J ANUL XI.—No. 2346 ABC IAH MTE EDltlA A DOUA MARŢI\19, IULIE 1894 re ţabX (Jq &n Sedse luni . 20 „ Trei luni.................................10 „ Pentru lnv?ţ*tori pe un an . . . . IN STREINfiTATK On an Şe&»e luni Trei înnl • tr> fU «O kisisit/ri lanu ■b «MT 30 ” h. ,h»o Ak iot St; PIC l-S 50 : 3 V-t AumăruS 15 Bani ni Redacţiunea i Pasagiu! R om â n N o ARURClURI I Pe pajfina III, 80 litere, corp 7J ... 1 lefi lini» „ ,, IV „ „ • . • 25 bmî lini». Inierţe şi reclame , „ .... 2 lei linia d ! ’t1 Im ’W 96 HI i ■ ... hm-it •. ORGAN DEMOCRAT-RADICAL Pentru _ lunclurl a ee adreiat LA Administraţia Ziarului 1 U*1* l*ltJ Un num6r vecliiu 50 bani Administraţiunea b Pasagiu! Român Mo. li /io)ionii * . ■ ' ; lii-s/io « -r ‘,1 »T SATELE NOASTRE [ D IM şi- triâţlnba- fcfoftâf0 Şi1, • r -fi| chilometrîfT h!u se- pot parfeurgfe,* mai ales iarna) de'biâţiî copilaşi îmbrăcaţi în zdrenţe, slabi şi desculţi. La npi,4n: starea fictuaffi ieste imposibil şă ,SjŞ: facă-şcoarlele pe,cd*mme, ţ$cl atunci- numai't) infimă jninoritate de copii le ppţ frecuenta.j De. aceea ar trebui să se ia mă^wu-pentril în-drşpţarş^/tcesteîy situaţii rele. Am spus i|nşă,s.în. np/i amărâte‘rânduri, că t.pentru,-,cs.),să) .aibă drqptuj.j ,să ,ia fin oontr.a'! pă- rinţilor pagi, nţt Maesc] să’şi ('trimită copii la şcoală; să se înlăture ches- Este incontestabil că, deşi;; ?,încet, totuşi instrucţia fece pfogreâe. La ţară chiar se înmulţesc pe fe-care ■an şcolile şi număru^ qppiilor, 'cari le frecuentează. ^ , , J Toate guvernele de :jfa noi ,s’au ocupat de chestia obligavităţeî instrucţiei primare. Iri această privinţă au urmat discuţii lungi şi foarte serioase. In aparenţă partidele democratice par a 'se contra-ziee. din pubdtul de vedere al libertăţei, când cer trăsurile cele mai aspre pentru ca să se ■ silească copii să meprgă, la şcoală, In’realitate însă şi Asupra acestei chesti-uni ano. vorbit1' dfei multe o i, suntem In perfectă armonie a:*cr»;-dinţele noastre.A - ■*, 1 J ‘ .- **.'» *3i'V W * Să ştie, Că ţăfănjî pij-efe^a ţşi, ţie cop \ acasă, penţr.u ,-ţjasă L pue la mune|, în JbCu-şări rtrimeată fia şcoală. Oameni nevoieşî, ci’duc^ grija ne-voei imediate, neputând sau nevroind să înţeleagă imensele (foloase .-.pe.apajri le vor trage (în viitor-din triEăeterfea copiilor 4a şcoalăMxnij Noi însă, cârTne peffect sea ma de acest lucru _şi cari dorim şă ■ vedem ?ţârăheksd^ capabilă ^ aşi apăra interesele şi de a se feri de exploatare, întrebuinţăm toate Vfiij— toacele ca să îpdrun)|rn copii^pţre şcoală. Este adevărat însă*!.- eă in foarte puţine cazuri reaua voinţă ‘'■■dictează, purtarea aceasta, păgubitoare, prinţilor şi că în Reperai sărăcia, este care împiedică * pe ţăran.L-$ă ,’şi.tri ineată copiii, la şcoală. Prin mare-ar ti mai Jogfg săTi sastgsur mai in-tâî bubă- stare, mă tor iată; şi apoi să -ne îngrijim de cultivarea w spiritului. De sigur că -am' face a-ceasta cu mare bucurie; dacr^ putea, darea aceste două,peşti uni supt' legate între ele şi de ace ama ut âm să le rezolvim, în ori-ce‘'oMMe? ^Libertatea politică său economică, , îndată ce va fi una aţşiguretji, eea 4^%. va yeni de la sine. Pq. Gând ţărapii >prim şcoală vor ţi conscienţi de drepturile şi daţoriiţe lor vor şti să ’şî preţuiascâ votul. Este ma! greu să capeţ^desrobj-rea economică de laţglasQle dublări?, de la clasele cu care te găseşţijţi luptă permanent^. ^ ^ \ n Şi de aceea no) aeâfodkaţw băirtăm 1. 7 r. . , y -u-'u . » V- ' * - trec p’este mijloacele lor., . Haîne; c^rţi, (mâncare.' -şhţar^^ăte, dea copiilor. In progr.amul" nostru am prevăzut 'foate ’abeste măsuiâ, dar’ am -a-vnf pdîdfeâ de ltiptăt ’pu guvernele, ctrfTlferdff că‘forţă' iiiiui stat stă numai în pulbere şi tunuri. ’&V’mapre greufaty'^s’â mărit bugetul instrucţiei, r^sbel se ksvârle ceâ mâi" mare 'pârte diVi- veniturile' ţăţ^î. , i AVţ fi timpul- să ne oprim pe &-n, cerţa., şi să be ocîipă'm sărios 0de'1po]p'tllaţia hoâstiă de la ţara. b’eD b ut tn- -t raţu. Tirla -u .ir_ ^ I llîS i Procesai Băneel Romane £ 00 LV Roma, 28. — Procesul de ia Banta Rbmană. — Toţî. acuzaţii sunt achitaţi. Fur blicul foarte numeros a aplaudat foarte viu Preşedintele ‘Ordonă punerea în1 libertate i-medjat a ac,oştilor -^.Aceştia sunt îmbm-» ţişaţi de amici,.~|â reşirpfi lor. ,D. Tonlongo se duce acasă "şi este primit cu strigăte de bucurie din partea a vre-o 50 persoane. s tcarlr’i formează escorta. Roma 28 Iulie.—„Don Ghisoioţţe^ că, dută' procesul Băncel Romane, se va intenta un proces peiitrii sustragere de documente In care Jar fi1 impiitaţî d. Felzani, ex-şef al poliţiei din. Rotna, >-di Giolitti ex-preşedinte al fjinisiliulul, dLpRosanţt fost sub-şecietar da ' îO'.q ofer | fc ■ 1, e-i-oit»'! nUMKptfpfHlb kov'OfJid -Masurţh !^8 duiie.-w-Oeuparea EaBselel a fost -sărbăttşrită într’up-mod strălucR de către colopie. Abisiniepii au fost vi fi impresionaţi de laceastă victorie. Şefii Tig: sulul afi adresat felicitări geneia1 ului Baratier. Dervişii scăpaţi din kassala'au fugit >5prt A-tharai Starea-1 corpului de ocupaţiune este escelentă. ..Generalul Faratmri .este aşteptat mâine la Keren. T-aaţe .acestea,, şi laconismul telegramei el ful fyfureşanu făcea sa se ponfirme ştirea, ba" odioasa crirua erea comisă. > p ? : 1 ijumniti hj * r. , ,j Pe de altă parte şi Tribuna, care Sosise dimineaţă. 'înregistra Vestea că Lucacî ar fi fofet 'u'cisî Toate- ga^elele’de'peste munţi spuneau că lumea es-,re Foarte agitatr, toţî nu se mdî ocupă de cât de vestea ucidere! Im Lucacî. Aceaşî agitaţie peste munţi, ca şi. la boi. * Duminică de dimineaţă primeşte d faiv macist Muntoanu, o telegrama de la Rusit-Şirianul prin care să ăesminte sgomotul răspândit că Lucacî a fost ucis, Pe lâ şase soseşte la Sinaia unul din cej trimişi la Braşov, pa sş afle adevărul. Acesta' tîpunte' că-sşfbmofîil s’â desminţit, din- -■întâmplare ş'a rupt firulw. telegrafic de la Şişieştî şi astfel comunicaţia telegrafică a fost întreruptă o zi. De aci a pornit ştireă că acolo să petrec lucruri tcMibileAşi că1 Lucacî a 'fSbt- ucis. ■'acest ittmp a -prirhit şî guvernul ştiri cară desmpţean sgomotul -despre împuşca^ rea ,d-xulpî Lucapi. in sfârşit «Gazeta Transilvaniei* np a-duce următoarele şitirî; ' 1 1 , sibiu, 28 Iulie..-— Svohnl fu desminţit. :LÂ. Vasile' Lucdciu va sosi a'zî in Cluj. «Otdj, ^Si luîfO: <— Fatmcl'e neadevărate. Lucaciu* tos este' azfr.’aicl fia, >8 ore. " i * >■ • *i : ;î i *'bi“-'«Tribuna» găsim 6.d-4sminţire -şî nţaî categorică^ - .1- > - * ■ Şişeştî, 2.7 Iulie n. La 8.ore seara s’a preseatat ia părintele Lucacin. ap oflcer de geadarmf eu asistentă de lâ inşi, declarându-1 de arestat. Lncaăiă a fost dns la Itaia-mare de nnde ra pleca împreună ca d; George Fepp de Basesci la Rfestoci, iâr de wacploi la Cţţij ţ^apol la Se- TJ > r V, / De pâşte munţi: Cluj, -28 Iulie 1Ş9t. ’ - Dom ide, Patiţa şi Barbu au fost estortaţî aseară la Vaţ. Dr. Luda ci u- şi Popp de Băsescr sosesc escortaţi de seară. Pe sibiieni' im ’i-am putut vedea, fiiftd perdelele cupeulm lăsate în jos. i i i.-Cl " * 't) ± i*. >’ J - ' »■ Arestarea lui lutfd ut bfţîj.qfcsa/< -M sa 1" | , hSâmbătă^ u-m^dat ştirea pe 'oare -0 pri-Ipisepi de la «Liga! că s’a^.răspândit, sgo-motgl,. ţp Traţţşilva^jCUW- qă^sjaj^rqsnl1 'luptător d-rul V. Luoacî, a f şt împuşcat wp®. i -r. ^ ^Abefctf*‘vestb pirbîîtii-tâ1 def'‘rffai1' Foaie 'ziasreLkmipradaKt o (teribilă-* -asf- pr/i^bjie^un-D agitaţie; cwmj.rarBă v.etfe •lâ npî,, a copţins- jpe. tatî şf aij-foîităţi, societăţi şi particulari au ţelegr^figt jn-tyate părţile' Ard’eâlu'fur ca sa afle .amănunte. Tbidlbafiil1 rădăseie* fnfitfi imit, ştirea^: t^a^/rOfn»f£câ uLucodi a fost ‘nu- er^ desminţită de nicaeri. 1 n_ T^pWţî fa.-fC) ;or.e nqaptqş Sâmbătă, a mimif ‘prima telegramă, d. Aurel, Popc-Vtcf dk.îă -d. ^titeşknu, directoruf1 Ga-izebci l$1rVwisij,v'ăhieî>, ^rlh *ottre. să dbsmlm-ţeaiîiista.şţireio iiiv • , .Diu nici o altă nsfite nu -.şosea - a'ioî 0 .IX, ,, <5â? ’ife vidă adeVătata stare a ‘lucrurilor*5 tf^ia ţăranii pot deschide Dar pentru' ^ca1» ifistwicţitf^'fe# se poată răspândi în mase, nu este de ajuns să se-facă legi lipeăţe le^ft îţ^.eşte de ajuhâ să se. pjopleip^osujnCiaksapcţ-ţţuni pentru obţigatiVHdîte. TreMe sâ şe dea oamemlo^,§i .mtjwucşlft, hece*-sare, ca să poată învăţa carte. La noi cum se fac^toatediimiHlc, faraonici p regWf.^ lează şi satol6. . «&L &ov ţiipsa de ordine, nrea razei .oraşului,-- domneşte ia întinderea pc (Twale. Aproape nu este sat, mai ales la munt§,. pare^să^-fie^trAp» k.^i^loc, Cele ma! „uite f Mnd fete Waţtt şi yai, se compunem nenumacait cătune presărate-lţckîşţfrtţte-rertSSSţe, In această, si^aţie k ,ye$t&1&art<ţ greu copiiloi_.sk-Jtneargă la -şcoală, ghcRiiţ. , ^ Vn^iz’.. •a V\ - - V* Î^j. avepi cuvinte sa ng .exprimăm bu- cufiâ pă care o simţind,” bă 'vestea înfiorătoare despre uciderea celui mal simpăţic erou al rpmânitor de peste, mun.ţî nu s’a adeverit. Cluj, 27 Iulie n. 4 oare ^ m. Domide, Mihali, Patiţa piea-;câ astă seară lâ Vaţ. Haţiu şi Goroianu rămân -încă în Qluj- a „ ( -* , ■ !■— i. c-. fr> • G - - y< D-l Septimiu Âiblnf fiirdorul Tribunei este invitat să se preslnte mâine în 28 st. n. la judele de lns-trncp'e Gilari .Sândorb .di ■ 1' Din, 'sti ăinătate : ■ -f- Arhiducple Wilhelm, care şedea în Baden, lângă Viena, făcea după amiazi o plimbare călare, jn acest timp trecând tpanvajul electric, calul se sperie fi sare la o pţrrte. Arhiducele cade jos,şi -e rănit forate grav. Dus la castelul său, .el, muri după câte-va momente la 5 §i jum. seara. ■ După înştiinţările primite din (Schla!weî pe lânngă Varzzin, avisele neliniştitoareăn-pri-vinţ-a sănătăţeî d neţ de Bismarok răf^ândi-te ieri .seara -la Berlinfshnit teţneiul>. Principesa de Bismarck căzu acum câte-va zile. EŞ e slabă şi stă in p^tr vf t Prinţul regenţi al Ba variei a trimis o nouă sumă de 7000 mărci, ca sp. se. distribue victimelor cydonului din_14qliilie. ----î : ‘—“2—-—IM. 1 71"1 Wm 1--—- Bulg ari a r.-' ,llLi. l 8 Statele-Unite v# iiqfc* i T ariful vamal Dezbaterile au reînceput Marţi cu animaţie asupra obiectului raportului lucrărilor comisiunel interplanetare a tarifului. Srnatorul Hill'a conjurat pe Senat ca să fucă boficesiuni. Masa democratică a naţiune!,, a zis. el, susţine Camera şi desaprobă bilul Senatului. Presidentul Cleveland tot-d*a*una a cerut pentru tarif liberarea materiilor prime. Efl nu ,le apăr tot-d’a-una, a'adăogat oratorul, aar astăzi este datoria mea să fac aceasta, [Căci ele «unt astăzi obiectul' criticelor şi atacurilor nedrepte. Aceste cuvinte au fost salutape prţn vii apîause de publicul de 4a tribuUe. Uh senator a propus ca să se or-doane deşărtarea tribunelor publice. Âceasţă propunere * fost primită cu fluerăturî şi huidueturî. Senatorul Hill, continuând discursul şeii cu vehemenţă, a reproşşt senatorilor că âu făcut-să se1'istorisească conversaţiile particulare cuf presidentul-şi că au aruncat toată vina;pe .presidentul Cleveland, care a studiat sprios chestiune» şi care pu se .aruncă ; îc discursuri yagî. Marţi seara, democraţii senatului att ţinut-b întrunire pentru a discuta tariful bil. D Hill n’a luat parte la această întrunire. Rezultatul acestei întruniri tinde a proba, că democraţii sunt gata să voteze bilul de reformă a tarifului vamal, dar ,cş el. nutjSuuţ-de,acord- asgpra,maturei bi-H Hvi u . , La C^ţueră, .M. Harper, pn democrat din ^âfezo'iapttff, de şi aVul^s^ .oirdfft ^ărte- Ohio, a propui ub bil to^tş drep- iegrafiezp imtediaţ Jdu dăfi^nîb! ivne'isemn turile, care n’aă fost modificate să sufere, 4b ItiNă '(. fi'Ujuiţie .Ţ * ' ubq după 1 Septembrie, o reducţiune *de 50 la , qeţppt (Şjtţşe pe, fl 8ută,vfâră ca taxeld subsistehte''după această tepepşpk Intee:r,teiegw4ş0|.' dy > redwgţiuhe să- poată ?fi iififeribre â 5 1a s», n’aîî 'dăt idei uif rPpun . ■ lad*valorem. t i8l &’lj>Uneau ^reraî «Citita spff &i\ _______________________^_________________j____L şeşti Intrihtlpiă». Programai noului garern Sofia, 29 lulie.-r-D. Stoiloff, preşedinte al consiliului, a rostit un discurs la Fiii-popolî care resumă programai guvernulai. Cel d’ântăifl punt al acestui program este menţinerea dinastiei, apoi menţinerea constituţiei. Legi foarte importante se vor înfăţişa pentru a îmbunătăţi finanţele Guvernul nu va întrebuinţa împrumuturile de cât în scopiţl acestor legi; va uşura impo sitele directe şi va administra mal bine ca mai nainte impositele indirecte. ,D. Stoiloff confirmă, că guvernul a cerut puterilor fa--cultatea de a percepe 15 % asupra iî Ţărilor precum şi de a pune un imposit aşupra patentelor. supuşilor străini. -vO-fE* BOIA - Falimentul tiuunclar Berlmv 28,r-- NorddetiţscJie constată că guvernul germap nu a esercitat nici o influenţă fn. privinţa' primire! sau respingerii din partea creditorilor, .a propunerilor guvernului p;repesc,rrr Niunah.creditorii sin-guţ! sunt in drept a ee ,. pronunţa asupra avantajelor sau dezavantajelor „ftcastp^pro-punerXfc j , , ‘ , ’c ei , a ■ 1 —r>— -----■---- T-r~rr & «Wf a. Qhina şi Ja^.Qma 10 ii • aia’ . loqoiv • ui' utl o* -h.3 >Jj\ Besboiul a .începui*—Ciocniri pe marp. Palatul regelui Coreei ocupat. Şangai, 29 Iulie.—După ştirile sosite din Seul, ministrul japonez propuse guvernului Corean, 'să ceara retragereă trupelor chinezei Refueând această propunere guvernul Corean, o scurtă încăerare a °vut loc la Steul, în urma căreia trupele jâpbnfize ocupară palatul regal. Regele a cerut, inter-venirea fepresentanţilbf -europeni. Londra, 29 Iulie. — „Agenţia Reuter" primeşte din Şaugâî ştirea că trei vase de resbel japoneze,” întâlniră la 27„ lângă Asan, trei Vase e resbel, liiP aviso, şi 7" ‘fiiave de tranBport' chinpzeşţl. Japonezii răpiră aviso, •restarnafă Urf transport şi trăseră foc asupra ;el6r-l’altef vase, cari ffigiră Iu aceiaşi zi, trupele japoneze, atacară trupele chineze lângă Asan. Detaliurile lipsesc. Incruţişătorul englez Porpoise, a plecat din Şangai, să protejeze pe- englezii din Chefco. Roma, 28 Se vesteşte din Tokio, „A-genţiel Ştefani* că ministrul Italiei la Japonia, în înţelegare cu ministrul Engliterel a presintat ministrului afacerilor streine Japonez, propunerilor guvernului chinez, cu privire la Corea. Aceste propuneri vor fi luate în consideraţiune de guvernul japo-nex, care îşi reservă dreptul de a' respunde. -----:-t--.------. 1 '■ )•"-3-----r~~ ---- Ultimele arestări Sibiu 28 Iulie 1824. Bvonnrl. —Ultima convenire.—Pregătiri —Patm geandarml.—baionetele.— La gară.—brutalitâţile.—Plecarea. îndată di^%%ţemniţarea d-lul dr. Ioan Raţiu, cei-,”1 .^;5sândiţl în procesul Memo-randtdul, dr. P. Barceanu, N. Cristea şi D. ComşP aă fost ţlgrl cu ceea ce-I poate aştepta; că o să fie pbrniţl şi d-lor iute-iute la temniţă. S'a şi respândit svonul, spune .Tribffna" că vor-fi porniţi încă în aceiaşi zi ca trenul de noapte. Svonul nu s’a adeverit. Mercurl şi Joi iubiţii noştri amici an^putut să petreacă ne-conturbaţl de g»andarml. Joi seara la 14/î6 Iulie, a fost chiar o cină comună în „Josef Garten*, unde osândiţil au putut să petreacă încă o seară, cea din urmă, în mijlocul a-micilor lor. încolo, acasă aiPtâftXeu geamandaaele gata, Ştiau că are să le sosească rândul: r - fl* î ~ t Zi < 1.' ivf i , . ■* 1 *'■ In adevăr, eri pe la oatele 2 casa fiecărui osândit fu visitată de 'câte un gean-darm şi un poliţist. S’au obsedat Aceleaşi formalităţi pentru al declara prisonieri- pe condamnaţi^ căror li s’a comunicat, că au să plece cu cel mai apropiat tren. Pănă a-tuncl ei aă fost păziţi fie câte un geaud&rm comandaţi de sergentul major, care a însoţit pe d-nul dr. Raţiu la Oiuj. Condamnaţilor qu jjb s’a mal permis, de aci iacolo să se vadă de câ&cu cei.cari a-parţin familiei lor. u Intr’astea în oraş se lăţise svonul plecă-rei. La oarele patru, efind. dânşii ernfi porniţi, fie-care în trăsură închisă, străzile în care tşî au locuinţă, erau pline de public. Toate ferestrele deschise, şi capete multe la ferestre. I*ţ deowebi Strada Măcelarilor, unde-i locuinţă d lui N. Oristea, avea aspectul ca în vremuri de mari evenimente. Ca şi cei-lalţl osândiţi, d- N. Cristea»,,s’a pus într’o trăsură inel să, în faţă-; şjdea geandarmul. înaintea trâsurel sale plecase familia: d-na Cristea cu fiicele, fiul şi ginerele spil, iar în urmă personalul redacţiei noastre. Ajunşi în gară, osândiţil n’au mal fost lăsaţi să intre în sala de aşteptare, ci însoţiţi de patru geadarmi, cu baionetele puse, el au fost ascunşi .într’o cancelarie a oficiului telegrafic din gară, ca .ast-fel să nu poată fi văzuţi de numerdşil amici şi cunoscuţi, cari umpluseră peronul gării. Cancelaria, în care erau internaţi,,avea uşa, (cu geamuri) spre peronul jgăril. In dreptul pi s,e strânseră iute o mulţime;de români. Jandarmii ’l-au împins însă îndărăt cu patul puştel, ba pjU, ne însoţeai! pe părinţii lor, afi fosţ aşezaţi igtr^ alţcja-g,6n, la, urmă ele toţ. ^ îndată ce osândiţi! aă fosr-urcaţi gendar'mii âu tras perdelele pe. jţa fereastră, aşa că n^ T-am mal puţof (vedaa. t * I ’ i „iSdt tokteasc&l*' a tunel, du toaţp'tiB^te, şi atu.puternic şi mulţitue de oatţşte.şi www.dacoromanica.ro 49 IULIE 4894 LUPTA No. 2346 pălării salutau trenul, care ducea pe cel mal buni amici la o robie atât de lungi. * O mulţime de prieteni aii mers până la Ocna-Sibiulul. Aici gendarmil s’att înblânzit într’atâta, ci ad dat de o parte perdelele şi ad permis ca OdândiţiI si privească pe fereastră şi si-şl mal vadă amicii, care le făcead semne pentru o dureroasă despărţire. * Drept întregire Ia raportul de mal sus, d-na Silvia Barcianu ne trimite jrmătoarea telegramă: Budapesta, 28 Tul ie. Sosiţi aici bine Ne-am întâlnit în gară cu Domide, Barbu şi Paţian, care e greu bolnav, cu toţi am pornit la Vaţ. Iată .ce scrie reptila ungurească Koloz-svar, Ia- adresa noastră. Mai multă îndrăsnea'ă nu se poate. Noi am dori însă să deschidă gura împintena-tul de la externe din Budapesta. Pământul Balcanilor clocote şi un stat încă neconsolidat pe deplin, a cărui istorie a început să se scrie la masa verde a con-ferenţel internaţionale din Berlin, cu câţl-va ani înainte de aceasta, făcându-i-se atunci botezul, — azi aţîţă şi agită contra statului maghiar de o mie de ani. Guvernul statului maghiar, care l’a început cu cruţare, mal târziii cu rigoare şi-a > băgat mâna în cuibul agitatorilor valahi, acum ia trăznit cu mână puternică. Justiţia, cel puţin pe un timp, ar fi făcut imposibili pe principalii corifei cari osândiţi fiind pentru memorand acum se plimbă în închisoarea de stat. Tocmai in zilele acestea ministrul de interne al Ungariei a declarat ferm, energic, că statul maghiar va proceda ca asprime nemiloasă faţă de tovarăşii numiţi aî partidei naţionale şi că va primi pacinîc ori-ce tendinţă română înţeleaptă, cuminte şi patriotică. Cu oamenii noştri aşa dară vom scoate-o noi la cale Dacă se poate, cu vorbe frumoase. Şi doară se va pute^, Massa poporului român, cei mai înţei ^i, cel mai nobili simt altfel şi cp condrit cu acel sbie rătorl, cari plutesc la suprafaţă, cărora le-ar plăcea să facă revoluţie (aici între munţi, şi primesc de la Ligă epistole cu bani... Dar ce vrea acel stat vecin ? Paroxismul îî cresce mersă şi se lasă a fi răpit la fapte tot mai nebune. Nu ne calomniază numai în afară ; nu numai rupe pe teritoriul şefi steagul maghiar, ci singuraticii lui oameni vin la noi cu scrieri revoluţionare şi agită pe însuşi teritoriul statului nostru, agită pe supuşii noştri contra noastră. Ministrul de. interne a vorbit Românilor mt ghiarl. Noi aşa creddm, că ucum e rândul ministrului nostru de esterne. Ministrul de esterne are de a dispune şi de a vorbi cât mal curând în cestiunea de naţionalitate Trebue să strige României şi încă foarte lămurit ţi apăsat: Hands off! jos cu mâna, cu care te intimi în stră lătate l Româniă rătăcită fi căzută în nostalgie!... reîntoarcete la muncă serioase, care întă reşce şi consolidează; vino-ţl în fire din febra ta nebună, care dacă va mal ţinea, atunci pentru ca să se vindece ,|îţl tre bnesc hapuri de plumb cu pat de paşcă eu ascuţiş de baionetă. denea. Şi dacă n’ar fi munţii, care să te mal ia, dacă n’ar fi sările recoroase, 1e-aî crede în mijlocul Bucureştilor. Termometrul arată 35 % R. la soare. Toţi facem cura regulat, de şi suntem plictisiţi de dânsa. Nimic nu e mal plictisitor de cât a face băl calde de pucioasă. Iată o descriere fidelă a stării de cum e lucrul : Dimineaţa, cura te scoli, fugi la ma-sagiu. Aici e cu rândul. La 4 dimianeţa de te scoli şi încă e3tî al 14-a la rând. Aştepţi, aştepţi, de-ţl trec ciolane prin ciolane aşteptând, pe la 61/» te mântui după ce gâfâi şi ţipi, cât poţi în mâna masorului. Năclit, cum eşti de vaselină, te îmbraci, te scoborl cu ascensorul mecanic şi aştepţi rândutia băl—vorbim de băile Szepary unde e şi masajul. Dacă n’al nemerit vremea, mal aştepţi şi aici vre-o jumătate oră, până când îţî vine rândul. Faci bae ; iar te desbraci, abia deslipindu-ţî cămaşa de pe tine, şiclită fiind de unsoare. In bae sfaî V* * oră, timpul arătânduţi-1 ceasul de năsip. Şi stal, şi stai în apă; te apasă pe piept, te trec năduşelile, dar nu înceteazî de a te uita la năsipul, ce mereu mereu curge şi să prelinge dintr’o bobină într’alta a ceasului. Când s’a isprăvit ultimul fir de nisip de cursT a trecut şi V* oră. Iar Ia îmbrăcat; dar aci mai greu; colţunul abea merge; sudorile curg, îmbraci cămaşa iar sudori; pul surtucul iar sudori, vil acasă. Aici iar te desbrâeî te pul în pat, te înveleşte cu şapte rânduri de oghialurî, iar sudori, de treci prin mătraţ (mindir). După un ceas de tortură, în fine răspiră. Cât stal în plapomă te. apucă toţi dracii, te duo! cu gândul la toţi D-zeil, îţi aduci aminte de toţi sfinţii şi însfârşit necăjit te scoli, te ştergi, te schimbi, te îmbraci şi iată cura gata. Sunt ceasurile 9 şi abia poţi eşi din odae, 5 ceasuri de tortură pe zi, iată ceea ee-1 aşteaptă pe nenorocitul, care a plecat la băl de pucioasă cu gândul să se îndrepte. Pe aci se face o speculă neruşinată. De când băile au- intrat în posesiunea Casei de economie din Timişoara,—compusă numai din Jidano-Maghiari, s’a scumpit şj bae a şi casa şi masa. Cetitorule, dacă doctorul, pe care-1 consulţi, te îndeamnă să mergi la Mehadia, spune-i categoric: Nu mă duc doctore, poftim drta, doctore du-te în locul meii de te plictiseşte. Eu nu las băiele din ţara mea; nu dafi Strunga, nu daiî Lacul-Sărat, nu dau Slănicul. Sunt acolo la mine acasă, n’am nevoe să sufăr nici murdăriile străinilor, nici mofturile scârboase ale Ungurilor, cari aii început a nemul-ţâmi pe oaspeţi prin atitudiuea lor: Şi tu cititoiule animat, ori pe unde vel fi ascuns, primeşte o voe bună de 4a cel ce scrie acestea, căci este. Drumeţul. DIN DRUM ehadia Herkulesbad 15 Iulie 1894 Cetitorul român e deprins a ceti corespondenţe balneare din Mehadia, ca şi cum aceste băl ar fi in ţară, căci băile Me-hadiel fiind aşezate pe vechiul şi legendarul râu Cerua, au fost multă vremş în posesiunea noastră, apoi anual sunt vizitate de un numeros public român, care formează majoritatea mosafirilor balneari şi elita sooietăţeî din Mehadia. Oficialitatea de azi îţi dă aerul că âi fi în pusta Ungariei. Pretutindenea firme Ungureşti le-aş da numele, dar nu vreati să feşte-lesc rândurile unul ziar românesc, ou cuvinte ungureşti, în realitate însă te afli într’uh centru românesc căci de la opincă totul e românesc. Anul acesta băile Mehadia se resimt de lipsa oaspeţilor români, căci nici o dată ca acum n’a fost numărul lor aşa de relativ mic. Evenimentele petrecute în lunile din- urmă şi cari aii ridicat la paroxism starea spiritelor între români şi unguri, aii stârnit un curent între români de a nu merge la băile ungureşti. Curentul a plecat de la Ligă şi dacă ar şti d. Y. A. Ureche, care sunt infamii de trădători, cari au rcăleat statutele ligei, foc Var 'face, dar aşa le trec numele supt ză-ceală, cad pe muţţl nevoia i-a adus aici, nu voia. Trădători sunt în primul loc oltenii,— de la Craiova la Severin, căci n’aî oe le face la cerbiooşil de olteni, oameni cu 24 de măsele şi care îndrăsnesC a considera chiar azi Mehadia ca făcând parte din Banatul Severinului. Sunt curioşi oltenii şi după eî s’au luat şi muntepil;, apoi unde-î nada mare să priude fi chiticul de m'oldovean şi aşa găseşti azi în Mehadia rdmâui de la Turn în Dorohoiu. Suntem în plin sezon de băl. Călduri tropicale; nici un strop de ploae,. de şi Mehaţiţa nu duce dorul de apă, căci e bine canalizată şi are conducte pretujln- H De câte ori călătoreşti cu drumul db fer trebue să te socoteşti in altă lume, în altă societate de cât aceia in care trăim. Conductorii drumurilor de fer ne tratează ca pe marfă şi ne îngrămădesc în cupeuri după cum le convine. Nu-I chip de a protesta'; ba nici chiar de a l întreba, fiind că ’ţi respunde cu atâta oroganţă în cât te simţi ruşinat. Puţin exagerez când spun că el socoteee pe călători ca pe obiecte cari trebue să şadă unde li s’a destinat locul. Am să me plâng în această corespondenţă contra acestor conductori, în speranţa că poate înalta şi mândra direcţie a dramurilor de fer va bine-voi să plece urechea ia nemulţumireie acelora pe care soarta ’î condamnă a călă feri cu drumul de fer. Am plecat Marţa pe drum şi rău ’ml-a eşit. Luând trenul de 11 ore şi 25 minute j seara, care merge spre Craiova, am căutat să-mî găsesc un colţişor unde se pot în- j' chide ochii, ca să nu mai simt monotonia drumului. Cere la toate cupeurile; dar toate închise, afară de unul în care eraţi între alţii doi greci, întinşi deja pe canapele; ba unul din ei ’şl scosese haina şi cişmele şi ’şi pusese picioarele .sub nasul unul tânăr, care se ghemuise intri an colţ. Ocupat de gândul meu aşteptam pe conductor ca nerăbdare şi când vine mă adresez, pe cât pot de politicos. cerându-I să deschidă unul dio cele i’alte cupeuri: Foarte scurt, cu un ton ca-, sânt îmi respunde : aveţi loc ăomle, cupeul are opt locuri.. < 11 rog, îl mai întreb şi mal-supărat pentru .ce ţine cele alte cupeuri închise; îl a-menînţ la urmă că am -să-l reclam şi, zadarnic ; ba vine cu un altul, care desigur ejra grad, un 'domn cu barbă tăiată fason Henri ŢV şi din înălţimea sa se uită la mine cu aer întrebător, în cât m’am simţit nevoit a-1 arăta plângerea mea. Acesta Îmi respunde şi mal aspru şi treca toalete. Numai 7a drumul de fer simţi puterea autorităţii, ale cărei înalte hotărâri nu se discută. Judecaţi acum dacă mal avem poftă de somn. Cugetăm la sfânta Rusie şi la felul cum trăesc administraţii acestei ţări, când târziu, după vrio 3 ore, soseşte un dămn fălos, cu o voce sonoră plăcută, cu un aer .şi mai mares înaintea căruia cel doi superbi conductori, cari mă înfruntase, şedeai! .cu capetele plecate şi la lumina lămpilor, ce purtafi agăţate de piept, feţele lor păreaţi umilite şi schimbătoare. Profit de astă ocazie şi mă uit incupeu-rile vecine, pe care conductorii le deschiderii ou grabă şl văd în fie-care câte 2.fericiţi, întinşi comod, dormind cu pumnii strânşi sub legănarea cadenţată a trenului. Indignat de această nedreptate mă hotărăsc a reclama şi acestuia şi supărat cum eram îl întreb: domnule, d-v.Sunteţi şef...? Sunt controlor, domnule, ’ml răspunde politicos acesta. Atunci mă plâng contra conductorilor, dând drumul Bupărăril, comprimate până atunci. Supărarea comprimată, să mi se treacă expresia, să desface când îl dai drumul, mal tare ca fânul comprimat când al desfăcut legăturile şi-I tare amară la gust această supărare. Scurt d. controlor pune să se deschidă unul din acele compartimente, rezervate favoriţilor şl mă pofteşte să iad loc. Intru şi găsesc un domn şi o doamnă, fie-care pe câte o bancă. Poftim acum de te aşazâ să deranjezi pe o doamnă I Politeţea m’a silit să-l las în pace şi m’am retras la grecii mei, ca care am petrecut restul drumului, mulţumit efi am primit o u-şoară satisfacţie contra grosolăniei conductorilor. Toate proectele de a trimete direcţiei generale, o reclamă mare, redactată în termeni aspri-, etc., etc., toate s’ad risipit şi am adormit har'un toiş. La ziuă văd în-tr’un vagon, alături de al nostru, pe un vechi prieten, om vioiă şi vesel care ’ml-e drag, de şi ’ml datorează vr’o 7 lei, de vr’o trei ani—asta-să fie—zisă între uni, ca să nu m& audă. împreună cn acest prieten am făcut restul drumului, vorbind şi glumind, ca după o noapte furtunoasă. Concluzia: în călătoria cu drumul de fer să ştiţi a vă face prieteni cu conductorii şi nu veţi simţi greutăţile călătoriei. In curând vă voiă trimete o corespondenţă în care vă voiă întreţine cu alt-ceva de cât cu supărările mele. Neculaiu. INFORMRATIUNI De la Ligă : Svonul adus de toate ziarele âc peste munţi şi împărtăşit nouă priii o telegramă a Ligei sosită de la Sibiu, că dr> Lucaci ar fi fost împuşcat a produs cea mai groaznică.] panică în tot publicul românesc. Liga n’a lipsit însă un moment pentru a lua toate măsurile informative, aşft că graţie stăruinţelor sale, duminică după prânz a şi sosit la biuroul Ligei următoarea telegramă de desminţire. Sibiu if Iulie. — Dr. Lucaci sănătos escortat Seghe-din. Desminfifi categoric svonul împuşcăreL Pe de altă parte veneratul preşedinte al Ligei, d. y. A. Urechia trimite biuroului Central al Ligei următoarea telegramă de la Sinaia, Sinaia, if Iulie. Am trimis din vreme un curier la Braşov şi Stşeşii să vază ce-l adevărat din sgomofulgroaznic de ieri Curierul aduce ştirea sigură, că Lucise! a sosit lp Cluj. Svonul împuşcării e cu desăvârşire falş. El provine din întreruperea liniei telegraf iu prin fulger. Iată şl o telegramă a «Agenţiei Române» : Cluj 28 Iulie.— Doctorul Lucacid, condamnat în procesul Memorandului, -a fost condus la Cluj. Va fi îndreptat spre Szege-din şi închis în închisoarea statului. Svonul cum că doctorul Rucaciii ar fi foşt împuşcat de geandarml, este falş. cari merg in cele-l’alte localităţi ale im-periulu. * St. Petresburg, 29 Iulie.—Cholera pare că descreşte în septămâna din urmă. As-tă-zl arată 679 caşuri, contra 715 de eri. Constantinopol£28 Iulie.—Călătorii, cari vin din Europa prin cale ferată, vor şoferi la Mustafa-Paşa o carantină de 24 ore. * Petersburg 28 Iulie. — Buletinul holerei din timpul sftptămânel trecute, se resumă prin cifrele următoare pentru oraşul şi guvernământul Petersburg: 878 caşuri şi 186 decese. • * In sfârşit ieri noaptea a plouat în capitală şi împrejurimi ; mal ie încă | trebuinţă de ploaie, să sperăm că d’acum înainte va ploua. • Răceala ce s’a simţit ieri dimineaţă se explică prin o ploaie cu grindină în mărimea ouelor $i a nucilor, în Cantitate foarte mare, ce a căzut a-1 supra Braşovului ; âmbătă seara. Oa-! meni bătrâni ne spuneau că n’au mai vezut aşa grindină. 1 Sâmbătă s’a terminat concursul pentru intrarea in şcoala militară de administraţie. Erau numai 42 locuri vacante, pentru cari s’a presentai 30 de concurenţi. Comisiunea examinatoare era compusă din intendentul Oprescu Adj. j I, Ciorânu directorul şcoalel, căpitanul ParvanoviCI subdirector. Adj. II Stan* , cionici şi Locot. A. Teodorescu. * 1 * * Viena 2Q Iunie.—Dl Gecrge Can-' tacuzino, preşedintele jenatului ro-J mân şi d-na Gantacuzino, au plecat azi la Franzensbad. I Ieri după prânz a avut loc în grădina Davila serbarea aniversară a societăţeî Slavone «Svornost» în Profitul Ligei Culturale. Au luat parte la această serbare peste 3000 de persoane. Totul a decurs în cea mai vie animaţie. Nimic n’a însufleţit însă mal mult publicul, ca cuvântarea d-luî G. G. Bursan secretarul general al Ligei, în care a accentuat frăţietatea ro-mâno-slavă şi a mulţumit membrilor acestei societăţi pentru chipul aşa de generos în care şî-au manifestat simpatiile pentru causa compatrioţilor lor români din Transilvania şi Ungaria. Pe lângă câştigul moral, sperăm că Liga va beneficia de un frumos venit bănesc la serbarea. Telegrame Petersburg 28 Iulie.—Biroul telegrafic de Nord va fi Buprimat la sfârşitul lui 1894 şi va fi înlocuit printr’un noă birou al cărui şef v£ fi d-nul Tedorof, directorul me-sageruldl Finanţelor. Copenhaga 28 Iulie.-^Perechea prinţiară moştenitoare a. primit pe membrii pârlaţnen-tulul cari i-afi presentat felicitările lcesţe case corespund In totul linul bun local de şcoală, având în yur şi terenul necesar unde se va face practica agricolă şi horticulură conform lege! şi dorinţei exprimate de generosul donator. D, învăţător N. Bradea ne roagă, în numele acelei şcoalp şi a copiilor să ne grăbim a exprima în public vil ţpulţumirl d-luî Anton Cinqu, pentru actul seu patriotic prin înzestrarea şcoalel din citata comună cu ,unul din cele mal bune localuri. D-sa mr s’a mărginit numai în a contribui la cultivarea spiritului şi a inimei junei generaţiuol, ci şi a a-iina şi vindeca suferinţele fisice a celpr malael, .prin ridicarea măreţului spital în upş diîl ceţe mal frumoase porţiuni dip jutţ, Ţecuciu, Ţârgu NicQi’cştil şi actualmente prin punerea la disposiţiunea oraşului Tecuciu a sumejf de 200 mii lei în scop de a se ridjea un nou spital, Ori-ce laudă este de prisos, faptele d-lul Cincu vorbesc singure. # # # •fi, ■ Sif. Răpire» unei tete. — Foile maghiare povestesc următoarea întâmplare picantă : O văduvă am Budapesta a făcut Marţea trecută arătare la poliţie, că fiica el, in etate de 17 ani, a dispărut fără de urme. In a-celaşl timp femeia vesti poliţia, că un tânăr ce locuia în aceeaşi curte cu el a dispărut de-asemenea. S’a -constatat că tânărul iubea pe fată. Mama fetei nu voia să ştie însă de aceasta şi interzise tânărului visitele la fata el. Era deci foarte probabil, că pârechia amoresată îşi va fi făcut vre-un răii, .şi astfel poliţia ’şl-a pus în mişcare întreg aparatul spre a erua pe cel perduţf, Cercetările poliţiei afl fost încoronate de succes. AmoresaţiI ah fost găsiţi într’un cupeu al trenului ce avea să plece la Yîena. EI aă fost împedecaţl să plece. Fata a fost predată mamei sale, e&ră tânărului s’a luat protocol. In contra lui se va faae. arătare criminală pentru seducere. Distrus de flăcări Sofia, 28.— Micul oraş Cottel, situat în mijlocul Balcanilor, nu departe de Slivno, a fost nimicit cu desăvârşire de un incendiu, care a iBbucnit în mijlocul unei furtuni violente. Toată ^populaţia tăbărî pe câmp1 şi în pădurile din .prejur. piu nenorocire,- şunt şi victime omeneşti. Guvernul a luat măsuri urgente sşre a ajuta victimele. De lângă aceasta s’au deschis subscripţii1 în foştă ţarş > Gelozie. — Eri dimineaţă pe la orele 9 jum. doi fraţi, spune «Galaţii*1 negustori de pe strada Portului, aprinşi de gelozie s’aâ luat la ceartă din causă că cel mal mic din ei, anume Iile Vanghelatos, întreţinea pe o feinee numită Elena. Cearta lor devenind din ce în ce mal vidteijfr, Iile, împins de disperare, s’a dus şi s’a aruncat de pe cfieiă în Dunărei Yâ* zâud aceasta fratele seu mal mare şi apucat de remuşca e pentru violenţa sa peste m&Bură, s’a aruncat jdupă el ca să-l scape. Răpit de valuri, era ţ&ţ P’aci sS se îpee dacă qu-I venea în ajutor* un parcagid, a-ngme P. Mihal, ci să-l scape Jitie Vanglielaţos însă a pjerjt în valuri, Patru oameni, p uţud mal târzid cu tkuă dubi pe apă, ad pescuit cadavrul lui Ilie, din mijlocul Dunărei. DIFERITE ŞTIRI -j—-- Din Birmki-Ghzm se scria ci doul din lucrătorii freviştî cari • i’afi 1 uptat ca agenţii poliţiei la minele Pratţ, ail ucis pe doul agenţi aî rănit alţi doul, cari vroia ii »M aresteze, apoi au fugit In munţi f 1 Poliţia II caută pa sUruinţi. * >1 <1 Pji ■ Popa Lemerciar d|n Cadi^re, aproape ţlftYigani f foşt ţrausuortat la Nimes, pentru ca si se î ifa-f iţfeze înaintea C rţel cu juraţi.' "opa Lcmercier este aqşgat efi a- provocaţi tun avort pentru _ ultragiQ adua moral ităţel pubiice ş fiind că practică f&râ drept medicina. n Linia ferată dintre Tuuis ţi’ Bizart este terminată In toată lungiipea el. Antreprenorul lucrărilor iţmjtşMln toată lungimea el, fără ca să fie ne voe ide transbordară. Pe la jumătatea Ionel Septembro va fi «iată l« circulaţie; 1 moutAţs 1 *i t A Spăruf îngerii lui Iţapfiaeftfantazie ordinală În versuri, in 8 actef le I. I Livescu, cunoscut leja prin alte lucrări de teatru. Această nouă piesă are pWţl foarte drăgălaţe ţi' rersuri frumoase.'iin* deţonăm publicul.s’o citească. Inţjeni Iul Raphatl a apărut in editura. .libră-riel Mullor ţi te vinde pe preţ ie 8 Iei www.dacoromanica.ro 47 IULIE 4894 LUPTA Ne, 5346 ACTE OFICIALE Numiri la jandarmii rurali — D. căpitan Panaitesou Constantin, din regimentul 7 călăraşi, căpitan comandant al companiei de geandarmi rurali din judeţul Bacău. — D. locotenent de cavalerie Rallet Dumitru, de la herghelia armatei, cap al cancelariei inspectorului general al gen-darmeriei rurale- — Locotenenţirajutorî ai comandanţilor companiilor de geandarmi rujcaji sunt numiţi : D. locotenent Ghimpa Ioan, sdin regimentul 1 călăraşi, în judeţul Dolj. D. locotenent. Pre’descu George’, diu re-gimen ul 2 călăraşi, în judeţul Mehedinţi D. locotenent Cassian George, din regimentul 7 călăraşi, în judeţul Pălciu. — S’a acordat diferite avantagii fabrice! de cherestea din comuna Islaz, jud. Brăila, proprietate a d,-lui L. Predingher. Economie şi Finanţe Petersburg, 28 Iulie. — împrumuturile Băncel imperiului asupra grâului până Ia 8 Iulie se urcau la 12.916.000 de ruble. Exporţările Busiei de la 1 Ianuarie până la 31 Mai au atins 251,083,000 ruble, contra 183,359,000 ruble în timpul perio-deî corespunzătoare din 1893. Ttarea grâului de vară se îmbunătăţeşte în urma ploilor. Sorţii unei recolte satisfăcătoare se măresc, Ui i vC>»U ^ Debutăm bine de tot> Onorurile zilei le are Banca Agricolă spune Curierul financiar. Registrele de transfer n’au eşit încă de sub teascurile tipografiei şi acţiunile Băncel Agricole au debutat juol în Bursa oficială cu o primă de 15 fr. Aceasta explică perfect nerăbdarea capitalurilor disponibile d’a se ampara cât mal repede şi cu orî-câ preţ, de o valoare care va avea să joace un maţe rol îti portofoliurile celor ce vor şti să le garnisească mal bine cu ace3t fel de efecte de mare viitor, ca soliditate şi ea rentabilitate. Ştiri m&runte La 19 Iunie s’a pus basele unei ocietiţl Române; cu numele Dacia 7^olană a-vând uu îndoit scop; Cultural şi ajutor reciproc între membrii. Iată cum ’şl a pon stituit comitetul: Căpitan I. Creangă preşedinte, Virg. M. Âxentie şi Const. Cosmoscu vice preşedinţi fraţii Poiană Casieri şi un comitet compus din 25 membrii. EDIŢIA II* ULTIME INFORMAŢII Erî s’a făcut alegerea unui epi-trop la biserica $f. Pantelimon, Au ajuns epitrbpiele mai interesante ca portofoliile ministeriale. Să yede că şunţ ţţogşţtş bisenpikş ţn CQ-lţyi şi prescurif. § a făcut bătae jpg,re. Agenţii .guvernamental! juptati cu agenţii liberalilor, însuşi Toboc ja fost bătut» Greu e să faci bătae când nu eşti cu stăpânirea I Puiu Alexandrescu nu te mai cunoaşte, neică Toboc şi comisarii şi epistaţii bat din palme când te vede Că ai p^ţiţ’o. * ' yanghelia ţice şi aşa-î cum zice ia, sâ adeveri şi cu 'matale neică Ţoboc: IfGiţie scoate sabia, de sabie moare», * * D. D. Aug. Laurian a obţinut concediu pentru străinătate. M. Maisnner, Care vă luă lociil det secretar general, să spune că nu Va veni în Bucureşti de cât la 1 Aii-gusţ, Bână atunci d. G. Lascar, şeful divizii şcoalelor, v^a spmna mandatele. *1 n * • Eţi s’a prins ia bariera Pantelimon o contra-bandă de cinci litri spirt, jar la punctul spjtalul Qqlentina doi litri spirt. Contrabandiştii au fugit. La punctul fatzelv s’a prins o contrabandă de dof decalitrî gaz. Pe cheiul Dâmboviţel s’aîl găsit patru bol, fără stăpân. AII fost duşi ia cazarma sergenţilor de ia accize. . v • ; Ele peste jojunţlţ Am publicat la -ediţia Ha ştirea că d. Sepţimiu AJbi|ii,.'dirâCtarid «Tw-bupeî» a fost chemat 1? cabinetul judecătorului de insţriţcţie pe „p.ua de jSâmbăUL Iată după «Tribuna» ppnjţm ce a fost chemat dAifbmî; ’ ^ De astă dată şi ppiitru variaţie, nu ca acusat, ci ca martor. Unica intre- bare la care a trebuit să respundă a fost: că de ce cuprins a fost discursul d-luî G. Dordea, cu care acesta l’a întâmpinat la gară când s’a reîntors la 7 Februarie a, c. din temniţa SeghedinuluT. Va să zică contra d-lui Dordea, un vrednic fruntaş din comuna Bungârd> continuă cercetarea pentru «prea mărire^ unui osândit». * ’ 1 - Get im în « Va fer land»«de la 27 c. n., pe Când s’a văzut; că încercă-cările lui Hieronymi de a ademeni pe români, au remas cu totul fără efect. Hieronymi devine tot mai pătimaş în toastele sale. In Turda, după cum se ştie, a zis, că ideea de stat, de care zicea el, ţrebue dusă pănă în cel din urmă sat. Alatăeri în Deva nu s’a mai mărginit la cel din urmă sat, şi aci zicea: Sâ nu existe colibă, în care locuitorii să nu simtă vaza statului. Tare ne temem, că acest sentiment nu va fi plăceţi ■ j Cetim în Nemzeti Ujsdg\ Ares-tanţii din închisoarea din Seghedin Rigo Ferencz fost deputat, Bronts Gy-ula inginer, dr, Losonczi Âlmos medic, dr. Miskolczy Andor avocat, K6-nigcegg Lajos proprietar şi Gottbilf Mihâly, au îriaintat o rugare ministrului de justiţie, ca pe--condamnaţii procesului «Memorandului» să-î pună în apartament deosebit de ei şi să-i' trateze alt-fel de cât pe ei, căci aceia au făcut- delictul tradăreî şi ast-fel nu sunţ vrednici de o tratare maţ bună şi nici de închisoare de stat, ci de -— temniţă ordinară. . , Iată un popor la cai*e huma! pungăşii fşi faliţii, pot'Vorbi de onoare şi patriotism ! I ^ ^ ( V « K'oto^săx» publică Un prim-ar-ţiăol grandios şi furios, ţn care dă regatului României următoarele sferturi:' „Reîntoarcjte la muncă serioasă, desmeteoeşti-te din zăpăceala ta nebună-, care—tdacă se va oontlnua tot aşa-—numai cu pilule de flumb cu patul puştii şi cu vârf de $ti~ liţă se poate vindeca“„ Of I Of l * . * Preoţii Slovaci din 'comitatele Ni-tra, Trencinu, Turoţu şi Arva, în a-dupăriţe lor districtuale de la 47. Iulie n. c., au luat hotărârea, ca să-trimităMeput’aţium la Majestatea Sa, pentru al ruga , să nu sancţioneze proiectul de lege privitor la introducerea căsătoriei civile. De asemenea în Sânul clerului catolic maghiar şp fac rţjarl agitaţiuni, îu contra a-ceştui proiect. Foaea clerică „Maghiar şAham“ zice, că daca archie-reî catolici n’ar voi să meargă la Majestatea Sa, pentru a-i cere să nu sancţioneze proiectul, atunci trebue s’o facă aceasta clerul inferior, iar archiereilor le dă sfatul să' se retragă din postul lor §j să-şi dea dimisia ca. unii, car-i nu sunt vrednici de . locul, cel ocupă, « Foile guvernamentale publică âr-ţicoli din pana mamelucilor guvernamentali, in care se năpustesc a-supra ministrului "de externe Kâl-noky pentru-ce nu face nimic pentru contrabalansarea „agitaţi unilor:4 ‘ în streinătate şi de ce nu intervine pe îgâlg diplomatică, ca să „Înceteze „agitaţiunile în Româţna. Busbach Peter'‘spune în coloanele '^guvernamentalului „Mag y ar Ujsâig^,' depnţaţii fideli guvernului ii vor face lui Kâlnoky interpelare în şedinţele. de legaţi anilor. * Cât suni de mincinoase şi pervese foile ungpreşti^ arată şi faptul, că a-cum, c&h.caniâ arestărilor brutale săvârşite în contra membrilor din comitetul naţional, spun pa .aceste a-restă'ri-fe’au- bpersff pentru-câ „unii dintre osândiţi au voit să fugă“, iar alţii nu §s’au presentat la temniţă, deşi li se înmnâase citaţw. Nici 1,EUen.zdk‘P’ diis&iliiid „Nem-zeti c&re se ocupa- ou aros ţările, nu spune care anume dinjtre ogăr^ţl a vpţţ 4ă< ^ug/Uşi, ^aţe n’a volt să se supună Ciţ/iţi^ş pămită!?..-* Ştirea despre demisia contelui Hp-yos, a ministrului nostru plenipotenţiar din Paris, e foarte sigură. Tot asemenea şi a contelui Agenor Golucfwwski, ministru 'plenipoten- ţiar în Bucureşti. Urmaş al lui Go- , luchowski se aminteşte contele Zichy Tivadar. «Nue Freie Preş se» scrie că aceste schimbări se vor face încă în decursul delegaţiunilor de la tdmnă, când se vor resolva şi alte combi- i naţiuni în corpul diplomatic, referitoare la ambasadele din Athena Ha- j aga, Lisabona şi din Rio-de- Ja- ' neiro. * * Anunţăm cu plăcere că compa-trionul nostru d. Gâbriei Cilibiu. care studiază la Gând, a obţinut cu succes titlul de doctor în drept. Felicitările, tioastre. * * * . Lectorii noştri ştiu, că la Paris s’a organisat o ligă specială, compusă din francesi şi români pentru revendicarea drepturilor Românilor din Ardeal şi Ungaria. Această instituţiune a devenit sub nume de franco-romain, o secţiune a societăţel de etnografie şi prin urmare comitetul franco-romain nu este numai o societate, fără nici o autoritate, ci devine un aşezământ de utilitate Publici, precum a fost recunoscută întreaga societate de etnografie prin special brevet al republice! franceze. Cancelaria comitetului franco-română s’a stabilit rue Neagarine 28 (Paris). In şedinţa de lâ 4 9 Iulie comitetul franco-român a luat două hotărâri cu privire la organisaţiunea lui. Prin ântăia a creat două-spre-zece locuri de membri titulari perpetui, locuri care au să fie ocupate de ţi din cei mai iluştri bărbaţi ai Fran-ciei, al 12-lea rămâne preşedintelui coirţitetului central al Ligeî dj^ pu_ cureşti. Sunt doi preşedinţi de onoare, unul frances şi unul român. E probabil că cel francez va fi d. Jules Simon. In curând vom comunica prima listă de membrii iluştri francezi din comitetul franco-român. * In Focşani spune „Luceafărul" că âa ivit două cazuri de holeră. BULETIN ATMOSFERIC Bucureşti, go Iulie i8q4 12 ore ziua înălţimea barometrului la: . , 0°.754.7 Temperatura aerului ..... 28°.5 Vântul slab de la . . . .. . . S.W. Starea cerului ....... p. uoros Temperatura maximă ( -n 24 Qr(j >. 289 * minimă ( . 14.° Temperatura lu noi a variat între 31° şi 9.° Noaptea răcoare, cerul senin. Timp frumos erî şi astă-zî. A plouat puţin la PuchenI 1.0 mm. Barometrul scade încet. Căldura este potrivită. Ultime Telegrame ——- f ' Berlin, 28 Iulie. — „Tageblatt“ publică un interviev cu d. Stambuioff, care a declarat că causa demisiunil sale este o scrisoare pe care a adresat’o prinţului la siâr-şitul lui Mal. D. Stambuioff a mal zis, că va face să fie ales la noua Cameră, căreia îl Vă comunica acestă scrisoare. D. Stambuioff voeşte să rămână la Sofia. In politica internă a Bulgariei, a adăogat d. Stambuioff, domneşte mobilitatea; în politica externă, imprudenţa. După câte-ya cuvinte aspre îndreptate contra d-lul Stoiloff, ex-dictatorul a declarat că nici un patriot nu trebue să dorească o schimbare de dinastie. Paris, 28 Iulie.—Senat.—D. Guerin, ministrul justiţiei, citeşte decretul de închi-dereş sesiune!. Camera.— D. Dcpuy, preşedirtele consiliului, dă citire decretului de închiderea sesiune!. D. Pascbal Grousset, socialist, protestează cu energie, pentru că el ar fi prevenit pe d. Dupuy că-şl- propusese de a, ’1 interpela în privinţa graţierel condamnaţilor de către înalta Curte, pentru afacerile jjoulangiste. D. Dupuy răspunde că închieerea sesiunii e pronunţată în virtutea constituţiei. Protestări la extrema stângă. Şedinţa e ridicata. Veneţia, 26 Iulie.—Kedivul Abas a placat la Milan. Lotidra, 28 Iulie. — „Agenţia Reuter* primeşte din Washington ştirea, că comandantul vasului american „Chemulphe“, te-legrafiază ministrului de marină, că Japonezii au făcut piisonier pe regele Coreei. Francezii In Suifan Q&bcnire cu 'T'alîcari.—• Luptă sângeroasă. Sânt Louis fSenegelJ, 291— Uă încăe-rare a avut loc între Marabutul Tali-kari, în sudul Wangarei (Sudau) şi francezi. Talikari şi 500 indieni au fost împuşcaţi,—un francez şi 8 tunari ucişi, 6 ofiţeri, 15 soliţi francezi, 128 tunari răniţi. PETREC E RI GRADINA CAZINO Iată programa reprezentaţiei ce să dă Marţi seară în beneficiul institutului surorilor de caritate „Elisabeta*. Uvertură şi alte bucăţi executate de muzica reg. 6 inf. Intermediu: D. Reboul L’emballeur. D-ra Consta uce Şansonete D-nu Duval La caipe du rol de Thule. D-ra Liniver La oglindă. D-ra Noelly Şansonete comice. D-na Kaiser Romeo şi Julietta. Les Charbonicters, operetă jucată de dd. Eârraud, Reboul şi Meran, şi de d-şoara Noelly. Licitatiune EFORIA SPITALELOR CIVILE Se aduce ia cunoştinţa doritorilor, că în ziua de 16 August a. c. ora 11 a. m se va ţine licitaţie în pretoriul ministerului cultelor şi instrucţiunel publice din strada Diaconeselor pentru dărâmarea caselor din strada Icoanei No 1 colţ cu strada Polonă, numită a moştenitorilor Totea şi actualmente proprietatea Statului. Materialele resultate din dărâmare se vor lua de antreprenor în schimbul sumei ce va oferi la licitaţie. Licitaţiunea se va ţine prin oferte orale, începând de la suma de 1000 lei, iar concurenţii pentru a putea fi admişi vor trebui să depună o garanţie de 300 IM. Concurentul asupra căruia se va adjudeca licitaţia va depune imediat jumătate din preţul oferit, iar restul la semnarea contractului. Garanţia depusă la licitaţie se va libera antreprenorului după terminarea dărâmărel, ridicarea materialelor şi nivelarea terenului, care nu va fi ral târziii de cât cel mult până la 22 August 1894. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 3 luna August a. c., ora 10 a. m. se va ţine la ospelul comunei Bucureşti li-citaţiune publică prin oferte sigilate pentru darea în întreprindere a construcţiunel u-nul al IV-lea pavilion de grajd pentru caii comunei, la serviciul salubrităţel, întocmai celor existenţi din calea Plevnei şi pe locul anume rezervat, conform proectulul, condi-ţiunilor speciale, ante-măsurătoare.I şi devi,-sulul stimativ. Supra oferte nu se primesc. D-nil doritori de a lua parte la această licitaţiune sunt rugaţi a se presenta iu sus aratata zi şi oră la Primărie, fiind preparaţi cu garanţie în regulă. Art. 68 —79 din legea contabilităţel Statului sunt obligatorii pentru ţinerea licitaţiei. EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiuite In ziua de 2 August 4894 orele 12 a. m., se va ţine licitaţune publică la Eforia spitalelor civile din Bucureşti (Bulevardul Elisabeta 96), pentru re-arendarea în coruptul d-lor arendaşi pentru neplată de câştiuri a următoarelor moşii: 4. Baaenî-Zădăriciu (Vlaşca); 2. Cornetu (Argeş); d. r edeleşoiu » 4. Terenul din jurul M-reî Poiana (Prahova); 5. Plopu lanca, Perişu (Brăila). 6) Şopârliga, (Buzău). 7. Ziliştea Sorească, (Buzău). 8. Vărăşti-Dascălu, (Ilfov). 9. Călăraşi-Lichîreşti, (Ialomiţa). 10. Popenî. 11. Rotundă-Şopârliga, (Buzău). 12. Clinciu-Siuiau, (ilfov). 43, Răşanii, (Prahova). 44, Ploeşt(Orii. Condiţiunele’pentru recrutarea acţfe-tor moşii se pot vedea în toate zilele la serviciul bunurilor Eforiei . Se pune în vederea amatorilor concurenţi art. 68 şi 79 din legea comp-tabilităţei generale a statului- No, 42,703 im Iulie 46. EFORIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune In ziua de 2 August 4894 orele 42 a. m., şe va tine licitaţiune publică la Eforia spitalelor civile din Bucureşti, pentru accordarea pe periodul 4895— 4990 a moşiei Slobozia-Vrăjitoarea din judeţul Prahova. Condiţiunile generale de arendare sunt publicate în «Monitorul oficial» No. 246 din 4893 şi se pot vedea în toate zilele la Serviciul Bunurilor E-foriei. Se pune în vederea d-lor concurenţi, art. 68 şi 79 din legea comtabilităţei generale a Statului. No. 42723 4894, Iulie 16. BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA Se vindeca dopa cele mal noul metode radical J fără durere şi iupedicare, după experienţa de 23 j ani de specialistul în boale lumeşti: Publicaţiune In ziua de 12 August 1894 orele 42 m. se va ţine licitaţiune publică orală la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti (Bulevardul Elisabeta 96) pentru darea în exploatare, în coruptul d-lui llie Ştefănescu, a 20,700 arbori şi două parchete din pădurea Momuglarul (judeţul Romanaţi) exploatabile imediat după subsemnarea contractului. Garanţia provisorie va fi de lei 2500, iar condiţiunile generale şi speciale de exploatare se pot vedea în zilele şi orele de lucru la Serviciul Bunurilor Eforiei. Se pune în vederea amatorilor art. 68 şi 79 din legea comptabilităţei generale a Statului. No. 42643 _ 4894, Iule 46. EFQRIA SPITALELOR CIVILE Publicaţiune In ziua de 46 August a. p. orele 42 din zi se va ţine, licita ţvuiffe publică orală la Eforia Spitalelor civile din Bucureşti (Bulevardul Elisabeta 96), pentru darea in exploatare a următoarelor porţiuni de păduri: 4) 2305 arbori de esenţă fag, din pădurea Pleşuva mică (comuna Comarnic jud. Prahova). 2) .47,496 arbori şi 42 hectare ‘4590 m. p. din pădurea Morunglavu (j'ud. Romanaţi). 3) 6. parchete din pădurea Pante-limonu (comuna Pantelimon judeţul Ilfov). 4) ,5 parchete din pădurea Duşani (comqn.a, L^tca Veche jud. Viaşca). 5) " 1340 arbori din proprietatea Ciu-pagu (comuna Humele ungurului jud. Argeşiu).. 6) . Defrieareâ pâlcurile! de tuie de pe proprietara Şopârliga. Târgşoru comuna'Brădeanu jud. Buzirti. Condiţiunile generale sunt publicate în «Monitorul Oficial» No, 437/92; iar Q£le speciale pentru exploatarea fie-<§muia păduri se poţ vedea la cancelaria Eforiei- în zilelp şi arele de lucru. Se pune în vederea df-lon concurenţi art. 68 -79 din legea asupra comptabilităţei publice. No. 12242. 11 iulie 1894. DR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii YoevozI Consultaţii de la 10—1 dlmr şl deia 5—8 searai >A Loc Beparat de aşteptare pentru fie-care D-torul Sterie Giurou Viena, IX Pelikangosşe, No 10 Cabinet de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena. . ■■ ■■ ■■■«■■■■■■■ ■ ■ r — 11 PERUL Higiena sa Diversele sale tratamente (Chelie, Pleşuvie şi Decolorate) De profesorul chimist L. Mârigot, 14, rue de Helder, Paris. Broşura de 80 pagine a-dresată franco, plic închis. Băile minerale Nastasachi din Ţg. Ocna Renumite prin eficacitatea apelor şi climatului dulce ce posedă. Se întrebuinţazl ca cură şi băi calde vindecă repede maladii cronice cât de învechite. Posedă camere, parcuri, muzică, şi restaurant. Preţurile cele mal scăzute. Băilesunt deschise. Pentru informaţii a-dresa: ad-tor Băilor d-lul Hristea Cerchez Tg.-Ocna. .. - — — 11..—1.11 .i n 1 Stagiunea s’a deschis la 10 Iunie şi durează până la 15 Septembrie. Renumitele b&I de mare prin eficacitatea apei şi a climei dulci, mal cu seamă pe malul mărel. este mal presus de --orLce laudă. In vederea construirel podului pe Dunăre, oraşul Constanţa s’a împodobit cu mal multe clădiri noi şi frumoase; precum: casinurl, hoteluri, case, restaurante şi 2 chioşcuri la Bulevard unde pe malul măre! se'ara caută muzica. NEÎNTRECUT SFOARA DE UMILU lBentru legatul snop îlor Garahtată de cea adevărată de pură ■anilla de calitatea cea maî bună găseşte la : Watson & Youell Bucureşti,. Strada Colţel 22 şi la Galaţi www.dacoromanica.ro No. 2346 LUPTA 19 IULIE Î894 SOCIETATEA ROMANA pentru Indusii ia şi Comerciul „Petroleului“ CAPITAL SOCIAL Ln. 4,000,000, ÎNTREG VERSAT Sediul central tn Bucureşti, Strada Lipscani, Bo. IO. % * Aducem la cunoştinţa publicului că punem în vin zare: fabricat cu toată îngrijirea şi conform regulamentului asupra fabricaţiunal petroleuluî. Recomandăm aceste produse publicului care voeşte a fi ferit de incendiele şi explosiunile ce cauzează petroleul refi rafinat, care se dnbitează în comerciu.—Expediem în vagoane citerne de fer sa ti în butoae. Pentru Bucureşti putem servi pe clienţii noştril chiar la domiciliu, aducându-le petroleu garantat în bidoane de tinichea sau în damigene de sticlă MARCA Steaua României Lumânări de Stearină MARCA Steaua României De o calitate superioară produselor similiare indigene şi străine. Lux, îu hârtie roşă alburie.—Extra, în hârtie roşie.— Prima, ln hârtie portocalie şi descoperite în lădiţe. Phiatx Artifir- aia din apă distilata şi lipsită de microbi, singuri ce 8e poate întrebuinţa fără pericol'pentru sănă-Uliiaţa HI III /fala tate. Transportăm la domiciliu zilnic in bucăţi paralelogramice de tel puţin 5 şi 10 chilşgrame. Ulpiliri M ilPralr- Producem şi oferim publicului: Valvolina, Identic Schibaeff, extra, prima, Vulcan §i pentru cy->101111 I ‘”*11101 olo Undre. Furnisăm deja fabricele cele mai însemnate ca; fabrica de Ciment Brăila, Basalt Bucureşti Spirt IJarinescu-Bragadir Sticlăria i'ogdăneşti, Hârtie [Letea, Mori, Intre cari Reforma (Piteşti), Cognac Naville, ferăria Grtin-feld, Cherestea Costineseu, postăvăria BuhuşI şi altele; un mare num§r de ateliere şi foarte mulţi proprietari şi arendaşi pentru mvsinele agricole. In calităţi superioare, apreciate favorabil de cumpărători. * «"■■■"«■“"niina Pentru comande a se adresa: Direcţiunei generale a Societăţei Române de Petrol, Strada Lipscani 10, Bucureşti. John Pitts BTJCETEBSTI, STRADA S JVC ARID A. NV-TSTo. A ' f Depou de Maşine Agricole de tot îelul „> < . Dţ ivP. .11 iiriaHce Marţa Fabrice! ADRIANCE PLLAT & GompJ Poughkeepsie [(New-York Maşina de ‘cosit Adriance âabr "■ Maşina de secerat Adisauce Se-ceratori Sixpie ‘Jţ-I Yîndute în ţară, de Anr şi Argint dobândite în timp de 3 ani le diferite concursuri de maşine de secerat şi legat ih diferite State ale Europei OP A se Ieri de contrafaceri a sistemului ?* v al a i .r Oricine doreşte a întrebuinţa un praf de inBecte absolut pur preparat din floarea închisă necultivată de chysantlem, se ceară şi să cumpere numai praful de insecte al lui R. Schuchardt, Triest împachetat în cutie de tinichea foarte practice de 25, 50 şi 100 grame. Praful de Insecte al Ini Schuchardt sete superior tuturor prafurilor de insecte din comerţ, care deşi lăudate nu prezintă nici o eficacitate. Praful de insecte al lui Schuchardt omoară la minut toate insectele. Are o acţiune surprinzătoare. Cine a încercat odată praful de insecte al lui Schuchardt, nu mal cumpără alt fabricat. HAceet. praf se găseşte, dc vânzare la toate farmaciile, drogueriile şi magazinele de coloniale. Depoul general pentru en gros se află la d. Robert Joho str. Carol, No. 68. In urma îndelungaielor experienţe f&cuto în anii clin urmă în privinţa bunului Ţes uitat al maşlnelor de secerat şl legat, fără consideraţie de sistem, s’a constatat şi stabilit că ol depinde numai şi numai de : calitatea sfoarel şt de modul cum e împletită. Dacă 1 sfoara est& de calitate inferioară, chiat şi mersul nta-şlnel este stânfmit. Subsemnatul spre a corespunde scopului de a dobândi mersul regulat al MAŞINEI DE SECERAT şi IiE(jAT şi, tot-d’e-odată- a dobândi resultatul cerut cu privire la formarea snopului, am căutat a-ml procura o SFOARA cu totul superioară, ast-fel că pof servi pe toţi posesorii de maşini de secerat şl legat cu: PSFOARA^ de o calitate neîntrecută de bună I Nu garantez calitatea pură „Manllla“ pentru ghemurile caii nu sunt prevăzute cu etichete purtând această marcă de fabrică: lOHN PITTS JâS BueurescI,—Strada Smârdan, No .7. ţfilil ■mmik : LAŢIUMI de CITIT! ! Telegraf, Gaz şi Apă S antalul de Midy suprimă Copahuul, Cubebul şi inyec-tiunile. Vindecă scurgerile în | 24 de ore. Foarte priinciod îh boalele băşicel I udului, santalul limpezeşte urinele | cele mal turbure. Oeposit la PARIS, 8, rue Vivienne | , fi, 14 Iote fn rmaciile. Nou!! Noul! Cu totul surprinzător I !1 Aceea ce a pus in uimire pe toţi fabricanţii de ceasoamice din Elveţia, este ceasornicul de buzunar remontoir, cu arătător de calendar, secunde, minute, ceasuri, zile şi luni, patentat, aurit qu 18 carate de aur, ornat cu fildeş* durează vecinie şi nu se poate ruina, ceasornic elegant, regulat după observatorul astronomic, şi de nedeosebit de aurul fin chiar de către un specialist, costă 18 franci. Acelaşi ; ceasornic, sistem cronograf, pentru medici şi sportiştl costă 20 franci. Ceasornicul cel lgudat în toate gazetele, aşa numitul Goldin remontoir de Geneva, costă 12 franci. Acelaşi cu trei capace 15 franci. Ceasornic de argint re-montoir-cilindru 14 franci. Ceasornic de argint anker 15 rubine, 3 capace de- argint 118 franci. Ceasornic de argint remontoir pentru dame 14 franci. Ceasornic de argint pentru dame 3 capace 20 franci. Coman-dele peste 30 le! franco* transport în’toată România; un catalog cu 200 ilustraţii de ceasuri noutate, gratis la fie-care. Toate ceaso&rnicele mele sunt garantate cu numele meă pentru 3 ani. Când nu convine, banii se înapoiază. Di Clecner, • 1 *3 i «T 'k T Filtre .y. Ghamberland - Pastenr“ v:*p Tuburi de Basalt fonta şi) plumb Robinetărie WATER-CLOSETE System Tout â l’âgoăt Biurou de construcţie, projecte Salon de Einibziţie, Export TEIRICII & LEOPOLDER Bucureşti1—No. 9, Strada Ber*«î No; 9,—Bucureşti. Ziirich, INSTITUTUL MEDICAL de BORSZEC E L 0 PAT-A K i .n >.*, n u PC Singurul agent pentru Regatul României . JOHN PITTS Bucureşti. — Strada Smârdan, No. 7. — Bucureşti. Hydro-Electrteorapie al d-rului Erdreich Pentru tratamentul boalelor nervoase de stomac, reumatism şi boaie de fcmeL Secţia separată pentru dame. Cabinet de Electrisare şi de gymnastică dic&lă, serviciul special de Masaj. Băl de abur şi aer cald, băl de putini în metal şi foianţă. O u H n -I t K. imp£r SE GaSESC Tvtd’auuu prdspete la Depoul General î, Giesel, / Calea Moşilor, No. 64, Bucureşti. Devin za re o pereche case cu locul lor, în ograda Sf. Andrei din laşi. Doritorii se .vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolana No. 12 laşi, safi ia Bucureşti la 'Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada .Ţăranilor No. 21. * ( I MARE MAGAZIN DE HAINE GATA S Un tlner având întinse cu- PENTRU Bărbaţi, Băeţi şi Copii l / w Xda OosLmxm^Qk. 01 H' No. £4, Strada Carol I, No. 44. — Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. pub|ic că pentru sesonul de r PRIMAVARA SI VARA ^ a confecţionat Un mare ţi bogat asortiment DE Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii Tot-de«odată a primit un mare şi bogat asortiw ment do stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore,, Spre a se convinge Onor. Public de buna croială -şl eftinătatea hainelor gata şl comandate roagă respe.ctojs la o numeroasă vizitare. Cu toată stima.: -Heinrich Lebovicz -80 ri w No. 44, Strad» Carol No. 44. ^ noscinţe comere ciale, perfect comptabil şi corespondent în românesc, franceze şi germana, dispunând de ore libere, doreşte a găsi ocupaţiun-în atare calitate pe lângă o Casă comercială, care nu are compţabii în permanenţă. A se adresa la Redacţiunea acestui ziar. AVI S Sub-semnaţiI aducem ia cunoştiinţa Onor. Public că am deschis1 o 51 Sucursală în CALFA VICTORIEI Io. Cu un mare. depnă de*: Lămpi, Porcelanuri, Cristaluri, Tacâmuri de Alpaca B. M. F Servicii de masă şi diferits articole dfi menagiu. Paturi de fer, Lavoare, Mese, Scaune, Cărucioare de copil. Sobe, Closete engleze şl franceze, Pisoare, Băl, precum renumitele Maşini bucătărie cele mal practice^ solide şi elegante. Etc Preţuri foarte convenabile. Cu stimă, C. N. DUMITR1C & I. STEINHARDT Calea Victorieiş 5L i ii A . i v . . • .g* - .4 J auhq e'a It.' (4 nan ta ie superioară ab âbged-flî n p'* * I FLOREAN iiAVIDESCU şi P»îî • / l * ei ’u www.dacoromanica.ro