I
ANUL XJI.-No. 2546
*ra"--	-----.-- 1	,, un,,--!! irrTI1
-*-"■	1	.. « ■■
â»ttRAHEITEi
m ŢARA
On &u •	• -	.............40 1*1
Şe&se luni ...	. .	00
Freî ltml.......i ....... 10 ”
Pofctru învfiţStorl pe gg u ...... 80
Hjl STREINfiJ^AXE
O a» ...... •................I . 50
Şeaie-lnnî*-. ". 1‘ .	£ \	26
Trei lnal......... jr
■umSrul 15 Bani
EDIŢIA A DOUA
I MIERCURI, 29 MARTIE 1893
RED ACŢIUNEA:
CNL.1KA. TBlrrsr^StîKi No. 7ii, F.TAOBI1!^ I-iâ.
muiciuRi 1
jf, j ,1	.■«	■ < •"
P» paf las m, 80 liUr*, corp 7	... 1 Ufi ltmi
m n IV	„	„	...	*6 ba;>\ pat*
Inserţe ţi raclam# ,	„	2 le) lî.iii
' l	»_______ Jî . c.lc -
Pentru anunclurl a oe adresat
LA
■ai o
^dminiatraţia Ziarului
Un turnir vaohiu 50 bani
H» -n
J . t V........
m
ORGAN DEMOCRAT-RÂDICAL
ADMINISTRAŢI UN EA :
SrntA»&N. SFNNTtJ IONICA. No. «1.
fti
r" V
Fiind ân ajunul campâ1 niei electorale şi dorind să răspândim cât mai mult $n public ideile partidului radical, am hotărât că de la I Aprilie, să reducem preţul „Luptei** la 10 bani tfroind ca în această campanie, să desfăşurăm din mou înaintea cetăţeni-lor programul partidului poşţru, credem că luăm o măsura bună, reducând la 10 bani costul ijiarului, astfel ca şi cei săraci să şifl poată procura mai uşor.
„Lupta11 fiind organul de propagandă al partidului radical, era şi natural să’i reducem preţul, aiji când cele atfe partide au înfiinţat cjiare eu 10 şi 5 bani. Credem, că susţinând astfel concurenţa, din pune* tul de vedere material, vom putea mai uşor şi cu mai mult succes să mărim şi întărim curentul, pe care fam format deja pentru reformele adinei şi folositoare pe cari !e cere partidul radical.
E bine înţeles, că odată cu reducerea feaei se reduc şl abonamentele.
In ţară se va plăţi de la I Aprilie: Un an 30 lei,
Sease luni 15 lei, trei lumi leif
In străinătate i lin anj 40 ît!j şase luni s 20 iei, trei luni 10 Sei#
Anunţăm în acelaşi timp pe cititorii noştri, că de la I Aprilie vom reîncepe a publica «Memoriile Regelui Carol».
UN RESPUNS
După .trei zile 4*. o casnă fenomenală, după ce s’a .consultat şi s’a pus k muncă întreaga redacţie a {(Gazetei Poporului» pentru-ca să-şl poată apăra marf(te>Ttil, aQ recunoscut cu toţi!* £$ sir$ incapabili.
Mărturisim, că.am fost foarte surprinşi, când atrţ yă^ut că «Gazeta Poporul,uI)> d,e Şănj&ăţă, nft ăpenin-ţă cu. un răspuns, de joarerce ştim bine noi, că matadorii şiOtueştil nu ştiQ să scrie, de-cât-după manualele de clasele primare şi în acele manuale nu sc gâseşfer'nicY un paragraf care .şăTacă apologia bal P-aUade.
Ciţnd .a apAfcUi Biunj&ul de ej-I, ne ani conwias ţ^uasni40St Pe>j drept surprinşi. Desperaţi Otneştilţ.' că n’au gasâii nimic în rmanualel» de clastele primare,' s’ad repezit la poiecţia «Meni torului >> şi a ziare lom politice.
Şi iarăşi Ministrul de Instrucţie a fost pas k contribuţia. .
Răspunsul cu care ne loveşte aGa-zqta,.t IA porului» este un^rticol scris ^ mult de d-1 Tahoe Ionescu în care acesta, tovarăş de luptă eu Ma*-jtadorui, >pe acea vreme, îl dau dă straşnic, a
Citind aeefit amicul, am imediat sa d. Ujaclţe Ipnescu, a făcut o declaraţie sinceră, anul acesta în Cameră, când a declarat că până acum, căţîrva ani erea copil. De sigur, că dacă şi-ar fi adus atunci, aminte că a scris articolul, pe carfc îl reproduce azTHMatadorul, Iar fi dat ca cea mal puternică dovadă, în sprijinul afirmaţiei sale.
Dar nu este aceasta partea inte-
resantă a cestiunel. De ce se plânge în acel articol d. Tache Ionescu? De ingratitudinea conservatorilor faţă de d. Pallade, care i-a slujit în opoziţie.
Şi d. Pallade, ca să se laude că d-sa e om recunoscător, reproduce această apărare-pe care i-o face d. Tache Ionescu, puntţndu-I ca antet o poezie de Siecedum, din care Schwalb, nu lipseşte.
Matadorul, vfea să-I doVfedească că a făcut ceva în ţara asta, invocând tocmai mărttiria — Veche a omului pe care îl insultă în chipul cel mal trivial, autoritatea omului căruia nu-I recunoaşte absolut nici un sentiment nobil. Şi făcând aceasta îşi închipue Matadorul că a triumfat faţă de noi, că a ş drobi ti arguţr^p-tele nqastrţ.
Nu’şî închipue omul-stomac, că prin .acest act n’a făcut de cât să(,şl dea încă o lovitură, să declare singur că nu a fiqsţ şi ntţ este efe fât un în jură tor public* căci tocmai pe singurul om, care s’a găsit pe lume sâ’l lgude, îl insultă cu cea tnal des-gustătoare trivialitate,
De sigur, că d. Tache Ionescu e foarte vesel, văzând cum se apără d- Pallade. După ce în fie-c^rp îl acuza/ eă e avocat ^1 guvernului, să prezintă cu pălăria |n mână la d~sa şi îi cere sa-i serve drept apărător.
Pentru nqî aţticqlyj. ^-ju! Ţa^Ue Ionescitf nt e de <fkt o-’doVăHâ, că d-sa îşi apără cu căldură tovarăşii de ^uptă^şi că, merge- până a face din cel mal nesărâtî luptători, semizei. Articolul d-luT Ionescu, este a-părarea ce o face un luptător, cafg YiliC.in ajutorul tovarăşului oara. să găs^tg într’o sityaţje ^eficjlă.
Dar chiar dacă admitem, ,eă spusele d-luî T. Ionescu nu sunt o exagerare, rezultă din ele? Nimic alt-ceva de cât că d- Pallade e un pompier teribil, un pompier care trage, -cu toporu în toate părţile, cu un zel extraordinar; Atâta şi nimic mal mult.
Aceasta o spunem şi noî. Matadorul â fost tot-d’auna omul puţin scrupulos, pe care tovarăşii de luptă bau ‘înainte,, ca să atace şi să insulte, pe adversarii, p6 cari cel alţi dintr’un sentiment de omenie foarte esplicabil —• nu vroiau să-I atace.
Ştie toată lumea cum opoziţia-1 anită i-a pus înainte ca să înjure chiar pe d. Fleva, în timpul campaniei electorale a pr|ţnel alegeri comunale., de sub guvernul d-ljuiT. Rosetti.
Ce a rezultat din toate atacurile lnî Pallade ? Răsturnarea liberalilor ? DaUtlacă acesta este actul cu care să laudă* pentru ce luptă din răsputeri să-I aducă la putere ?
A combătut agiul, d’apol alaltăerl în gazeta sa, să plânge în revistă de dispariţia, agiulul?
Dar ceearGe trebuia să -’ne: dovedească matadorul, nu erea, && ştie .să vocifereze ;k întruniri, şi că ’ştie să insulte, dar, că e om serios, capabil, că posedă o culmea serioasă şUe pregătit Ca să-ia parte la Cdn-ducerea guvernulnl, după Cafti abe pretenţie* Şi aceasta iiu ă1 dovedii (reproducând articolul d-hal Tache loh^cu.
1 Mal'caută cetaj. Matadofufel
ZEFLEMIELE
O M-OARTE TUirLA..
—	A murit mama,... rSspunde funcţionarul.
-- A murit mă-ta ? DaţKjJaŞa-le af?
—	K’arn, domnule preşedinte.
—	Apoi spune, c’am zis eii Bâ-ţT dea lea-fa pe o lună Înainte
Vesel de tot funcţionarul esă şi peste două săptămâni, intră îar la «domnul preşedinte».
—	Ce veste ? lutreabă iar simpaticul preşedinte,
—	’MI a murit mama....
—	Cum ? Jar a murit mă-ta ?.... Spune să-ţi dea leafa pe o lună.
Şi de aeţă-dată, funcţionarul jubilând ese şi Încasează leafa.
Peste vre-o 3 săptămâni, acelaşi funcţionar, intră din noi* la cabinetul preşedintelui, foarte grav şi trist....
—	Ce veste ?
—	Mi-a murit mama I...
—	Cum aşa?... EH bine, spune iă-ţl dea leafa pe o lună înainte, dar..., spune şi rnă-tel Hă nu
mai moară !....
Piron.
SiTCVMâ Ift NOIIVEGIA

11
Răpdţntul Emunuol Qrâdişţuaqu, pe oănd era pteşediutele Gurţel de'^dmpiurl, -dinei de i bunătate rară, se bucura de simpatiile ifuofeţitfnaritur, cu_I, ,51 numeail iutfe el: pţţpa I Ii4tr*o yI,- mtră'ln cauftetul pteşideutiair*an fnuc-Rouar din cel mal hazlii, de astă-dată Insă, foarte
leik.Cc Iste'? întreabă pi^edinţeie.
Cearta cu Suedia. — Pretenţiimile Norvegiei.—Alegerile generale.—Atitudinea regelui. —■ Conflictul
parlamentar	»
De la ultimele (alegeri generale (fin ^qrvegia, pentru Sto®tl>tng, cari aQ tost favorabile raQical'ilor, relaţiunile cu Suedia s’aă înăsprit mal mult, asI-fel', că astă-zî ele staQ aşa -de reu. în cât o rup-tură^vjolentă se poqte aştepta âintr’un moment în altul.
Căuşele, cari au iscat .aceste grave neînţelegeri între aceste doue ţgră, sunt serioase şţi merită a 3 reîmprospătate, spre a' se pute» înţelege şi mai bjne consecinţele ce. pot avea.
*
Norvegia, ţară eminamente cpfiiierctală, şi deci liber-spliţrubistă convinsă, ’şî-a ve-4ut interesele sale răQ apărate in streină-t'ate şi sacrificate celor a le Suediei, ţară agricolă şi protecţionistă.
De aci s’a stabilit îti: Norvegia un aşa puternic curent pentru, o representare consulară deosibită, şi campania a fost dusa cu atâta energie, în cât Storthingu) precedent, a cărui majori ta1 e era de aseme-menea radicală, a consfinţit cererea unanimă a ţăreî, votând o lege în acest
sens.	— -
*
, Regele însă a refuzat să sancţioneze a-ceasta lege, pe care o consideră ca pe o atingere uniune! Suedo-Norvegiană, astfel, că ministerul radical se retrase.
Un minister conservator fu instituit îu frunte cu leaderul Stâng, care însă în faţa resultatuluî alegerilor diif Octombrie trecut, îşi dete demişi unea.
Regele Oscar, mal înainte însă de a încredinţa formarea noului cabinet, leaderul uî radical, d. Steen, după toate regalele parlamentare şi constituţionale, a vepit la Qhristiania şi a început tratativele cu membrii radicali a Storthingului.
Aceştia declarară, ca ţin Să-şi reali-seze în tocmai programul lor.
Se înţelege, că în 'asemenea condiţiunl, o înţelegere nu mal e a cu putinţă, şi regele paraşi a doua sa Capitală.
înainte de a părăsi Christiana, el a a-efresat o scrisoare d-lul Stâng, prin care îl declară, între altele, că constituţia norvegiană ne-obligându-1 să-şi aleagă miniştrii dm majoritatea parlamentară, şi faţă cu împrejurările actuale, nu poate primi
dimisiunea cabinetului.
*
Această bruscă întoarcere a lucrurilor îjşsamnă, nicT mal mult tiioţ mal puţin, de <jăt resbelul între majoritatea {din Parlament,—sprijinită' nu numai ae imensa majoritate radicală din ţară, dar şi de d bună parte din minoritatea libkală si con-sSrvatoare—şi îiSt^e 'rege Ipriiifiit! de toţf reacţionarii din Norvegia şi Suediâi*
dilsteijk prevezut, ca aqfcasta ya da fiaşa tla î.nşjţrcăţurî sşrjpaş^, că#l jatenţiunea regelui ae a menţine un cabinet, care nu se bucură c/ţ Încrederea Camerei ■este -tt absurditate şi b greşeală 'politici şi oc'atingere gravă principiului pariamenta-jisuyţlui, ş) asfe-fgl .ug aou oş.nfijct în geţ-.şpectş,v4, căoI; de sigur Caoţera va refuza să voteze budgetul şi va puhe^ guvernul în imj)as.
Or (Wm, Constituţia bor-vogiună nu a-coj’dă regelui dreptul ide disolvara^ acesta C4 sivă! meoţie p^eţiţiuuile, nu poate fape, alţ ceva dp câi.sîj, repurgă la o lo-vftdra de 'S'at, mijldc toarte , dmej'dios, dau să se
Şi atttnci se va vedea «rii'fdnomerî foarte suggejştiys şi foartp spnyiilioativ.oa un su-v,emp. sQ ce<jpze voin d unpl ţări înţţegl c«h ijlu se poate ‘eguteşta, qă alitudinea «to'rthing-ulni găseşte o depfi'nă aprobare rtn toatSb Norvegia*
Oordcln.
ACELAŞI SISTEM
Am arătat de multe ori că cei de la «Gazeta Poporului» nu sunt absolut de loc eihfetiţî în discuţie. In fiecare zi insultă si calomniază. Sfeterisesc frazele şi cuvin Iele, ca cei mai de rînd tâlhari.
Aşa erî, spun că noi am apărat pe ministrul de finanţe în contra lor, când noî n’am făcut alt-ceva de cât să arătăm că cel cari scriu la «Gazeta Poporului», sunt incapabili să discute fhesthinefe serioase şi departe de a dovedi că \ nind la putere, ar fi în stare să facă reforme serioase, ei ne dovedesc din poţrivă, că ad remas tot ce aii fost, apărători} celei mai detestabile politice financiare şi in loc să se pronunţe pentru reformele democrate, plâng pe ruinele agiulul.
încolţiţi, inculţii şi incapabilii recurg la insulţi1. N’am putea primi alt răspuns^ dac§ rfe-am, pune să discutăm cu p ţigancă de la zid
jpiat înjurăturile şi calomniile, nu ne fac nici o irrtprfesie şi să fie siguri im-becibilil de Ja «Gazeta Poporului» că ii vom urmări pas cu pas, şi îi vom arăta cetăţenilor, cât sunt de incapabili ca să discute chestiunele serioase.
z^a AauRi,
UN REZBOI CIVIL
S»ai Cunoscute luptele din vechime i ) orSşe-lilor greceşti, care-şl disputaâ onoarea d’a ridica pe pieţele lor o statue lui Omer.
O lupfit auaiuagfl s'a luciDB nu Re mult Intre 2 diu cele mal Însemnate oraşe ale noastre; Ploeştl şi Mini! Dar de ce ? Oare-î pricina acestnl rfzbol civil care învrâjbeştş, pe tata cu fiu şyvice-versa ?-
Un regiment.
Hn mare birbat a zis odată cu drept rezon : armata e un element perpetuă de discordie iutr’uu regat care n’a proclamat încă republici (de sigur făcea aluzie la republica de odinioară a Plee-ştiulul).
Iată, cum Btatf lucrurile.
Acum câte-va luni Regimentul Mircea, graţie stăruinţelor Ploeşteuilor, ’şl-a mutat penaţi? diu Mizil In cetatea d-lul Grigorescu. Ve Închipuiţi disperarea, servitoarelor, bucătăreselor şi doicelor Miziliene cărora li s’a turburat cu chipul acesta cele mal liniştite şi mal frumoase idile.
înde irae.... Mizilul vrea să reîntoarcă regimentul Înapoi; Floeştil nu se lasă nici mort.
*
# *
Lucrurile acum aă intrat intr’o nouă fază, mulţumită intervenirel d-lul Stan I. Blegeanur care a lansat iu public nişte fol volante menite să decidă soarta rezboiulul.
D-nul Stan I. Blegeanu furniza până astă-zi fânul necesar regimentului. Regimentul odată plecat, micile beneficii ale acestui negoţ se duceai! pe copcă. D’aia-I trage dumnealui:
«Cetăţeni Prahoveni veniţi toţi cu toţi să ne concentrăm carii timp de campanie şt să luptăm până la moarte, In ziua care va fi ordin de plecare Reg. 32 la Mizil....»
ŞI d-nul Blegeanu e un om capabil să execate această belicoasă hotărâre; d-lul ne declară că ; «dacă nu voifi putea face cu d-nil deputaţi de Cameră voi lupta cu Majestatea Sa Regele...»
Amuzant spectacol: Regele luându-se la luptă dreaptă cu d-nul Stan I. Blegeanu 1
Dar, pune Doamne streajă gurel mele, era să Încep să bârfesc pe socoteala d-lul Blegeanu, şi uitam Sncheerea apelului şefi :
«Atragem atenţiunea onor. domni că la caz vorbind cine-va rSfi de subsemnatul, onorabilii cetă-tăţenl sunt rugaţi dm partea subsemnatului a le atrage atenţiunea ca să se Înveţe minte să nu mal vorbească de oamenii cari fac bine pentru ţară».
Domnule Blege i, sunt un ingrat; bine-făcătc T>il patriei mele, iartă-mb.
Rag.
GELOZIA
Cauzele—Natura şi> tratamentul: eî.
Gelozia, pa lima lui Otelo, e fără îndoială & sfare sufletească anormală) o boală.
«Eentru: acest motiv se cade să vorbim ea diu nunct de v^depşr pur ijiedfeal, să cău,tăm, a’I găsi leacurjle prielnice,— fără a ţine seanţa de paginjle frumoase,, in care poeţi! şi romancierii au cântat b-sanafeie acestei patimi*
*
Cuvâritul acesta: «gelos» mi se pare că’şl porfie adeveratâ’I însfeuinane, câtfd % vorba de un bărbat înşelat pe faţă, a cărui ,soţiş l’a părâşit, - twjte e .lovit îp mândria şa, umfijt,. în faţa ţumej. Adevăratul gelos nu1! acela, care ştie, ci cel oare se îndoeşt'e.
Acela caro are cunoştinţa aflnorooirol ţulip e udeăşa mângâiat de' nădejdea do a suferi mal puţţR, inţr’o sţj,
Gp)qp e a cola, cure se ’ndoeşjţe,—-e ro sujfleţ pururi nefimşţii, cure se pbfeueş ^ singur, clre Rjfflcoceşte ras uşi pretext^ pentru a’şl’ Rlirnepta ‘suterfAţa.
( Soiul ăsta de bolnavi foarte des întâi-nity.de medici^ Oea«ţmaI j;iar,e pftrte din eXgunlj injyprstnjc^ .p^odispuş^ la ipoyhour diio.
Cauza boakl 6 tualf tn tot’ deaUna o
. t .
dragoste fără noroc. Ceea ce e vinul pentru nenorociţii predestinaţi la alcoolism, e amorul pentriţ geloşi —o otravă. Când ideea sa fixă încetează de a’l mal chinui, gelosul îşi dă uşor seama că cause durerilor lui nu e numai iubita necredimu cioasă, ci .mal mult oreerul şefi care nu poate a\ea încredere, care se socoteşte veşnic persecutat.
* ;
Privit cu băgare de seamă, gelosul nu e un egoist preocupat numai de sine însuşi ; ci mal mult un om sfios, blajin, modest.
'Un fanfaron, un îngâmfat nu poato fi nici odată gelos căci în nemărginita-I încredere de sine, — nu-şî poate închipui cum o femee l’ar putea înşela.
•
Crizele cele mal puternice se produc de cele mal de multe ori, pe un timp posomorât, iarna, când un îndrăgostit n’a dormit liniştit, sad când e cu stomacul gol.
Dacă e adevărat că gelozia are ca primă cauză o nutriţiune defectuasă a centrelor nervoase, tratameniul lor ni se pare uşor.
Pentru acest scop trebue observată o riguroasă higienă. Piind-că creerul se i-rită, se învecinează din causa fermenta-ţiunilor digestive, de ce nu le-am suprima printr’un anume regim alimentar ?
E incontestabil de asemeni că gelozia creşte eu cât întâlnirile îndrăgostiţilor sunt mal dese.
Ar fi bine dec! ca aceste întâlniri să fie cât mal distanţate.
Afară de astea geloşii din temperament trebue să caute o muncă manuală saâ intelectuală, care să-l răpeasqă* de .Jjţ negrele lor preocupări.
Cunoscutul romancier Paul Bourget, psichologul aşa de fin, batjocoreşte încercările medicilor d’k remedia boalele sufleteşti* El zice, unde-va, cu mult spirit «doctorii astăzi voesc să înlocuiască evanghelia cu cittie de pilule».
Celebrul romancier uită însă că pen'ru mulţi Evanghelia n’a rămas de cât o poemă frumoasă, incapabilă d’a mal opera miracole ; şi că aceştia nu pot fi lăsaţi fără îngrijire.
DIN ŢĂRILE SUBJUGATE
Presa maghiară şi cartea d-lut E. Bro-
te. — O nouă prigonire maghiară.—
Un ziear nou în Banat.—Nota hazlie: din ziarele maghiare.—
Cari ea d-lul Eugeniu Brote, energicul luplătpr naţionalist., a făcut, se vede, mare impresiune îu toate oercurile maghiare, că ui tuşi toate, ziarele vorbesc ido dânsa.
Hazank şi Magyar Allam, organ catolic, îl consacră articole de fond
Aprecierile acestor dotţe ziare ungureşti sunt diferite.
Pe când însă Hazank scrie, că n’are nici un merit, ziarul catolic o laudă la termeni elogioşt
Caracteristic este faptul, că Hasank are şi aceste vorbe semnificate, oare trădează adevărata lui impresiune: e foarte proprie a câştiga opinia publică din Germania.
Mărturisire mal elocintă nu se poate da, fiind-câ opinia- publică a unei ţări nu se poate câştiga ou minciuni.
*
Noul ministru-preşedinte unguresc br. Bântfy, vrea să se întreacă şi. pe sine însuşi. Foile de peste munţi ne ad ic ştirea despre o nouă lege escepţlonala îndreptată contra preoţilor români, slovaci, sârbi, etc.
Proiectul acesta se ocupă de delictele spclale şl politice ale preoţilor, evQ-zând aspre măsâiT tn potriva loif. Pregetul a trecut deja prin consiliul ministerial, şi cum se susţine, a şi fost supus împăratului pentru aprobare prealabilă.
Chiar şi foile ungureştT se miră de ln-drăsneala sălbatecă a lui br. Bânffy, zicând, că în codicele penal general sunt destule paragrafe penftm pedepsirea ori şt cărui delict de agitaţiune; aşa dar a-peşt noQ proieoţ 4$ lege, chiap şi In 0% sul când n’ar fi p.erfculoş, ar fi cel puţ^n ae priso^.
*
La Temişoarâ a apărut<un hou zlat ro-mânesc, numit Controla, sub dirdoţîtţhoa jA-IuI I. Y. Daroiaup^fost rddaetormliDrcp-
tm ,
Menirea noului prgun.este de a apăru intensele11 naţionule!
II urăm vieaţă lungă. .
Din dâzuak.
lată cum carapjerisează acşst ziegi P» Idbmpatrţoţll î 7
• . t
www.dacoromanica.ro



]
I

I

I
«Cursul vreinilor a şters mult din sentimentul de a cinsti legea şi din cavalerismul (?) naţiunii maghiare.
„Lupta naţiunii maghiare e volnicie şi volnicia caracteriseză guvernamental ţării.
„Tradiţiunile vechi ale naţiunii noastre nu se mal regăsesc în cinstirea legilor, desconsiderarea cărora precum şi a dreptului pune într’o lumină curioasă — statul de drept'.
Şi de când le o tot spunem noi românii !
*
Magyarorszag se plânge în termeni duioşlj că la Păcs ntt e'a gitaW ntui un preot, catolic şi evangeilo, oarş să siu jască cu ocasiunea aniversarei morţeî lui Kossuth!
Ihtr’adever, mare crimă !
Spicuitor
AUSTRIA
Exdadra la Serbările din Kiel. — Moartea Comitelui Curtopassi
Viena, 8 Aprilie.— Archkucele Carol Ştefan va comanda escadra austriei care va merge la inaugurarea canalului de Nord-Est. Escadra se va compune din în-crucisătoarele Maria Theressa, Elisa-beta şi Frantz Ioseplu
Corpul contelui Curtopassi, ambasadorul Italiei la Petersburg, care a, murit astă-noapte va fi transportat în Italia prin îngrijirile văduvei sale.
Contele Curtopassi mergpa îq Lingem pentru a petrece aoolo un concediu, când de odată a fost surprins de moarte.
DIN MADAGASCAR
Port Ludovic. 8 Aprilie.-In uţraa unor neînţelegeri dintre HoroşiI şi ofiţerii străini cari erai! în serviciul lor, colonelul Shervington a părăsit armata malgasă ; şi să îndreptează acum spre coastă.
Incrucişătoril Papin şi ]Dupetit-Tho-nars şi bateria de pe pământ ai bombardat la 2 Aprilie, posiţiunea de la Fa-rafate. Hovaşi aii încercat în zadar ca să respundă starea sanitară e bună.
CONGRESUL MEDICAL DIN MUNICfl
Discuţi# asupra tratamentului antidifteric
In ziua de 2 Aprilie at. n. a. c„ s’a Întrunit la Munich al XIII congres de medicină internă. Prima chestiune la ordinea silei a fost a ser-ului antidifteric.
Desbaterile asupra acestei chestiuni aă ocupat două zile congresul.
Efectele îmbucurătoare afi fost constatate şi documentate înaintea Congresului prin statistice suggestive, cari vădesc scăderea simţitoare a mortalităţii copiilor isbiţl de dlfterie.
Aşa la Spitalul Sf. Ana din Viena la 300 de cazuri de angină, se constată o scădere a mortalităţel de la 45 şi 50%, cât era înainte de introducerea tratamentului antidifteric, la 23°/0.
Profesora' Baginsky, de la Universitatea din Berlin, raportează asupra a 526;de caşuri de anghină diftarică.
Profesorul spune, că într’un timp sfâr-şmdu-se serul, mortalitatea crescu la 52°/0 din 15°/9, unde scăzuse în urma întrebuinţare! Borului
La copil mal jos de 2 ani mortalitatea a scăzut la 25% din 63°/l0.
Profesorul Rauchfiiss (Petersburg), observă de asemenea o descreştere simţitoare a mortalităţel de la introducerea serului în spitalele Capitalei ruseşti şi că cea mal mare parte a mortalităţel provine din ne-tratarea la timp a boalel.
In zilele următoare s’a cdntlnuat discu-ţiunea următoarelor chestiuni importante:
Prof. Leube (Wurzburg) vorbeşte deBpre o nouă metodă de cutanee, trimise prin injecţiunl1 cu grăsime sub pielea animalelor şi a oamenilor.
Prof. Rumpf (Hamburg) raportează despre experienţele făcute cu Baccillvik pyocg-
ilAUHICfi LEBLAIC
ROMEO Şl JOLIETA
— Ii-ta în închisoare !
—r întocmai, am făcut 6 luni de puşcărie, zise Mourval, un bătrîn actor, o căzătură, care juca rolurile de servitor în teatrul unul orăşel de provincie.
Şi-apoi ădâogă, qp şi/um ar fi debitat o tirşdă;
Ulndittt^v’aţl vre-o 'dată d-voastră la sensaţiile ce-ncearcă un om, pe scenă, când ţine-n braţele sale o temee tînără, fragedă şi adesea pe jumătate geală ? Fireşte obişnuinţa, ideea cu suntem observaţi şi .mal cu seamă dorinţa de a ne juca bine rolul, ne f»ce de obicei nepăsători, dar sunt zile, când unii dintre noi, nervoşii, pasionaţii, tresar la contactul trupului ăsta
dneus asupra animalelor bolnave de typhos şi crede că metodul eBte aplicabil şi la oameni pentru a combate infecţiunile ty-phoide.
Prof. Peiper (Greifswald) comunică că şi dânsul a făcut asemenea experienţe ta a-nimale cu Bânge de berbeci immunisaţl prin inocularea baccilulul tiphoid şi a găsit că se poate întrebuinţa şi pentru tratamentul oamenilor bolnavi de typhos.
Prof Noorden (Frankfurt) face o lungă expunere asupra unul simptom, după care s’ar putea pune de timpuriu diagnoza diabetului.
Telegraful de erl ne-a anunţat închiderea Congresului.
RESBELUL CHINO-JAPONEZ
Hong-Kong 8 Aprilie —40 de năvl de transport japoneze se află actualmente îu insulele Pescadore. Se asigură că japonezii afi intenţia de a ataca Canton, a cărui a-părare o prepară chinezii aşezând torpile.
Hirosnima 8 Aprilie. — Comandantul japonez din insulele Pescaddre anunţă că indigenii s’âfi întors şi afi reluat ocupaţiu-nele lor obişnuite.
8 ofiţeri chinezi, 18 tunuri şi o mare cantitate de muniţiunl afi fost luate de japonezi şi trimise in Japonia.
0 AFACERE DE SPIONAGIU IN CAMERA
FRANCEZĂ
■*- -
Paris 8 Aprilie.—D-l Perrier întreabă asupra documentului militar furat la gara din Chambăry; cere să se cureţe şavoia de spionii care o înzestrează (aplauze).
Generalul Zurlinden răspunde că documentul în chestiune n’are nici o însemnătate, totuşi s’a deschis o anchetă judiciară; s’a dat ordine severe ca pe viitor să se exercite 0 supraveghere riguroasă. Ministrul termină rugând Camera să grăbească votarea legel asupra spionagiulul.
Incidentul s’a închis.
EXPEDIJIA ENGLEZĂ
CONTRA LUI THITRAL
Simla, 8 (Aprilie. — Expediţia engleză Îndreptată în contra lui Tchitral a trecut fiuviul Svat şi a ocupat fortul Thanua; — inamicii au perdut vr’o sută de oameni ; pagubele englezilor sunt neînsemnate.
CRONICA JUDICIARA
PROCESUL CATOPOLU
Se ştie că Catopolu, fost secretar şi oontabil al lucrărilor fluviale şi maritime la ministerul lucrărilor publice, in urma deturnărilor de bani publici constatate în sarcina sa ; a fost condamnat de trib. Ilfov secţia III la 1 an şi 6 luni închisoare şi pierderea dreptului de a mal putea ocupa funcţiuni publice precum şi la plata sumei de 47.269 lei.
Contra acestei sentinţe, a făcut apel a-tât Procurorul general şi Ministerul lucrărilor publice cât şi Catopol. Procesul a venit azi înaintea Curţii ds Ilfov secţia III.
Catopol pretinde că mandatele se primeau in ordinul d-luî inginer Cantacu-zino şi că tot acesta trebuea să facă plăr ţile. Tn urmă d. Cantacuzino neputând să meargă în fie-care zi la Casa de depuneri p .nttu învasarea banilor, căoî de câud cu afacerea locotenentului Filostrat, nu se mal eliberează banii de cât celora in ordinul cărora ie mandatul, îl se încuviinţează d-luî Cantacuzino, de a însărcina pe cine va crede d-lul pentru primirea şi încasarea mandatelor, însă pe răspunderea d-sale. Şi ast-fel Catopol nefiind de cât un prepus, nu i se poate imputa delapidare de bani puDlici, ci faptul de abuz de încredere
Procurorul general şi ministerul lucrărilor publice a făcut apel pentru ca să se aplice maî riguros legea şi anume oer să
alipit de al lor, se cutremur la vederea buzelor ce se apropie, de buzele lor. Şi de sigur el doreBc din toate puterile lor pe actriţa pe care sunt obligaţi s’o îmbrăţişeze ; căci la urma urmei, sărutările noastre-» tot sărutări, şi carnea, care le pri-meşte-I carne care palpită şi se înfioară. Şi dacă printre aceia sunt unii care iu-besc pe femeia aceasta* gîndiţi-vă la chinul lor: s’o Btrîngă în braţe şi totuşi să rămână liniştiţi, indiferenţi. El o privesc, o ascultă, o îmbrăţişează şi atâta tot: spectacolul sfârşit, ea pleacă fără un zîm-bet, fără o vorbă, însoţită de amantul elf de cel d'întâifi venit adese ori.—Şl asta se
întâmplă în fie-care Beară, luni întregi...
Eu am îndurat chinul ăBta.
Şi bătrânul Mourval îşi umplu paharul cu cognac pe care-1 bău (iintr'o dată,—A-pol se sculă în sus şi cu o voce emfatică, cu gesţurl largi şi pompoase, cu atitudini de efect,—decţamă acest episod ciudat 4in -viaţa şa.
Am fcţst odată un mare tragedian,— şi pot s’o lipun cu mândrie,—âm întrecut în oare-care piesş pe cel mal muri tjage-dianl contimporani. -Celebritatea meu, val, fu scurtă, dar reală ji meritată.
se prevadă în decisiune perderea dreptului la pensiune a luî Catopol, ceea ce nu s’a specificat priu sent. trib. a-semenea ministerul lucrărilor publice, cere îndreptarea unei erori în specificarea sumei delapidate, anume suma de 47,347 lei, în loc de 47,269 lei, la care a fost condamnat de tribunal.
Curtea de apel, a respins apelul luî Ca-topol- şi a primit apelurile ministerului public şi a ministerului lucrărilor publice, menţinând sentinţa tribunalului, oondam-nându-1 pe Catopol şi la pederea dreptului de pensiune precum şl la restituirea 3umel de 47.347 lei
Vorbăreţ
IN FORMAŢIUNI
De |la I Aprilie „Lupta11 se va vinde în toată ţara numai pe preţ de IO bani.
Abonamentele se vor plăti 30 lei pe an, 15 lei pe 6 luni şi 8 lei pe 3 luni.
■ici unei cereri de abonament nu i se va da curs însă, dacă nu va fi însoţită de costul abonamentului.
Incendiul di i calea Plevnel
Ieri pe la ora 1, s’a declarat un foc la grajdurile primăriei din calea Plev-nei.
A ars aproape im stog de fân. Pompierii sosind la timp şi cu ajutorul sacalelor primăriei, focul s’a putut lo-calisa uşor.
D. Primar al Capitalei a fost la faţa locului pentru a cerceta; fără însă a putea afla pâniţ.actim, adevărata cauză a incendiului.
Interimul ministerului de justiţie, pe timpul concediului acordat d-lul Al Marghiloman va.fi ţinut de cL Ta-che lonescu.
Proectul de lege, prin care se înlesneşte comunelor şi judeţelor contractarea de împrumuturi plătibile în 30 de ani, şi despre care am vomit deja în ziarul nostru, va fi depus de d. Ministru de Finanţe pe biroul flîa-mereî imediat, după vacanţă
D. Deputat Comăneanu a fost ales primar al Piteştilor.
Con tele Curtopassi, fostul ministru al Italiei in Bucureşti, transferat de curând ca ambasador ia St. Petersburg, a încetat din-viaţă, in mod subit, la Viena unde- se dusese să şl căută sănătatea.
Decedatul nu-şî presentase încă scrisorile sale de acreditare Ţarului Rusiei.
A-seară membrii «Societăţeî Presei» s’au întrunit şi ăyi discutat înfiinţare^ şi organisarea unei case de pensiuni.
S’a admis în principiu înfiinţarea casei de pensiuni şi s’avrvotat mal multe articole, prin care se regulează organizare^ şi funcţionarea ei Discuţia şi votarea celor-lalte articole se va continua în întrunirea ce se va ţine MercurI, 2 curent, orele 8 jum. seara.
înaintările in armată hotărâte pe ziua de 8 Aprilie, se zice, că nu se vor face, amânându-se pentru ziua de 10 Maiu.
Credem, că ar fi o mare nedreptate dacă ştirea s’ar realiza.
Vom reveni.
Toate ministerele şi autorităţile din Bucureşti vor lua vacanţă Vineri, la ora 12 din zi, afară de ministerul de resbel, care va lua Joi seara.
Şcoalele publice şi private au luat deja vacanţă de Vineri seara.
Cum ajunsesem aşa de sus, de ce am căzut atât de jos ? Asta-I o dramă întreagă, o dramă sublimă şi grotească. începutul el e simplu, aproape banal.
Eram copist la primăria din Lillebonne, când o trupă .dădea acolo câte-va repre-sentaţii. Amorezat nebun de cea mal bună actriţă din trupă, Lucia Hamei, am plecat după dînsa.—Eram plătit cu 50 de lei pe lună. Călătoriile începură
Multă vreme, n’şş putea Bpune pentru ce, nu îndrăsnil ’să-I mărturisesc patima mea.- -0 sfieală neînţeleasă mă oprea, cu atât mal copilărească, cu cât regulat la plecare, vre-uu pierde-Vară o aşţepta a-fară şi o ducea, pâuă acasă.—Da câte ori am, urmărit’o, de câte ori am stat sub ferestrele el, pândind umbrele, figurându-ml toate fazele acestei prostituşi! I Când individul o părăsea, eram cuprins de o do» rinţă monstruoasă de a sări asupra kl: sunt foarte puternic, l’aş fi sugrumat.
Luni, luni de negrăite chinuri, de ge-loaie fără seni âm tăcut, de teama unul j refuz, unul hohot de ris,-—Intro seară însă 1 a o representaţie, mă hotărîl. Rolul mefi me obliga să-l dau o scrisoare. II îutinsei • hârtiea şi murmurai prosteşte:
www.dacoromanica.ro
Tribunalele şi Curţile işf suspenda t lucrările de Joi până după Duminica Tomel.
S’a aprobat noul tarif al laxelor de V» %, ce trebuesc percepute de la mărfurile şi productele ce se importă şi se exportă prin porturile dunărene.
Aflăm cu plăcere, că amicul nostru Traian Dimitriu, student in drept la facultatea din Iaşi, a trecut cu deosebit succes licenţa în drept.
Urăm amicului nostru cel mal desăvârşit succes in noua luî carieră.
Taxă asupra străinilor
In Franţa se agită de câtă-va vreme chestiunea imposărel străinilor.
Mai zilele trecute această chestiune a venit in desbaterea Comisiuneî Munceî, din Paris.
S’au citit un raport al d-luî Des-cubes asupra mai multor propuneri
Impresia generală este, că aplicarea unei ast-fel de taxe ar ridica mari dificultăţi.
Eri dină amiafcă Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria, au făcut o preumblare călare până laMerinaniei, intre Băneasa şi utopeni.
S’au aprobat budgetele comunelor utbane Focşani şi Piteşti.
Direcţia telegrafului a dat rezulta tatul concursului pentru nouile posturi de telegrafişti.
insAnâtoşirea lordului rosebery.
DIN CAMERA COMUNELOR
Eamera Comunelor. Preşedintele declară că se retrage din ostusa sănătăţel, Mulţumeşte Cameril de sprijinul ce ÎI a dat şi exprimă dorinţa ca comunele să continuă a fi un model pentru popoarele străine şi să fie in capul corpurilor legislative dinb lume (aplause).
Sir Harcourt arată marele merite ale I preşedintelui; declară că va propune î mâine ca să se exprime preşedintelui mulţumirile Camerei. Va propune în ur-, mă ca să şe preşinte reginei o adresă pentru a o ruga sa acorde preşedintelui o probă specială de recunoştinţa pentru serviciile sale.
RASCOALA DIN CUBA
Madrid, 8 Aprilie.—După depeşele o-ficiale din Havana mal multe bande de resvrătiţl au fost bătute de trupe. Răscoala e tot limitată la provincia orientală. Restul din Cuba e liniştit.
CRONICA FANTEZISTA
APUSUL...
Noi orientalii ne orbim veşnic privind
la nApus“...
Poate că suntem plictisiţi de peisagiuî acesta oriental, unde numai soarele răsare... Şi ’n loc să fim orbiţi de praful e-legantelor noastre bulevarde ori de superficialitatea „civilisaţiunel11 noastre... ne ie dor, ne lăcrămează ochii privind mult luminatul „Apus*...
Ce e drept: uitde e corupţi unea mal mare de cât spre apus?...
Unde e ştiinţă mal multă de cât în a-pus, si ncoţro tind toate.... dacă nu spre apus ?...
Şi cum să nu tindem spre apus când şl Soarele că ’I „soare* şi în fie-care seară se duce în apus... de unde ne aduce nouă dimineaţa... lumina I...
Această admiraţiune fără de margini pertru Apus, va avea urmări, funeste.
Intr’o zi vom asculta pe astronomi spunând că soarele răsăre din apus, iar clericalii, dând o lovitură mortală Religiunel,
—	Te iubesc, Bpune-ml dacă şi D-ta mă iubeşti tot aşa.
Eft voi să pună mâna pe scrisoare, mă dădui înapoi.
—	Dobitocule, zise ea, plictisită.
Privitorii începură să şoptească, cîţl-va
fiuerară.
In Bfârşit, pierzându-şf răbdarea, «a
strigă.:
—	EI bine, da, te iubesc.
După spectacol, ea se plânse directorului, dar eram plătit aproape cu nimic, le eram trebuincios* nu me; goniţi.
Atunci ea ml-arătă o ură răutăcioasă, o ură gâlcevitoare şi exasperantă. — In faţa mea, începea să-şi povestească cuceririle, să-jşl înnumere buchetele şi cadourfie ce i se trimiteauşi în /mal multe rlndurl, îşi bătu joc de o camaradă a sa care se îndrăgostise de un tenor.—Ea nu pricepea cum putea cine-va să iubească un aşa om.
Un moment, îmi veni să fug, dar nu a-vul curegiul.
Şi apoi aveapi o ambiţie; băgasem, de seamă c£ încetul eu încetul, când j'ucum înaintea Luciei, glasul meu devenea mal sigur, gesturile mele mal fireşti, emoţia nea mal puţin profundft. Asa ci mă pu-
vor zice că cel „trei crai de la Răsărit* sunt crai de la Apus.
Şi,... poate fi adevărat: câţi crai nu sunt în apus ?!...
Nu-I vorbă, şi noi avem craii noştril o-rientall, dar.... ce au a face... cu cel apuseni ?...
„Ce au scos din el Apusul, când nimic nu e de scos ?...»
înţeleg, să admirăm apusul, fără însă să ajungem la apus I...
Piron
Serbarea a 300 a uniune! eciesiaetice
Lemberg, 8 Aprilie. — Un apel al comitetului rute&n însărcinat, să prepare serbările jubileului de 300 de ani a uniunel eclesiastice, zice efi sub protecţia împăraţilor Austriei şi a curiei romane. Rutenii aft puiuţ să-şl păstreze ritul şi să-şi desvolte limba. Invită pe toţi Rutenii să participe a serbări.
Un nou discurs al prinţu« lui de Bisntarok
Frederichsruhe, 8 Aprilie. — Primind pe institutorii şcoalelor superioare din Prn-sia prinţul de Bismarck îe-a zis că nu se vâ putea obţine nimic de la tinerime, aacă nu li se dă o educaţie naţională. Institui toril vor trebui să desvolte de asemenea la copil încredinţaţi îngrijirilor Ibr iubirea de adever, care este armamentul principal A poporului german, pe când în şcolile franceze se cultivă minciuna şi mândria aşa precum a avut ocasia să se convingă, el însuşi prin caietele şcolarilor la Verseilles.
ŞTIRI tEATRALfe
Duminică, 16 Aprilie, şe va represenlă îu beneficiul d-luî Hasnaş, Concentrările Armatei, comedie localisată de d-l G P. Oromolo-Gogu. student în drept, dnpă comedia Les Noces d'un reserviste, a d-lor H. Chivot şi A. Duru, ce a fost jucată cu mult succes la «PaLais-Royah, din Paris.
S
Ropresentaţîa în beneficiul d-nfel Maria Hagiescu se. va dâ la Teatrul Liric, iu ziua de 15 Aprilie 1895.
Se va juca comedia Avarul şi drama Jean Mărie.
D ua Aristiţa Romaneseu va juca rolul filiseî, fiica luî Arpagon.
Toate persoanele, cari au deja bilete luate pentru această represeptaţie sunt rugate să bine-voiască a le schimba seara la casa Teatrului.
*
Reprezentaţia care trebuia să se dea al 13 ţa Teatrul Naţional, în beneficiul d-lut Catopolu şi al d-nelor Ionaşcu şi Alexan-(ţrescu, se va da la 9 Aprilie.
Se va Hagiu, vodevil localizat -de d. I. Mala.
*
Peste câte-va zile societatea dramatică din Iaşi va juca De focul birului (Mort fără luminare) drama d-duî I. C. Bacaf-başa.
Iată distribuţia principalelor roluri :
Gheorghe, cârciumar, .	.	. d. Dragomir.
iţa, .	...............d-na Almăgeanu,
Vlad, idiot . . . ,d. Popovicl-junior. Kir Dumitru, cămătar .	.	. d. Manoliu.
Moş Stan.................d. Qonstantinescu
Sâmbătă 22 Aprilie d-na Maria Tabau-Chefaliadi va da în sala Ateneului un concert, cu concursul d-lui Lewinger.
Programa variaţă. •
DIN NORVEGIA
Cristiana, 8 Aprilie. — Rupă ziarul «tVerdensgang,,, budgetul reaboiulul va fi în acest an mal mare de când ori când.
Se cere 3 sad 4 milioane mal mult.
sel pe lucru, studieam toate piesele dk repertoriul nostru, declamam bucăţi întregi, pretutindeni, pe uliţă; în tren, în o-daia mea la «tel.
Nădejdea mi se împlinii Actorul principal,. părăsi trupa. — Directorul strâmtorat, întrebă dacă unul din noi poate să-l înlocuiască.
M’am oferit eu, Iu lipsă de altul, ful primit.
Am fost sublim. Sala se ridica îd picioare ca să mă aclame. In şcenile de d% goste mal ales, ful genial. Mă aruncam la< picioarele Luciei, îl îmbrăţişam genuchil, mă tîram ingănâud versurile, plângând, suspinând, şi lacrăînl şiroac, lacrăml adevărate, se scurgea pe obrajii mei.
(Va urma)
I
29 MARTÎE 1895
LUPTA
No. 2546
ŞTIRI MĂRUNTE
D l Prefect de Prahova Luca Eleftere-scu se află în capitală în interes de serviciu.
*
Regele a semnat decretul prin care s’a aprobat regulamentul pentru uniformă, harnasamentul şi armătura g6„ndarmeriel rurale.
*
Comuna urbană Târgu-JiS a fost auf.o-risată să înfiinţeze şi să perceapă mal multe din taxele prevăzute în legea maximului.
*
Budgetele judeţelor Dolj şi Putua au fost aprobate după ce li saO făcut mai modificări.
EDIŢIA llA
Ultime Informaţii
Membri! clubului radical sunt rugaţi a asista la întrunirna obişnuită, de mâine, Mercur!, orele 4—6 p m., în localul clubului din Calea Victoriei.
"~Eri apele Dunărei împreună cu a-celea ale Jiului, au inundat 500 pogoane cu cultură de pe teritoriul comunei Bechet.
In noaptea de 25 curent a ars cu desăvârşire fabrica dfe beţe de chibrituri din comuna Dărmăneştî judeţul Bacău.
înalta Curte de casaţie şi justiţie, secţia II, a respins azi, 28 Martie, a-pelul d-luî Scarlat Pastia contra sentinţei Tribunalului Iaşi, No 24 din 4 Martie 1895.
Primăria Capitalei face cunoscut următoarele:
De la 24 Martie până la 14 Aprilie cât timp se vor face lucrările menite a evita inundările eventuale în părţile joase ale oraşului; turbinele care transmit prin pompe presiunea in conductele de ape vor kiceta să mai funcţioneze.
Locuitorii din aceste părţi ale oraşului, fiind lipsiţi de apă în acest timp, voi- trebui deci să caute a şi-o procura prin alte mijloace.
Duminică d. Ilie Ighel, student şi reporter al Constituţionalului, trebuia să ţie la Ateneu o conferinţă despre: Boala Veacului
D-sa n'a putut insă vorbi, de oarece un mare numer de asistenţi bau împedicat prin huiduituri, fluerăturî şi aplauze zeflemiste.
Incidentul acesta #ste destul de regretabil şi ar fi bine, ca el să nu se mai repete. Tribuna Ateneului trebuie să rămâie o tribună liberă, de la car * fie-eare să-şi poată spune părerile rieîmpedicat de nimeni. E un precedent periculos acesta de a se îm-pedeca conferenţiarii, să-şi expuie părerile, prin strigăte şi fluerăturî. A-ceasta cu atât mai mult când acei ce produc scandalul vin cu idei preconcepute.
Nu este vorba, şi direcţia Ateneului ar trebui să observe mâi bine cui ii pune ia disposiţie sala Ateneului.
Incidente ca acel de Duminică, pot să aibă de rezultat,k o retragere de la Ateneu, a conferenţiarilor serioşi-
Şi de sigur, aceasta ar fi o perdere.
Iată numele magistraţilor care vor gera afacerile Tribunalului pe timpul vacanţiei.
30 Martie, G. A. Mavruş, 31 Martie supleant D- Zişu, 1, 2, 3 Aprilie supleant N. G. Filiti, 4 Aprilie Sutzu, o Aprilie FloresCu, 6 Aprilie Stam-bulescu, 7 Aprilie supleant B. Catar-giu, 8 Aprilie C- C. Mânu, şi 9 A-prilie C. Grăsnaru.
Pentru Curtea de Apel :
D-nu consilier A. Atanasovici şi grefier I. P. Sachelari.
Două noui spitale rurale se vor deschide in cursul lunei Aprilie vii*-tor: unul in comuna Cocioc, judeţul Ilfov, şi altul în comuna Tecucih-Ca-lenderu, din judeţul Teleorman.
Localurile sunt construite din noii şi aranjater coirtorm cerinţeîer higienice.
De asemenea s’aii făcut şi numirile medicilor şi funcţionarilor necesari.
In privinţa luărel de ciţtre "Stat a Ospiciulul de alienaţi de la Mărcuţa, nu s’% decis hupic-Aceasta este. subordonată punerel in apljcare a legel pentru alienaţi, votată de corpurile legjuitoat'c.
Consiliul de miniştrii* (ja ei a să se ţiuâ astă-seară, s1a amânat.
Sau făcut mal multe transferări şi numiri In personalul sanitar din ţară.
Aceste numiri vor apărea mâine în Monitorul Oficial.
————
Comitetul Societăţeî studenţilor universitari din laşi «Sotidaritalca» pe anul 1895 s’a constituit ast-fel :
D-nil I. K. Georgescu preşedinte, 1. Moga şi M. V, Liteanu vi ce preşedinţi, A. A. Donat casier, G. L. Dimitriu se cretar general, N. Albu, D. Spiridon, I. Monaru, C. Climescu secretai'! de şedinţe, Laur Roia bibliotecar, N. lo-nescu, V. Buşilă şi llie Mitescu membrii.
La concursul pentru ocuparea catedrei de limba română, de la gimnaziul din Fălticeni ce s’a ţinut la 15 Martie la Universitatea din Iaşi a reuşit d-nu Nicolae Apostol.
S’a fixat programa pentru ceremonia deniei de Vineri seară, la care vor asista regele şi prinţul Ferdinand.
b'a început evacuarea şi desinfec-tarea tîigulul de rîmătorl de la Se-verin.
In urma cercetărilor fâ cute de d-1 Inspector Veterinar Mihăilescu, la faţa locului, s’a constatat, Jcă în căte-va comune din JudeţUl Botoşani a bântuit Febra Aphtoasă, (boală de picioare şi de gură) printre vitele locuitorilor.
Sau luat cele mai energice măsuri.
ifUTerea Joniaux la Curtea de Casaţie
Bruxel, 8 Aprilie, — Curtea de Casaţie a respins apelul doamnei Jo-niaux centra sentinţei Cur ţel cu juraţi care o condamnă la pedeapsa cu moarte.
Şcolare
Zilele acestea, unii dinţi e d-iiii meiuDrii al Consiliului general al Instrucţiune! publice, au visitat atelierul şi sala de expo-siţiune a lucrărilor manuale, de la şcoala Normală „Carol I“.
Cu această ocasiune interesându-se nu numai de obiectele confecţionate de elevi şi cari de alt fel ad o reuşită admirabilă, ci şi de modul de predare şi de influenţa, se acest obiect are asupra educaţiunii şi instrucţiunii în general, au felicitat pe d. profesor, George Moian, care nu cruţă nimic pentru a răspândi cât mal repede şi în ţara noastră acest obiect, considerat de o valoare incontestabilă pentru cultura generală, în toate ţările înaintate ale Europei.,
ACTE OFICIALE
Numiri şi permutări medicale.
Dl. Dr. George Ţonciu este numit medic al spi-talulu1 rural Urlaţi.
Dl. Dr. Gr. Ninoveanu este permutat ca medic la spitalul rural Petregcl de bus, judeţul Gorj.
DÎ. Dr. N. ŢurcanovicI în aceeaşi calitate la spitalul rural Viziru, judeţul Brăila.
i i. Dr. Iacob Raţiu s’a permutat, după a sa cerere, ca medic la spitalul rural Cocioc, din judeţul Ilfov, înfiinţat din nou*
D. Dr. Constantin Comăneanu s’a numit, pro-viaoriu până la concurs, in postul de medic la spitalul rural BăilescI, din judeţul Dolj.
D. Dr. Dumitru Venescu, actual medic al plă-şel Filipescl-Târguşor, din judeţul Prahova, s’a numit provizoriu până la concurs, in postul de medic îâ spitalul rural Tecuciu-Calenderu, din judeţul Teleorman, înfiinţat din nou,
*
Nnmirl Sn magistratură.
D. Toma Ionescu, este numit judecător de pace la BroscenI, judeţul Mehedinţi, In locul d-lul N. Sigmirian.
D, C. G. Lecachi, actual judecător de pace la No, 2 Bârlad, in aceiaşi calitate la judecătoria de pace Puescl, judeţul Tutova, In locul d-lul D Y. Ursulescu care „reee în postul ocupat de D. C G- Lecachi.
ARTE Şl LITERE
In vitrina librăriei Rănişteanu, se află expus portretul —bust în uleiă — al fostului primar* d. Orbescu,
Portretul de o asemănare perfectă, este lucrat artistic de cunoscutul pictor d. Pascali.
De cat-va timp talentatul pictor să ocupă cu portretistică. A lucrat deja mal multe portrete in uleiu şi paste, toate de o asemănare perfectă. Intre aceBtea să află două portrete ale Regelui unul a prinţului Ferdinand, altţil al prinţesei Maria, ale d-nel şi d-lul Mandrea etc.
D. Pascali face mari progrese pe fie-care zi. Atelierul d-sale, din str Doamnei, a fost vizitat zilele acestea de mal multe persoane între cari d-nil general Mânu, Ta-che Ionescu. Steriadi etc. Toţi 1-afi felicitat pentru arta cu care lucrează.
*
La finele lţiuei va apare un album cu totul original intitulat: Facultatea de Medicină în Caricatură, editat şi esc-cutat de Jiquidi şi tipărit în culori pe hăr-tie fină. Amatorii pot subBcri de pe acum la casierul de la Independance Rou-maine. Preţul albumului e de 10 lei.
*
La 11 Aprilie se trage irevocabil loteria de tablouri a d-lul Jiquidi, Sunt rugaţi pentru ultima oară d-nil cari s’aii oferit a plasa bilete şi nu leaH trecut se bine vo-iască a înapoia biletele pe adresa Librăriei Milller.
ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA
Pungaşi bătăuşi.
S’a condus secţiei 30, Ioniţâ Dumitrescu şi Gh. Stănciulescu, că au bătut po Nae Dumitrescu din Calea Şerban-Vodă No. 146 luindu-I suma de lei 51 bani 40.
*
delegat special al ministerului, care va remite fie-căruî declarant chitanţă cu număr din registrul special.
Dedaraţiunele vor fi făcute după un a-nume formular pe care primarul este dator a-1 pune la dispoziţiunea sătenilor doritori de a cumpăra lotarl.
Primarul nu poate primi nici o declara-ţiune de Cumpărare.
Copil cu tendinţ! criminale.
S’a condus secţiei 1, băiatul Diâcă Geor-geBcu, din,strada Decebal Np. 7, că a a-meninţat cu cuţitul pe tatăl sgfi, cerându-I să-I dea suma de 100 lei.
IILT111E TELEGRAME
(Sarvieiul particular al „Luptdu)
Londra, 8 Aprilie.— Lord Roaebery a presidat azi un consiliu de cabinet.
Belgrad, 8 Aprilie.— Guvernul a decis să trimeaţă pe cheltuiala Statului, un număr oare care de tineri spre a-şl face studiile forestiere la Viena Berlin, 8 Aprilie. — Ştirea ziearelor, după care împăratul Frantz Iosef va axista la manevrele de toamnă la Stettin, se confirmă.— Data şi durata preBenţei împăratului Austriei la aceste manevre nu s’aii fixat încă.
MINISTERUL FINANCELOR
BURSA DE BUCURESCI
Cursul de la (28) Martie 9 Aprilie 1895
50/„ Renta r. p..	1023/4	Act. 8. Agricole	. 136
5#/o Renta am.	101	Dacia-Româuia...	403
o’ftj „ (92—93) 993/4		Naţionala. . . .	. 428
0V/0 „ am . .	. 97	Patria 		. 110
6J k Oblig, rur.	.103	Construcţii .	. 142
pensiunl		284	SCHIMB	
0O/0 Obl. c. Buc. 96 V3		Londri. 25.26.1/425	
5J/o * (1890	97V4	Paris 100.99.95	
Su/q Fonc. rur .	923/g	Viena . . 206.3/4f/2	
5u/o B urb.	102	Berlin . . 123.50.40	
5% * „ ■	89f/s	Belgia	99.20
50/0 n „ Iaşi 80F/..		Scont B. a.	8
6°/o Obl. bazalt	98	Avans „ y.	7
Banca Naţ. . . .	. 1534	„ C. dep.	
Bibi	i 0	grafi	e
A eşit de sub tipar îrif editura librărie Socec & Comp.
GJ-. Xj. FROLLO
LECJIUNi ELEMENTARE
de
GRAMATICA ITALIANA
Direcţiunea Comptabilităţel Generale
Sub direcţia datoriei publice
A 30-a tragere la sorţi a obligaţiunilor de stat 6 la sută, conversiunea rurală va avea loc în ziua de 31 Martie 1895, ora ’ 10 a. m. în localul Ministerului de finatoce.
La această tragere se vor amortiza obligaţiuni în valoare nominală de lei 179,000 în următoarele proporţiunl:
Lei 8,500 în 85 oblig, de 100 lei.
,	170,500 „ 341	*	„ 500 „
ţel 179,000 în 426 obligaţiuni.
PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI
Fublicafiune
Se aduce la cunoştinţa generală că a 14 tragere la sorţi a Obligaţiunilor împrumutului oraşului BucurescI de lei 13000000 e~ misiunea 1888,.se va efectua în ziua de 1213 Aprilie a. c. la ora 10 a* m., în sala Consiliului Comunal.
La această tragere, se vor amortisa titluri în valoare nominală de lei 72000..
PUBLIC AŢI UNE
Ministerul Cultelor şi Instr ucţiuuel publice dorind a da în întreprindere lucrările de instalaţiune pentru încălzirea cu calorifer, ventilaţiune şi introducerea apel la cabinete şi laboratoare la noul local al liceului din Ploeştl; aduce la cunoştinţa doritorilor că ofertele cu planurile, devisul şi memoriul explicativ, vor trebui depuse cel mal târziu până la 15 Maifi a. c. la serviciul construcţiunilor din Minister, unde se pot vedea condiţiunile de întreprindere şi planurile consţrucţiunel în toate zilele şi orele de lucru.
Concurenţii trebuie să-şi Bcoată copil dupe planurile consţrucţiunel şi condiţiu-nilor cu spesele lor.
LICITAŢIUNE
Ministerul Cultelor şi Instrucţiunel Publice aduce la cunoscinţa amatorilor că în ziua de 10 Aprilie 1895 ora 11 a. m. se va ţine licitaţie, publică în pretoriul a-cestul minister pentru darea in întreprindere a confecţionărel mobilierului necesar noului local al liceului din Craiova. ^Valoarea lucrărilor dupe devis este de lei 70,181 45.
Ofertele vor fi sigilate şi însoţite de re-cipisa Casei de Depuneri sau ori cărei alte casierii generale coprinzând garanţia de 4 la Bută care se va complecta până la 6 la sută la încheerea contractului.
Supra oferte nu se primesc.
Articolele 68—79 din legea comptabilităţel suut obligatorii.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vedea la Minister în toate zilele de lucru de la ora 8—4 p. m.
MINISTERUL
Agriculturel, ludus.riel, Comercialul şi Domeniilor
Publicaţiune
Se aduce la cunoştinţa generală că, conform art. 17 din legea pentru înstrăinarea bufiurtior statului şi' art. 30 din regulamentul acelâl legi, s’a depus la primăria comunei Hotarele, planul parcelar şi tabela de loturile ce afi a se vinde din proprietatea statului Hotaru-Isvoarele împărţită în 373 loturi mici, situată’ în comuna Hotarele, pfiiPK Olteniţa, judeţul Ilfov.
Dupi art 32 din regulament, d-nul primar al comunei este dator a pune în vederea amaţoriîur planul şi tabela de loturi în care se'vede situaţia şi preţul fie-căruî lot.
Cererile pentru cumpărare se vor primi : în ziiţle de 28 .şi 29 Martie, 17*. 18, 29 şi 30 Aprilie şi 6, 7, 11 şi 12 MaiO a. c., de către d-nul şef ai ocolului silvic BudeştI,
Lucrare aprobată, ediţiunea IV-a. Preţul lei n. 3.
De vânzare la toate librăriele.
In editura librăriei Leon Alkalay a apărut de d-nul Th. 0. Sperânţlă:
MAMA SOACRA
cuprinzând comediile:
Mama Soacră, Pe Neaşteptate, La Moşî şi O’ale ăsnicieî
Un volum în 8° de 420 pagini Lei 3. * POPA CEC OETREAltA
Cuprinzând mal multe Nuvele umoristice un volum Lei 2.
De vînzare la toate librăriile din ţară.
*
La librăria Leon Alkalay, a sosit o mare colecţiune de jurnale de Mode pentru se-sonul de primă-vară.
Contra unul Ied se va trimite un jurnal de modă franco.
BOALELE SECRETE
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA
Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul in boale Înmieşti:
D"- T H o r
— No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii YoevozI Consultaţii de la 10—1 dim. şl dela 5—8 seara.	/
Loc Beparat de aşteptare pentru fie-car
De Vânzare
UN LOC, Strada bis. Autim 56, colţ cu strada Morfeu, BucurescI.
A se adresa Str. Morfeă 23.
De închiriat
133 din str. Stirbey-Vodă, compuse din 4 camere pentru stăpân, trei dependinţe pe galerie,pivniţă spaţioasă pe bolta de zid şi o altă pivniţă pentru conserve, magazie, bucătărie şi şopron, având şi apa în curte. Intormaţiunl la d. Ioan S. Rădulescu, str. Stirbey-Vodă 180 safi la d. doctor Drăgu-ănescu, str. Sf. Spiridon, 2. (Icoana).
O-r. Zeligher
S’a mutat Str. Carol, 15 ConsultaţiunI pentru boale interne şi sifilitice de la 2—4 p. m.
D"R THOMESCU
Profesor supl. de clinică infantilă Medic-şef al spitalului de copil
No. 16. — Strada Italiană, — No. 16
De vânzare
Moşia PBIiiEŞTlI din jud. Vaslui în întindere de 1175 fald, pământ de I-ia calitate, din care 315 fălci pădure, 600 fălci loc de arat, 125 fălci fâneţ, şi realul imaş;-cu toate acareturile trebuitoare.
A se .adresa pentru «ondiţiuni direct la d-na Contesă Elisa Balş în laşi str. Romană 41, sau în cas, de absenţă la d. avocat Vasile Etefteresou, laşi str.. sf. Sava No. 12.
„NAŢIONALA"
Societ. generală de asigurare în Bucureşti
Capital scoial 2,000.000 lei aur, deplin vărsat
Consiliul de administraţiune are onoare a cpmunica D-lor acţionari că, conform aft. 44 şi 47 din statute, adunarea generală ordinară a acţionarilor a societăţeî se va ţine in ziua de 9/21 Aprilie a. c * oţele 2 p. m,, îp localul societăţeî, «truda Doamnei No. 12.
Ordinea zjM :
1.	Raporturile consiliului de administraţiune şi al dirgcţiunşl .gânerşlo. asupra gesdunei şi bilânţnfifor anului 1894.
2.	Raportul censorilor;
«3. ^probarea bilanţului şi descurcarea de dat consiliului de administraţiune şi direcţiune! pentru gestiunea lor,
www.dacoromanica.ro
4.	Fixarea dividende! pen ru acţiuni şi
titluri de fondatori;	Q
5.	Alegerea a trei membri în consiliul de administraţiune, în locul celor eşiţl după vechime.
6.	Alegerea a trei ceDSorl şi a trei supleanţi pe anul 1895.
Pentru a fi admis la adunarea generală, fie-card acţionar trebue să fie proprietar de cel puţin 10 acţiuni şi să depună acţiunile cu 8 zile înainte din ziua adană-rel generale, adică până la 1/13 Aprilie 1895, la casa centrală a sooiotăţel, strada Doamnei No. 12, primind o adeverinţă care ’I va servi tot d’odată ca bilet de intrare la adunare.
Pentru înlesnirea d-lor acţionari, se pot depune acţiunile şi la casa de bancă fraţii A. H. Elias piaţa Sf. George.
In numele consiliului de administraţiune.
Preşedinte, D. Sturdza m. p.
Bucureşti, 15/27 Martie 1895.
COFETĂRIA CAPŞA
FURNISORUL CURŢEI REGALE
Are onoare a anunţa onor. sale clientele marfJe debalagitt constând din o frumoasă colecţiune de ouă de porcelan,, chocolata, etc.
Cadouri de sfintele sărbătorit ale Paştilor,, precum şi tot felul de articole fabricate aci în toate zilele proaspete.
Cine vrea pentru Paşti, să aibă cozonaci adevărat buni şi eftini, să vie la fabrica specială în asemenea branşe, str. Biserica Amzei Io. 8.
Gr. Ionescu
nr IUrUIDIIT casele cu toate Ut mLnlnlH I dependinţele lor, compuse din 4 saloane, un antret prin cipal şi 2 camere cu sala lor şi bucătărie; cu grădină şi puţ în curte, situate pe Bu-evardul Ferdinand No. 99, Proprietatea d-lul C. Ionescu (Dinicu).—Doritorii se vor adresa la proprietar Strada Buciumul 36.

NOUA
Fabrică de Bere BRAGADIRU
Bucureşti, alea RahoveT, 153
fi Face cunocdut că, cu începere j de la 1 Aprilie curent, st. v., va A pune in consumaţie bere pro-| dusă prin o instalaţiune cu totul | nouă şi după sistemul cel mal * perfecţionat, yl Adresa telegraf. Bragadiru, Bucureşti Q
i|U | iun IU ED doreşte a se an-U n I n UI n t n gajea la un antreprenor cu salarii! fix Saă în tovărăşie pentru ori-ce lucrări atingătoare de arta ingineriei, fie în capitală sad în provincie. Pentru informaţii a se adresa la administraţia acestui ziar.
^nsrxjisrGixj
Subsemnatul fiind informat că sora mea Monahia Menlania Stavri din Monastirer Ciorogârla, voeşte Bă pună în vânzare cele doue rânduri de case din strada Silivestru No. 14 din Capitală (Bucureşti). Aduc la cunoştinţa onor. amatorilor că la acele case mal sunt si alţi moştenitori, şi cumpărarea lor va fi fără nici o valoare pentru d-nll cumpărători.
Cu toată stima
COSTACHE STAVRI
Acum lu judeţul Prahova, Plaiul Peleşiu, comuna Predeal, căutnul Buşteni.
De Vânzare
O Maşină de Tipografie
format No. 10 sistem German, în condiţiuul foarte avantajoase,
A se adrşsa la d. Tosel Schwarz & Co-Bucureştl, Pusagiul Macca.
Dr.ST.ULCHOWVSKI
S’A MUTAT
CALEA CĂLĂRAŞILOR No. 16.
Dă consultaţii pentru boale Interne şi •ifilitloe de la orele 0—7 ««ara.
LUPTA
29 MARTIE 1895
MMtaw f
i #©we@0@wş^^ci@^^o©@©0©cm#
W. ST AADECKER
M
T
FURNISORUL CURţEI REGALE	FURNIS0R1JL CURŢEI REGALE
C-A.S-A. FONDATA J|££jM TIST ^IST CTL. 1065
i SINE AGRICOLE deaiii-cefel ™ «ASINE INDUSTRIALE
SUCURSALE: UIUIM SI ClţAIOVA BUCUREŞTI SUCURSALE! BRAILA S! CRAIOVA
/ =#
Oferă vastnl său deposit de maşini agricole din fabricele :
IIHSTIWI, PRiTl & r. \r
HiiisrcoLnsr
Locomobile cu aparat de ars pae, sistem uoui Treerătoare patentate „Excentrice*1 şi cu fusuri curbate.
^jaşine fixe şi dem^fike. ^ompe. Cazane.
MORI T3JEJ MAOTNAT
I5ZCc* CORMIC2, CHICAGO
Noua Secerâtoare ou aparatul de legat snopi «11. sfoara 182 centiipetri — rS’iii«u! Ia dretiiil» — 182 centimetri UŞOARĂ, SOLIDĂ, TRAINICA, GARANŢIE. — Expusă ohiar ie acum Iu depositele şi Wurourile noastre Q''UD SECERĂTOARE SIMPLE su dispozrţiunî simpEu speciale pentru \ f	seceratul Rapitejf
Cositoape de fân Mo» 4.
XJ D,
Wm PLAGWITZ (Lipsea) Hi
Pluguri Universale de Oţel
SISTEM NOU
Ringuri cu 4<>ue brăzdase %. II. N. complecte f e oţ6l
> emănătoarav Grape fhxibilA de dţel, Rar iţe de porumb
Ori-ce alta maşini agricole şi induisbiaie
Reserve
z pentru tdte maşinile vândute de mine r
■ i *	..... "	"	i	■	-
Cereţi Catalogul ilustrat. — - Se trimite gratis.
Reserve



MAŞINE PENTRU CĂRĂMIDARII
CARAMQI DE ACOPERIŞURI SI TUBURI
PLACI DE ARGILĂ SI CIMENT
Precum şi orl-ce fel de
-SS3 MORISCI SFARAMATOARE
pentru materie dure, în special
MORI CU GIHU:	LE
ou acţiune continuă şi automatloă oonstrueşce ca specialitate
LOUIS JAGER Colonia, Ehrenfeld.
G^Uiloage.si dcvjse se ir ait gratis şi franco.

ViAltr FABRICĂ l'E ACŢIUNI DE MAŞINI TIPQ-LITOGkâFICE
ÂLBERT & CIE FRANlENTHAL
i[ ii m


Avantagiele maşinale* noastre sunt de prisos a le mai reamifiti , este destul a spune că ’^iână acutn un număr de 46 maşini din fabr icaţiunea noastră funcţionează în diferite Tipografii di’a oraşele României. Se acorda preţurile şli dondiţkmile oelă mal avautagioase.
Centru orî-ce com ande şi le alte materiale grafice a se adresa Ir*, Repieaentrmtul nostru general m Remania.
DE DA
FABRICA DE PRODUCTE CHIMICE DR- C. COSINER
Acest extract dă, amestecat cu multă apă un
OW HIGIPMJ. GUSTOS SI E'FTIJJ
Admis pentru consumaţia în ţară de către Consiliul Sanitar Superior
■JOSEF ŞCHWARZ & C-o. .
Bucureşti, Pasagiul Macca ,
Recomandabil d-lor băcani, birtaşl, administratori de moşii, fabricanţi de oţet,, de murături, etc.
Pentru orî-ce- informaţiunî a se adresa ia biuroul
STIUDA 8MAKDAN t III, BIICWCI
’ I .	-"VM* USfe,#.] WW—< m
OA9A FONDATA IN 1SB4,
Saisonul de Primăvară şi Vară
ouveaute în Haine confecţionate pentru bărbaţi, băeţi şi copii po .sedăm deja din fabricaţiunea năşiră propriă din ţară*
De remarcat:
MB HYDRâULIC
CALITATE SUPERIOARĂ
CU DIPLOMA DE OBOARE Şl MEDALIE DE AUR
DMVIDESCU BRE & C-nia
TT
bocietate In Comandita
!>
INSTAL&fTUIil
de stabilimente industriale
Mori,Fabrici de spirt,Ferastrae mecanice
etc. etc.
Mi ş ni de aburi, KJotoare de petroleu, turbine
Consirucţiuni de Fer
Keservoare, Coşuri, ioduri, ere, Uşi şi Fei
Electricitate
Instalaţkuni de luminaşi transmisiune^de puteri

Ailii A fii CILE
din fabrica	F. f’JEO^BFiT
■	— irosul i Strada Pensionatului. No. J,—
FABRICA: Str. Cuţitul de Argint, No. 6, lângă vama Ftiarei

:mmsm
Costume la unu şi două rânduri de Cheviot, Camgarn, piquetşi f'antaisîe.
Redingote şi Jaquetede Jtdriat, irain de poudre. pardesiuri de CoOchmen băute nuveaută. „Fantelonî nuanţe alese.
„Veste Rocfie şi Piquet.
„bacuri Şerge şi fătase**
Bogată colocţiune ce pantaloni nuanţe alese.
Succesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru comenzi.—Confecţiunea eleganţii.— Comande se pot efectua în 24 ore.
HEINRICH LEBOV1CZ S-sori
4.	sţfpadei Ş«Sarî şî Covaci 4.
A se adresa pentru orî-ce comandă safi işformaţiunî la reprerentantul general
JT %Jt# ET b T? 3 Afiicureşti, Stfradîţ Stelea ft* m JL V® &j[jr e£L IL»i GaUaţî, StraiLi £ reseî 5SO.
ÎJi la corespondenţii d-sale diii :
din CHĂEfbt't, IDomuiii ¥iCT«»St L^UCSEI*
MŞi, SFomianl St. SCililCitBlit, Strada Şfare 15AS.
SAU DIRECT LA FABRICA
daVidescu breaza & CNIA
GIRA
fobtioo 4o
şr
TURNATORIE DE FER
ÂLBERT BAUER

J| J ţ | y » o dispunând de două ore UH I AllAn libere' seara, ar dori să se angajeze ca comptabil .safi secretar. A se adresa t administraţia Acestui Ăarl
1 411

PRIMA SENÎINŢERIÂ ROMAN
UIUCO^ZbfaiL - Atrada Cat jl, Ho. tllt
Recomandă ; bcniiuţeic noii venite, aduse de ia grâuatl speciali din
Franţa, Germania'şi Eugliţera, Ni
uimaî ţ-alita ,r ^supei-1 oară, precum arată succesul oare l’am prut în timp de -25 ani.
f Recomaod ; Lucerna ^ualiţate superioară, cu certificate.
Gazcb qualitatea cea maf 'grea de; 28 libre e.tc. etc.
Ditarjto scule .pentru grădjnă Qfttalp^ge sa trimet gratis şi irauco după cerere,
Rog pe onor. clientela a mă onora şi anul acesta «a în anii trecuţi Cu .loatâ sţima: Friederich Fildi-tr Sucoesor1,: Eugen Ammann.
M-me TALBOTT
li, STRADA SF. TEODOR, (iAŞD
Primeşte în gazdă domnişoare în timpu concursului de institutoare ce se va ţinea în ziua de 15 Mal Ja JhsI,
CondiţiunI avantagioasff
= jjj_	u Cfi SUUOŞtîuţcamSÎ
VII lolllcir multor limbi strei-ne şi materie de drept doreşte a se angaja ca scriitor la un donun avocaţ safi întru’un birpu de advoiţatură. — f entru veteren ţi şi. etc..t la administraţia ziaruluR
I Im ' ămăn 'având cunoştinţa VII	decouiptdbjjiţate
şi corespondenţe In limba română do reşte a se angaja la vre-o casă comercială. A se adresa sub iniţialele P. L. Post Restant. RuettreşIU
w
chirloni ^or08oe 8 da me_ OiUUOUL ditaţiunl de iim-
bgle Germană şi Francesă, cursul primat şi secundar în schimbul tntreţiueral (m.iih să, casă), A, se adresa la Redacţie sub iniţialele M. V.
Ate».,,

1 ►. * 4	i cu cunoştinţe a Hm-
I	rliXH belor germană, sa|-
bă., fraip^ă,, română cunoscând şi comp-tâ^ifitatea doreşte a se ungşja îutr’o cassă dej ţomerciu, comptolr^ fabrjcl,. deposite, pentru Qjcjî-ce informaţii 4 9e adresa la reducţia jţceetul ^ar.
Un student
djteze copil într’o bună familie în scţiimbu. menajului. Adresa la* administraţia ziarului
sub iniţialele G. S.
QUINA LARQOHE este an Ştiair nt—eot >
uend prLnoiplole celor 8 specii de quluquina.
De ua amaraeluneplăcută el eeto cu mult sap» rior vinurilor ,8011 niropuriloi de quinquin» şl lucrează ca apcrhlf, tpmo, gau ftbrifug, ie,contĂ aJecţivhUor itomach'&liii, a' ilabioiunilor, a anemitX Şi* <* frigurilor invechite oto.
acaurj
bile.
- ITRRUGIN08
Quitm L<*r-‘-k devine 1
combinat ou ua tort d* ftr foarte afialmita Laro^t devine anul din reapustituşuil cel mai officaof In opntra «arşţţM tanffAui fi a dtcoloraliunei lui, a Morotti, 0 Ipmpha/itmUh i, leutitri, n convalescentelor prw lungi; ol esoit s ţi favori: ea*a digettiunea» etc.
PAKIHi St, fus Dfvuot, fi km fharuaoiiltl.
"“"■rtutr-
Tipografia „Lupi***, AL Lefteriu, Strada Sllntu Ionică No. li, Bucureşti-
iu 11
www.dacoromamca.ro