ANUL XII.—No. 2603 EDIŢIA A DOUA MIERCURI*, 21 IUNIE 1895 ABONAMENTE j IN ŢARH 0n an.......................................40 lei Sease luni..................................20 „ Trei luni...................................10 „ Pentru Învăţători pe un an..................30 „ IN STRAINfiTATE Un an.......................................50 , Şease luni .................................25 „ Trei luni . ................................15 „ lumfipul 15 Bani ANUHCIURB a Pe pagina HI, 30 liteVe, corp 7 ... 1 leO Unia „ „ IV „ , ... 25 bani linia. Inserţe şi reclame , „ .... 2 lei linia Pentru ammcinrl'a se adresa: LA Adniiaiitratia Ziarului Ora luraăp vochiu 50 bani REDACŢIUNEA : PASAQIUL ROMA1V No. 13. ORGAN DEMOCRÂT-RÂDICÂL Au mi MS ST RAŢIUNEA : §TRAI»A SFAATi: ■OAICA Ho. flfl. Principiile. Zeflemele. Un învăţământ. Noul cabinei englez. Zig-zagurT. Oameni şi lucruri. Memoriele Regelui. Fermecătoarea, (foiţă) PRINCIPII Am arătat erl, respunzând «Gazetei Poporului» că toată desordinea morală care domină luptele politice de la noi îşi are cauza în lipsa, a* aproape totală, din discuţiile partidelor în luptă, a cestiunilor de principiu. Azi ne rămâne să arătăm gazetei liberale, că nu este cestiune a-supra căreia să nu se poată face o discuţiune de principiu. Mal mult de cât atâta, vom arăta «Gazetei Poporului» că nu este posibil să se pue capăt abuzurilor, daca ne mărginim numai la pedepsirea vinovaţilor şi nu mergem să stîrpim râul 4e la rădăcină. Şi pentru ca să-I dovedim toate acestea ziarului liberal, avem să ne servim de chiar campania pe care o duce el. S’a strigat an! întregi în contra magistraturel, s’a dovedit că nu este posibil, ca într’un proces în care ar fi fost guvernul interesat să se fi putut obţine dreptate de câtră adversarii guvernului. Şi cu toate că strigau ziarele mereu, absolut nici o îndreptare nu se putuse face. Tot aşa stă lucrul de când s’a votat legea pentru inamovibilitatea magistraturel? De sigur că nu. Tribunalele au căpătat o independenţă mult mal mare. Judecătorul de azi ori cât i-ar displace ministrului ho-tărîrile lui, nu se mal sileşte să satisfacă până şi dorinţele pe care îşi închipue că le are ministrul, de oare ce locul sâu e asigurat. Este incontestabil că pâinea de toate zilele joacă un rol mare în viaţa omului, şi că sunt foarte rari oamenii, cari dau cu piciorul unei poziţiunl câştigate după ani de muncă, numai pentru ca să i se spue de câte-va gazete, că a fost om de caracter. Şi omul politic, care doreşte sincer să aibă judecători şi funcţionari independenţi, trebue să aibă ca cea d’întâl grije, să nu pue un singur moment pe aceşti oameni în lupta teribilă dintre hrană şi datorie. A ataca pe un funcţionar că s’a plecat voinţei guvernuluî—poate chiar fără să i se ceară aceastar — este a nu face nimic, atât timp cât n’al dat omului siguranţa că făcându-şl datoria în consciinţă nu poatş să fie lovit de cel puternic. Dar numai cu magistratura stăm astfel ? Aşa se petrece lucrul cu toţi funcţionarii şi mal ales cu aceia cari au să exercite controlul. Cum vroiţi ca un inspector să spue lucrurile verde, când nu i se va permite; cum vroiţi ca el să descopere jiapţele scandaloase pe ţaţe le-a comis un. funcţionar, când i se va " ■ • ('»}; rjUi ful sebery, fostul prim-ministru, dacă nu făcea mea culpa. La Camera Comunelor primul ministru a fost întrebat asupra politicei noului cabinet, dar el a respuns că de o cam dată politica se resumă în vorbele : disolvarea parlamentului. Prin acest respuns Mar-chisul Salisbury a parat, manevra liberalilor, cari voiai! ca ministrul să se explice şi să-I pună ast-fel pe unionişri în grea perspectivă. Prin urmare până acum nu ştim nimic de ce voeşte şi cum voeşte noul minister conservator să şi execute puterea. In a-fară politica oportunistă, tradiţională în Anglia, se va urma şi mal departe, şi a-ceasta poate cu mai multă energie, dat fiind, că primul ministru şi-a rezervat portoliul externelor. In ce priveşte politica internă, afară de atitudinea faţă de Irlanda, care va remîne aceeaşi ca şi sub precedentul seu minister, ea nu so va cunoaşte de cât după disolvarea parlamentului. ANIVERSAREA WORŢEI LUI MIHAIL KOGALNICEANU Astă-zi 20 Iunie, se împlinesc patru ani de la moartea lui Mihail Kogălni-ceanu. România a perdut prin moartea lui, pe unul dintre cei mai mari bărbaţi, pe omul politic vecinie în curent cu cestiunile sociale, tot d’auna gata să susţie orl-ce reformă folositoare. Fără îndoială Mihail Kogâlniceanu a fost omul cel mai bine înzestrat de natură, din generaţia trecută. El a adus ţăreî servicii imense, şi nu putem să nu ne arătăm şi azî cu ocazia celei de a patra aniversări a morţeî lui, admiraţiunea noastră pentru acest mare bărbat de stat şi profundul regret pantru perderea lui prea timpurie. ZIGZAGURI ŞAGĂ De cînd eu ţi-am spus în glumă, Că {i’s ochii ucigaşi, Te ’ntîlnesc şi zi şi sar a : Să trăesc nu mă mai laşi. Cu-aşa joc, î±i spun drept, doamno, Eu n’am vreme să glumesc, Mă omoară ’ncai o-dată Şi dă’mi pace să trăesc. Gheorghe din Moldova. OAMENI ŞI LK ltlltl FANATISMUL RELIGIOS Făcând abstracţie do Turcia ?i de Rusia, Spania este fără îndoiala una din ţările cele mal refractare, sub raportul religios. Cultura, civilizaţia veacurilor, nu a putut. încă distruge erezurile grosolane nu a putut incă risipi îniunericul, care stăpâneşte mintea Locuitorilor acestei ţări 0 lelegramă ne povesteşte următoarele. 0 încărcare sângeroasă a avut loc între locuitorii satului San-Matteo în timpul unei procesiuni religioase. Mal mulţi pravoslavnici îşi disputai! onoarea de a purta pe umeri o icoană a sfântului Pe-layo patronul satului. Nepulâudu-se înţelege cu nici un chip, disputa aceasta a degenerat în curând încr’un măcel sângeros. Mai multe lovituri de revolver, de cuţite şi de măciuci s’au schimbat, care aii avut ca urmări rănirea a patruzeci de inşi, printre care şi doi preoţi. * Sunt foarte rare din fericire măcelurile de natura aceluia pe care ’l povestim maî sus. Dar numai faptul că se mal găsesc încă oameni, care se sfâşie ca fiarele pentru o bucată de scândură pe care e zugrăvit înlr’un mod mal mult sau mai puţin primitiv, mutra unul sfânt oarecare, numai fapttţl acesta ne denotă cât suptem încă de depărtaţi de vremurile pe care le -preconizează liber-cugetă-toriî. Nu, rehgîa nu va pieri din sufletele maselor aşa de uşor, aşa de repede cum se1‘Ci ode. Omul ignorant, se ■simte, slab, nemer-nio In faţa novoilor vieţel, cărări copie jşosc sub nemilostiva lor' gfeutate, Cuî să oe&ră ajutor ? Semenilor Bel ? Dar în juru-I nu Vede nici un prieten.; oel puternici fi impilâţ cel do o potrivă cu dânsul îl sunt vrăjmaşi, căci interesele lor identice vin în conflict pururea în lupta pentru trai. Atunci, în desnădejdea sa îşi ri lică o-chil spre cer, isvor nesecat de iluzii şi de chimere. Şi îşi plăsmueşte divinităţi ocrotitoare, şi ridică alfare unor fiinţe închipuite. Atingă-se cine-va de obiectul cultului lor, pângăreasoă-le zeii, batjocorească le altarele şi se va vedea până unde meige fanatismul orb şi nemăsurat. Un exemplu eclatant e măcelul sângo-ros din satul Spaniol. Memoriele Regelui 1 3 *7 1 Dificultăţi interne Contele Bismarc a scris cu data de 15 Februar din Versaillles principelui Carol Anton, că el a rugat pe principele României «a nu se laşa condus de cât de propria sa demnitate în resoluţiunile pe care ar trebui să le ia in situaţia interioară e-xistentă». «Afacerile interioare ale principatului scapă judecă ţel mele şi A. S. singură va fi în stare să determine până la ce punct se poate găsi încă elemente cari să-î permiiă a conserva situaţiunea sa şi de a îm bunătăţi starea de lucruri prin îndeplinirea curatelor şi binevoitoarelor sale intenţiunî... De alt-fel pare că la Viena se cu-noasce că s’ar fi lucrat în contra consolidărei situaţiei din România, în ignoranţa în care cine-va este de a putea şti ce ar putea să iasă dintr’o catastrofă in principatele danubiene şi în temerea de noi eomplicaţiunl ce s’ar produce; şi dacă se pune la Viena capăt agitaţiunilor îndreptate până în această zi in contra Alteţei sale, aceasta va putea intr’adevăr să aducă asemeni o ameliora ţiu ne în situaţia interioară. «Situaţia în Germania şi Franţa şi greutatea luptei care incă nu s’a terminat, fac pentru moment maî grea de cât ori când complicarea acestei lupte prin consideraţiunl c&rf nu o-feră nici un interes imediat pentru Germania. «Eii nu cred că o intervenţie de a-ceastă parte ar fi utilă A. S. Alteţa Sa, a avut până acum să lupte contra neîncredere!, pe care ea o socoate ca un instrument al politicei prusiene. Dacă o apreciaţiune mal favorabilă se face acum la Vîena, aceasta e e-vident consecinţa provenită din aceia că această neîncredere a dispărut in parte în urma abţinere! noastre de la orl-ce fel de protecţiune şi s’a convins că nu este locul â se combate Prusia în Romania. Dar toate aceste s’ar redeştepta dacă Prusia ar lua vre-o iniţiativă. «In momentul când eram să trimit această scrisoare, primesc prin Berlin o telegramă din Bucurescî cu data de 13 Februarie. «Consulul general Radovitz anunţă că acolo adunarea generală, după discuţii aprinse asupra scrisoreî publicate de A. S a adoptat o rezoluţie care manifestă, in adever, sentimente de devotament către dinastie, dar cu ferma menţintre a constituţiei. D. de Radovitz adaogă că elementele antidinastice nu s’au putut înţelege în privinţa vre-unel acţiuni, nici pentru alegerea unei contra-can-didaturi eventuale şi că A. S. estea-cum încurajată tiin partea Austriei. Consulul general al Rusiei Otfen-berg e de părere pentru moment a se schimba constituţia; în timp ce A. dip cauza finanţelor şi a drumurilor de fer, nu vrea acum să schimbe din «stătu quo» şi îşi rezervă libertatea rezoluţiilor sale. Principele Carol Anton scrie din Diiseldorf cu dala de 22 Februarie fiului seu, care nu i-a dat tf® multă vreme noutăţi prin spris, fijmd-că de la începutul anului se simt$ muit suferind. «Sper că in opt zile voiu putea eşi din noii ca .să mal respir curatul aer. Până atunci, In toată. GţermaQia imperială va resuna pacea şi naţiunea întreagă va Sărbători serbarea) revedere! cu fin bărbaţii şi (fraţii pe care îngerul deatrucţiunel jl via fi păstrat... «Expunerea şjituaţjeî tale mi-a pătruns. adânc in inimă, am su-ferit şi plâns cu tiag-r. Ara considerat tot-d'â-una un constituţionalism sănătos www.dacoromanica.ro 2i IUNIE! 1895 LUPTA No, 2603 ca corectivul arbitrarului şi ca o bază pentru un regim tare şi este aceia ce se produce acolo unde sistemul a fost produs acolo unde sistemul a fost racticat consciincios de ambele părţi; ar acolo unde el nu servă de cât cu o manta pentru a acoperi tendinţele anarhice, este efemer şi întunecă toate neţiunde. «Presa română fără frâu pune în toate zilele aceste triste concluziunl in plină lumină şi în contra acesteia nu-’î nici un leac. Aceste veşnice schimbări de miniştri nu lasă ţereî timp de a fi conştientă de sine şi nu sunt în adevăr de cât fapte pentru a servi cele mai negre intrigi. ,In asemenea circumstanţe? un cuvânt sever ar fi o manifestaţie cu totul indicată. Tu datoreştî numelui tău şi situaţiei tale de a spune da sau nu şi de a spune la auzul tuturor că tu nu erai dispus a fi un ce fără voinţă în această ţară de regenerat! Dar pentru aceasta trebue în urmă a ţine din toate puterile la separaţia şi la ruptura fie ruptura-nonei dinastii, fie ruptura acestor e-lemente cari sunt în primă linie utile republice! sociale şi în ultim loc României. O aparenţă chiar de suveranitate nu mal este de acceptat; trebue a se găsi calea şi mijloacele de a adăoga la umbra de guvernământ al principelui o adevărată autoritate. (Va urma) REFORMA ELECTORALA l\ OLANDA Noua lege electorală atât de mult aşteptată a ajuns în fine pe biuroul Camerei. Primul articol al acestei legi cuprinde următoarele : Membrii Camerei a doua sunt aleşi de către locuitorii bărbaţi al regatului Olandez, cari afi 25 de ani împliniţi şi cari îndeplinesc afară de aceasta, următoarele condiţiunl : a) Acei cari, în ultimul exerciţiu, aQ fost supuşi la vre-un imposit direct şi cari înainte de 1 Februarie, afi achitat taxa lor a-supra capitalului, profesiunile safi imposi-tul personal; b) Acel cari, nefiind supuşi la aceste impozite, aparţin la una uin următoarele categorii : 1) Acel c£ris şefi de familii din celibi-tarl, sunt, la 1 Februar, locatari, proprietari safi usufructuari de la 1 August precedent a unei ca3e safi porţiune de casă (cu o chine egală cu acea din tabloul anexat, la lege) safi a unul bastiment de cel puţin 30 tone. 2) Acel cari, la 1 Februar, sunt în servicii! la aceeaşi persoană, safi în aceiaşi antrepriză publică irl privată de la 1 Ia-nuar a precedentului an şi au câştigat în această calitate, un salar determinat de tabloul anexat Ia lege, safi acei cari. Ia 1 Februar, sunt în posesiunea unei poziţiunl de aceiaşi valoare acordată de un stabiliment public; 3) Acel cari la 1 Februar, afi proprietate de un an cu dreptul de liberă dispo-ziţiune a unei inscripţiunl nominale de 100 florini la „ Girând Livre de la Dette naţionale" safi de cel puţin 50 fiorini depuşi la casa de economiă-poştală; cei cari îndeplinesc condiţiunile de capacitate fixate de lege pentru a putea fi funcţionar sau pentru a exercita o profesiune ori un meşteşug. Venitul de care e vorba la N. 1 varia*» de la 1 fiorin la 2,50 după comuni. Tabloul este aproape acelaşi ca al legei asupra personalului. Salarul cerut de al 2-lea paragraf variază de la 275 fiorini la 500. Legea a fost trimisă în discuţia secţiunilor. ECOURI Biuroul Academiei franceze Joia irecutA 15 Iunie, Academia franceză a procedat la reinoirea trimestriala a biuroulul el şi a numit pentru al 3-lea trimestru din 1895 director FOIŢA QlARULUI .LUPTA* (8) F. ELZfiAR FERMECĂTOAREA Un ţipăt înăbuşit II înecă răsuflarea. închise ochii şi pe dihiite se uită iarăşi în paf, îşi trase plapuma, ,pînă bus şi îşi îndesă cupul în pernă, spiiturat de un tremur convulsiv. Halucinaţia ţ>araliseuz$ pe cel. mal cuTa-gioşl. De âbia după uu ceas de chinuri, Roger îndrăzni să se ridice în .sus, .să ia după măBuţă o sticlă cu laudanum şi să bea câte-va picături. O, el fu prudent*. Nu voia moartea. Mal avea el acum dreptul să moară ? Pe când stelele începură să pălească îq revărsatţjl zorilor* aţipi Gând se deşteptă soarele răsărise* de ‘mult. Nişte clopote răsunau în depărtare. Spectrele dispăruseră odată cu nouptee. Iu clipa câud era so sfârşească a se îmbrăca, Pyrame bătu la uşă. Roger îl povesti vizita sa la d. Thomas Petrement, pe JoBeph Bertraud şi cancelar pe d. Job£-Marin de Heredia. O. Emile Deschanel şi d. Anatole France îşi puo candidaturile la Academie. Primul pentra fotoliul lui Camille Doucet, al doilea la fotoliile rimase vacante prin moartea lui Doucet şi Ferdlnand de Lesseps. Un proces literar Se ştie că literatul francez Catulle Mendfea, a dat în judecată pe doi scriitori cari i-ar fl plagiat piesa Femnt de Tabarin. Iată detaliile pe cart ni le aduc ziarele pariziene: Intr’o scrisoare Catulle Mendâs declară că se dezistă de procesul sSO în contra autorilor piesei Paillasst ffind-că i s’a arătat livretul unei opere-comict intitulată Tabarin representată la Teatrul Lyric in Decembrie 1852 şi în care o scenă, zice el, are o oare-care asemănare Cu scena principală din piesa sa Fetnme de Tabarin. P'Intr’un articol intitulat Chronique du Pont Neul şi publicat de «Muade des Familles» în 1846, tomul XIII pag. 21C, se poate citi sub semeătura lut Eugene Labat, scenariul foarte amusant al unei farse de acelaşi gen. Tabarin înşelat de femeea sa care, e gata să fngă cu Rodomont, isbucneşte în plin teatru, iu accentele furioase ale unei desperări pe care publicul le credea sincere şi le aplaudă cu energie. Afară de desnodăm&ntul tragic, a venit Încă o dată aceeaşi situaţiune pe care aQ tratat’o Catulle Mendds şi Ldoncavallo, ceea-ce probează că „nimic nu e nod sub soare 1“ Gura Iul l eon XIII Nu de mult călugăriţele unei mănăstiri de lângă Roma, oferiră lui Leon XIII portretul său în tapiserie. Papa, privind portretuî cu atenţiune, zise cardinalului Gahrielli, că i s’a făcut prea mare gura. — Iertaţi-le, prea sfinte, zice prelatul, călugăriţele sunt atât de^limbute în cât ele nu pot crede ca o persoană să poată avea gura mică. Leon XIII începu să râdă şi primi portretul CESTIUNI VAMALE Petersburg, 1 Iulie.—'După Novosti, comisiunea specială de pe lângă departamentul vămilor discută chestiunea de a şti cum s’ar putea simplifica şi înlesni formalităţile pentru intrarea oare-căror mărfuri scutite de vamă. DEPUTĂŢIA ABISINIANÂ IN RUSIA Odessa, 1 Iuliu.—Ambasada abisiniauă compusă din do! prinţi, un episcop, un general şi alte 5 persoane, a sosit la Odessa, ducendu-se la Petersburg,—Ea e foarte sărbătorită.—Ieri i s’a oferit un dejun , azi s’a organizat o revistă a trupelor în onoarea sa. DIN CAMERA FRANCEZA Paris, 1 Iulie.—D-na Burquery întreabă dacă' se va anexa Madagascarul.—D-nu Ribot refusă de a răspunde. Discuţia proiectului de reformă a băuturilor continuă. — Contra-proiectul D-lul. Vaillant, socialist, care tinde să stabilească monopolul alcoolului se respinge cu 342 voturi contra 183 — D-nu Ribot Fa combătut. ------ *.....>"*■ ■--------------- RUSIA Şi AGITAŢIILE din macedonia După nişte informatiuni primite de Corespondenţa Politică, din Petersburg guvernul rusesc păstrează în privinţa ştirilor care vin din Macedonia o atitudine foarte reservată, pe care nu o va schimba chiar dacă o mişcare po.litică s’ar desfăşura în această provincie. — Nimeni nu trebuie să se aştepte ca Rusia să favoriseze o asemenea mişcare. DIN CAMERA ITALIANĂ Roma, 1 Iulie, — In timpul discuţiei budgetului resbelulul, ministrul de resbel a declarat că nici o cop-venţiune cu puterile străine nu obli* gă Italia să menţiă un numă; determinat de corpuri de armată -Ministrul anunţă de asemenea- câ durata serviciului în cavaleria va ii de asemenea micşorai Roma, 1 Iulie. — Răspunzând la o Un lucru îl pusese pe gîndurl; acea i-rezistibilă simpatie pe care o inspira Elena tutulor acelora care o cunoşteau. — E adevărat, domnule, zise Pyramc Femeia această ayea po „vino ’ncoa*. La noi în Bordeaux i se zicea „Fermecătoarea" fiind-că avea în ochi, în întreaga el fâptură o vrajă neînţeleasă şi ciudată care te rodea care te făcea s’o doreşti o viaţă întreagă. Tot oraşul Bordeaux era nebun după d. Peyrel. Gând trecea câte-o dată pe piaţa teatrului, într’o rochie închisă, foarte simplă, toţi o ar ăreau din ochi cit surâsul pe buze, însufleţiţi parcă ca de o rqză cajdă de primăvară. Iuchipueştqţl acum cât era, lumea de îndărjţtă împotriva ucigaşului «I. Are dreptate avocatul,. ,, Dacă d. Jean ar fi omorât o altă femee frumoasă tot ar mal fi mers, dar asta, asta era „Fermecătoarea" 1 Se părea £& oraşul întreg cerea răsbunarea victimei; Şţfl oare că chiar dţ-ta d-le Roger dacă al fi cunoscut-o al fi fost coprinş de farmecul el ca şi cel lalţl ? — D. f’etrement mi-a Bpus că are băr-batu-său uu portret ai el, — Da, şi seamănă foarte mult. .’L-am văzut de multe ori. ■r-t O sâ-'-l văd şi eu fiind- că sunt hotărât săt mă duc-la d-uu PtyţeL — Ah, zise Pyruwe, şi upul.adaogă Jupă o tăcere de câte-va minute: — Şi la urma urmei de ce nu ? D. Peyrel e un om cu se cade, foarte bun, e a- chestiune a D-lor Imbriani şi Deni-colo asupra procesului Giolitti, D-nu Blanc declară că după sentinţa Cur-ţei de Casaţie, autoritatea judiciară nu mal arc nimic de făcut; ministerul public n’are nici o acţiune penală de intentat \şi guvernul n’are nici o propunere de făcut Camerei. SITUAŢIUNEA EUROPENILOR LA FORMOSA Hong-Kong, 1 Iulie.— Amiralul engles din Formosa a declarat că nu mal poate să continue protecţia sa străinilor şi le-a oferit să-I ia pe bordul bastimentelor sale. Amiralul german a făcut declaraţiunl ana-loage în privinţa supuşilor germani. Motivul acestei decisiunl ar fi inoportunitatea de a se găsi la Formosa pe când japonesil înaintează şi .că o luptă este iminentă. CRISPI §1 RATTAZZI Roma, 1 Iulie.—JD-nu Cavaliotti citând în publicaţia sa de la 22 Iunie, pe d-nu Rattazzi, fost ministru al casei Regelui, ziarul Capitala le astă seară atacă în moi violent pe d-nu Rattazzi. Agitaţiile din Macedonia Viena, 1 Iunie.— Corespondenţa Politică află din Constanţinopol câ Poarta ar fi informat în mod oficios pe ambasadorii celor trei putrrl de intenţiunea sa de a a-dopta în esenţa sa proectul de reforme pentru Armenia, cu singura reservă a numi rel comisarului superior al acestei provincii fără confirmarea puterilor Ştirile răspândite în străinătate asupra răscoalei din Macedonia nu sunt confirmate până acuma nici de raporturile consulare, nici de infoiinaţiunl private demne de credinţă. Fără îndoială că nu e vorba de cât de nişte lupte cu bande isolale, Totuşi Turcia a întărit situaţia sa militară, deja destul de tare. ţjn. servicii! riguros s’a stabilit la graniţă şi s’au ordonat şi alte mâ-Burî, ast-fel că surprinderile mari nu sipt de loc cu putinţă. Se vorbeşte de numirea Iul Fuad paşa, învingătorul de laţEUena la comandamentul graniţei. NUNT", PE VELOCIPED La Epsom (Anglia) g’a celebrat de curând o căsătorie de velocipediştt Logodnicii, martorii, familia, cavalerii şi Domnişoarele de onoare s’au dus la biserică pe byci-cletă io costumul obişnuit in acest soiu de sport. După cununie, nuntaşii au apucat pe drunşul cel mare pentru a ajunge la restaurantul unde se pregătise banchetul. Un singur incident... Când logodnicii s’au prezentat Înaintea preotului (clergymans sfinţia sa rămase cam zăpăcit puţin văzânau-I că seamănă unul cu altul ca două picături de apă. Tinărul şi fata purtau în adevSr aceleaşi vesta marrou, pantaloni scurţi ia fel, şi ciorapi idem. Amândoi ţineau în mână câte o pălărie de paie de formă identică. In cât popa, când i-a văzut le-a puB încurcat următourea întrebare ; — „Iertaţi-mă, Domnilor, care din Dv. doi este logodnica ?“ Căpătând informaţia cerută el a celebrat această ciudată căsătorie după ritualul obişnuit. IN FORMAŢIUNI Afacerea KSrenijug Instrucţia se urmăreşte cu multă activitate. 1 Brenning se află tot ia secret şi nu are voie să comunice cu nimeni. S’a refuzat chiar tatălui său, un negustor din Seghedin şi care a venit într’a-dins la Galaţi gju autorisaţia ca să’I vază. In urma interogatorului luat lui -feeson Somzee, care a declarat că era în drept a libera banii oamenilor de încredere al Caşsei Georgi, parchetul a dispus arestarea Imediată a d-lui Fe-lix Martin, inginerul companiei .Georgi, _________L______ ______-______ devărat, dar are un defect. El iubea prea mult pe d. Jean şi nimeni nu mi-ar putea gbăa încap ideia, că el crede în vinovăţia fratelui dumitale. — Adevărat ? Vel vede» d-ta însuţi. In cea ce priveşte pe d-uft Elena, doar văzîndu-1 portretul, te vel încredinţa sunt sigur că era în adevăr o fermecătoare. Roger rămase câte va clipe gînditor. Iaţă,. au chiar, adăogă Pyrarne, cu care nu m’um ocupat nicl-odată de femei, lărâ îndoială fiindcă dle nu s’au ocupat de mine,, el bine! eu un dobitoc bătrîn cum sunt, eram feriţit numai văzînd pe dt-pa îj'fcna. Femeea aceia era parcă sănătatea şi tinereţea unite la un loc. — N’avea amanţi ? — Pînă când nu întâlnise pe d. Joan* era femeia cea mal de treabă d‘n, tot oraşul Vioae, sglobie, dar rădea, epu toată iq uimă în nasul' amorezaţiţor. In c|ipa aceasta cine- va bătu în Rşa din spre stradă. Pyrame se duse să deschidă. D. Thomas Petrement se ţinea dexuvînt Bâtrîua şa, guvernantă aducea .hartiele pri-yiţoare la condamnarea iul Jean Guflnuln şi mul cu seamă darea de seamă complectă a deBbttteidlQţ Gurţel cu juraţi. Dur Jţoger nu avea mintea destul du, liniştită pentru u examina în acest moment acele hărţii. Era încă sub impresiunea vedeniilor de peste noapte. www.dacoromanica.ro care era tot-d’a-una consultat asupra măsurilor afacerilor si intereselor ca-ssel în ţară- După cum se vede lucrurile se complică şi nu se ştie ce va resulta.de aici. D-nul Lascar Catargiu, primul ministru, se află actualmente la Iaşi. Astă-zl după amiază va fi un consiliu de miniştrii. Legea sindicilor, contrar de cele ce se zicea, a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 Iulie-Numirile aii apărut deja în Monitorul Oficial de a-zi. Cu această ocasiune s’a tăcut şi o mişcare în magistratură, provocată de numirea sindicilor. Procesul Gigârtu Tribunalul Ilfov secţia I a amânat pentru 23 Iub-ie judecarea în fond a procesului Ilaritina Gigârtu. Amânarea, s’a cerut pentru a fi timp necesar unei expertize caligrafice pentru a studia testamentul. Crima de la Brăila Ni «O scrie din Brăila, că- o ceartă iscîndu-se bure fraţii Economu şi So-erate Parlidi, cel d’lntăi a pus mina pe un par şi a dat în capul frateia! său omorîndu’l pe loc. Asasinul a fost imediat aresţat. €a: daiffiţifl victimei a fost diis la spital urde i s a făcut autopsia rpedico-legală. Lutijea este foarte emoţionată de a>-cest fraticid- Se zice, că mari neînţelegerrl existau de maî multă vreme Intre col doi fraţi. lin mare furt la Ploeştl. Astă noapte tnal mulţi făcători de rele s’au introdus in prăvălia cunoscutului comerciant din pipeştî d DuţU R. Panţu. Hoţii după ce ap păţrurpi înăuntru #11 spart casa de fer lulnd hârtii dp alp Băncii Naţionale în valoarea de lOOOflO lei. Pină în present boţii n’ău piţtuţ ii prinşi D. Procuror Mladoyariu a tplegra-flăt ppliţieî capitalei a cerceta, băpuind că sunt şi doi vestiţi spărgători di'p Bucureşti implicaţi' D. Lascar Caitargiu sosind erî dimineaţă la Iaşi, a vizitat Împreună cu d-niî Nedeicu, Ghica, Felix, Blazianu, spitalele St. Spiridon, institutul Gregorian, Primăria şi Prefectura Poliţiei. Ieri da orele ,4 a fost o întrunire intimă lâ clubul conservator djn laş). Ieri s’a găsit în Cişmegiu un copil de o lună, lepădat lângă JExnosiţie, A fost dus la spitalul Filantropia. D-l Dr. Antipa a inspectat mai zilele trecute ghiolurile după litoralul Măre! Negre. D-sa este însărcinat de Ministerul Domeniilor a’şi da părerea asu| ’a cestiuneî laculip Sutghiol, dacă e bine sau nu să se reînchidă. Se ştie, că acest lac a dat loc la numeroase -reclamaţiuni Ta minister. Jnstrucţia abuzurilor de< la Accize se urmăreşte. D. Şuţu este tot arestat la Văcăreşti, dar în cameră separată. Imediat după sfdrşiVea instrucţiei, arestaţii vor qere liberarea, pe cauţiune. Procesele dt ajT Astă-zl Marţi se judecă în Gapţtală următoarele prooeşe interoşanţş, De consiliul de revizie, prezidat de d-l General Jacques Lahovary, recursul sub-locolenentuluî Pop. De curtea de apel procesul de *a-dopţîune Sturdza-Boga. Prinţul Gr. Sturdza voieşte sâ a-dopte pe copila naturală a fiului său Gr. Gr. Sturdza, însă bunicul copile), bătrânul Boga, se opune. De tribunalul corectîonal Ilfov procesul mizerabililor torturatorl ,^ch-wartz (Negrescu), Polina Hronelli şi fiul el. La ediţia a Il-a vom face dări de seamă amănunţite. actual judecător la Ilfov, judecai ................... I. D. Grigo ,or Ert la ed iţia Il-a publicat numele sindici or. cari au fost numiţi la Trib. Ilfov, aătă-zî publicăm numirile ce s’au făcut, la toate Ţribunalele din ţară. D. George Urian, actual supleant la Argeş, judecător sindic la acelaş tribunal. D, Dim. D. Antonescil, fost judecător de tribunal, judecător sindic la Bacău. D. George’ Nicolau, actual judecător de insstrucţie lă Bâcăă, judecător sindic Ia Botoşani. D. Ştef. Dragomirescu, actual procuror le fu-tova, judecător sindic la Brăila. D. Aristid Alexandrele^, actual judecător la Ialomiţa, judecător sindic la Buzăg. D. Eug. Pârăianu Buca, actual judecătdV ha Govurlul, judecător sindic la aeplfjl tribunal. D, Emil Adrian, fost procuror, judecător sindic la Constanţa D. Victor Bi.'direscii, actual judecător la Dâmboviţa, judecător sindic lavacidaşl- tribunal. D. Mihail Chris-tespp, actual pppciţror la Dolj, ji|de-eă.toj' sihfjic la qcelaşi Irţbunâl. D. Geoi'gc 'Rangfi, actual procuror la Dorond)-, uidecător sindic la acelaşi tribunal D- George Mtbăescu-Măgu-reanu* actiial supleant M âţuscei jii-d cătop sindic ,1a Cţorj. t). Fi1 geniu .E, Binder actual judecător la Constanţa, judecător sindic la Ialomiţa. D. Djm, Monăstireanit, actual judecător de instrucţie la Iaşi, .judecător sindic la a-celaşl tribunal. !). Pândele Obndenaru, sindic la acelaşi tribuna,!. D. Grigore V. Mafiiu, aţ ocat, judecător sindic la IlfoV. [). Mifiail Ctivlstea âctuaî/'pro-curor .a Ilfov', judecător sindiic la 4^ fpy D Diirj* DancUi actual judecător lq Mebe(fjnţn”, iudpcăţor siqrţic Ia ace- laşi tnbuaal 1). Adrian Stroe Popeşciţ, actual sub-stitut la Muscel judecător sindic Ia acelaşi ţribunal^ Dl Theodor Ţh. Vasiliu, ifost j udeCătop de itTstrup- ţie, judecător sindic fa /Neamţu. O, Corist Pope vipera, fqst prqpEţrof, judecător sindic Ja ’ Qlt. D- Petpu flas giopol, act pul supleant, la Prahova, judecător sindic, ia acelaşi trib, [> C. î. Cardaş, fost jud. de' trib., jud, sindic la Putna. D.' G. N- 'Sâulescu, afiatal stipl. la Putna, jud. sind, la R.-Mrat, t). M, fqnescu-Ghiiţea, actiţal supleant la Roman, judecătqh sindif la acelaş tribunal. D. Qcorgţe SăVescu, îfctual judecător la Romabaţl, jude-căţor-sindic la acUlaş'tribunal. D. St. Plitor, fost praCuror de tribunal* decător sindic la Tepucî. Diml trescu, actual Judecător ia Teleorman, judecător sindic la acelaş tribunal. D. G. Dimbpol, fost idecător de tribuna^ judecător sindic la Tutova. D. C. I. Tânăseseu, actual supleant; la Mehedinţi,, judecător sindic la Vâlcea. D, t DijiesiŞu, apiual procurQf I4 fjOh-stanţa, judecătqr-sindic la Ţulcea-, IJ, N. Georgescîi, actual supleânt la Vaslui, judecător-sindic la acelaş tribunal. D. Eustaţm. Cârtojan, fost procuror de tribunal, judecător-sindic la Vlaşca. TirN CAMERA AUSTRIACA Vidna, 1 Idile.— Cameră a terminat discuţia generală a imgetulul., Ministrul de finanţe a cpnstataţ că în trei zile de discuţie nici o critică ’nu s’a îndreptat în contra bugetiflul însuşi, ceea-ce conştitue f) probă de marea valoare a bugetuldl, ,Meri: Rugă pe Pysrame sâ’,1 întovărăşească, A-mindol merseră pină setiră ie câmp. Nu vorbiră de cât de Jean Guilmain. V FosRâs de Eourgogne, formau up unghi drept cu cheiul. Pe vremea acestei povestiri, partea lor din sţînga nu coprindea de cât o serie de clădiri neregulate. Partea dreaptă forma o linie curbă regulată şi a-fară de rari exăepţiunl, clădirile uveau t-ceiaş înălţime. Iu acest şir uniform de case, aproape tjatejconsac ,ate comerţului dq postavuri şi de mărunţişuri, se aŞa prăvălioa d-lul Peyrel. Coşuri, buioae, baloturi de bumbac aşezate afară, oprea publicul, numele comerciantului era înscris în fruntea prâfeălieţ fără alte însemnări. Băeţil din prăvălie mergea de colo piuă colo, aprQAPOj priujjntuueriu, căci magazipul nu primea lamina de cât prin faţa. Peste două zile de la Vizita lui Roger la d. Petrement, pe la .orele zece dimineaţă, d. Peyrel şedea |a. biuroul t<ău. Iii fundul magazinului, in momentul când întunericul se mărea aşa de mult că nu se mul putea desluşi mărfurile, o uşă cu geamuri se des-chideu, caro da îri spre o sală înţesată cu scaune, cu ştreanguri şi cu pînzeturl. Tot ce nu se putea ţine în prăvălie se aruncă aici Mal departe in fund bb vedea o fiutină Apa acestei fîutîul se bucura de o bună reputaţie, îu rezervoriile st^le şe pescuia chiar raci Dacă înzistăm asupra acestor amănunte, e că fîntina dădea o înfăţişare cu totui deosebită caselor cari împrejmuiau vastul său bazin. La. §ud dădea spre un cari; ar populat, vesel, animat printr’o circulaţie neîntreruptă. La Nord era un petec de p&mîut, infect, de pe care nu se curăţa nici odată murdăriile şi unde se adunau pisicile din vecjnătate, Miorlăiturile lor îu timpufnop-ţej semănau cu ţipetele uniu copfi sugrumat, -ţ Iu odaia întunecoasă, care rij er» luminată de cât prin partea despre fîntîuă, petrecea d. Peyrel o parte din zi. Roger Guilmain ÎI trimise numele său scris pe 0, bucată de hărtfe, / La citirea acestui nume detestat d Peyrel deveni galben la faţă. Dar nu avu timp Tânărul avocat zâmbea. — Nu te îngriji de geaba, tată socrute, m’am obişnuit cu lucruri d’sstea. Pricepi, ţn profesia mea, se întâmplă câte o dată să am un milion asupră-ml. Nu v^ neliniştiţi-Amploiatul striga : Călătorii pentru Paris i EI se urcară repede într’un vagon în care se aflau două dame bătrâne, Lebrument şopti Ia urecboa nevestei Bale; — E plicticos, n’o să pot fuma. Ea respunse încet: — Şi pe mine me plictiseşte, dar nu din cauza ţigărel tale’ Trenul flueră şi plecă. Drumul dură un ceas în care vreme ei nu prea îşi sppseră lucruri mări, căci cele două bătrâne ntr a» dormiseră. îndată ce sosiră în curtea gărel Saint-Lazare, d. Lebrumeut zise nevestei sale: — Dacă vueşti drăguţă; să mergem mal întăl pe bulevard să luăm dejunul, apoi ne vom întoarce liniştiţi să căutăm geamantanul ca să 1 ducem la hotel. JŞa se învoi numai de cât: — O, da, haide să mâncăm Ia restaurant. E departe ? El reluă — Da, puţin cam departe, dar vom lua onmibusul. Ea se miră: — De ce să nu luăm o birjă î El o dojeni zâmbind: — Frumoasă economie ştii să taci, să luăm o birjă pentru cinci minute şi să plătim câţl-va franci de pomană I — E adevărat, zise dânsa. Un omnibus trecea tocmai pe acolo. Lebrumeut strigă: — Conductor 1 EI, conductor 1 Greoaia trăsură se opri. Tîuărul avocat împinse înainte pe soţia sa şi-I zise repede : — Urcă:te înăuntru, eu mă sul sus pe jmpertala ca să fumez cel puţin o ţigară înainte de masă. Ea nu avu timp să respuodă; conductorul care o apucaBe de braţ pentru a o a-juta să se urce, o ridicase deja în sus; ea căzu, pe o bancă, privind prin ferăstrnia din fund picioarelş bărbatului şăă, care.se suia pe imperială. Şi remăsese nemişcată între, un domn groB care puţea a tutun şi o bătrână^ OmnibuBul era înţesat de lume. Sdrun-cinăturile trăsurel, legănaţi capetele călătorilor, făceafi să tremure pielea obrajilor buhăiţi; zgomotul roatelor îă abrutizai, păreai! idioţi sati adormiţi. Tânăra femeie rem&sese pe gânduri. De ce nu a venit cu mine ? îşi zicea eui O tristeţă vagă o chinuia» Ar fi putut Î11 adevdr, foarte uşor să se lipsească de ţigara aia. Omnibuzul se oprea- din când în când, apoi porueu iarăşi, unii călători se dădeai! jos,, a] ţi noi se urcaă. — E mal departe de cât credeam, se gândea Jeanne, Nu se simţia la locul el, era gata să plângă, aşa, fără să şl dea seama de ce. Şi omnibuzul mergea mereii» prin strade nesfârşite, se oprea pe la staţiuni, reîncepea iarăşi drumul înainte. Puţin câte puţic călătorii se dăduseră jos. Ea remăsese singură. Conductorul strigă: — Vaugirardl Fiind-că ea nu zicea nici o vorbă, el repetă: — Vangirard I Atunci ea întrebă: — Unde suntem ? El răspunse răstit: Suntem la Vangirard, ce dracu, de două zeci de ort am sbierat 1 — E departe de bulevard ? zise ea. — Care bulevard ? — Dar, Boulevard des Italiene. — L’am trecut de mult 1 — A, te rog înştiinţează pe bărbatul metil — Bărbatul D-tale? Unde-I? — Pe imperială, sus. — Pe imperială 1 Numai e nimeni acolo. i a făcu un gest de spaimă. — Cum se poate I Nue cu putinţă. S’a urcat o dată eu mine. Uită*te bine ; trebue să fie acolo 1 Conductorul devenea grosolani — Haide, micuţo, destulă vorbă, aiper-dut unul, o să găseşti zece. Dă-te jos. S’a sfârşit. O să găseşti altul pe Btradă. O podidiră lacrămile, ea insistă : — Dar D-le te înşeli, te asigur că te înşeli. Avea un portofolii! mare Bub braţ. Amploiatul îucepu să râdă : — Un portofoliă mare. A, da, s’a dat jos la Madeleine. Ţe-a tras pe sfoară, ba, ha ţ... Ţrăsura se oprise. Ea se dete jos şi fără oe, printr’o mişcare instinctivă a ochilor, îşi aruncă privirea pe acoperişul omnibu-sulul. Era pustia. * Atunci ea începu să plângă tare, în hohote, fără să se mal gândească că era auzită, privită, şi zise : — Ce o să mă fac ? Un inspector de omnibuse se apropiă: — Ce este ? Conductorul răspunse batjocoritor: — E o damă pe care soţul săţţ a pără-Şiţ-o pe drum. pel alt răspunse : — Şine, nu-ţ nimic, vezi-ţţ de servi ci ţi şî plecară amândoţ. Vupcl pa începu să meargă înainte, ne-huaă, îndobitocită, neputând pricepe oe i şe întâmplase. Unde era să se ducă? Ce era să facă ? Ce i se întâmplase lui, oare ? Avea doi franci în buzunar. Cui să se adreseze. Şi de o dată îşi aduse aminte de Vărul săli Barral, sub şef de biuroă la marină, Luă o birjă. II întâlni tocmai când a-cesta voia să plece la minister. El purta în tocmai ca Lebrumeut un portofoliă mafe sub braţ. Sări jos din trăsură. — Ilenry 1 strigă ea. El se opri încremenit: G— Jeanne?.. aici?... singură? Ce faci, dp nade vil ? Ea îngână, cu ocflil plini de lacrămlţ — Bărbatul met! s’a pierdut adineaori I -=- Pierdut ? Unde ? Ea-I povesti plângând întâmplarea sa. El o asculta gânditor. Apoi întrebă : — Azi dimineaţă era el liniştit? — Da. — Bun. Mulţi bani avea asupră-I? — Da, zestrea mea ~ Zestrea ta ; .. întreagă ? Da, întreagă... ca să plătească d-iul Papillon. — Ei bine, dragă verişoară, bărbatul tăfi trebue că în momentul acesta a şterso spre Belgia. Ea nu pricepea încă. — ...Bărbatul mefi... ce-al spus ? — Am spus, că ţj-a şterpelit banii... şi atâta tot. Ea rămas năucă, înlemnită, murmurînd: — Atunci, e... este... un mizerabil!-. Apoi, şovăi, se împletici şi căzu plângând în braţele vărului sâă. Fiind că treoătoril se opriseră in drum şi 9t uitai! la ej, el q împiqse înceţ spre poanta cpsel, şi ţinând’o de talie, o ajută ca să urce scara şi cum servitoarea sa curioasă deschidea uşa, el îi porunci .- ■— Sofio, dute fuga până la restaurant şi comandă un dejun pentru două persoane. Azi nu mă duc la minister. EDIŢIA IP Ultime Informaţii Toţi domnii membrii al clubului radicaj sunt rugaţi a lua parte la şedinţa care se ţine a-zl MercurI 91 Iunie în localul clubului (Pasagiul ro-mîn) la ora 4 p m. Consiliul profesoral al facultăţei jiisSEf8Ş NOUA SBCERATOARB CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARA 182 centimetri 182 — TA!_SUL LA DREAPTA — 182 centimetri 182 Uşoară.—Simplă.—Trainică.- aranţie pentru buna funcţionare 11 ISBÂNDA NOUA SECERĂTOARE CI APARATUL OE LEGAT SNOPI - Ţ : ■ este expusă chiar de acum în biurourile casei Idlolll ld [llopid W.STAADECKER, în BUCUREŞTI, BRÂILa şi CRAIOVA S&CK. PLUGURI, PLUGURI, PLUGURI. SACK. RUSTON, PROCTOR £ Go. Ltd.? Lincoln (Englitera) LOGOMOEILE SI TREERATOARE cele mai răspândite în România 3 s WATSON & YOUELL STRADA COLŢEÎ - BUCURESCI - STRADA COLŢEI - 33 TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE SI INDUSTRIALE *g !j 40000, 40000, 40000 40000, 40000, 40000, 40000 PESTE 40000 MAŞINI CU ABl II SI TREERATOARE (lin Fabrica MARSHALL SONS & U, GAINSBORGUGH, ANGLIA §~ L0C0M0BIE, TREERATOARE, STABILE, CAZANE, etc. TPf ^ % «/o PESTE 300 MEDALII . >* ~ %~ E i AUR Şl $%%S >t O ^ A»* ARGINT 2> o,X'*<• „ § «atee,®®*»»*, •" ZMIOIRI **• SN\ V*e" ^ k\V-> - ‘jA® * tVjl° „ , *»v ’ 4fc.. ^ * V,e **vo< MORI i n MEDALII CL. I i O diplome rang, 1 ih lU DISTINCŢII CELE MAI ÎNALTE CONTRA tuti/lor concurenţilor la £xposiţiunea universală f;ol*?mbianâ din Chicago la |893 repurtate de cea mai mare fabrică în lume Introduse cu mare SUCCES X3ST IÎST 1894 Deeriiig Ilarvester Co, CHICAGO Legătăfe în drâpta „Bony(< Cositor e ..... „Ideal1* cu lagăre rotătore valţuri şi bile din oţel ca |a yelocipede. Secerâtâre .... „Ideal1* IN 1895 Fabricate special pentru România SFOARA AMERICANA—DIN ACEEAŞI FABRICA—SFOARA AMERICANA MATERIALE RE CONSTRUCŢIE QlHERESTAE de ©rad «i STEJAR, TRAVERSE de FER, CIMENT PORTL.AND din Braşov, JCU,E de SARMA ELE lucrate; FERESTRE, UŞI gata; Dl ROABE, Etc. ni ne »»uirliv( la ; “*s*-FABRICA E. LESSEL BUCUREŞTI. -r- CRLEA PLEU.El 193. - TELEFON 29). Avuntape de transport pentru expediţiune în provincie. |x Preţul curent gratU ţi franco. POMAD Cea mal btyaă şi cea mal renumită pentrp cpeşţerţa şi întreţinerea părului. Fără ţsti^os neplăcut şi fără a la- urme 4e grăsime de păr, Se viude îu borcane de 4 şi 5 lei Ceaiul Cslllug pentru spălarea capului li50 cutia. Pentru.provincie: se adaugă 1.50 pentru ptgtu. Se găseşte numai; la Coiaptaurui Fran-oo-Român, Pusaglui Vlllacros, seara C. care este singurul dşpositar general. § MARE MAGAZIN DE HAINE GATA PENTRU Bărbaţi, BăeţI şi Copii 44 - % fa Ştrada Carol I, No. 44. — I Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. | public că pentru sesonul de Q r» PRIM AU ARI SI VARA | a confecţionat | Un mare si bogat asortiment » DE Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asorta ment de stofe fine din fabricele cele. mal renumite ale Europei pentru Comenzi care Be pot efectua în 24 ore. Spre a se convinge Onor. Pnblle do buna croială şl eftinfttatea hainelor gata şi comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Cu toată stima: ffleinrich Lebovicz S-sori No. 44, Strada Carol I, No 44. GUDRONUL GUVOT liebre concentrată, a fost expert mentat cu o isbânda extraordinară in şepte spitale mari din Paris, In contra guturalelor, bronşitelor, astmului, catariinir lor de bronşe, bdlelor băşice!, uduluuvesie),afecţiunilor pielei şi in contra eczemei. Prin cornposiţia sa, Gudronul Guyot are proprietăţile Apel de Vichy si e mal tonic de căt acâslă apă. Pentru acesta este de o eficacitate Însemnată In contra bâlelor de stomac. In timpul căldurilor mărişi când bântuievr’oepidernie, Gudronul Guyot este o băutură preservativă şihigienică oare răcoreşte si curăţă sângele. • E de dorit ca acâstâ prepara-ţiune să se adopte in curând universal minte, • Profesor Bazin, Medic al Spitai.ui.ui1 St-Louis^ âPELOB MINBBALB NATURALE CELOR MAI RENUMITE Cp» mal c.rat» ,( prcgoatA A Pi MINERIU alrnlin-arldK; c«a mal bogsi» Iu audă bir»rbouir4 ,11» acid t»rbonle| WnipaiKr ca cristalul pdul Iu ultima pica. im5 > f mut pldvut borvii Olt viu. Adevăratul Gudron Guyot este preparat Rue Jacob, 19, Ia Paris. De vânzare cu preţunie originale Ia ma-gasinele de coloniale a d-lor : Dlnischlotu Tonta N. Piaţa Ghica; Iordăehescn Ghltă, piaţa Ghica ; Rovacin D. & ?. Gneritâ (fost Nicolae Penopolu) str. Şepcarl. Depositul general : Cr. GIESEIa. Calea Moşilor 69 la * trei brazi», vis-a. via de hotel Londra. K- IMPER - CEL MAI RENUMIT Cea mai bogată APA MINERALA in aoid carbonic, şi cea mai curata APA ALCALIN-ACIDA BORVIZ PENTRU B&UT CU VIN fiind în acelaşi timp şi o APA MEDICALA de primai rang Recomandată în modal cel mal călduros de cclebrltă(I medicale — Din causa conţinutului eî considerabil in carbonate, mai cu seamă în sodă (natrin) carbonic, precum şi din causa bogăţiei ei în acid carbonic liber şi semilegatla toate maladiele catarale. — Prin bogatul ei conţinut în natriu (sodă) bonc : de cel mai bun efect contra catarurilor e rănichilor şl a băşicei. — In urma sărurilor ei disolvante: cel mai bun remediu contra catarului stomacului şi a slăbiciunei digestive. — Amestecată cu lapte: ca cel mai bun remediu de disolvare-a membranelor mucoase la catare târî'. A se observa. Sedimentul ce se formează la fundul sticlelor, nu este alt-ceva de cât o composiţie chimică -a aceidurilor carbonice libere şi rşple semilegate cu diversele elemente chimice şi formează prin aceasta dovâda bogăţiei acestpî ape cu conţinutul eî. Apa Minerala „RfîPATT’ Se găseşte de vânzare în toate principalele magasine de coloniale, restaurante, droguerii si farmacii. Cu ridice ta la D-nil: A stras I6n, str. CăldăravX ; Calaverzo Erou str. Şepcarl; Dinischiota Thoma N., piaţa Ghika; Economu M. & Co. str. Şelari; lordăcheseu Gliiţă, piaţa Ghika; Peuopolo Nleulae, $tr. Şepcari precum şi la DEPOSITUL PRINCIPAL LA G. G IES EL, CALEA MOŞILOR, No. 59. peste drum de HOTEL DE LONDRA La Tjrei llra^i HOTEL „GARAIMAN SINAIA Situai iu pomijlnnea cea mai pltoreasc a tbu'paţllur aO camere, Casino, BiHard, Plano, Concerte intime, Banchete Avem onoare de a aduce (a cunoscuta, distinsei noastre clientele că redeschiderea marelui Hotel Garaiman va avea loc la 15 (27,), Muia c. Am organisat un serviciu excepţional putând ridalisa cu stabilimentele simi- | lare din străinătate cu eleganţa şi confortul. Toate sforţările noastre vor tinde în a mulţumi, persoanele cari vor bine-voi eă ne onoreze xu presenţa lor. Restaurant de I-iul ordin bucătărie franceză şi română. Se primesc angajamente pentru pensiune ci lîîua şi cu luna. Pentru ori ce informaţiune a se adresa până la 15 (27) Maiu la adminis- j trâţiuuea Hotelului Union din Bucureşti pe care ’l dirigiem. Tipografia „Lupta", Al. Lefteriu, Strada Stlutu Iouică No. 11, Bucureştl- www.dacoromanica.ro