■
■A^UL XII.—No. 2591
EDIŢIA A DOUA
MIERCURI, & lUWlfc
ABONAMENTE:
ANUHCIURI1
IN ŢARA
Un an	. ...........................40 lei
Sease luat................................ 20	„
Trei luuî..................................10	,
Pentru învăţători pe un an.................30	H
IN STRAIiNfiTATE
Un an ... ................................ 60	„
Şease luai.................................25	„
Trei luni..................................15	.
■umărul 15 Bani
Pe pajr'na EI, 30 Utere, corp 7 . . . T lefl linia
o jf IV	pţ ga., 25 bani linia.
Inaerţe şi reclame ,	„	....	2 lei linia
Pentru anunelurl a se adresa :
Auw»»»âi---tr«ţî*i Zi irului
mi . mim* a .*•.■ 11» -	- >i
Sin nurair vechiu SO S$«nl
REDACŢIUNEA :
PAS4KIOL ROMii No. 13.
ADMINISTRAŢI UN EA :
STRAJbA. SFMTU IONICA No. 11%
Şi suferă din această pricină şi guvern şi opoziţie. Fie-care campanie electorală îngrijaşte pe un partid tot atât cât îngrijaşte pe o ţară un rCsboiu. In ajunul campaniei se fac împrumuturi, să scontează venituri şi lefuri, să pun în circulaţie în piaţă poliţe, să scot de sub în-cuetor I banii albi, adunaţi pentru zile negre.
Azi, cu actualele colegii electorale răul acesta nu mal poată să dispară.
E o minune când vedem un colegiu independent şi nu ştim să mal judecăm când reuşeşte un partid sau altul în alegeri, dacă aceasta este o victorie a ideilor pe cari le reprezintă. Chiar şi colegiile cari au o majoritate de alegători de inimă şi de convingeri încep să cadă în boala generală, pentru că conrupţiunea este contagioasă şi ispitirea e primejdioasă
îngustimea colegiilor electorale înăduşe pe toată lumea. Toţi simt că trebuesc dărâmate zidurile cari împart pe cetăţeni în colegii şi cu toate acestaa situaţia nu se schimbă de loc.
Oportunismul politic, tactica împiedică pe partidele cari îşi trec rând pe rând puterea, de a se hotărî să meargă înainte.
Opoziţiunile sunt reduse la nişte campanii de. pură violenţă, fără ca să poată spune vre-o dată ce vor să facă, care este drumul pe care cred, că trebue îndrumată organizaţia statului; guvernele îşi perd timpul stîlcindu-şl reformele, ascunzân-du-şî intenţiunile, amânând legile.
Şi fatal vom merge tot pe această cale, dacă nu se va face o reformă radicală, dacă nu se va da corpului electoral puterea pe care trebue s’o aibă.
politic de mal înaifte stabilit şi cunoscut de obşte, vrăjmaşe fca individualităţi politice, s’aîx întrunit jîatr’o bună dimineaţă. Unirea a fost o simplă înţelegere, o suspendare a osiilităţîlor, în vederea unei anumite activităţi, .Junei precisate acţiuni guvernamentale, reforma electorală, dar mal cu seamă răsturnarea Contelui Taafe şi a proectulul său de reformă.
La cele d’intâiu neînţelegeri s’a vezut puţina soliditate v edificiului ministerial, că şi ruptura definitivă nu va întârzia.
Obiectul neînţelegerel a fost crearea u-nul Gimnasiu sloven la Cilii, un mic o-răşel din Styria.
In acest oraş lupta de rasă, între germani şi slavi este mare, dar germanii învinseseră pînă acum şi eî aveau deja un gimnasiu al lor. Guvernul vrînd să dea o satisfacţie şi elementnlul slav, propusese înfiinţarea «nul gimnasiu sloveu. De aci furtună, de aci acuzări reciproce de trădare, de aci ruptura.
Telegramele ne vesteaţi de convocarea cluburilor, despre retragerea din coaliţie, dar până acum nimic nu s’a făcut. Poa'e chiar că un modus-vivendi a intervenit, căci politicianismul are în lot-d’auna mijloace de a se acomoda pe spinarea bietelor popoare.
Imediat ce a fost vorba, nu de ştirbirea drepturilor, de restrîngerea unei libertăţi, dar de acordarea aceloraşi com-pensaţiunl unui element numeros şi care la îndatoriri este tratat ca egal, pseudo-liberalil german: s’au scandalisat
Nu ştiu care om de stat a spus într’o vreme, că Austria va pieri din causa di-versităţeî elemenielor, cari o oompun. Prorocirea pare, că tinde să se realiseze, uacă ne raportăm la luptele naţionalităţilor.
RATAIA IN ARMATĂ
Xj-A- ALEQ-EHI
Qugetărl acrise cu multă bâtae... de cap
—	Ge deosebire este Intre un bătăuş la alegeri şi cetăţeanul care-I Încasează gbionturile ?
—	Mal nici una. Bătutul se alege cu stele verzi innaintea ochilor; iar bătăuşul cu...^<Steaua României»,
Colegiile electorale.
Zeflemele.
Dlsolvarea coaliţiei ministeriale din Austria.
Bătaia în armată şi ta aiegerl.
Topor de oase.
Oameni şi lucruri.
Zig-zagurT.
Memoriale Regelui.
Noi am pierdut, (foiţă)
COLEGIILE ELECTORALE
Luptele electorale cari se dau, fie pentru cameră, fie pentru comună, saO judeţ, dovedesc că actuala lege electorală trebue schimbată.
împărţirea pe colegii şi condiţiu-nile impuse pentru dreptul de vot, îmbucătăţesc în aşa chip corpul e-lectoral, în cât el numai este capabil să aibă voinţă şi trebue să cedeze forţei sau conrupţiunel.
Lupta de principii este cu totul înlăturată şi partidele politice ţin seama numai de poftele, ae patimile şi de interesele meschine şi personale ale alegătorilor.
Fie-care alegător îşi are portretul făcut în carnetul electorilor, cari ştid ce trebue să dea, cât trebue să plătească, ce afacere trebue să facă lui X, lui Y şi lui Z, pentru ca sâ’I capete votul şi influenţa între amici.
întrunirile publice, discuţiunea ces-tiunilor de interes general, ati degenerat cu desăvârşire, şl-ad perdut cu totul din importanţă şi răesc încă, numai spre a servi de paravan turpitudinilor şi târgului nedemn care se face după perdea.
Este o stare de lucruri scandaloasă, căreia trebue să-i se pue cât mal curând capăt, dacă nu voim ca să vedem toate colegiile ţerel copleşite de corupţiune.
Alegătorii independenţi, oameni cari ţin la idei politice, cari sincer şi din convingere urmează un partid sau altul numai însemnează nimic.
Şi lucrurile nici nu pot să se petreacă altfel. A cui e vina, a partidelor politice, sau a corpului electoral ? A legii electorale, a sistemului nostru, care împinge fatal pe candidaţi să conrupă şi pe alegători să se preteze la conrupţie, să ceară a fi conrupţl.
Ce vroiţi să se întâmple într’un colegiu de ioo de alegători, faţă de două familii în luptă, cari fie care numără 30 sau 35 de voturi?
Două-zecI de alegători au să decidă cui să dea puterea. Îşi închi-pue ori-cine ce solicitări, ce curte, se face acestor alegători. C11 aceştia, cu două-zecl de oameni nu se poate vorbi de principii, cu el începe tîr-gul interesului, să deschide taraba. Alegătorul simte că este stăpînul situaţiei, că votul seu poate să decidă triumful unul partid, sau al celui alt şi stă greu, voeşte ca să-şi asigure toate interesele şi le a-’sigură.
$unt oraşe în care toată lumea ştie pfe cât îşi dă votul X şi Y. Cu aceştia nu încape nici o vorbă, eî îşi au tariful fixat şi pubîlcţţt, cii-noscut de toţi candidaţii.
Din această cauză vede# că, de cele mal mulie ori—şi aproape tot-d’a-una în alegai parţiale—candidaţii nu s£ mal ’ fixează după merit, ci dypă avere.
Qrl de câte ori se asaltează ipal ales un colegiu grep d,e luat pentru un partid, vedem că acel partid a-fîşază candidatura unei nulităţi, cunoscută numai prin bogăţie.
Situâţîa este tristă "pentru toată lumea. Parlamentarismul îşi pierde prestigiul, deputaţii numai însemnează nimic, votul dtşvine o marfă şi alesul un om de afaceri.
ZEFLB IMC DE3 . L< IE3
FIIND-CA-I LA ORDINEA ZILEI
Fiinu-ca Mam isonul este la ordinea zilei am sS povestesc un fapt foarte nostim, o încurcătură, la care aceste zidari negre, condamnate să dea vecinie naştere la crime şi să adăpostească ororile, a dat ocazie acum doi ani.
Este în Cepitală un X, profesor de limba franceză, cunoscut tutui or, ca unul dintre oamenii cel mal distraţi.
Intr’o zi X ese de la Fialkowsky, cu o carte In mână. se urcă într’o birje şi spune birjarului:
—	A la maison !
Imediat ce porneşte birjarul profesorul nostru deschide cartea şi se pune pe citit
Peste 16 minute de drum, birjarul se opreşte .
—	Am ajuns, conaşule.
—	Bine, respunde X şi să dă jos din birjă, st {ând : Anica I Anica 1—Chema servitoarea ca si aducă un franc din casă să plătească birja. —
înaintează doi paşi strigând: Anica I
Ce o dată o voce striga:
—	StălCe Aniea! Nu-I Anica consemnu.
X speriat, vede în faţa sa un soldat, desmeti-cit priveşte In toate părţile, apoi se întoarce la birjar:
—	Imbecil, ce mal adus aci ?
—	Apoi, conaşule, nu mi-a(I spus să ve duc la Malmizon ?
—	Uite idiotul, eS ÎI spui ă la maison şi el me duce Ia Malmaison.... Al întoarce, de ce nu spui că nu ştii franciuzeşte.... acasă!
Culegător.
DlSOLVAREl COALIŢIEI MINISTERIALE
DIN AU8TRIA
In urma deraisionăreî silite a Contelui Taafe, fost multă vieme prim. ministru al Austriei, o coaliţie a celor mal disparate şi deosebite prin Ve Ieri, grupuri din Camera deputaţilor, s’aii coalisat spre a da cţin sinul lor un minister, care să a-ducă la îndeplinire reforma elee orală-'
Atunci s’a văzut născându-se cea mal monstruoasă coaliţie politioă din timpurile noastre, care a reuşit să formeze uu cabinet şi să conducă frânele guvernului mal mult timp.
Dar aceste coaliţţunl n’au trăinicie, ti’ati viaţă ddrnbilă, căci uCirca 119 se face pe baza unui program, safi pe comunitatea de idei, sad pe apropierea principiilor. Aşa este cu Combinaţia ministerială din Austria.
TrpI grupări poetice puternice, cu porniri şi tendinţe deosebite, cu un. program
«
* *
Ofiţerii de la*Cazarma ..Malmaison bat de zuo-besc pe bieţii soldaţi; iar aceştia ca să-’şl verse şi el focul pe cine-va, şi molipsţil de exemplul superiorilor, bat la rîndul lor... pari în pământ pentru a împiedeca pe ţivill să bată străzile cazone din jurul cazarmel..
Kix.
TOPOR DE OASE
S’a vorbit destul in afacerea scandalurilor de la Ploescî. N’am fi revenit asupra acestei cestiunî, dacă n’am avea de relevat un fapt, care ne dă nota esactă, a dragostei şi interesului ce politicianiî noştrii, port a-celor a cari luptă şi fac sacrificii pentru dânşii.
Se scie că pe când d-nu Dobrescu, era arestat şi trebuia să fie adus de la penitenciar la judecătorul de Instrucţiune, o mulţime de cetăţeni, din proprie iniţiativă sau îndemnaţi de alţii, lucru ny ne privesce—staţionau pe stradă■ S’au făcut două arestări : Una în persoana d-lui A. Scorieanu, mare proprietar, şi alta In persoana unui nenorocit, care nu seim daca este alegător direct, G. Mârzescu.
Primul d. Scorţeanu, a fost liberat foarte scurt timp \după arestare. D. Dobrescu, a fost şi d-sa liberat, după o cerere semnată de vu ştim câţi membri ai partidului, cari după cum se zicep, au oferit în priipul moment, 100.000 lei cauţiune. Singurul la care nimeni nu s’a gândit, împrejurul căruiai nu s’a făcut nici un sgomot şi. pentru care n’a oferit, nimeni nici o lăscae, este nenorocitul Ghiţc. Mâr-ţpscu-E1 nu era niyî mare proprietar, n'atfeâ nici Utilitatea de a fi elector la Ploescî, deci n’dvey nici un titlu la ajutorul coreligionarilor să politici. Încrezător în qc.eţi ce pretindeau că sunt apârătorţ ai drepturilor lui, şi-a pus 'in joc libertatea şi poate existenţa familiei sale.
Răsplata, acestui sacrificiu-a v&zuPo. Toţi cari până erl ’l linguşiuut l\gu păr Işiţ şi astă-z% el, yumai el, ăin câţi eiauimph^aftin această afacere, stă la puşcării şt plăteşte pentru toţi
Libertatea cetăţenilor numai e sugrumată ; nici un cetăţean nu e smuls din casa soţiei sale, legile sunt respectate, cetăţenii, numai au nevoe să staţioneze pe strade şi să făcă navetă între tribunal şi puşcărie
O egalitate, cât eşti de sublimă î
D.
OAMENI $1 LUCRURI
UN PRINZ DE POCĂINŢĂ
Se şi io că istoricul german Mommsen, cari îşi făcea o plăcere a insulta Franţa şi pe Francesî, după desastrul de la 1870, a fost numit asociat strein de către A-cademia francesă de inscripţiunl şi arte-frumoase.
Eată cum d. Alfred Capus zugrăveşte cu spirituela sa ironie, sentimentul general cu care a fost primită această numire:
«Suntem, zise el, într’un timp de cordialitate in care Învăţaţii germani unii după alţii, să căesc în public că au insultat Franţa, şi Institutul nostru ’l acopere cu onoruri pentru a da acestei căinţî un nu ş ia ce de solemn, şi parisian în acelaş timp.
«Să pare chiar, dacă credem veştile din Berlin, că gloriile ştiinţei germane nu au să se oprească la această retractare, şi să vorbesce deja despre un prânz lunar al cărui nume, Prânzul de pocăinţă al savanţilor germani cari âu insultat Franţa, arata în deajuns scopul şi origina. (Acest nume îl scriu germanii într’un cuvînt).
Cele d’lntîiu două persoane, cari s’au înscris sunt d-nix Mommsen, ales de curând, şi profesorul Dubois-Revmond. Să poate ziee că ideea emană de la aceşti doul savanţi, cari de vre-o câţi-va ani s’au semnalat prin căinţa lor sinceră de micile injurii pe cari au crezut că trebue să ni le adreseze într’o epocă când Academia de ştiinţe încetase, momentan, de a mal distribui lauri.
«Prînzul de inaugurare va avea loc luna viitoare. înainte de a se pune la masă, d. profesor Dubois-ReYmond are intenţiunea de a ridica un toast de pocăinţă pentru că s’a scuzat odinioară de a purta un nume francez». El, de astă da'ă, se va felicita din contra, în faţa tuturor colegilor lui reuniţi. Apoi va veni un toast al d-lux Mommsen în acelaş sens.
«E de prisos a mal adăugi că bucatele ce vor figura pe Menu vor fi toate franceze şi să spune minuni despre o oarecare bombă a pocăinţei care nu va contribui puţin la descordarea raporturilor îutre Franţa şi Germania.
„Bustul lui Wagner va fi pe cheminâe cu această frasă dedesupt:
«Dacă el ar trăi încă, s’ar căi ca şi noi» cât despre preşedinţa prânzului ea va fi onorifică, fiind consacrată lui Henri Heine cart n’a insultat Franţa, ci pe Germania. Este aci o probă de tact şi de curtuasie care nu va lăsa, aci, pe nimeni nesimţitor».
*
♦ *
Ziarul Matin publică chiar daclaraţiu-nile u-luî Mommsen relative la dlnstinc-ţiunea al cărui object este :
«Apreciez foarte onoarea ce mi-a fă-cut’o, alegăndu-me, iluştrii mei colegi din Franţa. A fost un timp în care am făcut, de o parte şi de alta, acea ce noi credeam ca datorie patriotică. Timpul trecut, vreafi să’l cred trecut pentru tot-d’auna. De mult nox am fi putut să ne strângem sincer şi cordial mâna. M’am bucurat mult cu amicul med Benan despre situaţiunea nouă care ne permitea de a relua scumpele şi vechiele noastre reiaţi uni şi de a contracta altele noul.
„Surit fericit de a vedea, din depeşile pe care mi le aţi trimis, că presa franceză consideră alegerea mea ca de natură a. servi interesele pacifice a ambelor naţiuni. Această consicleraţiune me umple de satisfacţiune. Lăsaţi-me s’o spun pentru că v.orbim de interesele pacifice internaţionale, că niol odată pacea între noi nu’ml a părut mul asigurată ca a» cum. Un vent de împăciuire suflă pqste frontiere^ noastre.
„Şansele resboiulul scad dih oe în ce, fie-caro zij I a care lună, fie-care ari să scurge, fără conflggraţiunl, întărind pacea lunel. Nu m(aş mira de loc ca secolului ce’I gata isă îftce&pă, ’l va fi rezorvat destinul propice de a urmări un ollrsliniştit în sinul unei păci îmbelşugată».
*
* *
Pus înti^o situaţiuno analogă Dl. Pas^-teur a avut o conduită cărui a; caracterele şterse din ziua de astă-zl ÎI ■dă un relief deosebit.
Cu ocazia serbărilor de la Kîbl, Academia de sciinţe din Berlin, a fost însărcinată de împăratul Vilhelm de a’I supune numele câtor-va învăţaţi streini pentru a le acorda crucea: Pour le mârite, prusiană.
Dl. Pasteur, prevenit despre aceasta, a respuns:
«Sciinţa n’are patime !... dar învăţatul are !... Ca învăţat, sunt cu totul onoi'at ca o adunare a somităţilor intelectuale m’a crezut vrednic de a fi designat pentru a primi Crucea de merit a Prusiei.
«Dar ca om sunt Frances, înainte de loate, şi nu aş putea primi acest omagi» !...“
Să ştie ca în timpul resboiulul 1870-71, Dl. Pasteur «Ca semn de indignarea ce'i pricinuia masacrul a aoua mari popoare» a înapoiat diploma de doctor în medicină pe care Universitatea de la Bonn ’I o conferise spontanei!.
ZIGZAGURI
EPIGRAMA
Bine e să ai tiorcc /
Pe căldura asta mare Când nu t chip să ’fi afli loc Răcăciune ’l la «răcoare» I
L.
Memoriele Regelui
18 7 0
Musurus, representantul Porţei la conferinţa de la Londra, a priimit in-strucţil să nu mai ia parte la şedinţe, îndată ce se va hotărâ să se aducă Înaintea conferinţei chestiea românească. In urma acestora, repre-sentanţiî puterilor garante acreditaţi la Constantinopole, cu contele Igna-tief şi cu contele Heyserling în frunte, s’au grăbit să asigure pe Aali-paşa, că chestia românească in nici un cas n’are să vie înaintea conferinţei de la Londra.
Ei recunosc eu toţii de alt-fel că domnitorul Carol nu poate să domnească în situaţia ce’i este făcută.
O foae inspirată de Rusia, care se publică la Constantinopole, a crezut că trebuie să declare că «demersul demnitorului nu s’a făcut în urma unul, cuvînt de ordin venit de la St. Petersburg».
De alt-fel generalul Ignatief lucrează cu stăruinţă la o alianţă ruso-turcească.
Domnitorul comunică demersul său pe lângă marile puteri d-lui Sturza, care e foarte mişcat şi stă cu el de vorbă despre situaţia încurcată a finanţelor.
Regele Amedeu I soseşte in Madrid.
23	Decembrie, 4‘ ianuarie.—Interpelare 1« Cameră despre’ memoriul pe care Domnul ar fi pus să’l publice şi despre refusul lui Strusberg de a plăti cuponul. Cu chipul acesta toată chestia concesiune! revine pe tapet.
24	Decembrie, 5 Ianuarie.— In faţa Parisului începe bombardarea generală a forturilor de la nord, de la răsărit şi de la mează-zi. Cele d’ln-tâiu bombe cad in oraş.
' 25 Decembre. 6 Ianuarie,.— Strusberg într’o scrisoare publicată de presa germană, emite, pentru a treia oară, părerea că guvernul românesc e angajat prin contract să plătească cu.-ponul din Ianuarie. Dar în realitate e ştiyitî că concesiunea, stipulează că interesele nu irebuesc să fie plătite de guvernul romanesc, ţn timpul duratei constrîifitiimei, dar că, din contra, preţul a fost ridicat, din această pricină de la 250000 Ja 270000 de kilometru. Este adevărat că chiar din obligaţiuni V vqtat tiiupaJU garantarea intereselor statului fără să se facă menţiune de această stipulaţiline, pentru că ,o parte din obligaţiuni nu trebuiau să Tie predată dtr cât după terminarea lucrărilor săii ceva mal înainte.
26,fiipcembr\e, 7 lafttfffîie.— Domnul Carql capătă convingerea că Strusberg insolvabil şi ea a voit să-şi rnâs&ieze situaţiunea cu manopere neleale.
Ion Ghica», căruia domnul li. comunică neljniştele salor pu consideră si-
www.dacoromamca.ro
7 IUNIE 1895
LUPTA
No, 2591
tnaţiunea ca fiind aşa de defavorabilă, din causă că o mare parte a drumurilor de fier e deja terminată.
Colonelul Pencovici, din statul maior general, e numit ministru de res-bel, el e considerat ca ofiţer capabil.
28 Decembrie, 9 Ianuarie. — Scrisorile pe adresa sultanului şi a lui Aali paşa, care sunt scrise deja din Decembre s. n. sunt în sfârşit expediate cu o ocasie sigură.
Domnul expune sultanului cât de anevoioasă a devenit situaţiunea din România: «Legat cu jurământul meu, şi prin urmare desarmat în faţa pro-gresărel răului, tot am crezut să rămân ia postui meu, ca sa nu iac situaţiunea şi mal rea». Cu toate a-oestea, adaogă domnul, s’ar putea să vie o zi ca să ia o hotărîre «care să degajeze cu totul răspunderea mea». A atras atenţia puterilor garante cu totul confidenţiale şi scrise chiar cu mâna lui asupra tristei soarte a stă-reî de lucruri din România şi acuma face apel Ia «sentimentele generoase» ale sultanului, ca să binevoească să fee înţeleagă cu puterile pentru cel mal mare bine al ţăreî. Demersul acesta T-a întreprins absolut singur, ca să previe rele iminente care ar putea să fie funeste nu numai pentru România, dar şi pentru pacea Europei şi pentru începutul «ori cărui gând pre-cugetat de ambiţie personală» şi domnul roagă pe sultan să supue chestia românească la conferinţa ce tocmai are să se adune la Londra.
In scrisoarea către Aali paşa domnul expune împrejurările care au întârziat trimiterea scrisoare! sale personale sultanului: Sir H. Elliot, ambasadorul Engliterel la Constantino-pole, prin care a voit domnul să transmită aseastă scrisoare, nu îndrăznise să primească această misiune de mij -locitor; prin urmare nu mal rămăsese alt mijloc de cât să aştepte o o-, casie sigură.
In urma acestor amânări, neînţelegeri, de care domnului sincer ÎI pare râu s’au născut din nenorocire între el şi Sublima Poartă; dar nădăjdueşte că până şi urma unei neînţelegeri va fi ştearsă, îndată ce. Aali-paşa va fi citit scrisoarea către sultan. «De altfel ţiu să lie bine stabilit că demersul acesta ’mi-a fost dictat numai de interesul ce pun pentru soarta României, căreia cea mal mare dorinţă a mea a fost tot-d’a-una să’I dau o orga nisare raţională şi o administraţie regulată. De îndată qe ’ml va fi demonstrat, că n’o să pot să ’ml ajung la scop, nu voi hesîta să renunţ la o posiţie aşa de anevoioasă, ca să ma retrag în viaţa privată».
(Va urma)
ECOURI
0 criminală iresponsabilă.
Comisiunea medicalS instituită spre a constata starea mintală a d-şoarel Maxence Amelot, uci-gaşa abatelui de Broglie, a constatat, că dânsa nu se bucură de Întregimea facultăţilor şi conclude la irresponsabilit&te.
Criminala va fi închisă într’o casă de nebnnl.
Un rege dat în judecată-
Regele Leopold al Belgiei este dat în judecată de fraţii Felix şi Ferdin&nd, Conţi de Cunchy.
Obiectul procesului este următorul :
In anul 1892 regele Leopold prin representanţil sel, a cumpărat proprietatea conţilor de Cunchy, domeniul Villera-sur-Lesse, de preţul de 1430000 lei.
Mâl târzifi vânzătorii crezindu.se Înşelaţi, au ' cerut anularea vânzărel, dar tribunalul ie a respins cererea.
EI au făcut apel şi. procesul se judecă acum din nou. Avocatul lor probează printr’o expertiză a creditului funciar belgian, că domeniul valorează mal mult de 3 milioane.
Şi regii umblă după chilipiruri.
Rjchepin cetăţean frances.
In urma unei condamnaţiunl suferite pentru Chanson des Oueux, marele poeţ Jean Richepin, pierduBe drepturile civile şi politice.
Poetul-depulat Clovis-Hugues Întreprinse o luptă activă in favoarea poetului condamnat, luptă care s’a terminat printr’o declaraţie ce a făcut miniBtrul justiţiei d-1 Trarieux, acea că Jean Re-chipin prin singurul fapt al amnistiei din 1889 a recapatat exerciţiul liber al tuturor drepturilor sale de cetăţean.
FOIŢA piARULUI aJLUPTAu
7)
NOI ANI PIERDUT
POVESTE ISTORICĂ
de
l'r. HOLZKU
Tradusă de 0. PURSCH
II.
Conducătorii ambelor partidp ge multe ori îşi îndreptar- privirile către regina ; el ar fi voit'Bă afiş din toată inima opiniu-nea reginei asupra Julietel de qstă-zl.
Regina înBă aplauda mereă, iar partidul progresist urma acest exemplu cu atât mai multă silinţă. In decursul piesei partidul progresist aplauda din 'ce în ce mal mult pe Lady Grafton, Conservatorii îfisă din ce în ce devenită mul reci, căci căpătată con •
Un chirurg celebru
Profesorul Verneuil, celebrul chirurg frances, despre a cărui moarte am fost vestiţi mal zilele trecute, era membru al Institutului şi al Academiei de medicină din Paris. £1 a murit Mercurea trecuta, în urma unei pneumonii, In etate de 72 de ani, la proprietatea sa de la Maisons-Laffitte.
Verneuil lasă in ştiinţa medicală o pagină glorioasă. Ua om, sinceritatea sa, buna credinţă şi a-mabilitatea lui vor remâne legendare in lumea ştiinţifică, din toată lumea, unde nu avea de cât prieteni şi admiratori,
El se retrăsese din profesorat la 1892, înainte chiar de a atinge limita de vârstă, căci zicea el «malbine să me cobor eii, de cât să cad».
Pentru feteie de măritat
Unii susţin că există un mijloc uşor şi practic de a recunoaşte caraoterul bărbaţilor dapă culoarea feţei lor.
Bărbaţii, cari aii tenul roş pe un fond galben sunt foarte veseli in lame, dar trişti şi capricioşl In intimitate, aceia din contra care au tenul roz pe un fond alb sunt liniştiţi In lume, dar răutăcioşi, pretenţioşi şi supărăciosi în intimitate: în sfârşit aceia al căror ten e brun pe un fond roş sunt violenţi în public, dar foarte plăcuţi in intimitate.
Şi acum domnişoarelor dacă vi ee prezintă un pretendent, orl-care ar fi grija cu care el ’şl-ar ascunde adeveratul sSu caracter, studiaţi-I tenul şi veţi fi pe deplin informate.
AUSTRIA
Clisa ministerială.—Disclvarea coaliţiei guvernamentale
Viena, 17 Iunie.—Ziarele consideră de-miBiunea cabinetului Windischgraetz ca inevitabilă.
„Fremdenblatt* confirmă decisiunea luată erl de minister de a-şl da demisia în caşul, când stănga germană ar persista să părăsească coaliţia.
Viena, 17 Iunie.—Cercurile bine informate cred, în privinţa Bituaţiuneî politice şi parlamentare, că decisiunea stăngei germane de a se retrage din coaliţie, dacă s’ar adopta creditai pentru liceal Slavon din Cilii, ar avea de sigur influenţă asupra existenţei cabinetului, dar consideră ca com-binaţiunl lipsite de temeifi, ştirile în privinţa demiBiunel deja dată şi alte ştiri privitoare Ia personagiile care ar înlocui pe miniştrii actuali, sistemul provisoriu care s’ar stabili şi activitatea parlamentară.
Clubul polonei? a decis în unanimitate să publice un comunicat declarând că menţinerea coaliţiei partidelor moderate se consideră pentru încă un an ş; jumătate ca o necesitate politică.
Stănga germană a luat în unanimitate o decisiune care zice că atitudinea celor-l’alte partide coalisate în privinţa liceului slavon din Cilii face pe viitor imposibilă presenţa stânge! germane îţi coaliţie. Partida a confirmat prin această decisiune punctul său de vedere expus la 1 Iunie.
FRANŢA Şl RUSIA
Recepţiunea de la Elisefi.—'Remiterea decoraţiutteî.—Discursurile schimbate.
Paris, 17 Iunie —D. de Mohrenheim, însoţit de personalul ambasadei sale, s’a dus la Eliseu, unde a remis cu ceremonie mare, d-lul Felix Faure, colierul ordinului S-tulul Andrei.
Ambasadorul a zis : «In numele augustului meu Stăpân am deosebita onoare de a remite Excelenţei Voastre insignele ordinelor imperiale ce Maiestatea Sa ve roagă să primit! ca dovada înaltei Sale amiciţii.—Veţi binevoi a recunoaşte într’aceasta un nou gagiu al sentimentelor de care împăratul este animat în tot-d’auna pentru Franc ia şi pentru şeful sSu venerat care personifică cu atâta autori® ta te şi elevaţiune caracterul generos şi spiritul paclnic al mare! naţiuni care v’a învestit cu puterileasale.’
«Me simt fericit de a aplauda în această memorabilă împrejurare la continuarea relaţiunilor stabilite în mod aşa de fericit între ţările noastre.»
D. Faure a răspuns: «Sunt foarte fericit să primesc din mâinile d-v. graţiosul mesagiu al împăratului şi insignele ordinelor sale imperiale. — Vă rog sa fiţi pe lângă Majestatea Sa interpretul sentimentelor ce-mî inspiră acest noii şi preţios gagiu al simpa-
vingerea că legile engleze sunt simţitor nesocotite aci şi că rolul Julietel e jucat de o fată; se uitafi îngrijaţl la regină şi vedeau cum treptat figura el se întuneca.
Şi in adevăr aşa era.
încă in timpul actului ai doilea, regina ze convinse; că Julieta era o fată. Se simţi insultată de îndrăsneala cu care porunca ei e nesocotită; dar ea păstrase până la sfârşitul representaţiel o complectă linişte.
.Partidul progresist aplauda înfr’una, până ce căzu cortina.
După terminarea representaţiel, când Lady Grafton părăsi castelul St. James, Shakespeare o însoţi până la eşire :
„Mylady, jocul voBtru a însufleţit pe toţi, chiar regine a apl&udut şi a mani festat mulţumirea «I pe faţă".
Lady Mary răspunse:
—	„Nu mi-a sc&put din vedere, cum s’a schimbat regina în a doua parte a piesei; ug’l şemn b.un pentru, speranţele noastre.
—	„Răbdare, Mylady; zilele viitoare ne vor arăta dacă am învins safi nu.*
tieî, de care, după exemplul glorio-' sulul său tată, este animată pentru ţara mea şi al amiciţiei ce exi9tă în mod aşa de fericit între cele două naţiuni.
Ţin, din parte-mi, să vă reînoesc azi expresiunea urărilor ce formez cu toată Francia pentru fericita şi lunga domnie a augustului d-voastră Suveran, cât şi pentru prosperitatea imperiului ale cărei destine sunt încredinţate înaltei Sale înţelepciuni.
După plecarea d-lul de Morenheim, d. Faure a dresat Ţarului o telegramă de mulţumire.
INFORMATIUNI
Demostene ValSămos, escrocul din Brăila care fugise- la Corfu şi s’a întors, a fost condamnat de către tribunalul din Brăila la doi ani închisoare pentru faliment fraudulos ; iar cumnaţii sei Slavi şi Petrachi la câte 7 luni închisoare.
Condamnaţii au apelai.
De alt-fel Valsamos s’a împăcat cu toţi creditorii făcând un concordat.
,r-'- ■ •	«■—-
0 încercare de sinucidere.
Cu trenul de Călăraşi de aseară, a sosit o femee, Lina Bărbulescu, din comuna Sărulescî, grav bolnavă. Dusă imediat la Spitalul Filantropia s’a constatat că era otrăvită. După cercetările făcute, şi din mărturisirile el reesă că s’a otrăvit singură, din cauză că a fost părăsită de amantul el, un locuitor din Sărulescî.
Starea sa nu e gravă; doctorii cred că va scăpa.
D. D. A. Cazacu, actual revisor şcolar de Tulcea, e transferat in aceiaşi calitate la Mehedinţi în jlocul vacant, iar d. C. Vasilescu, institutor la şcoala No- 4 Bucureşti a fost numit revisor şcolar la Tulcea, cu reserva drepturilor de institutor^
D- C. Antonescu, institutor şi director la şcoala No. 3 Huşi, a fost numit tot cu reserva drepturilor, revi-sor'şcolar al jud. Fâlciu, d. 1. E. Va-siliu, institutor la şcoala No. 1 de băeţl din Bârlad, este numit revisor şcolar la jud. Tuteva, în locul d-luî N. Glimescu, demisionat.
D-ra Boeroiu, care a reuşit la concursul din Decembrie 1894, este numită institutoare suplinitoare la şcoala No- 4.
Veniturile încasate de Docurile din Brăila şi Galaţi de la 1 Ianuarie până la 25 Aprilie 1895 ating cifra de 128438 franci, din care 51 735 pentru Galaţi, iar 76 703 pentru Brăila.
Mărfurile intrate la Galaţi de la 1 Ian. până la 25 Aprilie în DocurI represintă 6,617,295 tone; acele eşite 7,285,000 tone şi acele aflate în magasil la 25 Aprilie, 2,232,294 tone.
Cerealele intrate se urcă la 1,339,990 tone, cele eşite la 234,660 tone,, iar cele rămase în docurl 1,105,330 tone.
La Brăila, mărfurile intrate în docurl a-ting cifra de 6,084,204 tone, acele eşite 2,739,933- tone, iar cele aflate în magazii, 3,344,271 tone.
O crimă şi o sinucidere de la Galaţi.
Un amic ne scrie din Galaţi, că Sâmbătă s’a comis acolo un omor, în împrejurările următoare:
Un anume Giurea, om bogat, avea reputaţiunea de gazdă de hoţi şi mal ales ca un vestit hoţ de cal.
Sâmbătă seara; ducându-se un subcomisar şi cu doi sergenţi ca să-l a-resteze din cauza lurărel unul cal, ce s’a descoperit la dinsul, Ciure s’a împotrivit, nevoind să urmeze po agenţi.
La un moment dat, sergentul Voi-culescu a voit să pună mâna pe dîn-sul, dar Giurea scoase repede un cuţit şi-l înfipse in pieptul nenorocitului agent care căzu imediat mort.
Cadavrul a fost transportat la morga
—	„O, de--am fi învins!l' suspina Lady Grafton.
Ajunseră lă trăsură. Lady Mary se urcă şi se despărţi de poet.
Shakespeare însă, plecă singur pe stradele Londrei, spre locuinţa sa.
Abia sosi acaBă, şi intră un om îmbrăcat în negru, cBre se opri la distanţă şi vorbi cu o voce severă şi orgolioasă.
—	„M-r William Shakespeare ?“
—	„Eă sunt*, răspunse maestrul.
—	„Majestatea sa regina Angliei a poruncit, ca, mâine la ora prânzului să vă aliaţi în palatul St James".
—	„Mă Bupun poruncel majestăţel sale*.
IV.
La ora hotărâtă Shakespeare aştepta în Balonul din palatui St. James, ca să fie chiemat iu regină. Era foarte hotărât şi presupunea pentru ce a fost chiemat.
In fine, i să anunţă să intre.
Eliuubetha şedea într’un fotoliu şi res-foiu a lene într’o carte, şi su făcea că nu observase sosirea poetului de fel. Ast-fel îl lăsa în aşteptare câte-va momente.
spitalului spre a i se face autopsia, iar asasinul arestat.
Circulă prin oraş svonul,că Ciurea a comis crima. într’un moment de groază, nevoind a fi dus noaptea la poliţie, unde mal fusese crunt bătut şi torturat cu prilejul unei alte a-restărî.
*
* *
Tot Sâmbătă s'a sinucis un tânăr, grec de origină, funcţionar comercial, domicilial pe strada Tecuciil.
Nenorocitul şi-a tras vre o 5 gloanţe de revolver, din care unul îndreptat în timplă, i a pricinuit moartea.
Pricina tristei lui hotărîri este dragostea.—Alţii, cari găsesc totd’auna o infamie de inventat, spun că adevărata cauză ar fi suma de 300 iei, ce ar fi cheltuit din banii stăplnulul.
Să mori la 20 de arii şi pentru 300 lei sau pentru douî ochi, cam eftin.
D. Profesor dr. Victor Babeş a fost delegat ca să asiste la adunarea generală a Britisch medical association din Londra, ca reprezentant al României.
In’acest scop is’a acordat d-luî Babeş o indemnitate de transport şi cheltuelî de 1500 Iei.
Adunarea va avea loc de la 30 Iulie până la 3 August 1895.
Mal toate consiliile generale judeţone sunt convocate in sesiune extraordinară în cursul acestei luni, spre a re-solva mal multe cestiunî şi afaceri, de interese locale.
Se ştie, că şcoala de sub-ofiţerl de la Bistriţa a fost desfiinţată.
Am fost printre cel dintâi, cari am protestat în potriva acestei măsuri, care taie tinerilor sub-ofiţerl fără mijloace posibilitatea de a ajunge pină la gradul de sub-locotenent.
Ministrul de resboî pentru a remedia acest rău şi a da o dreaptă satisfacţie protestărilor unanime ale ziarelor, va creea o şcoală pregătitoare pentru sub-ofiţeril aspiranţi la gradul de ofiţeri, cari vor trebui de a-cum înnainte să depună un concurs pentru a fi admişi în şcoala de ofiţeri.
Decretul pentru crearea acestei şcdle pregătitoare va apare peste câte-va zile
O telegramă vesteşte că eri a sosit incrucişătorul Elisabeta, la Kiel.
El a fost salutat în trecere de flota germană şi de flotele străine din radă\ Bricul Mircea este la Hamburg. El va face parte din escorta de flote a împăratului german.
Aflăm că Ministrul de război în urma intervenirel primarului D. Fili-pescu a dat ordin comandantului corpului II de armată ca să se lase liberă circulaţia pe strada Francmasonilor de lângă Cazarma Malmaison.
Ni se telegrafiază din Feteşti, că u-nul din lucrătorii cari lucrează la fierăria podului de peste viaductele de la Ezer, a căzut in apă şi s’a înecat. Cadavrul seu nu a fost găsit încă
Membrii partidului liberal din Brăila s’au hotărăt să înlăture toate nemulţumirile iscate cu ocazia constituire! comitetelor de acum un an şi au mărit numărul membrilor comitetului executor dc ia 9 la 15.
Ast-fel s’a putut da satisfacţie tutulor celor doritori de a figura în comitet şi s’a făcut şi o manifestaţie 4-lor colonel A. Făl-coianu şi dr. Butărăscu, noi intraţi în partid.
Comitetul executiv s’a constituit precum urmează :
D. V. P. Sasu, preşedinte, G. Berceanu şi C. Codaş, vice-preşedinţi. D-nil N. N, Ionescu şi Dr. Roşianu secretari. D-nil R. S. Campiniu, Gr. Giani, col. Fălcoi&nu, C. N. Vasilescu, Dr. Butărăscu, D. Moisescu, Z. C. Zamfirescu, G. Cavadia, Ene Nichi-forescu şi D. Dumitrescu.
De a dată ridică capul, par ’că din în? tâmplure ar fi căutat împrejur şi zise : „Mr Shakespeare ?“.
Acesta să apleci respectuos şi începu:
—	„Devotatul servitor al Majestăţel voastre*.
—	„Sir,“ întrebă regina cu un ton sever, vă este cunoscut că strămoşii noştril de pe tronul englez, au interzis femeilor de a jupa în teatru cu cea mal mare severitate, cu intenţia de a păstra bunele moravuri ?*
— „Da, Majestate," reşpunse Shakespeare cu energie.
Su am reinoit această poruncă, jucat erl pe Julietta in tragedia
?"
9 fată, Majestate.*

— „Pentrq ca să pot împlini dorinţa majestăţel voastre.* •— Shakospeare povesti nenorocirea de cure a fost isbit actorul Field şi adăuga : «pentru a împlini dorinţa Majestăţel voaBtre, a trebuit să fac uz de ocazia care mi se presenţa.*
Clima săptămânel a 24-a
(De Luni 10 Iunie jpână Duminică 16 Iunie 1895 st. n.)
Clima săptămânel a fost în general neplăcută, din causa timpului în mare parte’ ploios şi răcoros. Primele sale zile aă fost călduroase, termometrul a ajuns Mercurl la la Bucureşti până la 28°1. A plouat in toate zilele afară de cele d’intâiă două; temperatura a fost mal recoroasă către sfârşitul săptămânel.
Mfjlocia săptămânală a temperaturel 19°0 este egală cu a săptămânel precedente.
Vegetaţiunea cerealelor şi în special a grâului este întârziată din causa timpului răcoros.
In Moldova săptămâna aceasta a fost puţin mal caldă. Ploi n’afi căzut de cât in foarte puţine locuri, în această parte a ţăreî. Asemenea n’a plouat nici în Dobro-gea şi în câte-va judeţe ale Munteniei.
Ploi torenţiale afi căzut îu judeţele Mehedinţi, Prahova, Muscel, Dâmboviţa şi Gorj. Grindina a însoţit ploile pe unele locuri. La Strehaia a făcut şi stricăciuni.
Ploi multe afi fost în Muntenia şi toată Oltenia. Furtunele le-aii însoţit pretutindeni.
Timp frumos a fost Luni, Marţi şi Joi. Duminică cerul a fost acoperit, ,în ceL alte zile.
Soarele a Btrăluclt 59 ore. Duminică el nu s’a arătat de loc.
Vântul dominaqt a fost de la Est. In Moldova a bătut vânt tare în multe zile.
Barometrul a fost coborât, el a variat puţin.
Institntnl Meteorologie.
PAUL GINISTY
CEL DIN URMĂ ROL
Cortina se ridicase deja de trei ori si aplausele se prelungeau încă. Trebuiră s’o ridice a patra oară. Darzincourt cu mâna stângă pe inimă, cu dreapta plină de coroanele de laur aurit ce i se aruncase, salută cu ochii plini de lacrimi. Strigăte de bravo răsunau cu furie ; el voi să rostească câte-va vorbe, să arăte publicului mulţumirile sale, dar bătrânul actor d’abia putu să-şi mişte buzele : „E prea mult.... prea mult.... emoţie profundă.... încoronarea unei cariere ... “ Bastoanele loveau turbate podelele; întreagă sala era ’n picioare, înflăcărată. Servitori! aducea mereu pe şcenă coroane legate cu panglici pe care erau imprtmate rolurile !n care artistul a-vusese succes.
Atunci din ’Qijlocul trupei de teatru, care împresura pe Darzincourt pentru re-presentaţia sa de adio, directorul foarte demn |n redingota sa neagră încheiată mi-lităreşte, înnaintă şi cu un gest frumos de ex-prim-amorez îmbrăţişă pe actor. In a-celaşl timp el ÎI puse pe capţuna din coroane. Coroana, cu mult mal largă, se co-borâ până pe umeri. Dar gestul era aşa de frumos t
Cortina căzu şi pe când se auzea încă în sală ropotul aplauzelor entuziaste Darzincourt pe şcenă scoţendu-şl cu greu co? roana, primea felieitărila camarazilor sil.
Nici o dată In oraşul ăsta de provincie nu se făcuse o asemenea manifestaţie i
Nici o dată spectatorii nn dăduse atâtea dovezi de prietenie unul artist, care ’I părăsea.
Fiind că era o reprezentaţie de retragere, nu era nimeni gelos şl mâinile se strângeau cu înduioşări caraghioase. Nu voiri de loc să dea vos triumfătorului să ’şl lepede costumul şi ’l târâri ast-fel îmbrăcat la „Cafeneaua Comediei", cu entusiaz-mul unei ceremonii, care nu era să se mal repete.
Acolo îl aştepta tot ceea ce oraşul avea mal de seamă; şampania după câţ va timp spumă în pahare şi toastele începură.
Unii, cu vocea tremurătoare, cu ochii umezi reproşau lui Darzincourt, că-i părăseşte prea repede, „El, ce dracu, cât placi publicului, eşti încă tînăr !“ Iar el mân-gâindu-şi cu degetele,^-un gest vechiă,— barba -I rasă de mal bine de o jumătate de veac, era obligat să se apere, să{Jjpomenească de părul său alb, şi de reumatismele, care’l împiedecau să îngenuchle în şcenile de dr&gOBte.
== = . -■ I ~Z	;rî-n -----------JmUB
—	„Alte motive nu v’au Împins ca să faceţi acest pas V‘ întrebă regina.
Shakespeare profită de acest prilţj ca să arate reginei trebuinţa de a se reorganiza teatrul englez, căci numai prin concursul femeilor va putea să ajungă desăvârşit.
—	„Şi cine a fost acea fată, care a jucat pe julietta ?“
—	„A fost Lady Mary, fiica decedata-, lui Lord Richard Arthur Grafton".
—	„O nobilă I* exclama regina mirată, şi să adânci în gindurl. Figura el era aa-pră şi posomorâtă.
—	„Bine, sunteţi congediut !*
Ea făcu un semn cu mâna, că audienţa era sfârşită şi Shakespeare eşi din eamera reginei,
In grabă se duşe acasă şi scrise o scri-soarp Ludyel Grafton, în care îl făcu cunoscut convorbirea sa cu regina ; expedlă numai de cât scrisoarea.
(Sfîrşitul în No. viitor)
www.dactiromamca.ro


7 IUNIE 1895
De urârs^are
Moşia PRIBEŞTH din jud. Vaslui tn întindere de 1175 fălci, pământ de I-ia calitate, din oare 315 fălci pădure, 600 fălci loc de arat, 125 fălci fâneţ, şi realul imaş ; cu toate acareturile trebuitoare.
A se adresa pontru coudiţiunl direct la d-na Contesă Elisa Balş în laşi str. Romană 41, sad îu cas de absenţă la d. avocat Vasilo Elefterescu, laşi str. sf. Sava No. 12.
Darzincourt 1 Oare numele ăsta de teatru contemporan cu Florival şi Saint-Phar, nu spunea el o întrrsgă viaţă petrecută pe scândurile şcenel ?.... EI, bine ! el avea nevoie de odihnă; dorea să privească alte peisajurl de cât pe acelea alo decorurilor spălăcite, dcscolorate.
Cam târziii, îl stăpânea visuri bucolice : „O mică moşioară, o mică grădiniţă!» Da, cu economiile sale îşi cumpărase un petec de pământ unde se va duce să-şi sfârşească zilele sale ca un înţelept, fumâudu-şl pipa.
Destul se dăduse publicului; era timpul să cugete şi la el 1 Şi nu era nimic mal comic de cât să ’l [fi auzit povestindu-şl proiectele sale de viaţă ţărănească, înveşmântat într’o haină Ludovic XV-a de care nu se disbrăcase, cu obrajii pudraţi.
In sfârşit directorul cu gravitatea ma-iestoasă, foarte emoţionat de alt-fel prin libaţiile acestei înduioşitoare seri, declară că nu se ştie ce va aduce viitorul. Cine ştie dacă într’o zi Darzincourt nu se va reîntoarce ?
Acesta clătină din cap. Nu 1 hotărârea sa era neschimbată. El voia de acum să ’şl plăteaser luxul de a nu mal face nimic.
Două zile după aceea, Darzincourt, in-sta.it în mica sa casă, cu o mare pălărie de pae în cap, în vestă de pânză, scotea apă din puţul din grădina sa cu un sur&s fericit.
In ciuda batjocurilor servitoarei sale, el se înc&păţână Bă-şl ude florile pe cea mal arzătoare arşiţă a soarelui. „Dar o să se usuce domnule 1“
— „Aşi, florile sunt ca femeile, le plac desmerdăriie la ori ce oră !“
Şi o viaţă de delicii începu pentru el iu tihna bucuriilor sale rustice. El se gîn-dea cu spaimă la repetiţiile de odinioară, la schimbările repezi de costume, la rolu rile care trebuiau învăţate pe de rost şi tolânindu-se leneş, el se înfiora la amintirea scenelor cari cereau mişcări mari şi impetuoase...
Un an fu petrecut ast-fei. Era foarte fericit. Dăr fericirea asta h urma urmei era îndrăcit de monotonă. Şi cu cât îşi repeta lui însuşi că nimic nu-! lipsea, cu atât băga de seamă mai mult că zilele sale sa scurgeau într’o nespusă plictiseală. Apola-mintirile, care la început nu-I veneau la socoteală, acum îl fermecau, ca un cântec îmbătător. Ah, muzica plăcută a aplauzelor, suspinele pe care le auzea în sală după o tiradă frumoasă 1 şi servitoarea, venind să străngă masa, îl surprindea sculat în picioare cu gesturi înflăcărate, cu păru în vînt, apostrofând pe un personagiu închipuit: A, domnule conte, iată-ne dar fa-ţâ’fa faţăl— Un conte acum ! Unde -1 contele d-tale ?* şi servitoarea dădea din u-merl răzînd cu hohot.
A, obiceiurile învechite de car nu te desberi nici odată I
Intr’o bună dimineaţă, Darzincourt îndrăznii să-şi mărturisească că regreta teatrul. Ei bine, da; şi de ce nu ? El se abonase la o gazetă, şi urmărea dările de seamă scrise cu mult lirism fie un junş funcţionar, care avea vocaţie literară, şi laudele aduse vechilor săi camarazi îl îndârjea mal cu seamă, când era vorba de rolurile pe cari le jucase odată ej. Se hotără, într’o dimineaţă lepăda vesta sa ţărănească, se îmbrăcă cu redingota şi se duse la directorul teatrului. Acesta fu foarte mirat de a-ceastă vişi ă Gând ii cunoscu motivul strigă „EI, ce ? Darzincourt voeşte să apară iarăşi pe şcenă, la vârsta sa?“ Şi el observă că actorul se cocoşase reu de tot, în timpul trândăviei sale şi glasul îi tremura.
Totuşi perspectiva nnel reprezentaţii bănoase în urma unor afişe prin care se' va anuţa reintrarea celebrului Darzincourt, îl ispiti. „Şi adică, zise el, de ce nu ?“
Şi radios la ideea de a rosti iarăşi sonorele sale tirade, bătrinul actor începu să discute spectacolul. Nu era nevoie de repetiţie uu e aşa ?
Jucase de atâtea ori rolul ăsta I Cu o bucurie copilărească el petrecu întreaga zi încercându-şl costumul şi o perucă nouă.
Afişul produsese efectul aşteptat. Sala era aproape plină Dar abia câte-va aplauze îl Balutară.
Cum ? Acesta era vestitul Darzincourt de odinioară? Dar, era ridicul! El se descurajă puţin, dar o să le arăte el ce poate vechea işcoâlâ.
‘Spectatorii obişnuiţi, aceia «are ’l cunoscuseră, scoteau mici exclamaţii de mirare. Cel noi începură să râdă. Actorii se necăjeau şi dedeafi supăraţi replica Îşi Darzincourt care încet încet îşi pierdea cumpătul. El so încurcă într’un pasaj patetic; ferocitatea galeriilor de provincie, is-bucni. Di atunci fie-carc vorbă, fie-care gest, provocă râsâte.
Darzincourt simţea o sudoare rece pe frunte
Toţi fugeaţi în culÎBe din preajma lei,
Şi ol murmura, pulid de mânie: „Ingraţi t Ingraţi 1*
La un moment dat trebuia să cadă jos leşinat după ce citea o scrisoare; nu mal putu Bă Be scoale ’n sus; un maşinist veni să’l ajute. Atunci fluerâturile isbucniră şi prilejurile de distracţii fiind rare în oraş, lumea făcu un tâbălăQ nebun... Darzincourt se încflpăţlna ca ochii înecaţi în la-
LUPTA
No. 2591
crăml. ^ In sfârşit, învins de emoţie, memoria îl părăsi. El rămase cu gura căscata, ne mal auzind suflerul, rare urla 1. Ropresentaţia nu putu să se termine. In loja sa el îşi smulge părul, î pieticindu-se ca un om beat.
„Ne-al băgat într’un bocluc frumos 1* îl zise directorul, care totuşi încasase o sumă bunicică în seara acea.
Darzincourt se întoarse acasă, zdrobit. O viaţă întreagă de glorie ca să ajungă aici 1 întins pe patul sfiil îmbrăcat, revedea seare asta grozavă... EI bine, nu, nu se va lăsa învins 1 O să lapte încă. Putea el să se deslipească de teatru ? Avea trebuinţă de el, chiar de nu ’i-ar aduce de cât decepţii şi necazuri.
Şi, el, frumosul Darzincourt de altă dată, rugă umilit pe director. Nu voia să fie plătit, uu cerea de cât un rol, un mic roi. In scop de economie rugăciunele Bale fură ascultate. I se încredinţă un rol de servitor pe care el îl studiă cu ardoarea unul debutant. Când sosi pe scenă, cu o scrisoare în mână, sala aşa fără nici un motiv, cu o veselie crudă, îl primi cu zeflemele. „Dar-zin-court, Dar-zin-court!“ re-suna la galerie şi în staluri pe aria unul cântec la modă.
„Vezi, sermane unchiaş, îl zise impre-sariuî, nu mal te pot mistui!“ Şi el zăpăcit, pierdut, se întreba desnădăjduit, ce era sfl facă departe de teatru. Atunci nu mal ceru de cât dreptul de a figura, om din popor, soldat, sati senior fără importanţă. Dar publicul îl recunoştea dintr’o sută şi’l striga din sală. începu să fie primejdios d’a mal apărea pe scenă. Mica lui căsuţă era tot veselă ascunsă ’n bol-ţele de viţă; dar el nu se mai întoarse a-colo. El îşi petrecea zilele, într’un colţ al scenei; nu mal avea dreptul să apară seara, chiar în rolurile cele mai umile 1 Se prăpădea văzând cu ochii, se plimba de colo pâuă colo prin culise, veşnic.
Intr’o seară, directorul se apropie de ei şi-l zise cu un rîs brutal: Ia spune-mi, o să jucăm o dramă nouă: în actul al treilea, se aude în culise lătratul unul câine... Vrei să faci pe câinele ?
Darzincourt îi luă mâna tremurând de bucurie, transfigurat, îngânând mulţumiri.
— Un rol I striga el; eşa dar voi mal avea încă un rol 1
PAPA Şl COFJII DIN EGYPT
Roma, 17 Iunie.—Asta-seară va apare enciclica „Unitatis Christianae propositum» adresată Cofţilor din Egipt ca răspuns la scrisorile prin care Cofţiî catolici au exprimat Papi! dorinţa lor arzândă de a lucra la împăciuirea Cofţilor disidenţi.
DIN CAMERA FRANCEZĂ
Paris 17 Iunie.—In cursul discuţiune! proiectului privitor la serviciul militar al studenţilor în medicină, d-nu Jourdan desvoltă o moţiune care cere comisiuneî armatei să prepare un proiect care să stabilească serviciul de do! ani şi să suprime orl-ce dispensă.
Moţiunea se respinge cu 349 voturi contra 182.
D. Alyppe cere să interpeleze asupra lucrărilor Italienilor în Abisinia în detrimentul intereselor francese.
D. Hanotaux cere amânarea discuţie! ; guvernul se ccupă cu această chestiune
Camera reia discuţia reforme! băutu rilor.
cărl, bugetul afacerilor străine, a aprobat comptul final al eserciţiulul din 1893 şi a terminat discuţia generală a bugetului rrs- * beiului.
Unirea celor 4 comisiunl ale dekgaţiu- j nel ungureşU a adoptat bugetul extraordinar din 1896 pentru provinciile ocupate.
D-nil Berzevicy şi Gyarskovicz afl relevat marile servicii aduse de D-nu de Kal-lay provinciilor ocupate.
D-nu de Kallay a mulţumit' printr’un discurs lung şi a răspuns la diferite chestiuni.
Preşedintele, D nu Szell, a exprimat D-luI de Eallay mulţumirile delegaţiunel cu a-probarea acesteia.
EXAMENELE GENERALE
ale şcoalelor publice din Capitalfi
Mercurî 7 Iunie Şcâala Normală de Institutori
Classa I	L. română şi îs tină
«	II	Istoria
„	III	Geografia
«	IV	Metodice
Şcoala Normală Carol I Classa I şi II Istoria
Liceul Sf. Sabba
Classa	IU	şi IV L. Latina
>	V	Matematica
«	I	divisiunea A, Ştiinţele Naturale
„I » B, Istoria »	II	divisionară, Matematica.
Classa
Liceul Lazfir I L. Latină
	III Istoria
»	IV Geografia
»	V Matematica
»	VI L. Română
»	I divis. L. francesă. Liceul MihaiD Vitea
Classa	I Geografia
«	II Religia
»	III L. Latină
»	IV Matematica
n	V L. francesă
»	VI Ştiinţele Naturale
	VII L. Elenă.
FLOTELELE STREINE LA SERBĂRILE DE LA KIEL.
Kiel. 17 Iunie.—Canoniera norvegiană şi escadra italiană au sosit. — Saluturile s’au schimbat la Altheikendorf.
Escadra englezească compusă din 8 corăbii, escadra rusească compusă din 3 corăbii şi escadra franţuzească compusă din 2 corăbii au sosit la Kiel. — La trecerea bastimentelor de construcţie germană, (e-chipagiile s’au salutat schimbând urale
DIN CAMERA ITALIANA
Roma, 17 Iunie. — Birourile Camerei aă discutat proiectele de măsuri privitoare la finanţele şi tesaurul, depuse la I. Ianuarie; au numit oomisariî lor, cari sunt toţi ministeriali. — Cabinetul a repurtat ast-fel o victorie desăvârşită în birouri.
AFACEREA VAPORULUI ELBA Şl CR-ATHiE
Londra, 17 Iunie—Tribunalele aii recunoscut, în afacerea ciocnirpî Elbei şi a Carthie\f că pilotul Carthieî e culpabil şi oă trebue să-I se ia brevetul de capacitate
DIN DELEGAŢIUNEA AUSTRIACĂ
Contele Goluchwwsky a declarat comi-siunel bugetare a delegaţiunel austriaco, că nu vrea să mal repete declaraţi unile sale făcute delegaţiunel ungureşti, spre a nu pune răbdarea comisiuneî la încercare ; e ferm decis însă de a nu se depărta de politica urmaţă până uzi de tripla alianţă, dar în aceiaşi timp a întreţine relaţiunl a-micale cu toate puterile , şi a profita de situaţia de pace actuală pentru a desvoltă raporturile politico-comorciale.
Declaraţiunile contelui Goluchowiky aă . fost foarte aplaudate.
Comisiunea a adoptat apoi, fără modifl- ;

Clasa I divisia B. Istoria.
Gimnaziul Cantemir
Clasa I L. Latină „ II Geografia „ III Matematica „ IV Istoria
„	I	divis.	A. Ştiinţele	Naturale
„	I	»	B. L. Română
„	II	» Istoria.
Şcoala profesională de fete No. I.
Clasa I L. Română II „ Francesă » III Desemn şi Caligrafie „ IV L. Germană „	I divis.	Aritmetica
Şcoala profesională de fete No. 2 Clasa I Religia
„	II Teoria croitului şi maşinii
„	IV L. FranceBă
Conservatorul de musică şi declari.aţiune
Clasa de piauo, cursul inferior a d-nel Maria Zenide.
EDIŢIA II*
Ultime Informaţii
Le Temps, ziarulparisian,publicase ■mal acum cât-va timp o informaţie, după care meetingul ce se proectase a se ţine de Ligă a fost oprit şi contramandat, în urma intervenţiei ministrului austro-maghiar din Capitală.
In Nr. său de Duminică, ce ne-a venit astâ-zi, acelaş ziar scrie, şi în ■urma celor ce i sJau comunicat în a-ceastă privinţă? că Contele Welsers heim, ministrul austro-ungar, este plecat in conged 1 de 3 săptămâni, iar afacerile, legaţiuneî sunt girate de d. Dumba.—Prin urmare i-a fost materialmente imposibil a face interve-nirea ce i se atribue.
De alt-fel, o asemenea intervenire nu era utilă, căci nici un romîn din Ungaria n’a luat parte la congres. Ziarul desminte de asemenea, că s’ar fi strigat la Congres: Trăiască Republica şi Jos Ungaria.
Astă: seară se ţine ki Ministerul de Interne un consiliu de Miniştrii.
Mare sensaţie la Galaţi din causa comisionarului Brenning,consulul spaniol din localitate şi representantul Cassei Georgi, diii Paris.
Iu privinţa aresfăreî sale circulă o mulţime de versiuni.
Se vorbeşte cu insistenţă desprermi-tuirea unor înalţi funcţionari din localitate, In cestiunea iluminatului 0-raşulul, alţii atribuie arestarea u-nor afaQerl murdare. In sfîrşit sunt o mulţime de versiuni.
Dl. Brenning după un lung interogator a fost liberat.
Ministrul internelor a refuzat de a aproba bugetul milioanelor, djn laşi
Sână ce mal Intâid nu se va stabili efinitiv pregramul lucrărilor abato-riulul. După cum se şfie, programul
acesta a lost definitiv hotărlt în şedinţa de Sâmbătă- El s’a expediat ieri în capitală şi va fi aprobat astâ-zl,
Marţi.
In legătură cu această hotărî re a ministrului de interne, consiliul comunal a discutai in şedinţa de Sâmbătă seara numai cestiunea abatoriu-luT.
iaEn locuitorul loan llinţa Rosba din mahalaua Malu din laşi, a lovit cu un par în cap pe femeia Maria Constantin B. Marin, care peste 3 ore a sucombat.
Criminalul a fost arestat.
Toţi d-nil larmacişll din Iaşi aii fost citaţi azi în cabinetul judelui instructor Monastireanu, spre a da lămuriri în afacerea otrăvirel locot.-coloneluluî Theodoru din Fălticeni.
In seria II la concursul de institutori de erî au reuşit Popescu Zamfir Preot., Săulescu G. Aurelia şi Stă-nescu Emanoil.
Din laşşi
Curtea cu juraţi a judecat senza ţionala afacere a femeel Catinca Ure-chianu din BăicenI, care in noaptea de 12 Februarie a ucis pe soţul el Gheorghe.
Crima s’a făptuit în împrejurările următoare: soţii TJrechianu, muncitori din comuna BăicenI, se despărţise-ră acum trei ani, după o căsnicie de 15 ani, din pricină, susţinea dânsa, că bărbatu său o maltrata.
Se retrase la fratele eî, Vasile Is-ma ă, care încercă în van s’o împace cu Gheorghe.
iu toamna lui 1894 Urechianu intrase in relaţiunl amoroase cu văduva loan V. |Lepădatu. Tot satul şi Catinca ştiau despre această dragoste.
In seara de 12 Februarie 1895, se aflau la cârciuma din sat mal mulţi inşi printre care şi Ismană, sora sa Catinca şi Joana Lepădatu, ibovnica lui Gheorghe. Pe când cinsteau rachiu!, soseşte şi Gh. Urechianu care luă pe Ioana de mână, o scoase din cârciumă, ducându-se acasă unde se aşezară lângă o podină de fân. Catinca Urechianu şi fratele el părăsiră şi el cârciuma, intrând în ograda casei Ioanei Lepăclatu. Ismană se opreşte la fereastră şi întreabă pe fiul Ioanei dacă Urechianu nu e aci. Acesta auzind vocea lui cumnatu său, voeşte să fugă, ajungând la poartă se întâlneşte cu Catinca Urechianu, care cu ţepuşă de sanie, ce se afla în 0-grapă, aplică soţului el mal multe lovituri în cap,
A doua zi pacientul sucombă. Faptul se stabileşte din depunerile martorilor din mărturisirea prevenitei şi din expertiza medico-legalăcare constată că noartea victimei a prevenit din fractura craniului produsă de loviturile primite.
*
Asasina e ofemee ca de 40 ani. Nici o urmă de regret pe obrazul el, nici un semn de frică.
Catinca Urechianu e aşa de convinsă că fapta el a fost legală in Cât nici nij se putea Împăca cu ideea că juraţii ar condamna-o.
Camera de punere sub acuzare din Iaşi sesizată de cererea domnilor Goi-lav şi Alexandrescu de a elibera pe cauţiune pe deputatul Popovici-Răcă-ciun! şl-a declinat competinţa pentru motivul, că instrucţia e desezisată de această afacere şi tribunalul n’a fost încă sesizat.
Din Iaşi ne vine trista ştire, că Mi-hail Buznea, tatăl amicului nostru, a Încetat din viaţă.
Defunctul a fost multă vreme profesor public de istorie, iar în urmă era pensionar.
Transmitem familie! condoleanţele noastre.
Ea a fost asistată de dd. A. Bădărău şi C. Negri. Acuzarea era susţinută de d. procuror Emil Lefter Dimitrescu. *»
In urma unei interesante apărări presentate de dd. Bădărău şi Negri, curtea cu juri a achitat pe femeea Catinca Urechianu, dată in judecată pentru că din gelosie a ucis pe soţul eî — fapt despre care vorbim mal sus. *
Un fapt curios
Vineri trebuiajsăţaibă loc înmormântarea Luciei Cantacuzino Păşcanu. Introducându-se racla, unul din erezl observă că buzele defunctei sunt rumene.
De aci crezu că .mama sa n’a murit. Doctorul Sculi, care se afla în biserică, fu rugat a-şl da părerea şi cu toată asigurarea sa că nu este caz de letargie, moştenitorul persistă tn a crede că mama lui trăeşte.
S’a intervenit pe lângă ofiţerul stărel civile ca să permită ca înmormântarea să fie amânată pentru Sâmbătă la ora 4.
*
Sîmbătă însă corpul se afla deja în putrefacţie şi credem că numai dragostea profundă pe care fiul o avuse pentru mama sa, l’a făcut să creadă că nu e moartă.
ULTIMA ORA
Ieri, Luni, Regina a visitat institutul pedagogic de fete (şcoala centrală), unde a asistat la examene.
In urmă Suverana a visitat cu de-amânuntul şcoala, a luat parte la masa fetelor, şi a asistat la mal multe exerciţii de gimnastică şi alte jocuri, esecutate de eleve.
Visita regală a durat de la orele 5 până la 7 şi jum.
Astăzi Curtea de Casaţiune, s. II, a respins cererea d-luî PopovicT-Răcft-ciune de a se strămuta procesul său de la trib. Suceava, la un alt tribunal, pentru suspiciune legală
IMINENTA CRISA rnINISTERIALĂ DIN AUSTRIA
Viena, 18 Iunie.—împăratul a primit în timpul dimineţel pe preşedintele consiliului în audienţă particulară.
Camera deputaţilor a respins cu 144 voturi contra 63 propunerea tânărului cech Kaizel, care cere să se suspende şedinţele Camerei până la soluţiunea crisel actuale.
DIN CAMERA COMUNELOR
Londra, 18 Iunie. — Camera a a-doptat cu 220 de voturi contra 83 propunerea d-lul Mac Carthy de a suprima creditul pentru ridicarea unul monument lui Cremwell. Guvernul declarase că nu vrea să combată su primarea acestui credit.
BURSA DE BUCUREŞTI
Cursul de la 6 (18) Iunie 1895
Inspectoratul special pentru desemn a dat o circalară către direcţiunile tuturor scoalelor secundare de băeţi şi fete din ţară ca pe timpul examenelor generale să aranjeze o mică expoziţie de desem-nui! lucrate de elevi, spre a fi văzute de public.
Vineri se întruneşte Ia ministerul Cultelor comisiunea însărcinată cu cercetarea cărţilor de aritmetică şi cărţilor de citire.
Tot în acea zi se întrunesce şi comisiunea pentru a lua în cercetare geogra-fiiile.
50/0 Renta r. p.. 1021/4 5o/o Renta am. 997/s 50/o „ (92—93) 1003 4 50/o	, am ... 97
60/o Oblig.- rur	1027/g
Pension!. .... 285 5*/o Obl. c. Buc. 100f , 50/o „ (1890) . 981/i 6O/0 Fonc rur . . 97l)g 50/o	„ urb. 103t/4
5%	„	... 9it/i
50/o	„	„ Iaşf'841/4
6°/o Obl. bazalt . 100 Banca Na(. .... 1518
Ac{. B. Agricole . 251 Dacia-Rom&nia... 398
Naţionala..........416
Patria ............100
Construcţii .	. . 150
SCHIMB
Londra . . 25.277,.26 Paria	.100.20.10
Viena . .	208 7.4.08
Berlin. . 123.66 65 Belgia .	99.25
Scont B. a.	8
Avana „a.	6
„ C. dep. 77,
PRIMĂRIA URBEI NEAMTU
Aduce la ounoştinţa publică că de la 1 Iunie viitor stagiunna balneară Oglinzi se va deschide cu noi inbunătăţirl introduse în serviciul băilor precum, hotel pentru loouinţa visitatorilor, restaurant, căi de comunicaţie soseluite, omnibuse închise şi deschise pentru transportul persoanelor ce ar voi să stea în oraş să facă numai băl la stabiliment, parcurând o distanţă numai de 3 kilometri dus şi întors în o. raş cn modesta taxă de 70 bani pentru o persoană, musica regimentului RăsboenI va distra publicul visitator de Ia 1 Iunie şi până la 1 Septembre, un medic special va da consultaţiunl suferinzilor,
Articoln de aliinentaţiune se găsesc In oraş cu aboudenţă şi cu preţuri moderate, restaurantele sunt supuse uuul tarif oficial c»iculat pe preţuri convenabile.
Reputaţiunea acestor băi de ape minerale ciorurate sodice şi bromurate sunt din cele mal concentrate după cum s’afi constatat de ce! mal savanţi medici şi chimiştl din ţară şi din streinătate.
Cu această apă se tratează cu succes următoarele maladii;
1)	Boalele scrophuloase, (Lymptrade-nita, arthritele şi osteitele tuberculoase, Othorele, Blepharitele, uzemele scrophu-oase).
2)	Boâle de femei (Leucoarea, Methrita, Ferişi, Parometrita precum şi inflamaţiile oaseilor şi ale tubelor).
3)	Reumatismul muscular şi articular, ankylosele şi contracturile.
Afară de boalele enumerate mal sus pentru care băile de slatină au o importanţă deosebită, se mar întrebuinţează a-ceste şi la Anemie în general, boli nervoase, Syphilis inveterat, Rachetiş, Eczemele cronice, tuberculoasa oaselor, alear-tioulaţiuniloi şi ale ghindurilor şi altele.
Publicul găseşte în oraş multe distrac-ţiunl, ca teatru, baluri, concertări, grădină dimineaţa şi seara, afară de acestea găseşte variaţiunl prin bsoursiunl în împrejurimile oraşului, priu mlinţl aer sănătos înbulsămat de mirosul brazilor şi posiţlunl admirabile.
Oraşul « In legătură cu stuţiuuile căilor ferate Peutra şi Paşcani prin (ţeligenţl şi trăsuri purticulare care circulă în flecare zi.
p. Primar, llfc J> IsAcescu
Secretar, V, ti. Creţu
No. 1955.
1895 i: iii 27
www.dacoromanica.ro

J IUNIE 1895
■——
LUPTA
No.
2591
KW'
WATSON & YOUELL
2 2
STRADA COLŢEi - BUCURESCI — STRADA OOLŢEI
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE SI INDUSTRIALE
2 2

40000, 40000, 40000 40000, 40000, 40000, 40000, PESTE
40000 MAŞINI CU ABl II SI TREERATOARE din Fabrica
MARSHALL SONS & 10, GAINSBOROUGH, ANGLIA
L0C0M0BIE, TREERATOARE, STABILE, CAZANE, etc. TT^s
PESTE 300 IvTZE-DA. XalX

c	^ <£ 'S’i? ~
’V.	**§ §
"	fba 3

DE AUR SI
ARGINT


«2 '4: % " ,..v"e

*i A	O3 S4.
vs N a«,	**
„v
v»**V«
' ^c'*-
#*e.
’ «
e*e.

im: ori
W

•«»»*..c4»®’

A»»
v*’	»
^0.v»^CVV0'C’


fV



,»»e»
MORI
16
MEDALII CL. I DIPLOME RANG. I DISTINCŢII CELE MAI ÎNALTE
16
CONTRA
tutulor concurenţilor
16
la Exposiţiunea universală Columbiană din Chicago la 1893 repurtate de
cea mai mare fabrică tn lume
Introduse cu mare SUCCES
IZN* Ţ-A-IR-A. I3ST
1894
Deering Harvester Co.
CHICAGO
Legătăr e in drepta „Pony“
Cositore ..... „Ideal"
cu lagăre rotătore valţuri şi bile din oţel ca la velocipede.
Secerătăre .... „Ideal11
MII \
IN 1895
Fabricate special pentru România
SFOARA AMERICANA—DIN ACEEAŞI FABRICA—SFOARA AMERICANA
W. STAADECKER
FURNISORUL CURŢEI REGALE r? FURNISORUL CURŢEI REGALE
CASA FONDATA	X£T A.3srxrra 186B
IfiASINE AGRICOLE deori-cfvfx	^ MASINE INDUSTRIALE
BUCUREŞTI
SUCURSALE: BRaILA SI CnâiOVA
sucursale: brailasicraiova
NOUA SECERATOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARA
182 centimetri 182 — TĂIŞUL LA DREAPTA — <82 centimetri 182 Uşoarăe—Simplă.—Trainică. -aranţiepentru buna funcţionare
NOUA SECERĂTOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI - Ţ : | (777 *Q 7* eşte expusă chiar de acum îri biurourile casei lolulll ld UIDjJId
99
ISBÂNDA
W. ST AADECKER, în BUCUREŞTI, BRĂILA şi CRAIOVA
SACK. PLUGURI, PLUGURI, PLUGURI. SACK.
RUSTON, PR00T0R $ Co. Ltd., Lincoln (Englitera)
LOCOMOBILE SI TREERATOARE
cele mai răspândite în România
MATERIALE DE CONSTRUCŢIE
CHERESTAE de BRAD şi STEJAR, TRAVERSE de FE*R, CI* IVfE,IMT PORTLAND dip Braşov, OUE de SARMA
FERESTRE, UŞI gata; DUŞUMELE lucrate;
ROABE, Etc.
dine naertnt 1» :
BSf FABRICA £. LESSEL
BUCUREŞTI. — CfţLEA rLEVMEl 193, - TELEFON m-
Avantape de transport pentţu expediţiune în provincie.
ppe(nl purent gratlN şl fraucu. e=S:::- =
POMĂDA
CSILLAG-
$GGGGG9€K»0€»GeOOO©©GG€KXE»OOeMOOMi
$ MARE MAGAZIN DE HAINE GATA |
PENTRU	u
¥	o	bx«ii «:	i
Cea mai bm.ă şi cea mai renumită pentru creşterea,,şi întreţinerea părului.
Fără miros neplăcut şi fără a lăsa urme de grăsime de păr.
Se v-inde tn borcane' de 4 şi 5 lei Ceaiul Calllag pentru spălarea capului 1.50 dutia.
Pentru provincie se adaugă 1.60 pentru pertu.
Se gftseste numai (a Coinptuurvl Franco Roinfln, Pasagiu! Vlllucrbs, seara C. care este singurul depositar general.
Bărbaţi, Băeţi şi Copii
r Jea Oonourraiţa^
— No 44, Strada Carol I, No. 44. —
Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. public că pentru sesonul de
r PR MAV R» SI VARA ^
a confecţionat
Un mare şi bogat asortiment
DE
Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii
Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asorta ment de stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore.
Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftlnătatea hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare.
Cu toată stima; Hcînrzch Lebovicz S-sori
No. 44, Strada Carol I, No 44.
Fabric 4c Maşini
şi
TURNATORIE DE FER
ALBERT BAUER
Societate în Comandita
IKS T AL AŢI Ulii
de Stabilimente Industriale
Mori, Fabrici de spirt, Feresirae meanice
etc. etc,
Maşini de aburiv Motoare de petroleă, turbine
K<
Construcţiuni de Fer
roare, Coşuri, Poduri, ere, Uşi ji Fer
Electricitate
Instalaţiuni de lumină şi transmisiune] de putera
r6
ASIN E AGRICOLE
din fabrica	FECKTEB
— iroul i Strada Pensionatului, No. f. — FABRICA: Str. Cuţ. ul de Argint, No.6, lângă vama Filaret.,
HVCAJE^IELE
HOTEL „CARAIMAN”
■UT S»IM AIA
Situat iu poslţiuuea cea mai pttqreasc a Carpaţllor
90 camere, Casino, biliard, Piano, Concerte intime, Banchete
Avem onoare de a aduce la cunoscuta distinsei noastre clientele că redeschiderea marelui Hotel Caraiman va avea loc la 15 (27) Maiu, c.
Am organisat uu serviciu excepţional putând rivalisa cu stabilimentele similare din străinătate cu eleganţa şi confortul.
Toate sforţările noastre vor tinde în a mulţumi perpoanele cari vor bine-voi să ne onoreze cu presenţa lor.
Restaurant de l-iul ordin, bucătărie franceză şi română. Se primesc angajamente pentru pensiune cu ziua şi cu luna.
Pentru ori ce informaţiune * se adresa până la 16 (27) Maiu la adminfs-traţiunea Hotelului Union -din Bucureşti pe care ’l dirigiem.
.
1
I
*
i- i
61, Strada Ştir bei-lf odă, 61.
IN FABRICA LUI
PAUL MILKER
se găseşte In tot timpul un MABE ASORTIMENT
de
ARTICOLE de VOIAGIU
SACI CU NECESARIE DE TOALETA
de la 40 până la ^30 lei.
i Articole de pluşiu pata şi de comandă
llucurv tî.i Ai41. Ol, Ntraila Stlrbd«Vodii, Ho. »!.—Unciireştl
-~-r
Tipografia „Lupta", A.L Letteriu, Strada Sllntu Ionică Nq. 11, Bucureşti-
8
www.dacoromaoica.ro