ANUL XII.—No. 2556 ABOMMEMTE IN TARA Un an Soase luni . . . 45 „ Trei luni . . Pentru învăţători pe un an . . 25 „ IN STRAINfiTATE Ud an ... . Şease luni Trei luni • ■ io „ 9tam£rui IO Bani REDACŢIUNEA : CAMA % M 'BMfellBKl W«. Zii, KrB1A€JElI8J B-iit. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL MIERCURI, 12 APRILIE 1895 m iiwoiuRi 1 Pe pagina III, 30 Utere, corp 7- IV Inserţe şi reclame , . . i lefi linia . ;25 bani linia. . . 2 lei lini Pentru anim Juri a se adresa: LA AsB Jeepului (In num&r vtohiu 50 bani ADMINISTRAŢI UNEA : iTRADA SFAMTIJ IONICA Io. 11. igvi Camerile. Raţionament cazon. Politica externă. Greşelile judiciare. Zigzaguri. Memoriele Regelui. Oameni şi lucruri. CAMERILE Erî s’aQ redeschis camerile şi probabil, vor lucra până la sfârşitul lu-nel Maiu. Sunt o mulţime de legi iihportante, care interesează de a-proape multă lume, care trebuesc să fie votate în această sesiune. Camera va ii de sigur ocupată multe zile, de discuţiile ce se vor face, asupra lege! minelor. De şi la Senat s’a spus tot ce se putea spune, de şi coaliţia antiminieră, ~ căzut în apă şi chestia constituţională a fosft înlăturată, prin magistratul discurs al 4-1 u! G- Panu, totuşi deputaţii din minoritate, vor lua discuţia de-a capu şi se vor încerca să pue în picioare argumente, catrî au fost sdrobite la Senat. Legea minelor, e încă considerată ea o adeverată mină, pentru opoziţie şi o va exploata cu înverşunare, de şi -entusiasmul în această luptă a perit - Pentru pubjic discuţia de la Cameră, a perdut orl-ce interes. Dacă şefii opoziţiei cari au vorbit în Senat, n’au putdt dovedi inconstituţio-nalitatea şi netrebuinţa legeî; de sigur, că soldaţii din Cameră, or cât * de talentaţi ar fi el, nu vor putea să dovedească aşa ie va. Sunt însă pe biuroul Camerei alte legl,fcarl interesează mal mult, şi cu drept cuvînt, o sumă de oameni. Aşa de exemplu, este proectul de lege pentru pensiunile funcţionarilor judeţeni şi comunali- Această lege aşteaptă, să fie vo-tâtă, de mal mulţi ani. Guvernul a a făgăduit de mult, şi votarea el să impune ca o chestie de dreptate. Dintre toţi funcţionarii ţSreî, numai celor judeţeni şi comunali nu li s’a regulat soarta, numai eî şi familiile fbr nu ,aQ dreptul de pensie. Aceştia după o muncă de 20 şi 30 ani re-mân muritor! de foame, fără ca să aibă cel mal mic ajutor, ca să-şl ducă bătrâneţele. Cel mal horocoşl capătă câte o mică pensie. Dar cu câte greutăţi, aiă să lupte şi aceştia, şi cât e de mic numerul lor! Pensiile de acest' fel, nu se votează " de cât numai din întâmplare şi dacă sunt sprijinite, 4e câte un oin influent. Este într’adev£r,. o nedreptate stri-1 'gătoare şi e de datoria Camerilor s’o înlăture ,cât mal iute. Să obiectează poate, că în criza care bântuie statul acum, cheltuiala la care ar da naştere aplicarea unei asemjeeea legi, ar lovi reu budgetul statului. Dar câte cheltueli nefolositoare, iju sunt trecute în budget ? Ş*apo! dacă se face o asemenea o-biecţiune pentru funcţionarii aceştia, pentru ce statul a fpst tot-d’auna darţuc cu ceţ-Talţl. Pentru unii s’aii creat situaţii, cu totul excepţionale şi pentru casele actuale de pensii, statul a dat de mal multe ori surpe însemnate. Această deosebire nu este de loc « dreaptă. Funcţionarii comunali şi judeţeni sunt tot atât de ckîmnl de îngrijirea statului, ca şi toţi cel-rl-alţl funcţionari al lui. El muncest tot atât de mult, şi aduc servicii tot #şa de reale. E drept deci ca şi lor să li se asigure o pensie pentru bătrâneţe, e drept ca şi familiile lpr Să nu rămâie pe drumuri, când pă- ' rintele moare, după ce a servit statului o viaţă întreagă. O altă lege importanţă, care se află pe biuroul Camerei, este aceia relativă la soldele ofiţerilor. Este incontestabil că ofiţerilor nu li se dă o leafă potrivită cu nevoile lor. Mal ales cel inferiori sunt foarte reQ plătiţi. Să nu ni să respundă prin tabel urî, cari arată că ofiţerii noştri! sunt plătiţi mai bine ca cel din alte state, pentru că trebue să se ţje în seamă şi alte multe avan-tagil de cari se bucură ofiţerii din Franţa, Germania, Austria, Rusia ■«te., avantagil pe cari nu le au ofiţerii noştril. De altfel, cu aceasta obiecţie s’4 răspuns suficient de chiar ofiţerii. Angaralele pe cari sunt siliţi să le suporte ofiţerii noştril sunt teribile. Două părţi din leafă li se reţine lână la gradul de maior, pentru cal, îarnaşanient, uniformă, reviste publicaţii, cluburi, etc. etc. etc- Ar fi timpul deci ca şi acest proiect de lege să se voteze de către corpurile legiuitoare. Statul este dator să dea funcţionarilor sei mijloace, pentru ca să-şî poată îndeplini sarcinile, ce le au, cu demnitate şi cinste- Să sperăm, că sesiunea actuală a corpurilor legiuitoare, nu se va termina fără ca pe lângă cele alte pro-, îecte de legi importante şi urgente, să se fi votat şi aceste două proiecte de legi, de cari ne-am ocupat. Se va tace astfel, nu numai un act de dreptate, dar se va uşura nevoile ă unui număr imens de funcţionari al statului, demni de toată solicitudinea guvernului şi a ţărel. ZEFLEMELE RAŢIONAMENT CAZON Căpitanul Pingea din infanterie, întâlneşte ieri pe camaradul seu Dîrlog, din cavalerie — Pingea. EI, camarade, se întăreşte meliţiea, am cetit în «Monitorul Oastel» organizarea cavaleriei. — SUirlog-. Da, ne’am organizat intr’o divizie, compusă din 2 brigăzi cu 6 regimente. —S’ifugCît. Am văzut, dar un lucru nu pricep... — iifieiog;. Ce ? —fi"iisge;s. Iată. Divizia voastră, e compusă din 2 origâzi ; una la Tecuci şi una la Bărlad. —KeirJpg. Aşa’J;— El şi, ce nu înţelegi ? —«'.•«. Nu înţeleg pentru ce comandamentul diviziei es e In Bucureşti. — Oirlog. El, camarade, se cunoaşte că voi din infanterie, nu vedeţi mal depaTte de c&t lungul nasului. Nimic mal simplu, pentru a te lămuri, te rog să’ml răspunzi la o Întrebare. —Pijaget». Cu plăcere. —EiDirlog. Tu căpitau Pingea din infanterie, când comanzi compania ta, la ce distanţă te crezi de dîn sa ? —PiaigCit. La 30 de paşi conform reglementului. —Mii-log. Apoi bine, Pingea dragă, dacă tu pentru a comanda o companie de infanterie te a-şezl la 30 paşi depărtare, apoi ia fă so.oteală, la ce distanţă trebue să şază comandantul nostru pentru a comanda, d’a’ncălare, două brigăzi de cavalerie, una în Tecuci şi alta In Bărlad î AI înţeles acum ? _pingea. înţeles, aşa’I, la asta nu m’am gândit: Vezi D-ta cum se aplică tot-d’a-una reglementul ? —flăielog. Păiu, alt-fel ar mal fi meliţie ? 1‘OL.ITIGA tlSUrEitllA Dl N SERBIA Rezultatul alegerilor generale Telegraful ne-a adus rezultatul alegerilor generale, ce s’afl făcut în Şerbia, şi care în general supt favorabile guvernului. Rezultatul era de prevezut, judecând după .situaţiunea ce se oreiase, prin me-surile arbitrare aie guvernului, şi prin cari orî-ce luptă pe tărâmul JegaJ era peste putinţă pentru opoziţie. Deja.de mai înaintea începere! opera-ţiuneior electorale, parlidul liberal declarase abţinerea de la alegeri, tac.tică admisă mai în urma şi de radicali, ast-fel, că de fapt biurourile aii înregistrat pur şi simplu candidaturile oficialp, şj au proclamat aleşi pe partizanii guvernului. In vre-o. câte-va localilăţl, acolo unde puieuu CQmpta, liberalii aţi luat parte la alegeri, dar influenţa opoziţiuuel fusese dejupată de guvern la întocmifpa listelor electorale, ast-fel şi că acolo oundiţlâţil oficiali au reuşit. Numai în câte-va cenţip. mafî opoziţia a reuşit, isbuţind să şp aleagă câţl-va din membrii ,el. In definitiv alşgerile sunt un succes. pentru guvern, dar dobândit cu mari silinţe, cu mari arbitrarităţl, » In viitoarea Scuptcină, guvernul va a-vea o majorita e zdrobitoare, de oare-ce pe lângă partizanii seî, va avea şi voturile celor 18 progresişll numiţi de coroană, ast-fel Că poziţiunea lui, din a-cest punct de vedere, este asigurată. I * In privinţa modulul cum s’afl făcut o-peraţiunele, depeşile sosi e ne vorbesc do o linişte şi ordine perfectă, dar acestea se poate vedea cam ce fel aii fost, când alegerile de la Trama, Resava şi Ljne au fost suspendate, şi când în multe localităţi forţa publică a trpbnit să intervie. * Scuptcină a fosl convocată pentru 10 curent la Niş. Până atunci rezultatul definitiv ne va fi cunoscut, şi situaţiunea se va limpezi, ast-fel că ne vom putea da părerea în cunoştinţă de cauză asupra viitoarei situaţiuai politice a regatului vecin. Gordclh. GREŞELILE JUDICIARE Se ştie, cu ce uşurinţă se dau sentinţele in procesele criminale. Ori-cât de îndoelmce, ori cât de suspecte ar fi depoziţiile martorilor, dacă ele în-greuieazâ poziţiaracuzatului sunt bine venite; — Magistraţii, în deobşte, se conduc după Socoteala greşită că a-vansarea lor, stă in raport direct cu ţifra condamnărilor pe care le obţin. De aici, nenumărate greşeli, o mulţime de nenorociţii trimişi in fundul ocnelor fără altă vină de cât aceia de a fi fost victirneje unui concurs de imprejurărţ defavorabile, acuzătoare. Chestiunea erorilor judiciare, care a ridicat în tot d’aana in presă discuţii furtunoase, este adusă iurăşl pe tapet de un proces, coa mişcat mal zilele trecute, opinia publică Pariziană. O femeie este asasinată.— Cu câteva ceasuri înainte de-a ’şî da sfirşitul, ea mărturiseşte, că asasinul e un fost amant al său. A&esta e tradus înaintea curţel cu juraţi, care 1 osândeşte Ja moarte, cu tot alibiul invocat de el.—Mai tirziu se descoperă că adevăratul culpabil e un altul, că nenorocitul care a expiat pe eşafod crima altuia fusese victima unei greşeli judiciare. Cum se pot îndrepta aceste greşeli ? In Franţa există in cartoanele Camerei un proiect de lege prin care se prevede o in demni za re bănească victimelor inocente ale justiţiei, ori fa-milielor lor, Dar această dreaptă’ reparaţie poate £ă fie prea târzie; ar fi de dorit deci, ca să se iea măsuri preventive, mesuri să tacă imposibile pe viitor asemenea greşeli păgubitoare şi pentru cel osândit pe nedrept şi pentru reputaţia pierdută a lamilieî sale. P-nul Leon Mii lot, unul dintre cel mai talentaţi luptători, din grupul radicalilor înaintaţi din Franţa, e de părere, că magistraţii ai- trebui loviţi in partea cea mai sensibilă, in pungă. Să li se dea amende simţitoare şi vor.şti pe viilor să fie mai circumspecţi. La noi, n’avem nici un caz recent care să justifice facerea unui asemenea proiepl. d!e lege; cu toate astea ar fi credem bine, ca legiuitorul nostru să profite din vreme, de consecinţele ce decurg din lacunele legilor străine. ZIGZAGURI DUPĂ VACANŢĂ Maşina noastră parlamentară, a reînceput iară-şl să funcţioneze Din nou, deputaţii urcă zglobii dealul Mitropoliei; din nou, senatorii sexagenari îşi ti-răsc reumatismele, pe scările Universităţel. Toţi sunt odihniţi, toţi veseli sub imprfisia proaspătă a petrecerilor din sărbători —Oratorii opoziţiei aruncă priviri belicoase şi provocătoare. bâncel ministeriale. In timpul vacanţei ’şl-au .recules forţele,' în mintea fiecăruia, cloceşte o interpelare menită să răstoarne cu siguranţă „regimul infam, (ţâre deţine puterea, prin conrupţie şi prin forţa baionetelor". — Vg arătăm noi,— strigă ameninţători Demoş-tenil liberalilor, dregîndu-şl .glasurile şi luînd poze de atleţi de circ Reporterii gazetelor î£l ascut urechile şi condeile, câte-va cucoane mal nervoase din tribuna dumelof Ipşinâ,-- căci toţi se aşteaptă la scene sângeroase, la încăerărl grozave. Ce bo va întâmpla, ciu| va începe ataoul ? Astea’s cuvintele, ctf’şl şoptesc cu nelinişte unul altuia privitorii, Gazeta noastră, a fcfetsln tot d’a-una bine informată , să nu vă mire deci dacă şi cu prilejul a-ceşta, vă vom satisface, curiozitatea. făc&udu-vS cunoscut câte-va dfn terjbilile interpelări, ce se prepară gUverniflul Iată-ie : 4j. Întrebăm pe D. Ministru al Domeniilor• ştie D-sa oare că zilele trecute, un copac ţiintr’o pă- dure a statului a fost trăznit ? Dacă ştie, pentru ce uu s’a luat măsuri preventive, de ce nu s’a pus din vreme, în vârful fie-cărul arbore câte-un para-toner ? Dacă nu cunoaşte faptul acesta, pentru ce nu l’a adus la cunoştinţa ţârei, prin «Monitorul Oficial ?» 2). întrebăm pe D. Ministru de Război. Cum se face, că soldaţii telegrafiştl din compania I-a de geniu, bot.,, telegraful de dimineaţă până seară, fără să fie pedepsiţi ? Qînd vor Înceta asemenea deprinderi sălbatece, până când se va mal bate in armata noastră ? , 8). întrebam pe D-nul.... Dar prea suntem indiscreţi şi de alt-fel primele două interpelări, credem, că’s de ajuns ca să doboare cel .mal ţeapăn minister. Namuua Memoriele Regelui 18 7 0 7 (19) Februarie.— Gel nouă deputaţi liberali îşi motivează plecarea intr’o scrisoare adresată preşedintelui camerei: ca minoritate, au avut să sufere aşa de mult de,vexaţiunile majorităţii şi aii fost aşa de puţin protejaţi contra ei de către preşedinte, că demnitatea lor nu le mal permite să rămâie. Prinţul Garol Anton scrie : «Pentru tot ce e de domeniul politicei înalte, totul pare că e pace. Re-verimentul în Franţa este remarcabil ; e numai neliniştitor ca ministerul actual e cam clericarist. Alt-fel, e bine Că s’a .rupt cu guvernul personal şi că cu asta chiar împărăteasa a rămas pe planul din urmă. «La Berlin toate merg ca ’nainte. Bismark este iar in capul afacerilor şi e sănătos. Acum trebuie să duci tu alt-lel de viaţă la Bucureşti, cu Eiisabe-tha lângă tine, după ce aî petrecut trei ani trişti în isolare şi părăsire!* Comisarul guvernului Ambron a transmis o protestare doctorului Strus-berg contra interpretăreî pe care o da guvernul au. y am concesie. Guvernul, zice e!, lucrează contra textului concesie! voind să pue un inginer din minister In locul Iul Brand, care a depus un jurământ, şi care a fost chemat să pi ivegheze interesele amândoror părţi, şi ale statului român şi ale concesionarilor. După actul de concesie, guvernul are numai dreptul să verifice soliditatea lucrărilor şi executare#, lor după planuri, dar nu să jpricinuească pierderi de vreme şi de bani concesionarilor, im-, potrivindu-se la plăţi, care trebuiesc făcute pe basa certificatelor inginerului Brand. In cas când guvernul ar stărui in interpretarea lui, diferendul ar trebui duh dinaintea tribunalului de arbitrii prevezut de art. 27. Consilierul privat Ambronn, înlr’un raport anexat, adresat ministerului, se asociază la protestarea lui Strusberg, declarând că nota ministerială de la 6 (18) Ianuarie e in contrazicere cu instrucţiunile conţinute în scrisorile sale de numire în funcţia de comisar al guvernului. 8 (SG) Februarie.—Noul consul general al Germaniei de Rado vi tz soseşte în sfârşit prin Constantinopole. "El a părăsit deja Berlinul de pe la începutul lui Ianuarie şi aduce cu el scrisori din ţară, cu dată vechie, dar care tot sunt plăcute. Gontele Bismark scrie, ca să adreseze pereche! princiare urările lui de anul nou şi recomandă pe aducător, care are a-varjtagiul să Re deja cunoscut de prinţ şi care, pentru cuvântul acesta şi pentru capacităţile lui, a fost ales de Majestatea Sa. «Orizontul politic, văzut de la Berlin, adaogă prinţul, pare aşa de liniştit, că nu enimic interesant sa spui despre el, ve urez. nu mal ca nici un eveniment neaşteptat să nu vie să repue fii chestie încrederea în pacea generală, care a fost reînsufleţită.» După prânz, prinţul pleacă pentru două zile, se duce la vîuătoare de lupi Ja Glejanl- 10 (2%) 'S'ebruarie.r^PaU'mvhu 1 din : Constantinopole a răspuns la scrisoarea prinţului şi la proeptul de lege, care ţinteşte la reslabijinea biserieei româneşti pe o bas# canonică şi, ■ pus cele trei şpndiţiî cu care şp va putea obţine împăcarea complectă a bieeri-sericel răsăritene ofensată cu încălcările prinţului Cuza< 1) Mitţropoliţii aleşi in România trebui să obţie eoniirijiarea patriui'h.uiul din Qonstantinopole, care trebue să lie cerută cu scrisori personale ale prinţului. 2) St. S. ecumenică trebue să lie pomenită în rugăciunile bisericel româneşti. 3) Sf. mir trebue să fie cerut de la patriarh. El adaogă că ratificarea prin-cierâ a hotărârilor sinodului nu este admisibilă, pentru că sf. Sinod este infailibil şi n’are trebuinţă de ratificarea hotărârilor Iul de către un laic. D. Sturdza declară că aceste condiţii nu sunt admisibile şi că prinţul are să se declare cu vivacitate contra tra lor. Sturdza informează de la Constantinopole că i se pare vădit că puterile care au garantat întregimea imperiului otoman nu-şl mai fac ilusiî asupra eficacităţel acestei garanţii. En-glitera doreşte o deslegare paclnică a chestiei Orientului. Rusia o să aibă vederi contram inaatâ ce terminarea reformărei armatei sa ie şi terminarea reţelei sale de drumuri de fier 11 vor permite să reia politica tradiţională, presupunând că cele-l’alte puteri au să o lase să facă ce o vrea. Represen-tantul Italiei se arată foarte favorabil pentru o convenţiune poştală intre România şi Italia, dar, in chestia ju-risdicţiuneî consulare, din contra voieşte să aştepte să vază ce au să facă cele-l’alte puteri. Sturdza a fost primit în ziua de 3 (15) Februarie de către Sultan, casă-i presinte scrisoarea în care prinţul il vesteşte despre căsătoria Iul. Imediat înainte de Sturdza, trebuia să fie primit in audienţă contele Keyserling, repre-sentantul Germaniei de Nord; dar a-mândoul au trebuit să aştepte mal bine de un ceaş în salonul de aşteptare, pentru că nimeni nu indrăznia să aducă aminte sultanului că are doiie audienţe de dat. Sultanul spuse d-lul Sturdza, că se bucură foarte mult de vestea cuprinsă în scrisoarea prinţului, căci raporturile principatelor* cu împărăţia otomană, care tot-d’a-una au fost mulţumitoare, erau şi mai muifumitoare de la venirea la tron a prinţului Garol. După aceia Sultanul mal întrebă de sănătatea prinţului şi întrebuinţa faţă cu agentul lui, ca să-l salute, forme de limbagiu pe care nu le întrebuinţa de obiceiu, cum a spus’o după aceia lui Sturdza, de cât faţă cu împăraţi şi regi. Sturdza a mal remis şi ambasadorului şahului Persieî o scrisoare autografă din partea prinţului. Ghestia titlului este ca şi tranşată. Poarta are să recunoască numirea de «România». Ambasadorul Franţei a declarat lui Sturdza că puterile au să coiisaereze această recunoaştere prin-tr’un protocol, pentru că Franţa pro-tejază România ca şi mai nainte. (Va urma) «4MIÎU Şi IMHI IU SURPRIZELE VIITORULUI Aţî citit, fără îndoială, într’unul din ziarele noastre, că un comisar a arestatat zilele trecute pe un student, autor al maî multor furturi. De sigur, citirea acestei ştiri v’a lăsat indiferenţi. Noi nu citim cu atenţie in gazete de cât informaţiile, care vesfesc că : cutare ministru e în ajun d’a se retrage din cabinet, ori că prefectul Y. a ingerat în alegeri. Avem dreptate. Schimbarea unui ministru are ca corolar logic şi o primenire a slujbaşilor din departamentul său, şi gândiţi-va, câţi postulanţî nu ’şî-au legat nădejdile lor de portofoliul acesta, care trece în alte mâini. Innăclăiţi până în gât în atmosfera feluritelor combinaţi! politice, care s ngure ne maî mişcă, ne mal interesează ; fireşte ştirea de care vă vorbesc, n’aro nic! o însemnătate penlru net Ce importanţă poate avea prinderea unul pungaş? Dar, acesta e un fapt ce zilnic se petrece, se repetă cu o regularitate matematică şi întâmplările cu care ne-am o-bişnuit ppea mult pierd darul d’a ne mal atrage, luarea aminte. Cum ne înşelăm ! * * * Era o axiomă până acum, .că nenorociţii, oare ’şl câştigă traiiif prin mijloace pedepsite de- Cod, es din sînul claselor de jos, inculte şi sărace. Puterea acea ţel axiome pare oă se clatină astă-zî. In adevşr, e vorba de un student, de un uru ci} carte, şi efiedeam că în ţara Românească oamenii, curl ’şî aO tocit coate|«' pe bănoile şcoalel, aă putinţa do Hr www.dacoromanica.ro i2 APRILIE 1895 a’şt câştiga trebuincioasele traiului prin muncă cinstită. A, şiifi că stăm mult mal bine ca ţările apusene în privinţa aceasta,. ştifi că sunt puţini la număr declasaţii, a căror mizerie o plânge cu o elocinţă aşa de înduioşătoare Jules Val&s în admirabila-! scriere ; *Refractarii. Dar totuşi informaţia asta de gazetă, care vă lasă nepăsători, mie mi-a făcut o impresie penibilă. Ea m’a silit să mă gândesc la dureroasele surprise, ce ne pregăteşte viitorul ; mi-a evocat în minte convoiul trist al dcsmoşteniţiler zdrenţăroşi şi flămânzi, cari (Jrept orî-ce avere afi în buzunar c diplomă ridiculă şi nefolositoare 1 Ban. REGELE SERBIEI LA NISCH Nisch, 22 Aprilie. — Regele Alexandru însoţit de regele Milan a sosit dupăamiazl. A fost primit la gară de toţi deputaţii scupştinel, de miniştrii, Episcopul şi generalii. A fost aclamat în mod viu de către populaţie. Seara a fost plimbare splendidă cu torţe. Regele a mulţumit pentru recep-ţiunea măreaţă şi cordială ce ’I s’a făcut. In şedinţa de deschidere, D-nu Raîsvicî, deputat numit de coroana, a fost ales preşedinte al Gomisîuuel pentru verificarea titlurilor. DE LA KIEL Kiel, 22 Aprilie. — Prinţul Henri, însoţit de mai mulţi comandanţi de corăbii, au trecut azi canalul Nord-Est pe bordul' avisului „lagd“. Iagd este şst-fel prima corabie de res-bel care a trecut noul canal. D-l FELIX FAURE LA HAVRE Le Havre, 22 Aprilie. — D-nu Faure a visitat în timpul dimineţel fortul St. An-drasle, a dejunat la villa sa şi a plecat a-pol după amiază la Paris. Incrucişătorul engles a Australia a plecat în timpul dimineţel, o mulţime enormă şi simpatică la salutat. Deschiderea consiliilor generale.— Ştire desminţită. Paris, 22 Aprilie. — Sesiunea consiliilor generale s’a deschis fără incident. CâţI-va preşedinţi au rostit elogiul d-luî Faure sau au făcut să se semneze adrese felicitându’l pentru alegerea sa. Ştirea lui Gauloie în privinţa unei visite ce D-nu Cleveland va face în Frun-cia, s’a desminţit în mod oficios. înaintări in armata iată toate înaintările făcute în diferitele arme pe zrua de 8 Aprilie: Iu geniu La gradul de maior. — Căpitan Vă-leanu Gbeorghe, la reg. 1 gemă. La gradul de căpitan. —Locotenenţii : Teodorescu Ion, reg. I geniu, Posu-lescu Ion, serviciu geniu corp. II, Athana-siu Dumitru, serviciu geniu corp. I, Jecu Alexandru, servicii! geniu corp. IU, Dra-gomirescu Alexandru, serviciu geniu corp. II, Vasilescu D. Ion, serviciu geniu corp. IV, Gheorghiu Gheorghe, reg. 2 genifi, Mihăescu Niculae, adm. centr. a resboiu-lul, Ionescu Stelian, serviciă geniu corp. IV, Matasaru Sculy, reg. 2 geniu şi Ghin-dar. Gbeorghe serv. geniă corp. III. La gradul de locotenent. —Sub-loc. Sturza Alexandru, reg, 1 geniu. Guarzi de geniă. Guard geniu ci. I.—Ştefănescu Atha-nasie, serv. geniu corp. III armată. Guard geniu clasa II. — Madragiu Ion, serv. geniă corp. IV arm. FOIŢA Ţ)1 ARULUI , LUPTA11 ~~2) HENRY MURGER MANŞONUL FRANCINEI Trebue să fi fost trist de tot in seara aceia prietenul Jacques, pentru ca să se gândească la revolver. Tutunul era resursa Iul supremă în crizele cele mari şi de obi-ceiă îl reuşea. Jacques fuma tutun pe care îl stropea cu câte-va picături de lauda-num, şi fuma până când norul de fum care eşea din pipa sa devenea atât de des, că ascundea privirel Bale toate objectcde cfin casă şi mal cu seamă un revolver atârnat de perete. Când revolveru era cu desăvârşire invizibil, mal în tot-dVuna fumul şi landanum-ul combinate adormeau pe Jacques şi adesea tristeţa ’I părăsea în pragul visurilor sale. Dar, Iu soa ra aceasta, el îşi sfârşise tot tu* tunul, revolverul era complect ascuns şl LUPTA No. 2556 i Infanterie La gradul de colonel.— Locot -colo nell: Veropol Grigore, regim. Mehedinţi No. 17, Rudeanu Constantin, reg. Teleor- 1 bert, şcoala de ofiţeri, Albu losef, regimen- j t tul 2 artilerie, Vasiliu Nicolae, regimentul | I cetate, Carp George, regimentul 4 artilerie, NiBipianu Ion, arsenalul armatei, Tu- man No. 20. La gradul de locot■ colonel.— Maiorii ; Botez Dumitru Diculescu, reg. Cante-mir No. 12 şi Urian Vasile, regim. Mehedinţi No. 17. La gradul de maior. — Căpitanii; Iordan Petre, regim. Tulcea No. 33, Geor-gescu Dumitru, regim. R.-Negru No. 28, Iancovescu Ion, regim. Suceava No. 16, Radianu Radu, regim. Mircea No. 32, Ionescu Floru, regim. Ialomiţa No. 23, Co-corescu Dumitru, regim. Bacău No. 27 şi Anghelescu Ştefan, regimentul Constanta No. 34. La gradul de locotenent. Sub locotenenţii : Poenaru Gheorghe, reg. Calafat No; 31, Vlădescu Mihail, bat. i vânători Simi-onescu Dumitru, reg Buzeă No. 8. Toesctt Dumitru, reg. Vlaşca No. 5. Vasilescu Ştefan, bat. 3 vânători. Dimit.rescu Gheorghe, bat. 3 vânători. Ţinţu Constantin, reg. Vâlcea No. 2. Lişcu Toma, bat. 1 vînătorl. BudachevicI Ioan, bat. 1 vînătorl. Mihai-leBcu Mina, reg. Cantemir No. 12. Sârbu Ştefan, reg. Tulcea No. 33. Lipan Gheorghe, regi. Mehedinţi No. 17. Mărăşescu Matei, reg. Bacăfi No. 27. Cernea Panait, bat. 2 vînătorl. Popescu loan, reg. Gorjiu No. 18. Dimitriu Vasile, reg. Constanţa No. 34 şi Boţea Gheorghe. reg. Calafat No. 31. La gradul de căpitan. Locotenenţii : Greceanu Petre, reg. Călăraş! No. 7 şi Gru-nan Radu, reg. 1 roşiori. Serviciul sanitar La gradul de farmacist de divisie : Carada Matei, comandament, divisiei VII şi Albescu Vasile „ „ I. La gradul de farmacist de regiment : Cociu Teodor, reg. Mihal Viteazu No. 6 şi Popescu Calinic, reg. 4 artilerie. La gradul de farmacist de batalion: ilihăileanu N. Ioan, batalion 1 vînătorl. La gradul de veterinar, corp de armată: Constantinescu Iov, coman. div. cavaler. La gradul de veterinar de divisie: Focşa Nicolae, reg. 1. roşiori şi Ionescu Ioan, şcoala de cavalerie. La gradul de veterinar de regiment Conţfcantinescu Achil, corpul 2 armată. La gradul de căpitan. Locotenenţii : Holbau Nicolae, Seret No. 11. Babeanu A-lexandru, Constanţa No. 34. Strstilescu Ştefan, Constanţa No. 34. Stratilescu Dimitrie Suceava No. 16. Cbiriţescu Cbirilă, Putna No. 10. Culogu George, administr. centr. a Res. Dimitriu Gheorghe, Cantemir No. 1$. Antonescu Radu, Roman No. 14- Ractivan Grigore. Ilfov No. 21. Serbescu Călin, Constanţa No. 34. Petala Constantin, Buzeă No. 8. Racoviţă Ioan. Tulcea No. 33. Cătină Alexandru^ Constanţa No. 34. Nicolau Spiridon, Suceava No. 16. VJurguleţ Alec-Bandru, Mehedinţi No. 17. Brarzescu Cristian, Constanţa No. 34. Dumitrescu Ioan, Dâmboviţa No. 22- Brezoianu Maior, Constanţa No. 34 şi Polizu Spiridon, Tulcea No. 33. Intendenţa La gradul de ajunct. cl. 2.—Vasiliu Dimitrie, divisia 6 infanterie. La gradul de adjunct, cl. II.—Dumitrescu Ştefan, administr. centr. răsboiu, Amzulescu Geopge. divisia 7 infanterie, Spi-rescu Andrei, administr. centr. răsboiu şi Gonta Const., divisia 6 infanterie. Lă gradul de administr. princip.— Luchide Emanoil, spitalul militar central. La gradul de administrator cl. 1.— Maudacbescu Dimitrie, reg. Seret No. 11, Cristescu Eugeniu, compania 4 subsistenţa, Nicolescu Iacob, reg. Rovine No. 26 şi Narii Ion, reg. Tecuci No. 24. La gradul de administrator cl. II. Grigorescu Const.. atelier centr. confecţ., Niţescn Vasile, spital militar Buzeu, Ionescu Mihail, şcoala fiiilor militari diu Iaşi, Variau Anton, compania 3 subsist, iaco-bescu Dragu, intendenţa corp. 4 arm. şi Mandrin Petre, depoul echip. corp. I arm. Artilerie La gradul de căpitan. — Schina Al- Jacques era *ot trist. Din potrivă în seara aceia, domnişoara Francina, era peste măsură de veselă întorcându-se acasă şi veselia sa era fără cauza ca şi întristarea lui Jacques; era una din acele veselii, care cad ca din cer. Aşa dar, d-ra Francina era ’n bune dispoziţii, şi cânta încet urcând scările. Cum însă ea deschidea uşa, vântul intrat prin fereastra deschisă îl stinse d’o-dată luminarea. -- Ce plicticos 1 esciamf ea, trebue să scobor şi să urc acum din nou 6 etaje. Dar zărind lumină prin uşa lui Jacques, un instinct de In pe amestecat cu un senti-timent de curiozitate o sfătuirâ să se ducă să ceară lumină artistului. Asta-I un serviciu care se Tace zilnic între vecini, cugeta ea, şi nu poate să fie de loc compromiţător pentru mine. Ea bătu încet de două ori la uşa lui Jacques, care deschisa puţin cam mirat de această vizită târzie. Dar abiea făcu câţl-va paşi, si fumul de care era plină odaia o înăbuşi; înainte d’a fi putut rosti o vorbă, ea căzu leşinată pe un scaun, cheia şi lumânarea îl căzu din mâini. Era miezul nop-ţel, toţi dormeau în odăile vecine. Jacques nici nu se gândi să strige după ajutor, se temea să nu-şl compromită vecina. El se mulţumi numai să deschidă fereastra ca să mal intre puţin aer şi să-l stropească obrajii cu eâte-va picături de apă. Ea deschise ochii şi îşi veni în simţire puţiu câte puţin, Când după 5 minute se ’ntremft de-a lea Constantin, puberăria armatei, Perie-ţeanu Eugeniu, reg. Îl artilerie, Jiteanu Ion, reg. 12 artilerie, Vârlănescu Constantin, reg. 5 artilerie şi Georgescu Theodor, reg. 9 artilerie. înaintări La graddl de guard artil. cl. /.— Diacon, Ion, arsenalul flotilei. La gradul de guard artil. cl. II.— Popa Vasile, depositul region. arme Focşani, Canachi Ion, regim 1 cetate, Ionescu Marin, regim. 10 artilerie şi Achimescu Ion, regim. 4 artilerie. Flotila La gr'adul de căpitan. — Popescu Gheorge, insp. navig. şi porturilor. La gradul de locotenent. — Boţan Const., inspectoratul nav. şi porturilor, Lu-paşcu D-tru, depositul flotilei, Vlad Victor, inspectoratul nav. şi porturilor şi Theodo-rescu Mihail, admin centr. resboifi. La gradul mecanici cl. III.—Iordă-nescu llie, inspec. navig. şi porturilor. La gradul mecanic cl. II. — Agapie Gheorghe, div. echipagelor flotilei. O nouă serie de înaintări se vor face pe ziua de 10 Maiu TRACTATUL CHINO - JAPONEZ PUTERILE EUROPENE Petersburg, 22 Aprilie. (rNovoie Vre-mia» zice în privinţa înţelegerii Germaniei, Franciel şi a Rusiei, în privinţa tractatului de la Simonosaki, că Rusia, în schimbul sprijinului ce Germania şi Francia vor da cererilor sale, va sprijini reclamaţiunile Germaniei care au de scop protejarea intereselor sale comerciale, precum şi acţiunea Franciel care tinde la consolidarea situaţiuneî sale în Indo-China «Novosti» crede că o acţiune diplomatică nu va fi de ajuns ; va trebui o demonstraţiune executată sau din partea marilor puteri în comun, sau din partea uneia din ele. Paris, 22 Aprilie. — Temps zice că tratatul de la Simonosaki constituie o violare a drepturilor puterilor limitrofe ale Chinei.—Cabinetele din Berlin, Paris şi Petersburg sunt dispuse să caute o soluţiune cu binele, fie printr’un congres, ca acela din Berlin, după San Şţefapo, fie printr’un schimb de vederi între puţerije interesate. Londra, 22 Aprjjie.—Reuter află că legaţiunea Japoniei nu ştie nimic încă de vr’un proiect de acţiune comună sau de vr’o altă acţiune oare-care n puterilor în privinţa păcii chino-japoneze. — -------------——-------------------- 0 VERŞIUNI ASUPRA TRACTATULUI CHINO-JAPpNEZ Yokohama, 22 Aprilie.—Rspresentan-tul Iul Reuter a obţinut o comunicare oficială care constată că concesiunile comerciale făcute de China, Japoniei vor profita în mod natural, în virtutea clauseî naţiune! celei mai favorisate, şi puterilor europene de asemenea. Japonia se bisue deci pe adesiunea acestora. ...... .... ITALIENII IN AFRICA Massauah, 22 Aprilie, *■—- Ţigrenil din Chire s’au supus în mare parte, Agame e liniştit. [ care acum două zile nici nu vă cunoşteaţl. In sfârşit lunu eşi din nori, lumina sa inundă odaia; Domnişoara ţ'ranclna, se trezi diu visurile el scoţând un ţipăt uşor. — Ce al ? o întrebă Jacquea, cuprin-zându’I mijlocul. Nimic, murmură Francina ( crezusem oi începea să miaune ca pisicele, ori să sufle nasul pe altarul zeiţei Melpomena. Adevărate ovaţii se făceafi de către pu. bl ic. Pe banca acuzaţilor iera altă speţă de cetăţeni, cel cu loc reservat.... anume pentru d-nealor. Cele-l’alte piese ca „Ovreiul în gardi* şi „Cocoşnl vecinului*, afi fost asemenea admirate 'de public. Toate cucoanele, lăsase pentru acea seară moms-ul şi când aplaudai! mal « foc se auzea câte-o voce resleţită; — „Ha ! ha / Plat că dragă Platcăl Bietele doamne, singura veselie a lor t „platca* la maus şi credeai! că 6’a constituit un maus ad-hoc. , Cine ar putea crede, o D-zeule făcător de minuni 1 într’un colţ al s&lel câte- s doamne jucafi pe genuchil... maus, p, când muzica iutonă „„Maus-Polca“. ’ In fine... cortina cade în adevăratul sem. al acestui oribil cuvânt, pe când alte afiş* se împărţia publicului, anunţai! piesele: „Vecinul în gardă, „Ovreiul doarme* $ „Cocoşul doamnei*. Iar la urmă o „Partidă de Maus*. Succesul e mal mult de cât asigurat. ! Piron. — ACTE OFICIALE Trecere ia reservfi. Farmacistul de batalion stagiar Vincler Caro! tt trece in reaervă ca gradai ce posed5. Admiteri ; Sunt admişi, pe ziua de \ Aprilie 1895, in cad ! rele de ingineri şi conductori al statului, uimitorii ingineri şi conductori, cu gradele la cari li s’anJ recunoscut dreptul şi anume: 1) . Cu gradul de Ingintr-şef clasa I D. Gi >riu Qeorge, inspector al fabricilor şi con-strucţiunilor regiei monopolurilor Statala!. D. Christeanu Pascal, director al manufacturile,1 de tutunuri. D. Pilide Constantin, director al fabrice!de chi-briturl de la Filaret. D. Dianu Floru, şeful serviciului salinelor. 2) Cu gradul de Inginer-ordinar clasa I D. Vineş Ion, diriginte al saline! slănic. D. Popescu Iosif, diriginte al saline! Doftaai. |ţ 3) Cu gradul de Inginer-ordinar clasa III D. Lucaciu Petre, condueţor de mine li u lina Slfinic. 4) Cu gradul de Conductor' clasa III D. Cerchez Christofl. conductor de mine la sa-, lina Doftana. Numi(il inginer! şi conductorul Cerkez fiind c tualmente ataşa(I cu serviciul la ministerul de i năuce (direcţiunea regiei monopolurilor Statului) se vor trece in cadrele Inginerilor detaşat!, couforg art. 15 şi 46 din citata lege. INFORMATIUNI Efectele legei minelor. D. Colonel Rosncrvanu, a cărui» ofiosiţie contra legei minelor nu mk era un secret pentru nimeni, i» declarat pe faţă contra ei, în şedinţa de ieri a Camerei. Iată, în substanţă, declaraţia f$ cută de d. Colonel Rosncrvtţnu: «Qupernul conservator s’a mâ\ găsii în faţa unei legi a mine toi; în 184.4, afacerea Irandaţiroff,f la 1881, legea generalului Dabm Pe atunci nţinistru al lucrăriior Publice, în cabinetul Ion Brăliam Ambele aă fost combătute de far-ţiduţ conservator, care le-a considerat ca o atingere adusă mare! şi unicei proprietăţi şi contrarii spiritului constituţiei. Astă-zi ne găsim în faţa undi asemenea legi presentată de asii dată de un ministru conservator. D, Carp, reintrat ţn anul 180I în sânul partidului conservam, dufă ce a încercat fără succes mal multe combinaţiunl politice, uiţi trudiţi fe şi principiile fartiduli Conservator si se încearcă să fad socialism deviat, In faţa tendinţelor acestei le» declar că voia vota contra luări în consideraţie a legei minelor.» -—ri^iasrrj. oate cine-va la uşă. Şi fără ca Jacques^ bage de seamă, ea împinse cu piciorul şubi o mobilă, cheia, pe care o zărise jos. Nu voia s’o mal regăsească. • ................................. Cel d’intăi cititorEfi n’aş da de loc fete! mele să citească povestea asta. Al douilea cititor.— Până acum Baia văzut nici un fir de păr din manşonul Domnişoarei Francina; şi la urma urmei, nici fata asta, nu ştii! cum e la faţă, de-blondă safi brună, . Răbdare, cititori, răbdare. V’am făgăduit un manşon şi vi’l voi da la sfârşit, cum l’a dăruit şi prietenul mefi Jacques sărmanei sale Francine, cure devenise amanţi sa, după cum socotesc că aţi priceput Jiu rândul lăsat alb de mal sus. Francinu era blondă, blondă şi veselă. Ea nu ştiimece-l dragostea până ia două-zecl de ani; dar o vagă presimţire a morţel sale apropiate o efătui să nu mal întârzie, de voia s’o ci noascâ. Va urma. ___________ www.dacoromanica.ro No 2556 12 APRILIE 1895 LUPTA --- - WMWSWggiWS^ Declaraţia d lui colonel Rosno- j vanu a fost primită cu o adâncă tăcere de pe băncile major ităţei. Joia viitoare se va face la Giurgiu alegere pentru scaunul de deputat la colegiul I-iu, rămas vacant prin încetarea din viaţă a lui Spiracne Pro-firescu. In curând va apare tn «Monitorul Oficial» decretul prin care Prinţul Fer-dinand e n-umit comandant al regimentului 4 de roşiori. Ieri la Cameră liberalii, prin d. De-lavrancea, au cerut iarăşi amânarea pentru o zi a discuţiei asupra lege! minelor. Guvernul refuzând să admită in-tervertirea ordinei de zi, discuţia a început imediat şi primul care a luat cuvântul a fost d. Anastase Stolojan, care combate legea. D-sa neterminând, de oare-ce la ora 5, Adunarea se descomplectase, a rămas oa să-şi continue discursul în şedinţa de astă-zî, Marţi. Apele Dunărei s’aîi revărsat în a-propiere de Olteniţa, pe o întindere însemnată. In deosebi in satul Chirnogi apa a ajuns la o înălţime de peste 2 metri. Panica locuitorilor e foarte mare. Directorul regiei monopolurilor statului a trimes la Olteniţa, vasele regiei pentru a ajuta pe locuitorii ameninţaţi de -ifmndaţie. In Craiova a apărut un noii ziar «Lanterna». Medalia «Serviciul credincios» a fost acordată mai multor funcţionari publici din administraţie şi poliţie. Aflăm că Ministrul Instrucţiune! a isbutit să aducă, pe d-1 Alfred Binet distinsul profesor de la Sorbona — la Bucureşti, pentru ca să ţină 30 de lec-ţiuni de Psichologie experimentală la Universitate. D-1 Binet va sosi în capitală în primele zile ale săptămăneî viitoare. Şcolare D-nul Frederic Dame profesor la gimnaziul „Şincai“ din Bucureşti, a fost permutat la catedra de L. Franceză cursul superior de la liceul ^a^ăr" în locţţl rămas vacant prin încetarea din viaţă a profesorului L. Lacroix PRINŢUL BULGARIEI Şl DEPUTĂŢIA MACEDONEANĂ Sofia, 22 Aprilie.— Prinţul Bulgariei a primit o deputaţiune căreia a spus că el şj guvernul seu sfou îpr cercat în tot deauna să întreţie re-laţiuni bune cu Turcia. De aci a re-sultaţ încredere din partea Sultanului şi binefaceri pentru supuşii bulgari ai Sultanului. Prinţul a blamat in mod sever agitaţiunea macedoneană ale cărei consecinţî pot fţ răceala irţ relaţiunile celor două state, neîncrederea din partea Porţei şi măsuri represive în contra unei populaţiuni nevinovate. A sfătuit pe Macedonenii stabiliţi în Bulgariei să părăsească calea greşită în care s’au angajat şi să reia ocupaţiunile lor paşnice pentru ca încrederea să se restabilească şj c£ţ Sultanul să acorde Bulgariei hine-fa-‘ ceri noui, Deputaţiunea a promis că va urma acele sfaturi. LUCRURI PIN BULGARIA Sofia, 22 Aprilie,—Ziarul«Progresul» care trece că ar avea legături cu uuiî din miniştrii, confirmă ştirea privitoare la încheierea unei învoell definitive a ches-stiuneî şi la înţelegerea ţa privinţa tratatului de comerţ austro-bulgar Acest tratat, care va avea o durată de 7 ani, de la 1 Ianuarie 1896 şi până la 1 ia nuarie 1903, va recunoaşte principiul pro-tegeril industriei bulgare. Contrariul ştire! ziarului «Svoboda»-D. Luk&uoff nu a fost areslat din ordinul ministrului de interne, ci din acela al judecătorului de instrucţie. Această a-restaro s’a făcut în urma aousaţiunel d-lul Tufokctelf, al carul frate a murit în închisoare. D. Lukanoff a făcut apel şi a cerut punerea sa în libertate pe cauţiune. Depeşî din Widin anunţă că apele Dunării au scăzut cu 7 centimetrii- ŞTIRI MUSICALE Şl TEATRALE Astă-seară, Marţi, pianistul Alfred Rei-SBnuuer dă primul concert în sala Athe-neuluî. Programul coprinde bucăţi din Schu-mann Beethoven; Mozart, Schubert-Liszt, Chopin, etc. * Benoficiul sirapatiouluî şi veselului Has-nas se du în seara de 16 curent qu piesa Concentrările armatei, o comedie care a avui vin mare succes la Paris. Ni as îndoim, că publicul se va grăbj să asiste tu mure număr, A apărut: «$coala de Poduri» vals pentru piano-forte, de C. S. S ănulescu elev al ■Şeoalel de Poduri şi Şosele. Acest vals e al doilea op al tânărului şi sentimentalului autor, dedicându’l colegilor sel. Preţul este numai 2 lei si se găseşte de vânzare la toate librăriile. * Astă-zl Marţi 11 Aprilie, se dă la Teatrul Naţional, reprezentaţie în beneficiul talentatei artisie, d-na’Frosa Sarandy. Se va juca Două Orfeline- Nu ne îndoim, că publicul va ţine să a^ăte şi cu această ocaziune simpatia sa pentru marea artisîă, care a creat atâtea roiuri importante şi a înălţat, prin talentul el, scena română. Frosa Sarandy a fost bolnavă 'mult timp şi cu toate aceslea a reurcat scena Teatrului anul acosta, jucând tot cu un talent deosebit, cea mal de căpetenie crea-ţiune a sa : Doamna Frochard. Aceasta nu însemnează însă, că artista nu mal are nevoe să-şi îngrijească sănătatea. Publicul sa se grăbească a merge deci la beneficiul artistei, pentru că ast-fel îi va da mijlocul să mal poată juca şi de aci înainte. Miercuri se joacă penlru a doua oară Vinovat! de Voss, în beneficiul cunoscutei artiste d-na Maria Vasilescu. Simpatica artistă e de mult bolnavă şi dă acest beneficiu pentru-ca să poată să se caute. Nu ne îndoim că publicul va veni în ajutorul, artistei care atâţea ani a ţinut un loc de onoare pe scena primului Teatru român, * Teatrul Liric — Trupa germană sub conducerea d-iul Georg Eger, reîntorcân-duse din Odesa, unde a stat pe timpul sărbătorilor, se va opri pentru scurt timp în Bucureşti, să dea un şir de represen-taţiunl, începând de erl, 22 Aprilie, Repertoriul cuprinde următoarele piese; Bani, 22 Aprilie «Zvrei Wappen» de O. V Schonok & Kadelb.f^ Marţi, 23 Aprilie «der Probepfiel11 de B. Blumenthal. Mercur!, 24 Aprilie «CharJeys Tante» de Brand et Thomas. Joi, 25 Aprilie «Alexandra» de Rioh. Voss. Vineri, 26 Aprilie «Frauen Kampf» sau «die Weber». * Sâmbătă 15, Aprilie ae va da la teatrul Liric piesele: Avarul, comedie în 5 acte şi Jean Mărie, dramă într’un act în beneficiul d-nel Maria HagiesQg, D-na Aristiţa Romanescu dă concursul la această representaţie. CORPURILE LEGIUITOARE CAMEIţA Urmarea şedinţei de la 10 Aprile 1895 D. Ioan Loca expune cele întâmplate în secţiunea V, care a respins proectul de ■ ige al minelor, şi cum delegatul secţiei, i. Al. Holban, n’a spus nimic în comitetul delegaţilor, ast-fel că raportorul nu yiubeşte nimic în raporţul şeii despre aceasta, şi aşa că Camera chemată a se pronunţa asupra unei legi, nu ştie nimic despre părerile unei părţi din Cameră, reprezentată da o secţie. D. N. Voinov face o lungă explicare asupra celor zise de d. Lecca, şi susţine că cele invocate de oratorul liberal, niţ con stitue o călcare de regulaipenţ. D. Vicerpreşedinte C. C. Arion, găsind că mfoa lacună, reproşată rapotrulul, a fost în de ajuns acoperită prin discuţia urmată, nu mal poate da cuvântul asupra acestui incident. D. Delavrancea face observaţiunl în cestiuue de regulament, al cărui art 54 este foarte explicat deşire chipul cţţnţ tre-bue să se facă un raport asupra unei legi. Se miră cum s’a trecut peste legea modificatoare a unor articole din codul penal şi asupra Interpelărilor cari aveau precădere, şi zice că nu trebuia ca prin surprindere, să se înceapă discuţia asupra unei legi importante ca legea minelor. D-sa cere amânarea discuţiei pănă mâine Banca ministerială refuzând să admită a-mâuarea, discuţia continuă. D. Rosnovanu îşi explică atitudinea sa în comitetul delegaţilor, faţă cu legea minelor, pe care o consideră ca o atingere adusă marel şi micei proprietăţi, şi cu totul opusă tradiţiunilor şi principiilor partidului conservator. D-sa declară, că va vota contra luărel în consideraţie a lege). D. Stolojan are cuvântul în discuţie generala- D-sa expune măi întâi legiskţiunjle streine in chestiune, ' D. Stolojan combate legea din pfxnct de vedere juridic şi constituţional. Face o lungă expunere a legislaţiuniior străine şi mal ales franceză, după cure este copiată legea d-lul Carp. Arată neeonstituţionalitatea legei arătând cum ea calcă dreptul de proprietate. La ora & şedinţa se ridică, Camera ne-maî fiind în numâr. (Şedinţa de la li Aprilie 1895) Şedinţa se deschide la orele 1 şi 50 p. m. sub preşedinţia d-lul General Mânu. Presimţi 92 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. Se trimet la comisia de l xdigenat mal mulfe petlţluul. Se recunoaşte calitatea de cetăţean ro-mîn a d-lor St. Gavrilaş, Al. Predovicl şi G. D. Tomaide. D. PoeimruBordea cere rapoartele in-specţiunilor administrative, de la ministerul de finanţe. Se intră în ordinea zilei. D-1 Stolojan are cuvîntul spre a-şl continua discursul început ieri. D. Stolojan, resumft cele zise ieri şi anume, că din studiul şi comparaţia legis-laţiuneî miniere francese, pe care practica a găsit’o cu lacune, recse că şi legea d-lul Carp, copiată după cea franceză, na este bună. Revine din nofi la motivele invocate deja de d, Sturza, la Senat, în privinţa art. 478 din codul civil cum, că proprietarul solului este şi al sub solului, invocând şi autoritatea lui Laurent, care susţine acelaş lucru. Revenind la expropriaţiune, d. Stolojan arată caşurile, în care constituţia permite expropri&ţia şi se încearcă să dovedească, că expropriaţiunea ce se face prin lege este anti-constituţională. SENATUL Şedinţa de la 11 Aprilie 1895. Preşedinţia D-lul Gr. Cantacuzino Şedinţa se deschide la ora 2 şi 15 m, Presenţl 67 d-ni senatori. D. Chemanl Miniştru de finance depune pe biuroul senatului mal 'multe pro-ecte de legi. Se pune din nofi la vot recunoaşterea d-lul N. Bălcescu, institutor din C,-Lung şi se primeşte. La ora 3 fără 20, senatul trece în secţiuni. La redeschidere se constată că senatul nu mal e in număr, şi şedinţa se ridică la ora 4 fără 10. Ultime Inf S’a observat azi la Camera conciliabulul Membrilor.faimoasei ligi anti-miniere. D. Păcleanu, deputatul de la Buzeu, era infatigabil. D-sa mergea din deputat în deputat, încercând să facă propagan4ă contra legei. Primăria este decisă să ridice un monument pe locul, unde a fost altarul bisericei Sărindar. Plauurile sunt deja Întocmite, dar facerea monumentului întâmpină oare-cari dificultăţi, din causă că va trebui să se cheltuească vre-o 46,000 lei. Noul Club conservator din Iaşi, contrariu ştirel date de mai mulţi confraţi nu s’a inaugurat Încă. Aceasta se va face numai după închiderea Camerelor, şi la care ceremonie vor asista d-nii Lascar Catargîu şi P. P. Carp.; Astă-zî de dimineaţă Principele Fer-dinand a luat comanda regimentului 4 de roşiori. Comanda i-a fost conferită do Rege in faţa trupei, A asistat şi Prjupjpeaa Maria. Fostul Mitropolit Primat Iosef Gheor-ghainu, care s’a retras la Monasti-rea Călduraşani a plecat astăzi de di mineaţă la Kissinghen. Diseară D, General Mânu dă o serată la care a invitat 200 de persoane. Probabil că vor asista la această serată suveranii, Principele Ferdinand şi Principesa Maria. Aseară s’a ţinut un consiliu de miniştrii la care a participat in atără de miniştrii aflaţi în Capitală şi d-nii Dr- Felix şi N. Filipescu. Consiliul a fost prezidat de D. L-Cătargi şi a ţinu până ia ora 12 noaptea- La Brăila aii fost înecate, de apele Dunărei mai multe fabrici de cărămidă, precum şi moşiele Câmpeneasca şi Piscu. Apele Dunărei cresc încontinuu la Olteniţa. In balta Gacărgea s’au înecat din cauza revărsărei apelor 4 Economi de vite cari aveau asupra lor suma de de lei 9000. Zilele trecute în aceeaşi baltă au fost Înecate 1800 oi, 35 vite cornute şi 120 porci. Duminică Ia 2 ore d. a., s’a celebrat în Sf. Biserica Domniţa Balaşa, cununia religioasă a d-luî Georges Riegfor, connserui Curţii, cu gentila domnişoară Maria Dinu. Benedicţiuneît religioasă li s’a dat de către Episcopul de Roman Naşi au fost d-nu şi d-na G. Pencu. După terminarea tradiţionalului I-saia, Isaia Dănţueşte, nişte buchete de flori de o frumuseţe deosebită s’au împărţit numeroaselor invitate ale căror toalete elegante erau foarte mult admirate. Felicitările noastre nuoii perechi- Sâmbătă la 29 Aprilie se va da in sala Teatrului Naţional un mai;e bal in folosul soc ie tă ţel pentru Cultura profesională a Fonicei, www.dacoromamca.ro Această societate este fondată de mai multe doamne voitoare de binele şi de progresul profesional şi moral al femeei române, din iniţiativa doamnei Elena Găvănescul, distinsa scriitoare şi profesoară la şcoala profesională. Fiind dată, importanţa şi folosul neîndoios al acestei societăţi, Îndemnăm pe toată lumea iubitoare de progresul femeei române, să ia parte in numâr cât de mare la acest bal, unde se promite o petrecere din cele mai alese. Din laşi Nenorocirea de la Frumoasa Un mort şi doi răniţi Astăzi dimineaţă trei soldaţi dines-cadronul de trenări, care staţionează la Frumoasa, săpând un mai pentru a scoate lut fură acoperiţi deodată de malul prăbuşit asupra lor. Unul din soldaţi a fost scos mort, iar ceî-l’alţî doi grav răniţi, s’au transportat la spitalul militai'. Procurorul şi colonelul Starnatopul sunt la faţa locului. * in comuna Pipirig din jud. Neamţ, locuitorii s’au rescuiat contra primarului Gheorghiţă. Tribunalul i-a condamnat Ja pedepse variând intre 6 şi 8 luni închisoare. Locuitorii, în număr de 8, au făcut apel la Iaşi. Ei au fost aduşi aseară in oraş,, legaţi cu lanţuri şi escortaţi de un sergent-maior din jandarmi rurali şi 4 soldaţi. Protestăm cu energie contra acestei barbarii. Pentru o simplă revoltă contra unui primar nu se leagă oamenii ca şi cum ar ti cei mai ordinari a-sasinl. Invităm pe parchet să deschidă o anchetă in această privinţă. * Anghina difterică bântue din nou in comuna Hermeziu. Medicul a cerut telegrafic serum-antidifteric. ♦ Pe linia Vaslul-Iaşi, aproape de gara Grajdmri, s’a găsit cadavrul locuitorului Ioan Meşină, de fel din cotuna Spârieţî. La autopsia făcută s’a constatat că numitul a fost lurmentat şi că adormise pe şini. {Jurnalul) Sinuciderea anul student rus O tragică sinucidere a avut loc zilele acestea la Paris, Un tînăr rus, Vladimir Blaciatkoff, in vrâstă de două-zeci şi cinci de ani, era unul din cei mai distinşi studenţi ai facilitatei de litere. înzestrat cu o inteligenţă rară, câştigase, graţie calităţilor sale, unul din cele d’intăi locuri printre colegii săi, cari îi recunoşteau superioritatea şi îl iubeau mult. Era stimat şi Iubit şide profesorii săi. Totuşi, de la un timp, rusul care de obieeiu avea un temperament vesel, devenise melancolic. De multe ori lipsea de la curs, şi nu mai lucra nimic. Prietenii l’au întrebat adesea care e cauza acestei schimbări neaşteptate, dar el li dădea răspunsuri vage. S’a aflat însă in urmă că se amori-zase de o femexe mântatâ şi că suferea de aoest amor desnădăjduit. Dar nimic nu-î putea face să creadă că se va- deda la vre un act de disperare, când într’o seară vecinii casei auziră 5 detunături de armă de foc ce veneau din camera lui Vladimir. Uşa era închisă şi comisarul ce venise cu un lăcătuş care descuie uşa găsi pe tinărul student, într’un lac de singe. îşi trăsese două focuri în piept şi trei in pântece. întâmplări din capitala In putina cu varză- Aseară pe la orele 7 şi jum. s’a găsit moartă în casa sa din str. Cam-poducelui No. 42, femeea Maria Constantin în etate ca de 75—80 ani. Femeia fiind turmentată de băutură a căzut într’o putină cu varză acră unde s’a şi găsit. Cadavrul, din ordinul parchetului, a fost transportat la morgă. De-ale confraţilor din Provincie «Ordinea» din Buzău combate po confratele său *Liberalul> din acelaş oraş, ast-fel : „Am {Scut insă această digresiune numai casă relevăm o lege a Maturei: aefie şi reacţie. Oum a-dică, prin acţiunea Naturel în bătrân se cuvine să se găsească resumatul progresiv al unei vieţi Întregi, uu mentor exceleut şi un ghid sigur tn a-ceastă grea luptă a viefel; şl oum, priu capriciu, Natura operează o straşnică reactiune priu cel de la Liberalul pe care imbătrâuiudu-I şl uându-I îua-pol, tot luapol, până în doaga copiilor, nl’I înfăţişează non& numai ca o moustră de degenerescentă morală». Rugăm pe oonfraţil de Ia «Ordinea» oa cu altă ocazie să ne trimeută şi traduoe-rea Romînească a urticoielor lor; — căci am consultat mul mulţi poligloţi, cari ne aii declarat,, câ nu ouuosc limba în Care’s scrise rtadurlle de mal sus. Maur. i BURSA DE BUCURESCI Cursul de la (11) ?g Aprilie j8g5 5t)/0 Renta r. p.. 1003/^ Acţ. B. Agricole . 133 5% Renta am. 98l/s Dacia-Romănia... 414 5o/0 „ (92-93) 10) Naţionala. . . 5ă/o „ am. ... 95 Patria . . . . 60/0 Oblig. rur. .102»/* Construcţii . . 139 Pensiuni 285 SCHIMB 50/0 Obl c. Buc. 96 Londra . 25.33.31 5‘J/o „ (1890) . 97 Paris 100 40.20 60/0 Fone. rur . . 923/ş Viena . . 207, 5°/o n urb. 102 Herlin . . 123.80.70 5°/o „ b • • 891/, Belgia 99.50 50/o n „ Ia?180t/s Scont B. a. 8 6°/n Obl. bazalt . 98 Avans „ v. 7 Banca Naţ 1535 b C. dep. 77. PE TIMP 3E CINCI ANI MOŞIILE : SOROGE.NIl proprietatea d-luî George Hermeziu, situată în comuna GărbăneştI, plasa Suliţa, judeţul Botoşani, în în in-i.ere de 629 fălci, având pe lângă toate ecareteîe necesare unei bune gospodării şi două iazuri cu peşte, ce procţuc venit anual, doue mori, etc. etc. M1CL4UŞENI1-IÎARASA situată în comuna Oorlăteni, plasa Coşula, judeţul Do-rohoiu, în întindere de 738 fălci, având toate ecareteîe necesare, precum şi iazuri, mori, etc., etc. Doritorii de a lua în arendă acestei moşii, se vor adresa la d-na Mărie Her~ meziu, tutricea soţului et, d. George Hermeziu, domiciliată în Botoşani. Aceste moşii se pot arenda chiar cu începerea anului agricol, adică de la 23 A-prilie 1895. Se fixează ziua de licitaţiune la 15 A-prilie ce va avea loc la moşia Sorocenix, casele proprietăţeî, unde concurenţii pot avea toate lămuririle. Condiţiunile arendeî în liniamente mari, voa fi acele prevăzute în contractele de arendat ale moşielor statului. Migrenele, reumatismuriie frigurile, durerile de rinichi cedează în mod general administraţiei chininei descoperită de Pe-lletier; de când s’a putut închide aceas ă chinină în capsule mici de mărimea unul bob de mazăre, doctorii şi bolnavii au renunţat la întrebuinţarea chininei fie în cafea, fie sub formă de hapuri sau pilule care întăresc şi lucrează îu tot d’a-una încet.— E folositor a cere numele Pelletier pe fiecare capsulă. La ce servă sâ se proclame exceienţa^u-nul remediu şi de a recomanda întrebuinţarea lui dacă acest remediu deja displăcut la gust e’ncă suferit de stomac şi devine un obiect de replusiune ? Acestea sînt imputările bine-meritate adresate în toate zilele uleiului de ficat de morun şi acesta este motivul bunel primiri ce o fac doctorii Morrhuolulul de Chapoteaut. Morrhuolul conţine intr’adevăr toate principiile active ale uleiului de ficat de morun, afară de partea grasă; este închis în capsule mici rotunde, uşoare de luat şi în tot-d’a-unir bine suferite, aduce poftă de mâncare, linişteşte tuşea, vindecă bronşitele şi afecţiunile de piept luate la începutul lor. EFTS N-EFT: IM-EFT | N Voiţi aă ve îmbrăcaţi elegant şi eftin, încercaţi ţa Croitoria Centrală PASAGIUL ROSVlAN, 5. unde a sosit pentru srsoutil de Vară un bogat a-sortiment de stofe pentru Comerujl, Croiala inoderiiiî—Preluri rfţin dc tot Cine doreşte a-şl menţine sănătatea să poarte grije, ca organele de digestiune să funcţioneze in toată regula. Lipsa de poftă de mâ icare, presiune la epigastru (stomac), uUrere de cap, conge-itiune <,e sînge la cap şi piept, sciipeala ochilor, e c., sunt în regulă produse prin constipaţie sau prin funcţionarea neregulată a stomacului. De aceea să nu se întrebuinţeze în aoăste cazuri ait-ceva de' cât PILULELE VERITABILE ELVEŢIENE ale farmaciBiuluI Richard &rand< care este remediul cel mal eftin ş* bun contra constipaţiunel, cea ce dovedeşte mii de scrisori şi recoman-daţiunî din partea profesorilor, medicilor şi clienţilor. A se observa că numai acele cucii conţin txapurilt, elveţiene veritabile cari poartă pe eticheta roşie şi crucea albă şi isc. Richard Brandt (oonform olişeuluî mal sus alăturat). Preţul cutiet Ln I. 50 Depoul general pentru toată Romănia la farmacistul „VICTOR THţJRINUER" Bucureşti, Calea Viotoriel No. 154. Se găseşte usemeuea, îu uuureştl, la farmaciile : F. Brussy M. iBrus». Fr. W. ZUruer A. Ozeides. K. I. RisadOrfer. £ Frank. I- A, Ciura, etc. şi la droguerille : F. Brusa Eco-uomu et, Co. Th. M. Btoeuescu. Uie Zam-flreacu, — Botoşani, la : E. Hayual. V. D. Vasiliu, — Brăila, ia Filoti. G. Kauffmes A Drumer — Buzlu, la ; Sckltller. Waber Craiova, Ia farmaciileMdtss. Pohţ. Oswald .Focşani, la : Remer. Steuner.-- Calaţi, la Btililer.— Giurgiu,— la: Kinder Fabini.— Iaşi, la; I. Kugel Roseuthal. Fraţii Kenya — Piteşti la; Sckirkanyer. — Ploeşti la : Schuller. Ziugler,— Ttrgoviştea, Ia ; E. Sey-manai— T,-Măgurtl*, la A. HebberUngi ,r | !! fi i2 APRILIE 1895 LUPTA No. 2556 t JOHN PITTS 33TTOTJ]RESXX-OOTŞrBT A TSFT A MAŞINI DE COS8T MAŞINI DE SECERAT SIMPLE PESSE 1500 BUCĂŢI vîndute pân’acum maşini r e secerat cu aparatul peatru LEGATUL SOPILOR PESTE 1000 BUCĂŢI vîndute pân’acum XDI3NT PtXETsTXT^EITPs. FABRICA' .AUDIR-ZA-HSTCIE PLATT & Go- AMERICA Maşini de treerat americane cu locomobila rutieră £*’« din fabrica 1. I. CASE CQ- Racine America începcate 8a ferwa seoaieî de agricmitupă de la Herestreu în ziua de *» 9 Iulie 1894. Ilare economie de lucrători curăţire perfectă ; înzestrate şi cu un ingenios aparat pentru formarea şirelor de pae. O EA MAI ZE3TXXST.A. SFOARĂ DE LEGAT SNOP garantat pura manila- ţg firj PIETBE IDE MOARA, 'P_'RAA3SrCEZE din La Ferte-sousaJouarre. SRaşin! de semănat şi ţfenturat, Triori, Tocători de nutreţi, Greble de feri, Tocile, C «rele de transmisiuni, muşamale etc- OAlSA FONDATA X3N 1854 $ Saisonul de Primăwjsră şiWară § iouweaute în Haine confecţionate pentru ¥ bărbaţi, băeţi şi copii 0 possedăm deja din fabricaţiunea nos- | tră propriă din ţară. ţ De remarcat: Costume la unu şi două rânduri de Cheviot, 0 Camgarn, piquet şi Fantaisie- O» ' ' “ ' Redingote şf Jaquete de Adriat, Grain de po^dre. pardesiuri .de Coachmen haute nuveaută. „$”antelonf nuanţe alese. „Veste Boctie şi ‘quet. „bacuri Şerge şi fătase*1 Bogată colecţiune «Ie pantaloni nuanţe alene. Succesive transporturi de Stofe fine franceze sl engleze pentru comenzi.—Confecţlunea elegantă.— Comande se pot efectua în 24 ore. HEINRICH LEBOV1CZ S-sori a 4. Colţul sti adei Şelari şi Covaci 4. t PRIMA SEMINŢERIA ROMANĂ BIUCUBIESCI, — Strada CaroS, Mo. 9% W. ST AADECKER )ţ FU NISORUL CURŢEI REGALE _ » FURNISORUL CURŢEI REGALE casa fondata LkI xjsrAm:Tr.i8ee MASINE AGRICOLE de om ce fol W MASINE INDUSTRIALE BUCUIIIAST Recomand?.Semsiaijclc ssj.u venite, aduse de la grânari speciali din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în timp de 25 ani. Recomand: Lucerna qualitate superioară, cu certificate. litSEOii qualitatea cea mai grea de 28 libre etc. etc. Diferite scule pentru gradină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi Cu toată stima : FrLederich Psîdsrser Succesor: Eugen Ammahn, SUCURSALE: BRAILA SI CRAIOTA sucursale: brailasicraiova co m < % 1 MATEBl ALE DE CONSTRUCŢIE CHERESTEA de BRAD şi STEJAR, TRAVERSE de FER, CI' IVÎEMT PORTLAND din Braşov, CUE de SARMA FERESTRE, UŞI gata; DUŞUMELE lucrate; ROABE, Etc. Rine asortat la : as- FABRICA E. LESSEL ^ BUCUREŞTI, — CALEA PLEVNEI 193. - TELEFON 295. Avantape de transport pentru expediţiune în provincie. — iPs'eţjsS cuia'ewat gratis şi franco. L APA MINERALA1 NATURALA din B ASINUL de YICHT SURSA I ER UD-ST-YORRE DESCOPERITA IN 1853 Aprobată de Academia de Medicină, au- ri > I torizală de Stat < NOUA SECERATOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARA 182 centimetri 1-2 — TĂIŞUL LA DREAPTA — >82 centimetri 182 Uşoară.—Simplă.—Trainică-— Garanţie pentru buna funcţionare NOUA SECERĂT0ARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI — ' ? este expusă chiar de acum in biu rourile casei Cea mai rece, 10° cea mal gazoasă, cea mai bună pentru consumaţie ia domiciliu în toate cazurile unde se ordonă Apa de Vichy. Goale de ficat, de stomach şi rlnichŢ diabet*, gravela, pod agr a. albuminoriu. Reprezentant general pentru toată România COMPTOIR FRANCO - ROOMAiN Pasagiul Villacros. Scara C, Bucureşti iitis s 9'riugtil dentBt Bfioiuăn Medaliat !a Expoziţia Cooperatorilor 1894. STRADA CAROL J No. 38 (S.îtsa iiailisicumi) Orele de consultaţiune, de la 8—12 a. m. 1—2 p. m. Duminica şi sărbătorile de la 9—2. Pentru muncitori şi săraci gratis de 7 la 12—1. ||n # ‘ ■Ifli* cu cunoştinţe a lim-*<■■■«■■ bdor germană, sârbă, franceză, şi română cunoscând şi comp* labilitatea doreşte a se angaja intr’o cam de comerciu, comptoir, fabrici, deposite, pentru ori-ce informaţii a se adresa la redacţia acestui ziar. W. STA..DECKER. în BUCUREŞTI, BRÂILA şi CRAIOVA PLUGURI, PLUGURI, PLUGURI. SACK. RUSTO ,NPR0CT0R tk Co. Ltd., Lincoln (Englitera) LOCOMOBILE SI TREERATOARE cefe «i»i răspândite în România — Io. 41, BUCUREŞTI Strada leademiei, — Mo» 41,— Vis-â-viB de Ministerul de Interne. 1 o mN Singurul dcposit general pentru toate articolele tehnice, precum: Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc Furtuni- de canepa, Table şi Coarde de Asfaest Atelier pentru construcţiuni de Fe J. II_A.XXGr BUCAREŞTI — No. 11, BULEVARDUL ELISABETA, No. 11. Eeseeutărl prompte şi solide de tot felul de lucrări de Construcţiuni de Ter penfni binale precum ; Balcoane, PerţI, Grilage, Marehise şl Scări spirale de fer, Forgeat, ete. Muşine do bncaţe în toate mărlmele Mare auoi'timent de Anfl Mânere pentru Uşi şi Cremoano pentru Feretre in Alamă^ Bronce, Nichelape, Aruintate saU Aurite. Preţuri moderato Singurele PASTILE veritabile de VICHY sunt PASTILELE -HAT co se vînd în Cutii metalice pecetluite A SE CEHE M ^5.0A .STATULUI St' VINDE In fĂts Fprmacftle bune. Monometre, Sticle pentru nivel pe apă, Bumbac de şters Robinete, Ventile pentru apă şi abnr mnf mmmie pompe'penthu U'IW Pompe de Incendiă Din renumita fabrică G. A. JAUOd, Lespxsy, fondată In 18(47 de Transmisiune Depqsiţar genera! A. G. CARISSY, la Bu- i cureştT. prima calitate de la fabriea cea mai mare dlu Englitera fondată la J.792 JOH TULLS, SON .* Glasgow ' • «orv <»■•*’**•* «■* *** m«< t Tipografia „Luptat*4, Al, Letteriu, Strada Siintu Ionică No. 11, Bucureşti- I www.dacoromanica.ro