11 strada Văcăreşti No. 39 o asociaţiune de pungaşi de buzunare, care practicau pe o scară întinsă. Vom reveni. La consiliul comunal ce s’a ţinut alaltă ieri sub preşedenţia D-luIBră-tescu s’a decis a nu se mal face bulevardul din dosul găreî, aceasta în urma prea marilor chieltuien,'şi în acelaşi timp s’a dat voie proprietarilor cari cumpăraseră locuri să ’şî clădească case. Astă-zî după amiază se ţine la Sinaia un consiliu de miniştrii. Ancheta relativă la abuzurile de la Regia din Galaţi s’a sfârşit. Raportul a fost înaintat Direcţiune!. Operaţiunile cerealelor din portnl Brăila. pe ziua de 26 Iulie, I8Q5. Grâu Porumb Secara Orz Rapiţă. OERE ALE SOSITE Pe apă 12900 EDIŢIA Pe uscat 12450 820 Grâu Porumb Secară . Orz ... — Rapiţă . . — 1 Ekşlein, Brăila TEL EG FAME Belgrad. 8 August —Se asigură că primarul din Belgrad D-nu Michail Bogice-vits va lua portofoliul comerţului, Lactual-mente fără titular. Montlugon, 8 August.—Deputatul socialist Ihiwrier a murit pe neaşteptate la amiazl, în mijlocul familiei sale, !n urma ruperel unei hernii. Agenţia Română ne a trimis ieri următoarea telegramă . Paris, 26 August. „ Agenţia Havas“ publică depeşa următoare din Bucureşti: „Contrariu aserţiunilor unor ziare, este cu desevârşirc inesact că guvernul românesc ar fi în raporturi rele cu Rusia. Nu este a-devărat că 150 de supuşi ruşi aă fost expulzaţi din Dobrogea de către poliţia românească. In urma evenimentalor din Macedonia, câţl-va agitatori au fost expulsaţî, dar nici unul nu este supus rus. Ştirea relativă la concentrarea unul corp de armată în Dobrogea este cu desevârşire falşă. Nici un soldat în concediu n’a fost rechemat şi ministrul de resbel îşi continuă cară, într’un oraş de băi. Raporturile d lui Lahovary, ministru al afacerilor străine, cu d.. de Fonton, ministru al Rusiei, nu numai că păstrează o corectitudine oficială, ce reiese din excelentele relaţiuni dintre ambele ţări, dar presintă şi caracterul unei amiciţii personale, năs cute încă de la venirea d-lul de Fonton în Bucureşti. DIN BUCOVIN Cestiunea Mitropolitană «Gazeta Bucovinei», polemisând cu „Tribuna" din Transilvania, se ocupă cu chestia vacanţei mitropolitane din Cernăuţi. Ea constată agitaţiunea ce domneşte în provincie, în această privinţă şi să întreabă cam se va rezolvi criza, căci «e mai pre sus de orl-ce îndoială că condiţiunile existentei na}ionale a Românilor din Bucovina sunt identice cu cele ale bisericeî. Reclamă unirea tuturor in scopul ca criza să fie rezolvită în senzul dorinţelor partidului român de acolo. * Furtună îngrozitoare. Asupra comunei Negrileasa s’ades-lănţuit în ziua de Luni 24 Iulie trecut o furtună îngrozitdre cu pl6e şi grindină- Pe la 5 jum. ore a început să plde teribil,—părea că s’au rupt nourii,— numai ici şi colo se observa şi câte un fir de grindină. Pe la* 6, ploia mai sl,ăbi, în schimb insă începu grindina. Piatra era în mărimea nucilor. In-tr’o jumătate de ceas munţii din împrejurime şi satul era acoperit cu un strat gros de ghiaţă. Bătrânii Satului spun că nu’şî aduc aminte să li v£zut încă o dată) un fenomen analog in părţile acelea.. Unele bucăţi de ghiaţă eraii în greutate de 2—3 cbilogr.ame. Pagubele causate de această grindină sunt considerabile. Ultime informaţii Bfirsa Cerealelor. | Amic. — Buzău. — Trimitem amănunte Pe ziua de azi a fost următoarele pre- , Cr. Agr. Tronul care venea aseară din spre Moldova, a deraiat in staţia Monteoru. Nici un accident de persoane Numai 3 vagoane aă fost sfărâmate. Azî după amiază, Principele Fer-dinand a părăsit ţara pe la Predeal, ducându-se în străinătate, la.Coburg. Azî se. face la Galaţi alegerea unul nou primar. In consiliul de miniştrii ce s’a ţinut la Sinaia, au luat parte toţi miniştrii, afară de d. Carp, care se află încă la Constanţa. D. Procuror Cernescu, însoţit de d. judecător de instrucţie Şuţu şi de d. comisar C. Bădulescu, de la siguranţă, au făcut erî o descindere locală la via Zosima, unde s’a descoperit acum câte-va zile o bandă de falsificatori de bani. S’au făcut mai multe investiga-ţiunî şi s’au mai arestat 2 indivizi. Gh- Ionescu a fost pus în libertate Din nou se vorbeşte despre înlocuirea d-lui colonel Capşa, din postul de prefect al poliţiei capii alei, şi înlocuirea sa cu d-l Mihail Deşliu, actual secretar general al ministerului de interne. ţurl. Brăila : grâă 663/4 libr. 8 1. 58 1. în caic. Secară 59’/4 libr. 6 1. 90 b. hect. în magazie. In depozit afi fost: pe apă 64.000 hect. Galaţi" : Cicantină 62 lib. 7 1. 75 b. hect. în şlep. Sfânta Elenă 58 libre 6 1. 60 b. hoct. în magazie. In depozit nu a fost nimic. Mâfne şl Duminică, societatea Pres-sel va da nişte serbări strălucite la Clşmegin. Vor fl surprlse cnm nu s’au mal văzut prin Capitală. Îndemnăm pe toată lumea să meargă în aceste zile la Cişmegin, dacă voieşte să ir.ai uite amarul vieţr.i şl plictiseala traiului. Acolo vor găsi cel mal hun leac. Satisfăcut. Mulţumit.? Hoţiile de la Creditul Agricol din Buzătl Am publicat în No. de alaltăeri o corespondenţă din Buzău, prin care se spunea despre o hoţie la Creditul Agricol de acolo. In urma anchetei făcute de d. Bo-bescu, directorul general al Creditului agricol, s’a constatat că autorii sunt Simionescu, administratorul, contabilul şi ţiitorul de registre. Mijlocul qum procedau, este tot cel vech'iu, clasic, trecerea in registre de nume şi obiecte amanetate, fictive. Nu se cunoaşte încă suma delapidată. Ni se promite detalii. D. Take Ionescu a plecat azi de dimineaţa la Sinaea spre a lua parte la consiliul de miniştrii. Sigmaringen, 9 August.—Perechia regală a României a sosit la Ura-kireh lângă Friburg, pentru a face o vjsită A. S. R. principesa-mumă, losefina. Până în momentul, când punem sub pressă, corespondentul nostru din Galaţi, nu ne-a transmis nici o telegramă, de cât, că procesul continuă şi astă-zî, şi se urmează cu ascultarea preveniţilor. In contra sergentului Popescu diu gen-darmii călări, care a luat mită de la soldaţi, duminecă seara, pe cînd era de pa-traulă, s’a deschis o anchetă. D. căpitan Minculescu caută însă să facă muşama afacerea. Noi atragem atenţiunea d-lul colonel Macarovicî, comandantul garnisoanel. D. general Carcaleţeanu a plecat azi dimineaţă la Craiova ca să inspecteze brigada sa. Rectificarea Bakluiulul Intre observaţiile adresate, în urma inspecţiei sale, primăriei de Iaşi, d. L. Oa-largiu reclamă şi reclificarea Bahluiului. Chestiunea aceasta a fost studiată încă din 1880, sub primăria d-hti Pogor. D-l I. Ianov era pe atunci ajutor de primar. Se proiectase rectificarea cursului rîu-luî pe o lungime de 500 metri de la podul Roş pana la pdoul Bulgaria. Lucrarea avea să coste suma de 142,000 lei şi necesita expropiarea mai multor terenuri şi case. S’a ţinut chiar şi o licitaţie care uu a fost aprobată. A doua, fixată pentru acelaşi an, Octombrie, nu s’a mal ţinut însă. Pentru ce ? Nu se ştie. Dacă am amiutit faptul acesta, e ca lumea să vadă cum se petrec lucrurile la Iaşi. In consiliu de miniştrii ce s’a ţinut astă-zî la Sinaia sub pueşidenţia a-luî Gatargiu, s’a discutat înlocuirea d-luî Sfetescu, prefect de Dolj. E mal mult ca probabil că d. Ma-rocneanu va fi numit prefect, în locul d-luî Stetescu- Circulă sgomotul prin Capitală, că d-l prim procuror Lilovici, de la Galaţi, a fost chemat azi telegrafic la Sinaia, de d-l Laşcar Gatargiu. Mâncători de petris. Un domn Lebel, antreprenor şi fur-nispr de pietriş al judeţului Ilfov, a fost prins cu mâna in.... pietriş. In urma unei anchete, s’a constatat, că acest onorabil, frustase judeţul şi G. F. R. Ga răspunse la articolele din ziarul 7ara. în privinţa afacere! de la Galaţi, Monitorul de a-zî publică, ut-mătorul comunicat: Ziarul Ţara. într’o serie de articole şi informaţiuni consacrate afacere! Brening, conţine, privitor la instrucţiunea afacere! şi la administraţiunca ministerului justiţiei, afirmaţiunî cu totul neexacte. I. Ţara afirmă că instrucţiunea a fost dirigiată de ministrul justiţiei. Aserţiunea este cu totul eronată. Ministrul justiţiei, de la data de 8 Iunie, când a dat ordinul să. se aresteze d-niî Somzâe fiul şi Brening, şi să se înceapă de îndată o «instrucţiune riguroasă», n’a mal avut nici un amestesc în direcţiunea afacere!, încredinţată d’a întregul parchetelor locale. D. procuror general a ţinut numai regulat în curent pe şeful şefi de progresele instrucţiune!, şi toate infermaţiunile date de D-sa afi fost treptat comunicate întregului guvern. II. Ţara afirmă că ordonanţa dată la 12 Iulie de d. judecător de instrucţie este opera ministrului, d. judecător supunând acestuia numai schiţa lucrare! sale. Această afirmaţiune mal mult injurioasă pentru magistraţi de cât pentru ministru, este absolut neexaclă. Nici o dată, şi în nici o afacere, actualul ministru de justiţie nu a dat veri unul judecător de instruc ţiune indicaţiunl asupra modulul cum ar căuta să se pronunţe, şi nu este dovedit ca verî un predecesor al seu ar fi comis o aşa gravă încălcare de atribuţiuftî. Printr’o scrisoare, care este la dosar, d. judecător Caracaş dă următoarea desmiu-tire : „Nu este adeverat că aşi fi spus verî «o dată cuî-va ca ordonanţa mea a fost «schimbată în uuele părţi dupe ordinele «ce am priimit....; ceea ce am scris în «ordonanţa mea nu este de cât expresiu-«nea convingere! mele proprie". D. judecător se mai plânge că ştirile dale sunt născociri tendenţioase, fie pentru a ataca pe ministru, fie pentru a înjosi şi compromite pe magistrat. III. Ţara, în fine, aeusă pe ministrul justiţiei că a dosit de la datoria sa, pentru că, luând cunoştinţă de ordonanţă, în parte uude se menţionează lipsă de re-chisiţiunl în privinţa d-luî Ressu, nu a dat ordine ca să se împlinească această lacună. Ţara ar trebui să ştie că ordonanţa definitivă a judecătorului se dă asupra îechisitoruluî parchetului, că aceste re-chisiţiunl preced, iar nu urmează ordonanţa. Ar trebui să ştie că o ordonanţă, zisă definitivă, nu se poate modifica, şi nici urmăririle uu se pot întinde Ia alţii de cât cel coprinşî într’eusa, de cât: 1) Priu reformare a ordonanţei de camera de punere în acusaţiune ; 2) Prin supliment de instrucţiune ordonat de tribunalul fondului. Prima cale nu se putea urma, camera de punere sub acusaţiune nefiind sezisată de nimeni, şi nu parchetul de prima instanţă care judecase rechisiţiunile sale suficiente, avend să facă oposiţiuue. Cea de a doua cale era singură deschisă, şi ministerul justiţiei nu a aşteptat somaţiuuile Ţârei pen'ru a o alege. Prin ordinul cu No’ 11.821 din 24 Iulie, ministerul a dat parchetului general următoarea instrucţiune: «Atât în interesul justiţiei, cât şi pen-«tru a da d-lul Ressu putinţa de a ’şî «presenta o apărare legală, veţi bine-voi «a dispune ca, la prima înfăţişare a pro-«cesuluî, procurorul să ’ş! întindă formal «rechiziţiunile sale şi asupra d-luî Ressu. «Remâne, se înţelege, la apreciaţi unea «tribunalului dacă, asupra acestui rechi «sitor, se va putea face instrucţiune orală «în şedinţă, sau dacă va fi necesar un «supliment de instrucţiune». Inaintatea afirmaţiunilor ziarului Ţara fiind cu totul demonstrată, ministerul nu are să se preocupe de limbagiul nemăsurat în care magistratura şi ministerul sunt zilnic atacaţi. Singurul lucru important era ca să uu se poată acredita în public fapte eronate, cărora se dă desminţire absolută. ŞTIRÎ MĂRUNTE Am primit la redacţie o broşură de vre-o 28 dş pagine, întitulată Maniele lui Dră-ghiceanu, studiu psico-fisiologic, de doctorul Quiasaozoitz. IKTAMPUR! din capitala Hoţ pe hoţ. — Servitorul unul grădinar, din strada Filantropia No. 19, a furat de sjiib o rogojină, unde era ascuns un ciorap cu 500.de lei al stăpînului săti. Hoţul a fost prins piuă cînd nu apucase să oheltţiiasoă paralele. GRĂDTMA CIŞMEGIULIII Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Iulie 189â Gj-Pt.A-TNT3DTO-A.SI3 SERBĂRI POPULARE DATE DE Societ. Presei şi Expoziţia Cooperatorilor Organisaţie extraordinară.—Procesiuni comice. — Mare bătae de flori.—Trăsuri decorate. — Presa luptătoare.—Serpentine şi Confetti.—Jocuri de tot soiul.—Drum de fer Universal.--Fonograful naţional.— Omul zburător. — Flori! Flori! Fior! I— Carele înflorate, chioşcurile şi grupurile vor fi fotografiate.—Iluminaţie strălucită. Muzica în abundenţa.—Briliante focuri de artificii.—Cascadele aprinse.—Stelele multicolore, — Vulcanul in aprindere.—Mare concurs de veiocipede.—Alergări senzaţionale cu premii între orele 6 7 după a-miază. Succesul zile! l Marea bătaie de flori ! va fi astfel organizată în cât totpublicul să poată participa. Intrarea numai 50 bani de persoană. IUŢIM ELE TELEGRAME Viena, 8 August.—Contele Goluchowskv s’a întors. Copenhaga, 8 August.—Starea generală a regelui s’a îmbunătăţit foarte mult; a părăsit patu, erî; noaptea a petrecut-o bine; infiamaţia nu mai există. Rovereto, 8 August.—Generalul Bara-tieri a sosit. A fost salutat la gara de vice-podesta şi de câţî-va amici. Cowes, 8 August. — La prânzul oferit erî de regina Victoria, împăratului Wil-helm la Osborn, Majestăţile Lor au schimbat toasturi în mod mutual. Familia regală, principesa moştenitoare Stephania, prinţul Henri al Prusiei şi ducele Frederic Wil-helm au asistat. Zantibar, 8 August.—Amiralul engles Raroson va pleca mâine cu consulul general. Ryde, 8 August. — Prinţul de Galles a oferit un prânz in onoarea împăratului Wil-helm pe bordul yachtulul Osborne. Membrii familiei regale, demnitarii curţii şi numeroşi invitaţi au asistat Paris, 8 August.—O notă Havas des-minte ştirea după care Baronul de Courcel ar părăsi ambasada diu Londra. * 7 A apărat revista Ateneul Român, No. 7 cu următorul sumar. Ciru Economii, Răsbunarea lui Anas-tase.- Karalamb G. Lecea, Lola (Poosie).— Gheorglie Adamescu, Viaţa militară în poesia poporului Român. — Alexandru G. Djuvara, Lupta naţionalităţilor, Români şi Unguri.—T. G. Djuvara, Bibliografia ces-tiunel naţionale.—Dr. At. Roche, Cronica ştiinţifică,—St. C. Hepites, Buletin meteorologie pe luna Maiîi 1895.—Bibliografie străină. MINISTERUL AGRICULTURI, INDUSTRIEI COMERCIULUI Şl DGMENIELQR www.dacoromanica.ro Publicaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că cererile de inscriere în şcoalele comerciale dependinţe de acest departament tre-buesc făcute direcţiunilor acelor şuoale cel maî târziă până la 29 August. Cererea de înscriere va fi făcută de părintele sau tutorele elevului sau chiar de elev, în caşul când este major. Pe lângă cererea de înscriere trebuesc a se alătura neapărat următoarele acte : 1) Actul de naştere dovedind: a) Pentru şcoalele comerciale de gradul 1, că elevul uu este mal mic de un-spre-zece (11) ani, nici mal mare de patru-spre-zece (14) ani. b) Pentru şcoalele comerciale de gradul II, că elevul este de cel puţin cinci-spre-zece (15) ani. 2) Acte prin care să probeze: s) Pentru şcoalele comerciale de gradul /, că elevul a absolvit şcoala primară rurală sau urbană superioară : b) Pentru şcoalele comerciale de gradul H, că elevul a absolvit cursurile şcoaleî comerciale de gradul I, safi patru clase gimnasiale, clasice ori reaie, sau un curs equivalent recunoscut ca atare de ministerul instrucţiune! publice. 3) Un act liberat de către Primăria lo cuiul dfe reşedinţă prin care să probeze că elevul este român. Safi recipisa doveditoare că s’a consemnat pe numele acestui minister taxa anuală de: a) Lei două-zecl şi cinci pentru şcoalele comerciale de gr, 1, şi b) Lei cincl-zec! pentru şcoalele comerciale de gradul II, Taxa anuală cerută de art. 1 din regulamentul logel dş organizare a învăţământului proiCBioiial elevilor streini cari urmează cursurile şcoalelo- comerciale. Cel interesaţi -sunt ruguţl să observe să nu depună la Stat taxa despre care se vorbeşte mal sus ci să o consemneze pe numele acestui miuister, ca ast-fel ca să le poată fi restituită când elevul îuscrîs ar fi respins de la examenul de admitere ce tre-bue să depună, în cazul când numărul e-levilor înscrişi ar fi mal mare de cât al locurilor vacante îş şcoală, LUPT No. 2633 Compania Continentale, Bucureşti. — CALEA VICTORIEI, 68. -('Vis-iv-vis de Teatrul Naţionali Bucureşti. 61, Strada Şt ir bel-Vodă, SI. IN FABRICA LUI ?• & Si L MILffER u DEPOU de MAŞINE de CUSUT ale Fabrice! „GROSSMAN* recunoscute ca cele mal bune maşine SISTEM ,SINGER‘ PERFECŢIONAT asemenea maşini pentru croitori, curelarl, cis-marl, militari, etc. Cel mai mare deposit de Velocipede «ROVER» PNEUMATICE ENGLEZEŞŢl construite pentru se găseşte în tot timpul un MARE ASORTIMENT de ARTICOLE de VOIAGIU Compania Continentali SîEIO^ SPECIAL pentru Diterite utensile de menaj şi gradina REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOTĂ ŢARA B. l1 a 11 b m a n n SAC! CU IMECESARIE DE TOALETA de la 40 până la 35 o lei. — Articole de pluşiu «fata şi de comandă — Bncnreşti.- !!«• Ol, Sttrada $iir!bcih-V«Miă, No. «'18.—SSiiciireşt! DE LA FABRCA DE PRODUCTE CHIiVUCE DR C. COSINER Acest extract dă, amestecat cu multă apă un OTET HIGIEMC, GUSTOS SI EFTIN Admis pentru consumaţia in ţară de către Consiliul Sanitar Superior - Recomandabil d-lor băcani, birtaşi, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. Pentru orT-ce informaţiunî a se adresa la biuroul STRADA SMARDA\ AK 10, IUICURESCI msrmmmtmmmmmmmmmmmmMmwmtsmmm n cărbuni oe piatra cocs icuette RAGÂOIBU BU'CURBSCT o % IN SPECIAL CĂRBUNI PENTRU ARDEREA CĂRĂMIZILOR Din rominitele PSâne ale t ocietăţe: de navigaţiune cu vapoare pe Punăre 0 fii Bi tfl B h u • SINGURI DEPOSITARI miTTII BUCUREŞTI, STR. LIPSCANI No. io. OOOS l-a CALITATE transportat acasa în sac ţp* r o m a f ei 54 o FABRICE Şl R-AFINER1I OE SPRT ROIVELESCU MAŞINE AGRICOLE Şi MUSTRI \LE Fabrica de Bere şi Ghiaţa artificiala BUCUREŞTI, — STRADA SMARDAN, No, 35 FABRICA DE DROJDIE PRESATE Pentru comande de Spirt a se adresa Str. Carol, 66. Pentru comande de Bere s Calea Rahoveî, 153. Adresa telegrafică : BRACSAOiRSi, bucureşti. ®a twa SARE FARRICÂ PE ACŢIUNI DE MAŞINI TIPO-LÎTOGRAFSCE ÂLBERT&r FRANKENTHâL FRANZ DUSOHEK ATELIER FOTOGRAFIC Si STABILIMENT FOTO-CHEMIGRAFIC 6. STRADA FRANCLŞN, 6- Are onoare a aduce la cunoştinţa Ouor. Public că a instalat din nou uu atelier de Fotografie în strada Franci in 6, aranjat cu aparatele cele mai perfecţionate, conform ultimelor descoperiri în această ramură; putând executa de la cele mai mici până la cele mai mari formate, cu cea mal perfectă acurateţa, ;Uât în platinotipie cât şi in oiî şi ce alte genuri cunoscute până în present. Atelierul este ast-fel construit că poate primi şedinţe pe ori ce timp între orele 9 a, m. până la 5 p. ra. Asemenaa execută şi fotografii colorate în aquare) şi oleu şi chromofotografil. Osebit mai aduce Ia cunoştinţă că a instalai şi un atelier de Zincografie în cele mai perfecte condiţiunî, exesutând lucrări şi în autofipie pe zinc, a-ramă şi foto-litografie. Reprezentanţa generală a fabrice! H. iAHN ARNSWALDE pentru MOTORI DE PETROL Locamobile, cazane de abnr, roser voril, instalaţiunl de fabric! de petrol şi de spirt Horî, Ferestrae mecanice, Căi ferate Carele de transmisiuni, uleiuri ml nerale şl toate furniturile pentrn stabilimente Industriale CASE DE OŢEL PENTRU BANI din marea fabrică Emil May şi Herman furnisoara Norddeutsche 'Bank din Hamburg Saramura wSU“SfY“ pentru spălat eămînţa contra mălurel CIRCULARI Şf CATALOAGE GRATUITE ! A Diplomă de Onoare ia Expoziţia Coperatorilor Bucureşti 1894, 8 T M A T de I U N I şi ' pă Aviu'.t-agiele maşinelor noastre sunt de prisos a ie mal reaminti; este destul a spune că până acum un număr de 46 maşini din fabricaţiunea noastră funcţionează in diferite Tipografii din oraşele României. Se acorda preţurile şi cpndiţiumte cele mai avautagioase. Pentru ori-ce comande şi de alte materiale grafice a şe adresa la Re presei? ta ut ul nostru general în România. JOSEF SCHWARZ & C-o. Bucureşti, Pasagiul Macca . MATERIALE DE CONSTRUCŢII GHERESTAE de BRAD şi STEJAR, TRAVERSE de FER, Cl> IVI E NT PORTLAND din Braşov, CUE de SARMA FERESTRE, UŞI gata; DUŞUMELE lucrate; ROABE, Ete. Biue asortat la : EABEICA E. | ESSEL "«S BUCUREŞTI. — BALE* PLEVMEI 193. — TELEFON 29). Avantape de transport pentru expediţiuae în provincie. S*retnS curent gratis şi franco. 11 1— 0 E-SH 0 w R ,L cC a) 03 Q. X3 £= . O c-o a ac « a S -g «s «- « a & S' «> E = C M T3 “ € \ «HO ,0 u +■ os 'aj a> 9 « is î O DEPOSIT DE TUBURI DE GHES (Basalt) EFR, FONTA Şl PLUMB, Salon de Lxpoziţie, — Export II SIUI II & LEOPOLIIER Bucureşti, Strada Berzei, 9. 4» Maşini şi TURNATORIE DE FER ALBERTBAUER Societate tn Comandita INSTALAŢIUNil de Stal .limente Industriale Mori, Fabrici de spirt, Ferestrae etc. etc. Maşini de aburi, Motoare de petroleu, turbine Gcmsfrticţiiiitl î le Fer Kesefwaaire, Coşuri, Poduri, ere, Uşi .>i Ferestre Electricitate imstalaţîuni de lumină şi transmisiune; de putere m A S 9 N E iGi ICOLE1^ din fabric» Fm FECKTER — biroul i Strada Pensionatului, No. 7. — FABRICA: Str. Cuţitul de Argint,» No.6, lângă vama Filaret • JiWs'.w» BlflRt (Basses-Pyrănees — France) La plus belle Plage de l’Ocean GRA D HOTEL Tenu par M, MONTENAT ASCENSEUR - LUMIERE tLECTRIQUE Ce magniKque.etablissement est placi â cfite .du Casino, au bord de la mer et en face de la plage des baigneurs, dans la plus bellfe situation. II se reconimande aux etrangers por le. plus grand confort, une excelente cuisine şt des prix moderes. 300 Chatnbres — Appartiments avec Salons Particuliers —(r 'antl Restaurant d’Eti Seroice de Depdches Quotidien. APiiLOR IRilAlB NATURALE «g» CELOR MAI RENUMITE C<‘>* >nni cifraţii ,1 preţfousft ipl MINEItai^l ulCHllti-acidil; con mal bogat* Iii aotia blcnrbonlc* «I tn ncld carbonic; limpede cu erlstulnl pAnft In nlllnm plc*. tur* ţ Cu mai plăcut Oorvix cu vin. VAR HYDRAIJLIC CALITATE SXJPEEIOABA CU DIPLOMA DE ONOARE Şl MEDALIE DE AUR DAMDESCU BREAZA & C-nia A se adresa pentru ori-ce comandă safi informaţiunî la representantul general T. ZW E! rEL, Sbicuicţli, ^ţrada Strica 6. Cnaîniî, Strada î'iicsei 90. Şi la corespondenţi! d-sale din: din ClUIOV.t, B toana tel VICTUII LAUCUElt SAŞI, ZMtsmiil! St. SCîtHISFHESS, Strada de Jos 94 SAU DIRECT LA FABRICA DAVIDESCU BREAZA & CNla 4**11* CCH IKIiC ■ ^ T_ - De vânzare cu preţurile originale la ma-gasineje de coloniale a d-lor : Diniscliiotu Tonta N. Piaţa Ghicaţ Iordtfehoscu GlRtă, piaţa Ghica ; Kovaciu U. & V. Gacrită (fost Nicolae Penopolu) str, Şepcarl. Depositu) general : t-1. CrţESUlj. Calea Moşilor 59 la «trei brazi», vis-a-vis de hotel Londra. a ii m r Societa Cine vrea să se îmbrace bine elegant n’are do cât să se ducă la Croitoria Centrală din Pasagiul Român No. 5, undo, a soşit uu marc asortiment de stofe. 1 t; i 1 y\ fv’i «r:.ri£3!î! ;,,*4 A T I 0 M A L generală de Asigurare din bucureşti CAPITAL de şcţiunl deplin vărsat în aur 2,000,000 RESERVE de premii şi fond de reservă 4,500,000 Daune plătite la ramurile elementare 12,000,000 NAŢIONALA Asigură îu contra incendiului şi-a grludluel, tn contra dauiknlor de transport, precum şi valori. Asigurări asupr i Vioţel1' omului se primesc în toate combiuaţjuuilc unitate precum: caz de moarte supra-vleţuire, zestre şi rente. SEDIUL SOCIAL in palatul societaţei str. Doamnei ra Bucureşti. Ueprentmituiţ» tiuuur&lă lu Bucureşti, strada 3mâdrau N.o, *. Agenţii iu tonte oraşele ţCrel WHlIfHI .Mt IPv.4,1 , -rv.... Tipografia JLu|rtţMi Al. Leltonu, ^t*:aclu biliitu Iouîcă j^o. ii, BucUro^U _________ www.dacoromanica.ro