EDIŢIA A DUOA ANUL XII.—No. 2629 AJBOtaA «EKTE& IN ŢARA On a».................................. Se»86 lanl............................. Trei lanl.............................. Pentru InvSfStorî pe aa an............. IN STRAINfiTATE On an • • • ■ » ............... Şease luni . . . .............. Trei luni...................... lunaipul 15 Bani *0 lei 20 „ *0 „ 30 „ 50 „ 25 „ K . MARŢI, 25 IULIE, 1895 AINURIGIURI 1 Po pagina III, 30 litere, corp 7 w. . . 1 letl linia „ „ IV „ i ... 25 bani linia. Inserţe şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anunolurl a se adresa: LA Un nunAp v«ohiu 50 hanî REDACŢIUNEA : PASA4A1UL ROMAN Mo. 13. QRGA,N DEMOCRAT-RADICAL ADMINISTRAŢIUNEA : STRARA SFAMT1T IOM1CA Mo. lfl. Tocmelile Agricole Zeflemele. Se Impune Turcia şi încurcăturile din Orient Zigzaguri. Oameni şi lucruri. Memorlele Regelui. TOCMELELE AGRICOLE Conflictele dintre proprietari şi ţărani am spus îri tot-d’a-una, că nu sunt nişte accidente, ci o stare permanentă datorită lipsei unei legi de tocmeli agricole. Este fatal, când într’o ţară, una din cele mai principale ramure de activitate este lăsată tară de nici o regulamentare, să vedem, că aceia cari se simt mai tari caută să tragă câştiguri enorme, speculând munca celor slabi. Şi dacă ţărănimea e mai tare când e vorba de muncă şi de luptă, ea este mult mai slabă ca proprietarii, atunci când este vorba de stabilirea condiţiunilor de munca. Proprietarii nu sunt obligaţi să întrebuinţeze muncitorii din sat şi dacă aceştia nu primesc condiţiunile luî, el aduce muncitori du peste munţi şi din Bulgaria. Situaţia ar fi egală pentru unii şi alţii, am avea adevărată libertate a munceî, dacă alte cestiuni, n'ar pune în situaţie de Inferioritate pe ţăran. Dar islazul, care este în mâna proprietarului, face pe sătean robul a-cestuia şi-l sileşte să primească condiţiunile pe care capitalistul 1 le impune, Şi aceasta este nuţnai prima parte a exploatare]. Lucrurile însă nu se opresc aci. Nici chiar învoelile acestea oneroase nu se îndeplinesc în iqulte locuri şi adesea ţăranji sunt vecinie îndatoraţi proprietarului, căruia ÎI muncesc, fără ca să poată câştiga ceva. S'au publicat în nenumărate rânduri contractele din unele localităţi şi lumea a rămas înmărmurită de rapacitatea unor proprietari, mai a-les de fabuloasa lăcomie a unor a-rendaşi. Şi s’a dovedit cu prisosinţă, că în nici p localitate unde proprietarul respectă condiţiunile învoelilor, chiar dacă ele sunt oneroase, populaţia rămâne liniştită şi nu se dedă la nici un act brutal. Trebue neapărat ca proprietarul să întreacă ori ce margine, trebue ca cuţitul să fi ajuns într’adevăr la os, pentru ca populaţia satelor noastre, îpdelupg răbdătoare să:şî iasă din sărite şi să pue mâna pe par. La Bordeni se revoltă pentru a doua oară ţăranii. Pentru ce? Ştim, ne reamintim încă, ororile comise la prima răscoală şi a-lături de actul desperat al ţărănime!, ţie vine în minte oribilele cpntracte agricole, j>ut}licpjte atunci cje d. G. k. Rose t ti Ce este azi ? Să se facă, o anchetă serioasă şi se va vedea. Dar cp zic ? Mai este oare nevoe de p anchetă, când ministrul domeniilor în expunerea de ţpoţive făcută la proectul de lege penţf u toe-melele agricole, votat acum un an, a descris pu aşa culori negre starea do la sate ? M«d esţe nevoe ^ă se pujalţce cou-fraacţple, când ministrul â taj^t pâş-tigul exploatatorului drept uzură ? Nu, de s'igur, că qu, dovezi şi anchete nouă pentru a afla starea de la sate numai sunt necesare. Ceea-ce ne trebue acum, sunt măsurile cari să pue capăt “acestei stă de lucruri. Numai merge cu o lege de toc- meli agricole, care pe lângă că nu tae răul din rădăcină, este încă şi facultativă. Situaţia de la sate cere o energică şi imediată resolvire, ea nu mai poate continua fără pericol pentru noi. Şi mal presus de interesele câtor-va exploatatori, sunt interesele ţării întregi. De alt-fel suntem siguri că şi mulţi dintre actualii uzurari, ar fi oameni cinstiţi, dacă legea i-ar î'm-pedica, să abuzeze de în uri ea ţăranilor. Ce voiţi, omul e lacom prin firea lui şi dacă nu i se pune nici o barieră, sentimentele de morală şi u-manitate nu-1 vor împedica, de cât foarte rar să comită abuzuri în folosul său. Guvernul însă care trebue să îngrijească de drepturile fie-căruia şi să împiedice conflictele dintre clasele societăţei, e dator să pue capăt a-cestei stări de permanent conflict. Z E E E E 3VE ELE TOŢI IN CONGEDIU.... Subuemuaiul avea o afacere la mmiBterul........ M’am duB îutr’acolo, cu gîndul, ca sfi o ispră vesc numai de cât. ba uşă, uu galonat, de sus. de la şapcă şi pină joB la ghete, mă primeşte. — Ce poftiţi? m’a Întrebat cu uu aer de pre tecţie. M’am făcut mititel de tot, rnl-am scos pălăria din cap, şi respectuos am ră.puns: — Vroiesc să cercetez ceva. • — T om îl MiniBtru e la Sinaia — IV Secretar general... — Lipseşte — D. Director al... — In concediu. — ... de la... ~~ La ţară. — D şef de biurou.... — La Câmpul Lung. — Yre un domn funcţionar..... — Au plecat. — Nu e nimeni pe aici? Aci galonatul face o grimasă, mă plec adine. — Sunt eu I — Somnule.... domnule.... gal... — Domnul portar al palatului minisţerululde,., — .... îmi pare bine,... mă recomand.... Sunt Amint, gazetar. Individul moţăe din cap. — Domnule.... portar al minist.... am o jalbă de dat... — Bine, adu-o încoace şi vbl vorbi eu cu d*nu ministru, când va veni.... M’am grăbit să-l mulţumesc şi am şterB’o repede pe uşă. Mi-a părut reu pe urmă de graba mea. Individul dă bani cu Împrumut şi pe amanet, cu «3 lei la napoleon pe lună». v Amint. REEIIRRA SOIURI IN Bho.ll Bruxel, 3 Aug.— Camera a adoptat eu 79 rotari contra 60 articolul 3 din legea şcolară, care zice că instrucţiunea elementară îmbrăţişează în mod necesar şi instrucţiunea religicinei a şi moralei. PREVEDEREA A m UMEhARI Vieua, 3 Augus. — Comitete Golu-chowsky a plecat astă-şearâ la Aussee pentru a face o visită prinţului de Hohenlohe. Aussee (Styria) 3 Aug.— Ambasadorul, comite d. Eulenburg a sosit şi a fost primit la gară de către prinţul de Uohenlcttye. *' SE IMPUNE Influenţa rusească, despre pare aţp vprbi't întriumil dm numerţle noastre trecute, a ţnlcepuţ să şle afirine în Do-|>rogeâ. In Monitorul Oficial de mai zilele trepute, este revocarea d-lui Crăsescu din postul de medic al unui arondis-aidnt dîn judeţul Ţulceâ, ' revocare, care pusă în legaţi, ră qu perchisiţi-' Vţnţle făcute la tpaV ipulţi rprpâni ha-sarabenl din Ţiijcea şi ciţ origina şi cu trecutul d,-lul Crăsescu, d-sa fiind român basarabean şi up refugiat pd-litif din Rusia, ne face să ‘vedem, qu intluenţa jusească s’a stabilit definitiv în Dobrogea, şj In partea cea mal a-meninţată, aceea limitrofă cu Rusia In jadeţuj Tulcea; .graţie rusofili sinului cunoscut al d-lpT Grigoi’e Sturza, prefectul de acolo, asupra căruia con- sulul rusesc Celebidaki are o influenţă covârşitoare. In faţa existenţei unul curent aşa de primejdios, ca influenţa şi agitaţia ruseasă, în faţa celor ce se petrec în Bulgaria şi Macedonia, unde amestecul muscălesc nu se rnal poate contesta, şi cu deosebire în presenţă cu cele descoperite la Tulcea, unde funcţionari români, membrii aî consiliilor comunal şi judeţean fac propagandă pe faţă contra dominaţiunel noastre, datoria guvernului este foarte lămurită : trebuie să proceadă cu energie, începând cu destituirea prefectului din Tulcea, care este un agent rusesc, după cum o dovedesc trecutul şi faptele sale. şi înlocuirea sa cu un tînăr inteligent şi cult, energic, caro să ştie să ţie in trîu pe toţi agenţii ruseşti şi bulgăreşti, şi care să fie cunoscut prin ideile ş. sentimentele sale anti-ruseşti. Menţinerea mal departe • a d-lui Sturza în acest post important, nepotrivit. pentru d-sa şi din causa i~ cieilor şi a sentimentelor, cît şi a virsteî sale înaintate, ar 11 o mare greşeală, şi o încurajare uneltirilor anti-romîne. Cerem destituirea d-luî Sturdza, a cărui presenţă la Tulcea e o primejdie şi o desfidere aruncată acelora, cari luptă acolo pentru romînism. TURCIA «CITURILE Dl ORIENT Hibridul imperiu otoman frece diu nou priutr’o crisă acută. Armenia şi acum în urmă Macedonia par menite să redeschiză faimoasa eestiune orientală, cu tot cortegiul el, şi din care biata împărăţie turceasca, ştie ea bine, va eşi scursă şi stoarsă, căci atât duşmanii şi cât prietenii vor rupe dintr’-îtisa câte o bucată. A mai făcut Turcia aoeasta amară experienţă. Se ştie, cu ce energie, fostul cabinet englez Bossebery a luat apărarea armenilor şi cu oâtă putere a afirmat ambasadorul englez la Constantinopol necesitatea reformelor, prevăzute prin tractatul de la Berlin, dar int'er venirea sa n’a a-vut nici un efect, căci diplomaţia turcească, meşteră ca tot-d’a-una în eestiune de temporisare, a văzut, că ministerul Bossebery nu mal are zile multe şi s’a ascuns în dosul unor chichiţe diplomatice, amânând necontenit răspunsul până la limpezirea situaţiunei din Anglia. * * * întorsătura lucrurilor din Englitera, cari aă făcut pe Salisbury stăpân absolut pentru şase ani, aiară' de nisoa-i compli-caţiunî, ce nu prea se observă în regimul parlamentar englez, nu prea e pe placul Turciei, şi diplomaţii săi stau pe gânduri, neştiind ce să crează, atitudinea din trecut a lordului Salisbury nefiind tocmai o garanţie sigură, căci deşi el este autorul moral si material al ruperii tractatului de la Sau-fltefano, de şi tot mal ţine la teoria sa, că «menţinerea Turciei cpnvinp intereselor englezii, totuşi aotu-aliţl prim-ministru englez este acelaşi, oare în conferinţa de la Constantinopol de la 1876, a cerut cu multă energie reforme, în favorul populaţiunilor ne-musulmane. Ast-fel se explică nedomirirea celor de la Poartă. In cas când ministerul Salisbury va, susţine aceeaşi politică în ces1 piiea Armenia, şi aceasta sg prea poate în faţa crţreqtuluî din ţară, şi a atitudine! bătrânului Gladstone, care va vorbi într’un meetingîn favoarea armenilor, atunci Turcia se va executa. * * # Re <ţe altă parte Macedonia îngreunează rnuli încurcăturile Porţel Din nişte simple cete de bandiţi, s’a trezit de odată cu o insurecţie serioasă, alimentată şi întreţinută din afi^rp şi despre oare guvernul otqn^n p p,oseda, iflee-St^ uq întreg dosar. Gţfţpia şi Serbia, ia rândul lor, încep aă clpvie pretenţioase, faţă de concesiunile făcute bigurilor, şi cu toate telegramele oficioase despre o potolire a lucrurilor, a-parenţUe şi ştirile controversate, ne fac > să Credem ou totul din potrivă. Ne găsim diu noQ în faţa ceşti unei o-rientale, şi aceasta atârnă, nu se poate contesta, de atitudinea Angliei Asia este de aşteptat. •----------------»»IW--------------------r- ZIGZAGURI LUI LUCIL Chiar ma mir c&’n a lui versuri Lucii n’are Deajuns sare,— Când bunicu-său stătut-a Cămăraş la Ocna-Mare. Gheorglie din Moldova O AM EMI ŞI LUCII URI iĂRA’Şl LĂMURIRI NECESARE Câte-va gânduri aruncate în vre-o doue trei articole în privinţa educaţiunel, instrucţiune! şi a einancipărel femeel, la noi, afi avut darul de a ne atrage ful-gerile social-democrafice a le d-nel Sofia Nădejde, care în No. 6 al suplimentului literar Lumea Nouă, ne face o morală iară’şî social-democrată, căci în această lume nouă, pe care domniile lor o propagă, toate trebue să poarte stampila social-democrată, până şi saluturile şi strângerile de mâna, cu atât mal mult fulge-rile şi morala, mal ales. Noi, infami burghezi, vom discuta pe un alt ton cu d-na Nădejde, ştiind că discutăm cu o femele, şi cu una cultă, de ş: prea din cale social-democratisată. Ne repugnă, houe, burghezie conrUptă şi putredă până în fundul oaselor, ca să întrebuinţăm în polemioile noastre de cât urbanitatea convenţionalelor noastre obiceiuri burghezeştl. Să ue Ierte d-na Nădejde, că nu putem să o urmăm pe terenul de discuţie atât de scump la sacial-democraţiT români, şi cu risicul chiar de a’I displace şi dea nu o putea convinge, — totuşi vom susţine, că d-sa n’a înţeles safi n’a vrut să înţeleagă aceea ce am voit noi să spunem. * D-na Nădejde De face două învinuiri de căpetenie • întâifi, că ue declarăm, sub o formă mal mult sau mal puţin mascată, în contra femeel şi a emancipărel eî, şi preparăm cu modul acesta temelia proiectului reacţionar al d-lui Take lonescu, şi al doilea, tot în a-ceastă ordine de idei şi de intenţiunl mi-serabile, burghezeştl, nu vrem să recunoaştem, că aceleaşi cause produc aceleaşi efecte, şcoalele de azi fiind frequentate şi de băeţl şi de fete. Ca un corolar, d-na Nădejde ne mal a-cuză, că am resolvat marea problemă: am afiat dovezi temeinice despre inferioritatea femeel. Mulţumim d-neî Nădejde pentru acest brevet de descoperire ce ne oferă, cu o graţie necunoscută în cercurile social-de-mocrate şi de cari tovarăşii o pot ţine de reu. Declar solemn, că nu pot primi acest brevet, după care n’am alergat nici odată, şi nici pe acela de pedagog. Neam de neam de al meii n’a fost nici inventator, nici pedagog; în ce me priveşte pe mine, apoi trebuie să se şlie, că sunt un biet „proletar al condeiului*, o «biată odraslă bur-gbezească", oare, nu s’a putut încă convinge de frumuseţile lume! noue. * * * Doamnă Nădejde, n’am vorbit de emanciparea „politică* a femeel, în articolul cu pricina, ci numai de libertatea el de a se instrui. Am fost destul de lămuriţi, credem, când am declarat, că suntem pentru complecta emancipare a femeeî, pe toate terenurile, şi a crede cine-va contrariul, este a ne face o injurie. Ce-am spus noi ? Am vorbit în myvI multe articole,—despre cari vedem, oă a-veţl cunoştiinţă—de instrucţia fetelor numai, şi ne dădeam ou părerea, ca direcţiunea Sad metodele întrebuinţate fac din-t'r'însele nişte „moftangioaice». Atât şi nimic mal mult. De aci şi până a susţine, că suntem contra emancipărel şi li-bertăţeî de a se instrui a femeel, şi pînă la reşoi firea cestipneî d;e inferioritate a e», recunoaşte ţi, ve rugam, oă este o mare, distanţă, pe care nici unul social diemoorat nu-I este permis s’a freacă aşa repede. Dacă nu ne înşelăm, chiar d-voastră aţi reounoscut, că insţrdoţia ce se dă astăzi, în şcoalalo publice este detestabilă. De ce vă contraziceţi acum,, câud este' vorba de a găsi argumente contra uoastră? Suntem perfect de acord îu această privinţă, şi dacă ve veţi da osteneala -cm o onoarp deosibită pentru noţ —? de a ceti rubrica aceasta, „oameni şi lucruri* de vre-o luuă ţucoace, atunci veţi găsi acolo şxpuse î cile noastre îu cestiunea instrucţiune! oficiale, Prin urmare să se lămurească : g un tem contra modului cum este instruită şi eres cută femeea noastră, iar nu contra emancipare! el, pentru caro am fost totdeauna. Acelaşi lucru putem zice şi de a doua învinuire a d-neî Nădejde Resultatâlea-cesiea detestabile le observăm şi la băieţi, şi de aceea ne-am ridicat şi contra sistemului de instrucţie şi de educaţie al lor. * * * A căuta intenţiunl miserabiie acolo unde nu există, este, curată vorbă, a te lupta cu duşmani imaginari. Acesta este cazul D-neî Nădejde. D-sa vede în noi nişte adversari al sexului d-sale, şi nu găseşte de cât nişte devotaţi apărători aî unei cauze drepte. Aceste discuţiunl sterile nu pot fi de cât păgubitoare cauzei, ce cu toţii apărăm, dar se vede, că social-demoora-ţia a monopolizat totul, şi ast-fel, toţi a-cel, cari nu ved prin prisma ideilor el, nu sunt capabili de nici un avînt generos, de nici un gînd nobil. Sfîrşind, să ne daţi voie a, nu saluta mintea şi logica femeiască, ast-fel exprimate, ca în articolul din Lumea nouă, literară şi ştiinţifică. Amint* Memoriele Regelui 1 8 "7 1 Austria ia pe România sub protecţia el in privinţa Prusiei, în timp ce, pe de altă parte, stărueşte ea însăşi pentru ca să capete de ia România cele mai mari concesii în favoarea detentorilor de obligaţiuni a drumurilor de fer şi că ea ţine cea din urmă rezoluţie a Camerei ca neacceptabilă. Contele Beust declara în această chestie că el a reuşit să convingă pe prinţul Bismark de trebuinţa unul compromis în afacerea drumurilor de fer. In urma acestei intervenţiunî, prinţul Bismark, va sfătui in direct, pe detentorii de obligaţiuni de a constitui un sindicat care să trimeată la Bu-curescî un împuternicit cu propuneri de aranjare. In acest timp, el va înceta orl-ce demarşe, dar le va relua îndată ce înţelegerea n’ar fi isbutit. Dacă Camera şi guvernul nu vor să iasă din limitele legel votate vara trecută, Austria va lăsa de asemenea pe România în încurcătură. Chestia Strusberg, nu-i deci o «chestie de drept», propriu vorbind, dar o «chestie de forţă». Austria chiar care are tot interesul, să împedice o criză în România, nu susţine această ţară de cât de frica Germaniei şi sub oare-care condiţiunl. 7 (19) August.—> Principele Qarol scrie tatălui său. «Din munţii romantici a Carpaţilor unde sunţem încă în viligiatură, noi îţi trimitem pe frumoasele maluri ale lacului de Constanţa urările noastre cele mai călduroase cu ocasiunea lui 7 Septombre, N’avem nevoe sâŢl spunem tot ce aceste urări coprind. Prelungirea şedere!- noastre în această săhăstire retrasă în mijlocul munţilor va fi pentru tine ceâ mai bună dovadă de liniştea absolută care domneşte in ţară- Nu pot înţelege noutăţile alarmante pe care presa germană le Împrăştie în Europa. Trebue să fie aci speculaţiunl de bursă. Dar nenorociţii detentorl de obligaţii de ale drumului de fer, sunt cel d’întâl cari vor sufer i —- aceste falşe ştiri ne fac mai puţin rău de cât lor — România a putut să scoată la capăt împrumutul de 75 mifioane ce l’a făcut în ţară ceea-ce estt o dovadă strălucită de resursele şi vitalitatea eî. Situaţia ministerului actual se întăreşte- în fiecare zi; el este foarte considerat şi are multă greutate în ţară şi oposiţia a perdut mult teren. Cum fie-care simte că cea mal mică desordine ar fi reprimată cu o mână de fer, nimic nu s’a mişcat nici intr’o parte şi nici o încercare de a tulbura ordinea nu s’a produs. IJn spirit bun domneşte în arm,aţă: «Toate astea reduc, la nimic ştirile de sensaţie. «Eram acum cmcl-spre-zecp zile la HucurescI şi am dat gacnisqanel o petrecere în grădina de ta Colrpcenl la care districtele au trimes d outa-.iiţip, ciupi sute de ofiţeri erau de aţă Tepreseptând, toate regimentelev . atalioanole si excadrpaueje. Ara fost oarte mulţ' mit de ţinuta lor şi da tonuţ care a domnit In timpul pe- www.dacoromanica.ro V No. 2629 trecere!. După întoarcerea mea la Cotrocenl, pe la mijlocul lui Septembrie, voi face încă oare-care manevre care au tot-d’auna o influenţă excelentă. «Tu vezi că situaţia nu lasă nimic de dorit în ţară ; din nefericire, în afară mari neplăceri cu afacerea drumurilor de fer, care ne pricinueşte multe griji. Nădăjduesc că cu puţină răbdare această chestie se va regula asemenea într’un chip satisfăcător. Posesorii obligaţiilor nu vor perde nimic, dar nu vor căpăta câştigul sperat de 10 până la 12 la sută dobândă. Principile Carol continuă scrisoarea sa In aceşti termeni : «Noi aşteptăm peste puţine zile pe soacră-mea, care va sosi direct la Sinaia prin Transilvania. Pentru ai înlesni această penibilă călătorie, i-am trimis trăsura mea la Broos, capătul liniei de drum de fier în Transilvania. Localităţile unde va petrece noaptea sunt: Hermanstadt şi Kronstadt acest din urmă oraş e situat la 40 kilometri de Sinaia. Noi vom primi pe prin-cesa de Wied la Predeal (la 20. kilometri de aici) şi credem că avem să petrecem încă încă opt pînă la zece zile cu ea în viligiiatura noastră, căci vroim încă se serbăm prima aniversare a naştere! primei noastre mici copile în mijlocul frumoşilor munţi. Ie o adevărată plăcere de a vedea cum copila noastră se desvoltă, ea are deja doi dinţi mici şi va începe in curînd se alerge. «S’abat pe aici ca un cârd de porumbei, în toate zilele vine cine-va şi suntem cel mai adesea 18—20 persoane la masă. Asta aduce multă distracţie şi viaţa este de alt-fel foarte plăcută în acest loc. La poalele înălţime! pe care se înălţa mănăstirea s’a construit un hotel în stil sviţerean care este foarte căutat. «No! formăm aseminea proiectul de a tace sa ni se construiască un castel sviţerean în apropierea mănăstire! ca se avem unde sta pe vremea sesonu-lui cald. Aierul aici este tot-d’anua » curat şi sănătos. «O depeşă de la tine care a sosit în timpul boalei mele se termina ast-fel: «Scrisori pe drum». Dar aceste seri sori aşteptate cu foc, n’ati. sosit încă. Sper nuţnaî că ele nu s’ar fi pierdut. «Am citit în ziare că împărăteasa Augusta trebue să’ţi dea vizită la Weinburg. Lacul de Constanţa este în fie-care an mai visitat—dar esenţialul este ca el să nu peardă nimic din farmecul lui. «Lucrările de îndreptare a Rinului ş- drumul de fer de incunjur par a deveni lucruri serioase de , seminea şi linia de L’Arkberg. (Va urma) 33 O O TT 3rt X Congresoinania.— Congresele acestea au ajuns o adevărată epidemie. In primele zile ale ini Octombrie se va (ine un congres internaţional la Bruxelles contra literaturii imorale. Lucrările vor fi Împărţite In două; Propaganda şi legislaţie, şi toate vor avea de scop si combată literatura imorală Multe memorii s’au anunţat unul al d-lul E. de Budâ pentru Înfiinţarea unei ligi universale in acest scop, şi uu raport al d-lut Viollier asupra biuroulul internaţional de iufu.'matiunl dela Geoneva Recunoştiiata contimporanilor.—Un ziear elveţian atrage atenţiunea Consiliului Federal şi a corpului diplomatic străia din Elveţia a-supra lui Henri Ounant, fondatorul societăţel «Crucea Bo§ie», care, in etate de 67 de ani, tră-eşte in tfdlocă miserie într’un sat din imprqjuri-mele Genevei. După ce al adus uu imens serviciu umanităţii să ajungi să mori de foame, la bătrănete Tolstoi intim.— Ziarul Grajdanine a publicat uu articol cu titlul de „Tolstoi intim“ şi in care celebrul scriitor este desen? iu culori nu tocmai gaiante. Autorul scrierii Stăpîn şi slugă ajută pe rin-daşul seu să măture strada. El umblă îmbrăcat foarte prost: o blusă murdară şi strlosă la mijloc cu o curea şi lu picioare cu nişte cisme ca val de lumea. Chiar înfăţişarea lui nu este tocmai de laudă. «Dacă uu i-al vedea ochii, scrie autorul articolului citat, te al crede In fata unul ţăran beat". Ast-fel umblă Tolostol la Moscova, la el acasă. Din contra, când velocipedează, atunci se îmbracă ca un spot ,tm_j desăvărşit. Un contre» dc doici?—Un număr de 1800 de doici, din tot imperiul Austro-Ungar, s’au a-dunat In congres la Teplitz, in Boemia, pentru a discuta chestiuni profesionale şi a forma un sindicat. DIN PIATRA-N. Poziţia oraşnlul.—Oraşul.— Distracţiile. Se ştie că şi oraşul Piatra este una din localităţile noastre vestite prin clima dulce şi răcoroasă, prin aerul carat şi plin de un balsam plăcut şi dătător de viaţă. Gând te vezi aici, din căldurile cele înăbuşitoare ale Capitalei, din atmosfera grea şi încărcată cu miliardele de microbi şi din sgomotul cel asurzitor, ce nu mal încetează nici zi, nici noapte, te crez!, cu drept cuvânt, într’un adevărat paradis. Timpul potrivit de cald, Bistriţa, care străbate oraşul chiar pe la margine, munţii frumoşi, cari ca nişte uriaşi se înalţă parcă la cer, liniştea de pretutindeni, toate aceste îţi pioduc cea mal plăcută impresie şi a-ceasta, cu atât mal mult pentru acela, care vine dintr’o localitate ca Bucureştii, doritor de răcoare, doritor de linişte şi de un aer curat. Piatra este situată într’o poziţie admirabilă. Udată de pârâul Cuedjul, care trece chiar prin mijlocul oraşului, iar la margine de Bistriţa, care liniştită şi maeBtoasă, curge printre două şiruri de munţi. Piatra mal e înconjurată de un brîfi de dealuri şi de munţi, unii pleşuvi, Iar alţii îmbrăcaţi cu păduri de brazi şi alte feluri de copaci tineri, înfăţişând, în totul, o privelişte din cele mal încântătoare. Dacă Piatra ţeste atât de frumoasă prin poziţiunea el naturală, cu timpul ea va deveni şi mal frumoasă, graţie abilităţel o-mulul. v* In anii din urmă multe îmbunătăţiri s’au făcut acestei localităţi, dar nu puţine încă îl trebuesc de adus. Să sperăm însă, că activitatea d-lul primar de aici vr continua să fie aceiaşi, pentru a face din Piatra un oraş frumos, mal ales dă în timpul vere! este vizitat de o mulţime de lume străină. N’am avut ocasiune încă de a cunoaşte in tensiunile d-lul primar, în privinţa îmbunătăţirilor ce sunt proectate de a se mai face, dar pentru orl-ce, caz, voiu semnala două lucruri, mici de alt-fel, dar care cam bat la ochi: Primul este că, stradele nici nu-şi aă numele indicate pe tăbliţe, după cum se vede şi în oraşele mult mal mici ca Piatra, în cât din această cauză cine-va poate să umble mult şi bine până ce să nemerească într’un loc; iar al doilea este piaţa. Aici ne-fiind incă construită o hală, toate alimentele se vând în piaţa din centrul oraşului, într’un mod pe care şi higiena şi eBtetica îl condamnă. Pâinea se vinde prin nişte cocioabe ds lemn vechili şi urâte peste măsură, iar carnea în nişte «şa numite căsăpii, construite anume, dar cărora le lipseşte beciuri, apă, etc. în cât, cum sunt deschise toată ziua, se exală de acolo un miros, care, numai plăcut nu poate fi. Afară de aceste tot felul de verdeţuri şi de,fructe, toată ziua de dimineaţă pânr seară sunt espuse, amestecate şi espuse căldurel şi atmosferei ambiante, în cât iarăşi priveliştea pe care o înfăţişaază formează cel mai urât contrast cu şirul salcâmilor frumoşi şi deşi ce sunt plantaţi în formă de semicerc în jurul pieţei şi cu lumina electrică, de care piaţa de cât-va timp este luminată. Până ce comuna va dispune să construiască o hală, ar fi bine, cred, ca primăria sau să facă pe socoteala ei nişte chioşcuri bune şi frumoase, pe care să le închirieze la cri ce vând diferite alimente, sau să-i oblige pe aceştia să-şi facă ast fel de chioşcuri. Precupeţii apoi să fie obligaţi ca de ia orele J.2 p. m. să-şi strângă marfa, căci până la această oră, fără îndoială, tot omul şi-a cumpărat tot ceea-ce î-a tr,buit pentru acea zi. In privinţa stropitului străzilor încă un cuvânt pentru d-nu primar: Actualmente pompele serviciului municipal stropesc nur mai vr’o două străzi, ceeea-ce înseamnă, că această măsură este un lux, iar nu o necesitate. Cum apă este berechet şi aproape de târg, ar trebui ca primăria să ia măsuri pentru a se stropi şi cele-l’alte străzi, maî frequentate, măcar odată pe zi. Distracţiile O măsură bună luată de primărie şi care datează de mai multă vreme este că, având muzica ei proprie, lumea nu duce dorul de muzică cum se vede prin alte părţi. De două-ori pe zi, dimineaţa şi seara, muzica orăşenească cântă în grădină publică, care e cam mică dar frumoasă, distrând publicul într’un mod foarte plăcut. Lămpi electrice luminează grădina, dându-i un aspect feeric. Razele globurilor electrice amestecate cu razele argintii ale lunei scaldă şi îmbracă grupuleţele de brazi tineri precum şi a ce-lor-l’alte feluri de copaci frumoşi, cu care e plantată grădina, într’o mare de lumină fantastică. Şi dacă aş fi puţin poet, atunci ar trebui să adaogşi razele vil şi pătrunzătoare, care isvoresc din ochii negrii şi albaştrii al gingaşelor doamne şi domnişoare. Atunci remâifi fermecat şi te crezi transportat cu totul într’o altă lume din care n’ai vrea să mai eşi! Dacă însă în mijlocul acestei privelişte atât de măreaţă şi fermecătoare comiţi greşeala de a te decide să bei o bere, cum am făcut şi eii, fără voe, îndată îţi aduci aminte de sireacul Gambrinus, din Bucureşti, şi vezi că şi Bucureştenii, pe vremea «.sta, sunt fericiţi intr’o privinţă, adecă în privinţa berei ! Aici până ce nu comanzi o bere de şeapte ori, n’o vezi înaintea ochilor; şi când după multă trudă şi rugăminte, ţi se aduce, vezi un pahar p’arcă ar fi din vremea lui Adam mic, gros la fund şi cu berea lipsă din-tr’însul de un deget cel puţin. La prima vedere crezi poate că-i „scumpă, dar face“ ; dar când o bei te convingi că-I „scumpă, dar nu face*, şi un asemenea pahar se vinde numai cu 30 de bani! 1 Pe lângă distracţia din grădină, lumea îşi maî petrece vremea făcând băi la Bistriţa. Mai toată ziua vezi bărbaţi, femei, copil, tineri şi betrânl, cum B’ar zice, în-dreptându-se spre Bistriţa, parcă B’ar duce intr’un pelerinaj. Dar apropos de băi. Pe malul Bistriţei primăria a construit 20 de cabine, din care 10 pentru bărbaţi şi 10 pentru femei, pentru care se percepe câte 30 bani. de baie. Taxa aceasta mi 8e pare că e prea mare, excluzând cazul că primăria ar voi să facă din aceasta o chestie de tarabă, ca să-şi creeze un venit comunal şi din băi. O altă distracţie mal sunt diferitele escursiunl prin împrejurimile oraşului, cate sunt toate frumoase şi încântătoare. Aceasta este viaţa din Piatra, şi astfel petrecem. Despre balul ce a fost mal zilele trecute, am văzut, că vi s’a scris. Tot asemenea şi despre nenorocirea din Hangu. In curând am Bă ve mai scriu câte ceva. U. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE Lucruri din America.—Presa americană discută conflictul anglo-brasiliaD, dar fără multă pasiune sau interes. O notă oficioasă publicată la Londra spune categoric, că Anglia n’a abandonat drepturile sale asupra insulei Trinidad. O corabie de resbel americană a plecat în spre această insulă. — Consiliul de miniştrii din Riodeja-neiro, întrunit sub preşedenţia d-lui Prudente de Moraes, a discutat propunerile insurgenţilor din Rio Grande da Sul, făcute de şeful lor, generalul Silva Tavorâs. Se ere re, că congresul va tranşa cestiu-nea într’o sesiutfe extraordinară. — Noul cabinet din Chili format sub preşedenţia d-iul Manuel Recabarren este eşit din coaliţiunea diferitelor grupuri î-naintate ale congresului. Goană contra popilor.—La Lisabona, Portugalia, respândindu-se svonul, că preoţii furau copil, populaţia sa dedat la o goană contra preoţilor, oarl au fost atacaţi pe strade. Mal mulţi au fost răniţi. Poliţia a intervenit, risipind pe manifestanţi şi făcând eâte-va arestări. Drama din Plalstow.—Un paricid.— Cititorii noştri! îşi reamintesc ae o crimă îngrozitoare făptuită la Plaistow, Londra, unde. o mumă a fost ucisă de cel doî fii al el, unul de 11 şi altul de 1.3 ani. Ancheta coroneruluî urmează spre a se reconstitui crima. Acuma se ştie cu siguranţă, că adevăratul autor moral şi material al faptului, este numai Robert, copilul cel mare, iar Nathaniel, fiul cel mic, este numai un complice inconştient. Ancheta a mal dessoperit premeditarea crimei. Acum se cercetează partea ce a avut în această dramă idiotul Iohn Fox. Nevârsnicul criminal bea, mănâncă, doarme, fără a da semne de cea maî mică emoţiune. Nu se gândeşte de loc la crima ce a făptuit, omorând pe propria lui mumă, cu o cruzime înfiorătoare. El a avut chiar îndrăsneală de a scrie mătuşei lui şi des-coperitoarea crimei, ca să-I trimită ceva parale, cu care să-şi cumpere diferite mâncări şi băuturi de la cantina temniţei. Cel-l’alt copil, care a fost liberat, a fost luat de mătuşa lui. Nenorocitul soţ şi părinte nu ştie încă de teribila dramă de acasă. El se află îmbarcat pe un vapor Susceptibilităţi de cancelari.—Un ziar din Berlin, „Deutsche Tageszeitung", care se crede bine informat, dă următoarea versiune asupra întrevedere! dintre Cancelarii, Principe de Hohenlohe şi Contele Gfo-luchowski, despre care s’a vorbit atâta prin presă. Cancelarul austriac învitat de cel german să-î facă vizită la Aussee, ar fi răspuns, că este dispus a primi pe principele de Hohenlohe, la Vieiw. Acest», supărat, n’a răspuns, şi când contele Golu-chowski, silit de suveranul său, a voit să se ducă la Aussee, prinţul de Hohenlohe a pus să i se răspunză, că a plecat la vânătoare. Suveranii bulgari şi situaţia. — Se zice, că suveranii Bulgariei împreună cu fiul lor se vor întoarce în ţară, în primele zile a le lui August, dar se vor duce direct la reşedinţa de vară de la Euxino-grad, lângă Yarna. EI evită cu intenţie trecerea prin Sofia, unde spiritele sunt în-tăritate, astfel că înşişi miniştrii umblă pe strade cu escorte. ANIVERSAREA RESBELULUI DE LA 1870 IN GERMANIA Berlin, 4 August.— Azi după amiazl s’a făcut apelul solemn a 6000 de veterani la casarma regimentului al 2-a al gard ei. 8’afi dus apoi în cortegiu la obliscul victoriei unde s’a depus o coroană imensă. O ceremonie s’a ţinut apoi pe câmpul de manevre din Tempehof unde s’afi rostit discursuri patriotice de către intendentul general Norberg şl de generalul Zychlinsky preşedinte de onoare. Serbarea s'a terminat prin noul urala in onoarea împăratului. Saarbrucken, 4 August— Azi s’a celebrat in mod solemn a 25-a aniversare a luptelor ţinute la Spikeren, în 1870. 40000 de personne au sosit azi dimineaţă şi au asistat la ceremonia comemorativă ce s’a dat la cimitirul St. Jean. După amiazi a fost un cortegii! la care au asistat 1000 de luptători din Spikern. O asemenea serbare s’a ţinut şi la Wis-senburg. RĂSPUNSUL PORTEI IM CESTIUNEA ARMENIEI Londra, 4 August.— Beuter află din Constantinopol că răspunsul Porţii , către puterile în privinţa reformelor americane este redigiat sub o formă Împăciuitoare. Contrapropunerile Porţii sunt conforme în mai multe puncte, cu propunerile puterilor. Poarta propune să se dea ca ajutoare consilieri creştini guvernatorilor generali şi de provincie, de a alege în mod imparţial printre mahometanil şi creştinii pe guvernatorii şi pe şefii de oraşe,J^de a recruta geandarmeria care face poliţia provincielor acolo unde ea este întrebuinţată. Afară de asta Poarta promite să reformeze administraţia închisorilor, să pue capăt expediţi-unilor kurzilor şi de a face tot posibilul pentru ca aceştia să se stabilească in domicilii permanente. Răspunsul atinge apoi organisaţia comunelor perceperea impositelor, etc. şi In fine zice ci o parte a reformelor nu se pot realisa din causa cheltuelelor, dificultăţilor de comunicaţii şi contrastului dintre mo- . ravurile şi obiceiurile locuitorilor. PENTRU PAINE Teheran, 4 August.— Serioase des-ordine s’afi întâmplat erl din causa lipsei de pâine. La Tabris mulţimea a fost împrăştiată de soldaţii; se asigură că sunt 20 de morţi. Consulul general rusesc a cerut măsuri de protecţiune, guvernatorul care este moştenitorul tronului Persiei, a promis o reducţiune asupra preţului pâine!. Azi dimineaţă situaţia nu se schimbase, Populaţia a cerut revocarea guvernatorului şi soldaţii aii tras din nou asupra mul ţi mei. r* INFORMATIUNI O crimă înfiorătoare O crimă s’a comis în Capitală. Ieri pe la orele 6 jum. seara s a găsit mort în- via sa din strada Pepte-nari, Alexandru Petrescu, din calea Şerban-Vodă 191, în etate ca de 35 de ani. Cadavrul are câte o înjunghietură la gât şi mina stângă, iar pîntecele deschis şi intestinele scoase şi tăeate. Parchetul şi poliţia cercetează. La. ediţia II amănunte. Au sosit în Capitală : D. dr. Felii, d-nil generali Argintoianu şi Vlădescu şi. | d. maior Paciurea. Un d. Marin Petrescu din şoseaua Ba-sarab trecând erl pe şoseaila Bonaparte a 1 fost muşcat de un câine turbat. Rănitul a fost dus la Institutul debac-teorologie. Pe ziua de azi, la Brăila a fost următoarele preţuri; grâu în greutate de 61 fibre s’a vândut cu preţnl de 61 jum. H. 1. în magazie, porumb 57 libre, 7 lei în magazie, cincanţină 10 Jei în şlep. Mâine se judecă la Curtea de Apel secţia II, apelul făcut de Kirschen îir contra sentinţei tribunalului care îl i condamnă la 5 an! închisoare şi 41000 lei despăgubiri. Tot mâine se judecă la consiliul de resboiu, procesul unu! sergent din infanterie, acusat că a omorât un soldat. Monitorul de ier! publică următorul decret, in privinţa administraţiei Ţerei, pe timpul absenţei suveranului: Art. I. In lipsa Noastră din ţâră, toate lucrările admihistraţiunei publice, car! cer întărirea Regală, se vor supune aprobăreî consiliului miniştrilor, de către fie-care ministru In parte, şi li se va da curs sub reserva sancţiune! Noastre ulterioare. Art. II. Numirile saîi destituirile de funcţionari publici, cari se vor face după găsirea cu cale a consiliului de miniştrii, vor fi cu titlul pro-visoriu, până la întoarcerea Noastră. Dl. Doctor Georgescu, ■medicii)-şef al Capitalei, plecând în congediu, a* micul nostru, Dl. Doctor Varnali, medic de secţie, a fost însărcinat cu con- 7" ducerea serviciului sanitar al Capitalei, pe tot timpul absenţe! titularului. Aseară s’au întors în Capitală, din Sinaia, D-ni! Miniştri! P. Carp şf Ak Marghiloman. D. Robesc u, care îusese pentru vre-c 3 zile în Capitală, a plecat aseară la Galaţi. O telegramă din Londra ne anunţă că Congresul de geografie s’a Închis. Viitorul Congres se va ţine la Beriip. FOIŢA pi ARULUI mLUPTAu (29) p. elzEar FERMECĂTOAREA — Asta poate s& fie primejdios zise bă-trînul, dar am îu tine o încredere absolută. D. Roger îmi pare un entusiast, dar nu trebue Bă fi nici un om reu, nici un seducător. Nu văd nici un rezon pentru ce te aş impedeca de a te scoboră la Peyrel, dacă asta ’ţl face plăcere. — Iţi mulţumesc tată, asta îmi face mal mult de cât plăcere. Aşi crede că lipsesc de loialitate faţă de d-ta dacă ţ’aş ascunde ceea ce ae petrece in capul meu. Visez sau mal bine am proiecte serioase, căci nu tre-buo Bă mă crezi prea romantică. Îmi pro-puu de a mă însoţi cu d. Roger. — Fără consimţimîntul meu ? zise d. de Boismarin c’uu lab zimbet. Oh;! zise Glotilda, am ideile mele în a-ce&stă chestie. Nu displac d-lui Roger, şi sunt aproape sigură că el nu iubeşte pe nl-mene. Aşi fi avut frică de Elena, dacă ea ar fi fost aici, căci el ace un curios chip de a privi portretul el, care mă face cîte o dată geloasă. Dar am perdut’o, şi am dreptul ca să sper de a fi iubită într’o zi. Asta fu spus fără nici o fanfaronadă cu o siguranţă cam închipuită, căci tînăra fată n-u era nici aşa de vanitoasă nici aşa de cochetă ca să nu păstreze oareşi-care îndoială în fundul inimei el, asupra realisă rel visului ei. D. do Boismarin fu puţin cam ameţit de această declaraţie. El era pe cit cu putinţă cavii ignorant în chestii ae iemei, şi mărturisirile Clotildel, pe naj$ o considerase tot-d’auna ca pe o fată mică, ovAâfi de „ce m'l mişte. Nu vroi să mal prelungisacâ fi discuţie pe un teren necunoscut.— Fii prudentă mal m .seamă, zise el fiicei sale, săru-tîad’o pe ifrunte. Şi pînd vel avea nevoe de Bfatţirl, vino de mi le »m, ftS poate Bă te iubească jftal mult de cit mine, nici odată ca mine. Roger era într’una preocupa de caietul Elenei pe care voia să’l ceară plotildel, fără să se facă cunoBcut. Ierea tare încurcat. îşi făcu toată zioa cu- raj, dar la ora vizitei obicinuite, eurajul îl părăsi în parte. Putea să se razime pe sprijinul sau cel puţin pe neutralitatea lui Peyrel, dar nu vedea de loc cum, să înceapă vorba. El vorbeau încă despre aceasta cîndClo-tilda apăru liniştită şi serioasă, cu guvernanta care se parea nedeslipită de paşii el. In loc de bună ziua, ea zimbi şi strinse mina dupe moda englezească a cărui uz începuse a se propaga. Preţuia de o sută de ori mal bine a săruta mina femeilor, dar scrutarea eşise din obicein în provincie şi Roger nu era dintre acel ce căutat! s’o restabilească. ' Faţa frumoasă a tinerel fete avea o ejr-presiune deosebită cfnd dădea cu ochii de Roger, dar nu eraş privitori interesaţi s'o observe, Tî nărui el înBuşI vedea încă ma|L mult de cit o amică ? fpdaţă ce d-şeţar» Boismarin să -aşeză, desfăcînij ,broderia să b’apuce de lucru, Ro-per urmă a vorbi de jurnjflul Elenei. Cloţilda' nu era încurcată Jde loc iş să-î respuudă. — Elena era puţin cam zăpăcită, zicea ea, şl avea mal multă încredere în mine de cît in ea înseşi. De la pension încă ea ’ml încredinţa măzgăliturile el, cărora le da o importanţă copilărească. Eă le ceteam ori OU }fl ceteam ; îl era de ajuns ca se mă ştie. www.dacoromanica.ro păzitoare» comorilor ei, ca se doarmă liniştită. — Şi această încredere n’a continuat’o ea şi după căsătorie. = Da, domnule. Dar efi nu’s curioasă. — Cum, zise Roger, după nenorocirea care a lovit pe amica d-voastră, nu v’aţl gândit că putea să fie în hârtiile el note în stare să lumipeze justiţia şi să răzbune pe această sermană femeie ? — Dar, răspunse ea, unele din caietele aceste cu uote iutime aii fost cetite în faţa tribunalului şi n’ail părut de aici un folos. — Poate un erou, zise Roger, din o e-pocă destul de apropiată. — In tot caztil, răspunse tânăra fată, am consultat conştiinţa mea, ţi cred că scumpa mep ; lena B’ar găsi nimic de' ziB la ceea cât aţii făcut. Am perdut’o pentru tot-d'a-una şi ini ae pare c’âr fi un fel de profanaţie a des Văl ui secretele el publicului. Aceasta e o delicateţă ce am avut, ce a trebuit să am pentru ea. — Nu se poate tle cât să nu aprobe toată lumea z[ae tânărul; dar dacă pentru o chestie gravă, o chestie dc reabilitare d$ exemplu, vi a’ar cete comunicatei acelui: hârtii, aţi consimţi a vă 'despărţi de ele ? Nu, zise Glotilda şi aşi fi rănită să le văd tu mânile unul avocat Este folositor de a reveni asupra acestei îngrozi- toare drame şi de a reînviea aşa de triste amintiri ? Căutarea adevărului este sacratâ, zise, Roger. Şi dacă a fost o eroare judecătorească î Presupuneţi, domnişoară, adăugă el că aşi avea un interes oareşl care să studiez această afacere, ml-al refuza d-ta pceste hârtii, mie? — Da, zise ea, cu toată încrederea ce j, ’ml inspiri. Poate am şi eă către Elenă angajamente de care ea singură ar putea să mă deslege In sfârşit, v’aşl fi obligată, domnule Roger, daCă n’aţl mal stărui. Nici o dată tânăra fată nu s’a exprimat intr’un chip aşa de hotărât. Totuşi ceea-ce era aspru în vorbele el, era corţjat prin dulceaţa privirel sale. U ' I Aventurierul avu ca o intuiţie suţlită ca ■ d-şOara de Boismain îl iubeşte poate1. ‘ ' Acest amor putea să-I fie un puterii c aljut, ţi să gândi şă se servească penjru ca să facă să-I dea manuscrisul Elenei dare, după convingerea sa, trebue în fine să !i pue pe urmele misteriosului omorâtor. 25 IULIE 1895 LUPTA tgsawsmiiB No. 2629 Exces do zel O mică păruială a fost azi noapte la abator între un guard comunal şi un pepenar. Guardul a crezut că pepenarul are în căruţă afară de pepeni şi ceva de contrabandă, şi i-a tăcut perchiziţie. Negăsindu-î nimic, guardul a vrut să-'i ia doi pepeni, la care negustorul s’a opus, de unde bătae. La secţie, s’a constatat că pepenar ul a avut dreptate şi i s’a dat drumul. O noufl derulare Trenul de marfă care a intrat Sîm-bătă seara în gara Galaţi a deraiat chiar în gară. Un frănar a fost rănit şi două vagoane s’au sfărîmat. Un accident Birjarul trăsurel No. 368 a fost ieri victima unul accident nenorocit. Trecînd prin calea Dorobanţilor, în dreptul No. 20, caii s’au speriat şi au luat’o la fugă. Nenorocitul a fostasvărlit jos între roate, cari i-au rupt o mână şi spart capul de pietre. Caii şi-au continuat fuga nebună, pînă când s’au isbit de un zid pe acea stradă. Trăsura a fost sfărâmată. Rănitul în-tr’o stare gravă, a fost transportat la spitalul Colţea. Furt prin efracţie. Sergentul postat erî noapte pe strada Lipscani, a prins pe individul Slave Bar-tolomeo, de meserie mecanic, care fiind amantul unei servitoare de la d-na Con-stantinescu, din calea Moşilor No; 100, a spart un scrin din casă, în lipsa stăpânei dusă la băl, furînd mal multe bijuterii în valflre de 480 lei, ce s’au găsit asupra-î. fllndividul a fost arestat la secţia 6. S’a ordonat şi arestarea servitoarei, care se poate să fie complice. ACCIDENTE Şl ÎNTÂMPLĂRI DIN STRĂINĂTATE Lods, 3 Aug.— In urma exploziei de gaz o casă mare a’a surpat. Sunt 3 morţi şi 15 răniţi. Berlin, 3 Aug.— Sadullah Bey, prim-secretar al ambasadei Turciei s’a sinucis cu un foc de revolver. Borna, 3 Aug. — Circulă ştirea că ţn falimentul Bingen, pasivul se urcă la 20,000,000 — Gustav Bingen se află de cîte-va zile la Carlsbad. Se asigură că fratele săfi Alfred a plecat la Paris ducînd cu sine registrele de comerţ ale casei. Justiţia a dat un maudat de arestare în contra lor. UN NOU ATENTAT MIZERABIL Viena, 3 Aug.— Wiener Allgemeine Zeitung află din Sofia: Zwoboda povesteşte uu atentat comis la Tatarbazardjik contra lui Matakiew, partisan al lui Stam-buloff. Matakiew a fost rănit de moarte cu o lovitură de cuţit dat de un oare care Vereckata.—Swoboda adaugă că crima s’a comis înaintea casei, unde e instalată poliţia. Amănuntele lipsesc, SOSIREA REPETAM LA SOFIA Sofia, 3 August. — Agenţia Balcanică anunţă că 300 de persoane printre care mulţi deputaţi s’au dus cu tren special până la Zaribrod spre a întîmpina pe mitropolitul Clement; nici un ofiţer sad personagiu politic nu era de faţă. La sosirea trenului s’au auzit urale prelungite şi deputatul Vulcko Neschw adresează un discurs mitropolitului care declară că a fost mândru de a fi îndeplinii misiunea de a depune o coroană pe mormântul lui Alexandru al III-lea. A-daogă că a găsit în Rusia aceleaşi senti-jneflite faţă cu Bulgaria ca şi altă dataşi termină zicând că Rusia tqt iubeşte Bulgaria. Mitropolitul s’a retras în sala de aşteptare, unde s’a ţiuut q conversaţie de trej ceasuri dar în care timp uu a fqst vurbă de politică, Deputăţia a sosit la Sofia la 4 ore ; a fost primită la gară de d-nu Sloilov, de miniştrii de resbel, de justiţie, de comu-nicaţiunî, de mareşalul Curţii şi mitropolitul din Sofia. O mulţime entusiastă aştepta sosirea trenului. Ajuns la palat, mitropolitul Mensegnorul Clement a rostit un discurs de pe balcon, «Rusia, a zis el terminând, vrea numai prosperitatea Bulgariei şi vom reuşi, daca porul, prinţul şi guvernul vor fi de acord.» CÂND SE VA SFÂRŞI fUmE‘ ? Se vede treaba oă Germania este leagănul învăţaţilor, proleţl lugubrii, oarl şi-afi luat trista obişnuinţă de a anunţa periodic sfârşitul 1 urnei. Un savant' prolesof de la universitatea din lena, anufiţă din noii, ou ş acum zpee ani, sfârşitul lumeî pentru 1897, pansa cataclisnţulqî qniyersul, dqpă a-ppşt jlustfu profet, ai: fi îqteiţsitytgq că|-fiqreţ. Altul, din coulra, a anunţat, că lumea va pieri prin excesul de frig. Pe care din el sil credem ? Orî-ce ar fi, o cometă, care a mai vizitat sistemul planetar în 4868, 1874 şi în 4880, se va apropia aşa de mult de pământ, în 1897, în cât orî-ce viaţă, vegetală sau animală va fi distrusă, spune profesorul de la lena. Până atunci mai sunt doi anî. Om trăi şi om vedea. PRESA AUSTRIACĂ Şl SUVERANII NOŞTRII Viena, 4 August —Perechea regală a României a sosit la 1. 55 după amează. A fost primită la gară de către ministrul României şi soţia sa, care a oferit regine! un frumos buchet de flori. Ataşatul militar, consulul şi vice-con8ulul României erafi de faţă. Majestăţile Lor afl prînzit în sala de aşteptare a curţii. Apoi au plecat la 3 ore la Linz unde au sosit la 7. 32 seara pentru a sta acolo noaptea. Ele vor sosi mîine la Ischl la. 3 după ameazi. „Fremdenblatt, vorbind de sosirea pere-hiel regale române la Ischl zice : „Pere-hea imperială aşteaptă la Ischl pe Oaspeţii SI scumpi. întrevederea celor doi suverani a Ischl trebuie să fie interpretată ca o nouă dovadă a relaţiunilor amicale şi cordiale, care unesc pe cele două familii domnitoare, pentru marea bucurie a popoarelor lor. România a devenit un element sigur şi Bever de ordine in Balkanî, un păzitor al păcii şi al stării legale. Raporturile, amicale legate de România cu Austro-Ungaria, una din puterile triplei alianţe afi fost tot-d’auna sincere şi durabile. România a fost de asemenea recunoscută ca un element necesar printre Statele europene şi el îî aparţine de a lua primul loc printre Statele tinere ale Balkanilor. încercările de, desordine, prin mijlocul cărora s’a încercat în numeroase rîndurl să se turbure o pace preţioasă, n’au găsit nici odată ecofi în România, de aceea, amiciţia României a devenit preţioasă puterilor mare! uniri europeane pentru'pace. Austriacil salută în regele României pe credinciosul amic al patriei, pe ilustrul suveran, adevărat prinţ şi tată al poporului său; în regină ei adora pe femeea generoasă şi pe principesa care a găsit aşa de repede drumul inimel poporului român. România este o vecină bună şi onestă, căreia îl strînge mâna ca bucurie. 0 VERSIUNE OFICIALĂ ASUPRA NOULUI ATENTAT Sofia, 4 August.—„Agenţia Balcanică" şice în privinţa atentatului în contra lui Matakiew că declaraţiunile prefectului din Ţatarbazargic dovedesc că culpabilul este un negustor evreu, beţiv de cea mai prâstă categorie. Fiind în stare de beţie a lovit pe Matakiew în piept; rana nu este gravă, Gând 8’a desmeticit omorîtorul a declarat că nu-şi aduce amiute nimic. Nu este nici un motiv politic în acest atentat. MASACRU CREŞTINILOR OIN CHINA Washington, 4 August.— Departamentul afacerilor străine a primit o telegramă de la consulul american din Shan-gai, care anunţă că printrq persoanele masacrate la Kuşcfieqg se găsesc patru femei misionare engleze şi una americană. Departamentul va lua imediat măsurile necesare. Hong-Kong, 4 August.— După ştirile din Tuceu, ar fi fost la Kuscheng, afară de englezele şi american^ omorâte alte femei şi alţi copil masacraţi. CEL MAI MARE CEASORNIC OIN LUME Gel mal mare ceasornic din lume se află în Statele-Unite, după cum era de aşteptat, cunoscut fiind gustul Yankeilor pentru colosal, sub orî-ce formă. Filadelfia posedă acest ceasornic-gigant. Cadranul are 10 metrii de diametru şi este luminat prin electricitate. Minotarul este de 4 na lungime, iar cel alt de 2 m 50, iar ciocanul care bate ceasurile cântăreşte 2b de tone, satf 25 mii de chilo-grame. Q maşină cu yapor aşezată în subsol întoarce ceasornicul; o alta furnţsează forţa motrice necesară pentru iluminat. liste evident că şi cel mal miop ar vedea ceasurile pe un ast-fel de orologii. CATULLE MENDES SURORILE GEMENE £& Gemene, în toate asemenea; asemenea cu două frunze ale aceleaşi crăci, ca două picături din acelaş lichid, ca două clape ale aceluiaş piano. ţin singur lucru,— dar nn lucru obscur şi tainic,deosebia pe cele două surori. Marta nu simţise pici odată mănuţa el cea ibică cu ungţţil transparente, tremurîncţ sub buzele amoroase, pe când Theresa nu mal are nimic de dat sărutării,1 pe care să p’o fi dat deja. Bleuşbările doi efite doi, seara a, verilqr cu «erl/jotţrele pq supt fără primejdie, ipal ales pe sub bolţile fie vjţă abia pătrunse dp lpmina Ipneţ, pe sub Care sunt si bănci pe la capete, Qu tqate acestea Theresa o să se mărite şi nu cu care îl dădeu braţul, la ţară, după jocurile nevinovate. Ea’I foarte neliniştită, Theresa, şi părinţii el cari cam bănuise ceva despre preum- blările prea lungi, sunt şi dînşiî tot aşa de neliniştiţi ca şi fiica lor, de oare ce viitorul bărbat nu pare a fi un om fără experienţă, şi dacă el Buferă o decepţiune, va fi foarte capabil de a’şî arata nemulţumirea adoua zi după nuntă, fără politeţă. Frica deşartă 1 bărbatul, când suna prîn-zul, eşea triumfător din camera nupţială, cu un aer de cavaler învingător care a cucerit Eldorado I Bucuria părinţilor este atât de mare în cât nu mal cugetă de loc la preumblările lungi de sub bolţile de viţă, nici. nu aud pe Thereza, tînăra măritată, zicînd încetişor Martel: „Mulţumesc,dragă suridră". Hyp. 0 ŞTIRE SENSATIOIVALĂ • 1» Viena, 4 August. — Corespondenţa Politică primeşte ştirea următoare din Constantinopol: Se asigură dţn sorginte bine informată şi demnă de încredere că în timpii din urmă Poarta a dat să înţeleagă d lui de Nelidow, că trimiterea bera-telor anunţate acum cât-va timp nu va a-vea ioc din consideraţie pentru Rusia D. de Nelidow ar fi răspuns că guvernul rus nu se va mal opune la alte concesiuni în favoarea exarcatulul. Declaraţia d-lui de Nelidow a făcut o impresie adîncă, dar mal întâi această schimbare de părere a Rusiei, care se consideră ca un succes pentru deputaţiunea bulgară, merită confirmare. De almintrelea această schimbare nu este în înţelegere cu o altă atitudine a Rusiei în afacerile ec-clesiastice, atitudine din cari reese că la Fetersburg se operă să se ajungă la suprimarea schismului bulgar şi la unirea cu patriarchul economic. Se observă în această privinţă in cercurile eclesiastice, că s’a permis mitropolitului Clement să celebreze liturghia şi un parastas in biserica sfinţilor Petru şi Pavel, ceea ce ar fi fost cu neputinţă acum cât-va timp. Şederea Kedivului va ţine probabil încă trei săptămînl. Lămuririle turceşti date aiailă cri sunt tot aşa de puţin clare şi vagi precum a fost şi nota turcească. EDIŢIA UA Ultime Informaţii Agenţia Rumână ne-a transmis următoarele telegrame Viena, 4 August -Perechea regală a României a trecut după amiazi prin Viena mergând la Ischl. Aussee, 4 August. — Contele Golu-chowsky a făcut la amiazi prinţului de Hohenlohe, o visită care a ţinut trei ceasuri, o’a întors seara la Ischl. Er't s’a ţinut a III şedinţă pentru predarea cursurilor Ia şcoala de adulţi. S’a predat limba franceză de d. Buznea şi contabilitatea de d. G. Borneauu. Sqandal cazon Aseară s’a dat la Orfeu un bal, la care era invitat şi un soldat. Patrula trecând în revizie a intrat în sală să ia pe soldat, acesta fugi şi se ascunse într’o loje, sergentul Novac, se repezi după dânsul şi în fugă, lovi cu arma pe o domnişoară, care căzu leşinată. Scandalul s’a sfârşit la Secţia 18, cu arestarea sergentului. Din Giurgiu se comunică că în ziua de 19 curent, pe la orele 5 p. m. în dreptul malului Roşu, s’a arătat la suprafaţa apei un cadavru uman. Guardu căpităniei postului alergând imediat cu o barcă, a transportat acel cadavru la mal. Din cauza cţescam-punerei, identitatea persoanei înecate nu a putut fţ sţahîlită. Uupă raportul mecţipiiţui primar al oraşului resultă însă că acel cadavru trebue să fi stat in apă timp de 20—25 zile. D-l Dimitrie Protopapescu, a fost confirmat în funcţiunea de primar al oraşului Slatina, era d-1 Ion Hagi Popp, în cea de ajutor. Epitropia spitalului israilit din Iaşi a fost aulorisată să primească următoarele legate : Legatul de 30000 lei făcut prin testamentul defunctului Iacob Neuschotz şi Legatul de 20000 lei făcut prin testamentul defunctului Berou Liebling, pentru întreţinerea unul pat în acel spital cu inscripţiunea „Bercu Liebling*. Consiliul comunei rurale Putineia, din judeţul YWca, a fost di,soJva,t. Ip budgetul comunal urbane Râmnicu-Vâloea s’a încuviinţat a se fa(?e m«I multe mqdificărî. Judeţul Buzău a fost autorizat să contracteze un împrumut pe suma de 85000 lei pentru terminarea construcţiunilor spitalelor din Buzău şi Mizil. Bfituc fatala Ion Tudor Marin, din cCmuna Mozi-oenî, judeţul Teleorman, a bătut pe Ion Patala până ce l’a lăsat mort, www.dacoromanica.ro Faptul s’a anchetat, eară criminalul a fost înaintat parchetului diu T.-Măgurele. Pruncucidere Fiica locuitorului Nicolao Stan, anume Uincuţa, din comuna Călduraru, din judeţul Teleorman, a fost surprinsă în momentul când V ucidea pruncul ce dânsa ’l născea, provenit ca fruct al relaţiunilor el amoroase. Mama criminala a fost înaintată parchetului local. Un caz cnrios Un domn Nae Niculescu din strada CqtrocenI No. 17, a reclamat comisarului secţiei 21, că săptămâna trecută luând îu căsătorie nelegitimă pe Maria îu etate de 45 ani fiica lui Dumitru Alois din strada Berzei 106, s’a convină în urmă că fata nu era virgină. La interogatorul luat dd comisar (fata a declarat că acum 4 ani când era în etate de 11 anî a fost deflorată de fratele eî lancu Dumitrescu, cu care în urmă trăia în concubinaj. Comisarul a înaintat actele parchetului. înecat Tot erî după amiazi s’a găsit pe malul gârlei la Colentina un cadavru. In urma cercetărilor s’a constatat că era al lui Gh. Constandin, din strada Ţepeş-Yodă No. 100, care se dusese să se scalde, şi venindn-I răii în apă, s.’a înecat. Cadavrul a fost trimis la morgă. Prinţul Ferdinand pleacă duminică la Londra, unde va sta până la 20 August când se va întoarce împreună, cu principesa Maria şi cu copii lor, la Sinaia. Erî s’a constituit consiliul comunal din Târgovişte. Primar s’a ales în unanimitate d. Sache Negoescu, iar adjutor d. Nicu Sasu. Regele, înainte de plecarea sa a semnat decretul prin care aprobă reformarea ofiţerilor Pop şi Lucaşie-vicî. Cu multă părere de răii am aflat despre moartea d-neî Crăciuneanu, muma a-miculul nostru Const. Crăciuneanu, încetată din vieaţă la Ploieşti. Trimitem familiei sincerile nQastre păreri de refl. TURCIA Situaţia în Macedonia.— Un rftspuns al Porţel Constantinopol, 3 August.— In cercurile competinte, înfrângerea complectă a bandelor bulgare în Măcedonia, se confirmă. Insurgenţii cari afl putut să se refugieze în Bulgaria sunt într’o stare de plâns. Ştirile ziarelor care anunţă pretinse succese asupra trupelor otomane sânt cu desăvârşire falşe, mai cu deosebire versiunea In privinţa luptei de lângă Djuma. Conţinutul lămuririlor remis aseară de Poarta ambasadorilor celor trei puteri nu e cunoscut îiică aci. Lămuririle vor fi împăciuitoare se crede, dar nu satisfăcătoare. iisenţialul este controlul privitor la rea-lisarea reformelor precum şi garanţii sigure pentru numirea de guvernatori buni. Ambasadorii afl comunicat îndată guvernelor lor lămuririle Porţii. UN INTERVIEWCU SUVERANUL BULGARIEI Paris, 3 August. — Ziarul „Matin* ublică un interview cu prinţul Fer ■ inand, în care acesta respinge acuzările presei din Viena şi Berlin, în privinţa atitudine! sale în afacerile din Macedonia. Declară că s’a opus in tot-d’a-una la organisarea agitaţiei în Macedonia, al cărei instigator era Stam-buloff. DN ATENTAT ANARCHIST Dunai, 4 August. — Azi a fost serbare ia mina Aniche pentru a celebra a 50-a aniversare a intrării în companie a d-iuî inginer Vuillemip, director actual. In momentul când un grup de ingineri şi de acţionari eşeafl din biserica Auberchicourt, precedat de d-nu Vuillemin, anarchistui Clement Decour, fost miner, dat afară din servicii! la 1893, a tras 5 focuri de revolver asupra lui Vuillemin, care a fost a-tius ia cap şi la mână. Decour ţinea în mână o bombă ce se pregătea să o arunce, când de o dată a făcut explozie; anarchistui a fost făcut bucăţi.; vr’o zece persoane afl fost rănite u-şor; rănile lui Vuillemin sunt destul de grave. Aniche, 4 August.— Afară de direcro-rul companiei, alte 4 persoane au fost grav rănite printre care un fost deputat administrator al minelor. ULTIMELE TELEGRAME Ilelgoland, 4 August.— împăratul German a sosit şi a foBt primit cu entusiasm Apoi a plecat la Cflwes. Erî afl sosit cuirasaiele Baden,, Ba- varia, Wurtemberg, Saxonia, precum şi prima şi a doua divisie a torpilorilor. Madrid, 4 August. — Escadra spaniolă compusă din crucişătorii Pelayo, Maria, Teresa, Viscaya şi Ensenada a primit ordinul de a pleca la Tanger. Constantinopol, 4 August. — D. Ne-lidov a fost primit erî în audienţa privată de Sultan căruia i-a presentat pe viceamiralul Kopylow comandantul flotei Măre! Negre Toulon, 4 August.— Locotenentul Ers-pinasy, rănit în mod grav de explotaie de pe bordul cuirasatulul Bouvines, a murit în timpul dimineţel după mal multe zile de Buferinţe. Valencia, 4 August. — Fabrica de tutun a fost cn desăvîrşire distrusă de un incendiu. Sunt câţl-va răniţi. Pagubele sunt considerabile. Suntem iuformaţl că Institutele-Unite din Iaşi (cursul primar şi secundar) deja destul cie bine cunoscute şi apreciate în România liberă şi în toate părţile pe unde trăeşte neamul românesc, va intra anul acesta în al treî-zecelea an al existenţei şi a frumoasei sale activităţi. Această rodnică instituţiune este cunoscută prin personalul bine ales din cel mal eminenţi profesori universitari şi liceali ce predai! şi lucrează la prosperitatea acestei scoli, prin o părintească îngrijire şi stăruinţă ce zilnic se pune pentru urmărirea progresului, precum şi prin foştii săi elevi, dintre care mulţi ocupă asta-zî cele mal înalte demnităţi ale statului, şi cele mal importante posiţiunî sociale. Cu prilejul intrare! în al 30-iea an al folositoarei sale existenţe, această mare instituţiune, are intenţiunea stabilită de a da un noii avânt, o mult mal mare estindere cursului său primar, ca bază principală a învăţământului secundar. Credem dar ca foarte mulţi părinţi vor profita de această ocaziune pentru a ’şl plasa copiii lor în această renumită şcoală Institutele-Unite din Iaşi, puse de mulţi ani sub direcţiunea unul profesor competent şi integru. BURSA DE BUCUncŞTi Cursul dela 24 Iulie (5) August 189$ 5o/0 Renta r. p.. 1023/,, Acţ. B. Agricole . 240 50/o Renta am. 100 Dacia-România... 410 50/o „ (92—93) 983/4 Naţionala. . . . . . 424 60/0 , am. ... 99 Patria . . . 60/o Oblig. rur.. 1023/j Construcţii . . . 167 Pensiuni 285 SCHIMB 6O/0 Obl. c. Buc. 98 Londra. . 25.22.3/420 50/o „ (1890) . 9874 Paris . . 99.90.80. 50/0 Fonc. rur . 941/4 Viena 20807.74 60/0 „ irb 101 Berlin. . 123.40.35 5% „ ... 913/4 Belgia 99.15 50/0 „ „ Iaşi,821/4 Scont B. a. 5 6s/o Obl. bazalt . 98 Avans „ a. 6 Banca Naţ 1575 „ C. dep 67, EPITROPIA GENERALA a Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon Face cunoscut că în ziua de 43 Sep-tembre viitor a. c. ora 2 p. m. se va ţine în Camera epitropieî Generale din Iaşi licitaţiune publică orală pentru rearendarea moşiei Boroseşti proprietatea acestei case din judeţul Vaslui pe comptul actualului arendaş Gh. Coltofeanu pentru restul periodului de 4 ani cu începere de la 23 Aprilie 4896 şi până la aceaşi dată 4900. Licitaţia se va ţine conform art. 68—79 din legea comptabilitâţii generale a statului şi art. 44, 45 şi 16 din regulamentul de licitaţiunî Concurenţii sunt invitaţi a se pre-senta în acea zi însoţiţi de garanţie în numerar sau etecte publice în valoare de 2200 lei. Condiţiunile generale cum şi cele speciale pentru arendarea moşiei se pot vedea în toate zilele de lucru în cancelaria serviciului administrativ al Epitropieî generale. No. 3465 4895 Iulie 22 BĂILE NASTASACHI TG.-OCNA Renumite prin eficacitatea apelor minerale, sunt deschise de la 10 Iunie, preţurile mai scăzute de cât la toate băile din ţară. Adresa; Ad-toruluî băilor NastaBachi Tg. Ocna. PUBLICAŢIUNE 1. Uu liotei cu două rânduri ţi cu douS-zerî 20 odSI. 2. Un restaurau!. 3. O cafenea. 4. O grădină ou copaci pentru preumblare. 5. Deosebit o căsuţă conţinând 6 odăi. 0. Uu grajd In care încape 20 cal. 7. 0 pivniţă, şi 8. O fântână. Toate acestea se află în strada Mare şi este de închiriat de la 23 Aprilie şi mal departe la mn9, Solomon Wecbsler. In aşteptarea unul urgent răspuns me Iscălesc cu stimă. Botoşani. ________ Soluinon Wechsler BGALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA Sa vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi Impodicare după experienţa de 23 ani de specialistul Iu boale lumeşti; DR- THOR — No.. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea nuinal prin Strada Sfinţii Voevozi Consultaţii de Ia 10—1 dlm. şl dela 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care 25$IUUE 1895 LUPTA No. 2629 «ssş^isţa^^ JOHN PITŢS TBTTCTJH.ESTX-OOTSrQ'T A.JNTTA. Mare Depou de Maşine Ayriole şi Industriale MAŞINI DE COSIT MAŞINI DE SECERAT SIMIF'IL.JS PESSE 1500 BUCĂŢI vîudute pân’acum MAŞINI DE SECERAT cu aparatul peatru LEGATUL SOPILOR PESTE 1000 BUCĂŢI vîndute pân’acum IDIUNT XiEXTTTJVniTA. FAIiRCA A.3DI?.Ijâ.3srCE PLATT &c C». AMERICA v® Maşini de treerat americane cu locomobila rutieră ^ din fabrica 1.1. case c& Racine America încercate la ferawa scoaiei de agricultură de la Herăstreu în ziua de 29 Iulie 1894. 1, BUCUREŞTI Po. 41 r — f tri fia, Academiei, Vis-it-vis de Ministerul de Interne. Io. 41, Singurul deposit general pentru toate articolele technice, precum sjjg Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc Furtuni de canepa, Table şi Coarde de Jlsbest itlonomeîre, Sticle pentru nivel de apă, Bumbac do şters, Robinete, *VT .. _ __A_ „ _ v * 1 ... 1_ Ventile pentru apă şl abur m n saasaate POMPE FENTRU VI Pompe de Incendii! Din renumita fabrică G* £■ JAUCK, Leipsig, fondată in 1796 Mare economie de lucrători curăţire perfectă ; înzestrate şi cu un ingenios aparat pentru formarea şirelor de pae. Curele de Transmisiune O33.A. JVC^AI BTTISrA. SFOARĂ DE LEGAT SNOP garantat pura manila. pietre ide :m:o.a.:r,a., frartceze din La Fertă-sous-Jouarre. w> Maşini de semănat şi venturat, Triori, Tocători de nutreţi, Greble de ten. Tocile, Curele de traosmisiuni, muşamale etc. prima aalitate de la fabrica cea mai mare dlu Englltera fondată la 1792 JOH^ TULLIS, SON & Glasgow Fabrica Specială de Ferestrae şi Maşini PENTRU INDUSTRIA LEMNĂRIEI C. L. P. Fleck SShne. - Berlin — Fondată în anul 1859 — Instalaţiunl complecte de FERESTRAE MECANICE Şi ATELIERE de TÎMPLÂRIE pentru BINALE şi MOBILE Maşine pentru ori ce Industrie de lemnărie GATERE ORIZONTALE VERTICALE Patentate Ferăstrae — Circulare şi cu Cordea — Maşini-Rindea PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI PUBLICAŢIE Peste 700 Gatere in funcţiune Feterenţe pentru România se pot lua la persoanele unde am executat deja asemenea lucrări Se aduce pentru a doua oară la cunoştinţa generală, că la 7 August anul cu- 1 rent ora 4 p. m. se va ţine licitaţie pu- j lică, Î11 camera aceatei primării, pentru darea în antrepriză a următoarelor lucrări complimentare la clădirea Teatrului Naţional din Iaşi; 1) . Lucrările exterioare pentru alimentarea cu apă a teatrului naţional şi a ca- j seî maşinilor, în valoare de 20,619 lei 10 bani; 2) . Oanalisarea de Scurgerea apelor mur- i dare şi de ploi de la acest teatru, şi a- ] nume: canalizarea în piaţă în valoare 1 de 15001 lei 99 bani; { 3) Canalizarea de scurgerea egourilor ' de pe stradele căpitan Păun şi Podu-Vechî, pentru această clădire şi anume : canali- , sarea în strade în valoare de 51,543 lei 61 bani > D. BRAGADIRU BTJOXJBESOI FABRICE Şl RAFINER1I DE SPRT Fabrica de Bere şi Ghiaţa artificiala FABRICA DE DROJDIE PRESATE Pentru comande de Spirt a se adresa Str. Cărol, 66. Pentru comande de Bere : Calea Rahovel, 153. Adresa telegrafică : BRAGAOIRU, bucureşti. / Marea Descoperire a Veacului ELIXIRUL GODINEAU este singurul ieaq (fără nici o primejdii) In oontra IVCpUtiZlţOi- Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor,itc. întinerirea si prelungirea vietei Administraţi* KLIXIRULOl ©OXJXIsijaATT U PARIS, 7, r. MlOţl»Â GRATUITA TKIMKAS FRANQ0 DMPĂ CEREKJi / •> BUXiaiM. MOWUU ,t ■ ■ Mm VV LET L Lj CAalati, Strada Presei 20. Şi la corespondenţii d-sale din: diu CRAIOVA, Ooumitl VICTOR LAIGIUK IAŞI, Domnul B. SCHNECKEK, Strada de dlos 24 SAU DIRECT LA FABRICA DAVIDESCU BREAZA & C NIA GAHV COMARNIC în rea latrinilor de la Teatrul Naţional valoare de 7721 lei 07 bani. Licitaţia se va ţine prjn oferte sigilate cu inscripţia pe cuvertă : „Ofertă peutru canalizările necesare Teatrului Naţional“ care pentru a fi luate în consideraţie, vor trebui să fie făout de persoane ce aii mai executat lu- 1 crări publice similare In bune condiţii, I probând aceasta şi să fie însoţite de o garanţie provizorie de 5% la valoare lu- j crărilor. j Supra-oferte nu se vor primi. Planurile, > analiza preţurilor, devizele, caetul de sar- « cim si condiţiile de licitaţie se pot con- , sulta de (cei interesaţi adiesăndu-şe la 1 serviciul Teehnic din această Primărie. j Concurenţii vor avea în Vedere şi dis- * posiţiunile Alt. 68-«~79 din legea asupra comptabilităţeî publica. PRIMA SE fUNŢERi ROMANI BUCURESCI, — Strada Carul. No. 24 aduse de la grânar! speciali din Recomandă: jSleiiiluetle uoii venite, Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în timp de 25 ani. Recomand: Lucerna qualitate superioară cu certificate. Gazon qualitatea cea mai grea de 28 libre etc. etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după. cerere. Rog pe onor. clientelă a rnC onora şi anul acesta ca în anii trecuţi Cu toată stima: Frieder.ch Pildner Succesor: Eugen Ammann. Primar, I. DIAMANDI Secretar, C. Gali. Biuroul Administrativ No. 18.067 1895 Iulie 22 ATIONALA“ HOTEL „CARAIMAN SINAIA »» Bpf uri din Eeca ■rr'i ~ — 1-T-.1 r.» '■■J. Societate generală de ăssquFape din bucureşti CAPITAL de acţiuni deplin vărsat în aur 2,000,009 RESERVE de premii şi fond de reservă 4,500,000 Daune plătite le ramurile elementare 12,000,000 NAŢIONALA me~ Silviii in jpuxltiîgUjtcd «ea anal pltorea^c a Carpatllor 90 carnete, Casiiy?, Biliard, Piano, Concerte intime, Banchete Avem onoare de a aduce la cunoscuta distinsei noastre clientele că redeschi-derea, marelui Hotel Caraiman va avea loc la 15 (27) Maţu, c. Am organisat un serviciu excepţional putând rivalisa cu stabilimentele similare din străinătate cu eleganţa şi confortul. Toate sforţările noastre vor tinde în a mulţumi persoanele cari Vor bine-voi să ne onoreze cu presenţa lor. Restaurant de Ţiul ordin, bucătărie franceză şi romană. Se primesc angajamente pentru pensiune cu ziua şi cu lunat Pentru ori ce inîormaţiume a oe adresa până la 15 (27) Maiu la adminis-traţiUnea Hotelului Union din Bucureşti pe. care T dirigiem. nevralgiile ţi migrenele dispar In căte-va minute prin întrebuinţarea Perlelor de Terebenn tină ale D-ruluT Clert-an. Trei sad patrju (fin.aceste Perlă produc o uşurare aprbpe instantanee. Fie-care sticluţă conţine treizeci de perle, cea ce permite să se vindece o migrenă sad c nevralgie pentru o sumă neln semnată De dref-ce esenţa de terebentină trebue rectificată cu cea mal mare îngrijire, e trebuincios să Asigură în contra Incendiului şi-a griudlnol, în contra daunşlor <ţe tlfap t-port, precum şi valori. Asigurări asupri Vioţel1 omului se primesc în toate combiuaţiunile usitţtţe precum: caz de moarte suprş-vieţţtirc, zestre şi rente. SEDIUL SOCIAL în palatul sacietafei str. jQoamnet i t Bucureşti. Repreientauţa Generală în Bucureşti, strad Su&drau No. V, Agenţii în toarte oraşele ţârei se ferbscâ de imitaliunl şi £ă se înţie ae origine că ceară ca garanţii fie-care flacon să pdrte semnătura. D-nuluI Gleutun. Preţui sticluţei : 2 fr. 25. »*w, t. ţmt, L qtMuiM *t «'•*», 4». -r9» J.oob. pfrl* Cine vrea să se îmbrace biue şi elegant st’«re de cât să se ducă la Croitoria Cen--■mlă din Pasaglul Român No. 5, unde a sosit an ntare asortiment de stofe. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE CHERESTAE BRAD şi STEJAR, TRAVERSE de FER, CJ* IVIENT PORTLAN'D diu Braşov, CUE de SARW1/X FERESTRE UŞI gata; DUŞUMELE lucrate; BOABE, Ele. Iliiie asortat la : ter fabrica e. LESSEL PUCUREŞTI- — CALEAj PLEVaEl 193. - TELEFON 29;. Avantape de transport pşutru expediţiune în provincie, ffrpiul ciineut gratK şl fi*ane». Tipografia AL U 'teiqn, Strada Sllntu Ionică Nţo. li, Duţtvu’bsM wwnaiiT •mstmmAht|* www.dacoromanica.ro /