i *■ ANUL XII.—No. 2602 A'SOawMENTE: IN ŢARA Un an . ■ - ...............40 let Soaae luni . . .............20 „ Trei luai...................10 „ Pentru InvriţSiorl pe un an.30 „ IN STRAINfiTATE Un an . ■ • 60 „ Şease luni ................25 Trei luni...................15 „ iumăniS 15 raanl REDACŢIUNEA: iMSiCSH. KOMH1V Ho. 13. EDIŢIA A DOUA MARŢI, 20 IUNIE 1895 «iNUNCIURI 1 Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia IV ..............25 bani linia. Inserţe ţi reclame , „ .... 2 lei linia Pentro anunciurf a se adresa: LA Administraţia Ziarului lin nuntr vschiâ 50 bani ADMINISTRAŢI UN EA : STRADA SFAMTU IOIICA Ho. 11. Principiile. Zeflemele. Telegramele de ierî. Zigzaguri. Oamenî şi lucrurT. Memoriele Regelui. Fermecătoarea, (foiţă). PRINCIPIILE «Gazeta Poporului» are oroare de discuţia de principii. Imediat ce-î pomeneşti să discute o chestie de reformă îţt respunde, c-aî nimerit’o cu oiştia în gard. D. Pallade răspunzându-ne pe a-cest ton, n’are nici măcar meritul de a inventa un răspuns nod, de-a fi descoperit o tactică noijă în lupta politică. Vecinie, politicianiî în opoziţie au dat acest răspuns. De sute şi de mii de ort am auzit strigându-se : «Să răsturnăm întîl guvernul şi apoi vom vorbi de principii». Dar de atunci s’afl răsturnat vre-o şapte guverne, şi cel cari ne ţineaQ acest limbagia, încă nu cred, că a venit vremea, să ne vorbească de principii. Să face mal mult caz, de faptul că un perceptor a delapidat iooode lei, ca de faptul că un popor întreg este apăsat de biruri grele, nedrepte şi carţ împing pe oameni la hoţii, cari ţin lupta, cu revolverul şi sabia, în permanenţă la barierils oraşelor. Să face mai mult sgomot în jurul arestăreî unul personagiii des-gustător şi nu se spune o singură vorbă despre o justiţie întreagă, care crează o castă aparte în ţara asta şi tinde la împămîntenirea unor moravuri sălbatice şi odioase. Să vorbeşte zile şi luni întregi despre un escroc ordinar, care a mituit saiî a pretins că a mituit pe nişte funcţionari, şi să uită să se spue un singur cuvânt, despre faptul că mii de români nu aii aproape nici un drept în ţara lor. Şi aceasta este politică serioasă, politică cinstită, singura politică care trebue să înalţe pe iţn om în faţa o-pinieî publice şi să dovedească că, i un bărbat de caracter. El bine, noi suntem în contra a-cestei politice şi suntem în contra el pentru-că în faţa ori* cărei neorîn-duell, a or-căruî abuz descoperit, ne întrebăm care este cauza acestei Situaţii rele, imorală şi periculoasă? Şi după ce ne-am dat seama că hoţiile, nedreptăţile şi abuzurile nu se pot stîrpi pedepsind pe X şi pe Y, ci că trebue o reformă mult mal adâncă, care să dea poporului putinţa de a stăpâni el acele puteri, cari să zic că emană de la naţiune, iar nu să fie ca azî, sclavul lor, am început lupta de principii, am cerut reformele pe cari le cerem şi azi. Şi este atât de adevărat, că în situaţia de azi absolută corectitudine nu e nimănui posibilă, în cât lucrul a-cesta se poate dovedi fără nici o bă-tae de cap. De sigur că a fi corect nu înseanjnă a striga continuu că X e bot, că Y e tâlhar, da* încă, imediat ce al înfierat pe un om să nu-I mal întinzi mâna nici o dată. Alt-fel risc! să rămâi un insultător public* să joci rolul lui sânge rege ,saO al altul in-conscient, care când numai are pe cine să înjure, începe să se înjure pe el însuşi. D. Pallade uimise lumea prin violenţa cu cate lupta în contra liberalilor, din cari făcuse un imens stomac care nu visează alt-ceva de cât cum să sugă bugetul şi toată averea statului. Şi a. Pallade, nefîind omul delicateţelor şi scrupulului, a pronunţat o sumă de nume, a declarat de hoţi o mulţime de membrii marcanţi aî partidului. Azi d. Pallade e la braţ cu el şi strigă celor cu care erea la braţ la 1888: Sunteţi hoţi! Situaţia d-lul Pallade e destul de grea. Dar din ce pricină ajung oamenii politici în aşa situaţii dificile ? Pentru că fac politică pe chestii personale şi e fatal când vrei să doborî un partid în faţa opiniei publice pe altă cale de cât acea a principiilor, să te încerci să-I discreditezi oamenii, şi calea aceasta duce fatal la lupta cea mal violentă. Dar ce câştigă ţara din asemenea lupte ? Nimic, ea asistă la căderi şi întronări de guverne şi cu cât vede mal multe căderi şi întronări, cu a-tât să convinge că toţi sunt tot o apă, că tunetele şi trăsnetele oratorilor sunt instrumente de teatru şi că jyungaşiî şi cinstiţii mănâncă foarte des dintr’o farfurie. Şi ajuns poporul la această convingere, nu mal ia parte la luptele dintre partide, stă spectator indiferent. Atunci vine momentul cel grea pentru toţi, atunci, chiar dacă alarma este întemeiată, ea numai ridică pe nimeni pentru lupta în contra necinstei şi a nedreptăţel. Convins de veciniei! nemulţumiţi, că toţi oamenii cari conduc parti- ■ dele sunt hoţi şi călcători de lege, neavând pe de altă parte nici o i-dee după care să-şi cârmuiască judecata, poporul desperă că dreptatea se mal .poate căpăta de la oamenî El b ne, pentru ca să nu ajungem în. această stare de lucruri, ae care suntem foarte aproape, strigăm noi intr’una ca în lupta dintre partide trebue să se facă un loc larg luptei de principii. Această luptă dă partidelor soldaţi convinşi, conscienţî şi hotărâţi la orî-ce sacrificiu, numai ast-fel este posibilă moralitatea în politică. Şi pentru-că «Gazeta Poporului» s’a alarmat că noi cerem discuţie de principii când e vorba de hoţiile de la accize, ne vom ocupa şi de acest punct, Z IE FL E Ivi EL B 0 RĂPIRE SENSATIONALA S’au găsit mulţi bS susţie că Iu vinele actualei generaţii numai curge sângele strămoşilor noştri! şi toţi câţi au plâns ne degenerarea neamului nostru, că Eremia pe ruinele Ierusalimului au lurt drept motto la eremiadele lor, versurile lui E-minescu : Şi cum vin (străinii) in drum de fier Toate cântecile pier. Toţi aceşti desperaţi de virtutea neamului s’au înşelat. Vremea cântată de popor in doine şi balade a reînviat. Uu singur fapt va £ de ajuns ca să dovedească aceasta. Ce caracteriza virtutea şi bravura neamului in trecut? Curagiul voinicilor, al feţl-frumoşilor, cari pe cal paralel, duceau în zbor, ca gândul, linele Consinzeue, pe care le răpeau balaurilor şi zmeilor. El bine, sunt câte-vâ zile numai de câod flăcăii, voinicii noştril s’au arătat demni de strămoşii lor şi cu o bravură nespusă, au readus la viaţă dati-nele strămoşeşti. Intr’o noapte senină, câud d’alba lună pe cer lumina, dol-spre-zece voinici, dol-epre-zece feţl-fru-moşl, dol-spre-zece căpitani (ofiţeri) de plaiu /de infanterie, cavalerie etc.J cu o luntre ce tăia valurile, ca rundpuica aerul, au trecut de la Giurgiu la RuBCiuk şi mândri şi mal iuţi ca vântul, mal tari ca eroii legendari, au pătruns în palatul zmeului—Mo-riţ antreprenorul cafeulul-cântând— şi au răpit pe crăiasa Tmelor (Rozi, prima cântăreaţă) şi pe bri ■ ţele Iqr, au trecut’o ca gândul, pe plaiul înverzit şi de ilofl împodobit, al dulcel Românii Şi ţa vede^şu lor, mândrii feciori, senţinelele bulgăreşti, n’au mdrăsuit să crâcnească. Şi cum o aduseră, pe pat alb o puseră, şi ţliu mâul o mângâie, in guriţă o săruta, fojhdşVttl mi o desmjerda. Dar Zmeul înfuriat, până la cer s’a îualţat şi pjângâpd uu mare foc, plângerea şi - o aşternu domnului, atăpânulul, (prefectul din Giurgiu) şl acesta mâniat, pe feciori i-a arestat, şi trei zile şi trei nopţi, la arest au tot oftat. Iar crăiasa zişelor, a foBt dusă Înapoi, Culegător CE S’A FĂCUT? Sînt trei zile de când mal multe ziare aii publicat ştirea că arendaşul moşiei Tecuci-Ktfhnderu, din Teleorman, a bătut, până l’a lăsat mort, pe un porcar şi cu toate că atât autorităţile locale, cât şi procurorul au constatat faptul şi au arestat pcPulopolu după două zile, In urma intervenţiei cumnatului seu d. Teodoru, prefect de Buzău, a fost pus in libertate. Cerem d-lul ministru de justiţie, să cerceteze imediat cazul şi să dea ordine severe ca legile ţărel să fie aplicate faţă de Pulopolu, fără ca să se ia seama de rudele lui. Dacă faptul este adevărat că Pulopolu a ucis un om, fie chiar porcar. — azî privilegiile şi deosebirile dintre oamenî au dispărut — trebue să fie osândit. E revoltător lucru ca străinii cari se furişază în ţara asta şi storc munca ţăranilor, să poată chiar să-I ucidă, fără ca să aibă vre-o răspundere, ba să găsească încă şi magistraţi complezenţi. Este un fapt în contra căruia ne ridicăm şi cerem să se ia de urgenţa măsuri. TELEGRAMELE DE IERI FRANŢA Din Cameră.—Duel ministerial —Un sgomot falş.-rConvenţia ca Elveţia. Paris, 29 Iunie.— D-nu Jaurâs interpelează guvernul asupra politicei interne; îl acnsă că continuă să lupte în contra socialiştilor şi îl impută că vrea să facă să se voteze de către Senat- un proect, care să ia lucrătorilor dreptul de grevă. D nu Jourdan, radical, sfâtueşte guvernul să se sprijinească pe radicali. D-nu Desclianel combate teoriile socialiste D-nu Ribot, demonstrează că socialişti! nu aii propus şi n’au făcut să isbutească nici o reformă practică ; se declară gata să discute reformele practice ce va pre-senla d-nu Jaurâs. Guvernul a servit ţara în totd’auna în mod leal; menţine ordinea fără violenţă. D-nu Ribot pune chestiunea de încredere. Ordinea de zi pură şi simplă se respinge cu 354 voturi contra 148 şi camera votează, cu 332 de voturi contra 83 o ordine de zi primită de d-nu Ribot, exprimând încrederea ca guvernul va putea «ă resiste doctrinelor colectiviste şi să rea-liseze, prin uniunea republicană, reformele democratice Ministrul agriculturel şi a dat demisia pentru a se pulea bate iu duel cu d-nu Mirman, în urma unui incident ivit din recenta călătorie a ministrului la Reims. Ministrul este uşor rănit la mână. Se crede că el îşi va retrage dimisia. Aseară circula la Paris ştirea că ducele d’Aumale ar fi fost asasinat, dar ducele s’a întors de la Chantilly in perfectă sănătate. Guvprnul a decis să urmărească pe preo-ţii car) vor face manifestaţiunî colective în contra legel de imposit asupra bunurilor bisericeşti. Comisiunea vămilor sub preşedenţia d-luî Măline a examinat oonvenţiunea cu Elveţia ; câţl-va membrii aă nreşenţat oare oare obiecţiunî. D-nu Măline a recunoscut că noul proiect este mal avantagios de cât acela din 1892 Comisiunea a decis, să asculte guvernul Marţi. Complectarea cabinetului Englez Londra, 29 Iunie. — Cabinetul a fost, complectat precum urmează : Mare cancelar, lord Salisbury ; Ministru al Justiţiei, viscontele Oross ; Ministru de interne, d-nu.Mathew White Ridlay ; Ministru de resbel, marchisultie Lands- downe; Ministru de comerţ, d. Rilchie ; Guvernatorul Irlandei, d-nu Cadsgerii ; Secretar de stat pentru Indii, D-nu George Hamilton; Sub secretar de Stat al. afacerilor străine, D nu George Ourzon. TURCIA Cestlunaa -Macedoniei.— 0 voce-streină. Reformele din Armenia* Sofia 29 Iunie. — Agenţia Balcanică anunţa dă do 4 zile nici o ştirp o-ficiulu sad privată nu o sosit asupra răscoalei din Macedonia, Auţorituţlle bulgare de la graniţă aii primit ordine severe de de a nu lăsa să treacă nici un om armat. Persoanele care vin de la ţKustendil nu aduc nici o ştire; confirmă numai ştirile cunoscute. 'lemps zice în privinţa chestiunel e-piscopatelor bulgare din Macedonia că ruptura sau răceala relaţiunilor dintre Constantinopol şi Sofia nu poate fi indiferentă. Rechemarea d-lul Dimitroff este o simptomă neliniştitoare. Toţi adevăraţii amici al Turciei ar trebui să se unească şi să convingă pe sultanul, că actualmente este de cel mai mat mare interes pentru Turcia de a faco să tacă nemulţumirile, de a desarma pe răil-voitori de a încuragia pe bine-voiterî. Constantinopol, 29 Iunie. Se zice că Poarla ar fi propus ambasadorilor Engli-terel, Pranciet şi Rusiei numirea Iul Shakir Paşa, fost ambasador la PetersDurg, ca comisar în A'-mania ; dar se asigură ca ambasadorii nu aprobă această alegere de oare-ce Shakir Paşa este promotorul şi organisatorul regimentelor Kurde numite hamidie, care au dat loc la plângeri grave, justificate, din partea creştinilor. Poarta caută să justifice alegerea sa prin faptul neînţelegerilor dintre Kurzi şi Ai-menî, neînţelegeri ce Shakir ar fi singur în stare să aplaneze. E puţin probabil ca pulerile să consimţa. Se zice că un personagiii care merită mal multa încredere de cât Shakir Paşa i se va da ca ajutor. Ziarele turceşti anunţă numirea Iul Shakir ca inspector al câtor-va localităţi din vylaetul Anatoliel. împrumutul Ruso-Chinez, zădărnicit Londra, 29 Iunie.— Reuter află din Pekin că imprumuful ruso-chines va cădea probabil şi că acest incident va avea influenţă asupra raporturilor dintre Rusia şi China, raporturi care ar deveni mal puţin cordiale. Guvernul chines ar dori ca împrumutul chines să fie împărţit in mod egal între Rusia, Francia, Englitera şi Germania, pe când Rusia cere cesiunea jumătăţii numai pentru ea singură. China nu poate să primească de oare-ce garanţia cerută, fără exemplu până azi ar compromite independenţa şi autoritatea sa şi ar punero pe viitor în neputinţă de a contracta alte împrumuturi. Englitera se opune condiţiunilor Rusiei. ZIGZAGURI TRANSFORMARE Când m’am sculat de dimineaţă Sub ploaia razelor de soare Şl m'a’mbătat de bucurie Lumina lor fermecătoare, Ca un poet ce se respectă Mi-am pus paltonul amanet, Şi am plecat *uşor> şi vesel Să-i duc iubitei un buchet. Radu D. Itosetti OAMEHI Şl LUCKUHI TA RAM IN SCOLI S *5 Ministerul de Interne (direcţiunea sanitară) a intervenit, prin luna Mal, pe lângă prefecţi şi primari din loată ţara spre a dispeza ca consiliile de higiena respective să studieze ceşti unea gazdelor la care stau copil ţăranilor, care fre-quentează scoalele de la oraşe. Fană acum numai consiliile de higiena şi salubritate publică aie judeţelor Dolj şi Teleorman au înaintat ministerului rapoartele lor Din aceste rapoarte se constată că copil de la ţară, lipsiţi de mijloace, lo-cueşc în majoritatea cazurilor, prin mahalale mărginaşe în case cu desăvârşire execrabile din punct de vedere higienic. Consiliul de higienă din Craiova făcând cercetări a constatat că vre-o câţi va şcolari erad Îngrămădiţi îotr’o pivniţă, u-medă şi întunecoasă la câţi-va metri sub pământ. Alimentaţia lor este din cele mal rele. Raportul acestui consiliu crede că dacă bieţii copil nu ar fi ajutaţi de rinereţa lor robustă ar muţi cu siguranţă de foame, căci părinţii lor le aduc numai o dată pe lună câte-va chilograme de făină ustprol şi ceapă. S’afi desen pilit copil -care-ad- declarat că de un an nu v^zusefă carnea cu o-chil. In aceste condiţjunî e natural ca copil acesieia să degenereze încetul ou îp* cotul, să^şl piardă dorul de învăţătură* Ambele raporturi de care vorbim pto-pun următorul remediu la această stare de lucrur'. Să se înfiinţeze în fie-oare judeţ câteva ospelurl, care să adăpostească şi să hrănească pe elevii sărăci. Instituţiile acestea pornite din cele mal lăudabile simţăminte se vor putea înfiinţa cu uşurinţă, căci avem spe ranţa că nici un consiliu judeţian nu se va da înapoi de la această operă de caritate. Altfel, principiul gratuitâţel învăţământului cu care no fălim alâ a, nu va fi de cât o vorbă lipsită de sens. Căci poţi deschide uşile şcoalelor noastre ţăranilor ; el vor prefera mal bine să rămână la coarnele plugului, de cât să se ducă la oraşe un !e-l aşteaptă perspectiva unul trai tot aşa de mizerabil ca şi la sate. Memoriele Regelui 1 S <7 1 Dificultăţi interne Principele Reuss anunţă din St. Petersburg că împăratul Alexandru ar vedea cu plăcere rămânerea principelui Carol. Gorceacof şi-a exprimat asemeni părerea că nu ştie ce situaţie s’ar crea după plecarea principelui; de alt-fel ameninţarea principelui de a părăsi ţara a produs o oare-care mişcare. Principele Reuss a răspuns principelui Gorceacof că : după in formaţiunile sale, principele Carol nu este reţinut la BucurescI de cât pria delicateţa sa de consciinţă, pentru că el consideră de a sa datorie să aducă ordinea in finanţele ţărel şi mai cu seamă in afacerea drumurilor de ter, înainte de plecarea sa. In faţa acestei atitudini, i se cade o recunoştinţă cu atât .mai mare cu cât situaţiunea in care fusese pus tânărul suveran, trebuia să fie mal penibilă pentru un principe din casa Hohenzollern. Cum cancelarul Rusiei voise în urmă a demonstra principelui Reuss, că guvernul imperial rus mi făcuse nirnic care ar fi putut zdruncina con-siderâţiunea şi situaţia principelui Carol, principele Reuss crezu că trebuie să se abţină de la orî-ce răspuns. Este evident că ar fi jignit pe guvernul rus, o mişcare in acest moment în România. Concluzia i areliminarielpr păceî, s’a terminat la3Versailles; armistiţiul s’a prelungit pentru ca adunarea naţională de la Bordeaux să poată proceda la ratificarea preliminărilor. Când împăratul Napoleon a aflat de condiţiile de pace impuse de Germani la Vilhelmhohe, a zis că le găseşte prea aspre: «Recunosc că noi am fost agresorii, recunosc că am fost învinşi — dar cu toate acestea ar fi tot aşa de greu a suporta indemnităţile rezbelului, ca şi de a părăsi două provincii! 16 (28) Februarie.— Soseşte răspunsul împăratului Rusiei la scrisoarea principelui Carol: «Am citit cu un vid inteies scrisoarea pe care A. V. ml-aţl adresat-o. Nu vreau să mal întârziez de a vă face cunoscut părerea mea asupra celor ce ’ml aduceţi la cunoştinţă înţeleg dificultăţile posiţiunel voastre, dar aşi vedea cu adânc regret dacă resoluţiunea pe care mă faceţi s’o întrevăd, ar trebui să se realiseze. Sprijinul pe care vi l’ar putea da puterile streine n’ar putea Ii de cât moral. Din parte ’ml nu vă va lipsi. Pretutindeni inerţia oamenilor de bine face succesul revoluţionilor. Elemente conservatoare există în România; temerea de desordinea care ar urma retragere! voastre, va contribui să’I grupeze in'jurul vostru. Lucrând cu fermitate şi perseverenţă, knl place să cred că veţi ajunge la o situaţie mai biţiiă- Lupta" voastră e penibilă, daf ea e demnă de sforţările voaşţre. Rog pe A. Y* de a priimi in orice pa/ asigurarea bunel 'nţele voinţl şi a septimeiot(jlor melc de o sjnceră stimă. Alexandru 1Q (28) Februarj#,—Din Constanti-nopolfâ sq anţiriţă principelui că Aus-triâ in speoiuŢ cau,tă şă "l descredi-teze pe lângă Sublima Poârtâ.. Jn privinţa ştire! asupra concentrărilor de trupe de lâ Şumla,. nu ’I www.dacoromanica.ro No. 2602 adevărat de cât acest fapt că s’a chemat guvernornl acestei localităţi întărite, la Gonstantinopol, pentru a’l da instrucţiile necesare in vederea termenilor de desordine în principatele danubiene. încurcăturile linanciare ale Turciei sunt mari, ca şi Înainte. In ce priveşte politica streină se manifestă la Cornul de aur temerea că Germania impune Franţei condiţiuni de pace prea grele şi că ea o,aruncă prin a-ceastâ în braţele Rusiei, ceea ce ar aduce cel mal mare pericol pentru Turcia. Bărbaţii de Stat ai Turciei, arată asemenea o mare nemulţumire din acea că Italia a tratat cu beiul Tunisului fără a se ocupa de suzeranitatea T urc iei . Noutăţile relative la proiectul de cumpărare a acţiunilor canalului de Suez, de către Englitera, sunt obiectul atenţiune! Porţeî; se aşteaptă ca plenipotenţiarul englez, Lord Suther-land, să vie asemeni la Constantino-pole. (Va urma.) DIN CAMERA ITALIANA fi Roma, 29 Iunie—In timpul discu iei budgetuluijpoştelor şi telegrafelor, )-nu Imbriani atrage atenţia guvernului asupra liniei Veneţia-Bombay exploatată de Lloydul austriac. Roagă pe ministru să facă ast-fel în negocierile incepute pentru stabilirea unui serviciu italian pe această linie ca tariful să fie ast-fel in cât să îm-pedice concurenţa Lloydulul. Ministrul Ferraris răspunde că e necesar de a activa Comerţul dintre Veneţia şi Bombay şi că e cu neputinţă de a exclude Lloydul austriac. Acesta exploatează şi linia Genua. Dacă- navigaţia italiană suferă oare care pagube, agricultura. însă câştigă, de oare-ce ea poate să exploateze mal uşor produsele sale* ECOURI Bătrânul om de stat englez Gladstone este ho tfirit st se retragă definitiv din viaţa politici. El a declarat, că nu se va mal represenţa nici la nouele alegeri, ce se vor face în curând, dacă Camera comunelor va fi disolvatfi. Efectele alcoolismului Mal zilele trecute d Lagueau a făcut o prea interesanţii comunicare Academiei de Medicină- din Paris. El a arătat, că alcoolismul este una din căuşele oftlcel, care decime ă populaţiunea. Bărbaţii, cari consumă mal mult alcool, mor de ottică în mal mare număr, ca femeile, cari în general se ştie, că nu beau. Ca şi d. Rochard, care în aceeaşi şedinţă, a vor. bit asupra măsurilor de apărare contra alcoolismului, d. Lagueau a cerut cel puţin măsuri restrictive contra vâuzărel alcoolurilor impure, dacă nu ae poate împiedica cu desăvârşire consumarea lor. FRANCEZII IN MADAGASCAR de comerţ francese în străinătate. A recomandat de asemenea comerţului frances de a înlesni creditai. Paris, 30 Iunie.— Generalul Duchesne a telegrafist că Tsarasoatra, situat la vr’o două zeci de chilometril la sud de Suber-bieville pe drumul Tananurivei a fost ocupat fără nici o perdere la 21 Iunie. Corabia iNotre Dame du salut» a părăsit May ungă pentru Toulon cu 334 de repatriaţi. "DISCURS MINISTERIAL Nan*es, 30 Iunie.— D-nu Lebon a declarat la banchetul Camerei da comerţ, că comerţul Franciel n’a mai progresat de 20 de ani, pe c&nd Englitera şi mai cu deosebire Germania şi-afi creat debuşeurf însemnate. A adăogat că acest fapt nu trebue să fie atribuit regimului economic actual al Franciel, ci prea maie-i scumpetenie a produselor francese. Pentru a lecui această situaţiune desavantagioasă, d-nu Lebon a recomandat încuragiarea iniţiativei private, producerea de mărfuri de gustul ţărilor de export şi crearea de Camere FOIŢA Ţii ARULUI ,LUPTA“ (V P. ELZăAR REFORMELE DIN ARMENIA Constantinopol, 30 Iunie.— In urma unei noi cereri urgente a Franciel, Engli-terel şi Rusiei în privinţa explicaţianel articolelor obscure ale răspunsului Porţii, aceaBtă a numit o comisiune, sub preşeden-ţia lui Turkan Paşa şi compusă din miniştrii de justiţie, de interne şi de instrucţie publică, din marele vizir şi musteşarul săâ. Comisiuneă a deliberat asupra unei noi redactări de dat articolelor în chestiune, dat nici n’a cerut, şi nici n’a promis vr’un termen pentru a presinta explicaţiunile. Escadra englezească a sosit alaltăerl la Rhodos. VERSIUNI ASUPRA AGITAŢIEI DIN MACEDONIA Viena, 30 Iunie.— Corespondenţa Politică află din Constantinopol că ştirile din Sofia asupra răscoalei din Macedonia sunt considerate ca foarte exagerate. Nici Poarta, nici cercurile care au relaţiunl constante cu Macedonia n’au primit confirmarea ace3tor ştiri. Se crede r.a e vorbă numai de nişte lupte între trupele turceşti şi nişte bande care rătăcesc tot anul, lupte fără însemnătate. Ideia în privinţa explosiel unei mişcări organisate e aproape cu desăvârşire exclusă, căci trupele turceşti ale districtelor Bialitz, Kumanovo, Ueskuel, Eapruluk, Strumiţa, Melnik şi Nereckop sunt destul de tari şi pot fi îndoite prin întăriri luate din trupele de Vest ale peninsulei, fără să degarniseze cele l’alte graniţe. Totuşi se urmăreşte cu o vie atenţiune evenimentele din Macedonia pentru că suprimarea bandelor pre-sintă dificultăţi mereu crescânde şi că mari încărcături se pot produce în urma exagerărilor răspândite de obicei în Macedonia, în Bulgaria şi în Străinătate. Se ştie bine în cercurile turceşti că suprimarea repede a încercărilor de revoltă ale comitetului Macedonean depinde mat cu deosebire de atitudinea Bulgariei şi de organele sale. Se asigură că cercurile com-petinte turceşti aii încredere în guvernul bulgar şi că par decise să’l înlesnească continuarea atitudinel sale corecte acordându’I oare-care cereri formulate de mult timp, dar In zadar. 0 DRAMA PASIONALA FERMECĂTOAREA — Dar unde era d. Peyrel în seara crimei ? zise el în sfârşit. — La Podensac, răspunse avocatul, juca ioton cu poătuşa sa şi cu nişte vecini. A colo a stat toată noaptea. — Fie, dar eBte oare sigur că nu a însărcinat pe nimeni ca să tăsbune cinstea lui batjocorită? —Văd bine că nu’l cunoşti de loc, zise d. Petrement, bănuelile d-tale ar fi spulberate la cea dintâi visită ce ’l-al face. — Crezi că are să vrea să mă primâscă? D. Petrement rămase Hn moment pe gîndurl. — Mărturisesc d-Ie, zise el, că nu mă gîndeam adiaeaoroa la un asemenea proiect din partea d-tale. Gindeştete că Aceste triste deBbaterl an dovedit că fratele d-tale, a fost amantul şi ucigaşul d-nel Peyrel. Douâ sinucideri Lunea trecută o dramă pasională a e-moţionat întreg Parisul. Eugene Cai'râ, unul din cel mai buni avocaţi al baroului, distins specialist in afaceri de divorţ, s’a sinucis împreună cu soţia lui în nişte împrejurări cu totul dramatice. Soţii emil căsătoriţi de vre-o zece ani. Unul divorţ datorau unirea lor, unui divorţ în perspectivă, unei aventuri, care ar fi putut provoca unul sau poate două, şi care în ori-ce cas ar fi făcut un scandal enorm, se atribue şfîrşitul lor tragic. * De şi d-na şi d-1 Carrâ s'e iubeau, şi căsnicia lor era un model de dragoste şi de unire, totuşi sub aparenţa aceasta, d. Carrâ ascundea un caracter pasional. Soţul avea, de vre-o trei ani, relaţiunl a-moroase, cu nevasta unul prieten al seu. Cu vre-o câte-va zile înaiute de acest desnodâmânt tragic, soţul ultragiat a a-flat nenorocirea, şi a cerut reparaţiune, ameninţând pe amant, câ’l va deferi baroului. Spre a evita isbiicnij ea unul scandal public cu consecinţe grave pentru amândouă părţile, martorii constituiţi aii decis, că un duel era inevitabil, iar în procesul verbal aii convenit, de un comun acord, ca să i se dea întâlnire! un alt pretext oare-care. Ziua fixată era Yinerî. Luni, zi de recepţiune la soţii Carr6, amanta a venit la el, unde a avut. o lungă întrevedere cu amantul său, pe când d-na Carrâ primea pe numeroşii invitaţi. — Amantul el e cu putinţă, ucigaşul bcu nicl-o-dată! strigă aventurierul cu o energie sombră. Apoi continuă pe un ton mal domol: — Aş dori foarte mult să văd pe d. Peyrel. Trag nădejdea că voi isbuti să’l fac să împărtăşească convingerea mea. Avocatul zimbi cu neîncredere. — Trebue să’ţl spun, zise el, că d. Peyrel eBte un bărbat cum rar B’a mal văzut. E prea blînd şi prea slab ca Bă’ţl închidă uşa. E supărat pe fratele d-tale nu fiindcă l’a înşelat. Cu o modestie şi o timiditate ciudată se părea, că priveşte această întâmplare ca foarte firească, dar el nu iartă lui Jean Guilmain că a ucis peţ Elena bu. pe care o adora nebuneşte. Dacă, asupra punctului acesta din urmă, vel isbuti să-I aduci o probă oare-care de nevinovăţia fratelui d-tale, e în stare să te primească cu prietenie. — Iţi mulţumesc pentru sfatul acesta. Mă voi duce la d. Peyrel cât mal curind posibil. — Văd că sfaturile m le ar fi nefolositoare, domnule. Te văd foarte aprins şi nu pot de cât să mă închin cu reBpect în faţa sentimentului caro te călăuzeşte. Fă aşa cum. vel crede mal nemerit* D. Peyrel îţi repet, o vjn bărbat de o speţă cu totul particulară. Vel vedea acasă la dinBul pe nevastă-sa şi vel putea judeca frumuseţea el. — Cum ? S’o văd ? Ce s’o fi petrecut. între dânşii nu se ştie, de sigur că o esplicare furtunoasă a avut loc, în care n’au lipsit declaraţiunl de părăsire, de rupere a orl-căreî relaţiunl, destul însă, că eşind clin cabinet, amanta furioasă, întâlnind pe d-na Carrâ în sală, ’I a spus în mod brusc : — Doamnă, de trei ani sunt amanta soţului d-v. După alte versiuni, se zice că amanla alarmată ar fi venit la d-na Carr6 şi după ce i-a spus că a fost amanta soţului el, a rugat’o ca împreună să stăruiască spre a se evita duelul. Se înţelege, că impresiunea ce această veste, orl-cum a aflat’o,.a fost dezastroasă pentru neuorocita soţie. La toate mustrările el amare, soţul n’a putut tăgădui nimic, Iar când dânsa t-a spus: „Ce ţe-ain făcut, nenorocilule, de m’aî tratat ast-fel l“, el n’a putut respun e de cât aceste vorbe: — Acum nu ne mai rămâne de cât sa ne sinucidem. — Da, da, oh ! da 1... Şi în culmea desperare! s’a repezit în cabinetul de toaletă şi a vrut să înghită conţinutul unei sticle cu otravă, dar a fost împiedicată de secretarul soţului el, care la intrarea dînsel la Dl. Carrâ, se retrăsese prin discreţie, acolo. In acest scurt interval, bărbatul luă un re^olvnr şi-şi trase un glonţ în tâmplă. Lasgomo-tul detunărel, soţia şi secretarul se repeziră în cabinetul de lucru şi putură primi în braţele lor pe avocat, care so-vaea — Te Iert! Te Iert! strigă biata femee, dar când vezu, că soţul el cade nemişoat pe un fotoliti şi înţelese, ca a murit, luă repede revolverul şi cu o lovitură dată în tâmplă, se omorî pe loc. Secretarul, singurul martor al acestei drame pasionale, înştiinţa imediat autorităţile şi prietenii, şi vestea se respândi ca fulgerul în tot Parisul, unde soţii e-rati foarte cunoscuţi şi stimaţi. * * Dl. Carrâ era avocat al comunei Paris şl câştiga ou profesia sa peste 200 de mii de lei pe an. De asemenea D-na Carrâ avea o avere frumoasă. Prin testamentul ce făcuse, în vederea duelului s8u, Dl. Carrâ lăsase moştenitoare pe avere,,—pe so a lui, 'şi în cas eventual, pe amicul seu Bernard Derosne. Sinucisul îşi datora posiţia lui înalta, propriei lui munci şi talentului seu a-preciat în toate părţile, ca avocat şi om de litere. Dînsa fusese mal înainte ne vasta unui bancher v jenez şi de care o divorţase Dl, Carrâ. Din rclaţiunile dintre avocat şi clientă, născuse dragostea şi în urma căsătoria lor. Soţii Carrâ erau legaţi prin prietenie ou mal toate notabilităţile polilice, literare şi artistice din Paris. Cadavrele lor afi fost înmormîntate la Auxon (Anbe), la proprietatea lor. INFORMATIUNI Tribunalul d confirmat mandatul de arestare dat contra d-lui Ştefan Suţu. A-zi un nou interogator va fi luai d-iui Su}u. Sâmbătă 17 Iunie a incetat din viaţă in Buzeu d* senator Ruşeveţeanu- Bastimentul «Elisabeta» a visitat in ultimile zile Stockolm. Regele Oscar al II-lea a decorat pe d. colonel Ur-sianu şi patru ofiţeri români al vasului. o rară inteligenţă şi care promitea foarte mult, a încetat din viaţă. El moare d’abea în vârstă de 26 ani, plin de ilusil şi de speranţe pentru o viaţă,. în care nu l-a fost dat sătreaoăde cât un aşa scurt interval. Trimitem familiei îndurerate eipresiunea sincerilor noastre păreri de reu. D- inspector administrativ Piencovicî a plecat în inspecţie la Piteşti. D. Take Ionescu a sosit astă-zi dimineaţă în capitală venind de la Sinaia. Din Galaţi ni se comunică trista ştire, că Gheorghe Pavelescu, student al Tacul -ţaţei de drept din Bucureşti, un lânar de Afacerea|Brenisig Iată ultimele amănunte pe care ziarele din Galaţi ni le dau in afacerea Brening. Consulul Belgian din Galaţi d. Schwab a avut o întrevedere cu inginerul Gaetan Somzde, care a declarat că nu are nici un motiv să se plângă în contru tratamentului din închisoare. Inginerul Somzde va li pus probabil astă-zl în libertate. El refuză de a da vre-c lămurire în privinţa legăturilor sale cu Brening. Avocatul Belgian Fârrier, care a sosit Vineri in Galaţi spre a stărui pentru liberarea lui Gaetan Somz£*e, se zice, că ar fi cerut ministerului de justiţie să-1 permită a studia dosarele afacere! Brening. Dosarele l-aii fost refuzate, până ia terminarea instrucţiei. * ■* * In ultimul moment se spune că d. inginer Somzee ar fi făcut mărturisiri complecte. El a declarat că nu a avut cunoştinţă de registrele lui Brening, nici ae cursa, ce acesta îi întindea. Singura vină pe care şî-o recunoaşte e că a confirmat toate cererile de bani făcute de Brening pentru a mitui pe diferitele persoane implicate în această afacere ; iar din sumele destinate pen* tru mituire trimise, fie de tatăl F.ău, fie de casa Giorgi a oprit şi el o mică parte. Criiua din comuna Militari Indivizii Stavri Popescu, Gristea Trandafir şi căruţaşul Nae, au înjunghiat cu cuţitul pe Stan Barancu şi I ţiul acestuia Grigore, din comuna Militari, jud. Ilfov. Victima a fost adusă la spitalul Filantropia,iar criminalii au fost arestaţi, Comitetul Socictăţei Generale a Funcţionarilor comerciali a decis să formeze o ligă pentru repaosul Duminical şi în a-cest scop se adresează tuturor societăţilor din ţară care au înscris în programul lor repausul de Duminică să trimeatâ adesiunile lor la localul societăţel, Bucureşti, strada Sfinţilor No. 16. Procesul torturatorilor copilei Ana Munteanu se va judeca Marţi de trib. Ilfov. Mizerabilii vor fi apăraţi de d-niî riiotu si Ionescu-Flămânda. Copila s’a constituit parte civilă Proces de presă Sâmbătă s’a judecat de Curtea cu juraţi din Capitală procesul de calomnie prin presă, intentat de d-1 Iuliu Ait-mann, funcţionar la căile ferate române, contra d-lul Ioan Polihroniade proprietarul ziarului antisemit «Deşteptarea». Juraţii dând un verdict negativ, curtea a achitat pe d-1 Polihroniade. Acuzatul a fost apărat de d-1 avocat Al. Şonţu. Azi la ora 8 seara, sunt convocaţi toţi profesorii scoale! de comerciu din Capitală, de către d. inspector Hazu, pentru a-şî da părerile asupra actualei organizări a scoalelor de comerciu şi a arăta cari sunt schimbările ce trebue să i se aducă. După cât am aflat profesorii sunt Împărţiţi în doue, unii cari vor ca însăşi legea privitoare la scoaiele de comerciu să se modifice, alţii cari cer numai oare-carî schimbări de program şi regulament. Mâine, Marţi, se va judeca de Consiliul de revisie ai armatei, recursul sub locotenentului Pop, care a fost condamnat la 6 luni şi jum. închisoare, pentru că a dat o lecţie de corectitudine şi de demnitate superiorului săit, Căpitanul Lucaşievicî. Consiliul este presidat de d-1 General Lahovari. Sublocotenentul va fi apărat tot de avocaţii Mihaescu Porumbaru, Gră-dişteanu şi Căpitan Manolescu. Prin decisiunea ministerială cu No 59,881 din 9 Decembrie 1893, s’a hotărât ca ediţiile şcolare din operile scriitorilor români trebue dă fie de 10 coaie şi să nu coste mal mult de 60 bani, adică 6 bani coala. Măsura a fost foarte bună, mal ales pentru copii săraci, dar ca folos, dacă ea nu se respectă- Acum se vinde o ediţie din poeziile Iul Eminescu, numai de 5 coaie, care se vinde pe preţ de 50 bani, adică 10 bani coala. Lucrul nu ne-ar fi surprins, dacă >e coperta cărţei n’am fi văzut pu-îlicat, că cartea e didactică şi apro-)ată de Ministerul scoalelor. Atragem atenţia d-lul Ministru a-supra acestui fapt. Prin regulamentul de exploatare a băilor statului se prevede acordarea de băl gratuite la cei lipsiţi de mijloace. In vederea aceaBta, ministerul domeniilor aduce la cunoştinţa publică, că asemenea băl se acordă pentru staţiunea balneară Govora, numai în lunele Iunie şi August. G. COURTELINE ÎNAINTE Şl DUPĂ Scena întâia Un crâng. Două ore după amia:l Mar ta şi Reni culcaţi unul lângă altul în iarbă. Rene cu pălăria peste ochi, cu măi-nele sub cap. Martol Marta pe jumătate adorniită. El,ce-tî Rene.—Te iubesc. Marta—Bine ; cunosc cântecul ăsta. mi l cânţi în toate Dumimccle, (câte-va secunde de tăcere. Rene.—Atunci... nu vrei ? Marta—Nu. Rene.—Pe cinste» eşti ridiculă. Adică ce rău, ce,ar putea face asta? Marta —Rău, nerău, nu voesc. Rene.—Ah! (O nouă tăcere) Marto I Marta.—Pe urmă ? Rene.—Te iubesc. Marta.—Uf, m’al plictisit. E caraghios. Aceiaşi comedie de câte ori mâncăm la ţară ! Renâ.—Aşa sunt eu; aerul câmpiilor mg inspiră. Marta.—Nu prea te cunoşti că eşti inspirat ; mal bine dormi! (Tăcere* entru a treia oară de astă dată foarte lungă. In crâng e linişte desăvârşită. Păsări nevăzute ciripesc, Departe, foarte departe răsună cântecul amoros al broaştelor). Rene—(brusc) Marto, te iubesc. (Se culcă pe o rână). Marta —(neliniştită) Rene, fii cuminte; să nu care cum-va să-ţi reîncepi iară-şi prostiile, şi să-ţi pol pe mine murdarele tale labe. Rene.—Mărturiseşte adevărul, Marto: tu nu te încrezl în amorul meu. Marta —De loc. Rene.—(plângător) Eram sigar I D-zeul meu! Tu eşti singura femeie pe care am iubit-o în toată viaţă. Marta.—Şi a şeapte-zecl şi opta căreia ’l-al spus până acum vorbele astea. Rene.—Nici odată 1 Nu-I adevărat! Marta.—(cu o indignare prefăcută) Mincinosule 1 Rene.—(solemn) Marto, îţi jur! Fără îndoială, um avut amante şi pasiunea, ca pe toţi oameni, m'a făcut să spun multe nerozii îu oare-care momente ale vieţel mele; dar nicl-odată n’am mal spus une! femei: „te iubesc*, nici odată m’al înţeles ? — Portretul el, zise avocatul. — Eşti bun să’ml dai adresa d-lui Peyrel? — Bucuros. Numele seu e de altminteri scris pe firma din faţa prăvăliei din Fos-Bâs-de-Bourgogne. Locueşte în aceiaş casă cu d. de Boismarin. Roger plecă de la d. Thomas Petrement, care’l conduse politicos pînă la poarta din stradă, reînoindu-I fâgăduiala sa, de a-I trimite toate hărtiele procesului. Pe prag, Roger se întoarse de odată spre avocat. — D-le, îl zise el, te-aş ruga cu stăruinţă Bă nu vorbeşti simănuia de visita mea Am mare interes să nu ştie nimeni de so-sirea mea în Bordeaux. — Recomandaţia asta era de priBOB, răspunse solemn d. Petremmt. Secretul profesional ne porunceşte cea mal desăvirşită discreţie. Eşind de la avocat, Roger bb îndreptă Bprc cimitirul Chartreuse. Un paznic ÎI a-rătă colţul unde se îngropaţi osîndiţil. Roger eşi din această cămpie jalnică a morţel, cu o linişte sufletească ciudată şi cu hotărărl 8tutorui.ee. LV Pyrame găsise fa doi paşi de locuinţa Ba un mic apartament pentru Roger; o casă liniştită, melancolică. Fereştrilo aşezate www.dacoromanica.ro spre Nord, dădeau spre o grădiniţă t:i,8tă plină de verdeaţă. Roger se decise să trăiască acolo de a-cum înainte, cu o idee fixă, reabilftarea fratelui seu, pedepsirea adevăratului ucigaş al Elenei. Nn avea nicl-o dovadă încă, nici un indiciu care Bă’I întărească această convingere, dai revolta inimel Bale îl era de ajuns. Nu făcu nimănuia vizite în Bordeaux. Cunoştinţele pe care le avusese altă-datăîl credeau de sigur mort, îl uitaseră, şi altminteri cei şeasă ani de călătorie ii schimbaseră aşa de mult că era foarte g eu ca Bă fie recunoscut. Pyrame doar mal venga pe ja ei, când îl aducea prînzul. Roger îl oprea adesea, după lungi ceasuri de singurătate, cu creerul muncit veşnic de o singură idee, el simţea nevoia de a vorbi cu, o fiinţă omenească. Pyrame de altfel era un ^)m inteligent şi original. Mal e nevoe să spunem că el vorbeau numai de Jean şi diferitele întâmplări privitoare la condamnarea ,sa ? La întoarcerea nu de lă Chârtreuse, Roger, obosit, cu tâmplele svăcninde se aruncase în pat, somnul jl coprinsese, dar un somn turburat de tresăriri bruşte degrâză. î ăi întâtoarea vedenie a pieţei Saint-Ju-iien il urmărea în vis, auzea sgomotul că- (Va urma) ruţel, apoi o lungă tăcere, şi în urmă o lovitură înăbuşită.,.. Sări speriat în sus, cu fruntea plină de o sudoare rece ca ghiaţa. In palida lumină a razelor de ţună care străbăteau prin storuri, i se păru că vede pe pernă, alături de dinsul, capul fratelui Bnu, însîngerat şi cu ochii sticloşi privin -du’l ţintă. Se dete jos din pat, alergă ţa fereastră, fără să’şl întoarcă capul şi q deschise cu un gest brusc. El privi afară spre a 'alunga teribila alucinaţie. Nici o şoaptăîn grădiniţa în care arborii brodau pe pămîut umbre curioase. Nici un sgondot nu venea din spre oraşul adormit. Dar ce zăreşte oare Roger pe păm/nt la rădăcina unui stejar ? El I Iarăşi cil Capul adorat şi blestemat, întors Bpre dinsul cu două puucte scănteetoare, reflectate de lună în ochii sel deschişi 2o IUNIE 1895 LUPTA No. 2602 Marta.—(încântată) Ştrengaruleî Ştrengarul! (Schimbând tonuljRmâ, te rog fii cuuiJnte. Doamne, ce copil eşti!... Ce? Vrei sft m8 săruţi ? El, haide, sărulă-mg. Acum, destul I (Foarte resfă, a fă) zău, spune drept. N’al iubit nici odată pe alta? Rene.—Pe ce voeştl să mă jur? Marta.—Pe nimic, drăguţă; te cred. Ren6.—Ba încă de-al şti ce amintiri u-râte îţi lasă plăcerile astea ale tinereţel, Iată, când mfi gânnesc la trecutul meu! mi -e silă. Marta.—Cum, te pricep 1 Renâ.—Nu, tu nu poţi pricepe ; nu vel pricepe nici o dată; căci numai acela, care a călcat pe nisipul arzător al pustiului poate să guste răcoarea delicioasă a oazei Proverbul are dreptate rând spune; „Dacă tinereţea ar şti !» Dar asta-I nenorocirea, tinereţea nu ştie şi de aceea val ajunge în vara vieţel fără a fi cunoscut de loc primăvara. Nu ’ţl par prostii cuvintele me e ? Marta.—Prostii tt! Bene.'—Nu găseşti ? Marta.—Nici de cum. Rene.—De alt-fel vezi tu, cu toată înfăţişarea mea de cuceritor, am fost în tot-d’a-una sentimentalsunt mai naiv de cât un copil. Masta.—Ştifi jfoarte bine. Rene.— (care o coprinde încet încet de mijloc) Ba încă, ’ţl-aş spune ceva, dar o să ’ţl baţi joc de mine... Marta.—Nu, îţi jur Rene.—(apleedndu-se la urechea ei) El bine, cât trebuie să te iubesc de mult ca să biruiesc ruşinea unei asemenea mărturisiri ! El bine !.. ideia că am aparţinut altor femei de cât tine Marto, mă face a-desea să ’mi fie scârbă de mine!.. Mcrta.—(cu o voce murindă) Cu astfel de vorbe, o să faci din mine ce vel voi. Nu fii cuminte, Renă 1... Fii cuminte, te ag ! Oh, Dumnezeul meu, dacă m ’ar vedea mama I Ea, care crede că acum Bunt la atelier i Rene.—Ea ne-ar bine-cuvânta, drăguţa mea; cum ne bine cuvântează şi D-zeft în momentul acegta 1 Marta.—Nu ne reda nimeni ? . . . Scena a doua Acelaşi decor. Zece minute mai târziu. Rene.—Hal, s’o luăm la pas de aici. Marta.—Mal stăi; e aşa de bine aici 1 (cu dragoste) Renă ! Rene.—Oe ? Marta.—Te iubesc. Rene,—Iţi sunt îndatorat. Plecăm odată sau nu? Am căpătat un junghifi în spate pe iarba asta. Marta.—Şi ce plictisit pari 1 Rene.—Cum ? Să nu par plictisit că am căpătat un junghifi în spate ? Marta.—Nu, dar eşti plictisit fiind-căte iubesc atât de mult! Renâ.—Uf 1... (Un gest exasperat) Marta.—Ce grosolan te porţi cu mine 1 Rene—Mă plictiseşti. Marta-—Ştieam eu că. o Bă se sfârşească aşa I Rene.—Atunci de ce te al lăsat să ffii trasă pe sfoară ca o proastă ? Marta.—(isbucnind în lacrămî) Dacă m’ar vedea mama 1 Rene.—(Cu mâinile încrucişate pe K la spune-mi, mult o să ’mi mai ipul cu mama ta ? Fica ’mî-e de ajuns; mă înţelegi ?... CRISPI SI GIOLITTI străini erau presenţl. Preşedintele re-publicel a asistat. Ministrul Leygues şi delegatul ţărilor de jos, Pols, au pronunţat discursuri. La terminarea şedinţei, toate dels-gaţiunile străine au fost presentate preşedintelui, care a avut pentru fie care din ele cuvinte amabile. Ministrul agriculturei şi-a reluat funcţiunile. Ministerul de linanţe păcălit. Un gard de pe malul Prutului Mi-hailescu a denunţat că într’o şură a lui Ioan Chelariu din Probota ar fi găsit spânzurată o legătură cu 2 kilograme tutun rusesc. Se dresează proces verbal şi Chelariu este condamnat de ministerial de linance la 250 lei despăgubiri. Ministerul dispune să se plătească gardului prima prevăzută de lege. Chelariu depune suma şi face apel la tribunal. înaintea tribunalului toţi martorii care erau iscăliţi in procesul verbal au arătat că nimeni din ei n’a văzut când gardul a găsit legătlira. Martorii au rămas la poartă, iară gardul indată ce a intrat în ogradă s’a dus din dosul casei de unde imediat a venit cu acea legătură. Tribunalul a ordonat să se restitue lui Chelariu suma depusă.. Azi a fost adus la judecătorul de instrucţie, d. Ştefan Şuţii, căruia i i s'a luat un nou interogator. Se crede, că instrucţia va li termi-nctă după 2—3 zile. Citim in Bomba din Brăila : Mercurî 14 curent, fostul primar al Brăilei, d-nu Ştefan Economu, a fost chemat la parchetul Tribunalului local, unde i s’a luat interogatoriul a-supra faptului că a sustras din deliberarea Consiliului Comunal oferta Gantz, susţinând şi făcând să admită oferta Georgi, precum şi asupra celor l’alte puncte de culpabilitate ce resultă din cele două scrisori ale escrocului Brenning, depuse parchetului de către tostul ajutor de primar Alexandru Cociaş. Se aşteaptă acum interogatoriile lui Brenning şi a lui Somzee spre a se da un curs mai înaintat afacerei, chemând u-se şi cei l’alţi complici ai d-luî Economu. « In urma gravelor descoperiri făcute la Galaţi, In afacerea hoţiilor i-luminatuluî, d-nu Alexandru Cociaş, fostul ajutor de primar, s’a presentat la parchet şi a depus în mâinile d-luî procuror Tisescu, cele două scrisori, grin care escrocul şi conrupătorul renning, ’i oferise suma de 10,000 lei spre a susţine şi admite oferta casei Georgi, în consiliul comunal. Aceste scrisori au fost depuse cu o petiţiune pe care d-nu Alexandru Cociaş cere darea în judecată, atât a lui Brenning, cât şi a celor-l’alţi complici ai săi cari au sustras din des-baterea consiliului comunal, a doua ofertă a casei Gantz, cu scopul de a se admite oferta lui Georgi. Roma, 29 Iunie. — După «Tribuna» consiiiul de miniştri a declarat că după sentinţa curţeî de casaţie, punerea sub acuzaţie a d-luî Giolitti este rezervată Camerei. EXPLOZIA DE LA KIEL Kiel, 29 Iunie.—Cauza exploziei de ieri pe bordul cuirasatului «Electeur Frederic Guillaunne nu s’a stabilit încă. S'au găsit dou& cadavre. Rănile locotenentului Starcke sunt grave, dar doctorii speră să4 vindece şi câ va putea remâne în serviciul marinei. EDIŢIA lîA Marele serbări ale Preseî. Societatea Preseî în unire cu Expozi-ţiunea Cooperatorilor va da mari serbări populare in Grădina Cişmigiu în zilele de Sâmbătă şi Duminică 25 Iunie curent. Printre alte petreceri vor fi şi întreceri cu luntrile pe Iac şi cu velocipedele pe aleea principală, cu câte 3 premii de valoare. înscrierile se pot face încă de pe a cum îu toate zilele în localul societăţel Presei, Calea Victoriei No, 16, între orele 4—5 d. a. Termenul de iuscriere este numai până Vineri 25 curent orele 6 seara. Se pot înscrie şi doamnele. In acelaş timp sunt înştiinţate toate persoanele care ar voi să închirieze locuri pentru jocuri, mese şi altele că, pot lua cunoştinţă de condiţiunl în localul societăţel din calea Victoriei în toate zilele între orele 4—5 după amează. închirierile se vor face numai până Vineri seară. Ultime Informaţii Toţi domnii membrii al clubului radical sunt rugaţi a lua oarte la şedinţa care se ţine mîlne Marţi 80 Iunie în localul clubului (Fneagiul ro-mîn) la ora 4 p. m. C telegramă anunţă dm Gowes că principele Ferdinand şi principesa Ma-ria au sqsit Sâmbătă pe bordul yach-tuluî ministrului marinei «KireGueen» şi s’a dus in trăsură la Kent-House, reşedinţă regală, lângă castelul Os-born. Vor pleca de acolo mâine. D- Director-general sanitar dr. Fe-Jix, a plecat aseară la laşi in afaceri de serviciu. D. Al. Marghiloman, ministrul jus tiţiei, se ocupă actualmente cu alege rea persoanelor cari vor fi numite în funcţiunile de judecători sindici. După cit am putut afla pînă acum s’ar fi hotărât numirea d-lui Const. Lahovari, ca judecător sindic la laşi şi a d-lor judecători Obedenaru şi Christea ca judecători sindici lu Bucureşti. Membru în locul-d-lui Obedenaru la tribunalul Ilfov va fi înaintat d. procuror Miclescu. ful pare vechiii şi era plin cit praf. Nici un accident. Berlin, 30 Iunie.— Un pachet la a-dresa colonelului de poliţie Krause s’a găsit pe biroul de poştă din strada Oranienburp ; conţinea o maşină «x-jlosibilă ; n’a isbucnit graţie precau-iunilor luate de amploiaţii poştei. Maşina a fost dusă la poliţie. cui să nu sufere din pricina dâraverelor dintre d-sa şi actori. De altfel e treaba direcţiei generale a teatrelor ca să ia măsuri să nu se mal petreacă asemenea fapte, care aduc o mare p"gubă tutulor trupelor, pentru că publicul păcălit odată, ocoleşte teatrul. Inginerul Gaetan Somzâe a tost li-jerat ieri din Închisoare. Rămâne însă la disposiţiunea justiţiei şi sub supravegherea poliţiei. Brening a cerut şi el liberarea pe cauţiune, asupra căria nu se va discuta, de cât după-sfârşitul instrucţiei. Portal Constanţa Erl după amiazl s’a ţinut la ministerul lucrărilor publice licitaţie pentru adjudecarea primei serii a lucrărilor de construcţie a portului de la Constanţa. Licitaţia s’a ţinut sub preşedinţia d-luî Al. Marghiloman. Au luat parte la licitaţie: Societatea Battignoles din Paris; casa Hersent, Paris ; Hallier, Paris; societatea Fives-Lille, Paris ; Bartisvol, Paris; G. Lu-ther, Braunschweig ; Volker et Bos; Holanda, casa Dietz Monnin din Paris; Gregersen şi Soh, Fi urne; Ceconi, Triest, Casa Langeweld et Comp., Bucureşti; The London and Tilbury Lighteroge, Londra şi Phillippe et Corn. Casa Hallier din Paris oferind 23.80 la sută sub deviz, lucrarea de construcţie a portului, în valoare de 14 milioane de lei, s’a adjudecat asupra el Rămâne acum ca şi consiliul ue miniştrii să aprobe licitaţia. Sinuciderea anal student Sâmbătă dimineaţă, între orele 5—6, s’a sinucis tânărul G. Dornescu, student al facultăţei de drept din Iaşi, fiul d-luî senator Th. Dornescu. Nenorocitul tânăr şl-a tras un singur glonte de revolver în tâmplă şi a rămas mort in patul de culcare, unde a fost găsit, scăldat în sânge. Se ştie, că sinucisul era atins de o crudă boală, care l’ar fi împins la această funestă hotărire. Pe masa camerei unde s’a împuşcat tânărul Dornescu a lăsat următoarele cuvinte scrise pe o placă de marmoră : «Mă ertaţi de supărarea cc ve fac, dar eu numai pot trăi.* Sub aceste vorbe s’a iscălit, punând şi data. Ieri a avut loc la Ateneu audiţiunea elevilor de lâ conservator, clasa de violină a prof. Klenk şi cea de piano a prof. Santiago Hiera. Asemenea audiţiuni vor mal fi Marţi, Joi şi Sâmbătă, când se va face şi distribuţia premiilor. ŞTIRI MĂRUNTE AfUm cu plăcere că tînărul nostru compatriot DI. Victor G. Antonescu, a susţinut cu uu strălucit succes teza sa de doctor în drept în faţa Juriului Facultăţei de drept din Paris, prezidat de eminentul financiar Dl. Em. Alglave. D-sa a fost admis cu elogii , iar teza sa a fost obiectul unuia din cele mal mari distincţiunl ce acordă universitatea liiud reţinută de Facultatea de Drept. Ea tratează despre «Banca Germaniei*. Felicitările noastre D lui Antonescu. — A apărut Constructorul romîn No. 5. Conţine un articol asupra uceuicilor, care este de recomandat celor îu drept, şi un altul asupra unei instltuţiunl, uu fel de bancă cooperativă, ce se va înfiinţa în curând îu Capitală, şi care este menită să pună creditul la îndemâna micilor industriaşi, comercianţi, antreprenori. Asupra acestei instituţiuul, ziarul promite a reveni în No săfi viitor. — A apărut: Ateneul Romîn, cu ur mătorul sumar: Gheorghe Adamescu, Viaţa militară în poesia poporului Român. Ascanio, Ninsoare (Poesie). Ciru Economu, Răzbunarea lui Anastase. N- Petraşcu, Exposiţia artiştilor în viaţă din 1895. * Descoperirile lui PaB-teur şi leacurile la care afi dat naştere a-ceste descoperiri. Ştefan C. Hepites, Vremea în 1884 st. n. T. G. Djuvara, Bibliografia cestiunei naţionale. St. C. Hepites. Buletin meteorologic pe luna Aprilie 1895. " Bibliografie Btrăină. -- Sâmbftă scara 17 Iunie, „Societatea Filarmonică11 a dat un concert în Sala A-teneului. Ca tot d’auna şi de rândul acesta, concertul a avut un deplin succes. — Marţi 2Q Iunie, va avea loc în Palatul Ateneului, a treia audiţiune de elevi (a 7-a anuală/ Se vor produce mal multe bucăţi de musică clasică, din violină, piano, harpă şi canto. PENTRU UN INVENTATOR Mâdrid, 29 Iunie.—Ministrul marinei a declarat la Camera că rămăşiţele mortuare ale lui Peral, inventatorul vaporului sub-marin, vor fi transportate ia Pan-theouul marinarilor celebrii din San Fer-nando. ULTIMELE TELEGRAME In sepăturite de la Adam Klissi, s’a găsit o peatră morţnlntală, cu mal multe inscripţiunî şi sculpturi. Piatra are o lungime ae 3 metrii, lăţime de 95 'centimetrii, iar la mijloc o inscripţiune pe o suprafaţă de 4,10X0,60 metru. Ni se telegrafiază din Paris, că congresul penitenciar internaţional s’a deschis în marele amfiteatru al Sor-bonei. 40 de delegaţi francezi şi i60 Atentate criminale Budapesta, 30 Iunie. — Un pachet conţinând materii explosibiie ş’a găsit în casa unde sunt instalate biurouriie societăţel de asigurare «Adria.» Păcbe- Peutru D. Diriginte al Officinlul Central Un d. abonat din capitală ni se pltnge, că ziarul nostru de Joi, ’i-a parvenit de abia Sâmbătă seară, purtând pe dânsul stampila Oficiului Iaşi. Ar putea d. Diriginte al poştei centrale să ne explice şi nouă, căror împrejurări se datoreşte voiajul acesta al ziarului nostru în a doua capitală a României ? După toate regulile Geometriei drumul cel mai scurt între două puncte e o linie dreaptă : nu înţelegem deci pentru ce amploiaţii poştei centrale au găsit cu cale să ne trimeată ziarul tocmai până la Iaşi, ca loc mai de a-colo să fie reexpediat la adresa abonatului nostru, care locuieşte în împrejurimile chiar a le Officiului. ŞTIRI TEATRALE Aseară şi-a început reprezentaţiile la Grădina Stavri (Liedertafel) o trupă de artişti români sub direcţia D-lui T. Popescu. S’a jucat o teribilă melodramă : Statua de carne, tradusă din italieneşte de d. Nicolafi autorul mai multor terrribile melodrame de actualitate. Asupia piesei şi a interpretărei nu se mal poate spune nimic. Spectacolul de a-seară ne-a amintit Teatrul de provincie de acum trei-zeci de ani Uu lucru avem însă de relevat: se a-nunţa8e începutul la 9 ore precis şi tocmai la 10 ore, vedem ridicându-se cortina. — In sfîrşit I esclamă publicul, care îşi dovedea de mult impacienţa prin aplause şi bătăi cu bastonul în scaune. D. Murgeanu — un june elev al conservatorului, glâsueşte : — Domni şi Doamne: Ve rugăm să scuzaţi întârzierea, care provine din cauza, că o artistă care* e bolnavă, s'a dus să vie. Acest: s'a dus să vie, a stirnit hoho-telp publicului. Spectacolul începuse deci, cu o mare veselie I Care era cauza reală ? D. T. Popescu nu plătise chiria gradinei, şi preşediutele societăţel Liedertafel nu-1 da voe să înceapă spectacolul. Găsim că procedarea d-lul preşedinte nu a fost corectă. D-sa trebue să fixeze o oră din zi, până la care directorul trupei Bă fie obligat a 1 plăti chiria ăi dacă nu-i se plăteşte să nu aprindă gazul, astfel ca publi- Belgrad, 30 Iunie. —Cercurile compe-tinte asigură, că în viitoarea sesiune extraordinară Scupştina se va ocupa în mod exclusiv cu învoiala financiară şi cu un mic număr de alte proiecte urgente. O sesiune ordinară se va convoca la toamnă. Roma, 30 Iunie.—Cercurile Vaticanului asigură că Papa prepară o scrisoare pe care o va adresa nunţiilor apostolici de pe lângă diferitele curţi reînoind protestările sale în vederea serbărilor de la 9 Septembrie. Euxinograd, 30 Iunie.—Prinţul a sosit însoţit de ministrul lucrărilor publice El va inspecta porturile Burgas şi Vama, va visita lucrările de construcţie a liniei de dram de fer Şumla-Târnova şi va deschide linia de drum de fer Caspician-Şumla. Moartea unul ex-preşedinte Rio-de-Janeiro, 30 Iunie. —Ex-preşe-dintele Florxano Peixoto a murit. Grădina HngO.—In fie-care seară spectacol variat. Debutul trupei japoneze Az-En-In. Sal» Alcazar.—Reprezentaţiuni veriate ale trupei internaţionale. Grădina Paţac-—In toate serile reprezentaţii variate cu program noii. Grădina Casino.—In fie-care seară con-eert de muzică militară. BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 17 (28) Iunie i8g5 5'J/0 Renta r. p.. 1021/4 50/o Renta am. 1013/8 5(»/o „ (92—93) 1007* 50/o „ am . . . 977, 6'7« Oblig, rur .. 102a/, Pensiuni.........288 50/0 Obl. c. Bne. 100» * 5»/0 „ (1890) . 987* 6«/o Fonc. rur . . 96»/i 50/0 „ urb. 103 5% * 933/* 5% f „iaşi 851/* 67,1 Obl. bazalt . 100 Bauca Nat........1375 EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune La 14 Iulie orele 11 a. m. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru an-treprisă a lucrări'or de distribuirea apei şi instalaţia băilor şi water clos-telor de la pavilioanele ce se con-struesc la spitalul Colentinel din Donaţia Dobre Carcaleţeanu. Caetul de sarcine şi devisul se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori ce zi şi oră de lucru. No. 11039. 10 Iunie 1895. Acţ. B. Agricole . 240 Dacia-Românla... 397 Naţionala..........416 Patria ............100 Construcţii . . . 154 SCHIMB Londra. . 25.233 '*.28 /, Paris .100.15.05 Viena . . 2087,08 Berlin . . 123.55 50 Belgia . 99.25 Scont B. a. 8 Avans „a. 6 „ 0. dep. 7l/, EFORIA SPITALELOR CIVILE publicaţiune La 18 Iulie 1895, orele 11 a. nv, se vi ţine licitaţii!ne la Eforie, pentru furnisarea diferitelor obiecte de serviciu de fer, necesare spitalului din Ploeştî. Caetul de sarcine lista obiectelor şi modelele se poate vedea in cancelaria Eforiei în ori-ee zi şi oră de lucru. No. 11202. 12 Iunie, 1895. Filip I. Gesticone Advocat Din Bul. Elisabeta 66, ş’a mutat, de la 26 Octombrie 1885, tot în Bulevardul Elisabeta, colţu calea Pleynel, spre cheia la rond. OPERAŢIUNILE ZILNICE ale BURSELOR DIN BRAILA Ş[ GALAŢI Brăila, 16 (28) Iunie 1895. Marfa Cant. Greut. Preţul Observ. Grâu 756 517, 6 Magaaie 1050 531/4 7 05 Şlep 1100 577* 7 777, Magasie 1740 587, 7 777, r> 37 ju 583'4 8 67»/., Caic Porumb 3200 597, 9 15 Şlep Ni etă 3700 51 40 . * Cereale sosite la 16 Innle 1895 Pe apă Pe uscat Total Gr&fi Hect. 2550 —. 2550 Secară , 1200 1200 Porumb „ 3000 — 3000 Total „ 5550 1200 6750 Galaţi 15 Iunie 1895. Secară 500055 6 80 Şlep UN COMPTABIUrST- delung., cu bune referinţe, cunoscând şi limba germană şijfrancesă caută ocupaţie la o fabrică, ihoşie, bancă Baă ori-ce afacere mare. A se adresa S. Gâţieiă R.-Sărat. DOM1IŞOARA CORNELIA CHERNBACH Doctor în medicină Medic secundar în serviciul special de boale de femei în spitalele Eforiei. PĂ Consultaţinnl pentru boale de femei şi copil. 37 STB. DYONISIE Dr.ST. OLCHOWmi S’A MUTAT calea călăraşilor no. 16 Dă consultaţii pentru boale Interne ş ifilitice de la orele 6—7 seara. BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de ipecialiatul In boale lumeşti: DR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea nnmal prin Strada SfiuţiI Vc voii Consultaţii de la 10—1 dlm. şl dela 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care Casa de sanatate (SANATOR1UM) Bucure şti No. 41 şi 43, STR. TEILOR, No. 41 şl 43 Dirijata de d-r. Şaabner Tuduri Institui, din nou reorganizat. Căutarea boaleior interne şi chirurgicale, precum şi a tuturor boaleior chro-nice. Tratarea boaleior de piele, a boaleior de ochi, gît, nas şi urechi. Operaţiuni; tratamentul boaleior gynecologice şi camere cu antreu separat peutiu faceri. O moaşă cu diplomă locueşte în Institut. Tratament special al syphiiisuluî şi boa-ielor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic sau chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile. Consultaţiunl zilnice de la 5—6 p. m. Noile prospecte, gratis şi franco, după cerere. BĂILE NASTaSACHI TG.-OCNA Renumite prin eficacitatea apelor minerale, sunt deschise de la 10 Iunie, preţurile mai scăzute de cât la toaie băile din ară. Adrea- * Ad-torului băilor Nostasacbi g. Ocna. ¥ www.dacoromanica.ro 20 ÎUNIE 1895 LUPTA No. 2602 pi BUCUREŞTI. 8, strada lipscani, 8. BUCUREŞTI. Articole pentru voyage şi băi de Mare Mantele şi Pare-poussiere, Impermiabile, Costume, Bonete şi Spadriile pentru băi, Pălării pentru voyage şi grădini. Costume şi casquete de coutii pentru copii, Rochiţe de olandă pentru fetiţe. MARE ASORTIMENT de bluse de batistă, olandă, coutii batista, piqueturi pentru rochi, etc. etc. $ A Nuneroase ocasiuni, sunt puse în vânzare, lâ toate reioanele. Cataloage ilustrate se trimit după cerere gratis şi franco. ** VECHIUL LOCAL SE ÎNCHIRIAZĂ « ANUNCIU -•j BRAUNSTEIN FRERES 7 * Avem onoarea a face cunoscut onor. Public, c& pe lângă hârtia de ţigară: Dorobanţul şi Les derniâres Chartou-ches, punem în vânzare hârtia de ţigară B'txelmans 1GassicourttSaO) Al -T--. ----I S [MEDAIUESpOR] < «"■ ZOUAVUL ^ care represintă un episod din rezbelul franco-german şi MIZPAH care reprezintă o mumie egipteană. Onor. public fumător, cunoaşte superioritatea şi fineţa noas' tră Dorobanţul şi Les derniferes Chartouclies aşa că a-vem tot dreptul a crede că şi hârtia de ţigară: Zonavnl şi Mizpah vor găsi aceiaşi favoare pe lângă publicul consumator ca şi Dorobanţul şi Les derniâres Cartouches. Toate somităţile ştiinţifice din ţară şi străinătate aă recunoscut că hârtia de ţigară, Dorobanţul, es derniâres Cartouches, Zonavnl şi Mizpah din fabricaţiunea noastră din Paris este cea mal uşoară şi mal fină hârtie de ţigară; Şl acest lucru a fpst pe deplin confirmat de către publicul fumător, căci cu toată concurenţa deloyală, cu toate imitările şi contra-faceri le a unor oameni fără scrupule, clientela noastră merge zilnic crescândă graţie escelentei calităţi a hârtiei noastre de ţigară: Dorobanţnl, Le» derniferes Cartouches, Zonavnl şi Mizpah. Deposit general pentru România este în laşi. FRATEi BRAUNSTEIN r, r o'1 f» c *' lnvcnţlnno breToiatA peatm 15 ani a doctorilor ilALUE Ira^L tne&tvp oD Hii 1 vUwUCj (uventorif 2»ue de 1'ii.rbre-SeCş ^6, ia PASiXS, ţ»ootru vuulecare; radicală a Heruielor (vătămălurelor). Pană aci, bamiaţrie^e u’au fost Uerât mşcc 6iraple apparate pentru a conţine hernielc; Doctori MĂRIE au rezolvai problemul do a tonţiuc şi de a vindeca, cu mijlocul bamtagiului Elcctro-Modica:, care con Ir arii uorvi, fortifică’f^ră-aguduire nici durore şi assigură vindecarea radicală în fl’Url timp Simplu .30 k*. — Dublu BO fr.'— însoţit dv i^^-ioţiunr Vuh ie© 4e Şi i li RNATORIE DE FER [*i' n ALBERT BAUER Societate în Comandita APA MINERALA NATURALA din ENISVAe.âŢfUMfl de Stal ilimente Industriale Mori, Fabrici de spirt Ferestrae meanice etc. etc. Maşini de aburi, Motoare de petroleu, turbine Construcţluni de Fer Meservoare, Coşuriv Poduri, ere, Uşi ?i Ferestre :!'l| V Electricitate. Instalaţiuni de lumină şi transmisiune de putere BASINUL de VICHY SURSA LABRAUD-ST-YORRE DESCOPERITA IN 1853 Aprobată de Academia de Medicină, autorizată de Stat Cea mal rece, 10° cea mal gazoasă, cea mal bună pentru consumaţie la domiciliu în toate cazurile unde se ordonă Apa de Vichy. Boale de ficat, de stomach şl rinichi, diabet», gravela, podagra, albuininoria. Reprezentant general pentru toată RomSnia COMPTOIR FRANCO - RQUMAIN Pasagiol Viliacros, Scara C, Bucureşti dl ^ Ml ASUME AâRICOLE^ din fatal». Jî. r<. PEOlSTER PENTRU a avea AOEVERATA APA de asm (FRANJA) Sn se ceară Numele Sorginte! pe JStiobotă pi pe Capsula. UTOOPodagra, Gravela Ulube ia. ORâNDE-UEILLE-We 1PITAL. - Stomac. A sq avea grija de a se Indica sorgintea SE VINDE In t6te Farmaciile bune. Deposit general A. G. CARISSY, la Bu- tî. cureştî — biroul > Strada Pensionatului, No. 7. — <4 BRIC A S*'r. Cuţitul de Argint, No.6, lângă vama I ilarei, ttfei lin Iflnâl* cu cmţoştiuţealim- smieSB belor germană, Bâr-bă, franpeză. şi română cunoscând şi cornp-tabilitatea doreşte a şe angaip într’o causă de comerciu, comptoir, fabrici, deposite, pentru ori-ce informaţii a se adresa la redacţia acestui zi ar CASA FONDATA I2ST 1854= Saisoni I de ri mtivarâ şiVarâ |7 ouveaute în Haine confecţionate pentru | bărbaţi, bateţi şâ copii j possedâm deja din fabricaţiunea nos* | tră propria din ţară. ® De remarcat: I Costume la unu şi două rânduri de Cheviot, Camrţarn, piquet şi Fantaisie. Redingote şi Jaqueie de Adriat, Grain de poudre. pardesiuri .de Coachmen băute nuveaută. „FantelonI nuanţe alese. „lfeste Roche şi Piquet. „Vacuri Şerge şi 3Hătasec< Bogată colccţinne de pantaloni nuanţe alese. Succesive transportnrl de Stofe fine franceze şl engleze pentru f; comenzi- --Confecţîunea elegantă.— Comande se pot efectua în 2i ore. HEINR/CH LEB0V1CZ S-sori P 4. Colţul siradeî Şelari şi Covaci 4. PRIMA SEMINŢERI ROMANĂ iUICUMtElSrj, — Strada Carol, No. 93 Recomandă: Seminţele venite, aduse de la grânarl special! din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în timp de 25 ani. Recomand i Lucerna qualifate superioară, cu certificate. Gazon qualitatea cea mal grea de 28 libre etc, ştc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a m6 onora şi anul aeesta ca în anii trecuţi Cu toată stima : Friederich Pildner Succesor: Eugen Amisiann. Is/ha-IReiijE HOTEL „CÂRâIMAN” WKT SINAIA “WB Situat in posiţinuea cea mai pitorease a Carpafilor 90 camere, Casino, Biliard, Piano, Concerte intime, Banchete Avem onoare de a aduce la cunoscuta distinsei noastre, clientele c& redeschiderea marelui Hotel Caraiman va avea loc la 15 (27; Maiu, c. Am organisat un serviciu excepţional putâud rivalisa cu stabilimentele similare dfn străinătate cu eleganţa şi confortul. Toate sforţările noastre vor tinde în a mulţumi persoanele cşrl vor bine-voi să ne onoreze cu presenţa lor. Restaurant de I-iul ordin, bucătărie franceză şi română. Se primesc angajamente pentru pensiune cu ziua şi cu luna. Pentru ori ce informaţiune a se adresa până la 15 (27; Maiu la adminis-tinţiunea Hotelului Union din Bucureşti pe care ’î dirigiem. (S I VAR HYDRAULIC CALITATE ŞUPBRIOABĂ CU DIPLOIVIA DE ONOARE Şl MEDALIE DE AtfR DAMV-SCU BREAZA & C-nia A şe adresa pentru ori-ce comandă sad informaţiunl la representantul general T-y \gki i ‘ B C ET fl mUicurcsti, Sftrada Stelea O. . mL W tir L Lj Galaţi, Strada Presei 90. Şi la corespondenţii d-sale din : din CH&1G7 V Uomuiil VIGTiSIt LAlIGlElt IAŞI, Domnul SGiBAECilvE^, Strada de Jlos 94 SAU DIRECT LA FABRICA DAVIDESCU BREAZA & CV*a GAHA COMAIIN1C FRATZ DUSCHEK ATELIER FOTOGRAFIC SI STABILIMENT FOTO ■CHEMIGRAFI'C m- 6. STRADA F'RAINCLIN, 6 Are onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că a instalat din noă un atelier de Fotografie in strada Pranolin 6, aranjat cu aparatele cele mat perfecţionate, conform ultimelor descoperiri în această ramură ; putând executa de la oele mul mici până la cele inul muri forinuto. cu cea mal porfocu acurateţa, atât în plati-notipie cât şi in orj şi oo alte gonurl cunoscute până în present. Atelierul este ast-fel construit că poate primi şedinţe p«< arl-co timp înlro -orele 9 a. in. pună la 5 p. m. Asemenua execută şi fotogrufll colorate iu uquurel şi pled şi chromofotogrufil. Osebit mal aduce lu cunoştinţă cu a instalat şl un atelier do Zlncograde în cele mal perfectecondiţiunl, exosutând luo-rărl şi In autoţipie pe zinc, a ramă şi foto-litografie. Tipogrufiu Al. Leiteriu, Stradu Sila tu Iomcă No. 11, Bucureştl- www.dacoromanica.ro