ANUL XII.—No. 2549 EDIŢIA A DOUA JfcSIIftAg&EffTE: IN TARA • ’ Un an.............................,'?0 Ini Seasn luni . -| 5 Trei luni............................8 Pentru invKţ&torl pe un au.........25 „ IN STRAINfiTATE Un an..............................40 „ Şease luni ........................20 „ Trei luni 10 ■umărul IO Bani REDACŢIUNEA: CALEA VICTORIEI Ho. 7spfifie ca atest părtiti, taYe a retei*-lizat toate reformele electorale, *va ifi de sigur atfla care va realiza şi colegiul gnie’ Nouă hc pare bine când vedem •tinete liberală, 5arl fie chiar izolat sau în numele «unui cerc restrâns, vin să discute cestiunî de aţâţa imppr-'tanţă -şi-*?! daCT osteneala să împHi--•gă partidul pe cafea reformelor ide-mocratic'e-. Activitate^ > munca aces^ tui tineret, este mult mai folositoare şi ţârei şi partidului liberal, .ca insultele şi infamiile pe. cari le debitează zilnic ţpţi microbii inferiori în frunte cu Pallade, la adresa democraţilor. Am vaoi însă, să vedem că şi alţii iaq poziţie^ alâJJui de d. T Dju-. vara, am vroi s.ă constatăm, să Re* convingem,, că ideia reformei electorale face fcilnice progrese în sinul partidului. O nouă campanie electorală este aproape de tot. Iată cel mal bun prilegrQ ca liberalii, să ijo- o tru schimbarea actualelor .nedrepte şi vexatorii etc. Credem că s’ati .convins şi şefii! şi soldaţii acestui partid, că cu sbiere-tele şi calomniile lui Pallade nfi se ■răstoarnă un guvern, nici nu se cre-'ază un curent în favoarea vre unul partid. Lumea vrpreşae ,sâ’ ştie, pehtru ce ar lupta să răstoarne un guvern, pentru promisiuni vagi, făcute de .atâtea ori, nerealizaţe şi nerealizabile ? Dar înţelepciunea poporului a creat de mult proverbul: «Schimbarea dom-'nilor, bucuria nebunilor». Partidul liberal când şl-a dat programul de la Iaşi, a afirmat că are drept ideal sufragiul universal. Negreşit că această declaraţie — şi aci suntţitn perfect de acord cu domnul Djiivafcy—-timplfca lupta pentru lărgirea treptată a dreptului dd vot. Dar, tocmai pentru că suntem de acOrd", Asupra acestui’purtet cu d-nul" Djuvara, ne irîţrebăm, sinceră a fost declaraţia -partidului liberal, că are ca ideal sufragiul universal? Dacă într’adevdr aşa este, cum se face că atâţea ani, nu s’a vorbit nimic de feforma electorală, şi chiar când vre un membru al partidului vorbeşte numai de colegiul unic, şi acesta bazat numai pe contppirea actualelor trei colegii, el se grăbeşte să declare, că vorbeşte în numele seu propriu ? Credem că d-nul Djuvaţa în special, ,rec,unqaşte că ayem dreptate să-ti facem -această întrebare -şi să nu printiin fără discuţie, afirmarea d-sale, că partidul liberal va realiza reforma electorală. Dacă ne interesează pe noi reforma aceasta, nu ne-este indiferent Şi timpul la catenare să se facă» Noi, nu ne putem mulţumi cu o făgăduială, care nu are nimic precis, ş nici fnă-car caracterul oficial. Credem că a venit deja timpul,, ca să modificăm actuala lege electorală, c£ orl-ce întârziere este dăunătoare pentru această ţară- E de datoria deci, a conducătorilor j partidului liberal Sâ-ş? spue şi el cuvântul,asupra acestei chestiuni, mal ales azi, când ea a fost pusă în chiar ziarele liberale. ZEFLEMELE 0 OPERĂ MONUmtNTALĂ Palladorul, Malaoadorul, «Gaşetel Poporulql» s’a hotărât să ne înfunde. Pentru a dovedi publicului şi mai €les judecătorului de pace, că n’a copiat pe Tâîidală şi nk-I chiar <$rfile destinate şcoalelor froejpliane, s’a decis sa,publice un n^are curs,de economie pnliti-bâ' şi, finanţe. Prietenii Palladorulul s’au minunat de planul Seu. s’a scumpit ei . gm, plumbul -a njjins f» preţul argintului şi preţul cărbunilor să urcă neîncetat. P(rivinşl ^[ţobul diu zborul, paserilpr rămâuem U>iuiţl de activitatea fenomenală’, ta carp Opera maiacadorului a .supus ■omenirea Întreagă. Noroade I; aşteptaţi carnea Bare 4 Cufog&ior REZBELUL CHIRO-JAPONEZ fâJShanghai 10 Aprilie.--Japonezii ’dtl tonfificat vaporul englez’ ■«Yilcsa’ng», jcare ayea 'ijjU.OOO de cartuşe Expediate - de o caş A germană la ,£ţmngjwi- Proprietarul vaporului primise încărcarea «bona lide». Japonezii au condus vaporul la Pdrt-Arthur. i APRILIE Păcăleala de 1 Aprilie, e un obicşl rămas din părinţi şi adânc înrădăcinat în moravurile noastre, l reştirm cei mal cu frica lui D:zeu, cai’e în viaţa lor n’au spus o.minciună, în ziua asta .devin cinici, mipt, păcălesc pe ’ritrecute. — O pildă. Ai eşit de efimineaţă să-ţi vezi de treburi. Dompu Nae băcanul din colţ, iţi ţine caîea n 'stradă. — Nu ştii, ce s’a ’htârnplat, Dom’le ? , Aerul lui e lugubru; solemnitatea cu care a rostit vorbele astea, iţi tace părul măciucă — Ei, ce-î ? — Prietenului d. tale, d-nu Tache, i-a venit dambla azi dimineaţă şi-a căzut mort pe loc. Sărsţcu ! — Cum se poate ? Dâr am fost împreună bre, era vesel, voinic, mai sănătos ca ori câlîd ! — - Zăii, aşa; l’am văzut cu ochii mei. Alergi disperat p'ână acasă la prietenul tău. Stă tocmai la , marginea Bucureştilor, soseşti prăpădit de oboseală. Nevasta prietenului,— Văduva, îţi ese ’n prag. — Vai... ce nenorocire v’a lovit, coană Tinco... Cum se prăpădibietul'Tache... şi te-a Năsat d’o droaie de copilaşi... poleooo, efe nenorocire ! Şi te ’neaoH un plâns cu sughiţuri, care iţi înăbuşă vorbele în beregată. De odată însă, rămâi cu ochii holbaţi, cu gura căscată. Coana Ţinea şp tăvăleşte de râs; jar la spatele ei răsare figura roşcovană a răposatului, încadrată într’un magnific bonet de — Cum, Tache’dragă, măi murit?! — Eu, mă, ce eşti nebun ! Parol n’am murit! A!... Ţi-aduci aminte că-î zi’ntâî d.’April. Afurisit băcan, te-a tăcut să-ţi pierzi vremea de pomană, şa ’ntâfzu la slujbă şi să înfrunţi mustrările şefukiL Şi aşa mai departe... fn zilia de 4 Aprilie, svonurile^ele rhai fistichii, ştirile dâle mai dă necrezut circtriâ din gură in gură. In ziua 1 Aprilie, cad guvernele, se aprind clădirile mari din oraş, se ivesc pe cer comele tricolore şi câte bazaconii de felul ăsta.! * Cititorule, in ziua de 1 Aprilie, fu Torna necredinciosul. Când vei vedea fenind spre tine un prieten cu aerul grav şi -solemn, fereşte-te, ste pregăteşte să-ţi fcagă o păcăleală, ori să te a-tace cu un împrumut. Şi la una şi la alta, fă-te pisual,— în ziua dă î Aprilie toţi suntpăcăliţî, cu atât mai mult... un creditor. * * * Un glumeţ din redacţie, pretinde că cronica asta, e plină de duh. G, păcălelile ae 1 Aprilie ! N am mia CHINA Şl JAPONIA Precipitarea evenimentelor.—îneheepea armistiţiului.-^Negocierile de pape.— Condiţiunile Japoniei. — Atitudinea Chine!.—*06 pe câmpul de lupă: Zona armistiţiului. — Incuria comantlamentuiuî chinez.— Operaţiunile militare. Toţi £ţceia, cari puneau mari speranţe pe încurcăturile ce ar fi rosultat sun rezbelul Chino-Japonez, ca să poată pescui în apă lurburp, cum eeţ^ipo, ţrebue să fie grozav de„ desatnăgiţf, vezand turnura ce au luat evenjmeiflele. Op.ntra aşteptărilor, Japonia, qăria i se atiubtoffa mari şi 'bdlico^so planuri, *a cedat de o dată şi a încheşat- fin armistiţiu, f Djş. sigjir Gliiqa fi^buie să fie requnos-păj^>a.re afşntata^uluî japonez, care. pnji fapta 'lui crijnijială a'precipitat lucrurjle şî h6t|fi{rtîa guvernului mikadonal,—până Aei. «şlf de iptransigeVit, cân.4 i stf ‘propunea o suspeijţlare a oAiiitvţiţcr. ■X- Ştirile ce primim asupra negocierilor squtîu geufeTal puţin favorafbile şi ele,ne fac să credem, că în cele dm urgiă 'trtîtat-i.v^le nu vor jsbuti, Pare, că Japonia (jazându-se pe succesele sale, se arată foarte pretenţioasă^ ju-decând tfupă ootudfţiuTirl'e propuse ca bază do negocieri. Japonia'jtere } Jjt Jndgpendenţa Cereel. 2) Cesiunea definitivă a MadC4ţţfieI de Sud, cu Portul-Arthui;. 3) Cesiuuqa defi- nitivă a Formoseî. 4) Deschiderea portu-ril'or şi fluviilor chineze, comerţului. 5) 0 despăgubire de resbel de 2 miliarde şi 6) ocupaţiunea, pana la plata integrală a despăgubire!, a câtor-va puncte strategice. Se îhţelege, că în faţa acestor condiţiunl grele, China nu va ceda, mal cu seamă că se pretinde şi cesiunea de teritorii, între cari şi insula Formosa. Pe de a'ltă (parte şi Japonia revendică pentru sine dreptul de a impune condi-ţiunile, sub cuvânt, că resbelul a fost provocat de adversar, şi că toate sacrificiile pentru a continua o campanie neîntreruptă de- opt luni, trebuiesc recunoscute. v * tie nobila iniţiativă, a puterilor mari europene, de care s’a vorbit atâta şi împrejurul caria s’a îacut luare sgombt, nu se mal aude nimic. Anglia, care speră, ca după obifceiu să poată profita cu ceva, vezând expectativa celor-l’alte puteri, n’a mal făcut nimic, mulţumindu-se a păstra aceeaşi atitudine. Ast-fel stafi până acum negocierile de pace. * Armistiţiul încheeat între cel doi beligeranţi nu prevede încetarea ostilităţilor vde cât pe continent, în nordul Chinei, astfel, bă iu cele-l’alte părţi lupta continuă. Cu1 acesfStă ocasiune s'a putut constata detestabila organisaţie a comandamentului armatei chineze şi induria celor ce o conduc, căci de şi armistiţiul se încheease si vesteâ erea comunicata comandanţilor japonezi, cel din tabăra chineză nici nu ştiau, ast-fel că parlamentarul japonez, care fusese trimis ca să comunice suspendarea luptei, a fost primit împuşcături. * In sudul* Chinei şi pe mare operaţiunile utilitare eontimiâ. După insulele Pescadores, a venit* rândul Formoseî, a cărei cădere, în momentul când serm aceste- rînduri este poate un fapt împlinit. Coprinderea acestei insule va da loc, probabil, la vil protestări, mal cu seamă din partea Auglieî, dar se ştie, ce resultat aii avut şi protestările anterioare, cari n’au împiedicat pe japonezi să-şi continue mersul lor victorios. * Pe când dar în cabinetul de la Simo---nosakj se continuă lupta de cuvinte între diplomaţii japonezi şi chinezi, unii pentru a căpăta mal mult, alţii pontr-u a da mal'puţin, în altă parte tungl tranşează mal bine de cât- notele şi discursurile diplomatice, diferendul Chino-Jaf»opezt Gordcin. ZIGZAGURI UN INTERUIEW DE I APRIL IndatS ce .am aflat ,de miraculosul eveniment ce se va întâmpla... Sâmbătă 1 April, la ora 12 noaptea—învierea Domnuiui—subsemnatul pentru a servi pe iubiţii cititori, s’a grăbit să intervieveze ■pe... domnul AleCu Sugativă. Ast-fel avui cinstea... să pot interviewa pe o-; mul cel mal cinstit şi’ care cinsteşte pe toţi «ctf-tăţeniH.» Cristos a ’uviat 1 zic intrând la K. K. A- lecu. — ; Adevărat că ieşti beat!» răspunde intervi-ewatul meu... Turmentat de»aşa primire... îmi luai în urmă, un aer de englez >şi continuu intervievarea:. — M'e rog K, K’. Alecule, adevărat e că o să’n-jîe Ibus, deseară?.. — Inexact, nene i Dumneata nu ştii că e 1 A- pril'?.. — Ştiu, dar... în toţi anii in...vie. — Dă... Be poate, de câte ori nlOnviez şi ep ! — âîă iartă, coane ^Uecule.... după ce’ ieşti mort... bfiat _poţI să ’nvil, dar dacă al muri de moartq, hună — Taci nene că ieşti c^pil 1 Eu ? Eu nu sunt mort—biat, din potrivă.„ Şi Hristos dacă a ’nviiit era mort cu -adevărat ?... Iuăxact, n-ine'-l 7— Cum r — „Pentru două motive; nene: 1) în vinele lui, curge vin, „sângele domnului» şi 2) când Ea răstignit, i-au dat Oţet cu buretele' şi .s’a îmbătat rtnort !... Aşa, ciue. draou nu.iînvio,.M,-.şi ejtln'k Am mulţumit din inimă lui Conu, .Alecu, de «cinsţ,ea“ cape ”mW făcut-o, şi.-, despărţindu-ne foarte amical,., inc întrebă dacă mal vin. ‘ Radios i'-am lăspuna ; — Vin, Vin, coane Alecule, Vin I... Piron. Memoriele Regelui La 23 Iunie anul trecut am intŢef rupt publicarea memoriilor regelui Ga'* rol, oprindu-ne lâ ziua de 8 Decembrie 1869. Acum reluăm publicarea începând de la 42 Decembre 1869, dâtă la canj a intrat în ministerul d-lffi Ioau Ghica, d. G. Mârzescu ca ministru al instrucţiune! publice. De acum vom publica conTinuu memoriile regelui până ce publicarea lor, în limba Germană, Va înefeta. După câţ am aflfit, regele nu va merge, pentru momenţ, cu publicarea memoriilor sale.de cât numai până la resboiul de la '1877, (Continuare). 12 (24) Deccmbrt.—Mârzescu, pţînă •atunci plofesor la Universita-tea Jin laşi, e numit ministru la Culte; e al treiiea moldovean din cabinet. Perechea Princiară sărbătoreşte revelionul Crăciunului nemţesc sub un brad. 44 (26) Decembrie.—Prinţul şi priţi-ţeasa se duc la clădirea cea mare ja Universitate!, din mijlocul oraşului, ca să fie de faţă la inaugurarea! Uni-versităţei din Bucureşti, care e .complectă cu o a patra facultate, cea de medicină. Sala împodobită stjrălucit, e înţesată de lume, că6î consulii generali, clerul, demnitarii Statului, ca ,şi toţi oamenii' care au contribuit la ridicarea nivelului instrucţiune! pu* blice, au fost poftiţi şi au venit După bine-cuventări e biserîceî şi după ce-elevii conservatorului au cântat un imn, ministrul Cultelor, Mârzescu salută perechea princiară cuocuvin-r tare şi presintă suveranului ca şă-1 iscălească, titlul întemeereî Universitate! din Bucureşti. îndată ce prihţul îndeplineşte această formalitate, rectorul Upiversităţei G. Costa-Foru, îşi începe discursul. 4-m.nteşte începuturile umile ale’ şcoa-lelor şi inv6ţamîntuluî român: chiar în lociţl pe care astă-zi se ridică Unb verşitatea, a căreia rfea dintâiu peatră a fost pusă încă din 4857, Lazăr a întemeiat odinioară cea dintâiu modestă şcoală românească! Oratorul vorbeşte despre metodele de învăţătură, care sunt în concordanţă absolută cu programei^ şcoalelor ’ franceze corespunzătoare, după cum Franţa recunoscut tot-d’a-una ca echivalente gradele academice liberate la Bucureşti şj la Iaşi. Până acuma, 410 studenţi au fost imatriculaţi la cele trei facultăţei care sunt în Bucureşti de’Şease ani ţ 28 din el au trecut cu succes examenele de doctorat, şi 19 candidaţi sunt pe cale de a da cele din urmă examene. Şcoala artelor frumoase, instalată în clădirea Universităţei, are 60 de elevi. Costa-Foru sfirşeşte că, îjitr’o zi are să se zică cum că sub Gard! 1 şcoâr lele româneşti au fost deschise din nou şi că prinţesa Elisabeta a. fost Sofia. Charlotta a României. Ora topul a-daugă că faptele prinţesei vor răspunde tradiţiunilor savante ale fami-iei sale şi citează operile filosofice-aie tatălui- prinţesei, cum şi operile în domeniul ştiinţelor naturale ale prinţului Max de Wied. Prinţul răsp.imde cu un djscurs plin da idei înalte. El spune Qăc, pentruel, inaugurarea Universităţei esţe-dedouă ori frumoasă, pentru că vede lângă sine pe prinţesă, căreia’i e_ste dat să vază sfiinţirea, unui templu al ştiinţei ^hiar la începutul vieţei ei r — Dacă crezi că am vreme să fac af-gebră şi reguli de proporţie pentru păcatele tale te înşeli. Zi şi tu pătru Ave şi patru Pater şi al dreptul să-’ţl mal înşeli încă de patru ori bărbatul. FINE www.dacoromanica.ro APRILIE 1895 LUPTA No, 2$49 0 DONAŢIUNE ACADEMIEI D na Elena di. N. Turnesol, a făcut donaţiune Academiei, o rentă anuală de 2000 lei. Această rentă se va distribui ast-fel. 1000 lei necondiţionată, iar cu a 2 a mie se va spori fondul dotaţiunel institutului de fete Ion Otteteleşanu. Această donaţiune o face generoasa d-na Turnescu, in memoria iubitei sale fiice Maria. Academia priimind donaţiunea, a trimis o adresă de mulţumire plină de elogii la adresa generoasei donatoare. ŞTIRI TEATRALE Marţi 4 Aprilie se va juca la Teatrul Liric pentru prima oara l’Enfant Pro -digue, pantomină în B acte de Michel Cană, musica de Andrâ Wormser. Această pantomină a avut un colosal succes la Paris. Rolul principal, Pierrot fils^ va fi ţinut de d-ra Emilie Lindey, care va avea de sigur acela? succes şi la Bucureşti. 0 DECISIE GRAVA Belgrad, 11 Aprilie. — Partidul liberal a decis de a nu mal lua parte de loc la alegerile pentru Skuptstina. — D-l Avakumovict, şeful partidului, şi-a dat demisia. ACCIDENT TERIBIL, 50 VICTIME Sbanghai, 11 Aprilie.— Un accident teribil s’ă întâmplat ieri la fortul Woosung, la îmbucătura fluviului Voosung.—Un tun Armstrong de 40 tone a isbucnit în timpul exerciţiului, dând' foc in acelaşi timp unei magazii de iarba de puşcă.— Aproape 50 de ofiţeri şi soldaţi chinesi aii fost, răniţi s’au omorîţî. EDIŢIA iT* Ultime Informaţii De acfi I Aprilie „Lupta" se va vinde In toată ţara numai pe preţ de IO bani. Abonamentele se vor plăti 30 lei pe an, 15 iei pe 6 luni şi 8 lei pe 3 luni. Cu incepere de agi I A-prilie nu vom mai răspunde la nici o cerere de a-bonament, dacă cererea nu va fi însoţita şi de costul abonamentului. Avizăm de asemenea pe abonaţii cei vechi, cari au ramas In urma cu plata .abonamentului sa se gră. beasca a-şi regula, conturile, pentru ca suntem hotărâţi sa le suspendăm trimiterea tfiarului. La noi e un rău obiceiă, de a se considera plata ziarelor'caceva facultativ, sunt oameni cu averi mari, cari nu plătesc cu anii. Faţa cu acest rău obi-ceiu suntem nevoiţi sa lisam măsurile de mai susc Astăzi de dimineaţă, Regina şi Prin-cesa Maria, însoţite-de d-na Bengescu, au asistat la serviciul religios de la biserica Lutprană. Alegerile comunale din Bârlad au fost confirmate de ministerul de interne. Demisiunea d-lui Cătuneanu, primarul Buzăului, a fost primită. Zilele acestea consiliul se va întruni spre a alege pe noul primar. Cei fiiaî mtilfi sorţi ii are d. N. Constantinescu. Aflăm că spiritualul dr. Ureche, a fost angajat cronicar cu luna la «Gazeta Poporului». Nu putem de cât felicita pe numita gazetă pentru această nimerită achi-ziţiune. Un accident ia Bacău In ziua de ‘29 Martie* d. Dr. ManCaş, medic primar al oraşului Bacă.u, pe când făcea o plimbare cu trăsura la şosea, caii speri indu-se de un veloci-pedjst, a răsturnat trăsura. D. Dr. Mancaş a fost greu lovit )a un picior, cu toate astea rana nu prezintă nici o? gravitatei A apărut No«x3 din revista muşi-cală Arta, de sub direcţia d-lui Titus Cerne, - —r S’a condus secţiei 40 Mihafi Sara-deanu, servitor In.Şoseaua Mihal Bra- vii No. 174, că a furat de la stăpânul săii o salbă compusă din mal multe monede în valoare de 262 lei- Primăria Comunei Bucureşti, a 0-ferit Ministerului de Domenii* localul din strada Traiană, lângă Bulevardul Pake, cumpărat de la Societatea Fran-cesă. Ministerul de domenii îşi propune a complecta acest edificiu, în care va instala Şcoala Comercială de gradul I. Propunerea Comunei de a face dînsa lucrările necesare în schimbul a 60000 lei, a fost refusată de Minister. De la Consiliul Comunal In şedinţa de alaltăieri a Consiliului Comunal al capitalei s’a pus în discuţie clădirea de noi localuri de şcoli. Localurile cu chirie de până acum prezintau acest mare inconvenient că nu erau bine împărţite. In urma ho-tărârel Consiliului Comunal, şcoalele vor fi de acum înainte distribuite pe regiuni aşa că vor fi aşezate la o egală distanţă una de alta. Următoarele clădiri de şcoli se vor face: In Sf. Voevozî, şcoală de băeţî; la extremitatea Bulevardului Ferdi-nand, o şcoală mixtă; în Strada 13 Septembre, colţ cu soseaua Pandurilor o şcoală de băeţî; pe soseaua Ma-vrogheni, o şcoală mixtă; în calea Dudeştî aproape de barieră o şcoală de băeţî şi în fine în str. Labirint o şcoală de fete. Raportul acestor discuţii se va prezenta îh viitoarea şedinţă, imediat după sărbătorile Paştelul. * * * D’asemenea s’a hotărât facerea unul parc la Filaret. Acesta e primul parc ce se face în zona IV în vederea proiectului de limitare a Bucureştilor. * * * In vara aceasta se via deschide partea (lin Bulevardul Golţei in dreptul stradeî Romane. * * * Pentru a se da un aspect mai frumos piaţetei din Str. Dorobanţilor, s’a decis rectificarea acestei strade, până la intrarea el în Bulevard. Rep. Astă noapte doi indivizi s’au introdus în pimniţa cărciumeî din Calea Griviţel 183,'a dGui Anton Popa-Costea. EI,au fost prinşi şi arestaţi tocmai când voiau să treacă din pimniţa în prăvălie. La percheziţie asupra lor nu s’aii găsit de cât lumânări şi chibrituri. Hoţii se numesc kLeon Stăncescu şi Leonard Luis. Regele a asistat astăzi de dimineaţă la serviciul- religios, care s’a oficiat la capela din Pitar-Moş. S’a întors pe jos la palat. La 1$ Iunie se va face receptiunea provisorie a podului de peste Dunăre. Această recepţiune se va tace cu o deosebită ceremonie. D. Inspector {Constantinescu însoţit de un inspector domenial au făcut o anchetă în Constanţa, pentru a constata dacă din neglijenţă sau imposibilitate nu s’au Încasat sumele provenite din vânzarea unor terenuri. Ancheta urmează, D. N. Fleva, a plecat la Viena astăzi de dimineaţă. Eri s’a făcut înmormântarea mamei d-luî Christu S. Negoescu. Mal mulţi profesori şi funcţionari ai Ministerului Instrucţiei au însoţit până ia cimitir rămăşiţele -mortuare ald defunctei. S’a aprobat vânzarea mal multor bunuri ale statului din jud. Neamţu şi Buzeu. Consiliul de miniştrii a autorisat strămutarea judecătoriei de pace din comuna Gârleni, judeţul Bacău, în comuna Fântâ-nele, acelaşifi judeţ, pe ziua de 23 Aprilie viitor. A aplrut No. 2 Ecoul, revista literară sub direcţia confratelui Ilie Ighel, cu o materie variată şi interesantă. In acgst numfir seîncgpe publicarea conferinţei Boala Veacului, ce trebuia să fie desvoltatâ îa Ateneu de d. Ighel, dar care a foşf împiedicat Ac .0 parte a auditorului-, Sumarul ^cesţul numfcr ne întăreşte în credinţa, că revista este o serioasă publicaţie literară şi succesul el este asigurat. Abonamentul nu costă de cât 10 lei pe an. 0 chestiune rară de drept Parchetul de Vaslui a trimes in instrucţie pe Rojniţă, primarul comunei lpaţele, împreujiă cu >al»ţî douî cpm-plicl, sub acuzaţiunea că ar fi dat foc primăriei acelei comuni, pentru a fuce să dispară unele acte compromiţătoare. Procurorul a conchis la punerea în prevenţie a acuzaţilor. Judecătorul de instrucţie — s’a întâmplat şi minunea ca să se găsească un ast-fel de judecător — a refuzat să deie mandat de arestare, indiciele de culpabilitate fiind prea slabe. Procurorul a făcut atunci opoziţie la camera de punere sub acuzare contra ordonanţei judecătorului. Camera a ordonat ca judecătorul d£ instrucţie să dee mandat de arestare. Judecătorul s’a supus. A doua zi afacerea a venit înaintea tribunalului pentru confirmarea mandatului. Tribunalul însă a infirmat mandatul şi a ordonat punerea in libertate a preveniţilor. Procurorul a făcut din nou opoziţie la cameră contra jurnalului Tribunalului, bazându-se pe motivul că mandatul fiind dat din ordinul camerei de punere sub acuzare, nu putea fi infirmat de Tribunal, care e o Instanţă judecătorească inferioară camerei. Chestiunea siă de o cam dată aici. (Jurnalul). Inundaţiile în Ungaria. Budapesta, 11 Aprilie.— Apele care cresc în mai multe părţi ale ţârei a-meninţă o primejdie apropiată. La Semlin Dunărea a crescut cu un metru şi jumătate. Sava şi Drima cresc de asemenea. Situaţia la Szegedin a devenit mai gravă în urma ruperei unui zăgaz lângă Csongrad. Toate împrejurimile oraşului sunt inundate; mai multe case s’aă dărâmat. Scăderea dobîuzel bonurilor de tesaur. Roma, 11 Aprilie. — Un decret reduce cu 0,50 cent. taxa interesului bonurilor tesaurului. începere de mâine'interesul va fi ae 2 la suta pentru bonurile de 6 luni, 3 la sută pentru cele de 9 luni, 4 la sută pentru cele de 10 şi 12 luni. Inundaţiile din ţară. Apele Dunărei cresc mereu. La Giurgiu apele au crescut foarte mari. Dunărea a ajuns la 5 m. 57 la scara cheiului. De la 6 Martie până astă-zl a crescut cu 2 metri 65. Pcţrtul Smârda este inundat- Pagube nu sunt. La Zimnicea toată linia portului a fost inundată, ast-fel că comunicaţia pentru încărcarea cerealelor este întreruptă. Pasagerii merg cu bărcile la vapoare. La Brăila, apele cresc cu încetul. Apele Borcei sunt de asemenea in Creştere. După o telegramă din Feteşti ele s’au ridicat ia 4 m. 75 de la matca lor. O telegramă sosită din Hârşova a-nunţă că Dunărea a crescut cu 5 m. 20 inundând bălţile. 9 La Isaccea nivehiL Dunărei a crescut cu 2 m. 50. La Măcin apele s’au ridicat la 1 metru de la matca lor. Bălţile sunt inundate parţial iar ghiolurile debordate toate. La Severin Dunărea creşte mereu. Soseaua Hinova-Severin e inundată. Sflţşltui unei greve. Nouvelle Orleans, 11 Martie. — Greva lucrătorilor şantierelor s’a terminat. A apărut «Hazul» No. 5, tot atât de spiritual şi umorist, ca şi pâuă acum. ACTE OFICIALE Numiri în serviciul penitenciarelor. D. 1. Douescu, actualul director clasa II, se înaintează la gradul de clasa I, în locul d-lul N. I. Făgărăşeanu, revocat. 0. Ioan PopovicI, actual grefier-comptabil clasa 1, este înaintat în postul de director clasa II, în locul d-lul I. Bonescu, avansat. Permutări în serviciul Spitalelor rurale. D. Dl N Grigoriu, actual medic provisoriu al spitalului rural Podu-Iloael din judeţul laşi, în a-semenea calitate la spitalul rural «Dineu», din comuna Nicoreştl, judeţul Tecuciu, în locul d-lul Dr. G. Niculescu, care va trece în altă funcţiune. D. Dr, Emanoil Florescu, care ocupă definitiv ^opvuj ae medic la Bpitaiui, rural Negreşti, din-ju-deţul Vasluiu, după a sa cerere, în asemenea calitate la spitalul rural Podu-lloael, din judeţul Iaşi, în locui d-JuI DrN N. Grigoriu. D. Dr. G. V. Galin, actual medic al plăşel Crasna-Micjlocu, din judeţul Vasluli, este numit, pe ziua de 1 Aprilie 1895, provisoriu până la concurs, în postul de medic Ju spitalul rural Negreşti, din acelaşi judeţ, în locul, d-lul Dr. Emanoil Fio rescu, permutat. IOBTIMAIH ZILEI ANUNCIURI CARAGHIOASE Aţi ootit de sigur, zilele-asţea, următorul anunţ la chioşcurile de ziare, sad lipit, pe zidurile caselor': In curând va apare <Ştiinţa» revistă literară. Mâine, poimâine, o să ne pomenim cu altul cam aşa : Citiţi «Gazeta Poporului», ziar serios. Care din două a brodit-o mal bine ? X PE T R, E CJB IR X Duminică 2 Aprilie 1895, se va face redeschiderea teatrului de la „Marele stabiliment Hugo“, cu trupa de operete germane, Comedii şi Varietăţi, sub coducerea d-lul Carol Herzmann Specialităţi: Josef Miiller, Regisor, c'uş-tăreţ şi comic de caractere ; Toni şi Tur* Daree, Duetiştî vienozl originali; Arthur şi Valentine, cel maî mici Veloeipediştl de nrtfi din lume; Jo3«f Schindler, Componist şi capelmaestru ; Flora Fleurette, Soubretă de costumurl germană; Louise Riick, Soubretă. Cuartet australian, Quartet englez de dame, cântece şi dansuri împreună cu Little Lilly. Repertoriu foarte variat. * ATENEU Miercuri 5 Aprilie va avea foc îu Sala Ateneului un concert dat de pianisml Theodor Fuchs. Programul destul de ales. Preţurile locurilor sunt urmâtoarşle : loja de jos (5 persoane) 30 lei, loja de sus (5 persoane) lei 25, Stalul I lei 7, Sfalul II 5 lei şi Stalul III 3 lei. INSERŢII Şl RECLAME Domnule Director, Intr’un discurs ţinut în Camera de către d. B, Stefăuescu-Delavrancea, d-sa, vorbind despre lucrarea mea «Cartea Copiilor», .carte de citire pentru cl. Il-a primară a afirmat, că această lucrare ar fi plagiată. Am avut onoarea a arata d-lul Delavrancea şi acum, vin a ve ruga, să bine-voiţî, a publica spre cunoştinţa tuturor că, o dată cu cartea de citire, am dat publicitate! şi un Povfcţuitor, care s’a împărţit gratuit colegilor din învăţământul primar, in acest Poveţuitor, prin rândurile : „Trebue să recunosc insă de la început, că ide:a aceasta ml-a venit consultând diferite scrieri de şcoală, şi mal cu seamă Metoda Guyau şi Robert Halt, de' care rii’am şi folosit în unele părţi. De -""meni, lucrările practice de şcoală ale unor autori francezi, germani şi italieni, ca: Jules Pa-roz, dr, Safray,. Pietro Dazzl, P. FornarI, Gârt-ner, etc». cred a fi delaturat de la început orî-ce îurîurire de plagiare, arătând însumi is-voarele de care pe alocurea m’am folosit la întocmirea luorărel mele. Primiţi, ve rog, d nule director, asigurarea perfectei mele stime. €1. D. Scraba. 1895 Martie 31. BURSA DE BUCUftESCf Cursul de la (31) Martie 12 Aprilie iSgc, 5o/0 Renta r. p. 100f/j Acţ. B. Agricole . 437 50/o Renta am. 9873 Dacia-Româula... 405 5o/o „ (92-93; 991/5 Naţionala. . 50/o „ am . . . 9t'/> Patria . . . ... 410 6#/o Oblig, tur . .1027/g Construcţii . . . 446 Pensiuni 284 SCHIMB 50/o Obl. c. Buc. 96>/s Londra . 25.26.1/425 5J/o n (4890) . 97y4 Paris . 100.99.95 6o/0 Fonc. rur . . 92?/5 Viena . . 206.5/gJ/g 50/o - urb. 102 Berlin . . 123.50.40 5% * . • . 89 Belgia 99.20 5% „ „ Iaşi 801/4 Scont B. a. 8 6°/o Obl. bazalt . 98 Avans „ v. 7 Banca Nat. . . . . 1532 » C. dop. 77. Bibliografie -—.——----------1---------- A apărut: DE FOCUL BIRULUI (Mort fără iumînare) Dramă în 3 acte de IOAN C. BACALBASA Preţul 8 lei DR ŞAABNER TUDORI s’a mutat No. 26, strada Sălciilor, No. 26 (lângă cas de sănătate] Gh. N. Tăcu, Dim. N. Tăcu, Mariea Iorga fii şi fiică. Giga Tăcu, Aglaea Tăcu nurori, Vasile Ghiorghian şi Iorgu Iorga gineri, Elena şi Alex. dr. Butâ, Natalia şi Ermil Iorga cu copil lor. Ana.Ortanţa, Eugenia, Stela, Mărie Dimitrie, Alexandru, Ioan, Constantin Maria Ţacu nepoată, Iorgu Pogonat, Nicu şi Natalia Pogonat., Al. Pogonat, Mariea şi Const. Dirnopol cu copii lor au durerea de a anunţa încetarea din vieată a d-nei Ui? A N. TĂCU în etate'de 90 de ani încetată din viaţă Joi 30 Martie orele 11 a. m. înmormântarea se va face Sâmbătă 1 Aprilie 12 ore din zi la Cimitirul Eternitatea din laşi. Rugaţi-Vjg pentru dânsa: Iaşi 30 Martie, 1895. COFETĂRIA CAPŞA FU FINISORUL CURŢEI REGALE Are onoare a anunţa onor. sale clientele jnarele debalagltt constând din o fru-mbasi colecţiune de ouă de porcelan, chocolata, etc. Cadouri de sfintele sărbători ale Paştilor, precum şi tot felul de articole fabricate aci în toate zilele proaspete. Cine vrea pentru Paşti, să aibă cozonaci adevărat buni şi eftini, să vie la fabrica specială în asemenea branşe, str- Biserica Amzei Ho- 8. Gr. lonescu DE ÎNCHIRIAT dependinţele lor, compuse din 4 saloane, un antret prin cipal şi 2 camere cu sala lor şi bucătărie; cu grădină şi puţ în curte, situate pe Bu-evardul Ferdinaud No. 99, Proprietatea d-lui G. Ipnescu (Dinicu).—Doritorii se vor adresa la proprietar Strada Buciumul 36. H. S. GREIF — BUCUREŞTI — Str. Lipscani 94. (Casa Banoa României, Sf. Grfceorghef 0. M. OSBORNE & C° AUBURN (Nâwyork) Maşini de secarat simple şl cn aparat pentrn legatul snopilor, cu tăişul la fdreapta Hpr MAŞINI PE COSIT F&N Greble de Fer şi Sfoară de Manilă BEPOSITE: BEAILA, GIUBGIU, OALAEAŞj I dipui. Aceste hapuri sunt astă-zl recunoscute iu toata lumea ca eficace şi iievetcuiatoarc, cu uu efect *>i&ur şi agreabil precum şi ca medicament eftiu de case şi sunt întrebuinţate la des-angiacea organe Ioc abdominale coiin-tipatic, din a căreia cauză se dezvoltă maladii ca : ăle ficatului, hocmorhoi/l, ftrânjlj durere de cap, ameţeala, rccopii'aţic grea sau dificilii, palpitaţie (bătae de inimă) eonNti'icţiuui de pepţ, lipsa de poftii» de uiâncat-c, gaze, rnţâititri, congestiuuea Mîngelssi ciitrc cap ţi -C| i şi asemenea este recunocut ca depueativ uţtor al Mţngclui.—Aprobate şi recomandate de vi»e-o câteva mii de d-ri practici şl profesori in mediciuii : HAPURILE ELVEŢIENE ale farmacistului RICHARD BRAffiDT auut preferau altor medicamente niaillăre.—Tateresaţil să-şi procure de la succesorul lui „Pichaţ-d Brandt" din Schatfhausen, broşura cu opiaiunea d-lor profesori, doctori şi -chi-miştl.— A se feri la cumpărare de fa idilica ţiuui şi să-cearădu tot-d’a-'uua Hapurile elveţiene ale Iul ■tieljiard,liCrasidt.-a-AiCuste pilule se găsesc uuloate farmaciile din fără şi cutiile cu hapuri trebue să poartă desemnai clişeului insă cu Crucea■ albă pe' fundul roş. PRUTUL OTJTIEI laJNT- 150 Depositii general pentrn toată România la farmacistul „Victor Thiiringer** Bucureşti, Calea Vicţ^riel, 154 Se găseşte asemeuea Î11 Bucureşti la îarmaciele: F. Bruss, M. Bruss, Fr. W. Zttrner, A. Czeides E. I. Risdfirfer, A. Frauk, I. A. Ciuta, etc. şi la uroguerile f- F. Bruss Econ^mu & dom. TF. M. .Stoenesbu, Ilie Zamfirşscu,— Botoşani, la. Haynal. V. I). Vasilra.—Brăila5 la: FiMoti. G. Kauffmes. A. Drummer.—BuzeU, la: Schlţller. Weber. — Craiova, la farmaciile: Moss Pphl.. Oswald.—Focşani, la: Remer. Stenilor.—Galaţi, Ta : Ştiehler.—Giurgiu, la: Binder^' Fobini.vr-/aj/, la.* I. EngpJ». Rosenthal. Fraţii Kon/a.—Piteşti, la : Schirkanyşr.—Ploeştt, lac Sohtţllei. Ziegler.—Târgoviştea, ia : E. Seymann. -T.-Măgurele, la; A. Hebberiiqg. www.dacoromanica.ro ri APRILIE 1895 LUPTA f No. 2549 EUGENIU BEHLES REPRESIiNTANT GENERAL ŞI DEPOSITAR AL RENUMITEI EARRICI JH. FI OTHER PIN GERMANIA Bucureşti.- Strada Bibescu-Vodă, 3 ir. I, 2 şi 4.—Bucur işti. CEL- MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE DE O SOLIDITATE SI PERFECŢIUNE NEÎNTRECUTA LOCOMOBILE $1 TREERĂTORI DE 6, 8, 10 SI 12 CAI PUTERE / premiate cu cea mai înaltă distincţiile, adică cu unica : IMTA-IRIE MEDALIE DE Ulii a co ncursul de Treerători de Fa Herăstrău 1891. Aceste maşine îndeplinind toate cerinţele agricultureî din ţară—o asemeneâ garnitură, adică: Locomobilă şi Treerătctare din fabrica FLOTHER s’a cumpărat de onor. minister de agricultură pentru şcoala centrală de agricultură de la Herăstrâfi. „Semănători^ în lat şi în rîndurl manuale TRIORI sistem PERNOLET şi PATENT HEID „Venturători perfecţionate^ de toate n^rimile GREBLELE FE IM perfecţionate, sistem ^Hollinghsworth şi Tiger“ „Batoze de Porumb1' manuale ş! eu abur M A81. E DEŢâTĂT PAE 81 FEN Maşine de făcut Huruiaiâ COSITOARE IDE EZBUNT din fabrica Jobnston Harvister Co. de oţel perfecţionate,—Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare tot-d’a-una 400 SCO pSuşjur: în depou. Pluguri ou semănători de porumb şi Pluguri normale SiliiiŢ!» PI LVEinSATlIBj, CULTIVATORI Şl ÎBĂMIICI Grape de fier flexibile si fixe în diferite mărirm POMPEI priitru spălalul cazanelor, de incendiu şi do grădini PIETRE IDE MOARA FRANCELE de l-a calitate, la Ferto sous-Juarre (tot-d’a-una 30—40 perechi în .depofl^ MORI PE POSTAMENT de b£R şi LEMN, simple duble, triple şi qfiadryple TOT FELUL DE~ UNELTE AGRICOLE Muşamale,Bpărţî de^reservă/curele etc. Secerâtoare „Continental" simple şi cu aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA»* Cele mai solide, uşoare şi simple Tons-ruite cu totul din oţel Model din annl 1895 Ultima perfecţiune, din fabrica JOMNSTON HAVESTEB C°- Bata via (America') 'k „SFOARA DE MANILA”, I-a calitate pentru SeceLătorî cu aparat de legat snopi Model din anul 1895 Representant general ai Societâţei pe acţiuni H. PĂUCKSCH, Landsberg a. W. Germania Pentru maşine de abur, de la {6-^1200 cal putnre) cafzane de abur patentate, Turbine, Motoare de gaz, benzină şi de petrol. Instalaţiunl complecte pentru fabrici de spirt (velniţe), Heristrae mecaniceK Mori de măcinat şi de răşnit. Reprezentant generat al fabricei S MON BUHLER & BAU‘dlNN dni Francfurt A\M Pentru coustrucfiunl de Mori adevărat şi perfect automatice fără petre, şi fără palţurl de porţelan. Sistemul cel mal uou fi perfecţionat.— Acecţstă fabrică a construit până acum peste 500 mori automatice Garanţie aii solntă pentru ireproşabilă funcţionare şi material solid Un ’ftâllăD* CU cunoştinţe a lim-» ■ cu sunoştinţe a mal I m UH tanar bdor germană, sar- | Utl li V Eli* multor limbi strei- « 1 bă, franceză, şi română cunoscând şi comp- tabilitatea doreşte a se angaja într’o cassă j 116 ^ materie de drept doreşte a se angaja de comerciu, comptoir, fabrici, deposite, ca scriitor la un donam avocat sau intru’un pentru ori-ce informaţii a se adresa la re- j birou de advocatură. — Pentru referenţi şi dacţta acestui ziar. I etc... la administraţia ziarului. v, . vvwx vv\ wwyvvwţa MARE FABRICA PE ACŢIUNI RE MAŞINI TIPO-LITOGRAFICE ÂL8ERT & CIE FRâNKENTHâL I s i CAPSULE DE IUI! UNA DE PIUIŢI 11 sau cu trei pcoeţî Adoptate de toţi doctorii peptru.eficaeitatQii.Joc fu contra Migrenelor, Nevralgiilor, Frigurilor ,■intermitente, Podagrel, Reumatismului; Lum bagulut, oboselei corporale, lipsei de energia. Ele au puterea de a împiedică, un guturaiti o răceală la începutul lor. O capsulă represintă un pahar-de Quinquina. Mal solubil, mal Uşoare de luat de căt tfapiirjle şi bulinur^je, ele au aresolvnt problema ■Quininel ieftine. Flaooanele sunt de 10, 20, şi 100 capsule. • Fio cure capsulă p6rtit Imprimat în Aegru, numolţf DurosiT la PARIS 8, Rue Vivipmxenşi ’n toate farmaciile rtuwu) Iii Ii t Avamtagişle moinelor noastrp sunt df? ^rjsoş a le mal reamiftti i este destul a spune, pană acum un număr de 46 maşini din fabţicaţijinea noastră, fdntţionează in diferite Tipografii din, oraşele României. Se acorda preţurile şi condiţiunile cele ruşi avatotafj'ioaşe. 'Pentru orRce'comande si de-uite materiale grafice ase adresa 1a Representaniui nostru, general Iu România. JOŞEF SCHWARZ & C-o. Bucureşti; Pusagiul Iylacca DE LA FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE D"- C. COSINER Acest extract dit, amestecat cu mult.fi apfi uh ,om iiigienic, gjisros si kftin Admis pentru consumaţia în .ţară de către Consiliu! Sanitar Superior Recomandabil li lor băcani, birtaşl, administratori de moşii, fabijcapţl de oţel, (d°. murături, etc. Pentru orL-ce informaţiunî a se .adresa la baroul STRADA SHAltDAN f III, ItUCtlKBSCl Tipografia HL.ieptaaai AL Leitcriu, Strada Stlntu Ionică No. 11, Bucuregtl- www.dacoromanica.ro