AN01 Xli-No. 2620 EDIŢIA A DUOA JOUI, 13 IUtfE «1895 âlUHClURI 1 IN ŢARA Un ..........................................40 lei fteaae luni . 20 „ Trei luni.................................. 10 . pentru !nvS{8terI pe un an...................30 „ IN STRAINfiTATE Un an........................................50 „ Şease luni...................................25 „ Trei luni....................................15 , -JuNt&riii 15 Eanl Pe pag’na III, 30 litere, corp 7 . . , 1 led linia „ „ IV „ «... 25 bani linia. Inserţe şi reclame , „ . ... ,2 lei linia Pentrn anunclurl j se adresa: LA Hdse»Âeiisfipfli|ia Ziots*afiluI un miam^pa Nani REDACŢIUNEA : l»A$A&8t7L ROMAN IVo. 13. ORGAN DEMOCRAT-RĂDIC AL ADMINISTRAŢI UN EA ; STRADA SFANŢI' IONICA No. «f. Evenimentele din Macedonia. Zeflemele. Agitaţia Răcească în Dobrogea. Moravuri detestabile. Zigzaguri. Oameni şl lucruri. Memorlele Regelui. Fermecfttoarea. EVENIMENTELE lll\ MACEDONIA 11 Cele ce se petrec azi în Macedonia, sunt dovada înţelepciune! şi e-nergiet cu care bulgarii au ştiut, sub conducerea energicului Stambu-loff, să lucreze în toate direcţiile. Stambuloff, care, or ce s’ar zice, a fost un mare patriot, şi-a dat de la început seama de importanţa ce are pentru Bulgaria, Macedonia, şi imediat s’a pus pe lucru ca s’o cucerească. Având pe 'tron pe prinţul de Bat-tenberg, imediat după resboiul victorios, purtat în contra sârbilor, Stambuloff s’a gîndit să profite de entu-siasmul poporului bulgar şi de cu-ragiiţl armatei victorioase şi să intre în Macedonia Ne aducem aminte cu toţii, cum aşteptam în fie-care zi telegrama care să ne anunţe trecerea armatelor bulgare în Macedonia. A simţit atunci, Stambuloff, care ştia să gliicească dispoziţiile marilor puteri, că Europa nu ar permite Bulgariei şi această nouă violenţă, şi s’a oprit pentru moment. Dar imediat s’a gîndit că trebuie să lucreze alt-fel, ca focul să isbuc-nească chiar în Macedonia şi Europa să fie nevoită a resolva această chestie, fără ca Bulgaria să dea o singură lovitură de puşcă. Şi de atunci s’a pus pe înfiinţat şcoli, şi a trimes ca profesori pe loţi patrioţii exasperaţi, pe toţi aceia cari dovedeau temperament de revoluţionari, pe toţi oamenii, făcuţi ca să conspire. Şi n’au trecut de cât câţiva ani şi focul a isbucnit în Macedonia. Toţi bulgarii cari locuesc şcolo, aii fost deşteptaţi, toţi sunt strîns u-niţi şi cer într’un glas: alipirea Macedoniei la Bulgaria. Noi facem propagandă în Macedonia, de un număr îndoit de ani ca bulgarii, şi am cheltuit mai multe milioane, ca să deşteptăm pe' românii Macedoneni şi să-î grupăm sub steagul românismului. Care este rezultatul propagandei •noastre ? Zero! Populaţia română fuge de şcolile deschise de noi, peste tot este o luptă teribilă între şcoală şi populaţie, românii continuă a şi trimete copii la dascălii greci şi nici nu vor să audă de şcoala românească. Abia în câteva comune, unde s'au înfiinţat Eforii, români da^u ajutor bănesc şi îşi trimet capii la şcoalple româneşti. Profesorii cei mai buni, aceia cari puteai să fie adevăraţii propagatori ai sentimentelor rbmânfeşti, au fugit din Macedonia şj. mpl$ dintife ei, au murit aer, regretând că nu-şl pot servi ţara. Ldpţăm de ut iţeai ani să înfiinţăm un episcopat tfpiMh, lumea din sferele conducătoare ştie cât am cheltuit în acest scop, ş| cu toate a-restea n’am reuşit. Bulgarii îşi au de «rtiult Episcopul lor. Deşi lucrăm de mal mult timp în Macedonia şi am cheltuit neasemănat mai mult cu bulgarii, totuşi avem o situaţie mult mai inferioară .ca ei. % In loc ca noi să fi luat. locul, pc care îl ţineau grecii, până acum câţi-va ani în Macedonia, au venit bulgarii liberaţi de câţî-va ani; au is-gonit pe greci şi ne dispută nouă chiar şi localităţile, în care populaţia română este compactă. Dacă azi sar face un plebiscit în Macedonia, bulgarii ar fi capabili să dovedească căei sunt într’un număr întreit mai mare, ca toate cele alte naţionalităţi. Numai eî au azi speranţa victoriei, numai eî schit strânşi uniţi şi privesc cu încredere către ţara lor liberă. Românii au perdut nădejdea, şi au făcut oamenii înţelepţi dintre eî destule sforţări- ca să ţie atragă atenţia asupra pericolului care ne ameninţă. Dar cine a vroit să-î auză. De aceea a/.î când bulgarii uniţi, ca un singur om, cer cu graiul şi cu puşca, ca Macedonia să fie a lor; nici un glas nu s’aude să vorbească în numele românilor. Trebue ca noi de aci, guvern şi ziare, să strigăm Bulgarilor: Staţi, acolo sunt şi români ! ZEFLEMELE rezboii) sau Pace?.. De când cu cSldurele astea colosale, e o grozavă ferbere îu toată peniosula balcaAică. Iucepând cu bulgarii şi isprăvind cu turcii, toţi sunt într’o ferbere teribilă. Nici s’au cojit bine ardei! şi bulgarii s’au Iuţit, atentând la munţii de pilaf al Turciei. Mânaţi de un prea cald patriotism, Bulgarii nă-zuesc a se scălda şi in bălţile Dobrogel, de când se tot scaldă in apele Rusiei. Nu ştim dacă le va prii apa de baltă.. Au nevoie mal cureud de un duş sistematic. £ atâta zăduf şi zăpăceală in cât tot nu se ştie până acum dacă e vorba de rezboiu sau pace... Bulgarii, sireacii, s’ar Închina şi Ruşilor, da ar dori să facă şi o sistematică cultură de ardei in toată peninsula Balcanică... Până acum el se Închină mitropolitului Clement, acesta l-a închinat ţaru!ui,deci partea: întâia a idealului bulgăresc a realizat. Rămâne partea a doua şi cea mal uşoară: stăpânirea în peninsula Balcanică... Mari sunt năzuinţele lor, doamne, Iuţi mal Bunt ardeii bulgăreşti, dar... proşti. Nu ştim de va fi rSzboiu Bau pace, cum nu ştiu nici bulgarii dacă vor-bătaie sau alt-ceva, până a-cuma luptă şi eî pe căldurile aste- ca-’n povestea : bu-te’n colo, vino’ncoace; Lasă-me şi nu’mi da pace. Pir. AGlf AŢIA RUS USCA în IDOIBIROGIEI-A. fn articolul nostru de eri am atins numai în treacăt primejdia ce ne a-memnţă prin restabilirea influenţei ruseşti în Bulgaria, şi prin încurajarea veleităţilor de unitate teritorială a vecinilor noştrii. Astăzi ni se comunică de o persoană sigură, că In Dobrogea mişună o mulţime de agenţi ruseşti, cari în trecere spre Bulgaria fac o întinsă propagandă, şi cum se ştie, că elementele eterogene din noua noastră provincie, sunt nemulţumite de modul cum este administrată, se înţelege, dacă uneltirile agenţilor găsesc ascultare sau nu. Toată această propagandă se face sub ochii autorităţilor, şi e regretabil, că conducerea acestor două judeţe este încredinţată unor prefecţi, cari nu pot fi la înălţimea greului lor post- Atragem serioasa atenţiune a gu-văranlm asupra celor ce se petrec in Dobrogea. Bine înţeles, nu-i piktem face Injuria de a’l aiiuza de conivenţă Cu aceia, cari lucrează contra statului nflşţru, dar este fatal, ca un guvern să nu poată imbrăcişa de odată toate cestiunile şi să se poată ocupa cu toafC, mal c., seafniă când este'se-coudâf d6l agenţi, dacă nu incapabili, tel puţin nedestoinici pentru un post important. Cerem cu stăruinţă ea să se cerceteze cum statt lucrurile In Dobrogea şi flaCă prefetffil de fa Tujcea şi Constanţa sunt dăgtiil de eiîergicî ea să se opună unei propagande, ale cădfei tendiiîţe primejdioase nu se pbt contesta. în starea dfc lucrur,! din peninsula balcanîisâ, guverHul trebue să facă ochii In patru, iar alegerea agenţilor seî din punctele cele rnaî ameninţate, trebue făcută cu mare atenţiune, căci adesea ori nedibăcia şi neîndeminarea lor pot complica lucrurile şi precipita evenimentele, ast-fel, că cele mal bune intenţiunî ale guvernului pot fi interpretate greşit. In Dobrogea ne găsim în faţa unui curent, ce se stabileşte cu stăruinţă de o propagandă criminală. Guvernul să ia seama MORAVURI DETESTĂRILE D’abia s’a potolit emoţia pricinuită de îngrozitoarele torlurl aplicate de mizerabilii Negrescu—Schvrartz şi Hroneli Po-lina nenorocitei copile Ana Muftteanu, în împrejurările ce se cunosc, şi alte noua torturi s’au constatat în capitala: un funcţionar a torturat pîuă la leşin pe o copilă pe care o bănuia, că întreţine relaţiunl amoroase cu fiul lui, iar o doamnă a vârât mămăligă ferbinte în gura servitoarei pe care o bătuse, pentrn ca lumea să nu ’I auză ţipetele, aşa în cât biata iemee azi d’abia mal poate vorbi. Acest cas de tortură a bieţilor servitori de către stăpâni, aduce diu nou în discuţie atât chestiunea torturelor, cât mal cu seamă tratamentul miserabil al servitorilor, cari la unit stăpîui, este un adevărul chin. Ne reamintim, că la votarea lege! contra servitorilor, toţi oratorii, cari au susţinut legea, au adus ca argument peremptoriu tot ce indura «bieţii stăpînl» tle Ia servitori, ba, chiar d. lascar Catargiu, promotorul şi propunătorul legel, a adus un exemplu tipic, pe bucătarul seu, care l’a lăsat nemîncat.— Nici unul însă din toţi aceştia n’au adus la tribuna parlamentului unul din miile de exemple, din viaţa chinuită a aeestor fiinţe, pe caii împrejurările sociale şi economice ii silesc să se robeaseă pentru o miserabilă plată Nici unul din aceştia n’a propus măsuri represive contra brutalităţilor stă-pînilor, căci toţi au considerat pe servitori ca pe nişte brute cu chip de om. * * * Mal saptămânele trecute ziarul L’ln-dependance Roumaine avea un prim articol, care, sub o formă aproape umoristică, dar în care se putea observa o amară ironie, releva modul cum sunt trataţi servitorii de către majoritatea stăpânilor. Iată prin urmare, că însu-şl un ziar, care nu poate fi bănuit absolut de loc de nici o idee sub-versivă, se ridică cu putere contra unor obiceiuri barbare şi criminale. Se găsesc incontestabil şi stăpâni buni, dar aceştia, bine înţeles, sunt puţini şi se pierd în marea celor fără suflet, fără 0-menie. Caşurile cu Ana Munteanu, cu fata îndrăgostită de fiul acelui burtă verde, cu servitoarea îndopată cu mămăliga fierbinte, au putut pătrunde iu public, dar cele-lalte, cari nu se cunosc, cari sunt înăbuşite între zidurile tăcute' ale bucătăriilor ? Ciue ar putea spune cât sufer aceşlî oameni şi nu se pot plânge, căci autoritatea la care ar reclama tot pe dânşii îî găsesc vinovaţi, şi cu toţii ştim cum se poartă poliţia cu oamenii liberi, cu cetăţenii, dar încă cu aceşti robi moderni ! Scriind aceste rânduri, nu-mi fac ilu-siunea, că o mişcare se va produce în ţara noastră penlru servitori, nici că d. Lascar Catargiu se va emoţiona şi va propune vre-o modificare .umanitarei sale legi*, în contra stăpânilor însă. De, stăpânii sunt alegători, fac parte din burghezie sau diu elita socială, şi nu e bine sa te strici ou nişte stâlpi puternici al orî-cărul guvern- Nu cred de asemenea, că nublicul nesr tru. aşa de bon enfant din fire, se va îngrozi. Scriă numai ca să constat moravurile detestabile ce se iufillreaza în practica vieţel noastre zilnice, şi să pun în evidenţă, că torturele aplicate în răstimpuri şi erijate în normă de procedură de tqate autorităţile noastie, se introduc şj în moravurile particulare,, se anihilează in modul nostru de a judeca şi de a privi lucrurile. Iată pşâlru qo am scri“ Mj§es,te rânduri co'ntja barbariei şi brutafităţel unora din stăpâni. Să 11 o pjal pretindem dar de la servitori cinste, purtare bună, ataşameât pentru casa stăpânului, când noi îl dăm cele mal detestabile exemple în această privinţă, şi-I atnărâm traiul printr’un tratament odios, ZIG-ZAGUBI ------ --— !--!—. i ----- SÂTU L Sătul sunt de. vieaţâ, Sătul sunt de amor î Vreau pace, vreau odihnă, Vreau în sfirşit să mor. $i totuşi, cîte-o-dată, In mine parcă ’$ flloî, Iar unul cere pace Si altul va războni. Gheerghe diu Moldova ■—ifcn—ww^;_-------------- «ams-inr şa fcrcs8t)tr«i-' INSTRUCŢIA FEHflEEI [n tdată lumea cestiunea feraeoi este la ordinea zilei. Peste cele-l’alte preocupări ale guvernanţilor din toate ţ-trile, cesli-unea aceasta se impune, e3e la iveală şi cere o grabnică şi dreapta soluţiune. Am relevat aceasta într’unul din articolele, de sub această rubrică, când am vcrbjt despre rosultateie examenelor generale în şcoalele private de fele, şi în care arătam,, că fatalmente suferim, ca în toate cestiunile, influenţa marilor transîorraărl din aptlş. fn ţările străine, din Europa, din A-merica şi până şi în cele din Australia, cestiunea instrucţiune! şi educaţiunel fe-meel a eşit din domeniul teoretic, s’a impus pe cel practic şi & intrat deja în usul obişnuit al lucrurilor naturale. Iar ca o consecinţă aşteptată şi prevăzută, emanciparea el politică se agilă, iar în-tr’uneie părţi s’a realizat deja. Lumea nouă, America şi Australia, mal practică, a ştiut să resolve şi această ceşti une, ast-fel că conlucrarea ambelor sexe în marea activitate socială, nu este de cât o îndrumare mal mult spre progres. * Se ’nţelege, că femeiele noastre n’a îi încă pretenţiunea de a fi emancipate politiceşte — de alt-fel nici noi nu ne-am prea grăbi ca să le satisfacem în această privinţă — dar au drept la instrucţie şi la emanciparea intelectuală. Ce s’a făcut lâ noi pe acest teren, incontestabil, este un progres vădit. Cine cunoaşte situaţia inferioară a femeel din secolul trecut, de mal acum 30—40 de ani, în ţara noastră, nr rămâne uimit de ce este astăzi. Dar din- nenorocire, s’a căutat a se da o direcţie primejdioasă instrucţiei şi educaţiei el, neeontorm cu tamperamentul nostru, cu împrejurările mediului, şi mal cu seamă cu nevoile veacului, de care trebuie să ţinem foarte multă socoteală. Mal întâiu de toate nu suntem încă ho-tarîţl asupra unul metod în privinţa învăţământului : admitem egala împărtăşire a fetelor la instrucţia băeţilor, sau nu ? Şi acest punct este foarte important, căci după cum vom admite sau nu, depinde menţinerea diferenţiere! sexelor cu toate consaoinţele el morale şi sociale. Nu avem şooale pentru fetele doritoare să urmeze un învăţământ, care ar putea să le îndreptăţească să ia parte egală în lupta pentru existenţă, căci în starea-actuală de lucruri, activitatea femeel esle foarte mărginită şi redusă numai la profesorat. * Suniem porniţi pe reforme, cari să ne pue la nivelul tendinţelor veacului. Nu trebuie să uităm însă, că de resolvarea într’un mod cât se poate de matur a ces-tiunel instrucţiune! femeel, atârnă foarte mult întreaga problemă a viitorului, rolul uuel bune mume şi al unei toune ce-tăţene, având o mare înrâurire în destinele omenire!. Ast-fel oum este instruită şi crescută femeea noastră este departe de a corespunde nici actualei el meniri de muinS şi casnică, In starea de lucruri de acum, necum rolului ce-I este' eservat în viitor. Lupta pentru tr’aiiî devine tot mal grea în fie care zi. Conluorarea el în susţinerea căsniciei, se face tot mal simţiiă, prin urmare trebue s'o punem în condiţiun e necesare de a putea subveni rolului -şed viitor, care se apropie cu paşi repezi. BULGARIA Şt AGITAŢIILE MACEDONIEI^: Sofia 22 Julie, —* Comisariatul turpeşc din Spiia declară că nu are nici o confirmare a ştire! venită cri din Qonstantinopol în .privinţai intrărel- unei bande de 100 de oameni armaţi pe teritoriul otoman la Dju-man; ol nu crede această informaţie,—cel puţin sub această formă, esactă. Având în vedere măsurile energice luate de autorităţile bulgare şi în care representantul Turciei trebue să aibă încredere, pare că e vorbă de o bandă vechie, care a făcut apariţia sa în acest district. Prefectul de poliţie constată că pare a-proape cu neputinţă ca oameni armaţi să treacă actualminte, graniţa, căci toţi aceia cari sosesc la graniţă sunt întorşi sub escortă. Memoriele Regelui 1 e *7 1 «Giibinelul îatiuneţste elementele conservatoare «ale -aniănidoror nuanţe, aceia cari erau pentru şj aceia cai i erau contra lui 11 Februarie. Lascar Catargiu şi Mavrogheni sunt oameni plini de onoare şi de dreptate laţâ cu legea ; ei tot-d’a-una m’au povăţuit bine in anii din urmă. Costă-Foru şi Tdfl au eşit din popor; cel din urmă a luat parte-ia mişcarea de la 1848 şi s’a pronunţat contra domnului strein în lStit), pentru căi era de păi ere că un domn strein nicî-odată n’o să lie in stare să cunoască ţara în fond şi nic'l să-I posedeze nici limba, nici religia. Astă-zi e ministrul meu de culte şi ’mî-a declarat, când a intrat 1n minister, că Încă n’a fost domn care să cunoască ţara mai bine, care să res-pecteze religia ca mine. Dacă ai cunoaşte tu pe'Omni acesta,* al pune şi mat mare preţ pe declaraţia lui. «Tel! tot-d’ă-una ţî spune ee are în gând fără ocol, nu sufere nicî-o contradicţie şi are o voinţă inflexibilă ; el spune că ţine mai mult la ţara Iul ca la: libertăţi1: «Ţiu mai mult la o-noarea ţârei mele ea la libertăţi». Nu mai mă tem că1 n’o să rămâe mulb Sn minister, pentru că o simplă di vergin ţă de părere poate să’I facă să se retragă. «D- N. Creţuleseu, actualul meu ministru de justiţie şi ad-interim al lucrărilor pdblice, este un om foarte onorabil; a fost arestat în noaptea de 11 Februarie 18G6 ca prim-ministru al lui Guza. De atunci s’a retras de tot din viaţa politică ; dar când a văzut că m6 gândesc serios să abdic, a alergat la mine să me roage să renunţ la aceste gânduri şi s’a pus cu totul la dispoziţia mea. N’a priimit un portofoliu de cât pentru câtă vreme a fost pericol şi ’mi-a oferit demisia de cum a trecut pericolul; dar dupecererea mea a rămas provizoriu în minister. «•Ministrul actual de resbel ; gene-*, ralul I. Florescu, care deja după vremea lui Guza şi in particula după li Februarie, era ţinta partidului roşu a fost inegrit în toate chipurile. In organizarea armatei, el Începu cu gre-şala orî-cărul croitor pe tiparul franţuzesc, dar acuma a revenit de la a-ceastă manie. Nu | ot să spun alt că sunt foarte mulţumit de el şi că se-cundează toate dorinţele mele- «Generalul Solomon, colonelul Slă-mceănii şi colonelul Zefcari sînt nişte militari bravi, care cu toţii erau la postul le lor la ora pericolului şi ’şî aii îndeplinit datoria cu credinţă. Armate1 s’a purtat deosebit de bine în zilele dificile, ceia ce m’a bucurat mult, pentru că tot d’auna ’i-am arătat o solicitudine particulară. «Ce deosebire între ministerul dea-cuma şi între cel de astă iarnă. Astă zi am oameni care dirijează cu curaj şi cu energie cirma statului; a-tiincî aveam miniştrii care se lăsau să fie induplecaţl de discursul lie-că-ru'i deputat. «Nici unul din membrii fostului cabinet n’a reuşit la alegeri ; numai cinci fracţioniştl în Moldova şi cinci oppsaţi in Muntenia aii fo„st aleşi. A-îegerea biuroului dă nr sura noueî camere; preşedinte D. Ghica, vice-pre-şedinţî Boerescu, G. Cantacuziuo, Pogor şi Corrţee, toţi, care in timpul ier-neX, au avut p atitudipe perfectă. «Cu ocasia descifid^rerCamerel, am foşj salutat' mai cu "căjdură ca ori câ,pd , entusiaşimii a fost ;a culme, Ia pasagiuI din discursul meu, în, care declarăm (Jă suţţt hotărîţ să ’fnt conţinu^, misiuflea'; aii tiiecfit1 câterva minute până şa pot şă încep iar să voţbgşC; Cânt am părăşit sala, iar mi s’au făc.ut OvaţiunI care s’au prelungit .puijă m.’am întors la palat in sfra1-dpie pline de lume. «Acuma camera se ocupa de regu-înrea a situaţiuneT de tot compromisă www.dacoromamca.ro 13 IULIE[| 1895 LUPTA No. 2620 chestiei finanţelor şi a prea neplă-utel afaceri Strusberg. «Propunerile făcute de amândouă părţile interesate au mult pentru şi mult contra lor. Conversiunea în hîr-tie 5 la sută e neînlăturabilă. «Cum cunosc pe Ambronn de aşa de demult şi fiind-că tot-d’auna ’l-am ţinut de om cinstit, vedeam în el cel mai sigur păzitor al unor sume aşa de considerabile. Pe dată aş fi consimţit la destituirea orî-oăruia altul, mai cu seamă de ar fi fost aşa de prieten cu Strusberg cum e Ambronn. Cel care primeşte o astfel de situa-ţiune trebuie să poarte şi toată răspunderea, şi Ambronn nu trebuea şi nu putea fără să violeze datoria lui de comisar al Statului, să nu ştie că depositul a fost înlocuit cu hipoteci nerealisabile şi pe care nu le-a recunoscut nici un tribunal. (Va urma) ECOURI Origina unul titlu.— D. Valois a cercetat de unde vine atributul de rege prea creştin, care se didea regilor Franţei. Unii spun, c& datează de pe timpul Iul Ludovic al XI, alţii de la botezul lui Clovis. D. Valois a aflat, ci el datează de pe la începutul secolului al XIV, în ultimii ani al domniei Iul Carol V, ca titlu ereditar exclusiv rezervat regilor francezi. Dar papii acordau acest titlu regilor ca un elogiu personal, $i mal înainte de secolul al XIV. Ast-fel Popia cel scurt, Carol col mare, Ludovic cel tîner şi Filip August aii purtat şi el a eet atribut de regi prea creştini. Progresul irreligiuneS.— Dn congres universal al liber-cugetătorilor se va ţine la Bruxelles, în zilele de 22, 23 şi 24 Septembrie Şedinţele congresului vor fl publice. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE Din America.— Conflictul do frontieră iscat între Peru şi Bolivia, şi care era să se sfârşească cu un resbel, •s’a aplanat pe cale pacifică, graţie intervenţiuneî nunţiului papal Marele maestru al puternicei asociaţii Cavalerii munceir din Statele-Unite, a invitat pe membrii societăţeî de a boycota biletele băncilor naţionale, de la 1 Septembrie. Se înţelege, că această manifestaţie nu va avea însă nici un jesultat practic, căci biletele băncilor vor fi primite în valoarea lor la casele publice, Aniversarea lnl 1870 la Berlin.— Aniversarea victoriilor de la 1870 s’a serbat cu mare ceremonie la Berlin. S’a făcut încoronarea drapelelor tutulor regimentelor, cari au luat parte la resbel şi cari in urmă au ^defilat în sunetele imnului naţional Wacht am Rhein. La Universitate profesorul Treitschke a reamintit episodele resbeluluî şi a făcut panegiricul unităţeî germane. El a sfârşit ast-fel: «Sabia trebue să conserve, ceea-ce sabia a cucerit; nu trebue să uităm, că forţa poate fi domesticită numai prin forţă». Aceleaşi ^ceremonii militare şi civile s’au făcut în toate oraşele Germaniei. Casele de nebuni din Brema. — Senatul din Brema a orânduit o anchetă, care să cerceteze tratamentul nebunilor în diferitele stabilimente, în urma gravelor denunţări ale doctorului Scholtz, care a publicat, că nebunii sunt brutalisaţî în mod îngrozitor. In urma acestui scaudal toţi medicii a-siluluî şi-au dat demisiunile. O să avem dar o nouă ediţie a procesului de ia Mariaberg. Pentru exposiţia universală de la 1900.— Henri Gautier, directorul exposi-ţiei francese de ia 1900, a propus următorul plan guvernului : să stăruiască pe lîngă cele-i’alte state, ca acestea să împrumute pe tot timpul cât va ţine expo-siţiuuea cinci diu capo d’operile museelor lor naţionale. «Ar fi un spectacol uimitor, zice d. Gautier, ca printre cele l’afte minunăţii aie muncei omeneşti, să fie strînse la un loc toate pîozele renumite ale celebrilor pictori 00 Rembrandt, Rubens, Raphael, Velasques etc.». Numai să vrea să le împrumute. llârtloarele prlnţulal de Bismarck. Demisiunea contelui Rantzau, giuerile prinţului de Bismarck, din postul de ministru plenipotenţiar, va fi, se svoneşte, preludiul unei campanii înverşunate a Bismar-ckiştilor contra împăratului. Postul cancelar ar poseda .oare-carl hârtioare, a căror divulgare ar fi cam neplăcută luî Wilhelm II. Aceste documente se rapoartă la o istorie de împrumut şi la mal multe afaceri intime de un caracter foarte delicat. . Contele Herbert. de Bismarck este însărcinat cu conducerea campaniei. In a-cest scop fiul cel mal mare al principelui va pleca în curând în Englitera, unde hârtiile sunt depuse. FRANCEZII IN MADAGASCAR Paris, 23 Iulie.— O depeşă a generalului Duchesne din Majunga anunţă că marşul asupra lui Andriba continuă. Construcţia drumului causeazâ dificultăţi mari totuşi drumul a atins de acuma Andileile. RUSIA Şl ANGLIA IN ASIA Petersburg, 23 Iulie.—- După informaţi uni private regularisarea graniţei Pami-rulul nu se va face aşa de curând. Se a-sigură că Rusia va insista asupra evacuării teritoriilor Roschan şi Shuquan de către Afgani şi va cere executarea convenţiuuei de la 1872 care adjudecă aceste două teri-toare Rusiei şi declară Amu-daria ca graniţă dintre Rusia şi Afganistan. EVENIMENTELE DIN SOFIA Sofia, 23 Iulie.— \Svoboda publică o declaraţie a Stambuloviştilor care zice că, cu toată moartea şefului, partidul nu se va disolva şi va continua lupta pentru independenţa patriei. D-nu Petkoff va lua direcţia partidului. Programul va fi acelaş, adică : «lupta in contra influenţei ruseşti şi angajamentul de a ţine sus şi tare drapelul independenţei bulgare». Programul a fost primit de toţi delegaţii veniţi la înmormântarea lui Stambu-loff. Intr’un articol intitulat: *Cine sunt omorâtorii lut Stambuloff ?» ziarul citează o serie de pretinse fapte pentru a insinua din nod că asupra prinţului cade răspunderea morţii luî Stambuloff. Serviciul de supraveghere in favoarea oare-căror agenţi diplomatici şi câtor-va partisani ai lui Stambuloff continuă mai cu deosebire noaptea de şi nici o tentativă de desordine nu s’a produs. REZULTATELE ALEGERILOR ENGLEZE Londra, 23 Iulie. — Resultatele cunoscute ale alegerilor: 361 unionişti, 122 liberali, 9 parneliştl, ăl anti-parnelişti, 2 lucrători. Unionişti! câştigă 91 de locuri şi liberalii 18 decişiune Prudenta Viena, 23 Iulie.—După o corespondenţă particulară din Carlsbad, prinţul Ferdinand al Bulgariei ar avea de 'gând să prelungească şederea sa acolo cu două luni. Principesa Maria Luisa, care este în a-cest moment la Schwartzon la părinţii eel, va pleca mâine la Carlsbad. Totuşi aceste ştiri nu sunt confirmate încă în mod oficial. D-R THOMESCU Profesor supl. de clinică infantilă Medic-şef al spitalului de copil No. 16. — Strada Italiană, — No. 16 A. I3ST IAŞI O nonă propunere,—d. de Leeuw Am spus erl că reprezentantul casei Ma-atschappy tot Exploitalie van Wa-terleiaingen în NederlandL d D. de Leeuw din Amsterdam a vişitat împreună cu d. A. Savul lucrările de captaţiunea âpel. Aceşti ingineri au împins excursiunile lor până la Prut şi Jijia de 6 parte şi până la Şiret de alta, pentru ca d. de Leeuw să-şi deie seamă de mijlocul cel mal economic de alimentarea laşului cu apă. *• Nu putea şti încă părerăa sa. d. inginer Savul spune, că „dacă englezii vorbesc puţin, olandezii îl întrec*. Inginerul străin comunică cu Savul în limba engleză, singura limbă pe care o cunoaşte, în afară de olandeză Propunerile sale ar consta în aceia că el se obligă a face toate lucrările pentru aducerea apei în oraş pa socoteala sa. Va da pe zi oraşului, atâţia metri cubl de apă, câţi va vroi primăria. In schimb el va percepe o taxă de... pe metrul cub de apă, care se va fixa la încheierea contractului In acelaşi timp, d. de Leeuw se angajază şi cu .lucrări particulare : va instala cişmele în toate casele, în condiţiunile şi după tariful fixat de comună. * In urmă inginerul olandez a avut o convorbire cu primarul, care s’a întors de la ţară în Iaşi, înainte de a pleca în străinătate. GERMANIA Şl MAROCUL Berlin, 23 Iulie. — „Post“ află, că în-crucişătorul „Mărie* va sosi la 29 Iulie înaintea lui Tanger. Ştirea după care ca-noniera Wolf va merge de asemenea la Tanger, înainte de finele lui Iulie, nu se confirmă. Acest bastiment nu va părăsi Adea de cât la 29 Iulie şi nu va putea sosi la destinaţie înainte de 6 August. DIN CAMERA ITALIANA Roma, 23 Iulie. — Câmera a continuat discuţia proiectelor privitoare la tesaur. După mari desbaterl asupra articolului 26 care sancţionează convenţia dintre tesaurul şi Banca Italiei îtt privinţa serviciului de te-s&ur, d. Placido a propus un amendament în favoarea băncilor de sud. D. Grispi a combătut amendamentul care a fost reBpins cu 1&5 voturi contra 42. Şedinţa s’a ridicat apoi. INFORMATIUNI Ziarele oficioase confirmă ştirea, că ministrul de externe bulgăr, Nacevici, s'a prezentat la Agenţia noastră din Sofia, şi a făcut scuze, în numele guvernului, pentru brutalităţile suferite de d-ba şi d-l Papiniu, şi de d-l Păcleanu, cu ocasiu-nea inmormînlărei lui Stambuloff. Presenţa ministrului bulgar la Agenţia noastră consfinţeşte toate sgomotele in privinţa atentatului mizerabil comis contra cortegiului funebru, atentat fus la cale şt executat de poliţia bulgară. Credem, că este de demnitatea ţărei şi a guvernului, ca să nu se mulţumească nu mai cu nişte scuze platonice, cind guvernanţii din Sofia, în setea lor de res-bunare contra unui nenorocit cadavru, n'au ţinut compt nici de solemnitatea momentului, nici de umunitatea diplomatică, nici de cele mal elementare noţiuni de curtenire internaţională. Guvernul nostru este dator să dară cu energie anchetarea brutalităţilor şi pedepsirea culpabililor, ori cari ar fi ei, dmdu-i-se ast-fel o legitima satisfacţiune. Dacă la noi r’ar fi, întîmplat un atare fapt, de sigur, că susceptibilii noştri vecini ar fi făcut un tărăboiu fină la cer. Se ştie astă-zi, din mărturiile celor pre-senţi, că poltţia a iscat panica, şi in loc să caute a o linişti, a făcut din contra. Necornpledând 11-se erî consiliul de reformă al armatei, care trebuia să judece caşul sublocotenentului Pop, dacă trebue sau nu reformat, afacerea s’a amânat pentru Sâmbătă. Din seria de a seară a examenului de bacalaureat s’au distins d-niî Cră-ciuneanu Aurel, Alexandru Drăghi-ceanu şi d-ra Damianof. D-l Dr. Dimitropol, directorul băilor E-foriel, a plecat în streinătate. Absenţa d-sale din Capitală va dura o-lună. D-l Grigorie Bâdescu, Doctor Veterinar de la Milano, a trecut cu un strălucit succes examenul de liberă practică în ţară. La Galaţi s’a arestat un individ Ileisinger, care exporta tetetiriere pentru Orient. Mizerabilul era ajutat rn meseria luî de Petrache Mihăilescu, agent la biuroul de servitori. Acesta lua fetele tinere şi frumoase, cari voiau să intre la stăpân, şi le da mediatorului numit. Ambiî sunt arestaţi. Cerem ca justiţia să proceadă cu e-nergie contra acestor miserabill, cari propagă prostituţia şi aruncă desola-rea în familii. O dramă pasională Aseară o dramă pasională s’a întâmplat în Calea Rahoveî. Un individ a tras cu revolverul în soţia luî, care părăsise de mai multă vreme domiciliul ^conjugal, rănind’o grav. Apoî a tras un al doilea glonţ in copilul lui, pe care însă, diu fericire, nu l’a nemerit. In urmă şî-a tras un glonţ în frunte, rămânând mort pe loc. Rănita a fost ausă la spital. Parchetul a fost avizat. La ediţia II-a vom da detalii. Inginerul Massaiolli, care a fost muşcat mai acum o lună de un câine turbat,* şi nu s’a inoculat, erî noapte a fost apucat de boala hidro-fobie. Pacientul se află internat la Spitalul Brâncovenesc. In Piatra-Neamţu, a căzut erî o ploaie torenţială însoţită cu grindină în greutate ae 7 — 9 grame, cauzând foarfe mari stricăciuni. La Feteşti erî, iar s’a întâmplat un accident nenorocit. Un lucrător bulgar, care lucra la balastrarea liniei Feteşti—Cerna-Vodă, voind să se urce pe un vagon de ba-lastru, pe când trenul era in mişcare, a căzut între roate şi a fost sdrobit cu desăvârşire. Cadavrul a fost dus la spitalul diiţ Cerna-Vodă. -A. 'V I S Biuroul de advocătură al d-lul Gh Pana, va continua a funcţiona şi pe timpul vacauţUlor. Biuroul este situat în strada Huma Pompiliu No. 33, şi este deschis la 0-relc obişnuite, ca şi în trecut. INSURECŢIA DIN CUBAB Madrid, 23 Iulie.—„ImparciaL afli din Havana, ca coloana generalului N&varro a sosit înaintea lui Bayramo fără a fi întâlnit insurgenţi. FOIŢA Q1 ARULUI „LUPTA" (24) p. elzEar FERMECĂTOAREA XIV Roger, în adevăr, se culcă câte odată la casa de la Pyramidă şl aci petrecea în tote zilele. 'El conserva totuşi ca domiciliu oficial, apartamentul ce-I recomandase Pyrame. Conform recomandaţiunelor lui Rog ar d. Petrement făcuse să se dea cheile nu fra-telul condamnatului, dar iul Pyrame. Uu testament scris de Jean Guhmâin cu doi Bau trei ani mai ’nainte, instituia pe fratele ueu, singura sa rudă, legatar a tuţur-ror bunurilor sale, dar făcea din batnnul servitor executorul Beu testamentar, incre-dinţindu-I gestiunea micului seu patrimoniu pînă la întoarcerea iul Roger. Pyrame era deci liber, Roger trecând drept absent ori mort, de a dispune de „casa norţel*, cum o numeau în cuartier. El istorisi câtor-va persoane care’l întrebară, că el a avut norocul de a o Închiria pentru câte-va luni unul marinar d. Paul Roger. ! Aventurierul, plecat din Bordeaux adol-scent, era astfel de necunoscut că nici o bănuială nu deşteptă. Renane câte ceva de Ia o femeie pe ori unde ea a trecut. Adorabila moartă preocupa indeBtul pe Roger ca ei să simtă plutind auvenirnl el în această casă singuratică unde el descoperi flori uitate, batiste de femee, panglici Bau mănuşi vechi, piese de convingere pe cari uitase să le ea. Scrisorile Elenei fuseseră luate din biroul lui Jean Guilmain şi păstrate de judele de instrucţie. Roger le văzuse la doBar. Dar găsise el tot ce scrisese tînăra femeie ? Aceste scrisori erau destul de com-promiţitoare,dar neînsemnate la urma urmei. Pentru bilete mal intime, amorezaţil n’au trebuit să caute altă ascunzătoare sigură, care a scăpat poate cercetărilor justiţiei ? Roger, încet, cu răbdare, scotoci caBa, metodic. Ridipă toate dulapurile, demasca tablourile, oglinzele, mobilele, le verifică, mal bine de sigur cum nu făcuse poliţia. Ideia pe care o urmărea îl dădu o intuiţie o găcire care întrecea perspicacitatea oamenilor de meserie. Ei era sigur că acolo era ceva de găsit. Dar unde ? cum ? în ce chip ? El avea credinţa, dar nu sîngele rece, ast-fel crezu folositor de a se ajuta de Pyrame în aceste cercetări. Câţ deBpre Peyrel el se călea deja, că i-a spus secretul seu. P.y rame n'uvea nimic de prepelisar, dar abilitatea priceperea şi executarea făcea diu el un om precios într’o asemenea corectare. D(u cele dintâi bservuţil fâcuto iu co- mun, el arăta de ce talent natural de a-naliză era înzestrat. Linişti mal întâi spiritul stăpînulul seu şi ştiu să-I insufle că norocul îl va servi mai bine de cât o încordare de spirit ardent dar sterp. Dupe o recunoaştere amănunţită şi copilăroasă prin toate colţurile e&sel, cel doi bărbaţi, nedescoperind nimic nou, ajunsesă la o perioadă de convorbire intimă unde Pyrame făcea pe Roger se nareze mii de istorii din copilărie şi tinereţi, în speranţa de a găsi acolo oare care lumina, oare care speranţă. In acest timp, noi am văzut, călătorul n’a întrerupt vizitele sale oara la Pyrel. Mal în fie-care Bară, Bub lampa care lumina salonul el găsea pe negustor lîngă portretul Eleneţ. Glotilda auzea ciad sosea vizitatorul şi cobora lingă cel doi amici. Roger nu se sătura de a face se vorbească, chiar asupra subiectelor streine scopului şefi se creţ, sunetul vocel tinerel fete liniştea nervii sel continuu iritaţi. Gînd regulat, la zece oare şi jumătatute, tatăl el nu se înturnuse încă, d-şoara de Brisomurin, spune noapte bună acestor d-nl. Guvernanta mută şi somnoroasă, care se a-şezhsâ la sosire se sculă la ora plecării şi eşea ca un automat pe urmele tinerii fote. Peyrel nu vorbi şicl odată cel Iutii oaspetelui lai de proiectul lor comuu de res-bunure. El îl ştiu ocuputcu o lucrare misterioasă şi nu îndrăznea să-l întrebe. Poate asemenea acest, suflet slab desperase deja j de succes. www.dacoromanica.ro xv Grădina oferea spectacolul unei părăsiri complecte. Era evident că Jean Guilmain, dedat cu totul la dragostea lui, o lăsase în părăsire de mult timp. Pe deasupra, procesul durase mal multe luni şi venitul nu păruse suficient pentru a plăti cheltuelile de pază şi întreţinere. Ast-fel cele mal multe plante crescuse în voie, copăceii ţmpedica& aleele cu crengile necurăţite, viţele viei pe care nu le tăiase ca de un an la întlmplare şi se încolăceaţi ca nişte şerpi. O stîncâ de piatră, aşezată lîngă un puţ conţinea pe fund apă incro-pită provenită din ultimile ploi. Roger parcurse cu Pyrame aleşle pline de iarbă. El îl istorisea ce fericiţi ani a petrecut cu fratele sett sub aceşti umbrarl, unde fratele cel mal mare l’a învăţat primele litere. El găsea amintiri la fie-care pus. Traversaţi o grădină de legume unde se încrucişaţi viţe de vie a cărora struguri cînd se coceaii era jumătate negri jumătate albi, curiositate tare la modă îh viile din prejurul Bordoulul. Pe urmă njunBe la un gard mic înalt, care se părea că închide proprietatea. Treceai! printr’o strîmptă deschizătură care da trecere într’o grădină engleză în mijlocul căreia era ca un dom format de frunze. Nici o simetrie în acest colţ ; teren, unde copăceii crbşteaă deşi nelăBÎnd intre el de cit nişte cărări strimte şl strîmbe. Era unul din locurile iubite de Joau şi Roger iu timpul copilăriei lor. Un » Comunicaţiile sunt restabilite între Cay-ramo şi Mauzamlb. Un păzitor de coastă american a prins vaporul „Childo*, conducând la Cuba o bandă de fiibustierl. Escadra germană venindjdin Ferrol a sosit la Voga. PLANURI RAZALE IN ORIENT Roma, 23 iulie.— Papa a decis să însărcineze nişte misionari asompţioniştl francezi cu direcţia parohiilor de rit grecesc din Stambul şi KadikenI, din Constantinopol şi a şcolilor anexe. A mal decis în principia să împingă cu activitate, cu concursul preoţilor francezi al congregaţiunel Propagandei Fide crearea unul stabiliment de studii înalte literare şi teologice pentru perfecţionarea clerului grecesc. HUGUES LE ROUX COPILUL Când spuseră că li se căsătoresc copii, părinţii ziseră: — Ce vreţi 1 Se iubeau foarte mult 1 N’am putut să nu le facem voia. Prietenii dedeafi din cap şi darea asta din cap însemna un fel de aprobare. Şi când e vorba la adică, oamenii suut foarte liberi sâ’şl mănânce capul. Şi era prostie nespusă a mărita o fată aşa de slabă cu uu tânăr aşâ de delicat. Numai o minune ţinuse în viaţă până atunci pe tinerii ăştia aşa de plăpânzi. Ea, aşa de albă, în cât păru-I era plin de reflecte de argint, în cât gâtul i se rumenea de emoţiune când venea o scrisoare, câud se lovea cu inelul în pahar. La dânsul, nu frigurile plăcere! puseseră atâta umbră subt ochii Iul. EI resuma toaţe oboselile lui fizice, toate dificateţile Iu! de spirit. Aşa de incorporaţi, merseseră unu spre altul, cu ochii ridicaţi cu un foc de iubire curat ca şi flacăra făcliilor cari strălucesc aşa de sus în biserici, printre flori. El se dusă cel dântâl dupe o lună de miere de şase luni. In locul florilor de portocal de la hamurile cailor şi de la livrele fu pus zăbranicul negru. In ziua aceea nu o văzu nimeni. Era leşinată unde-va iu casă. Oamenii neputându-se gândi la dânsa fără să nu 8e Întristeze, ziceai), ca si se scape de melancolia lor: — Ea a voit aşa! In minutul când porni dricul din poartă afară se răspândi vorba asta în cortegiu : — Şi nu ştiţi boclucul ? Este însărcinată ? Aşa era: ân corpul acesta tânăr întins pe un pat tremura o viaţa pe care o a-prinseseră el intre sărutările de nuntă şi sărutările de adio. * * * Iu potriva aşteptării doctorilor, muma trăi, copilul nu muri. Refugiată pe marginea patului gol, prea mare pentru dânsa, lângă leagănul copilului, se uita la dânsul ceasuri întregi cp ochii plini de lacrimi, îl privea cum dormea. Şi când deschidea el ochii, el i se părea că vede în ochii lui pe aceia care plecase lăsându ’I gagiul acesta al iubi-rel iui. Trecu multă vreme până să înceapă copilul să vorbească. Poate pentru ca să nu iţ. spue lucrurile prea triste la earl se gândea el serios pe perina lui. Trecu multă vreme până copilul să umble. Ori când se silea ca să pue piciorul obosea. ţ Când îl întreba muipa, cu junghiul în inimă: —- Te doare ? El răspundea dulce : — Nu, mamă. Insă îmi place mal bine să mă odihnesc. Din zi în zi durerile erau tot mal vii. Copilul uu se putea ţine pe picioare in prăvălii. II durea un şold. Se ’ntorcea tâ-rându ’şl picioruşul; noaptea se deştepta cu ţipete. părăiaşl curgea aici. Adesa fratele cel mal mic cu noroiul din pîrîă zidise case mici pe care le usca Boarele. In mijlocul grădinel găsiră bănci de lemn pe jumătate patrede de vechime şi scaune m&i solide care nu eraă de cît de cîţl-vu ani, între altele u& fotoliă mare pe care Pyrame îl privi cu băgare de seamă. Elin-Buşi îl cumpărase cu doi ani mal înainte dupe ordinul lui Jean. care-I făcuse în astă privinţă recomandaţii speciale. Pyrame luă din loc fotoliul şi Bcormcli pămintul de prin prejur. El găsi acolo an ac lung pentru părul capului. Amorezaţi^ trebue Bă fi venit aici. Pe un arbore vecin, al cărui trunchi!! era aproape ascuns 1» frunziş, cel doi bărbaţi observară de odată litera E tăiată adine în coajă. (fiRoger crezu în o fantazie sentimentală a fratelui set! şi a Elenei, dar Pyrame se îndoia. Lui nu-I păru cu putinţă ca d-nul Jean şî frumoasa d-ră Peyrel Bă’şl fi petrecut timpul gravînd litere pe arbori. Litera era de mtua lui Jean, aşa cel puţin Pyrame pretindeu câ*I Bigur. Roger nu punea alt-fel pe âceBt fapt uiţi o importunţă. A doua-zl, Pyrame atrase atenţiunea lut Roger asupra unei litere asemloea gravată pe alt arbore (Va urma) LUPTA No. 2620 r i a V . ‘Jir 1 s 13 IUI IE 1895 Şi doctorii cire ’î pipăiseră corpu ’I şubred deteră di a cap incruntând frunţile de remulţumire. Ziseră o singură vorbă o vorbă care băga junghiul în inima mumei : — Coxalgie..... Asta însemna că ani întregi copilul nu va putea să umble. Trebuia să'se întoarcă în leagăn ca să se întindă intr’ânsul ca o mumie mică înfăşată în sarcofagiul el. Muma, vecinie cernită, mergea tot-d’a-una pe jos lângă trăsurica copilului. Alegea aleele pustii, fugea de grădinile publice, de veselia din square, Fugea să nu vază sănătatea copiilor celor-I’alţl, bucuria lor. Mal cu seamă voia ca să nu vază copilul său jucăriile de copil la cari el nu putea lua parte. El nu trebuia să ştie că alţi copil alergau după cercuri şi băteafi mingea, că alergau călări pe beţe safi înhămaţi cu o sfoară, că se învârteau pe dupe pomi ţipând ca lăstunii împrejurul unei clopotniţe. *■ * * Şi el, micul lungit, îşi punea toată gingăşia ca să lase sâ se creadă că el e prost, că nu ştie ce sunt jocurile, că nu ’I venea poftă să se joace d’av’aţiascunsele. Era destul de mâhnit că nu se poate stăpâni să nu se tânguiască ori când îl pipăiau doctorii, safi când durerile mal tari îl deşteptau noaptea. Zicea une-ori : — Ştii tu, mamă dragă, că efi am mult noroc ? Dac’aş fi Un copil ca ceilalţi poate că m’al fi trimis pînă acum în colegifi. AI face vizite fără mine. Ai mînca pe la prietine. Te al duce la bal du toate mumele celelalte. Pe mine m’al lăsa acasă. Aşa însă, efi te am tot-d’auna lingă mine. Tu nu a! alt prieten. Cînd deschid ochii te văd pe tine. Gînd adorm pe tine te visez. Dacă am poft să aud muzică, tu deschizi pianul. Dacă mi se ureşte, iei o carte şi ’ml citeşti. Iţi aduci aminte tu de istoria băeţe-lului englez, pe care ’mi al spus’o deunăzi ? Fusese dat îu pension la un profesor foarte aspru ca sâ’l îngrijească. Părinţii lui plecaseră în Indii. Acolo în pension era bătut cu bastonul. Şi cît de cruzi erafi camarazii lui t Cei mari născoceau fel de fel de mijloace ca s&’l facă să sufere! II furafi lampa ca să’l silească să se culce pe întuneric. Se ascundeafi subt patul lui ca s&’l sperie. 11 sileafi să verse nu ştiu cîte găleţi de apă prin curte ca să se îngroaşe ghiaţa şi el să se poată da pe ghiaţă. Noaptea trecută, m’am deşteptat, mă gin-deam la toate astea: şi te ascultam cum dormeai Iml ziceam: «Numai să nu se în-timplc să mă pot scula prea curînd, fiindcă atunci mama n’o să mă ţie tot lingă dînsa.t Mă întrebi cîte odată dacă nu sunt trist că stafi tot culcat, dacă n’am poftă ca să alerg. Atunci îmi-a părut răfi că nu m’am putut scula din pat ca săte iafi de gît, să te deştept şi să’ţl spun - «Mamă, jură’ml că o să trăim tot-d’auua împreună, chiar dupe ce mă voiţi vindeca.» cordia au fost descoperiţi azi de poliţie. El se numesc Iancu Xantopol, Her-man Cernea şi un grec, al cărui nume ne scapă. Indivizii aceştia ţineau chiar în centru Capitalei o mică prăvălie, care servea ca antrepozit de contrabande. Vom reveni. Din seria I 1# examenul de bacalaureat au reuşit 12 tineri şi 7 domnişoare, din seria II 17 tineri şi 4 domnişoare, din seria III 20 tineri şi 5 domnişoare. Alegerile din Fălticeni au fost validate. D. general Mânu a plecat azi cu | trenul de Vârciorova, ducându-se in Teleorman. Înaintea secţiei de vacanţă a Cur-ţei de apel, s’a început azi judecarea procesului torturatorilor din strada P rimăverei. Este apelul făcut de d. procuror şi apelul lor. Vum da detalii mâine: Accidentul mortal din Coreeni ErI d. a. în comuna Copăcenl-Mogoşeşti, trecând un camion cu sticle de apă-gazo9ă, şi caii speriindu-se, afi luat ’o la fugă. In goana lor nebună, afi c&lcat şi omorât pe copilul Marin, al lui Mihal Ion din acea comună. D. Ioan Nădejde ş-’a reînceput aseară cursul sfifi de economie politică, în sala clubului muncitorilor. Un lucrător anume Nae I. Mancru de fel din Băicoi, trecând ieri pe linia ferată Buda-Slanic, a fost călcat şi omorît de tren. Cadavrul nenorocitului a fost transportat la morgă. D. colonel Mavrocordat, comandantul regimentului 7 artilerie, a încetat azi din viaţă în casele sale din strada Dorobanţi No. 179. Un fin denaturat Băeatul Gheorghe, fiul preotului Cristea din strada Gazarmel No. 51, a fost arestat erl de către comisarul secţiei 27, pentru că sărind cu un cuţit mare de bucătărie a-supra tatălui seu. L’a rănit grav. Bursa cerealelor pe ziua de azi: Brăila grâfi 59 lib. 7 1. 80 b în magazie. Porumb 59 lib. 7 1. 75 b. în şlep. Cereale în depozit pe apă 8950 hect. Atunci muma zimbea, aproape fericită. In întristarea boalel acesteia era o dulceaţa tainică a simţi că se prelungeşte copilăria băiatului ăstuia care sta ghemuit pe inima ei. S’apropia ziua cînd înplinea el zece ani. Intr’o seară, muma, dupe ce’l giugiuli mult, îl întrebă: — Dragul uefi, ce vrei tu să’ţl dau pentru ziua naşterel tale ? El se codi docamdată, pe urmă respunse: — Nu ştiu... El nu minţise nici odată. Ea simţi că copilul nu vrea se spue ce doreşte. 11 mai întrebă. Copilul avea pe limbă o vorbă pe care nu voia, nu cuteza s’o spue. Ea profită de un minut de umbră între intune-care şi venirea lămpi ca aă’I zmulgă secretul. îşi puse umărul subt obrazul copilului şi zise: Spune’ml în ureche ce doreşti tu... El nu se mai putu ţine. Murmură: — Aş vrea o şapcă de jockey... Şi văzînd’o că ea face o mişcare, îi mal zise: — O ! mămulică dragă, nu zice nu 1 Făgădueşte’mi că o Bă mă laşi s’o port... cînd voifi eşi la plimbare... pe stradă. * * • In ziua cînd îl văzu cu şapca de mătase roşie şi galbenă pe cap, i se strînsă inima-Simţi că n’o să aibă curajul să’l insoţească. II zise: — Iubitule, m*e nu prea ’mi e bine. Să te duci fără mine să te plimbi, să te duci cu Maria şi cu Ion. El era aşa de bucuros că nu stărui. întins pe scaunul Iul cu roate, în mijlocu curţii otelului, începuse să’şl piardă răbdarea că filuga în livrea nu grăbea să deschidă poarta. Insfirşit eşi în drum, mîndru tot, şi uitîndu-se cînd la un trecător cînd la un altul. In clipa cînd se închisă poarta, perdeaua de la una din fereBtre.fn lăsată repede în jos. Iar în cameră muma plîngea,. de acum Încolo nemîngaîată. Ultime Informaţii O telegramă trimisă de d. V. A. Utechiă, preşedintele Ligei, sosită a-seară la orele 8, ne anunţă, că Congresul naţionalităţilor din Ungaria, este convocat pentru 10 August viilor la Budapesta. Autorii cânfrab.indd do real, caro S'a găsit cn iu curtau hotelului Con- Crima din str. Arionoaei O dramă pasională Am anunţat la ediţia I această dramă. Acum dăm amănunte. Moscu Ştefan Brigheru, din comuna Ulmenî, judeţul Ilfov, se însurase a-cum câte-va luni cu fata Cristina, tot din acea comună. încă din primele luni ale căsniciei, soţii nu trăiafi bine, se certau, bă a-desea se băteau, rănindu-se grav. Viaţa aceasta făcu pe Cristina ca, a-cum câte-va zile, sâ părăsească domiciliul conjugal. Dânsa veni în Bucureşti şi trase in gazdă la o prietenă din strada Arionoaei No. 65. A doua zi chiar Cristina găsi de lucru la o cusutoreasă, şi aşa începu o viaţă liniştită. Brigheru află alaltăerî că nevasta lui e in Bucureşti şi, îşi închipui că ea trebue să trăească în concubinaj cu cine-va, de oare-ce nu avea nici un ban. El işî puse în gând o răsbunare şi înarmânau-se cu Un revolver, vine eri în Bucureşti şi se duce direct în str. Arionoaei unde găseşte pe Cristina-Fără nici o explicaţie scoate revolverul şi trage un glonţ într’insa, rănin-d’o grav în pulpa piciorului drept, Femeea cade scăldată in sânge. Bri-heru atunci întoarce revolverul spre ânsul şi îşi trage şi lui un glonţ în pântece. Au sărit vecinii in ajutor, era însă prea târziu, căci crima se făptuise. Comisarul respectiv anunţat veni la faţa locului şi începu ancheta. Cotiturile au fost tansportate la Spitalul Brâncovenesc, dar pe drum Brigheru a încetat din viaţă. Cristina e într’o stare gravă. Crimă îngrozitoare Trecăţoril, au găsii eri d. a. sub podul şoselei Buftea şi linia fortului Ghitiia cadavrul unul om. Cadavrul era desbr&cat şi avea pe gât şi spate urme de vânătă. Hainele lui erau la câţi-va paşi şi într’un buzunar s’a găsit 2 recipise de bir pe numele Balaetin Franţ. In urma cercetărilor prime, s’a constatat că Balastin a fost sugrumat şi asvârlit sub pod de nişte criminali cari afi avut ca mobil râsbunarea. Cadavrul a fost trimes ia morgă. Cercetările urmează de către comisarul respectiv. Nenorocirea de la Feteşti La lucrările podului de peste Dunăre, do la Feteşti, Iar s’a întâmplat o groasr.ică nenorocire. WWî’W»» Erl d. a un lucrător bulgar care lucra la balastrarea liniei Feteşti Cerna-Vodă, voind a se urca pe un vagon de balastru pe când trenul mergea, a căzut, sub roatele trenului, care trecând toate peste el l’a fi tăiat într’un mod îngrozitor. Bucăţele cadavrului afi fost adunate şi duse la morga spitalului din Cerna-Vodă Inginerul Massaiolli, despre care am spus la ediţia 1, că ar fi turbat, a murit azi dimineaţă la Spitalul Brân-coveuesc, unde fusese internat. Nenorocitul inginer fusese adus in ţară de compania' noului sistem de iluminaţie cu ulei mineral dens, şi numai de câte-va zile îşi adusese familia-1 numeroasă. . El lasă in extremă mizerie nevastă, copil, mumă şi două surori. DIYEBSE — Curios articol asupra Ubrctişti-lor de opere. — Mascagni, tânărul şi celebrul autor al operei „Cavalleria rusticana» a publicat într’o revistă italiană un curios articol asupra libretiştilor. In Italia, după el, se scrie mal mult de 1400 livrete de piese lirice. El singur primeşte peste 200 în fie-care an şi de Ia persoane variate prin ocupaţiunile lor : impiegaţi de la drumul de fer, secretari de la primării, veloctpediştî, şi chiar de la ba-canl şi cismari. Printre aceste livrete, sunt unele ultra-fantaziste, al căror subiect este luat din ideile socialismului, cele mal extravagante, si în cari personagii ca Victor Emanuel şi Papa Piu IX îşi dau replica, unul ca tenor, altul ca bas. Se vede, că socialiştii italieni voiesc ca teoriile lor să fie cântate, că doar or avea trecere aşa. — Pianul şl nervii Domnişoarelor. Doctorul Waetzold a publicat un memoriu prin care susţine, că boalele de nervi, de cari suferă atâtea Domnişoare, cea mal mare parte trebuesc puse pe seama studiului pianului; el cere ca să fie opriţi de a învăţa acest instrument adolescenţii mai mici de 16 ani, şi toţi aceia mai mari chiar de această vîrstâ, dacă sunt de o constituţie delicată. Pe lângă memoriu este alăturată şi o statistică. Din 1000 de tinere domnişoare, cari învaţă pianul, înainte de 12 ani, 600 afi desordini nervoase, pe când numai 200 se ’mbolnăvesc de nervi, din acele car! încep mai târziu ; în sfârşit doctorul n’a găsii de cât 100 nevropate, din 1000, printre domnişoarele, cari nici odată n’au atins vre-o clapă a îndrăcitulul instrument. Avis candidaţilor de însurătoare, cari nu voiesc ca vre-o dată să se pomenească cu vre-o farfurie în cap, din causa nervosită-ţei scumpei lor jumătăţi. Un no îl gaz de iluminat — O revo-luţiune în ştiinţa industrială este anunţată de ziarele franceze : producţia eftină a a-cetylenei, gazul de iluminat descoperit în 1862 de Berthelot, şi care acum va putea fi utilizabil, graţie producţiunei în condi-ţiunl eftine, a carburei de calciu, din tare se extrage acetylena. S’afi făcut numeroase experienţe şi re-sultatul lor a fost satisfăcător. Lumina a-cetylenei este incomparabilă ae frumoasă, de o albeaţă strălucitoare, mal albă de cât lumina electrică şi mal fixă ca a gazului. Becul Auer, căruia i s’a făcut o reclamă nebună, pe lângă lumina acetylenel, pare o candelă. Puterea luminătoare a acetylenel ar fi de 20 de orî mai mare de cât a gazului. Se fac experienţe pe capete în toate părţile ŞTIRI MĂRUNTE Din Biblioteca pentru toţi editată de cunoscutul librar din Bucureşti, Carol Mul-ler, a apărut No. 11, care conţine: Din Tinereţe, Pipiţa şi Miţu-Pisu, Mănunchiul, nuvele de Andră Theuriet. In curând va apare No. 12, cu Nuvele, de Mihail Dumitrescu, şi No. 13, Nuvele Romane, de Duiliu Zamfirescu, cu portretul şi iscălitura autorului. — Un servicifi de curse poştale cu di-ligenţa, între Constanţa şi Tulcea a fost în fiinţat, de Direcţia generală a poştelor. Traj setul între aceste localităţi se face într’o zi. — D-l Roberto Fa va, cunoscutul publicist italian, filo-român, va publica cu începere din Septembrie, şi în fie-care Sâmbătă, un ziar naţionalist, intitulat Mesagerul Naţional. Abonamentul este de 8 lei în ţară, şi 10 lei în streinătate, pe un an. — Am primit la redacţie Fascicula 9, Volumul I, din Analele Eforiei Spitalelor civile, din Bucureşti. TELEGRAME Roma, 23 Iulie.— După Italia militară, Englezii afi confiscat, în puţine zile, în urma oprirel importaţiunel de arme în Abisinia, vr’o 20.000 de puşti trimise regelui Meuelik prin posesiunile englezeşti. Petersburg, 23 Iulie.— Principesa Irena Alexandrovua va fi botezată mâine la castelul Peterboff. Imperatul, împărăteasa, familia imperială, Regina Greciei, prinţul şi principesa de Schaumburg Lippe şi demnitarii curţii vor asista la ceremonia. j După Sviet, misiunea abisiană ar fi ex-. primat dorinţa ca antreprenorii ruşi să meargă in Abisinia pentru a htubili acolo ateliere şi fabrici mici. S’A DESCHIS AI, RESTAURANTULUI I0RDÂCHE I. I0NESCU & CN,E No. 3, - STRADA COVACI, No. - 3. EFORIA SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢIUNE La 28 Iulie orele 2 p. m. se va ţine a doua licita ţiu ne la Eforie, pentru antrepriza refacerea trotuarelor de asfalt şi facerea unor recipiente la spitalul Colţea Gaetul de sarcine planul şi dsvisul se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori-ce zi şi ora de lucru. No- 13341 11 Iulie 1894 PRISIĂHIA «RASULUI BUCURESCI ORDONANŢA Noi Primarul Capitalei, avend în vedere raportul Direcţiunel Lucrărilor tocnice, No. 5389 din 11 Februarie 1895, prin care ni se face c.noscut că o mare parte din cetăţenii Capitalei, care afi concesiunea introducere! apel din conductele publice, în proprietăţile d-lor, abuziază de acest drept şi lasă s& curgă continuu, şi noaptea, cişmelele, timinând ast-fel în mod simţitor cantitatea de apă, care din cuusa intinpe-riilor, de multe ori d’abia este suficientă pentru necesităţile cetăţenilor. Considerând că acest abus este prejudi-ţiabil unei părţi a Capitalei, mal ales unde terenul este ridicat, prin faptul că acea parte nu poate să benificieze de apă ; Considerând că acest abus dă locîu timpul ernel la formări de gheţuri şi îu timpul verel la noroiu şi în unele locuri prin stagnarea apel la respândirl de miasme vătămătoare sănătăţel ; Decidem că pe viitor potrivit spiritului concesiunpl existente vom ordona închiderea orl-cărei cişmele ce se va găsi că curge în permanenţă. No. 1933. 1895 Iulie 10. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul dela 12 (24) Iulie 189$ 50/0 Renta r. p.. IOU/j 50/,) Renta am. 99ty* 50/0 „ (92—93) 99 5o/o , am ... 99 6o/q Oblig. rur.. 1021/2 Pensiuni........285 50/o Obl. c. Buc. 977/8 50/o * (1890) . 987s 50/,) Fonc. rur . . 931/6 60/0 „ urb. 100 5% „ „ ■ ■ 901/a 50/0 „ „ Iaşi 827-2 6% Obl. bazalt . 98 Banca Naţ........1575 Acţ. B. Agricole . 240 Dacia-Româuia... 410 Naţionala..........424 Patria ............100 Construcţii . . 167 SCHIMB Londra. . 26.72i/2.25 Paris . . 100.07.V-100 Viena . . 208.7/g08 Berlin . . 123.50 40 Belgia . 99.20 Scont B. a. 5 Avans „ a. 6 „ C. dep. 672 BĂILE NASTÂSACHI TG.-OCNA Casa de sanatate (SANATORIUM) Bucure şti No. 41 şl 43, STR. TEILOR, No. 41 şi 43 Dirijată de dr. Şaabner Tuciuri Institui, din nofl reorganizat. Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tuturor boalelor chro-nice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi. Operaţiuni; tratamentul boalelor gynecologice şi camere cu antreu separat peutiu faceri. O moaşă cu diplomă locueşte în Institut. Tratament special al syphilisuluî şi boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic sau chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile. ConsultaţiunI zilnice de la 5—6 p. m. Noile prospecte, gratis şi franco, după cerere. Institut Francez k D-nlşTre V. H. CHOISY AUTORI8AT DE ONOR. MINISTERUL foudat in 1870 IO — STIL NECUSTOICI — IO. BUCUREŞTI Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi interne şi externe. Cursurile încep la 1 (13) Septembrie. înscrierile se fac de la 20 August sţ. v. Maşine Agricole H. S. GREIF — BUCUREŞTI — Str. Lipsoani 91. (Casa Banoa României, Sf. Gheorgh e AUBURN (Newyork) Maşini de seearat simple şi cu aparat pentru legatul snopilor, cu tâiAul la Hvpmitn MAŞINI DE COSIT FEN t*®? Greble de Fer şi Sfoară de Manilfi DEPOSITE: BRAILA, GIURGIU, QALARAŞI UN COMPTABIL» delung., cu bune referinţe, cunoscând şi limba germană şi francesă caută ocupaţie la o fabrică, moşie, bancă safi ori-ce afacere mare. A se adresa S. Gâţieiu R.-Sărat. Renumite prin eficacitatea apelor minerale, sunt deschise de la 10 Iunie, preţurile mai scăzute de cât la toate băile din ţară. Adresa ; Ad-torului băilor Nastasachi Tg. Ocna. -A. "V I S Cn începere de la 1 Iulie a. c. Institutul particular de băeţî Liceul Modern de sub direcţiunea d-lul Eniu BSlteanu şi Institutul Franco-Romîn de sub direcţiunea d-iuî L. Lâvâque, au trecut în proprietatea şi sub direcţiunea d-ior Dr. Marcel BrAndza, profesor de ştiinţele naturale la liceul Lazăr şi la şcoala Normala de Institutori şi George C. Dragu, profesor de filosofie la liceul Laz&r. Ambele iustittiţiuni vor fl instalate In casele d-l ui Radu 5le-vlan, CALEA VlCTOKlEI 190, unde se află acum „Institutul Profesorilor Asociaţi», şi unde s’a mal construit anum.9 un edificiu compus din 18 spaţioase săli pentru cursuri, bală de gimnastică, băl, etc.— Instituţiile vor funcţiona sub numele de Liceul Modern sub direcţiuuea d-lor d-r Marcel Brâudză şi Qeorge C. Dragu. LICEUL MODERN BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI, No. 190. posedând un bogat material şcolar, reorganizat pe base cu totul noul, cu un corp didactic ales dintre profesorii distinşi al învăţământului public din capitală, îşi va deschide cursurile şi va funcţiona de la 1 Septembrie 1895, conform antorisaţiel o-nor. Minis. Instr. Publice ord. Nr. 2292,95 cu dreptul de a emite certificate valabile pentru şcoalele speciale şi esamenele de bacalaureat.—Iu Institut vor fi cursuri primare, secundare, secţie pregătitoare pentru bacalaureat, preparaţiunl pentru şcdla militară, şcoala de poduri, cum şi cursuri In franţuzeşte pentru elevii, cari ar vroi să-şi continue cursurile in şcoalele publice din Franţa.—Pentru meditaţiunile elevilor s’au angajat mal mulţi distinşi studenţi al facultăţilor noastre. — Un prospect special, ce se va trimete la cerere, va arăta în detaliil organisaţiunea Liceului Modera. înscrierile se fac ca Începere de la 10 August. In toate zilele Intre orele 9-12 a m. 2—6 p. m. Directori (Dr‘ Brandză uiuctorl (G Q Dragu DB ŞAABNER TUDORI s’a mutat Mo. 26, strada Sălciilor, No. 26 (lângă cas de sănătate) BftO.WVUţjHlAGSA CORNELIA CHERNBACH Doctor iu medicină Medic secundar în serviciul special de boale de femei în spitalele Eforiei. DĂ ConsultaţiunI pentru boale de femei şl copil. 27 STR. DYO^ISIE 11 Ml IAIPIMCD doreşte a se an-Ulf llltim Ln gajea la un antreprenor cu salarii! fix safi în tovărăşie pentru ori-ce lucrări atiugătoare de arta ingineriei, fie în capitală safi în provincie. Pentru informaţii a se adresa la administraţia acestui ziar. ANUNCIU Se aduce la cunoştinţa onor. public că cu începere de la 15 Iunie a. c. (sezonul 1895) se redeschide Băile de Mare, din Constanţa, atât cele de la vil precum şi cele din oraş. Se recomandă cu deosebire Băile de la vii care pe lângă poziţiunea admirabilă şi aerul cel mai curat ce are ; s’a reconstruit anul acesta cu totul din nofl, doue frumoase localuri, având fie-care câte 80 cabine pentru dame şi 80 pentru bărbaţi. Trenul de plăcere de la oraş la vii şi vice-versa va circula ca şi în anii trecuţi- Antreprenor T. Gr jD.A.113 O VILLA MMU ET GOttOVEI LACU-SÂRAT Această Villă, de primul rang, «ate situată în faţa stabilimentului de băi, are 26 camere bine şi luesos mobilate. Local de bucărie pentru cei care vor voi să gătească în Viilă. Farmacia este instalată tot aci Preţurile sunt cele mal reduse, serviciu mulţumitor şi scurt. Doritorii se vor adresa îu Brăila la d. Mantu medic veterinar. AVIS IMPORTANT La 20 Maifi a. c. s’a deschis marele ■■©TEU) UII18TOL din llucu- i*e$tl situat pe Bulevardul Academiei în cea mal frumoasă poslţiune a oraşului, alnturl de Senat, Poştă şl eele-l’alte instituţiunl. Hotelul este prevăzut eu toate insta-laţlunile şi confortul eel mal modern precum: Telefon, Asceusorie, Bal iu hotel, Comisionari, ©bulbii auri, Ee!il|»iigliin şi în curând lumină electrică. Tramvrayul electric circulă In faţa hotelului. Cu daoueblu stimă F. 3TIEFLERAL. SlGKHA. www.dacoromanica.ro REPRESENTANT GENERAL SI DEPOSITAR AL RENUMITEI FABRICI TH. FLOTHER DIN GERMANIA f , Bucureşti.- Strada Blbescu-Vodă, Hr. I, 2 şî 4.—bucureşti. CEL MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE FAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE DE 0 SOLIDITATE ŞI PERFECŢIUNE NEÎNTRECUTĂ LOCOMOBILE Şl TREERĂTORl DE 6, 8, 10 SI 12 CAI PUTERE premiate cu cea mai înaltă distincţiile, adică cm unica MEDALIE DE k\W\ La concursul de Treerători de la Herăstrău 1831. Aceste maşine îndeplinind toate cennţele agricultureî din ţară—o asemenea garnitură, adică: Locomobilă şi Treerătoare din fabrica FLOTHER s’a cumpăra! de onor. minister de agricultură pentru şcoala centrală de agricultură de la Herfistrăfi. Semănători^ în lat şi în rîndiiri manuale ^TRIORIs sistem PEKNOLET şi PATENT HER) „VĂnturător! perfecţionate^ de toate mărimile GREBLE DE FER perfecţionate, sistem „Hollihghswortli şi Tiger“ 11 Batoze de Porumb;t manuale şi cu abur w aş inedetâi_atpaeşi fEn Maşine de făcut COSITOARE IDE FEUNT din fabrica Johnston Harvester Go. t mi i. de oţel perfecţionate,—Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare tot-d’a-una 400 500 pluguri în depoâ. Pluguri cu semănători de porumb şi Pluguri normale -7 RĂRIŢI, PtlLVERISATORL CULTIVATORI SI Grape de per flexibile si fixe în diferite măritai ^POMPE*, pentru spăla!ui cazanelor, de incendifi şi de grădini PIETRE IDE MOARA FRANCEZE de l-a calitate, la Ferto-sous-Juarre (tot-d'a-uuâ 30 —40 perechi in depou) MORI PE POSTAMENT de FER şi LEMN; simple duble, triple şi quadruple TOT FELUL DElNELTE AGRICOLE Muşamale,*părţi dejreservă/curele^etc. ( 5 Secerătoare „Continental" simple şi cu aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA Cele mal soLde, uşoare şi ismple construite cu totul din oţel Model din annl 1895 Ultima perfecţiune, din fabrica JOHNSTON HARVESTEB C°* Batavia (America) ^ '.ViLiiuu- „SFOARA DE MANILA^, I-a calitate pentru Secetător! cu aparat de legat snopi Model din anul 1895 Represontant general al Societăţel pe acţiuni H. PAUCKSCH, Landsbsrr a. W. Germania Pentru maşine de abur, de la (6—1200 cal putnre) cazane de abur patentate, Turbine, Motoare de gaz, benzina şi de Petrol. Instalaţiunl complecte pentru fabrici de spirt {velniţe), Herâstrae mecanice, Mori de măcinat şi de răşnit. Reprezentant generaIai fabrice S MON& BAU d A NN din Francfurt Pentru coustrucfiunl de Mori adevărat şi perfect automatice fără petre şi fără valfurl de porţelan. Sistemul cel mal uou şi PdrfecţiortaU—Această făbmcd a comlruit până acum peste 500 mori automatice Garanţie absoinftă pentru ireproşabilă funcţionare şi material solid MARELE HOTEL „CAKAINRK SINAIA Situat iu positiunca cea inai pitoreasc a Carpatilor 90 camere, Casino, Biliard, Plano, Concerte intime, Banchete intern onoare de 0 adu$e la cunoscuta distinsei noastre clientele că redeschi-I Vrea iţajrfilui Hotel Caraynan va avea loc la 15. (27; Maiu c. ! Aia Orgamsiţt uu, serviciu excepţional putând rivalisa ca stabilimentele similare dig iţrâia&tate cu eleganţa şi confortul. (•Ti. „.Ah X.lL nnnntan «BAH Gndn i« n .tmuiAiiHnin nil ft 1TAW 1 hinu . imî v ** «y* vwlIlvHUIi forţările noaste yo^i tinde iu a mulţumi persoanele cari vor biue-voi eă uft Qşocazş cu,,prese«ţa tor, Rwtauţwjt de.J-igl, ord|â> bucătărie franceză şi română. Se primesc angajamente veifrţj „pensiune cu ziua şi cu luna Pentru ori ce ljaf