SÂMBĂTĂ 6 AUGUST 1394'
ABONAMENTE r> ii-n,
.îtK; nJlt i..!
. . . 40 tei.1) ît-i
. 20 . -?d«
-IN ŢABi
CJn »d ;.................
Şea«e luni................
Trei luni ... ................- . . 10 „ i ,
Pentru învăţători pe un &n . . , . .j . . 30 a
IN BTREINfiTATE
Un an...........*....................fc) ,'C(
Şeaae luni .	... i < l’	26
Trei buni..........’.................16	_
■umărul 15 Bani
ii. - M - » "■ * a:
•t ,CTri •; v
l *»i- ha.iii m.1
, i *.	\L ',xl i. •	4, / • u r * jl- .r k j . i*_i „■ ’.,	. «."
i ui**	e.»f , ...	ii." •'
MUHCIUBI i

U, Pe pagina O, 80 litere, corp 7J	1 leă lini»
n „ iv	„	„	...	26 fcnnî linte.
Inierţe fi reclame ,	„	2 le) lini»
Pentru anuncltul » se »dre#*i
♦ /-•
liA
- ■ ■	’<J * J wl
AEfmfBBBBirafse Ziaresiul
^ ------------ ■ . a«‘
:T — r 1.	>	.01	.	. ţi.t	i , .,	,	____,
Un număr vechiei 50 bani
Administra ţiu nea b Pasagiul Român M ©■ 2.
Chestia agrara*
Serhia.
Protectorat englez. Caserio.
Ecouri.
Iar a vorbiţi Carantină.
Chestia Macedoniei.
Pe la Gondo la Paris.
mi
tv. ■ *) I i'ltiari
# 0 - 1--
■ >■
rvj...
v -.h r
/ai
aii tiuji^'saufi Li!!) -Jliljt '.'. ! I
CHESTIfi AGRARĂ
Criza agricolă ia proporţii diaree în ce mai îngrijitoare. Toate ziarele aii vorbit- despre dânsa în treacăt; dar mal toate nu s’aii ocupat de cât de soarta arendaşilor, ca şi când de arendaş! ar depinde soarta ţârei ro mâneştî.
Pe no! ne preocupă prea puţin soarta arendaşilor. Ba poate ică pierderile din acest an nu sunt de cât o compensaţiune a câştigurilor din anii trecuţi şî în special din anul 92v când s’au vândut sute de mi! de chile de grăti cu preţul de 110 şi 120 le! chila.
Arendaşi! dec! n’au avut de cât oare cari pierderi de suferit,-t-pierderi destul de serioase, este adeverat,—-dar numai pierderi. Ei rTaii fost nici când şi nu vor fi nici acum expuşi a muri de foame. Anii hsjni în mese ria apricolă alternează jcu -'anii' -cei răi şi un arendaş, care ‘rşî cunoaşte meseria, treime să com'pteze şi cu aT niî răi.
Daca n.u comptează, cu .at^ât mai rău pentru dânsul.
Ceea ce ne preocupă pe noi nu este deci soar-ts , arendaşilor oi j— în cazul de faţă — soarta ţăranului.
Ţăranul nostru, faţă .aiu mizer#>i-lele condiţ mi de viaţă în care ’şi strecoară necăjitele lui zile, nu poate să-şi agonisească rezerve. De când ese la plug şi până când tulege, ochii lui sunt veşnic îndreptăţi spre cer. Vine ploaie în abundenţă; atunci are mămăligă îe timpul ernei, şi perceptorul va fi satisfăcut la vreme.
Dacd înâă ploaia nu vine lă timp, sah nu vine de loc, atunci perceptorul nu vâ fi plătit.—- şi se ştie ce se întâmplă ţăranului în acest caz— şi iarna nu va avea ce jsă dea de mâncare copiilor.
In acest din urmă caz se găsesc ţăranii anul acesta. Situaţia lor îngrijeşte pe toată lumea şi chiar ziarele conservatoare încep să se gândească la măsurile, cari ar trebui luate pentru a ameliora răul. ,
Dar, ca tot-d’a-una în asemenea chestii ele fac propuneri cu efect monţentan, se' gândesc la paliative. Măsurile lorenu au altă' menire de1 cât să scoat^L pe ,ţărani dip j&rgg aceasta. •	i pofii.
Ele sprijină, propunerea dălul Lupui Kostache; -de a-se face cuptoare lă ţara, pentru ca ţăranii să poată întrebuinţa ca, hr.gnă. pâjpişa 4e "gi'Au, în locul mâmăhgefe. <|p pase jee po-j? rumbul, lipsind nproape cu totul a-nul acestaj guvernul va'1 trebtfi şa le distribue grâu.
In situaţia în' care lie ufl^in şi ca mesur^i u^gpptă pro pu nereaid-lui Ţ up u Kostache este foarte./bună, admirabilă, încântătoare,-^dumriezeăsCă, or cât voiţi de genială.
Dar după ce va trece iarna, ee aşteaptă pe ţărani ? Credeţi că cu cuptoarele de care vorbiţi să face fericirea ţăranului ?
Starea mizerabilă de la ţară e permanentă. Plouă sad. nu, ţăranul tot în mizerie se află. Anii de secetă nu şunt de cât o înrăire a situaţiei lui.
Toţi acei cari s’aw ocupat cu viaţa muncitorilor de pământ, au arătat cât de refl să hrăneşte, ce lipsă a-mară duce, în ce locuinţe mizerabile trăeşte şi, cu toate acestea, el munceşte câte 44 şi 16 ore pe zi.
Mizeria de la sate nu trebue deci căutată în anii de secetă, Ci în condiţiile teribile, în care,să face munca câmpului, în exploatarea neumană a lor de cătră proprietari, şi arendaşi.
Dacă altele ar fi condiţiile de muncă, anii de secetă n’ar apasă cu atâta greutate asupra lor. Fie-care ţăran ar avea o mică rezervă.
Aşa dar să nu ne mărginim la paliative, la măsuri cari să ţintească numai la înlăturarea râului excepţional, să îndreptăm starea aceasta d6 lucruri în mod radical, căutând să stârpim cadzele.reuluî permanent.
Sunt ani de. zile, de când în coloanele acestui; ziar ivorbim de chestia agrară. Am. arătat în cele mai mici amănunte măsurile, cari ar trebui luate pentru a se îmbunătăţi starea ţăranului.
Cine ne-a ascultat ? Am fost atacaţi cu, violenţă şi. trataţi de instigatori la revoltă de către aceia, cari vedeau în mişcările ţărăneşti mâni străine, iconari şi jugănari.
Liberalii, f ca şi conservatorii s’au întâlnit, când a fost vorba să proclame că la nm în ţară nu există o chestie agrară.
Sunt iâţi-vA ani însă de când satele fierb continuu. E o stare permanentă de revoltă, care dovedeşte o stare permanentă de mizerie.
Ne facem datoria să strigăm mereu, că chestia agrară există şi că ea cere de urgenţă o soluţie democrată.
(Atât mai rău pentru acei -cari nu vor; să audă
-	. f	" * i‘îf~ num—-■îmi	1 '  li—i i
JDIIsT SERBIA
A-Se anunţă din Belgrad „Gazetei1 de Go-i lonia“ că svonul despre demisiunea cabiner tul ni este prematur. Existenţa acestui minister depinde de deliberările ce se urmează acum la Niş.
PROTECTORAT ENGLEZ
Londra 16 August.—«Agenţia Renter» află din Apia că, tnaî multe mii de oameni armaţi se găsesc încă în câmpuri. Până acum însă nus’a produs dş cât nişte încăerărl neînsemnate.
Maiictoa a cerut amiralului comandant al escadrei engleze să proclame protectoratul englez.
CASERIO
Oii.
Lyon, 16 August. — Caserio a fost deşteptat la. 4 şi j um. dimineaţa; el s’a aşezat pe pat şi a îngălbenit foarte mult. O tre-jnurătură cobvulsivă l’a apucat şi nu l’a mai lăsat. Sfa îmbrăcat cu greutate. El n’a voit să ia nimic. In trăsură dinţi! îl clăn-ţihail iar genuchi! ’se isbeâif undi de altul.
Când s’a dat jos din trăsură, şî-a anin-caU. privirea'la cnţifcvşi '&pdî către -pftblic, insă cu nişte ochi sperioşL Gura i se strâmbase. Când .cuţitul.'a căzut, bravuri puternice au isbucnit din partea undi mulţimi numeroase care asista la execuţia. Agenţii şi; soldaţii formau'un cordon în'jurul eşa-foduluL î n i J t a (. u
ECOTTBI
.■4
Din ţară <
In curând Vor soai 1»portul laţi cele patru şalupe-icanoniere, ^ fnandjate, de jninisteru ide. reaboiţi 4a casa/Schichfţu dan' Elbing. a •	" un
iFie^care, dm.^ceste.-şalifpe*-are-,b Iun-;: gime de îal in? ,ă0*4ârgime-i4 m 25 Şi adâiaritOie &gn.ili5- Yitesa cpe oră e de JU),mile şah 20,972 metri
Maaineirt.-apelor canonierp^u opur tere de 20 cşî- Deplasarea lor va-ude 35 tone.	< a
Acmamentuldor se^iomp une din ua UuăjâevniAeiujaalibru' 27 mm -cuatorui*
Iti uu ’	■ n ■ a n. >4
. ua Xa*'j * 7»8au» M j'i
repede şi o mitralieză Nordenfield cu zece ţevi.
Fie-care şalupă costă 60,000 lei.
Aceste şalupe vor fi destinate pentru apărarea Dunărei şi pentru facerea poliţiei pe acest fluviu.
De peste munţi:
—	Curia reg. a respins cererea de nulitate înaintată de d-nii Dimitrie Cuteanu, Andreiu Balteş şi Ioan Popa Necşa în contra sentinţei aduse de curtea cu juraţi din, Cluj în procesul „Tribunei" pertrâctat la 3 Iulie n. După cum se ştie, părintele Cuteanu a fost osândit la 300 fl. amendă, Andreiu Balteş la 200 şi Popa Necşa la 100 fl.,
iar ziarul. 300 fl. perderedin cauţiune.
"
—	«Nemzeti Ujsâg* spune, că tribunalul din Oradea-mare a, pornit cercetare în contra făptuitorilor, care au pus la cale demonstraţii le de astă-vară, când s’au spart geamurile episcopului Pavel. Actul de acuzare % gata şi îndată ce se va ridica la valoare de drept se va determina ziua pertractării procesului.
..
Din străinătate :
—	Luni poliţia din Viena a arestat pe anarchlştiî Huber şi Barth, redactori aî ziarului anarhist «Zukunft». Din această pricină partidul anarhist se află într’o situaţie, care face imposibilă propagandă, de oare ce de la ultimul proces, numai rămăsese de cât aceşti doi' anarhişti, capabili de a redacta ziarul. Acest ziar va înceta să a pani, cum s’a întâmplat şi ’cu «Frei-hgif», parţ apăpea la Gratz.
—	încă nb s’a stins focul dîfi minele Dombrawo (Pplonia rusească).
Numărul victimelor este considerabil. Se spune că ar fi perit în mijlocul flăcărilor 100—200 de lucrători.
-D. de Gaprivi se va duce la Karlsbad la 44 August s. v. Cancelarul. Germanipî va fi primit în.audienţă de împăratul Austriei.
—	Paris, 16 August.—D. Hanotaux va părăsi mâine Parisul pentru a se duce la Viciiy.
IAR A VORBIT!
«Voinţa» are un vechi,u obicefu ca din când în când să ne înjure anonim.
Cum suntem dintre cei ce plătim cu vârf şi îndesat, nu vom lăsa să treacă nerelevate nici injuriile pe cari ni le adresează de astă-dată organul colectivist.
«Voinţa» e furioasă că nu-î dăm concursul la alegeri şi mal ales'pentru că întrebăm. care este prpgramul cu care se pre-zin ă la aceste, alegeri, candidaţii cari cer sufragiile alegătorilor ?
Programul face asupra .colectiviştilor efectul pe care pânza roşie o tace asupra taurilor. Când aud de program încep să insulte, să înjure şi să ţipe. Ştim onorabil confraţi că sunteţi duşmani aî programului, dar ce să vă facem? Noi suntem pentru program.
Dar în sfârşit, să 'spuneţi1 ca lupta de astă -dată sa dă pe o chestie de idei şi anume în contra legei comunale făcută de conservatori;	r
Perfect. Suntem cu totul de păFerea «Voinţei.^ îfi (privinţa critideî pe care o face le^eî comunale şi ni se.j)are Că discursul pfonunţat de dl Pân.u'-în Senat a-supra a deşte î legi, fost cea maîuSerioâsă jcritică ce i s’a făcut.
Dar nu e destul sa ne întâlh'im la critică, domnilor de la «Voinţa», trebue'să .neiîntâlnim şi în ce priveşte-reformă'lege! comunale, ca să 'venim să vă dăm concursul.
Apoi ce,» credeţi că suntem noi oameni sa rupem lănci pentru a readuce starea de sub răpoşata lege comunală ?
Va înşelaţi amar. Apoî sub guvernul liberal a ^xis.fet autuuomia,comunală ? Oui vreţi şjî treceţi .asemene^,.gogoşi ?
V’am spds ;.cţe a «sută de,<ofI, să nu. ne puneţi trecuţii d-v. ca igaranţie; pentru*. Viitor, că na ’1 primim. V’am propus să facem (adula rara cu trecutul şi să stăm dtf vqfrbă asupra ţitioruilul Dur. nu voiţi:,
P-voastră ve convine mai bine să -asH vârliţl o|teTva diatribe lă adresa Şefului radicalilor. Este un mijloc comod oa să eludaţi dip d^uuţie chestia principală. Aceasta este însă o procedare yeche, ,o punoaşte şi oopii^	*
j	| J ,	,	*	i \
„	. .	■ n. t-m '■
La insulte* şi atacuri personale nu răspundem; când ne insuflă un partid, care are corifei în puşcăriile ţăreî şi matadori cu dosare închise din graţia celui de sus şi mila celor de jos, nu răspundem, pen-tru-că ar fi să recunoaştem tutulor scăpaţilor de la instrucţie dreptul de a vorbi de cinste.
Intre liberali şi conservatori simpatiile ca şi antipatiile noastre sunt aceleaşi. Tot atâta de departe ne aflam de unii ca
şi de ceî alţi din puntul de vedere al ideilor.
Nu avem prin urmare dece lua partea unora, în contra celor alţi. Ştim că situaţia liberalilor din opoziţie e mai grea, ca a conservatorilor de la guvern, dar oare nu e datoria acelora, cari toată ziua se intitulează liberali şi democraţi să meargă înainte ? Nu este datoria opoziţii care vrea să ia puterea, să spue lume! pentru ce cere puterea, cum voeşte să se servească de ia şi în al cui interes? De sigur oă da.
Prin urmare iubiţi confraţi, lăsaţi Injuriile şi atacurile personale, pentru că nu dovediţi nîmic cu ele şi vorbiţi-ne serios de ideile d-voastră de guvernământ, aşa poate că veţi putea să ne dovediţi că noi radicalii avem mai multe punte comune cu dumneavoastră. Până azi nu vedem nici o comunitate de idei între noî, pentru că dv- nu aveţi nici o idee.
CARANTINA
Oonstantinopole, 46 August. — Cele 24 ©re de observaţiune impuse provenienţelor din Marsilia au fost înlocuite cu o carantină de cinci zile. Ea va fi /făcută la .Clazamoft, la Bayrut sau la Tripolii.
CHESTIA MACEDONIEI
i| i	.
De ş: falimentul strânge de aproape statul Grecesc, cu toate acestea guvernul din Athena nu voeşte cu nici un preţ să renunţe la propaganda activă pe care o face în Macedonia. Faptul că Bulgaria a obţinut dreptul de a avea episcop în Macedonia a înfuriat pe paţriarhuludeia Cons-tantinopole.
«Le Temps» in articolul de :fond de Luni 43 August se ocupă qu această chestie, şi spune că Patriarhul de la Cons-tantinopole este hotărât sa adreseze o enciclică bisericeior autocefale din Grecia, România, Serbia şi patriarhateior de la Erusalim, Alexandria, Antiohia şi Cipru cum şi sinodului din Rusia, pentru apro-ţeâta în contra faptului că s’a permis bulgarilor, de către Sultan să aibă doi Episcop!, pe când să tergiuerisează cu investitura episcopilor greci.
Articolul ziarului francez inspirat de un grec, de sigur, susţine cu multă căldură drepturile, grecilor în Macedonia şi vine din nou cu vechia farsă, pă toţi locuitorii Macedoniei sunt greci.
Cum să vede atât bulgarii câţ şi g.re-ciî ’şl apără cu căldură şi fără întrerue pere interesele în Macedonia, ştim că d-mult să discută şi sa tratează înfiinţarea unui episcopat român în Macedonia. Ce s’a făcut ? Unde au ajuns tratativele? Nu credem că e nevoe să aducem in discuţie publică toate câte le ştim în această chestie, să arătăm sacrificiile pe cari le-am făcut pentru abţinerea episcopatului. Ne mărginim deci a întreba dacă s’a obţinut de la guvernul ottoman ceva, în aceasta chestie. 3 > «r	'
Importanţa MaoeMîîei t pentru noi, e recunoaştem ou toţii: ‘deci e o datorie să luptăm pe toate căile ca propaganda noastră să câştige teren.
Spunem însă şi dei'&ştă data ca nu credem să putem -face un pas înainte în Macedonia, cât timpi în capul scoâlelor românei va fi Apostol Mărgărit.
De la Gondo la Paris
(Amintiri din călătoria unul student.)
1 . _________
VIII
Gondo ca Geologic şi Mineralogie,
Acum iubite cetitor, odată ajuns în Gondo, ca 3ă nu trecem prin eil, ca gâscă prin apă, să-mi permiţî a’ţ! da rate-va noţiuni întru cât priveşte constituţia geologică şi mineralogică a acestor regiuni aurifere. Netele ce urmează, graţie bunei voinţe a personalului technic şi în special a inginerului Ce'id,
Cred de a mea datorie de a o spuuejdin ci pul locului, ca nu cum^va cetitorul să mă iea ferească-m'1 Domnul, drept un ndinera-log satt poate chiar erudit.; trebue ,decl să
mărturisesc că le posed de la alţii; căci; cum aurul, nu e un, ce obicinuit în familia mea, cum neam de neamul mefi n’a fost bogat, se explică uşor-că nu m’am ocupat nici odată cu studiarea lui.
Dar să intrăm în .materie :
Munţii din Gondo, constituiţi în mare parte din roci granitice, fac parte din Alpii Bernezi. Terenul fiind format din roci e-ruptivecu prinde gneisurl (compuşi din qtf-arte mică şi feldspath), une ori se găseşte ca în toate rocile eruptive mica de diferite colori, micaschist şi gneiss schistes, dispus în pături stratificate.
Formaţiunea geologică a regiune! ne pre-sintă puţine roci sedimentare, dar presenţa de multe roci eruptive ne arată că avem înaintea noastră o formaţiune secundară. Une ori pe lângă cole cunoscute mal sus, mal găsim: serpentina, grenatul şi granit colorat, conţinând feldspath, magnezie, talc etc. etc.
Erupţiunea in aceste regiuni, s’a făcut probabil în epoca secundară, atunci când a avut loc erupţiunea lui Mont-Rose din Alpii PeninI (cari se găsesc în apropiere). E-rupţiunea făcându-se cu putere, a produs în diferite locuri spărturi (cazuri) cari aii re-mas un moment goale, formând nişte profunde şi gigantice. râpl prăpăstioase. Aceste spărturi (cazuri) în cursul vreme! s’afl umplut cu materii mineraliste, dintre cari cele mal frequente sunt: Gneiss impregnat de pirite de fer de curpu şi altele. Aurul se găseşte în aceste pirite (mal ales în pirita cenuşie) fie, sub formă de pulbere foarte fină, în stare nativă, fie în combinaţiune cu sulfurele, ca bisulfarele de fer, de cupru, de arsenic etc. u ■
Spărturile de cari vorbim, aii în genere o direcţiune N-S sad N-20° V-S şi umplutura lor, poartă numire de filon ; urmează dec! ca şi filoanele să aibă direcţiunea N-S şi aşa este. Totuşi aceste filoane aurifere, na sunt paralele şi se întâlnesc ici colea încrucişerl .a două filoane. Dar aci avem de ■ remarcat' că: pe când la alte fiio&ne mine-rifere o încrucişare aduce „le rejet* (peirea) unuia din ele, aci filoanele se superpun şi la fie-care întretăiere de filoane avem bogăţii superpuse.
Am spu^ deja	că aurul	poate fi	nativ,
liber sau în combinaţie	cu	sulf, fer,	anti-
moniu, etc.; argintul însă care se găseşte nu e nici o dată liber, ci tot-d’a-una în combinaţiune cu sulf,.arsenic, antimoniu etc.
Dacă urmăm	puntul	de	„afleurement*
(suprafaţa) a filonului găsim aurul foarte divizat, cu cât însă înaintăm în profunzime cu atât aurul se găseşte sub formă de gr&uute sad. de pulbere destul de fină;
Piritele aurifere, .sunt uneori în mase compacte, alte ori se găsesc iu.simple straturi isolate.	.	<
Extracţiuiiea aurului
Pe aci, ca şi prin regiuuele- vecine' din Italia (val d’Antrona, val Ansca, val Ru-mianco etc.) extragerea aurului se face priu amalgamare şi iată cum:
Se ia mineralul brut şi se sfarmă priu ajutorul unor „ecra ser vis* (sfărămători); se macină apoi pe o morişcil formată de petre de granit;—această moară de granit ’1 reduce în pulbere foarte fină. Pulberea de mineral e amestecată cu o apă şi i se adaugă & kilgr. de Mercuriu pentru 500 kilograme de mineral în pulbere;—se amestecă prin anumite procedee, mercurul cu mineralul; şi amalgamarea se produce îh timp de 48 de ore. Mercurial se uneşte cu aurul, în timp ce restul mineralului con? ţine argintul; cău argintul ne fiind liber, nu se poate amalgama ci remâne sub formă de sulfuri în residiele de mineral,—residii ce se numesc Schlich.
Pentru a obţine argintul, şe tratează schhchul în nişte aparate numite „enrichis-eurs* (aparatele sistem Roundbuddle; Pan, Fruc-vanner etc.); cari reduc într’un volum pe cât possibil de mic toată masa de schlich bogată în argint. O dată redus într’un volum mic, schlichul se arde şi argintul se obţine tratând residiul prin clor (metoda de clorurajiune). Alteori %sft se arde în unire cu cuprul pentru a forma un a’mas-tic cupro-auro-argentifer (amzis şi auro căci se -găsesc încă mici urme de aur), care amestec -se vinde usinelor de metalurgie, unde operaţia, se fineşte. prin alte metode, după trebuinţele usinei.
Dar să revenim la şurii nostru, am &-ii'UE a avot o amalgamă.
Amalgama se recurge îu vase:-şi se presează. printr’o piele de căprioară pentru a extrage mercurul în esces. Se obţine astfel, un globuleţ numitf „boule’d’amalgame*. Globul de amalgamă se distilează încâlzindu-se în vase: de fontă la o ^temperatură de roşiii închis^ Mercurul se sublimează trece prin tuburi, refrigerente şi se condensează, in
OU	‘	1
www.dacoromamca.ro
6 AUGUST 1894
LUPTA
No. 2361
timp ce aurul rămâne pe fund in stare spongioasă. Se reia acest aur, se pune în vase de pământ refractar, adăogându-se puţin bo -rax, totul e încălzit la 1250 grade, aurul fusionează şi se scurge în vase de fontă, unde se răceşte, ia formă de prisme de aur numite „lingot* ie dat ţa comerciQ, el conţine : aur, argint şi puţin cupru.
Extragerea mineralului brut—Ins-talaţlele moderne
Pentru a extrage -mineralnl aurifer din filoane, se practică în aceste filoane, galerii enorme; care urmează direcţiunea filonului. Cele mal frumoase galerii ale uzinei Gondo sunt cele ne la Maffiola, Camozetta şi doctor Mai.
Pentru a sparge muntele se procedează astfel: Se fac de către lucrători găuri iu stâncă; aceste găuri destul de profunde, se umple cu dinamită, deasupra se pune un strat de hârtie şi lemne cu petrol ; un fitil lung de vre-o 2 metrii, s-rvă de a da foc explosibilului.
Lucrătorul aprinde fitilul şi apoi fuge la o distanţă de 400 — 500 metri (în timpul până se propagă focul ;) de odată 0 detunătură se aude şi muntele ie prefăcut în pietre pe o întindere de un jumătate metru. Âceste pietre sunt culese, puse în căl-dăruşe ca cele în care se adapă caii la drum şi aceste căldăruşe, prin ajutorul unul ca blii aerian, sunt transmise uzinei.
în uzină sunt supuse măcinatului şi celorlalte operaţii de extragere.
Bogăţia mineralului se stabileşte înainte de a ’l pune în lucrt printr'o analiză chimică pe cale seacă, analiza -prezice cam cit aur va fi la iaonft t) şi ast-fel se stabileşte primul control Acelaşi lucru st face cu. amalgama. Rezultatele analizelor sunt înscrise în procese verbale. De la amalgare operaţia se face sub ochii chimistului, care în cazul de faţă e omul de încredere al companiei.
Exploatarea în Gondo se face de o societate anonimă ce residă în Paris. Dacă micule o au produs rpult până acum. cauza e că nu erau. sistematic . exploatate.
Aşa oână azi se lucrează îu galerii numai cu forţa braţului; lucrătorii însă nu puteau în ihta în galerie de cât cu 15—18 ctm.j în 24 de orei Societatea actuală instalează maşini ce vor îbainta cu 1,50 m. în 24 de ore; âceste maşini numite „perfora-trices*, (sistemul „ Sergent-Hlngersoll*) vor fi mişcate de motor! cu aer comprimat; motorii se vor regula de curenţi electrici de o, tensiune enormă. Curenţii vor fi prodiişî (sistem Wolmar) prin mişcare produsă de turbine hidraulice.
Nu mal intru în descrierea "acestor diferite maşini, din -cauză că aşi părea prea lung şi apoi cititorul ar putea poate să creadă că nu le îuţeleg. Tot ceea ce pot face e să invit pe mâne cititorul să facem o escursiune la Camozetta, unde, pe lângă geologie, avem şi antichităţi, precum şi in stalaţiunl medicale de aer -şi ca taro the răpi e
(Va urma)
Crimă oribilă
titura unul gard se iveşte un flăcăii, care pe neobservate pătrunse până in calea lor, se aruncă năprasnic asupra fetei şi o târ-colise jos la pământ. In acel moment George bănuind cine ştie ce, sare înveninat sus şi cu o fugă bună ajunge până la jgard, îl smulge ulciorul din mâna nevinovatei sale neveste şi îl face cioburi de capul el.
După aceea îl apucă manile şi se încearcă a i le reteza de lâ încheieturile palmei,^ cu o secere ce avea la e). Neputândui-le însă rupe de tot, nici cu puterea braţelor lui, nenorocitul îl înfipse atunci secera în pântece până în mănunchiti şi cu o smucitură îl sfâşie partea inferioară a trupului. După aceea îl lăsă brăzdări adânci în ţîţe şi peste întreg corpul. Văzând că nici astfel fiu moare, se sui cu picioarele pe ea şi o călcă până ce ’i-a eşit intestinele afară. Sub toate aceste cruzimi ale lui, blânda nevastă se uita dusă, numai la el şi rostia din când în când cuvintele : „George, ce vreai să faci cu mine, nu mă omora, că n’am greşit nimic*. După ce isprăvise pe toate, cruntul făptuitor, se tae şi pe sine cu secera, şi sub pretext că flăcăul cu ata ’l-ar ti omorât nevasta, în apărarea căreia ar b primit şi el vr^rO. câteva brăzdaturi, fuge şl aducând gendarmil încep a-1 căuta p* acela.
Nu departe de locul crimei se ailafi vre o câţl-va seceratorî, care văzând sălbateca crimă, în loc să sară în ajutorul victimei au fugit. Aceştia declarară gendarmilor, că pe adevăratul criminal să nu-1 caute zadarnic, fiind chiar în manile lor. Astfel îl legară «pe cumplitul" ucigaş cu feare şi luându-1 între baionete îl duseră, ţa închisoare. Biata lui nevastă încă uu ’şl-a dat sufletul . până la venite» gendarmilor, şi întrebată de aceştia, dacă ştie cinfe a tortu-rat’o,. ea răspunse lin ii „Nu ştiu‘‘ muri scăldată într’un lac de sânge se termină înfiorătoarea crimă,
D I FEft 1ŢJE S T I R I
Se asigură că în urma dorinţei eţprpnată de rege, prinţul moştenitor al Italiei va fi transferat de la Neapole la Palermo, ca comandant al unei divisiuul.
Agenţia Ştefani află din Massauah că liniştea continuă la Kassala. ii ortul este terminat, şi armat
„Nu. ştiu4 * 6’, şi apoi Astfel.
din palatul Hampton Caunot şi din parcul din Windsor.
Această viţă care fu plantată acum treizeci de ani umple complect o seră construită special, seră are o lungime de 224 picioare şi o lărgime de 11 picioare.
Actualmente viţa are 852 de ciorchine, a căror greutate totală este de o jumătate de tonă.
Se calculează că produsul anual al acestei plante este de 2800 franci.
Pentru un simplu muritor, e de ajuns o pereche de ast-fel de viţe spre a duce o viaţă modestă.
Roaderea stâucelor de către microbi.—Până acum s’a atribuit sfărâmarea stâncilor influenţei ploael, zâpezel, gheţel trecerel repede de la frig la căldură, etc., în timpul din urmă însă s’a observat, că în crăpăturile cele mal mici s’au încuibat microbii, care asimilează carbonul necesar din atmosferă, ear cele-alte materii nutritive le iafi din stâncă, care ast-fel se desagregă. Această operă de desagregare n’are loc numai la faţa stâncilor, ci şi crăpături adânci. De aceea când se cercetează căuşele, care au dat naştere formaţiunilor scoarţei terestre. pe lângă acţiunea apel şi a focului interior treime să socotim şi pe aceea a microorganismelor.
Uîu arbore extraordinar. — Un membru al secţiei geografice a Academiei de ştiinţe din Paris, a descoperit în insula Madagascar un arbore cu totul minunat.
Acest arbore care se numeşte Arborele călătorilor nu are ramuri.
Foile, care nu sunt nici odată mal multe de 24 pentru fie-care arbore, sunt crescute direct din frunchiu.
Aceste fol aQ o lungime dc la 1 metru şi 80 —2 m. 50. La baza fie-căreia din ele se află uu fel de recipient care conţine aproape 1 litru de apă race, curată şi proaspătă.
/.cest arbore este îatr’adevăr providenţa călătorilor osteniţi şi însetaţi.
i v c r s fQ
Nu de mult comuna RădvIeşti de lângă Dobra Transilvania, a fost teatrul unnor j drame din cele mal» mişcătoare. Ţeranul -George, de. acolo, cu Susaua, soţia sa, fură la a clacă la alt vecin al lor. Aci, după ce clăcaşil,„ printre lucru mal amestecaţi şi câte o doină şi câte 0 iavârtitură, poate n’aşl greşi zicând câte vre-o sărutare chiar, George care» erea de o gelozie extra- ordinară, ea să nu mal vadă şi pe tânăra lui soţie în mijlocul flăcăilor, o trimise pe aceasta după apă, în vreme-ce el îş! dăduse mult zor spre a nu o slăbi pe toată calea până la isvor, de agerimea ochilor săi de năpârcă, lntr’aceea Jâusana, pe care o mal însoţia şi o fată, ajung aproape de isvor, când laco-
Un brad de 430 ani.—In Revirul Win-terberg al prinţului Adolf Iosef Schwarzen-berg, s’a tăiat de curând un brad care a avut următoarele dimensiuni. Diametrul la
2 metrii d’asupra pământului a fosl de 150 centimetrii, periferia 307 centimetrii şi
lungimea 40 fiietril. Acest brad, izolat, pe
o coastă vestică la 807 metrii d’asupra mă-
re! a resistat furtuneî din 1870. Numărarea îngrijită a inelelor anuale la 2.40 metrii de la pământ arăta o etate de 430 ani. Doul sdraveol tăetorl de lemne ah muncit
6 ore până să doboare pe atest veteran. Buşteanul rămas ar putea servi ca masă la o societate, de 10—12 persoane. Se mai află câte-va ast-fei de rămăşiţe din timpurile întunecoase în aceste păduri.
j Sbor de pasări.—Un anume Lancastre f care a stat cinci ani pe coastele Floridei spre a! studia obiceiurile păsărilor aquatice, a găsit ca cel maî extra-ordinar sburător ca iuţeală şi resistenţă este „Fregata* (un fel de pelican de mare).
Fregata poate sbura şapte zile cons cu-tive fără să fie odihnească nici ziua nici noaptea.
Aceste pasări, mănâncă sau dorm în aer; susţinute de aripele lor, care aă o lungime de patru metrii ; sau pot să sboare aproape fără să mişte de loc din aripi, cq o iuţeală de 160 chilometril pe oră.
Fi-va aceasta oare posibil? Rămâne la aprecierea în parte a celui ce va ceti.
i-uUTÂţ
unul pentru apelele de te Aroneanu şi altul pentru cele de la Nicolina. In acelaşi timp pentru ca să nu se piardă atâta apă, toate cişmelile vor fi dotate cu canale pentru curgere intermitentă.
Se satisface ast-fel, spune «Evenimentul», unei nevoi atât de simţite în timp de incendiu.	« .
*	i -
* •
In privinţa sondagiilor de la Cârlig găsim următoarele ştiri în ziare:
Am relatat zilele trecute, după „Evenimentul* din Iaşi, spune „Constituţionalul* 8darea unor strate de huilă cu prilejul son-dagiilor ce se făceai! la Cârlig pentru afla» rea apel necesare şcoalel de meserii din Iaşi.
Iată cunl stafi lucrurile:
Ministerul domeniilor a dat în antrepriză D. medic-comunal Alexandru Filat* con- ; d-lul Olaf Terp, un danez, săparea unul fiscat 15 kgr. carne de porc de la doi, mă- PUV» *a "b® adâncime, pentru a se găsi celarl de oare ce carnea erea stricată. , aPa necesară şcoalel de arte şi meserii din
Ar fi mal "bine să se facă mal des ase- kşl.	„	,	■
menea confiscări.	1 Sondagiele au .juns pi iâ la 170 m. fără
a se da de vre-o sursă de apă La această
Obiectile adunate de d-na şi dl. Ştefauo-vicl, în număr de 232, au fost expediate deja la Bucureşti.
Tot-odată un renumit lăcfituş artist d. Franz Schhuster, care a efectuat admirabilele lucrări de la capela din Rozncv, va expune mal multe obiecte de artă. D. Schus-ter invitat a expune la expoziţia din Lem-berg lucrările sale, a preferat, faţă cu însemnatele lucrări ce le-a executat la noi, i să participe la expoziţia dfn Bucureşti. »
Pavilionul Bucovinei va fi de sigur ad-mirat de lumea ca va vizita expoziţia.
După cât aflăm fraţii noştri! din Buco- ! vina mal pregătesc câte-va surprize., cu o- . caziunea solemnităţel inaugurare! exposi- ! ţiunel.	|
Costache Apostol Tânase, a fugit de la stăpânul săfi C. Nicolescu din str. Dogari No. 38, furând o sută de lei.
Poliţia ’l a prestat.
Aflăm cu plăcere că Duminică 31 Iulie s’a celebrat la Să veni, judeţul Dorohoifi, căsătoria amicului nostru d. Constantin Var-tic cu d-şoara Elena Cernovodeanu, ambii distinşi institutori în Iaşi.
Felicitările .noastre tinerilor căsătoriţi.
INFORMATEUIII
adâncime "însă au început nişte puternice emanaţiuni de gaze hidrocarburice, într’o cantitate care ar putea fi întrebuinţată la, iluminarea cu succes a întreuulul oraş, Gând se scoaseră sondele, se găsi îu pământul ’ scos praf de o substanţă carboniferă. Negreşit că, atât emanaţia gazelor cât şi pra-
Iful scc3 făcură să nască, pentru un moment, ideea că e’a dat de 6 mină dă cărbuni.
______	Cercetările serioase au dat următoarea es-
plicaţiune:
D. M. Ghermani a venit aseară * Apel praf carboniferi .e îutr’o foarte rateu trenul de zece în Capitală.	nimă cantitate; el în timpul depunere! şire-
telor aigiloase, s’a luat pe aceste strate diu alte gismente Aceasta e provenienţa lui, ________________ ___________ __ şi deci, aflarea unei mine de cărbuni nu e
crează programul conferinţelor învă- . cat impresuinea momentului prim şi nu
‘ are ca temei nici o altă constatare.
Iar «Evenimentul» de azi spune
La Ainîsterul instrucţiei 86 lu-
J)e ordinar se găseşte Intre 6-ţi ‘20 grame aur 9a
I <>0y kiig. tsaipera),


O viţă colosală. — La Rochtamptom, există în acest moment o viţă gigantică ijcare întrece foarte mult pg celebrele, viţe
FOIŢA Şl ARULUI ,LUPTA*
39

In adunare» isociaţiune! meteorologice germane D-rul Lang ţinu o conferinţă despre iuţeala de propagare a furtunilor în Germania de sud în decursul deceniului i87»p&nă la 1888. D-rul Lang a fixat modu» acesta iuţeala de propagare a furtunilor, însemnând ora când s’a auzit primul tunet în localităţii^ ţn cari au fost în aceea: zi furtună, apoi împreunânctu-se apeşte localităţi, unde s’a auzit tunetul în acelaşi timp, eu curbe, aşa numite ■pobronte. Din depărtarea acestor isobronte şi dm Cpmparaţiuuea timpurilor, în cari s’a auzit primul ţupeţ, se putea slăbi iuţeala cu care a trecut fur* tuna.
Iuţeala furtuceîer ;n germania de sau a Tos' de 38.4 kilometri" pe oră. In intervalul <Je la 1879— 1884 iuţeala a crescut, de atunci a început a des-c: şte.
Socotită pe luni cea mal mare iuţeală a' fost în lnnile de Iarnă, de aci descresc până în Maiu, pentru a începe apoi din nofi a eres ce.
După direcţiuni furtunele venite diu spre Vest arătau cea mal mare iuţeală. Din comparaţiunea cu căile cele arăta minima barometrică în acelaşi timp, rezultă că iuţeala furtunilor descreşte» cu a-tât mal mult cu cât căile erau mal departe de .minima barometrică-
Ceea ce s’atinge de diferenţa, cp privire la timpul zilei, furtunile de pe la miezul nopţii au fost cele mal iuţi, iar cele ae la ameazl, cele mal încete.
Ştiri mărunte
Am anunţai deunăzi spune „Evenimentul* că iubitul conducător ăl Românilor bucovineni d-rul Ioan Zotta, îndemnat de preşedintele e-xposiţiunel cooperatorilor din Bucureşti s’a grăbit să adune de prin satele româneşti, din Bucovina un număr mare de obiecte, cari de sigur vor face admiraţi unea tuturor visitatorilor exposiţiunel.
Alăturea cu d. Zotta au desvoltat o activitate lăudabilă în adunarea obiectelor -de industrie casnică venerabila d-nâ Sofia Şte-fanovicî vice-preşedinta societăţel doamnelor române din Cernăuţi şi d. profesor Const. Ştefanovicl, vice-presidentul societăţel politice „Concordia*!
ţătorilo $î institutorilor, cari au să se ţie, după Cum am anunţat de la 15 August, până la 1 Septembre.
* j*i * *
Pâfm acum vedem dt nu ni să spune, dacă s’a luat vî^-o măsură, ca să se descopere ce s’au .făcut cele
60,000	volume adutta’te do Arhimandritul Chir iac! de la Muntele Athos.
Ar trebui să se profite dd faptul că Arhimandritul Chiriac se află în Bucureşti pentru a se descurca lucrul.
următoarele :
1 Operaţiunile de sondaj din valea Cârli-. gutei se continuă'. Sondajul a ajuns până la j 160 mătri adâncim?, fără ca apa să se eră te.
1 Gazul inflamabil şi fără miros de ,patro-; lfefl se constată în fie-care zi. Se presupune I că el ar fi rezultând din descompunerea i» oare-căror materii organice, j* Ingineriui însărcinat cu privighierea lfr-\ crăriior crede ,că numai la 200 metri* ai dâncime se va putea da peşte apă.
a
* #
r : '
* a *

| * Se telegrafiază din Amsterdam cd data Ţjernet-les-BainŞ, 16 August.— , de 16 August, că următoarele caşuri de h<>-D. Dupuy a fost apucat iarăşi azi lefă s’afi produs: în Amsterdam 5 caşuri dimineaţă de dureri nefretice cari au ' Baarlem 3. Maeatricht. 1. Iu alte oraşe
dimineaţ:
ţinut un ceas însă starea sa s’a îmbunătăţit în mod simţitor.
* *
Societatea filantropică pento’u 1n-fwnţaa-eA întreţinerea şalelor de încălzit di-n Galaţi a publicat bilanţul general pe anul trecut, care se solvează cu «urna de lei 4,757 bani j5.
i 2 caşuri.
*
Catana, 16 August. — Pare că trebuie să se producă o erupţiune a vulcanului Etnn.
-»—i--------------- ■■ mu —ic------------..
Incendia. -Se telegrafiază din R.-Vâlcea că fabrica de, cherestea a d lui N. T! Popp,
CapiFalul acestei societăţi se com- Jj"	Etalată în. comuna Romane^!
,	, „	o o an	,■ .	! din Valcea, a ars cu	toate accesoriile dă
pune dm suma	de lei	3,200;	dintre	instalaţie, cum şi 750	metri cubllemnărie
care lei 833, ÎS in numerariu, îar lucrată şi nelucrată, restul în rentă,	j Cu tot ajutorul dat de sătenii din două
De la 23 Decembre 1893 şi până comune vecine, nu s’a putut scăpa nimic
la 28 Februarie 1894 această socie- \	Ifî!?* 1 * 2 *
. .	,. . ., .. 4	.	. .. ... Paguba este de 156 mu lei. Fabrica şi
•tate a distribuit i,n mod gratuit ^ uscâtoare^ de zid erau asigurate,
pâine la 20,177 persoane din cari j	7_
15,519 barbaţî, 1,560 femei şi 3,098 j Explozie. - (Koegnigsbeţg). O explozie, oopiî.	( s’a produs la laboratorul pirotechuiei, la
*	j Vonderfufen ţ c femeie şi' doul copil au fost
....	,	,	.*. *	. T	. „ ,	omorâţi. Proprietarul	a fost rănit foarte
Ajutoiul	de	pumai	al laşului, d-	grav. Şease alte persoane sunt mai mjult
Botez, a luat dispoziţiunî pentru ere- sau mal pjuţin grav rănţţi. ,r ai’ea a două mari basinurl-rezervoriî l
i
»;î 'jiv. eijeutift


t	Mţraşn»wa*. «ai
JULES MARY
U ii foc de revolver
, , I L
Ol ‘ »J ‘ I
PARTEA JI
, jLogpdnipa judecătorului.
IV
Madelena mal mult tăcea. Nu răspunde de cât fând băga de seamă o cursă şi c evita. Apoi, când văzu că Maguabat, ne-pereâudu şl răbdarea, o impovâra cu povestirea omorului, ammtuidi I cu o brutalitate' voită lucrurliA-e o fâceuu să o apuce fiqrl dc spaimă» discursurile el deveniră mcoherenţe, draselc descusute.
Magnabat părea că ’şlra pierdut, urma.
Nebuna părea gă pucepe foarte bine va loarea* expresiunilor, «dar gândul vămânea întunecau memooalaptelor recente sra foarte slăbită chiar memoria cuvintelor vra micşorată. Madeknu, de multe ori, lua .cuvintele la în tâmplar,4. Iu discursurile el fără
şir* medicii intre vedeau motive greşite,.concepţii delirânde.
Rar, la o impresie puternică, atenţia ei era solicitată.
Atunci ea uu răspundea.
Dar când voea să desvolte o idee pe care ’i-o procura Magnabat, un cuvânt ce-I venea îu gură ’l suggeră o idee accesoriey ce o făcea să uite pe. cea dintâiă.
Şi îu mijlocul acestei inconherenţe, a a-ceste! succesiuni de digresiuni, care făcea pe Madeleua să uiţe faptul principal. Magnabat se perdea, era obligat să o facă să tacă ca să nu o obosească şi să nu, o< surescite.
Atunci revenea liniştea şi «(Magnabat obţinea răspunsuri raţionabiie, dar care nu-1 1 făceau să înainteze în părerea ce trebuia ! să-şi dea asupra acestui cas de nebunie.
La sfârşitul interogatorului, atunci când Magnabat o mai silea udată, eu nu-I spuse . de cât o aceiaşi frasă;	|
— Nu sunt nebună. Do ce vrei să me 1 tacb'să sufer ? Sunt bine aii. *	|
La >toate jncercăriie pe pare le* făcu me- S dicul, ca să o asigureze, ia toate sforţările / .de logică cercate de el; ţânăra a raşpunt ,cg frasa de mal ş,uş prl cu tug^duelî ijxo- ' notau,*i.	ii"1'
Ea se întoarse >uxf colţul unde.o găsiseră, şi iar se aş»?ză qie vino, cu mâinile în pâr-şi uitându-se tind la Hormais când la Mag-1 uabat cu o spaimă vădită»..
In timpul acestui interogatoriu»? Franeisc ^ tăcuse din gură. Observa pfî Madelena, pen- -Iru ca ea, când îşi îndrepta privirile spren j el, «ă poată căpăta puţină putere şi Curaj în înţelegerea lor secretă.
Magnabat n’a dobândit uici un resultat şi fiind că acuma Madelena nu voea să răs-punză la întrebările precise .ce-I punea, eşi, lăsând pe Francisc singur cu nebuna, fără să previe pe confratele său de jşe avea de gând.
Dar atitudinea tinerel nu se schimbă de loc.
Ea se temea de cursă şi se ferea. Francisc si el nu se clinti de loc şi Magnabat îl regăsi liniştit şi indiferent, cum îl lăsase.
Magnabat î! făcu semn să treacă cu el în odaea de alături.
Frapcisc îl ascultă.
Doctorul închise uşa şi spuse îucet.
Astă : lapte am pus să se facă găuri în tavanul adăel Pe acolo am să-l torn d-neî Gonssolin nişte duşi puternici. O voiri sili să vorbească, sari să uite pentru moment ţolul pe care-1 joacă în perfecţie.
Francisc .a tresărit, car n’a spus o vorbă.
Magnabat continuă:
~r-> Şi dacă duşii nu- vor »fi de ajuns, voi întrebuinţa ameninţările, şi -surprinderile, şi înţenăturile, şi fierul roşu... ‘Şi dacă -tot va ■nai resista, îl voiu sdrobi energia cif opium* im eterisarea cu cloriformisarea...'
Francisc făcu o mişcare foarte bruscă şi-■tpaeand pa «medic de 'braţ îl zise-«cu glasul alterat:
ti- N’o să faceţi una ca. asta -Aţi trece peste drepturile d*str&.
Maguabat se uită la -el cu un aer sur-
prins
— Ca şi d-strâ, tiuere prietene, «doresc1 să uu recmg la toate >nijloacele riguroase pe caic vi ic-am enumerat. Asta are şă atârne
mult, o mărturisesc, de f^naiţîqnssolin. De o vorbi, are să evite chiar duşul ce am sâ-I fac,~.
—	Dar asta-i barbarie...
—	Oare-I o faptă frumoasă să-şi asasineze bărbatul şi credeţi că pot hesita să întrebuinţez asemenea mijloace, ca să obţin adevărul de la o femee, care a comis acest omor şi care caută să rămâe nepedepsită tăcând ?
—	Nu puteţi, să. prevedeţi hotărârea judecătorilor,
—	Convingerea mea ’ml ajunge.
—	Roate că d-na: de Gpnssolin e 'nevii novată.
—	- Cu .atât mal bine, De-ţ nevinovată* e adevărat nebună. Voiri fi fericit să mă ifi înşelat.
—	Nevinovată ori vinovată, cine. vă au-torisă să o chinuiţi? Nu maî tribunalul are dreptul să o pedepsească. De o fi vinovată ori uu, uu ve este ertat să recurgeţi la uiff-loaqe, care aduc aminte de chinurile inchi-siţiel...
* *r- Încetişor, tiuere -prietene, nu ve a-rindeţl şi fiţi mai rece în această discu-1 iune. Ceea ce v’am spus, d.m s’o fac, nu ve fie cu supărare. Nimeni pe lume nu poate să oprească. Chinurile ue care ’mi vorbiţi, nu efi întâia am să »e întrebuinţez. Alţii mal iluştrii le-aă întrebuinţat de mult.
—	Fie, dar nu voifi să ’ml însuşesc răspunderea unei purtări reprobată de umanitate» Ani să raportez parchetului, rugându-1 să numească în locul mefi uu confrate cu care să ve înţelegeţi mal bine.
v-nv')
—	Sunteţi liber, d-le Ilefmais^ Cel pu ţin să ’mi fie permis să vă fac o observa ţie. Nu aplicarea duşului noate să sperie umanitatea d-voastră. Prin armare aşteptaţi rezultatul. Duşul e întrebuinţat peste tot ca mijloc de intimidare. Pe uedrept e acusat, procedeu barbar Duşul a dat naştere, e adevărat, la unele accidente, dar care âu fost pricinuite numai din tausa imprudenţei. La Paris am fost mal mulţi ani intern la Bicetrei; el - bine 1 de multe ori
m auzit bolnavi mărturisind că duşul ie-a făcut bine. Deci teama d-voasţţă nu e întemeiată
Magnabât vorbi» cu zîmbetiil pe buze şi cu puţină ironie în voce
Francisc nfa răspuns- nimuv
•El îşi făcuse ufmătoarec reflecţie :
—	De voiu părăsi pe Maguabad, .Maden lena va fi pierdută. II trebue cineva să o ajute, cu prăsenţa iul, si rabde toate cruzimile pe care i le pregăşte omul acesta...
Magnabat continua pe acelaş ton':
—	Sunteţi învins.
*»i)
i i
II
i) i
o
n
j. „(Xă vru'Ş)
,	'Ui J,.’l l
r, tf'^t*****?^
.! 'U i
( IM..
1)'
i*. i-')
I »
www.dacoromanica.ro
6 AUGUST 4894
LUPTA
No. 2361
Un copil ars. —Ceti m în * Dreptatea “: In comuna Carlova din Torontal, văduva Iulia Jacşini, tocmai văruia casa sa pe din afară, când de odaiă bagă de seamă, că din chilia dinapoi ese fum. Când a intrat în chi • lie să vadă pricina fumului, a văzut că leagănul în care zăcea băietul el de un an, arde încins de flăcări. Ajutorul era prea târziu, copilul era pe jumătate ars. Se crede că focul s’a iscat din chibriturile cu care s’a jucat nenorocitul copil.
_____, .. _______________-___________
Economie şi Finanţe
siona înainte de alegerile comunale, nu se confirmă de cercurile gnver-namentale.	}
Este sigur numai, că d-nul Veiw tura se va retrage din capul administraţiei judeţului Iaşi, dacă conservatorii vor fi bătuţi la alegerile comunale.
Se ştie, că este o rivalitate pronunţată între d-sa şi d-nul Sandu Răş-canu, pentru conducerea trebilor la Iaşi. Situaţiunea probabil va fi dnpă alegere a d-lui Sandu Răşcanu, de oare-ce conservatorii par a fi slabi, din pricitig disensiunilor provocate în
Berlin, 16 August. — După „Post* re-presentanţil murelor bănci s’afi întrunit în
Inurourile băncel DIsconto Geselischaft pen-	.	,
tru a delibera asupra modalităţilor împru- I sânul partidului de actualul prefect mutului ce vrea să contracteze China. „Boerse j	*
Courier“ zice că împrumutul va fi de 10 .	,	* *
milioane lire sterline şi va fi încheiat de ; ' D. Ştefan Şuţu, ajutor de primar,
şermane şi engleze. Negocierile nu terminând concediul ce obţinuse, s’a sunt mea terminate.	J	’	’
Londra, 16 AuguM.— D. Fawlets a de- | clarat la Camera comunelor, când a depus bugetul Indiilor orientale, că guvernai n’are intenţiunea să redeschiză monetăriile indiene pentru baterea de piese de argint.
întors în
serviciu.
capitală şi azi 'şi a reluat
ANARHIŞTII
*
■X- *
Iată amănuntele pe cari le mai găsim în «Covurlul» ce ne-a sosit ‘ azi relativ la accidentul de pe va-! porul «Alexandru cel bun».
Berlin, 16 August.—„Naţional Zeitnng* i confirmă ştirea despre arestarea a 40 de anarchiştl, dintre cari numai 5 aO fost puşi în libertate.
Scheven, care a rănit la 14 August pe £ agenţi de poliţie, a jucat un mare rol îh mişcarea anarhistă; adunarea revoluţionară
In Dunăre, in faţa Bechetulul nu de mult s’au înecat două caice, care împedecaă navigaţia. Căpitanul Rădulescu a primit, ordin sa meargă ca torpilorul Alexandru cel Bun să cureţe calea navigaţiei. La 28 Iulie Alexandra cel Blin a plecat din Galaţi „	}	. -	„	■	avâud pe el 19 oameni soldaţi, doi ofiţeri
, “ " aS met“le’ 18 ale"-,a COmlte' ‘ căpitanul fl.ădulescu şi locotenentul Ieşitul însărcinat să prepare creare »■ unei aso-
ciaţiunî. Misiunea comitetului
na isbutit.
Madrid, 16 August. — O bombă cu dinamită a făcut explozie licaintea casei al-cadelul Burghudo în provincia Burgos. A fi fost numai stricăciuni materiale.
Londra, 16 Angust.—Camera Comunelor. D Asquith a declarat că explicaţiunile date de guvern la Camera lorzilor asupra măsurilor în contra anarehîştilor sunt foarte clare. Legile actuale vor ajunge pentru a menţine ordinea şi pacea în interior şi pim-tru a îqdeplini datoriile internaţionale ale Angliei.
EDIŢIA H-* ULTIME INFORMAŢII
D. Alexandru Lahovari, ministrul de externe a ajuns la Constanţa.
D. P. Carp e aşteptat azi în Bucureşti.
D-sa tanţa.
va pleca imediaţ la Ccpjs-
UJI„	’» w
,	4
* *
Consiliul de miniştrii care trebuia să se ţie azi s a amânat,
v
* ♦
D: L. Catargiu pleacă mâine la Galaţi şi nu se va întoarce de cât Vinerea, viitoare, când se va ţine nn
consiliu de miniştrii.
*
* *
Ip cursul acestei luni, se vor lua toate măsurile necesare pentru aranjarea congresului de Constanţa.
In acest scop d-L Paulian Gh. delegatul asociaţiuneî generale a studenţilor universitari, pleacă Luni la Constanţa, spre a se înţelege cu d-1 primar JĂoiciu.
*•
* *
Ni se vesteşte încetarea din viaţă a d#£ tinsului inginer Dimitrie D. Berea, care
pescu, şijun scafandrier civil care trebuia să caute caicele înecate şi să aşez# dinamita sub eie în Dunârd. De Alexandru tel Bun era legat şi un şlep plin cu dinamită şi cu fulmicoton ud în calupuri a-*
■ şezat. In cursul drumului căpitanul a dat ordin să se scoată pe şlep mai multe calupuri de fulmicoţon care conţinea 75 la sută apă spre a-1 usca la soare să ’1 facă să aibă numai 40 la sută ca la scoaterea caicelor să fie mal uscat când s®i va amestecă cu’dinamita.
Dincolo de Olteniiţa la 29 Iulie Vr-o1 trei calupuri s’afi aprins, să zice că din causa ferbinţclel soareluL Fulmicolonul ud nu face explosie ci numai se aprinde ca chi-j britul. Căpitanul Rădulescu şi locotenentul Iosipescu se află pe şlep. Pe când şi unul şi altul să silea să stingă focul, ofiţerii Iosipescu a dat ordin la trei soldaţi să des-loge barca de la şlep şf s’o lase în Dunăre. Căpitanul n’a observat însă acest ordin. Barca s’a lăsat în Dunăre şi fiind că unul din soldaţi o Lăsase rău m Dunăre şi încet, a primit o palmă de ia ofiţer. Fiind că focul se întindea afi sărit în barcă, ofiţerul Iosipesc.u, trei soldaţi şi scafaudrierul cu gând ’se scape la mal care era la o sută de metri, din nenorocire torpilorul mergea şi barca hiând apă s’a dus cu oameni cu* tot în fund. Din cei afundaţi apa a aruncat afară pe doi soldaţi şi pe scafandrier dar fiind îmbrăcaţi s’au dus earăşl în fundul. Dunărei.
Din cei înecaţi s’afi găsit toţi afară de nenorocitul ofiţer Iosipescu. Căpitanul Spi-ropul a plecat la 81 Iulie cu un bastiment să le aducă corpurile la Galaţi.
Ancheta a fost făcută de d. 1.-colonel în flotilă Irimescd, care la 31 Iulie a fost la localitate şi a luat planul Dunărei la locul nenorocire!.
La 2 August d.. colonel Ursanu a- plecat cu raportul de anchetă la Bucureşti, spre a’l arăta d-lui ministru de rezboiă.
*
* *
BULETIN ATMOSFERIC
Bucureşti, ij August iSg4 i% ore ziua
înălţimea barometrului! la. . .	0°.751.8
Temperatura aerului . .	.	.	.	26°.8
Vântul aproape liniştit de la . .	.	5
unei comptabilitSţel, biuroul licitaţiunilor, a anei cantităţi de 4368 m. c. (steri) sa fi 546 stânjeni cub! lemne, necesare Primăriei pentru încălzit în cursul iernel 1894—95 a ospelulul comunal, şcoalelor şl instituţiu-nilor pendinte de dânsa, cum şi a unei cantităţi de 50 stânjeni cubl lemne, necesare asistenţei publice.
Lemnele vor trebui să fie de esenţă cer. stejar sau gârniţă de calitate bună şi câlăl’.
Se vor depune probe de concurenţi cu 8 zile înainte de ziua licitaţiunel.
D-nil doritori de a lua parte la aceasta licitaţiune, sunt rugaţi a se presenta îh sus citata zi şi oră la Primărie, fiind preparaţi cu garanţie în regulă.
Art. 68—79 din legea de comptabilitate generală a statului, sunt aplicabile acestei l'icitaţiunl.
1ancă¥biTolT
Direcţiunea Bănceî anunţă pe domnii detentorî [de acţiuni că să operează transferarea acţiunelor cu începere de astăzi, în localul seu, Calea Griviţeî No. 4, în toate zilele de lucru.
De la ora 9—12 dimineaţa şi « «	«	3— 6 după amiazi
când se va d a şi orî-ce explicaţi uni.
26	Iulie, 1894.
MINISTERUL
agricnltnrel, Industriei,! comercialul şi domeniilor.
O pretinsă casă de bancă din Amsterdam intitulată Bankinstitut Bauer et C-nie, de cât-va timp, răspândeşte în ţâră la noi niştd pretinse planuri de rentă amortisabilâ rp-mână 4 O/o, cu participaţiune la închipuite câştiguri imense ce s’ar putea dobândi prin cumpătarea lor Pentru plasarea lor zisa casă 8e adresează la diferite persoane din ţara noastră, fie spre a le angaja ca agenţi colectori cji remise, fie spre a contracta direct.
Această casă dupe informaţiunile date de Legaţiunea noastră din Bruxelles nu e§ie o casă de bancă.; la spatele firmei se as-. cunde o singură persoană, numitul Fride-rich Bauer, supiis austriac. El a organisat întreprinderea lui după chipul şi asemănarea pretinsei case Grun et C-nie, care a făcut atâtea victime la noi; firma Iul nu are relaţiunl de bancă pe piaţa Amsterdam, şi lucru foarte important, nu a depus nică-erî efectele, la a căror proprietate chiamă ic participaţiune pe sub scriitorii românii, dupe cum este constant că nu a depus nici un fond oare-care.
Corespondenţa firmei Bauer et C-nie s’a descoperit la mai multe persoane din diferite judeţeni oameni speciali în materie financiară, fiind consultaţi asupra unui din aceste planuri de rentă, s’afi pronunţat că el este un fel de contract prin care banca Bauer et C-nie se obligă către cumpărător, ca, dapă ce acesta va răspunde ratele regulat de câte 10 lei fie-care lună (in total 36 rate egale cu 360 lei) să-I dea drept premifi 4 obligaţiuni şi anume : un loz Bar-leta, un los Tabac sârbesc, unul Crucea albă Olandeză şi altul Domba-Basilica, cate câte şi 4 nu valorează astăzi de cât 50—60 lei in total, aşa că cumpărătorul este înşelat cu suma de 300 lei; iar în ceea ce priveşte promisiunea că cumpărătorul va participa la 44 câştiguri principale anuale de la 12 obligaţiuni, aceasta se face în scopul de a atrage pe cumpărător ca să ’şî ia angajamentul, de oare-ce este de observat că la cele 12 obligaţiuni pretinse câştigătoare nu se indică nici seria, nifcî numărul ce elle poartă.
In aceste condiţiunî se găseşte şi firma Hollandsche Credit Banck din Amsterdam, care nu ieste de cât sub o altă firmă vechea cisă Grtiu şi C-nie, despre care se vorbeşce mal sus. Pentru a împiedeca răspândirea qcestof''escrocherii la noi în ţară ministerul
a murit după o crudă şi nevindecabilă su ? Starea cerului .	..... senin.; .ustiţiel a luat deja cuvenitele măsuri.
ferinţâ într’o casă ode sănătate din Sures-nes, lângă Paris. Acest eminent şi mult regretat inginer ş’a făcut studiile în Franţa, unde a trecut examenele şi a obţinut cu strălucit Bucces diploma de la şcoala de mine şi şcoala centralii de arte şi manufacturi din Paris. Reîntors în ţară, a fost înscris în corpul inginerilor ca ataşat mai întâi la direcţiunea generală a căilor ferate, apoi detaşat şi necontenit însărcinat cu conducerea lucrărilor de construcţiune a mai multor linii de căii ferate, între care linia Vaslul-Huşî; Vaslul-Bârlad şi alte lucrări de importanţă, pe lângă care şi misiunea de şef a serviciului technicdin judeţul Vaslui, unde locuia cu familia sa. Inginerul Berea a scris şi o carte remarcabilă de domeniul matematicilor şi de mult interes1 pentru arta practică inginerească în care a dat prune de o rară competinţă. La etatea de 22 ani deja, Berea dobândise din cele mai celebre scoli de matematice din'^ Paris titlul de inginer şi pana la moartea sa când împlinise abia 27 ani, întreaga lui activitate’ în ramura ingineriei, a fost un singur lanţ de ani consacraţi cu talent şi cu o neobosită râvnă specialităţei .sale.' El a lăsat în urmă, pe lângă cele mal adânci regrete şi dulci amintiri despre bunul seu caracter sociabil o văduvă şi doi copilaşi; inginerul Berea a fost înmormântat' la ci-miţirul din fiuresnes. Întregul eorp technic din România pierde prin moartea lui 1 tarea ui stâlp yigjuros şi ţara p# fiAfW>oţi(te .şi devotat progresului ştiinţific.
Temperatura maximă ( . 0.	25°.
„ minimă ( 10 ore 13°. Temperatura la noi a variat între 28°. şi 6°-ErI şi azi timp frumos.
Barometrul scade încet.
JAPONIA
CLĂI PE CÂMP LIBER ŞI IN MAGAZII
Societatea «UNIREA» mat face şi a-sigurârl asupra VffiŢEI în toate com-binuţiunile uzitate şi anume :
a)	Asociaţiunl mutuale de supraveţuire.
b)	„	„cu produs mini-
mal garantat şi cu participare de 85 %.
c)	Contra-asigurări cu 8 % dobândă şi fără dobândă.
d)	Capitaluri fixe ia cas de deces cu beneficiul etăţel.
e)	Asigurări temporale şi
f)	Rente viagere în diferite combinaţiunl
Asemenea mai asigură contra riscurilor de GRINDINA, precum şi contra riscurilor de transport pe fluvii mări şi corpuri de vase. Toate aceste asigurări «1 NIREA» LE FACE CU PREMII REDUSE.
In formaţiuni şi prospecte se dau în Bucureşti, la Direfcţiunea generala, strada Doamnei No. 2, iar în districte la agenţiile respective din oraşe.
Direcţiunea generală a Societăţel de Asigurare Mutuală UNIREA
Bursa din streinăfate
17	August 1894 Ylena	Paris
Dr .St. Olchowskl
s’a mutat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara.
& i b 3 I c g r a i ie
Syr Grej a declarat că după noul tractat cu Japonia, jurisdicţiunea exteritorială poate să înceteze în mod eventual însă nu înainte de câţl-va ani şi dacă Anglia obţine concesiuni pentru interesele engleze.
Tariful anexat ia tractat dă Angliei dreptul de a ridica taxele de vamă, însă nu va avea o valoare» efectivă pentru dânsa, de-1 cât dacă japonia încheie trucate şi cu celelalte state.
Yokohama, 16 Aqgust.—Un comunicat din sorginte oficială, zice că guvernul are intenţiunea să ceară o revizuire a tractatelor cu statele europeane, tractate care dă străinilor dreptul de a face ca procesele lor să fie judecate de' tribunalele .consulare, O mare nelinişte domnite priqjtşre streini.
Licitaţiune
----—t
Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua dc 22 luna August fi. t., oara 10 a. m., se va ţinea ia ospelul comunei Bucu-cureştl, licitaţiile publică prin oferte sigilate pentru darea în întreprindere a apro
LECŢIUIMI DE FISICA
cu preţul de 5 lei Şi
INTRODUCERE IN ŞTIINŢELE NATURALE
cu preţul de 2 lei de
8. Nieulesau Brălliţeanu
ae găsesc de vânzare la principalele librării dia Capitală şi la autor, strada Armaş No. 4
5!
UNIREA"
Societate generală de Asigurare Mutuală
DIN BUC GR EŞTI
Autorizată prin înaltul Decret Domnesc sub No. 1536 după decisiuliea consiliului de miniştri Je la 2? Iunie 1877.
„Monitorul Oticial" No. 160 din 16 (28) Iulie 77.
Această societate£de proprietară CONDUSA NUMAI DE ROMANI, asigură, contra incendiului, imobile, fie eons-| trulte de zid, paiantă sad gard, fie a-coperişul lor cu tinichea, olane, şin ! drliă. trestie} etc. PLATA ASIGURA-REI E CU MCLT MAT SCĂZUTĂ, a proape pe juniătate de cât la cele-l’alte Societăţi, cari fac o speculă din premiile asiguraţilor.
* '	late pentru darea în întreprindere a apro- I Dedsebif de aceste ^clădiri, .societatea
_	, * *	, . ] visionârei şi predârel, conform cu condiţi- xnaî' ari gurii cbntra ingeipliuluî;
Ştirea da'a ue unele ziare cu d-4 uuiie respectivei care .se pot vedea în ori MOBILE, MĂRFURI, PRODUCTE Ventura, prefectul de Iaşi, va demi- ce zi şi oră de "lucru, in cancelaria direcţi* ' PAE,,ipLNU!£REŢE IN $IRE; STOGURi
Napoleonul.... Imperiale . . . Livra turcească . Arg c. hârtie . .
Rubla...........
Credit-Anstalt < . Rent. perp. austr. aur ,, aur ungară . arg. austr. . Nous. cons. An. Banque Roum. . Sch. asup. Londr. „	„	Parisul
„	„	Berlin
„	„	Amst.
„	„	Belgiei
„	„	Italiei.
Tendinţa fermă
Berlin
9.895
li.17 100.-138.25 363.75
98.50 122.50 121 95
98.50 124.45
49.40 61.05
102 95 49.35
44.40
Napoleonul		16.23 1
Ren R. am. 5 0[0.	97.60
„ R. 4o[0 1890	84.80
R. 40|,( 1891	.97—
Imp. mut. Bucur.	ai.Sio
Rubla	 .	194.90
Disconto-Gesel .	20 34
8ch. asup. Londr.	80-90
, „ Barisil	168.50
r n >TH6t	163.10
„ „ Vlenei.	80.75
„ „ Belgiei	—
„ „ Italiei.	—
Tendinţa slabă	
Ren. fr. 3112 la Ojo	108.72
Ren. fr. 30|0 . . .	103.62
„ rom. am. 4')|„	97 -
	82.20
„ Ital		99.43
r Ung..	66.68
Ext. Esp. . . .	—
Imp. grecesc. . .	632.81
j-anca otomană .	520 62
Dat. nnif. Egipt.	128.50
Losuri turceşti. .	200 2i
Cec. aBup. Lond.	20.606
Sch. asup. Vienel	122 25
„ „ Amst.	206.12
„ „ Berlin	122.22
» * Belgiei	1|32
„ „ Ialiel .	10.0!0
Tendinţa fermă .	
Londra	
Op. CODREANU
S’A MUTAT
Str. Stela, 2—colţ cu Str. Sf. Vineri 7
CONSULTAŢI UNI i-3 p. m.
D-torul Sterie G urcu
Viena, IX Pelikangosse, No 10 Cabinet de consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena.
Băile ie inii Consterna
Stagiunea s’a deschis la 10 Iunie şi durează până la 15 Septembrie.
Renumitele băi de mare prin eficacitatea apel şi a climei dulci, mal cu seamă pe malul mărel, este mal presus de orî-ce laudă.
In vederea construire! podului pe Dunăre, oraşul Constanţa s’a împodobit cu mal multe clădiri noi şi frumoase, precum: casinuri, ho teluri, case, restaurante şi 2 chioşcuri la Bulevard unde pe malul mărel seara cântă muzica.
Grâu do vînzare
.Nous/consj eagl.‘101.ij*j t Banque Roum. .
Chauge Paris. /.
„ Berlin . .
„ Amsterd
6.5|r 25.31 20.52 12 03
Po proprietatea mea GJimeştii, anecsa comunei Budeştii-Ghica, ,16 kiiometre de la Gara Roman, sunt de vînzare: 4G vagoane grâu (banat pur) fără rpă-lură sau alte legume ; grâul trage 65 libre şi are color roş-auriu.
Asemenea am de vînzare rapiţă de sămânţă şi orzoaieă de prima calitate. Doritorii de a cumpăra seminţe bune şi frumoase se pot adresa la mine direct. la moşia mea Climeştiî.
Grigori Cozadlai.
Franefort
Renta R. a. 50/o	94.50
n pi n ^ n	83.50
| profitat!
Ide preţurile redusei
a pentru a ve procura seminţe bune şi k A rodnice, provenind din culturele de la Slobozia-Galben, a Iul C. C. Datculescu, f furuisorul Curţeî Regale.
| gkEnele cu spicul mlan
I SECARA S-ta hELENA | ORZOAICA HANNA-PEDIGREE
I OVEZUL ALB DE LIGOWO
Cererile trebuesc făcute, din vreme, lux O. C. Datculescu, Dii-ectorul Gazetei Săteanului la R,-SĂRAT.
Grâu de sămfnţă
De prima cnalitate garantat fără tăciun, se găseşte de vânzare pe Moşia Dersca, judeţul Dorohoiu.
Doritorii vor primi probele după trimiterea anei mărci de 15 bani.
Administraţia moşiei Dersea
el fl fi fi lai sunt de dat cu 3U}UUU IVI împrumut cu ipotecă, în condiţiunî avantajoase. Doritorii se vor adresa la epitropia spitalului „DrâghicI4
în Vaslui.
Epitropia.
De arendai
wiimmi 950 pogoane arabile, 100 pădure, noul arendaş poate face chiar de acum arăturile de toamnă.
Maria Sl&tineanu
Strada Polonă No. 5, Bucureşti.
Cea mal bună apă de bănt care iu
Caşuri de Epidemii a dat destule probe de bunătatea el şi care se recomandă de toate autorităţile medicale' este :
INSTITUTUL DE EDUCAŢIUNE
PENTRU It-ŞOAKE
„DESPIIMA DOAMNA
FONDAT IN 1885
u
Bucureşti, Strada Radu-Vodă No. 19.
Sub direcţiunea doamnei Paulina Haralambie şi a domnişoarei Anna Bonnie Local spaţios şi higienic, curte şi grădiră întinsă pentru recreatul eţeyelor, îngrijire părintească, viaţă de familie
Se predau cursurile primare, secondare şi iii ild după programul statului. Examenele de finele a-nulul se trec In şcoalele statului satx în institut, după dorinţa părinţilor.
Directori de studit sunt: d. dr. Marcel Brândză p ntru partea ştiinţifică şi d. Qeorge C. Draga, pentru partea literară.
Profesorii de liceu angajaţi pentru predarea cursurilor secundare şi liceale.
Profesoare şi guvernante in numer de 14, pentru predarea cursului primar, lucrului manual şi limbelor franceză, germană, engleză şi italiană. Piano, canto şi pictura facultative.
Se primesc şi se prepară eleve pentru Conservator precum şi eleve frequentează externatele secundare.
înscrierile se fac cu începere de la 1 August în toate zilele, orele 9—12 a. m. şi 2—7 p. m.
SCULELE SECRETE
jgNEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA
Se vindecă după cele mal uo«I metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul in boale lumeşti:
U« THOR
— No. 1, Strada Emigrata, No. I. —. Intrarea numai prin Strada Sfinţii Voevozx Consultaţii de ia 10—1 dini. şi dela
5—8 seara.
Loc separat, de aşteptare pentru fie-care
Dr. M. M. Balaban
Medic şi Chirurg
SpecialisHn maladii secrete ■{femei şl bărb )
Consultaţiunî de la 4 şi jumătate până la 6 p. m.
Strada Clemenţi No. 28 Pentru săraci şi studenţi gratis
MAHKBn
G\B “
ce* mai conta
APA MINERALA
Ea este eminamente lipsită de or-ce substanţe organice şi oferă băutura cea mai sigură max ales în localităţile a căror apă nu e potabilă şi presintă oare-care bănuelL
A vis important
Sub-semnaţii fabricanţi ax renumitului Uleiîl mineral răsese pentru uns, maşine, numite RAGOSINE avem onoarea a înştiinţa numeroasa clientelă, că singurul nostiu representant. şi depozitar pentru România este d-nul
Bucureşti: Strada Stelea No. 6 Galaţi:
Strada Pressei, 20
T.

Aflând că câţî-va negustori cumpăr bu-toaele goale cu marca noastră, cu scopul de a le umple şi vinde din nou cu ulefu de calitate inferioară, drept produsul nostru, ne facem 6 datox'ie a preveni onor. noastră clientelă de-a se feri de asemenea fraude.
Garantăm pentru veritabila calitate uleiul RAGOSINE numai dacă vor fi. cumpărate direct de la d-nu T. ZWEIFEL sau de pe la comercianţii cari se vor putea juştifica prin facturi semnate de dânsul.
S. M. SCHIBâEFF & C-o.
Fabricanţii de Uleiti Mineral pentru, uns maşini
«RAGOSINE»
• Lâ MOŞOU şi BACU.
De vtnzsre
iu Calea Victoriei No. 108, la Franzelăria MULLER
O Machină de Litografie
cu mai multe pietre de diferite mărimi şi toate .necesarele, cu un preţ excepţional de eftin.
www.dacoromanica.ro
6 AUGUST 4894
L U P X A
No. 2364
BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN,IN<> *7.
> TJ'
Depou de Maşine Agricole de tot felul
AOSIANCE
Marca Fabricei
Maşina de cosit Adriance
ADRANCEPLLAT&Gomp.
^oughkeepsie
f(New-York
yw,..
Maşina de secerat âdriance
,■) oi nr t.
CELEBRUL
REGENERATOR al PERl'Lbf
AVEŢI PERUL CĂRUNT?
AVEŢI NlĂTREfiTfc ?
RĂDĂCINĂ PERULUt. D(v, EST SLABĂ, SAU Vt CACE Pi„UL BACĂ BA întrebuinţaţi «ROTAI: WINDoOR ». — Aoest produs prin excoîenţ* ■$d& părului cărunt cu-Jo^rea şi frumuseţea naturaiâ a tinereţel. Opreşte Cîdsrea parului şi face sâ dispară mătreaţa tste SINGTJHUL regenerator al părului. Este medaliat. Resultate neaşteptate. — "Vinzarea cete mere ii crescândă. — A se cer.; jpe flacoane cuvintele :< ROYAL "WINDSOR ». — găseşte la Parfumeriî Coaforii in flacoane marî şl mici.
DEPOSIT : 22, rue de l’tichiquier, Paris,
de Aur şi Argint
dobândite îu timp de> 3 ani le diferite concursuri de maşine de secerat şi legat
în diferite State ale Europei
A se feri de contrafaceri a sistemului
Singurul agent pentru Regatul României. JOHN PITT8
Bucureşti. — Strada Smârdan, No. 7. — Bucureşti.
Capsule Gayoţ
luate înainte de masă pot înlocui apa de gudron în contra bilelor de piept şi potolesc In puţin timp tuşea cea mal înverşunată. Fie-care sticluţă conţine şaldcţl do capsule albe pe cari e tipărijt numele inventa torului. Tratamentul guluraiurilor vechi şi neglijate, al bronşitelor cronice, al catarelor, al astmelor, prin Capsulele Gujrot, costă abia fiece pănă la cincTpreficce bani pe fii. Aoesie capsule se vind in cea mal mane paşte din farmacii din Uite ţCrile şi sunt preparate in 19, rue Jacob, Paris, In Casa L. Frere, .are a obţinut cele mar înalte recompense, Medalii de aur* la cxposiţiile internaţionale din Amsterdam, Sydr.ev, Pari6, etc.
Preţul sticluţei 3 Lei;
fN
MIRON VELESCU
BUCUREŞTI, STRADA SMÂRDAN No. ,35

„r.e vânzare o pereche de case nuoî par-6 Iter cu sub-sol, compuse din trei camere şi antreu sus, două mansarde, două camere, bucătărie, cameră şi cişmea jos. Construcţie foarte solidă în sistem elveţian. încălzitul camorilor prin calolifer. Acest imobil este afectat ia ere: dit şi situat la câţî-va paşi depărtare de Bulevardul Carol I şi calea Moşilor. Doritorii de ale cumpăra se vor adresa la d-1 C. P.-Conduratu, strada Modestiei, No. 14.
MAŞINE AGRICOLE
şi Unelte Agricole cele mai perfecţionate
Rcpresentanţa generală a Fabricei
W. Tasker & Sonsr f ndover
(Englilera)
Loeomobile cu tveerătoare, Maşine de secerat cu aparate pentru legat snopi cu tăişul la dreapta, Semănători, TriorI, Batoze de porumb de toate felurile, Răriţi, Tăvălugi, Grape, Greble de fin, Maşine de cosit pae şi tocat fin, Pluguri simple şi cu 2 brazde, patentate; Mori pentru măcinat porumb.
CAI FERATE TRANSPORTABILE şi VAGONETE
motorlde pstoI, lienzinâşi yaz aerian
Vânzări de petro", gaz, benzină, păcura parafină, oleiuri minerale, bumbac de şters maşine, etc.
J
Pluguri cu aburi
Locomotive pentru transport pe şosele,
Vaiturîcu aburi pentru batatorirea (macadam) şoselelor,
se găsesc in constructiunile cele mai perfecţionate şi cu preţuri eftinite la
John Fowler & Co.
Delegata! fabrice?:
Jufius Saxon, Bucuresci,
Palatul Nifon* d’asupra Clubului Agricol.
De vânzare
o pereche case cu lecui lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolana No. 12 Iaşi, safi in Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21.
Sa isonul de Primăvară şi Vara
louveaute în Haine confecţionate pentru bărbaţi, băeţi şi copii possedăm deja din fabricaţiunea nos-ţră propria din ţară.
J)e remarcat:
„Costume la unu şi două prunduri he« /iot, Cangarn, piquet.
I
jj. \\ f „Redingote şi Jaquete de Adriat,Grain |B HH de poudre.
}•• B „pardesiuri de Coachmen drap băute ŞŞf j noiuiveaute.
w „Pantaloni nuanţe alese.
„Veste Rrochâ şi piquet.
„Sacouri Serge şl Mătase".
Bogată coleeţlune de pantaloni nuanţe alese;
Succesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru comenzi.—Confecţiunea elegantă.-r— Comande se pot efeetâa in 24 ore.
HEWRfCM LEBOV1CZ &*sorl i«.
7 Uk. «A	O
44. Colţul stradei Şelari şi Covaci 4.
ifd	-N	T	^
„Patr i a“
Şocietate Româna de Asigurare
şi de reasigurare în Bucureşti
15—Strada' Smârdan—15 Capital social versat lei un milion
s,Patria“ primeşte asigurări de viaţă a-supra caşului de moarte, de viaţă fi asigurări mixte.
Asigurări de zestre.
Cu scutire de plata premiilor după moartea părintelui.
Participarea clienţilor .la câştigul socie-tăţei după un sistem foarte avantag os.
Asociaţiuni de supra-vieţuire cu produs garantat şi cu 85 °/o din câştig.
Asigurări contra urmărilor accidentelor corporale în exerciţiul şi afară din exerciţiul funcţiunel îu voiagifi pe căile ferate, vapor etc
Condiţiuuile cele mai liberale. Premii foarte eftine.
Prospecte şi tarife gratis şi franco.
Persoanele cari voesc să se ocupe cu a-chisiţiun! sunt invitate a ne face propunerile d-lor.
Direcţiunea.
^ Specific Antxblenoragic Stoenescu
CAPSULE
km
-* * ifi
cu
Oricine
No.
BUCUREŞTI
41, — Strada Academiei,
Mo. 41 -
f rt»iu
I
Vis-â-vis de Ministerul de Interne.
nirn.
Singurul ţfoposit general pentru toate articolele tehnice, precum:
! Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc
. > ji .	>, a- "v iFurtuni de c nepă ,
Table şi Coarde de lisbest
Monom.et^e, Sticle pentru1 nivel pe apă, Bumbac .de şters Robinete, şl
rentile pentru apă şi abur
;m'n m a	ma I o
POMPE PENTRU VIN
Pompe de Incendia
Din renumită fabrică G. A. JAUCK, Leipzig, fondată în 1867
durele de Transmis .mie
pri ma calitate de la.fabrica cea mal mare din Englltera fondată ia 1792
JOHN TULLIS $ SOII, Glasgc«*
doreşte a întrebuinţa un praf de insecte absolut pur
preparat din foarea închisă necultivată de chysautlem, se ceară şi să cumpere numai
praful de insecte
al lui
R. Sehuehardt, Triest
împachetat în cutie de tinichea foarte practice de 25, 50 şi 100 grame.
Fraful de insecte al lui Sehuehardt sete superior tuturor prafurilor de insecte din comerţ, care deşi lăudate nu prezintă nici o eficacitate.
Fraful de insecte al lui Sehuehardt omoară la midut toate insectele':
Are o acţiune surprinzătoare.
One a încercat odată praful de insecte al lui Sehuehardt, nu mai cumpără alt fabricat.
Acest praf se găseşte de .vânzare la toate farmaciile, drogueriile şi magazinele de coloniale.
Depoul general pentru en gros se afiâ la C. ftobert Joiio str. Caro:, No. 63.
Un vechiă funcţionar, actual pensionar, cunoscând bine limbele Franceză şi Germană şi având o rutină -suficientă în Iu* crăul fie administraţie şi comptabilitate ; folosi ndu-se d’o pensiune modică, oferii serviciile sale intelectuale vre-unul Btabilimeut de comerciu, .Industrie, safi agricultură în ori ce oraş safi comupă din tară, în icon-diţiiyii avanţagioase.
A adresa la administraţia acestui ziar.
Copaivat de Sodă-Saiol şi Santal
n
'te
Nici unul din antiblenoragiceie existente până acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa-ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa are mai bun şi mai încercat în tratamentul blenoragiei or. Modul cu totul nofi şi special după care sunt preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mai debile.
Acest nofi medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scurso]ri (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Rlenorea, boala albă etc. Preţul unei cutii 4 lei.
Asociat cu aceste, capsule se recomandă icu succes. „Infecţia Santaliuă*. Preţul unui flacon 2 lei 50 bauî.
Depozit General: Farmacia „la Coroana de oţelu Mihail Stoenescu, strada Mihal Vodă No. 55, Bucureşti.
De, vânzare la Principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să se observe cu scrupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon.
Un student
doreştea da lecţii în p
familie saula vr’un pension. Adresa la admir nisteaţia acestui ziar.
Fabrica de Ţeseturi Metalice Schettini şi Bianchi
Bucureşti, str. Doamnei, 9. (casa Ajpel)
PÂNZE de sârmă de fer, oţel, alamă etc.
SOMIERE ^ ELASTICE
53 pentru paturt.
GRILAJE de VaHMa pentru Grădinjţ Curţi, etc. GRATARE şi CIURi pentru alegerea pietrişului, nisipului etc. REŢELE pentru maşine Ager icole, precarii Ciurl şi Site, ,şe efe^ţuiază în aceajtă Fabrică prOmpt şi cu / eţurile moderate.	\	* s* V.
Cocs L n. 58 Tona de Gocs j
I-ia Q u a li t a t e T .
Transportaţi acasă în saci
Briquete, şi Cărbuni de Piatră din Minele Gardiif şi Pştrpzseijy' pentru Ătabi'limente Industriale, Calm i%rş.şi Sobe de foer vşi-dg,Porcelan.
Anthracit ptntru sobe systernul American Lenthold, Junker şi Ruh.
Cărbuni de demn (jmangal)
Expediţume en gros şi en detailau	cQn^nalwlfi franco
la ori-ce staţiune a C. E. R.
Depoul Central, Str. Sf. Voivozi, j.
Carol LSwenbach.
Lei noul 24 Tona de ldtnne de Fag şi Tufan, tă-iate şi transportate Ist domiciliu. Greutatea garantată.
AL Lefteriu, Strada Gâmpineanu Na 9, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro