ANUL XI.—No. 2353
ABONAMENTE b
IN ŢABi
.......40	lei
Şease luni....................  20	„
Trei luni.....................  iq	B
Pentru învăţători pe un an..... 30,
IN STREINftTATE
D® »*........ ...	.50
Şea»e luni . ...................25
Trei Inul........................
Numărul 15 Bani
Redacţiunea i
Pasagiu! R o m â n N o. 2.
ediţia a doua
JOUI 28 IULIE 1894
ANUNCIURI i
Pe pa|ina HI, 80 litere, corp 7j ... 1 1*6 liais B „ rv	„	„	26 6anî linie.
.........2 lei linia
tnaerţe ţi reclame ,
ORGAN DEMOCRAT-RADICAL
'.'AvA’W
Pentru amin efori «•»« adreesj
b
LA- Î'u;ju
^iasp»Rşti?I
Un număr vechi» 50 bani
Administraţiur.ea i Pasagiu! Român No. 2.
Politica şi românii subjugaţi. Bulgaria.
Caserio dupft condamnare.
Ecouri i
Pe la Paris la Gondo. Românii şl Maghiarii.,,
POLITICA
Şi
-n > ral
ROMANII SUBJUGAŢI
II
jb'Vrţ
Pentru ca scăderea agitaţiune! djn Transilvania să nu poată produce nîci un efect rău asupra causeî românismului, trebue compensată prin o sporire colosală a agitaţiune! din România.
Chestiunea românilor subjugaţi nu mai poate rămâne o chestiune de zile mari, ci trebue să facă preocu-paţiunea noastră zilnică, trebue Bă 'devie o chestiune politică.
Mi se va obiecta de cei ce fac pe sceptici! grozav!, când aud de 'politică, că e o primejdie a scoborî o chestie mare ca chestia naţională, o chestie de ideal, la gradul de chestiune politică. Mai întâii! voiu ‘răspunde, că există politică şi politică. Eii&tă în toate părţile din lume o politică democrată, în care preocupaţiunea de clase şi de putere cu hrî-ce preţ intră foarte puţin, care agită chestiunile cele ma! scumpe minţe! şi inime! omeneşti şi care departe de a înjosi aceste chestiî din contra le ridică din ce în ce mai mult) făcându-le să iea nişte proporţiun! grandioase.
Ştiu însă foarte bine, că există şi o politică îngusta, în care tdate phesţiele sunt examinate prin.foche-lari de clasă şi de coterie,,Mai ştiu, că această politică este «singura in cinste în ţările cu sufragiu restrâns, unde domneşte politicianismul, adecă unde e a tot puternică influenţa opme-nilof, cari cred că politica este numai, cea ma! lucrativă dintre profesiuni'.
Chiar într’o ast-fel de politică, nu* va fi nici o primejdie de a da chestiunea naţională pe mâna politicei. Chestiunea naţională nu e c chestiune! de acele care să se preteze a lua o formă deosebită, după interesul individului sau a partidului care o agită.
Din contra ea e o chestie atât -de( mare şi atât de largă şi generoasă în cât va înălţa şi pe individul şi pe partida, care se Ya preocupa de dânsa, *
Şe va întâmpla eel mult ca uni! politician! s’o exploateze fără convingere, fără sinceritate., Chiar în atare condiţiunî ţelul tot va fi atins,l căci chestiunea naţonală tot* va a-junge să preocupe masa electorală cel puţin. Ideea îşi face drumul, rut Ţpai sâ fie piţsa în cirpufitţie, indiferent de interesul celoc- ce.o -pun1 Jiu. circulaţie.
“Cel1 peste măsură de1 prudenţi ’mi ar putea pune înainte, o altă obiec-ţiune: Diplomaţia.
Ma! întâiu această celebră diplp-maţie se mulţămeşte cu fdârte phţin, când pentru statdl vîrr Aufftele pă-rui'a lucrează nu este vre un jbieres' economic jdjţşpt. Şa şă mulţfypeştp ca aparenţele) ca forma- să fie salvate.
Chiar «dacă -diplomaţia s”aţ’ sup. pa 9 teţcfc & W 0 jPţ'iihejdfe. în ştirea actuala mC! un-stat eiŢ.ţ'ope^n.nfr doreşte pashoiuF. Tripla alianţa e contrabalansată de alianţa franctririisă* Toate statele în interior şed pe
vulcan! şi toate se îngrijesc de suf-prisele mijloacelor de distrugere necunoscute.
Dacă diplomaţia se va mipăra ţie agitaţia noastră, se va supăra şi pe ungurii, dar! aii provocat agitaţia, decî- va interveni de'Ambele Ipărţî, lucru foarte de dorit. rf|r!*r. inii
Şi Chiar dacă "ambele1 obleCţiunî de maî. sus ah 'fi cu desăvârşire^'întemeiate, totuş! acestea ar fi nişt# incove-niente mic! faţă cu căştigârda lină! situaţiîinî-solide, că acheai'când'icl I -ti ungă naţională ar face prefceupaţl-1 unea nu a câtor-^a.Trmi de'Auniversitar!, ci encâtor-va zeci de mi! de alegător!. Ce sublimă BitGâţidme âr fi! , pând am jputea. jntpresa'-şi .ţăfăniftiea la chestiunea naţippalăr,!: Dar duh! să-î iqteresezî câtă vreme clamele di-rigente, cu o încâpăţinare oarhăj, fvb-esc să-î ţie departe de orî-ce mişcare4? A lăsa agitaţiunea în- fayprg) românilor silbjugât' nuînfi ^enth^riloi' &-niversitare, ar,fi 6 greşafa. Maî iută!
îfnofîi tono	Mo	con.
btiloîf â dat naştere unei confusiunî prîti cercurile politice din Bulgâria; luptele de partid sunt conduse cu atâta'înverşunare, lînş'ă toată naţiunea, afară de. emigraţi, este unita în dofinţa de a nu renunţa la ceea ce s’a dobândit. jN'ieî ţara, nici bărbaţii caii o dirigeaza, nici armata, nu voiesfe’a'1 riehUnţa la imtepeudenţă ; de o cam. daltă nu- existai- nici *u.n-cuvânt pşta-trii .amicii Bulgariei de a, prfsvj riitQruI ,cu nelinişte., tjfi.	_ j
Bulgaria şi-a dobândit amici, fiindcă ea represintă în peninsula balcanica elemen-itelerife ordinte $ stabilitate,''şi 'că ea ’şî i âi’.îndepiinitnîo/mod legal dbteriâje sa'le -<faţă deaŞAzpranul seu nc h fiaciij ura de parii(ţ.,Jnu ia proporţiunî maî mari, neîncrederea ce se atribue în privinţa 'desvoltăriî paci'niCe a Bulgari^L Au 'ar fi justificată.
-i—w-
^ -
îA toată ţara h’aveih'de cât 2 oen-trîlr! universitare şl dintre aceste .2 , cel de la Iaşi nu prea comptează în eh priveşte gestiunea naţiopală. La laş! printre studenţi sunt mulţi evrei, care n’au la inimă această mişcare, de oare ce. ppet^pfi, ^ă.noî -nu gie purtăm cu eî maî bipe de ciumişes .poartă unguri! cu rppiâpii din.Ţj^pnsilvania. Maî sunt şi mulţi socialişti—rşi aceştia supt elemenţul pel maî agitator— care sunt foarte rec! în ce priveşte chestiunea Românilor subjugaţi, maî întăiu pentru că eî socot că emanciparea de sub ungur! nu va folosi de cât burghejilof din* 'frahsilV ma şi al doilea, sunt preocupaţi d£ alte chestiuni, cari li .se par şi mai mar! şi ma! urgente şi de care in of! ce’ caz in ţara Românească nu s’âr maîi preocupa nimeni, dacă nu s’ar preocupa :eî.toiii^io/> ta/itifcib t'h | .ui
Cum.căhcele că sputt,:nu aumtoapre-cierî de fantazie o dovedeşte faptul,' cţi, la Iaşi meetingpl ^in jApijilie, de protestare cpntra j udecăre! Conuteuk^-liiî Naţional, s’a ţinuţ ţn ,Uirc dina^ intea băncilor goale. Nu ştiu, dacă auditoriu era de tre! or! maî nume-rds de cât oratori!!
Şi aceasta se întâmplă' în IaSî, unde istă oare-care' ipîşcâtb penidu idek, Ce manifestare ;a®r fi* fost' însă,, dacă cele 4 clubur|, ar fi 'hoTărât de .comun acord să .adune pe prieteni! lori politic! jşi pe ‘alegători: lor ' la âcel
meeting l Ar fi____trebuit cel puţ.in 2
Circuri "Sidoli.'
Să nu uităm,^că' iaMăBa; aiiişcarea. esclusiv pe seama studenţilor este a pe ascunde’ după deget în ce priveşte .frica pe interacţiunea piplpr matică, In- acelaşi timp^oste a lasă săb lincezeas,câ. jagitaţia' -in 'momeu;tu:L cel maî delicat. Burtăf-vâbde nte e deprins a as'ciiltâ! accentele generoase a tineritulu! universitar. pe când e foarte ^epfinş^îaşpulfa.,de ce! ge fac
politică, şi cane formează guvernul?^’ azi sai! vor fertfta guvernul de- mape.
Cred că în ţâţa noastră,1 ci^’spfţ’a-*-giu restrâns, A)i.pri p'opoţ^â latină, .care nu pa^jopeazăţ ffo cât' pentru poli tic ă^JoliestiuneaL. român iion)
Caserio după Cpndăîrihăre
lildată dup'ă' pronunţarea hofăr^reî «Casferio' a' fost dus' la închisoarea Samt-Paul. Aci- eioanrnâncat. cu poftă, avusese grija sădşl.păstreze;o bucată de' friptură, ^.carg ,’ţ rămăsese .j|iA porţia : ce i se’dăduse la curtea cu juraţîţ sr
D. Rau^vdinpc'torul înclrisoreî, s’a dus la el în celulă şi T a. vorbit. Cas^rîft ’i a 'exprimat regretul ce simte,, că $ plâfts un m'oment la audienţă1 El şă întreba inereiî, ce âu să zică tbvare-fşj! seî, de- acest moment-de slăbiciune.
, Intrebâpdu-1 d. Raux ce ar, face, dacă din întâmplare ar fi liber, Ol a răspund'că‘ nu ar mai ucide, dar căd ar fi tot anarhist!
Abatele Grassi, din Milario. a vizitat pe Caserio în .aceaşl.zi, după prânz, pentru ultijha oară- Acesta ’l-a sfătuit să fie liniştit şi resemnat. Caserio ’! a răspuns: Nu mă tem de nffOârte şi< b vo! dovedi aceasta. M6 veţ! vedea- fa eşafod. II voi urca cu curaj., Gâţii-despre- recursul meu în casaţie, nu ’1 vo! iscăli „de oare-ce nu recunosc nimunuî dreptul de a judşca pe semeiy-f se!A Ara suferit o juridic-ţiune nu vo! cere alta.*
Iii acdaŞî zi trebue să fi vorbit Ca-ftdrîâ''Şii 6'ii apărătorul său d. DuSr'euil, care 'ţine să ,’şî facă datoria până în •sfârşit. • Apărătorul, va cere graţierea lui de. la preşedintele republice!.

1 O O TUB !-.«}
jî i’J ‘	tVWfT-J *.<*>	.	j*'
î J>e ppste muţX:
— Ziarul conservator «Magyar Ăl-larn» ,pi}blicăi un, lung şi interesant prim articol, în care, constată, că:. Românii ardeleni nu. aii săvârşit nici-când ,	L	----- fapte nepatriotice şi pretinde ca' Impă-
există oare-care ipişcâîb pentru ideii ] iratuLFrantz-Iosephsă. graţieze pe con-
"	”•'*•	! • ^ “ i............... ducători! întemniţaţi a| Iţonjânilor,
căci j,alt-tjel pap nu va.fi./— încep să'tnndă şi eî., minte....
!’> 1 Uf f f|j T
-âi «‘Ellenzcf adtioe--^tirldtt‘, că pro-'
. curoxu.l dip plyj.a. aţuinţat jectorup. Iu! de da Universitatea din OliTj, că: Y,a .sista cercpt^rea în contra celor 42 studenţi universitari, român!, . îp contra, cărora senatul’ universitar a .introdus., ceijceţâre disciplinară din cauga edăriî ^Manifestului» şi a „Apelul ui câ tre poporul rorqan.*
Vi ' j i.4	r	i ţ , St) v
Dia.irirăinatate:	,,
-*■ 'Sâmbătă de dimineaţă un (balon din paTeul .tgendufuî de la Grenoble. a scăpat, rupând funia cu.cane era ;le-gat. El şVî#ă|ţa;t .foarte sus, şolda,ţiî î’au: .uţmăcit ocini până. ce (nu s’a nial; văzut. De^digur că jalonul se va ,.urfâ foarte sus şţ-,acolo ya plosttL'ast-fel.m ,e nÂcî .p^peranţu.'jcă va,.putea fi. r^gă-siL.	âs u s	, .1
î ,iw f. - Je	*qw«<r	*<a/iji
t -hriJM Sanwia situat ia să agiravcază-pe fiodare zi.j;Lupta, intre .ţmpete re-galb şi! insurgenţi? corp iii uăy Este. coio-sal nţimăruDimcMplOr şicahmăniţilor dip: am bele. tabere» uooi . i, a &&hx -i ...ii i» ia imit te es wîhoJis I tu
mele, în toate întfufip’ilp popfic^, pri vaomuiji	âr fi
o grpşalăj naeriiiţăoi
’ v <uvi) Al.uA iBâdâi^â. ---------Tulii

Tr?w
JB.
) li..	))Â iii îl ii 1 1>.' a,’ipL'l	1 -.
„Fremdenbluttf ritauţta politic^
■o^tFreriKienblatt» relbvează'ad^osebirea de vergiunfycar! cfecu-rg- dih situaţia în BuG ţearia. ‘Ai M‘Huv’Fffettie.-îh-zîoe «eâ-1—«a‘;rese^va
histuf, care a asasinat pe •zraristuU bandi]>'a<l‘fUi>ttt importante hecfaratiA un! şi desfâinuii-)1, cari dai! 'jţirocestGui «alte-Lase; aa1 '^’u. '
riaîuf f,1 m i-iăqwtimbxa. - i> ivj I s f >UM	de* fcoTdjfnV raporte'a^ă,
uvernuPJ4pafliblâ ^prât'Sdlta'nu-
la frontieră. Sultanul a refusat. Puterile străine au refusat de asemenea a da consimţimântij^ lorla această măsură,
■' i ;■	■	.
— In Peru s!a suspendat toate garanţiile donstituţionale. S’a stabilit cen-sură. pentror telegrame ‘şn numeroase arestări se fac zilnic; Giviliştiî dau guvernului o Luptă ile pugilat.
Generalul Gacereş, .a .luaţi preşedinţia republice!.
—■.In SenaVll- StatelbrsCfn?it® continuă disouţia'asupri tarifului vamal. Chestia zâ hărţi Iu! nu sâ tranşat încă-Seîiat'drii ad^ffent o nouă listă fie categorii de impozite pentru' zahăr,
île de. altă parte deputaţi! persistă In «părerea jlor de a se scuti zahărul dfe ori-ce ţftxă. ^ *'
--t  —:-------*  rr r*--------------* v----
De la Paris ia GonJo
Amintiri din oălStoria unul student.
Iqm'urni -ie! loljjanc'I ^1-,—nil) dan’-ncl 9'il»0i0'i»it' tseiiii'*•»»■ ui Xiwmi fete ).,!) ira JSwnfl iij ’î SBinfii Ţns * <Ji |
De Tâ Brlg la Gondo -prin Simplon
Noapteapjîn Brig,,n’am dus’O tccmaî splendid ; tot timpul ’n’am 'putut închide ochi! ‘şi aceasta ’dm pricina puricilor. Sâ mi ierte cetitorul, dacă-I amintesc de cele ce poate Dumnealui suferă îu fiemare noapte, dar cum sâ^mi pomenesc, aceste animale în negru^ care fără vorbă multă, umblând numai în- nămaşă, te înţeapă mal 'rău de cât cel mal sarcastic orator, Dimineaţa mă găseam la biuroul poştal, locul de unde pleacă diligenţa spre Dowo Dossola, via Gondo.
Eram vre-o 12 voiajori, între cai! 10 erau engleid .de ambe sexe Pe la orele 7 şi jum. soseşte diligenţa; o trăsură enorm de mare, având ir mijloc o cupea cu 4 locuri; înaintea şi îndărătul cupele! sunt montate alte două cupele mal mici cu câte 2 locuri; te sui în ele pe o scară adhoc pusă şi în caş de accident n’al nici un mijloc de Scăpare. Pe lângă cele 3 compartimente coprinzând 8 locuri mal suiş pe capră, conductorul şi vizitiul. Totul e tras d» o cai înaintaş!- Fiind 12 pasageri, s’au adus d«ue suplimente, adică doue trăsuri micij-acoperite, trase "de- câte do! cal înaintaş!. Pe la 8, Conductorul dă semnalul dfe ple-, care şi în plesneteie bicelor părăsim biuroul poştal. Im două minute eram afară din oraş şi începeam a sui spre Simplon.
Cai! merg încet, vizitii vociferează in-tr’una şî jicniturile bicelor dau o notă şi maî veselă drumului deja -«destul de vesel prin varietatea tablourilor ce-ţl oferă încântătoarele peisage prin care trecem. Iată-ne după o oră de drum la 3 kilometri departe de oraş. In josul nostru Brig pare a dormit încă sub umbra răcoroasă a unul gigantic şir de munţi, ce să întind spre răsărit; mai la vale Wiege e deja în1 plin soare şi valurile Rhonulul dafl văii, un aspect fermecător. înaintea noastră, se înşiră în ampliteat.ru'catene 'de munţi, nnele pleşuve, pline de stânci ce lucesc în depărtare din căuza umezelel, altele din contră acoperite, de bogate,vegetatiuni, .ma! ales de păduri de brazl-şi de ulm!. înconjurat de toate , părţile de munţi, nu ,pat vede drumul, care se întinde1 şerpuind îu jurul munţilor şi căţţfiându-se pe nesimţite pentru a unge vârful Simplonului. Calea e foarte periculoasă, în jurul nostru nu se mal vede nimic de cât stânci negre şi lucinde şi munţii ce se ridică unii deasupra celor-l-alţl iar deasupra tuturor se ridică Simplonul cu umeri! albfi! de neauă şi vârful acoperit de ghiaţâ.
Cerul e de o albăştrime superbă, nici un nor nu întunecă vederea, numai din , spre Simplon, vaporii ce se ridică de pe suprafaţa zăpezeî, ÎI [Iad un aer misterios şi uu uspect feeric. El pare a ne desfide, pe noi îndrăsneţ! călători şi totuşi .aproape de vârf Be zăreşte o căsuţă, acolo ie punctul ,cul-mipant al drumului.	,
Pasagerii sunt tăcuţi, fie-care admiră în tă-ci e natura ,sublimă;şi se simte aşa de mic, faţă de giganticele'stânci pe coasta cărora diligenţa abia se ţine, pe ]in drum pietros
nmn lin Q rănln? InGmn
abia de 8‘ metri lăţime.
Iată-pe la al doilea rşfiigifl, drumul de „vffief dfii tîe .In ce mal sălbatic, aspectul ,J&âI 'fioXo^, in îaţa noastră simploiiul pare a % râtd^P îătr’iina de neputinţa cailor şi de uimirea ‘dafiltorilor. Drumul de Iţi’ Brig, (idee Tla'Domb,J â doua staţie în Italia, a-cest 'drum pe. cât de grimdios pe aj^t dh periculos a :^t făcut de1 marele bfapdieon:1 Acest îndrăsneţ imperator şf âVenturiw ipi- ■ fitâr .Ştiri şă domjndze natura selbatică şi şă.Btfebadâ ori-Ce obstacol 'ce ’l despărţea de ’ Im şj Simplon Distanţa de la Brig Ja G’on’de (A db 42 kilometri şi urmeazâ^toc
însăşi coasta muntelui. >Şoseaua are 8 metri lăţime şi o pantă (inclihaţîune) de 75 centimetri pe metru. Ea a costat 18 milioane. In anul 1801, din ordinul lui Napoleon, cinci mii de lucrători, începând din ambele capete ale soselel, începură lucrul şi după o muncă uriaşă unită cu un cu-rajiu uimitor, conduşi de ingineri habilî. ajunseră a se întâlni după cinci veri de muncă neobosită. Şease sate unspre-zece poduri şi podeţe înlesnesc trecerea peste prăpăstii, torente, ghieţare şi văl; călătorul remâne uimit la gândul că mâna omului a învins selbăticia acestor locuri şi ori-ce idee ar avea de istorie exclamă ; cu defe-rinţă „Geniul lui Napoleon a trecut pe aici." Totuşi- îudrăsneala omenească nu se opreşte aci, planurile sunt gata pentru a străpunge Simplonul cu un tnnel, carele va fi cel mâl mare tunel de până acum şi dacă lucrările h’afi început încă cauza e, că Italia e săracă şi nu dispune de quota ei pentru cheltueliie străpungere!. EnglejiI nu admiră totul—dar tac. Nici o vorbă nu se aude. Ijupă un parcurs de 14 kil. ajungem la al' treilea refugii., la Berisal.
Profit de ocazie ca să '’ml schimb locul şi părăsind diligenţa., unde societatea flegmaticilor englezi mă plictisea şi mă pun în supliment alăturea de’singurul frances ce era printre noi. La Berisal Buntem la 1550 metri deasupra măreî. După un sfert de oră. plecăm. Puntea de la Frombach şi cea peste Weissbacb sunt de o frumuseţe răpitoare. Suntem la 1750 în înălţime, în crierul Al-pilor BernardinI; vederea e sublimă, dar drumul din cele mal periculoase Iu faţa noastră gheţarul Aletsch, în stânga munţi stâncoşî, pleşuv! şi îuegriţl de vreme, iar în dreapta noastră o prăpastie în al cărei fund curg torente spumeg* ude. Norii din gheţari ne cam întunecară drumul eram cum spune fabulă cu *capul in cer pe când cu picioarele atingeam moartea.*. Aerul e rece, un curent puternic ne isbeşte in faţă; străbatem un tunel „Galeria Schalbet* lungă de 30 metri, la eşire din tunel a-pare gheţarul Laltenwasser. De aci încolo, drumul continuă strebătând în şir patru tunele, c?l mai lung de 50 metri e «galeria Kallenwasser, deasupra căreia curge o cascadă foarte fram’oasăYîprmată de torentele ce descind din gheţărl.
La al treilea tunel, şoseaua înlăuntrul tunelului e glodoasă, iar de de-asupra picură într’una stropi de apă dă pe vârfurile stalactitelor în formaţiune Francezul meu, ia dc Odată uu aer de învăţat şi mă întreabă, că ce cred eu că conţine apa ce curgea îl tunel. întrebare la care ’i răspund foarte calm. „Eu d-le cred, că apa asta conţine gonococii lui Netzeri.
„De oe ?“ ’ml replică dânsul uimit.
„Pentru că picură întrona de pe vârfurile alegorice şi medicina ue învaţă, că scurgerile cronice conţin gonococi“.
Ah, făcu francezul râzând, văd că eşti forte în geologie şi mă înclin în faţa unei atarî erudiţiunl.
Dar diligenţa' înaintează şi iâtă-ne Ia punctul ciilmînant 2020 metri. Vedere superbă. Nu1 încerc a o descrie, căci n’aşl is-huti de cât să diminuez tabloul pe care imaginaţia cititorului şi’} formează; tablofi care de sigur e încă departe de realitate. Ceva mşl departe un hospicifi fundat de Napoleon, un fel de arehondărie condus de călugării BernardinI, unde se găseşte mâncare gratuită şi câini pentru căutarea călătorilor rătăciţi. In fine iată-ne Ia staţia Simplon (33 kil. de Brig) de jur împrejur munţi şi gheţari, rare ori se vede aci soarele. Termometrul e la 4 la siită. Un englez singur uinţiţ de măreţia locului exclamă flegmatic : „.Sier is very beauteful*.
„Jez* îl replicară- cel-lalţl în cor, cum s’ar zice amin după o predică religioasa. Aci dejunăm Hotelul e destul de elegant, ne punem âu toţii la maâă, se serveşte „en table d’Hote“ ; lâ masă englezii devin mal vorbăreţi şi pe 'lângă „Jez* mal aud şi câte un „Teuk-you“ (merci). După o oră de o-prire se aude aemnaluH de- plecare, toţi plătim în grabă lăsând masa neisprăvită, un englez de vr’-o 50 ani nu ’şl lăsă Emen-thalerul din mână şi fără a se deranja, continuă a se ospăta şi a trage 1din când m când câte uu păhărel de Marsala. Conductorul suie, englezii cel l'a-lţl protestă în limba lor, d,ar în zadar ., bicele jplesnesc şi posta -plfeaţâ4; .ih urma nOastră apare en-gleâfil rbşu4< indignat, riergâmf-cu limba scoasă şi ţipând cât T lu» gura, „stop, siop“. -După ce am râs (împreună cu francezul) iu
deajuns „ptopăm* şi ’f pţimim ca supliment' in' suplimentul nostru1. Ne aşteptăm să proteste, să’ţipe... aşi t 2T%uk you* a fost toată vorba lui până la Gbndo. .
De la Simplon, drumul descinde! tţicem galeria d'Algaby şl In strâmtoare^ de
mal ‘ drumul touaşta. bătut de Napoleon pe la Gorge- la Gondo.-' Drumul descinde între
Mftw «o	sa r c f •	’ m ta,-, • ,-in -	' 1 f- : i :«	' *
'i’dna ii ‘djjd Iyiăitfl.i >* slki jocifig ><i, J ui
II ■*
www.dacoromanica.ro
28 IULIE 4894
LUPTA
No. 2353
două şiruri gigantice de munţi stâncoşl, din ale căror pietre inegrîte de vânt şi soare picură o apă rece ca .ghiaţa şi curată ca cristalul. Torentul Doweria prin valurile sale repezi produce un murmur plăcut, Di-ligenţa merge iute şi iată-ne în Gondo. La staţie, prietenul prevenit prin o depeşă, m’aştepta; vă închipuiţi bucuria doctorului Taubes când a văzut un om de al săi prin aceste locuri sălbatice. Primele emoţiunl trecute începe a sul la Gondo mine. Pe mâine, draga lectorule, te voiă lua cu mine în minele de aur din Gondo.
(Va urma).
Românii şi Maghiarii
de
!■ P. Florantin
: "'4 (Urmare Şî fine)'
Daca, de formă, un număr de unguri fac aparenţa sau simulaţiunea, că deliberează ca judecători juraţi, din t , cele petrecute cunoscute se ştia mai dinainte, cu toată siguranţa, că eroii martiri de astăzi sunt destinaţi de către asasini mai sus puşi—pentru închisorile ungureşti; cum zic ungurii, tcondemnafi», şi anume, nu de către păpuşile de «juraţi» clujeni, ci de că-jtre dominanţii fanatici di,n Buda-Pesta. Pormalitatea de «proces» din Cluj e numai o comedie, pentru ochii lumei.
Dar dacă considerăm lucrul mai a-dânc, realitatea este diametral opusă for-malităţei ; nu comitetul român e acuzatul; nu ungurii—acuzatori-,-adevăraţii acuzaţi supt ţăranii urguri; agri marele judecător — spiritul Europei, spiritul umanităţii ; care, fără or-ce îndoială a con-demnat pe nemernicii atentatori contra umanităţii; i-a condemnat —fără apel;
S’I va adânci dn întunecimea boalet r, de-Q^re, spnt ,absolut incapabili a
Ce eJ dc făcut,
1	’i	..i	w	^
Urmează acuma, să ne punem in-, trebarea, că oare ce e de făcui ?
Să ne adresăm către unguri? Să le vorbim lor despre eternele drepturi naturale , ale ginţilor ?
Noi, cari, din întâmplare, am avut ocaziujiea de a-i studia zeci de ani, prevedem cu toată siguranţa, că ne am perde cuvintele cu totul în zadar. Ei în acest punct au ajuns in o stare .cerebrală anormala într’înşii este ca î atrofiat sjmfcu-1 de pgalitaţe £u noi simţiţi,de, dreptate pentru ,nqţ. Despreţul cbijiW'. o specie de greaţă şi oroaue de na^ju devenit în capul lor o ade=-vărafă qogmă; ba chiar ca o proprie şî irezistibilă idiosincrasie.
Ne vedem siliţi a apela la puterile străine; la reprezentanţii umanităţii şi umanismului; la factorii societăţilor şi complecselor de neamuri străine, Cari reprezintă şi poartă autoritatea raţională, puterea morală pe pământ.
Să ne adresăm către presa independenţă, către comisîunea permanentă a congresului interparlamentar, pentru dreptate şi pace-; să ne adresăm către mem-jarii independenţi ai parlamentelor; de asemenea către întreaga societate cultă din Europa, ete.
Şă denunţăm pe larg umanităţii infernalul atentat, ..ce se perpetuează, îtj contra vieţei unui .neam. -c.u caracter nobif morafa în contra unui popor p*ea util pentru cîvilizaţiunea şi progresul omenirii.
Şă apelăm la puternicul concurs patriotic al femeilor române ; cari s’ar puţşa organiza \x\ comitete active; s’ar putea pune în legături directe cu femeile lin. alte state; ar putea face astfel/ un imens servieta umanităţii în general; cooperând in armonie cu noi, pentru a deştepta interesarea puter-
nicilor până la gradul de a se convoca un congres Ewoptan diplomatic al statelor fruntaşe, pentru rezolvirea umanitară a acestei chestiuni; pentru salvarea unui popor de asasinii sei.
Cred, că ar trebui respândit gratuit în poporul român din toate provinciile tablouri şi texte deşteptătoare şi încurajatoare pentru lupta sacră de salvare a naţionalităţii; ae asemenea, un ziar special, de esemplu cu titlul de <s.Drep-tatea», «Deşteptarea>, etc., răspândind printr’însul la adresa naţiunei întregi, ideile şi indicaţiunile cele mai utile şi mal oportune în această mare şi vitală cauză a întregului neam românesc.
In această luptă pe viaţă şi moarte, noi nu stăm de loc reu; dincontră, putem conta ,pe o alianţă morală puternică, mai înainte de toate din partea îptregei glnte latine;. apoi şi din partea ceforlalţe naţiuni biVilizate ; şi, mai presus de toate, contăm CU perfectă siguranţă pe un aliat de o autoritate supremă şi irezistibilă, pe alianţa Dreptăţii, sacre şi eterne.
Înainte / deci, sub stindardul acestui escepţional aliat: Dreptatea, moralitatea cauzei românizmului!
D I FE R I T E Ş TIR I
D. Maillard pictor din A avers primi &<um câte va zile, ştirea că scfcrul sîtt a cSznt în drum şi a murit. Imediat s’a urcat Intr’o birjS şi s’a dus să vadă dacă ştirea era exactă. Ajuns la locul indicat găsi un cadavru şi recunoscu că este socrul său. 11 aduse îndată acasă şi luă toate măsurile de îngropare. Numai avea să hotărască decât ora la care era Bă se .facă îngroparea şi când toată familia adunată discuta acest lucru, se pomeniră cu socru că intră pe uşe. Ţipete isbucniră din toate colţurile, toţi credeau, că au aface'cu un strigoi. Lucrurile se explicară itisă imediat. Era o asemănare extra-- ordinară între socrul pictorului şi mort.
Natural că imediat cadâvrul a fost trimeB la spital,
*
Iutr’una din stradele Parisului s’a întâmplat săptămâna trecută următoarea nenorocire. Un băiat de 14 ani, rămas sifigur acasă, cu două Burorî ale .sale, Începu, să se joace d’a spânzuratul. îşi treceau pe rând după gât o funie cu nod. La un moment dat fetele văzură că fratele lor, care făcea pe spânzuratul rămâne p&'id şi nemişcat. Ele speriate încep sa strige, dar totul fură în zadar, până .să alerge lumea băiatul mărise.
Când veni acasă mama copiilor ea fu apucată de un atac de nervi atât de teribil, că vroi să. se asvârle pe fereastră. Abia o putu reţine patru oameni.
Gaza). — A seară o nenorocire s’a întâmplat în Btrada Verzişorilor 14 bis, la d. Gheorghe Olteana, comerciant de băuturi spirtoase: un băiat din prăvălie, în etate de 121 ani, turnă dintr’o tinichea gaz ca să aprindă focul la o maşină, fără să bage de seamă că în maşină era un tăciune care încă ardea Gazul făcu explosie şi curse pe corpul nefericitului băiat, care luă foc. Un alt băiat, de 18 ani, îl veni în ajutor, dar luă şi dânsul foc, mai multe răni i se produseră pe corp.
Ambii ah fost transportaţi la spital.
Gel d’întâiu este în pericol să moară.
Moarte subită. —iJoi pe li orele 9 a. m., Nicolae Gheorghe de meserie birjar, a intrat în cârciuma d-lul Sim. Rădulescu din strada Calomfirescu din Craiova, şi a băut 5 litre cu ţuică, dupe un .sfert de oră a căzut jos unde a murit.
Cadavrul lui a fost transportat la morga spitalului comunal.
Ştiri mărunte
Duminică 17 Iulie ţa avut loc un splen-dit bal la băile Govora ţin favorul osândi-ţilor de la Cluj.
Graţie concursului dat de d-şoarele Iulia Rădulescu, Hortansa Stănescu, Elisa Chiri-achidi, Viorica Trepteanu, Sevasta Cuţarida Lucreţia Anghelescu, Gabriela Gapeleanu şi altor doanţne şi domni, Mul a avut cel mai
desăvârşit succes, producând un venit Jieto de 500 lei, care sumă s’a şi înaintat casieriei centrale a Li gel culturale.
Asemenea 8’ah mal înaintat casieriei centrale a Ligel 600 lei, produsul unor sărbărl organizate de secţiunea Ligel din Slatina, pentru osândlţil de la Cluj.
Din diferite alte localităţi ni.se anunţă serbări şi tot felul de petreceri pentru o-căndiţii de la Cluj.
Nimic mal românesc, mal trebuincios, mal nobil de cât aceasta 1
INFORRRATIUMI
Sinuciderea iui L« Steig
Găsirea cadavrului
Noroc de cânele vierului d-neî A. Neuscliotz, căruia, i se cuvine tot meritul şi toate laudele pentru descoperirea cadavrului tânărului L. Steig! . Ah, de ce nu se dă unui câiîe serviciu credincios !
Imediat după avizarea parchetului, s’au dat ordine pentru a se căuta prin împrejurimi. Instrucţiunile primului procuror sunau că nimene şă nu se atingă de cadavru, dacă va ’fî găsit*
Numeroşi agenţi de poliţie, au început a scotoci vecinătăţile, ajutaţi şi de autorităţile comunei Gopou. Până spre sară, toate cercetările aii rămas infructoase. Agenţii desperaseră de a se maî găsi vre-un: cadavru şi erau ■să-remâe pentru a doua zi investigaţiunile lor, când sergentul de oraş Gh. Andreiii, găseşte, în şanţul viei foaste Adamache, un corţel şi alăturea cu el un revolver. In a-celaş timp un miros teribil de hoit îl loveşte; La un metru distanţă de obiectele găsite, era cadavrul.
Cadavrul
Era aproape un schelet, numai câteva resturi de carne .pe el. Nasul mâncat de căi ni, craniul şi picioarele desgolite; pe mâini ceva maî multă carne. Hainele rupte. In afară de că-puta piciorului drept, care a fost găsită erî, lipsesc şi mai multe alte membre.
Uitam să spun, că în investigaţiile lor agenţii poliţiei s’au servit de câinele vierului, pe care îl purtau cu dânşii legat de un lanţ. Prin urmare cum ziceam la început, tot lui se da-toreşte descoperirea cadavrului nenorocitului Steig.
Percheziţia
Pe ,1a 7 ore, parchetul a fost vestit. La 8 ore sara începe pelerinagiul autorităţilor şi al publicului.
Era un spectacol în adevăr sinistru.
Locul unde s’a găsit cadavrul, e şanţul viei foaste Adamache, în partea despre Pestei,- Mal îtî jos se încep râpele Copoului. Acesta e locul ales de Steig, pentî’b ctirmarea firului zilelor lut.
Lucru curios, căci e locul de plim-blâre al laşului. Trăsurile vin până
! aproape şi cu toate acestea cadavrul nu a fost descoperit de cât erl, după 1 trei septămânl,
Nu e absolut nici 6 indoeală că dânsul ar fi fost victima unei crime. La percheziţia făcută s’au găsit în
haine toate valorile cu cari numitul dispăruse. In pungă s’au găsit 440 lei în fiorini austriac!; restul până la 200, cu care plecase de acasă, îi elrel-tuise în oraş. In buzunarul din lăun-tru s’au găsit poliţele, a căror anulare se publicase în «Evenimentul» de către socrul său, — în valoare de 30 mii lei. La brâu avea ceasornicul de aur. Numai inelul cu care a fost văzut la otel, cum şi lanţul de la ceasornic lipseau. Probabil s’au rătă-tăcit prin împrejurimi, tn sfâşierea cadavrului de câini.
Ultime ăisposiţiuni
Ceia ce suprinde întru cât-va mahalaua, e că Steig nu a lăsat nici o scrisoare,, din care să se vadă 'hotărârile sale. De aceia faptul se comentează cu fel de fel de aprecieri.
Parchetul a lăsat cadavrul, în locul în care a fost găsit, până astăzi, când trebuia să mal facă o descindere. Astăzi probabil se va ordona îngroparea lui.
Familia nenorocitului a fost avisată telegrafic despre această tristă descoperire.
Uitam să adaog.că craniul a fost încredinţat d-lul dr. A. Peride. Nu-, mai.., ori. numai zfo nimic.
(Evenimentul)	R.
-----.—
Holera;
Londra, 7 August. — De bordul vaporului «Balmore» sosit dimineaţă, un matelot a murit de holeră între Petersburg şi Gieveşand.
Petersburg, 7 August. — Buletinul cholerei: La Petersburg de la 29 Iulie până la 4 August. 313 caşuri şi 240 decese. La Varşovia (oraş) de la 22 până l.a 29 Iulie 489 caşuri, 83 decese, guvernământu Varşovia/ 394 caşuri, 212 decese.
*
* *
După cum am anunţat de erl Alexandru Ionescu-Dascălu, a fost adus în Bucureşti şi înc'his la Văcăreşti.
Azi i se va luă (interogatorul de, către’ d: judecător de instrucţie' £Li-lovicî.
-TI
rea, că mai mulţi tâlhari, în noaptea de 22—23 c., spărgând prăvălia de la hanu Chintăscu din Craiova, au furat suma de 800 lei. Pe când băiatul din prăvălie alerga în odaia de alături ca să ia un revolver, un inginer care dormea în odae crezând că e hoţi, a tras asupra băiatului 2 focuri de revolver.
Băiatul a fost rănit grav
El a fost trimis îritr’o stare deplorabilă ia spitalul central. Atât poliţia din Craio-va cât şi d-. «.ub-pfefect reşpecUy .’Şunfr în urmărirea hoţilor.
x
.* *
D. Tache Ionescu, ministrul instrucţiune! publice, s’a întors de Ia Sip^ia^^şijr^.ljUC^L azi la f minister.
*
* *
..	„„ti.» lud . „
«Agenţia română» ne comunica
următda^ele' teîegrătrt& :
Cofenhaga, 7 August.—-D. Estrup şi-a dat denjisia par# ,a fost primită de către rege. Noul cabinet se compune din d'. Reedtz Thott, preşedinte de consiliu-şi afacerile- 'străme-; locotenentul Thomson, resbel, Luetti-r chau Finanţe; Bardenfels culte; Nel-lemann, justiţia şi Islanda; Ravu, marina'; Tngefptew, lucrările, pţfblice; MipefingL' interne.	hj ii
*
Prestau, Fi August. -Se anunţă ziarelor din Bielschewitz (Sicilia), că aproape 3000 ’ de "social işti ’eărpra li se refuzase d kâlă pentru*, a Hibe un meeting, jfu^'iîtâcăt 6 ^eandarrnl cari s’ah bpârât şi cari' ’âu tras1 foc. O fehiee' a fost orbot’âtă'; 6‘ ludl'ătorl şi un copil sqnt grav răniţi.'*Ţfîipa a restabilit bMihb’a.
iou h:iu
■*
*
.. tj	;r-	* *r	M ■■
j £onferipţele învJţăţorilGU şj. .insti-
j tutorilori ce se vor anu)0âcesta l,jsub preşedinţia fnşpectoţyloţv, vor a-' vea lpp (la reşfhnţa fie-qănşî judeţ de la	Augiişţ;.,,
*
* *
In «Monitorul» de azi a apărut decretul prin care să aprobă modificările făcute art. 1, % 3, 4, 12, 13 şi 1*7 din regulamentul pentru transportul animalelor şi productelor brute cu calea ferată.
*
* »
S’a disolvat consiliul.comunei rurale, Caragelele, din judeţul Buzău.
*
* *
D, I. Marinescu a fost nnmit a-vocat ăl Statului pentru judeţele Rq -manaţl Şi Vâlcei,
*
* *
Numiri de judecători de pace ^
D. Aţ. Rrătăşanu, la IIangu.(N-ţu)4 D. N. Luca Daniel, Argeş.
D. Al. A, Theodpru-, ia Slăveşti Teleorman.
■*
* *	(«*i
«Curierul Olteniei» ne aduce şti-
w.\
*
* *
vKjfalaţil* află următoarele amănunte a» supra crimei neperpetrate t’e la Lacul Sărat:
Judecătorul <ţe instrucţie şi procurorul de Brăila, odată sesizaţi,'de această tristă afacere, au procedat cu anchetarea căzu lui şi stabilirea responsabilităţilor, căcbăe crede că încercarea, ide înlăturare a minorei, este resultatul unui plan de demult conceput între soţii, unchiu şi mătuşă, sermanel şi inocentei victime a lăcomiei de moştenire.
Denaturata mătuşă a fost arestată, şi a-pol şupusă unul interogator minuţios. Ancheta se fa i în secret şi deci nu putem da lectorilor noştri pentriţ moment, de cât acele relaţi'uni, ce întru nimic nu pot influenţa mersul justiţiei
Deci, adăogăm, azi, că quasi-crimînala se numeşte Elisa Dimitriade, născută Elefte-rescu, este nevastă de avocat şi stabilită în . Bucureşti, e însăşi mumă de familie şi are un frate, căpitan de cavalerie, cu garni'soana Ta Râmnicul'-Sărat.
Graţie părinteştelor îngrijiri ce dă d. dr. Bastake, medic, şef al băilor micei victime al cupidităţei omeneşti, copila, carp e abia ele 6 ani, începe se însăăntoşi gradual, şi se speră, că yâ n în stare în puţine zile, a putea însă-şf da amănunte asupra modulul cum a' fost' torturată.
De o cam. dată se află tot instalată intr’o cameră, de asupra cazinuluî Statului şi este sever oprit de a fi visitată de numeroşii curioşi Cu voesc cu orl-ce preţ să vadă pe
Madelena refusase cu îndărătnicie Bă ia ceva hrană şi Magnabat poruncice să nu o silească, să lase ca natura să producă reac-ţiunea. Bătrânul medic a trebuit si revoace aceste instrucţiî, pentru că tânăra s’ar fi lăsat să moară de foame.
Magnabat ştia că la prefăcuţi rcfusul de hrană e numai ilusoril, că se silesc cât se poate de în secret să ’şi procure alimente; el nădăjduia că d-ua Gonssolin, învinsă, are să ceară ertare.
Era un prim eşec pentru el.
Starea caraoterisată de cel doui medici la Madelena era nebunia melancolică, întretăiată de ilusil şi de halucinaţii, de concepţii cu delir. De multe ori, toropeala era aşa de adâncă, ţinea aşa de mult, că 8e-măua aproape cu o letargie- Alte ori, imaginaţia creea mii >de himre; delirul se făcea stăpân pe Madelena, o împingea ia es-travaganţe, la acte periculoase, la încercări de Binucidere. Atunci răspundea cu câte-va exclamaţiunl monotone la toate silinţele păzitorilor ca să o facă- să se liniştească. Apoi de odată, după se trecea momentul acesta de violenţă, cădea iar in apatia eL obicinuită.
Camera , îni pare eră închisă Madetana,da ţn grădină, acoperită teu zăpadă. în ziua a-ceia; sgomotele oraşului nu şe auziaă şi tăcerea cea mare de. spital nu era turburată de cât de şuerăturile ascuţite ale vânturilor ce veniaă din spre, munte.
. Francisc Hormais sumă ;r portarul deschise, făcu tânărului up, sulut mic de cunoştinţă şi închise poarta iar. Francisc se îndreptă spre fundul grădinei, chemă în vorbitor pe
păzitorii Madelehel, îl întrebă ceva şi, cum* avea scop să ’I depărteze, ’I trimese la St.-Glaude sub cei dintâitt pretext venit. Apnl> se urcă în etajul de sus, trecu priutr’un dormitor, unde câţl-va bolnavi culcaţi ridicară capul ca să’l vază trecând şi intră în odaea amantei lui. Sora, care ’I deşchise uşa, se .depărtă.
Acuma întâiu, din noaptea morţeî Iul Gonssolin, avea să se găsească singur cu a-manta Iul. O văzuse el de mal multe ori, dar tot-d’a-una de faţă cu Magnabat şi ca să împlinească misiunea cu care ’1 însărcinase parchetul. întrevederile acestea fuseseră crude, dar nu putea să nu vie fără. Bă deştepte bănueli; prii mise mandatul a-cesta, fără să se gândească ţoate la ce a-vea de spăimântător datoriile ce ’l-ar impune ; dar acuma era prea. ţârziu ca să’l retu/e.
Intră palid şi cu inima strânsă; mâna, cu care închise uşa şi suci cheea, tremura şi era jilavă de1 sudoare.
Erafi două odăi una din alta. Madelena nu era în cea dintâiu. Făcu câţi-va paşi, deschise o a doua uşă şi se opri, neîndrăznind să meargă mal departe.
Madelena- era acolo.'
îmbrăcată cu o rochie de catifea neagră, încheeată. până« sus şi J din careM-. se degajft gâtul lung'şi subţire^ ea avea<i^ fisionomie,. aproape; sinistră, aşa de spăimâutătoare -era paliditatea -el. Madelena şedea; pe marginea patului şi. braţele îl. atârnau îuuţoSi.Jba sgc-moţul jee făcut Francisc când a intrat, pi.a ridicat capnl; ochii el, adânciţi snbt orb ite eraă ţintiţi la podele. Gura îl era întredes •
chisă, buzele uscate şi vinete Trăsăturele-î alterate' exprimau o împovărare imensă; pielea feţei, odată aşa de catifelată şi %oule, îşi pierduse elasticitatea. Acuma era 'uscată şi aridă şi alb°aţa mată a zilelor fericite dispăruse subt o culoare gălbue.
Francisc o strigă foarte încet, cu glasul schimbat de emoţiune
Madeleno!... MadelenoM... b s D na Gonşsolin ridică maşinal capul; dar când a zărit pe Francisc. f sionomia ei nu s’a schimbai de loc. II privia cu acel ochi turburi şi fără de expresie,'cari sunt particulari bolnavilof atinşi de debnnia melancolică.
Francisc închisese şi uşa dc la a doua odae, aşa că.erau isojaţî ş^n’ftvea să se mai teamă de nimic.
Se duse la nebună, o luă de mână şi tot încet de tot, dar cu frică1 îl zise :
— Suntem singuri, Poţi să te odihneşti, şă nu te prefaci, până ce voiu plecat Am depărtat; pe gardienii cp ţe ,păzesc şi confratele meu Magnabaţ eja St Clapdp.
Ea îşi degajă mână pe cara ’î-o strângea Francisc, se duse la fereastră, îşi aruncă ochii în grădină şi intorcândh-se* spre el, cu o mişcare de chin neexprimabil^zise :
—- E oribi|, p nţjbiL ce ■ facs jpi se pare că cjjiar îjjeb’unesc,
$i se trânti pe pat, cu capul intre mâini, plângând.4	1 11 f ’
Gum tăcea Francisc, nu set mâl ’aukia de cât ofoMe'Bi*
C t-i
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
28 IULIE 1894
LUPTA
No. 2353
victime. Atât d-rui băilor, cât şi justiţia au dat ordine severe în acest sens.
Tot ce a transpirat este că corpul ser-manel copile supus la o complectă priva -ţ' ne de hrană timp de vr’o săptămână aproape este complectamente debilitat. Capul el pare supra-natural mărit, din această causă şi ochii bietei fetiţe stinşi şi paljzl par a eşi din orbite.
*
* *
Fabrica de cognac a d-lui C. Câr-lova din Valea Teancului, judeţul Buzău, a ars. Focul se crede a fi provenit din negligenţa unul servitor.
Pivniţa cu vinuri a scăpat.
Uagubele trec peste 150,000 lei. Fabrica se spune că nu era
gurată.
Iată decisia Ministerului relativă la chemarea oficerilor inferiori de reservă pentru a participa la concentrările şi manevrele din toamna anului 1894,
Direcţia i. Marele Stat Major.
In interesul instrucţiei oficerilor inferior! de rezervă şi având in vedere art. 7 al lege! oficerilor de rezervă, jrebum şi art. 8 al re gulamentuluî acestei legi.
Decidem:	t
t!
Toţi ofiţerii inferiori de rezervă, locotenenţi şi sub-locotenenţl precum şi asimilaţi/ lor, sunt chemaţi a lua pajrte în concentrările de Instrucţie şi lâîîianeVrele' din toamna anului acesta de la 5 Septemare până la 30 Septembre.
Acel ofiţeri de rezervă, cari aii safi cari pot invoca: un drept legal de dispensă sunt obligaţi al face cunoscut Ministerului de rez-boifi, fie prin autorităţile în serviciul cărora se găsesc safi de-a dreptul şi cel mal tâfzifi pănă la 6 August.
Ministrul de rezboiu se va prohunţa a-supra caşurilor de dispensă, făcându-se cunoscut că acel cari vor fi dispensaţi anul acesta, vor fi concentraţi anul viitor
Procurorul de Buzău se af localitate spre a ancheta.
asi-
m
X-
* *
Aria locuitorilor din comuna Buftea a ars cu desăvârşire. Focul s’a întins şi la locuinţele locuitorilor, arzând trei case* Focul s’a stins cu mare
greutate de locuitori.
r-v	-*
•* *
Ministerul de Interne a ‘ilat ^rdin circular prefecţilor ca in înţelegere .cu primării comunelor rurale să întocmească de vreme tablourile ţîe locuitori lipsiţi de porymb pentru hrană spre a putea guvernul a Ife veni în ajutor.
* *
Un jidan isbutise a conrupe pe un impiegat al consulatului nostru din Budapesta, să-î libereze un paşşa-port falş dându-i un nume fictiv şi imitând iscălitura consulului nostru. Jidanul a fost prins la graniţă cu Numele ofiţerilor de rezervă cari vor lua ■ acef paşaport falsificat, iar impiega-parte îft manevrele din anul acest» se va , , l./ f , ' 'A . J .	ţ, *
publica- în Monitorul' Oficial ‘cu £el puţin ] ul aflând, despre descoperirea faptu-
15 zile înainte de 1 Septembre a. c. 1 W a dispărut.
_______________ .f f
Teleqrama
Neuwied\ 7 August. — La plecarea Regelui şi Reginei României* o companie din regimentul Coblenz a dat onorurile.
Tenedos, 7 August. — Escadra italiană compusă din corăbiile Lepanto, Stromboli, Lombardia, Enridice, Iride şi ţrel port-torpile au sosit în golful Besiki.
Paris, 7 August.—Menelik şl ras Mako-ueu au făcut să parvină condolanţele lor cu odasia morţi! d-lul Carnoţ şi felicitările lor d-luî Oasimir Perier cu odasia alegere! sale;
Plimouth, 7 August.—O ciocnire s’a întâmplat între vaporul Lismore Castle şi un vapor german rămas necunoscut, care probabil s’a scofundat.
ŞTIRI TEATRAL
Direcţiunea Theatraiul* Raţional, .luând; hotărârea să angajeze pentru Opera Română pe lângă coruri şi eleve coriste, publică aceasta spre cunoştinţa celor ce Jdo-
resc a se angaja.
Pentru admisibilitate se cere un fisic plăcut şi disposiţiunî muzicale.
A se presenta la cancelaria direcţiei până a 5 August între orele 3—5 p. m.
-----------------!______—-------
FRANCI A
Procesul anarcliiştilcr.
Parts, 7 August. — Procesul anarchişti-lor.—Preşedintele întreabă pe Fenem, fost amploiat la ministere de resbeb care recunoaşte că ar fi scris âiferitc afticole' înir’un ziar anarchist. — Preşedintele îi impută relaţiunile sale cu anarchiştil francesl şi străini militanţi. — Fenem explică că el îl frecuenta de curiositate pentru a studia ,a-ceastă mişcare socială. — El susţine că tuburile de aramă detunătoare, precum şi fla-coanele cu mercur descoperite în biroul săfi aparţineau tatălui săli, decedat, şi nu proveneau nici de cum de la Emile Henry. Preşedintele întreabă pe Mathel, publicist, pentru ce a venit la Paris în ajunul atentatului lui Emile Henry.—El a răspuns că a venit la Paris numai pentru că se plictisea la Londra (Ilaritate în auditoriu).
Ortiz neagă toate faptele care i se im' pută, mal cu deosebire participarea sa la furtul comis de Emile Heury. Preşedintele întreabă apoi pe principalii auxiliari ai lui Ortiz, care aparţin grupului secret cu reşedinţa la Londra şi al cărui scop estp de a fura şi de a procede la atentate pe continent. Toţi neagă. Ultimele interogatorii sunt fără însemnătate. Se procede la ascultarea martorilor. Cei d’întâifi ascultaţi depun iu privinţa furturilor imputate lui Ortiz. Mal mulţi afirmă că el este autorul acestor furturi. Urmarea desbaterilor s’a amâuat pe mâine.
EDIŢIA TT*"”*
ULTIME INFORMAŢII
Înalta Curte de Casaţie va judeca în zilele de 1, 2, 3, 4 August, peste 250 recursuri cele m^i. multe, în materie corecţiqnală. m *
*	* i
T^oţi antoni, cari - au trimes manuscrise la comisiunea însărcinată cu aprobarea cărţilor didactice, pentru a-şi primi manuscrisele înapoi, trebue să înainteze ministerului' de instrucţie .câte o-cerere, cu adresa lămurită a autorului.
Dacă la Maghiari toi :e acestea le Sunt ertate de lege, de ce nouă Românilor să nu ne erte legea să întâmpinăm pe martirii şi apostolii noştri ?
Sunt curios că la toate acestea- ce va răspunde fispanufdin Alba-Iulia, şi cel din Cluj. Protocolul nu ’I am subscris, fiind-câ n’a fost luat româneşte.
losif Sibişan.
ţ	*
Hurban Vajansky despre chestiunea na ţionalităţilor.—Neîrifncatul luptător şi martir naţional slovac, d. Svetozar Hurban Vajansky, scrie îfi „Narodnic NovinyN cu privire lâ chestiunea naţionalităţilor în Ungaria : „Nu noi suntem purtătorii ch°stiunel naţionalităţilor. Din potrivă ea ne poartă pe noi, sentimentele.noastre, sufletele noastre, tot ce vem. Noi nu putem da înapoi, chiar dacă am voi, dar noi nu. voim si nici nu ne e permis.' Nu noi, care persistăm pe lângă dreptul nostru, pe lângă dreptul nostru positiv,. real şi eternw avem să ne „venim în noi‘, ci aceiâ cart vrfi’afi să ne nege/ care, 'Voesc să clădească cu c'ărâmizî fantastice un castel fantastic şi care îp numele unor ^utopii transcedentale despreţuesc adevăratele naţionalităţi. Cine contează la „indulgenţa* noastră, acela zideşte un castel aerian Rădăcina răului zace în raporturile naţionale ale ţării, în absurditatea, că voesc să transformeze cu forţa raporturile fireşti. Declarăm, că mal curând ne va lua dracu pe toţi laolaltă, maghiari, români şi slovaci, de cât să devină faptă, o ast-fel de absurditate*.
ie-	Jt
O foaie rusească despre causa noastră.— „Moskovskija Viedomosti* Vorbind despre călătoria ministrului "Hieronymi zice, că a-ceasta n’a dus la scop, de oare-ce românii nu dau nimic pe promisiuni. Câtă vreme guvernul maghiar nu împlineşte ^pretenţiu-nile legitime ale românilor, aceştia vor /arta o luptă înverşunată în contra politicei violente de maghiarisare.
pnrtamentulul s’afi dus să salute pe miniştrii la Burgas, cari au primit c fără de astă numeroase deputaţiunl.
Părăsind Burşas, mifiiştril s’au du3' la Nera Zagora unde îl aşteaptă o primire foarte co'rdială.
In timpul serii banchet mare oferit de către cetăţeni şi în timpul banchetul»! s’.att făcut manifestaţiuni populare. Numeroase deputaţiunl s’afi presentat miniştrilor
Pepi Oerenstein
„UNIREA' ‘
Societate generală,de Asi e u r ar eJI utn al îi
DIN BUCUREŞTI
^uiorizaţă priaJnukuiL Decret Dom-rH&’ Vffl) Nb	'ipă decisiunea
consiliului de,rnknşUi de la 27 'Iunie 1^77	J,*
^MouitbruI.ufeciaU V)' dir. l6 (28) Iulie 77.
*
* *
Vineri se va ţinq un consiliu de miniştrii sub, prşşeditrţa d-lul L-Catargiu.
94j vfIC i
Se vorbeşte.îţi Bfăila pă( d, Gattorno, mare armator din portul Brăilei) iar ■fi dispărut. 'Hotărârea aceasta ar fi luat'o d-sa în urma sale ce a suferit.
erderilor colo-
*
* *
Mâine;" consilierii comunali din Bucureşti se vor aduna în consiliu sub preşedinţa d-lul N. Filipescu.
*
* *
Viena, 8 August.,.-'- D. ministru Carp a sosit, venind din Kisingen.
*
* *
Natan A I ier c oii hi
LOGODIŢI
i	I (f samfimxbucfeţjţî,
Ploieşti
Licitaţiune
Se aduce la cimoţtinţa rioritotilur cdJiu.	,1iMniifi
iâ de '31 August, a. c. ora 11a. m. se Deosebii de aceste cT$,c<r:>t
va ţine licitaţiune publică în pretoriul ministerului Cultelor şi Instnriţtanerf Publice din str. Diaconeselor pentru vânzarea a 29 .sobe de încălzit cu gaz din care 15. marf. şi 14 mici cu accesoriile următoare • 815% olane, 87 coturî învârtite, 23 rosete, 1 că-, ciulă, 2 console de fer şi un olan T. toate' usate.
Licitaţiunea se va ţine prin oferte orale de o comîsiune compusă din delegatul ministerului de Finanţe şi delegatul nostru
Concurenţii vor depune o garanţie^ la sută diu preţul oferit până la aprobarea licitaţiune!;
-Sobele scoase1 în vânzare precum şi .accesoriile notate mal sus se pot vedea îr zi-‘ lele de lucru de la orele 8—12 a. m,
Bursa din streipăfate
6 August 1894
Această societate de proprietară CONDUSA NUMAI DE ROMANI, asigiiră, 1 iiontra Incehdîulhl^: itboblle, fie construite do zid, paiantă salt gard, fie a-copeyişul lor cu tinichea, olane, şindrilă, trestie, et'C. ’P'LATA ASIUURA-REI E CU MULT MAI SCĂZUTĂ, «-proăpe pe jumătato .deţ^ât ht cele-Palte Societăţi,-cari fyc. p ^pecu^j^In pre-
1 Viena
Er'i a fost un foc violent la penitenciarul Mărgineni (judeţuj Prahova) Biserica Mărgineni a ars cu desăvârşire, abia s’a putut scăpa nişte odoare şi icoane. S’au trimes pompe de la Ploeşti, precum şi up .esoadron.de oă!M lăraşl a îndoi paza penitenciarului. Să crede că focul a fost pus. Pri-
De peste munţi
(După „Tribuna*)
Froceselc continuă.—Primim din Alba-Iulia următoarea scrisoare: Fispanul diu Alba-Iulia a pornit cercetare criminală în contra cetăţenilor care au întimpinat pe d. Rubin Patîţn la gara diu Teuş, safi Alba-Iulia, reîutorcâudu-se de la procesul Memorandului din Cluj căţră casă. Foarte mulţi sunt până acuma* ascultaţi şi eu subscrisul am fost ascultat.
Înainte de toate l’am rugat pe d. jude, ca neştind eu- perfect limba maghiară, să iee cu mine protocolul în limba mea maternă.
D. jude Olberg Otto, care e de naştere Sas aşa a fost de afabil faţă cu mine, de a zis că pot vorbi româneşte, însă protocolul îl va dicta în limba maghiară.
După ce a luat cu mine naţionalul ’ml-a pus următoarele întrebări.
Fosta-I înaintea lui Patiţa iu Teuş?
Fost, însă nu înaintea lui Patiţa, că pe Patiţa îi cunosc, ci eu am cugetat câ întreg comitetul naţional va veni la Sibiiu şi de acolo se va duce fie-care acasă şi aşa am dorit ca să cunosc pe d. dr. Vasile LucaciiI, ca pe apostolul Românilor. Asta ’mi-a dictat’o simţul meu de naţionalitate, tot-odată am avut să me recomand că eu sunt descendent de al lui Horia.
Strigat-al la gara din alba-Iulia să tră-ească ?
La gara din Alba-Iulia n’am strigat să să trăească, ci am strigat la gara din Teuş să trăească 1
De ce al strigat să trăească ?
Am gândit că comitetul naţional va fi în Teuş, căci doar comitetul naţional, după atâtea jertfe aduse pentru naţiune, merită ca să strig să trăiască.
Pe mine d. jude m’a întrebat foarte puţin, nu ca pe colegii mei. Nici aceia pu ,»’a întrebâţ r^ă- 'fiu am: Ştiut că legea înu, . Iartă mărirea'condamnaţilor, că ’1 aş fi întrebat, pentru-ce Maghiarii din Arad fac
Ultime Telegrame
Brindisi, 7 August. — D. Catalani & sosit; el va pleca în" timpul serei laConstan-tinopole.
Viena, 7 August.—Se anunţă din Atena la „Coresp. Politică*, că se asigură că regele George se va Juce la Paris, după ce va pleca din Aix-les-Bains, şi că va avea o întrevedere cu d. Gasimir Perier
St. Petersburg, 7 August.— Marele duce Alexadru Mihailovicîşi marea ducesă Xdnia, uupă cele ora rea eSsătbneî lor, 's’afi dus la castelul Ropcia.
^erlm. 7 August.»-*-- Rrofesorul Brumase paşa a căzut gravj omnşv
Genua, ,7 August- Două (renuri s’au ciocnit In gara din Sequasanta, pe linia de la Genua la Asti. Sunt nouă răniţi.
Paris, 7 August.— D, Ca'in, sculptor de animale, a murit.
Lemberg, 7 .ragu3t.—r D. Wekerle, preşedintele consiliului de miniştri unguresc, însoţit de miniştri Lukacs şi Iosipeviţek, au sosit incognito pentru a visita exposiţia din Galiţia.
II s’a făcut o primire-călduroasă de către ungurii cari lOcuesc în Lemberg.
Vtena, 7 August. — D. NicolaevicI, preşedintele consiliului sârbesc, a plecat aseară la băile Rohitsch;
Sofia, 8 August,—p.-, Stşiloff, preşedintele tonsiliulul şi_coloneM Petroff, ministrul de resbel au părăsit Slivno şi afi visitat lagărul stabilR lângă acest oraş. Ofiţerii le-a oferit uu banchet. La Iamholi ei au luat trenul pentru Burgas, unde li s’a făcut o primire entusiastă. D. Stoiloff răspunzând la o alocaţiune, a invitat pe toţi cetăţenii de a ajuta guvernul la menţinerea libertăţilor constituţionale. Vr’o 50 de primari aî de-
Parls
Napoleonul. . . .	■ 998
Imperiale . . . J	—
Livra turcească .	.,41.17
Arg. c. hârtie ,	100.—
Rubla		133.50
Credit-Anstalt . .	364.50
Rent. perp. austr.	98.55
aur „	122.35
aur ungară .	121.70 !
arg. austr. .	98.55 j
Nous. cons. An	—
Banque Roum. .		 j
Sch. asup. Londr	124.70
„ „ Parisul	49 50
„ „ Berlin.	64.05
„ „ Amst.	103.15
„ „ .Belgiei	49.475
» , Italiei.	44.60
Tendinţa ferme . ---* * * • •	; l-t:
3 <r? JBoy
Napoleonul.
Ren. R. am. 5 o^. n R.
„ R. 4'n;,, 1891 hnp. muu. Bucur.
Rubla............
Diaconto-Uese1 . Sch. usup. Loudr. „	„	Parisul
Amst., „	„	Vienel.
,	»	Belgiei
n	»	Italiei.
Tendinţa faible
lo.24 9JM 86.d0, 84:90 97 25 219.— 191 20.345'' 81
158.75
162.75 80.70 >72.65
Ren. fr. 3i |2la»)o Ren. fr. 30j0 '. .
„ rom. am, 41^
* Ung........
Ext. Esp. . . : grecesc,.^ r anca otomana . Dat. unit. *45gipt Dosuri turceşti. Cec. asup. Lond. Sch asup. Vienel n	r	Amgt.
„	„	Berlin
n	»	Belgiei
»	n	IalieT
Tendinţa ferme
108.30
102.47
( _y:
96.65
7^.95
98.93
64.78
. —
(i23.43
122.75
25.18
25.189
J99.75
206.06
122.12
111.6
A0.3U
societatea
mai asigură contra irlft^'ndiufiii:
- ^iM0jBtSl8ţ 'MAIBtiU mv DUGTE, PAEŞINUTREŢE mşiREj, STOGURI CLjypr..............................—
sig urări
biri aţi unite uzita teşi ariutfte-î fa) Asociaţ),unt mutuale de supraveţuire.
b)	„'	'	„ cu "produs mini-
mal garantat şi cu -participare de 85 %
c)	Contra-asigurărI cu 8 % dobânda şi fără dobândă.
d)	Capitaluri fike ih cas de deces ăfcu beneficiul etăţel.
_ e) Asigurări 'temporali; şi ' 1) Reiite viagere, iu di|gcite cptnbiuaţ îuui
Asemofişa mal a'sigur^.,contra Iris-Ptf-nter	şi ton-
tpa ri^curiJor,j(|§ ftranspqrt,pe mii vii mări şi corpuri;.de v'ases 'i qaie hbeste qţHgorătf, 4-UHIREa 5; LE ^ACSl CU I’RKMll RtU LlSlt.	,	:
Informaţiiitii, şi pro.specţq sg dafi în

Londra
Noufl- cons. engl. i02.s
».»l«
PÂ
„ Amsteerd 12.03
-1 Ti p Francfort
Renta R. a. 50/0
» n 1 ^
IU i
97
84.10
FETREOERX
— -rJ-*r*—^ijţ“
GRADINA CIŞMIGIU
In toate serile corul sub conducerea d-lul Tache Popescu şi * orhestra, vor executa cele mal variate cântece.
. '■> V-1«
Dr.St.Olchowski
s’a mntat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de Ia orele 6—7 seara.
Ia
'âfiţUje. respective din. .oraşe* fDtrecţiuiiea generală k
Sooifetăţell'de Asigurare Mutuală UNIREA
BOALELE SECRETE
NEPUTINŢA BARR'ĂTEA&OA
8e vindeca dupit celb'mial noul metode Gsjciical fără durere şi impedicarp, d<ipă experienţa de 23 aulfde- specialistul in bo^ie lumeşti:
0*- THOK
- JNo. 1, Strada Emla'r.. No* 1, — Ifitîarea numai prin Strada Sfinţii Voevozî
ConsultaŢII de la .10—1 dim- fi dela &t-8 seara. ^
rîk • separai de ,-sşseptare pentru fie-care
D-Tui G. Stâiculescu
fost 5 ani intern la Spitalul de Copil
Strada Câmpinean i. 44
-■Consultaţii de boale interne şi0de«"dopiL de la 12—3 p. ;m
-r.
Zeligher
ÎI A J1 0 Ş
te SV mutat Str. *Carol, !15 ConsultaţiunI pentru boale interhe şi si filitice de la 2—4 p.
m.
—-
De «S'nza^e
în Calea Victoriei No, 108
O Machină de Litografie
cu mal multe, pietre de diferite mărimi şi toate necesarele, cu uu preţ; excepţional de eftin.M	P

EPTTBOBţA OENEBAL A
A
CASEI SFÂNTULUI S PI RIDON DIN I A S 1
’	>	" - * " ■ *• "	& , _——  ii. ■—r ...	r*1 i.!; •{
.3 <V >;jT.	. ■ v, _ ,* s îl i , uuU .li 'iWihuJi . it-H* 4
%
A N li N O I U
J t iXl r .11
Se vesteşte spre cunoştinţa generală eă în ziua de 15 Septembrie viitor 1894, se*va ţine> licitaţie publieă în-Ca-mera acestei Epitropil, pentru vinderea spre exploatare a parchetelor de Ia. pădurile notate mai jos.
Doritorii spre a fi primiţii la concurenţă vor trebui .sa fie însoţiţi de garanţiile provisoru (auume •men*cibna!4 în dreptul fie-căreî păduri. Pentru ori-ce informatiuni a se adresa.lă Epiţropie (cancelaria servipiului administrativ) în toate zilele de lucru.	1	'	'
I li ,Oi.'

‘f
uv.
V
t-L
TABLOU ^	‘	; 1
; u ,*•	....	■ I . ‘ > j	i , istl . .C f	,a
De pădurile casei St. Spiridon la carele pun Parchete în; Psploatare pe una period începător din toamna anului 4094.
1
2
3
4
5 6.
9
10, 11
în fie-care an ocus-pOcus la rebelii pe care
mul procuror de Prahova, anchetează i-afi spânzurat- în 1848 ?	\\
căuşele acestui incendiu;	R^î^l .^ossuth, care aici îu ultima t^ră as
Nici un deţinut, ey^dai. -Fiicu] r #	^ 8“	pe Maiestatea Sa
abia «w» .a .(Wt'Jtoâ,	’li» fLSMte ««rî M
*
X *
adus În Ungaria iăcându-I paradă ca la un sfânt,
Numirea Pădurilor
Sănăuţî ^
Streaaga Lunca Cotnari Palanca DumeştI
Lutca Dorălm (Zăvoaele) UaţeştT-Dealu Dnţeştl Zăvoiul Cdrlăt'eştf
B imbaiiţuiO’}
CoţofSnşşţl	.
Galbeni ZavoiurCotu Groşului Poprlcatiil' 'Lunca
BŞceşti (Lunca şi Coapta MAgura Ocuelor 3 Vinderel	,	.
Lunganii
No. 3626
1894/ Rilie 19 zile
p
Doroho:
Jaasy"
Vaslui
n
R<Huan Tţutova ,
»FîUciu J’utnp. Roman Jassy •
Bacău
Ţuţftyaj
Jassy
P,
. *4	&
©OH
03
3 27
3
4 în 'Ş ani
4
4 în A.anJ ’ 2
3
♦»/
!

w* 4 A
g
r
	INŢIND		E R,E Aj’AR		Q,D JB T te L 0		R		0
Parchetul a-		Parchetul, â-		Parchetul a-		Parchetul a-		cjupralaţa	
nulul			nuiul		nulul		nulul	totală	
	I		ii '		III		IV		
Hect	M. Patr.	Hect	M; Patr;	Heet	M. Patr.	Clect [	M. Patr.	Hect	M. Patr.
A 3	4346 9450	4 ■	■7085 " 104,0	4	2255	■li	1 k.U	#	«
11	0443"*	•ii	2500	11	5437 ‘	i		33	8380
■10	7262	4	■0000	4	0000			18	7262
7	■^530	20	sm	11	.m& ■■	12	—306.5	55.	-..8285
6	0000	2,	5630	15	4642	fii	>{ -	23	' -
5	,2198	4	1390			p'	li t	0	
?	TMO I		jţ/A	t—- 1	1 Iota				(500
11	Ş125	*•	MW	.4 »	l 267*6		a > m l	■M	'2666
28	,^ţ»8 j	,43	58ÎÂ	i 33:	i 0SW8	,	U	195;	LtfiĂ !
1	#500 :		,0 .				l	> .8	R 75^
7	9707 :	7	61 !8	7	6508	7	0712	30	» 3045 ‘
13	>3249 [	13	.3249	13	5641		! 0	,,4Q	. 21-20
16 4	•18696	16 '■$				io	l	61 '»	9380
4	00 iO	4	0000	4	0000	4	0000'	16	0000
	p 44&o	7	6475	. 3	un *			: M	
Garanţia
proviaorie
Lei
Ai. nog! dov .59A 11509 1500
4 306
500
\ :
J

JS
O
pottăia şi mtr’ufeăQ a ceste 4 par-cţuete..'
Şe pot_ ţăia şiî^tr’iîtfan.
in
.
www.dacoromanica.ro
No. 2353
LUPTA.
28 IUL IE 1894
Prima Fabrică, de Oglindi
IN EOMANIA
Aug. Zwoelfer
FABRICA	| DEPOS1TUL
Calea Criviţel No. 38. | Strada Doamnei No. 31.
BUCUREŞTI
I
Compaina Continentală
Bucureşti. — CALEA VICTORIEI, 68. — Bucureşti.
fVis-â-vis de Teatrul Naţional;
I
DEPOU
de
MAŞINE de CUSUT ’SS»
ale Fabricel
Oglindi cu sati fără bisourl (şlifurl) In orl-ce dimensiuni.
Oglindi de lux gen re V eneţi an.-execuţiune artistică.
Oglindi încadrate de to felul, cadre mple, nolc
simple, poleite, zugrăvite, etc.
Geamuri gravate pentru antreuri ţi
bufeturl.
Sticle faoetate pentru Cupeuri, felinare, mobile, etc
Geamuri da Cristal
EXPOSIŢHjNEA
Bucureşti.—Strada Doamnei No. 31.—Bucureşti
. GROSSMAN*
recunoscute ca cele mal bune maşine
SISTEM ,8ÎNGER*
PERFECŢIONAT asemenea maşini pentru croitori, curelarl, cis-marl, militari, etc.
Cel mal măre deposit de
Velocipede
«ROVER»
PNEUMATICE
ENGLEZEŞŢI construite pentru Compania Continentală
REION SPECIAL
pentru
Dilerite utensile de menâj şi gradină
REPRESENTANT GENERAL PENTRU TUTĂ ŢARA
B. Taubmann
CASA FONDATA IN* 1854=
Saisonul de Primăvară şi Vară
©
ouveaute în Haine confecţionate pentru bărbaţi, băeţi şi copii possedăm deja din fabricaţiunea nos-tră propriă din ţară.
De remarcat:
Renumitele
m ţ
In urma îndelungatelor experienţe făcute în anii din urmă în privinţa bunului resultat al maşlnelor de secerat şi legat, fără consideraţie de sistem, s’a constatat şi stabilit că el depinde numai şi numai de: calitatea sfoarel fi de modul cum e împletită. Dacă sfoara este de calitate inferioară, chiar şi mersul ma-şinel este stânfmit.
Subsemnatul spre a corespunde scopului de a dobândi mersui regulat al MAŞINEI DE SECERAT şi LEGAT şi, tot-d’e-odată a dobândi resultatu) berut cu privipe ia formarea snopului, am căutat a-mt procura o SFOARA cu totul superioară, ast-fel că pot, Servi pe toţi posesorii de maşini de secerat şi legat cu:
rSFOARA^
de o calitate neîntrecut^ de bună
Nu garantez calitatea pură „Mantila" pentru ghemurile caii nu sunt prevăzute cu etichete purtând această marcă de fabrică:
IOHN PITTS
BuonrescI,—Strada Sin&rdan, No. 7.
BORSZEC
ELOPATAK

•w
R
b
2
«4
f
K. IMPtR
SE GaSESC
Tot (Fauna prdgpeie la
Depoul General
G, Giesel,
/ Cale. Moşilor, No. 64. Sncnreştl.
Compari a de Gaz din Bucureşti
AVIS
Pentru a înlesni introducerea gazului în locuinţe particulare, .prăvălii biu-rourl,, ateliere, fabrici, stabilimente, «te. Compania Gazului, are onorul de «a aduce la cunoştinţa Onor. Public, că a luat decisinnea de a executa* instala-ţiunî de gaz plătibile odată cu gazul consumat in rate mensuale de Lei 4, 6, 8, 40, 12, 14, 46, 18 şi 20 după valoarea mal mare sa* mal mică a fie-cărei instalaţiunl în parte.
In urma platelor regulate a acestor rate, inst&laţiunele respective devin proprietatea D-lor abonaţi
1 Pentru instalaţiunl de. o val. de II. 50—150 se va plăti cSte 41. pelun* până la compl. achit.
On-PQWDER
PUDRA DE OREZ
Fineţă fi parfum incoparabtle Parfumeria Oriza L. j. 9 g ■* a n d
11 Place de ia Wadelejae PARIS 11, Place de lo Meâskin?, P«n's, Mal ’oainte 207, rue Saint-Honbr&
2	99	n	j»		100—150	99	6	99	9	99
3		•	m	m	150—200	»	8	P	9	99
4	>9	9	•	m	200—260	99	10	9	»	P
5	99	9	9	99	250—300	»	12	9	91	9
6	99	9	9	»	300—350	>1	14	9	»	9
7	97	9	f)	9	350—400	99	16	9	r>	99
$■	»	99	99	'9	400—450	99	18	99	91	99
9	_ 99	99	99	9	450—500	99	20	»	99	99
Pentru iinstalaţiuni al căror cost va întrece suma de 500,lei, înţelegeri specia ile se pot lua la Direcţiunea Companiei de Gaz.
Sperăm că Onor. Public se Tja grăbi a face us de această însemnată înlesnire.
Director, Tassain. ~

Sycieiatea Română t Gasalt Artificial si k Ceramica ie la Cotrni
„Costume la unu şi doue rrândtiri he-viot, Cangarn, piquet.
..Redingote şi Jaquete de Adr iat. Grain de poudre.
„pardesiuri de Cuachmeu drap băute nouveaută.
„Pantaloni nuanţe alese.
„Veste Rroche şi piquet.
„AacourI Serge şl Mătase1*.
Bogată coîecţiune de pantaloni rfuanţo alese.
Succesive transportări de Stofe fine franceze si engleze pentru comenzi-—Confecţiunea elegantă.— Comande se pot efectua în 34 ore.
HEINRICH LEBOV1CZ S-sori
♦
â

4. Colţul stradei Şelari şi Covaci 4.
BUCUREŞTI
— No. 4lf — Strada Academiei,
Vis-â-vis de Ministerul de Interne.
No. 41

Singurul deposit general 'pentru toate articolele tehnice, precum î
Tuburi, Table şi Rondele de Cauciuc
Furtuiu de cânepă,
Table şi Coarde de Asbest
Monometre, Sticle pentru nivel pe apă, Bumbac de şters Robinete, şi
Ventile pentru apă şl abur
■mu ş mm I o
POMPE PENTRU VIN
Pompe de Incendiu
Din renumita fabrică G. A. JAUCKy Leipzig, fondată în 1867
Curele de Transmisiune
prima calitate de la fabrica cea mal mare din Englitera fondată la 1793
JOHN TULLIS & SOS, Glasgow

sx&Wms,
°4
CELEBRUL
REGENERATOR AL PERULUf
ftVEŢI PERUL CARUNt?
aveţT mătreată ?
RĂDĂCINĂ PERULUÎ Dv. ESTE
SLABA, SAU V£ CADE PERUL? HAC# BA întrebuinţaţi o ROYAL WINDSOR »- - Acest pf2<lvw prin excelentă ___________________________Jdă p^raiilî Cărunt culoarea şi frumuseţea naturală a tinereţe!. Opreşte căderea pSruluî şi face să dispară mătreaţa. Este SINGURUL regenerator al pSruluf. Este medaliat. Resultate neaşteptate. — Vinzarea esie mere ii crescândă. — A se cere pe flaocane cuvintele o ROYAL WINDSOR ». — Se	la ParfumeiW,
Coaforii in flacoane mari şi mici.
DEPOSIT :	rue de rtâcliiquier. I*arf«.
CAPITAL SOCUL : LEţ p.,600,000
„Capital versat la 31 Decembre 1866“
Haina situată la ucuxeştl, Cotroceal, Şoseaua P andurilor, iu faţa Asii ului Elena Doamna legată cu Calea_ferati prin staţiunea Dealul pirea.
Direcţia fi Depositul Principal în Bucureşti: STRADA DOAMNEI 14 bis „Adresa Telegrafică: BASALT, Bucureşti**
DEPOSITE SECUNDAJiE.—Bucureşti, Calea Griviţa 66; Brăila la d. G. Grosovidh, Călăraşi, S. B. Far-famboleî, Craiova, M. Poumay, şi Farcanu Slatina, la D. I. H. Popp-la INDUSTRIA RAŢIONA A ale cărei produse aii obţinut la Expoziţiunea Cooperatorilor diu Bucureşti şi Qraiov»'., cea jnal mare recompensă. Diploma de oboare Clasa l-ia.
„Estras din preţurile curente pentru Bucureşti*
Ploeştl la D. Th. N. Socolescu: Galaţi, D. S. F. Somaripa Roman, M. Schif-fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer, Rus ciuk, Ib-nu^ Th; Thoipadie şi &.
FELUL M^ŢERIAJLULUI
pavele p. bordure 10 bucăţi la m. „	„ p&vagiă de stradă şi de
pătrat
60 bucăţi la metru pătrat LEPEZE p. trotuare 25 buc la m. pătrat. PĂTRAT# FEURITE 36 b. la m. pătrat. bORDU RE de grădini 40 buc. la m. iniar, CĂRĂMIZI refractare 420 b. la mJcubic „ cm 4,6 şî S găuri, 40 b. la mj
Sobe de pprţelap Elegante ţ
PRECIURILE
I-ia CAL.		nT	m-■	lîl-a	CAL.
Pentnţ	» ^ 0 O'O 0 ^ glii	Pentru	*4 8»' llli	Pentru * l	» pj 0 ^ >0 gp Slîl ţsi » Ui C
miŞ	Sjgj s p<3a	miă	g5« 3 uh 3 a<	mifi	
350	4'25	325	4 -	300	8 75
270	15 -	250	u -	‘230	3 —
380	11 —	660	1 10 50	220	9'50
240	110 -	810	9 50	180	8 -
150 820 65	i t	130		100	
Oe vânzare o pereche de case nuoî parter cu sub-sol, compuse din trei oa-mere şi antreu sus, două mansarde, două camere, bucătărie, cameră şi cişmea jos. Construcţie foarte solidă în sistem elveţian. încălzitul camerilor prin calolifer. Acest imobil este afectat la credit şi situat la câţl-va paşi depărtare de Bulevardul Carol I şi calea Moşilor. Doritorii de ale cumpăra se vor adresa la d-1 C. P.-Conduratu, strada Modestiei, No. 14.
Un ttner
având întinse cunoştinţe comerciale, perfect comptabil şi corespondent în românesc, franceze şi germana, dispunând de ore libere, doreşte a găsi ocupâţiune în atare calitate pe lângă o Casă comercială, care nu are comptabil în permanenţă.
A sc adresa la Redacţiunea acestui ziar

Specific Antiblenoragic Stoenescu
CAPSULE
cu
Gopaivaft de Sodă-Nalol şi Santal
Nici anul din- antiblenoragicele existente până acum nu împlineşte cele două condiţinnl de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa- n ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mai bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi spe- fcf "i»1 după care sunt preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie .repede,
V
n
cial
complectă şi fără de a derangea stomăcul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debjle-
Acest nou medicament vindecă în; scurt timp complect şi radical, Bcursorl (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi ia femei precum Blenorea, boala albă etc Preţul unoi cutii 4 ieî.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Injecţia Santalină*. Preţul umil flacon 2 lei 50 bani.
Depozit Generali'Farmacia ,1a Coroana de oţel" MihaiStoenescu, strada Mihal Vodă No, 55, Bucureşti.
De vânzare la Principalele Farmacii din ţară In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să se observe cu serupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon.

assas*
eftine, j abrieaţ?» ţiea Societăţel.
Un vechiă funcţionar, actuăl pensionar, cunoscând bine limbele Franceză şi Germană şi având o rutină suficientă îfi Ivt-crăul de administraţie şi eomptabilitate) folosi ndu-Be d’o pensiune modică, oferă serviciile sale intelectuale vre-unul stabiliment de comercif, industrie saă agricultură în orl-ce oraş saă comună din ţară, în con-diţiunl a/antagioase.
A se adkiesa la administraţia acestui ziar.


Ti.ogralia	Ai. Lefeeriu, Strada Gâmpiueanu No. 9, BucoreştL
Proprietar, Lecn M. Einhorn
Apureşti, — 28, Calea Victoriei, 28‘, — bucureşti. 1-qyiŞ-A-VlS DE FREFECypRA P9LŢlIUI, GALfiERIA VILţiACROB
www.dacoromanica.ro