r ANUL XII.—No. 2551 JtSONJIIIiEfVTE : (Jease luni...............................lfi „ Trei luni...................................8 „ Pentru învăţători pe un an.................25 „ ,(IN SPR^TATE On an , . . . ............. . !tOÎ?B Şease luni . . ’...........» . . . 20 „ Trei luni ...... .....................; 10 ; EDIŢIA A DOUA JOUI, 6 APRILIE 1895 Inserţe şi reclame „ lumiruS IO Bani °1tR- RED ACŢIUNEA : CALEA VICTOIMEI W«. KT^IIX *—.Son. ANUNCIURI1 Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia IV „ .... 25 bani linia. , . . , 2 lei linia Pentru annncinrl a se adresa: LA Iiliiiiitfp«tia Ziarullal J ■ -51 I M * Un număr vechiu SO bani ADMINISTRAŢI UN EA : §TH4l»â SFANTIJ IOIICA Wo. îl. DEMOCRAŢIA TRIUMFA! ■(Terminam revista diii No, trpcut cu Aceste cuvinte: «Ideile sănătoaseyrrevendicârilc a-dcverat democrate, sunt pricepute de popbr şi curentul se formează în favoarea acestora din urmă»* 'Evenimentele ce necontenit se întâmplă în restul Europe! vin să confirme judecata noastră şi să rie arate puternicul curent democratic, ce s’a stabilit în toate ţările. Una după alta în toate ţările, acolo ma! cu cearnă, undp masele poporului aO încă de revendicat pe terenul politic şi economic, democraţia face păş! uriaş!, şi aceăt triumf ăl ei, nu se datoreşte de cât proprie! sale forţe, căcî dânsa făcându-se portdrapelul «revendicărilor poporului, un apărător sincer şi desinteresat al intereselor lu!, a ştiut să inspire încredere şî asMei grupândurş! în ju-. ru-î pe toţi asupriţi!, pe toţ! ce! ce sufer, că o consecinţă fatală a unpr condiţiuni politice şi economice ne-, drepte, a început campania sa contra partidelor 'istorice, car! învăluite în prejudecăţile unu! jţrecut trist, n’au părăsit încă ideile, lor ruginite de concepţiunea Unui stat modern şi de rolul lui, md cu seama într’un veac de revendicări de tof feful. După Bdlgiây unde sdeinagraţi:^ repurtat un aşa strălucit succes, reuşind să cheme- la- via^a politică, ,prin reforma electorală-, ma/reae majoritar tea a poporului, -înlăturată sistematic prin le_gî iriice, făurite de conservatori şi de liberal!, Danemarca un stat mie şi -cu o populaţie de abia de vre-o 2 milioane, vine să rie dea un exemplu strălucit ât ce poate Iţe, nn popor conştientei de Ce înrâurire şe poate, bucura un partid politic, când programul seu, când toată energia Sa sunt puse în serviciul şi pentru triumful uite! cause drepte. Telegraful ne-a anunţat zilele trecute despre mafţlp triuipf al democraţiei, daneze,, şi despre careului amănunţite informaţiunt in articolul din Nr. nostru de azi asupra politi-ce! externe. Şi din- acest eveniment, fericit pentru democraţie în general, putem scoate un mare învăţământ, concre-tisat foarţe bine în sfîrşituţ revistei noastre precedente. InjjSpgcial pentru ţara noastră, acest resultat coprinde un exemplu tipic şi suggestiv. Situaţlunea noastră politică şi economică, consfinţită prin a,ctuala or-ganisare. a statului, la -conducerea căruia nu jau parte toţi cetăţfehii, din causa unei leg! electorale strimte şî nedrepte, nişte partidd istorice, cari 'n’au părăsit' încă idealul unul stat, privitpr neutru a raporturilor dintre indivizi) această situaţiune a-normală şi în oposiţie cu cerinţele vrenţef oferă un larg câmp de activitate tinere! democraţi! romane, Nu putem însâ nega . că şi la noi sau făcut progres*, şi încă mari şi în scurtă vreme. Am arătat în.nfemimfirate rînţjur^i atn documentat cum acest progreş se datore în mare parte propagandei noastre, a radicalilor, şi tuţulOr democraţilor în general. Aeest fapt e$te aşa sunt ne.modifîca? bile, neschimbătoare* «tBasitiyisthul cu totul potrivnic consideră ,d.ed inteiilenţia socşetăţei ca legitim# şi trebuincioasă. «Libertatea, economică - zice D. Robi-«nsLrr-nu este aiţ-ce*'a de cât formula-«rea egoismului plutocratic, 'sancţiunea «ipocrită şj-solistică a dreptuLa! cdlbr ^puternici de-a zdrobi pe cei slabi. «Jo aceşt.,S(iatem,. eei mulţi, cdectiiata-■«tea e jertfită individului, urnei' oligar-,cehii». Pozitivismul şi socialişti Pozitiviştii susţin. că partidul socialM ia devenit retrograd. Susţinătorii dodlrineî colectiviste, spun el în dduinţa lor de.e-igalitate, de nivelare, — ignorează dispozi-ţiunile f untliameutales file. ordine! fireşti; pe -dei o parte, noeg^litptea .corporală şi cerebrală a indiviaitor sad deferinţa aptitudinilor; pe de uit,» parle diviziunea munoe!v gireuţatea şi diverşii ateu funoţiu-nilor, repartiţiuneu sponiuneo a rudubtiit alilor în antreprenor! şi lucrător!, necesitatea capitolului. Economia politică aplică exclusiv în profitul capitaliştilor doctrina interesului personal. Socialismul actual cu toate a-parenţele contrarii, apljcă acelaş principiu în profitul lucrătorilor. Acestea sunt concluzinnile critice ale pozitivismului. Să vedem acum, cum(pricepe el la rîn-du! săîi oestiunea socială ? Doctrina pdzitivistă Astă-zî relaţiunije dintre proletari şi cele alte clase nu sunt ’iregulate printr’on mînunchifi de datorii sociale reciproc acceptate, cum ar fi firasc să se ’ntâmple într’o societale în adei4r organizată. In amândouă părţilefl-goismul sau banul sunt stăpâni a t#t puternici, ce rezultă de aci ? Lipsa def Caractere, conrup-ţiunea sentimentelor, depravarea convin-geriloi. • Care ar fi leacul cel mal'prielnic al a-cestor nenumărate rele ? Auguste Comte Tf formulat astfel: incorporaţia 'proletariatului, în societatea occidentală. Să ne lăniurim. Pozitivismul caută a concilia interesul personal cu cel public şi voeşte să obţie concursul social al tuturor fără a jertfi independenţa nimănui. Pozitiviştii admit ca fundamentală şi provenind din firea lufcrurilor, deşcOmpu* nerea Organismului industrial în patronat şi proletariat. Această împărţire capitală slujeşte ca punct de plecare la o serie de datorii reciproce pentra .patroni şi lucrători. Principiul aqeslor datorii decurge diD formula: bogăţia este socială în isvo-rul seuv ea trebue să f e tot»astfel în destinaţia. «a,. In cea ce priveşfe pe capi-taliştî părerea pozitiviştilor e că aceştia n’au dreptul să-şi risipească averile.- Capilalisiul tfebue să înIrebuinţez^banii ca-u remân în plus după ce nevoile sale ari fost strict satisfăcute, in a perfecţiona, mijloacele sale de producţie şi a îmbunătăţi condi-ţiunile fizice şi intelectuale ale lucrătorilor sel: După pozitivişti deci, capitalistul e numai un administrator al propriilor sale bunuri pe care le gerează în profitul so-cietăţeî şi al lucrătorilor. AbfeS'tea sunt în trăsuri generale Uon-cşpţiunile pozitivismului în caa ce priveşte problema socială. . * Ce-I de făcut ? Problema socială pentru pozitivişti prin urmare e mal mult o problemă morală. Societatea o să transforme când filoso-fia pozitivistă va fi cunoscută de toţi, adică cu alte cuvinte la calendele greceşti. Pentru partizanii colectivismulu, evoluţia economică ne va duce de la sine pi intr’un processus regulat la o stare de lucruri în care toţi vor avea egale drepturi. Ori care ar fi valoarea ambelor acestor teorii, ele nu se pot realiza de cât într’un viitor îndepărtat. în loc d’a ne despărţi în tabere, în loc d’a ne confunda în visuri 'ce bine şi folositor ar fi ca democraţii 3ă se ajute uni! pe alţii în alinarea mizeriilor prezente. Suferinţele mul-toij victime ale nedreptăţeî sociale ar fi uşurate, daoă s’ar lua măsuri bune şi generos chibzuite încă din vreme. Bibliofil. ------------------- -pu r«:---; ...r* T PROPRIETARI Şl CHIRIAŞI S’a discutat şi prin presa noastră scumpe tea chiriilor pe care proprietarii 0 pun pe seama crtişter^i impozitelor ce apasă imojiileie, ast-felj că, zic eî, venitul ce tra. din chiri! !nu reprezintă uu'an l umiri Ce ar putea a-vea, dacă banii l-ar întrebuinţa' în .alt-feî. Chiar dacă .în realitate proprietarii ■ar putea avea puţin'ă drep.ate, îfa ce priveşte impozitele, nli & insă mai puţin adevărat, că lăcomia lor de un câştig ni ăi mare şi rîiâf repede,«•-a a-juns p adeverfită^ calamitale pentru toţi oamenii nevoiaş!, ca mici! funcţionari, muncitor!, etc. Şi eşte iară-şi up, fapt caracteristic că, d.e două orîj pe an pp ihulţumipa să ne (tlărm&m, fără ca in reştuj anului' s,ă mai zicem un cuvânt,, asupra acestui rău, cp a ajtiinş, după .citfR am mai spus mai sus, o adevi^atâ calamitale pentru cp! cu pungele u-Şpare, / , In Franţa epsijunea aceasta estp la. OriJippC zilei, şi rezolvarea) eţ pare a,-propiată. Se discută acum la £ari$ un pro-act de lege, prin care se acprdâ muri beneficii' acelor proprietari, cari .“vor construi case bune, şi ieftine mai cu seamă. Ar trebui ^‘să începem şi' noi o agitaţie în această privinţă, şi părerea emisă de «Adeverul», ca Primăria să construiască dânsa aceste case, mi se pare discutabilă. Orî-care ar fi ideia, un lucru este absolut necesar, ca faţă de seumpe-tea chiriilor, care în fie-care semestru cresc Îngrozitor, să se facă ceva spre a veni in ajutorul celor, ale căror venituri nu le pot permite ca să mai plătească ast-fel de chiri! scumpe. POLITICA CXTCIIAA \LEGEItlLE DIN DANEMARCA 0 nouă victorie a Democraţie!.—Alegerile pentru Folkeţhing.— 0 anomalie constituţională! — Conclusiune. Zilele traeutd, democraţia dauesă a repurtat o victorie strălucită la alegerile generale pentru Folkeţhing. Această isbândă se datoreşte unire! forţelor radicalilor şi socia'iştilor. fia este condamnarea definitivă a unul regim a 11 ti constiiuţiona'l, inaugurat de guvernul conservator. 1 e Victoria democraţiei mal însemnează părăsirea regimului protecţionist, care stabilise un fel de antagonism între sate şi 0-raşe, şi care convenea numai marilor agrarieni, * După telegramele sosite, alegerile generale s’au făcut în cea mai mare linişte şi resultâtul lor a fost desastros pentru guvern. S’au presenta# 2fid candidaţi, cari, dih punctul de vedere al principiilor, se împart astfel: 65 conservatori, 49 liberali pariisanl al compromisului, 98 radicali şi 22 socialişti. Conservatorii îşi concentraseră forţele în Copenhaga, unde cele 13 locuri erau disputate de socialişti, astfel că renunţaseră de a lupta în 13 circumscrjpţiunl din restul regatului, iar radicalii renunţară la 6 locuri ale conservatorilor. Resultâtul este următorul : s’au ales 24 conservatori, din 30 câţi era,u mal înainte, 28 moderaţi sau liberali, parti-‘sanl aî compromisului; (fuseseră 26 în precedentul Folketing) 53 radicali şi 8 socialişti, cu un plus de 13 deputaţi. u In Capitală mai cu seamă socialiştii au fost învingători, căcî au ales pe 7 din-tr’aî lor. Doi miniştrii, cel de interne |iî de res bel, au fost bătuţi în Capitală de doi radicali, din oare un ziearist de m&re talent, d-1 Bing. De. asemenea d-1 Pescheke-Kvedt, lea-derul liber-sshimbismuluî, a fost ales in două circumscripţiunl, cu majorităţi sdro-bitoare. * Ca să se înţeleagă şi mal bine importanţa acestor alegeri şi marele succes al democraţiei, -trebne să reamintim condi-ţiunile cu totul excepţionale de guvernământ, în care a fost până acum Danemarca, precum şi împrejurările deosebite, în care s’au făcut alegerile generale. Cu toată majoritatea liberaia-democrată a Polketing-uluî, care necontenit dedea voturi de blam guvernului conservator al d-luî Estimp, incarnaţiunea celui mai detestabil roac^ionarism, regele a menţinut la putbre 20 de ani acest minister impunându-1 Polke’ting-uluî şi ţărel, şi aplicând legile şi budgetele respinse de representaţia naţională)-prin decrete Această anon^afie constituţională, ca^re rup şi-a găsit seamăn în pici c ţară f}in, lume, cu regim parlamentar, a durat un aşa lung,interval, pţnă acum un api, când un acord, un compromis, a interrenţt între gpvern şi partisaniî soi, conservatorii, şi o part? din minoritatea libşr.şdă, aşa zişii «moderaţi»., Aceştia ţoţl foţ’mară p majo-rfţate şj, votară o moţigpş,guvernului, qu condiţiuaea ca d-1 Estrup să se retragă din viaţa politică, cea ce de alt-fel s’a şi întâmplat, căci -fostul prîm-niinistru nu s’a mal representat înaintea alegătorilor. Acest com'promis ptâr.ni t* întreaga ţară o vie emoiţiupe şj o campanie violentă fu deschisă contra acestei nou! şi moa&ţru-oase majorităţi) jna! cu seamă* contra di-beraliloj* Resultâtul alegerilor a venit» să. consfinţească camtpunia radioală'—socialistă,! şi să . arate, că -ţâţa era şălulă de 20 de un! de guvernare despotică, * Toată ţutftea ostţo ţntp’o, aşteptare febrilă, spre a-vedea efi va ,face regele, .v,a chema pe radicali la putere- sau va pro-cede ca şi în trecut, căci ori câte compromisuri ar mal face conservatorii cu moderaţii, el nu pot dispune de cât de. 54 voturi, pe când alianţa democrată are 61 voturi. Din cele expuse mal sus se vede bine, că victoria repurtată de democraţie oste într’ adever strălucită, ma! cu seamă când o judecăm şi o raportăm la nişt^ împrejurări cu deosebire grave. Gordcin --- ------^.J. -| ,— „ _____*_______ REZBELUL CHiNO-JAPONEZ Shanghai 13 Aprilie.--Ziarul «Mer-cury» anunţă, că Japonia a invitat pe China să declare până mâine dacă primeşte sau nu condiţiuneîe de pace. Se zice că Japonia a redus îndemni tatea de rezbel cu 100,000,000 de vens1 şi a consimţit ca China să nu cedeze de cât peninsula Lion-Tang. Pe de altă parte după o telegramă particulară a unu! funcţionar chinez care se află la Hiroshima, pacea definitivă s’.ar fi încheiat încă de erî, 4 curent. ZI dZA GTTEÎ T' " ■ " ' 1 ~ 1 ' ' . 1 UN MARE BARBAT Sînt unile vinuri franceze, care atât timp cât rămân in locurile unde-au fost produse sunt excelente, delicioase. Imediat însă ce trec fruntariile locului de origină cel mal bectemis rin [devine execrabil, capătă un gust acru, îşi schimbă chiar culoarea. Acelaş lucru, după subscrisul se petrece şi cu bărbaţii noştri! politici. Luaţi bună oară un deputat care ’n Cameră n’a deschis gura1 de cât pentru a’şl cere diurna, pe d-nul C. Ti Urigorescu. Cum o fi sunetul glasului sufi ? Mi st ter. Cu toate astea d. Grigorescu iu Ploeştl e socotit ca unul din cel mal voinici apărători al statuel. In vreme de alegeri cetăţenii il poartă In triumf, fac pelerinagil pioase la domiciliul d-sale, !1 divinizează. Pentru ce ? Sunt sigur că la Întrebarea asta n’a putea răspunde nici chiar d. Grigorescu. Aş înţelege însă entusiasmul fraţilor liberali, dacă ar cinsti in persoana d-lul Grigorescu, una din glo-riele lor trecute; dar după cât m l-aduc aminte nici iu vremurile Republice! Ploeştene d-sa n’a făcut lucruri grozave. După cum vedeţi asemănarea intre vinurile de care v’am vorbit şi d' Grigoroscu e perfectă, dkv sul ea şi vinurile cu pricina işl schimbă culoarea... părului. Num. _____ Memoriele Regeluî 1 8 T' O i (13) Ianuarie.—Prinţul adresează ofiţerilor şi soldaţilor din armata sa un ordin de zi in care şî exprimă satisfacţia ce a avut că a petrecut în aT nul trecut, câtâ-va vreme, în mijlocul trupelor sale, în lagărul de la Furcenî şi că astfel a putut să-! cunoască ma! bine. Iubirăa soldaţilor pentru patrie şi pentru tron a găsit un răsunet puternic în inima lui. Urează ca anul nou să fie fericit pentru armata românească. Prinţul asistă la serviciul religios de anul nou la Mitropolie. 6 (18) Ianuarie.—Prinţesa are o dorinţă mare aă cunoască toate obiceiurile noueî sale patrii- Fiind că starea eî suferindă continuă şi .0 sileste să se păzească de frig, asistă de la fereastra unei case de lângă gârlă la ceremonia Bobotezei. Gu toate acestea, după ceremonie, se duce în pavilionul deschis, lângă regescul e! soţ, bea aghiasmă şi ,săru.tă crucea şi sfânta e-vanghelie- Ea. asistă din trăsură la revista tru-pelop pe care o trşee prinţul pe piaţa teatrului! Prinţeşă e întovărăşită de d-na'GolesQu şi U-fele de'onoare numite de curând. Prinţul Cărol, cu statill lu! major, merge călare pe lângă trăsură şi-şi duce soţia la palat. Prinţesa trimite b scrisoare primului tfiinisiru. Ea spune oji a fosţ mişcată până'Jrî fundul Jnimei de prim rea i s’a fâstjt i,a Asiml Elena- A lost primită că b mamă de copi! el şi. chiar vrea să le lie mamă. Deschide p 'subscripţie şi se punb în frunte ch dotib-spre-ze«e mj! de franci, pentru clădirea unu! paraclis pe care nu ’l are asilul şi pentru ţpjminarea clădire! intfegl. Pentru caăeta-i particulară, prinţul a oţinut un om de finanţe de la casa păffinteiapcăj cons: ier ui privat Abefi h care'trebue şă n'stab',ească în venitul princiar potriveală atât de trebuincioasă între venit şi cheltueti. ( In acqşjri an! din urmă prinţul Gu- ilvli www.dacoromanica.ro 6 APRILIE 1895 LUPTA No 2551 , rol a chelţuit cam prea mult din punga lui. In vreme' ce pe de o parte încasările se împuţinau în urma renun-ţărel la o parte din lista civilă, de altă parte, ajutoarele numeroase ce acorda pentru uşurarea miseriilor de tot felul îî apăsa budgetul greu—Dar acuma, noul şi prevăzătorul administrator prescrie o micşorare a cheltue-lilor, care o să le pară tare grett de suportat la început tinerilor căsătoriţi. Prinţul recunoaşte în urmă că dota-ţia ce i-a propus ministrul pentru prinţesă a devenit o trebuinţă din pricina că s’aâ sporit şi nevoile casei. Cu toate acestea, jena juvenilă ce ’î pricinuesc chelstiiie băneşti îl fac să 1 se pară de dorit ca iniţiativa sâ pornească de la representaţia naţională. Momentul tocmai nu e potrivit pentru asta, pentru că ministerul e neunit şi slab; rivalitatea dintre Boerescu şi Cogălniceanu duce vici-nic la intrigi şi oposiţia se foloseşte de această împrejurare, ca să dea la atacuri fără nici o măsură. Se pare că libertatea presei este numai ca să se abuseze de ea. Cogâlniceam, pe care temperamentul lui îl face. să identifice influenţa Iui personală cu binele statului, înainte de toate se gîndeşte să obţie de la Cameră o majoritate ascultătoare. Boerescu, .care e devotat cu trup şi suflet casei princiare, provoacă, fără să vrea, gelosia colegilor lui, din causa relaţiilor excepţionale, pe care le întreţine cu suveranul lui. Primul ministru, prinţul Dim. Ghica, e însufleţit de cea mai mare bună voinţă şi de patriotismul cel mai înalt; cu toate acestea necontenitele frecări ’l-au făcut nervos şi firea lui deschisă şi plină de vioiciune tocmai nu’l pre-aispun la împăciuiri şi împăcări. 25 (15) ianuarie. — Strat vesteşte de la Paris că desbaterile Camerei a-supra chestiei îsraelite au produs o impresie foarte rea şi aceasta cu atît mai mult că membrii guvernului nu ’şi-au ascuns reaua lor voinţă faţă cu alianţa israelită. De aceia, Cremieux avea de gind să protestez* făcând 0 interpelare în sinul corpurilor legiuitoare contra plănuitei desfiinţări a ju-risdicţiuneî consulare din România, de oare-ce Franţa nu poate să aibă nici o încredere în justiţia românească. 16 (28ş Ianuarie. — Deputaţii cei mai influenţi, cu numele cele mai bune din ţară, afi iscălit o moţiune din iniţiativă parlamentară, că să se voteze prinţesei un apanagiu de 300 mii franci pe an. Cu toate acestea, prinţul a informat pe primul ministru că renunţă la această dotaţie necesară, până se va fi îmbunătăţit situaţia finanţelor statului. Dar o întâmplare nenorocită a voit ca proectul acestei propuneri, scris de mâna l ui Boerescu şi remis de el preşedintelui Camerei, să fie comunicat de preşedinte unor oameni râu voitori. Presa din oposiţie îl divulgă numai de cât, înainte chiar de ce să vie în desbaterea camerei, şi’l exploatează ca pe o dovadă pipăită a unei conspiraţii, ce tinde să ceară de la stat sacrificii sdrobitoare. Pentru aceasta, de alt-fel, e vădit că—şi nimeni nu tăgădueşte—că ministerul â considera* ca o datorie de onoare să înzestreze pe tânăra prinţesă într’un mod vrednic de stare a ei şi că numai prinţul, cedând unui seniiment de delicateţa excesivă, a dorit ca propunerea să vie de la iniţiativa camerei. Cu toate acestea, oposiţia nu vrea să ştie nimic de această datorie, ea înfăţişează dotaţia prinţesei, ca un furt făcut naţiune! şi foile ei se întrec în scrieri şi imagini în atacurile -cele mai nedemne contra perecheî princiare. E trist de spus, că se găsesc indivizi, care trimet prinţesei, în plic pecetluit şi recomandat, cele mai o-dioase desenuri. Noroc că nu’şi pierde, din această causă, încrederea în noua ■ei patrie, şi pacea casnică le oferă ti-, nerilor o fericire îndouită. Agentul României la Constantino-pol, d. Sturza, şi-a trimes urările de anul nou suveranului seu. şi soţiei lui, pe care o cunoaşte deja şi s’a deprins să o cinstească din vremea când era student pe malurile Rinului. Se foloseşte de această împrejurare, ca să adaoge, pe lângă scrisoare o dare de seamă interesantă despre o întreţinere pe care a avut-o cu d-lde Pro-kesch-Osten, ambasadorul Austriei la Gonstaptinopol. In privinţa stărei din năuntru, d. Sturza formează’o singură dorinţă şi anume ca prinţul, cu toate dificultăţile, să nu’şl piarză nădejdea, dar să poată uni, împrejurul lui între Supuşi «sâmburele, încă slab este adevărat, de oameni serioşi cu spiritul cultivat şi oneşti», ca să’l poată spori din an Î11 an. Urează ca uşa şi patima caxu sfăşie societatea rpmlnească in pâguba poporiţlui întreg să dispară puţin câte puţin. (Va urma.) ~i--------1---- " - —---------------*— ABŢINEREA RADICALILOR DE LA ALE-GER 1 LE GENERALE Belgrad 13 Aprilie. — D-nul PasicI a prevenit în mod telegrafic pe toate comitetele radicale locale qă comite- tul central al partidului radical a de- jj cis de a nu lua parte la alegerile ge- 1 nerale pentru Scupcina. I I "V' E R S B Consecinţele unei piese de teatru.— D-na Alice Ebsmith, căsătorită de mulţi ani cu un avocat purtând acelaş nume, se divorţase de doi ani. Sunt doua săptămâni, se represinla la Garrick-Teafru, din Londra, o dramă în patru acte de Pinero, Sardou al englejilor, întitulată The Notorius Mrs Ebbsmith (faimoasa D-na Ebbsmith). Eroina acestei drame se divorţează din cel dintâi act şi practică apoi amorul liber. De sigur că Pinero dând acestei drame titlu de mal sus, nu viza de loc pe adevărata d-na Ebbsmith, pe care nici nu o cunoştea şi pe* care nici nu o cunoştea şi de care nici că auzise măcar. Totuşi d-na Ebsmith în-chipuindu-şî că piesa lui Pinero făcea alu-sie la ea, câte-va zile, după representarea piesei se înecă aruncându-se în Tamisa. Aceasta ie opiniunea cea mal acreditată de oare-ce scoţând-o din apă s’a găsit asupra el o contra-marcă de la Gar-riok-Teatru, ear în ajunul înecare! sale scrisese fratelui el o scrisoare neînţeleasă, făcând aluzie la emoţiunea teribila ce îî a cauzat drama 'uî Pinero. Deşi divorţat, soţul d-neî EbbSmith, va cere prin tribunal, schimbarea titlului dramei teatrale care a provocat o dramă reală. Faptul acesta va fi un proces sensa-ţional în domeniul artei dramatice. O HOŢIE INDRASNEAŢA Francfort 13 Aprilie. — Azi dimineaţă s’a furat unui băiat încasator 20,000 mărci. Hoţul, care se pretinde englez, a fost arestat, toată suma s’a găsit asupra lui. F B A N Ţ A Căl&toria Presidentului Felix Faure. — Recepţiunea de !a Rouen. Rouen, 16 Aprilie. — D. Faure a sosit însoţit de miniştrii de interne, de comerţ, de marină şi de lucrări publice. A fost aclamat de o mulţime enormă. A 'primit în urmă consiliul municipal, clerul, pe generalii cu o cordialiatate foarte remarcată. Primind consiliul municipal a zis: ştiu că nu pot răspunde mal bine sentimentelor voastre de cât silindu-me să fac să se pre-ţuiască politica de pace şi de împăcuirey de cât consacrându-mi toată energia la mărirea patriei. Răspunzând la urările Archiepiscopului, d. Faure a zis: drapelul republicel este destul de larg pentru a acoperi pe toţi francezii. Este loc pentru toţi oamenii de bună voinţă, ori care ar fi ideile lor şi credinţa lor religioasă. Sunt fericit că me întâlnesc cu d- voastră pentru a ura din inimă uniunea tuturor francesilor, şi prin această unire, mărirea patriei. TEATRUL \AŢ10\AL DIN IAŞI Capitalul disponibil.—Planurile d-lut ar-chitect Mincu.— Architecţiî Felner şi Helner. — Suma necesară. — Chel-tuelile confuneî.—Apelul către guvern si Representan-ţii laşului. Capitalul disponibil Prin o lege votată în 1891, s’a hotărît construirea unul teatru naţional în oraşul Iaşi, in locul celui care a ars. Primăria a fost autorizată să facă un împrumut (le 800000 lei, care să acopere cheltuelile de construcţiune, iar Statul să plătească anuităţile socotite la 40000 lei. Planurile d-lul architect Mincu Ministerul Instrucţiune! dorind a lua sub direcţiunea sa, o lucrare de importanţa acesteia, a însărcinat pe d. architect Mincu sa elaboreze câte-va schiţe de de planuri, pe cari le-a dat primăriei de Iaşi, spre cercetare. O comisiune compusă din architecţl şi oameni de artă, au opiniat că planurile nu corespund cu cerinţele unui teatru în adevăr modern şi pentru un oraş ca Iaşii. Architecţiî Felner şi lielner Comuna vezând oă planurile prop us de d. Mincu, sunt improprii, s’a adresat d-lor Felner şi Helner, architecţl din Yiena, şi specialişti in construcţii de teatre. Domnii Felner şi Helner au opiniat că 800000 lei, nu sunt de ajuns de cât pentru un teatru în Care ar încăpea cei mult 500 persoane, pe Când teatrul din Iaşi ar trebui să aibă cel puţin 1000 locuri. Sama necesară DevisuJ dresat de d-nil Felner şi Helner se ridica la 1,300,000 lei. Afară de această sumă, trebue 500 000 lei pentru deschiderea unei străzi care sa dea un acces şi o perspectivă teatrului. Apoi o sumă de alta cheltuelî pentru casa de maşini, canalnrî, pentru aducerea apel necesare în cazuri de incendiurl, etc. Aoeste oheltuelî se ridică înoă la a-proape 450.000 lei. Cheltuelllo Comunei Cheltuelile qpmuuel Iaşi sunt peste sursele el budgetare: ea va da pentru com-plectarea capitalului de 1,390,000 suma de 590,000 lei din prooentele rentei de 5 la sută ce are din vânzarea moşiilor către stat, rentă destinată prin lege pentru aducerea apel potabile, etc. Afară de sumele de mal sus, tot comuna a mal înscris în budgetul seh suma de 26,450 lei, ca plus la anuităţile de plă it în fie-eare an. Apelai către guvern şi representan-ţil laşului Pimăria Comunei Iaşi, văzându-se astfel angajată intr’o mulţime de lucrări, toate de mare importanţă şi necesitate—, iar pe de altă parte budgetul comunei fiind insuficient, a adresat guvernului şi representaţilor de laşi un memorih, rugând a se vota un proect de lege prin care să se adauge o sumă, cât se va a-precia, pentru continuarea lucrărilor. Urtep. UN JUDECĂTOR NECORECT Ni se scrie din Pogoane, jud. Buzău, că acolo se află ca judecător de pace, d. Petre Mihăilescu, care dă dreptatea turceşte. Aşa ca eaâmplu, un ţăran din com. Albeşti, a-cel judeţ numit Dinu Poteraş, având un proces, cu un arendaş numit Oton D. Leca, un adevărat jefuitor al ţăranilor, la prima înfăţişare, care a avut loc prin luna Octombrie sau Noembrie 1894, presentându-se arendaşul ca reclamant, iar ţăranul ca pă-rât. D. jude Mihăilescu asculta pe arendaş asupra tuturor falşelor motive ce invoca în Susţinerea închipuitei sale pretenţiunl; Iar ţăranului ’i ridica dreptul de a se apăra şi ’l dă afară din judecătorie, în faţa mal multor martori, pe care ’I vom numi la trebuinţă şi astfel procedând fără ca arendaşul să presinte vre-un act în susţingrele sale, condamnă pe ţăran la plata sumei de 100 lei fără drept de apel sau oposiţie (fiind că ţăranul fusese dat afară) aşa ca cartea de judecată No. 1067/94 a rămas definitivă şi esecutorie, călc/îndu-se astfel în picioare legile ţârei, care ne garantează a-verea. Ţăranul uzează de dreptul ce avea. după lege şi face contestaţie, contra cărţel de judecată, cerând în a061®?1 timp şi revizuirea cărţoi în cestiune, C*re Pr0Aces -fost sorocit la 21 Martie 95, cana ÎS faţa probelor sdrobitoare aduse de ţăran, eare cerea sfărâmarea cărţel de judecată. D. Mi-hailescu, fără a ţine cont de dreptate amâna pronunţarea hotărârel tocmai la 29 Martie, fără a motiva conform lege! această amânare. In acest timp arendaşul Leca a avut dese întâlniri cu d. jude de pace, plimbân-du-se împreună cu trăsura arendaşului şi astfel ca în ziua de 29 Martie pronunţă sentinţa condamnând tot pe ţăran. Ar fi bine să se facă o anchetă, ca să se dovedească toate acestea şi tot de o dată să se ia măsuri, spre a nu se mal repetă. INFORMÂTIUNI 0 depeşă din Cernăuţi ne aduce trista veste că Mitropolitul Bucovinei şi al Dalmaţiei, a încetat din viaţă.Românismul perde, cu ilustrul prelat, pe unul din cei mâi înfocaţi luptători aî lut. Archimandritul Cupercovicî este însărcinat să gereze, cu titlu provisoriu afacerile archiepiscopatuluî. Direcţia fortificaţiilor a fost supri mată prin noul budget al ministerului de resbel. Atribuţiunile ei au fost date serviciului de geniu al corpului II. Toate secţiunile de poliţie a le capitalei vor ii legate cu prefectura prin telefon. Lucrările au Început deja. Luni seara pe ia orele 9, mai mulţi indivizi s’au introdus prin efracţie in casele d-lui Sfetescu Prefectul de Dolj, din strada Mircea Vodă 23, care lipsea din Bucuresci. Inspectorul poliţienesc d.jLipatti, fă-cend erî dimineaţă cercetări la faţa locului a constatat o mare desordine prin toate camerile. Se aşteaptă întoarcerea d-lui Sfetescu, căriiia s’a telegrafiat imediat, spre a se şti exact ce i s a furat. Joi la 6 ore dimineaţa pleacă in-crucişătorul Elisabeta pentru a lua parte ia deschiderea canalului din Kiel. La 12 Aprilie va ajunge la Suda (Cretă). D. dr. Patzeit acompaniază încruci-şetorul ca medic al bastimentului, lucru ce a supărat, cu drept cuvânt, pe medicii militari. Accidentul din gara Bârlad Trenul accelerat ce vinea din Iaşi, Vineri noaptea spre Sâmbătă, 1 Aprilie, îndată după eşirea din gara Bârlad întîlneşte pe linie un vagon de marfă, luat din gara de sigur de vin* tul puternic ce sufla, cu care se şi ciocneşte, aşa de puternic, în cât vagonul se urcă cu două roate pe tenderul maşinei. ţ^Din această pricină trenul atrobuit să se Întoarcă in staţie, şi după o muncă de aproape 2 ore, abia s’a putut desprinde de maşină, vagonul pribeag. Cu Intărzierele ce s’a ii mai produs prin schimbarea încrucişărei cu trenurile cu cari frebuiaîi să se întâl-\ nească In cale, acceleratul a ajuns fn www.dacoromanica.ro Bucureşti cu 2 ore de intâriere, astfel că toţi călătorii pentru linia Vâr-ciorova au perdut coincidenţa cu trenurile de dimineaţă. Erl k Aprilie, s’a deschis al III congres al partidului social-democrat din România. Şedinţele sunt publice şi se ţin în saia llugo, de la orele 9—12 şi de la 2-6. In şedinţa de erl s’a discutat chestiunea dacă socialiştii trebuesc să se alieze cu vre-un alt partid Ia alegeri şi în ce anume condiţiunl. In urma unor vii discuţiurp s’a hotărât că partidul socialist nu se vaa-lia de cât cu acela din partidele istorice, care va susţine votul universal şi abrogarea legei expulsărilor. Aflăm cu părere de răii Că fostul secretar al primăriei laşi, Grigore F. Vasiliu, a încetat din viaţă in ziua de 1 Aprilie. Condoleanţele noastre întristatei familii. Aflăm cujipărere de răii că Episcopul de Rimnie, Ghenadie, a devenit paralitic de cât-va timp. In conformitate cu dreptul canonic ministru instrucţiune! va fi nevoit deci săi pună în disponibilitate. Ministerul de Interne a aprobat tdte budgetele oraşelor capitale de judeţe, cari se examinează de minister, conform nouei legi comunale. De asemenea afi fost aprobate budgetele spitalelor rurale dependinţe de pcelaş minister. Ministerul lucrărilor piifjljco 3 a-probat budgetul fondurilor porturilor pe pserciţiul 1895-96. MU D- Valsanjos, cunoscutul falit şi care excrocase o mulţime de lume, s’a întors alaltăeri în Brăila şi s’a presentat la parchet, A fost imediat depus. Astă-zi încep ,a Giurgiu alegerile Colegiului I comunal. D. Dr. Urechiă ne roagă să rectificăm ştirea ce apa dat întp’unul ,din Nr. noastre trecute, despre angajate^ d-sale ca cronicar la Gazeta d. Palladi D-sa ne spune, că actualmente nu scrie la nici o revistă safi ziar cotidian. CRONICA FANTEZISTĂ BIBLIOFILIA «Cărţi» — «Maus» Bibliofilia... adică mania de „a fila cărţile* .v e una din cele mal teribile epidemii. Din toate pacostele ce eh căzut pe «această nefericită ţară» : Turcii, Zavera, Ciuma sau Holera, nici una nu este mal teribilă ca «Maus ul».,. Bacteriologia a descoperit microbul a-ceste! boale.... o vieţuitoare, în forma mici place rotunde, cu sau fără zimţi. Şi.. nu vă gândiţi la vre-un maus nemţesc, ilustrul cetăţean cu coadă şi avid bibliofag român, şoarecele! Nu! q.Maus»t e un joc de cărţi... etc. etc. Cine du’1 ştie ?... * De la Dunăre la Nistru, din Hotin la RuşI-de-Vede... Toată ţara Românească, nu-1 de cât o masă verde /... Pretutindeni cărţi... De la o margine la alta globul... e învălitîn cărţi... geografice, apoi... cărţi astronomice (cu h), cărţi de liberă intrare, de liber parcurs, de ştiinţă, de literatură..,, de... nu mal ştim ce... dar mal presus de toate, simpaticele cărţi de... joci Da! Iată lumea ajunsă la apogeul postavului verde, se joacă azi cu cărţile! Cel d’întâl club, cea de pe urmă cafenea, şi... toate «gospodinele», aii în biblioteca familiei cel puţin inevitabilele 52 de volume !.,. Căci este un proverb: tAi carte... al parte, nu, intre platcâ 1» * Femeile, cari în tot-d’auna ah încurajat marile mişcări şi de astă dată sunt la locul lor. Se vede însă că această meserie de «a juca cărţile» e hărăzită numai bărbaţilor, căci lăsând la o parte condescendenţa pentru «sexul slab*, când au cărţi slabe, le pun cetăţenii «plătcl*. Aceasta le convine perfect, intrând în garderoba cestiunilor de geniul femenin!.. Dar... cu ce ardoare umblă ţ^după In-mină... după cărţi. Veşnic le-auzl îngânând bărbăţeilor; «Hal la Ionescu să facem un mausi* O ! Darwin, Darwin | Priveşte degenerarea speţei umanul Din maimuţă, „om» şi din om... şoarece (maus). Vorba veche: „Parturiunt uxoros nasoitur ridiculus mus /*... Şi... aii oiafinitate enormă pentru maus : femeile umblă după „mausu, ca pisicele după şoareci». (Lăsăm altora studiul psi-colugic t).. E imposibil a le propune alt „joc». Dacă le spui de piquet... se ((ofensează» socotind că faci aluzio la cine ştie ce cOBtmn nupţial..., de «prădata» se soan-dalisează, de «Patience» se plictisesc, de «Prefârance»,.. depinde.., etc, etc. Iată dar... «cărţile", iută „cultura». Piron. SFIRŞITUL RESBELllLUI CHINO-JAPONEZ Inchrerea păcei Londra, 10 Aprilie. — T mes aliă din Shanghal efi tratatnl chtno-japo-nez s’a semnat, Condlţiunlle ar fi următoarele: Independenţa Coreei, Japonia va păstra toate locnrlle câştigate, China cedează Insula Formosa Japoniei şi-I plăteşte o indemnitate de resbel de 100000000 dolari. — Se va face o alianţă defensivă şl ofensivă între China şi Japonia. Washington, 16 Aprilie — Doamna Forster a primit de lu bărbatul ei o telegramă care îl annntă că tratatnl chlno-japonez s’a semnat ieri. Demna Forster speră să se întoarcă în America în lnna Iunie. Londra, 16 Aprilie.—Mlnistrnl japoniei declară că na a primit încă nici o ştire în privinţa semnării tratatului de pace. - Adaogă că depeşa ziarului Times nu conţine oare cari puncte, care după cam se ştie, aţţţfosţ pnse de guvernai japonez, Intre altele dansa naţiune] celei mal favorlsate — Afară de asta indemnitatea de resbel îl pare prea. redusă şi consideră condiţia alianţei chino-japoneze ca neadevărată. JDXIST SERBIA Gologne, 46 Aprilie.—4Gazeta de Colonia,» află din Belgrad că d. Cris-ticx a tnmes tutulor prefecţilor fotografia prinţului Arsene Karageor-gevici cu ordin de a aresta or-ce per-spapâ care şearnănă cu ypeastd fo iqprafie. E iernate ca prinţul Arsene $ă mi se presinte la graniţă. -1----:---------------------------— D. fiUDSTONE $1 REFUGIAŢII AR ENI Londra, 16 Aprilie. — D-nu Glad-stone a primit pe refugiaţii armeni, i-a asigurat de simpatiile sale dar a declarat că se teme ca nu cum-va acţiunea actuală a puterilor să nu se termine prin zadarnice promisiuni din. partea Turciei. ■-----:—--jrrr.T* "'«eamu-sx—--—*— S OClETATEA CORALA SÎRBEASCA LA SOFIA Sofia, 16 Aprilie- — Societatea corală din Belgrad a dat ieri an concert în faţa perechiei princiare, a lumii oficiale, a corpului diplomatic şi a unul public foarte numeros.—Li s’a oferit—trei coroane, dintre care una in numele oraşului Sofia, de către ajutorul de primar care a zis că sârbii, ca cel mal apropiaţi vecini, vor fi in tot-d’a-una bine-veniţi în Bulgaria. Azi speietatea a căutat la catedrala în presenţa prinţului, care a primit apoi pe câţl-va din membrii la palat. — Prinţul & ridicat un toast în sănătatea regelui A-lexandru şi pentru Serbia; a decorat pe directorul Mofiranat^ şi pe câţi-va membrii al societăţel. Societatea a plecat la amiazl la Cont>-tantinopol; a fost însoţită ia gară de ministrul afacerilor străine, de colonia sârbească şi de o mare mulţime. CUTREMURILE DE PAMANT DIN STRĂINĂTATE Viena 15 Aprilie,—Nişte cutremure da pământ s’a simţit în tot sudul monarohiel, afl fost mal cu deosebire violente în Oar-niol, la Ţrjest, şi pe ljttoral. La Leibacb două persoane aii fost omorâte şi mal multe rănite îi; mod grav. Iu oraşele din Oarniol, populaţia alarmată stă afară din casă. La Viena un cutreniur care s ă produs la 11 ore 30, a fost uşor şi puţin remarcat. Viena 16 Aprilie.—Ştirile continuă să sosească din sudul Monarchiol în privinţa cutremurului de pământ. Cutremurul a ţinut între 10 şi 26 secunde. Pagubele materiale nu sunt prea considerabile. Mul le sobe afi căzut edificii ah orăpat. Cutremurile s’aQ simţit aproape pe toate liniile drumului de fier de sud şi mal tare în valea Saveî, Surpări destul de considerabile de pămâut s’aii produs între Hrastring şi Sugortuva şi lângă Trlfail. In satul Rodina s’au dărâmat case, 3 copil ah fost omorâţi, părinţii lor ah fost răniţi. Se anunţă cutremure şi din Saizburg, Bozen, Lurninpsicalo, In Bosnia şi Hertzogovinu s’au produs nişte cutremure oudutoril către miezul nopţel ş către 6 ore 45 m, de dimineaţă ah fost însoţite de bubuituri suterane, primul a ţinut 10 secunde. La Agram şi tu toată Croaţia, câte-va cutremure uşpare, nici o stricăciune. Roma «o Aprilie^—sNiyte cutremure, ie pământ s'au simţit în noaptea trecută la ."erona, la Bellemos, la Padua, Veneţia, Rovigo, Plaisance, Ferrar'e Pasare, Ma-deruta, Florenţa, Sienne. Pavia, Răvene, Sci-Reale, Udino, Treveso. S’ah dărâmat câto-va oămine. In unele din aceste oraşe cutremurile ah fost destul de lari, multe persoane înspăimântate ah părăsit casele. Laibach 10 Aprilie,—Un cutremur u* I 1 6 APRILIE 1895 LUPTA 1 f şor de pământ s’a simţit la 3 ore de dimineaţă. Nici o pagubă. Liniştea revine, populaţia se întoarce acasă. r In împrejurimile din Laibach 7 persoane aă fost omorâte prin dărâmarea caselor. Câte-va biserici şi şcoli s’aă închis din cauza primejdiei de dărâmare. Viena 16 Aprilie.—Nişte cutremure de pământ s’ati simţit de asemenea în Austria de sus, în Carintia, S'îria, Carniol, şi Croaţia. Nicăerî nu aii fost pagube simţitoare, afară de districtul Sten, (Carniol) unde s’a dărâmat numeroase edificii, multe vite aii pierit. EDIŢIA llfl Ulii ne Informaţii Astă zi consiliul comunal se adună pentru a se ocupa de chestia localurilor de şcoli şi cu taxele de impus pentru apă, ridicarea gunoaielor şi sprviciele de tot la canal. Azi s’a deschis la Brăila congreşul corpului didactic din ţară, La Constanţa s’a început construirea unui nou local de băl, la vii Edificiul trebue să fie gata la 4 Iunie. Sâmbătă 1 Aprilie la ora 3 p. m., s’a efectuat la Bacău tragerea loteriei pentru construirea unui local de şcoală în comuna Serbeşti, in localul Pre-fecturei. r>i w ot‘AA, XX.^4. Av/Ol/ ^uuuU bilete câte 1 leu, din cari 32 numere câştigătoare, Lotul de 2000 lei a fost câştigat de o persoană streină de localitate, iar cel de 1000 lei de un comerciant din Bacău. Prinţul Ferdinand şi Princesa Ma-ria au făcut astâ-zi la ora 9 şi jumătate o plimbare, călare, prin oraş. D-nu General Poenaru ministru de răsboî a sosit astă-zi in capitală, cu trenul de Vârciorova de la ora 6 şi 25 dimineaţa. Congresul partidului muncitorilor din belgia Anvers, 15 Aprilie.— Congresul a-nual al partidului lucrător a votat o resoluţiune care exprimă deplina sa încredere în consiliul general şi care aprobă atitudinea şa. A decis să înceapă o propagandă viuă în contra legii electorale comunale. Scădere de aeompi Zurich, 46 Aprilie. — Băncile de er misiune au dec*s să fixeze cu începere de azi taxa scomptului lor la 3 la sptă, Grevă de zidari Viena, 46 Aprilie. — Toţi cărămidarii din Wienerberg, în număr de ţ «te 3000 s’au pas în greyă Eţ oer p şpei-rire de 5 la sută a salariului lor. Aţb tudlnea lor e liniştită. Comitetul ouciefcăţel culturale Datoria din laşi, a adresat tuturor preoţilor şi învăţătorilor din ţară o scrisoare, prin cairş le cere sprijinul lşr penţru îndşpbnire» scopului Bocletâţel, şi tot de odată li se mal cere avizul lor în privinţa cărţilor de cetit cele mal potrivite pentru populaţityfyea de la sate. Scrisoarea este intercalată în fruntea u-uel broşuri, ce cuprinde statutele Bocietăţel. A apărut No. IX din revista .Tinerimea Română*, organ al societăţel cu acelaşi nume. Acest număr cuprinde bucăţi semnate de d-riil Gr. Tocilescu, Rădulescu-Niger N. Ţine, Urechiă V. A,, Negrescu, etc- Mâine, Joi, 6 curent, se dă la Teatrul Naţional în beneficiul distinsei noastre artiste, D-na Arisuţa Koma-nescu, piesa Magda, dramă, iar Duminică, 9 Aprilie, în beneficiul simpaticului Nottara, piesa Vinovat, dramă. Îndemnăm publicul să meargă la aceste două representaţiunî, arătând prin aceasta dragostea ce cu toţî|pâs-trăm unor talentaţi artişti al primei noastre scene, artişti cari şi-au sacrificat anii din vieaţă pentru Teatrul nostru. Un accident Birja cu No. 653 a lovit în str. Ca-rol erl un copil. EL se numesce ion iordache şi se află în serviciul D-luI N. Christescu cafegiii. A tost transportat la spitalul Brâncovenesc unde 1 s’a- dat îngrijirile necesare. D. Gr. lliescu făcând q cursă cu velocipedul la comuna Vârteju la întoarcere a fost atacat de mal mulţi indivizjl necunoscuţi intre bariera Ra-hovel şi şinele drumului de for şi a fost greii bâtut. Gazul se cercetează- D. Dumitrie Sturza a plecat erl la Dulcesci pentru a asista la înmormln-tarea mătuşei D-sale principesa Eliza Sturza.j D. General Barozzi a plecat erl la Galaţi. De asemenea a plecat la Galaţi şi D. Colonel V. Urseanu comandantul escadrei Române care pleacă la Kiel. Eri a fost prins într’una din came-rile Hotelului Unirea lohau Hailer, pe când voia să violeze o fată în vârstă de 43—14 ani. El a fost imediat arestat. D. P. P. Carp a plecat erl la Ţi bănesc!. In şedinţa de azi dimineaţă a Congresului Secial-Democrat s’a hotărât ca congresele să se convoace din doi în dof ani, iar numărul membrilor dir Consiliul general să fie urcat la nouă în loc de şapte ca până acuma. Serviciul sanitar va publica în curând o statistică a tuturor caselor de prostituţie din ţară. Această statistică va servi ca baza la elaborarea unul nou regulament pentru privigherea caselor de prostituţie, în scopul d’a împuţina numărul lor ce ’n unele oraşe a atins ţi-fre îngrijitoare. Această lucrare e aproape terminată. In cătunul Vieri, comuna Radi voi ud. Vlaşca, iscându-se o ceartă intre locuitori, Radu Stan Barbu â tras mat multe focuri de revolver, rănind grav pe cârciumăreasa Floarea Yasile M, Ofiţeru, Inirndaţiile din ţară Scirile pe cari Ie primim din ţară sunt îngrijitoare. Pretutindeni apele s’ab revărsat şi ameninţă să ia pro-porţium îngrijitoare. La Olteniţa apele au ajuns la înălţimea digului- S’au luai măsuri pentru apărarea lui Recolta de rapiţă este aproape compromisă. La T. Măgurele, Dunărea a inundat Viile, o parte din fâneţele de pe Domeniul Statului şi grădinile de zarzavat. Nici un accident de persoane nu este de înregistrat, Din Giurgiu se anunţă că cătunul Flămânda, este împresurat de a-pele ce s’au revărsat din Dunăre. S’au luat imediat măsuri de siguranţă şi s’au trimis mal multe vase pentru a transporta pe locuitori. La Ostrov apele cresc continuu a-coperind toate ostroavela până la Ca-laraşi. La punctul numit Dervput ele au ajuns la 2 ţţţeţn înălţime inun-dâna pu desăvârşire sosoaua ce(a nouă. Violare Ih ziua de 1 Apţlllc s'aâ făcut următoarei? uumpl şi permutări în corpul didactic ; D. Nicolae Qanea, profesor definitiv la liceul real din Brăila s’a transferat la catedra de matematici de la liceul Sf. Sava din Bucureşti, în locul d-lul Z. Herşacu eşit la pensie. * D. Ioan P. Darie, licenţiat în litere şi drept, s’a numit suplinitor de istorie, cursul inferior la liceul din Botoşani, în locul 4-luî C. I- V. Severini, eşit la pensie. * D-ra Adela M. Tulbure s’a numit profesoare suplinitoare de limba franceză la şcoala profesională din Roman, în locul d-uel Iulia Vicol retrasă la penBie. * D. Klcnk s’a numit profesor suplinitor la catedra de violinâ de la conservatorul din Bucureşti în locul d-lui A. Flechtenmacher, retras la pensie. * D. Inginer N. CioeuleBcu s’a numit profesor suplinitor la catedra de matematică, geometrie şi comptabilitate de la liceul real din Brăila în locul d-lul N. Ganea. *, D-na Aurelia N. Sâveanu, licenţiată în litere' şi filosofic şi profesoară cu titlul provisoriu la şcoala profesională de ,jete din Graiova, s’a transferat la catedra de limba română şi religie de la şcoala profesională No. 3 de fete dio Bucureşti în locul d-rel Olga Marinescu, care trece tot ca profesoară de limba română la externatul secundar din Ploeştl, în locul d-lel Lucia Guzen. * D-ra Titi G. Becu, absolventă a facul-tăţel de litere din Bucureşti; s’a numit bu-suplinitoare la catedra de limba română ia şcoala profesională de „Madona Dudu" din Craiova. * D. Mihal T. Sâvescu, profesor cu titlu provizoriii la gimnaBiul real din Bârlad, s’u permutat la catedra de limba română şi latină de la divizionarele liceului din Iaşi. D" ŞAABNER TUDORI •’i mutat No. Ifl» strada Sălciilor, No. 86 (lângă cas de Bănatate) SOCIETATEA FOVCTIONARILOR PUBLICI Convocare Conform art. 104 din statute, Duminecă, 16 Aprilie 1895, la orele 12 juni ziua, se va ţine adunarea generală extraordinară în localul şcoaîel comunale de băeţl Petrache Poenaru din strada Ştirbeifi-Vodă No. 12, şi vă rog să luaţi şi d-vo8S-tră parte dacă vă veţi afla în curent cu plata cotisaţiunel, după cum prescrie art. 105 din statute1. La ordiuea zilei este : Demisiunea întregului Consiliu Central de Administraţiune şi alegerea unul alt Consiliu. ŞTIRI TEATRALE Diseară, Miercuri, se joacă la Teatrul Naţional Voevodul Ţiganilor, în beneficiul d-nelor D’Asty, P. Moor şi al d-lul Neuwirth. D-na D’Asţy va juca rolul Safei, fiica vrăjitoarei. * O trupă întreagă compusă de societarii în activitate al Comediei franceze în cap cu Coquelin Cadet, însoţit iie Prudhon, Boucher, D-ne Ludwig, Bertini, Per-sons, e aştep'ată în Bucureşti, unde va da patru reprezentaţi uni. Pentru prima oară o asemenea, ocazie se oferă publicului nostru, J societar Comediei franceze, profită dg sărbătorile de Paşti pentru a vşpî direct la Bucureşti de undo se vor întoarce la Paris. Toţi artiştii sunt corifei foarteg iubiţi de publicul din Paris şi Londra. D-na Ludwig uneşte frumuseţa cu un mare talent; D-şoara Bertiny e asemenea graţioasă şi cât pentru încântătoarea d-na Persoons, celebritatea ei artistică este clestut de bine stabilită. Această trupă într’adever extra-ordi-nară a format un repertorii! foarte interesant şi alcătuit ast-fel în cât ori şi cine va putea asista la reprezentaţiunele el. Mumele vor putea conduce pe fiicele lor de oare ce e bine ştiut că tot ce e scabros e interzis la Comedia franceză. Reprezentaţiunele sunt fixate pentru 13, 14, 45 şi 18 Aprilie. Biletele se găsesc la Agenţia Teatrală, hali de V Independance Boumaiae, piaţa Teatrului, ULT111E TELEGK4ME (Serviciul particular al „Luptei11) Belgrad, 16 Aprilie,,— Regina Natalia va sosi la 10 Mal la Belgrad, Simle, 16 Aprilie,-r=-Detaşamentul colonelului l^elly a degajat mica garnizoană <ţin Mastuasch după o luptă vie cu o trupă inamică de 500 oameni. Bruxelles, 16 Aprilie.—Se desutinte în mod formal .ştirea privitoare la logodna prinţ'iliil de Neapole eu principesa Cle-mentina a Belgiei, Călătoria regelui Leopold în Italia s’a întreprins după sfatul doctorilor. Regele nu va merge la Roma. Stvttgart, 16 Aprilie. — Ducele Albert de Wiirtemberg a căzut azi dimineaţă de pe cal şi a suferit o uşoară sdruncinare a creerulul. Starea sa nu este primejdioasă. Berlin, 16 Aprilie.—Agenţia Wolff declară neîntemeiată ştirea lui „World* din Londra în privinţa logodnei reginei Wil-helmina de Olanda cu prinţul Alfred de Coburg. BURSA DE BUCURESCI Cursul de la (b ) 17 Aprilie 18g5 5o/0 Renta r. p.. 100t/2 50/u Renta am. 99 5>)/o „ (92—93) 100 5'Vo , am. . . . 95(/i 6^/0 Oblig. rar. .1027/8 Pensiuni........284 6®/o Obl. c. Buo. 961/4 5J,o „ (1890) . 971/4 60/0 Fonc. rur . . 925/g 5o/o „ urb. 102 5% » , ... 8974 5o/0 „ „ Iaşi 801/* 6% Obl. bazalt 98 Banca Naţ.........1543 Acţ. B. Agricole . 138 Dacia-Româuia... 400 Nafionala............434 Patria ..............110 Construcţii . . 135 SCHIMB Londra . 25.30.27)/, Paris . 100.35.25 Viena . . 207.063/4 Berlin . . 123.65.55 Belgia . 99.45 Scont B. a. 8 Avans , v. n 0. dep. 7)/, De vânzare Moşia PRIBEŞT1I din jud. Vaslui în întindere de 1175 fălci, pământ de I-ia calitate, din oare 315 fălci pădure, 600 fălci loc de arat, 125 fălci fâneţ, şi ,res-lul imaş; cu toate acareturile trebuitoare. A se adresa pentru coudiţiunl direct la d-na Contesă Elisa Balş în laşi str. Romană 41, sau în cas de absenţă la d. avocat Vasile Elefterescu, laşi str. sf. Sava No. 12. De Vânzare O Haşinâ de Tipografie format No. 10 sistem German, in condiţiunl foarte avantajoase. A se adresa la d. losef Schwarz & Co Bucureşti, Paeagiul Macca. DE INCHIRIÂT dependinţele lor, compuse din 4 saloane, un antret prin cipal şi 2 camere cu sala lor şi bucătărie; cu grădină şi puţ in curte, Bituute pe Bu-evardul Ferdluand No. 99 Proprietatea d-lul O. lonescu (Dinicu).—Doritorii se vor adresa ia proprietar Strada Buciumul 36, www.dacoromanica.ro - KWl NOUA Fabrică de Bere BRAGADIRU Bucureşti, alea Ralioveî, 153 | Face cunoccut că, cu începere A de la 4 Aprilie curent, st. v., va | pune in consumaţie bere produsă prin o inslalaţiune cu totul nouă şi după sistemul cel mal , perfecţionat. | Adresa telegraf. Bragadiru, Bucureşti | A.nsrxjisrcixj Subsemnatul fiind informat că sora mea Monahia Menlania Stavri din Monastirea Ciorogârla, voeşte să pună în vânzare cele doue rânduri de case din strada Silivestru No. 14 din Capitală (Bucureşti). Aduc la cu-noştioţa onor. amatorilor că la acele case mal isunt si alţi moştenitori, şi cumpărarea lor va fi fără nici o valoare pentru d-nil cumpărători. Cu toată stima COSTACHE STA VEI Acont in judeţul Prahova, Plaiul Peleşiu, comuna Predeal, căutnul Buşteni. Dr.ST.OLCHOWVSKi S’A MUTAT CALEA CĂLĂRAŞILOR No. 16, Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara. De Vânzare UN LOC, Strada bis. Antim 56, colţ cu strada Morfeă, Bucurescl. A se adresa Str. Morfeă 23. Il-r. Zeligher 8’a mutat Str. Carol, 15 Consultaţiuni pentru boale interne şi sifilitice de la 2—4 p. m. D"R THOMESGU Profesor supl. de clinică infantilă Medic-şef al spitalului de copil No. 16. — Strada Italiană, — No. 16 Maşine Agricole H. S. GREIF — BUCUREŞTI — Str. Lipscani 94. .'Casa Banoa Bom&niei, Sf. Sneorghef D. M. USBURNE & C° AUBURN (Newyork) Maşini de seearat simple şl eu aparat pentru legatul snopilor, cu tăişul la dreapta ^ MAŞINI DE COSIT F^N Greble de Fer şi Sfoară de Manilă DEPOS1TE: BRAILA, &IURGIU, OALARAŞI înnhiniât la ®^eor8^e UC II IUI III tui viitor casele cu No 133 din str. Stirbey-Vodă, compuse din 4 camere pentru stăpân, trei dependinţe pe galerie, pivniţă spaţioasă pe bolta de zid şi o altă pivniţă pentru conserve, magazie, bucătărie şi şopron, având şi apa în curte. Intormaţiunl la d. Ioan S. R&duleecu, str. Stirbey-Vodă 180 saă la d. doctor Drăgu-ftnescu, str. Sf. Spiridon, 2. .Icoana). D-torul Sterie Giurcu Viena, IX Pellkangosse, No 10 Cabinet de consultaţiuni cu celebrităţile medicale si cu medicii specialişti din Viena I î ni 1 ni T i ni Îl ^ doreşte a se anii II 117 UI li E fi gajea la un antreprenor cu salariu fix saă în tovărăşie pentru ori-ce lucrări atingătoare de arta ingineriei, fie în capitală saă în provincie. Pentru informaţii a se adresa la administraţia acestui ziar flR- H E P I T E S Medic-şef şi prof. la Institutul Maternitatea s’a mutat st iada Română No. 158 Cabinet de consultaţiuni pentru faceri, boale de femei, copil şi sifilitice. De la orele 1 jum. până la 8 p. m. M-me TALBOiT 14, STRADA SF. TEODOR, (IAŞI) Primeşte în gazdă domnişoare în titnpu concursului de institutoare ce se va ţinea în ziua de 15 Mal la Iaşi Condiţiunl avantagioase. Filip I. Gesticone Advocat Din Bul. Elisabeta 66, s’a mutat, de la 26 Octombrie 1885, tot în Bulevardul Elisabeta, colţu calea PleYnel, şpre chelă Ia rond. ■ - v „naţionala" Societ. generală de asigurare în Bucureşti Capital (ooial 2.000.000 lei aur- deplin vireat Consiliul de administraţiune are onoare a comunica D-lor acţionari că, conform art. 44 şi 47 din statute, adunarea generală ordinară a acţionarilor a societăţel se va ţine in ziua de 9f21 Aprilie a. c.‘ orele 2 p. m., în localul societăţel, strada Doamnei No. 12. Ordinea zilei: 1. Raporturile consiliului de administraţiune şi al direcţiune! generale asupra gesliunel şi bilanţurilor anului 1894. 2. Raportul censorilor; 3. Aprobarea bilanţului şi descărcarea de dat consiliului de administraţiune şi direcţiune! pentru gestiunea lor. 4. Fixarea dividende! pentru aoţiunî şt titluri de fondatori; 5. Alegerea a trei membri în consiliul de administraţiune, în locul celor •şiţl după vechime. 6. Alegerea a trei censorl şi a trei supleanţi pe anul 1895. Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-card acţionar trebue să fie proprietar de cel puţin 1Q acţiuni şi să depună acţiunile cu 8 zile înainte din ziua adunare! generale, adică până la 4/13 Aprilie 1895, la casa centrală a societăţel, strada Doamnei No. 12, primind o adeverinţă care ’i va servi tot d’odată ca bilet de intrare la adunare. Pentru înlesnirea d-lor acţionstri, se pot depune acţiunile şi la casa de banca fraţii A. H. Elias piaţa Sf. George. In numele consiliului de auministra-ţiune. Preşedinte, D. Sturdza m. p. Bucureşti, 45/27 Martie 1895, ii FURNISORUL C’JEŢII REGI ALB lEn. 1STOYAK CALEA VICTORIE! 61 şl 102 MÂNUŞI,k Sa se ceară TVumele' Sorgintei pe Eticheta pi pe Capsulă. Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. public că pentru şoşonul do r* PRIMAVURft SI VURA - a cor fecţionat -~n mai *e şi bogi it sortiment DE Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii Tot-de-odatâ a primit un mare şi bogat asorfîw ment cSe st©fe line din fabricele cele mal renumite ale Europe! pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore. Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftlnătatea hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Ou toată stima: ffeinrich Lebovicz S-sori No. 44, Strada Carol I, No. 44., Ol Podagra.Gravelă Diabeta. • — Ficat, !■ — Stomac. A se avea grija de a se Indica sorgintea SE VINDE In tâte Farmaciile bune, K-IMPER- pâf 1 ti Cea mai bogată APA MINERALA in aoid oarbonir si oea mai ourata APA ALCALIN-ACID APA MEDICAll DE PRIMUL RANG ST. ITST ACEL A SI TIMP Deposit general A. G. CARISSY, la Bu curesti. . s Oea mai plăcută apă răcoritoare pentru amestecat cu vin F m b t i c o o TURNATORIE DE FER ALBERT BAUER Societate în Comandita l*S8 ÎALAŢIUINI de Siabilimenfe Industria 1® Mori, Fa brici de spirt, Ferestrae mecanice etc. etc. Maşmî do aburi, Motoare de petroleu, turbine Consirucţiunf de Fer fteservoare, Coşuri, ioduri, ere, Uşi ţi I erestre Electricitate Snsîibfiuni de lumină şi transmisiune de putere rHIASIM£ AGRICOLE din fabrica JEK. 3?. PECKTER — Biroul s Strada Pensionatului, No. f. — FABRICA: Str. Cuţitul de Argint, No. 6, lângă vama Filarei î- I t a» ?S ASţîk^CES hviînţiona nreveUtil (lenli'n 15 aui a doctorilor MAK1E rruy:, tntaio, turentori, Sue de l'Arbre-Soc, 46,1a 1» Aii. ÎS, pentru vindecarea radicală a Hemielor (.vătăinăturelor). Pună aci, bamlarie e n’au fost decât orjce simple apparate pentrn a conţine herniele; Dootori MĂRIE an resolvat problemul Me a conţine ;> de a vindeca, co mijlocul bauilagiului Eloctru-Moiiical, care conlrariă uervi, fortifică fără sguduire nici'durere vi assignră vindecarea radicală în «cort timp Simpi.U 30 PK. — DUBLU 60 p*. — însoţit ctr iereCrcaijţlinie „PATRIA” SOCIETATE ROMANA BE ASIGURARE Lri .wje ara aruTJKK^TB Capital social versat Lei UI IWILIO^! 4*r SEDIUL SOCIETĂŢEI: BUCUREŞTI, STRADA SMÂRDAN No. 15. -