r im f kft «iman eia IJaam . .11 0n M-siv -tfiy« ,fc!«ţ>d iv-sm $fr Iţjtj ficS 40 u* Şeftsfljjliiuttn^jşgo iinhm o-mr fiaaoen $.tî» Tretluul.............. ..... -ţ 1,^*1 PaDtru învfiţătorl pe an tn ..........ţ„ 30 » / «t /Wi«nfEm8T»tfe Jfl(,Tş9l IA ,!w aq Ii89iâîi *eb ţaijiioq fssiniiişLU ie şLTlunl ' ’ 5Jtsi7 ^'9fTfi5 6 Trei lnnl l ! ! ! T 7 7 '. 7~~. ~ 1 ioflaisiU «l sb u;iH!>’iR«V .1 Bw«iărttSj,J5 Bani: JoUIjŞMARTOjS^ 3TAOLH.BU3 3JISAŢ Mia pi 9-tBclniiIq miuoq bi âe iadoiqs x-si 16 ,8681 «f »ff Jiaxteaoa Ca'g na ,ifşal aih q*v »5 Mmm o .iii w Vlt(S9( ft8Li UBie Tiji>suojs HoT 8U0B 8b I6t8!88b fi'# lui etnq sis £ «Terme1 -9îeinlM fii snij ev &>, 9tî-îjslVj fii1 bJ em/tifilbii «ia-ţj « .ttnomoG eh im mflsmoc” n fib'ifihuoifi inSiToq fiii D E M O C RA T -RÂ'li IT5 AT 3b3e , Jzo ifl *Mol*Benib loseiq ■ atfgai ioil^J^oi*®^ ool mauiţo* ejjniqzai-o* a Sîao ăţnioegnoo ao La •“» .**» Vmm^n oltonafi "f ,° «^kşpsiaa. -foil-b «eifiblteir eb iot nM1* iala oiool ob .iola-io n.5 Ig.)iH9Q00 «1 iflatfialjjai ic î d iV ifo ^DMlNISTflAŢIUNEA: In chgaţia nffiohdfy"8 • ;y : CuT^pe cuî scoate. Atrocităţi^ dio AiHnoHia. Beiabeveiînl 0 măsură necesărădqîg InstitutiHiJd-fjituTi Babfl?!.KM 61 ,»wmV Cum sefaPfi'diţiile danoi.il imtoBiai CaWera db MmăH Jpîndu^triă’dfti lîfeî. ia -O" parte- mseftwa-tâ ltt/.ciiscuţiytei ţi c i 11 fjo in b hdbaTtnij I-r v.*j_____________^ % 7 ■ 1: -T7-. . -yy^ \ j „ ^ , |< CTI pitP'f UlOOi IN* GttESTU.' '>‘«4Ui{tnI fmiluu hi 3 niţii Aifda rîu 4m/.q«nl»*q s > c aWicm^b Jw”oT îh«o to 3SS1 5 SSL!1 * ’ ^e&awfostiidat să^edem lastre in.iotesiilaofnaiti®«h!a,___________^ j- ________^ ai ti-ormi Părerile noastre tn.iolâtstiagf naiţiiorhi nală Şânf: ^tift^^dîtr-de aseţţ)Jeă';^er|la qţ c|re 'am flim~ rat tq. 4-:aqia .^ţqje 4r‘\»a tate al e>' ladtain-istr^ţifiloiungiAţ^^ ţnduLeplr tate contra Româniloruidao arfenhioa a ai Nof- considerăm—acea^rt-ă chestiu- ■ ne cu toată' enorma jb semnata te ce ea comporta pentru viitorul' nos- si™?: _ re pentru moment, le considerăm! ca având şi bele, partea lor^ună : a-ceea de q îhtie^inâa" veoniq j^iil in- ce peste munţi discursur.ile»‘otiîiăr'uî 5au'^' icutăftli 9iî5r$î }Sfe¥(3dWâi4 f. * cţnminânle nednqpţe^ţcu ,ţoat^ ipsir De akdijjitr^eâ i tţcţ[b _ chestiunile de ace^ş.ţi^af^fă.bi pun cu putere^idişhiijaukomicesiîate prm d^tptâteă?^ lorid esnodămiri^ sb l PriMiffiki depiţ^u »WftdS5eto^ it©r iv> ftinUbsi? aiasqswg ,!olufl-’ovu,s «aiioto O încordare momentană a 1 faptei, ort c” rar ‘ţ rehtxaj^, “W-lSeiţienea nu potjiuviuw? oiî^r.un puhji --r ------qSodWtf l^WWi luptă, tot atâtea gai^nţ i deâsbînda.j Dar dacă vedem-4ămurit resulta-tul mai înd§păt|aţ^al qni^qaedj naţionale şţ .eontrar^Uţijnu n? 1^%- risim că ne e teamăo«deu:>gE«şel)aâie{ acelea care a împuţea ®ă£>îrtî&rtli«nuftti mCflf de!WiMMfiii acet festlltat, nişte puteri positive şi preţioa&e,,4n-gajaît i în b direcţii.» deosebite; şi «cqj*-trariii în lod^dei^a # lînsdrumate'ăiăvj tră qnul şi acelaşi scop» .«tţamhi WXK*oaim> i a k'M «o Sxâtfor muit asemenea^ greşele^iicare, ckişuau în^at'.asăi-setafirme^-wul ştii» curai să .regretăm ^&%ipîn r«rrîi!TjW.r! % , tace sacrinciu _____ în marea chestiune naţională, pe care pretind' că o' apăra şi 6 servesc, dar pfiifaSftţejd».al,ifflil«aiŞ OKiiâ^uPiTOl ide preteseti şh dai ocaaiaiirf penitţjăifactiajda». curs ieteiUki^aceleşr1 MSi«tfJ%iittv<ţi ' .Kese i ir1dil”de^o vrefe^^f dmfMţ si şpspiciuide st^IjMiPbMn Drtm'i «iăidncâpufcoşă £e 'qîrţ !şm*reşi ...... ‘ ‘ ‘ *'*“—■*• -"“"‘îfa^e-s^ onoaee. bA'cfarafiiifl^tfelfa ,msi gm4e-i» arimeăW o affCTu' o t ■■fb’J'w 1 C'.'U .foioiuaiiag >9mh mtpm* %r şi cţi ggtq [ysfafo ^rupuiiqtaţ _ omiosicută .şiiqeicaracterisitoCă politician^ nîWf^noşfaftY «Gk^ofaa »politie1 ffîttr cîSn^fcu«ă W»^ StÎMfi 4 /eiidmi^srtrăiŞipW h-.m HiicK»r*uuuJI» i - qui oo nm BoJaiai ahq dir âwmiQ&m#, pift# Wi l , şpup §ii§fo FepuM.lîn Juptak) u»ilitai itcişuAi boote hÂprejurările/i licorn ^r putea" -^$1 lase obiceiul aceşti, neni câruf1'? mente» de această natutoă* .jşklînţe-lege ori-rcine cât dofde'sarmaţf? -t^ar simţi ei. pând ar trifatii ’lasiPBf'fflhii^ţe 1 ’?! 4‘ arsenalul lor 4e mcrimmarT >9j,^ ^ Şi exemplul râd e coptaglos. Obi- (fioiw. mV) TiuTinfib 6“8T8ffo8Vfnq mir'!palifilS&fflSP0flc|ftP? â ţtesteBîn«HVt.i^Şari^ntiW5e^ft^i*pr^--1 iţite presa de acolo se ocu- a serios de chestiunile carS pri'^es* Îşi ’^ite- rpseâză pe Românii din Transilva-rţia şi Ungai4â6*i^tâ«-zî âeeîfttă presă t m- j?. uil lh nnările -maliţioase, şi-tfiţrăt mqUi^vgţfr ervă'-din 'part>ea're*daepii lor rdspecttv^ a~îrrdă cfa1 d,Hhlâ''â¥yree\eri ''dbgtoa^e'j mrdpn j¥âsatfiid^0ce uţin obiective. Ui mentate in lung şi_n lat opiniile k ichtsbilticulutotukstreine (ski^pqtfefrj lojki _ pŢiodefc»i96pekaorf>lwSii ^'ţSAtWioate^.19 , Pe aceea departe de a ne Întrista, norităntem v^ell,iMnd( -e^ere ;p$ cep deda ^eni^eppwe studii teoretice şi practice pe i»tr u^le, oenteu cţt uumpl ast .el rom £ arautap lu copila uaitia-rhoKmmrauiqmi sreb fiîţu” ^ufmrr» tin ifteţenap, i^loti-d^iâfUipeiiiteaciattţfibtudîida ijl’ Culegător. 1e t e I ehtUoRAimânilofai dtfnpestfrofatmţl/iibi hestii care priveau situatirf^^ftţîtieăv bagm în jp^|em^ j^dj^f^ziareFe româneşti de acolo,—^«Tribuna» con-ţr%i «Prepsăi*i>b:«5sffi>ăift«^©p^eşii'n.^3su^4flaqi tecaki)Şi ,ui* dflsinteneÂatqjo »fti|S*¥i chestiunea Otiaţionfală prţri Aaeeâaşi irrStpâ-Mflgfafstă lUÎJţăjsg.j, ieoa qş ăaa.jjiH,Evai îica ■sa ^tiiQ .ăAcftsfeai aum gr«şbliimL^oi şi &»a£t§i ■egretabile; şi dacă ce! cehle,'faa!rtus d«îrthîeg, dqhWKqe trist1 ptăm-^^i, ®*.$ fim»1? :Ştu& de ălt mmtr ekqs(<5ă8»oe^gr.eira şe le« iViăUa iaprobaire#^ şefiiorOfiieştiuai i mişdăhef itetfctoăle ’itdâlfc jpefte I. D' dr‘ Ra'pa«l^ acut nici o daiă,iiinpnaişttF,.i di# Voinţa sa de a vedea că oamenii -po-liikl..iliu vomâniit mi, .egusideră. beş-ăiunea naţională ca un nofa teren pe clrâv să-şî^nifate ^a^ifanilfa $ 'or- 'tţ jbSî4s iman ar trebui sa fie mei libe^aUm me&bc&fisemwiQră, ai idiademabraţi, îri &ieUti-iifoea- Români /» nrvowjat Dar aceşti ş^fi 'ua,ţ^^ %i. m'ŞCâ-rei sunt înţqpuaiţaţlodfiq sck aţeiwşt săsiconducăi nraV1 de par tu lupta nîfau nici auţoriţatea1,161!!^ eîţpeTiebfa,1 rtikST 1* w JÎEFL^ffi^ I .diil »i> ijsnob'io TBÎoibui îuluTi89iiDfcfc ' EJWC^J *f»& ^ v^m^r c^ fin M.M.PRHWPiSt.du ■ bolnavul *Jsc9Qo(MliI,. Tî triSkrfe? boald. ; Aceasta zicătoare are însă o mulţiatef 8d Variantpp II ueul copil când 11 spune^ine-va: «Eşti prost I» L] rSspunde imediat:, «jianpşţl pe prosti? eşti mal mare prost». l}«U0 Tnl tfaq BIU să recrutează dintre indivizii cel mal ¥îtl' ABrăViţ^ r ime(lij£rt|tţ Brjrespundţ ;"aApoI'iCa îs priazl-patioţl' Q i°htan9£IIf>&£ ^Q. . o i|f i ft JNor ne miram Vând vedem pe unft .>n-»aţi.'că fac atâta gălăgie în jurui hotiilnr de'dfcWeiw'va d.rec^i^eriilienciWelbf.. Ş* Vfede^«- eM#î&il»«ttJ fpaţl m» cundv jp ni»*i}*ia udmii rfrativă. Ebnkl e»»*ăM gbipe.'MeSocWt^p- iiyumtăwS.1 «r«#IfcKăatm pv ^»b sntru a fi supuse Hl..fsK5Mfsâ%«‘ IW'MSiffl ci şi 8 şcoale au îosf reause i ;i»l« ah laulT rgpciugeî cailor, se fac analise de urine, 1 ‘t ^ ; e.seirr Joncrusinne plMiu7_ mmuvY sladibaia. to ba^neO i BdpăăMâtthlBuiade^krkoeetfiTineţirişb sţi io^tirfţe aleiflrij Babeş, işisa* dtunpetiflţeîav • »«• îr3^^wa^ayWă«t:, ^ .'urciî au. . »aî wft?wS™ţI!1iS«TOtrB?T‘»ft>>,>iiaa usha DiisjcboKnl instiftmtufaJId.îdatnBabfeţqtoBîie jatjpâ^faoTJBl&qareiparateri^tpeiidtetfiaiwiljdifiod )ctav BobuieâmiîJşfciţMJ.' doctorand ui Biomr fefidâbgăâaceştia miafaisniAi pateu seflpnlă i,e*e«?k‘Booţie tanuttL*j aib (37 ?),- -Aprtrparareasb pieselQnioşentmustuA/i't . , , , , . | anatomie p*toiogioă,jin^eoterealiaiji o'MrX NECESÂftX Noi amănunte .. Jauii *«ţ'*»'•/ ■'-r 1 ‘weflaqotq 0 urmă?e^!S?s' 16 cy^sts ffl4f^WMr’iHktăoae8ife *&&!>' stattttî^pt “d^ ipăr tW ;pof fîTW niitinf lt$L',ftiitorf/,!ifao‘f’ăW şi ^fatt-lefetilărf lefilor, daf' chiar şr dă, aufd^WrâW. ue nAait 1 M^ko ebl SSploa2l»h?nsf}lratrflS uiifa:a« T ot2*:iq « e al aeş «Astăzi «*bt^e^*kWîllpo!fi4^odtfeBun răsrrătire, în accepţi unet adevărată Ti'CtP" ■i xâaMul-n’a :fflab---.....-u..^-~....- — Barbarii »«ţ«? ^ft/f s0 _ Bafetj intwopuită^] fltrir^scuparirea^a-aeveruluî declaraţiuneu. imiiejiidppiitaţiUihfe %wnenef*iâ oşmeqţki catî djt-jsţwi» -minune au scăpat de masafiaia^^dui suo mu» 'cute paua acum comisiuneî de anofa^jj w° K atS»** Va seivaRunUdijid^ raanţ», căn#r^u*«l ăîţpi.sik^Qaraa ifk g| oă anii rtr©bue‘ să ^.amest^ce urijfai iţi păşunile?"ldă- ivi «eyă^icKva c^Wete^.rteg*" s^iiî^n^ac • a sa lunul . otih ‘im fit *435jaiJu Jrv wte c^RsiMâfi^ nm §u4fivftiTAllin a^.tiLufcî iij^nyffiia. baÂf «•'.AltmiftfE.eitatijişiiicdmbiitaB iit$q tes r puteri p^^a'strViŞh## ^i-Ser^ilqţî 'ai &m t :he 9 u/,H9rjg»ii)Wtf.W djJoîkifiwrf'p- ŞMW- ,Joa»l Siioaî ,îoqA ..as fignfil ioa «îs «v iun /.iti iiqRuril i£. lUtiud Iggfh,! jjjhmifĂ jai ...urtow favrto'l .aiiiâo ie 1 -8î9gslj Iplţiv ai işafile'as ino.-ta Imn bl ÎJ 1 . nqtsh eh sJjqil fii9tiaui8i wi ,ioi omeneasca. ^5fe!Tad »oată,mune „odată capăt .a-htjeme?** i" .m.HoAoimr. ‘ fao.îi«fe Jn^efab id^; _______, pu controlarea construcţii 1$*? Iacă -schele sofader-E-ste- în primejdie Ştim că unii antreprenori lacomi fcîfci^ keft>lfC0I1(®,ailsD[iairî «ÎWiftBfflfttfl1*-jiqişei'. ftc.faete‘ «oliide, zdan a«topiljăltilk pv»i jtrebuş şa ţie-seamabde i ipterepeleivant cestui seîu de.iaiBtrepnwIjotijflpcuk Wţn c»«d3^datQKîfcisăbsuprftVf^h«*i:dei&-Pi'/îftpqiiCoafetSdGţiiiilqiiiişi ®f ,* 810 ifi3 F-oloasele 4ntemeeteHţ»6»itutuluÎ34*iiSM!-euiţiildiânaititutuluii^iiRărsonaliiiL iuuii u dau răii. .iu oiuucrţl'on. iiJuokb u lnnfa«şr-e. (iuBalqasele/întemeeneIi Institatinlnîd "" număr trecut al «iarutul, .a.® vorbit In ge..eral, de institutele unîversi-tftffaîetii^k^k^e lM.k^cult^ţţle ?h3M>ffai i**ipe«i%b i & .tete dw ■ S 01 lor, că în acest ^^ut,^4făjjali;îiâi|4k ^MiSahţpqnl&JîţAraaP^^feil’că ieapieiâtunulflh- de mic: ofeîţa ţi« îlfas* Ifa? insa lemperaftu*S»!i Îiai«ta®şpotefciă3progresatt jfliifciffiiilină «^.sş.Tjwkf.p^vU z£s***i w*?2 " K^unirîjuBui r.I ioI BŞTBqioiiifi qdafeWi'kţ» qiWtipqawajrij .ixsl^as ioilpj‘i- ' iU ie uim ► »i> «ijasmdua fiMiiasmia fited&ordoln^ri i ifl^oV^A ujtţ-Wltfuir.' °roîoBboH i: .îiţi : fOo n tinuă^i 'îW 'n«U nldl ude fia-aîiwdk hoţi famăaiin ta triplu dţroili'fOăţâîelSielfi» kâfajo»ichetiaJqpftfW>rUttr Ibnlîâipiaă»8de8efi^ penă! îifiJSătolff* şifistorn 'â .■egalate turcesc!,.i0f^nfâpWlidnifll8^ sun-şi în împrejnrhnlŢ-îr’-careia nenorocită etc. Sil ’uîioqai cîeohvs luonfib bcidioV -oîiOTii^MBiiSlqwdBtarteBtiloi ă3 fttalenoo Ram ţrnh cuţ ăWs^»eOţifa^if?tWJ MfU.11 lh.. 'dekV^acuefăt^-d^'î |>ri, dimensiui^ijjrfflBguii^giijjnpxpuse în I b^M< k rfnfifaU dh„ă âtfftR ..... rwtâum şay’a ceţaîil^ săfeflfce; ' ------n£A Pofeş^.!'>9î'8bt;pLi-nd c9?-‘; ii niiKut aj^olasă qftSfrfti aeufltoiof°«l ®k%kiWifMîn Yictimele afi fost împrl răiiuţl«>> Shlfeaplor ■‘yîk Hnifie'Tllcă S’a îngrozit el singur, când-ă.Ivălâit' cum 'dbMă^î-qmflkiăbeHitSfirpe eiţfMnl, cu o cruzime mal mare ca a ntirâjîdr/d ia&a , î aslsujas E'ţmilq lua’ Jlmn »b ifo Hţţ uTl — I ’ iaki As Jmv sO www.dacoromanica.ro Wkiil9jj^bPJ%,tPâ: qfa^ ftdnşfJAfiipţa^j», m&tâ fbwv MMif P^ţfti-fiP % APkyi^gPr^sslj piB^uflju îpj ■SiiliîP) ăm aasBuhqoa Sin oo ■jannijoins toiţo b,8i<« ta o Uyjua im M fiqiîî) Ia aşii âiwain .a ,fş«q irdnatitutiuiul-Cuilfua pifaaUeş uş nwpă-rţiir ,e» I-ifitcţiujiniiA wţiwaqtrSoB^ăiădoăfiţ) lecţia Uii'itft ' dţoţ aă,1' c^bsaoţiqa clan ^aafafiniauişaa tologioă şi 4) secţia de cliimidmii mai In căte-va ouittaftffis&®feplieă©i Mfcrările be-uârorAi4k^cpste.pfltrun«eaţiîaQ a) In prima secţie se.îacinjec'ţiilătcontra turbarel. In soopul acesta ănat*btitu4-ftre Ataşatt3î»n(a:a|titaiiiffiu 3ă de paturi# nade frşn ^JofclângănbolriftyuD qlttiţapăl4i,'«i miak ţime de bolnavi de prin Bulgaria, Serbia «tciÂl* siiiuiiq iTJwasoa el) tiuiiu rnuiâ A b) iaqseoţiatijaateprologică, afcififadJabum injecţiile anti-diftericanpcinasermnfianirual, Oieru-m/na^e ^tie^flcaiiţa ijescapeaitnţatu ră nd. daţfti. îmi 4ouă 'UlJ orbeil Lp reptţrlft**1 acestui sorum .* se fac culturi de miicrobl diftpnkfl pr 1 milbijibc fiii n utqu iibu Ug^&arfiHCare ji Uces t kiibo(iu»iiiip3atu.l!.i j u palida «hifipîîmnisângelo Icăa6râ,B«I proiiude dupţt>Jta vreme.lunJfol de reacţie, născfiudu-.se o substanţa.apusa ea efeate^iceleJloţpj ectai» Dacăitajeuialdin ddiov a Taiu.fiajoaibh ooeî Soi «jtu şsjşkiî vuli f.iaui J .3J9 .w8 fisiiS m sb Ttysimeuoa «nil»! iHlCkti] r?;te»h «BlftişelO -TitebW'^ărt4rihit?.*c*k0lfc>stu flaSifi^c UfttAl ţărd^'rWhsi*ă' icăi^ăO ‘ ifiln^lt i«a*« aâcrmeWbil-’frMtîtrrfy işilu îa««i ak» Ja^ăS Păîn nu e NMitfla fat ..^s«d9liTrob«»?i«F |ne4>valitfa«(dă rBWuţfoslfettea.ănkakrm'r,^ inumertf^sfa^^TdPacetoiaefrfabdfe.-crfv#-' cdWlîn^lfettlftîqîB mfcrhhf^işt» «SU^ă cS-irOdî dfcfizikiceBhîhiebVătiîj^ttBcbn- teitit&^tdd#;—TIP^fîrşi6.Iîntreg .acel ab-senal scienţifie^11jWlrtrtf"'B4a-»iiSă puatăJo'eăt judttdfktkiuimltoâEea ăoti%îtată««d# Hbgtfaa rofiniSlSf» îi» se ( fefăşoarîi 4rf'^nSfiititul pbdWB»ruîtiîU0ăS)eţil !«»« si » *0 /B-îitMta Credem că e«fte dat'oria%ufattAâeM-,SaS‘ împlinf^cli^p la acel institui, sa-i procure toate rnijloa-3^dedIelveid|»ppeBW cdWsăuăfuăgă acolo unde ’î-e menirea; să ajungă a fi : un centru ştîehţTfTff TTu'fopeăn şî~c> măh- IT. CU» PUPLE? Publicul cititor de cărţi a avut o-cazia să vadă pe coperta lor menţiunea «ediţia IV-a, a Y-a, a X-a, a ? XlV-a şi chiar a XX-a». ,Ce .însemnează aceste ediţii ln^ă, * Mpl un | rea. ştiC E) va ti crezut b|că 9 .aviţie.în^mtieazăjcel pţite de exemplare T)ar nu e toctnaî aşa. Şi dreptulov#dănivomj da un extras din sentinţa tribunalului de Ilfov într’un proces intentat de d. I. L. Caragiale d-luî librar editor Socec feli^ţiff,^ friHiilpr. şUaoa %t • i « mdiiio aa obividK af» aaiş uî TribUDku1 »;avâfMi la radere că jftuyde-pitelţaile ittiăftflffUoB cât ai cliiârndiiiajşiteî rbgatoofiifa defaiijX^rftgialBrifesidtăl tfuimnd «iridieot oă-rn^ Bau fiipkrifiovo]umaţntoflgî •din ediţia II-a şi a Illaaşia^aii oiupu ath nmeqt d4iuviitorgymie ^Cb:su». niumâr tklrenom'#''* de ^ervphtebeldaalscnÂmbat a&petţtan-mt tm&iiiMm». atUţinnmni^i «ykb -Jap itj udt eui • .filauiiţlain '>111 jj-: ton No. 2530 Că priu urmare, faţă cu această constatare do fapt nu se poate susţine că există contrafacere, că nu este dar do loc-, a se aplica legea presei din 1862 şi ca consecinţă cată a se respinge acţiunea ca nefondată. Pentru loeste motive, respinge aeţiu nea, etc. Dacă aceasta se Intîmplă unul scriitor de valoarea d-luî Caragiale, oricine îşî poate închipui ce trebue să fie cu numeroasele ediţii ale scriitorilor mal puţin talentaţi şi cunoscuţi. CAMERA DE COMERCID SI INDUSTRIE IDI3ST IAŞI DARE DE SEAMĂ ASUPRA RAPORTULUI GENERAL PE 1894 Camera de comerciă şi industrie din Iaşi, publică un raport, asupra Bituaţiunel economice a celor 4 judeţe care depinde de ea, anume: Iaşi, Roman, Vaslui M Neamţ. Vom face. după cum am promis, o dare de seamă asupra acestui raport. Criza Raportul constată creşterea incontinuă a crisel. Ca dovadă aduce progreBiunea spăi ■ mântătoare a poliţelor protestate. Căuşele Ţara noastră având o industrie încă născândă aceasta nu poate să ne aducă priu ea însăşi produsele industriale de care a-vem nevoe. In cazai acesta pentru a ni le procura suntem siliţi să dăm ca schimb străinătăţel produsele agriculturel noastre, acestea Insă nefiind căutate a provocat criza agricolă ce durează de 2 ani încoace. Principala cauză este cultura neştiinţifică a so}uluI nostru şi mare concurenţă pe care ne o fac ţerlie transatlantice. Constată apel sărăcia :a care s ajuns ţeranul român, din causă că agricultura ast-fel cum o înţelege dânsul, nu-I poate agonisi, nici macar pâinea de toate zilele. Propune ca in şcoalele săteşti să se facă cursuri complecte de agricultură A-tunci vom avea cultivatori buni, arendaşi, etc. Banea agricoli Vorbind asupra Băncel agricole, raportul constată că a adus foloase reale agricultorilor. Propune însă, micşorarea procentelor. Cererea aceasta o întemeiază pe două motive : 1) ca să poată şi micii agricultori beneficia de avantagele băncii, 2) cheltuielile pentru administraţia Băncel, fiind minime, s’ar putea deci, mieşura procentele. Cnltnra ştiuţifieft. Raportul condamnă sistemul iraţional în care se cultivă azi, pământul. Lipsa de bmţs care se resimte tot-d’a-una în timpul campaniei agricole, cere a-ducerea de maşini. Nimeni însă de cât Statul, n’are pentru moment posibilitatea să dea aceste exemple. Propune înfiinţarea de ferme model in fiecare judeţ, micşorarea taxelor de transport, construcţii de magazii etc. etc. Creştere» vitelor—Vlnicultura De sigur mal logic ar fi fost, dacă puneam titlul: Descreşterea vitelor. In a-dever, constată raportul degenerarea cu dese vârşire a vitelor noastre. In special caii şi rasa bovină, atât de bine reputaţi 0-dată, astă-zl sunt degeneraţi cu totul. Propune aducerea de reproducători din toate rasele m&I bune, ca să se poată înmulţi vitele, atât do necesare unei ţ&rl a-gricole cum este ţara noastră. Anul acesta, spune raportul, producţiu-nea vinurilor a fost slabă şi calitativ şi cantitativ. Căuşele sunt îngheţurile repezi, care a& făcut să degere viţa. Noul Întreprinderi Industriale In cuprinsul circumscripţiunei Camerei 5) «. T. HUZOIAMU RIA din Iaşi, nu s’aă construit de la 1893, de cât o moară de vapori şi o Şfabrică de spirt. Causa pentru care esită in tot-dea-una capitaliştii, când e vorba de noul întreprinderi industriale, este lipBa de material brut în ţară, criza care continuă şi înlocuirea tarifului autonom prin sistemul convenţional. Legea minelor. Raportul discutând, multiplele obiecţiunl ridicate în potriva legel minelor, conchide la necesitatea legel. Spune inşi că ar fi folositor reglementarea orelor de lucru atât în mine cât şi în fabrici, asenienea pro-tecţiunea muncii copiilor. Comercial şi falimentele. Comerciul a suferit mal mult de cât toate, din pricina crizei care continuă. Ne-guţitoril s'afi aprovizionat de mărfuri, ca în timpurilo normale. Oferta înBă fiind minimă, comercianţii aii remas cu mărfurile în magazii, şi de aci nenumăratele poliţe protestate, de care vorbiam la titlul: Criza. Raportul constată un număr considerabil de falimente. Cea mal mare parte frauduloase datorite unor mijlocitori, cari caută să profite de buna credinţă a comercianţilor. Doreşte votarea cât mal în grabă a proiectului modificator al unor articole din codul de comercifi, jprivitor la falimente. Mantele de pietate Constatând că creditele funciare rurale şi urbane, Banca Agricolă, Banca, Naţională, aduc reale avantaje numai marilor proprietari, raportul cere cu insistenţă înfiinţarea unul „Munte de Pietate*; care ar putea Bă aducă foloase bine apreciate, po-pulaţiunel serace, micilor comercianţi şi meseriaşilor. Urtep. ANCHETA DIN ARMENIA Londra, 19 Martie. -- Standard* află din Coustantinopol că poarta a acordat delegaţilor englezi, francezi şi ruşi în comi-siunea de anchetă armeniană autorisaţia de a avea an interpret special.—Dragomanul consulatului frances a fost desemnat pentru aceasta. NEGOCIERILE DE PACE dintre CHINA SI JAPONIA Simonosaki, 19 Martie. — Li Hung-Tehang a sosit, a primit pe bord viaita amploiaţilor ministerului afacerilor străine japonez. A făcut o vizită ministrului afacerilor străine din japonia, era Însoţit de domnu Foste). INFORMÂTIUNI «Românul» de azi are o notiţă prm care declară de neexactă ştirea dată de ziare, în privinţa trecere! proprie-tăţeî ziarului d-luî Carada. Singurul lucru adevărat este, zice «Românul», că mal mulţi liberali sunt dispuşi a lua direcţiunea politică a ziarului, pe care de mult d. V. Rosetti a hotărât s.’o părăsească. Membrii Clubului Radical sunt invitaţT ‘ai lua parte la jntrunirea obişnuită, care se va ţinea azi Miercuri; 8 curent, între orele 4—6 p. m., în localul Clubului din Calea Victoriei No. 76, etajul II. Membri! societăţei prese! se vor |în-truni diseară Mercur! 8 curent; spre a discuta modificarea Statutelor. Ppliţiaj tu urma -cerere! tir,jurilor, (Nuvela originală) le-a aprobat să ia pentru plimbare la şosea, 3 lei în loc de 2, ca până acum. Vicar al Mitropolie! din Capitală a fost numit arhiereul N. Niculescu. D. Gr. G Şuţu, actual inspector administrativ, este numit prefect de Tu-tova, în locul d-lui G. Diamandi, demisionat. La 15 Martie se va ţine la Ministerul de Domenii, a treia licitaţiune pentru arendarea marelui domeniu al Brăilei. Azi se va continua la Cameră discuţia pe articole a budgetului de venituri ale statului. Curtea de apel de Ilfov secţia I,a decis suspendarea execuţiei provisorie a sechestrului judiciar ordonat de trib. Comercial de Ilfov asupra întregeî a-verî a Baronului de Waldberg de pe moşia Caiuţi. DIN ŢĂRILE SUBJUGATE Un proces contra Românilor. — Dtsistarea ministerului public. — Condamnarea ziarul al „Trlbuna“. Cluj, 19 Martie.—Azi a fost înaintea Curţii cu juraţi procesul celor 17 români daţi în judecată pentru că au a-dresat d-luî PopovicI o scrisoare de mulţumire, scrisoare publicată in «Tri-tbuna». Toţi acusaţiî erau presenţl. Procurorul s’a desistat de acusaţla sa după ce a constatat că era prescripţie. Numai redactorul «Tribunei» a fost condamnat la o lună închisoare pentru lipsS de supraveghere a ziarului. *Tribuna> a fost condamnată la per-derea a 300 florini din cauţiunea sa. SPANIA Intrbin colţ retras, în faţa depoului; ma-'şina de serviciu se odihnea şi ea, nemişcată, lăsând să se scnfgă pe •coşul «Su în linişte, un fum negru; iar maşinistul şi fochistul furau amândoi câte-va minute de somn până- la ora destinată spre a se pune din nou în mişcare, Liniştea era general#, tQraşul cu sgomo-telei lui de: tot felul era prâu departe. Nu auziarn nici un zgomot. Gara părea pustie, MS aşdzasem din nou pe banca undele-«usem lângă Miri&m şi mS pierdusem în cugetări. Apoi* de fi făcut Bă mă întorc. Trecui peste cea din urmă treaptă şi mă găsii în sală. Găutal Bă me orientez, c#cl emoţiunea ce mă coprinseBe mă făcuse să pierd şi noţiunea locului, Făşul câţl-va paşi, ajunsei la uşă şi după ce aruncai o privire împrejurul meu, bătui încet. 3a veni sărmi deschidă, mă privi uir moment fără tt. zice nimic, mă apucă de mână 'şi intrai. Eram mut; —- De ce al întârziat? -- Dat acum am auzit, gângănii eu.1 Mi s’a părut.... — Doamnă...» Tt» Nu aşa; zi-ml amica mea, căci sunt amica d-ttale, crsd, după ciim şi d-ta «şti amicul meu* Eram uimit de această primire atât de jciudată. Mă tăsal să cad pe canapea şi ea se aşeză lângă mine. In faţa soaBtra,» pe masă, erafi vre-o câte va cărţi; un aibum imens şi în mijloc lampa* Alături in ştânga era pianul deschis. Mi-era foa te urât; reluă Minam, după câte-va momente, ce bine. ai făcut de 'al venit. Ingăual un răspuns-, apoi. văzând că neliniştea mea mă face ridicol, căutal a vorbi ml liber, Cadix, iP Martie. .— Incrucişătorul „Alphonse* a găsit încrucişătorul „Reine Regente* cufundat aproape de ţerniul djn Conil, la intrarea strâmtoril, Catargul e-şea la suprafaţa apel cu c jumătate de metru. ,,Alphonse“ a plecat din noii cu scufundători şi aparate. Ştirea naufragiului a pricinuit o tris-teţă indescriptibilă. ■---------” — Ce al mal citit? — Astăzi mal nimic, respunse ea, am suferit de migrenă. — Suferiţi de migrenă, întrebai eu cu oare care interes? — îngrozitor, mal cu seamă când mi se urăşte. — Cu toate astea mi bo pare că BunteţI în bună companie... — Ah, foarte mulţumesc, madame Wran-gel, care se pretinde de sjţnge.. Madame Eischer cu păpuşile el... — Şi totuşi, alaltă-seară ?. — ldeia lui Jak. El le invitase pe toate, cât despre mine, te aBigur că mi-era egal să vie sau nu. Apropo, reluă ea, privinţa-mă expresiv, de ce al plecat aşa de grabă ? — Cine eu? — Se înţelege, d-ta. Am să te cert. Frumos e să .mă laşi cu, Panaitescu ? — Şi Bogdan; adăogal eu surizând. — EI da; Bogdan se prăpădise ,de toţ după păpuşa cea mare a Iul Hischer^ iSă-racu de el, cât e di/ simplu. -Eu nu ţni-am închipuit că cine-va să fie atât de prost când e înamorat. La aceste vorbe simţii că sângele mi se urca în obraz; era cât placi şă-I zic: dar eu. Ea înţelese idee» ce-mi trecea prin cap, căci 'ml arunpă din nou 9 uitătură expresivă. Sper că altă dată al să fii mai..,! — Mal cum, Doamnă ? — Ghiceşte. -—Nu ppt. — Bjne, să vorbim de alt-ceva. Vrei să cânt luciano? — Nu ştii cât de mult ’ml place muzica ? — Ce vrei să cânt? www.dacoromanica.ro Bipedul botezat- cu acest nume, e un soiă de Ahasverus modern,, osândit la o veşnică hoinărie. 11 întâlneşti pretutindeni, pe jos, in tramway, în trăsură. Orl-unde se poate afla ceva, «şti sigur că-1 vel vedea, înarmat cu nedespărţita»! carnet,—cu urechea pururi la pîndă—. O, urechea u-nui reporter, aceBt receptacol uimitor, care înregistrează tot aşa de conştiincios, fiecă-riile din întruniri politice şi cele din cafenele, căderea guvernelor şi căderea unul cal de tramcar pe uliţă 1 E o nenorocire să fii, cea ce lumea numeşte „un personagiii însemnat': Fe stradă» la teatru, la birt, reporterul e nedeslipit de urmele tale ca propria’ţl umbră Toate gesturiie-tl sunt spionate, toate mişcările urmărite, cuvintele, ce-n treacăt schimbi cu un cunoscut îţi sunt—aidoma notate.—A dona zi, 10* saă 20 de mii de cititori, ştiu unde al fost, ce al făcut, cunosc calitatea tutunului tăă, culoarea hainelor ce porţi, cât vin bel la masă etc. etc. Dar, cea mal ingenioasă şi mal modernă invenţie a reporterului, e fără ’ndoială, interviewul- Sub pretextul unul interview reporterul te opreşte-n stradă, îţi violează domiciliul, îşi permite orl-ce indiscreţii. Dormi liniştit.—D’odată, sări sperieat în sus. Zăpăcit de spaimă, cauţi o armă în jurul tăfi. Uşa încuiată, a sărit în ţăndări. Prin întunerec distingi nelămurit o umbră. — Ajutor ! Săriţi hoţii 1 O mână viguroasă te-a ţintuit pe paţ şi un glas te-ntreabă politicos: — La ce an v’aţl născut? — ! I.... — Sunteţi însurat, aveţi copil, câţi a-manţl are nevasta Dv. ? — tl.... — Suferiţi de vre-o boală, aveţi vre-un viţifi ascuns, vre-o patimă neştiută de lume ? — 1 !.... Al leşinat.—Desmeticit, prima ta grijă e să înştiinţezi poliţia; dar zăreşti pe colţul mesei o carte de vizită J. Vasilescu de la UrzicenI Reporterul gazetei «Patriotul» Bucureşti Te-al dumerit.—Fuseseşî victima unul.... interview. Namuna. AUSTRIA întrevederea suveranilor.—Ştiri din Egipt.— Viena, 19 Martie.—In faţa ştirilor care se reînoiesc fără încetare, mal cu deosebire în presa franceBă, in privinţa unor întrevederi a suveranilor cu ocasia inaugurării canalului Nord Est, Corespondenţa politică asigură în modul cel mal positiv că nici odată nu a fost vorbă, nici de participarea nici de invitarea împăratului Frantz Ioseph şi a regelui Humbert la serbările de la Kiel. Aceeaşi foaiă află din Gair că se prevede acolo retragerea apropiată a lui Nubar paşa, care ar părăsi afacerile pentru motive de sănătate, iar nici de cum din causa Kedivulul; aceasta a renunţat, la. proiectul de a schimba cabinetul, — Ştiu şi eu, tot ce vel cânta va fi frumos. — Ea se sculă şi’ml aduse vre-o câte-va volume de muzică legate toate în catifea violetă. Deschisei unul la întâmplare şi dădui peste o elegie italiană, care se phiamă Vor- rei morrir. — E prea tristă, zise ea. — Dar şi frumoasă. Se aşeză la jfiano şi începu. Eu remăsel pe canapea şi, cu capui re» zemat pe o mână, ascultai. Eram prevenit în contra pianului; căci: tot ce eşa djn el mi se părea prşa dur, prea metalic. Acela însă, caie ’1 pricepe e capabil să scoată dintr’însul atâtă armonie în cât nici un iustrument nu-1 poate egala. Miriam isprăvise de mult elegia ce alesesem şi din acord fn acord, ea dădjpa acum cuis liber fantasiei. Degetti el se plimbau pe clape cu atâta uşurinţă; în. cât parea că nici nu le atinge. Gu ochii aproape închişi, cu cugetul aiurea, mâiuefe «I păreau că fac una, cu instrumentul. Şi. se pierdea. Rămăsesem pironit şub farmecul muBicql. Nu îndrăspeam să mă mişc. Pianul se releva pehtru mine. N’auzisem pe nimeni bco-ţând atatu duioşie dintr’un instrument- pe care până acum mă obişnuisem u-1 taxa cu cel mal ingrat. Şi nu mal încetă. Mâinile el păreau mişcate de un resort ascunB. In acel moment uitase de sigur că cineva era aci lângă ea. Apoi, încet încet, veni la acordul primai bucăţi şi începu din nou să cânte. Vorrel morrir.. Ultimul acord se Bfârşi in vârful degetelor, care reuniseră lipite ue clape. I E (Va urma) t> CAMERA Şedinţa de la 8 Martie 1895 Şedinţa să deschide la ora 1 şi 55 m. sub preşldenţia d-lul general Mânu. Presenţl 107 deputaţi. Se fac formalităţile obişnuite. Se citesc mal multe petiţiuni, care se trimet la comisiunile respective. D. Preşedinte General Mânu propune că de oare-ce secţiunile III, V şi VII n’afi sfârşit încă cu discuţia legel minelor, cu învoirea guvernului, suspendă şedinţa până (a ora 4. D. Delarrancea In numele minorităţei, roagă Camera a nu admite trecerea In secţiuni, de oare-ce neştiind că discuţia va continua, nu sunt pregătiţi pentru o asemenea discuţie. După -o discuţie la şare iad parte d-nil Fleva, Ţriandafii, şi în urma explicărilor date do dl. General Mânu, care a zis, că nu găseşte nimic neregulat în propunerea ce a făcut. Camera aprobă suspendarea şedinţei până îa ora 4 p. m. S T^IST A.'TTJHj tŞidmţa de la 8 Martie 1895J Şedinţa se deschide sub preşldenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino. Presenţl 70 d-nl senatori. La ordinea zilei votarea din nou a proiectului de lege relativ la acordarea unei pensiuni de lei 60 d-nel Elisabeta Ionescu. Se adoptă. Se pune la vot recunoaşterea d-lul Luca D. Zissu, comerciant din UrzicenI şi se primeşte. Se votează de asemenea recunoaşterea d-lul Ioan Corneanu român din Transilvania. împământenirile d-lor Mihali HagI Marin şi Karl Linke, bb votează fără dis-cuţiune. D. C. Sebastlan ’şl desvoltă interpela rea relativă la adăogarea unei secţiuni la tribunalul Bacău, In acest moment auzii flueratul şefului» de manevră, 'care chiema maşina de reservă. După câte-va momente maşinistul respunse prin fluerul maşinel. Aceasta, însemna că se apropria ora când ' trebuia să plece trenul accelerat. M6 deşteptai din visul în care căzusem şi eu, şi puţin câte pu(in revenii la realitate. Era târziu, aproape de miezul nopţii. Când trecuse 3 ore ? Esirea acum mi se părea periculoasă. ţ)acă aşi fi fost .zărit numai, ar fi fost de ajuns. Era deja un miracol că Jak nu se urcase sus până la a-ceaşcă oră. Dacă s’ar întâmpla să se urce acum. Dacă m’ar 4 văzut nevasta şefului, ap fi strigat ;ât «-ap fi luat gura, de.! jji ar fi dorit din tot sufletul să facă şi, ea o leacă de amor fie chiar platonic cu cineva..: mal aşa. Toate aceste idei strebătură prin mintea mea cu iuţeala fulgerului, şi cu cât timpul trecea cu atât situuţia iul devenea mal difi.cilfi. Ea încetase cu pianul de câte-ve momente şi nu schimbasem încă nici o vorbă, Ihtruu moment dat, ambiFne' pomenirăm uitându-'ne1. unul la altul, înt'jre-* băndu-ne aceea ce de digur amândoi cugetam. „MS duc", ingăual eă, căutând să-mj fac curagiu. Ea nu respunse nimic de o cam dată, apoi se Bculă şi se apropia de min’e. — La revedere. ,— Da; la revedere. Şţ vrusel să plec. — Aşteaptă, zise ea, apucăndu-mS de-mâinile amândouă, la revedere, şi mS strânse cu tărie. 9 MARTIE 1895 <«1 ■ . • Ţntreermimm'imit LUPTA No. 2530 mmm După ce arată greutăţile prin care trec împricinaţii din causa aglomerărel' de lucrări la o singură secţie, conchide rugând pe d. ministru de justiţie, să ia măsuri pentru îndreptarea râului. D. Ministru de Justiţie esplică motivul care face imposibilă realisarea propu-nerel d-lul SebaBtian. Arată că mal Bunt oraşe importante in modul acesta -şi pentru moment nu se poate tace nimic pentru ele. De o cam dată vor prevede un nou post de judecător la acel tribunal. D- Sebastian se declară satisfăcut. D. General Lahovary dă citire proiectului de lege relativ la serviciul de Stat Major. Astă-zl trebuia să se dea de secţia I a Curţel de Apel din Bucureşti, hotărârea in procesul milioanelor. La ora 5 Curtea delibera încă. DIN CAMERA FRANCEZA Imposarea bunurilor clericale Paris, 19 Martie-— Camera a adoptat articolele budgetului relativ la impositul asupra bunurilor clerului. A scutii de ori-ce taxa congregaţia-nile, care se vor aevota numai binefacerea, dar a sporit, cu toate observaţiile d-lul Ribot, taxa pentru cori-gregaţiunile ne autorisate. REVOLUŢIUNEA DIN CUBA Oraşul Huşi va contracta două împrumuturi : unul de 540,000 lei şi altul de 130,000 lei, spre a servi la construirea stradelor şi la clădirea unul Spital- In acest scop, proiectul de lege, pentru autorizarea zisului oraş de a contracta acele împrumuturi, va fi depus zilele acestea pe biuroul Camerei. Budgetele judeţelor Ialomiţa şi Ro-manaţi aii fost aprobate. New-York 19 Martie.— După depeşele din Havana, un încrucişător spaniol a întâlnit la 18 Martie un vapor care a înălţat pavilionul englez; încrucişâtorul pare că nu a recunoscut pavilionul, a tras două focuri de tun pentru a opri acest vapor, care era fără îndoială „Alianţa". Se zice la Havana că „Alianţa" avea pe bord 24,000 de puşti şi că a debarcat nişte călători la Cuba. DIN CAMERA COMUNELOR Aseară a fost o serată la clubul 0-fiţerilor de rezervă, la care a a stat şi Prinţul Ferdinand. Peste câte-va zile, în 15 (27) Martie a. c., vor eşi din închisoarea de stat de la Vaţ doi dintre întemniţaţii noştri, domnii: Nicolae Cristea şi Dio-nisie Roman, cari amândoi au fost condamnaţi în procesul Memorandului la câte opt luni închisoare, Dânşii au intrat in temniţa de la Vaţ în 27 Iu ie 1894, prin urmare în ziua de 27 Martie s. n. 1895 îşi vor împlini pedeapsa şi vor trebui să fie liberaţi. Academia în unanimitate aderă la propunerea d-lor Ureche şi Ionescu. In public era şi cunoscutul filo român d. Roberto Fava. La ora 1 şl 40 domnu Olănescu, membru conrespondent al Academiei, având cuvântul, citeşte un dialog satiric contra moravurilor noastre." | Cele două persoane din dialog, sunt : Dinu în etate de 40 aul Dan în vîrBtă de 45 ani. Dialogul începe prin o discuţie asupra unul volum de poesil apărut de curând şi despre care una dintre cele două persoane, se pronunţase fără a’l citi. Din discuţie în discuţie, critică teatrul, actorii, pretinşii savanţi, oamenii de litere etc. etc. Dialogul se isprăveşte prin căderea de acord a lui Din şi Dan, că numai egois mul, este pricina relelor noastre moravuri. La 2 şi 10, domnu Olănescu isprăvind citirea, a fost mult aplaudat de academi-ciani. In urmă, şedinţa publică se ridică. U. Rep. DIN CAMERA BELGIAN. ------ 1 Bruxelles 19 Martie. — D-nul Lorand a cerut ministrului afacerilor streine ex-plicaţiuul asupra incidentului diplomatic dintre Venezuela şi Belgia şi asupra uită rel de a reînoi tractatul de comerţ cu Grecia. Ministrul a declarat că incidentul era Procesul lai Mărnnţelu Procesul lui Mârunţelu şi alţii, pentru tâlhăriile şi crimele săvârşită în judeţele Dolj şi Gorj, ce era S? I exagerat; negocierile se întăresc între cele se iudice de Curtea cu iuratî în zi- două ţâri, din care r. cernit. t„ curând lele de 8, 9 şi io Martie, s’a amâ- I 0 nat pentru 22, 23 şi 24 a lune! curente, lipsind cel mal principali dintre martprl. I:\TAMPLAHI DIN CAPITALA Londra 19 Martie.— Camera comunelor a votat creditul suplimentar de 29,000 livre pentru pypru, cu 246 contra 29 voturi. Cu această ocazie d-nul Harcourt a calificat de foarte nenorocită convenţiu-nea care obligă Anglia ca să plătească a-nual Turciei 90,000 de livre din veniturile insulei. Acest tribut nu trebue ca să fie convertit printr’un împrumut. Oratorul neagă a fi propus vre-o dată oa să se înapoieze insula Cypru Turciei; ar regreţi dacă ar trebui să propue ca să se dea ceva Turciei, (aplauze). Ultime Informaţii Guvernul -englez a refuzat să extrădeze pe escrocul Kirschen, sub pretext, că dânsul nu este naţional român. Greva sticlarilor O telegramă vesteşte că ziarele prevăd o grevă generală, cu Începere^ de la 1 Aprilie, a lucrătorilor sticlari aî băsinulul din Charleroi. Grevă de lucrători O telegramă anunţă, că o grevă de ţesători a isbucnit la Verviers, Belgia. Numărul greviştilor este 350. Ordinea n’a fost turburată. Gausele sunt scăderile de salarii. *. In şedinţa de astă-zl a Sinodului s’a discutat şi votat proectul relativ la modificarea costumelor preoţesc!. Potcapiul a fost desfiinţat şi înlocuit cu pălărie. Raportor a fost episcopul de Rîm-Vâlcea. Hoţi de cj»I In seara de 4 — 5 Martie s’a furat 7 cal de la d. loan Titel din comuna Lupsanî, jud. Ialomiţa. IloţiI aii fost prinşi- EI sunt în număr de 4 şi aveau de gasdă îh Bucureşti un cârciumar G. Petrescu din Calea Rahovel No. 181. La dânsul s’au găsit 2 cal de furat. Cei 4 arestaţi se numesc : Iordan loan la care s’a găsit 3 cal, fratele seu Nicolae dezertor din armată, Stoica Dorobanţu şi Drag nea Ion. Cercetările urmează- Hoţ prins. S’a condus secţiei 27 Al. Dănesou, din calea Plevnel No. 114, 'că a furat una tava de plumb de la fabrica de bere a domnului Bragadiru. Bietul Dănescui... El ar da tava poliţiei cu toată plăcerea să scape de belea, căci are presimţirea că se va întâmpla contrariul: II va da tava.-., poliţia * Dispărută. S’a condus secţibl 19, Smaranda Constantin, din şoseaua GrozeveştI No. 14, c& a dispărut din serviciul domnului Angliei Du-mi trescu din strada Fântânei No. 32 cu suma de lei 4 ce-1 încredinţase pentru târ guell. Gât a mal umblat Coana Smaranda să caute hala ... Atâta întârziere a făcut să o creadă dispărută. In fine a găsit-o... La secţia 19 se află hala, unde coana Smaranda face târ guell.... de scăpare (.... tic actual; probabil efi mal mulţi şefi de misiune vor fi deplasaţi. „Post" se exprimă în acelaşi senB. Petersburg 19 Martie.—„Novoje Vre-mia“ şi „Gajdaninl* exprimă părerea de răă în privinţa rettagerel ambasadorului Werder, a cărui misiune principală era de a întreţine relaţiun! amicale între Rusia şi Germania. In Rusia el a fost înţeles şi 86 apreciază caracterul şeii onest şi vederile sale privitoare la raporturile dintre puteri. Petersburg, 19 Martie. — In urma raporturilor guvernatorilor din Astrakham şi Kerson care zic efi populaţiunile se arată din ce în ce mal dişpuse să trimeaţă copil la şcoală, ţarul a declarat că trebue să se vie în ajutorul populaţiunel în această chestiune importantă. „Ziarul Comerţului" anunţi, că comisiu-nea ministerului comunicaţiunilor a decis în mod definitiv construirea drumurilor de fer, pe o cale largă, de la Iaroslav la Ry-binsk şi de la Nerechta ia Sereda. v Berlin, 19 Martie.—Preşedintele Reichstagului a adresat tutulor partidelor invitaţia de a asista la serbările de la 25 Mariie la Friedrichsrube. Comisiunea proectulul privitor la resvră-tirile revoluţionare a amânat şedinţa de mâine la 27.—împăratul a făcut la şedinţa consiliului de Stat, elogiul reposatulul Schole Meralst; a exprimat în termeni călduroşl durerea sa pentru perderea unul om de aşa mare merit. Copenhaga, 19 Mtrtie.—„Agenţia Ri-tzau* anunţă că Danemarka a primit invitaţia la serbările din Kiel. Munich, 19 Martie.—D. d’Osten Saaken, ministrul Rusiei, a sosit Oldenburg, 19 Martie. — In urma ruperii unul zăgaz s’att produs noul inunda-ţiunl între Kapuvar şi Vittuged. La Hage (Haga), 19 Martie. — Regina regentă are de gând să remită în persoană, la finele lunel Iunie, decoraţiunile, ofiţerilor şi soldaţilor expediţiunel din Lombok. Regina şi regina-regentă vor merge pe la jumătatea lui Aprilie In Englitera pentru a petrece acolo vr’o 15 zile. D-p. Zeiigher M A M O Ş S’a mutat Str. Carol, 15 ConsultaţiunI pentru boale interne şi sifilitice de la 2—4 p. m. DR H E P I T E S Medic-şef şi profila Institutul Maternitatea s’a mutat strada Română No. 152 Cabinet de consultaţiunl pentru faceri, boale de femei, copil şi sifilitice. De la orele 1 jum. până la 3 p. m. ’ De Vânzare O Maşirtâ de Tipografie format No. 10 sistem Germau, iu condiţiunl foarte avantajoase. A se adresata d. Iosef Schwarz & Co-Bucureştl, Pasafeiul Macca. Secolul nostru fecund în descoperiri medicale, printre cele mai recente ziarele ştiinţifice semnalează fericita descoperire cu care d. Chapoteaut dotează terapeutica, inlocuind uleiul de ficat de morun indigest şi dispărut prin principiul seu activ, Moruholul, care represintă de 25 de ori greutatea sa. Se oferă bolnavilor sub formă dş| capsule mici rotunde şi solubile care se înghit cu uşurinţă, nu provoacă nici vărsături, nici greaţă, suprimă tuşea, stimulează pofta de mâncare şi face să se simţă repede acţiunea 1% reconstituantă. deTnchiriat [dependinţele lor, compuse din 4 saloane, un antret prin cipal şi 2 camere cu sala lor şi bucătărie; cu grădină şi puţ în curte, situate pe Bu-evardul Ferdinand No. 99, Proprietatea d-lul C. Ionescu (Dinicu).—Doritorii se vor adresa la proprietar Strada Buciumul 36. BURSA DE BUCURESCI Cursul de la (8) 30 Martie 1895 50/„ Renta r. p.. 102*/* 5*>/o Renta am. 1003/* 59/o „ (92-93) 993A 50/o „ am. . . . 993/4 6»/o Oblig. rur. .103 Pensiuni........285 50/o Obl. c. Buc. 953/4 5'J/o „ (1890) . 963/r 6O/0 Fonc, rur • . 9*r/s 50/0 „ urb. 102»/* 5“/o „ „ • • 901/8 5o/o , • Ia?181 6% Obl. bazalt . 98 Banca Naţ.........1530 Ac(. B. Agricole . 150 Dacia-Kom&nia. . 3S3»/„ Naţionala...........405 Patria .............115 Construcţii . . 1*7 SCHIMB Londra . 25.35.32i/, Paria. 100.45.35 Viena . . 206.053/4 Berlin . . 128.95.85 Belgia . 99.65 Scont B. &. 8 Avans „ v. ^ „ C. dep. ?i/« De închiriat tâ'ZSZt:. 133 din Btr. Stirbey Yodâ, compuse din 4 camere pentru stăpân, trei dependinţe pe galerie, pivniţă spaţioasă pe bolta de zid şi o altă pivniţă pentru conserve, magazie, bucătărie şi şopron, având şi apa în curte. Intormaţiunl la d. loan S. Rădulescu. str. Stirbey-Vodă 180 safi la d. doctor Drăgu-iănescu, ştr. Sf. Spiridon, 2. (Icoana). B i bMografie Regele a lucrat azi dimineaţă la orele 10 cu d. Lascar Catargiu, Preşedintele Consiliului de miniştrii. D-nu Cănuţă Ionescu, a fost confirmat in funcţiunea de primar al oraşului Urlaţi iar d. Tase Atanasiu, în cea de ajutor primarului. Consiliul judeţului Neamţu, este convocat, pentru ziua de 5 Aprilie, a. c., in sesiune extraordinară spre a se ocupa cu mai multe cestiunl importante S’a aprobat Regulamentul peniru construcţium şi alinieri de strade din oraşul Călăraşi. Au apărut Poiesiî, un volum de a-proape 300 pagini de talentatul poiet Gheorghe din Moldova, (Gheorghe Chernbach). Preţul 3 lei. Aseară s’a ţinut la Facultatea de drept examenele anului III, prima serie. Au, reuşit d pil Altang u Constau n, Dancovici Alex.-, Chiriachide, Ripeaiiu, Teodorgsau, Oromolu G., RadovicI C., Dobrescu, Mavrodin şi Priboianu. Din aceştia s’a distins d. Altangiu, care a fost felicitat pentru răspunsurile sale clare, care denotau o aprofundare,a materiei de expus. Reprpsentaţiunea anunţată de artistul Hagiescţi, cu frumoasa comedie «33,333 de trpircu şi «Jean-Marie». Se amână pe .ziua dg Sâmbăţji, 18 curent In Teatrul Orţeu, care fiind din nou aranjai- şi decorat, presintă toate con-diţiunile unei săli de spectacol. Confratele nostru Ilussar, al cărui decret de<;expufsarp a fOst revocat, a fost oprit la graniţă, pe -când voeafsâ intre in ţară, din causa câ n’avea paşaport. IX Hussar a telegrafiat d-lul Miile, care a făcut (demersuri pe lângă autorităţi spre a i se permite trecerea frontierei Accidente Arsă Zilele trecute Voica Tahnrcă, diu comuna Filiu, judeţul Brăila, cum sta la vatră pre-gătindu-şl de ale mâuc&rel, a apucat’o boala epilipsel, de care Buferea de multă vreme, şi nefiind nimeni prin prejuru-I ca să-I dea ajutor, s’a prăvălit tocmai pe foc. In-tr’o stare desperată nenorocită femee a fost transportată la spitalul din Vizir, unde după o suferinţă de câte-va zile a încetat din viaţă. * Călcat de tren Duminecă trecută s’a întâmplat un acei dent nenorocit în gara GrigoreştI. Nicolae Rădulescu care se dăduse jos din trenul ce sosise de la R.-Sărat, vroind Bă 8e reurce in vagon, tocmai în momentul când maşina 8e pusese în mişcare, a alunecat după scara şi căzând jos a fost apucat sub rotele trenului, şi a fost imediat ucis. DIN REICHSTAGUL GERMAN Berlin, 19 Martie.—Reichstagul a continuat discuţia bugetului coloniilor. A adoptat capitolul privitor la Africa o-rientală.—In timpul deBbaterilor guvernul a apărat în mod călduros pe funcţionarii acestei colonii în contra acusărilor formulate de mal mulţi oratori. DE LA AC4DEM1E Şedinţa de la 8 Martie La Ora 1 şi jumătate Be deschide şedinţa, sub preşedinţia d-lul V. A. Ureche. Se aprobă sumarul şedinţei precedente, sumar cetit de d. A. Sturdza. D. V. A. Areche luând cuvântul, anunţă Academiei, încetarea din vieaţă a istoricului italiap Traiom 'Ces_g.no Cântu, rugând Bă .se trimită familiei o adresă de condoleanţă. D. N. Ionescu, face pe scu,rt biografia istoricului italian, spune că aces.ta şl-a în ceput cariera literară în 1828, a fost profesor în Milan şl* a scris cu multă dragoste de români, în cartea Ba U secolo nosfro. Roagă asemenea Academia Bă trimită condoleanţe familiei, care—zise d. Ionescu este Întreaga lume literară din Italia. NOUTĂŢI MUSICALE In editura magasinulul de musică Const. Gebauer au apărut următoarele compo-siţiunl musicale. Gavotă pentru piano. de Const. Di-mitrescu, dirigentele orchestrei teatrului naţional. Preţul 1 leu 50. Nu te ’ntrista, Polca-Mazurka de Gheorghe A. Dinicu, foârie dansantă. Preţul 1 leu. Te chiamâ,, romanţă, pentru voce şi piano, cuvinte de A. C. Cuza, musiea de q. N. Roui. Preţul 1 leu 50. Clin IERUL SEREI Amintiri din Italia.—Este titlul unul volum de peste 250 pagini apărut In e-ditura librăriei H. SteinDerg şi care conţine mal multe bucăţi literare ale cunoscutului scriitor d. N. Iorga. Pentru voluntari.—Vre-o 700 de studenţi universitari din Viena au ţinut zilele acestea o adunare, sub presidiul rectorului Dr. Miiller, în care aii hotărât să ceară ştergerea, sad schimbarea paragrafului 25 al legel militare, prin care se prevede eventual un al doilea an de serviciu pentru voluntari. Prin măsura aceasta li se pun studenţilor universitari pedecî aproape neîuvingile întru continuarea studielor. Rectorul universitar a declarat, că cererea tinerilor studenţi o va înainta însuşi ia persoană preşedintelui camerei şi ministrului de rezboiii. Taxe noul.—Oraşul Vaslui este autorizat a mal înfiinţa şi alte taxe, după legea maximului, peste cele existente. Reduceri de taxe- — Comuna urbană Chîlia din judeţul Tulcea este autorizată a reduce şi suprima unele .din taxele ce percepe actualmente dupe legea maximului. A apărut= DE FOCUL BIRULUI (Mort f&rfi luminare) Dramă în 3 acte de IOAN C. BACALBASA Preşul 9 lei TELEGRAME Paleryno 19 Martie.—D-nul di Rudini a rostit uzi un discurs politic în care a insistat mal cu deosebire asupra necesităţel de a observa cu striţtpţă statutul, care trebue să fie nu -numai un pact între popor şi monarchie,, m şi garanţia lor mutuală, Berlin 19 Martio — „National Zeituug zice că retragerea d-lul de Werder, ambasadorul Germaniei lu Petersburg, va aduce după sine o mişcare îu personalul diplpma- iPETIRECERI TEATRUL NAŢIONAL Joi se va da la Teatrul Naţional în beneficiul talentatului artist domnu Ion Petreacă frumoasa comedie Chiriaşii lui Blondeau, tradusă diu franţuzeşte de d-nu D. Stăncescu. Nu ne îndoim că publicul se va grăbi să asiste la această representaţin pentru a da o dovadă că ştie să apreciere pe artistul de mare talent, d. I Petrescu. La 24 Martie se va da în sala Teatrului Naţional un bal, pentru acoperirea cheltuielilor expoziţiuuel cooperatorilor, care s a ţinut în lunile trecute în CiBmigiu. Balul va fi pus sub patronagiul Principelui Ferdinand şi a Principesei Maria. PALATUL ATENEULUI Sâmbătă 11 Martie 1895 Al Il-lea concert de musică de cameră, dat de (f-nil Riera (piano), Lewinger (vioara), Dinicu (violoncel), profesori al conservatorului, cu concursul Domnului I. Si-bianu (Viola). PROGRAM; 1. Rubinstein. Trio Si bemol maj, 2. a) Paganini-Schuman. Caprice b) Liszt. Cbant d’amour cj Chopin. Etude. a) „ Mazurca e) „ Poionaise 3. Drahma. Quarttet cu piano. Sol minor. TEATRUL NATIONAL Mercurl, 8 Martie ,0 Noapte în ărenada\^\ Cântecul lui Fortunţo, operete. TEATRUL LIRIC Les Vivacitis e vîiiijare la Sditor, strada Ddrnnoi 16, j; Hj şi la principalele Librării din Capitală. Shseshseseshhp Sarea purgativă de BUţăteşti analizată de d dr. !n chimie Bernarth şi aprobată de Consiliul sanitar superior, găsindu-se analogă cu sărurile streine, Carls-Bad, Mariend-Bad şi Vichy.,..,.. Iu dosă de 80—-40 grame, este cel mal ehei-ce ca purgativ. De asemenea este foarte folositoare contra boalelor chronice de stomach, ficat, fntestinte şi ră-nichl, Înlătură conatipaţiilor rebele şi disposiţiile la ingrăşare. Sarea minerală pentru băl, se Întrebuinţează in băl generale, locale şi iujecţiunl contra tuturor boalelor chronice de femet, » Poalele scrofuloaac şi rheumat.omale. Depositul general al acestor sărttrl este la Piatra N. iar in detaliu ’l» ori ce farmacie şi drogherie principală. Dr. Qantemir Filip I, Gesticone Advocat Diu Bul. Elisabeta 66, s’a mbtat, de la 26 Ootombrie 1884, tot în Bulevardul Elisabeta, colţu calea Plevnel, spre cbeid \a rond. www.dacoromamca.ro jff HilaaiU io! h ^ A?1. rTI':,H rşaif/DuS rrtb loqA nf> r-i^iD *j. J5 -r- Bf Ejcelmans Q-rfofâ.-fef I?Sr I 1* aiauft sriuî olaiima Lunii*! n »ai;:*iJaî « j ~*3 ‘ Avem onoarea a idee tunoBcat ^ooro,: Public, că ipp>|Jângă>ftf rţia de ţigatfămi Dorobanţul ştaLea derulare» Cb%rtou-lcs, punem Iw’vftnzare h&rlra;de ţigară ţiMolivhq oias - TufUI,t) nuSdcâTdamnă şi Iarnă i atiiv&itfte în confecţionate pentru ln^bftnbaţî>,1)Pi4e^ Wfocwpiii ahsw iov *i«b mm iopossedâm deja «in fabrioaţitrilfeilf rt- «M mJiiBP» propriâdin UuM^t3] * .T® Ii 0’)i.ii(. »q\‘*)Î89rw olslis j 3r™[ t)e remarSaf: - 'SIBW"«“ 8I1KMTO cita#!} >.q is. =: noaiaJd j . ■ episod dim mbelnb franco-Kerg»»nr Jl dăa Jtnnhbh n In-nl Jir--ii. ai n' —xare .xeprediiftft un (O i> mrw>!'■<*! î<^ fW"«r / SpEmlmi/ f“a< mator* &£- şi ^,1^e8 ddralfftres .Gartodches.. . , -------r Toate' aomifilţilfc Ştîltfţfîfict*>Jţatft^b străinătate aii re- ţigară Dor-'o i{ul, ob ăfei^ăwjd4 î n ’■ •> mo tona as-mbwq mint FRAGII BRA! tins tolivBiiJod ăieîn t»B ea uo+awoi% tio elidiilos iş obnuioi ioiai slneqsolpb ărmoi WA I iih £3JiuD jb ■SţdJuiJjRfify * *«)nailA« io hh«v«H «I soi] «fitMb* 4iy;M-.fctrfiSa d«b Matei#»ţ a*»S j Hrj fortul . s i? {CViă-ă-visimuMiAtetcful de Inteme- rnib fltqbniiq tern foo bnizqil ^.um 1 r~ ~t -------- ! Singurul dejoslt genertf prfntfa Jfcoaţe nfflt&Jreit ^elinl^ae, preeam : Tahut^ Table şi Rondele -dtvOatîtoiiîC ^ I I___ . ^ • v . . ■»£■ , . | « i >t'M j *8 ‘Undai! jjIl ifldhl ieooA Jelui I m .c»-1 «uaoaiw iwmn. o,- -40000; 40000, 400bQy> 40000, 40000. CU ABURI ŞI VfeteiAVbii’RE • iONS JkaGtoueWHSMfifiUGH, JRELU! TO€ERATOARE, ‘.STABILE, \XAZANE, etc. VP» ?Ti=J-300 | -oq bdsioiMfO .18 «I ab oK o» elesao TOJilv |> nlb_ aqatoo ,ăbcY-Ţ9fl|. <^p Qpb hil roâq’(S1s fa«oi#Aq*Wn»l9 " ■im intuaq J^iurlq SJIaoI * iş ohătă't '«(ilj QjiJtfiunot«I i. tut<- ^tr 5 «Sp i-4'ji8 ; flkEAWft 3» ,"I ţIMll|£fl o)R9 IJII illi itOll li1 4e bţ ja.briea ţea ip^jf mare din Englitera fondată la 1703 JOH$! 7ULLS, SON & Glasgaw U IM 1 bsxîom'i oenascu J iKlU'l Ifelî li • 1 moft ă'Jii ( qJioo olt I.UUI SUljifKi j* U8 49 li ii moieum îJ e»î «louil w l3l V ItttrttH CHICAGO «Inele 9 4 .JfcJloO 1 Copaivat de Sodărialol şi Santâl joi I _______l --ivica. viSnHâcarea să fie ■ >pedd. complectă şi făta de ă ’deracgerf I ast-fel « ddiVlife tbturor persoa- nelor cHkr celbr mia ,d^ile.' «» ' .\ce^t nod iue'dicăifient .rjuaecg “în dcur*î.'tîmuJioaiplkct şl radical.»scuttorl1 it) kbf şl Vechi atâirlr,‘bărbaţi cât la fbulei precum Blenorea, boala albă etc. Preţul unei cutii 4 lol. & A ^ -i* Asoelatocu acestea^apsule se recgmandă:^a tfcictids: JSHkfbUma’i Pceuil feMtAiWl iJecom ^En^cia jftt Tlareana de oţelu Mihall Stoenescu, strada sramKkxnMm fnim^ luiafumIll^ âtb ţară'i In Iprovlmtn^ unde- aceste ţyftrieate^p^i^Lpeiifî “*** ^.idP'feanA ^ #b,irvo SFOARA AMERICANAACfeEASI FABRICII.SfOARA AMERICAN »q -^eiaaiqA m jnol M .b lotihoe THlula \« baUfctfWR}* i g,fce JWr!«^îWrulfPi ngjpju^re f b'Şffii na» ţarffi Iu tpnormei» unde aceste kS î expediază .imemat contra unul mandat poştal; Să se. fc?'io j însoţeşte fie-care cutie-şi-flacon. X- Tk li^snmia Kiiiloinl ) trai ui .neij .1 8uq fi *r tul» biuttubi&l > vi n i .noThoten ro ri^ReLYRm7^Wîs^fji,jdn«] te pi itelrfr'fcWl aălrbBtloiro L—sS^.ibducea«oplllp*i,l»l»*Khjo*U £ afe-S»?-*: bT —JJmtetirwei'" “ 0t fonim'' SOCIETATE ROMANA Dg, ŞI UF KKiMldllRdtliK IW »™rRWţjrJ A : Capital |sociaf( »6r»U L.. UB ălLIOli 1y*r SEDIUL SOCIETĂţEii .BUiCiUREŞ11R^jî^§j(^ÂNo, JţrJ' IU £ ,1 "Ţ3SJ1 ---jr d—■* ta iioseioiq ,(iaaaokiiri noluiO ,.i ox ,.3„r„ j hM|. .' . M® .1 lnlumuotl Jiistuaai'i » (1«1utdîaJ A). Br nşn asigurărilor asupra wieţcl ^ [0iV; J Asigurări [pentru caz djp^ lUOSjrtdii '® °bi,i .fliaJaaidoa .1 ; M/.flOOh I “ ’S. Penţru caz de—moarte şi^de Tlată (asigurări mixte «1 sem|^ mlxfC, 'vf ,:7 *»ii«>nic j syiqaQ .aaraadsB-inlusgxrl (n j uni» 8 vien^k dlM WpTA-.Tldjlîf® cn P*odus garantâtşi paWtieipare bi- oăştlgw'; f.aH-liusîtnW l)«ii -*hh . .suuiA .uiqodO (o i reirfru zestre cu+»curla*e"de plată a preiulilorilupă mpar^b La ukllulcldl. b,U JS'*ns«a,« *0 _ , , A, * I loiliai log .ocsiq «a Jaimiip B) Rra^ss^ atilvr^Hor fin oontra accidentelor al» i *® l x:I Imn; * js'fe iînii'iq ,Ifl îuliiiin alunaxijj MAT aoo e logaladoioH- .silizM (U fulraâ DE —WP‘‘“h ITJ..A Q1 li ^ oiJoanl f«i wJWUiâj I'bjsu xn toisq* « :vr JlBtJOI ceiaua 'HSIHOPOfl>T»p»r«t UWill . be 'OOULjl combinat «ni *■-<. dlfripllătelor an" Bolnavi cele f » mai marf* servicii vindecând tngTirgiUrCiPVrf aanflloniiori fiAtuldbc Raohifif-•“** f’^taltate«,şiuwlil|qş,^|(grgj|i|r|pţ||:{r mmm m* un flaldlflut, dar estrţriurrjepuratlv eaergio. ăuad *8 ftif WMNTO; befl « stlfloa ut xtaoioa ST1----- iinjuiodh*! iş ni.oiv hoi«TO qJuui lem uijnaJIA .fj amJm!' •i/anwqaKi inJiwq .1 •o-iq» o «nlonvb 'tn .awqxa al'» 1 -aii-iii ah nin)u urm oibemoo mnoinuii •jrl aN.lj/! . de" Ia jBsrifilda. dn»b ^ S |>. ni. DiiminM ^%ă*bătorite de ladl rrtUf Leyendec •' qr- BHOUrefti 1% 47^/5^ ?/. vRQPQLEO -i Noi 45w nit .ciasEomânla) ni) fu x ji xwi<*o»rti ‘duyimi i i, uii i . vi (ojnb UtlSOă «io IW. UOJ ^ Păntru umysîtibrt şl ^riici graUă St | | ■<' ' 'FV - wT1ji9bisW iţii liii-b niipiin iu «au '•lliTiuiiI f>f| î^4iq..'i' " 103 *JlifltoL*tupgb#»A ____L ’GunyJ -b o|iAx ‘nsa ,1‘jJJioisî s^uasW | --------------- ---------------BSarUT-.fTPdiil.rig'f II PHgjgjgi—"uJmiw| X 'ihixv Tipografia g,LuptaM|finA/hj Lafteda, Şti?afilfto^Jslri(tiL iftnJâA |lo* “n ^utMer‘T mjI dwm/u ia» www.dacoromanica.ro