ANUL XII.—No. 2526 EDIŢIA A DOUA SA.MBAT\, 4 MARTIE 1895 ABOBAHEhTE 1 IN ŢARĂ On an 10 U* Şe&ne luni . .... 20 „ Trei luni......................................10 , Pentru învăţători pe an an.....................80 IN STREIN &TATE n an..............•........................60 Şeate luni ....................................25 Trei lnnl....................................... Număru! 15 Bani ABUBCIURI i P# pagina III, 80 litara, oorp 7 ... 1 leii lîti m „ IV „ ,, • . S® bxiiî Hai» Imerţe ţi reclam* , „ .... 2 lei lini» Pentru nunnoluil s ae adrea»: LA Adwsisifimfraaţi» Zji©r*MSs*î Un numâr voshiâ 50 bani REDACŢIUNEA : CALEA TliTUlIIKi Mo. PO, GTAOIVL -I.«. ORGAN DEMOCRAT-RAD1CAL ADMINISTRAŢI UN EA : STRADA SFANTIJ IONICA No. 11. Administraţia noastră. Lucrurile nouT. Tramwayul electric. Legea instrucţiei. Mişcarea economică în Germania. Ce se petrece în „China. Monometalism şi bimetallsm. Academia Română. Miriam (Nuvelă). Este incontestabil că s’au făcut îmbunătăţiri reale în multe din serviciile publice de la noi, dar cu administraţia stăm tot aşa de r£Q ca şi aciim treî-zecî de ani! Aşa cum este organizată administraţia noastră ea nu poate răspunde la principalul scop pentru care este creată : prevenirea crimelor şi delictelor. Dacă nu avem de înregistrat mal multe crime şi delicte aceaşta nu o datorăm de loc vigilenţei administraţiuneî, ci?itemperamentului blajin al poporului. Am văzut că de câte ori s’ail găsit câţl-va tâlhari energici ei au prădat în bună voe şi ca în Turcia terorizau populaţia fără ca administraţia să’l poată împedica de a comite crimele ce proectau. ■ Faptele petrecute cu Zdreiea şi Mărunţelu, în chiar capitala ţărel, pot forma subiectul unor basme, atât de grozavă a fost incapacitatea administraţiei. Ajunsese poporul să creeze . legende în jurul acestor tâlhari, legende cari transformau pe bandiţi în în oameni cari stau în directă legătură cu dracu, în oameni invulnerabili, mal presus de puterile omeneşti. A simţit toată lumea cât de ri-diculă a fost purtarea poliţiei şi chiar' conducătorii Ministerului de interne s’au gândit că trebue să dea o nouă organizare prefecturel poliţiei capitalei. Ni s’a spus de multe ori că s’aQ făcut studii serioase în această privinţă, dar pînă astă-zl nu vedem nimic şi poliţia este tot în starea de mal înainte. De câtă-va vreme poliţia noastră se ocupă numai cu adunat oamenii muncitori pentru a-I expulsa. Am mal protestat şi zilele trecute, în contra chipului în care se fac aceste expulzări şi ne vedem nevoiţi să revenim de oare-ce ele nu an încetat de loc. Nu este destul ca un om să nu aibă, la un moment dat, ce munci, pentru ca să fie taxat de vagabond şi ca atare asvârlit peste graniţă. Ştirb că ÎI convine poliţiei să dea afară din ţară pe toţi oamenii săraci şi cari din cauza sărăciei ar putea mal lesne să fie tentaţi ca să comită un delict. Dar această cale nu e de loc dreapta. Poliţisţ din Capitală mal ales, are destule mijloace, un personal în de ajuns de numeros, pentru ca să poată supraveghea de aproape pe un indi vid şi numai atunci când el a fost prins că încearcă Să comită un delict saG o crimă, să se atingă de el. Trecem printr’un timp de criză, cele mal multe afaceri stagnează, e deci natural ca o mulţime de oameni să fie fără de lucru. Dar ce însemnează aceasta ? Poate un om cu judecata sănătoasă să facă responsabil de această stagnare pe bieţii muncitori ? Dar, ce, el n’ar prefera mal bine să muncească şi să aibă cu ce trăi, de cât să stea roată ziua cu mâinile în şolduri şi să nu ştie ce au ,să mănânce şi unde aG să doarmă ? mal nedrepte critici şi la opoziţii din partea administraţiilor de telegrafe. Avantagiile tramwaynlnl electric Pretutindeni însă publicai ă terminat prin a da cea mal mare preferinţă tram-wayelor electrice, în paguba celor-l-alte mijloace de tracţiune (tramwaye cu cal, tramcare, etc) Aceasta a făcut că liniele electrice s’au desvoltat foarte repede în scurt timp. Cauzele principale ale acestei preferinţe au fost în parte elasticitatea serviciului şi eleganţa vagoanelor. In a-dever tramwayele electrice de orl-ce sis-lemă, circulă cu o iuţeală mijlocie de 15 kilometri pe oră, şi cu toată iuţeala mare ce poate avea un vagon, el poate fi oprit cu mare înlesnire. Facilitatea desvoltărel linielor, putâud percurge cu uşurinţă şi strade urcând (în rampă) ; economia ce rezultă când circulaţia nu este prea mare, ne fiind silită compania a face cheltuell de întreţinere (ca întreţinerea cailor de rezervă) şi altele, a permis companiilor a satisface cu mai mare înlesnire cerinţele publicului. Iată de ce mal în toate oraşele tramwayele electrice aii înlocuit, în mare parte, locul celor alte sisteme de tracţiune şi în curând le vor înlocui cu totul. Sistemele de tracţiune Ţoale sistemele de tracţiune mecanică întrebuinţate s’ar putea reduce la trei: sistemul în care energia este produsă în drum (cum sunt locomotivele, tramwayele cu cai, etc.), sistemul în care energia esţe înmagazinată (cum sunt tramwayele electrice cu acumulatori, tramwaye cu aer comprimat, etc) şi sistemul în care energia se împrumută în mers, trăsura fiind continuu în legătură cu producătorul de energie, (cum sunt trumwayele electrice cu conducători metalici aerieni şi subterani, trenuri funiculare, etc.) In particular pentru tramwayele elec-.trice s’aii aplicat următoarele sisteme. 1. Sistemul eu acumulator întrebuinţat la primele începuturi de aplicarea electricităţel la tramwaye. In a-cest sistem energia înmagazinată în acumulatori se caută a fi suficientă pentru întregul parcurs. Acest sistem are mal multe neajunsuri între cari: greutatea mare ce acumulatorii, care neoesitesză o mal mare cheltuială de energie şi pierderile foarte mari prin transformarea electricităţel, acumulatorii neputând da toată energia înmagazinată. Din aceste cauze sistemul acesta nu poate fi până acuma cu folos în comerciu, totuşi perfecţionân-dn-se acumulatorii, viitorul va fi al acestui sistem. 2. Sistemul conductorilor tubul ari (fire aerlane) Aplicat în câte-va oraşe (Frankfort, Mo-edling şi Yevey). Acest sistem este costisitor şi cu o funcţionare defectuoasa, ceea ce face că nu poate fi aplicat cu folos, nici pentru public, nici pentru companiile de exploatare. Este asemenea unul din sistemele vechi. Intr’o modificaţi une a a-cestul sistem s’a suprimat unul din firile aeriane folosindu-se de şine, pentru curentul de întoarcere; ast-fel este aplicat la Clermont-Ferrand. S. Sistemul zis eu trolley Acesta este cel mal întrebuinţat, este cel introdus şi în Bucureşt, şi 4 Sistemul cu cable subterane, după cum s’a aplicat a tramwayul electric din Budapesta. Asupra acestor două sisteme am să insist mal mult în numerul viitor, fiind-că la noi au fost cel mal mult discutate. M. Cosăcescu. LEGEA INSTRUCŢIEI de oare-ce credem că nu este de nici un folos să discutăm un anteproect, care nu se ştie încă dacă va deveni proect de lege. Aşteptăm ca d. Ministru să’şî trea'ca proectul de lege prin consiliul de miniştrii şi să'l de-pue pe biuroul Camerei pentru ca să ne spunem părerea noastră. MIŞCAREA ECONOMICA DIN O IE IR, HVI ANI A Convocarea Consiliului de Stat.-— Programa lucrărilor.— Cine sunt raportorii propunerilor?— Intenţlunile agrarienilor.— Tentative criminale.— Conclusiune. Sprijinul ce toată reacţiunea germană, şi în special grupul marilor proprietari fonciarî, care formează o forţă însemnată în Reichstag, aii acordat |guvernuluî, în multe chestiuni primejdioase pentru dânsul, n’a fost gratuit. Azi au ajuns la scadenţă toate poliţele trase, guvernul se vede nevoit a satisface condiţiuniie ce i s’ad pus. Credem interesant a expune aci încercările se fac spre a se da satisfacţie unei din cele mai grele cerinţl ale proprietarilor, ale agrarienilor, şi care, de se va îndeplini aşa după cum o cer el, se va stârni în toată Germania, o vie şi primejdioasă agitaţie, dacă nu şi alt-ceva, căci este in joc bucăţica de pâine a poporului. Convocarea conslliulnl de Stat.— Programa Incrftrllor Alallăerl a fost convocat Consiliul de Stat al imperiului pentru a discuta mijloacele cele mal nemerite pentru a se veni în ajutorul agriculturel. Mal mult ca sigur, că mal toate cerinţele agrarienilor vor fi aprobate, căci guvernul este mult angajat. Iată programul care a fost supus deliberărilor consiliului de stal : Măsuri proprii a ridica preţul productelor agricole : ale cerealelor, al zachăru-lul şi al alcoolului. Măsuri iu domeniul politicei monetare şi mal cu seamă cestiunea valoarel argintului. Măsuri pentru a reduce chaltuelile pro-ducţiunei agricole şi pentru a înlesni exportul şi circulaţia productelor. Măsuri pentru a fixa populaţiunea muncitoare agricolă în. provinciile orientale ale monarchie). Măsuri relative la organisarea creditului. Cine sunt raportorii propunerilor. Raportori sunt doul corifei al feodali-tăţel fondare, catolice şi ultra-conserva-toare, d-1 Ranitz, cunoscut deja din propunerea sa asupra monopolului pe cereale, şi Contele Yon Mirbach, protagonistul din Reichstag a cesliunel dublului etalon monetar, Toată discuţia însă se va învlrti îm-prejurnl cestiunel etalonului şi a mărire! primelor asupra zacharulul şi alcoolului, căci aceşti mari bogătaşi consideră celelalte puncte ca paliative neglijabile. Intenţinnile Agrarienilor. Toate străduinţele agrarienilor, toate concesiunile ce aii făcut în politică, au fost dictate numai de interesul ca să poată ’ prevala o dijmă cât se poate de ridicată asupra fie-cărel pâini, fie-cărel bucăţele de zahăr şi asupra fie-cărul păhăruţ de rachiu consumate de întreaga populaţie, bogaţi sau săraci, şi ca să-şi poată plăti enormele datorii, contractate din causa unei vieţi luxoase, cu un metal depreciat. Dar ceea-ce ni Să pare şi mai curioasă, este purtarea poliţiei faţă de muncitorii ardeleni. Pentru ce această goană, care s’a întreprins de câte-va zile în contra lor, pentru ce nu se ţine seama de loc de purtarea lor şi să are în vedere numai faptul că la un moment dat, să găsesc fără ocupaţie ? Această procedare cu muncitorii ardeleni este cu atât mal nedreaptă, cu cât purtarea faţă de burghezia ardelenească este cât se poate de protegiuitoare. Pe când cei d’întăiG sunt expulzaţi pentru cea mal- mică lipsă de formalitate—chiar pentru-că paşaportul cu care a trecut în ţară a expirat—cel din urmă sunt primiţi cu braţele deschise, li se pun la dispoziţie toate slujbele şi toate diurnele ţărel. gâ-Credem că ar fi bine să se controleze mal rniţlt agenţii inferiori. Am spus şi altă dată că măsura expulzărel este foarte delicată şi foarte gravă. Ea nu trebue să fie lăsată pe mâna agenţilor inferiori, cu ea trebue să se ocupe funcţionarii mal sus puşi, şi deci presupuşi mal în stare de a-şî da seama de situaţia delicată a fie-cărul strein care se află pe pământul ţărel aceşteia. E absolut necesar ca actele pe cari le prezintă cel adunaţi la prefectură pentru a fi controlaţi, să fie vezmte ae un inspector ae poliţie şi el să asculte plângerea celor meniţi să fie^loviţl de aspra măsură a expulzare!. Ştim cu toţii cum să recrutează azi personalul poliţienesc, ştim cât de răG este organizată administraţia şi prin urmare, până se va face o reformă serioa-să şi o maî serioasă primeneală în personalul poliţienesc, cel puţin asupra cestiunilor prea delicate să aibă atinţiţî ochii cu mal multă băgare de seamă d. prefect al poliţiei. ZEFLEMELE LUCRURILE NOUI Sâ r'-es câ de câte ori s’a aplicat câte un noii mijloc de comunicaţie, care eşea,din sfera mijloacelor obişnuite, oamenii Inculţi înspăimântaţi, crezând cS sl-a amestecat dracul coada, s& repezeau asupra aparatelor şi le distrugeau. Aşa s’a întâmplat la Paris cu primul aparat de telegrafie-aeriaoă, al lui C. Chappa, cu telegraful electric, cu drumul de fler etc. etc. Acelaşi lucru se întâmpin azi la noi cu legea minelor. Colectiviştii auzind câ are să se Bondeze pSm&ntnl, are să se sape mine şi o să se construiască C. F. particulare s’&fl repezit asupra legel, s’o distrdgă. EI ţipă că dracu şl-a vârât coada, ca Bă scormonească mormintele şi să vlre oamenii de vil sub pământ. Ar trebui guvernul să ia măsuri, să puie toboşari pe la răspântii ca să le explice de sunt minele. Altfel se va face vărsare de sânge. Şi nu ar fl drept să se profite de nevinovăţia bieţilor colectivişti. Ce e de vină Pallade dacă nu ştie ce e mina? El e de bună credinţă când spune că dracu şi-a vârât coada. Ce. ţăranii ereau politicianl când fugeau de locomotive strigând : «Vine dracn ?u Culegător TRAMWAYUL ELECTRIC Prima impresie —Ayantagille tram vayu lui electric.—Sistemul de tracţiune — Sistemul de acumulator.-«-Cu conductori tubularî.—Cu Trolley. Prima impresie Accidentele nenorocite ocazionate de exploatarea tramwayulul electric Ia noi, aâ produş 0 aşa de rea impresie asupra publicul^, că s’a făcut un cureijt în coutra acestui mijloc de tracţiune şi ipal ales în contra sistemului adoptat la no!. De aci spaimă pentru uuil,carl nu îndrăznesc să se mal urce în vagoanele tramwayulul e-lectric. Socotim necesar, pentru lumina publicului, să dăm câte-va desluşiri asupra diverselc-r sisteme de Lratnwtţye electrioe aplicate_nfti)â acum în diverse părţi şi a-supra .sistemului aplicat în Bucureşti In linii generale, în toato oraşele unde s’a introdus tramwayul electric, s’a observat mal întăiti o meGenţii djn partea publicului oare se temea ca de necunoscut şi pretutindeni inovaţia a dat U>o la. cele Să ştie că de câte-va zile maî multe persoane chemate de d. T. lonescu, ministru instrucţiunel publice, discută ante-proectul de lege, presentat de d- sa, pentru reforma actualei legi a învăţăpiântuluî secundar şi superior. Unele ziare au afirmat că toţi xnembriî comisiunel acesteia s’au pronunţat pentru ante-proectul d-nului Ministru. Noi, după câte am putut afla până acum—desbaterile fiind se-crete-^ştim că de şi majoritatea co-misiunel poate -să fi& pentru proect, este însă o piinoritcUe serioasă care s’a declarat în contra ch xr a unor d\n punctele fundamentale ale reformei d-lul Ministru- Am publiiat erl toate disposiţiunile moft însemnate din antepro.ectul d-luî Mmistxu al instrucţiei. Pentru moment» insă n& abţinem de a’Pducuta, Tentativă erimlualft. Dacă marii proprietari vor reuşi în planurile lor, atunci se va sevârşi cea mal îndrăsneaţă şi criminală şi cinică tentativă de stoarcerea economică a unul popor, şi aceasta de o mână de oameni, cari se dud ca representanţl al agriculturel, când fii n’ad avut nici uu raport direct cu dînsa, de cât prjn intermediul intendenţilor, mulţumindu-se a încasa arenzile imenselor lor domenii. Aceşti paladinl al cruciadei contra democraţiei întregf, aceşti duşmani înverşunaţi al colectivismului socialist., nu se dau îndărăt de ia orl-ce, chiar de la introducerea colectivismului, când e vorba să-şi îngroaşe pungele. Dar , este o deosebire : pe când toate strădaniile democraţiei întregi se fac in folosul şi. peqtru binele poporuluj, pi le fac pentru binele şi folosul lor propriii Conclusiune. Cu toate ca speranţele lor nebune se poate ca să nu se realiseze, — nu este însă nefolositor de a arăta toate aceste tentative de a specula asupra pâinel poporului, spre a se pune în relief de ce este capabilă iocomia de câştig şi indrăs-neala acestor agrarieni. Nu ne vine să credem, că s’ar putea pune în aplicare cea ce cer el, căci atunci după cum am spus mal sus, lucruri grave se pot întâmpla. Şi nu este mai primejdios omul, de cât când n’are ce mânca Gordcln POLITICA EXTEitNA CE SE PETRECE IN CHINA Evenimentele pe care ’ml propun să le a-ting în treacăt sunt în mare parte cunoscute de toţi cetitorii. Cel puţin se şiie că japonezii bat de mal bine de trei luni îutr’una pe chinezi, că au pătruns deja pe teritoriul cl nez şi că fie-care zi semnalează o nouă victorie a japonezilor. Pentru cel cari ştiu că chinezii înnu-meră o populaţie de peste trei sute şease-zeol milioane suflete, adică aproape de zece ori mal mare de cât aceea a Japoniei, care nu trece de patru zeci de milioane, faptul pare de sigur mal mult de cât surprinzător. 0 simplă explicaţie însă va fi de ajuns pSntru a dovedi că victoriile succesive şi din ce în ce mal decisive ale japonezilor nu sunt alt-ceva de cât nişte consecinţl logice ale unei politici înţelepte şi prevăzătoare. Deosebirea între chinezi şl japonezi De veacuri nenumărate, chinezii s’au mulţumit a trăi în aceleaşi şi tot aceleaşi idei. Respectul pentru ideile, tradiţiile şi aşezămintele străbunilor merge la ei până la fanatism. De aci o ură neîmpăcată în contra tot ce nu e chinez şi în special în contra europenilor, mal cu seamă de când ad fost nevoiţi să le deschidă câte-va porturi de comerţ. Japonezii din contra: de zeci de ani copil lor au urmat şcolile din apusul Europei, in care, cu o stăruinţa lără seamăn, au cules toate cunoştinţele trebuincioase pentru reformarea şi reorganizarea statului lor. Astăzi japonezii au o suma de universităţi şi mii de profesori cari propagă ştiinţa moderna, în toate amănuntele el, poporului japonez. Şooalele mi-liiare în special au produs un stoc de o-ficerl instruiţi în aşa mod, în cât ar putea rivaliza cu orl-ce ofiţer european, fie el francez, engles sad german. Iată de ce astăzi un japonez valorează mal mult de cât zece chiuezî, după cum au probat-o ca prisos în timpul războiului care durează încă. Tocmai acu, faţă cu nenumăratele dezastre,—împăratul Chinei, Kuang-su, începe să vadă că e nevoe de oare-carl modificări în politica vastului seu imperiu. Mal întăl Va trebui cerescul împărat al cerescului imperiu să sufere ordinele ce i se vor impune de rivalul său victorios şi apoi să Înceapă a se gândi la reformele ce se voi impune, spre a reorganiza forţele atât de slăbite ale poporului ce zioe că iubeşte din toată inimă. Până atunci însă, până ce va reuşi să-şi atingă scopul, va trebui să se scurgă înoă multă apa po Pei-ho. Scrib. M0M0HETAL1SH Şl BMETALISII Pe lângă hârtia monedă mal servea ca instrument de schimb în lăuntrul fie-cărul ţări diferitele feluri de poliţe; iară in schimburile comerciale internaţionale tratele, hărtiile de schimb aă luat o preponderenţă covîrşitoare. Anglia a cărui comerţ exterior e de 20 miliarde anual, n’are de cât 4 miliarde de monedă metalică şi asta trebuitoare pentru schimburile lăuntrice. Ţara cea mal bogată din lume—2 miliarde ii aduc numai capitalurile plasate în străiuătate—are cel mâl puţini bani. Gel mult lOjlOO din schimburile internaţionale1 se plătesc azi în monedă metalicii, restal in creanţe, hârtii de schimb etc’. Nu numai în relaţiile Internaţionale tendinţa e de a reveni Ta troc, schimb în haturăr? dar înlăuntrul ţerilor chişr, în ADglia mal ales,, creanţele, depla-8&nd bapil, joaca un foarte maro rol. Intre bancherii, ce fac serviciile deosebiţilor particulari din Anglia, se fac în fie-ce zi, la CleaŢiiny Housse-, (cameră de lichidare) lichidări de couipturî până la 600 milicane' lei zilnic, adică 150 miliarde pe WWW .dacoromâni ca.ro 4 MARTIE 1895 LUPTA No. 2526 an; iară la Clearing-Housse din New-York aceste lichidări ating anual colosala sumă de 240 miliarde. Când tratele, moneda de hârtie, afi câştigat aşa puternic credit afară şi in lăun-trul ţerilor, ce ar opri pe deosebitele state civilizate ca la un moment dat, sâ demo-netiseze nu numai argintul, dar şi aurul, şi să le înlocuiască pe ambele — cum am arătat pentru argint—prin cantităţi riguros equivalente de hârtie nonedă, pe care să u'o sporească de cât după anumite pro-porţiunl mai de înainte calculate, ca de pildă mărirea populaţiunel, schimburile etc. Dacă o singură ţcară numai ar avea cura-giol să înlocuiască toată moneda metalică prin monedă de hârtie, ea ar câştiga de sigur : plasând în afară tot numerariul sSfi, ar face sie-şl tributare anual popoarele vecine cu o sumă, ce i-ar reveni ca procent Dacă toate ţările ar vrea se plaseze banii în afară, evident în acest caz nu s’ar găsi cumpărători, aurul şi argintul s’ar deprecia foarte mult, dar şi în acest cas 0-memrea încă ar câştiga. Se cunoasce clasica comparaţie a lui Adam Smith. Dacă oamenii ar găsi mijlocul să călătorească prin aer, atunci tot terenul, consacrat drumurilor, ar 4 redat a-agricuîturel, şi deci ar deveni şi el rodnic. Dacă am găsi mijlocul de a ne dispensa de monedele de aur şi argint, tot capitalul întrebuinţat în aste monede ar deveni utilisabil sub altă formă. Acest mijloc ar fi ca şi^ găsit, dacă toate statele civilizate s’ar învoi să demonetizeze aurul şi argintul, şi să le înlocuiască cu monsda de hârtie, după proporţiile indicate. In acest mod cel 400000—500000 de lucrători ce omenirea întrebuinţează pentru întreţinerea anuală a stocului metalic ar fi întrebuinţaţi la alte munci folositoare. Pentru facerea monezel de hârtie ar fi de ajuns câte-va mii numai pentru tot pământul^ chiar. Aurul şi argintul, demonetizate în masă şi aruncate pe piaţă, s’ar deprecia până în a înceta de a mal fi metale preţioase. OrI-cât s’ar deprecia însă omenirea tot ar câştiga, căci ar fi întrebuinţate la obiecte de artă şi alte lucruri folositoare, ce dacă azi nu se fac dii aur şi argint, din cauza preţului lor ridicat, a-tuncl e’ar face cu înlesnire. Dacă unele popoare în afară de Europa n’ar vrea să de-monetiseze aurul şi argintul, cu atât mal bine: Europeil l’ar vinde lor cu preţ mal ridicat de cât pe pieţele Europei. Europenii vor câştiga în orl-ce .cas. Cu înlocuirea monezel de aur-argint prin cea de hârtie vom scăpa de toate des-avantagele mono-bimetalismulul. Chiar numai monometalismul, aur saă argint, încă îşi are desavantagele sale: Dacă preţul metalului cu curs legal se ridică ori cade. imediat nu mal corespunde valoarea nominală cu cea intrinsecă a monezel. Moneda .devine slabă, ori forte, preţurile mărfurilor sa schimbă, criza financiară a-meninţă. înlăturarea neajunsurilor monometalis-mulul şi bimetalismulul prin hârtie monedă poate părea un mijloc prea radical, dar să se observe că mijloacele eroice se impun pretutindeni, când un pericol serios ame-meninţă. In medicină, când cangrenisarea unui organ periclitează tot organismul, cel mai bun leac nu e tăer'ea însuşi a, organismului bolnav? (Va urma). &. C. Dragu. ACADEMIA ROM Aht A Deschiderea sesiune!.—Activitatea Aca demiclanilor,—Situaţia financiară a Academiei. — Donaţiunele şi legatele din anul trecut. — Premii.—Local pentru bibliotecă.— Conclusie Zilele trecute s’a deschis sesiunea ordinară a Academiei Române. Dăm cititorilor, o dare de seamă asupra lucrărilor Academiei din anul trecut, asupra stăreî el financiare, donaţiilor şi legatelor ce a primit, şi a premiilor ce Academia va decerne în aoeastă sesiune, lucrărilor pe care ea le va găsi, ca cele mal meritorii. Activitatea Academicîanîlor Regretăm că trebue să începem cu partea cea mal slabă a Academiei. In adever, în afară de câte-va comunicări importante ale d-luî dr. Babcş, mal că nu vedem nimic, în lucrările Academiei, caro să poată fi menţionat. Boala d-luî Haş-defl, la împiedicat sa ia o parte prea activă la lucrări. In total Academia a ţinut 37 de şedinţe, dintre care 5 publice. Situaţia financiară a Academiei Acamedia are un capital de 8,011,565 de lei; această avere a sa îl dă un venit anual de 465,430 de lei. Insă Academia nu poate dispune după placul el de totalitatea acestor venituri pentru că averea sa, se compune din trei părţi, cu destinaţii deosebite. Ast-fel: 1) . Ea are, donaţii, ale căror venituri, îl sunt puse în un mod absolut la dis poziţiţie. 2) . Donaţii care aii scopuri determinate. 3) . Sub-venţiI de ]a Stat, parte cu scopuri determinate, parte nu. Donaţiile şi legatele din anul trecut In anul trecut Academia a primit o donaţie în valoare de 200,000 lei, de la principesa Aline Ştirbei din Iaşi, a fost instituită legatară universală a avere! d-luî Emanoil Donicî din Bucureşti, şi este interesată cu an venit de 1000 galbeni pe ;an, din succesiunea Zappa, succesiune ce nu s’a diferit încă definitiv, de instanţele judecătoreşti. Premii ♦ t * *■' Ia sesiunea actuală Academia va avea să acorde 6 premii, dintre care 3 pentru lucrări deja publicate şi 3 pentru lucrări presentate Academiei în manuscript. Aceste 6 premii sunt . I). Premiul Năsturel Herescu de 4 mii lei şt pentru care s’a presentat deja 11 vplhme. 2). Premiul Heliade Rădulescu in valoare de 5000 lei, şi peniru care sunt presentale 16 lucrări. 3). Premiul Asociaţiei Uraiovene de 1500 lei, pentru care sunt 8 concurenţi. 4). Premiul Lazăr de 5000 lei, pentru care a venit la Academie 5 manuscripte ; iar pentru ultimele doue premii, premiul San-Marin şi premial Neuschotz, nu s’a presentat încă nici an manuscript. Local pentru bibliotecă In sfârşit Academia, cărei actuala insta-aţie l-a devenit insuficientă, şi propune pentru anul acesta, clădirea unei aripe, pe terenul pe care ’l are şi care acum stă gol. Oausa necesităţel mărire! localului, este biblioteca acestei instituţii, care a lu,af acum în urmă o desvoltare foarte mare. O singură donaţie acea a biblioteceî repausa-tului episcop de Roman Melchisedec, a mărit biblioteca Academiei cu peste 5 mii de volume. Lucrările pentru construirea «calului biblioteceî, vor costa aproape 100,000 de lei. Conclusie Cu toate că Academia in sine, n’a adus până acum nici un serviciu ţn ţara asta. afară de JuI U scurt, căruia îl dă adăpost ; trebue să recunoaştem că din alte privinţe, ea e o instituţie folositoare. In adever Academia Română, e un mijloc sigur, pus la îndămâna oamenilor bogaţi, penţru a s0 întemeia prin ea instituţii filantropice. Aşa prin Academia Română repausatol Oteteleşeanu a lăsat să se înfiinţeze Orfelinatul de fete de la Măgurele, Ada-mache â lăsat burse pentru studenţii săraci, etc. etc.—In direcţia asta îl urăm, toată prosperitatea. Iv* CROWICA FANTEZISTA (PE FOND REAL) TRAMCARE Şl TRAMWAE Aveam afaceri urgente la Gara de Nord. Adueându- ml aminte că Tramcarul e cupeul proletarului, şi cum eram în dispoziţii de a face lux, am oprit în strada Lipscani un asemenea cupeă şi m’am suit în el. După supărările pe care le-am avut cu sdruncinăturile tramcarulul şi cu plata biletului, tranc, se suie îu tramcar un inspector.—M’am executat imediat, ml-a visat biletul. Nu trece însă un minut şi sosesce un alt inspector, de data asta, un inspector general. Me execut a doua oară; acesta vizează biletul pe contra pagină. Când mă credeam liniştit, iată că vine un al treilea inspector, acesta, al tutulor Tramcarelor Române din Bucureşti^ - şl care inspector-’ml rupe un colţ din bilet. Pe când mă gândeam, că dacă o ma, veni, doi trei inspectori rămâi fără bilet iată că ajungem în dreptul Bulevardului. Aci tramwaiul electric care vinea tvfr-bat, răstoarnă o birje, omoară doi cal, tramcarul nostru e spart şi eu aruncat pe un colţ de trotuar. După o scurtă inspecţie a oaselor; dupe ce’ml număra! ^coastele şi văzul că nu-mi lipsesce nici una, o iau la vale pe Bulevard, ca să apuc in str. Brezoianu, noul tramwal. Aci aştept cât aştept, mal beau o bere la Dodani,. mal trag o ţigara, dar noul tram-wai nu venea. Me hotărăsc atunci să fac o scurtă plimbare prin Cişmigiu,— şi îu a-devăr că o dată plimbarea terminată sosi şi tramwaiul. Dar abea mă suit în el şi n_p pomenesc că s’a oprit. — Ce e, Domnulă, îjîtreb pe conductor, speriât de atâtea accidente. Aci avem să aşteptăm, tramwaiul 0-pus, Domnule. După o aşteptare, ce aşi fi făcut cu piciorul drumul până la Chitila-, tramwaiul o porneşte în sfârşit, încet, foarte încet, probabil pentru ca să nu ne ameţească. Gândindu-me că răbdarea e muma tuturor virtuţilor sosim în cele din urmă, târziu, târziă de tot, în piaţa lui Matache Mâcelaru. De aci trebui să iaă tramwaiul vechiu Ca să mă duc la gară. Pentru că am trecut însă, cu un .pas peste secţie, me supra-taxează. ^Ajunsei îh sfârşit în gara de Nord. Trenurile din direcţia de care aveam nevoie plecaberă,—plecaseră chiar toate trenurile din ziua aia, unul singur mulţămită tramcarelor şi tramwaelor am putut să apuc în Sară, unul..f... cape avea drumul înă- molit. Iv IN FOR MA TIU NI Şcoalele din Gerna-Veda au fost. închise din causa pojarului, ce s’a ivit între ele vi j acelor şcoli. Aseară d. Xencpol a vorbit la Ateneu despre Psichologia mulţimeî. — Vom face o scurtă dare de seamă la ediţia. a Il-a. P- Ion G. Neamţu şi-a tipărit în broşură conferinţa, ce a ţinut la Societatea «Tinerimea Română», despre «Gporge Stephenson», inventatorul locomobilei şi a căilor ferate. A apărut „ Apărătorul Sănătăţel* No. 21 şi 22, cu o materie interesantă Navigaţia pe dunăre. Duminică 5 (17) Martie începe cursele regulate a le vapoarelor de pasa- geri după Dunăre, intre Galaţi şi Se-verin. Duminică pleacă primul vapor de ia Severin spre Galaţi, şi Mereurî, 8 curent, de la Galaţi la Severin. De asemenea Societatea Rusă de navigaţie şf-u reînceput traficul de călători şi mărfuri pe Dunăre- Din seria de aseară au trecut cu succes examenul anului I de licenţă în drept d-riiî: Năstase, Poenaru, Conţescu, Tă'lăngescu şi Poşoiu. Incendiul din strada Rotari Aseară pe la ora 7 şi jum., un incendiu a îsbucnlt la o magazie de lemne, din str. Rotari. Pompierii sosind la timp, s’a putut localiza focul. Azi, la ora 1 p. m.. se vor transporta rămăşiţele pământeşti ale principelui Alexandru Ştirbey, ta gara de Nord şi de acolo la moşia Buftă, unde se va face înmormântarea, in cripta familiei. La această ceremonie vor asista: representanţil regelui, ambele camere în corpore^ miniştrii, înalţii demnitari ai statului, corpul diplomatic şi o mulţime de representanţî de ai administraţi unilor din cari răposatul făcea parte. Se vor ţine numai două discursuri. Armata va face onorurile militare. Conferinţă Mâine seară, Sâmbătă, 4 cutent, la erele 8 şi jum. seara, d. Mateiu Dră-ghiceanu va ţi..a o conferinţă la Societatea geografică Română despre căuşele cutremurelor în România. ^ 1 Ll.EGRAhfiE Roma 13 Martie.—D-nul Blanc a primit pe ministrul Chines, care va remite Sâmbătă scrisorile sale de rechemare regelui. Berlin 13 Martie.—Un mare prânz s’a dat astă-seară la ambasada Austro-Ungariel \ perechia imperială a luat parte. Tanger 13 Martie. — Fregata spaniolă „Regina Regentă* care a aduş la Tanger ambasada marocană, a plecat Duminică la Cadix, dar n’a sosit încă la destinaţie. E temere să nu fi pierit în furtuna care suflă de mai multe zile. Paris 13 Martie.—O companie a regimentului 74 de linie, care va fi trimesă la Madagascar, a părăsit Parisul după amiază. O mulţime enormă l-a făcut bvaţil de la casarmă până la gară. Un detaşament de soldaţi plecaţi azi din Nantes, la Dreux şi de acolo pentru Satr bonay, unde se formează corpul expediţio-nar pentru Madagascar,, a fost aclamat 4b ponulaţiunş. ŞTIRI TEATRALE D;ra Emilie Lindey de la Teatrul Gymuase va da o serie de 10 representaţil la Teatrul Liiric cu concursul mal multor artişti de la cele mal Însemnate teatre din Paris. Cea d’intâiiS va avea loc Sâmbătă 4 Martie. Se va juca L’abbe Constantin comedie iu 3 acte scoasă din romanul Iul Ludovic Haleoy de Hector Cremieux şi Piere Decour celle. Preţul locurilor . vânt scene Baignoire şi Belle ătage 40 fr, loje Baignoire şi belle 6tage 30 fr, Avânt scena rangul Il-a 25 fr, loja 'rang. II 20 fr, loja de galerie 10 fr, fotoliu 6 fr, stalul I fr. 4, stalul II 3 fr, Balcon I de la No. 1—40, 0 fr, de la No. 41-102 4 fr. Balcon II 8 fr, Balcon III 2 fr, Galeria 1 fr. * Trupa germană de Ia Teatrul liric va mal da numai două representaţiunl In Capitală. Duminică trupa va juca in Iaşt unde va da 4 representaţiunl. Succesul obţinut in Capitală de trupa d-lul E-ger in deosebi insă talentul tinerel artiste d-ra Alexandrina Malten asigură trupei un succee frumos In capitala Moldovei. Discuţiunile dinjjCameră. — Respingerea jjfpropunerllor de Impozare a rentei jta şi a suprlmăreT creditelor pentru Senat.— Raportul pentru revizuirea consti-tuţiuneT. Camera discutând budgetul finanţelor, a respins cu 295 voturi contra 216, propunerea de impozit asupra rentei, spre a crea o casă de retragere pentru lucrătorii, propunere presentate de socialiştii şi combătută de d-nu Ribot. Camera a respins de asemenea cu 410 voturi contra 73, cererea d-lul Jaures de a suprima creditul pentru senat. D-nu Ribot a declarat această propunere nedemni de un parlament. D-nu Samary a cerut Bă se grăbească depunerea raportului asupra proiectului de revizuire a constituţiei. Camera a decis să pună acest rapot în urma ordiuel de zi. DIN CAMERA COMUNELOR Sir Grey a declarat camerei comunelor că în urma reclamaţiunilor delegaţilor europeni al comisiunel turceşti din Muech. s’an luat măsuri spre a furniza delegaţilor dragomani şi de. a obţine legitimaţia lor originală. Ambasadorii din Constantinopol al puterilor representate în comisiune vor face ast-fel în cât delegaţii Bă obţină tot sprijinul necesar pentru a îndeplini bine datoria lor şi pentru ca ancheta să aibă un efect deplin. INCENDIUL DIN STR. ROTARILOR Căuşele— Ze|l*! pompierilor.— Pagubele Am anunţat la prima ediţie, că un incendiu a isbincnit în str. Rotarilor. Complectându-fle informaţiile putem da amănuntele făgăduite Căuşele Incendiul a început pe la orele 6 seara. — El a provenit din negligenţa bucătăresei, care a făcut toc prea mare la o maşină de gătit bucate. Zelnl pompierilor Pompierii şi de astă dată şi-aii făcut conştiincios datoria. Cititorii au înţeles, credem, că au sosit qu un ceas mai târziu, când focul consumase deja bucătăria şi o magazie de scânduri alăturată. Pagubele Un moment focul favorizat de vânt ameninţa să mistue clădirelfe înconjurătoare ; dar pompierii au isbutit să-I localizeze repede. Au ars cu desăvârşire' numai bucătăria şi o magazie. Pagubele pricinuite se evaluează la 1500 fr. Reporter. ACTE OPÎCIA'LE Numiri de medici veterinari. D medic veterinar Seb&sti&u F-iepteanu, in postul de veterinar al despSrţirel X, cu reşedinţa Jn o-r&şul Galaţi. D. medic veterinar Gheorghe Danielescu, in postul de veterinar al despărţirel XII cu reşedinţa in oraşul Huşi, şi D. medic veterinar August Miescu, in postul de veterinar al despărţire! XI, eu reşedinţa în oraşul Ffilciu. ■D. Gr. V&siliu, veterinar al judeţului Tulcea. D. G. Istrati, veterinar, director al punctului de observaţie Fâlcm. * Numire medicali. D. jr. Francisc Falon medic definitiv al urbei Silnic, Prahova, însărcinat şi cu serviciul medical al penitenciarelor şi salinelor din localitate. * k i- 2) £. T. BUZOIAMU . M I Rl AM (Nuvelă originali) Sosisem de câţiva zile #i începusem deja noua slujbă în care intram. Slujba mea, de >şi prea tânăr, consta ţn primirea, -organizarea şl fxpediarea trenărilor. In gările mari sunt câte, doi asemenea impiegaţi, cari sp schimbă Ta fie-tare 24 de ore. Dimineaţa la opt ore intram în serviciă şi nu eşeam de căt a doua zi. iar la opt Ore., Noaptea o petreceam la biurou, în faţa ungi lămpi, lucrând, când era de lucru, ăitind în orele libere. In etajul de sus locgiaQ impiegaţii superiori al gărel, în special cel însuraţi. Printre ceştia şe alţa şi dale. VorblBem deja cu dânsul dH câte va ori pe peronul gărel 7 'ţar n’avusesem încă timpul să, întreb de peyasta lui. Fir$a mea se schimbase de o dată. Dorinţa ce aveam de a’I întâlni în Tecucifi, Iu întoarcerea mea jiu Roman, nu o mal Bimţeara le Galaţi, unde ’I puteam întâlni în orl-ce moment al zi|el. Apoi, începusem a pricepe mediul în care mă aflam cercul viţioa şi strâmt în care mă,învârteam. Având a face necontenit cu aceleeşl fiinţe nefolositoare, cape nn făc'eaă de cât tot linul şi acelaşi lucru, care nu ştiaă să vorbească dţ cât despre unul şi acelaşi lucru şi cari nu cupoşteaă altă distracţie de cât beţia, eram nevoit, sau să mă asimilez cu dânşii, sau să mă depărtez cu totul de societatea lor. Preferai ultima cale, şl noaptea, în loc de a cânta cu dânşii în cor, Die Wacht am Rhein, mă închideam In biurouj med şi citeam. Intr’ana dis acele nopţi, auzii, d’asupra biuroulul, în etajul de sus, un sgomot de piano. Era ceva nod pentru mine. De când eram la drumurile de fier, an<5 obişnuisem cu un alt gen dc muzică. Mg oprii şi «scultaK Mâna sau mal bine mâinile ce făcead să vibreze coardele pianului, •erau nişte mâini de meşter. Nu puteam distinge bine ce câhta, dar pricepeam că era ceva, nou, frumos, ceva de sus. Ascultai ast-fel multă vreifie,- apoi hltimile .acorduri se pierdură în tăcerea deplină a nopţel. Pentru întâia oară de când me anam în contact cu acel oameni, simţii inima dos-chizându-se ’şi prin mintea mea, ambţită de o trândăvie de doi aiilr născu ideea unei vieţi cu totul alta de -cât aceea ce petrecusem până aci. Cfe farmec dumuezeesc are muzica asupra inimel omeneşti I Cântecul încetdse ie mult şl ■ed stăm încă pe gâDdurl. Un om intră In biurod şl mă anunţă că soseştes trenul accelerat de la Roman, Eşil afară. In depărtare se auzea un sgomot a-semenea vuetulul ce ar face un riu umflat de ploi, apoi zgomotul deveni mal deosebit şi în cele din urmă se văzură cele trei lumini ale maşinel, una roşie şi două albe, dispuse în formă de triunghid; apoi un lung şuer care despica văzduhul, şi după câte-va momente trenul s?. opri în faţa peronului. Priveam acum la lumea care eşea de prin vagoane şi se îmbulzea spre uşa de eşire: unii cu geamantanele în mană, alţii recla' mându-şl bagajele^ alţii trecând în restaurantul gărel spre a aştepta plecarea altul tren într’o altă direcţiune.... După câteva minute maşina ’şl lua trenul. descaacaf, şi toată gara se cufunda din nod ţn linjşte. Eu intrai iar în biuroul med şi mb întinse) pe o canapea, Tutr’o cameiă de alături maşinistul, fochistul şi alţîcâţl-va din slujbaşii puşi sub ordinele mele, erau tă-bărîţl pe jos. şi dormiau duşi. Erau deja 15‘ ore de când munceau, şi până să ispiâviască mal trebuiau încă 9 ore. Până a doua zi la opţ mal veniră alte trenuri, şi altele plecară.. La ora hotârîtă colegul meu sosi, luă serviciul in primire şi începu la rândul sbu să fucă acelaşn tot d’a-una acelaşi, l.iţcru. * Trecuse deja doul ani de când funcţionam ia drumurile de fier şi puţin cate puţin uitasem mal toate plăcerile vieţei, afară bine înţeles de cele ce găseam în mediul în care trgiam. Devenisem într’un moment dat a roape asemenea cu semenii mei. Totuşi, 'din când în când,"*— noaptea mal cu I seamă—md surprindeam cu capul între mîinl, înţrebându-mb într’un mod instinctiv I.. Ce faci aci? Adese-orI un strigăt de rpvolţii se ridica din fundal humei, în contra mea însumi,1 în contra indolenţei mele, în contra lipse) mele de curagiă. — De câte ori nu luam noaptea hotă-rîrea de a ’ml,‘da dimisiunea a doua zi chiar, cum voi preda .serviciul, colegului meu. Dar a doua zii mb simţeam atât de obosit, în cât preferam să mfi duc acasă,, spre a mb odihni. Şi cu cât timpul trecea cu atât mb obişnuiam mai mult cu acest gen de viaţă. Acum, muzica ce auzisem în noaptea trecută, ’ml tortura mintea, Muzică I____JDe doi ani de zile nu auziam alta de cât flueratul nţaşirelor, în zilele .când eram de rând, şi «die Wacht am Ifheim, la cârciumă, când eram liber. Şi ’ml aduceam aminte! Colegii mei se desfătau la teatru, la 0-peră, lâ Stavri, Otetelişanu. etc. etc. Tot felul de desfătări Altă dată eram cu dânşii, tot-d’a-una şi pretutindeni şi acum, pe când el petrebead aşa cum trebue să petreacă un tânbr de 20 ani, efi stăm nopţile Ic biurou sau umblam pric gură. spre a face şi desface la trenuri, a trimite vagoane încărcate la magazie safi la port, a le readuce descărcate, a le reîn- cărca şi expedia......în sfirşit una din acele ocupaţiunl infernuie, cari nu mal sfirşesc P» la 3 ore după uinl’azi, mC sculai din pat. Mb îmbrăca! şi eşil. Ajunsei la gară spre a luu prânzul. In restaurant întâlnii printre alţii şi pe amicul meii Jak. Mb aşezai lângă dânsul şi începurăm a Vorbi. — Vrei să mănânci, m8 întrebă el ? — Negreşit, astă-zl n’am luat încă ni-mţc ? Pentru ce ’ml faci astă întrebare ? — fentru că eram să te invit diseară.Bă mănânci cu noi. Nu te grăbi să refuzi, reluă el repede, nevastă-maa ţine foarte mult să vil. Vei face cunoştinţă- cu câte-va persoane^ şi te asigur că nu ’ţl va părea rbu. Eram confundat. Nevustă-sa ţinea foarte mult să mb .... Cum asta, mb întrebam eâ ? Ce* are a face ? — Dey în sfirsit, fie, 4b ce nu,, reşpun-sel eu, mal .mult cugeţ&rel mele, de cât in-vitaţiuneî lui. — Aşa dar ue-am înţeles. Să Vorbim de alt-ceva. — încă un cuvânt. Te rog să nu spui doamnei oă mi-al anunţat aoeastă dorinţă. Aşi dori s& mb duc mal (întâi jfi. sa’I zic. Ijună ziua. — Asta te priveşte, zIbc Jak Dacă te duci, te va invita ea 1nsă-şl. t jm www.dacoromamca.ro LUPTA 4 MARTIE 1895 aam-iiww ywmirrw’&wţrMtimrrm Numire !n corpul telegrafic. D. Delescu Victor s’a admis tu corp cu gradul de oficiant inferior gradul I. Pante. Se autorisă epitropia bisericel BSrboasa, din comuna OnceştI, jud, Tecuciu, a primi 43 stânjeni moşie, 48 prăjini vie şi o casă cu atenanBe şi locul el, în întindere 74 prSjinl ce decedatul Vasile Perju l-a lăsat prin testamentul Bău. * Inginer hotarnic. O. Nedelcu Rădulescu a fost înscris între inginerii hotărnici al jud. Ilfov. ÎNMORMÂNTAREA PRINCIPELUI ALEX. ŞTIRBEIU Innalnte de înmormântare.—In împreju-rim!.—Plecarea.—Cortegiul. — Asis tenta.—In gară.—Plecarea tre-nnluî. înmiite de înmormântare. încă de pe la orele 12 o mulţime de lume staţiona împrejurul caselor Ştirbeiii, aşteptând plecarea cortegiului, care era fixată pentru ora 1. Faţada casei şi intrarea principală erafi ornate cu flori şi cu draperii negre. Felinarele aprinse îşi înfăşurate în negru. In împrejurimi Toată Calea 'Victoriei de la Farmacia Alexandriu şi pâuă la Ministerul de finanţe, era înţpsată de lume. Asemenea Calea Griviţei. Lângă trotuare staţiona armata. Circulaţiunea era imposibilă. O lume întreagă de curioşi ocupase trotuarele în tot parcursul de la locuinţa defunctului şi până aproape de gară. Ceremonia religioasă Serviciul divin a fost oficiat de Mitropolitul Primat asistat de un uumeros elen în care iera şi noul Episcop de Roman. Corul de la Domniţa Bălaşa a Intonat imuul religios de ocasie. Cortegiul. La ora 1. 45 se dete semnalul de plecare. Drumul iera deschis de comandantul gardiştilor', după care venea un se-mipluton de geandarml călări. Iu urma cierul în cap cu Mitropolitul Primat. . Apoi decoraţiile şi diferitele ordine ale defunctului, erau purta e de mal mulţi ofiţeri superiori din Artilerie. Carul Jfunebru foarte simplu, era tras de 8 cai. Pe cosciug |erau numai două coroane de flori naturale, Cordoanele ţinute în dreapta de d-niî Lascar Catargiu, General Algiu şi Theo-dor Rosetti, iar în stânga d-nil Titu Ma-lorescu şi Generalul Mânu. Doliul era purtat de fii defunctului, de ginerii sei£şi de alţi membrii al familiei. Asistenţa Ir. numerosul public care urma carul fuhebru în afară de membrii familiei ara remarcat pe d-nil General Vlădescu şi Colonel Berişteanu cari reprezentau pe rege, d. Colonei Robescu, care reprezenta pe prinţul Ferdinand, miniştrii: Alex. La-hovary, Jaques Lahovary, Ghermani, Take Ionescu, Olănescu, etc. Directorul Căilor Ferate Duca, împreună cu delegaţii din provincie şi întreg personalul superior. In sfârşit maî toată lumea oficială cunoscuţii defunctului, Repetaţi, senutorl etc. In urma asistenţii cupeul de gală al regelui şi încă 5 trăsuri ale Curţii. Mai multe alte echipage particulare. Apoi armata compusă din : Regimentul 6 de Infanterie, Batalionul I de Vânători, 2 baterii din Regimentul 10 de Artilerie, 2 escadroane din Regimentul 4 de Roşiori. Comanda armateî a fost încredinţată d-Iuî General Argintoianu. Iu gară Intrarea gărel era îmbrăcată în doliu, felinarele aprinse înfăşurate în crep negru. Sala de ibşire, pardqâzată cu doliu şi ornată cu vase pline de flori. 0 mulţime imensă staţiona în piaţa gă-reî $i pe peron. S'a evaluat la vre-o 4000, numărul a-sis tonţilor. Plecarea trenului La ora 2. 25 a plecat trenul special com-r pus din 7 vagoane, la Buftea, unde se va face înmormântarea. Afară de membrii familiei, s’au suit în tren o mulţime de persoane. Trenul a fost condus de d-nul inspector al C. F. R. Tejşanu iar iqaşjna, de d^pul inspector Constantiuescu. Printre cel cari au piecaţ se aflau şi Arhimandriţii Răif leanu, Gheyasim Sa.firin :şi Economu N. NÎculescu. Duminică 5 Martie.la ora 11 şi jum se va face la palat cu oermoni.alul o- bişnuit învestitura Arhiereului Iero-nim Ploeşteanu, ales Episcop al Romanului. Anunţăm cu o deosebită părere de rău că amicul nostru d. Emil A. Vrunzescu, care a dat preţiosul său cohcurs «Luptei» de la apariţia el în Bucureşti, încetează de a se mal ocu-3a cu ziaristica, din cauza ocupaţiu-nilor personale. Iată scrisoarea amicului nostru, prin cape ne face cunoscută hotărîrea sa. Să sperăm că în curând amicul nostru, mal despovărat de afaceri personale va reveni în mijlocul* nos tru ca să continue lupta pentru propagarea ideilor radicale. Iubiţi camarazi, Ocupaţiunile personale cari m’aă împe-decat, ca încă de la 15 Februarie a. c. să încetez de a mal da slabul meă concurs „Luptei", ne mal permiţându-ml de a mă consacra U turisticei, ve comunic, cu părere de răfi, retragerea mea definitivă din mijlocul vostru. Ducând cu mine suvenirile cele mal plăcute de tot timpul de zece ani cât am lucrat împreună, ve rog se primiţi odată cu asigurările unei prietenii nâclintite, frăţeşti strângeri -de mână. 1 Martie, 1895. Emil A. Frunies'cu. Mişcarea economică In Germania. Ca o complectare a articolului nostru de reportagiu de pe pagina I publicăm următoarele ştiri telegrafice, in privinţa lucrărilor consiliului de stat şi a intenţiunilor guvernului şi ale Reichstagului german şi cari întăresc supoziţii!nile ce făceam In acel articol. «Monitorul anunţă, că consiliul de stat a amânat votarea propunerii în privinţa măsurilor pentru urcarea preţului grâului, spre a modifica a-ceastă propunere în aşa mod, în cât să respundă tuturor intereselor. «Consiliul a adoptat raportul în privinţa măsurilor pentru urcarea preţului zachârului. Aceste măsuri sunt: sporirea primei de export şi restrângerea producţiuneî. «In cea ce priveşte alcoolul, al cărui preţ trebue de asemenea urcat, consiliul a hotărât principiile unei legi, care să complecteze legea actuală, pentru impozitul asupra acestui produs. /Cercurile parlamentare asigură că comisiunea consiliului ds stat Însărcinată cu examinarea propunere! Ka-nitz a ales o sub-comisiune din care face parte fostul secretar de stat al tesauruluî Maltzahn, fostul ministru al agriculturel Heydes, d-niî Huene şi Doenhoff. e.Norddeutsche asigură?, că guvernul a decis ca să dea mai multă extensiune «Societăţel regale a comerţului maritim», pentru a satisface cererilor de credit, mai cu seamă în favoarea agriculturel. Amănuntele nu s’au hotărât încăn. Inundaţiile în ţara. Anul acesta suntem ameninţaţi de mari inundaţii, din causa cantitâţei enorme de zăpadă. Ni se comunică, că comuna sf. Gheorghe (Dobregea) este în primejdie de a fi înecată. Pădurea Ivancea este inundată, şi linia telegrafică Grindul- Cerb ui ui 4-vancea asemenea. Din toate părţile ţăreî vin ştirile cele mal neliniştitoare despre deborda rile riurilor. Ar trebui să se ia măsuri din vreme. Învoire Româno-lini gară. Guvernul nostru a încheeat cu Bulgaria o învoire, şi cu începerea de la 20 Februarie şi 4 Martie 1895 şi până la 1 (13) Ianuarie 1897, in basa căreea mărfurile . române se vor bucura in Bulgaria de tratamentul naţiune! celei mai favorizate. De acest tratament se vor folosi mărfurile române şi in privinţa taxelor: comunale, de acciz şi de port. 1 Asemenea s’a mal convenit, pe temeiul principiului de reciprocitate, ca supuşii ambelor ţări să fie scutiţi de taxele pentru vjza paspoartelor. S’a sancţionat legea votată în sesiunea actuală, prin care se restrânge dreptul de întrebuinţare a insignilor „Crucel Roşie.,, Se prevăd pedepse în amenzi de 100 — 1000 lei pentru contravenienţi, ‘a le căror obiecte însemnate cu aceste insigne se vor confisca. De asemenea s’a sancţionat legea prin care se modifică art. 121, al. Ir din legea comptabilitftţel publice, şi care edte privitor la timpul de prescriere al cupoanelor obligaţiunilor saă titlurilor datoriei publice. Comisiunea pentru discutarea ante-proectulul asuppa reformei Învăţământului secundar nu s.’a> Întrunit erl, din causă că d- Ministru al Instruc-tWnel, a fost reţinut la Cqmeră. in discuţia budgetelor. Membrii comisinnel sunt convocaţi pentru astăzi la 3 ore. Sâmbătă 4 Martie, se va dă in Pa* mm latul Ateneului, un concert de către d-niî Riera, Lewinger şi Dinicu. Al 2-lea Concert va fi Sâmbăta viitoare in 11 Martie. Ssădere de scompt Banca Franţei a scăzut scomptul său de la 2l/i la 2%. Recensământul copiilor în vârstă de şcoală din comunele rurale, cari urmează ca de la 1 Septembrie viitor să fie înscrişi în şcoale, anu acesta se va face negreşit în vacanţa Paştilor. Ministerul şcoalelor a dat ordine Tevjj^ilor şcolari din Judeţe ca să învITe pdînvăţătorii dirigenţl de şcoale ?ă procedeze asistat de au:oritâţile comunale locale, la facerea tablourilor de recensământ. Ministerul domeniilor a luat iniţiativa ca pentru a putea respândi mal mult în populatiunea rurală, cultura vermilor de mătase, să concentreze de o cam dată câte un învăţător din fiecare judeţ, care in timp de 45 zile^să urmeze un curs teoretic şi practic de sericultură. Învăţătorii .vor fi îndem-nisaţî cu câte 3 lei pe zi în tot timpul cât vor dura aceste cursuri. Astăzi se termină concursul pentru catedra de oboe de la conservatorul de musică din Iaşi. Se ştie, că singurul concurent e d. Aurescu, suplinitorul catedrei. Ştiri judiciare Trib. Comercial de Ilfov a admis cererea d-nel Ana Catargiu şi a co-moştenitorilor moşiei Căluţi de a se înfiinţa sechestru judiciar asupra în-Iregei averi mobile şi imobile de pe acea moşie a d-liii Baron de Wald-berg. Azî am primit «Raportul General» a Camerei de comerciu şi industrie din Iaşi. In curând vom face o dare de sea<-mă asupra acestui raport. De la consiliul comunal Prima cestiune pusă in discuţia consiliului, In şedinţa de aseară, e alegerea terenului pentru antrepozitele de mărfuri. Mai mulţi consilieri propun alegerea unui alt loc pentru antrepozite, de oare-ce acela de la Giagoga e prea scump. In urma unei lungi discuţiuni propunerea a fost respinsă. Procesai Stratalat Procesul fostului sub-prefect, Iancu Stratulat, care trebuia să se judece la 3 Martie de către curtea cu juri din Vasluiu, se va amâna pe la sfârşitul sesiune!, de oare-ce direcţia generală a serviciului sanitar, care urmează a statua între cele două expertize, nu-şi va da părerea de cât peste 4 zile- (Jurnalul). Şcolare D. G. C. Belortu, directorul şcoalel primare No. 1 din Roman, care fusese pus la pensie, din oficiu, pe ziua de 1 Aprilie a fost însărcinat să continue a funcţiona până la noul disposiţil. IIVTAHPLAItl Dl\ CAPITALI Hoţ de căldări. S’a condus secţiei 13, Adam Granca e-mancipat din strada Viitorului No 1, că a furat o căldare de aramă ca de 8 chila mărime, de la I. Goran din strada Salcâmilor No. 17, şi oare căldare s’a găsit pusă de numitul amanet la Mariţa An-ghelescu cârciumăreasa din str. sf. Spiri-don No. 69. Nene Adam! De geaba spune poliţia că eşti emancipat..., când te-a pus sub mult bing-păzitoarea sa tutelă. * Trei pungaşi bătăuşi. S’a condus secţii, 1 indivizii M, Gostea; I din strada Domniţei No. 3, M. Mihalachi din strada Sfinţi, No. 72, şi ABădulescu din Bulev. Domniţei, No. 4 frustei de meserie pungaşi, căci în seara zilei de 1 Martie a bătut şi pungăşţt cu 76 lei pe băiatul Gh. S. Nicolescu din calea Moşilor No. 333. * Chitanţe falşe. S’a condus secţiei 8 Gh. Gheorghiu fost în serviciul d-lul Rogalschi din strada Armenească No. 34, prips.de către sergentul' ou No. 41)2, Tudora Mihalachi cp nişte chitanţe falşe cu care voia să ia marfă din Prăvălia lui Frederic Hena- din 'Str. Piaţa Amzi No. 9. Acest indivjd pănă a-cum a mal luat .marfă în valoare de flO lei tot de la Ucest comorsant cu chitanţe falşe iscălite de fostul seu stăpân. NOSTIMADA ZILEI Teribil de emoţionat, CoiticS «băiat-11 Iu restaurantul D-lor X A Z, şterse un picior de pută. Asigurat va uu e văzut deţ Xj oara nţ. alia lu restaurant, mânca ou poftă din excelenta friptură. Dar... in acest moment Y 11 ţăzu din itradfi şi bietul «băiat* căpătă p* lângă un picior de puiă, şl... un puiă dt picior 1 Pir. No. 2526 flRIIIMI SEREI Logodnă.— Aflăm, că erî seară a fost logodna gentilei D-?oare Eugenia M, Ştefănescu, fiica d-lul Mihail Şfcfănoscu. mare proprietar, cu d. Constantin Stabil, doctor în chimie, şi asistent în Institutul chimic al armatei. Urăm tinerilor logodiţţ toate fericirile. Convocare.— De oare-ce, Sâmbătă 4 Martie curent, ia orele 8 şi jum. seara tot în localul Clubului Preseî din Calea Victoriei No. 76, urmează şedinţa de la 28 Februarie trecut pentru modificarea Statutelor societăţel presei. Toţî membrii societăţel sunt rugaţi să ia parte la şedinţă. Comitetnl Societatea Culturală «Datoria».- Din «Iaşi, dorind să întemeieze o bibliotecă „în adever populară, roagă pe toţi iubitorii de cultura poporului şi pe toţi „autorii de scrieri, mal ales populare, să «bine-voiască a dărui societăţel ceva cărţi «în acest scop, şi speiă că toţi cel ce «simt în adever pentru poporul nostru îl «vor dar,bine-voitorul lor concurs, pedl.ru „care Societatea «Datoria» le mulţămeşte „mal dinainte». ULTIME TELEGRAME (Servieiul Agenţiei Bomâne) Viena, 14 Martie.'— Ziarele află din Gonstantinopol că Turcia va fi şi ea repre-sentată printr’o escadră la serbările de Ia Eiei. Belgrad, 14 Martie.— înmormântarea generalului Horvatovicî a fost foarte solemnă; regele Alexandru şi regele Milan eraţi re-presentaţi prin aghiotanţil CiricI şi Gristicl. Cherbourg, 14 Martie.— Regina Victoria, a debarcat în timpul dimineţel, dar a plecat îndată la Nissa, şi s’afi făcut o-norurl mari. La Hage, 14 Martie.— A doua Cameră a votat cu 54 voturi contra 31, creditul pentru introducerea noii puşti de calibru 6l/» milimetre sistem Manlicher. Neapole, 14 Martie. — împărăteasa Austriei a plecat la Corfu. Vienaţ 15 Martie.—„Neues Wiener Tag-blatt* află din Sofia că prinţul a refuzat audienţa cerută de d-nn Zankoff înainte de plecarea sa la Petersburg. BURSA DE BUCURESCI Cursul de la (ş) 15 Martie r#P5 5o/0 Renta r. p.. 102i/s 5#/q Rod ta am. 100i/a 50/o „ (92—93) 9J 50/o „ am . . . 991/j 6% Oblig, rnr . .A 03 Pensiuni........285 50/o Obl. c. Buc. 95i/i 5,3/o „ (1890) . 96 60/0 Fonc. rur . . 933/8 50/0 „ uri). 102 5% „ ■ . • 68Vg 50/0 „r „ Iaşi 803/i 6% Obl. bazalt . 98 Banca Naţ.........1518 Acţ. B. Agricole . 160 Dacia-Româuia. . . 380 Naţionala.........403 Paria...............115 Construcţii . . . 141 SCHIMB Londra . 25.36t;,j.333/,4 Paris. . . 100.50.421/2 Viena . . 2051/4i/g Berlin . . 123.95.85 Belgia . 99.65 Scont B. a. 8 Avans „ v. « 7 . C. dep. 71/, EFORIA SPITALELOR CIVILE jj Publicaţiune La 16 Martie 1895 orele 11 a m. la va ţine licitaţie la Eforie pentru imprimarea analelor Eforiei pe exerciţiu, 1895-96. No. 3072. 1895, Februarie 17. PRIMĂRIA ORA$ULUI BACAU Publicaţiune La 30 Martie 1895, ora 3 p. m. se va ţine la primărie licitaţie orală, pentru antreprisa clădirel locuinţei Directorului Şcoale! No. 3 de băieţi care este evaluată lei 10122. Proiectul, devisurile şi condiţiile se pot vedea la primărie. SOCIETATEA FRANGOLEA & NEGRUTZI Are nevoie de un espeditor, care cu a lui mijloace să-’I transporte pe linia în construcţie Roşiori-Alexandria aproximativ 350 vagoane materiale ca var, lemne, piatră, ter etc. din gara Roşiori la Plosca şi la Ale-sanaria. Ofertele cu preţul pe vagon se primesc la biuroul societăţel in Bucureşti Bulevardul Pache 14. -A-HSTUTISr OITJ In ziua de 18 Martie 1895 se va vinde înaintea Onor. Tribunal de Dâmboviţă, prin licitaţia publică benevolă, moşia Conţeştl-de-sus, proprietatea decedatului IoanSteriu, situată in plasa Ghergaul, jud. Dâmboviţă, lângă gara Hjilta ConţeştI, şi compusă de 106 pogoane pământ, din cari 36 este pădure netăiată de 25 ani,, şi din ecareto. Amatorii pentru informaţianl se pot a-dresa în str. OUmpuluI No. 3 şi Mecetului No. 38 din Bucureşti. D-torul Sterie Giurcu Vleua, IX Peilltangoase, No 10 Cabinet de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena www.dacoromanica.ro fi 4 MARTIE 1895 LUPTA No. 2526 \*A*A*A*A*A*A*A»A4A. ■jKSora 15, RUE DE LA PAIX, PARIS *A^*A*A*A*A*AM*/\jfeA*AăA*A^»A*A*A*A*A*Z imexie^ţ'caji^a \Md 2& La monde 61âgant ot fashlonable de Paria se sort : tCatt iIp Colognc Imperiale, Siipncrti, savon spdolal: Crime de Fvaieee et Foudre de L'yprOt pour le telnt; •RrtraOapourlemoucholr etle vaporlsateur: Jietcy, lipite France. Fau alcaline pour Ies Chevenx. CASA FON DATA Iisr 1854= t Saisonul de Toamnă şi W. ST AADECKER FURNISORUL CURBEI REGALE CASA FONDATA. FURNISORUL CURŢEI REGALE XJST AlsrXJL 186B MASINE AGRICOLE de orice fel W MASINE INDUSTRIALE BUCUREŞTI # SUCURSALE: BIIIILA SI GRAIOVA SUCURSALE! IIRAILA SI GRAIOVA NOUA SECERĂTOAEE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI CU SFOARĂ «•TĂIŞUL LA DREAPTA®» 182, centimetri, CEL MAf LAT TĂIŞ, 182 centimetri SOLIDITATE - UŞURINŢA - TRĂINICIE GARANŢIE ABSOLUTA PENTRU BUNA FUNCŢIONARE ouveaute în Haine confecţionate pentru bărbaţi, bâeţl şi copii possedăm deja din fabricaţiunea n6s> tră propriă din ţară. De remarcat: Paltoane de Coachmen, Palmerstou, Montagnac. Paltoane cu guler de Astragan şi Biber. Mencicoave cu pelerine de Şeviot, belour şi şo> tisck. pţiănî de oraş şi vaiagiu. acouri îmblănite cu pania şi oposum. D Costume la unu şi doeă rânduri de Gheviot, 0 Camgarn, piquet şi Fantaisie. | Redingote şi Jaquete de Aririat, Grain de poudre. | pardesiurl .de Coachmen băute nuveauie. Bogată colecţiune <'e pantaloni nnanţe alese. Succesive transportori de Stofe fine franceze si engleze pentru ft comenzi.—Confecţinnea eleganţii.— Comande se pot efectua fn 24 oro. m HEINRICH LEBOV1CZ S-sori A 4. Colţul stradei Şelari şi Covaci 4. | .... -- ,■ . ■■ ■ I ■■ .....■................... Pentru secerişul rapiţei recomandăm Secerătoarea simplă a Casei Mc CORMIC DAISY DAISY Aa ■ # « 1 DA1SY DAISY DAISY DAISY DAISY DAISY DAISY „DAISY” DAISY DAISY 11/11 ' 7 DAISY DAISY DAISY DAISY ■ ■ 1«# I 1 DAISY DAISY DAISY făr Prevăzută cu o dispoziţiune specială tp*v Fabricaţiunea casei IKI° CORMICK, CHICAGO, America .. NOUA SECER/TOÂRE CU APARATUL DE LEGAT SNOPI — T-jll In r|ppn|n este expusă chiar de acum în biurourile casei ' dlyUI Iu LII u[Jlu W. ST AADECKER în BUCUREŞTI, BRĂILA şi CRAIOVA 11 ISBÂNDA Cocs L.n. 54 Tona de cocs I-ia Qualitate Transportaţi acasă in saci Briquete, şi Cărbuni de Piatră din Minele Cărdiff şi Petrozsenv pentru stabilimente Industriale, Calorifere şi Sobe de fier şi de Porcelan. Anthracit pentru sobe systernul American Lenthold, Junker şi Ruh. Cărbuni de lemn {mangal) Expediţtune en gros şt en detail cu preţuri convenabile franco la ori-ce staţiune a C. E. R. Depoul Central, Str. Sf. Voivozi, jr. Carol Ldwenbach. SACK. PLUGURI, PLUCURI, PLUGURI. SACK RUSTON, PROCŢOR & Co. Ltd., Lincoln (Englitera) LOCOMOBILE SI TREERATOAEE cele mai răspândite în România j; Specific Antiblenoragic Stoenesco % % Că SULE VAR HYDRAUUC şi CIMEITT ROMA3ST QUALITATE SUPERIOARA CU DIPLOMA DE ONOARE Şl MEDALIE DE AUR La Expoziţia Cooperatorilor 1S94 din Itncureştî DAVIDESCU BREAZA & C-nia A se adresa pentru ori-ce comandă safi informaţiunl la representantul general T. ZWEIFEL, Bucureşti, Strada Stelea O. T. ZWEIFEL, filiala Galaţi, Strada Presei 20. 91ŞI, ta d-nn U. Selineeker, Strada Mare 30. SAU DIRECT LA FABRICA DAVIDESCU BREAZA & CN,A Glfil GOIMIRIIC ^VllDEQOl*/^ LABARRAQUE aprobat de Academia de Medicină din Paris, este resumatul, condensata tutulor principiilor active ale climei, t Căte-va grame de" quinium produc aceiaşi efect ca mal multe kilo de chinina. » (iiobîqukt. Profesor al ŞcoJel de Farmacie din ParU.) c După ce am căutut mult timp un tonic puternic, l’aţn găsit in quiniumul D-tale,pe oare'l consider ca reparatorul fără seamăn al constituţiilor sleite. » Cabaret, i « Vinul de Quinium Lafrar- raque este complinirea cea mai folositdre a chininei in tratarea frigurilor. Efectele sale sunt mai cu deosebire notabile tn frigurile vechi de acceseşi’n cahexia palustră. (Anuar de Medicina praotica) îabr. L. FK&IIK, A. CBUNfiH e 19, rue Jacob, Paris. BUCUREŞTI Rfo. 41, — Strada Academiei, Visrâ-viB de Ministerul de Interne. «o. 41,— Asthmul - înnecâciunea Ţigările Indiene ale lui Grimault et C" e remediul 'cel mal folositor, recu-» noscut, fn contra Astmului, Inecaciunei, Bronchitet şi pentru a înlesni expectoraţi unea. Deposit: la tâte farmaciile. Singurul deposit general pentru toate articolele tehnice, precum: Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc Furtuni de canepa, Table şi Coarde dn âsbest Monoincti e, Sticle pentru nlrel pe apă, Bumbac de şters Robinete Ventile pentru apă şl abur muşamale POMPE PENTRU VIN Pompe de Incendii! Din renumită fabrică G. A. JAUCK, Leţpipg, fondată în 1867 Curele de Transmisiune prima calitate de la fabrica cca mal mare -din Englfţera fondată lu 1792 JOHH TULLS, SOM & Glasgow l ri Priituil dentist ltoiuân Medaliat la Expoziţia Cooperatorilor 1894. STRADA CAROL I, No. 38 (Cu Mit BudiMtcaiiu) Orele de consultaţiune, de la 8—12 a. m. 12 p. m. Duminica şi sărbătorile de la 9—2. Pentru muncitori şi săraţi gratis de la 12—1, ACT DE MULŢUMIRE Sub-semnaţul aduc mulţumirile mele în public d-lul Doctor Qlkovsky, că m’a scăpat intr’un timp foarte scurt de la o morte sigură ce era să mi se causeze dintr’e de-bordare de sânge continue de donă zile iuti’o .cantitate foarte abondentă. Astă-zl mă * găsesc binei C. Manolescu 3tr. Erauisolurl No. 14. Copaivat de 8odâ-8alol şi Santal Nici unul