EDIŢIA A DOUA DUMIMICÂ 24 IULIE 1894 ABONAMENTE I IN ŢA&i Ou an i ..........................40 lei Şe&ne luni...................... 20 „ Trei luni...................... . 10 „ Pentru învîţătorl pe uu an . , ... 30 . in strein Etate On an . . . • ...........50 Şeaae luni 26 Trei Innl....................... 16 r î3“=-s*rts! ÎS Bani Redacţiudea i Pasagiul R c m â p N o. 2. ANUHCIURI i Pe pafina DI, 30 litere, corp 7j , . . 1 lefi lini» „ „ IV „ „ . . . 25 bs I linia. Inierţe şi reclame , „ , . . . 2 leT lini» Pentm anunclurl a se adresa: LA Administraţia Ziarului,, Un num§p vechiâ 50 banf 1 Administraţiunea i Pasagiul Român No» 2» CONDAMNAREA LUI CASERIO CE VOR? Până la un punt odre-rare este esact, că perşa exprimă ideile partidelor pe cari le reprezintă şi că desvoltă credinţele acelora cari conduc partidele. Prin urmare, ca să-cunoaştem, cari sunt dorinţele şi aspiraţiunile partidelor noastre politice, n’avem de-câţ şă, citim gazetele. Or-ce om imparţial, imediat ce ar citi ziarele noastre, se va convinge de un lucru, anume : că nimeni nu este mulţumit cu .situaţia actuală, şi când zic situaţia actuală, nu înţeleg guvernul actual, înţeleg starea? legislaţiei, a organizaţiei .noastre, care cu toarte mjci modificări este aceiaşi de vre-o 30 de ani. Toate partidele, toţţ oamenii politici vorbesc cu a prindere-de sistemul nostru de guvernământ. Când sunt în opoziţie mai ales, corifeii părţi-1 delor şi ziariştii lor? fac o larmă a-surzitqare. S?;ir părea auzindm-î că suni cei mai teribili revoluţionari şi că imediat, ce vor ajunge la putere au să schimbe tot, absolut, tot. Cu toate acestea situaţia rărftâne aeiaşi. Regele se bueură ide aceleaşi prerogative, corpul electoral rămâne în aceiaşi stare, talpa casei este tot desmoştenită de drepturile ei, impozitele să percep ca şi mai înainte, tot ilegalitatea,şi absurditatea 4pmneşte, Ne întrebăm atunci de ce atâta sgomot 1 Atitudinea vechilor pârtide ne ■con*’ firmă în credinţă, că- tot sgomotul, carp| să face este numai, pentru ca să pue mâna pe putere. Şi dovada o avem, în faptul că in 24 de ore, după ce au ajuns la putere, găsesc toate minunate, legislaţia divină, populaţia fericită, guvernul sâhul Iul Avraam, impozitele însăşi echitâtea. Nn să poate un sistem mai râu de luptă. Cu acest metod, cu aceste apucături,de a specula ori-ee Şl ori.-cum, fără să ţii socoteală de ce e drept, de ce crezi chiar tu, să nu te gândeşti nicîî măcar, atunci când vii la putere ca să nu repeţi aceleaşi fapte, să face una din, cele mai deJ testabjle educaţii corpului electoral. Şi să nu .ne .ascundem după deget. Toate partidele, cari arţ guvernat a* peastă ţară, aii procedat âst-fel, De aceia corpul nostru electoral este sceptic, el nu arată nici atâta independenţă,- cât ar put$a să aibă. De sigur că dacă alegătorii s’ar simţi, destul de tari ca să poaţă lupta da |prţa administrativă, op presiunile de tot soiul şi din toate părţile, ar da el multe, lecţii poUticianilor, cari ’şl- râd' continuii de ei. Dar îfn-pârţiţi cum supt, în colegii şi’lei-f puşi lâ toţ felulfle atacuri şi de persecuţi^ cetăţenii' ajung un fel demaşte^ nţărginindurse să,’şî spmi fo-1 cui numai în patru ochi. Şi tob.pamenn politici, cari au^reat, această stare de lucruri, sunt aţipi a care să plâng, N'am avea iwmic de zis, dacă 'ei ^cunoscând că şfarea în dam -eşte iW&e-pihâj? râUr noaşţe sad im, că ei stttof autorii aL' ceste! stări de lucruri, ar începe o campanie seplpâsă ,pentţ.u fi luă pe «alegători de sub influenţa puterdi guvernamentale şi a le aşjgura iudypeb- denţa. «» > Dar nu, de nicăerî nu vine un a-semenea strigăt. Tot ce răsună în aer, sunt văi.tăturilfe şi Strigătele 3e desperare, că este c uitare la putere şi nu e cutare, că arma guvernamentală-se află in mâini străinei O asemenea luptă nu interesează pe nimeni» Gând -partidele noastre e-rau virgine, puteau îmbrăcate în haina fecioarei să nască speranţe şi să atragă simpatii. Azi şi una ^ şi alta a guvqrhot. Trecutul lor nu este nici o garanţie! pentru viitor. Şi dovadă că de mult poporul s’a conviiis că nici o îmbunătăţim nu era pentru el din schimbarea de stăpân), p că avem proverbul : «Schimbarea domnilor «Bucuria- nebunilor.». Cu toate acestea nitrierii' nu este mulţumit. Dai1 nemulţumirea nu vine de la oameni, ci de- la legi, de la organizaţie. Aceasta o înţeleg toate partidele noastre, văd toate că luciu ri le nu mai pot merge înainte aşa. Dar nu le coliviile să ih angajamente, cari ar slăbi forţa guvernului, căci fiecare se gândeşte că va fi mâine la guvern şi deci, puterea sa o Va pierde. Atunci încă o dată de ce atâta Sgomot îm jurul organizaţiei actuale, de ce atâta furie în contra legilor. Aceasta nu poate; să aibă alt Te*-zuitat de cât să prepare noul deziluzii, chiar în sânul partidului. Cât despre masa electorală, nu poate să tragă nici un profit, pentru (fă cpia,-ce vor beligeranţi^ nu -este după cum am mai spiis să dea satisfacţie cererilor poporului, ci să se înlocuiască oamenii de. pe băncile puterei. FRANGIA Procesul lui Caserio.—Actul de acuzare. Apărarea. — Apărarea lui Caserio. Condamnarea la moarte. Lyon, 3 August.—Procesul lui Caserio. In audienţa de azi s’a leropnat dfe o cam dală ascultarea martorilor. Soldatul Le-blanc, care se găsea la Spitalul din -Qette cu Caserio, raportează că Caserio i-a ,spus că el avea de gând să omoare pe preşedintele Carnet, oăol sorţul l’a destinat să comită această crimă. — Caserio neagă cu energie această vorbă. Ascultarea celor-1-alţî martori e fără importanţă. Procurorul general pronunţă rechişiţa-riul său. El aduce aminte călătoria preşe-‘ bintelu'i Carnot la Lyon şi zice oă omorâ-torul -fox nu apărţine nioi 111101 naţiuni. Ministerul public- blamează pe acei cari, în primul moment de desperare, se dădeau la acte de violenţă în contra Italienilor cari locuesc în Lyon. ■Caterio aparţine la adba spotă, iă acea adunătură de răi făcători, cari Qrmăresd, 6a animalele sălbatice, prin societăţile ci-yiiisate, /dărâmarea a.fOrj-ce, lucru} cari împrăştie moartea împrejurul lor, ameninţând pe cei mai umiliţi ca şi pş cei inai puternici. Contra' acestor sălbateci, socie-latea ace «datoria a se" apăra. -‘S’ar- zice. dacă preşedintele Carnot ar mai fi tţăjt, el Par fi ertaţ; înşă preşedintele, Qarnat a mtilăt. Datoria noaşfră- erie a face dreptate. Câşerţo; ă bomis 6 crimă de drept comun, a cărei oroare se- agravează astfel pă fia a cufundai. în doliu un popor înţr^g. Anarhiştii nu sunţ un partid por litic. Anarhismul. §s te o întreprindere d,e dărâmară şi de rhoarte. Republicile ea şi monarhiile au aceiaşi datorie, adică ; de a lubra cu ncţ/Biaşi putere.pentru a biruAvr d,raj în 'nujpele Iţbettăţois.-civilisaţiuiiel.şi umanităţeî. Ţţgbue sa.şe ,fă# aot de ţnaiUi ■şi exemplară dreptate. (Yie emoţiune în atiditoriu). D. Dubreuil, decanul, pledează asupra iutulor germenilor ereditare, cari produc în Qaseilo tnrburărl intelectuale. Căserlo îl întrerupe de mai multe orî pentru a protesta. Preşedintele îl ameninţă că-1 va da-a-fâră din sală. Ou toate astea pe când aL vocatul vorbea de mama sa, Caserio nu putu să-şi reţie l'ăcramile. Iudată după terminarea pledoariei, a-cusatul cere să citească un factum. Curtea ÎT permite. Dar 'fiind-că e scris în i-talieneşte, e citit de ,un tâlmaciiî. E lung şi monoton. După rechisiţiuuea ministrului public, curtea interzice reproducerea totală a acestui facturii. Desbaterile sunt închise. PHT Juriul intră in sala desbaterllor şi se întorc după 5 minute cu un verdict de culpabilitate dat în unanimitate. Verdictul declară pe Caserio vinovăt de crimă de asasinat cu premeditare; e mut asupra cir con stanţelor atenuante. !n consecinţă. Caserio e osândit Ia moarte. La pronunţarea sentinţei, Caserio ştHgă :■ Trăiască anarhia ! Geăndarmil ’l scot din sală. Audienţa se ridică far-a incident. JAPONIA Un student Japonez intervievat. Sa ştie că Japonia trimete în fie-care an absolveaţi ai Universităţel din Tokio, să studieze şi la Universităţile din Europa. Unul din aceŞti tineri, d. Kubo, care studiază dreptul la Bruxeles, a fost intervievat asupra prganizaţiei arm atei japoneze de către un redactor al ziarului radical La Reforme. Credem că facem un serviciu cetitorilor nqştri, publicând acest interviev. Sistemul german. — Invenţia puştei japoneze. Armata, pană acum câţi-va ani, a fost organizată după vechiul sistem francez, de când însă organizaţia militară germană a făcut aţâţa zgomot şi Japonia, ca multe state din Europa, a întro’dus în armată sistemul german. Puşca japoneză, a căreia superioritate asupra tuturor puştelor din Europa o recunosc toate ziarele, a fost inventată de cătră colonelul japonez Murata. Trăgaci ti distins, Murata, a fost născut ca să se ocupe cu puşca. El a inventat î-ncă de a-cum 6—7 ani această armă şi de atunci a modificat’o de mai multe ori. Colonelul Murata a fost trimes acum 8 ani. .din partea guvernului japonez, ca să asiste la o conferinţă a armurierilor, care s’a ţinut în Elveţia şi acolo a câştigat premii ca trăgaci. ’ Puşca'aceasta se lucrează în cele doua mari arsenale de lâ Tokio şi Usaka. Şcoala de ofiţeri. Tinerii japonezi, cari se destină carierei armelor, fac mai -întâi şcoala de rez-boiu, înfiinţată de 20 de ani, de unde es c.u gradul de* sub-locotenenţî. După ce fac un an de servicifi activ cei cari dau dovezi de mai multe aptitudini, sunt treouţî în Universitatea militară, a le căreia cursuri ţin douî ani. După aceasta cei cari es întâi *sunt tri-meşi în Europa. Acum cei mai mulţi se află în (ier-mania. Vfe-o treî-zecî de japonezi, i&unt împărţiţi în toată ©ermania. Ofiţerii japonezi, stau dfe obiceiu în Eu-HopEţ, 3 «afl 4 an3. Câteodată şi mai mult. Progresul.—Mulţimea de titraţi. Uuii din ofiţerii „cari să în-torc -din Eu-rona, y^tţ^i in Stalul-rmejpr ăl «armatei, aţjjli în infanterie. Aoum a .început să1 le fie foarte greu japf ezilQi;, cari să jtntorc din Euimpâ ca sa .giMfiajScâ i.OQUiî. Titraţii s’afi. înmulţit şV titlurile ae doctori de la universităţile din Eurppa numai fac nici o impresie. Afară de- aceasta -Universitatea japoneză de la Tokio eşte superioară multor universităţi din Europa. Patriotismul japonesîlor. r Japonpsij-, spupe d. K’ubo^ (sunt foarte patrioţi şi se .înflăcăra foarte jcşpede. In privinţa caracterului seamănă foarte mult cu francezii. EI aQ superioritate asupra chinejilor, faptul ca sacrifică interesul personal, interesului general, cea-ce nu fac aceşti din urmă. Era fatal ca un îasboî să isbucnească între China şi Japonia, de oare-ce este o veche rivalitate între aceste doua ţări. IÎ un fel de luptă de preponderenţă, ca a-ceia dintre Eraiiţa şi Germania. Japonezii au considerat lot-d’a-una pe Chinezi ca duşmani şi trebue să fie, prin urmare, un mare entusiasm Î11 Japonia,; că a isbuc-nit însfârşit acest răsboiu. Marina Chinei şt a Japoniei. China ’şî a mărit considerabil marina de' când cu ultimul conflict cu Franţa, dar nu are marinari, pentru-că şi în armată, ca în toate, na domneşte nici o ordine. Pentru a dovedf aceasta, d. Kubo, citează următorul fapt, ce i s’a povestit. Acum cât-va timp guvernu] chinez a trimes câfl-va tineri la New-York ca să sth-dieze ştiinţele economice", Ta întoarcere, neavând ce să facă cu eî, ia numit căpitani de marină şi ia îmbarcat. Aceştia, de sigur, nu puteau fi nici marinari, nici chiar soldaţi. Armala de uscat a Japoniei este mult mal de temut, ea a făcut exerciţii în vederea războiului civil. Japonia are şi ofi-ferl de .marină foarte instruiţi, El fac cursurile la şcoala navală de la Jetosima, care odinioară era instalată la Tokio. In fie-care an un vas de războiu ’I duce în-Ir’un lung voiagifi, ca să-şî complecteze studiile şi nti sunt, înaintaţi sub-locotenenţî de cât dupe un an de servicifi în armată. După modelul europenesc Uniforma marinarilor japonezi este absolut idfiqtică cu aceea a marinarilor europeni. Uniformele armatei japoneze au multă analogie cu uniforma germană, dar în locul şepcel, s’a adoptat chipiul cu viziera largă. Timpul de serviciu în armată este de trei ani. Serviciul militar este obligator. Se face excepţie pentru tinerii evrei cari afi absolvit cursurile universitare. Aceştia fac numai un an servicifi-militar. Clădiri In Tokio sunt clădiri monumentale. Printre ele se distinge Facultatea de drept, o imensă clădire în stil gotic, semănând cu o mănăstire iezuită; Laboratorul de chimie al facultăţei de ştiinţe, în cel mal frumos stil belgian; sşntierile maritime de la Jokosuga, etc. etc. In sfârşit, d. Kubo, face o amănunţită descriere a palatul uî imperial, care se a|jlă într’un parc’ imens, înconjurat cu şanţuri', peste cari sunt asvârlite nişte poduri splendide, ca'^cele mal frumoase poduri din Europa' Japonia a luat o desvoltare -colosala şi nu mai seamănă de loc cu Japonia de a-oum 20 de ani. E O O TT IR I De peste munţi: Ştiri particulare primite de « Tribuna? spun, că întemniţaţii noştri de la Seyhedin suni foarte aspru trataţi. Lo-coţiitorul de director, cu numele Gedeon, pe lângă că a luat toate masurile ea întemniţa-ţii români să nu se mai vadă, dar ji'ra oprit până şi a-şi împrumuta unul allui(i cărţi ori jurnale. Ear cât despre deţinuţii unguri din Segh.edin, ei se. poantă °ât se poate de ungureşte cu d-nii cir. Raţiu, Lucaciu şi Coroianu, pe care îi■ numesc »trădători de patrie Până la {jp grad de tu’rbare a ajung şqvinismuţ ypiguxcsc resultă şi (ţe acolo,-că vrând sg. cap pernă de la hotel, proprietarul n'a vrut să vândă nici să împrumute d-bjj, fjr. Raţiu, ci s'a pronunţat despre dânspl cât sfi poaţe de ungureşte. Abrud, 1 August n.—- La. eşirea sa din temniţă, sosind la Biicium, d. Ba foi ţiu ă fost primit, cu steaguri. Popor imenş ’jt-ai-eşit întru (jutâmpir nare. Din 'Arad «se telegi'âîiază că, Aurel Suciu şi Mihaiu Veliciu, condamnaţi In procesul Memorandului, au fost escortaţi la Vâţ Sâmbătă'seara. La gară multă lume românească. La plecare puternice «Să trăească». • Din Budapesta, să primit ştirea, că Curia regească a respins cererea de nulitate a celor 12 preoţi osândiţi de câtră Curtea cu juraţi din Cluj în procesul de presă din 12 Iunie 1894. •• Părintele Tovu Băbuţ, pa-roch gr.-cat. în Bucium-Şeasa, jfăcându-şi pedeapsa de o lună, ce’j se dictase de tribunalul din Cluj, în procesul pen-0 «âdresă de aderenţă»,—aeşit Vineri în 27 Iulie st. n- din temniţa ordinară din Cluj,—tot atât de aprig şi de neclintit în principiile sale,;/prepusm a fost la intrare. - - -Le Temps» primeşte de ia corespondentul seu din Viena o telegramă prin care i se anunţă, că contele Hoyos nu se va mal întoarce la Paris, el ’şî va da demisia săptămâna viitoare. Până acum nu să ştie nimic despre cjne va ti înlocuitorul seu. Miniştrii plenipotenţiari ai Austro-Ungariei din: Haga, Athena şi Bucureşti au demisionat. Unul difoaceştia, probabil, va lua locul contelui Hoyos. • Ziarul anarhist, «Conquâte du pain», care apărea în Lisabona a fost suprimat din ordinul guvernului por-tugez. • Marţi s’a prezantat camerei deputaţilor din Statele-Unite un proect de lege prin care să cere recunoaşterea republice! Hawaî. Prdectnl a fost trimes la comisia afacerilor externe. Ministrul plenipotenţiar american de la Honolulu, a recunoscut republica Hawaî în mod provizoriu, sub rezerva aprobârel preşedintelui Cieveland. In Berlin circulă sgomotul că d. doctor Arons, maestru de conferinţe ia universitatea din Berlin ’şi ginerr al defunctului bancher Bleie-hroeder, ar fi pus la dispoziţia partidului socialist, pentru al susţine in lupta de boycottagki, în contra sindicatului marilor berării, sumă de 400,000 lei • «iv Utf inspector al ministerului de interne italian a plecat la Massuah. El are însărcinarea să găsească în Erythrea un loc pentru ihtelnarea anarhiştilor. Zece lucrători italieni au tăiat cu cuţitele pe hangioaica de la Arschiwiller, pentru-că le cerea bani ce aveau să dea pentru pensiune. Jandarmii au arestat pe asasini. De la Paris la Gonde Amintiri din «călătoria unul- student. II Lansaune ■(Urmare) Capitala cantonului Vaud, orăşel de vr-’o 30,000 locuitori, situat pe,mal multe coline lângă frumosul lac Leman. Văzut de la gară, orăşelul presintă un tablou plăcut. Clădirile pitoreşti înconjurate de grădini, par a,se .ridica din mijlocul qopacilorverzi şi a gradinelor înflorite, pentru a pute a privi lacul cu încântătoarele sale maluri. Oraşul îi clădi,t în amphiteatru aşa că mal fie-ce casă are o vedere pe jac. Pentru a sui în oraş există un tren funicular, carele plecând din Onchy (portul , ausanne: la lac) trece pe la gară şi se opreşte a/is. In oraş străzile sunt strâmte, întortochiate, piezişe şi rău payjge; casele vechi ’ţl fac împţesjja unul târguşur miedeval* tctuşl l£ crand pont şi .grădinat\Pala.tylpi şi Mgniţ-Benoii sunt dp unf ăspectlmii. plăcuţ şi de o infăţişare mal modernă, in oraş www.dacoromanica.ro 24 IULIE 1894 LUPTA No. 2350 Universitatea, renumita Universitate din Lausanne, e situată pe o colină „la cită“, cursurile sunt deja închise, pot totuşi vi-sita clădirea şi muzeele. Printre studenţi găsesc cunoscuţi şi prietini ca d*ni Hornu, Dabija etc. Berăriele sunt dese (cetitorul ’şl explică lesne transiţia de la prieteni la berărie) berea escelentă şi eftină, şopul (Halba) între 20 şi 30 bani, serviciul în berăriele studenţeşti se face de către tinere une-orl chiar frumuşele şviterience, dar... (JSony soit qui mal y pense) Lausanne nu e Parisul. Locuitorii trăesc mai toti din cea ce le aduc studenţii, cari din toate păr * ţile lumel se adună în Lausanna, sau străi nii cari vin să visiteze aceste lccuri admirabile. (Vă închipuiţi că eQ chiar am cheltuit în timp nu mai puţin de 24 ore suma de lei noi şase bani zero). In momentul de faţă Lausanna e mai vie, mal animată căci se prepară o mare serbare patriotică anume „Tirul Cantonai. Se ştie că în Şvi-ţera tot cetăţeanul e soldat, tirul cantonai e un fel de exerciţifi-concurs, care se face anual; premii până la suma de 150— 200,000 fr. sunt date celor ce se disting. Am admirat pe lista de subscripţie pentru premiele la tir, oameni muncitori, meseriaşi cari subscrisu câte 5,10 şi două-zecl lei. Un manifest al primarului între altele spune : „Să ne ornf i, iubiţi cetăţeni, căsuţele şi „ferestrele cu steagurile şi covoarele lucrate „de femeile şi fiicele noastre şi să arătăm „Visitatorilor că în modestia noastră republicană ştim a aprecia meritele şi recompensa pe cel .meriţoşl*,. La tir poate lua parte ori-cine chiar şi un ne~helveţian. In privinţa organizărei politice, Şviţera poate fi luată ce model de organizare democrată ori-ce lege după ce .trece prin consiliul federal se sancţionează prin votul poporului, vot ce se exprimă prin oui şi non (majoritatea decide). Şviţerienil sunt oameni harnici, serioşi şi muncitori, femeile nu tocmai frumoase (în Lausanne cel puţin) sunt în schimb foarte serioase şi vis-ta torul sosit din Paris (în specie din quartierul latin) simte aci o mare schimbare. Lausannienil şi în genere Van deşii sunt foarte circumspecţi, sobrii şi moralişti per escelentiam. Francejilor chiar 1 morala Vandesă le pare prea austeră şi de aceea el nu prea se opresc în Lausanne. Majoritatea visitatorilor de aci sunt Englejl. De prisos să vă spun că şi efi am fost luat drept Englez din cauza mustăţilor cari’ml lipsesc. In ooo franci amendă pentru şan-tagili faţă cu baronul Reinach şi cu compania Panama. *s * * Holera : Maestricht, 3 August.—Cinci caşuri noi de holeră s’au înregistrat; n’a fost de cât un deces. Petersburg, 3 August.—S’a publicat legea care autorisează trenurile dinSud-Estsă întrebuinţeze 2,258,000 ruble pentru îmbunătăţirea liniilor’ Koslow-Woronej-Rostow-Gfriazy-Zari-zin şi Orel-Griazy. * * 1 vers Bilet dulce... dar amar.—Un negustor din Berlin amorezându-se lulea de o primadonă de la operă, nu găsi alt mijlpc mal bun să atragă ateuţia afroditel de cât să ia două costume superbe şi să .i le tri-meaţă, adăogând, ca va trece a doua zi pe la privighetoare,, ca să vadă pe care. ’l-a ales. Burtă-verde primi peste o oră următorul bilet dulce: Scumpul mea domn, „Amândouă costumele pe care mi le-ai trimes plăcându-mi tot atât de mult le păstrez pe amândouă. Prin urmare, numai este nevoe să te deranjezi, să vii pe la mine*. Ce cap. Un furt colosal. — Luni s’a constatat up furt colosal Ia gara Sâiut Lunare diu Paris. O bancă din New-York a trimes la Paris 80 butoae cu dolari, valqare de 250,000 fr. fie-care butoifi. Vaporul Turamîca al companiei Tran ■ saltantice aduse Ia Havre butoaele, de unde fură expediate într’un vagon plumbuit. Când se făcu predarea la Paris şi veni ultijnul destinator să’şi ia ce)e zece butoae, să văzu că sunt numai nouă. Ancheta a constatat că plumburiie vagonului erafi neatinse,, că Turamua a pre- «Agenţia română» ne transmite următoarele telegrame : Lyon, 3 August.—O explozie violentă s’a produs după amează într’o prăvălie din strada Fenillants. O ghiulea provenind din resboiul de la 1870 aşezată pe o sobă ă isbucnit. Au fost mai mulţi răniţi, dintre cari unul mortal, pagubile sunt considerabile * * * Eri la oara 4 p. m., a fost un consiliu de miniştri la ministerul de ifi-terne. La acest consiliu a& luat parte şi d-niî prefecţi Fapra şi Sfetescm Du pe mai ţpulte discuţi uni, consiliul a încuviinţat sub reserva apro-bărei ulterioare a regelui, trasferarea «d-luî Sfetescu, ca prefect la Dolj, iar d.„ Farra rămâne ia Mehedinţi. « • * D-niî I. Păsăvehnu şi Niciuleseu, directorii revistei agricole- din Cra-iova, cu ocaziunea escursiunei făcută în Dobrogea, în •cursul acestei luni, au observat în unele regiuni din jir-deţul Tulcea nisce nămoluri hidro-minerale medicinale foarte puternice pentru lecuirea bolnavilor. Dispunând analisa aeestor nămoluri în labora-torele dm Bucureşti, Se va da detalii prin revista agricolă despre conţinutul lor. * * * Erî la zece d£ dimineaţă a fost înmormântat la Gerna-Vodă rşgre-*-tatul nostru amic inginerul Cărnii A Brânză. Toţi colegii seî de la direcţia lucrărilor podului peste Dunăre, reprezentanţi gi Societăţeî Poli-tech ice, d. Duca directorul general al C. F. şi multă lume a asistat la serviciul funebru. O mulţime de coroanfe acopereau sicriul. Doliul era purtat de d. AL Brânză, tatăl decedatului, care era sdrobit de durere, şi de d. Marcel Brânză fratele repausatuluî. O jale cum rar să vede în jftnil unui cosciug, toţi asistenţii erau a-mici sinceri ai lui Camil Brânză, care era iubit pentru calităţile sale distinse. i Doctorul care ’i-a făcut autopsia si a îmhălsămat cadavrul a consta- Inginerul Sclia a crezut că glumeşte. D. Negruzzi nici n’a auzit strigătul. Au remas însă surprinşi văzând că trece un minut şi Camil nu mai apare Ia suprafaţa apei. Imediat au început cercetările. Mai mulţi lucrători &’au aruncat în apă. S’a găsit, peşte cât-va timp cadavru". * * * A apărut decretul prin care d-nul Meissner^ este numit secretar general al Ministerului instrucţiune! publice. In acelaşi timp Monitorul publică şi decisia prin care ministrul îl autoriză să încuviinţeze şi să aprobe cheltueli în numele seti şi să rezolve toate ceşti unele, să semneze corespondenţele^ etc, * * * Legea comunală va fi promulgată după cât am putut afla, la 15 August, iar alegerile, cum am anunţat deja,, au să se facă la 2 Septembre. * * * Focul din stv*. Păcurari Un violent incendiu d isbucnit, ^ spune «Evenimentul», erî pe la oarele 5 p. m. în stradă Păcurari cartierul birjarilor ruşi. Focul a luat naştere la un birjar evreb, locatar in casa lui Teodor Mar-tinof de lă Mo. 131. Cu o violenţă teribilă, incendiul & cuprins repede tOate construcţiile din curtea numitului şi casele de alături ale Mi Fe-odor Lipatof, de la Na 129. Graţie ajutoarelor date de autorităţi cum şi vebinilor, focul a pdtut fi localizat pe la oarele 8 seara. Ambele case erafi asigurate la societatea Unirea, cea dintâi pentru 18,000 lei şi cea din urmă pentru 12,425 lei. Pagubele însă sunt -fnai mart de cât atâta, de oare-ce au ars conside-1 rabile -cantităţi de ovăs ale birjarilor ce locueau în aceste case, cum şi toată marfa din băcăliele de la stradă. Iată ndmelă noilor oficii telegrafo-postale, -cari âu început a face serviciu complect de zi: Adjud, Balş, Bechet, Bucureşti SiicUrs. II, Buhuşi, Cetate, Curtea de Argeş, Drâgăşani, Fălciu, Feteşti, Găeşti, Hărlâu, Hărşova, Isaccea, Iveşti, Lacul-Sărat, Măcin, Medji-die, Mihâileni, Mizii, Moineştl, Odobesci, Ostrov, Paşcani, Piua-Petri, Podu Turcului, Predeal, Slobozia, Târgu-Frumos, Urzicenî, Vârciorova. tat că tânărul inginer, n’a murit J înecat, ci pe când se scălda, a avut o sincopă. j Dovadă de aqeasta este faptul că nu s’a găsit .apă în cadavru.. * Să zice că a intrat în apă, să facă repede o Laie [şi jcă era înăduşit şi foarte obosit. Tot în acel loc, şi la >0 «distanţă de câţî-va metri se scălda inginfeiHil Negruzzi, Lângă mâl liţa baia ingi-1 nerul Sclia. Acesta jlin urmă ’l-a auzit strigând cu o voce parcă ar fi fost strâps de gât: mal bună şl cea mal veche de la noi. Şf materia număruliil acesta este foarte1 interesantă. www.dacoromanica.ro 24 IULIE 4894 No. 2350 ^ Economie şi Finanţe Incăsările efectuate în Germania, în primul trimestru al anului curent întrec cu 12,000,000 mărci prevederile bugetare. Cu toate acestea ziarele oficioase sa feresc să caute acest rezultat, pentru-că el ar servi în contra legilor propuse de guven şi cari urca considerabil impozitele Petersburg, 3 August.— S’a hotărât înfiinţarea unei burse de cereale. întâmpla EX Escrocherie.— Acum câtc-va zile soţia unul negustor din Charleroi primi o telegramă de la bărbatul el, prin ’l cerea să-I trimită 100 de lei prin mandat poştal la hotelu Cormsa-ropolite din Bruxelles. Ea trimise imediat bani Când se întoarse bărbatul în Charleroi, se constată că a fost, victima tufei escrocherii --G Scăpata.— Luni de dimineaţă o femee Adolfina S... din gând, mamă a patru copil s’a scoborât în pivniţă şi s’a spânzurat. Peste câte-va momente fata el mal mare în vârstă de 13 ani, se duse în pivniţă şi văzând pe măsa spânzurată, luă un cuţit şi tăe funia. La ţipetele copilei alegară vecinii şi nenorocita mamă putu fi chemată la viaţă. Cauza disperări acestei femei, a fost sărăcia. înecaţi.— Douî băeţl, în vârsiă de câte j 18 ani, transilvăneni, lucrători la d. aren- i daş Radu Ionescu, din comuna Feteşti, jud. Ialomiţa, scăldându-se în Borcea s’aă înecat, Cadavrele s’au găsit. Ştiri mărunte Următoarele pbiecte afi fost confiscate pe la barierî, de oafe ce nişte indivizi, s’au cercat să le introducă de contrabandă! La bariera Moşilor, o tinichea conţinând 7 litri ţuică. La bariera Viitor, o tinichea cu mastică. La bariera CotrocenI, 5 căpăţinl de zahăr. La Oboru de vite. s’a confiscat o vacă de oare-ce proprietarul a declarat că are 10 vaci şi pe urmă s a constatat că avea 11. EDIŢIA II** ULTIME INFORMAŢII Linia ferată? Graiova-Calaiat se lucrează cu InuM activitate. Deja trenul circulă cu material până la .Podari, aproape la jumătatea trajoctuluî * * * D. deputat N. Gherassi, a cedat, comunei Glâmbocelu (MusCel) pentru construirea unui local de şcoală,, un teren de 2643 m. p., dăruind, rtot pentru acest scop şi ,4000 lei şi 30.000 cărămizi, pentru construirea-localului. Şcoala va purta numele donatorului. * * * De la 1 Octombrie a. c., d. G. Ioni ţeseu, institutor şi director la şcoala primară de băeţii No. 14 din Bucurescl, retrăgându-se la pensiune, în loou-i va fi adus d. dr. Toma Dicescu, actual revisor şcolar al jud. Vlaşca şi institutor în Giurgiu. ** tt * D. I. Lahovari, ministrul ţârei la Paris, se află în capitală. * * * De la Karlsbad ni se scrie, că a-colo plouă continuu. Lume este foarte multă* Până lă 19 Iulie lista pasagerilor ajunsese la .cifra de 20,874* Este-foarte multă Jj^ne şi din România, şi anume : ÎJ. ţ>. Giani cu familia, Cazavelan şi d-n& E. 'ţ’aciu (Bucureşti); Gf. Bălănescu, Lt, Gliindor Tatovici, (Focşani); -d-na Veron, d-na Drăcos (Brăila), etc. ect. * * * Dai Slatina ni se scrie, că deşi de la 1 ApriJie a intrat în vigoare noua lege a clerului, preoţii de .acolo sunt plătiţi tot ca mai ’nainte* Pentru ei noua lege nu se aplică. Care să fie cauza ? * * * Strada Gard din Graiova, una di-ii cele mai impracticabile, a început îp fine să fie pavată cu piatifâ* Cubică, spre bucurie a călătorilor. * Conferinţele, generale qfef în^ţbtQ-rilor se vor ţine ţde la 1 lp 45 Septembrie. * * * Cu conducerea lucrărilor complimentare de la gimnasiile «din Fălti- wm LUPTA ceni şi Piatră N. este însărcinat d. Arh. N. Mihăescu; iar cu conducerea lucrărilor de la gimnasiile din Vaslui şi Caracal d-nii Arh. L. Ne- grescu şi Dobrescu. * *• * | Un domn, care s’a întors de la Si- j naia, ne spune că lăcomia antrepre- J norului de la hotelul Caraiman a a- j juns ceva scandalos. Pentru el nu mai există tarif. Aceaşî odae o închiriază de două şi trei ori într’o zi, dacă muşteriul, care vine mai în urmă oferă un preţ mai bun * Tot acest vizitator-, ne «spune, că d-sa închiriase ocattferă şi seara când s’a: dus să se culce, a fost poftit să doarmă în restaurant de oare-ce camera d-sale fusese închiriată altor persoane. S’a culcat aci. Dar din pri cină -că scândurile restaurantului fusese spălate tocmai în acea seară, i s‘a umflat faţa şi a fost apucat de crampe şi vărsături. Toţi pasagerii credeaţi că e bolnav de holeră Tre-bue să spunem insă, că dacă nu ar fi fost muşcat de un şarpe, nu s’ar fi deşteptat, ar ii putut să moară în bună pace. Când T=a muşcat şarpele s’a deşteptat, atunci, a simţit ameţeala şi a început să nomileze. Nu înţelegem cum să pot petrece asemenea lucruri chiar la Sinaia unde sunt toată ziua grămadă toate autorităţile statului. Prea multă nepăsare. * Cetim în „Budap. Tagblatt“ : «Precum s’anunţă, e vorba de a se întroduce .în Transilvania un noU regulament de presă penală. Până acuma adecă in Transilvania a fost în vigoare regulamentul de pressă penal austriac, şi în legătură cu el, procedură dp presSă austriacă din anul 1852, prin care Românii transilvăneni se simt scurtaţi faţă cu Ungaria proprie, de oare-ce regular mentul procesual penal unguresc şi procedura de pressă .ungurească sunt cu mult mai liberale. Această deosebire de procedură n’a fost însă îndreptată în contra româ-ţor (sici), >ar locul se va pune din nofi în vânzare pe comptaJ ‘său şi pentru orl-ce diferenţă în minus ce ar resulta, d-sa va fi urmărit conform legel de percepere şi urmărire a sta tului în averea ce va poseda. Supra oferte se primesc. QPlanul şi estimaţia acestei proprietăţi Be pot vedea în orl-ce zi şi oră de lucru iu cancelaria direcţiunel comptabilităţeî a primăriei, biuroul licitaţiunilor. Doritorii de a lua parte la această licitaţiune, sunt rugaţi a veni, in arătata zi şi oră preparaţi cu garanţii de zece la Bută din valoarea proprietăţel. Asemenea se face cunoscut că primăria vinde locurile sale cu obligaţiune pentru cumpărător să înceapă a construi, în timp de doul ajî de la aprobarea definitivă a vânzăreî; contraria să plătească, în folosul casei cămunale, încă jumătate din preţul ca care a cumpârat proprietatea. Art. 68—79 din legea comptabilităţeî generale a statului, sunt aplicabile acestei li* citaţiunl. JE? E T R E O E R X GRADINA BAICOILNU Duminică 26 Iulie, societatea funcţionarilor comerciali, dă o pare serbare populară. Intrarea 1 leu. GRADJţNA PUŢCIXJ APA RECE Duminică 24 Iulie 1894 Societatea „Dacia Traiană" dtp BucurcscI va dă prima Mare Serbare câmpenească pentru sporirea fondului nouel societăţi. Vor fi două muzici şi 12 tineri vor execut v diferite jocuri Intrarea 50 bani. Publicaţiune Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice aduce la cunoştinţa generală, că lici-taţiunea pentru ziua de 1 August a c. prin publicaţiunea No. 3330 inserată în „Monitorul, oficial" No. 81 din 13 Iulie 1894, pentru darea în întreprindere a re-construcţiunei şcoalel profesionale de fete No. 3 din Bucureşti, se amână pe ziua de 15 Septembrie a. c. .Xondiţiunile în care se va ţine licitaţiu-nea, vor fi tot cele din cita-publieaţiune. MIMISTERUL FIN ANCELOR Direcţiunea Comptab. €t-le a Statului Sub-direcţia Datoriei Publice Se aduce la cunoştinţa generală că în zioa de 10 luna August, ora 10 a. m. se va ţine ia ospelul comunei Bucureşti licitaţiune publică prin oferte sigilate pentru darea în întreprindere a aprovisiopărei şi predăţel următoarelor cantităţi ae furage necesare primăriei pentru întreţinerea cailor săi pe .timp de la 1 Septembre 1894— 31 £ugusţ 1895. 1) 700,000 (şapte sute mii) kilograme fân. 2) 400.000 (patru sate mii) kilograme pae. Condiţiunile şi devisul în cohformitate cu cari se dau aceste întreprinderi se pot vedea în or ce zi şi oră de lucru în can-cfeîâria direcţiune! comptabilităţeî, biuroul licitaţii;nil<.. Licituţţunca se vr ţine separat pentru fân şi pae. Daniijjlorjitorl de a ljia p&jflfi la această licitaţiuhef sunt rugaşi â se' presanta jn sus arătata zi şi oră la Primărie* «fiind preparaţi cu garanţie în regulă. Art: 68^.79 din legea de comptabilitate generală a Statului, sânt aplicabile acestei • licitaţiunl. Publicatiune A 27 tragere lafsorţl a titlurilor de rentă | 5°/0 amortisâbilă împrumutul de 436525000 se va efectua la 1 (13) August 1894 orele i 9 a. m. în localul Ministerul Financelor. j La această tragere se vor aihortisa titluri | îp valoare nominală de lei 1,927,500 în j p'roporţiuoe următoare: Lei 672,500 în 1345 a câte 500 lei „ 1,155,000 „ 231 „ „ 5000 „ „ 100,000 „ 5 „ „ 20000 „ Lei 1,927,500 MINISTERUL > Âgrlculturel, Industriei, Comerpiului şi Domeniilor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că, Conform art. 17 din legea pentru înstrăinarea bunurilor Btatulul şi şrt. 30 din regulamentul acelei legi, s’a depus la primăria comunii Slobozia-Conpchi planul parcelar şi tabela de loturile ce aă a se vinde din pro prietatsa statului Slobozia-Gonachi, împărţită în 21 ioturi mie;!, .situată în comuna Slobozia-Conachi, plasa Şiret, jud. Covurlul. După art. 32 din regulament, d. primar al comunei este dator a pune în vederea amatorilor planul şi tabela de loturi, în cari sc vede situaţia şi preţul fie-cărul lot. Cererile pentru cumpărare se vor primi în zilele de : 26, 31 Iulie; 6, 7, 17, 18 August , 9, 10 Septembre 1894, de către d. şef al ocolului silvic Covurluifi, delegat special al ministerului, care va remite fiecărui declarant chitanţă cu număr din registrul special. Declaraţiunile vor fi făcute după un a-nume formular pe care primarul este dator a’l pune la disposifiunea sătenilor doritori de a cumpăra loturi. Primarul nu poate primi nici or declara-ţiune de cumpărare. Filip I. Gesticone Advocat Bulevardul Elisabeta, No. 66 Orele de consultaţie : 8 —10 dimineaţa şi de la 5 — 7 după amiază. Dr. CODREAliU S’A MUTAT Sti\ Stela, 2-colţcn Str. Sf. Vineri 7 CONSULTAŢI UNI 1-3 p. m. Dr. M. M. Balaban Medic şl Chirurg Specialist în maladii secrete iţfemel şibărb.) Bursa din străinătate 3 August 1894 Viena Paris Napoleonul. 9.90 Ren. fr 3I-), la 0]o 10.7,97 Imperiale .... — Ren. fr. 30|0,. . . 102.C5 Livra turcească . 11 17 Arg. c. hârtie 100.- „ *rom, âm. 4*>|u ^173-“- Rubla 133.37 96.60 Credit-Anstalt. . 164.10 „ Ita' 79.45 Rent. perp. austr. 98.40 itng . 98.65 aur 122.45 Ext. Lsp. . . . 64.49 aur ungară . 121,60 imp. grecesc. . . — arg. austr. . '98.40, 1- anca otomană . 619.06 Nous. cons. An. — Dat. unif. Egipt. 530.— Banque Roum . — LosurI turceşti. . 131.— Scb. asup. Londr. 124 65 Cec. asup. Lond. 25.18 „ „ Parisul 49.475 Soh.asup. Viene! 199 75 „ , Berlin. 61.075 „ r, A—ui. 206- » „ A* 103.15 „ „ Berlin 122.09 „ Belgiei 49.475 „ „ Belgiei 1|1.6 „ „ Italiei. . 44.35 „ „ Ialiel . 10.3|g Tendinţa calmă . Tendinţa lourde Berlin Londra *1 ,-S Napoleonul 16.22 Nous. cdns. ’engl. 10lA|o Ren. R. am 5 ou 97.75 Banque Roum. . 6,l|2- „ R. 40[o 1890 85.60 Chauge Paris. . . 25.32 „ R. 40,0 1891 85.- „ Berlin. ■ 1 20.52 Imp. mun. Bucur. 97.10 „ Ambteerd 12.03 Rubla 219.10 1 ■ Disconto-Gesel . 191.25 Sch. asup. Londr. — Francfort „ „ Parisul * „ Amst. — Renta R a, 50 /(] 97.— „ „ Vienel 163.15 84 siO „ „ Helgi si 80.80 n „ Italiei 72.65 Tendinţa faible Tout recemment un mddecin se figurait que l’on ne pouvait obtenir du suntal qu’a des prix trds dleves; sa surprise a 6t6 granue lorsqu’il a vu qu’avec Ies appareils emplo-yăs paj: M. Midy le Santal dtait â, la por-tde de toutes Ies bourses et pas plus che-que Ies affreuses capsules de capelou, cubez Ies, etc., et qu’il avait un mâdicament si$ri-eux sous Ja main. Băile de Mare din Constanta Stagiunea .s’a deschis la 10 Iiinie şi durează până la 15 Septembrie. Renumitele băl de mare prin eficacitatea apel şi a climei dulci, mal cu seamă pe malul mărei, este mal presus de orl-ce laudă. In vederea construire! podului pe Danăre, oraşul Constanţa s’a împodobit cu mal. multe clădiri noi şi frumoase, precum: casinurl, ho teluri, case, restaurante şi 2 chioşcuri la Bulevard unde pe malul mărei seara cântă muzica. din Tg. Ocna Renumite prin eficacitatea apelor şi climatului dulce ce posedă. Se întrebuinţază ca cură şi băl calde, vindecă repede maladii cronice cât de învechite. Consultaţiunl de la 4 şi jumătate până Ht. la 6 p, m Strada Clemenţi No. 28 Pentru săraci şi studenţi gratis Doctor Sttncă Medic practic Consultaţi uni speciale pentru boale de ochi şi do maladii interne Ore de consult de la 3—5 p. m Dimineaţa, de la 8—9, cel lipsiţi- de Mijloace se vor bucura de consultaţiunl, ope-jvţiunî şi medicamente gratuite. Strada Doamnei 8. Casa de sanatate „ (ucureşti No, 41 şi 43, &TR. TEILOR,0N0.41 şi 43 Dirijata de d-r. Şaa'bne^ Tuduri Complect reorganizată. Primeşte bolnavi cu ziua şi cu luna. Preţurile .împărţite în trei clase în moţi foarte avantagihs. La bolnavii cu luna se .fac reduceri din preţ. Pentru vizite, consulturi şi operaţiuni se poate chema orx-ce Doctori. Fu-megaţiunî sistematice, după prescripţiunea medicilor Consultaţiunl în tdte zilele de la 5-^ 6 p. m. Vacunaţiunî. Panşr mente şi Bandage- Noile prospecte so trimet gratis şi franco după cerere. Sarea purgativă de BălţăteştI analizată de d dr. în chimie Bernarth şi aprobată de Consiliul sanitar superior, găsindu-se analogă cu sărurile streine,, Carls-Bad, Mariend-Bad şi Vichy. în dosă de , .3,0—40 grame, este cel mal eficace ca purgativ. De asemenea este foarte folositoare contra boalelor chronice de stomach, ficat, intestinte şi ră-nichl, înlătură constipaţiilor rebele şi disposiţiile la îngrăşare. Sarea minerală pentru băl, se -întrebuinţează în băl generale, locale şi injecţiuni contra tuturor boalelor chronice de femei, a boalele scrofuloase şi rbeumatismale. Depositul general al acestor săruri esţş. la Piatra N. iar în detaliu la, ori ce farmacie şi drogherie principală. Dr. Cantemir. Fabrica de ciment roman şi var hidraulicAinBreaza Florian Davidescu & CHS SUCCESORI Da videscu-Brâza & C/A .Recomandă onor. ingineri, arebiteeţl,'antrepr6n«fi‘ de lucrări publice şi private şi «onor. public dori-ţof de a clădi cimentul roman şi varul hidraulic produB de abrica lor. Se furnisează to d’a-una în calitate superioară celor-1 alte produse'similare indigene sa,u streine şi conform condiţiunilor ce şe cer la diferitele servicii mal însemnate de lucrări publice. Preţuri curente şi informaţiunl se trimet imediaţ după cerere. A se adresa pentru orl-ce comande administratorului, T?tu Duvidescu, gara Comarnic. Posedă camere, parcuri, muzică şl restaurant. Preţurile cele mal scăzute. Băilesunt deschise, Pentru informaţii â-uresa : ad-tor Băilor A-luI Hristea Cerchez Tg -Ocna. 1 BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul în boale lumeşti: DR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No: 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 10—1 dim. ş'l dela 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie-care D-torui Velescu DENTIST Fost Şef assiitent de Clinică la facultatea dentis-tică din Philadelphia (America) ^ s*a mutat Bulevardul Academiei 1, colţu cu Calea Viotorie 42 (Casa Greceanu). Consultaţiuni dimineaţa de la 9—12 .şi -după ameazâ de la. 2—5. Pentru sărac! gratis, Marţi şi .Sâmbătă de la 8—9 dimineaţa. Dr, St.Olchowsk i s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara. D-r. Zelighei* M A MO Ş S’|t mutat Str. Carol, 15 Consultaţiunl pentru boale interne şi sifilitice de la 2—4 p. m. Cea mal bană apă de băut care în Cqsuri de Epidemii a dat destule probe de bunătatea ei şi căre se recomandă de toate autorităţile medicale este : MATTONrs AM MINERALA Ea este eminamente lipsită de or-ce substanţe organice şi oferă băutura cea mai sigură mal ales în localităţile a căror apă nu e potabilă şi presintă oare-care bănuelr ’r* N U ^ COMANDATI nici o 1 aină până mal îutâiii nu veţi «vMta Nona Croitorie Bărbătească ce am deschis în *»AŞAGIIIL ROMÂN No, 5. (Cel Yechiu) — SUB FIRMA — Croitoria Centrală unde veţi găsi an bogat asortiment de stole fine pentru comenzi 1 cu preţuri convenabile Croiala şi odjustafşa elegaiţtâ Serviciul prompt Cu perfectă stimă, Proprietarul Croitoriei Centrale M. SEGALL "*NB. D-nii studenţi cari vor bine-voi a ţnă onora cu comandele ţl-lor1 vor beneficia, -de un rabat de 10% după preţul învoit. www.dacoromanica.ro No. 2350 LUPTA 24 IULIE 1894 SOCIETATEA ROMANA pentru Industria şi Comerciu! Petroleului CAPITAL SOCIAL Ln. 4,000,000 ÎNTREG VERSAT Sediul central în Bucureşti, Strada Lipscani, Mo. O. Aducem la cunoştinţa publicului că punem în vînzare: C oi101 4* iţu% %m®nî Z fabricat cu toată îngrijirea şi conform regulamentului asupra fabricaţiunaî petroleului. Recomandăm aceste produse publicului care voeşte a fi ferit de incendiele şi explosiunile ce cauzează petroleul refl rafinat, care se dnbitează în comerciu.—Expediem în vagoane citerne de fer sau în butoae. Pentru Buftţreşti putem servi pe clienţii noştril chiar la domiciliu, aducăndu-le petroleti garantat în bidoane de tinichea sau în damigene de sticla MARCA Steaua României! Lumânări de taină MARCA Steaua României De o calitate superioară produselor similiare indigene şi străine., Lnx, în hârtie roşă alburie.—Bxtra, în hârtie roşie.—Prima, în hârtie portocalie şi descoperite în lădiţe. RhiîîfS Artifirnla din apă distilată şi lipsită de microbi, singura ce se poate întrebuinţa fără pericol pentru Bănă-Ulllci |d Hi i dfd tate. Transportăm la domiciliu zilnic în bucăţi para'elogramice de cel puţin 5 şi 10 chilograme. i llpiltri ¥ifipralp Pro(iucem şi oferim publicului.■ Velvolina, Identic Schibaefl, extra, prima, Vulcan şi pentru cy-I "fulICI (SIC Hndre. Furnisăm deja fabricele cele mal însemnate ca; fabrica de Ciment Brăila, Basalt Bucureşti Spirt Marrnescu-Bragadir Sticlăria Bogdăneştî, Hârtie Letea, Mori, între cari Reforma (Piteşti), Cognac Naville, ferăria Grtia-fbla, Cherestea Costineseu, postăvăria BuhuşI şi altele; un măre număr Ce ateliere şi toarte mulţi proprietari şi arendaşi pentru musinele agricole. ţ .llă-Benzină superioare, apreciate .favorabil de cumpărători. Direcţiunel generale