ANUL XII^No. 2627 EDIŢIA A DOUA SAMBATA, 22 mm A^OMAilIEMTE s IN ŢARA Ud ................................... 40 Iei Sease luai..............................20 „ Trei luai . ............................10 „ Pentru Învăţători pe un rd .............30 „ IN strainEtate Od'sd..............'..................50 „ Şease luni .............................25 „ Trei luai...............................15 „ UuRsărul 15 Bsin! ' *'r » 11 1 «-ni .r REDACŢIUNEA : P4SAGIIIL ROMM Wo. 13. ,»• L "n ■■ ■ Ir, * rr .viAviru.'ii ORGAN DEMOCRAT-RĂDIC AL AhUHCIURI ■ Pe pagina HI, 30 litere, corp 7 ?, . 1 lefi linia „ IV „ » . • 25 bani liniai Inserţe şl reclame Pentru annncinrl a se adresa ; LA Administraţia Ziarului' v •> ii . <1: r >iI ti / IruI .irigat? Un numftr vaohiu 50 bani ADMINISTRAŢI UN EA : STRADA SFANŢI IONICA No. fll. In luptă Zeflemele. Cazul din Bordenl Serviciul Medical Asistenţa publică Crimele agrare Zigzaguri. Oameni şl lucruri. Memoriele Regelui. IN LUPTĂ Nimic nu strică mai mult judecata Oamenilor ca patima pe care o pun în luptă. Asupra ori cărei ces-tiuni, fie ea cât ide importantă, oamenii politici îşi muncesc creerul ca să inventeze o nouă logică, numai ca să poată trage folos pentru partidul lor. In faţa intereselor de partid, dispar principiile, dispare dreptatea şi cu o seninătate uimitoare. Se cer măsuri şi se vorbeşte fără cea maj, mică observaţie despre fapte, Contra-, rii legilor şi ideilor pe care le afişează, ca şi cum s’ar vorbi despre cea mai perfectă legalitate, despre triumful celor mai pure principii. Şi ca să ne dăm şi mal bine seama despre acest lucru, nu avem de cât să privim atitudinea presei in afacerea de la Galaţi. Şi încă odată trebue să spunem, că presa a dus campania pe: «se zice» şi «se spune», fără ca să, aibă vre un fapt pozitiv, fără ca să ştie, dacă sgomotele cari circulau erau sau nu întemeiate. Ce vedem în această afacere?? Ziare dintre acelea cari ’ cer mai mult respectul legilor, cari vorbesc cu mai mutt'.sgomot despre liber ta r tea individuală şi oarîUse ridică mai grozav în contra bazelor pe cari stă statul modern, când se ocupă de a-facerea de la Galaţi, înregistrează cu satisfacţie o serie de măsuri, o mub ţirpe de fapte, carivdacă s’ar fi luat şi s’ar fi petrecut aşa cum le povestesc aceste ziare, apoi ar constitui o flagrantă călcare a tuturor legilor, o desfiinţare a tutulor garanţiilor pentru cari am luptat zecimi de ani, ca să le putem dobândi. Aşa se vorbeşte, ca de un fapt foarte logic şi foarte legal despre intervenţia directă a ministrului de justiţie şi se cere chiar această intervenţie chiar în instrucţie, ca un fel de garanţie, că dreptatea şe va tace. Nu este oare aceasta cea mai teribilă falşificare a legilor şi a principiilor cari domnesc jn ipaterie de instrucţie, nu constitue această a-mestecul politicei în justiţie ? De sigur că da. Apoi, dacă, da, cum să face că se găsesc ziare, cari se bucură, câpd văd introducând Ur.se la noi asemenea moravuri ? Este focul, pasiunea luptelor politjce? care întunecă dreapta jhjdecaUp care falşffică logica, câre face pe pţp jsa oue p.rjpcipi^e hi,c%s-niţă. Mail m,uk încă, în dorinţa die a vedea suprimaţi nişte adversari po* lirici,1 ttiârge până a se ăpuhe Că ministrul a intervenit că ministrul a luat cutare hptâţ’âre, pă maistrul doreşte cutare lucru, fără chiar, cam inistrul să se fi gândit- Omul ia, în fierbinţeala patimpi, (flept fapt îm-f# fj dorîflţă a aţi. Nu estei vorba aci, de viupfvăţ.ţa, sau de nevinovăţia celor acuzaţi, negreşit că nimeni nu va spune că ym om, pentru că ocupă o poziţiune .Jnaltă'TBaxi pentru că e atpic personal saik politic, treţ)ue sg fie păsuit când e dovedit ca necinstit sad abuziv, dar şi urmărirea, şi cercetarea unui abuz trebue să se Iacă dlnd nu numai societăţei, dar chiar şi indivi- dului toate garanţiile că justiţia e nepărtinitoare. Dacă d-nii Robescu, Ressu, etc. vor fi vinovaţi, natural că trebuie să fie pedepsiţi, dar să fie pedepsiţi pentru că sunt vinovaţi dar nu pentru-că ne sunt antipatici sau adversari politici, căci nu e interesul ţârei, al societăţeî, ca oamenii politici, rînd pe rînd ajungând la putere să-şi supri-adversariî. Pentru a garanta libertatea convingerilor, omenirea luptă de atâta timp să ia garanţii în toate direcţiile în folosul individului. De aceea am spus în tot djauna că 'patima trebue cu desăvârşire înlăturată în luptele politice, că nu e bine «ă lăsăm de o parte consideraţiile de ordine generală, principiile mari, care ne călăuzesc, or cât de mică ar fi cestiunea asupra căreia avem su ne pronunţăm. Când luptăm pentru drepturile poporului şi pentru libertatea tutulor, nu răspundem acestor mari idei, dacă lipsim de aceste biari garanţii pe fie-care individ în parte. O asemenea procedare înseamnă că practica nu se potriveşte cu teoria şi poporul în înţelepciunea lui a spuş de mult : «Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portu». ZEFLEMELE ASEDIU, DIVORŢ şi «SERVICIUL CHtEOINCIOS»!.. £ o istorie sublimi, cele ce urmează .. Locotenentul S. are o nevastă de o filantropie uimitoare. £ aşt de frumoasă şi de uşurică... in cât a atras atenţiunea multor din supiriorl ca să’I afle greutatea specifică... Bietul locoteueDt, cât era la mijloc chestia ne-veBtel ş: a supiriorilor, a fost de o deciuplina exemplară. A venit însă vremea să râvnească şi iufiriorit la jumătatea aproapelui. Deci cu prilejul seratelor fie la Clubul Militar, un june sub locotenent artilerist, a Înţeles îndată că d-na locotenent S. nu'l alt-peva de clţt o cetate foarte lesne de Iciat. In consecinţă începe asediul. Fie că arma sub-)ocotenentulul era din cele boul solide şi cu repetiţie, fie oă cetatea, graţie numeroaselor asediurl suferite, era oam zdruncinată,— capitularea urmă curând — armele fură depuse * Locotenentul S ... ager .ca ’ctot d’auua... con-vingâudu-se in fine că sub-locotenentul e infirior, şi că cetatea va putea fi răzbunată — se puse pe recunoaşteţi. Simula — ca orl-care alt cetăţean — o plecare in volagiu. Intorcându-Be la dom'ciliol conjugal găsi pe masa din bucătărie *o scrisoare». Biata epistolă era ud tractat Cp tactică, oon-cordie şi mal cu seamă de unire, din partea d-nel S. iătre înfocatul artilerist. Nu mal era aici o îndoială, cetatea fusese luată şi cu dânsa se dusese dracului şi deciuplina, £1, asta nu intra în cap locotenentului. — Bine, frate, cu iţn infirior.. ar atunci ce-ş astea? spunea locotenentul, arăt$nc|u-Bl cele două trese. Ca un deciupljqat, soţul reclamă supiriorilor, dar,., pace. Cine mal avea vreme Bă se mal ocupe de o cetate luată cu asalt, ale cărei fortificaţii nu mal făceau nici un ban, Cu jalba în proţap o porneşte la tribunalul tivii hotărât să-I trimită nevestei, lipsită de demnitatea supiriorulul, o declaraţie de răsbol prin portărel. Dar răsboiul nu convinea tocmai acum, când este nevoie de pace... şi atunci rubedeniile şi supi-rioril intervin. Don general Z. dă un orden de... noapte ca devorţul să fie retras, ca nu cum-va ţiviliţ ţa se amestece tn famelia militară, ţar pentru serviţţile locotenentului, 1 se proi*i" înaintarea la alegere şi medalia „Serviciului credincios». Locotenentul pleacă înşeninata-I, dar mal ales încornorata-! frunte si papea şe înclţee. In acelaş'timF ®°ţ'a :• promite a nu lăBa să i se mal calce nici cţţişr pămăşile, dacă bravul lo-cotenbut ya da mal puţină atenţie patului Manlicher şi Imal m ită... patului conjugal !... CAZUL DIN BORDENI ţntr’un articolaş asupra răscoalei din B,orae,n\ am sus linul,'că acel con-- . fţitits"dintre arendaşul' exploatator şi ţărani, se datoreşte raporturilor vexis-ţenbetidintre capitalul şi munca a-gr îolu. Intre altele ian,i sfysţmut că n;u tău făcăt' 'tiimio* in sprijinul ţăvemiwi. 'Despre această credem*, că am, atrqu-r nţematAn destqd ân cele\ trpi ’cţrticQi Iu,«se a le noastre; 4tKflnouulu dlu Bor-de.urit, j.CoullLctele agrafe‘i ,şt înjţu-mărul de astăzi, in articolul „Qriuele agrare* Coustltttţlpualul şe 'ncearcă să ne dea o desminţire, la car®de astfel nu mal putem răspunde, căci argumentaţia confratelui este piezişă şi nu răspunde direct la cele scrise de nai. Vorbind însă de torturile făptuite tot la Bordenl, sub regimpl liberal, când ţăranii s’au mal,răsculat odată din causa neomenii arendaşului sau proprietarului, nu-mi reamintesc bine—în ori ce cas tot.un infam exploatator—Constituţionalul are o ciudată şi extraordinar de neînţeleasă justificare a celor torturi, cari îngro zesc încă şi acum pe eel cari şi le a-inintesc, şi cari formează una din ruşinoasele pete a le regimului liberal. Reproducem în tocmai paragraful în ceşti ne din primul articol al organului junimist de Joi, 20 curent, căci el este foarte suggestiv. Dar, sure a fi drepţi, trebue să zicem că nu de gust s’au comis torture pe a-tuncl; era, de sigur, ceva într’aceasta şi temperamentul locuitorilor şi ideea ce au ei de autoritate şi de dreptate; şi dacă azi încă condamnăm cu cea mal mare asprime tor urile liberalilor de pe atunci, nu trebue să uităm însă că trebue să existe şi o oareşî care răspundere a sătenilor din Bordenl, in ce priveşte căuşele ocasionale ale deslănţuirel acestor torture. SERViCIUL flEDICAL Incontestabil, ast-fel cum este or-ganisat serviciul medical în ţară nu corespunde menireî lui, şi în această privinţă nu trebueşte altă argumentaţie spre a constata ineficacitatea lui de cât să constaţi resultatele lui ne-ative, şi mai cu seamă a medicilor e plăşî, al căror ajutor este il uşor iu, timpul material nepermiţîndu-le nici să visiteze în treacăt toate comunele din raionul plăşeî lor. Idealul ar fi prin urmare ca să fie câte doi medici pe o plasă, ast-fel ca fie-care din ei să aibe cel mult zece comune de cercetat. Tot asemenea este şi cu medicul primar. Astăzi cu complexitatea lucrărilor de biurou, boală de care suferă în general toată administraţia noastră, acestui funcţionar sanitar îi este peste putinţă ca să poată exercita un control mai eficace asupra modului cum medicii diferitelor servicii îşi îndeplinesc datoriile lor. Prin urmare serviciul nostru sanitar păcătueşte prin grelele atri bufi uTri date agenţilor săi şi cari fac imposibil efectuarea lui într’un mod folositor. A veni prin urmare şi a cere ca să se mai dea acestor funcţionari şi alte atribuţiuni, pe lângă cele lalte, în loc, să le mai uşurezi sarcina, este, curată vorbă, o năzdrăvănie. Aşa, un confiate din Capitală, într’un articol de reportagiu, cere nici mai mult, nici mal puţin, de cât desfiinţarea vaccinatorilor, şi însărcinarea medicilor primavî sau a celor de plasă cu această operaţiune- Părerea lui Mediem ni ' ! FRANCEZII IN MADAGASCAR HdWe,' 81 ‘Albe. ^ Mirfi^riU ş'&u îţitrunit In consiliu, -sub preşedinţia d-lul Fauie. Ministrul de i’esb& a u-uunţat că generalul Duschhne a părăsit la 21 Iulie SiVberbibVilie peri tril a pleca la Andgieg^î'n CaiptflAarigadri > Lyrine. Planul de operaţi UtilaunteiKt înaiAte dfl~plecarea expedlţiAnil se Urmează hi mod normai, www.dacoromanica.ro 22 IULIE 1895 LUPTA No. 2627 | Marsilia, 31 Iul: e.— Mâine va pleca un transport la Madagascar cu 900 soldaţi şi marinari destinaţi corpului expediţionar, precum şi aprovisionări şi muniţiunî de resbel. LUPTA INTRE ALBI SI NEGRII Brocklin (Alabama) 31 Iulie. — O luptă a avut loc intre minerii albi şi negrii. Doi vice-sherifs şi 6 negrii au fost omorâţi. Incidentul a fost provocat din causa arestării unui miner negru, care a tras asupra sherifilor. Negrii au’ fost puşi pe fugă ; însă se crede că nu vor ataca oraşul. Memoriele Regelui 1 8 7" 1 De jur împrejur sunt chiliile călugărilor şi chiar locuinţa domnească a fost golită de călugări care o ocupau până în ultimul moment- Şi îmbrăcămintea odăilor e de o simplitate extremă, dar răcoreala ce domneşte aci întăreşte pe domn şi pe doamnă şi vederea ce aii din balcon, unde mănâncă e fermecătoare. O vijelie spăimântătoare se deslănţueşte, seara târziu; fuigerile care brăzdează în în întuneric intr’o succesiune repede luminează cu licăriri fugitive posiţiile măreţe din munte. 22 Iulie (3 August).— Perechea domnească face o plimbare prin pădurea frumoasă de la spatele mănăs-tireî Doamna Elisabeta e răpită de singurătatea acestor împrejurimi măreţe..De dimineaţă domnul Carol caută cu consilierul privat Abegg un loc în pădure, ca să pue să i se clădească o casă de ţară ; cu cât va fi mai modestă şi mai mică casa plănuită, cu atât va trebui să fie mai larg spaţiul ce are ^ă o înconjoare ca proprietate privată a domnului. Jos, in vale, pe malul Prahovei, pe pajiştea verde străbătută de drumul mare, eforia spitalelor, care e proprietară acestui teren întreg, are de gând să clădească câte-va locuinţe pentru viligiatura de vară; clădirea unui hotel e aproape terminată. Timpul e măreţ; perechea domnească continuă să mănânce pe balcon şi toată ziua petrece în pădure, ca să se vindece de influenţele ultimelor a-tacurî ale frigurilor; Cerul e fără nori şi vârfurile munţilor se înalţă d’asu-pra mănăstire! intr’o lumină frumoasă. Presa europeană condamnă în unanimitate ultima lege a drumurilor de fer votată de Cameră şi jurnalele germane fac pe domn răspunzător de pierderile pe care le suferă acţionarii pentru că nu mai fiind-că aveau încredere în el şi-au dat banii statului român. 26 Iulie (7 August) — Timpul continuă să permită plimbarea prin pădure. După serviciul divin de Duminică, domnul Carol inspectează batalionul grănicerilor; soldaţii din acest batalion ca şi dorobanţii joacă după prânz hora, în sunetul musicei, în li-vedea din josul mănăstireî. Domnul pleacă la Bucureşti. Se 0-preşte la Ploeşti, ca să examineze planurile noului palat administrativ care are să se clădească aci; toţi miniştrii îl primesc la gară şi ’1 întovărăşesc la Cotroceni- După masă, consiliu de miniştrii în privinţa unul raport pe care ’l-a trimes Strat din Constantinopole. Din pricina chestiei drumurilor de fer el vede complicaţii serioase în perspectivă; la Constantinopole se vorbeşte chiar, că ambasadorii puterilor garante au să se întrunească într’o conferinţă ca să resolve această chestie. 21 Iulie 8 August. — Domnul Carol, după ce a asistat la un concurs de tragere în ţintă pentru armată, priiineşte pe noul consul general al FOIŢA piARţTLUl .LUPTA" (28)' P. E L Z fi A R FERMECĂTOAREA — EI bine I zise tînarul, ce este în-l&untru ? — O scrisoare de pe- care am luat o copie, răspunse Pyrame. Iat’o, poţi s’o citeşti şi d-ta însuşi. — Ast-fel tu al deschis ? —-, AI putea să juri d-tft ? întrebă bătrî-nul aratînd c’uu gest coperta neatinsă. Roger ridică spriocenile, dar ora scru-pulilor trecuse. In ojT ce caz.,! tu al greşit închizîud plicul, zise ej„ Asta-,1, scrisoarea Elenei ce’ml da), cunosc fdurte bine scrişul el, — Nu, ziB6 JbâtrţcuJ, aceasta nu-! de cit o copie. Dar nu ml--a .fost greu de făcut, -avînd scrisoarea de model. Citeşte. itogţr ceti: Austro-TJngariei, baron Schlechte, care \ a fost numit în locul cavalerului Zul-lauff de Pottenbourg. Consulul general ia un congediu mai lung ca să ’şi aducă nevasta. Domnul răspunde marelui vizir, că iar e informat prin telegramă de starea chestiei drumurile de fer, După ce ’i-a mulţumit pentru interesul pe care ’l a arătat României, continuă în termenii următori: „Formele constituţionale ale ţărei mele pun în mâinile miniştrilor mei grija de a trata această chestie delicată, care nu va putea să fie deslegaţă definitiv de cât de camere. Cu toate acestea am motiv să nădăjduesc că această afacere, în care sunt angajate atâte interese, n’are să întârzieze să fie regulată în mod mulţumitor". Distribuirea premiilor învingătorilor de la tragerea în ţintă se face în curtea de la Cotroceni şi e urmată de un banchet în grădină, la care iau parte cinci sute de ofiţer Grădina şi. curtea sunt luminate seara cu foc bengal, toată lumea e veselă şi domnul petrece vesel şi în voe în mijlocul ofiţerilor săi. Ministrul de finanţe comunică domnului că împrumutul domenial a fost priimit bine, mai tot a fost subscris în interiorul ţărei. (Va urma) Ua NOU SCANDAU MILITARIST Mai zilete trecute s’a întâmplat la Câm-pu-jLung un fapt de o brutalitate revoltătoare, care a indignat întregul oraş şi al cărui eroii a fost un brav militar, L şi un fraîe al seu, civil.. Iată faptele. D-nu L. (civilul) făcea bae împreună cu soţia d-sale la moara lui tsfrate Ri-zeanu, unde de obiceiu se fac băile. Contra obiceiului, însă, d-na L. nu ş’a dus în locul rezervat damelor. In acest timp vine la moarji d. I., funcţionar ia căile ferate, care vezead cum stau lucrurile, a intrat într’o cabină, aşteptând ca d-na şi d-l L. să sfârşească baea. In aeest timp d-I L. furios intra în cabină şi la la palme po d-l I., sub cuvînt de ce n°a părăsit moara, îndată ce a fost prevenit, că baia este ocupată de d-sa. Cum atacatul roea să respingă pe a-gresor, intervine băîaşul, carefavorisează retragerea lui L. Acesta se îmbracă iute şi plecă în oraş, de undese întoarce cu fratele seu, căpitanul L., din geandarmeria rurală, însoţit de sergentul major Paştin. Toţi trei se întâlnesc cu d-nu I., care şedea tocmai pe punte. Pară nicî-o explicare, căpitanul se duce la densul şi începe a’l trage palme. D-nu I., ca să scape, se aruncă cum se afla în apă, cu riscul de a se îneca. Căpitanul ordonă, dupe această ispravă, sergentului ca să aştepte la. mal pe victimă şi la eşire să’i aresteze şi să’l conducă la poliţie. Lucrul ş’a întâmplat întocmai. La poliţie i se ia interogatorul după care a fost eliberat. Dl. 1, insultat, bătut şi a-restat în asemenea împrejurări, a trimis mal multe telegrame la ministerul de res-bol şi de justiţie, cerând anchetă şi pedepsirea culpabililor. Martor la această ne mal pomenită brutalitate a fost, între alţi, un tâmplar a-nume Alberl. Acest ofiţer se bucură de o reputaţiune detestabilă, a fost mutat din ea uşa aceasta în mai multe părţi. Şi acum şi-a găsit refugiul în geandarmeria rurală- Protestăm din toate puterile în contra acestor porniri selbatice, mal. cu seamă când se făptuieso tocmai de aceia caii sunt plătiţi de a menţine ordinea şi siguranţa publică. Cerem şi noi o anchetă severă şi pedepsirea în mod exethplar al culpabililor. La cas de nevoie, vom reveni. Cine vrea să se îmbrace bine şi elegant n’are de cât să se ducă la Croitoria Centrală din Pasagiul Român No. 5, unde a sosit un mare asortiment de stofe. „Mica şi draga mea Clo „Iată urmarea şi sfârşitul jurnalelor mele intime, care ne-aă făcut să petrecem aşa de bune momente altă-dată. Da, sfârşitul— căci numai vreau să scriă. Câte pagini triste a& înlocuit paginile plăcutei In sfârşit, sfârm condeiul pentru rezoane careţi-le voiţi spuue o dată,—când tu vel fi măritată şi când nu vel m«I avea marii ochi naivi care mă sperie. Am tot-dea-una remuşi &rl că te fac complicea confidenţelor mele, cu toate jurămintele schimbate ţa pension, mi se pare că arunc piatra într’un Jac ,.Nu ceti.încă aceste pagini. Le sigilez ca surplus de prşcautlune. Nu’ţJ fac injurie. Dat mj s’a întâmplat de două safi de trei ori că je-agi rătăcit şi am presupus că ci-iie-va le-a deschis. Aveam frţgurl, Cum nu trebue ca asta să poată să sp’nţâmpie, iţi încredinţez .scrierile mele, care sunt prea sincere ca să fiu fie primejdioase. Dacă ci-ne-va poate, la rigoare, se compromită fe ricirea iul, nu poate .sil se aţiugă de a altuia. „Tu nu înţelegi, dar asta nu face nimic. Âsta-I prea -serios. Ascunde pachetul cât poţi mal biue, nu se va duce nimeni să’l caute in pălăriile tale, în reliquiile tale. lAistrează-le până ce ţi le voi4 cere. „Poate ar fi fost mal biue să ard toate aceste, Iar mi se pare că n’arn dreptul ; a-ceste hârtii nu sunt ale mele singure, şi ECO TT IR I — Urmele unei expcdi^iimi.— Exploratorul Djebari a publicat la Tunis o broşura intitulata : Supravieţuitorii mmunel Flaitere, în care susţine, ca mal mulţi membrii din aceuctă misiune, între care chiar şeful, colonelul Flatters şi despre cari se zicea ca au fost masacraţi de Tuaregilfdin Sahara, ar trSi, fiind prisonierl la a-ceste triburi semi-barbare. Asemenea este prisoniera şi d-şoara Tinn, o belgiana. Djebari da mal multe detalii, In susţinerea a-firmBrilor sa'e, şi expune planul unei expediţiunl de liberare & prisonierilor. După dânsul, bieţii oameni ar ii foarte bine trataţi de Tuaregi. El se ocupa acolo cu cestiunl de .armata, cu medicina, cu agricultura etc. — Rin noii llossiicl.— Acesta n’ar fi de cât împăratul Germaniei. Vilhelm şi-a propus, cu ocaziunea iuaugurSrel bisericel zidita îu memoria bunicului sad Vilhelm I, s& ţie o predicK basâudu-se pe titlul sau de Summus Episcopus al Prusiei. Io toate cercurile din Berlin nu se vorbeşte de cât de asta, şi lumea se întreabă cum se va îmbrăcă împăratul pentru această nouă incaruaţiune când va trebui să urce treptele amvonului, reservat pâoB acum numsl clericilor. Vorba lui Jupan, din Voivodul Ţiganilor.- Cbe tare-I minunat I — Un cadou Imparatcsc.— Ţarul Rusiei a oferit «Cercului militar» din Paris un mare tablou, pictat de un celebru pictor rus, şi care re presinţă recepţiunea flotei francese la Cronstadt O CĂSNICIE „FIN DE SlECLE" Jurnalul, din Iaşi, relatează un caz nostim Poliţaiul dintr’un oraş de provincie a fost sesizat, într’una zile, de o cerere verbală foarte curioasă, O femeie, măritată 1 îroal de 7 lui 1 i se plîngea de... impotenţa soţului, tînăr prezentabil şi cu pretenţii de cavaler, care nu-şl putea îndeplini niciîntPun chip datoriile conjugale, cu toată buna-voinţă manifestă a soţiei. Tinăra femeie cerea sfaturi poliţaiului asupra acestei împrejurări, se înţelege, decisive pentrn fericirea ei in căsătorie. Vă puteţi închipui capul poliţaiului la auzul acestei cereri. Totuşi dînsul nu şi-a pierdut cumpătul ş ia sfătuit pe clientă sa părăsească domiciliul conjugat şi... şi... să şi aleagă un prieten. * Sfatul poliţaiului a fost urmat întocmai de reclamantă, cu buna învoire a soţului, care a renunţat la nişte drepturi iluzorii pentru dînsul Astă-zl soţia lui locuieşte de-o parte şi... şi... are şi un prietin. Cronica nu spune dacă acel prieten e şi poliţaiu al oraşului. T----Vf--------- " “ ' " -•--F---------- ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE Un vot popular.---Consiliui federal al Elveţiei a fixat ziua de 3 Noembrie viitor, J pentru facerea votului popular asupra articolelor din constiluţiunea federală, în privinţa coucentraţiunel administraţiei militare. Conflictul ânglo-Bresllian. — Ziarul «New-York-Herald» publică o depeşe din Rio deJaneiro, după care s’ar fi anunţat unei bănci engleze din acel oraş, ca Anglia a renunţat de a mal ocupa insula Trinidad. Această veste a produs o vie satisfacţie în Capitala republice!. Se zice, că intenţiuuea Angliei a fost mal mult o demonstraţie, ca să silească guvernul brasilian la regularea cât mal repede a reclamaţiunilor britanice resultate din ultima revoluţie. O furtună îngrozitoare. — O furtună însoţită de o ruptura de nori îngrozitoare şi de grindină, a căzut asupra oraşului Metz şi a împrejurimilor. Semănaturile şi grădinile au fost devastate cu totul. Toate geamurile de la catedrală au fost sfărâmate, de grindina, care era de mărimea unul op. Gr IR E "V -A-1I Carmaux, 1 August. -< Sticlarii s’afi pus în grevă în urma congediărel lucrătorului Baudet care a lipsit de la usină pentru a susţine candidatura sa ia consiliul aicea-I micul mister ce tu trebue să-mi Ierţi. Nu-i aşa ? „Deci tu îmi răspunsă Numai mie tu trebue sa’ml dai socoteală. Tu nu vei vorbi Ia niminea nicl-odată, rhlar oamenilor pe care-l vej iubi mai mult. Vrei să ml o fâgadu şti ? Vrei sâ’mi juri ? „ScrirmI asta pe această scrisoare chiar, pe care îmi vel da o mâne, şi aminteşte ţi bine că acesta I un secret a amâudorora numai*, sa’l păstrăm faţă de toţi. „E1 e n a“ Dedesubtul semnatarei, scrierea să schimba de-odată şi într’o epgfizască. frumoasă să cetea răspunsul Clotildel. • Igiena mea drăguţă, „Fentru ce faci atâta vorbă pentru un lucru aşa de simplu ca bel ct-’ml cer) ? Tu ştif bine că eă te iubesc mal mult de Câ't orl-ce în lume. „Iţi jur tot «je vel vroi; jurnalul tâu este In siguranţă In jnâinile mele ; secret ufacestul depozit va românea între noi, orl-ce B’ar întâmpla, şi ştii că se poate compta pe cu-vîntul de oţel ăl „Clotildei tale"' Amândouă scrisorile ocupaţi cele trei prhne pagini din dubla foaie pe care ele craă scrise. Pe pagina a patra era aceusta . „Clotilda mea, a părţi ă d-lai Jean Guil- www.dacoromamca.ro arondismentulut. Greviştii sunt liniştiţi, d. Jaurâs este aşteptat. Se crede că greva va ţine mnlt timp. ACCIDENTE DE MUNCA Bochrh.u, 1 August.— In urma ruperel unul cuptor mare, 3 lucrători aă fost răniţi în mod grav şi 4 uşor, niştede fer în fu-siune. DIN BRAILA Brăila pe lângă marile cestiunl, cari &-gită întreaga omenire îşi are şi cestiunile el particulare. Oraş poliglot, aci înfloresc toate obiceiurile, toate apucăturile. In Brăila sunt tot soiul de principii, aci găsim pe partisanil maximei lui Ilristos : „când îţi dă cineva o palmă Întoarce şi obrazul cel alt*, pnrtisanl al vendetei corsicane, răsbu-natorl albanezi etc. etc. Şi cum trăesc în oraş talmeş-balmeş diferite seminţii, popoarele îşi perd caracterele lor distinctive şi ovreii iaii fanfaronada grecilor, aceştia comerţul ovreilor, albanezii calmul englezilor şi englezii furia albanezilor. Nu mal putem judeca oamenii deci după faptele lor. Suntem în turnul babilonului şi limbile cu totul încurcate. Mal zilele trecute un hidalgo, oare-care, fără pânza şi-cuţitul toreadorului a eşit în arenă. Şi ca toţi bravii însoţit de un a-ghiptant, a atacat, nu un taur, dar un om desarmat. Nu am avtt o resbunare spaniolă, ci albaneză, fiul a răzbunat Onoarea tatălui, ultragiat ia public. 0 ţară care ere asemenea fii poate să fie sigură de viitorul el. Aceştia pot să nu aibă în tolbă bastonul de mareşal, d&r aQ de sigur sceptrul lui Popa-Tache. * Toată ziua te asurzesc trâmbiţoaele cu-peiştilor cari fac curse între Brăila şi La-cul-Sărât Adică, ca la noi la nimeni. De atâţia ani să duc mii de oameni la Lacul Sărat şi cei cari conduc destinele fericitei Românii nu s’au învrednicit să facă un drum de fier, sad un tramvay până la Lacul-Sărat. E un adevărat scandal, cu sistemul aresta de tracţiune pensionară. Cai rebegiţi, ologi, flămînzl, chiori, şchiopi, râpcigoşl, cupele cu trei roţi, sparte împe-dicate, hodorogite, vizitii sluţi, gol, despuiaţi* ciungi, zăpăciţi.. ce convoi oribil! — Tututu ! Cine merge la Lac ! Tututu ! 4.uzl trei-zecl de glasuri strigând în ca pul bulevardulni Caza şi dintre roatele cupeurilor şi bricurilor apar tot soiul de figuri sinistre, de fiinţe submarine şi anti-deluviene cari înhaţă oamenii dună stradă. — Tgtutu ! Mergeţi la Lac ? Tututu ! — Şi citi parali ai sami iei, hfiîî ? —- Pos paradis more ? AI urcăte că facem noi. — Hîlî, 50 di bani ? Icosipendi, bre ? — Un franc, madamo ! — Vuus? Iu sont siughiră şi am cu mine noma un bucce, doi cutii şl doi pi-rechi di ghische... Şlbim, adu ghische l — Ai domnule, mergem o dată. — Numai dl chit, si vie madama. — Vroi şepte-zeci şi cinci, hîîîî? — AI urcă, madamo ! — Da unde ghischi, ai ? — Ela more,. na pare o diavoios. — Să opreşti na piaţă mă hîidea, să mi să iafi un coş cu castraveţile, bre l Şi la piaţă după o jumătate de oră de aşa conversaţie opreşte din nou. Mâl Dincule mâl, adu castraveţile, ardeile şi pepinile bre 1 — O să se dărâme cupeu, ce tot pul d’asupra. — Las ma rog, el ţine 400 de oca, n’al grije. — Mai, aî să umori ghiştile ! — Şi ce al d->ta cu paguba mea. — Vuus? Şi mal faci vre-o zece paşi şi iar te te opreşte. Iaca şi un chiristigiu care are de trimis la Lac câte-va scânduri. Şi in halu ăsta, cu o magazie întreagă pe cap porneşti printr’un, nor de praf, pe main şi, dacă tu me viî perde, lui. numai lui singur, pe care’i cunoşti biue, ai frntea sa dai hârtiile ce’ţl încredinţez. „£lena ta" — Aţi cetit? întrebă Pyrame. — Da. — Nu merj,ta poate munca de a resi-gila seri-oh r. a, dar am vroit să vă arata o lucrare bine făcută — Eşti sigur, întreba Rognr, Că este în acest plic o scrisoare aseminea ţu asta? — Vă îndoiţi ? reluă batrînul Cit de dibaci aşi fi, abilitatea mea nu merge pînă a redija perişori în acest geu De alt-fel este uşor a ne asigura. Roger secase o exclamaţie fără voie. Pyrame rupse •sigiliul scrisoarel originalei — Ce al făcut ? - Dac, zise Pyra ne, ce am făcut astă noapte. Nu te necăji. Dacă ţineţi, vă yoiă da scrisoarea ne atinsă in. cite-va ore. Numai la ce vă mal poate servi ? Numai gin-diţr sper, s’c preziDţl d-şoarel Clotilda ? — Pentru jee nu ? zise tînărub Pentru ce nu s’ar asocia «a la o operă de reparar ţie şi de justiţie ? O datoreşte -asta adevărului, memoriei amicei sale. Uitaţlj d le Roger, amorul adulter ce această scrisoare conţine; aceste’s ches-, tiunl î)i care este greă de a amesteda *0 fată mare. D-l de Boismarin nu va- per-uiite-o nici odată, şi d v. însuşi vă veţi I şoseauacftre duce la Lac Mare plăcere, deliciu nu altceva De ce nu o fi făcând şi d. Carp cură la Lacul-Sărat? Grozav aşi vrea să-l văd între madama cu gâştele şi chir Dobre Zarzavagiu pornind de pe Bulevardul Cuza la Lacul- Sărat. Atunci l’aşl întreba, dacă asta-I era nouă. # Are să aibă însă în curând şi Brăila un lucru intr’adevăr frumos. Casa Ralli reclădită din nou, sub Îngrijirea d-lul Demosthene Ralli este una din cele mul splendide şi mal luxoase clădiri din ţară. Tot primul etaj este destinat clubului şi de sigur, nici în Bucureşti nu e un club aşa de luxos. Ş^Enorm, având saloane spaţioase pentru baccara, lectură etc., toate parchetate, cu frescuri şi arabescuri bogate. Dar ceea ce e de remarcat este scara de la intrare care e într’adevăr grandioasă. Toată în marmură de Cararn, sculptată, costa o sumă enormă. Sala Teatrului din nou construită, cu două rânduri de loji şi fotoliurl de balcon va fi una din cele mal frumoase săli de teatru din ţară—bine înţeles fără a o compara cu cele trei teatre mari din Bucureşti şi Iaşi. Casa Ralli va fi cel mal frumos monument al Brăilei şi proprietarii merită toate laudele şi sasrificiile reale ce au făcut, ca să înzestreze oraşul cu sn monument construit cu un adevărat guBt artistic. Jip.. INFORMAT! UNI f ongresnl internaţional al presei Ni se telegrafiază din Paris, că co-misiunea pentru organisarea congresului al 2-lea al presei s’a întrunit sub preşedenţia d-luî Singer, delegat austriac. Ea a adoptat, după raportul delegatului italian, un proeă pentru constituirea unui birou central al asociaţiunilor presei şi-a otărât ca viitorul congres să se ţie la Bordeaux de la 13 la 11 Septembre viitor. Azî se ţine la Sinaia un consiliu de miniştrii sub preşedânţia Suveranului. In acest scop au plecat aseară la Sinaia toţi miniştrii- ACCIDENTUL DIN GAfcA BUZEO Astă-zl de dimineaţă, trenul accelerat No. 2, ce venea din Iaşi spre Capitală, s’a ciocnit, la intrarea în gara Buzett, cu o maşină, care manevra pe linie. Aă fost sfărâmate 6 vagoane, din earl 3 aii fost răsturnate de pe şine, Iar 3 cn totul sdrobite. Nici nn accident de persoane, afară, eă toţi călătorii s’afl ales cn o mare spaimă. La ediţia II rom da detalii. Emigrarea Evreilor. Am dat ştirea, cum că la Iaşi, e-xistă o societate dfe emigrare a evrei-Loc în Palestina. Complectăm, acea ştire prin următoarele amănunte, ce ni se comunică de un prieten din localitate. Există deja de un an, în mai mnlie Oraşe asemenea societăţi, a căror membri! cotisează cu câte un leu pe-lună. Sediul comitetului central e la Galaţi, Numărul familiilor ce sunt de trimis se fixează prin tragere la sorţi anua'ă, dar numărul lor nu poate trece peste 50, si din toate părţile unde există spb-comitete. Baqca llpthschild din Paris, oferă chelţuelijje de prima instalare, casă, Kint, unelte, evaliţate la suma de lei de o familie. Bani! însă se dau cu titlu de împrumut şi sunt rambursate în anuităţi, pe un termen il imitat. gîudi de două-orl Înainte de a face acestui copil oareşicare confidenţe. — Ne trebue totuşi aceste hârtii; ne trebue fu ori-ce preţ Am convingerea că De va pune pe urafela «mlpajilulut nepedepsit şi că vom găsi primul fudiciă a neyiuşvă-ţtel fratelui meO. — Poate 8e fie bine, zise Pyrame. Re-mjne a se ştii cum vom putea se ni le proptirăm. Asta ml se pare deosebit mai greu de rit descoperirile noastre din gradinajen-glezească a d-voastră. Qasa d Iul Boişmafin este riguros închisă visitatorilor, şi cu mal mult rezon odaia fiicei sale, Iu timp ce el vorbia, Roger apropiase scrisoarea Elenei de copia iul Pyrame, şi remâaooe încremenit. — In adevăr, zise ei, din amindouă scrisorile, nu mal şt|Q care este cea adevfrraţă. - Mă lauzi, &se bătrinul roşind de mtn-drie ; dar nu pot zice contrarul. Dacă nu m aţi cunoaşte de mult n’aşl îndrăzni a vă nara un mic incident ce mi sta întîmplat. într’o zi. (Va urma) I 22 IULIE 1895 LUPTA » A apărut volumul No. 12, din «Biblioteca pentru toţi», coprinzend Nuvele, de I Mihail Demetresen. No. 13 est.e sub presă. El conţine Nuvele romane, de Duiliu Zamfirescu, cu porlre'ul autorului. pe teritorul şi în împrejurimile comunei Reviga, din judeţul Ialomiţa, a căztft erl o ploaie însoţită de piatră, în mărimea unei nuci, şi care a causat mari pagube semănăturilor şi mal ales viilor. ” li Falsificatori de bani Poliţia de siguranţă a descoperit erî o bandă de falşificatorî de monede. Banda se compune din Gh. Ionescu, i fost sub[ c sier ia monetărie, Ştefan [ Lapţaru şi cunoscutul spărgător Nae • Simionescu. Falşificatoril aveau sediul , într’o cramă din via statului numită Zosima. S’au găsit acolo mai multe; tipare şi monede de 50 de bani. En a fost înmormântat la Botoşani Gheorghe Hermeziu, fost prefect şi ! deputat, şi fratele d-lui G. Bobeica, deputat. — La băile de Slănic (Bacăfi) a încetat din viaţă artistul Ştefan Iulian, îh urma unei lungi şi dureroase maladii. Aflăm, că înmormîntarea s’a făcut pe socoteala Direcţiunel generale a teatrelor. Afară d’aceasta s’a făcut în localitate iş o colectă, care s’a. dat văduvei nefericitului ratist. - ■ _ Broşura Unde duce Socialismul, de Richter, a cărui traducere şi tipărire s’a făcut pe socoteala ministerului de iti-- strucţie, de un domn Al. Sturdza, şi pentru care d- Filipescu, primarul Capitalei, a scris chiar c prefaţă, sp ; distribuie prin îngrijirea, prefecturilor (Si. politiilor, şi prin ţară, după cum spun ziarele din provincie. Jurnalul din Iaşi scrie, că posedă la redacţie un exemplar din cele distribuite de poliţia din Târgul-Frumos. O telegramă sosită ieri, ne anunţă, că Mercurî, 19—31 curent, bastimpm-tele flotile] noastre, încrucişătorul Eli-sabeta şi bricul Mircea au intrat în .rada de la Lisabona. S’au schimbat saluturile obişnuite. Şcoala de adulţi Duminecă se ţine a îll-a şedinţă a şooa-lel de adulţi. Se va preda : limba franceză, de d. Roncea, aritmetica, cursul I, de părintele Carlova,. cursul II de d. E. Borneanu şi contabilitatea practică, de d. E. Borneanu. Tot de-odată direcţia şcoalel a luat dis-posiţia, după cererea patronilor comercianţi, de a elibera elevilor bilete de prezenţă la cursuri Crime Nae Popa Dragu, din cătunul Morlogi, (Prahova) a fost împuşcat erî de către consăteanul seu, Gr. I. Georgescu. Criminalul a dispărut. S’a deschis o anchetă de suprefectui local. • In comuna Scorţeni, din Prahova, s’a comis erî o altă crima. Mobilul este de astă dată, resbunarea. Yasile Ghioulescu ,şi Gh. Grigorescu au înjunghiat cu un cuţit mare de bucătărie pe Ştefan Grigorescu. Criminalii au fost prinşi câte-va pre în urmă. Cazul se cercetează de primarul local, care a făcut cunoscut şi parchetului. * Prţmarul comunei Băreştl-Bercia (Argeş) comunică, că locuitorul Ion Dumitru Zăvoiam, a murit erî, în urma unei lovi uri de topor primită de la consăteanul seu Const. Moraru. Omorătorul a fost arestat. RUSIA ŞFBULGARIA Petersburg, 1 Augus —Cercurile bine informate comunică ceu-ce urmează în privinţa atitudine! iiush-I faţă < e Bulgaria: Ga eta de Colonia publică intre al-lele şi ştirea falşă că Rusia va cere con' vertii'ea prinţului Bulgariei Ferdinad ei că în caşul cîud acest» nu ar consimţi,, atimci fiul con elui de Hartenau este a-ceia care va fi numit preten .ent la tronul păgânei Asemenea ştiri pot -să neliniştească şi e nevoie să' se preciseze punctul de vedere al cercurilor dirigiatoare în Rusja. împătrea cu poporul bulgar nu e necesară., de oare-ce aceşa a fost animpt în tot-d auna de sen imente de adîncă recunoştinţă cătr.e poporul mse>c; aceasta exr plică primire* cordială făcută în Rusia deputaţilor ijioporulul bulgar Rusia credincioasă tratatelor existente, nu vs> jini reţine nici o dată* •reiaţi uni cu aceia, cari pe nedrept se numesc. guvern btflgar. Cît timp Bulgaria oficială va fi supusă regimului ilegal impis de usur-pator, ea nu va exista pentru' Rusia. ln cerourile competinte nu se ştie nir mic în privinţa pretinsei cereri ce s’ar fi făcut prinţului Ferdinand dea se‘converti la ortodoxism şuii ca fiul contelui do ILar-tenau ar fi numit pretendent la tronul bulgar. Guvernul ruseso ocre cu strioteţă men- ţinerea tratatului din Berlin şi executarea sa. După aceasta prinţul trebue să fie ales de Sobrania. Această alegere trebuie să fie confirmată de Poartă şi de toate puterile semnaloare. ♦ + * Petersburg, 1 Aug.— Iacă textul co-municaţiuneî telegrafiat deja în extract: Cercurile bine imformate comunică cea-cea urmează in privinţa atitudine! Rusiei faţă de Bulgaria. Ziarele din Yiena şi din Londra răs-pîndesc ştiri falşe în privinţa atitudine! Rusiei faţă de Bulgaria.— Gazeta de Colonia oare din greşală trece că ar fi bine informată în privinţa lucrurilor co se petrec în Rusia pretinde oă guvernul acestei ţări cere convertirea prinţului Ferdinand, la religia ortodoxă şi oă în caşul cînd acesta n’ar consimţi să so numiască pretendent la tronul Bulgariei fiul contelui,de Hartenau ca reparaţie parţială a reuluî ce s’a făcut tatălui safi. S’a observat că Gazela de Colonia a dat în timpii din urma şi de mal multe ori ştiri falşe şi informaţiunl inexacte în privinţa lucrurilor din Rusia.— Ştirea citată mal sus probează o dată mal mult ignoranţa sa absolută In privinţa opiniu-nilor ce domnesc în cercurile dirigiatoare. Asemenea ştiri pot să rătăcească şi să neliniştească opinia publică şi să arunce o lumină falşă asupra atitudinel leale şi co* recte a guvernului rusesc în chestia bulgară. Se precisează din nou punctul de vedere al Rusiei faţă de Bulgaria. Se asigură pe basa unor informaţiunl culese la ministerul afacerilor streine, că pentru Rusia nu ex „-ta nici cel mai mic motiv de a se împăca cu poporul bulgar, de oare ce acesta nu a Încetat nici un moment de a avea sentimente de cea mal adîncă recunoştinţă pentru marele popor, frate căruia ÎI daiorează liberarea sa. — Aceasta explică şi primirea cordiala făcută pretutindeni ciepu aţilor poporului bulgar. In schimb însă Rusia credincioasă tratatelor existente, nu va întreţine nici 0-dată reiaţi uni cu aceia cari pe nedrept şi în mod nejustificat poarta numele de gu vern bulgar. Cît timp Bulgaria oficială va fi supusă regimului ilegal ce i-a imous u surpatorul, Rusia va fi in imposibilitate de a intra în relatiunl cu Bulgaria. In cercurile competinte nu se ştie nimic că Rusia ar fi cerut Mitropolitului Clăment convertirea prinţului Feruinand la religia ortodoxă, dacă ar vrea să aibă speranţa de a fi recunoscut de Rusia. De asemenea nu se ştie nimic în privinţa numire! fiului contelui de Hartenau ca pretendent la tronul bulgar. Guvernul rusesc se ţine ferm pe terenul tratatului din Berlin a cărui executare o cere. După acest tratat prinţul bulgar trebue să fie ales de Sobrania constituită în mod legal în înţelegere cu Poarta, apoi după propunerea acesteia confirmată de toate puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Atitudinea Rusiei în această chestiune este deci trasă ,tn mod destul de net. Viena, 1 Iulie. — „Fremdenblatt* constată pe basa unor ştirLoonforme din Sofia şi din Consiantinopol că sfârşitul mişcare! macedonene este apropiat, ceea ce va produce o mulţumire generală în Europa. Afară de nepăsarea absolută în privinţa mişcare! macedoniene mal este şi atitudinea corectă a guvernului bulgar şi a-ceea a marilor puteri care au aduse şecul mişcare! insurecţionale. Bulgaria oficială a rămas străină de insurgenţii cari n’au isbutit. Acest eşec demonstrează oă asemenea episoade ameninţătoare pot fi localjsate cât timp înţelegerea domneşte între puterile europene, după cum a fost caşul de până acuma şi că marele interes european pentru menţinerea păcii va rămâne direcţia tutulor puterilor. „Fremdenblatt“ vorbeşte apoi de un comunicat al autorităţilor ruseşti care ar fi foarte clar. IO AN BOU VIER LAŞITATE... — El tyn», mit de draci 1 dacă ea mă înşeală, vom vedea doi: Acitet strjgăt pătimaş, scos de către liniştitul ChtrlfS Bohner, însoţit de o Io vţt.ura cil pumnul pe masă, făcu ca să ridice capetele pe toţi funcţionarii biuroului de reclamaţiuni al companiei de asigurare Plodea, specială contra Hacurilor inundaţiilor. Toate figurile devepiră de odată serioase ca în faţa unei întâmplări neprevăzute. Şi înaiutea colegilor Băl uimiţi de a’l vedea in starea această de întărătare, Charles Bpchner se duse spre rajeul cabinet c,u geamuri al şefului de biurou, de Ia care îşi ceriţ congadiu pentru acea după prinz, sub cuvînt de doliu în familie. Qbţinînd concediul, Charles Bohnpr Îşi puse in regulă toate obiectele sale, se îmbrăca repede cu pardesiul,!. îşi luă pălăria, şi cu capul plecat, cu privirea rătăcită, cu mersul tărăgănat ca al unul paralitic, eşi din biurou. — Dacă ea mă înşală, mii de draci t vom vedea noi Uşa trîntită cu putere, se închise cu sgomot în urma lui — Numai să nu facă vre o nenorocire ! — Ah 1 ar fi un subiect interesant pentru un fapt divers. — Parcă auzi strigîndu-se pe stradă 1 .... Crima din strada Beausset! Amănunte oribile ! 5 bani foaea — Tăcere, domnilor 1 zise şeful de biurou, care se supărase de palavrele inferiorilor sftT. A fură era o vreme frumoasă, de şi puţin rece. Charles trecu repede strada Saint An-ne şi eşi pe piaţa Operei. El era înalt' cu părul des, cu o fisionomie ştearsă, cu toate că furia, îi roşea faţa blondă de Alsacian. Asta ar fi prea miserabil din parto-I zise el aşa de tare, în cât trecătorii îl priviră uimiţi. Ideile i se limpezeau cu încetul în minte, ele d’abia se cristalisau în creeril lui cam atrofiaţi, reflectind în toţi nervii lui, o sdruncinare dureroasă, in cât îî venea să-şi strige în gura mare nenorocirea lui. — Şi dacă ar fi adevărat ? De luni întregi el se împotrivea Jbănue-lilor, pe cari colegii lui de biurou i le strecurau în suflet, mai mult din glumă, de cât, din necazul de a’l şti însurat cu o fe-mee drăgălaşe. Mult timp el râse de aceste glume, pe cari bunătatea lui le tolera. Dar văzînd, că glumele se îngroaşă din zi în zi bănuieala îl pătrunse în minte, frigîndu-1 ca o arsură de care n’ar scăpa de cât dacă ar şti... Nimic în purtarea nevestei lui nu’l îndreptăţea s’o bănuiască.. Şi cu toate a- cestea, gîndindu-se mal matur, oare îl iubise Madelena Iul, cu ochii albaştrii, cu plete ca aurul lustruit, de o graţie aşa de fermecătoare, că în tot d’a-una la vederea el, îl făcea să tremure puţin ? Negreşit că dînsa ii datora buna stare în care trâea. El o luase săracă, pianistă diplomată,-dar neputînd folosi nici el, nici mamei sale, văduva unul funcţionar fără avere. Şi fericirea această de a lua pe această frumosâ fecioară, de care un financiar s’ar fi glorificat, i se păruse nemărginită, ca şi cum ar fi devenit ministru, ei, care numai prin-tr’o sârguintă şi o stăruinţă de fer, ajunsese să câştige 250 de lei pe luDă, Mândria lui, bucuria şi viaţa lui, era de a o şti a Iul numai, de a o putea, în toate zilele s’o iubească, pi*rzîndu-se în furia mâcgăerilor, sărutărilor şi al strinsodlor în braţe, şi în care toată fiinţa lui se moleşea. Dar ea Ah 1 aşa de indiferentă, aşa de d s silnică şi aşa de pornită de a se apara contra acestor isbucniri cari păreau că o desgustă, îl iubise ea vre-odatâ? El mergea repede, parcă împins de o putere necunoscută El apucase pe drumul cel mai scurt, dornic să ajungă mal repede. Şi dacă ea ar iubi pe un altul ?... Charles îşi înfigea unghiile în pumnii săi strînş — Dar pe cine ? Pe Filip Nări? Pe acest student care-i împrumută cărţi? Poate..... Numele acesta pronunţat numai în minte îl dădu un sentiment vag ue frică, care’! încetini mersul, ca şi jium o prăpăstie se deschidea în faţa lui. El repetă : Filip NAn ! O amorţeală îl acoperi mintea şi îi întunecă ochii. El văzu pe Madelena in bra ţele tînăruluî, pe care î’i recomandase in-tr’un cerc de prieteni, aşa de frumos şi de elegant, pe lîngă care reeşea în mod isbi-tor înfăţişarea lui de ţăran. — Ah! dar asta! ah! dar ast 1 îşi zise el, reculegîndu-se, ca un soldat în faţa duşmanului, nu va merge aşa uşor ! In strada Lecourbe, el cumpără dintr’o prăvălie un pnmal ascuţit. Şi parcă beat de furie, el îşi iuţi paşii spre casă. (Va urma) EDIŢIA Uâ Ultime Informaţii Expulsared agitatorilor bulgari din ţară urmează pe capele. Din Craiova ţi din mat toate oraşele de pe lângă Dunăre, precum ţi din Do-brogea autorităţile trimet peste graniţă pe iofl aceia cart fac propagandă ţi fac colecte de. bani sau înscrieri de voluntari. Procese militare Mâine se judecă de consiliul de res-bel al corpului II de anuală, prezidat de d. coloiiel MacrnovicI, procesul Locotenentului, Aroneaiiu, tost casier la batalionul 111 de vina top, inculpat pentru falşiticare de registre şi escrocherii. * ' v Marti se judecă de and aş copsil ii procesul imul sergent acuzut de omorul urnii iutrrihr. Gopila, victimă deuairuatilor sg; părinţi, cisrnar dia .Calea Dorobanţilor, şi despre care am vorbit in nr. nostru ue doi, a murit Ieri la spitalul de copiii. Dou6 incendii la Iaşi Luni noapte a ars crişma lui Gheor-he Bârlescu din comuna Aroneanu, e lângă Iaşi. Tot avutul acestuia, poloboace cu vip, fin, gnu,, a fost prada flăcărilor. Se credş că focul fost pus intr’adins de nişte răi-făcători. Marţi, la 11 oare dimineaţa, un inpendiu s’a declarat la casa d nel Virginia Cristodulo, strada Sărărie, 107. A.ars jumătate din imobil, din-preunâ cu o şură. Cauzele! incendiului nu se cunosc. Se presupune că ar li luat naştere de la o (ţigară aruncată în şură pe către un trecător pe la fintlna din ograda casei. n1"" www.dacoromanica.ro In privinţa accidentului din gara Buzău mal aflăm, că numai un singur călător a fost uşor sdrelit la un picior, Iar o femele din clasa III, ce avea un copil mic cu sine, a fost aşa de emoţionată, în cât mai multă vreme a fost intr’o stare complectă de inconştienţă. Trenul a avut o Întârziere de vre-o 2 ceasuri. O anchetă s’a început de parchetul din Buzău şi de Direcţia Căilor ferate spre a se căuta responsabilităţile. Societatea lucrătorilor tipografi din România Gutenberg, cu sediul în Bucureşti, va ţine Duminecă, 23 Iulje 1892, la 7 ore dimineaţa, o adunare generală extraordinară, în şcoala General Golescu, după cheiul Dâmboviţeî, alături cu ospe-tăria comunală Ordinea de zi este: 1. Discuţîunea dărel de seamă pe anul 1893. 2. Cererea de pensiune a d-nei Alex. C. Cristea. 3. Demisiunea d-lor secretari: Petre Chirulescu şi Stan St. Kornea şi a d-lor comisari-Verifieatorl: N. Ionescu I şi Ionescu Dimitrie al IlI-lea. 4. Alegerea unei comision! (te 5 d-ni societari pentru modificarea statutelor şi regulamentului, şi alegerea a 2 secretari şi 2 comisari verificatori. Moarte suspectă Preotul Constantin, duhovnicul bisericel din Bolintin, (Ilfov) ducându-se erl într’o pădure din apropiere, să culeagă uscături, a fost apucat de dureri de stomah şi vărsături, după care imediat a murit. Cadavrul a fost transportat la morga din Bucureştii ■.. Pe teritorul comunei Vânătorl-marî (Dolj) s’a găsit erl aruncat cadavrul unul copil de curând născut, având un picior rupt. Muma criminală a fost încă descoperită. O tâlhărie O telegrămă particulară ne anunţă că o tâlhărie s’a comis în comuna Brodoc, lângă Vasluiu. Detalii nu se cunosc. O anchetă a fost trimisă la faţa locului. O afacere veche Acum cât-va timp am vorbit, că un băiat tipograf a jucat la tombola tablourilor d-lui Anton iu, şi se zice, că trăgând un bilet, s’a constatat in urmă de d-nu comisar al secţiei 18, că biletul era falş. Afacerea aceasta, s’a înaintat apoi d-lui judecător de instrucţie de la cabinetul II, unde stă şi acum. Gestiunea este a se şti, dacă băiatul a fost culpabil sau daca d Anton iu a operat vr’o manoperă ca să’şl facă reclamă. De aceea am ruga pe d. judecător de instrucţie să dea curs afacere!, spre a se şti cui revine responsabilitatea scandalului întâmplat a-tuncl. Pifl denaturat Un individ anume Marin Andrei’ din strada. Isvor, a fost arestat erl la secţia 43, pentru că venind acasă beat, a luat la bătae pe muma lu^causân-du’I răni mortale. Elevii şcoalel speciale de întreţinere, terminând examenul de finele anului, aii plecat in escursiune practică in împrejurimile Galaţuluî, sub conducerea d-luî inginer Tuşescu. Elevii sunt in număr de 23. Preţul cerealelor Brăila. Pe ziua de azi t Grâu 57 lib. 7 lei 50 bani, în şlep. Grâu 57 lib, 6 lei 75 bani, îu magazie. Porumb 60 lib. 7 lei 50 bani, în magazie. Aseară s’a rupt sârma tramvaiului e-lectric, puţin mal sus de Hetel Bulevard. Conductorul a fost puţin rănit. Panica a fost maVe prim re păsage-I. De as.ă dacă ruperea a provenit dir neglijenţa conductorului vagon.uluI, care nu a oprit imediat sjurentuf. ULTIMELE TELEGItA1E Paris, 1 August. ~T (Oficial). O depeşă din Majunga cu data de 31 Iulie zice c& transporturile pentru corpul pxpediţionar supt asigurate pe apă până Ia Marololo. De la acest punct transporturile se vor e-fectua cu 3600 trăsuri1 Lptebre, 40 trăsuri ciderne, 800 catărl şi 7000 de coolii- Bexna, 1 August, — banchetul oficial ui tirului federal din Winterthur, preşedintele coufederaţiuuel, d, Zemp a rostit uu discurs foarte aplaudat, constatând re-laţiunile excelente ale Eţveţiei cu Statele-vecine. Bruxelles, 1 August. —, „Etofle Belge* anunţă că guvernul a luat toate măBurile pentru caşul când ar isbucui turburărl dacă se adoptă iegea şcolară. Pqris, 1 August, — 3!afi schimba^ telegrame foarte cordiale între Feilx Faure, preşedintele republicel şi regele Greciei cu ocasia sosirol acestui diu urină la Aix-les-Balus. Gqnslantmopolx 1 August, — Se ani- No. 2627 gură că consiliul de miniştrii discută azi rfispunsul la notă privitoare )a afacerile ar-meniene. Apoi se va comunica celor trei puteri. Nu se exclude însă o întârziere ulterioară PETEHCBBI Teatru Dada.— Asociaţiunea [[artistică sub conducerea scenică a d-nel şi d-lul Al. /ladicescu. Kioscul Luklanof- (grădina Cişmegiu). In toate serile concert vocal dat de o trupă numeroasă de corişti. Grădina Ilugo.—In fie-care seară spectacol variat. Gradina Paţac—Tn toate serile reprezentaţii variate cu program noii. Gradina Caslno,—In fie care seară con- * cert de muzică militară. BURSA 2E BUCUREŞTI Cursul dela 21 Iulie (1) August i8g$ 50/o Renta r. p . 1023/4 50/o Renta am. ,00 50/0 „ (92- -93) 983/4 50/o „ am. ... 99 6O/0 Oblig, rur.. 1023/4 Pensiuni........285 50/o Obl. 0. Buc. 98 5 >/o „ (189( . 981/4 50/o Fonc. rur . . 911/4 69/0 „ urb. 1023/4 5% . . • • 90V, 50/o » . 82 6®/o Obl. bazalt . 98 Banca Nat..........1575 Acţ. B. Agricole . 240 Dacia-Rom&nia... 41(1 Naţională..........424 Patria ............100 Construcţii . . . 167 SCHIMB Londra. . 25.25.22i/, Paris . . 100.99.90. Viena . . 208.Vs08 Berlin. . 123.50.40 Beigia 99.25 Scont B. a. 5 Avans „ a. f . C. dep. 61/, EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢIUNE La 9 August 1895 orele 2 p. m., se va ţine a 2-a licitaţiune la Eforie, pentru amreprisa furnisărel a 400 stâr,-geni cu bi lemne de foc de cer sau tufan necesare ospiciilor Marcuţa şi Pantelimon. Gaetul de sarcine, etc. se poate ve dea în cancelaria Eforiei in ori ce zi şi oră de lucru. No- 13882 19 Iulie 1805 EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢII) NE In ziua de 17 August 1895 orele 3 p. m., se va ţine Ucitaţiune publică orală la Eforia Spitalelor Civile Bucureşti, ppntru vânzarea de veci a unul loc în întindere de 3000 m. p., situat la Sinaia şi făcând parte din parcela No. 314. Lfoitaţiunea vă începe de la suma de lei 1500 în sus, iar garanţia ce va trebui să pue fie -care concurent va fi de lei 500. Se pune în vederea d-lor concurenţi art.' 68 şi 79 din legea asupra comp-tabilităţeî publice. Ori ce informaţiunl relative la a-ceaşta se poate lua în toate zilele şi orele de lucru la Serviciul Bunurilor Eforiei. No. 43861 19 Iulie 4895 EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune La 5 August 1895 orele 2 p. na., se va ţine a doua licitaţiune la Eforie, pentru furnisarea diferitelor ob'ecte de serviciu, de fier, necesare noului spital din PJoeştI. Doritorii de a lua parte la această licitaţiune sunt invitaţi ca în sus citata zi şi oră să-şî prezinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provizorie de lei 75, cunoscând că garanţia definitivă va fi de lei 150. Licitaţiune se va ţine in conformitate cu art. 38-79 din legea compta-bil iţe! generale a statului. Caetul de sarcine, lista obiectelor şi ori ce alte informaţiunl se pot lua la cancelaria Eforiei, in ori ce zi şi oră de lucru. No, 13821 » 49 Iulie I895 BĂILE NASTaSACHI TG--OCNA Rnnumite prin eficacitate» apelor minerale, sunt fieschise de la 10 Iuaie, preţurile mai şcăzute de cât Ia toate băile din ţară. Adresa.; Ai torului băilor Nastasachi Tg Ocna. c§oudre de§eaiite IWIjGNOT-BOUCHER Viylean», PARIS. Şi in Mtk li(* MIGfilOT-BOUQKE'R h ' ţi £4 n'tS-FHAHCţ, _ D" ŞAABNER TUDORI •’a mutat No. 26, strada Sălciilor, No. (lângă cas de sănătate) 22 IULIE 1895 LUPTA No, - 26271 u BUCUREŞTI. 8, STRADA LIPSCANI, 8. BUCUREŞTI. Articole pentru voyage şi băii de Mare SI Mantele şi Pare-poussiere, Itnpermiabile, Costume, Bonete şi Spadrille pentru băi, ?ălării pentru voyage şi grădini Costume şi casquete de eoutil pentru copii, Rochiţe de olandă pentru fetiţe* VAR HYDRAULIC 1111 CALITATE SUPERIOARA CU DIPLOMA DE ONOARE Şl MEDALIE DE AţJR DAVIDESCU BREAZA & C-nia A ae adresa pentru orî-ce comandă safi informaţiun! la representantul general T7\AIFirr; Bucureşti, Sli'ada Slelea W. ■ 4WLlrtlLj unui, strada Presei 30. Şi la corespondenţii d-sale din : din CRilOVA, Domnul VICTOR LAdfifER IAŞI, Domnul B. SGHMECtUEK, Strada de Jos 34 SAU DIRECT LA FABRICA DAVIDESCU BREAZA & «ARI COMARNIC I \f MARE ASORTIMEN T de. bluse de batistă, olandă, eoutil batista, piqueturi pentru rodii, etc. etc. GUDRI WL GUVOT liebre concentrată, a fost experi I) meiitat cu o isbânda extraordinară in şdpte spitale mart din tlj Pţiris, In * co; itra gv.tura,elor, ţjd Jfş bronşitelor, astmului, cataruri- ţ|l Nuneroase ocâsiunî, sunt puse în v în zare, lă toate '1! I il I oh ' lor de bronşe, bălelor băşiCei e),afecţiunilor pielei (n ur şi in contra eczemei. I* Cataloage ilustrate s6 trimit după cerere gratis şi franco. a »--• VECHIUL LOCAL SE ÎNCHIRIAZĂ « JOHN PITŢS --o BXJCURESTI-CON8T A.3STT A Prin composiţia sa, Gudronul £]? Guyot are proprietăţile Apel de, W Vioby si e mal tonic de cAtracăstă v0 apa. Pentru acăsta este de 6 efica-|jf citate Însemnată In contra bălelor de stomac. In timpul căldurilor M mărişi cănd bârttuie vr’oepidemie, VL Gudronul Guyot este o băutură rj» nQ presei vativă şi bittjenicS care răco-reşte st curăţă sângele. fk ■ E de dorit ca acesta prepara-ţiune să se adopte in curând uni;-versalminte. » Profesor Bazin, UKDtC'iL SrlTALULClt St-LOVIS, ^ Adevăratul Gudron Guyot este Lg\ preparat RueJaoob, 16, la Paris, m ia---------------------------------------------------- APA MINIER AL A NATURALA din B ASINUL do VICHY SURSA LABRAUD ST-YORRE DESCOPERITA IN 1853 Aprobata do Academia de Medicina, autorizată de Stat Cea mal rece, 10° cea mai gazoasă, cea mai bună pentru consumaţie la domicilii! în toate cazurile unde se ordonă ţApa de Vichy. Hoaţe de beat, de stomach şl rinlcltî, diabet», gravela, podagra, albnminoria. Peprezentant general pentru toată Romănia COMPTOIR FRANCO - ROUMAIN Pasa felul Villaeros, Seara jC, Bucureşti De venzape u"lM “ strada Bis Antim, lcolţ cu strada Mrofefi. A se a- u tadresa str, Morfeu, 23- Mare Depo î de Maşine Aoriole şi Industriale MAŞINI DE COSIT MAŞINI DE SECERAT SIMPLE PESSE 1500 BUCĂŢI viudute pân’acum > t l W " C 04 t-SŞjf' .}; b ■ r)I3ST HEUSTXXIISZEIT-A. IV1 ASINI DE SECERAT cu aparatul peatru LEGATUL SOPILOR PESTE 1000 BUCĂŢI vîndute pân’acum FABRCA PLATT Vodă, Vo. bţl-Bncureşii ba lb iei Iq 0 | f.5i dT jijbo }-n#ir liijn ■ Mare economie de lucrători curăţire perfectă ; înzestrate şi cu un inge» nioa aparat pentru formarea şirelor de pae. oi OE-A. DBTJ3STA. SFOARĂ DE LEGAT SNOP garantat pura maflila. eJ Uj IDE ZMIO-^:R,.A., FEAÎTC^ZE din La Ferte-ogijţsţ^ouarre. Făbrica Sp ciaiă de Fereşti*ş,e şi Maşini PENTRU INDUSTRIA LEMNĂRIEI C. L. P. Fleck Schite. ~ Berlin — Fondată In anul 185ţ? -r InstalatiunI complecte de GATERE FERE STR AE MECANICE ORIZONTALE 6 ■ 9‘ eiraoA «li» J nt/il ei- 0 u a *0 ai«) m 9* ATELIERE de TÎMPLĂRIE Maşini de semănat şi vedfturat, Triiori, Tocători de nutreţi, preble de fen, Tocile, Curele de traosmisiuni, muşamale etc. ^-r jT II A n ■ ff" r*1 M I li ultimul model 1895 cu şi fără elec- i I I ll I Iii n fl r r’lllNll N’1 ttîcitate*, comple.ct QU 600 franci, I wllUUlIHI L. U I wW.lv cilindre şi acceapril. Se cere agenţi. The American phonograph C; 101, Leuvenhaven, Rufierdam [Olau^aJ. u«-i flli iri HOTEL „GARAIMAN’ ^ SINAIA 101 i Situat in {tosliiiiuea cea mai pijţof^iţfc a JDiţi'p^Uofi ib 90 camere, Caşino, Biliard, Piano, Cotfictfte intime/ Banchete a aduce la cunoscuta distLiŞel noastre clientele că redeschi-1 Caraiman va avea loc ţa 15 1,27; MalL C . serviciu -excepţional puţânu rivali» cil’stionimentele simi- Avem onor.re de derea marelui Hotel Am organisat. ua serviciu -excepţional puţ laţe din străinătate cu eleganţa şi confiatul. , Toate Bforţ&r e noastre vor tinde in t 'jaulţgxn peritj. iclş cafî vpr bine^vpi să ne onoreze cu presanta lOf. Restaurant de I-iul ordin, bucătărie franceză şi română. Se prinţese angajamente pentru-pensiuue cu «ziua -şi cu luna. vnmi-mm DE NINON-DE LENCLOS HScor«şte obrazul, dă pielei transparenţa şi o face ca catifeua. , distruge isbărcitrrile PARFUMERIA ORIZA de L. LEG RÂND 11, Place de la Medeleine, Paris, Mal ’nainte' 207', rufi Saint-Honoră, pentru BINALE şi MOBILE Maşine pentru orl-ee industrie de lemnărie Şl tăun ^ VERTICALE — - Patentati» J7 Pentru urţ-.ce inlprmaţi^ne a se adrei tjaţiunea P^MilnluJ UniOpţRin BuquteştI. adresa pântfl* 16 (^7) Maiu lă adminis-pe căre' ’| dlrjgiem. 1 PENT :Hj ‘ a avea APS de ir l '<> FHA N,T®) j pbupa ueai ă JViimeie S^ g mtei ' tM'tţţp;het& i>f pa Cupeul». ia.fîravelă piiibeW. FiOixt. CELESTIHS*»; 8MWI HPAL„ w sfinţea SE VINDE ţjn ttt» .timipi(fii*iVA«i asi — Circulare şi xu Oordeâo-*-MaşinMWudea tiR W«ţ i >viS \o iv cw inO Peste 700 Gatere in funcţiune Befereuţe ‘ţpentru România se pot lua'la persoaaeleiunde am executat deja asemenea lucrări Poposit general A. G/ CABJ3SY, la Bu-> cureştl; CIMENT PORTLAND Uf du m DN BRAILA ION G» CUNŢilCUZfflrt Marca „TRUiflIk^ A se adresa la epresentantul general T, Z WEIFSJfj ţ ^ HllZlIMratl» Stelea O «ALA1!1* ' w Preiei 30 lAŞIlrfa II. Schaiedker Mnulă de n o •10b |fll fo.fnl IţOO plO0 Jnd ţ ijfiB ii«q I dm r>J1 0 «I luni* Tipogiafia ,fLd|ltaMg Al. Lei teri u, Strada Slinlu Ionică. Mov ii, -bucureşti ^ www.dacoromanica.ro