ANUL XI.-No. 2351
EDIŢIA A DOUA
MARŢI 2fi IULIE 1894
ABONAMENTE i
IN ŢABl
Un au..........................40	tel
^eaae luni	............ . 20 „
Trei luni......................10	„
Peutru IurSţStorI pe an tui .	.	....	30	v
in sTBBiNState
0n sa........'	50
Şetm luni..................... 25
Trei ian!..................... 15
lumipul 15 Bani
ANUNCIURl i
Pe ps^ina IU, 30 litere, corp 7}	,1 lefi lini*
n „ IV „	„	...	25 bani lin:».
Imerţe şi reclame ,	„	...	2 Iei linia
Pentru anuncluri a oe adresai
LA
Adminifliiraţla ZiaruM. Un număr vechiu 50 banlj
Administraţiunea i asagiul Român No. 2.
Rolul Regelui î China -şl Japonia. Rusia şi Bulgaria.
Ecouri.
0 eseursiune Istorica. De la Paris Ia Gond-b.
Rolul Regelui?
Sunt câte-va zile de când «Constituţionalul» spunea într’un articol de fond, că regele nu va putea să semneze desfiinţarea legilor făcute de conservator^ imediat ce vor veni liberalii Ia putere şi prin urmare toate făgăduelile liberalilor că, vor desfiinţa cutare şi cutare lege, sunt simple promisiuni.
De aci s’a .născut o discuţie Intre «Timpul şi «Voinţa Naţională». Ne aşteptării, ca să vedem etalându-âe pe coloanele largi ale sus numitelor ziare, teori e lor asupra rolului constituţional al; regelui, faţă de partide.
Dar, vechiul obiceiu de â se lăsa la o parte prezentul şi a se discuta numa; trecutul a. biruit şi de astă dată.
«Voinţa» arată că conlsârvatoriî au atacat cu violenţă pe rege de câte-orl aţi fost în opoziţie şi ’î-au apărat toate actele când aii venit la putere.
«Timpui» răspunde aceiaşi lucru Şi absolut cu acelaşi succes «Voinţei».
Amândpuă ziarele aii dreptate. Este perfect adevărat ce spune fiecare.
Dar din tot ce au spus nu vedem care este rolul regelui. Nu vedem de loc, ce cred aceste ziare despre prerogativele regale şi despre chipul în Care uzează regele Car ol de ele. Şi de sigur aceasta ar fi mult mai interesant, de cât tactica trecută şi prezentă a vechilor partide, dacă nu din alt punt de vedere, cel puţin ca noutate, pentru-că nici odată până azi, atât «Timpul», cîtşi «Voinţa» nu ne aii spus nimic despre acest lucra.
Dar dacă ziarul liberal nu vorbeşte absolut nimic despre rolul regelui, este foarte" categoric asupra rolului partidelor faţă de Coroană, într’un stat constituţional.
E păcat să se piarză un asemenea giiivaer şi de aceea reproducem textual, teoria Voinţei naţionale.
* Iat’o :
Când un partid e la putere, el nu poate zice ci regele nu se menţine în rolul săi constituţional, căci ori-ce act făcut de rege este contrasemnat de acel partid; în momentul când partidul vede ci regele vrea să iasă din limitele rohiluî sâfi constituţional trebue să proteste şi prin urmare să se retragă. Intrat în oposiţiune, partidul acela poate vorbi şi spune ţârei aprecierile sale asupra actelor regelui-
Când vedem ziarele guvernamentale susţinând azi că regele este cel mal constituţional mon&rch,. n’avem nimic de zis, căci ele sunt, in rolul lor de organa ale partid duluî do la guvern; aşa trebue Bă zică, căci in ziua în care ar zice alt-fel partidul lor trebue iu mod1 logic Bă se retragă de la putere.
Când un partid e la putere trebue absolut să joace un anume rol, acela a a proba, fără rezervă, ori-ce act al regelui pentru că, în definitiv, ’şl apără propriul săti act.
Admirabil | Iată ce vrea să ziŢ,ă a fi constituţional I
Dar articolul din Voinţa nu se opreşte aci. Autorul său după ce declară, că un partid la guvern trebue să aprobe actele regelui orî-carî ar fi ele — Şi vedeţi că Voinţa nu sLi sliit a spune de fparte multe ori, că regele este -afară dimconsţiţuţie'-!- ■are un pasagiu în care devine adorabil,
Redactorul Voinţei nu se plânge că conservatorii apără călcările de Constituţie, pe-cari le face regele, ci de faptul că el nu au destui Credit, iii ţară, ca să poată convinge lumea câ regele e perfect Constituţional.
Lucrul întrece ori-ce margine. Dar tocmai pentru că e aşa de boacăftă afirmarea Voinţei şă reproduc textual •
Nu e însă aici cestiunea. Cestiunca este dacă poţi să joci cu oare-care autoritate rolul de susţinător al actelor Regelui; cestiunea este dacă cuvintele tale aă oare-care trecere în faţa ţârei Cestiunea este -dacă. prin trecutul tău, n’al făcut ast-fel în cât să devii ridicai când susţii az! actele Regelui şi dacă nu eşti ridicul susţinând ceea ce nu se poate susţine.
V’aţi convins, că aşa spuhâ1 Voinţa} Eclar: Regele calcă Constituţia, şi pentru-ca ţara să poată fi înşelată, regele are nevoe de un guvern în care ţara să aibă încredere, care să nu o fi înşelat -nici odată. Deci, Maestate, spune Voinţa. dă jos pe conservatori, ca să venim noi, cari când vom spune ţărel* că ,n’aî călcat Constituţia, de şi M. T. o vel fi călcat* ţara ne va- crede. “Să ne aduci pe noi, cari nu vom fi .ridicul!, când vom spune ţărel, că toate fără de legile M. T. sunt perfect Constituţionale.
Şi cu asemenea declaraţii, cu asemenea teorii-crede «Voinţa»; că are să entusiasmeze lumea, ca să lupte pentru a aduce partidul liberal la putere.
In loc să declare, că partidul liberal se va opune c.u ehergie la orî-ce călcare de constituţie, declară făţiş, că liberalii vor profita de încrederea pe care, zice «Voinţa» că o au la cetăţeni, pentru a-î convinge că toate călcările de constituţie ale regelui, sunt acte perfect constituţionale.
Frumoasă teorie constituţionalăf frumoasă făgăduială dată cetăţenilor.
Ceea ce am vrea să ştim însă,, este dacă acest artisol reprezintă credinţa şi hotărârea conductorilor par-dului liberal, sau este unul din acele articole ce se strecoară din nebăgare de seamă în timpul vacanţei când gajţeta o face .un singuri redactor.
Chestia e prea gravă pentru ca să nu fie relevată. Am dori ca «Voinţa» să se lămurească.
China şi Japonia
Declaraţia de rezbel. — Japonezii bătuţi, —Atitudinea paterilor.
Berlin, 4 August. —, însărcinatul de a-facerî japonez noiifică oficial că Japonia a deelaraf războiu ChineY.
Londra, 4 August.—-»Reuter» primeşte ştirea, că Chinezii au bătut «utf pe jopo-nezl. lângă Asari
Paris, 4 August. — U,n consiliu dje miniştri a avut loc la Elysee sub preşedinţia d-lul Casimir P&rier, în care s’a examinat afacerile Coreei şi a Coagul ui. Escadra extremului orient a fost însărcinată de a protege interesele franceze de pe Qoaşlele Coreei.
Roma, 4 August- — «Agenţia Ştefani» primeşte din Tokio ştirea că regele Coreei ar fi încredinţat rude: sale, prinţul Dân-
Rusia şi Bulgar a
Condiţiile de împăcare. — Restabilirea vechilor relaţiuni.
Petersburg, 4 August.—«Sviet» zice că Bulgaria ştie în ce condiţiunî Rusia e gata la o împăeăciune fcu Bulgaria. Acesţe con-diţiunî pe cari Rusia le menţine azi ca şi în trecut, suni. expuse^în Monitorul guvernului din 11 Februarie 1888. Reiesă de acolo: l-iii că Rusia se Iasă a fi cârmuită, in cea ce priveşte drepturile Prinţului şi ale poporului bulgar, de disposi-ţiunile tratatului din Berlin ; 2-lea că Rusia nu plănuieşte de loc a se amesteca în afacerile interioare safi în administraţia bulgară ; nici a face răspunzător pe cine-va din trecut; că lasă Sobranieî grija de a restabili reiaţiunile celor două popoare pe vechia! picior; 4-a Că sarcina sa e nu de a ataca, ci de a protege drepturile poporului bulgar; însfârşit e a respinge orîjce măsură violentă ce s-ar lua pentru a restabili ordinea legală în Bulgaria.
3=3 O O TT IR I
De peste munţi:
—	Adunarea generală a despărţământului XII al Asociaţîunii transilvane, convocată pe ziua de 5 August în comuna Borgo- Prund este oprită prin organele administrative.
—	A laltăerl s’a presentat la părin ■ tele Lncaelu în temniţă, oficerul de păzitori Domer şi ’î-a spus, eă în 21 a lnnel curente va fl transportat la Sătmar la o nouă pertractare.
—	Cu trenul de aseară au plecat la Seghedin doamna Emilia Raţiu cu fiicele Felicia şi Dorina. Domnia-lor vor sta exilate din lumea românească doi ani cât va sta acolo şi d-1 dr. I. Raţiu, venerabilul nostru conducător, cărui îl dorim ca presenţa familiei sale să ’I mângâie zilele grele de temniţă ungurească. La gară d-na şi domnişoarele Raţiu aii fost petrecute de toţi prietenii din Sibiu şi dingiur. Cu dumnealor a plecat şi amicul nostru Russu Şirianu, care va visita întâiu Seghedinul şj apoi pe întemniţaţii din Vaţ»
—	Camera advocaţială din Alba-lulia, în urma sentinţei Curţii cu juraţi în procesul Memorandului, a suspendat pe d. Rubin Patiţa de la exer-ciarea şMvocatuisij. Cancelaria d-lul Patiţa a primit-o d. Mateiu Nicola, advocat-în Alba-Iulia.
—	Foile maghiare aduc ştirea, că in sesiunea viitoare a delegaţiunilor va i adusă pe tapet în legătură cu afacerile externe, şi chestia română. După-Cum e informat Peşti Hirlap, cu acel prilegiu va fi atrasă atât din parte guvernamentală cât şi oposiţională a-tenţiunea ministrului de externe asupra faptului, eă agitaţiunea română se bucură de spriginul factorilor oficiali din Bucureşti şi al cercurilor ce stau în legătură întinsă cu aceştia. Ministrul de externe va face declara-ţiuni despre paşii ce ’l-a făcut în a-ceastă privinţă la guvernul româji. Se vede că mişcarea română ’î-a pus pe gânduri pe «voinicoşiî» patrioţi.
—	Corespondentul vienez al foii ruseşti «Moscovsjcije Viedomosti» anunţă, că deputaţii Cehilor-tinerî vor accentua şi în sisiunea din estan a delegaţiunilor ,ppnetul lor de vedere oposi-ţional faţă cu tripla alianţă. De asemenea eî au de gând să facă o pro-
.	..	„ -	. . punere .specială cu privire la ievenR
kuDSu, direcţiunea suprema a administra- |_mentel&din urma în Bulgaria şi-SArbia ţiei şi a, reformelor. Prinţul Bank uns u a şj ja r)Mul Austriei în acestea. In ACe-declarat ministrului' japonez, că chestia	iaşi timp eî v,or aduce în discuţie
reformelor vor fi consultate de dânsul provinciile ocupate Bosnia şi Erţe-Aşa dar reformele dorite de Japonia, după govina, cu care prilegiu ser vor di-înţelegerea cu China, vor fi realizate de vuţga o mulţime de lucruri intere-propria voinţă a regelui Coreei.	sânte cu privire la-propag^rea^curlturil
Londra, 4 August.-^- «Reuters află; ca şţ ţa gospodărie tără de-nicl un con-guvernul chinez a încheiat contracte cu | trol a domnului Kâilay în-aceste prefabrica de muniţiunî chnoscută prin fur- vinci!, niturile cele mari de războiu făcute Chinei.	.
ffa£a, 4 August.—Guvernul olandez a comunicat Chinei şi Japoniei, intenţiunea 1 iJin stramatate: sa de, a. păstra o -strictă- neu-fralitate. De m— Ştiri sosite lâ Was-Lington ârată asemenea el a iuformâtyOoloniile olandeze că o -agitaţie s a început îjl contră stră-de a păstra drepturile -de neutralitate. inilor* prin priMnciele efe şud â -Ghi- 1
; ueî. Misionarii sunt toarte neliniştiţi, i Prin oraşele Kiang-Jon şi Shek-lung,
s’au produs în contra lor nişte mani feştaţiunî ostile.
—	Conferinţa interparlamentară a a bilujuî asupra tarifului din Statele Unite, nja ajuns, ja cap|it. Se zvonea însă 2Heie treofne, că se*>a ajunge la o înţelegere în cursul acestei săptămâni. Senâtorii au făcut deja câte1-va concesiuni, deputaţii- insă remân Nestrămutaţi.
In cursul şedinţei Comisiunei de anchetă asupra zahărului, un senator a declarat că fotografia ce s’a colportat dintr’tm ordin ce ar fi dat pentru o speculaţie asupră zahărului, constiţue un falş.
—	Se telâgrăfiază din Tuluza! Consiliul ue războiu a judecat pe
soldatul Adrian Taillardas, din reg. 20 linio, îîi garnizoană la Montauban, care se luase lâ ceartă Cu un civil, cu care se aflase împreună în seara de 17Iunie într’un local de prostituţie. Cearta se transformă repede în bâtae, continuându-se în stradă, unde un caporal abia putuse reuşi să ridice pe Soldatul Taillardas.
Soldatul însă, nebun de necaz, văzând apoi că mulţimea ce’î înconjura părea oâre-cum ostilă caporalului, se repezi asupra acestuia din urmă, îl apucă de gât şi ’l lovi într’un mod foarte violent în obraz’ şi -în piept. Ceî douî sergenţi cari interveniră, avură aceiaşi soartă. A trebuit să vie jandarmii spre a putea ridica pe soldat Consiliul de războiu, a condamnat în unanimitate pe soldatul Taillardas la moarte.
—- Ceea ce se petrece acum în Japonia e demn de remarcat.
Faţă cu resboiul declarat şi în dorinţa ca isbânda să fie a lor, tinerii japonezi sosesc de prin toate părţile şi se oferă ca voluntari. De altă parte cetăţenii bogaţi oferă sume însemnate de baril guvernului spre a <?on,tinua resboiul-Guvernul japonez refuză banii afară de darurile ce s’au făcut pentru ajutorarea bolnaviilor şi răniţilor.
Toţi soldaţii, cari se aflau în congediu, s’au presintat la corpurile respec-ive înainte de a fi primit vre-un ordin de chemare.
Forţa totală a arnaateî japoneze se ridică la un milion şi jumătate.
0	mm Istorici
Troesmis (Igliţa)
Ajunşi la Igliţa, după o călătorie de tfe! ore cu vaporul plecând de la Brăila, ceî 70 studenţi şi 11 studente conduşi de magistrul lor d. Gr Tocilescu afi debarcat pe vatra străvechiului municipium Troesmensium.
Situată pe malul drept al Danubiuluî, cale o oră de la Macin, între satele Grecii şi Turtucaia. Igliţa de astăzi, a fost pentru Români puntul cel mal strategic pentru apărarea regiune! nord-apusene a Moesiei inferioare de incursiunile îndrăsneţe ale geţilor «prea mult încrezători în puterea săgeţilor lor uşoare muiate în fiere de şearpe,“ e unul din acele locuri strategice ce numai un popor eminamente militar ştia atât de bine să-I aleagă pentru ca odată cu respingerea şi însufiarea unei temeri neperitoare în inima barbarilor transdanubienl să devină un punt de razăm pentru viitoarele cuceriri şi un centru cultural ce-şl va mesura forţele cu civilizaţia şi influenţa greacă pe ţărmurile Boţitului Euxin Pe acest loc strategic au fost înălţaiă două castre, safi, în înţelesul modern jal cuvântului^două fortifica-ţiunl, ambele situate pe un promontoriu apărat spre sud, contra valurilor ameninţătoare ale Dunărei, ce tocmai aci îşi încon-vpaie cursul sub forma unul şemi-epre, de malul stâncos al fluviului.
Era de neapărată trebuinţă pentru Romani, înălţarea, în acest loc, a doua „castra stativâ11 de oare-ce, fluviul înconvoindu-şl cursul şi desfăcându-se in numeroase braţe, bălţi şi lacuri, trecerea astăzi ca şi acum 1800^ de ani era foarte uşor de efectuat mal ales în timpul iernilor geroase, care transformau undele Dunărei într’un bulevard pus la disposiţia Dacilor, Geţilor şi Sciţilor, neamuri barbare din câmpiile ţărel româneşti, ierni cari au făcut pe nenorocitul poet de la Tomis să plângă de rigurozitatea climei iar pe părintele istoriei, Herodot, sâ-I înfricoşeze atţzihd numai de asprimea lor.
Ambele Castre aveaii forma rectangulară cu .o poartă in mijlocul fie-cărel latere, a-
j vând cele 4 ziduri întărite, la porţi şi colţuri, cu turnuri şi apărători; disposiţia internă era identică cu a tuturor castrelor Romane, două drumuri largi, plecând dela câte o poartă, se întretăiat! la mijloc şi duc la porţile opuse; în mijloc se aflau corturile şefilor iar în lungul celor două căi erau înşirate căscioarele legionarilor.
Castrul nordic datează din primul secol d. Cr., iar cel sudic din al doilea; în secolul al IV d. Cr. Goţii le distrug prin foc, iar împăratul Justinian I TJpravda, despre care Procopiu ne spune că a construit şi reparat peste 70 cetăţi d’a lungul DuaSreî, a reconstruit cele două castre pe ruinele şi din ruinele vechelor lagăre legionare şi ale municipiului Troesmis, aşa că, forma actuală a acestor castre şi cele trei şiruri de întă-rituri ce le înconjoară dâtează din epoca bizantină a secolului d VI.
Pe un spaţiu de mal multe km., în jurul acestor castre se întindea vatra municipiului populată de veterani cu familiile lor şi neguţitori Romani,—inscripţiunele găsite în Troesmis ne dau numele persoanelor sacerdotale, din consiliul municipal şi serviciul siguranţei publice.
Două soiuri de esplorărl s’au făcut asupra acestor castre: primul fără nici o sistemă, întreprins în 1861 mal. mult din interes material de cât din cel ştiinţific, de câtră un inginer frances Deşire More, proprietarul Igliţel; al doilea, sistematic, întreprins din interes curat ştiinţific mal întâi în 1864 de d. Engelhardt, comisarul frances al na-vigaţiunel pe Dunărea cu reşedinţa în Galaţi, iar în 1865 de d-nil Gustave Boissiere şi Ambroise Bandry, însărcinaţi de împăratul Napoleon III cu o misiune archeolo-gică, în România şi pe malul drept al Dunărei, cari începură să esploreze castrul sadic dar, nu după mult timp lucrările lor fură oprite cu forţa din ordinul paşel Ras-sim de ia Tulcea. Resultatul acestor esplo-rări fu, pe lânpă aflarea unui mare număr de obiecte de piatră, lut, vase pentru conservarea apel şi a grânelor, şi, descoperirea a 55 pietre cu inscripţiunl dintre cari 16 s!aă perdut fără a li se mal da de urmă, iar restul până ia 56 sunt împrăştiate în diferite părţi: în biblioteca naţională din Paris 33, în Normandia 1, ca material de construcţie la biserica grecească sfântu Dumitru din Brăila 2, în museul de anticităţi din Bucureşti 3, ia cari d. Gr. Tocilescu a mai adaus tn 1883 alte 11, iar a-nul acesta d-sa a mal îmbogăţit museul nostru încă cu un număr de inscripţiunl lapidare luate cu ocasia instructivă şi plăcutei eşcursiuni făcute în Dobrogea în luna lume a. c.
Se vede deci că o esplorare sistematică dusă până la sfârşit nu s’a efectuat asupra acestor două „castra stativa“. cine ştie câte pietre jcu inscripţiunl şi urme ale civilisa-ţiuneî romane nu vor fi stând ascuns sub vălul gros de pământ aşternut în decursul unul cârd de sute de ani peste minele a-cestor lagăre şi acelor aproape 80 de castre, neesplorate încă, înşiruite de iâ Constanţa şi până ,1a Cernavoda ?
Câte izvoare, importante pentru Istoria provinciei în epoca imperială* n’aşteaptă mâna archeologulul spre a fi scoase la iveală din ruinele acestor lagăre ce încing ca un brâu Dobrogea de astă-zl?
Nu e vorbă, de când Dobrogea a fost a nex&tă la coroana României, conservarea monumentelor şi facerea de esploraţiunî ştiinţifice Bub auspiciile guvernului şi controlul imediat al ochiului archeologulul experimentat, au început a lua un avânt îmbucurător, deja monumentul care represintă fala putere! Romane în Moesie inferioară şi căruia cu greii îl vom putea găvsi pereche in lumea Rompnă, stă astă-zl mândru, in câmpia solitară a Dobrogiel bătut de aceia-şl aer ca şi pe timpul poporului rege, ba, mâna distinsului archeolog ce l’a scos la lumină T a dat o adiere din viaţa stre-veche reconstituindu-1 în miniatură în curând însă îl va da suflarea întreagă pentru ca să stea îu inima românismului ca o vie mărturie de gloria străbună.
Acesta însă este numai începutul unui vas teren de cercetări şi „Tropeum* des-golit cu mâhnire priveşte în juru-I văzân-du-se isolat de tovarăşele sale ce zac în sânul lui Pluton,
Ceea-ce a’a putut face guvernul francez la 1865 gu referinţă la cele două castre de la Igliţa să sperăm şf să avem ferma convingere că statul nomân prin guvernul său, instituţiile sale culturale şi bărbaţii săi luminaţi, va reuşi într’un apropiat viitor gâ ridice vălul ce, acoperă atâtea is-voare, prin lipsa cărora o mare lacună se simte ‘în. compunerea istoriei politice, militare şx culturale a provipciei cef ca o sentinelă credincioasă, represintă civiiisaţia română: Ia Orient.	G, G.
www.dacoromanica.ro
26 IULIE 1894
LUPTA
No. 2551
■
De la Paris la Gondo
Amintiri din călătoria unul student.
m
Geneva
Un oraş ce contrastează mult 6u Lau-sanne; aci se simte viaţa, mişcarea şi vue-tul oraşelor mari. Geneva imită mult Pari-siil. Oamenii vioii, veseli, comunicativi se
siunea unor bande albe, bande cari în u-nire cu verdeaţa de jos te face a te crede într’un salon fantestic tapeţat. La orisont peisagele superbe ale satelor de munte ’ţl fac impresia unor tablouri magnifice cari ornează în mod splendid fermecătorul salon cu tapetul verde.
Deo dată tabloul se schimbă, soarele nu se mal vede, o umbră plăcută învălue trenul Munţii devin din ce în ce mai 'nalţi aspectul mai sălbatic. Stâncile sunt enorme şi întrerupte ici şi colea de văl profunde, pe deasupra cărora trenul trece pe păserele, ne apropiem (speram) de un tunel. Amira-
deosebesc mult de [Lausanieni prin viaţa, obiceiurile şi modul lor de a se comporta cu lumea. EnglejiI abundă şi aci, dar ala- . . turl cu ei se	găseşte şi un bun	număr de	!	bila mea vecină încetase a ceti şi părea aşa
francejl veniţi	în vilegiatură. In	port o clă-	de preocupată de cele ce se vedea dincolo
dire enormă	„Kursaal" a cărei	terasă da	de fereastra vagonului, în cât nu’şi mai
spre lac, este	locul de întâlnire	a visitato-	\	dedea seama de cele ce începeau a se pe
rilor. jSara animdţie mare, concert, jocuri de diferite specii,—mai ales căişorii atrag mulţi spectatori—de prisos a ve spune că din toate aceste jocuri foloseşte antreprinorul. In oraş, tramvayele şi omnibusurile sunt pline de lu-n e, eu alături de prietenul Hal-perîn şi detestând şi tramvaiul şi tram-carul o luăm frumuşel cu trampiciorul, ca să putem vede mai bine clădirele 'ml spunea prietenul (sic... mă gândeam efi; e a doua „quinzenă“ a lumei). Printre străzile mai frumoase voni cita Rue de Mont-Blanc, Bulevard pfrin palais, Carouge etc Deja în port observ o statue alegorică representând adesiunea Genevei la confederaţia Elveţiană. Piaţa teatrului, foarte frumoasă, presintă în centru statuia generalului Dufour; iar de jur împrejur diferite insittuţiuni publice, între altele Universitatea şi Cafe Lyrique (locul studenţilor româif). De remarcat şi bustui inginerului Favre, acela care a străpuns muntele St. Gothard; făcând un tunel carele este apogeul -ingineriei moderne. Printre construcţiunele de artă e demn de văzut „forţele electromotrice“ un fel de uzină pentru ecleragiul electric al întregului oraş; apoi podul peste Rhon. Rhonul eşind din Iacul Geneva presintă în apropiere de mare pod, o insulă de toaţă frumuseţa anume „insula Jjan Jeaques Rousseai*, în mijlocul căreia se află statua lui J. J. Rousseau. După 24 ore. admirabil petrecut, mă întorc cu vaporul spre Lausaune, dar de astă-dată urmez costa Savoiei. La Eviah familia Brân-covanu ’şi are palatul seu. La Terittet un •tren funicular şi unul pe roţi până la o înălţime de 1200 m.; în fine lângă Glion, observ Rhonul, care intră în lac pentru a eşi am el lângă Geneva. Apele Rhonulul conţinând diferite soluţiuni de prin terenurile pe care le traversă, fiind şi de o densitate mai mare (din cauza temperatureî mai joase a lacului) nu se amestecă cu a-pele albastre ale Lemanulu, aşa că se observă în lac un curent de o coloare gălbuie, carele nu e de cât curentul Rhonului. In ori ce caz Rhonul aerifică şi curăţă a-pele lacului, împedecându-le astfel de a deveni insalubre. Ajuns la Lausanne ieu trenul.
De la Lausanne la Brig
Tunelul St. Maurice
Drumul promite a fi plăcut şi interesant. Timp frumos,—cer senin şi soarele arzător de te-al crede în regiunile tropicale. Vagoanele (fireşte cele de claBa III (1) destul de mari şi încăpătoare presinte câte două compartimente unul pentru fumători, şi cei- ! alt pentru nefumători şi dame. Cetitorul a ghicit de sigur că aprinzr,ndu-mi ţigara, me suiţi în compartimentul «lamelor. Ce vreţi, aşa e omul la drum, mai îndrăsneţ, mai întreprinzător, mai aventurier ; unde mai pui că Sviţera e o ţară frumoasă romantică plină de stânci... pardon de posiţiunl încântătoare posiţiuni ce te fac poet, ce 'ţi inspiră idei romantice şi mai la urmă era şi necesar să mă sui iu compartimentul damelor; căci doar nu pentru prima oară voiajez în munţi, am mai umblat eu de la Bucurescl la Predeal şi experienţa m’a învăţat câ din cauza tunelurilor ce se succed, se poate foarte lesne întâmpla ca vre o onorabilă doamnă să aibă nevoie de un medic, adică să-i se facă rău şi în acest caz datoria ’mi incumbă ca în calitate de student in medicină să stau tot timpul în compartimentul damelor.
Părăsind Lausanna, trenul urmează malurile lacului Leman, in lungul pitoreştelor posiţiunl ce le am enumerat mai sus; la fie-ce 5 minute, altă staţie, pe peroane lume multă, venită numai să vază când soseşte trenul, în tot jurul lacului stabilimente şi vilele se succed într’un frumos defileul, şi la ferestrele elegantelor vile apar tineri şi tinere care agită batistele până nu se mai zăreşte trenul. In faţa rasa, o tânără blondă părea cu totul indiferentă la frumuşeţile locurilor pe unde treceam, fiind ca totul absorbită de cetirea unui roman, fapt ce mă intriga mult, căci n’aveam cum dracu şă intru în vorbă, întrerupând’o de la lectura ce-I părea atât de interesată.
In curând lacul dispare şi acum începe adevăratul drum de munte. Cu capul îna-fară pe fereastră, primeam în ochi fumul des al locomotivei, precum şi praful adus de curentul aerului, ca na cum-va să pierd din vedere tablourile, ce la fie-care minut se schimbau întrecându-se în frumuşete şi măestrie naturală; şi ce fuumos erai Aci trenul înainte încet şi gâfâind între două şiruri de munţi înalţi ale căror pietre neregulate aşezate păreau a se rostogoli deasupra noastră, colea drumul e mai deschis, munţii stâncoşi se ţin numai de o parte, formând un perete înalt şi pietros, în timp ce în -partea opusă un torent de valuri spumegande face ca -şinele drumului de fier să se ţie strâns deonunte, de frică ele a nu pe prăvăli în torent; îu schimb dincolo de torent o vale superbă acoperită de un magnific covor de verdeaţă, întrerupt numai de cărările şerpuinde şi drumurile iuguste, cari find de piatră ’ţi fac iinpre*
trece dincoace, în interiorul lui. Grupuri, grupuri (din câte două persoane de sex e-teroset) se formară şi în focul conversaţiei intervorbitorii se apropriau, din ce în ce— presimţiam un tunel, nu mal era timp de pierdut; ’mi iau ;mma in dinţi şi cu un ton resolut apropiindu-mă de vecina mea, ’i spun:
XTST'r.A.TVLFIL.^ÎlX
Lovituri de <3uţit.—Luni seara D. Ed-mond Zenner din oraşul Gând se plimba în trăsură cu alţi patru amici. EI se opriră la cârciuma numită Oraşul Hamburg. La | intrare era6 vre-o 15 indivizi. In moinen-i tul când Zenner voia să intre în sală se I pomeni cu o lovitură de cuţit în ceafă. De | aci începu bătaia. Zenner mai primi câteva lovituri în mâini, picioare şi pântece. Amicii sfii l’au ridicat scăldat în sânge. Autorul acestei încercări de omor este un ţăran din Wondelgem.
Iar petroliui.— Acum câte-va zile văduva X... din Keer (Limhurg olandez), se sculase ca de obiceiti către miezul nopţel, spre a ’şl pregăti căruţa cu legume, spre a se duce la târg la Maestricht. Cu o lampă ţ în mână, ea se duse să vadă ceasul între l cameră vecină. De o dată lampa făcu explozie şi sărmana bătrână se văzu înconjur rată de flăcări. Ea eşi afară din casă arzând şi se aruncă într’un rîuleţ care trece pe !a spatele casei, unde reuşi să stingă flăcările. Totuşi era prea târziii, căci focul o arsese .deja atât de tare în cât, abia eşită din rîu pa căzu. După două ore ea expiră la un spital
Un masacra.—Un tânăr soldat italian, Murrachioli, pe când două batalioane din al doilea regiment de bersaglierf străbateau o pădure, a tras mal multe focuri de puşcă. El a rănit uşor trei soldaţi şi pe locotenentul Didonato. Un alt soldat a fost rănit grav. In urmă Murrachioli şi-a tras un glonţ în inimă.
Antecedentele acestui tânăr erau dintre cele mai bune. ,Se crede că a fost atins subit de nebunie.
DIFER riTE ŞTIRI
Beţivii Sunt pretutindeni aceiaşi.
Intr’una din Duminecele diu urmă, regele Iiumbert străbatea pe jos singur câte-j va din stradele mai dosnice ale Romei.
Foia poate să-ţi dea singur seama de mo-‘ dul cum săracii din regatul seu serbăto-reaă ziua Domnului? Nu importă. Destul ca Humbert de Savoia, fu atins de uti beţiv care făcea nişte evoluţiunî colosale de la o margine la cea-l-altă a stradei. De o dată regele fu recunoscut şi beţivul căzu în genuchi tremurând de frică.
—	Vrei să fac ceva pentru tine,, ’l întrebă regele ?
—	Merit atât de puţin, mărturiei cel alt.
Dar, după cum regele ’l încurajă a ’şî
spune dorul, beţivul ’şî luă inima an dinţi şi.
—	Majestatea voastră să ’mi acorde aşa dar permisiunea de a bea gratis pentru D -zeii, în toate cârciumile Romei.
Dar cu toată bună voinţa regelui de aî face plăcerea, aceasta i se refuză.
—	De rest puţin ’mî pasă Sire,, res-punse filosoful...
*
Muma anarchistuluî Henry se afla într’o stare gravă. Ea aflase într’un mod aproape oficial că fostul preşedinte al republice! franceze, cedând solicitărilor ce i se făcea din partea avocatului şi a altor persoane, era dispus să acorde graţia lui, Fortuna Henry, care acum ’şî face osânda de trei ani în puşcăria de la Clairvaux. O uşu-raro de pedeapsă trebuia să se acoree cu ocasiunea sărbătorilor din 14 Iulie. Dar modul tragic cum s’a terminat călătoria la Lyon, nimici ori ce speranţe ale sărmanei mame şi când află despre moartea lui Carnot ea fu apucată de un acces de friguri cerebrale.
NOUTĂŢI
Aug. Cavalier arhivistul felibrigiulul latin, Logia maconică La sermalin Ecollaire, Ernest Lavine profesor şi istoric, Auguste Roque premier Preşedintele felibrilor, Lafargue, Ltone Pingeniid profesor la Universitatea din Resaucon, ilustrul profesor Leroy Beaulieu, Emile Picot iubitul profesor de la Hautes etudes din Paris, Albert Vandal istoric ilustru, M. Moussillac, E. Vanda Rect profesor şi rectorul Universitâţel din Rrusella, Diendome Bros G. Fazy vechiS preşedinte al marelui Consilii! al Genevei, D-na Julliete Adam, Henry Gaidoz poetul vestit, Mistrel, deputatul Louis Legraud Fouter de Careil, Drapeyron,
A. Espaque, Rout, Saviniau, Frederic Amouretti, Alfred Beri, Floureus fost ministru, Vaternan,
G. Ganeau, Henri Roshefort,
A. Saissy, G. Clemenseau fost ministru, Sentupery, Theiss, studenţii francejl de la Lyon, din Geneva din Paris, Rene, Acollas membru al înaltei curţi de compturl, l’Abbi Naudet, Charles Gros, Loiseau,
Dr. Gobat, delegatul general al conferinţelor interparlamentare, Jules Simon fost ministru şi senator, Ambrosie Thomas directorul vestit al conservatorului din Paris, E. Vaeherot, Poeţii iluştri: Leconte de l’lste, Franşois Copec Sully Prudhomme, marele scriitor Emile Zola, publicişti celebri ca Gas-ton, Ca nette, Comtene Daine, Arthur Meyer, Maurice Block, ilustrul geograf Levasier, barbaţl mulţi mulţi cunoscuţi ia diverse ramuri culturale şi politice ca. Ro3ny oreanisatorut «Comitetului iranco-român», Emil şi Paul Deschavol, Leveille profesor la facultatea de drept din Paris, Meilhar Bibiere, Felix DUrand, Franqois Delaute, Generalul Parmen-tier, A. Lisonef, marele editor G. Charpentier, Louis Descbamps, M-lle I. del’homme, de Sotti, Douvelle Maillefae deputat, şi alţi mulţi iluştri bărbaţi ale căror lucrări autografe vor lua loc In suplimentul volumului prim.
Italieni; Mult iubita şi stimata noastră mamă Italia, e representată în publicaţiuuea preşedintelui Ligel, D-nul v A. UrechS prin următorii bărbaţi: Deputaţii şi senatorii; Marquis de Pandolfi, 0-modei, Ostini, Conegallo, Pais, Danieli, Artuis Ga-lletti, Eugenis Maury, Zainy, Luuchini, Fallizzolo, Arcoles, Mestica, Ghigi, Vischi, Tertasica, Del Balzo Morelli, Papa, Michele Amad , Antoniă Şinaldo, Paolo Trompe», N. Falconi, Biacci, Marquis Po-gliese, Eerrari senator, Artur Brimialti consilier de stat, Carlo Donaţi, Tullo Massarani, membri aî parlamentului in care interpelarea d-lul Imbriani a găsit atât de frumos răsunet, Nicola Barozzi, Pi Foscari, Angele de Gubernatis, care cu scrisoarea sa dete grozavă lovitură regimului de teroare unguresc, Luigi Palma profesorul ilustru de drept constituţional la Universitatea din Roma, nemuritorul istoric Cesare Cantu cace e trecut peste 90 ani, încă n’a lipsit a saluta mişcarea română, marele poet Gionue Carducei, neobositul amic al românilor Robert r’ava, profesorul vechiu amic al românilor B. E. Maineri, neîntrecutul şi gloriosul filosof Ascoli profesor şi senator, Enrico Croce o veche şi scumpă cunoştinţă a românilor, avocatul Attilio Begey, marele profesor Capellini, autoritatea europeană, studenţii de la Favia, Roma, directorii ziarelor Arepa, ^aro Romagnolo, Fieramosca, Ce-vesini, C. Coste, 'Gaetano Negri şl alţii.
Din adhesiunele spaniole a încăput In acest 'frumos volum de o cam dată numai articolele d-lor Quintana senator, vestitul organizator al asociaţiu-nel panlatine, doctor şi profesor de medicină Ma-t sy Rodidquef, Huice medic-şef al armatei spaniole.
Volamui cuprinde 172 pagine mari in 40 ilustrate admirabil. Autografile sunt minunate. Lucrarea este artistică şi face onoare atelierului tipografiei Socec.
Volumul va fi pus ia vânzare de editor peste 3 zile pe la toate librăriile.
*
Ni se trimete, sub-liniate ici şi colo cu creion albastru o carte de ştiintl naturale, întocmită după ultimul program şi ni se atrage atenţia asupra u* nor erori cari, ori unde afari de ţara noastră, ori fi de natură, să interzică întrebuinţarea lor în şcoa-lele primare mal cu seamă.
Ştiam că Ministrul Instrucţiei d-1 Tache Ionescu s a arătat foarte scrupulos îu privinţa cărţ'lor di- lţ dactice, in special cele din cursul primar; dar nu ne Închipuiam că se poată permite asemenea im posibilităţi.
Cărţile despre care voim Bă vorbim nu sunt nişte traotate de ştiinţele naturale pentru uzul claselor ţfl şi IV primară, editate.de nu tipograf sau librar din Craiova anume David Bevnesnisti.
Nu ne importă nici autorul nici editorul. Ne importă însă cartea şi în deosebi conţinutul el.
Şi iată ce găsim ;
«Când îmbătrâneşte boul, îl îngrăşăm cu drbjdil cari remân diu fabricarea bere!» I Bol îngrăşaţi cu drojdii de bere !
«Calul de rasă arabă are corpul mic, slab cil vinele umflate ţi de .... mărime mijlocie» 1 Corpul mic, de mărime mijlocie şi cu vinele -umflate 1
In altă parte :
«Catârul e măi mare şi foarte tare; mal tare şi roî răbdător de cât calul».
Care va să zică catârul e mal mare de cât calul t Şi aşa mai departeiar ca culme ;
«Din împărecherea iepei cu a măgarului provine catârul!..
Trebue să fie cine-va colosal de mărginit pentru ca atari pornografii să le scrie cu deplină cunoştinţă de cauză.
E de datoria domnilor inspectori să se ocupe puţin de cărţile didactice ce sunt menite a fi puse în mâinele frageţilor copil.
Asemenea nebunii trebuesc exluse fără nici un înconjur, fără ea prin aceasta să se omoare dreptul de a munci... pentru propăşirea neamului ro-mâness căci, in materie de învăţământ mal cu seamă trebue să se aleagă o dată cel cari ştiu şi ştiu că ştifi, dintre aceia cari nu ştiu şi cred că ştiţi.
Ast-fel de scriitori trebuesc puşi o dată pentru tot-d’a-una la carantină.
INFORMiiTIUNI
Din când în când vântul clătina puţin coama Atacărilor, cari se desfăceafl în limbi de foc şi să lungeaţi ca şi cum ar fi vroit să ameninţe tot ce le înconjura.
In mijlocul locului o căsuţă mică, vărsa foc prin acoperişul do tinichea, care să roşise de ruşinea pompierilor, cari strigau pe la garduri şi suflaţi pe crăpături, ne ştiind pe unde să pătrundă în curtea tabăcăriel.
La intrarea din str. Verzişorulnl, focul ’şl stabilise un fort întărit, o adevărată cetate. Aci ardea clădirea principală, o magazie mare cu două etaje.
*
Curioşi să aflăm cum a luat foc, întrebăm pe toată lumea. Nimeni nu ştie. Un singur băiat, ne spune că focul a început intr’o magazie, de alături de casa cea mare, de la nişte răzăturl de coaje de copac
Acea magăzie era proprietatea unia Ni colae Tăbăcaru iar tăbăcăria care a ars era a lui Tema Sabatin.
Aceste noutăţi nu era destule. Vroiam ştiri mal exacte: Vrein să trecem în curtea casei dar este imposibil. Focul ne opreşte drumul, prin curtea cea maro, trecem pe o ulicioară, aci via zaplaz de doi metri ne stă în drum.
Când ere am copil săream noi garduri şi mal mari,
—	Hal Toni 1
—	Las că Bar, eu am găsit aci poporu, care me lasă pe braţe.
Şi într’adevâr când me întorc, după ce ajunsesem de partea cea-l-altă, ved vre-o şase lucrători, cari lăsaţi pe Toni, ca cu o litieră, jos de pe gard.
Teodorescu, refusă concursul muncitorilor, el este de părere, că nu trebuie să te joci cu focul.
Iar C. T. B. ’şl ridică îo cap, poalele lungel sale redingote şi explorând terenul ca un geograf ce este, caută un loc de
sărit, mal puţin periculos.
*
Aci ne găsim în faţa tutuior autorităţilor concentrate. Prefectul poliţiei, patru inspectori—fie-care inspector când venea şi da cu ochii de prefect avea grijă să spui: sunt de o oră aci 1—Căpitanul Gorgăneanu., de la comănduire. Un comisar foarte amabil pe care întrebândul, de unde & luat foc,
; ’ml spune:
—	De aci de alături.
—	Dar din ce cauză ?
—	Date şi -d-ta de ’L întreabă că efi nu ştiu -
Am sărit gardul de geaba; c’am aflat nimic mal mult.
*
Pompierii afi sosit după trei sferturi de oră, de la isbucnirea incendiului.	i
Toate clădirile erau deja în flăcări, în curte ' materialul ardea cu putere.
Aşa, stând lucrul pompierii nu afi făcut altceva, de cât să caute să ţzoleze cele alte clădiri.
Nici o picătură de apă nu s’a asvârlit în curtea fabjricel Sabatin, unde ardea case şi material.
*
care s’a îmbolnăvit alaltă-ierî, rit de holeră asiatică.
a mu-
Constantinopol 4 August.—Carantina stabilită pănă acum la Mustafa-Paşa, s’a mutat la Catălza pentru destinaţiile Constantinopolulul.
*
*- *
Relativ la informaţia din 24 cor. asupra caşului pasagerului, cape mi s’a plâns că s’a bolnăvit în Hotel «Caraiman» Sinaia. Antreprenorul ne spune, că nu este fadevărat că ar fi fost pus un pasager d-a dorm.. >n Restaurant şi că i s’ar fi închiriat camera, ci o farriilfe foarte bine cunoscută cu antreprenorul sus numitului hotel l’a rugat de a 'îl face'loc ori şi unde chiar şi în Restaurant, efe oare ce toate camenl'e sunt ocupate. Antreprenorul în urma insistenţei aueleî familii ’i-a dat Restaurantul în c^re a pus paturi şi ast-fel a noptat bine acolo tără ca sa fi fost câtuşi de puţin nemttlţumiţî.
* *
Rolul pe cafe ’l joacă Agenţia'română în chestia românească este din cele mai scandaloase. Absolut nici o telegramă nu ne-a trimes despre a-restarea conducătorilor fraţilor noştri* absolut nici o ştire despre tot ce ne interesează în mişcarea de dincolo. De când însă mintstrul Hieronymi a plecat în călătorie prin Ardeal, ne bombardează din când în când cu câte o telegramă, ca să ne spue că In satul X, sau Y, au eşit la gară, în întâmpinarea ministrului unguresc şi o mulţime de români.
Puţină ruşine, şi uiţel bun-simţ n’ar strica celor de la Agenţia românească. Poate să fie oficioasă maghiarilor în alte chestii, dar când poartă numele de: Agenţia română să nu facă servicii ungurilor tocmai în chestia naţională.
Să nu împingă mai departe Agenţia îndrăsneala aceasta, c’apoî vom şti să luăm măsuri.
J Telegrame
St. Petersburg, 5 August.—Tzarul a vi-, zitat astăzi lagărul Karsneo-Selo.
Roma, 6 August.—Ministrul de Justiţie, în urma incidentelor ce s’afi observat cu o-casiunea Bâncei Romane, a numit o corni • siune care este însărcinată & cerceta dacă
Este un obiceiu foarte rău la noi. Ime- j funcţionarii judiciari ce au instruit procesul diat ce este un incendiu, se aduce o droaie J ş>ag făcut datoria lor şi a propune eventual măsurile disciplinare s&fi altele.
de soldaţi, cari fac zid la o distanţă oarecare de (incendiu, ca să oprească lumea. Aceşti indivizi lăsaţi fără nici uu control de oare-ce toţi superiori se grămădesc la sfat, întreprind o adevărată luptă cu publi-i ul, luptă brutală şi adesea nemotivată şi > chiar urmată de grave consecinţi-Aşa aseară, un om Nicolae Sârbn, să lupta -să scape ce o putea din casă, La. un moment dat să împedică, cade şi un dulap vine peste el.
Nenorocitul strigă; săriţi că mori.
Lumea vrea să dea năvală să-l scape. Dar jandarmii pan baionetele în pieptul' oa-J menilor.
|	— Nauzi că moare omul
— Asta nu e treaba voastră 1 Omul a murit 1
0 anchetă serioasă trebue făcută, pentru că mărturisim, că nici o dată n’am văzut o mal mare neregulă şi o mal mare lipsă de tact.
Albumul de adhesiune ‘a __ 'unelor de ginte latină la mişcarea naţională din Bauat şi Transilvania, publicat Sn onoarea condamnaţilor de la Cluj, va apare peste puţine zile în editura Socec. Acest prim volum va fi urmat de altele şi anume de unul îu publicaţiune la Iaşi prin d-nul profesor Xenopol, conţinând adhesiunele gintă germane şi anglosa-xone, ud altul va cuprinde manifestarea sentimentelor amicale ale neamurilor slavice, iară In fin% un volum suplimentar al «Vocilor latine», va aduce condamnaţilor semnele de admirare şi iubire de la fraţii lor din Spania, Portugalia şi America latină.
Eată principalii barbaţl iluştri de la care condamnaţii primesc salut frăţesc in albumul No. I-
Fraucejl: A. Naquel deputat, Alfred Rambaud p fesor la Sorbona, celebrul .istoric, Vicomtcle E. M. de Vogiie membrul institutului, Jules Seromina publicist roi. mcier, S. Diger «minatul eminent,
Un groaznic incendiu
De unde a luat naştere. — Cum s’a comunicat. — dosirea pompierilor.— Măsurile. — Un om omorât.
Sâmbătă pe la II şi jumătate noaptoa ţicnalele trompetele umpleau aeiul cu cântecul lor anunţând incendiul. Gerul se înroşise- de o flacără puternică şi scânteiele formau un foc de artificii necurmat.
Mulţime de lume în trăsuri, se îndrepta spre partea în care se vedea flacara. Gu cât te apropial de Radu-Vodă, trăsurile trebuia să-şi îpeeteze mersul, lumea se înghesuia mal mult. Flacăra apărea puternică «şi în mijlocul el îs*1, vedea un coş imes care scotea un gemăt îngrozitor.
De aci se vedea că focul era în Tabaci, mirosul infect de piele arsă care se răspândea în aer, te încredinţa că arde o fabrică de pielărie.
*
Ajunşi mal aproape trecem prin curtea unei biserici, lumea ţîşnea din toate părţile, printre crăcile tufelor şi dintre buruienele crescute de un metru.
Pe o suprafaţă cu o lungime de 50 me« tri şi o lăţime de vr’o 60, erafi presărate grămezi de material cari ardeafi liniştit.
Gând am spus alaltărl că «Evenimentul» voeşte să ne asasineze, noi habar nu aveam că suntem deja, nu numai asasinaţi, dar chiar şi îngropaţi.
Ziarul ieşean, în no. de azi ne spune aceasta. Da «Evenimentul» ne-a asasinat de când cu campania pentru sufragiul universal.
Multe foiţe de astea ne-a asasinat pe noi, dar nu ştim cum se face., că aşa asasinaţi, tot noi le facem onor rurile unor îngropăciuni pompoase
:J
D. doctor Thomescn, medic primar al spitalului de copii din capitală, s’a stabilit pentru tot timpul verei, la Sinaia, bulevardul Ghika 26.
*
* *
S’a disolvat consiliul comunelor rurale : Slănicul (Prahova-) şi Ţişău (Bacău).
Buda-Pesta 4 August. — D Ni,-colaevici, preşedintele qonsiliuţui de miniştri sârb, a făcut o visită destul der lungă, d-lul Wekerle.
*
* *
4 August.
Roma, 5 August. — „Reforma" desminte ştirea că Italia n’ar fi .observat formele la numirea d-lul Catalani la postul de. ambar sador al Italiei la Constantinopole. Din corn-ţra, Turcia a făcut lipsă de formă neres-. punzând, pe câtă vreme ea a fost consultată şi i s’a cerut dacă aprobă numirea d-luî Catalani; Se credea că vor supăra guvernul italian, făcând lipsă atât de formă cât şi de fond. Italia şi-a îndeplinit toate datoriile sale, însă ea a trebuit să menţie o alegere contra căreia Turcia chiar, n’a putut să Opue nimic.
Londra, 5 August.—Se vesteşte din Tokio, „Agenţia Reuter" că trupele japoneze din Coreea au luat cu asalt la 29 Iulie în-tărirele ridicate pe lâugă Asan. Din 2800 chinezi ce ie . apărau, 500 au fost daţi la o parte, cel-l’alţl auTugit. Japonezii luară 4 tunari, multe muniţiuni şi ocupară cartierul general chinezesc.
Wilhelmshaven, 5 August.—împăratul a plecat în timpul dimineţel la Cowes pe bor-ijţut vaporului Hohenzollern.
Roma, 5 August. — D. Bonghi a pro-| nunţat un discurs înaintea alegătorilor sel la Isernia. El a declarat că dacă justiţia qu va face să apare înaintea ei, preşedintele consiliului Giolitti, atunci el va cere la Camera punerea sa subt acusaţie. Dacă cererea va fi primită, Senatul va, trebui să judece pe d. Giolitti.
Berlin 4 August.—iNorddeutszhe consideră că dacă guvernul prusian ar proiecta 6 modificare a dreptului de reuniune în vex dere de fi combate,mişcata revoluţionară socialistă, proiectui ar putea Gompta .lasupra mulţumirel diete'.
Paris 4 Augusf r—Un zî«r Egiptean a-nunţă că Kedivul va sosi la Paris la 18 Agust incognito. Guvernul nu este înştiinţat de sosirea lui.
Roma 4 August. — Agenţia Ştefani declară ca lipsită de temeifi, ştirea că s’ar prepari între Italia şi Englitera o acţiune comună în contra Kartumulul u
Paris 4 August.—D. oasimii Pfirier s’a
Holera :
Amsterdam 4 August.-
reîntors la Pont-sur-Leme. Di Dupuy aplecat la Pyrineil Orientali.
Roma 4 August, — Din ancheta făcută, resultă că cel doi soldaţi răniţi la Garessio la 1 August, afi fost isbiţl de o singură lp-vitură, ceea ce face să dispară uleea de vre un complot. Probabil că e Vorbă de. vre un accident.
-Persoana i
www.dacoromanica.ro
26 IULIE 1894
LUPTA
No. 2351
Economie şi Finanţe
Constanlînopol 4 August.—Invoeala propusă de Bindicatul european în privinţa tasurilor turceşti, s’a primit în unanimitate dî consiliul de miniştri.
ŞTIRI TEATRALE
Direcţiunea Theatrulul Naţional, luând hotărârea să angajeze pentru Opera Română pe lângă coruri şi eleve coriste, publică aceasta spre cunoştinţa celor ce doresc a se angaja.
Pentru admisibilitate se cere un fisic plăcut şi disposiţiunl muzicale.
se presenta la cancelaria direcţiei până la 5 August între orele 3—5 p. m.
Ştiri mărunte
Cu prilejul visitel ce Mitropolitul Ghe-nadie a făcut oraşului Giurgiu, institutoarele şcoalel primare de fete No. 3 din a-cel oraş, au cerut ministerului şcoalelor ca Mitropolitul să fie patronul acestei scoale. Ministerul a aprobat această cerere şi deci pe viitor şcoala în cestiune se va numi: Şcoala primară Ghenadie Mitropolitul,
_ D Gh Dudescu, şeful serviciului Conta-bilităţel din ministerul şcoalelor, va pleca, împreună cu doamna de la 10 August în congediu la o staţiune de munte pentru căutarea sănătăţel.
EDIŢIA II *
ULTIME INFORMATll
O monstruositate
De câte-*va zile a tras la vila Mantu din Lacu*Săxat o doamnă a-nume Demetriadi. D-sa nu lasă de loc pe slujnică' să intre în- odae. furioasa şlujnică începu să pândească pe la uşe. Ea auzi( -din când în când, ţipete de cop:’. Faptele acestea îî dădură de bănuit şi ea divulgă cazul.
Faţă cu denunţul servitoarei procurorul şi judecătorul de instrucţie din Brăila s’au dus la vila Mantu şi au făcut cercetări.
Intr'un coş, sub Pai, ei aii găsit o copilă ca de patru ani slabă, un adevărat schelet.
Toate întrebările puse d-neî ’De-metriad au rămas fără răspuns-. Cercetările continuă.
Să crede că la mijloc este o da raveră de moştenire. Lumea din Lacui-Sărat este .forte alarmată de acest fapt.
Erl s’a dus la Lacu-Sărat şi procurorul general din Galaţi.
Guvernul ’şi-a schimbat idea :
Legea Pentru orgamsarea comunelor urbane, va fi promulgată Pe ziua de I August, nu pe ziua de 15, cum era hotărât acum câteva zile. Aceasta pentru ca să nu aibă aerul c’a vroit să surprindă lumea cu alegerile comunale. Data alegerilor a rămas însă tot 2 Septembre, •
• *
Tot corpul geandarmerieî rurale va fi convocat in Bucuresci şi Iaşi, timp de 2 luni, unde î se va face instrucţiuni practice şi teoretice de oficerii instructori.
Tot de odată, comandantul general al geandarmerieî a intervenit pe lângă ministru justiţiei, a delega pe unul din aembri parchetului din sus zisele oraşe, pentru a le face cyrs de
dreptul administrativ şi penel.
*
* *
Sâmbătă seara pe la 8 ore pe str. Negru-Vodă, a fost un scandal teribil provocat de un spion al poliţiei, a-nume Constantin Sasu, care era însoţit şi de un alt coleg al său.
Aceşti indivizi fugăreaţi un băiat, care se scăldasâ în Dâmboviţă. Băiatul intră într’o curte. Spionii vrură să intre după el, 'mai mulţi vecini eşiră afară. Sasu,. fiind beat şi beţiv cu arţag de felul lui, începu să bată lumea cu un ciomagu, pe care '1 avea în mână. Şeful accisarilor, care trecea pe acolo, vroi să inter vie, dar Sasu furios ri< că ciomagul şi asupra d-sale. Boi accisarî şi douî gardişti, cari au sărit să-l aresteze au fost bătuţi. Numai geandarmiî sosiţi mai târziu au putut să-l aresteze.
Dus la comisie, a continuat să im-pue şi să ameninţe lumea.
Este adevărat că nu poate să e-xiste o specie mai teribilă ca specia spionilor de poliţie. Adeşti indivizi sunt o adevărată teroare şi dacă li
se dă puţin frâu, apoi sunt calamitate pentru mahalale.
Să sperăm că cel puţin cu Sandu care nu a comis o ispravă politică, se va procede cum trebue.
*
* *
Mâine şi poimâne vom publica 2 articole în chestia naţională, datorite penei simpaticului-şi distinsului membru al partidului radical Alexandru A. Bădărău.
*
* *
D-na Moteahu„soţia casierului central al tesaurului public, şi institutoare la şcoala No. 27 din capitală, este transferată — după a. sa cerere— la şcoala Petrache Poenaru, în locul d-neî Hagieseu Mirişte, care -va trece la şcoala No. 27.
*
* *
D-ra Elena Focşâneanu s’a transferat ca maestră de lucru de mână la Asilul Elena Doamna în locul d-rei Munteanu, numită cu titlu proviso-riu—pe baza concursului—la catedra de rufărie la şcoala profesională de fete din Roman.
*
• *
D-l Secretar general' al ministerului şcoalelor a dat ordin să se întocmească un tablou de catedrele vacante şi suplinite ale tutulor scoale-lor rurale din ţară, ca să se poată şti ce anume locuri să încredinţeze nouilor normalişti, cari au reuşit la examenul pentru obţinerea diplomei de capacitate. Acest tabel, lucrat de şeful biroului personalului d-l C. Do-brescu, este gata şi din el să vede că sunt 519 locuri vacante şi suplinite. In curând d-I Meisner se va ocupa cu facerea numirilor norma-liştilor după acest tabel.
*
* *
D-na Ghrisanta M. Rămniceenu, directoarea scoale! normale de insti-
Ultime Telegrame
Austro-Ungarla
Weckerle la Baîa-Mare.
Bala Mate, 6 August.—D-mi Weckerle, preşedintele consiliului, a dat seamă alegătorilor sel de chestiunile relative la politica eclesiastică, care domină situaţia.—Căci, nu era numai forma căsătoriei civile care era în chestiune; lupta era între reacţionarii şi liberalii.
i Speră că afirmarea urărilor naţiune! va face să înceteze agitaţia. El crede că patriotismul oare-căror clase este mal mare de cât oposiţia la lege ; dar în orî-ce cas statul va avea destulă putere pentru a îm-pedeca orî-ce contravenţiune a legel.
In viitoarea chestiune de reforme acea a administraţiei va domina.
Cât despre chestiunea naţionalităţilor, preşedintele consiliului declără că nu cunoaşte o asemenea chestiune.
Se vorbeşte în străinătate de maghiari-sare nenmană şi brutală. Oratorul întreabă pe alegătoriiael de diferite naţionalităţi dacă afi văzut vr’o dată pe cine-va maghiarisat cu violenţa
Trebue să se pedepsească ilegalităţile pentru ca terorismul să nu se poată ivi în ţară şi trebue să se reglementeze dreptul de a-sociaţiune şi de întrunire în aşa mod în cât nici o dată să nu se poată atinge integritatea Statului.
Viena, 5 August.—D. Persiani, ministrul Rusiei la Belgrad, a plecat la băile de
la Ems.
Londra, 5 August.—Se anunţă din Şan-gal că ştirea respândită cum că japonezii ar fi luat trei vase chineze .nu se confirmă. Măsuri de precauţiune aQ fost luate la Şangal.
Roubaix, 5 August.—Un incident a distrus ^astă noapte muntele de pietate. Pagubele sunt evaluate la două milioane.
Lisabona, 5 August.—Numeroşi migue-liştl sunt nemulţumiţi. Nunţiul îl consiliă a se ralia la monarhia regelui Carlos.
PETRECE3I
CxRADINA CIŞMIGIIJ
In toate serile corul sub conducerea d-lul Tache Popescu şi orhestra, vor executa cele mal variate cântece.
casei comunale, încă jumătate din preţul cu care a cumpărat proprietatea.
Art. 68 — 79 din legea comptabilităţel generale a Statului, sunt aplicabile acestei licitaţiunl.
EFORIA SPITALELOR CIVILE
Publicaţiune
In ziua de 2 August 4894 orele 12 a. m., se va ţine licitaţune publică la Eforia spitalelor civile din Bucureşti (Bulevardul Elisabeta 96), pentru re-arendarea în comptul d-lor arendaşi pentru neplată de câştiuri â următoarelor moşii:
1.	Baaeni-Zădăriciu (Vlaşca);
2.	Cornetu (Argeş):
3.	Fedeleşeiu »
4.	Terenul din jurul M-rei Poiana (Prahova);
5.	Plopu lanca, Perişu (Brăila);
6)	Şopârliga, (Buzău).
7	Siliştea Sorească, (Buzău).
8.	Vârăşti-Dascălu, (Ilfov).
9.	Călăraşi-Lichireşti, (Ialpmiţa).
10.	Popenî.
11.	Rotunda-Şopâruga. (Buzău).
12.	Clinciu-Siulau, (Ilfov).
13.	Răşaniî, (Prahova).
14.	Ploeştiorii.
Condiţiunele pentru recrutarea acestor moşii se pot vedea în toate zilele la serviciul bunurilor Eforiei.
Se pune în vederea amatorilor concurenţi art. 68 şi 79 din legea comptabilităţel generale a statului.
No. 12,703 1894 Iulie 16.
EFORIA SPITALELOR CIVILE
Publicafiune
In ziua -de 2 August 1894 orele 12 a. m., se va tine licitaţiune publică la. Efona spitalelor civile din Bucureşti, pentru accordarea pe periodul 1895— 1990 a moşiei Slobozia-Vrăjitoarea din judeţul Prahova.
Condiţiumle generale de arendar0 sunt puolicate în «Monitorul oficial» No. 246 din 1893 şi se pot vedea în toate zilele la Serviciul Bunurilor E-forieî.
Se pune în vederea d-lor concurenţi, art. 68 şi 79 din legea comtabilităţeî generale a Statului.
tutoare, din capitală, a obţinut un congediu de trei luni de zile, spre a merge în străinătate.
*
* *
Graţie silinţelor d-lul Fr. Damă, ministerul şcoalelor are azi o bibliotecă, care conţine pe lângă mal toate operile didactice ce afi fost publicate în ţările române, legile şi regulamentele privitoare la învăţământ, statistica şcoalelor noastre şi cele mal bune cărţi întrebuinţate azi în şcoa-lele primare din Anglia, America de Nord, Austro-l igaria, Belgia, Elveţia, Frapcia, Germania, Italia şi Norvegia, aşa că într’o zi se va putea găsi în această bibliotecă şi în Museul pedagogic modelele cele mal complecte de toate metoadele ce s’au introdus şi se introduc în şcoalele primare din străinătate.
In marginile bugetului s’a mai cumpărat tractatele pedagogice cele mal renumite din străinătate, studiile cele mai însemnate asupra învăţământului public, precum şi o colecţiune destul de complectă de, clasicii vechi şi modern), de dicţionare şi enciclopediile cele mal vestite din Francia şi din Germania.
Această bibliotecă, care până aci era accesibilă numai membrilor comisiunilor însărcinate cu facerea programelor sau cu cercetarea manualelor de şcoală, va fi de acum deschisă şi institutorilor şi învăţătorilor din ţară.
Ideia aceasta este cât se poate de bună, cunoscută fiind lipsa de biblioteci pe la şcoalele primare urbane safi rurale. Aceasta va folosi mult corpului didactic inferior procurându-I cu înlesnire părţi bune dar scumpe.
INESRŢII Şl RECLAME
Act de mulţumire
Sub-semnata Maria Y. Cristea, din Urba Ploeştî, subnrbea sf. Pantelemon, str. Bu-curescî 12, în dimineaţa zilei de 21 No-embre 1893, fiind călcată de tren în gara Buftea, am fost internată In cura spita-.luluî Filantropia saîonu No. 11 patu 124, secţia d-lul Dr. Na nu, unde mi s’a făcut amputaţiuneâ ambelor lăbi ale picioare- , lorIn tot intervalu |de la 21 Noembre 1893 şi până astăzi 24 Iulie 1894, când am eşit vindecată din spital, am fost foarte bine căutata şi îngrijită, pentru care aduc 1 viile mele .mulţumiri d-lui Dr şef G. Nana şi d-lor doctori Pompilie Popescu şi G. Iovitz, Junior, precum şi d-lor interni Gheorghiu şi Cliaceanu, căci mulţumită îngrijirilor d-lor am putut scăpa cu. viaţă ; fiihd fwihee trecută de 50 ani:
Suntem -datori să ne aducem aminte şi de fondatorii spitalului, cari aii avut atâta grijă de omenirea suferindă, mulţumindu-le.
Mari» Y. Cristea*
1894, Iuiie 24
Bursa din streinătate
4 August 1894
Yiena		Paris	
Napoleonul1. . . .	9.90	i Ren. fr. 3ţ|, la 0|0	108.07
Imperiale , . . .	—	Ren. fr. 30)o . . .	102.15
Livra turcească .	11.17		r
Arg. c. hârtie . .	100.—	„ rom. am.	(
Rubla		133.25		96.55
Credit-Anstalt < .	363.75	r Bal		79.17
Rent. perp. austr.	98.45	» Ung		987|g
aur	122.45	Ext. Esp. . . .	64,40
aur ungară .	121.50	Imp. grecesc	—
arg. austr. .	98.45	1 anca otomauă .	620.—
Nous. cons An.	—	Dat. unif. Egipt.	520.—
Banque Roum. .	—	Losurî turceşti. .	130.50
Sch. asup. Londr.	124.55	Cec. asup. Lond.	25.170
„ „ Parisul	49.45	Sch. asup. Vien,el	199 75
„ „ Berlin.	61.05		206.06
»" „ Amst.	103.10	„ „ Berlin	122.09
„ „ Belgiei	49.425	„ „ Belgiei	1J16
„ „ Italiei.	44.55	„ „ Ialiel .	10.1|4
Tendinţa ferme .		Tendinţa ferme .	
Berlin		Londra	
Napoleonul. . . .	16.24	Nous. cons. engl. lOMo	
Ren. R. am. 5 0|o-	97.75	Banque Roum. .	6.1(2
„ R, io 0 1890	85.70	Chauge Paris. ...	25.32
„ R. 40,,1891	85.—»	„ Berlin. .	20.52
Imp. mun. Bucur	97 25	„ Amsteerd	12.03
Rubla		219.—		
DiscontoiGesel, .	190 60		
Sch. asup. Londr.	20.35	Francfort	
n » Parisul	81-05		
n n Amst.	168.70	Renta R. a. 5Ofo	97.50
n » VieneY.	163.15	^ 4	85.20
„ Belgiei	80.80		
* » taliei	72.60		
Tendinţa faible .			
Licitaţiune
Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 24 August a. c. ora 10 a. m., se va ţine. la ospelul comunei Bucuresci licitaţiune publică, orală, pentru vânzarea locului comunei situat pe Bulevardul Carol I No. 42, împreună cu clădirea, având o suprafaţă de 79 m. p. 90, conform planului respectiv şi cu condiţiune ca în termen de 10 zile de Ia aprobarea definitivă a resul-tatulul licitaţiunel de care adjudecatarul este obligat a lua singur cuaoscinţă d-sa să depună la Casa comunală preţul locului, căci & cas contrariu i se va confisca garanţia de Primărie, iar locul se va pune din nou în vânzare pe comptul. adjudecata-rulul şi pentru ori ce diferinţă în minus ce ar resulta, d-sa va fi urmărit conform legel de percepere şi urmărire a statului în averea ce va poseda
Supra oferte se primesc.
Planurile ,şi estimaţiunile acestei proprietăţi se pot vedea în orî-ce zi şi oră de lucru în cancelaria direcţiunel comptabilităţel Primăriei, biuroul licitaţiunilor.
Doritorii de a .lua p^rte ia această licitaţiune, sunt rugaţi a veni, Io arătata zi şi oră preparaţi cu garanţii de zece la sută din valoarea proprietăţel.
Asemenea se face cunoscut că Primăria vinde tacurile sale cu obligaţiune pentru cumpărător să înceapă a construi, în timp de douî ani da aprobarea definitivă a vânzărel; contraria să plătească, în folosul
No. 12723 1894, Iulie 46.
EFORIA SPITALELpR CIVILE
Publicaţiune
In' ziua de 12 August 1894 orele 12 m. se va ţine licitaţiune publică orală la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti (Bulevardul Elisabeta 96) pentru darea în exploatare, în -comptul d-luî llie Ştefănescu, a 20,700 arbori şi două parchete din pădurea Momuglarul (judeţul Romanaţî) exploatabile imediat după subsemnarea contractului.
Garanţia provisorie va fi de lei 2500, iar condiţiunile generale şi speciale de exploatare se pot vedea în zilele şi orele de lucru la Serviciul Bunurilor • Eforiei.
Se pune în vederea amatorilor art. 68 ş: 79 din legea comptabilităţel generale a Statului.
No. 12643 1894, Iule 16.
REGATUL,. ROM ANIEÎ
Primăria comunei R.-Sarat
Avis
La 18 ale luneî August anul curent ora 2—4, se va ţine licitaţiune publică în pretoriul ospeluluî comunal al o, raşuluî Râmnicu-Sărat pentru adjudecarea lucrărilor -necesare aducerei şt distrîbuţiunei apelor alimentare, ce ad-ministrâţiunea municipală a captat deja de curând şi adus până în co-Tbpîicem.
Lucrările făcând obiectul adj udeca-ţiunel, care se vor contracta în total constau din :
a)	. Aşezarea unei conducte forţate în fonta, de 0m. 25 diametru cu accesoriile ei, pentru aducerea apelor de la Toplicenî
până Ia reservorul de construit în oraş pe lungime de 4195 m. 50, cm. lucrare Lei Bani evaluate la.............. 110,000 —
b)	. Constructiunea unui re-
servortu supieran în beton, la bariera Focşanilor de 600 m. c. capacitate, cu acesoriile, evaluat la............... 26,000 —
c)	. Aşezarea unei reţele de canalizaţiune de fontă de dia-metre variind intre 0m. 25 şi 0m. 07 şi o desvoltare de 17,430 m. 65 pentru distribuire^ .a^eîjn oraş, eyaţuaţă,
cu. accesormle o aprinse* }a 195,QOO —
d)	. Una sulă fântâni publice în fontă cu guri de stropit şi jncendifi şi cu lampa d’asupfa, din care cinci cu adăpători pentru vite şi patru cu ţişnituri şi efecte de
apă, evaluate la ... . 67,800 —
3^,800 —
Pentru a fi admişi la concurenţă, doritorii vor trebui să presinte certificate dc capacitate şi o garanţie provisorie de 20,000 lei.
Proectul, devizul şi caetul de sarcini a acestei lucrări se poate esamina, cu o lână inainte de termenul licita-ţiuneî, în, oficiul technic al acestei Primării sau în biuroul d-lui inginer Cucu, autorul proectului, în Bucureşti strada Stelei Nc 11 bis.
Licitaţiunea se va face prin oferte sigilate fără supralicitaţiune şi conform art. 68—79 din legea comptabi -lităţeî.
p. primar, G. I. Andriano.
Secretar, T. Georgescu. No. 2642, Anul 1894, Iunie 14.
MINISTERUL
Agriculturel, Industriei, Comercialul şi Domeniilor
Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarea copie după publicaţiunea ministerului de Finance şi de Comerciu Austro-Ungar cu data de 10 Iulie 1894 privitoare ia complecţii rea tarifului Stateler cari se bucură de clausa naţiune! celei mal favori-sate, precum şi la noile disposiţiunl prin cari la transportul de ouă se desfiinţează certificatele de origină.
In înţelegere cu ministeriile ungare reg. partase, având în vedere convenţiunile comerciale cu România, ce aă intrat deja in vigoare (Foea legilor imperiale No. 116) şi cu Rusia (F. 1. imp. No. 142) să ordonă, ca ambele aceste State să primesc în tariful Statelor, care se bucură de clauza na-ţiunel celei mal favorisate, care s’a publicat cu ordinul ministerial de la 25 Maiu 1892 (F. leg. imp. No. 79).
Se ordonă în acelaşi timp până la alte disposiţiunl, că la transporturile de ouă să desfiinţează certificatele de origine.
Această disposiţiune intră numai de cât în vigoare.
(s.) Yurmbrand (s.) Plener.
p. eoni. traducere! 1-pret (ss.) H. Hodoşiu.
p. co'nf. Em. Efccolau.
D-na Michel, cărnăţăreasă, în vârstă de 50 ani, bine constituită, e de doi ani în prada unor turburărî ale etăţel critice, dureri de cap, palpitaţii, dispepsie, insomnie, friguri lente, slăbiciune înspăimântătoare, ce urmase plinătăţii corpului. Prescrisei bolnavei să ia o licoare „Yinul de Quinina Labarraque* în fie-care zi trei păhăruţe După 15 zile, dânsa a venit să-mi mul ţumească îatr’un mod călduros; era vindecată, nu mai avea nici friguri, nici opresiune. „Dar ce doctorii energice mi-aţl dat ?“ zise, dânsa. (Observaţiunea adresată de dr. Rignaujt, Uniune! medicale.
Dr.St.Olchowski
s’a mutat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara.
BOALELE SECRETE
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA
Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul în boale lumeşti:
DR- THOR
— No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 10—1 dim. şi dela 5—8 geara.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care
D-torul Velescu
DENTIST
Fost Şef assistent de Clinică la facultatea dentis-tică din Philadelphia (America)
s’a mutat
Bulevardul Aoademiei 1, colţu cu Oalea Victorie 42 (Casa Greceanu).
Oonsultaţiunl dimineaţa de la ,9—12 şi după amează de'la 2—5.
Pentru săraci gratis, Marţi şi Sâmbătă de ia 8—9 dimineaţa.
D-torui Sterie Giureu
Viena, IX Polikangosse, No 10 Cabinet de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena.
Băile de Mare din Constanta
Stagiunea 3’a deschis la 10 Iunie şi durează până la 15 Septembrie.
Renumitele băl de mare prin eficacitate^' apel şi a climei dulci, mal cu seamă pe malul mărel, este mal presus de otl-ce lafidă.
In vederea construire! pod ului pe Dunăre, oraşul Constanţa s’a împodobit cu mal multe clădiri noi şi frumoase, precum: casinurl, ho teluri, case, restaurante şi 2 chioşcuri la Bulevard Unde pe malul mărei seara cântă-muzica.
Filip I. Gesticone
Advocat
Bulevardul Elisabeta, No. 66
Orele de consultaţie : 8 —10 dimineaţa ţi de la 5 — 7 după amiază.
www.dacoromanica.ro
EUGENIU BEHLES
Repiesentant general şi depozitar al ronumitei fabrici Th. FLOTHEf? din Germania
Bucureşti.--Strada Bibesci*' Hodă, No. I, 2 şi 4.
Gel mai mare depozit de tot felul de	si unelte Agricole
——--—5le o soliditate şi perfecţiune neîntrecut!-1®=*——
LoooaebilB si Trseritori
de 6, 8, 10 şi 12 cai putere
premiată cu cea mai înaltă distincţiune, adică cu unica s
IWare Medalie de Aur
La concursul de 7reerătorl de la Herăstrău i8gi
■—*— -----	m&
Aceste maşme îndeplinind toate cerinţele agriculturel din ţara, a— o asemenea garnitură,, adică :
Locomobilâ şi Treerătoare
din fabrica FLQTHER
sa cumpărat de onora Minister de agricultură pentru şcoala Centrală de Agricultură de la Herăstrău
lAv-’

■■Br -
„Semnnătorî“
în lat şi în rînduri şi manuale w
,,T r i o r 1“
Sistem „Ternolet» şi „flatent Heid“
„Vînturători perfecţionate11 de toate mărimele
Pluguri Universale
de oţel perfecţionai e,—Plugari cu 2, 3 şi 4 brăzdare tot-dauna 300—500 pluguri în depoii
Pluguri cu semănători de porumb şi Pluguri normale. Secer-ătoare simple.

Greble deFîn perfecţionate, sistem „Hollinusworth şi Tiger**
„Batoze de ?orumb“
manuale şi cli abur
Maşme de tăiat paie şi fin
manuale şi cu manegiu
Mas ne de făcui
maruale şi cu manegiu
Tocători de Sfecle
în diferite mărănţî
Răriţi, Puiverisatarl
Cultivatori şi tâvăluci
Grape de fer flexibile şi fixe
în diferite -mărimi
p -a... o pentru spălatul cazanelor, de lncendttt
, ompe	şl Ae grjdtm
Pietre de moară Francese
de I-a calitate, din renumita fabrică (Girând societd Meultfţre DUPETT & Comp. ', la Ferte-sous-Jouare (tot d’auna 30—4^ perechi în depott) ,
Mori pe postament
de Fier şi Lemn, simple-s duble, triple şi quadrupie
Tot felul de uneite Agricole
Muşamale, părţi |de reservă, curele
etc. eiu.


Secerâioare simple şi cu aparat de legal Snopi
- CU TĂIŞUL LA DREAPTA —— —-----
Ultima perfecţiune din renumita fabrică Johnston Harvester Oo. Batavia (America)
Sfoară de Manila calitatea I pentru Secerători cu aparat de legat snopi.-AReprezentant general pentru vegatui României, al renumitei fabrici i
Societate pe acţiuni H. PiUCKSCH, Landşb^rg a, W. Germania
Pentru maşîne de abur {de la 0—1200 cqi putete) cazane de abur patentate, Jur bine, Motoare de gar şi benzină. Instalaţiunl, complecte pentru fr brici de spirt (velni(e)
■’i > -v '	-	Herăstrae mecanice, Mori de măcinat ş\ de răşnit, original Vulcan
Wbtoir d. 4O I ţ* O i, etc. SaranJe pentru buna funcţionare şi material solid
, -
i.y t*r.
CASA FOIffDAlTA. Tm 1854=
Saisonul du Prim. ivară şi Vară
ouveaute în Haine confecţionate,pentru bărbaţi, băeţl şi cop i possedăm deja din fabrieaţiunea nos» tră propriâ din ţară.
De remarcat:
„Costume la utiu şi doue rrând&ri he-viot, Cangarn, piquet.
„Redingote şf Jaquete de Adriat, Grain de poudre.
„pardesiuri «le Qpachmen drap băute noui eaute.
„antaloni nuanţe aless,
„fcate Rroche şi piquet.
„Sacouri Serge şl Mătase».
Bogată eolecţiune de pantaloni nuanţe alese.
Succesive transporturi de Stofe fine franceze al engleze pentru comenzi.—Confecţlunea elegantă.—. Comande se pot efectua în 24 ore.
HEINRICH LEBOV1CZ S -sori 4. Co lul stradei Şelari şi Covaci 4.
ou!: ii o ă!!
Cju totul surprinzător!!!
Aceea ce a pus în uimire pe toţi fabricanţi! de ceasoarnice din Elveţia, este cea sornicul de buzunar remontoir, cu arătător de calendar, secunde, minute, ceasuri, zile şi luni, patentat, aurit cu 18 carate de aur, ornat cu fildeş, durează vecinie şi nu se poate ruina, ceasornic elegant, regulat după observatorul astronomic, şi de nedeosebit du aurul fin chiar de către un specialist, costă 18 franci, ăcelaşl ceasornic, sistem cronograf, pentru medici şi sportiştl costă 20 franci. Ceasornicul cel lăudat în toate gazetele, aşa numitul Goldin, remontoir de Geneva, costă 12 franci. Acelaşi cu trei capace 15 franci. Ceasornic de argint re-montoir-cilindru 14 franci. Ceasornic de argint anker 15 rubine, 3 capace de argint 18 franci. Ceasornic de argint remontoir pentru dame 14 franci. Ceasornic de argint pentru dame 3 capace 20 franci. Coman-dele peste 30 lei franco, transport în'toată România; un catalog cu 200 ilustraţii de ceasuri lioutate gratis ia fie-care.
Toate ceasoarnicele mele sunt garantate cu numele mefi pentru 3 ani. Când nu convine, banii se înapoiază.
D. Clecner.
Ziirich.
La Admiuistraţia noastră se găseşte de venzare „Gazeta Săteanului", se lac şl abopaiflieute,
Z Marea Descoperire a Vbacului \
f LiXIRUL GODITEÂU este singurul leao
'.fără nici o primejdie) tn contra Neputinţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor,gc.
ÎNTINERIREA si PRELUNGIREA VIETEl
mm
Administraţia ELIXIRULUI GODIKi^ XJ la.PARIS, 7, r, Saint-Lazare. broşura gratuitA trimisă franco rupă cerere
•r giu/U CUXIMtL OOOINKAU fi Iq BUCUREŞTI, la IUe IAMPIBE1SCV, iro}ktoj Jf I* ZA\ I* b.D. Fraţi XONTA, farmacişti.	w
„La Galaţi la d. Stalski, farmacist; la Ploeştl la d-nil I. şi T. OhriBtescu, droguiştî; la Ronuci „Iad- Warner, farmacist; la Tulcea, farmacia „Minerva".	___ _'	_
Fabrica de Ţesuturi Metalice SchettFni şi Bianchi
bucureşti, str. Doamneij B. (casa Appel)
IPÂI1ZE de sîrmă de fer, oţel, alamă efc.
SOMIERE ELASTICE
Pentru paturi.
GRILAJE de IaRMa pentru Grădini Curţţ, etc. GR ATARE şi CIURi pentru alegerea pietrişului, nisipului etc. REŢELE pentru maşine Agr icole, precum Ciuri şi Site, se efectuiază în această Fabrică prompt şi, ci^ prjeţurilf.. moderate* ■ î-r-*
I»
T_KrqAippMHi
Tipografia	Ai.'Lef-eritf, *Strada
No. 9, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro