ANUL XII.—No. 2554
EDIŢIA A DOUA
DUMINICĂ, 9 APRILIE 1895
ASOMAnEMTE:
IN ŢARA
tJn au...........................30	lei
Seafce luni..................... 15	„
Trei luni.........................&	„
Pentru învltţStorl pe un an......25	„
IN STRĂINĂTATE
Un an........................... 40	,
Sease luni ......................20	„
Trei luni........................io	„
Slumărul IO Hani
REDACŢIUNEA;
CALEA VICTORIEI No. 76, ETA6IIIL l-tic
AIHUHICIURI i
Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... ,1 left linia „ „ IV	„	,	. .	25 hani linia.
Inserţe şi reclame ,	„	9 lei lini
Pentru anunclurl a se adresa: LA
Ei®îfulul
Un mimir vtohiu 50 bani
ADMINISTRAŢI UN EA :
STI«%».% SFAIWTB IOAICA No. 18.
Presa.
La vechime, ori la alegere?... Politica externă.
Zigzaguri.
Memoriele Regelui.
Oameni si lucruri.
PRESA
De câte-ori îşi permite un om politic să asvârle o calomnie, sau o insultă la adresa presei, toate ziarele, fără deosebire de valoare politică să alarmează şi protestă cu indignare, în contra cutezătorului defăimător al presei.
Cu toate acestea, publicul vede. că în fie-care zi ziarele să atacă între ele, în chipul cel mai^neloia!, îşi atribue cele mal meschine intenţiunl şî cele mal nedemne fapte. Gel puţin odată pe săptămână, trebue să apară in, ziare un articol prin care să spune că presa noastră nu e la înălţimea misiune! -sale. Sunt mai ales unele ziare, cari par că şi-ah luat rolul de moralizatoare. Acestea dau lecţii de bună cuviinţă, într’un limbagiu foarte puţin ales, servindu-se de toate dis-poziţiunjl-e: codului manierelor elegante.
Ori-cine poate Vedea, cât de deosebită este atitudinea acestor ziare, când e vorba de o insultă venită de la un om, care este atară de xercul ziariştilor, şi între atitudinea lor, faţă de cele falte ziare.
Dacă ne revoltăm - şi ne revoltăm cu drept cuvânt — în contra a-tacurilor oamenilor străini de presă, ar trebui ca noi ziariştii să fim mai delicaţi du colegii noştri!. Alt-fel dăm tutulor dreptul să ne insulte şi străinii de cercul nostru, nu ah nevoe să inventeze el atacuri şi infamii pe socoteala noastră căci le găsesc formulate gata în presă şi nu aU de cât să împrumute limbâgiul unul ziar în contra altuia.
Lucrul acesta este cu atât mai trist, că acel ziarişti, cari îşi atacă cu violenţă şi îşi calomniază fără scrupul colegii, ştii! bine, că toate a-ceste spuse sunt inexacte şi pornite numai dintr’un interes, rău înţeles, al partidului pe care îl -reprezintă.
S’a luat la noi un obiceiCi foarte trist, dea se combate ziariştii între el-Oameni cari abia ah pus, mâna pe condeiu se pun în vedetă, atacă în toate părţile, declară de venduţi şi necinstiţi, pe toţi cei ce nu se află în tabăra lor şi pici o dată ziariştii nu şî-au dat osteneala să pue capăt, acestei stări de lucruri.
Ştim cu toţii, cât de grea este meseria noastră, la câte privaţiuni suntem supuşi şi ce muncă colosală facem, cu toate acestea, lucru ciudat, noi suntem cel dintâi car! ne mânjim cu noroih.
Ş’apoi ne mai grăbim să protestăm Că indignare, când vedem că suntem atacaţi de un deputat, sad de un cetăţean oare-care.
Mal mult încă, acei cari ne a-tacă, găşesc cţjjar în presă apărători. Ba vin unele gazete să ne împartă în doue taberei în presă respectabilă şi în presă de noroi Q.
Ce sunt aceste ciudate deosebiri, şi cine are să hotărască care este presa respectabilă şi presa de noroiQ ?
Iwtr’o ţară ca a noastră, unde fiecare ziar aparţine unul partid, şi în care lupta politică să duce cu o înverşunare teribilă, cu sistemul care s’a luat de a şe pune în primele linii de luptă ziariştii, este fatal ca presa, să fie calomniată şi lovită in chipul cel mal scandalos.
Nouă dar ne incumbă datoria de a pune capăt acestei situaţii. Numai
mol putem impune tutulor să respecte presa şi pentru aceasta nu avem nevoe de cît de un singur lucru : să încetăm de a ne ataca noi între noi.
Şi acest lucru, se poate face absolut fără de nici un inconvenient. Adică ce ar perde partidele politice, în ce s’ar micşora şansele de isbândă ale lor, dacă ziariştii nu s’ar ataca între eî ?
Nu vedem de loc nevoe, ca în discutarea cestiunilor, cari trebue să preocupe presa, să se amestice persoana ziaristului. Mal întăi nu’l interesează de loc pe public persoana ziaristului şi nu câştigă nimic, din faptul că noi ne dăm în spectacol, atribuindu-ne tot felul de cusururi. Ş’apoi mai toţi ziariştii, nu scriu în numele lor personal, ci în numele partidului pe care ziarul la care scrie îl represintă Uniţ nici nu împărtăşesc vederile ziarului la care scriu. Pentru aceasta ziaristica este o meserie ca ori care alta. S’a făcut ziarist cum s’ar fi făcut inginer, doctor, advocat, spi-ţer saQ cizmar. Scrie la ziarul care îl plăteşte. Pentru ce s’ar preocupa deci toată lumea de oamenii aceştia, de ce persoanţţ lor a.r fi pusă înaintea tuturor chestiunilor ?
Acest sistem de discuţie, e detestabil din toate punctele de vedere. Mal întăi, discuţia alunecă în tot d’auna pe tărâmul discuţiunilor personale, devine violentă şi în cele din urmă, în loc să se lămurească ces-tiunea pusă in discuţie să desene viaţa privată, antecedentele, defectele pe cari le are şi acele pe cari nu le are, autorul articolului, câte odată cunoscut, de cele mal multe ori presupus.
Dacă ţinem, prin urmare, ca presa să fie respectată de toată lumea, trebue să ne respectăm noi ziariştii şi să nu ne atacăm între noi. A-cesta este singurul mijloc, ca să impunem tutulor să nu-ş! permită a ne insulta.
ZEFLEMELE LA VECHIJflE, ORI LA ALEGERE ?....
lBOl,»TlCA «ILTEUNN
EVENIMENTELE DIN GERMANIA
Prevestiri rele. — Discursurile împăratului.— Discuţiunile din Camera Seniorilor. — Ce gândeşte Principele de Bismarfck ?—Legea contra uneltirilor revoluţionare.—^Conclu-siune.
Toată lumea din Germania a început să se teamă serios, că evenimente grave se pregătesc, şi că ultimele întâmplări, trecute aproape tiebăgale în seamă, sunt simptome caracteristice,' cari fixează atenţiunea şi fac mintea să cugete raaî adânc asupra realului sens şi asupra adevăratei lor intenţiunl.
De astă-vară în Getoania o prefacere se pregăteşte cu încetul, câte o dată în mod violent, şi pentru cititorul, caie nu s’a oprit puţin asupra diferitelor evenimente, care n’a căutat să priceapă ce se ascunde în aceste schimbări şi în perindarea lor, mal adesea ori neaşteptată, se înţelege, că toate cele întâmplate, luat fie-pare fapt isolat, nu presintă nici un interes, ele resultând din faptul desfăşurării normale a mecanismului complex al pnul stat monarchic şi aproape autocrat.
In realitate lucrul nu este aşa, şi dacă apropiem fapt de fapt şi dacă toate le raportăm la nişte împrejurări dinainte cunoscute, ne convingem, că toate aceste evenimente au fost pregătite, puse ia cale de mai înainte, ele fac jparle dintr’uu plan mai de mult întocmit,, şi că singura grijă este ca ele să se urmeze întocmai, şi pe cât este prin puiinţă să se preîntâmpine tot ce ar putea să împiedice ajungerea la ţinta supremă.
Suntem. In preziua înaintărilor in armată, prin urmare istorioara de mal jos Îşi are actualitatea el, căci Iu tot-d’a-una aceste înaintări au stârnit nemulţumiri şi au făcut fericiţi, şi in tot-d’a-una «împrejurările independente» şi-au avut rolul la facerea lor.
La un regiment de «dorobanţi» era comandant un colonel a cărui inimă remăsese veşnic tinără şi sglobie, in ciuda vremel, care-I inălbise perul şi mustăţile.
Acest colonel era un adevărat «berbant» şi ber-bantlâcurile Iul, remăsese de pomină prin toate garnizoanele, pe unde fusese.
Un biet ofiţer, din nefericirea lui, se insurase tocmai atunci, de curând, şi iară-şl din nenorocirea lui era cam prostănac din fire şi dăduse peste o nevastă «a dracului» de tot.
La câte-va săptămâni după nuntă, capul ofiţerului fu garnisit cu două superbe coarne, şi bine înţeles, cu cine soţia putuse făuri podoabele soţului sed, de cât cu superiorul lui, colonelul.
In schimbul perseverenţei şi a răbdărel, cu care inferiorul îşi primea şi privea soarta, mal marele seu ii acorda protecţia, şi de oare-ce in armată cea mal de căpetenie şi palpabilă protecţie, este aceea pentru Înaintare, ofiţerul nostru fu‘propus pentru avansare, la alegere.
Nu ştiu cum, şi nu ştiu ce fel, amores&ţil se certară, şj fmautul furios şterse pe soţ de pe tablou, lăsându-I dreptul la vechime.
După câtă-va vreme amanţii se împăcării, şi ia-ră-şl soţul fu reintegrat pentru alegere.
Această „ştergere" şi „reintegrare" dură de câte-va ori, până când toată lumea băgă de seamă, şi in tot oraşul uu se mal vorbea de cât de asta, ip cât bietul ofiţer veşnic era ast-fel Întrebat de avansarea lui:
— La vechime, ori la alegere?....
Amin,t,.
DESCHIDEREA CONGRESULUI ISTORIC
Francfort, 19 Aprilie.—Congresul, istoricilor s’.a desphis.
D-nu Stern din Znrich, a propus, congresului de a emite o declaraţie în contra proiectului pţivitor fu res vru tarile revoluţionare.
Maiprul-geneqal Wetzen, din Yiena, a declarat ou austriacă ar păru,si s.ala dacă s’ar discuta propuuereu.
Propunerea a fost respinsa cu toate voturile, afară de şeaae.
lncşt, înceţ opinia pdblică din Germania a început să vază clar adevăratele ienuinţi a le acţiune! împăratului şi cele ale guvernului seu, atât din vorbele rostite ia diferite ocasiunl, cât şi din legile ţresentate în timpul din urmă, şi ain a eăror votare se face cestiune de cancelar.
Mal ou seamă discursurile împăratului cu ocasiunea primire! jurământului recruţilor, când a declarat, că „poate va veni momentul sacrificiilor mari*, când cn banchetul dietei din Brandenburg, a ridicat puţin clin velul transparent, cari acopereau cele ce se urzesc contra libertăţel şi a drepturilor poporului german*
-X-
Este apoi recente in minte discuţiunile urmate în Camera Seniorilor, când contele Mirbach a preconisat suprimarea votului universal şi lovitura ae stat, prin figura, cu nodul gordian, ce a întrebuinţat în vorbirea sa, cu prilejul votului dat de Beichstag, care a refuzat să trimită o adresă de felicitare prinţului de Bismarck.
lmpresiunea dezastroasă făcută în public de acest discurs, a fost imensă, şi cu toate, că contele Brankenberg a căutat să atenueze sensul vorbire! colegului său, coatele Mirbach, susţinând, că lasă ca en~ tusiasmul ce se va produce în ţară cu serbarea aniversăreî victoriei de la Sedau, să facă po popor a cere singur suspendarea votului universal şi înlocuirea lui cu votul restrâns,—şi că nodul gordian nU este alt-ceva de cât dificultăţile interioare-
Toate aceste vorbe aruncate ă travers, ţoale aceste baloane de încercare par că confirmă sgomotele ce circulă despre o schimbare de regim în Genffania.
lnsu-şî Prinţul de Bismarck, care ghiceşte intenţiunile şi planurile imperialului sau stăpân, nu le aprobă, fiind şi dânsul convins, că o schimbare de regini nu este Oportună, căci ar fi dăunătoare utti-tăţei imperiului.
Aceste i-deî Bismarck şi le-a exprimat destul pe înţeles, în răspunsul seu la 8,6-iegaţiunea studenţilor şi a institutorilor, cari venise să-l felicile.
Această atitudine a Prinţului de Bismarck, cu deosebire când s’a pus totul in mişcare ca aniversarea naştere! sale să fio o serbare naţională, a cam supărat pe împărat, şi supănârei' sale T-a dat formă concretă, refuzând să bcuteze, noul ouiffaqat ou numele1 cancelarului de Ser.
Pe de altă parte îşi legea o,ontra aşa ziselor uneltiri revoluţionare este privită ia-rănşii; ou uu simptom.
Contra acestei legi, oare. în primul rând este Îndreptată contra socialiştilor, y;’a ridicat toută inteligenţa germană, oare
a vezut într’însa cel mai odios atentat contra libertăţel de conştiinţă.
*
Iată care este situaţiunea actuală din Germania. Un duel surd se pregăteşte între poporul german şi împărat, al căruia resultat de sigur nu poate fi de cât de favorabil acestui din urmă.
Discuţia ce va urma îft Reichstag cu legea contra revoluţionarilor ne va lămuri pe deplin asupra acestor evenimente grave.
Gordcin
ZIGZAGURI
O DESCOPERIRE
Un ziar din Capitală, a făcut o foarte importantă descoperire, menită să întunece gloria tuturor descoperitorilor trecuţi, prezenţi şi viitori.
Iu momentul, când de la o margine, la cea-laltă a ţărei toată lumea se Întreba, cine poate fi d-nul C. Cătuneanu, de la Buzeu, valorosul nostru confrate intervine, cercetează, descopere şi anunţă a-ceastă descoperire României nerăbdătoare, prin următoarele rindun:
L-nul C. Cătuneanu, nu este amicul nostru d-nul Ath. Catuneanu......
Mal categoric şi mal clar, nu se mal poate.
Aţi înţeles de sigur, d-nul C. Cătuneanu nu este d-nul Ath. Cătuneanu.
M’am Întrebat atunci, cine poate fi d-nu) Ath. Cătuneanu, căci ziarul in chestiune na ne dă nici o lămurire. ’MI am bătut capul toată noaptea, m’am gâudit, m’am lesgâudit şi cu ruşine mărtu-turisesc, că n’am putut ajunge la nici un rezultat.
Desperat, am îndreptat paşii mei spre redacţia ziarului în chestiune, şi am implorat redactorii Bă-mi vie in ajutor Un domn, probabil, cel care făcuse descoperirea de mal sus, iml răspunse cu an aer grav :
D-nul Ath. Cătuneanu ? Amicul nostru d-nul Ath. Cătuneanu ? Ei, bine află domnule, că d-nul Ath. Cătuneanu, nu este d-nul C. Cătuneanu.
Brum.
Memoriele Regelui
1 8 *7 o
Ca s£ earacteriseze situaţia,, Strat adaoga :
1) «Cu cât cunosc maî bine pefran-cesî, cu atât me conving mai bine că reputaţia lor de oameni politicoşî este usurpată,
«Lumea în general, chiar şi cea oficială, a devenit aci foarte lacomă, şi îndată ce a căpătat banii sau decoraţia ce doria, şi îndată ce numai are un interes material, ca să cultive o cunoştinţă, de obieeiu ii întoarce spatele. Asta se numeşte a Ii practic şi a ’ţî pricepe timpul. — Jurnaliştii mai cu deosebire au ajuns de o rapacitate uimitoare...
«Meiinet trimete de câtă-va vreme raporturi foarte favorabile asupra situaţiei în general şi asupra A. V. in particularii.
2(3 Ianuarie, 7 Februarie.— Camera în care Qogălniceanu dispune de majoritate, formulează o propunere de neîncredere contra guvernului, pretinzând că trei din miniştrii, nu şi-au obţinut funcţiunile in temeiul sistemului pepresentaţiv şi că prin urmare n’au încredere representaţiunei poporului. Dar moţiunea asta nu se votează!! nu se votează nici următoarea. «Camera n’are nici- o încredere în aplicarea sinceră a principiilor constituţionale din partea guvernului».
Cu ocasia desbaterilor chestiei dea se şti, dacă sesiunea trebue ori nu să fie prelungită, ministrul preşedinte, blesat de o Întrerupere, ia clopoţelul din mâinile preşedintelui Camerei, ca să tacă singur să tie ascultat. AtunCi adunarea se declară atinsă, in prerogativele eî şi părăseşte pala, într’o stare de aprindere mare.
Miniştrii Cantacuzen, Galitnaki-Ca-targi şi A. Goiescu îşi presintă demisiile prinţului, dar acesta ÎI trimite la primul ministru.
Propunerea de desairmare, pe oare Franţa a adreşat’o Prusiei, face să se vorbească mult de ea. Englitera a transmis această propunere cancelarului confederaţi unei germaniei de Nord, dar contele de Bismarck a declinat-o pe dată.
La Paris, după cum e informat prinţul Garol, sint-de părere că renunţarea la do la ţiu ne pentru prinţesă, <esie o dovadă strălucită de deşiriteresarea-I lirească, dar că totuşi a fost. o manifestare neoportună, de alt-fel, ataCu-rijie isolate contra primului riu-I vor face nici un neajuns, dar ar face bine
1) Franţuzeşte iu text-.
Şă ceafă, cum este in Franţa, o lege specială, ca să asigure respectul persoanei şi al dinastiei. Maî departe, sînt ar state pericolele reînvierii chestiei evreeşti-
27	Ianuarie, 8 Februarie.—Primul ministru, prinţul D. Ghica, şi-a prt-sentat demisia; e foarte necăjit din pricină că colegii lui nu ’î-ati remis demisiile Jor, dar le-au adus dea dreptul prinţului. Comunică demersul a-cesta Cameril, exprimîndu-î în acelaşi timp părerea sade rău,pentru vivacitatea-! din ajun.
După ce a întrebat pe preşedintele Camerei asupra situaţiunei, prinţul consultă pe A. Goiescu.
0 adevărată fierbere domneşte în o-raş. Prinţul Cuza a fost ales deputat in districtul Mehedinţi, a căruia capitală e Turnu-Severin, unde perechea princiară a fost primită aşa de strălucit acum două luni şi jumătate. A-ceasta e o demonstraţie copilărească, pe care prinţul nu o prea ea in samă. Oposiţia liberală crede că, după formele constituţionale, prinţul trebue să se adreseze ei, ca să formeze ministe-riul; dar felul cum a combătut pe prinţ, face cu neputinţă orî-ce apropiere cu ea şi e toarte hotărît, să nu cheme la guvern oameni, care ah îndrăznit să-l ameninţe. De altminteri, caută să intimideze pe p inţ cu tot felul de sgomote de atentate, ce s’ar urzi împotriva lui. Se zice că ar trebui să se ducă la cazărmi, căci se fac atrupamente ameninţătoare pe stradele principale. Dar prinţul Garol din contra se foloseşte de toate ocasiile, ca să se plimbe singur pe strade.
28	Ianuarie, 9 Februarie. Prinţul primeşte pe Ion Brătianu,— pentru întâia oară după un an de zile! A-ceasta declară fără ocol, că nu mal e ştăpân pe partidul său şi că ’I teamă ca Prinţul să nu se înstreineze din ce in ce de naţiune. Nemulţumirea pe lie-care zi câştigă teren şi încrederea in persoana prinţului e sguduită!
Prinţul Carol răspunde liniştit, că cu toate acestea trebue să facă pe Ion Brătianu răspunzător de tot ce vine de la partidul lui. Gât despre sine, prinţul are să lucreze tot-d’auna cum a-o dicta conştiinţa şi n’are să se lase,să fie intimidat cu ameninţări.
C. A. Rosetti n’a maî venit să vază pe prinţ,, dar continuă să combată cu violenţă actele guvernului, şi nu prea ţine seama şi de persoana suveranului ţărei. El cere, cu lot partidul lui, disoivarea camerei şi alegeri libere noul, nădăjduind că liberalii au să intre a tot puternici în adunarea viitoare, pentru că nu mai partidul a-cesta este organisat şi se pricepe să linguşească patimile mulţime!.
In Turcia sunt neliniştiţi de crisa ministerială din România ; le e teamă ca nu cum-va o disolvare să aducă iar pe Brătianu la cârmă.
De ani mulţi nu s’a văzut iarnă grea ca asta; Dunărea e aşa de îngheţată, că poci să treci cu sania peste ea.
Prinţul se sileşte să îndepărteze orice grijă de pripcesă, ca să-I menajeze sănătatea şi să’I iase fireasca-I veselie. De aceea, cât se poate maî puţin, îl spune de greutăţile actuaîe.
(Va urma.)
OAMEI8 Şl Ll ilU ltf
O I D El E
O gazetă din străinătate, face o propunere caritabilă, menită să îndulcească ceasurile de singurătate ale nenorociţilor, cari se chiuuesc pe paturile spitalelor. Ideea confratelui nostru din str'einătate, ni se pare oă merită să fie împământenită şi la noT.
Iată de ceT vorba.
Ziarele pot să’şî plătească şi ele oboiul loiy tn alinarea durerilor celor ctesmoşte-niţî.
In viaţa tristă şi monotonă a spitalelor, unde vremea se scurge aŞa de îneet( bieţii bolnavi, lipsiţi de distracţii, sunt cu desăvârşire lăsaţi în prada chinurilor lor, în prada negrelor gânduri alg minţel lor aprinse, surexcitate de boală.
Citirea ziarelor, ar fi fără îndoială pentru el un bine imens.
Ziarele ’l-ar laoe să reintre pentru o clipă, în agitaţia vieţeî din afară de curo îl desparte zidurile spitalului şi ar uita cu chipul acosta, durOToasa lor singurătate. Ziarele întreţinând între cel de a--fură şi sănilunilinchişl, o comuniune intelectuală ; acestora din urmă li s?ar pă-

www.dacoromanica.ro
9 APRILIE 1895
LUPTA
No. 2554
rea mal puţin penibil traiul lor stingher.
Şi mijlocul ca să li se procure gazete e foarte simplu.
Socotim că Direcţiunea căilor ferate, ar putea înfiinţa in staţiunile de drum de fer mal importante, cutii pentru scrisori destinate să primească jurnalele, ce călători, în de obşte, după ce le»afi citit le rup, sad le aruncă. In fie-care seară oamenii administraţiei spitalelor ar ridica gazetele şi le ar distribui bolnavilor.
Din aceste ziare, s’ar mai putea trage incă foloase, dacă strânse şi păstrate cu îngrijire s’ar vinde la sfârşitul anului ca hârtie maculatură. Suma obţinută cât de neînsemnată ar fi ea s'ar adăuga la fondurile din cari se întreţine spitalul.
Executarea propunere! confratelui din streinătate e foarte simplă, foarte uşoară; de sigur, ea va ispiti pe oamenii de bine, cari cugetă câte odată la durerile bolnavilor, ce zac înstreinaţl, uitaţi pe paturile spitalelor.
ALEGERILE DIN SERBIA
Belgrad, 19 Aprilie. — Opiniunea generală asupra resultatulul alegerilor de azi este că ele vor fi esenţialmente în favoarea progresiştilor. Se asigură că deputaţii numiţi dş coroană vor fi pe jumătate progresişti, jumătate liberali. Fostul preşedinte de miniştrii, D-nu Nicolajevicl, va fi probabil ales preşedintele scup3tinel, care se va întruni la Nisch la 22 Aprilie.
Curtea va pleca la Niş la 21 Aprilie.
TRACTATUL CHltNO JAPONEZ SI RUSIA
New-York, 19 Aprilie.—Se asigură din Washington ziarului World că cercurile bine informate sunt convinse că Rusia cunoaşte şi aprobă condi-ţinnile de pace dintre China şi Japonia şi că există o învoială între Rusia şi Japonia prin oare se asigură celei d’întâih o navigaţie liberă.
REVOLUŢIA DIN CUBA
Madrid, 19 Aprilie.—O depeşă oficială din Havana anunţă că insurgenţii au atacat satul Dosanigos; ei au fost respinşi; au avut 4 oameni morţi şi mal mulţi răniţi. s
Mareşalul Campos a transferat cuartierul seu general la Manzanillo.
New-York, 19 Aprilie.—După o telegramă din Havana, resvrătiţil au dat foc plantaţiunilor la Dosanigos şi au distrus două milioane de arobe de zahăr.
In provincia Santiago mai multe persoane au fost asasinate altele au fost maltratate de către resvr&tţii.
NOUL AMBASADOR RUSESC
Viena, 19 Aprilie. —Noua Presa află din Petersburg că se asigură acolo din sorginte sigură că contele Kapnist a fost numit ambasador la Viena.
RUSIA
Adunarea societăţeî slave de bine-fa-cere.—Noul proect financiar.
Petersburg, 19 Aprilie. — Ieri a fost adunarea generală a „Societăţeî Slave de bine-facere". Printre asistenţi se aflai! mitropolitul din PeterBburg cu Vicarii săi, ministrul serbiei, generalul Kirejtw şi d. Ko« maroif, redactorul ziarului „Swiet".
După ziarul „Birschewya Wiedomosti*, consiliul imperiului a aprobat în unanimitate proiectul care autoriseazfi pe ministerul de finanţe să încheie orl-ce transac-ţiunl financiare în aur. D. Witte a rostit un discurs demonstrând marea însemnătate
ALPHONSE BOUBERT
FAPTE DIVERSE
Iuliu Berton eşind din pasagiu! Ver-deau, trecu foburgul Montmartre şi o luă pe cea. diată! stradă ce văzu înaintea sa. Mergea încet, cu capul în jos, preocupat şi cu aerul undi om, oare se gândeşce la lucruri grave.
Trecătorii pe cari îl întâlnea in dru -mul şeii, se opreau un' moment, se uitau lung la dânsul şi fiind-că el purta părul mare, fie-care zicea în gândul seu : Iată un poet decadent.
De o dată simţi că o mână, se puse pe umărul seu; tresărind ca un om pe care ’l deştepţi brusc din somn sp întoarse cu un aer speriat şi vezu înaintea lui o fe-mee frumoasă, care ou un aer furios îl întrebă :
Ce cauţi aci? Ml-al zis să te aştept în colţul stradel Buffault.
Interpelatul .ridică capul, se uită Împrejur la case şi băgă de seamă oă eraţi pe strada Cadet,
AI dreptate! respuuse el rtefind ra’am înşelaţi Am confundat «strada.
AI confundat strada? Nu ţi 0 ruşine
a acestei măsuri, care este primul pas către întrebuinţarea monedei în bani în comerţul Rusiei
CURTOASIE BULGARO-SIRBO
Sofia 19 Aprilie. — Azi cu ocasia târgului din Zaribrod, care a devenit locul de întâlnire amical ai populaţiilor districtelor limitrofe bulgare şi sîrbeştl, mal multe trenuri de plăcere aă plecat din Sofia ducând o mare mulţime.
Afluenţa este de asemenea considerabilă din partea Serbiei.
INFORMATIUNI
Membrii clubului radical sunt rugaţi sâ iea parte la şedinţa obişnuită, ce va avea locfastă-zî Sâmbătă 8 Aprilie, în localul clubului.
ErI s’a făcut alegerea colegiului II Comunal la Giurgiu.
Lista guvernamentală a fost retrasă.
Lista liberală a întrunit 291 voturi.
Conservatorii vor contesta alegerea pe motivele următoare:
Biuroul a fost deschis la 3 ore p. m. în loc de la 9 ore a. m. după cum prevede legea.
Al doilea motiv estd că preşedintele biuroulul a fost delegat pentru a pre-sida iar nu tras la sorţi după cum prevede legea comunală.
Probabil că alegerea va fi casată.
Luni se deschid Camerele.
Primul proect, care va veni la ordinea zilei este legea minelor.
In privinţa tacticei ce vor urma liberalii, contrariu ştirăi date de un confrate, nu s’a hotărît încă.
Ideea retragerei din parlament pare părăsită, mai cu seamă, că dânsa n’ar putea influenţa câtu-şi de puţin, astfel că legea s’ar vota, şi liberalii ar remdne cu protestarea platonică, ca şi conservatorii, când cu modificarea constituţiei.
Lucrurile stau de o cam dată aci.
A X-a Aniversare a morţel Iul C. A.
Rosseti
A-zI se împlineşte zece ani de la moartea celui mal mare democrat al României, a lui C. i Rosseti.
Ca în toţi ani un pelerlnagift se va faee la mormîntul lui.
Ziarul Românul, ce a apărut a-zi, coprinde mal multe din scrierile lui.
Balul dat de Societatea domnişoarelor române la Teatrul ^Naţional în seara de 20 Martie trecut, a produs
6947 le! şi 40 bani beneficiu net. Comitetul organizator al balului ex*-
Srimă mulţumirele sale d-neî Paul şi -lui Gr. Mânu, care au dăruit Societăţeî mai multe objecte.
D-nul C. Mile, proprietarul ziarului Adevărul publică in ediţia a Il-a No,
de aseară, demisiunea sa din partidul socialist.
Motivele invocate de d-nul C. Mile sunt acelea, pe cari no! le-am dat deja de erî, şi anume moţiunea votată de congresul socialist prin care se blama purtarea d-sale de a fi cumpărat Adevărul, făcând ast-fel o concurenţă materială şi morală a ziarului socialist.
D-nul Mile îşi rezervă dreptul dea continua activitatea socialistă, «fără ştampila şi eticheta consiliului general al partidului social-democrat» condus de dl. Ioan Nădejde şi cel-l-alţî.
Mâine Duminică 9 Aprilie se va face la Botoşani alegerea pentru scaunul
să minţi ? De ce nu spui cinstit, că veneai să întâlnesc! o altă femee. Eram sigură că tu me înşeli.
Trecătorii se opriseră să asculte.
Iuliu rîzând voi să ia braţul tinerel femei.
Nu fii proastă Adelo. Cum ’ţx vine în cap idei d’aslea. Te asigur că nici na ştiu cam se face că am ajuns pe strada asta.
Minţi! strigă ea supărată. Dute la cea-laltă. Adio. Şi o luă repede înainte lăsând pe bietul Iuliu ou gura căscată.
Eî şi! Atâta pagubă! Nu me iau eu după line zise în gândul seu Iuliu. Şi încet cobora strada. Ajungând în dreptul berăriei Pousset se aşeză pe terasă, ceru ceva de băut, întrebându-se cum şl-ar putea petrece mai bine seara.
Iuliu Berton, om de 25 de ani, comis, pentru a avea o ocupaţie, căci cu cei şease mii de lei rentă, putea să se dispenseze de ori-oe slujbă, era un băiat liniştit care ’şl aranjase viaţa regulat şi era foarte mulţumit
De la 10 la 12, la biurou, de la 12 ia 2 aperitif, dejun, cajloa; de la 2 la 5 la bilirod, la 5 apentit.
De trei ori pe săptămână prânzea în familie; Luni la părinţii luî, MerourI la bunica sa, Yinerl la o mătuşă bătrână, teribil do surdă dar care ’l adora şi era hotărâtă să-I lasă toată averea. In cele L-alte zile potreoea serele cu amanta lui.
Era într’o Marţi şi trebuia să se întâlnească cu densa în colţul stradel Buffault. Cum draou uitase, aici ol nu-şl esplloa,
de deputat, rămas vacant în urma punerii sub interdicţie de Tribunal a fostului deputat Hetmezifi.
Candidatul opoziţie! nu e hotărit încă, al guvernului este primarul local, d-1. Silion.
Luni seară membri! «Societăţeî Presei» sunt convocat! a se întruni în localul Clubului, din Calea Victoriei.
La ordinea zile! cestiun! importante.
Nu ne ’ndoimj că toţi ziarişti! se vor grăbi să asiate la Întrunirea, în care se vor discuta ceşti uni, car! privesc de aproape interesele ingratei lor profesiuni.
Azi, la ora 3 p. m. consiliul Comunal al Capitalei va ţine şedinţă, ce trebuia să aibă loc ieri, dar care a fost amânată din causa sprbătoareî.
«Monitorul oficial» de azi coprinde înaintările făcute în corpul de ingineri şi conductori, din serviciul ministerului de lucrări publice.
De oare-ce nici o contestaţie nu s’a făcut, ministrul de Interne, a validat alegerile comunale din Bârlad, Consiliul s’a şi constituit.
D. Lascar Catargiu a sosit în Capitală. D-sa va asista la Te-Deumul ce se va oficia astăzi la Mitropolie cu pr lejul aniversărel naştere! Regelui.
Azi fiind şi aniversarea naştere! regelui, un te-deum se va oficia la Mitropolie, la care va asista familia regală, precum şi autorităţile civile şi militare, şi corpul diplomatic.
Pe strade se ved ici şi colo câte un drapel.
Seara un prînz de gală se Va da la palat.
Ieri s’a închis la Brăila congresul societăţeî corpului didactic.
In urmă a avut loc tradiţionalul şi inevitabilul banchet.
La ediţia II vom da mal multe a* mănunte de Ia şedinţele congresului,
Conjunctivita în armată
Boala de ochi (conjunctivita) face progrese îngrijitoare' in garnisoana Galaţi.
Actualmente [sunt bolnavi 100 vie soldaţi in cazarmele de la Ţiglina, la spitalul militar din strada Mihaiu-Bravul 160, iar pe la diferitele corpuri vrem 200, ast-fel, că aceştia fiind în contact liber, propoagă boala prin ulaţie.
redem, că ar trebui luate măsuri energice, şi în aceasta ue unipu în totul părere! Liberalului Qălăţean, după care luăm cele de mai sus.
Au eşit de sub presă şi se află de vânzare la toate librăriile :
Tată celebra drfttnă a lui Auguste Strindberg, tradusă d«e Quintus şi Namuua, nişte tineri şi talentâW publicişti.
Preţul 1 leu.
*
D na Laura Vampax soţia confratelui nostru d. Eugen Vajan, a publicat intr’un frumos volum nuvelele sale sub titlu Nou!
Volumul conţine o serie de nuvele din care sunt multe foarte bine scrise. Dintre scriitoarele noastre, d-na Laura Vampa, promite foarte mult.
Clima sept£mânei a 15-a
{De Luni 8 până Duminecă	Apri-
ftie i895 st. n.)
Săptămâna ce trecurăm a preseutat o perioadă însemnată de căldură. Zile cu tim-
E1 bău o înghiţitură şi-şi zise din nofi :
Ce pacat că Adela s’a supărat. Ce me fac eu toata seara? Aci e chestia.
Plecă la masă. După masă luă o cafea bău un bock şi luă drumul spre Adela.
La“9 oeasurx ea nu venise încă.
Eram sigur, se gândi el plecând spre Moulin Rouge unde se înfiinţa pănă a doua zi dimineaţă.
După dejun pe când îşi citea jurnalul, în lipsă de alt-ceva mal bun de făcut, linul din faptele diverse ţî atrase a-tenţiunea, se spunea acolo că o tânără fată de vre-o două zeci <ie ani s’a arun- ' cat în Sena şi oă cu toate îngrijirile ce’I s’a dat nu a putut fi readusă la viaţă. Ca signahnente se dedeafi următoarele : blonda, îmbrăcată cu un corsaj roş vărgat cu alb, fustă albastră şi cingătoare de piele. Corpul fusese transportat ia Morgă.
Un nor trecu pe dinaintea ochilor lui Iuliu.
Dar...după cât se vede e Adela I es-
olamă ei.
’ŞI lua pălăria şi eşi din, casă, luând drumul aproape ir» fugă spre locuinţa A-delel. Aoi află că ea nu venise acasă din ajun. Nici îndoială nu mal rănfiinoa ou supărată peste măsură se arunoase în apă Iuliu luă o trăsură se dusă la Morgă spre a vedea cadavrul el, dar oorpui reclamat de mumă fusese ridicat de aci.
Desperat, eşi din lugubrul monument şi rătăci pe stradă, aouzftndu-se necontenit in sine-
Ce nenorocită întâmplare. Toată viaţa va avea remtişoărl de oonştiiâţă, E ade*
1 pul recoros au fost Marţi şi Duminecă I când a plouat.
| Zilele din mijlocul săptămâna! afi avut | timpul cel mal frumos şi cald.
] Vineri’ termometrul a ajuns la Bucureşti | până la 23 grade. La Focşani aă fost 26 | grade de căldură. In Moldova de sus şi în unele localităţi din Muntenia aă fost puţin I îngheţ în câte-va zile.
Ca şi la Bucureşti in întreaga ţară ziua de Duminecă a fost cea mal recoroasă cu un timp posomorât şi ploios. Ploaia a fost abondentă şi în zilele de Marţi şi MercurI, mal ales în Muntenia. In Moldova de sus a nins Marţi, Mercur! şi Duminecă. Marţi zăpada a fost viscolită.
Timpul fiind în mare parte frumos şi senin. Soarele a strălucit la Bucureşti 58 de ore.
Marţi şi Duminecă el nu s’a arătat de loc. Ventul dominant a fost cel de la N E, care a bătut tare în zilele de Marţi, Sâmbătă şi Duminecă.
Barometrul a variat mult în cursul săptămânal. O descreştere bruscă a avut loc de Joi până Vineri.
Vegetaţiunea a înaintat mult. Muguri jîn general sunt desfăcuţi. Zarzărul, Prunul, Porumbarul etc., au florile deschise. La mulţi arbori frunzele sunt bine desvoltate.
Institutul Meteorologie
TELEGRAME
Madrid, 19 Aprilie.— Regina Regenta a dat zece mii de pesetas pentru victimele încrucişătoruiul „Regina Regenta*
Ziarele preocupate de cuceririle Japoniei, preconisează o înţelegere cu toate puterile europene
Simla, 19 Martie.— Consiliul vice-regai a discutat erî chestiunea Tchitral; ci a decis să negocieze cu Umra Ehan. Deci-siunile vor rămâne Becrete până la aprobarea lor.
Hamburg, 19 Aprilie.— Bancherul Edel Bthrens, şeful casei Behrens fils, a murit.
CHOilCA FANTEZISTA
DISCURSURILE FUNEBRE
Până aoum, oând eram supăraţi şi voiam să ne descreţim fruntea, să rîdem,— ne duceam la teatru când se juca vre-o comedie cu haz, ceteam o gazetă umoristică bine scrisă, sau o gazetă serioasă prost scrisă. Astă-zl lucrurile s’au schimbat.
Cine vrea, să se tăvălească pe jos de râs, să se ducă la cimitir s’ascaite uu discurs funebru.
Ce sunt discursurile funebre ? De cine au fost ele inventate ? Răspunsul la a-ceste întrebări e greu, peste măsură de greu.
Ştim dm Istone, că popoarele vechi, a-veau un cult deosebit pentru morţi; in toate legislativele lume! antice, se prevede cele mal riguroase pedepse, pentru aceia, earx profanează mormintele.
De aici conchidem, că discursurile funebre această impie tortură a răposaţilor, are o origină mult mal recentă, mal modernă.
„Nimica sfânt» e deviza brutală şi sa-criligjp a secolului a! nouă-spre-zecelea. *
Cel care şl-a propus să rosleaseă «c£-te-va cuvinte bine simţite* în faţa groa-pox decedatului săi! prieten,—are în tot-4’a-una grija să-şi facă o toaletă severă : potrivită ou împrejurarea, redingotă Încheiată mjlităreşte pălărie neagra, mâna tn care ţine lugrubul mftnusorjs, îumânu? şată în negru.
înfăţişarea sa e sinistră, ochi! plânşi, părul sbârlit cu îngrijire; iar glasul său tremură de emoţie,—când după ce şl-a plimbat privirele-x triste asupra «jalnicei adunări",—grăeşte patetic :
Acela,—care a fost odată Ghiţă,— nu mai e; s’a stins, cum se sting stelele in zori de zi, cum se veşte-
vărat că dânsa se supărase fără motiv, dar trebuia să se iea după dânsa să o împace. De sigur că cea ce a exasperat’o a fost idiferenţa cu care a tratat’o, ce încurcătură şi ce nelinişte sufletească va avea cel puţin şease luni de acum in colo. Biată Adela !
Monoiogând ast-fei ajunse pe bulevard. Era tocmai ora de a lua un aperitif. Luă un absint şi prietenilor cari’l întrebară causa supărării iui trebui să le spue trista istorje,
Bietul iuliu, ce supărat trebue să fii, zise unul.
Adela sărăcuţa de ea. Ge păcat., suspină altul.
Lut Iuliii ÎI venea să plângă. Se sculă de la masă strânse mapa prietenilor sel şi se duse să prânzească la mătuşa lui, întrebându-se sum va explica aerul s6fl lugubru.
Pretextă o migrenă caro îl dădu dreptul de a pleca de vreme acasă.
Trist şi abătut sui încet, încet treptele celor trei etaje, deschise uşa de. la intrare aprinse un chibrit şi se îndreptă spre uşa odăel de culoare.
Do odată scoase un strigăt şi rămase îinpetrlt jn pervasul uşeî. Lampa era a-prinsa şi la lumina el, aşezată lângă sobă, Adela intr’o roche albastră, susea. Se sculă şi surâzătoare veni înaintea lui Iuliu cu braţele întinse.
— Ce.... îngână el speriat.... tu eşti?... Nu te-al înecat Nu le-a luat pe tine mamu ta de la morga ?...
Ea ’l privea mirată, apoi târându’l Îu-nSuntru ’l luS do gât,
jesc florile şi iarba de pe câmp etc. etc,
Cam acesta, e în deobşte exordiul discursurilor funebre; după aceea trebuie neapărat, să urmeze câte-va reflecţii filozofice asupra vremelniciei vieţi omeneşti, şi—aproape de sfârşit, să se ridice în slavă meritele răposatului.
Mortul.—de ar fi fost el în viaţă escroc, plastograf, bandit;—in discursurile funebre e în tot d’a-una înfăţişat ca .-«wn excelent părinte de familie şi un brav cetăţean, care ’şi-a câştigat stima şi dragostea celor cari l’au cu-noscut*.
Diapasonul voce! oratorul uî merge crescendo ; la peroraţie atinge note extra-or-dinare, cana se adresează către rudeie mortului:
Plângeţi, inconsolabilă Doamnă, plângefl, sărmani orfelini, destinul a fost crud cu voi /...
Şi inconsolabila se boceşte, orfelinii plâng, oratorul însu-şl plânge de se prăpădeşte. ♦
Când va dispare oare, acest macabru caraghioslâc din moravurile noastre ? Ce avem cu morţii oameni buni, de ce uu-I lăsăm în pace ?
E timpul, sobotesc, ca toţi să lăsăm * cu limbă de moarte urmaşilor noştri porunca aceasta : să nu ni se ţie discursuri funebre că vă desmoştenim !
N amâna
PACEA CHINO-JAPONEZA
Public**.» tractatului
Tokio, 19 Aprilie.— Nischinisch 1-simbun punlică condiţiuniic de pace Chino-Japoneză.
China recunoaşte independenţa Coreei; cedează Japoniei insula Formosa, insulele Pescadores, şi teritoriul de la sudul îmbucătureî Iul Lian, până la îmbucătura Iul Jalon, împreună cu Yinkow, Nintschwang, Haitscheng, Kii Jentcheng. China va plăti într’un terme 1 de 7 ani o indemnitate de 200000000 de tasta. Acordă Japoniei clausa naţiune! celei mal favorite, dreptul de navigaţie ,pe Chung-Chiang şi în apele 8utchan şi Hong-Kong, liberul import al maşineior i a altor articole de comerţ sl drep-ul de a stabili fractoreril.
Tratatul de comerţ dintre China şi Japonia se va încheia pe baza tratatelor cu cele-l-alte naţiuni. Supuşii Chi-nejl cari locuesc Japonia vor fi supuşi juridicţiunel japoneze, pe când Japonia se va bucura în China de dreptul de exteritorialitate.
Japonia va ocupa Wei-Hai-Wei ca garanţia plăţii indemnităţii de resbel; o parte a cheltuelilor de ocupare va fi ih sarcina Chinei.
New-York, 19 Aprilie. — World a-nunţă că ţarul a aprobat toate întreprinderile japonejilor. Dacă vre^o putere oare-care o să încerce să să im-edicş executarea programului japonez, usia o să vie în ajutorul Japoniei.
ŞTIRI TEATRALE
DIN PITEŞTI
De câte-va zile a sosit in Piteşti trupa dramatică compusă din 15 persoane de sub direcţiunea d-lul Z. Burienescu. Până azi a dat în sala „Uklar* trei repxeseittaţii: Fata aerului, Viaţa de Cafă-chantant şi Ovreica îngropată de vie.
Ţrupa se află constituită, graţie neobositului el director, din artişti ale cărOr talente sunt resemate pe studii.
Aci avem pe d-nii Bellianu, Scărlătescu d-na Mihăilescu, d. S. Aurelian d-na Scâr-lătescu, d-na Venian. Insă ceia ce a mirat mal mult publicul este d-ra Leonora Bu-lienescu despre al cărui nuiqe ca artistă diletantă, mărturisesc că n’aozisem încă. D-sa are o dicţiune bună, joc natural şj
—	Ce tot spui tiţ acolo de îneourl şi 1 de morgă. Se cunoasşte că eşti după masă...
Se vede cât de colo...
Iuliu căzu pe canapea. Adela se aşeza lângă el.
—	Mi se pare că vise*, zise el.
—	Dar ce e ? Ce s’a întâmplat.
Atunci Iuliu îx povesti istoria pe care
0 clise la fapte diverse in gazetă.
—	Proasta me crezi, — îl zise ea râzând.—Eram sigură că ax să vil la mine aseară şi d’aia n’ain venit acasă. Şi fiind că sunt lata bună am venit astă seară eu la tine. Eşti mulţumit ?
Hi îl luă capul între mâini şi o sărută de nepişinigrate prl.
—	Mal me întrebi. Dar de al şti prin câte emoţii am trecut ’ml-al plânge de milă. Să fie al dracului cine o mal citi ia viaţa 1»! fapte diverse de prin gazete.


www.dacoromanica.ro
9 APRILIE 1895

LUPTA
ir.i^v'^°linaCTWiag5Tirw;P<awwwe»^s^aTnwcyţiBtgi^Bij^i’ţ^as£ţgjgţfgg^^
No. 2554
foarte vloae în scenă. Sânt convins că prin-tr’o muncă serioasă, calea de artistă i se va deschide. De altmintrelea a găsit în părinţii săi d. şi d-na Burienesca nişte mentori nepreţuiţi.
La toate representaţiile sala Bra înţesată de public.
Spectator.
*
Sâmbătă 16 Aprilie se va da la teatrul Liric piesele: Avarul, comedie în 5 acte şi Jean Mărie, dramă într’un act în beneficiul d-nel Maria Hagiescu.
D-na Aristiţa Romanescu dă concursul său la aceaBtă representaţie.
♦
O trupa întreagă compusă de societarii în activitate al Comediei franceze în cap cu Coquelin Cadet, însoţit cie Prudhon, Boucher, D-ne Ludwig, Bertini, Per-sons, e aştep:ată în Bucureşti, unde va da patru reprezentaţiunî.
Pentru prima oară o asemenea ocazie se oferă publicului nostru.
Aceşti societari ai Comediei franceze, profită de sărbătorile de Paşti pentru a veni direct la Bucureşti de unde se vcr înloarce la Paris. Toţi artiştii sunt corifei foarte iubiţi de publicul din Paris şi Londra
D-na Ludwig uneşte frumuseţa cu un raare talent; D-şoara Bertiny e asemenea graţioasă şi cât pentru încântătoarea d-na Porsoons, celebritatea ei artistică este destul de bine stabilită.
Această trupă într’adever extra-ordi-nară a format un repertoriu foarte interesant şi alcătuit ast-fel în cât ori şi cine va putea asista la reprezentaţiunele ei. Mumele vor putea conduce pe fiicele lor de oare-ce e bine ştiut că toi ce e scabros e interzis la Comedia franceză.
Reprezentaţiunele sunt fixate pentru 13, 14, 15 şi 18 Aprilie.
Biletele se găsesc La Agenţia Teatrală, hali de V IndApendance Roumaine, piaţa Teatrului.
0 ARESTARE DE SENSAŢIE
Socoul, 19 Aprilie.—Ministrul Coreei in China, care s’a lepădat de funcţiunii sale, a fost arestat erl. Căuşele îrestărel sale nu sunt încă cunoscute.
TOT CDMSATUL „REGIM REGENTA”
Madrid, 19 Aprilie.—O depeşă a consulului Spaniei la Gibrallar spune că un Steamer englez a sosit cu stricăciuni în urma unei ciocniri cu un obstacol sub-ma-rin, aproape de capul Canales. Se crede că stricăciunile au fost pricinuiţi deîncrucişă-torul „Regina Regentă* care e înecat. Ministrul marinei a trimes o corabie de res-boiu ca să caute locul, spre a împedica primejdiile navigaţi unei.
FRANŢA
Căiătoria preşedintelui la Hâvre
Le Hâvre, 19 Aprilie. — U. Făure a visistat încrucişătorul ehgles „Australia*; 1 s’afi făcut onorurile suverane. Comandantul l-a oferit un banchet; el a ridicat un toast mulţumind preşedintelui pentru visita sa pe bord asigurându-l de adâncile sentimente de amiciţie pentru Franţa.
D. Faure a răspuns pş englezeşte şi a mulţumit Engliterel că a trimis încrucişătorul, „Australia*, a cărei frumuseţe a lăudat’o.
Preşedintele a visitat apoi încrucişătorul frances Jean Bart.
In timpul dimineţii a visitat spitalele unde a stat de vorbă în mod familiar cu bolnavii, apoi asilurile de copil, unde a distribuit jucării ajutat de d-na Faure.
Preşedinţele a fost aclamat pretutindeni în mod călduros.
REZULTATUL ALEGERILOR DIN SERBIA
Belgrad, 20 Aprilie.— Alegerile pentru Scupştina s’au făcut în toată ţara în deplina ordine. — Guvernul a obţinut o majoritate enormă.
In câte-va distriote liberalii au luat parte şi ei la alegeri.
EDIŢIA
Ultime Informaţii
Din Giurgiu.
Am dat deja la ediţia I rezultatul alegere! colegiului al II-lea comunal din Giurgiu.
Acum putem să dăm şi următoarele a-mănunte:
Opoziţia luase măsuri serioase, oa să împedice pe guvernamentali, de a pune stăpânire pe looalul de vot Toţi bivolarii eraţi concentraţi aşa ca oameni lui Du-mitrescu-Caston aii fost siliţi să se retragă
Din pricina luptei dintre ambele tabere, biuroul nu s’a putut deschide de cât tocmai la oru 3 p. m.
*
La sfârşit, după ce s’a proclamat rezultatul votului d-nii Ulubeanu şi Dimi-triu, şefii conservatorilor desidenţî aii vroit să semneze împreună ou d. Epu rescu, telegrama oe s’a udresut d-lul D. Sturdzt. prin cufu i se anunţa tfiumful
D. Epnrescu însă le a declarat, că nu poate să primească aceasta, de oare-ce lista care a triumfat era pur liberală.
Şi d. Epurescu a semnat singur telegrama.
*
Până acum nu se ştie ce se va face la balotagiii. E probabil însă că liberalii îşi vor menţine lista lor. D-nii Ulubeanu şi Dimitriu, s’ar mulţumi în schimbul concursului ce vor da liberalilor, să li se garanteze două locuri la alegerile viitoare pentru cameră. Să zice însă, că liberalii Io pretinde să intre in partidul lor.
Din laşi
Corespondentul nostru din T.-Fru-mos ne scrie că ieri s’au aprins mal multe coşare cu popuşoî de pe moşia Buznea, proprietatea fraţilor Leon şi Albert Daniel. Moşia se ţine în arendă de d. Marcu Gutman. Pagubele sunt mari. Numai o parte
din coşare erail asigurate.
*
A treia zi de paşti s’a făcut botezul în religia creştină a d-lul Leon Apotheker, doctor în T.-Frumos.
Ceremonia s’a făcut într’o sală a clinicelor din localitate. Naş a fost d‘ doctor Leon Sculy.
Convertitul a primit numele de Niculal. Dânsul e originar din Iaşi, unde un frate al săO ie intendent al spitalului israelit.
*
Erl la ora 2 a început la hotel Binder întrunirea comitetului însărcinat cu organisarea clubului juni-misto-conservator. In această şedinţă se va lua o hotătâre în chestiunea localului clubului şi se vor vota statutele acelui club.
Prefectul judeţului va pleca la Bucureşti Duminică, pentru a regula de acord cu miniştrii Carp şi Catar-giu ziua inaugurărel clubului, la care vor participa şi aceşţl doul bărbaţi de stat
*
La întrunirea de eri de la primar s’a discutat exclusiv chestia abatorului şi a feredeulut D. Valescu a asistat la o parte din această şedinţă. D-sa a declarat că este dispus la caz de trebuinţă a face şi planurile de execuţiune trebuitoare pentru baia turcească obHgându-se să le gătească în 2—3 luhi.
♦
D. Eugen Ionescu a pus o chestiune prealabilă. D-sa refuză de a discuta orl-ce soluţiune relativă la marele lucrări până ce mal întâi Cu cu nu va fi înlocuit, orl-ce sch luţiune e inutilă dacă e vorba ca tot actualul inginer şef să conducă lucrările.
La această idee s’aQ raliat d-nii Nicolaide Bălăceanu, Răşcanu şi e foarte posibil ca doua trei zile Cucu să fie desărcinat din funcţiunea de inginer şef.
Primindu-se mai multe denunţări contra şefului de vamă de la Dorna (Suceava),, dl. Gănescu, inspector vamal, a plecat în anchetă în localitate, miercuri seara.
Se vorbeşte de delapidarea unei
mari sume de bani.
*
Luni se deschide a treia sesiune a curţeî cu juri pentru jndeţele Suceava* Neamţ şi Bacău.
Vor presida, dd; Donici, Vrăn-ceanu şi Hinna.
(Jurnalul)
Inundaţiile din Serbia, Ungaria şi Bulgaria.
Temesvar, 19 Aprilie.—Insula Dunărei, Adakale. locuită de Turci, este cu totul inundată. — Locuitorii s’au refugiat pe meterezurile foasţeî for-tăreţî. — Vechea moschee ameninţă să se dărâme; miseria este foarte mare.
E temere de foamete şi pe fermul sârbesc care este cu desăvârşiri inundat-, populaţia fuge în interiorul Serbiei.
Sofia, 19 Aprilie.—Ziarele afle din Widin cu data de 5 (11) Aprilie ca apele Dunării au acoperit partea joasă a oraşului; lucrările provisomi de apărare în contra inundării, construite de trupele, au cedat violenţei apelor. — De la acea dată nu mai este nici o ştire, pare deci că a trecut primejdia.
Cutremurele din Austria.
Laibach, 19 Aprilie. — Patru- cutremure uşoare ae pământ s’au simţit de ieri după amiazi.
Satul Vodici este aproape cu desâ vârşire distrus mai multe alte sate, dintre care Sagora, axi suferit stricăciuni grave,
Din Bacă ii ni se comunică că erl s’a găsit cadavrul unui individ Înecat în Trotuş.
Identitatea cadavrului nu a fost încă stabilită.
Apele Dunărei continuă să crească.
La Olteniţa creşterea a fost puţin simţitoare.
La Călăraşi creşterea a fost de 30 c. m.
După cirm am anunţat congresul Corpului Didactic, care sa ţinut la Brăila, a fost deschis Mercurea trecută
Profesorii au fost întâţnpinaţl la gară de toate autorităţile civile in frunte cu Prefectul judeţulu.
Pe toate stradele principale erau arborate drapele tricolore.
Prima cestiune pusă in diseuţiune a fost acea de a ‘e stabili dacă este nevoe de o clasa pregătitoare pentru intrarea în şeoalele secondare.
Cestiunea a fost discutată două zile şi părerea majoritate! din congres a fost că o clasă pregătitoare nu e necesară, Insă ar trebui uşurat programul clasei I secondară pentru a stabili o legătură intre materiile de studiu al celor 2 clase, cea din urmă primară şi l-a secondară.
S’au citit mai multe telegrame de felicitare între earî una din partea Regelui şi alta din partea Ministrului de Instrucţie.
ţjn amic ne comunică o veste surprinzătoare fientru lumea literară.
D-nii Gherea şi Vlahuţă s’au împăcat.
D. Gberea, se zice, că ar fi făcut deja o vizită directorului vVieţeî».
Cine a urmărit discuţia şi polemica înverşunată urmată de vre-o câtă-va vreme între direcţia literară, represen-tată de d. Gherea, şi intre cei de la «Vieaţa» pot înţelege cât de semnificativă este această veste.
EPITROPIA GENERALA
A
Casei Spitalelor şl Ospleillor sf. Sptrldon din Iaşi
Face cunoscut că în ziua de9Maiu a. c. erele 2 p. m., se va ţine In Camera Epitiopiel Generale diri Iaşi, li-citaţiune publică orală pentru vinderea spre exploatare a următoarelor parchete de pădure pe comptul d-lor antreprenori caro nu au plătit câştu-1 ile şi anume:
1)	Exploatarea a 23 hectare 0160 m-p., din pădurea CosmeştI-Lunca, judeţul Tecuciu.
2)	Exploatarea a 105 hectare 4364 p. m., din pădurea Coţofăneştî, judeţul Putna, şi
H£3) Exploatarea a 560 stânjeni cubî lemne de foc aflători in parchetele de la pădurea Blâgeşti Seria Bnda, judeţul Bacău.
Exploatarea se va face în exerciţiul şi periodul începător din iarna anului 1895 şi conform art. 33 din contract.
Licitaţi unea se va ţine conform art. 68-79 din legea comptabilităţeî generale a statului.
Concurenţii sunt invitaţi a se pre-senta in acea zi însoţiţi de garanţii in numerar sau efecte publice.
Condiţiunele generale cum şi cele speciale se pot vedea în toate ziielede lucru în cancelaria serviciului administrativ al Epitropieî generale.
No. 1469 7 Aprilie 1895
FURNISORUL 0URŢII RE (JALE
:f'_ int O'V^vis:
CALEA VICTORIE! 61 ?i 102 *t\*i	ii vrv, <•«<•.
BURSA DE BUCURESCI
Cursul de la (8) 20 Aprilie 189$
Consiliul sanitar superior a terminat aseară instrucţia pentru facerea lucrărilor medico-legale.
Studierea acestei instrucţiuni a o-cupat consiliul 7 şedinţe.
Reamintim cititorilor noştri că as-tă-seară, Sâmbătă, se va juca la Teatrul Naţional în beneficiul d-luî Ni-culescu şi al d-nelor Gănescu şiLan-geais, piesa Milionul comedie în 4 acte tradusă de d-nu Niculescu.
50/„ Renta r. p.. 1003/$ 50/„ Renta am, 98f/« 5!</o	„ (92—93) 100
6d/o n am. ... 95 6®/o Oblig. rur. .102 /* Pensiuni. .... 285 50/o Obl. c. Buc. 96 6»/o „ (1890) . 97 6O/0 Fonc. rur . . 923/ţ 5#/'o	„	urb. 102
5%	„	. • • 89V*
50/0	„	„ Iaşi 80»/,
6°/0 Obl. bazalt . 98
Banca Naţ........1535
Acţ> B- Agricole . 133 Dacia-România... 414
Naţionala..........435
Patria ............115
Construcţii .	. . 139
SCHIMB Londra . 25.33.31
100.40.20
Paris
Viena . . Berlin . . Belgia Scont B. a. Avans „ v.
„ C. dep.
207. 123.80.70 99.50 8 7
7‘A
Duminică 9 Aprilie se va juca pentru prima oară la Teatrul Naţional, Vinovat dramă de R. Voss, in beneficiul talentatului art,st d. C. I. Not-tara.
Nu ne îndoim că publicul va asista in număr mare la această representaţie, atât pentru că se dă in beneficiul d-luî Nottara, cât şi pentru că piesa ce se joacă e una din acelea care a tăcut mult sgomot în străinătate.
0 nouă imfamie Ungurească
Pr oces de presă contra *Dreptăţei».
Foile ungureşti din Temişoara, aduc ştirea că procurorul Go.isdu, ar fi intentat acum de curând trei procese de presă contra «Druptălel». Articolele încriminate ai- fi: „15 Martie* din No. 51, «Monumentul Iul Iancu» din No. 56 şi «Scopul Ion; din No. 62, publicate ca articole de fond.
ULTIME TELIIGIIIlllE
(S&rvieiul particular al „Luptei11)
Berlin, 19 Aprilie.— Se asigură că în-crucişâtorui Alexandrine/ venind din Asia Orientală a primit ordinul de a merge îndată la Tanger.
Sofia, 19 Aprilie.— Ambasadorul Germaniei ia Constautinopol prinţul Radolin, care merge la Viena, a trecut in timpul dimineţei prin gara Sofia, a fost salutat in numelejprinţulul, de contele Foras, mareşal al curţii şi de contele de Bourboulon, măiestru de ceremonii.
Viena, 19 Aprilie.— Se scrie din Con-stantinopol „Corespondenţei politice că aghiotantil onorifici ai sultanului, Goltz-Paşa şi Kamphoeweuer-Paşa ah fost numiţi mareşali.
Roma, 19 Aprilie.— Ştirile privitoare la noul cutremure de pământ în Sicjlia şi la dărâmarea mal multor case suut falşe.
PETRECERI
Pătatul Ateneului.. Marţi 11 Aprilie 1895 primul concert dat de d. Alfred Rei-semauer celebrul pianist.
Biletele se găsesc la magasinul de mu-sică Gebauer şi seara la casă.
Teatrul Lyric. Trupa Franceză va da Duminică 9 Aprilie în beneficiul d-lul M. Ganjr Les surprises du Divorce comedie în 3 acte de A. Bisson şi A. Marş. Aceasta e ultima representaţie a trupei.
De vânzare
Moşia PRIBEŞTU din jud. Vaslui în întindere de 1175 fălci* pământ de I-ia calitate, din oare 315 fălci pădure, 600 fălci loc do arat, 125 fălci fâpeţ, şi res-lul imaş; cu toate acareturile trebuitoare.
A se adresa pentru condiţiunl direct la d-na Contesă Elisu Balş în laşi str. Romană 41, sati ta cus de abspnţh la d, avocat Vasile Blefterescu, laşi str, sf. 8iiv» No, 12.
www.dacoromamca.ro
CORNELIA CHERNBACH
Doctor îu medicina
Medic secundar în serviciul special de jjji boale de femei în spitalele Eforiei.
EĂ
Ct n sultaţlunl pentru boale de femeţ şi copil.
27 STR. DYONISfE
Dr.ST. OLCHOWVSK'
S’A MUTAT
CALEA CĂLĂRAŞILOR No. 16.
Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara.
Ce Vânzare
• UN LOC, Strada bis. Antim 56, colţ Cu strada Mor feti, Bucuresci.
A se adresa Str.. Morft’u 23
flp înnhiniâi de la Sf Gh’or«he
L/O lirUfJlf Iul viitor casele cu No 133 din str. Stirbey-Vodă, compuse din 4 camere pentru stăpân, trei dependinţe pe galerie, pivniţă spaţioasă pe bolta de zid şi o altă pivniţă pentru conserve, magazie, bucătărie şi şopron, având şi apa în curte. Intormaţiuni la d. loan S. Rădulescu. Btr. Stirbey-Vodă 180 sau la d. doctor Drâgu-ănescu, str. Sf Spiridon, 2. Icoana).
iLiisrTJdşrciTJ
Subsemnatul fiind informat că sora mea Monahia Menlania Stavri din Monastirea Ciorogârla, voeşte să pună în vânzare cele doue rânduri de case din strada Silivegtru No. 14 din Capitală (Bucureşti). Aduc la cunoştinţa onor. amatorilor că la acele case mal Bunt si alţi moştenitori, şi cumpărarea lor va fi fără nici o valoare pentru d-nii cumpărători.
Cu toată stima
COSTACHK STtVRI
▲cum in judeţul Prahova, Plaiul Peleşiu, comuna Predeal, cfiutnul buşteni.
DR ŞAABNEK TUDORI
s’a mutat
No. 26, strada Sălciilor, No. 26 (lângă cas de B&natate)
D-r. Zeligher
Sta mutat Str. Carol, 15 ConsultaţiunI pentru boale interne şi sifilitice de la 2—4 p. m.
D-R THOMESCU
Profesor aupl. de clinică infantilă Medic-şef al spitalului de copil
No. 16, — Strada Italiană. — No. 16
De Vânzare
O Da-şină de Tipografie
format No. 10 sistem German, ta condiţiunl foarte avantajoase.
A se adrese la d, Iosef Software & Co-bucuroştf, Pasagiu! Macca,
ZPX^ISrTJIRX
— DTN OBLE MAI RENUMITE FABRICI — Singurul Represantant ai firmelor :
Steinway New-York), Bechstein, Schied-mayer & Sohn, Bocendorfer, Sckied-mayer, Rântsch, etc.
NOII I3> E T rr :
Planuri Automatice cu ori-ce fel de note Opere ecsnplede, etc,
Pentrn piânuri se acordă plata şi în rate lunare.
Casa de sanatate
(SANATOR1UM)
Bucure şti
No 41 şi 43, STR. TEILOR, No. 41 şl 43
Dirijată de d-r. Şaabner Tuciuri
Institut din nou reorganizat.
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tuturor boalelor chro-nice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi. Operaţiuni ; tratamentul boalelor gynecologice şi camere cu antreu separat peutiu faceri. 0 moaşă cu diplomă locueşte în Institut. Tratament special al syphilisulul şi boa-lelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic sau chirurg. Discreţiune, preţuri moderate, reduceri considerabile.
ConsultaţiunI zilnice de la 5—6 p. m. Noile prospecte, gratis şi franco, după cerere
Un student ditaţiunî de lim-
beie Germană şi Francesă, cursul primar şi secundar în schimbul întreţinere! (masă, casă). A se adresa la Redacţie sub iniţialele M. V.
D-torul Sterie Ciurcu
Viena, IX PelLkangosse, No 10
Cabinet de ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena
fflaşine Agricole
H. S. GREIF
— BUCUREŞTI —
Str. Lipscani 94. (Oasa Banca României, Sf fl-hecr^ha(
D. IVI. OSBORNE & C°
AUBURN (Newyork)
Maşini de secarat simple şi ca aparat pentrn legata! snopilor, cu tăişul la dreapta
MAŞINI DE COSIT FEN Greble de Fer şi Sfoară de Manilă
DEPOSITE: BRAILĂ, GIURGIU, OALARAŞI
Cură de **rimă-vară
Cele dintâi * săptămâni §de primă-vară sunt de obiceiii timpul în care avem trebuin ă de un corectiv al funcţiu iilor corporale adese ori alterate pria viaţa de iarnă. Pentru acest scop.
aprobată de Academia superioară de medicina din Paris este recomandată în spe-sial din partea medic’ior
Pentru cură de oasă şi anume şi Cură anterioară a băilor: Karlsbad, Manen-bad, Franzensbat şi alto Locuri de cură.
Hoinrieh Mattoui, Karslsbad şi Viena
Un student
diteze copil într’o buoă familie în schimbu. menajului. Adresa la administraţia ziarului sub iniţialele C- S. * I
IIm fâinmit cu sunoştinţe a mal dS-HClI multor limbi streine şi materie de drept doreşte a se angaja ca scriitor la un ionmn avocat şah intrutan birou de udvocaturăi —* Pentru referenţi şi etc.a la iulmlaUtraţla ziarului,
I
9 APRILIE 1895
LUPTA
No. 2554

W. ST AADECKER
FURNISORUL CURŢET REGALE	FURNISORUL CURŢEI REGALE
CASA POWDATA fcgggj IN- AJNTXJL 166B
MASiNE AGRICOLE dbori-cepsl ™ MAS NE INDUSTRIALEI
BUCUREŞTI

SUCURSALE! BRAILA SI CRAIOVA
SUCURSALE: BRAILA Si CRAIOVA
<
Q
3g
03
m
#€N*©©©©@€N5MKHI©©©©©CMD©€HH£©©©©€KM
&3aanil ti© Italia,
CAS A FONDATA I'-NT 1854
Saisomil de Primăvara Ilară
onveautc isa WsaîVse ccmfecţîonâte penafru bărbaţi, toaeţî şî cs^pei SBQîSsedăm deja din iaferâcaţîutiea sios» Irâ propria din ţară.
De remarcat :
Costume ia unu şi două rânduri de Cihewiot, Cam^arn, piquet şi Fanfaisie.
Redingote şi Js «juste de ^driat, Grain de powdre, pardesiuri .de Goadlimeni haote	nuveaute.	|
„^antefoni nuanţe alese.	0
„Veste Roche şi Prquet.	ă
„Sacurî Şerqe şi Wlătase"	Q
Bogată colecţiuiic tio pantaloni nuanţe alese.	Jr
Sneceslre transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru v comenzi.—Confecţinnea elegantă.— Comande se pot efectua în 24 ore.
HEINRICH LEBOV1CZ S-sori
4. QodţuB st radei Şelari ş* Covaci 4
J
vMT
 8
C A
DE
NOUA SECERATOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARA 182 centimetri 182 — JAISUL LA DREAPTA — 182 centimetri 182 Uşoară.—Simplă.—Trainică.- Ciaranţie pentru buna funcţionare
1 NOUA SECERĂTOARE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI — ţ ; 1 7~TTT7'
" este expusă chiar de acum în bi taro uri le casei Idfolli 1(1 Uiu^ld
f?
_______ W.STAADECKER ^ In BUCUREŞTI, BRĂILA si CRAIOVA
SACK. PLUGURI, I'LUCUBI, PLUGURI. SACK.
RUSTO ,NPR0CT0R $$ Co. Ltd., Lincoln (Englitera) LOCOMOBILE SI TREERATOARE
cele m*i răspândite fn Kosmauiis
CIMENT PORTLAND
DIN BRAILA
101 i e. CfiNTACUZINO
Marca „TRAJAM1'
A se adresa la representantul general
T- ZW'EIFEL
IţtJtflJItKŞTl §ti:uia pielea «
» f*Vcsei “iO
fi.hŞI Sa SE, ^clietccSies* Sas-aiSa Mare
SAO DIKfîUT
la Fabrica sie ciment fortland din Brăila.
K-IMPER-
|pat
Oea mai bogată APA MINERALA in acid carbonic, şi oea mai curata
APA ALCALIN-ACIDA
ÂPl MEDICALA
G
DE PRHVIUL
ST XIST -A.OI3 JLs A SI TI3VEE3
Cea mai plăcută apă răcoritoare pentru amestecat cu vin
Recomandată în modal cel mal eăldnros de celebrităţi medicale:
—	Din oausa eonţinutu-hiî eî considerabil in carbonate, mai. cu seamă in sodă (natrin) carbonic, precum şi dm causa bogăţiei ei în acid carbonic liber şi semi legat: la toate moladiele catar ale.
—	Prin bogatul eî conţinut in natriu (sodă) bone: de cel mal bun efect contra catarurilor e fânichilor şi a băşicel.
—	In urma sărurilor el disolvante: cel mal bun remediu contra catarului stomacului şi a slâbiciunei digestive.
—	Amestecată cu lapte: ca cel mal bun remediu de disolvare a membranelor mucoase la catare tari.
A se observa. Sedimentul ce se formează la fundul sticlelor, nu este alt-ceva de cât o composjţie chimică a accidurilor carbonice libere şi semilegate cu diversele elemente chimice şi formează prin aceasta dovada bogăţiei acestei ape cu conţinutul eî.
Apa Minerala „REPÂTI“
Se găseşte de vAnzfţre ijn toate principalele magasine de coloniale, restaurante, droguerit şi farmacii. DEPOSITCJL PRINCIPAL LÂ
G. GIESEL, CALEA MOŞILOR, No. 59.
peste drum de HOTEL DE LONDBA
La Trei Jlrac|i
„Patria
Societate Română ae Asigurare şl de reasigurare tn Bucureşti
15—Strada Smârdan—15 Capital social vărsat lei un milion
„Patria1* primeşte asigurări de viaţă a-supra caşului de moarte, de viaţă fi asigurări mixte.
Asigurări de zestre.
Cu scutire de plata premiilor după moartăa părintelui.
Participarea clienţilor la câştigul socie-tăţei după un sistem foarte avantag os.
Asocîaţiuni de supt a - vieţuire cu produs garantat şi cu 85 % din câştig.
Asigurări contra urmărilor accidentelor corporale în exerciţiul şi afară din exerciţiul funcţiunel în voiagiu pe căile ferate, vapor etc.
Condiţiunile cele mal liberale. Premii foarte eftine.	j
Prospecte şi tarife gratis şi franco.
Persoanele cari voesc Bă se ocupe cu a- 2 chisiţiunî sunt invitate a ne face propunerile d-lor.
Direcţiunea.
Jpl ori dlB Usca
“------------—j
NevHdmator, înlocueşte Copahu, Cubebu, Injecţiunile, vindică în 4S de ore Bcurgerile, forte folositor în botele de băşică, eistlta colului, catarul băşicel, pisatul de sânge.
Deposit: la t6te farmaciile
ffi
a vâDzare 'o pereche de case nuoi par-jter cu sub-sol, ootnpuse din tresx camere şi antreu sus* două mansarde, două camere, bucătărie,, cameră şi cişmea jos,. Construcţie foarte solidă 1n sistem elveţian. încălzitul camerilor prin calolifer. Acest imobil este afectat la credit şi situat la câţî-va paşi depărtare de Bulevardul Carol I şi calea Moşilor. Doritorii de. ale cumpăra se vor adresa la d-1 C.P.-Conduratu, strada Modestiei, 14.

BUCUREŞTI
—	41, — itrada JfecadeiMiîeî, — ®©. 41,—
Vis-â-vis de Ministerul de Intel ne.
Singurul deposit general pentru toate articolele tehnice, precum:
Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc
Furtuni de canepa,
Table şi C-ebfiSe de &sbesi
Monom^tre, Sticle pentru nivel pe apă, Bumbac de şters Robinete, Ventile pentru apă şl abur
%ş U *a & I
POMPE PENTRU Viii
Pompe de Incendiu
Din renumita fabrică O. &. JAUQK, Lespăgiţ}, fondată in 1867
Curele de Transmisiune
prima calitate de la fabrica cea mal mare din RugUtefa fondată la 1792
JOHMi ÎULLS, SOI & O
nevralgiile şi migrenele dispar in câte-va minute prin Întrebuinţarea Perlelor de Terebentină a ie Darului Clertan.
Trei sau patru din aceste Perla produc o uşurare aprdpe instantanee.
Fie-care sticluţă conţine trei-deci de perle, cea ce permite să se vindece o migrenă sau o nevralgie pentru o sumă neîn semnală.
De 6re-ce esenţa de terebentină trebue rectificată cu cea mal mare îngrijire, e trebuincios să se ferdscă de imitaţiunT şi să se ceară ca garanţie de origine că fie-care flacon să pdrte semnătura D-ruluî Clertan.
Preţul sticluţe! : 2 fr. 25. hbr. t. FuF.ng, ţ. ciuHiMun «i c1» s™,
49. rut Jâoob. Par Ia.
î
3 >1?
61, Strada Ştirbei»! odă, 61.
IN FABRICA LUI
PiiilL MILKER
se găseşte în tot timpul un
JN/EA.RE ASORTIMENT
de
ARTICOLE de VOIAGIU
SACI CU NECESARIE DE TOALETA
de la 40 până la 350 lei.
- Aplicele de pluşiu gata şi de somaiidă
SSuscini'eşlî.—Mo* DM, ă»ti*î«îa Miriict-% odă, Ih«. —Rşionreşti
Institutul D-ruluî ROMPLER din Gorbersdort, în Silesia
— Fondat in anul 1875, oferă —
BOLNAVILOR DE PLĂMÂNI
Condiţiunile cele mal avautagipase pentru vindecare, cu preţuri moderate
Prospecte gratis prin	Dl*. aOMPLEH.
GLA MAI BUNA
Apa de Coloyne
Este’marca cunoscută in mod universal
No. 4711
!(Etichotă Albaciră-Aur) de
FERI). IttULHENS
00L0GNE
JMijlocul cel mal eficace fpentci' a împrospăta şi ii purifica aerul diir camere
Se poate procura a- : proape în toate casele bune de Pârfumcrie > Galanterie şi Farmacii.
/ Întrebuinţat ou Şucces !	^
Contra
anemieT - chlorqseT rachitismuluT	REUMATISMULUI
ISCROFULOSEI	A ^	PHTISlET etc.
k
^^INULVIVIEN
cu E X. ŢFL.A. O T de El CA. T dş MORUN
este ou mult.mai efioaoo decât untul brpn de ficat <}e morun.
Gustul VINULUI VIVIEN este atât de AGREABIL, înoât coplF T> iuu cu plâcere.
Se găsesoe In tăte tarmaollle sl clroguer(lle, — PARIS, RUE UFAVETTE, t28. DEPOSITUL PRINCIPAL Ş. THpRINQER, fuymaqînţ, Buouroncl. 154, Cafea Victoriei»

Tipografia „Lupta11, Al, Lefter.u, Strada Sflntu Ionică No. 11, Bucureştl-
www.dacoromamca.ro