ANUL XII.—No. 2601 EDIŢIA A DOUA DUMINICA 18 IUNIp 1895 ABONAMENTE s IN ŢARA Ou an ■>....• .....................40 lei Sease luni.............., .... 20 „ Trei luni...........................10 „ Pentru învăţători pe un an..........30 „ IN STRAINfiTATE Un an................................50 . Şease luni...........................25 „ Trei luni.......................... 15 „ Num&ru! 15 Bani ANUNCIUNI i Pe pagina IU, 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia „ „ IV „ .... 25 bani linia, foserţe şl reclame . „ .... 2 lei linia I’entrn anunclnrl a se adresa : LA â^niHiatrafit Ziarului Un niaenir vuohiâ 50 bani REDACŢIUNEA : PtSACllJL IUBI \\ no. 13. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL ADM i NISTRAŢIUIMEA : STKA8IA SFAH'TU IOHIC1 Mo. 11. Situaţia. Zeflemele. 0 întrebare ? Oameni şi lucruri. Zig-zagurT. Rusia şi Bulgaria. Memoriele Regelui. Fermecătoarea, (foiţa). SITUAŢIA Este o jumfetate de secol de cînd să luptă generaţii întregi pentru-ca să după ţara aceasta pe calea progresului, pentru ca România să se poată prenumăra printre statele civilizate. S’a făcut fără îndoială mult şi sîntem departe azi de vremile în care puşi sub suzeranitatea Porţeî, sufeream domnia tutulor consolilor streini. Ţara este independentă, a fost înălţată la rangul de regat, a-vem regimul constituţional şi poporul să guvernă prin el însuşi. Aşa stă scris pe hîrne, aşa spun aceia cari cântă opera generaţiuni-lor trecute şi cred că nouă nu ne-a rămas alt nimic de tăcut, de cât să ne bucurăm de bunurile câştigate de generaţiile trecute, ca nişte moştenitori ai unei mari averi. Noi am spus însă şi o repetam şi azi: ne-a rămas şi nouă să îndeplini o operă, dacă nu tot atât de sgomotoasă şi de strălucitoare, ca a trecutelor generaţii, tot aşa de mare, tot atât de folositoare, tot atâta de necesară. Generaţia trecută a câştigat pentru poporul român dreptul de a se guverna singur, dreptul de a spune el cum trebue să se tămăduiascâ relele de care suferă, dar n’aâ aplicat aceste principii, n’au făcut poporul să vorbească. Regimul constituţional pe care îl avem azi, nu însemnează un pas mare înainte de la starea de autoritarism care domnea mal înainte. S’a mal lărgit pur şi simplu cercul stăpînilor, avem un num£r mal mare de domnitori şi atâta tot. Masa cea mare a poporului este tot lipsită de drepturi, tot copleşită de ne* dreptate şi mizerie. S’aQ mărginit reformatorii noştril să schimbe lucrurile numai în aparenţă, şi aO lăsat în realitate absolut aceeaşi stare de lucruri, căci ce însemnează să spui, că poporul să guvernă prin el însuşi şi că toate puterile emană de la naţiune, când poporul, naţiunea nu e în stare să’şî spue cuvântul ? S’a procedat tot-d’auna cu o extrema dibăcie, pentru a se asvîrli cu pulbere în ochii oamenilor. S’a început prin a se proclama cele mal democratic& principii, dar prin dis-poziţiunile următoare, s’a strîmtat, s’a stilcit, s’a ghemuit atâta principiul proclamat la început, în cât n’a mal rămas de cât o umbră de libertate, o fantomă de popor. Avem deci c misiune mare şi noi, avem şi noi de îndeplinit o operă sănătoasă şi folositoare, avem să facem ca principiile cari staO încă pe hârtie să se aplice, în viaţa reală a poporului, să devie fapt împlinit. Şi nu se poate face această mare schimbare, până ce conducerea statului nu va fi trecută în mâinele poporului. Numai lărgind cercul celor care guvernă, numai chemând pe toţi cetăţenii să ia parte la conducerea statului, numai ast-fel vom putea să facem să dispară toate relele pe cari le constatăm azi. Cu colegiile restrânse nu se poate lace nici o reformă mare, pentru-câ e fatal când faci o reformă serioasă să loveşti în interesele privilegiaţilor şi azi tocmai de la privilegiaţi trebue să ceri reforma. Mal mult de cât atâta, cu Colegiile restrânse, nici nu se poate guverna în mod cinstit. Ori cât de corecţi ar fi miniştrii personal, el nu pot să nu se preteze la o mulţime de hatâruri, nu pot să nu tolereze o mulţime de abuzuri, nu pot să înfiereze ori când şi pe oricine când descoperă un abuz. Numărul alegatorilor fiind prea mic, nemulţumiţii, prevaricatoril, escrocii şi şarlatanii, lipsiţi de scrupul şi de idei cum sunt, trec uşor dintr’o tabără în alta şi imediat majoritatea este deplasată. Acestui fapt datorăm noi această lipsă de moralitate în luptele politice, în virtutea căreia vedem escroci şi hoţii, oamenii de nimic, traficanţii de toate speciile, azi insultaţi şi mâine lăudaţi de acelaşi partid politic. Din această cauză partidele politice primesc în sinul lor pe un om, ori cât de imoral ar fi, imediat ce aduce cu densul io—15 sau 20 de voturi. Trebuie să recunoaştem, că încăpui tuturor partidelor se găsesc un numSr de oameni, cari dacă nu au un ideal în politică, au de sigur credinţa că eî sunt în stare să guverneze mal bine, că el sunt mai corecţi, că ideile lor de guvernământ sunt mal potrivite şi mal sigure pentru a garanta un viitor strălucit ţărel. El bine, e fatal ca oamenii aceştia, când pun în cumpănă abuzurile eâtor-va indivizi cu perderea putere!. adică a mijlocului de a-şl a-plica ideile să treacă cu buretele peste abuzuri. Aşa s’a petrecut sub toate guvernele. Nici odată nu s’au pedepsit toţi hoţii şi cuvintele cu care a răspuns Ion Brătianu când i se cerea anchetă la ministerul de resboî, sunt cea mal bună dovadă. De aceea pentru ca să putem scăpa de această situaţie cerem să se schimbe cauza tutulor relelor: legea electorală. Numai aşa guvernul îşi va putea face întreaga datorie, numai aşa hoţii pecetluiţi de justiţie vor găsi şi o opinie publică gata şi în stare ca să ’l pecetluiască. Azi chiar, când guvernul, făcend abstracţie de interesele lui, va pedepsi pe culpahill, în loc ca fapta sa cinstită să găsească resplată la corpul electoral, va fi lovit de adversari cu ajutorul celor înfieraţi. Aceasta însă hu înseamnă că în situaţia de azi guvernele trebuie să tolere pe tâlhari. Guvernele, cari în primul loc sunt vinovate de situaţia politică pe care o avem. să lovească fără cruţare or care ar fi consecinţele la care s’ar expune, făcând un act de dreptate. z e fle :m: i-ee SERBARE FESTIVALA! Lanterna, o veche cunoştinţa, vesteşte pe cititorii bBI că Sâmbătă va avea loc o mare serbare festivală pentru mărirea fondului ziarului Curierul Olteniei.—Magică Lanternă,vel şti că cea ce-al Bcris matale se chinină un pleonasm, adică un lux inutil de vorbe. Spre ezemplu, nu prea .se zice serbare gestivajâ, cum nu se zice niel: Înmormântare funerară, nici: Lanterna scrie prostii; căci o serbare nu poate fi de cât feBtivală, o înmormântare numai funerară, şi in sfârşit 11'am mal auzit până acum că Lanterna poata scrie alt-oeva de cât prostii. Si dovada e 'că mşl ,Jo vale în programul acestei .serbări festivale citim; „La orele 3 şi jumătate va începe semnalul de dans care va (jura până la 12 din noapte." Asta-I prea de tot festival Lanterno mărturiseşte-o fc un semnal care să dureze opt orei Dar dansul cât. o să ţie atunci D-zeula ? Nam. 0 ÎNTREBARE «Timpul» de aseară anunţă că d. procuror G. Bădescu şi-a făcut rechizitoriul în afacerea de la accisele capitalei şi că prin acest rechizitoriu dă în judecaiă pe: Ştefan Şuţu, Bozianu, Lindenberg, Herşcovici şi Zeilicovicî. Ştirea aceasta fiind dată de un ziar, care trebue să fie bine informat în ce priveşte ceştiunile de la Primărie, nu se mal poate nimeni îndoi că culpabilitatea lui Ştefan Şuţu este dovedită. Dacă ast-fel stau lucrurile, o întrebare se impune : Pentru ce pe când toţi tovarăşii lui Şuţu sunt arestaţi, acesta este liber ? Credem că in faţa justiţiei toţi tre bue să fie egali şi dacă justiţia crede că culpabilii în afacerea de la accise trebue să fie depuşi, apoi să-i depue pe toţi. Noi nu vedem de ce s’ar face o deosebire intre Şuţu şi Bozianu. D’împotrivă credem că acela care trebue să fie mai aspru pedepsit este Şuţu, de oare-ce fără complicita-tatea lui, hoţiile de la accese n’ar fi putut să ia proporţiile pe care le are azi. Justiţia nu trebue să ţie seama de nici o consideraţie lăturalnică, pentru că toţi delicuenţii,orî-căreî pături din societate ar aparţine, trebue să fie ega.L Nu mai procedând ast-fel justiţia îşi menţine prestigiul, de care ea are absolută nevoe mal ales intr’o ţară ca a noastră, unde din cauza violenţei cu care se duce lupta politică, cel mai mic hatâr, cea mai mică delicateţă faţă de un acuzat, ne aplicată şi tovarăşilor săi, dă loc la incriminări menite să atingă prestigiul justiţiei. RĂSCOALA DIN CUBA Madrid, 27 Iunie.— O depeşa a mareşalului Campos zice că 14000 de oameni de în ăritl sunt necesari pentru a întreprinde o campanie ofensivă la Cuba după seaonul ploilor. O altă depeşă a generalului Navaro zice că după o operaţie de 13 zile a bătut pe insurgenţii de mal multe ori, le a omorăt 120 de oameni. Insurgenţii au avut mulţi răniţi, au perdut cai arme şi muniţiunl. Guvernamentalii au avut 7 oameni răniţi. OAMENI ŞI LUCRURI VEŞNICA CONCURENTA Un fapt interesant se petrece acum la Paris, care ne dă o dovadă mai mult că oamenii cel mal luminaţi, cel mal culţi, nu se pot desbăra de prejudecăţi, când suut In joc interesele lor materiale, când riscă să’şî piardă situaţii frumoase şi rentabile. Iată cum stau lucrurile. O distinsă moaşă de la Spitalul Maternitatea şi-a împlinit anii de serviciu, trebueşte prin urmare acum să fie scoasă la pensie. Mal multe femei-doctori în medicină au solicitat acest important post. Consiliul municipal însă este foarte încurcat, stă la îndoială dacă trebue sau nu să numească pe vre-una din aceste femei, şi cu drept cuvânt; căci o mulţime de doctori din cei mal însemnaţi protestează, se împotrivesc la numirea uiel femei şi cer cu stăruinţă să se numească un bărbat. După ce au disputat atâta* vreme femeilor dreptul de ă lua titlul de doctor ; iată dar acum că medicii ’şi-au pus în gând să le împiedice să se servească de el. E destul să al cel mal elementar bun simţ pentru a vedea că titlul de doctor in medicină este pentru o, moaşă o garanţie de competenţă de dibăcie. Ef bine, dootoril aceştia urmărind vechiul lor răsbol în potriva concurenţei femenine. voesc să depărtez pe femeile doctori chiar de la slujbele de moaşe. Titlul de doctor devine prin urmare în circumstanţa aceasta nn motiv do excludere. Pentru ce ? Numind o doctoreasă în locul moaşei de la Maternitatea, piedicii nu se pot plânge că stj,nt fruştaţl, că-ş năpăstuiţi; cuci în definitiv e o femeie, oare înlocu-şşte pe altă femeie. Dar, noua femeie va fi doctor. Medicjl ar jtrebui să se bucure căci bolnavii vor fi paal bţne şi cu mal multă jpriceppie îngriji ţi ; totpşi el se plâng sub pretextul că autoritatea ior va fi mal mţcă asupra unei moaşe titrate de cât asp.pra unei moaşe ordjlare. In realita'e ne aflăm aiot în faţa unei parti-pris, pe care o constatăm aşa de de des, in contra femeilor, care voesc să exerseze o profesiune acaparată până a-cum de bărbaţi. E veşnica lup*ă de concurenţă, ca şi în comerţ. Sbuciumările bărbaţilor, protestările lor sunt zadarnice, lupta aceasta se va sfârşi fatalmente cu triumful desăvârşit al femeilor. principatului vecin, ca în fcreecuf, sau de astă dată relaţiunile se vor mărgini la un schimb de curtoasil ? Iată întrebarea ce se impune. Memoriele Regelui î a y î ZIGZAGURI INCONSOLABILĂ! Miţa e abandonată D'un sergent de intendenţă, Şi-acum face, ’ngândurată O pasenţă. — « Vin la sdnu-mi, crai de ghindă I* Ursind cărţile, ea zice, «Făr'de tine-’s suferindă, «In felice !» — « Şterge-ţi ochii plânşi, de doru-i, a Don sergent, s’a dus, ţivilăl «Ţi-am spus eu : supirioru-i «Fără milă.» eUită’n braţele-mi amarul «iŞi cumplita ta durere!» O imploră, toboşarul Ghiţă Stere. * •* * Cărţile prorocitoare Zac svirlite după sobă,— Crai de ghindă, crai de ghindă, Eşti tradus c'un crai.... de tobă ! Şandernagor. RUSIA Şl BULGARIA Venirea la putere în Bulgaria a cabinetului conservator Stoiloff a fost redeşteptarea speranţelor partidelor ruso-file pentru o împăcare cu «generoasa liberatoare de la 1877», cam i se zice în tot principatul vecin Busiel. De alt-fel era prevăzut, că orl-care cabinet ar veni, el ar fi însemnat şi ’şl-ar fi impus ca o sarcină împăcarea cu Rusia, cu care politica d-lul Stambuloff înăsprise orî-co relaţi-unî şi sdrobise orl-ce speranţă de re-conciliare. Nu trebue de asemenea uitat, că elementul unionist din actualul minister, are prevăzut în programai seu împăcarea cu Busia, şi că acceptarea lor de a intra în cabinetul Stoiloff, înseamnă pur şi simplu, că Însă-ŞL tendinţa tutulor, prinţ şi miniştrii, este îndreptată într’acoio. Iară’şî ca nn simptom foarte caracteristic se poate da toate evenimentele petrecute de la schimbarea situaţiuneî politice în Bulgaria, moartea ţarului şi ma-nifestaţiunile făcute în toată ţară, curentul iscat pentru o împăcare, atitudinea binevoitoare a presei ruseşti, care priveşte cele ce se petrec îu Bulgaria cu mal multă blîndeţe. De asemenea acţiunea ce se desfăşoară chiar pe faţă pentru o re-conciliare, şi de care nu este străin nici chiar suveranul, ne face să credem, că din ambele părţi se doreşte aceasta. Acum cât-va timp o telegramă ne a-nunţa, că o comisiune se va duoe în Ru sia spre a depune coroana de aur a Bulgariei pe mormîntul lui Alexandru III şi cu această ocasiune va cere audienţă Ţarului. Şlirea n’a putut să surprinză pe nimeni, căci opinia publică fusese Îndestul de preparată de mal inaiute. Ieri Agenţia Română ne a transmis o telegramă prin care ne anunţă că Prinţul Bulgariei a primit in audienţă depu-taţiunea, care va merge la Petersburg, şi că această intrevedere a fost foarte cordială. Incontestabil, răspunsul cabinetului rusesc a fost favorabil, şi oă intenţiunea Rusiei este de a primi omagiile de mea culpa ale Bulgariei. Unul copil i se iartă câte o sburdălnicie, care mal ales a fost îndestul de pedepsită. De sigur, că această reconciliare va a-duce o schimbare în sjtuaţiunea nesigară din Bulgaria. Mal inlâifi de toate recunoaşterea din partea Rusiei a lucrurilor de acolo, va implica consfinţirea lor de toate Puterile, adică upireji color două Bulgarii şi alegerea prinţului J ‘ordinând, în fiue tot trecutul va fi.uiţjşt. Se poate închipui cp oe. grijă şi cu ce nerăbdare se ţŞfcapUf în ţoate cercurile din Bulgaria resultatul ^cestul demers. Dintre toţi însă cel mal îngrijat pste prin*-ţ.ul FenjUnarid, şi are de ce. ImpăOarea Rusiel^nsemaa-va iară-şl un amestec direct în afacerile iuterno ale Dificultăţi interne 6 (18) Februarie.—Românul se revoltă în contra moţiune! Senatului, pe care o califică drept o atingere a-dusă constituţiei şi trădare de patrie. Cele mai mici foiţe liberale işî permit asemenea să arunce atacuri ne-ohicinuile in potriva principelui. 7 (19) Februarie.—Thiers e trimis de cătră adunarea naţfonală la Ver-sailles, ca să trateze de pace. 8 (20) Februarie. — Toate «casele» sunt goale. Maşina statului ar li Încetat deja să tuncţioneze, dacă banca României n’ar li acordat guvernului un împrumut de un milion şi jumătate cu dobânzi mari. După ştirile sosite din Versailles, tratările de pace sunt favorabile. 9 (21) Februarie.—Legea finanţelor n’a fost votată, ministerul n’are e-nergie, rlicî autoritate asupra Camerei, a cărei ordine de şi conţine 28 de interpelări!—Ion Ghica se plânge de această grea situaţiune, dar nu poată să ia nici o măsură decisivă, pentru că nu poate fi sigur de majoritate, Principele continuă încă a spera că Strusberg va plăti cuponulfde lemnărie, In timp ce pacea va restabili creditul său. Teodor Rosetti, un cumnat al principelui Cuza, este taimis la Berlin pentru a regula chestiunea concesiune!; e un om de o mare inteligenţă, cu cultură germană, care nu trece numai cu drept cuvint ca un om cu spirit fin, dar tot aşa de distins şi în sentimente. Din causa marilor desgheţurl, e teamă de inundaţiuni- 10 (22) Februarie. — S’a prelungit armistiţiul Ia Versailie, până la 26 a luneî. 12 (24) Februarie. — Regele Italiei trimite următorul răspuns la scrisoarea principelui: (1) «Am primit scrisoarea confidenţială pe care ,A. V. S. a bine voit am scrie la 2/13 Decembrie. Mulţumesc A- V. de încrederea ce ’ml arată, şi care este conformă cu sincera amiciţie, de care suflt fericit că vă pot asigura din nou. Am făcut cunoscut guvernului meu, obiectul scrisoare! A. V. S. Nu va trebui decât a urma tradiţiuneaconstantă a politicei sale, care uneşte 1-talia cu România. «După cum A. V. S. a bine-voit să reamintească şi in scrisoarea sa, guvernul meu şi naţiunea italiană afi dat probe constante şi neequivoce, de interesul lor pentru ţara încredinţată conducere! luminate a A. V. S- îmi place să cred că A. V. nu se îndoieşte de dorinţa ce am a încuraja sforţările inteligente şi generoase pe care ea le-a făcut pentru a asigura României o epocă de pace şi prosperitate şi a îndepărta orî-ce causă de dificultăţi pentru Europa. Rog pe A. V. a primi etc.» Vlr iubitor Victor Emmanuel 13 (25) Februarie.—Sesiunea Camerei, care trebuia să se Închidă la 15 (27) Martie, s’a prelungit încă treizeci zile. Necesitatea absolută de a vota bugetul şi legile-finanţelor ya mal a-vea loc Încă odată la.cameră. 14 (26) Februarie.—Dupăcum scrie generalul Schweinitz, ambasadorul Germaniei la Viena, se speră că principele Garol rămâne încă pentr,u moment, dar până acum nu se ştie nimic de demersurile făcute pe lângă puteri pentru a-I da sprijinul lor e-fectiv. De la Gonstantinopole nimic nu se ştie, nici pentru a prepara o catastrofă la Bucurescî, nfol pentru a o ;grăbi. Ca nici odată ecum există ferma convingere de slăbiciunea regimului şi se va pronunţa fără Îndoială pentru stricarea unire! şi pentru guvernarea principatelor fle-care printr’un locotenent 'indigen, O asemenea dispos > ar plăcea Rusiei, Austriei şi’ Angliei* sub reserva Insă de la nu se fixai pnntr.’un guver- www.dacoromanica.ro i& IUNIE’ 1895 LUPTA No. 2601 nământ republican. Sublima Poartă aprobă aceasta—şi ambasadorul Austriei la Constantinopol se asociază la această dorinţă, iar principele Garol poate să continue a dirijia afacerile până ce se va fi ajuns la o înţelegere acceptabilă cu succesorii săi în principate şi până ce se va fi pregătit totul Intr’un chip satisfăcător. (Va urma.) E O O TT IR I Scandalul clerical de la Mariaberg în Camera prusiană Marţoa trecuta a v°'>it la ordinea zilei, în Camera deputaţilor din PruBia, interpelarea relativă la supravegherea institutelor de alienaţi, provocată de sensaţionalul proces Mellage. Ministrul de culte Bosse, a zis că el înţelege foarte bine emoţiunea de care sunt cuprinse toate clasele în urma incidentelor de la Mariaberg (Aix-la-Chapelle). Ministrul recunoaţte că au fost comise grtşeli. Ceea ce răm&ne de făcut este a se proceda cu o mal mare severitate faţă de personalul însărcinat cu tratamentul alienaţilor. £clesiasticil nu vor fi excluşi, dar vor fi puşi Bub ordinele directe ale medicilor. Afară de aceasta, se va institui o comisiune de supraveghere, compusă din representanţil guvernului. Ministrul regretă din suflet incidentele de la Mariaberg, atât din punct de vedere patriotic, cât şi uman. Se va face tot posibilul pentru a împedica asemenea abusurl. Se ştie, că la monastirea de la Mariaberg s’att dat pe faţă, cu ocaBia unul proces, lucruri scandaloase în sarcina călugărilor. S’a constatat, că monastirea Bervea, Bub mască de azil de alienaţi, la rSsbunărl şi la crime chiar, internându-se oameni buni sdravenl. Incăerare între soldaţi şi ţărani In provincia Apocorone (Grecia), mal mulţi soldaţi şi ţeranl s’aQ luat la bătae; nu ofiţer şi 4 soldaţi aii fost omorâţi, asemenea şi patru ţSranl. De la Verviers la Lisabona pe jos La 17 Iunie, a sosit la Lisabona, un mecanic din Verviers, parcurând pe jos, întreg acest drum. Cnrajosul călător a plecat din VervierB la 12 Martie s’a repausat 7 zile la Paris, de aci a plecat spre Bilbao. Aci a stat 4 zile şi apoi a plecat spre Madrid unde a stat 2 zile In fine a sosit la Lisabona, foarte mulţumit de această lungă călătorie, ZDI3ST ZFZR^UNTT^ Paris, 28 Iunie.—Cemisiunea armatei a ascultat pe ministrul de reBbe, lcare a combătut serviciul de doi ani pentru că nu psrmite să se aibă ca in Germania, efective suficiente şi că ar împiedica formarea cadreler pentru artileria şi cavaleria. «Temps» desminte pe basa decla-raţiunilor unor persoane din cele mai coxnpetinte, toate ştirile privitoare la publicarea convenţiunilor ce ar putea eseista în Francia şi Rusia. INCIDENT IN CAMERA ITALIANA Roma, 28 Iunie. — Camera. In timpul şedinţei, un individ a aruncat din tribună 6 scrisoare in incintă. — Faptul a trecut aproape nezărit.—Individul se chia-mă Forţări şi scrisoarea era adresată D-luI Crispi pentru a cere un ajutor. Ferrari a fost interogat la chesturi, a-pol îndată liberat. DIN CAMERA SENIORILOR Viena, 28 Iunie.—Camera Seniorilor. Preşedintele a comunicat demi-siunea cabinetului Windischgraetz şi numirea noului minister. Primul miniştrii Domnu de Kiel mansseg a declarat că ministerul actual are sarcina do a garanta mersul regulat al administraţiei. Această sarcină este pentru dânsul foarte grea şi face apel la patriotismul Camerei pentru a-1 ajuta ca să se achite de ea (aplause). Camera a votat fără discuţie con-venţiunea de comerţ cu Spania şi bugetul provisoriu. Consiliul de miniştrii a aprobat rograma învăţământului primar ur-ian şi rural. In săpăturile canalului din Fundătura spitalului s’au găsit mai multe oseminte, cari au fost puse într’un sac şi înaintate parchetului. Un individ Stavri Ghebrghe lovind cu bastonul a spart capul lui Toma Creţescu. Bătăuşul a fost condus la secţie. Erî pe Ia ora 10 a încetat din viaţă individul Tănase, lucrător de brutărie din calea Rahovei 138. Fiind bânuelî asupra morţeî acestui lucrător, parchetul a fost avizat. D. Lascar Catargiu a plecat iert din Peatra la Tg.-Neamţu. ' Arestarea d-luî Şuţu In urma celor întâmplate la accize, se aştepta dintr’un moment în altul ca directorul accizelor, d. Şt. Şuţu să fie arestat. Nu lipsia de cât probele materiale, cari s’au şi găsit în parte, într’un denunţ, care semnala maî multe favoruri făcute de d-l Şuţu, fabriceî de săpun „Stella». In urma acestui denunţ d. judecător de instrucţie Urlăţeanu de la cabinetul No. A, a dat un mandat de arestare. D. Puiu Alexandrescu, sub-şeful siguranţei, a luat pe d. Şuţu în trăsură, conducdndu-l la Văcăreşti. Astă-zi i se va lua interogatorul, iar Luni probabil, tribunalul va confirma mandatul de arestare al d-lui Şuţu. Până acum, aci stau lucrurile. * Articolul nostru o întrebare prin care cerem arestarea d-luî Şuţu, a fost scris de erl — să ştie că articolele de pagina 1 se dau cU o zi mai înainte — şi noi n’am aflat de arestarea d-luî Şuţu de cât aseară. Comercianţii din Galaţi au iscălit o învoială prin care se obligă a închide magasiile in toate Duminecile după amiazi; asta cu începere chiar de mâine. Circulă svonul, că D-nul Somzee, arestat in cestiunea mituirilor de la Galaţi, a fost pus ieri în libertate. Accidental de la Giurgiu Un accident nenorocit s’a produs erl pe Dunăre lângă Giurgiu. Un vapor al antreprenorilor lucrărilor canalului Sf. Gheorghe din Giurgiu, eşind din canal spre a merge în susul Dunării, lângă o insulă, maşina a făcut explozie. Imediat s’au trimis ajutoare. Maşinistul, fochistul şi un lucrător au fost omorâţi • vaporul a suferit stricăciuni mari şi s’a cufundat. Cadavrele victimelor n’du lost găsite până acum. Din partea comitetului pehtru arangiarea iubileulul de 26 de ani. al) societăţel «România Jună» din Viena primim spre publicare următorul: A. 3? E 3L către foştii domni membrii al societăţel academiei «Românla-Jună» Adresăm rugate» către toţi foştii domni membrii al societăţel academice, social literare „România Jună» să bine voiască a ne trimite cât mai curând adresele d-lor, pentru a l putea informa despre toate disposiţiunile, ce le-am luat şi le vom lua penlru serbarea jubileului de 25 de ani al existentei sale Adresa: Viena IX /, Lazareth gasse No. 26. Pentru comitet: Stud. techn. T. PopovicT, secretarii!; Stud. med. A. Fodoru Creţulescu, preşedinte. EFECTELE EANATISMULUI RELIGIOS Feorol, (Spania), 28 Iunie. — O ciocnire sângeroasă cu lovituri de bastoane. cuţite şi revolvere s’a produs în satul Matca, în timpul târgului. Causa a fost o discuţie pentru a şti cineva duce la procesiune, 1-coana sfântului Pelago, patronul satului. Vr’o patru zeci de persoane au fost rănite care dintre preotul eparhiei şi un alt preot. SERBAREA UNUI CENTENAR Mitau, 28 Iunie.—- Cu ocasia centenarului alipire! Curlandel Ia Rusia, o recep-ţiune s’a făcut la guvernator. Acesta a primit de la ministrul de interne o scrisoare care zice că ţarul a primit cu mulţumire expresiunea sentimentelor de gratitudine şi de devotament a provinciei pentru suveranii ruşi sub domnia cărora Cur-landa s’a bucurat în timp de un secol, de binefacerile unei administraţiuni înţelepte şi drepte. împăratul este convins că populaţia ţinutului Curlandel va servi pe suveranul său cu sinceritate şi credinţă. Citirea depeşil a fost primită prin acla-maţiunl călduroase. JDIOM TURCIA Constantinoi ol, 28 Iunie. — Exarcul bulgar a făcut, la 22 Iunie, pe lângă vizir demersuri pentru aplicarea firmanului ecle-siastic de la 1870 şi l’a rugat, conform promisiune! Porţii de acum câte-va luni, să auţoriseze numirea titularilor episcopatelor din Dibre, Melnik, Monastir, Struma şi Kokus. Marele vizir a recunoscut legitimitatea cererel şi-a promis să examineze chestiunea care va fi regulată pe cât e cu putinţă, îndată după regularea celor-l’alte chestiuni pendinte. Pe de altă parte marele vizir a exprimat dorinţa ca exarcul să întrebuinţeze influenţa sa pentru a reasigura spiritele îfi Macedonia cea ce exarcul a promis să facă, dar a sfătuit în acelaşi timp pe Poartă să formuleze aceaşi cerere la Sofia, dând aceleaşi asigurări ce I-a dat şi lui în8u-şl. Cercurile politice cred că agitaţia va fi liniştită în Macedonia şi spiritele liniştite prin concesiunile de care este vorbă şi că Poarta va consimţi la aceasta în total sau in parte. CAZURI DE FECUNDITATE In ziua de 4 Iunie a. c., femeea Marina C. Chiriacescu, din cătunul Noeni, pendinte de comuna DichisenI, judeţul Ialomiţa, a născut două fete şi un băiat. Mama este bolnavă, iar copil sănătoşi. * Femeea lui Petrachi C. Murgescu, din comuna Bereasa, judeţul Vaslui, în ziua de 28 Mai a. c., a născut trei fete. Atât mama cât şi copilele sunt pa deplin sănătoase. CATULLE MENDtS Cil \DEVENIT DMCL’L CHEL Toată lumea ştie, că Dracul este ţhel; şi la drept vorbind trebuia să fie aşa. Căci cea mal rea din urâţenii nu trebuia ză fie Cruţată abominabilului autor al tuturor relelor omeneşti. Dar nu prea ştiu mulţi în ce împrejurări,—Lucifer, căruia unii ii mal zic şi I-blis, iar alţi Belzebuth, — ’şl-a pierdut părul. Voi istorisi această poveste întocmai cum mi-a fost spusă şi mie de un bărbier din Pampeluna, care avea ca firmă la prăvălia sa -. La Peruca Dracului. * Blond ca steaua dimineţel, roşiii ca iadul, negru ca noaptea cea veşnică, pârul îngerului căzut, era aşa de stufos şi de bogat în cât când a fost prăvălit din în~ naltul cerurilor, păru-I flutura pe de-asu-pra pământului ca o nemăsurată şi nepă-trunsâ umbrelă. Dumnezeu era foarte necăjit din pricina asta. Căci chiar punându-şi ochelarii făcuţi precum se ştie din două stele unite prin coada unei comete, el nu mal putea zări prin coama aceasta întunecată şi i-mensă, lumea, frumoasa lume pe care o crease. In af ră de aceasta Dumnezeu, după cele mal autentice portreta pe care le avem, are mai multă barbă de cât păr în cap ; deci se poate că era întru cât-va gelos. Fără îndoială nimic nu ’l-ar fi fost mal lesne de cât să ardă părul dracului cu un fulger ! Dar deja îl însemnase pe frunte cu fulgerul şi nu prea I venea să întrebuinţeze de două ori acelaş mijloc. Âşa că ar fi rămas mult timp nedumerit daca Sf. Duh, pururea şiret, n’ar fi vorbit 1 st-fel: — Ce, vere, te-aî zăpăcit pentru aşa lucru de nimic ? Hotărăşte numai că la fiecare omor care se va săvârşi pe pământ, Lucifer să ’şl piardă un fir de păr; judecând după chipul cum oamenii se sfâşie între dânşii, capul său va fi în dată mal neted ca o stâncă bătută de valuri în vreme de două-zeci de aci. — Ce ? suspină bunul Dumnezeu, aceia căror le-am insuflat viaţa, le plac să se scape âşa uşor de ea? Dar, fiă, să încercăm acest mijloc. Apoi grăind : „Lucifer să’şî piardă câte un fir de păr de fie-care omor care se va comite pe pămînt* *, ei aşteptă efectul acestor vorbe ascultînd în splendoarea azurului muzicele eternităţii sale. Şi Crima pîndea pe Diavol! Fie care lovitură de pumnal, de sabie, de măciucă, de lance, de puşcă de cuţit îi smulgeau câte un fir de păr; iar răsboaele îl răpeau şuviţe întregi. Cu toate astea aşa de des era părul satanei in cât după câtă-va vreme (era într’o zi de Aprilie) Prea Puternicul aplecîndu’şt capul nu putu s& desluşească nimic, na pută vedea nici ramurile de liliac în care păsărele îşi fac cuibul lor de amor şi de cîntece. Dar sf. Duh. — lSu pierde nădejdea. Printr’o ciudată anomalie, se omoară mal puţin ca de obi-ceiu, acolo pe pămînt. Hotftreşte numai ca de fie-care hoţie care se. va face pe pămint Ludfei sâ’şl piardă an ir de par. cum in deobşte oamenii nu posedă de cât cea ce fură unii de la alţi, el va avea indată ca pul gol ca obrazul unui înpărat. *— Vere, suspină bunul D-zeu, îmi vine greu să cred că oamenii sunt toţi nişte tălharl. Ce mal le trebue lor, când eu le-am dat frumuseţea cerului şi a femeilor, florile, păsările şi valurile mării şi adîn-curilb pădurilor pline de taină? Totuşi volu încerca şi acest mijloc şl el zise: „Lucifer să’şl piardă un fir de păr de fie-care hoţie care se va face pe pi-mîn,t6. Şi aşteptînd el ascultă concertele serafimilor. Craniul diavolesc fu scuturat puternic I Un copil fura arşice, un hoţ de răspântie jefuia pe un trecător, Aloxandru cel mere jefuia Indtile, Cesar lua Galia, o femeie de stradă bnzunărea pe un bătrîn burtă verde adormit, un pungaş şterpelea ciasornicul unul provincial, toate astea însemnau un fir de păr, ur fir şi încă un fir mal puţin, Operaţiile de -i Burse ÎI smulse bucle e-norme. Dar m racul sul păr nu resimţea de loc aceasta, şi Dumnezeu tot nu putea să zărească scumpul să» pămînt. Si. Duh zise îngrijat: — Cum, aşa de puţin se fură ? Să trecem la o hotărâre mare. Porunceşte vere ca de fie care prostie, care se va spune pe pămînt, Lucifer să’şl piardă un fir de păr. — EI, vere zise bunul D-zeQ, te-al trecut cu firea: Socoteşti d-tâ că aceea pe care l-am zămislit dupâ chipul şi asemănarea mea, sunt nişte imbecili? Totuşi voii! face încercarea.jJLucifer să’şl piardă câte un fir de păr de fie-care prostie, ce se va spune pe pământ 1 Oh, sărmanul cap al lui BelzebuH Era svânturat ca o câmpie de secară în vreme de furtună. Calambururi, cântece, să ţineai! ca scaiul de el. Piesele de teatru, conferinţele publice, îl smulgeai! părul fără milă i Dar nesfârşita pădure de păr rezista la toate zbuciumările prostiei omeneşti. Furios Sf. Duh strigă : — Să întrebuinţăm mijloacele supreme! Porunceşte, vere, ca de fie-care sărutare adulteră, ce se va da la Paris, Lucifer să’şl piardă un fir de păr. Bunul Dumnezei! se mâniă groaznic. — A, zâfl, Sf. Duh, prea mergi departe! Cam ? AI d ta o părere aşa de rea de tinerele femei, pentru cari efi ’mi’am dat toate ostenelile, ca să le fac aşa de frumoase şi atât de cinstite şi mal cu seamă de Pariziene, care sunt intre femei ceea-ce trandafirii sunt printre flori ? Soţiile de pe pământ fericite că sunt graţia şi farmecul căminelor sunt mulţumite să stea seara de vorbă cu copil şi cu bărbaţii lor şi nu bat, Uliţele, fără căpătâi. De sigur ele se îndrăgostesc uşor, căci ast-fel am voit ei! dar drăgălăşiile lor virtuoase -nu contrazic, virtuţile lor drăgălaşe. — încearcă zise Sf. Duh, — Ca să’ţî arăt cât eşti de greşit volu încerca. Şi: — Lucifer să’şl piardă câte un fir de păr de fie-care sărutare adul... Nici nu mal avu nevoie să sfârşească... Dracul era chel i UN RĂSPUNS Am publicat erl denunţarea în contra cronicarului Stecedum de la „Gazeta Poporului6, pe care ne-a trimes’o comitetul Societăţel „Gheorghe Lazăr6. „Gazeta Poporului6 a rătpuus, zicând între altele, iă pentru ruşinea presei s’a găsit „Lupta6 care să publice o asemenea denunţare. De sigur că ne-am fi ocupat de ..spiritul1' „Gazetei Poporului* dacă nu am â scârbiţi de trivialitâţile pe car! acest d. Stecedum îşi permite să le scrie în fie-care zi. Şi negreşit este foarte interesant ca publicul să ştie cine este omul care insultă cu atâta îndrăsneală şi atât de pornografic pa toată lumea 6 Denunţarea este iscălită de reprezentanţii unei societăţi, de tineri studenţi şi de, până (a proba contrarie, până Bă se facă lumină, nu se poate înlătura cu uşurinţă afirmarea lor. In tot cazul directorul „Gazetei Poporului* în loc 3ă fi asvârlitinsulte ia adresa noastră ar face mal bine să cerceteze lucrul. N’avem nici un interes să ne năpustim pe, spiritualul Stecedum şi nici nu vroim să punem pe „Gazata Poporului6 in * * > FOIŢA pi ARULUI mLUPTA“ (6) P. ELZEAR FERMECĂTOAREA — S’o luăm de la început pentru a putea să ne fixăm Ideile noastre. O tîn&ră fată de familie bună, pierde pe mama sa, ultimul său sprijin, şi rămîne orfană cu o avere modestă. Un consiliu de familie se reuneşte şi o dă în sarcina unei rude de al treilea sau al patrulea grad, care se învoeşte s’o primească în casă şi să o crească împreună cu fiica sa. D-ta cunoşti cel. puţin din auzite, pe d. de Boismarin. E de o reputaţie ireproşabilă, cu ţoate că prea clerical. Cele două fete sunt legate prin cea mal strînsă prietenie şi i-jra Qlo-ţilda de Boismarin, cure a depus în proces este încă nemîngâiată de perderea amjcel sale. Hotează bine, că familia de Boismarin nu prea se ţine de modr, nu pri-meşte pe nimeni în casă, că tinerele fete merg de abia la vro-un concert de două sau de trei ori pe an şi că ele nu contractează îh a-fură nici o legătură chiar femeninft. Ddpă trei ani do viaţă de pustnic, d-ra Elena Ginisţy se mărită cu un cinstit ne* , gusţor din Fossăs de Bourgogne, d. Peyrel. j T* Preoţimea pune la. cale această căsătorie dar totuşi e toarte nemerită. D, Peyrel este un tînâr cum se cade, care adoră pe nevasta sa şi care o jelea încă in timpul procesului cu toată purtarea el. Dupft câte-va luni de Ia căsătorie, fratele d-tale, Jean Guilmain, deveni prietenul casei. El Beduse pe tînfira soţie şi legături culpabile se Btabiliră între dînşil. Nişte scrisori găsite la d na Peyrel, nu ne mal permite să ne îndoim de aceasta. Oare care pagini dovedesc o pasiune ajunsă la paro-xim. Scrisorile fratelui d-tale arată un fel de gelozie contra unei a treia persoane, care nu poate fi alta, negreşit de cât bărbatul. Peyrel are un suflet aşa de bun, in cât nu numai că n’a învinovăţit pe fratele d-tşle, dar încă a afirmat că jiul credea vinovat de crima, care i se imputa. Insă el a trebuit să mărturisească că pe măsura ce Jean Guilmain devenea tot mal mult prietenul casei, relaţiunile sale cu nevaBta lui pe care o iubea mereu, deveneau mal puţin dese. Mi se paie că la ur -mă rămăseseră unul faţă de altţj.1 doar ca doi prieteni. Fratele dumitale era de patru-zed de ani InchipueşteţI prin urmare cât dj uşor ’l-a venit primului procuror să’l zugrăvească, într’un limbagiu figurat ca un şearpe con-ri 'tur, care venise să învenineze acest ral pămîntesc Lucrurile ajun seceră aici şi începuse să cam bata la ochi, cu toată discreţiunea a-munţilor şi cu tot caracţerul binevoitor al bărbatului. D. de Boismarin făcuse în privinţa asta mustrări vechol sale pupile şi vizitele prietenei sale Qlotilda deveniră din ce în ce mal rare. Departe de-aşl schimba purtarea, d-na Peyrel părea pe fie care zi mal nebună dupft amantul seu. Jean Guilmain petrecea în toate serile la dânsa, ducea pe tinerii soţi la teatru, îl primea acasă la el. în sfârşit această căsnicie în trei, ajunsese în urechile întregului oraş. De odată un eveniment teribil căzu ca un fulger asupra acestei dragoste adultere. In lipsa bărbatului său d-na Peyrel se duse să-şi petreacă seara în mica casă ocupată de Jean. O ceartă se naşte între el. Un vecin aude Bgomotul a două voci vorbind destul dă tare, pe un ton dâ'rj. Apoi ţipete grozave. Câţi-va inşi aleargă, şi găsesc a-colo pe Jean Guilmain, aproape nebun, urlând pe cadavrul d-nel Peyrel asasinată. Iacă faptul in două vorbe. Ţine in seamă că el si figuri au cheile casei. Slujnica fusese congediată pentru toată ziua; de asemeni şi un fel de om de încredere numit Pyrame, care nu venea de cât dimineaţa în casă. Despre el nici nu mal poate fi vorba. Jean Guilmain istoriseşte povestea unul bilet, cure ’l depărtase pentru câte-va ore de casa sa; acest timp zicea elaa fost de ajuns pentru a Be săvârşi crima. El a sosit şi a găsit pe d-nă Peyrel întinsă mpartă, cu un pumnal înfipt până la prăsele în inimă-I. El ar ii smuls pumnalul din rană căutând s’o readucă la viaţă; când* veciuil au intrat în casă, el îl ţinea în mână şi strângea la piept !>o Bărmana victimă şi->o săruta, stropit de sângele el. Din nenorocire biletul de care vorbea el nu s’a putut găsi. Gazetele pe care o să ţi le dau, piesele instrucţiei, depoziţiile martorilor nu-ţl vor putea spune nimic mai mult. — Iartâ-me, zise Roger. Admiţând chiar că fratele meu este vinovat, cum Bya putut şă-1 condamne la moarte? Ştiu şi eu ceva din Codul penal, şi îmi pare că un omor săvârşit din geolozie... D. Petremeut îl întrerupse. — Aici, d-Ie, al dreptate cel puţin până la oare care punct. Şi în alte împrejurări pedeapsa la muncă silnică ar fi părut de ajuns chiar celor mal severi judecători. — Nu te înţeleg. De ce împrejurări voeşţl să vorbeşti ? — Farmecul cu totul deosebit al victimei a înrâurit mult asupra judecăţel magistraţilor, juraţilor şi a întregului oraş. A-vocatul ge&eral chiar părea îndrăgostit de d-na Peyrel. Afară de aceasta, el tocmai e aproape să se însoare cu fica primului nostru preşedinte. Aşa dar avea un mare interes personal ca să dobândească o osândă la înoate. — Da murmură Roger cu amărăciune, ştiu că în lumea magistraturel, capul unul om, fie el chiar nevinovat, e foarte nome-rit ca dar de nuntă. D. Petrement sufâue — Logodnica sa era in sala unde se judeca procesul, zisu el, şl îmbărbăta pe ora-wr cu privirea.. Vel ceti rechizitorul său. Mal adaogă la asta şi i_ jtul că advocatul general Peltier, de şi foarte tânăr, are un mare talent. Juraţii au făcut tot ce-a voit el. Au merB până acolo, în cât să admită premeditarea, ceea ce era trebuincios pentru a dobândf pedeapsa capitală. — Premeditarea ?;... Dar sunt smintiţi! — Dragă domnule, Juraţii sunt suverani în aprecierea faptului. Ttrebue de asemeni să-ţi mal spun că ministerul public a Snfă- f ţişat pe fratele d-tale ca un socialist primejdios. — EU — Ştiu, e absurd Ce importă? Când m’am ridicat ca Bă r&spuud, simţeam d fratele d-tale e pierdut, Am fost chiar silit să pledez nebunia. Un mijloc vechiă, dar care în speţă, dat fiind atitudinea acuzatului, ar fi putut să iabutească. întreaga sa fiiDţă se revoltă în contra * idee! că Jean ar fi putut lovi pe femeia adorată. Dragostea, când atinge un oare care grad de intensitate are manii, toane şi friguri nebuneşti. Dar de cine ar fi putut Jean să fie gelos, când femeia asta ciudută se dădea numai lui şi îl jertfea pe bărbatul său, liniştea şi reputaţia el 1 Era neînţeles. (Va urma) ( www.dacoromamca.ro i7 IUNIE 1895 snsfwiw LUPTA ml No. 2600 neputinţa de a mai publica lucruri de spirit. Cu toate acestea tot credem că ar face bina d. Pnlade să respundă la cererea d-lor Grigorescu-Elvir şi Cucu, şi să trimită un reprezentant al ziarului ca să lămurească afacerea. Scrisoarea ce i-a fost trimisă directorului „Gazetei Poporului- ca respuns la cele apărute erl in sus uumita gazetă ne-a fost trimisă—în copie—şi nouă. Extragem dupe ea, următorul pasagiă foa-tc interesant: «Uşurinţa cu care publicaţi şi comentaţi uu preţios document, nu apăraţi de loc pe d. Stecedum, ci din potrivă îl încurcaţi şi mal rSu situaţia, pentru-că prin actele ce posedăm, şi pe cari le ţinem la dispoziţia orl-cul, suntem în stare să probăm zisele noastre, să probăm cu alte cuvinte că d. Stecedum a delapidat bani. „Acum dacă dv. doriţi lumină să se facă, sîn-tem gata, a da lumină orl-când, însărcinatului d: voastră, comunirându-ne Insă ziua şi ora când poate veni la noi. E lămurit. Şi noi declaram că ne vom mulţumi cu cele ce va constata delegatul „Gazetei Poporului", şi vom publica, dacă se va constata că acuzarea c nedreaptă, că d. Stecedum a fost calomniat de comitetul societăţel „Gheorghe Lazăr*. O EXPLOSIE 7 morţi.—Mal mulţi răniţi Iloltenau, 28 Iunie.—O explosie s’a produs pe bordul euirasatulul „Elec teur Frâdâric Guillanme“ pe când manevra lângă Frledrichsort. Sunt 7 morţi şt mal mulţi răniţi. Toate corăbiile de resbol care se aflai! în port aii eernit pavilionul lor. Kiel, 28 Iunie. — „Oficial". Explosla pe cuirasatul „Electeur Frâdârlc Gail-lauine* a fost produsă de isbncnlrea prematură a unul cartuş explosibil. Printre morţi se află an elev de marină ; printre răniţi un locotenent. Doi fochiştl aii fost grav răniţi. EDIŢIA ir U li inie inf Domnii membrii al clubului radical sunt rugaţi să la parte la şedinţa ce se va ţine la Club, mâine Sâmbătă 17 Iutile, la ora 4, fiind la ordinea zilei mal multe cestiunl importante. Arestarea lut Ştefan Şuţu a făcut o bună impresie In oraş, căci prin această arestare să dovedeşte, că- guvernul este hotărât să pedepsească pe toţi aceia cari au luat parte la hoţiile de la Primărie, fără ca să ţie seamă de poziţiunea lor şi de legăturile lor de familie. Lumea veae in această arestare şi garanţia că ancheta ce să face la accise este serioasă. Noi nu putem de cât să aprobăm, această procedare. % Primarul Capitalei se ocupă acum cu stabilirea cifrei la care să urcă hoţiile făcute la accize, pentru a se şti cari sunt despăgubirile pe cari tre-bue să le ceară de la negustorii cari au frustat comuna în înţelegere cu funcţionarii de la accize. * Procesul hoţiilor de la accize se va judeca chiar in luna aceasta. D. N. Filipescu vroeşte ca culpabilii să fie cât mai repede condamnaţi. De la Consiliul comunal fn şedinţa de aseară d. Filipescu a dat consiliului câte-va lămuriri în chestia no-regulelor de la accise. D-l Filipescu a arătat, că administraţia a luat măsuri energice cercetând faptele şi dând pe culpabili pe mâna justiţiei. De aci înnaiute este jro-lui justiţiei care ’şl va face datoria. D-nu Baianolu exprimă mulţumiri din partea întregului consiliu, d-luî Primar care a luat de urgentă măsuri, pentru ca ceî culpabili de nereguli să fie) pedepsiţi, or care a f08t înalta posiţie ce ocupa în administraţia comunală şi termină aprobând şi’ felicitând pe d. primar. Cuvintele d-luî Balaftolu au fost acoperite de aplause. * S’a pus în discuţie cestiunea de a se face încercări cu pavagiu cu lemn pe o lungi mo de vre-o 700 metri (intre strada Regală şi Episcopie). Să ştie ca s’aiî mal făcut încercări de pa-vare cu lemn, cari n’au reuşii. De astă dată încercările se vor face în oondiţil ou mult superioare, aşa după cum s’afi aplicat ia Paris, Geneva, Pesta şi în alte 0-raşe ; adică se aşează mal întâiu un strat de beton şi d'asupra lemnele îmbibate cu creozot, ca să resisle putrezire!. Dacă încercarea va reuşi atunci se va face pararea bulevardului Colţea şi a altor strade. Pentru aceasta s’a primii o propunere a inginerului Uhler care pentrU 20 iei m. p. se angujază să facă aceste încercări. Consiliul decide a face încercările în regie. * S’a voţat de asemenea reducerea câtorva taxe asupra materiilor prime care servesc în fubrkaţiunî diverse şi s’u numit o comisiune compusă din dd. Miroa De-metrescu, Zamfirescu, A. Popovicî şi Baianolu care să cerceteze reducerile pentru alte materii. * S’a aprobat deschiderea str. Austrului, în urma angajamentului luat de proprietarii interesaţi a lăsa metrul pătrat de teren expropiat cn 10 lei S’a votat apoi diverse alte cereri cari aii fost la ordinea zilei. TJn bătrân anume Simion Păun din str. Surorilor No. 1, fiind muşcat de un şarpe â luat o mare cantitate de creolină, crezând că se vindecă. Nenorocitul a murit otrăvit. Joi noaptea un individ G. Surugiu dinLehliu a împuşcat, rănindu-1 grav, pe Trandafir lorgu. Exposiţla Lakian Talentatul pictor d. St. Lukian va deschide la Septembre o exposiţie de pictură, aquarelă şi pastel, în care vor figura peste 50 de lucrări ale d-sale, cari n’aîi mal fost expuse până acum. Intre tablourile terminate deja, şi cari se pot vedea chiar acum .în atelierul d-luî Lukian, din str. Regală, se afla un tablou de aproape doi metri lungime pe un metru şi ceva lăţime, representând o scenă din timpul resboiulul. Doi roşiori împreună cu un cărăuş căutând drumul spre cuartier. Acest tablou lucrat cu multă artă este una din lucrările mal bine inspirate ale pictorului. El îţi produce impresia grijeî în care se află oamenii aceş ia, cari nu ştifi dacă sunt pe drumul adevărat, sau se afla în primejdie. D. Lukian are câte-va aquarele foarte reuşite, între acestea: un car cu bol, jo-key, In recunoaştere, etc. etc. Exposiţia Lukian promite să fie foarte interesantă şi să contribue, pentru-ca să dovedească şi mal mult talentul pictorului, care de alt-fel are o reputaţiă destul de bu-nă. Vizitator Tragerea loteriei Expoziţiuneî coopera• lorilor din ţară este fixată pentru ziua de 1 Octombrie 1895 irevocabil. Din suma de 31J000 lei care represintă suma totală a câştigurilor, 25,000 lei sunt deja depuşi şi asiguraţi la Casa de depuneri şi consemnaţiunl de către autorităţile cari aii fost rugate a desface bilete că restul până la 30000 lei, adică lei 5000 se vor consemna de acele autorităţi, cari aii încă in posesie bilete de lotărie, ast-fel că suma câştigurilor este asigurată. Ni se scrie, că învăţătorul Amania Boldur din Cucerdea (Transilvania), a fost ridicat noaptea din pat de jandarmi şi escortat la tribunalul din Elisabetopote, pentru „crima* de a fi recitat la o serbare poezia lui G. Goşbuc : Noi vrem pământ*. D-niî Şuţu şi Miclescu, judecători la trib. Ilfov, aar în funcţiuni deosi-bite, s’au permutat, după consimţi-mântf unul in locul altuia. După un studiu statistic întocmit de d. C- G. Crupensky, directorul statisticei generale a statului, suprafaţa viilor în România este de 139,000 hectare cu o recoltă medie de 3.130.000 hectolitrii de vin, din care 2,250,000 vin alb şi 880,000 vin roşu. Valoarea totală a recoltei anuale se urcă la 42,300,000 lei. Din acest vin o parte bună se ex-portează. D. Varlam, prefectul de Ialomiţa, se află în Capitală, în interes de serviciu. Am publicat şi noi ştirea despre o încercare de sinucidere a fiului d-luî dr. Alexianu. După informaţiunt ulterioare ce am putut lua, acest sgomot s’a răspândit din cauza unei detunături de revolver ce s’a auzit. Revolverul s’a descărcat din cauza unui accident, fără voia d-lul Alexianu. De altfel d -sa nici n’a fost atins. O mare mişcare domnea azi printre călătorii sosiţi cu trenul de Moldova. Lumea se întreba îngrijată ce se întâmplase? — Iaca pozna, conaşilor, îi linişti conductorul, toate vagoanele sunt pline de pardon I pleoşmţe. — Au plătit barem taxa, domnule Duca ? La direcţia generală a regiei monopolurilor Btatulul, orele de cancelarie s’au schimbat de erl. Funcţionarii lucrează în toate zilele de la 8—12 şi de la 4—6. Directorul general acordă audienţe de la 10-—12, iar subuirectorul de la 5—=j6. Lu 25 Iunie Be va face împărţirea premiilor, la şcoaleie rurale din toată ţara Şcolare Am asistat astăzi la esamenele de la şcoala Normală de institutoare. Nt simţim datori a aţtaoe laudele noastre direcţiuuel acestei şcoli, pentru regula- ritatea, disciplina şi curăţenia exemplară ce domneşte in această şcoală. In acelaşi timp nu putem să nu ne arătăm admiraţiunea noastră pentru erudiţiu-nea şi metoda pedagogică cu care distinsa d-şoară Bârsan predă Istoria în această şcoală. Am asistat la esamenul de Istoria antică din clasa I-a. Examenul consta într’un dialog dintre profesoară şi eleve, dislog condus cu abilitate şi cu multă răbdare. Cu acest sistem elevele răspundeau cu o preciziune uimitoare arătând pe hartă si-tuaţiunea fie cărei localităţi, importanţa el comercială şi industrială în antichitate, e-venimentele istorice petrecute, bărbaţii marcanţi precum şi actele ce su săvârşit şi scrierile lor. Fie-care fapt istoric era analizat, ară-tându-se cauzele ce l’a determinat precum şi urmările ce a avut. învăţată astfel Istoria, ea devine unul din studiile cele mal utile şi cele mal interesante. Profesorii de Istorie ar trebui să ia e-xemplu de la distinsa profesoară a şcoalei Normale de institutoare. XDIJST IAŞI Tramvaiul Dl. V. C. Buţureanu, inginer Cris-todulo şi Stravolca, însărcinaţi de comună cu facerea unui raport a-supra tramvaiului, au opinat că cel mai bun sistem ie acel cu acumulator suteran, care există numai In Milano. Acest sistem nu se poate pune în practică încă şi de aceea raportul conchide pentru fire aeriane. D. Hombautz, care a luat parte la şedinţă, a declarat că nu primeşte a-cumulatorul suteran. Primarul şi după iei d. Greceanu au arătat importanţa tramvaiului şi necesitatea luv pentru Iaşi. Discuţia s’a amânat pentru astăzi. Se va discuta sistemm de adoptat. Sunt două propuneri . una ie pentru tracţiunea animală, alta pentru fire aeriane. * De la consiliul de războlu înaintea consiliului nostru de rezbel s’au presintat ieri două cauze,care ilustrează şi mal mult ilustrul nostru cod militar. Soldatul Ioanin, copist la consiliu, este este dat in judecată pentru că a contrafăcut ca militar semnătura u-nuî superior. Contrafacerea consistă în faptul că acest soldat a pus iscălitura d-luî căpitan Gujbă in josul u-nei ţidufî în care cerfea băcanului Ha-giapostolis să-î dea o cutie de sardele şi una de halva — pentru suma de 2 lei şi 65 bani. Ioanin a fost trimis in judecată pe baza articolului 252 care pedepseşte de Ia 6—iO ani reclusiune, fără cir-constanţe uşurătoare. Apărătorul acuzatului a reuşit a dovedi că faptul clientului seu constitue escrocherie, iar nu falş în acte militare. Consiliul l’a condemnat la un a închisoare. * * * Celălalt proces era următorul; u-nui soldat i se fură o batistă în care avea câţi-va lei. Păgubaşul începe a buzunări pe soldaţi şi găseşte la linul din eî o batistă mânjită într’un colţ. De aci presupunerea că el este au-toriul furtului, fapt pentru care a fost condamnat la 3 luni închisoare ! * Un aceident Un accident nenorocit s’a întâmplat azi la ceasurile 10 din zi. Un car cu fân venea de Ia via prinţului Gr. Sturdza. Ajungând la Podul-Verde caii o luară la fugă, rupând hăţurile şi trântind pe conducătorul carului intre roţi. Vizitiul, numit Costache Grigoriu, a fost gjrav rănit la obraz, picior şi la mâna dreaptă. Caii fugiră înainte şi pe drum, întâlnind docariul d-rului Stroicî, în care se aflau vizitiul şi un băeat, sfărâmă docariul; visitiul, Gavril Guşă, căzu jos şi fu grav rănit. Unul din caii carului şi-a rupt am-iele picioare, aşa în cât a trebuit să fie împuşcat. Răniţii Costache Grigoriu şi Guşă au fost transportaţi la spital. Băeatul, care se afla in docariul doctorului Stroicî, a scăpat teafăr. Mort in tren D. Alexandru Grabinschi, casierul găreî Ruginoasa, fiind greu bolnav de tifos, venise ieri împreună cu un ma-cagiu spre Iaşi, pentru a ti interna Î11 spital. Aproape de staţia Cucutenî fu apucat de nişte vărsături şi in momentul în care trenul intraso în gara Iaşi, la ceasurile 5, bolnavul îşi dădu obştescul sfârşit. Un procuror chemat la ţaţa locului dispuse transportarea cadavrului la cimitir. Soţia lui Grabinschi a sucombat a-cum 6 săptămâni. * O altă Nu; Ac cir e Am Înregistrat accidentul Întâmplat pe linia Iaşi-Vaslui. Nefericitul băeat călcat de tren a sucombat ieri Snspi-tal. El se numeşte Costache Durduc, fiul adoptiv al lui Ioan Durduc. A fost trimes Bă pască nişte mascuri şi adormise pe şinele trenului, în apropiere de Hlincea, la cantonul No. 124. * Representantul lui «Elektricitătsge-selsenaft» a trimes comunei prin casa descheie et Co. din Berlin, suma de 15,000 lei ca garanţie provizorie pentru iluminarea teatrului. {Jurnalul). EFORIA SPITALELOR CIVILE Fubiicaţiune La 12 Iulie 1895 orele 11 a. m. se ya ţine licitaţiune la Eforie, pentru furnisarea a 400 stânjeni cubî lemne de foc de cer sau tu ian necesare os-picielor Mărcuţa şi Panleleimon. Caetul de sarcine se poate vedea in cancelaria Eforiei in ori-ce zi şi oră de lucru. No. 11120 10 Iunie 1895 ŞTIRI MĂRUNTE — A apărut într’un volum de peste 400 pagine sub titlul Amintiri în editura librăriei Socec poeziile Domnului Valeriăn Ursianu Se vinde la toate librăriile pe preţ de 5 lei. — Exposiţiunea concursurilor şcoalei de Belle-Arte din Bucureşti va fi deschisă Duminica 18 iunie ce la 2 — 6 p. m., iar Luni, Marţi şi Marcuri (19, 20 şi 21 Iu nie), de la orele 8 a. m., şi până la 6 p la localul şcoalei de Belle-Arte, Palatul U-niversităţel. SALA ATENEULUI BURSA DE BUCUREŞTI Cursul de la 17 (28) Iunie i8g§ 5o/0 Renta r. p. IO21/4 5O/o Renta am. 1013/g 5°/o „ (92-93) 1007, 5o/0 „ am . . . 97»/, fr'/o Oblig, rur. 1023/4 Pensiuni. . . . 28S 50/0 Obl. c. Buc. 1001 « 5>/o . (1890) . 981/4 6o/o Fonc. rur . ■ 96/4 5o/y „ urb. 103 ri°/U n n • . 931/4 5«/o „ „Iaşi 85'/, 6% Obl. bazalt . 10u.a Banca Naţ. . . /cţ. B. Agricole . 24u I acia-România... 397 Naţionala..........416 Patria .............100 Construcţii . . . 154 SCHIMB Londra. . 25.23V4.23 Paris ,100.15.05 Viena . . 208*/, 08 Berlin . 123.55 50 Belgia . 99.25 Scont B. a. 8 Avaus „a. 6 „ C. dep. 7»/„ D-R THOMESCU Profesor supl. de dinicS infantilă Medic-şef al spitalului de copil No. 16. — Strada Italiană, — No. 16 Conservatorul de musică.şi declamaţiu-une din Bucureşti. Duminică 18 Iunie 1895. — Examenele anului şcolar 1894—95 A doua audiţiune de elevi t(a 6-a audiţiune anuală): PROGRAMA : Clasa de violină, profesor d. Robert Klenk. 1. Concert re min, Rode, esecutat de Aşer Solomon (în anul III) 2. Arie variată, Wieux emps ; esecutată de Ştefănescu Nicolae (în anal 111 j. 3. Concert re min. p. 11 şi 111, David esecutat di Nicalescu Sima (în eaul IV). 4 Rondo capricioso, Saint-Saens; esecutat de Ştefănescu Hariton t în anul V). 5. Concert sol maj, Spohr; esecutat de Schedi Michail (anul VI). 6. Concert sol min. p. 11 şi 111, Bruck; esecutat de Gliick Mauriciu (anul VI). 7 Concert re maj, Lotto; esecutat de Rizo Teodor (anul VI) 8. Concert I, Mendelssohn; esecutat de Adam Scipione (anul 1). 9. Sonata la mţj, Hândel; esecutat în ansamblu de: Niculescu Christea, Stefă-nescu Victor, Aşer Solomon, Capşa Scarlat, Gutman Iosefina, Hornstein Adolf, Ştefâne-sen Nicolae, Nicolescu Sima, Schwartz Ugo Penescu Alexandrina, ŞtefăneBcu Hariton, Adam Scipione, Glii k Mauriciu, Rizo Te odor, Schedi Michail. Clasa V de piano, profesor d. Santiago Riera. 10. Valse c&price, Schubert-Liszt; ese -cutat^de Căbăşeanu Eugenia. 11. Concerto^ Chopin; esecutat de Ro-senberg Elena. 12- a) Preludiu, Mendelssohn. b) Concert, Chopin; esecutate de Bozini Bozin. 13. Barcarola, Rubinştein; esecutată de Zergieska Erasma. 14. a) Automne, Chaminade. b) Sonata, Schumann; esecutate de Popescu Lelia. 14. aj Arie cu variaţiunl, Hâudel. b) Allegro Appassionato,£Saint-Saeas; esecutate de Steiner Amelia. 16. a) Sonata, Weber, b) Concert în sol, Saint-Saens; esecutate de StănceBeu Cecilia. începutul la orele 2 p. m. ULTIMELE TELEGRAME Londra, 28 Iunie.— Camera lorzilor a adoptat în mod definitiv bilul privitor la serviciul militar voluntar. Constantinopol, 28 Iunie-—D nu Ssur-ma, ambasadorul Germaniei, va presenta mâine scrisorile sale de creanţă în audienţă solemnă. Mareşalul Shakir-Paşa a fost numit inspector general. San-Francisco, 28 Iunie. — Un in-incendiu a isbucnit aseară în cartierul comerţului de Sud; a fost întreţinut de un vânt care sufla foarte tare; s’a întins la numeroase stabilimente şi case. Vre-o sută de familii sunt fără adăpost, o femee a fost omorâte; mal multe persoane aă fost rănite. Pagubele se urcă la 2000000 dolari. Viena, 28 Ianie.—împăratul a primit pe ambasadorul Spaniei în audienţă de congediu şi i-a conferit marele cordon al sfântului Ştefan. Londra, 28 lume.—-Prinţul Ferdinand şi principesa Maria al Roinâniel aii prânzit astft-Beară cu Lord Rosbery. EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune La 24 Iulie 1895 orele 11 a. m. se ya ţine licitaţiune la Eforie, pentru furnisarea mobilierului necesar pentru înzestrarea noului spital din Pioeşţi. Gaştul de sarcine şi lista mobilierului se poate vedea în cancelaria E-foriel în ori-ce z\ .şi oră de lucru, No, 11129 10 Iunie 1895 ANUNGUJ Se aduce la cunoştinţa onor. public că cu începere de Ia 15 Iunie a. c. (sezonul 1895) se redeschide Băile de Mare, din Constanţa, atât cele de la vil precum şi cele din Oraş. Se recomandă cu deosebire Băile de la vii cere pe lângă poziţiunea admirabilă şi aerul cel mal curat ce are; s’a reconstruit anul acesta cu totul din noă, două frumoase localuri, având fie-care câte 80 cabine pentru dame şi 80 pentru bărbaţi. Trenul de plăcere de la oraş la vil şi vice-versa va circula ca şi în anii trecuţi. Antreprenor ________________T. Gt IPA-B O VHT -A- SOSIT Regina Apelor Minerale Din Transilvania Jsvoriil Mala” de Bodok Care in urma couţinutuluî eî de diferite substanţe constatate prin analisa, aparţine în rîndul apelor minerale alcaliu-acide feruglnoase din cele mal EXCELENTE, şi care pe lângă că e de cea mai bună caii late atât ce priveşte valoarea el hygienică, cât şi ca băutură răcoritoare cu vin — adică ca Borviz, se mai bucură şi de considerabilul a-vantagiă că esie limpede şl eurătă de tot. O singură încercare va dovedi calitatea superioară a acestei ape minerale. Deposlt general: €i. C I E $ E L Bucureşti, Calea Moşilor, 59 Maşine Agricole H. S. GR El F — BUCUREŞTI — Str- Lipscani 91 (Oasa Banca României, Sf. Gheorghe D. M. OSBORNE & C° AUBURN (Newyork) Maşini de secarat simple şi cu aparat Cpentru legatul snopilor, cu tăişul la dreapta MAŞINI DE COSIT FEN Greble de Fer şi Sfoară de Manilă DEPOSITE: BEAILA, GIURGIU , OALARAŞI Cură de Primă-vară Cele dintâi săptămâni de prima-vară sunt de obiceiu timpul în care (avem trebuinţă de un corectiv al funcţiunilor corporale adese-ori alterate prin viaţa de iarnă. Pentru acest scop. APA MINERALA aprobată de Academia superioară de medicină din Paris este recomandată în spe-sial din partea medicilor, Pentm cură de casa şi anume şi Cură aniertoară a băilor : Karlsbad, Marien-bad, Franunsbctt şi alte locuri de cură. Helnrich Mattonl, Karslsbad şl Vienu Filip I. Gesticone Advocat Din Bul. Elisabeta 66, s’a mutat, da la 23 Octombrie 1885. tot în Bulevardul EUsabctft, colţu calea Plevael, spre cheia la rond. www.dacoromanica.ro ( i8 IUNIE 1895 SE GARANTEAZA SIGURA STĂRPIRE a ploşniţelor (păduchilor de lemn) Gândacilor, Moliilor, ffuricilor, Muştelor, Furnicilor, şi al Insectelor de plantă prin RAFUL meii de insecte în cutii a Lei 2.50, 1.50 şi 1. Asemenea ’mi permit a a-trage marea atenţiune onor. public a-supra specialităţilor mele adică : Specialitate praf pentru stârpirea gândacilor fără ver-ce otravă, în cutii Lei 2.50 ţi 1.60. Acest praf are un e-fect imediat, aţa în cât, un ceăs după întrebuinţarea lui, se găsesc in locurile pe unde a fost presărate, toate insectele stârpite, care in urmă se pot mătura. Molii, praf pentru stârpirea şi ferirea acCstora, numai în cutii a Lei 2.50 1.60 şi 1. Cumpărătorilor en gros se acordă un rabat însemnat. Modul de î-ntrebuinţare este scris pe fle care cutie, în limba ro.nauă şi germană. — No. 41, BUCUREŞTI Strada Academiei, — No. 4|, Vis-â-vis de Ministerul dc Interne. B. R E I S S Singurul doposit general pentru toate articolele tcchnlce, precum 1 f Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc Furtuni de canepa, Table şi Coarde de Asbest Monometre, Sticle pentru nivel de apii, Bumbac de şters, Robinete, Yontile pentru apă şl abur ■1. ş % mm Ic PEPEHTR VIU Pompe de Incendii! Din renumita fabrică G. A. JLUCKj Leipzlfj, fondată în 1 'î96 Curele de Transmisiune prima calitate dc la fabrica coa mal mare din Englltera fondată la 1792 jOHSS TULLIS, BOU & Glasaow Fabrica de produse chimice, budapesta VII, KSnigsgasse 41 Representantul pentru România, B. C0URAN7, Bucureşti, Strada Academiei, 3. La care se vor adresa toate cererile de comenzi. Depoiite în Bucureşti la D-nil Ilie Zarafirescu str. Academiei 4; Mihail Stoenescu, str. Academiei 2; M Economii & C-ia, str. Şelari 3; Gustav Rietz, str. Carol; E. L. Fabîni, farm. & droguist, calea Văcăreşti 66; Victor lacobi, farmacist, calea Văcăreşti 49; Ştefan Pascal, farm. cal. Victoriei 73 ; Adolf Oberth, farm. str. Primăverel 18 ; Ioan Ţoţu, str. Lipscani 1; Gustav A. Tois, farm. cal. Victoriei 168 ; B. Velles, farm. calea Victoriei 95; F. W. Ziirner, farm. calea Victoriei 77. Se mal află în toate farmaciile, drogueriile şi toate magasinele de coloniale, în Bacăd, Botoşani, Brăila, Calafat, Craiova, Focşani, Iaşi, Ploeştl, lîoman, Tîrgovişte, Turou Severin, şi în toată ţara. Cereţi numai fabricatul B. REISS şi nu luaţi altnl. Observaţi ca pe fie-care cutie să fie vizibil numele B. REtSS. Cine cere dar praful de insecte Reiss şi i se dă un praf intr’o sticluţă sau în vre-o hârtie, este de sigur înşelat. Compania Continentală Bucureşti. — CALEA VICTORIEI, 68. — Bucureşti. fVia-â-vis de Teatrul Naţional! DEPOU de MAŞ1NE de CUSUT ale Fabricel „GROSSMAN* recunoscute ca cele mal bune maşine SISTEM ,S1NGER< PERFECŢIONAT asemenea mas iul pentru croitori, curelart, cis-marl. militari, etc. Cel mat măre depostt de Velocipede «ROVER» PNEUMATICE ENGLEZEŞŢI construite pentru Compania Continentală REION SPECIAL pentru Diterite utensile dc menaj şi gradina REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOTĂ ŢARA B. Taubmann fcr t ?• £ m EXTRACT DE (ITE ţk w DE LA FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE DR C. COSINER Acest extract dă, amestecat cu multă apS un OTET HIGIENIC, GUSTOS SI EFTIiS Admis pentru consumaţia în ţară de către Consiliul Sanitar Superior Recomandabil d-lor băcani, birtaşl, administratori de moşii, fabricanţi de oţet, de murături, etc. Pentru orî-ce informaţiunî a se adresa la biuroul STRADA SMARDAN Iii’' <0, BUCURESCI NevHămător, înlocueşte Copahu, Cubebu, Injettţiunlle, vindică în 48 de ore scurgerile, forte folositor în bălele de băşică, eistlta colului, catarul băşice!, pisatul de sânge. Deposit | la t6te farmaciile. De Vânzare O Maşină de Tipografie format No» 10 sistem German, -in condiţiiitf foarte avantajoase. A se adresa la d. Iosef Schwurz & Co.-Pucureştl, Pasagiul Macca. Institutul D-rului BOMPLER din Gorbersdorf, în Silesia — Fondat în anal 1875, oferă — BOLNAVILOR DE YLÂ MÂNI CondlţiunUe cele mal avantagioase pentru vindecare, cn preţuri moderate Prospecte gratis prin Dr. ROMPLER. Mau* ! întrebuinţat cu Succes ! Contra ANEMIEÎ — chloroseT RACHITISMULUt REUMATISMULUI' SGnOFULOSEÎ ^ PHTISIEl, etc. vTNUL VIVItN cu EXTFtA C T de FICAT de MO FI UN este ou mult mai eficace decât untul brun de ficat de morun. Gustul VINULUI VIVIEN este atât de AGREABIL, înoăt copil Yl iau cu plâoere. Se găsesc» in tăie farmaciile sj drogueriile. — PARIS/ RDE LAFAYETTE, 126. Deposi’tul principal : V. THOmnoeH, farmacist, Bucuresci. 164, Calea Victoriei. mp Atelier pentru construcţiuni de Fer & j\ H_A.TJC3- W ByCAREŞTt — No. 11, BULEVARDUL ELISABETA, No. 11. h ii EospcnţărI prompte şl solide do tot felul de lucrări ŢlJ ‘ de GonstrucţiunI dc Fer pentru binale precum : Balcoane, PerţI, Grllage, Marcliise şi SeărI spirale de l'er, gg» Forgeat, ete. vi aşi ne de bucate In toate mărlmole Mufe asortiment de Mânere pentru Uşi si Cremoane pentru Feretre in Alamă, Erotice, .yichelate, Aruintate sau Aurite. Preţuri moderate POMADA CSILLAG- Cea mal bună şi cea mal renumită pentru creşterea şi întreţinerea părului. Fără miros lieplăcut şi fără a lăsa urme de grăsime de păr. Se vinde în borcane de 4 şi 5 lei Ceaiul Csillag pentru spălarea capului 1.50 cutia. Pentru provincie se adaugă 1.50 pentru pertu. Se găseşte numai la Comptuarul Fran-co-Român, Pasagiul Yillacros, scara C. care este singurul depositar general. DE QWfif LABARRAQUE aprobat de Academia de Medicină din Paris, este resumalul, conden-suţia lululor principiilor active ale clunel. « Câte-va grame de quinium produc acelaşi efect ca mal multe kilo de chinina. » (robiqubt, Profuior >1 Şcolel de Farmacie dig Peru.) • După ce am căutat mult timp un tonic puternic, l'am găsit in quiniumul D-tale,pe care'l consider ca reparatorul ţară seamăn al constituţiilor sleite. » (D- Cabaret, i « Vinul de Quinium Labar-raque este complinirea cea mai folositâre a chininei in tratarea frigurilor. Efectele sale sunt mai cu deosebire notabile tn frigurile vechi de ncceseşt'n cuhexia palustră. (Anuar de Medicina practica) hbr. t. MU.IU, A. CliUI'IGIH «I C1* S™, I q ip, ruo Jgoob, Pâri». rfj uns an L a le I rf a Esenţelor do Orlza Afumând tonte obioctole fără muia. DouS-spre-zeee mirosuri delicioase PARFUMER1A QRIZA L. Legrand 11, Place la MedckiQc. Varie, Mal ’naiute 207, rue Saint-Honoră, MARE MAGAZIN DE HAINE GATA PENTRU Bărbaţi, BăeţI şi Copil s AI Ml AA _^lKf Al Ii II ir M II I! Ar Pmmai II TrăissaMI — No. 14, Strada Carol 1, No, 44. — Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. public că pentru sesonul de n PRIMAVfiRA SI VARA n a confecţionat Un mare şi bogat asortiment DE Haine gata bărbăteşti băeţi şi copil Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asorta ment de stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore. Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftlnătates hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Cu toată s ma: Heinrich Lebovicz S-sori No. 44, Strada Carol I, No. 44. I D. ■ BRAGADIRU — B-gOURESOI — FABRICE Şl RAFINERII DE SPilT Fabrica de Bere şi Ghiaţa artificiala FABRICA DE DROJDIE PRESATE Pentru comande de Spirt a se adresa Str. Carol, 66. Pentru comande de Bere b Calea Rahoveî, 153. Adresa telegrafică : £ SAGI Bucureşti. B R I C A T DE CIMENT PORTLAND DIN BFtAILA ION G. CitNTACUZINO ■arca „TR#JAN“ A se adresa la representantul genera T. ZWEIFEL IIUCUIIGŞF1 ntruda Ulcica « «ALAT* » I*re*>cl 90 IAŞI la IK> hchneeker Strada de J