-a

ANUL XII.-
v........
2540
miemMm
EDIŢIA A DOUA
MARTI, 21 MARTIE 18 5

»'r«' • »v.
X"^2awUB»
ASOMHEHTEi
IN ŢA «A
(Jn ao : . . î	 ,		1*1
Şeaua luni . . .	. 20	
rrel luni	^ .	. 10	
Pentru lavCţStorl po un ao		. 30	•
in strein State		
5 M		. 50	
Şe»»e luci . , 		26	
Trei Inul		. 15	i ob
fcmăpuS 15 Bani
1 • ■ .j
ABUMCIUItl 1
P«	III, 80 lit*r«, corp 1	, .	1 ifC îiaj
„ „ IV „	„	...	25 bawl li»;»
lutarţit ţi rediuce1 ,	„	li lei lii-.it
Pentru anunciurT a oe LA
AdHa«nLisfp*ţSt6 ^pssris^wl SlSea nuiafir w®©8*Sas 5® IsasuS
REDACŢIUNEA : Mo. BSTACUtlf. E-iis. mtmmi mmmnmmm amammm	.	0RGAN DEMOCRAT-RADîCAL	ADfVîi DISTRAŢI UN EA : | «FAlfTU IMSCA Mo. 81.
	 						
0 lămurire.
Un proces nostim. Mişcarea femenistă.
0 explicaţie, lîe !a Cameră.
Câinii' în serviciul militar. Miriam (Nuvelă;.
«Independenţa» constată că liberalii, cu prilejul criticelor ce fac ante-proectulul de reformă a învăţământului secundar, special şi superior, sp ambalează din nod în a-precierl şi consideraţii care se pot toarte lesne întoarce în contra lor; dar adaogă că «cel puţin do astă dată el pot să se mângâe că ad concursul radicalilor şi socialiştilor».
Nu ştim, întru cât ne priveşte, cum .şi-ar putea susţine afirmaţiunea confrerie conservator. Din nici un rând scris şi publicat de noi nu reese gă am ţţ luat atitudine, alăturea cu liberalii, contra -ante-proectulul d-luî' ministru de instrucţiune.
Am publicat, în resumat, ante-proectul, într’un articol de reportagiu. Cine oare ar putea să facă o. crimă unul ziar din ace&a că e bine informat ?
Alfafă de aceasta, noi nu vedem inconvenientul ca un proect, chiar câhd e ante, să fie cunoscut j nu vedem rhconvenientul ca lumea să gândească asupra lui, să-şî dea seamă de economia lui şi să cunoască şi să aprecieze toate schimbările şi
a prefacerile prin care a trecut reforma ge el preconizează până să ia o formă definitivă.
Şi apoi,— să ne înţelegem. Ministrul' voeşte să facă o reformă bună; el publică un ante-pcoect şi publidţndu-1, trădează dorinţa ca el să fie discutat, amendat, ameliorat, în părţile susceptibile de modificări....
Altmintrelea ce sens ar mal avea toate lungile desbaterl ale comisi-Unel de 'la ministerul instrucţiunef ?...
Acuma, dacă din simplu faptul că am publicat, cel d’întâî, resuma-tiu! ante-proectulul Independenţa se /Irede îndreptăţită ,a conchide că neam ambalat, alăturea cu liberalii; în o campanie cu râsultat îndoios, se înşeală.
Voeşte zjaruljŢfrancez' o declaraţie care să-i înprăştie toate bănuelile şi temerile ? Iat-o : Noi a-probăm în totul procederea d-luî Tache Ionescu, de a fi presentat reforma d-sâle. de o cam dată- în forma unul ante-proect şi de a-şi fi . supus „opiniile ţjefsbatefilor unei comisjunl fie oameni competenţi; ţfefoţma pe care o vizează d-sa e prea importantă, pentru ca să ae poată face aşa de uşor, fără ca mal întâi cel chemaţi' să se pronunţe asupră-i să-şi spună cuvântul lor.
Acestea zţsg, nu găseşte Independenţa că ar fi o inconsecvenţă şi o contrazicere să, aî pe de © parte, dorinţa de a efinoaşte1 tîOate opiniile ce; merită să fie luate la serios, asupra ungi. reforme ce voeştî să faci şi pe de altă parte şă fii nemulţumit p.e:cei» ce dau o>mai4ntin8ă publicitate jdeîlor tale şi înlesnesc astJfel critica lor ? Şi nu găseşte «Independenţa» Qă este a foţţa puţin fogica să deducţ de aci că ziarul ce face ministrului acest jser-V.iciiQ* ia a atitudine.ostilă conţra lui} ăcî Asupra unui lucru tnedem că suntem de âcord cd confiatele conservator. Lumea ceîojr competenţi n aceasta matefiie nu ae mărgineşte a comis urnea care se întruneşte şi discută la ministerul instrucţiune! ; iar cel, dd asenhiViCa competent, cart nu fac parte din această icomi.-
siune, au şi el dreptul să gândească, să cerceteze, şi să se pronunţe.
Deci, în nici un caz, publicitatea ce se dă chiar unul ante-proect nu c râu-venită. Şi ne mirăm chiar că Independenţa nu observă cât de neplăcută impresie trebue să facă supărarea eî,—de câte-va ori manifestată pană acum,—contra indiscreţiei noastre; pentru că s’ar părea, în-tr’adevCr, că această «indiscreţie», echivalează cu o «denunţare»., ?ar pă-reă că era mare interes ca .«denunţarea-» să nu se facă,—şi noi, tocmai din potrivă, am crezut şi credem că nu acesta e cazul.
Aceasta în ce priveşte partea curat formală a afacere!.
Acuma ceva, ca chestie de fapt.
Independenţa, căreia îl recunoaştem meritul de a fi fost de multe ori francă, brutal de francă, în afirmarea tendinţelor eî, chiar atunci când o elementară prudenţă s’ar fi cuvenit Să-î impue oare-care rezerve, va recunoaşte de sigur că a avut tort şi pe acest teren.
Ce critici am adus noi până acum ante-proectulul?-— Nici una ! In ce chip am făcut noi cauză comună cu liberalii?—Nu înţelegem!
Noi ştim că, din contra, am făcut o declaraţie categorică cum că ne vom abţine de o cam dată de la ori ce aprecieri şi critice, şi am arătat neajunsul campaniilor acerbe pe se duc pe chestii cu un caracter provi-zor şi schimbăcios.
Tăgăduitu-ne-am astfel dreDtul de a discuta o reformă de importanţa acesteia ? Ferit-a sfântul ţ Am crezut însă că de o cam dată nu e de nici o utilitate practică să discutăm un anle-proect, care nu e cevâ definitiv ; ,am crezut că e mal bine să aşteptăm proectul însuşi.
Afară de aceasta, noi am, spus-o lămurit că suntem convinşi că an-ţe-proectul nu se va prezintă, ca proect, în forma lui actuală; siţntem convinşi că el va primi, până în cele din urmă, modificări radicale, esenţiale. Iar informaţiunile ce le avem despre desbaterile comisiuneî îndreptăţesc convingerea noastră.
Aşa fiind, ne rezervăm să discutăm proectul, când se va .presenta ca proect.
De la această atitudine şi până la aceea ce ni se atribue este atâta distanţă, în cât.... pentru liniştea şi satisfacţia Independenţei, nu ne putem opri de a declara că găsim foarte întemeiată observaţia ce face liberalilor cum că articolele din .ante-proect, relative \a, limitarea numărului elgvilqr şi la drepturile disciplinare pe care şi le rezervă ministrul asupra corpului didactic, sunt luate aproape cuvânt către cuvânt din proectul d-luî D. A. Sturdza, rămas în cartoanele ministerului.
Se’nţelege, noi nu aprobăm, sub nici un cuvânt, această manieră de a ne îndreptăţi pe noi înşi-ne, dar nu-1 putţm tăgădui orl-ce valoare, mal ales pâpd e vorba de nişt,e adversari, cari, înainte de a face cuvenita mea culpa pentfu grejşefole lor trecute, se arătă bătăfoşl şi porniţi a rSsboi tocmai pe chestii unde sunt mal vulnerabili şi unde prin urmare li se impun rezerve şi tăcere.
Acestea le zicem pentru, linişţca Independenţei.
Iar întru cât pfiV?şte chesţia în sine, remâne, cum ana zisro, sfi discutăm proectul pentru reforma învăţământului secundar, specia! şi superior, atunci când, în urma d/ss-bater’lpr ce, deja Ie-a angajat, el va lua q formă definitivă.
Până aturatî ’vom păstra rezerva ce ne-Utif lrnpus-b-.
ZEPLEMEX.3E1
UN PROCES NOSTIM
O mare agitaţie donueşţe printre editorii de câri ţi pentru ^coaiele primare... De când a început a scrie Matadorul, Socec, Fraţii Saraga, Hertz, Stein-berg, Sfetea Samitca, şi alţi doue-zecl de editori mărunţi au adresat plângeri parchetului de Ilfov, in contra Matadorului, care 1b face o concurenţă necinstita, publicind in fruntea ziarului „Gazeta Po-po ului" manualele de clasele primare, pentru editarea cărora sus numiţii au plătit sume destul de însemuate.
Editorii s’au constituit parte civila pentru suma de 40,000 lei.
A păţit-o, Matadorul.
La urma urmelor, bieţii editori au tot dreptul să dea în judecată pe onorabilul Matador. De, dacă Matadorul ar pune mână pe un burduf cu ciriviş, sau pe un salam fără ca să-l plătească, ar fi dat judecăţel
Intru cât proprietatea literară e mal puţin demnă de ocrotire ?
Să zice însă că Matadorul a luat măsuri, ca să scape de judecată, şi va dovedi înaintea justiţiei, că n’a copiat upă manualele editate de sus pomeniţii editorii, ci după cărţi vechi, asupra cărora dreptul de proprietate a încetat.
Vom publica o amănunţită dare de seamă, când se va judeca procesul.
Culegător.
MIŞCAREA 5FEMENISTĂ
In Germania. In Franţa. |n Australia Meridională.
In Germania
Acum câtă-va vreme, prin o ordonanţă dată de prefectura Poliţiei din Berlin, sa interzis pe viiţorţ ort ce fol de reuniuni, ale comitetelor de agitaţiune, în favoarea propagandei femeniste. Contravenientele do la aceasfă ordonanţă vor fi supuse la amenzi şi chiar la închisoare,
Adversarii mişcare! femeniste.au aplaudat cu frenesie această măsură prefecto-rată. Dar bucuria lor pare a fi numai momentană, căci după toate probabilităţile, măsura aceasta în contra propagandei emancipare! femei, va produce un efect deosebit* de cel aşteptat, ia va mal mări încă, foiţele mişcare!.
[n adevăr partidele înaintate, şi fii Puntea lor, cel socialist, urmăresc în toate ţările, afară de liberarea economică a proletariatului şi emancipaţiunea femei. Pentru ele femea şi proletarul, sunt oeî doi oprimaţi al societăţeî capitaliste, cel doi «parias», care trebuesc scoşi diu robie»
In consecinţă toate congresele uvriere din germania după anul 1874, toate au luat hotărâri, an ^otat moţiuni în fa-vokpoa egali fă ţel celor două sexe. Aşa în ultimul congres socialist, ţinut în Octom-bre trecut la Fiăncfort, au fost primite de o potrivă ca delegaţi diu imperiu femeile ca şi bărbaţii ; — iar în sesiunea actuală a Reichstagului, ca o aplicare a prinoipiurilor admise de congrese—grupul socialist a presentat un proiect de lege, prin care se cerea ca : Alegerile ca-merilor representative ale statelor federale, să se facă prin un sufragiu universal, în care să intre toţi supuşii imperiului, fără deosebire de sex.
Ordonanţa prefectureî poliţiei din Berlin, a venit acum, tocmai la timp, pentru a .reanima, pentru a activa, mişcarea a-ceasta femenistă. Ea avea nevoe., numai de persecuţiunile oficiale, pentru a pătrunde definitiv în spiritul maselor. întreruperile de un moment, voi” exala entusias-mul exuberant al agilatoarelor populare care de aci înainte, vor avea mândria să fie proclamate, martirele, causeî femenine.
Ca pVobă că, ordonanţa prefectureî din Berlin, se întoarce ioCnial în contra scopului, celor oare au dato, să luăm un exemplu din o- mie altele.
Un generos antfnim, aflând de persecuţiile' care s’aîî pornit, în contra reuniunilor femeniste, a trimes numai» de cât 2Q,0Q0 de mărci, societăţeî irFcsruenwohl», pento'u emanciparea femeilor.
In Franţa
In Franţa ke manifestă mrăş’T judioiî destul do semnificativeţ-do evoluţia femenistă. Există ifi Pari»,oi serie de grupări şi societăţi femejiisle/ care până acuta însă', aveau .tendinţe, foarte deosebito, linele de altele. Aşat eram Societăţile «Pentru amelWaţuineâ soarteî femeei şi re-vindecaţiunea .drepturilor sale», «îledera-ţiuUea Fsancesă»ţ« riigadreţpturi-lor femeol» «Solidaritatea femeei», e'c.
O' ţtapăfcare generală iăeăndu se între toateo grupurile acestea, ia va conţfiWi foarte tuliL-ţ, la piţpgresul inişoărel şi in Franţa.
Se mal constată de aşemşnea^ oreştgrea sensibilă a nu,mărului studentelor, înscrise în Facultăţile din Paşjs. In u/i raport adresat injiuajerulul Instrupfitjuel Publice din Jfranţa, Şa vede că in, unul 1.894
ah frecuehtat facultăţile din Paris, 116 studente mal mult, de cât în anal şcolar anterior. Şi în raport sunt omise studentele care orau înscrise în (Facultatea de drept şi în şcoala superioară de Farmacie.
Uri alt fapt iarăşi, e demn să ne atragă atenţii! nea.
Comisia consiliului superior, do muncă din Franţa a adopta! cu aproape nnaki-mitate, un proect relativ la Ca'merilo de munca. In ace«t proect se recunosc ,fe meilor francezo majoare, dreptul electoral şi , se de eligibiliiate. Ast-fel. legiuitorul francez, adoptă la rândul seu, poli'ica prudentă a evoluţiunel. El pare că voeşte să încerce experienţa sufragiului profesional al femeilor, ca o primă etapă, în concesiunea drepturilor politice.
In Âastmlia Meridionala
După zece ani do eforturi, conducătorii mişcărel femeniste din Australia Meridională, aii câştigai. 6 viei orie strălucită. E-şecnl constant al moţiunilor reînoite în sesiunile din 1885, 1886, 1888, 1889 şi 1893 în parlamentele de acolo, nu a abătut de loc, curagiul şi tenacitatea, devotaţilor apărătorii, al mişcărel femeniste. EI s’au luat o revanşe decisivă.
In adever Parlamentul Australiei Me-ridioanale, a revisu.it constituţia ţârei, prin actul de la 17 Decembre anul trecut, al cărui texft T găsim în iiarele franceze. Articolul prim al «actului de amendament al constituţie!jpconforă femeilor dreptul de a fi alese în Senat şi în Camera deputaţilor.
Femeile, zice articolul al doilea, vor exercita drepturile electorale în absolut aceleaşi condiţii, ca şi bărbaţii,
Articolul'jJ, treilea, formulează în a-vantagiul femeilor o dispoziţie de favoare, şi probează o galanlarie exesivă, menită ca să jicnească, principiile doctrinei egalitare»; In el se prevede caşul, ca atunci când 6 feriiee alegătoare, şi are domiciliul la o distanţă mal mare-«de 4,827 de metri de la biroul de vot şi tot de o dată se găseşte în aşa condiţii de sănătate, că ea singură nu poate, veni să-şi exprime cuvântul seu da cetăţeana, îl Va fi permis să voteze de acasă, prin scris.
■Iată dar că femeile Australiene, nu se mulţumesce numai să ne ajungă în privinţa drepturilor cetăţeneşti, ele acum ne-au întrecut chiar. Şi cu toate acestea pe acolo, nu se observă nici un cataclism, nici un fel de generală pertur-baţie, în bidinea socială şi în organizaţia familiei. Femeile câştigând dreptul de vot, nu aii încetat nici de a fi nişte «bune mame de familie», nici nu ş’afi lăsat în uitare grijile casnice, pentru ca să se o-cupe numai de politică. Cum vor răs-ptiilde la toate acestea, înverşunaţi duşmani al emancipare! femeei ? Atât că cu consimţământul, sau fără consiraţimântul lor. mişcarea femenistă, si va urma liniştit, drumul înainte.
O EXPLICAŢIE
Se mira «Gazeta Poporului» în articolul de jond al No. 24. c., de duşmănia ce arată grupurile democratice, radical şi socialist, contra liberalilor şi ae sprijinul ce cin a aceste, grupări conservatorilor, prin faptul că nu-i a-tacă cu deştulâr iaverşuipţe, ci, din contra, îl prea menajează.
Şi, cu tşd&ş apestea, lucrul se explică foarte .feşţia
Explicaţia stă;,, scurt, ijj reacţionarismul liberalilor.
In ,pai? ti du, 1 acesta, sunt o mulţime de oameni ţ|ră nici un scrupul, cari u’au alt scop, dş,câi a mal pune mâna pe budgetul ţăpoi şi cari, pentru aa-junge ia acest, scop, nu,*se dau în lături de <la nici un mijloc, ori oât de in fana ori cât de- nedeipn. Mjnqiuna, intriga, Galopa ni a, insin naţiunea per-lidăj pată aqmeie for-de, luptă.
\ i sp,ridică sângele in obraz, când citeşti gaiţele .lor- şi vezi reaua credinţă cu care discut, enormităţile ce debjtează perversitatea cu care caută să înşpje opifoa pubfică. Oamgnil aceştia h’ălp nimic sfânt, foau nio o i'iişiup^nu respectă nimiCţ jUe dovedeşti că surit gre şiţî.ieă alit maţiunile lor nu sunhexacte, că faptele, sunt alt,firi decât-cum le-au expu» oi pudicului. Ehl aşi'! E( tiu vor ţŞp şinj nume de toate aceşteâ^,^ fac pii nu înţeleg, că nu auţi, şj continuă cu tăişurile şi neeiţactitMile.exploatând îutr’un mod revollălor buna credinţiţ a publicului cililor. In starea ,do ignoranţă şişimplilate ce cred şi idribue eî .maselor populare, le este tqaţă spwrăijtţa; pe asemenea stare sq bizţie a nfo.1 ajunge s& se folosească (fe putere,
El bine, şcoala aceasta trebue să în-i coteze, să dispară cu desăvăT$fţe. Cin-1 stea, buna'credinţă, respectul adevărului, trebue să formeze fondfil com'un, crezul statornic al tuturor partidelor politice.
Altfel, fără asemenea princijVh esenţiale în luptele dintre partide, rid poate li decât in intimeiec şi rătăcire, şi poporul nn poate merge de cât spre peire.
lată de ce o luptă crâncenă, fără răgaz, o luptă de moarte trebueşte dusă contra acestor oameni. Intre el şi noi nu poate fi nimic comun. Ar fi să se despere de ţară asta clacă mijloacele de care se’ servă această sectă de politician! ar avea vre-un Succes!
Un democrat.
DE LA O-A.MXTlR.-A.
SE RECOMANDA
La multe clişeuri & mat dat naştere şi omenirea din administraţie.
»l.a dosar», «Se va avea in vedere la tucerea budgetului,. «Se aproba», etc. etc.
Camera, care este prima putere în stat, a ţinut sS fie prima şi în materie de rezoluţii.
De aceea, a pus mal întâiu la dispoziţia preşedintelui, care este înalta, ei expresiune, o serie ne-sfirşită de clişeurl-rezoluţil : «La comisia de petiţii», „La comitetul delegaţilor», “[.a comisia de indigenat," etc.
Comisiile, la rîndul lor, afl şi ele câte un clişeu. Aşa, nu e proect de lege, care să nu se sfirşească cu cuvintele „Comitetul delegaţilor l-a admis şi ve roagă şi pe d-voastră sâ-1 votaţi.»
Comitetul petiţiunilor are îusă cea mal nostimă dintre rezoluţii; «Să recomandă ^guvernului.»
In general, oamenii cari dau petiţie Ia Cameră, au bătut, în zadar, de nenumărate ori la uşile ministerilor, şi numsl când s’au desperat, au alergat la Cameră, deci a recomanda petiţia guvernului, e a o trimete la rezoluţia administrativă «Lr dosar.»
Şi lucru curios, făcut parcă înadins ca un fel de ironie, rezoluţiile comitetului de petiţii, să citesc toate Sâmbăta, ia ziua pomenilor şi a colacilor.
Jip-
zm\i !f^ SERVICIUL MILITAR
Concursul de la Dresda.— Oameni şi animale
Va părea de sigur curios acest esprivoc titlu. In adevăr, are cam multe înţelesuri şi toata, adevărate. Se credea că o să avem îu vecie ,puma! milftarl câini..., el bine, -sfârşitul acestui veac ne-a rezervat să vedem .şi contrariul. .. câiiu-militarî.
Se ştie că până acum porumbe?! şi rân-dunelele,. pasările cele ma! blânde şi sentimentale, au putut fi instruite să-ş! facă stagiul militar..., în serviciu de curier.
Acum se orgauisesză in Dresda, pentru luna Mal, un concurs dş câini pentru răsboî.
5e vor iace prebe asupţa următoarelor puncte:
1)	Dresarea, şj „supunerea oarbă“ a animalelor ;
2)	Serviciul de cuijier; aduce o scrisoare la o distanţă de 4—5 kilometră şi a se reîntoarce. In drumul de parcurs vor fi obstacole, vor trece pe lângă alte turme, pe lângă alţi câini etc.
3)	Serviciul de siguranţă.
4)	Găsirea răniţilor.
5)	Ducerea muniţiilor.
Bietele animale, numai serviciul militar n’&ii făcut până acum 1 Ei bine ! Omul, fiinţa cea mal perfectă din câte a făcut D-zeu.... pe pământ, făptura cea mai sentimentală şi inteligentă, hărăzeşte si animalelor darul, de a participa în războaie.
Până azi atâta poate face omul pentru animale.
Curioase vremuri 1
Concursul do la Dresda
/
Acum, când toată lumea „modernă4' condamnă sistemul acesta sălbatic — de nls-boaie — ca soluţie a diferendelor dintre state câud aproape toţi sunt-de acord pentru constituirea marilor tribupaţş infi rna-ţionale de aţhitril, — e .curios a vedea cum priu. cercurile militare mal ales se caută raijlbaceîe cele m,al noui şi luai eficace, pentru... distrugere, pentru răsjjoaie.
Se pare că jtqglă isteţimpa -omujul, construind telegenie, telqioane-,, puşti cu repetiţii şi tuuur formidabile^ n’aiunge să mul-ţumeşsfiă spfijiţefe. dornice fie răsboaie sân-geroase, de .ţări sabjug^te ele. etc.
Şi,., s’ati unit cu animalele, 1 A ti cerut bine' voitorul fot <$yncui;s -ţn măreaţa operă de distrugore,'caţe pare, # fi idealul,modern a} spiritelor oraonaţe mihtâreşti.
Iu vremurile de demult, oamenii luptai! contra aiţimalelpr ; azi vremurile s’ad sphimbat : oniji-' alăţurj cp anlihalele, luptă contra pmulul. „flomajhomiui lupuis“.
Ga chestii pur ştiiutlftcă. aceste lecţiuui

i 1 *(
www.dacoromanica.ro
i
21 MARTIE 1895
lupta
No 2540
!
*
e strategie predate animalelor, fac onoare iniţiatorilor!.
Fie ca porumbeii, rândunelele, câinii etc. si fie după cum aii probat inteligenţi aşa, ca să poată gă substitue în răsboaie, pe oameni.
In adevăr, socotim că rolul acesta, a-parţiue cu drept animalelor !
Urtep
0 EV.lMlîE IN CIULI
La spatele parcului Cusino, cel mai frumos loc de plimbare din Santiago, se ridică pe un ses întins la poalele munţilor, o clădire dreptunghiulară, ocna.
Pensionarii acestui Stabiliment, cu toţi asasinii, aii conceput şi realizat, nu de multă vreme, un plan de evadare, care întrece tot cea ce închipuirea romancierilor a născocit vre-o dată.
Ocna împrejmuită d’o cingătoare de ziduri, e împărţită în mai multe ulicioare, care sfârşesc toate într’o curte centrală. — Unele din aceste ulicioace sunt mărginite cu celule în care dorm osândiţil, înaintea celor-l’alt6 se ridică atelierile: litografie, manufacturi de mobile şi de încălţăminte. Intr’unul din aceste ateliere, lucrătorii cu toată supravegherea necontenită a paznicilor, profitând de o excavaţie a soiului, întreprinserâ să găurească o subpământă care să-î scoată dincolo de ziduri.—In timp de 4 sau 5 luni el munciră neîntrerupt, fără ca administraţia să bănuiască munca prodigioasă ce se săvârşea sub paşii ei.
i-
Condamnaţii risipeau pretutindeni ţărîna scoasă în fie-care zi.—Păzitorii totuşi mi-rosiră într’o zi că nu se petrece lucruri curate în temniţă.
Ei sondară zidurile, făcură percheziţii în celule, dar nu descoperă nimic. Atunci bă-nuiră că trebue să existe o suterană ; se hotărîră deci să sape o groapă dincolo de ziduri. Groapa fu săpată, însă păzitoritoril pierzându-şl răbdarea părăsiră această idee, în momentul când peretele groapeî era despărţit numai prin vre-o câţî-va metri de subpământă.—Osândiţil respirară mal uşuraţi şi deciseră să continue lucrările a doua zi.
In sfârşit Dumineca trecută isbutesc să termine subterane. Pe la orele 3 după a-miazi 30 de condamnaţi pitulaţi pe brânci de oare-ce subpământă era foarte strimtă, reuşesc să iasă afară, pe câmp.— Un copil care se juca prin preajmă zărind acest defileu de mutre sălbatice, începe să ţipe şi s'o ia la fugă.
Paznicii prinseră de veste,—p adevărată vânătoare împotriva fugarilor se desfăşură atunci; se trase focuri de puşti, mulţi căzură răniţi, alţi fură prinşi. Abia 5 safi 6 putură să scape teferi.
RESBELUL CHINQ-JAPONEZ
Simonospiki, 31 Martie.— Autorul atentatului în contra lui Li-Hung-Tchang a fost condamnat la murică silnică pe viaţă.
Un raport, al colonelului Sto cdnstată că forturile insulelor Pescadores au fost luate la 26 Martie. Actualminte toate insulele Pescadores sunt în posesiunea Japonesilor.
Armistiţiul va ţine până la 20 Aprilie, el se întinde provinciilor Teng-Tieu, Pet-cfiili, Chang-Tung. Beligeranţii sunt au-torisaţt să ia noi disposiţiunl pentru trupe, dar nu pot nici să sporească numărul trupelor lor actuale, nici să efectueze transporturi de trupe sau de mu-uiţiunî.
Armistiţiul va înceta îu cas de ruptură a negtociărilor.
Convenţiunea pentru armistiţiul s’a şi semnat.
Vetersburg, 31 Martie,— Vorbind de suspendarea ostilităţilor chino-japoneze, Journal de St. Petersbourg face să reiasă însemnătatea acestei suspendări. Adaogă că ştirile în privinţa sănătăţel lui Li-Hung-Tchang fiind asigurătoare, se poate spera că, în timpul înlreruperel ostilităţilor, negociările, care la un moment era teamă să nu se amâne, vor urma un mers favorabil pentru a ajunge la o învoială oare se ţie seamă de toate interesele în joc.
DIN CAMERA AUSTRIACA
Viena 30 Martie. — Camera deputaţilor a respins ou o mare majoritate propunerea urgentă a partidului naţional-german, care cere ca guvernul să revoace suspendarea decretată de guvernatorul Sli-riei a unei rezoluţiunl a munici-palităţei din Gratz in favoarea unei sărbări în onoarea prinţului de Bismarck.
GREVA DIN RENAIX
Renaix, 31 Martie. — Cu toată oprirea de îngrămădiri, greviştii s’ati întrunit ieri şi au străbătut mal multe strade. — S’a fi produs câte-va bătăi; mai multe persoane, printre cari aişte curioşi, afi fost rănite.
Seara a fost o ciocnire sângerândă între greviştii şi gendarmil.—Greviştii afi aruncat cu pietre; geandarmil afi trebuit să scoată sabia şi apoi să tragă.
Opt grevişti şi mai mulţi geandarmi aii fost răniţi; un copil a fost omorât.
400 lucrători cismarl aii anunţat c& ei ▼or începe greva mâine, pentru că patronii le-au retuşat o sporire de salariu.
RUSIA
Pelersburg, 30 Martie.—O lege publicată azi prescrie crearea unei clase specitflă de limba chinesească la liceul din Yladi-vostok.
Vice-amiralul Tirtov e numit şeful escadrei Pacificului.
Generalul Dochturoff e numit comandatul corpului al 11 de armată şi generalul Dukmaroff comandatul corpului al 7-lea.
Contra amiralul DubossofF a fost numit ataşat maritim în Germania.
NEGOCIERELE DE PACE
dintre
CHINA Şi JAPONIA
Incbeerea armistiţiului
Simonosaki, 30 Martie.—Armistiţiul s’a încheiat în mod definitiv pentru 3 săptămâni; el se întinde Ia Mukden, golful Peceli şi peninsulei Sehan-Tung. Japonia l’a acordat fără condiţiuni.
Banşele de pace au crescut.
O conferinţă va avea loc între plenipotenţiarii Japoniei şl ginerele Ini Li-Hnng-Tehang, care negociază în locul acestuia.
IN ONOAREA PRINŢULUI DE BISMARCK
Berlin, 30 Martie.—Banchetul studenţilor în onoarea prinţului de Bismarck s’a s’a ţinut la „Philharmonie“.—Au lut parte multe notabilităţi de litere, ştiinţe şi arte, miniştrii Boettischer, Miquel, Bose, Schoens-tedt şi numeroşi membri! ai parlamentului.
INFORM ATIUNI
Azi Camera se va ocupa cu discuţia şi votarea budgetelor Casei Sf. Spi ■ ridon din laşi, al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti şi a Cassel de dotaţie a oaste!.
Sunt multe probabilităţi, că votarea lege! minelor va veni In discuţia Camerei imediat după terminarea budgetelor.
D.	Carp stărueşte din toate puterile ca să se ia în discuţie înainte de vacanţa paşte! ul.
Ni se spune, că în strada Teilor la casa-cu No. 107 s'ar fi întâmplat o crimă. Un soldat ar li străpuns cu baioneta pe un domn Miclescu.
Am trimes un reporter la faţa locului.
La ediţia a doua vom da toate de-taliele.
D. D. Neniţescu şi-a ţinut aseară la Ateneu, conferinţa d-sale despre «Bepresentarea minerităţiior.»
Lume multă ca de obiceiC şi conferenţiarul foarte mult aplaudat, mal cu seamă când spune, că dintre toate -sistemele de elecţiune, numai Votul Universal poate să vindice nedreptăţile sociale.
La ediţia 11-a a ziarului nostru, vom face o complectă dare de se£mă asupra acestei interesante conferenţî.
Pentru acoperirea cheltuielelor ce vor resulta din plată anuităţilor împrumutului de 2000000 lei, ce comuna Ploeştî este autroizată a contracta pentru îmbunătăţiri şi asanarea oraşului, consiliul cbmunal votase introducerea mal multor taxe din tariful maximal.
Ministerul de interne a aprobat introducerea acestor taxe.
Budgete aprobate
S'afi aprobat următoarele budgete pe exerciţiul 1895-96;
Budgetul ordinar şi al drumurilor CQr munel Botoşani, cu modificări; acşleaşiij al comunei Vasluifi, cu modificări; al go? nume! Constanţa, cu modificări.
Modificări în bndget
In budgetul comunei Huşi pe 1894 95 s’aii făcut mal multe modificări, cari s’au aprobat de ministerul de interne.
In şedinţa de Sâmbătă, s'a împărţit la Cameră următoarele rapoarte şi proiecte de lege •
Raportul comisiunei budgetare asupra budgetului casei de depuneri, consemna-ţiunl şi economie, pe 1895-96 în sumă de lei 408880, cu un spor de ,34900 lei
Proectul de lege pentru modificarea art. 4, 5 şi 6 din legea organică a serviciilor administraţiunel centrale din ministerul de interne,
Proectul de lege pentru modificarea şi completarea câtor-va dispoziţiuni din legile organice a casei de depuneri şi copsemna.-ţiunl şi a casei de economie.
Fecunditate
In noaptea de 4—5 Martie a. t., fe-meea Maria, soţia locuitorului Gheor-ghe V. Ghencea, din comuna Cobia, judeţul Dâmboviţa, a născut 3 copii, cari, după ce au. fost botezaţi, au încetat toţi djn viaţă; iar mama lor până în present este sănătoasă.
S’a 'aprobat şi£publicat prin „Monitorul oficial0 regulamentul asupra comptabilitâţel judeţene.
In „Monitorul oficial* de erl este publicat raportul Mitropolitului primat relativ la numirea d-luî D. B. Stirbey, ca epitrop la Ospiclile Brâncoveneştl, în locul decedatului Al. B. Stirbey.
Contrabandişti
Erl guarzii comunali au prins la bariera Doamnei lângă moara Asan, un băiat, care vroia să intioducă de contrabandă câţî-va decalitri de spirt.
Băiatul a lăsat imediat băşicile jos şi a luat’o la fugă în oraş. Guarzii îl urmăreau de aproape. Intre el se afla şi unul călare.
Din ce în ce lumea 9e înmulţea şi ca vre-o 500 de oameni urmau în fugă pe gardul călare.
La un moment dat, acesta, scoase revolverul şi începu sa tragă focuri.
Atunci lumea interveni, la început cu huiduitura şi protestări zgomotoase şi mal în urmă împedică chiar pe gard să mal urmărească pe oonlrabandist.
El ajunseră aproape do marea rotundă a Bulevardului şi pe strade erqa o agitaţie teribilă. Lumea eşise din case şi o adeverată furie se deslănţuia în oontra urmăritorilor.
Dar cu toată învălmăşala contrabandist tul tot n’a putut scăpa.
*
•
Ar fi timpul ca să se înlocuiască legea barbară a aceiselor, pentru oă e trist, ca scenele ca acelea de ieri să se petreacă în mijlocul unul oraş civilizat. O lege care împinge pe oameni să-şt expue viaţa penlru ca să frustreze statul cu4 -5 1eî, e o lege care trebue să fie desfiinţată,
Apel la Inlmele caritabile
Mal mulţi locuitori din calea Văcăreşti, suburbia Dobroteasa, atrag atenţiunea i-nimilor caritabile asupra unul nenorocit bătrân, ajuns Î11 miseria cea mal neagră, Ion Vlahu, fost funcţionar, care iocueşte în acea mahala.
Inundţiile din Austria.
Brunn, 30 Martie. Oderul creşte repede; s’au produs mari inundaţiuni la Kascjiap,.
Comunicaţiile pa drumul de fer sunt ÎP parte-îptţepupte.
Banca de Stat în Elveţia.
Berna, 30 Martie.— Grupul liberal al adunăieî federale respinge crearea uneUbănci de Stat; majoritatea cleri-carilor se exprimă în tavoarea sa fără reservă de concesiuni ulerioare de făcut Cantoanelor.
Ed la 2 ore după amiazi ‘studenţii universitari s’au întrunit în sala clubului muncitorilor pentru a discuta ante-proietul d-lul Tache Ionescu.
Au luat parţe la această întrunire între 60—80 de studenţi şi au Vorbit d-niî Zossin, C. Ionescu, N. Oroveanu, care a protestat contra faptului că a fost semnat în convocare fără soirea şa, Scriban, Manea şi Fi or esc ţi.
La ijrrnă s,e vpfeazâ o moţiune-apel, care expune pe larg motivele ce ap determinat pe studenţîla această mişcare şi conchide la întreţinerea unei agitaţi! publice până nu se vor face modificările ce ating independenţa profesorilor şi studenţilor.
Se alege un comitet de 5, compus din d-niî N. Alexandrescu, A Citirea, N. Manea, P. Petrescu şi P. Zbssi-n, care să urmărească fazele prin care va trece proectul de învăţământ şi să convoace or! când pe studenţi spee ar! pune în cunoştinţă!
Rep.
întrunirea de la Baroul avocaţilor din Capitală.
Iu localul baroului din capitală, sâmbătă seara a fost o întrunire intimă a ţjpofesiunilor libere, ca să se înţeleagă, asupra situaţiei ce li se crează prin interpretarea cea uouă pe care a dat’o Cartea de Casaţie lege! patentelor, după care patenta de 10 la sută pe care o plătesc proresiunile libere n’au să se calculeze nu mal asupra chiriei biuroulul ca până acuma, ci asupra chiriei întregului local ocupat ue profe3ioniş:iI jj
La această întrunite, după un schimb r de vederi, s'a hotărât provocarea unei întruniri publice pentru Joui $3 Martie, Cu organisarea acestei intrunirl a fost însărcinat un comitet compus din dl. D, Giani, decanul baroului din capitală, din d-niî avocaţi f. Radoifi, Ţicu-Ştefănescu, N. Noreanu şi Dărăscu, din D-nil Doctori Luca şi Vasiloscu şi dl. Inginer V. Toncoviceanu.
Părerea care predomină până acuma 9 ca să ceară de la guvern să vie imediat cu o lege care să interpreteze legea patentelor îu sensul cum s’a aplicat până , acuma, iar la cas oontrarid să voteze con- f ti a guvernului la alegeri,
GERMANIA
Reichstag.—Continuârea discuţiei a-supra proectuluî Kanitz. Deci-siune'h—Viitoarea şedinţă. Proectul contra răs-vrâtirilor revuluţionare. — Scrisori de felicitare prinţului Bismarck,— ’
Berlin, 18 Marile. —Reichstagul a continuat să se ocupe cu propunerea Kanitz,
Ministrul Marschall a repetat că această propunere este nerealisabilă. Nu trebue să se inspire poporului speranţe ce nu se pot realisă nici o dată.
PrbpUnerea s’a trimes din noii linei comisiunlîn mijlocul unor aplause vii ale dreptei.
Viitoarea şedinţă s’a fixî! pentru ziua de 23 Aprilie.
Coiuisiunea a adoptat în ansaiiiblul eî, cu 17 voturi contra 8 (în a doua citire; proiectul privitor ia grăsvjătirile revol». ţionaxe.
Scrisoarea de felicitări a ministrului de Stat prusiap adresată d-iul de Bţsmarck zice, ca patria va trece aebastă serbare rayă ţn sentimente de recunoştinţă şi va păstra amintirea meritelor neperiloşre ale luî Bismarck in privinţa mărire! şi gjo-riel Prusiei şi a imperiului.
Scrisoarea consiliului federal face 0-magiu meritelor eminenle ale d-luî de Bismarck şi adaogă că consiliul federal va continua să urmeze calea tr^a de dânsul dovedind ast-fel reeuuoştin» datorată muncii politice a primului cdwelar.
ACTE OFICI
Convocare.	Hh m _
Consiliul judeţului Brăila este nonvocatiuisesi-une extra-ordinară pe ziua de H Aprilie 1895 spre a se ocupa cu mal multe restiunl, între cari şi a-ceea de a aviza asupra mijloacellor de a veni îu ajutorul sătenilor lipsiţi de hrană.
D’ale armatei.
Se înaintează, pe ziua de 16 Martie 1895, la ' gradul de veterinar de escadioi' chemându-se tot-d’o-detă a’şî face stagiul de un an corut de lege, pe medicii veterinari Ştefănescu Iou, la regimentul'! 2 roşiori, şi Diaconescu George, la regimentul 3 călăraşi.
Numire Ia căile ferate.
fîJD. Pişota N. Niculae, absolvent cu diplomă al şcoalel naţionale de poduri şi şosele din Paris, este numit, pe ziua de 16 Martie ştii nou 1895, ia postul de inginer-asistent clasa I la serviciul lucrărilor noul din administraţiunoa căilor ferate.
f
13)
W. T. nr ZOfi.%l!U
NI I R I A NI
(Nuvelă originală!
—	Pentru ca iarba să poată creşte în toată voia.
—	Şi e mare iarba?
—	Un om s’ar pfşrde într’ânsa. Ş’apol, afară de vre- o două ore pe zi, tot timpul e umbră.
—	Şi e numai iarbă ?
—	Iarbă şi flori, Miriam.
—	Şi flori ?
—	Da, flori de pădure, mici, modeste, lără nici o pretenţie, dar de un farmec nespus.
Vom merge mâine, zise ea cu un accent de copil. Vrei ?
—	Negreşit, vom pleca de dimineaţă, ca să apucăm rouă.
—	Şt no vom tăvăli priu iarbă ?
—	Ne vom rostogoli tat vel voi tu.
Iarbă verde reluă ea, privind în jos,
când am mal 'văzut eti iarbă verde ?
Şi că&u pe gânduri. Apoi, fără să aibă cunoştinţă de ceea ce făcea, Miriam se de-
părtă de parapet şi îuaintă In mijlocul podului, cu ochii pierduţi, urmărind o idee tainică.
Din locul unde rămăsesem, o priviam cn oare-care teamă. Trecerea de la o situaţie atât de dureroasă în cât îl zdruncinase un moment raţiunea, la starea în care se afla acum, mi se părea cel puţin anor mală.
1— Aidi Miriam zisei eu, apropiindu-me do ea, depărtează ideile triste ce ’ţl învăluie mintea, ele aparţin trecutului draga mea şi trecutul nu se poate schimba.
— Ah, lasă, zise ea cu un suspin adine.
Mi al făcut bine. Simt că mi se uşurează sufletul. Vrei să ne întoarcem ?
Apoi se lipi de mine şi ne îndreptarăm spre casă. Şi pe când intram în curte vecinul nostru se Bcukţse de lângă femeea lui şi deslega boii de la car ca să-I ducă la apă.
A doua zi, pe la zece bre, căldura era deja puternică. Pe şosea mersul era cu neputinţă. Carele încărcate se ţineau lanţ şi ridicai! un praf nesuferit. Apucarăm pe o cărare lăturalnică, prin pădurea de cătină, trecurăm podul printre mulţimea de oameni şi căruţe şi intrarăm în pădure.
Inapbl câmpia, îngălbenită de razele BOa-relul, se pierdea într’un orizont larg, iar mâl departe coasta se drsina Verde şi şerpuitoare pierzSndu-se în albastrul cerului!
Căldura dispărea ca şi zgomotul din câmt pio pe măsură ce înaintam. Zgomotul de pe şosea se pierdea puţin câte puţin şi Iu un moment dat nu se mul auzea nimic de cât fâşiitul frunzelor sui! sborul unei turturele, surprinsă în cuibul ce-şl clădise pe vârful unul arbore.
înăuntrul pădure!, arborii erafi mal rari şi iarba mal mare şi mal iţeasă.
Pe une-locuri umezeala nu dispăruse încă, apărată fiind de umbra foilor.
Miriam fugea înainte printre arbori, şi în urma el iarba necosită de vremuri, desfăcută un moment, se refăcea loc.
Acum, în mijlocul pădurei, aerul aproape nu mal circula, abia dacă ic! şi colo strâ batea câte o rază de lumină, care punea o pată gălbuie pe câte o pajişte de iarbă.
De o dată pădurea păru mal luminată, înaintea noastră se ivi luminişul, cu o arie imensă.
Iarba se ridica înaltă verde şi groasă. Adierea vântului o făcea să se mlădie într’o parte şi într’alta, cu o graţie nespusă
Un ţipăt de plăcere izbucni din piepturile noastre, iar Miriam se aruncă în oceanul de iarbă.
—	In adevăr e frumos zise ea, uite e aproape mal înaltă de cât mine.
—	Să mergem mal înainte, zisei efi, vom găsi o iarbă mal frumoasă şi uu loc unde să ne odihniin. Aci e prea mare şi pe dedesupt locul este umed.
Eu mergeam înainte, despicând iarba, care se acoperea în urma noastră. După câte-va minute ajunseserăm la rădăcina unul plop gigantic şi uitat de vremuri, care rămăsese singur şi trist, In mijlocul luminişului, înconjurat de fân însorit.
De aci priveliştea era încântătoare, Jur împrejur se circuia pădurea cu arbori! el bătrâni şi stufoşţ.
D’asupra corul albastru şi limpede, iar pe jos, spre 'partea în feotro mergra soarele, j fânul înflorit cu mii do culori. Şi îu mijlocul ucestojj verdeţl, plopul secular părea |
că le protege ca j»n viteaz. Vinele lui, puternic înfiipte în pământ, erau acoperit cu un muşchiu verde, mărunt şi subţire, atât de subţive, în cât ai fi crezut că e mătase.
Şi Miriam privea necontenit în prejurul (I. Nu se mal sătura. Era ceva nou pentru ea, ceva ce nu mal văzuse încă,
Şezurăm ast-fel, la rădăcina plopului mal multă vreme. Eram obosiţi amândouî.
Eşti mulţumită Miriam ?
—	0 da, atât de mulţumită, încât n’iţşl mal pleca d’aci. Aci se respiră viaţa. Totul e curat.
Eşti ostenită insă, dar aşteaptă, ’ţl voi face efi un pat şi vel dormi puţin la umbră.
Peste câte-va momente rţi@ întoreel cu un. braţ de iarbă pe care o aşezai Şa. râr dăcina plopului. Peste câte-va minute, ea â dormi cu capul în iarba înflorită.
Apoi înconjurat de acea tăCere dulce şi impunătoare, o ridiepi în braţe ca pe un copil şi o aşezai pe culcuşul de iurbă.
-	Aidi, bulcăte un moment, alt fel nu vel avea putere Bă, faci drumul înapoi.
—Dar tu ce faci întrebă ea ?
—Eu me voi uita Ia tine şi voi veghea ca somnul să nu ţT fie întrerupt.
Iar efi dus de gânduri rămăsei în acelaşi Iqc privind’o oum dormia timp de două ore.
*
Ast fel afi trecut două luni. A spune cum afi trecut-aceste două luni ’ml e cu neputinţă. Ştiu naivul că afi trecut, că zilele urmufi zilelor, şi că fie paţe, zi aducea^0 sensaţiune nouă.
Sosi vremea când trebuia să plecăm la Bucureşti.
Miriam primise deja o scrisoare de la Jak,
prin care ’I spunea să plece, dacă s’a făcut sănătoasă, căci el găsise o ocupaţie mai bună, ocupaţie ce le înlesnea de sigur o vjpţă mai fericită.
Câte-va zile înainţe de a pleca, pe când mă întorceam din ş&t, găsjl pe Mjrjam plângând.
—	De ce, o întrebai îngrăşat ?
—	Fimip, zise -ea. Nu e nimic. Sunt lucrăm! ce ’ml vin fără să vreau şi fără si ştfu cum. Când eşti lângă mine uit tQt, nu me mal gândesc la nimic, Pe >Uă ce* răţnâu singură, m’apucă iar gândurile negre. Ce vrei, fericirea n’are loc pe pământ. Uite; nu vezi ce iute fug zilele fericite I
Mal rămâi ziseiu eu, dacă ’ţl face bine.,
—	Să mal rşmM? La ce bun. Ci> cât mă voi apropia de ziua plecărel, ,cu atât tiuţpul o să mi se pară mal scurt şi des- jl. pârţirea mul dureroasă. Din momentul ce ' trebue să plec o dată, adaogă ea, dupăua moment, mai bine mal curând de cât m4ll' târziii, mâine chiar.
—	Fie. zişel efi, curu vel voi.
Şi nu ştifi pentru ce aşi fi dorit să nu se grăbească, căci mi se părea eă-’şl grăbeşte ea însă şi plecarea. Aşi fi dorit s o văd mal tristă la ideeu că va trebui să so des- j parţâ de mine, şi să caute a întârzia câl s’ar fi puţuj; mal mult plecarea.
Din contra parcă observam că şedgreu la ţară începuse să o neliniştească. SearU în ojuuul plecărel, fu tristă. Nu ştifi duet am schimbat zece vorbe împreună;. Şi, fini cea mal mică durere, a doua zi ido dimineaţă Mirium dispăru în zborul prafului ridicai de trăsura curţel.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
___________________
2i MARTIE 1895
L UPTA
'■wwj»
No. 2540
tms^mspgmsmiigmms
In disponibilitate. Dl. Inginer C,
Dr&goescu, şeful serviciul tecb-□ic al judeţului Vlaşca, se laşii in disponibilitate
I
REFORMA ELECTORALĂ IN PORTUGALIA
scoate baioneta, voind a străpunge pe d. Miclescu. Atunci d-sa pune mâna în dreptul pieptului, căci aci era îndreptată baioneta şi aresta if străpunge mina.
Lisabona, Bl Martie. —• „Oficialul" /
publică decretul care promulgă reforma electorală.
Mnmărnl deputaţilor e fixat la 130.
REVOLTA DIN PERU
Londra, 31 terminată.
Martie. — Pacificarea e
FRANGÎA
Graţiarea ofiţerilor italieni. — Din Camera deputaţilor : Interpelarea d-luî d’Hugues. — Un incident.—
Paris' 21 Martie;—D. Faure a graţiat pe maiorul Yalta şi pe d. Au-relis, italieni, condamnaţi pentru spiona giv,.
L). Faure a presidat în timpul dimi-neţeî consiliul do miniştri.
Camera.—A d’Hugues cere să interpeleze asupra infiltrârel evreeştl în administraţie.
După cererea d-luî Ribot, interpelarea s‘a amânat pentru după Paşte.
D-nu Lâh6r,iss6 întreabă pe generalul Zurliuden asupra unei pretinse indiscre-ţiunl îu privinţa ultimei întruniri a consiliului superior de resbel.
Ministrul protestează în mod energic în contra unui sgomot ce-1 tratează de calomnie.
Incidentul s’a închis.
ATENTATUL DIN STR- TEILOR 107
tar;,»
După rănire
Eşiud în stradă d. Miclescu ameţit de durere şi şi cu sângele curgând, apucă pe strada Teilor spre secţia No. 14. A-rutându se aci, domnii de la secţie spun că e o simplii sgârietuni...
Atunci d. Micli scu se 1. uce pe rând la doctorii Şabner Tuduri, pe care nu’l găseşte acasă. Trece la d Salter (mamoş), care-I pune puţină vată la rână.
In urmă se duse laspiiaţul Colţea unde un d. asistent Gruescu, il pansează şi în urmă se reîntoarce acasă.
m-
lo-
să
111 -
Autorităţile
Până azi dimineaţă incă nu venise meni de la parchet. Numai d. Doctor gist Minovicî, a venit să constate şi panseze rana victimei.
La Secţia 14, unde până acum se strueşte această afacere nu s’a făcut mat nimic. E chestia de a se lămuri dacă a-ceasta e de resortul poliţiei sau al auto rităţilor militare.
Imediat însă energicul coiuandant al pieţei, d. Colonel Macarovicî, a dat ordin de arestare şi soldatul este acum ia închisoarea militară de lângă Arsenal.
Se aşteaptă depoziţiile acestuia pentru-ca Secţia No. 14 să înainteze actele, parchetului. Cel-l alţi doi: Gheorghe Eco-nomu şi cu Măcelarii se plimbă în libertate până le vor veni actele.
Proprietari şj chiriaşi. —Proprietarii economu. ’ — Descrierea Atentatului.—Rănirea. După rănire.— Autorităţile.
Proprietari şi chiriaşi.
Toal ă lumea cunoaşte ce speţă de oa meni sunt unii «proprietari» de case.
Printr’o înfâmplare mal mult sau mai puţin fericita, unii indivizi ajung a a-rluna sume mari de bani, pe oare le întrebuinţează în construiri de case pentru inchirial;
Speriaţi de pomposul titlu de «proprie-socot că au în mână cheile raiului Sunt de o inpertinenţa revoltătoare fată de chiriaşi, pe care îl socot dacă nu ca pe nişte robi, cel puţin ca pe nişte «datornicii) al proprietarilor. La orl-ce el cred că aQ dreptul a’şl visita <ce-etul», şi atunci... un geam stricat sad ee lipsă, ajunge ca să urrpeze în ur-ot atâtea capete sparte, bată! sânge-e, etc.
unt unii chiriaşi, cari n’aîî părăsit o tă vre-o casă a unor proprietari do peţă de mal sus, fără a fi luat cu dânşii câte o zdravănă bătaie. De multe ori se înlamplă şi contrariul.
Proprietarii Economu
După informaţiile positivepe care le-am cules la faţa locului, putem face o schiţă foarte justa despre aceşti proprietari. EI au vre-o 8 perechi de case, şi sunt foarte bogaţi. Sunt însă cel mal «temuţi» din partea locului. Deseori s’aii văzut scaudale comise de aceşti domni.
Casa în care stă d. avocat Alex. Miclescu, a8upra căruia s’a săvârşit atentatul pe care’l descriem mal jos, este proprietatea Iul Economu Vasile soldat,—se zice bacalaureat, — în Regimentul 6, ţn-fanterie.
Situaţia d-lul Miclesou
Intr’o casă de un stil cu totul modern locuieşte d. Mi'clescu, împreună cu soţia d-sale şi cu 4 copil. Această neferictă' întâmplare i-au surprins într’o vreme foarte crilică. Soţia d-sale fiind în p> ziţie 9 luni, se aş'epta dintr’un moment în altul să avorlese dir pricina acestei neaşteptate agresiuni. In greaua situaţie în care se aflajd-na Miclescu, a fost nevoită să umble pe la Secţie şi Poliţie, unde veşnic i se răspundea : «nu-I nimic, o simplă sgârie-tură
Tot d-sa a fost şi la Comenduirea Pieţei.
Surprinsă fără bani, ou copil toţi bolnavi de anghina şi cu soţul săti Î11 starea descrisă mal sus, d-na Miclescu se poartă de la pat la pat, dând ajutoarele sale, de marnă şi soţie, tutulor bolnavilor.
Vom ţinea în curent pe citi! orii noştri! cu acest atentat.
1 rtep.
D. A. 0. Caza depune o petiţ:e semnată de 50 deputaţi, cer a se lua vacanţă (le la 24 Martie, până la 9 Aprilie.
D. General Mana spune, că petiţia se va discuta Vineri.
D. Lascar Catargin intervine şi zice, că faţă de numerul mare de legi ce tre-buesc votate pana la 1 Aprilie, camera, aă să ţie şedinţe de noapte şi să ia vacanţă Vineri, saă să lucreze obişnuit* şi atunci să ia vacanţă Mercuroa viitoare.
După o vie discuţie, se hotărăşte ca Vineri să se puie la vot propunerea.
D. Delavrancea anunţă o interpelare d-lor Miniştri de instrucţie publică şi interne în privinţa luărel unei porţiuni din terenul bisericel sf. Gheorghe din Ploeştl pentru deschiderea de stradă, şi contra cărei dispoziţiuul protestează.
b. Olăuescu citeşte legea financiară pentru fixarea veniturilor şi cheltuielelor statului pe exerciţiul 1895 96.
Se ia în consideraţie.
Toate capitolele fiind votate fără discuţie, se pune la vot legea în total şi se votează cu 70 voturi contra 21.
UD -nul Lapulescu, raportor, citeşte budgetul casei pensiunelor civile şi militare.
Budgetul cheltuelelor şi veniturilor în total, se votează cu 54 voturi contra 10
D-nul Lapulescu citeşte budgetul de venituri şi cheitueli a casei Sf. Spiridon din Iaşi.
Budgetul în total se votează cu 64 voturi contra 8
SEJNTJNTTTI-.
(Şedinţa ce la 20 Martie 18g$) Preşidenţia d-luî A Brăiloiu, vice-pre-
EDIŢIA
CORPURILE LEGIUITOARE
şedinţe.
Presşnţi 69 d-ni Senatori.
Se pune din nod la vot proiectul de lege relativ la acordarea unei pensiuni de 80 lei pe lună d lui Frangopol şi se primeşte.
Se votează recunoaşterea d-lul Tănase Cristu, comerciant din Bucureşti şi acea a d-luî I. R. Gologan comerciant din .'loeştl.
Se pune la vot împământenirea d-lul Ioan M. Golombovicl funcţionar la C. F. R. şi votul e nul.
D-nul Colibaşanu raportor dă citire proiectului de lege şi raportului comitetului delegaţilor relativ la modificarea şi complec-tarea unor dispoziţii relative la tare, prescrise pentru vămuirea mărfurilor tarufate pe greutate.
La ora 4 d-1 Colibaşanu continuă.
Locuitorii mărginaşi c;rl simpatizau cu contrabandiştii ati încercat să scape pe Pom-pilian din mâinele gărzilor, cari trăgând câte-va focuri de revolver în aer, au putut continua în linişte drumul.
sinceri: naţionali, radicali şi democraţii socialişti, 2) tendinţa conserv aţiuneî, a conservatorilor şi în fine 3) tendinţa aso-ciaţiunei generale. socialiştii.
Analistază pe fie-care în parte şi spune: pontru liberali totul se reduce la individ considerat singur.
Conservatorii se mărginesc în conserva rp& „trecutului' fără a căuta să se conforme cu preaentul, iar socialiştii aii defectul, că dafl prea multă intervenţie şi deci prea mare putere statului.
Intrând în fondul conferinţei, d. Neni-ţessu spune, că ceea ce se înţelege prin „majoritate11, e un ce cu totul relativ.
Poate foarte bine un deputat să obţină o „majoritate" şi deci să fie ales, fără ca prin acest fapt să represinte adevărata „majoritate" a acelor cari l-ah dat sufragiul.
D-sa face următorul calcul :
Să presupunem că se presintă în alegeri 2 partide A şi B. Să punem ipoteza că în fie-cere judeţ se presintă 1000 alegători la votare şi să presupunem iar, că partidul
A,	a obţinut câte 501 voturi în 18 judeţe, atunci vor avea 501X18^9018 sufragii. Vor rămânea însă 14 judeţe cari afl rămas în „minoritate" cu 499X18=8982 sufragii. In caşul acesta cei 9068 de alegători vor fi representaţl în cameră, pe sand restul de 8982 nu vor avea aleşii lor.
Pentru-ce nedreptatea aceasta t
Ast-fel că partidul A învinge partidul
B,	fiind-că acesta are 36 voturi mal puţin în 18 judeţe.
Se poate întâmpla însă ceva mai curios: Partidul B să obţină în cele-l-alte 14 judeţe câte 99 voturi. Atunci partidul B, are 999X14=18986 sufragii, pe când A, numai 14.
In cameră însă partidul .nva fi în „majoritate", căci are 18 judeţe şi despropor-ţia este enormă : „minoritatea" represen-tând sufragiile a 13986 alegători, pe când „majoritatea", numai 9018.
Care insă ar fi leacul acestei nedreptăţi sociale ? Răspunsul conferenţiarului a fost «Votul Universal, cu reprezentarea minorităţilor »,
La aceste cuvinte, adevărate ovaţiunl se făcu de cătră public, şi aproape 5 minute aplausele nu mai încetau aclamând pe conferenţiar.
La orele 9 şi jum. conferenţiarul termină în aplausele publicului inteligent, şi dornic de cuvântări sincere şi cu folos pentru marea causă a democraţiei.
Urtep.
C..iiiH,n'î, d-1 general o dispoziţie prin oare,
Prosidciilul Manii, a luat interzice accesul in- incinta adunare!, tutulor ziarelor. Această, măsură nu e ele loc justificată şi e cu atât maî nedreaptă că tiu se apliQâ tu tor ziariştilor, căci l epoi torii ziarelor guvernamentale se plimbă prin incintă ca şi mai Înainte.
Atragem atenţiunea d-1 ut general Mânu asupra modului cum se aplică măsurile luate de d-sa.
A-z'i Camera s’a ocupat, cu discuţia şi votarea budgetelor Casei pensiuni-
lor ci viţii şii militare don din Iaşi şi al civde din capitală.
al case! sf. Spirb Eforiei spitalelor
Maî mulţi deputaţi au propus a-zi ca să se ia vacanţă de la 24 Martie şi până la 9 Aprilie.
Guvernul insă s’a opus.
Adunarea a hotă rit ca să lucreze încontinuu pan i Vineri,, când se va decide in mod definitiv, dacă se va lua vacanţă sari nu, cu începerea de atunci.
Membrii Societăţeî Piesei sunt convocaţi pentru astă-seară, Luni 20 curent, orele 8 seţira, spre a-, continua cu discuţia modificam statutelor.
Inundaţiile din ţară
Din causa ploilor şi topirei zăpezei, apa riuluî Bârlad a început să crească treptat pe fie-care zi, ast-fel că până azi punţile de pe acest râu aii fost acoperite de apă, devenind impracticabile.
E teamă de o inundaţie a părţet orientale a oraşului, mahalaua Pode-nilor.
Din Buzeii
U ftime Informaţii
SERBAREA
ANIVERSAREI NASTEREI PRINŢULUI DE
con-
edi-
La dţ Miclescu
De şi atentatul s’a săvârşit Vineri la o^a 1 p. m. încă nu s’a putut afla nimic. Căuşele Ne abţiuem de o cam dată.
Azi dimineaţă ne-am dus la d. Sţi-clescu victima sensaţionaluiuî atentat.
L’am găsit în pat, era palid, slab şi cu
mâna stângă înfăşurată. L’am rugat g tipjcî să ue dea câte-va desluşiri pe care pi le-a dat de şueta foarte obosit şi abătut
Descrierea atentatului
Iată oum desorio d. Miclescu, atentatul: Faptul s'a înlâmplat Vineri 17 Martie
un al 3-lea ver cu den-
D-sa venise la^ora 12 să dejuneze. Pe ţa,ora l,o servitoare^ veni să-l anunţe ca 3 indivizi au intrat îu mansardă şi au început să arunce lucrurile afară. Imediat d. Miclescu împreună cu un domn stu dont Zamfirescu, se urcă în mansardă pe o scară de 18 trepte
Cel 3 indivizi ieraQ : Vasile Economu soldat şj.i proprietarul casei, Gheorghe E-conoinu frate şi -	0 1
şil, un măcelar,
Intrând d Miclescu în mansardă, iî întrebă pentru ce aruncă lucrurile a fără ?
EI n’au mal aşteptat să răspundă, ci imediat imbrâncesc pe d-nu Miclesou scara. Din fericire tocmai atunci se urca un servitor şi ’1 prinde în braţe la ju-meta ea scărol.
Atunci toţi scoboară treptele şi daii [o nouă brâncă d-lul Miclescu.
D-sa oade pe sCatî până jos pe pardoseală lovindu-so foarte ruv.
CAMERA
(Urmarea fedinţei dela 18 Martie i8gs)
La capitolul 12, d. Stoicescu depune un amendament în contra sporirel lefilor pentru adăogirea unor profesori nniversitari.
D. Tache loneseu combate amenda mentul d*lul Stoicescu.
Se pune la vot amendamentul d-lul Stoicescu şi se respinge.
Se citeşte capitolul 17.
D. I. H. Popp, depune un amendament în sensul de a se prevede o sumă de 3000 de lei pentru corul vocal din Slatina.
Acest amendament se respinge.
Se votează fără discuţie capitolele 19 20 şi 21.
La capitolul 22 d. Delavrancea şi Stoicescu depune un amendament cari se res pinge
Se închide discuţia.
Se pune la vot întreg bugetul ministerului cultelor şi instrucţiunel publice şi se primeşte cu 60 bile albe contra 16 negre.
D. Gr. Olănescu citeşte budgetul ministerului de justiţie.
In discuţie generală vorbeşte d. Stoicescu asupra necesităţii d’a se păstra spiritul de independenţă şi de imparţialitate la magistraţi, departe de preferinţe politice.
Vorbeşte de supresiunea secţiunel a 4-a la Ţrib, Ilfov şi asupra Muritor personalului grelelor.
D. Marghiloman, ministru de justiţie declară, că nu se preocupă de ideile politice ale magistraţilor. In privinţa aceasta s’a făcut un progres enorm.
Dă esplicări lungi asupra ajutorilor ju tocătorilor de pace. Nu poate mări lefurile personalului grefelor. Există pentru ei o gradaţie prin înaintare.
Găseşte dreaptă cererea d-lul Stoicescu in privinţa secţiune! a 4 a de la Trib. Ilfov.
De o cam dată însă nu o poate reînfiinţa, din cause financiare şi din causa localului chiar.
Discuţia se închide.
Toate capitolele se votează fără discuţie. Budgetul în total se votează cu 61 voturi contra 1
Şedinţa se ridică la orele 5.
BISMARCK IN GERMANIA
Berlin, 31 Martie.—Aniversarea naştere! prinţului de Bismarck s’a celebrat ieri şi azi în toate oraşele şi în toate satele prin serbări şi discursuri patriotice reamintind meritele fostului cancelar.
Serbarea a fost mal cu deosebire impo-saută la Niederwald, unde se ridică monumentul naţional ; mii de persoane ad venit din ţăriie renane.
In Prusia şi în toate statele federale, şcolile şi biurourile vor fi închise mâine, idificiile publice vor fi împodobite. Se vor trage focuri de artifiţil.
Contrabanda
Iată noi amănunte relativ la trabanda de care am vorbit lă ţia l-a
D. Şuţu şeful acciselor comunei Bucureşti a fost anunţat alaltă-erî că se prepară să se introducă în capitală o mare cantitate de spirt prin contrabandă .
In urma acestui denunţ s’a dispus erî trimiterea la Bariera Colentina a unei trupe de 20 gărzi comunaii înarmaţi cu săbii şi revolvere.
In adever la ora 6 p. ra. o brişcă în cari se aflau maî mulţi indivizi in cap cu cunoscutul şef de contraban-diţi Pompilian precum şi un vas cil spirt.
Contrabandiştii fiind somaţi au fugit. Guarzii reuşiră să pună mâna pe
viuainu
Pompilian şi pe căruţă.
ŞTIRI LITERARE
Zilele acestea lui Pierre Loti,
va aparo noul Jârusalem.
roman al
Mâine Marţi, Mercurî şi Joi se va
Iudeca de către curtea cu .juraţi din bucureşti procesul bandei Mărunţelu.
Vom publica o amănunţită dare de seamă.
A apărui No 5 din Revista Literară de sub direcţiunea d-lul Th. M. Stoenescu.
In acest numer este publicat o admirabilă traducere a poesiel lui Franşois Coppâe, La Greve des Forgerons, ce a fost declamată de Mounet Sully, de la comedia francesă.
Traducerea este făcută de talentatul şi tânărul publicist Ludovic Dauş.
La 1 Mai se va deschide exposiţia artiştilor în viaţă şi va ţine toată luna. Operele exposanţilor vor fi trimise directorului exposiţiei, d. C I. Stăn-cescu, începând de la 1 Aprilie 1895.
Mihail Eminescu în unguresce.
„Koiozsvâr" anunţă, că în curând se vor publica în limba maghiară vieaţa şi poesiile1 lui Mihail Eminescu, despre care zice, că e «unul dintre cel mal dis inşi lirici români, oare prin modul de scriere şi prin direcţiunea sa modernă, se ridi.că la nivelul somităţilor lumei Uter ar e“. Autorul scriere! unguresc!, este tânărul filolog maghiar Szocs Gâza, din Visocna.
Lucrările comisiuneî relative la concursul pentru ocuparea cu titlu pro visoriu a catedrei de oboe de la conservatorul din Iaşi a fost aprobat de minister. D. AI. Aurescu, care a obţinut nota medie 7.50, a fost numit pe ziua de 1 Aprilie a. c-
Ni se scrie din Buzeii, că în sinul consiliului există mari neînţelegeri, din care causă, primarul, dl. Sache Cătuneanu şi-a trimis demisiunea la Ministerul de interne.
Nu se cunoaşte incă decişi unea ministrului.
La Curtea de Casaţie secţia II, s’a început azi judecarea recursurilor electorale din toată ţara.
Eată numărul recursurilor ce se vor judeca până la 15 Aprilie :
Argeş 1, Bacău 5, Botoşani 3, Buzeii 3, Brăila 8, Constanţa 21, Covurlul 2, Dâm-boviţa 16, Dorohol 11, Dolj 2, Fălciul3, Gorj 3, Iaşi 20, Ialomiţa 2, Ilfov 161, Mehedinţi 1, Neamţu 2, Olt 21, Prahova 28, Putna 4, R.-Sărat 7, Roman 3, Ro-manaţl 3, Suceava 4, Tecuciti 1, Teleorman 7, Tutova 14, Vâlcea 10, Vaslui 4, Vlaşca 16.
Frofesîu.iile libere
Suntem rugaţi să publicăm următoarea
CONVOCARE
Comitetul ales din partea advocaţilor, doctorilor în medicină, inginerilor şi ar-chitecţilor în întrunirea ce a avut loc îu seara db 18 Martie 1895, roagă şi invită pe toţi d-nii advocaţi, doctori în medicină, architecţî, ingineri, câ’ şi pe toate profesiunile libere, ca să ia parte la întrunire publică ce va avea ioc in sala Orfeti, Joul, 23 Martie 1895, ora 4 p. m. unde se va desbate şi se va hotărî ce este de făcut în privinţa patentei de 10%
asupra intregel chirii la care se impune
profesiunile libere, peste alte 10, 12 % zecimile judeţene şl comunale.
Comitetul
BURSA DE BUCURESGl
Cursul de la (îty 1 Aprilie 1895
Lă 1 Octombrp a. c- se va ţine concurs in palatul uni verşi ţaţei din Bu-curescî pentru ocuparea unei burşe din fondul losif Niculescu pentru studiul filologiei şi literaturei limbeî elene, la Paris.
ATENEUL ROMAN
S’a acordat medalia bene-merenti cl. II d-lui P. S. Alexandrescu, artist, pentru meritele sale. artistice.
CONFERINŢA D LUI D NENIJESCU
despre
MKFRE8ENTARU HIN0HITAŢE1
in.
Cu toate durerile cari i munceau, d-sn
reuşeşte să se scoale, vrând a se apăru, liânirea
DaF... soldatul dare se aflu încă pe scări, scoboară imediat săriudu-ie câte 2 şl 3,
Şedinţa de la 20 Martie i8g§
Şedinţa Bă deschide la ora 1 şi 45 sub preşidenţia d-lul general Mânu.
Presenţî 94 deputaţi.
Se fac formalităţile obişnuite.
Se votează indigenatele d-lor L. Russu, T. StanvavicI şi Reinek.
D. Boldescu, ruportotul ministerului de interne, cere o rectificare de text a bud getul acelui ministru.
D. Angelesea depune o petiţiune a jmal multor locuitori diatr’o comuuâ a judeţului Prahova, prin care cer dreptul de pă-şuuat in pădurile statului.
Aseară ţinut la Ateneu una dintre acele conferinţe cari au două foloase : a) produce o oră do plăcere intelectuală şi b) propagandă fructuoasă pentru voiul ţuniversal■
Precis la & ore şi jum. conferenţianul apare şi este primit în aplausele numerosului şi inteligentului public din sula Ateneului.
Confereuţiuuu!) îucepe prin u face câta-va consideraţii generale -aHiţpra „Politjcel" şi a „corpului social",,. D-sa. zice xă sunt 8 tendinţl, cari cer u fi represontato : 1) a ţndiviauaUt.ăţei) representut, do liberaţi;
In urma tendinţei ce se observă, de a se lua, vacanţa chiar de Vineri, discuţia asupra legei minelor se va amâna, cu probabilitate, după paşti.
D. Carp nefiind azi la Camera, când s?u discutat uaupra datei ţncepereî va,-canţei, nu se ştie ce atitudine va lua.
Credem însă că legea minelor nu va putea veni la ordinea zilei, fiind toarte multe alte legi, difi c;u:î unele în legătura. cu budgetele, ţari trebuesc votate înainte de 4 Aprilie.
Pe di altă parte şgomolul circulă, că d. Carp voieşte 011 ori 00 preţ a
se vota ibgea minelor înainte de’ va
ca aţă, şl este ho tării să reziste ori-
căreţ amânări.
50/„ Renta r, p.. "1021 /a 50/o Renta am. 101 t/g 5d/„	„ (92—93) 99(/2
5d/0	„an ... 97
60/0 Oblig, rur . . < 031/8
Pensiuni.........285
60/0 Obl. c. Buc. 963/4. 5»/o „ (1890) . 977a 6U/0 Fonc. rur . . 93 Ro/.,	„	urb. 1027»
5°/o	„	■ • • 887*
50/o	„	„ Iaşi 80
6%, Obl. bazalt . 98 Banca Naţ, . . 1547
Act. B. Agricole . 140 Dacia-Româuia. .	400
Naţionala...........422
Patria ..............115
Construcţii . . 146 SCHIMB
Londra . 25.31.7*383/., Paris .	100.1-.n 07 /s
Viena . .	207.77*
l<erlin . .	123.80 75
Belgia	99.35
Scont B. a.	8
Avans ., v..	7
„ C. dep.	ŢI/»
D-torul Sterie Giurcu
Vioua, IX Peiikangosso, No 10 Cabinet de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii spedialistl din Vi na
Bolnavul învaţă să cunoască doctoriile aşa zise beroice; din acest număr este şi Chinina Pelletier, sub formă de capsule mici, de mărimea unul bob de mazăre conţinând fie-car^ 10 centigrame. Nu de geaba se recurge ia eto pentru a triumfa îu contra frigurilor la începutul orl-căreji boli, pentru a vindeca migrenele, nevralgiile, durerile de rinichi, atac de podagră şi reu-matismue şi pentru a combate obosiala şi încovoirea.
GERMANDREE
§oudre de Beaute
nflIGN TaOUCHER
19, Huo Vivienao, PARIS.
Şl IN TdTII MAQASlNUnl IIUNE UI CaIU'UMEIUK
Spre a avea garanţie de imitaţie
a aere nunele: MlGunŢ-BOUCilER /

www.dacoromanica.ro
2i MARTIE 1895
m
L U P T A
sw$i

No. 2540
SOCIETATEA ROMÂNA
pentru
Industria şi Oomerciu' Peiroleuliii
CAPITAL SOCIAL Ln. 4,000,000, ÎNTREG VERSAT
Sediul central în ucureştî, Strada ip star?, 131 o* fO.
Aducem la cunoştinţa publicului că punem în vîrrzare:
© t t O1 #0
fabricat cu toată îngrijirea şi conform regulamentului asupra fabricaţiunal petroleuluî. Recomandăm aceste produse publicului care voeşte a fi ferit de incendiele şi explosiunile ce cauzează petroleul rfifi rafinat, care se dnbitează în comercifi.—Expediem în vagoane citerne dc fer sau în butoae.
Pentru Bucureşti putem servi pe clienţii noştrii chiar la domicilia, aducăndu-le petroleii garantat în bidoane de tinichea safi în damigene de sticla

MARCA
8fes ja României
Lumânări de Stearină
MARCA
Steaua României
De o calit'ate superioară produselor similiare indigene şi străine.
Lux, în hârtie roşă alburie.—Extra, în hârtie roşie.-Prima, îu hârtie portocalie şi descoperite în lădiţe.
fîHaiat Artiflpfllq ^in aPs distilata ?Î lipsita de microbi, sjugura ce se poate întrebuinţa fărS pericol pentru sSnît-uli(1 ii ţu. Hi HJiLCicra tate. Transportăm la domiciliu zilnic în bucitţt paralelogramice de cel puţin 5 şi 10 ckilograme, îlpîl'rs	Producem şi oferim publicului: Velvolina, Identio Schibaetî, extra, prima, Vulcan şi pentru cy-
oltJIui i ;Vî3S5»>8	lindro. FurnisSm deja fabricele cele mal însemnate ca; fabrica de Ciment BrSila, Basalt Bucureşti
Spirt Marinoscu-Bragadir Sticlăria l'ogdăneştî, Ilârtie Letea, Mori, între cari Reforma (Piteşti), Cognao Naville, ferăria Qriln-fold, Cherestea Costineseu, postăvăria BubuşI şi altele; un mare număr de ateliere şi foarte mulri proprietari şi arendaşi pentru musului<- agricole.
In calităţi superioare, apreciate favorabil de cumpărători, tr-asravsna-eisiziua	Pentru comande a se adresa :
Direcţiunel generale a Societăţeî Române de Petrol, Strada lipscani 10, Bucureşti.
licore concentrata, a fost experimentat cu o isbânda extraordinară in ş6pt.e spitale marţ dip Par]s, ia contra guturalelor, bi;onşiteljor, astm ulmi. catMrirfi lor de bronşe, botelor băşice! udulult v^sie),afecţiunilor pieieî şi in contra oczen»eI.
■rg 1* •	y	‘	■'	*	'f
Renumitele
Prin cornjjosiţia sa, Gudronul
Guyot are proprietăţi,le Apel de
‘"cny
%
s
%
Vicny si e mal ton (o d(Ş căi. acăstă apă. Pentru acăstu este de o eficacitate Însemnată In contra BftleloV de stomac. In timpul căldurilor mărişi când bântuie vr’o epidemie, Gudronul Guyot este o băni ură preservativă şi higienică care răcoreşte si curăţă sângele.
« E de dorit ca acâstă prepara -ţiune să se adopte in curând nni-versalminte.»
Profesor 'B.1Z1N.
Msdic al SpitaluluiI St-I.ouis.
Adevăratul Gudron Guyot esle preparat RueJacob, 19, la Paris.
M-me TAL
14, SÎS1ADA SF. TEODOR, (IAŞIJ
Primeşte în gazdă domnişoare în timpul concursului de institutoare ce se va ţinea în ziua de 15 Mal la Iaşi.
Oondiţiunl avantagioase.
Ape minerale
de

BORSZ:c

ELOPATAk
•v
«
£»
O
Sb
ffl
outf.
f Ta leal Moşilor, No< 64. Bucureşti.
se găsesc
Tot-d’auna prdspetc
la
Depoul General
G lesei,

institutul D-rulu! BOMPLER din Gorbersdorf, în Silesia
— Fondat în anul 1875, oferă —
BOLNAVILOR DE PLĂMÂNI
Condlţlunlle cele mal avantagioase pentru vindecare, eu preţuri moderate
Prospecte gratis prin	Or» ROSSUPLER.
I Întrebuinţat cu Succes !
Contra
ANEMIEÎ — CHLOROSET rachitismuluT	REUMATISMULUI
SCROFULOSEÎ	^	PHTISIET, ete.
cu JS7 XTFtACT de FICAT de MOR UN
este cu mult mai eficace decât untul brun de ficat de morun
Gustul VINULUI V3VIEN este atât de AGREABI încât
copif TI iau cu plăcere.
Se gâsesce in t6te farmaciile si drogueriile. — PARIS, RUE LAFAYETTE, 126. DEP0SITUL PRINCIPAL I V, THUfildGEft, farmacist, Bucuresci, 1-54, Calea Victoriei.

VAR HYDRAUUC
CALITATE SUPERIOARA
CU DtPLOfVIA DE ONOARE Şl IVSEDALSE DE AUR La Uijioziţia Clouperatoriloi' 1§M «lin BBncaireşta
D AVI DES CU BREAZA &
A se adresa pentru orice comanda $au informâţiunl la representantul general
T*y'tA# E81 C E* 1 SSeaeisreştî, Strada Stelea 0.
> &m V¥ S&.-1 aT EL L-;j LiaSaf*, Strada B*rcse» -O.
Şi la corespondenţii d-sale din:
di» CIMIOV.l» Itomniil ţfBiLTOlI S.VUCţiiESg
!.%$«, Jllonm«il It. .St:ilI18*l<;i4KSSj Strada Mare 3».
SAU DIRECT LA FABRICA
DÂVIDESOU BREAZĂ & CW,A
LL4S8 t COMAţlfVIt;


FRĂNZ DliSC“î. K
' ATELIER FOTOGRAFIC Si STABILIMENT FOTO-CHEMlGRAFIC
6. STRADA FRANCLIN, 6-
Ard onoare a aduce la ounoşlinţa Onor. Public că a instalat din nofi un atelier de Fotografie în strada Franclin 6, aranjat cu aparatele cele mal perfecţionate, Conform ultimelor descoperiri în această ramură; putând exe-ejjta de La cele mai‘mici până la cele mai mari formate, cd cea mal perfedtâ acurateţa) atât în plaţi no tipie cât şi in ori şi ce alte genuri cunoscute până în present. Atelierul este ast-fe] construit că poate primi şedinţe pe orî-ce timp între orele 9 a. m. până la 5 p. m, Asemenaa execută şi fotografii colorate în aquaitel şi oleu şi phromofotografiî.
Osebit mal aduce la cunoştinţă ca a instalat, şi un a.elier de Zincografie în cele mai perfecte cdndiţiunî, exesutând lucrări şi în auto tipie pe zinc, a-ramă şi foto-litografie

NUMA DATA fi VIAŢA
— 40 BUCĂŢI, LEI 10, 50 —

Finna de mai jo& expediază de azi în- ! colo la ori cine cât timp va ajunge aprovizionarea, prin poştă franco în toată România
aproape dc geaba
O garnitură de mesagiu
necesară şi de ne prisos orl-cărel familie compusă din 40 bucăţi de tacâmuri de masă foarte elegante şi anume :
12 cuţite elegante de masă, cutăiuşiu poleit argintiu şi furculiţe tot aşa elegante de'ace la şi fason.
6 linguri grele de supă, de argint masiv de Britania
6 linguriţe de cafea toarte drăgălaşe de argint adeverat de Britaiiia.
6 scaune pentru cuţite de cristal englezesc.
6 ceşti de apă cu diferite fotografii.
3 vase de oue foarte frumos argintate.
1 strecurătoare de ceai, masiv argintat.
40 bucăţi.
Aceste tacâmuri de masă costau acum 2 săptămâni Lei 23—30 se tţ-imete de acum înainte la ori-cipe pentru că firma are de urgenţă nevoe de bani, contra lei 10,50, sau contra ramburs franco-poştă în toată România. Grăbiţi-vă cu comenzile, căci cu toate că aprovisionarea este mare, cererile strălucitelor tacâmuri de masă este şi mai mare.
Singurul depozit pentru comenzi la:
M. %	!• 5 1.
Yiena, 1 Fleischniarkt No. 6/k
O V. 3 A. FODATA ILT 1854*
Saison&i! de PrE&năwară şitfisri'
ctîveaute Iîî Sfaîwe confecţionate pesitr-fii bărbaţi, bâefs şt copii possetflăm deja din fabricaţâunea tios» tră propria din ţară.
De remarcat:
Costume Ia unu şi d<nse rânduri de Rhevîot,
■v Cşmgarn. prquet .şi Fanfasste.
\
‘■4> Bedingote-şi Jaquete de	Grain de pp^idre.
f pardesiuri .de Coaohmest haante nuveauts.
I

> n^anteÎ8iiî nuanţe alese, i „Veste Rochă şs 'f’rquet.
Leacuri Şerge şî fătase**
Bogată coleeţiune -ce pantaloni nuanţe alese.
Succesive transporturi de Stofe fine franceze si eugleze pentru
¥
&
comendl.
-Confecţiunea elegantă. ■Comande se pot efectua în 24 ore.
HEDsRICH LEBOV1CZ S-sori 4m Colţul stradal Salari ş3 Covaci 4.

LL
CEA MAI BUNA
Apa de Coiogue
— Ho.
BUCUREŞTI
i, — Strada Academiei, —	4fis—-
Vis'4-vis de1 Ministerul de Interne.
Este marca cucoscută In mod universal
No. 47tl
(Etichetă Albastră-Aiţr) de
FERD. MULHENS
COLOGNE
Mijlocul cel mai eficace pentru a împrospăta şi purifica aerul din camere
Se poate procura a-
proape în ‘oate casele bune de Pârfumerie, Galanterie şi Farmacii.
i m
f
t.
â*rlsmi8 «Sciaflst Simidii
Medaliat la Expoziţia Cooperatorilor 1894t
STRADA CAROL S, Mo. 38
(Ca«;6 Bim9i.4lesţ)ii jii)
Orele de consultaţiune, de la 8—12 a. m. 1—2 p. m. Duminica şi sărbătorile de la 9—2. Pentru muncitori şi săraci gratis de la 12—1.
ou mvrrnmiÂMmi
Un studenl
PRIMA SEW1IKŢERIA ROMANA
ăSfiltLUUlGlSCl», — Strada tlaroi, lf«. 5L4
Repnmandăt) Scjuiuţefe nou venite, aduse de la! gfânart speclfţil din
Franţa, «Germania* şi Englitera.
Numai calitate «uperioaţă,. pretium arată succesul care l’am avut în timp de 25 ani.
Recomand: Luicea-ss;# qualitate superioară, cu certificate.
CS-îMîiVil quajtatef ea mal grea de 28 libro etu etc,.
Diferite scule pentru grâdiniţ.
Cata.longe‘ se trimet gratis şi franco după cerere.
RogJ po Onor clientelă a me onora şl anul acesta ca în uuijt trecuţi
Cu toaţă s«ima î Friederich Pîldner Şi.ucfqsor; Eugen Ammanni
«'te	hMHWH MWMU-2 NSEKS!"-' mtăm
—___________________________________________________________l-
Unlvorslar
caută se mediteze copil într’o bună familie în schiînbu. menajului. Adresa la administraţia ziarului Bub iniţialele C. Si
Q-Nil COMERCIANŢI Şl INDUSTRIAŞ)
fce au nevoe de inliinţărî şt în-
cheeri de registre, inventare, et,c.; bine
ni
voiăscă a ...dresa o carte poştală comp-ţabilulul fl. Schpinann, (Hlea liahb-Vel No. 21.—Bucureşti.
Un
cu cunoştinţe a lim-belor german^ sâr-btts franceză, îşi română eunostând şi c_ mpj tabilitutea doreşte a se angaja într’o ciumă-de comerciu, comptolr, fabrici, deposjte, pentru ori*■ ce informaţii a se adVesiv ia veL dacţiu acestui ziar.
Singurul deposit general pentru toate articolele tehnice, precum;
'Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc
Furtuni d€ canepa,
Table şl &aa«*<ic de Hsbeat
jfionometre, Sticle pentru nivel pe apă, Bumbac de şters Robinete) Ventile pentru apă -si abur
m i» f m m % I 0
POMPE PENI fiy Jiu 1 ompe de Incendiu
Din neowita fabFcă.C». â. JlâiiCIC, Leipstig, fondată in ţ867
Curele de Transmisiune
prima Calitate de la fabrica cea mal mare din Knglitera fondată la Ţ792
JOHL2S TULLS, SO» & fâlaagcn

3r Nici unul din autiblenoragicele existente până, acum nu împlineşte ce.le ŞK două condiţiurir .de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal,. Associg-^ ţiunea substanţelor ce c6mţ»un acqst-p Capsule este tot şe actualmente şpiinjţa are
mal bun şi puţi înţcrcat în trgtăinpnt.ul bjeuoragielor Modul cu toţul noă şi spe-cial după care sunt preparate. Aceste capsiile fad ca vindecarea să fie repeue, I‘
Acest no£ medicament vindecă îu scurt timp complect şj radical, hcarsuri f ;,i vechi atât la bărbaţi cât şi Ţa femei precum Blenorea, boala

(slculament.) noi ‘şi
albă etc. Preţul unei entil 4 lei.
Asociat cu acesle capsule se, recomandă cn speces. *Injecţia Santaţină’. Preţul' unul flacon 2 iei 50 bani.	,
Depozit General: Farmacia ,1a Coroana iţe oţolu Mihall Stoonescu, (jţrada Mihal Vodă No. 55. Bjicureşţl.	•
De vânzare la Principalele Fa macii din ţară. In provincie uqdo aceste ^ vg) preparate nb se găsesc, şe exi>odiaz| i mediii.t contru unul şan dat poştal. Sţft se fc; ^ observe cu scppuloaitatft instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi fiacon. ^
Tipografia ^LuptSţ1', Al. Lefteriuţ Strada Sfîntu Ionică No. 11, Bucurestl-
www.dacoromanica.ro
0
Lt
7

J Specific Ântiblenoragic Stoenescu %
O -A S U L 'E	«
cu	ÎL
de ^Gdâ»la!o$ ş3	Santaâ	%
complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoa- ^ nelor chiar celor mâl, debile.