ANUL XI.—No. 2388 EDIŢIA a doua S A M B  TĂ"T) IULffî 1891 H ABONAMENTE i IM ŢARI Dn «d .......................40 ltl Şeaie luni....................»<» „ Trei luni.....................18, Pentru învSţStorl pe un »n.. . 30 , IN STREINfiTATS Un ..........iji . 50 ŞeMe lCnl , . .............., ... 26 Trei lnal . -.................16 LI ‘\i ' ’ Numărul 15 Bani . Redacţiunea i Nasagiul Român EFO ■ i ANSflCIURI i Pe pifina m, 80 litere, corp 7} n l> IN lf tt Inierţe şi reclame , „ t *r--------- ' v - Un r.i-' v ' r Ai . il lefl lini» 26 bani linie; . 2 lei lini» teatru antmclurl * se adresai a a. LA « i aw wt ; ’s-' ii AdKaînîaf.raţîa wlui , S Ai J 1 număr veehiâ 50 bani r, ftdministraţiunea i Pasagîul Român No. 2. ' Ciţ ID r , , , —r KjO )'<5 fi' < J - Este incontestabil că ţara aceasta a făcut progrese enorme în cei cincizeci de ani din urmă. A fost o generaţie fericită, generaţia care dispare, ea ’şî-a putut vedea realizat aproape întreg programul.’Priri jnitiftea şi sacrificiile ei, ţara a dobândit'neatârnarea. Dar dacă pe tărâmul politic Succesele trecutei generaţii -aii fost irrien’se, nu trebue să uităm uTi moment, că pe tărâmul economic totul a rămas desfăcut..’ ,t < t tini (ti N.u constatăm aceasta pentru a a-duce o învinuire bătrânilor, căci este omeneşte> imposibil, să se facă totul de-odată, dar pentru a constata că şi opera care se Impune generaţiilor prezinte este colosală, că şl. noi aVem un program întreg de reforme, cari ni se impune să le rezolvim. Opera noastră trebue să compleg-teze opera realizată de generaţia trecută, căci altfel tot ce, s’a făcut nu înseninează nimic. Independenţă politic^, fără independenţă -economică este teoria fără practică. Este iarăşi adevărat că, situaţia s’a schimbat mult şi că aproape, cu totul altfel vedem noi harurile, 'dar aşa şi ’i fatal să se întâmple. Acum 50 de ani erau numai două, plase în luptă : privilegiaţii şi burghezia, care abia se năştea. Aţi burghezia creată prin legi, de către guvernele cari ,s’au succedat, se vede ameninţată de la spate de masele populare cară şe teapţâ. Teoriele eeonoipice, preţ lilsela» legi de fier cu cari strângea statul ar ceasta dasă, trebue să. se- schimbai Gu numărul a învins burghezia, în faţa numărului trebue săi cadă învinsă. De altfel Na noi acest lucru a fost Înţeles şi de palidele conservatoare. Acestea chiar ah părăsit 'teoriile'lor economice şi «unt nevoite sa recunoască că statul trebue să intervie în favoarea claselor apăsate. Natural insă că nu simţimântirf de dreptate dictează această âtitudin^Vconservitorilor. Ei simt, că în interesul stalului şi pentru prelungirea doţnrîiei lor, este , bine să deschidă 'din pand în când câte o -supapă df siguranţă, dând dreptate revendicărilor-nqaîvim* peri os ceRute. ^ sa-ca *1 Am câştigat mult In ipta p.e care o ducem de atâta vreme pentru dobândirea Reformelor economico democratice, dar suntem încă departe de fi realizgt.o sphimbare serioşii in relaţiunile dintre Capital şi muncă. Câştigul rîostru este în forinăTAm câştigat dreptul rte â face reformele, ştuncî când aceasta ya sta în putinţa noastra, pentru că toţi recm nosp dreptatea şi nevoia lor. donservato-ni, după ce1 au proclă-njaf datoria ‘pentid ,stat de a interveni întyg, capţţal şi muncă şi a stabili paporturile^^’a Oprit acu Şi fără îndoială că pefltfia ţara românească agricultura este tărendî pe care lup a aceasta e mai mult şi ţgaî serios încinsă. Ca să dovedim1 ceea 6e -susţinem despia atitudinea conservatorilor faţă cu revendicările .claselor populare., ffe-bue \ă discutăm deci J^gile ^ăcyţe pentru a regula raporturile ^distra proprietar şî ţaratu ,4 - -’*be ni Guvernul <5 ipservatoţ* ^ut un proect de lege ^mr^ tp^n^e a-gricole. Expunerea ae motive o filipică fjulgftrăstaare.in contraieţapă-cităţeî -iclasei- proprietarilor.* id&r^ifcî rămas cu filipkia, >4căhl proecţul'-ţle j,ege nu regulează nimic. El este un simplu desi'dşrat âl ministerului, la sfârşitul căruia majoritatea, conservatoare a pus rfezoluţia : facultativ. A făcut o greşală partidul con servator prin cihipul cum a rezolvit această mare cestiune. Mişcarea -ţă- , rănească de la 1888 trebuia să ’l fi convins că o serioasă reformă agrară să impune la noi. Dar sgârcitul este ştiut că nu face concesii de cât în momente de primejdie. Fabula pusă în scenă de AsCanfo' în Pe malul gârlei să poate aplica perfect partidului conservator. Când veniţi la putere la, 1888 a-u găsit ţăjFăPimea în picere, de spaimă au.aafişaLun Întreg program de, reforme agrare1, In sfens democratic, ba promişiunei ţor ’i dăduse chiar şi o jumătate de caracter. pficial, căci, o publioasp îţ} fcjVlpnitor)). Imediat însă ce a trecut gârla Beizadeaua o luat la trânteală pe bietul Ton, pentru-că a apucaf de păr ca să ’î scoată n apă. ..... - . iu'. st/v > - . —Cum să pui mojice mâna în chică dp Beizadea? Să ’i dea 50 de bice. Beizadeaua din piesă a putut să prdbedeze aşa, dar. guvernului . se impune să se ocupe serios de soarta ţăranilor, de1 raporturile dintre proprietar şi ţăran. u Mizeria în carfe să afundă- gdin ce în ce ţăranii este teribilă, ea conduce la degenerarea populaţiei noastre. Trebuesc luate urgente măsuri pentru că să se pue capăt acestei stjărb de lucruri. G reformă serioasă sd impuiie, pentru a se evita urmări triste, din ţoate puntele de-; vedere. O O TT ~R Roma, ip Jlgie., Curtea «u juraţi a condamnat pe Lega, aătorul atentatului contra d-lui Crispi, la 2Q ari şi 17 zile de leclusiune. Lega a strigaţi ^Trăiască anarchia» ! Nici dn incident-. ‘ 1. ^Legea- a declarat la interogatoriu că. a rciit să omoare pe d. Crispi, ca o protestare contra sistemului actual de gtt-vel nafe şi cş.o, apărare a, clasei muncitoare care suferă.—EI ’şî-a făcut cunoscut principiile sale, adăogând că s’ă decis ca fn tot-d’a-una să se jertfească partidului său. El ş’a gândit să lovească mai întâiu pe prefectul poliţie^ şi tn yrtpă po^drwL Crispi, care este reprezentantul sistemului aciuai de guvernare, *A povestit, atentatul şi a conchis zi-câhd-c'-«Aştept verdictul d-v. daţi-ml maximul că mie ’mîie tot utfe». Martorul. Spadini, armuriOr/^decl-uf^i că Siştolul l'ffiţ Lega, pute» ■ şă ucidă un om ! e la dislarfţa''de "la-care'a tras. Şeful poliţişi din Roma depune' asupra De peste Munţi Mi nistrul Hieranymi a sosit eri la Cluj. El a fost primit la gară de primar, care a? zis că ministrul se va putea asigura el însuşi de trista stare a lucrurilor Provocată de o agitaţie fără scrupule, care umple de iniţial ...................... a fost trecătoare, pentru că 64 a restabilit iarăşi preţurile, cari s’afi menţinut după aceia. Anul 1893 vine cu o adevărată revoluţie în preţul cerealelor : grâul nu mai începe cu 10 ca să ajungă la 12 lei hectolitrul, ci începe cu 10 ca sâ coboare la 6; de asemene orzul, secara, porumbul. Pentru toate se anunţă scâddri considerabile în toată lumea, deprecieri sguduitoare şi negândite, o adevărată nenorocire dacă ne raportăm mai dignare populaţia [patriotică din Cluj. ! T 1 1 Ti T ,71 Primarul a adăogaţ că presenţa nai- ^aceşti'^in*^urmâ îanTîa nistrului va contribui a aduce o so- J nt, * JL ’J. lţiţiune pacifică. D. Hieronymi a declarat că călătoria sa, de şi: ţj.e o du ţaţă foarte scutită* are de scop de a arăta însemnătatea situa'ţiunei actuale în această parte a ţârei şi-.dp a ppovQca unirea tutulor silinţelor oneste în scop de a aduce o împăciuire. în, toate spiriteje. -'■s . Regele sâ,ibzir&f ^ub acest titlu scrie „Magyar Iîiriâp" următoarele : ,,Nu peste mult, aceasta o voi; ţdori clericali!. Căci eată ceşerie „Magyar Arllahi“; „Noi1 spunând drep-‘ tul credem, că a sosit timpul ca Ma-jestatea Sa să predşe o parte, din greutăţile Sale VijtoruliC posesor âl Jpb-roanei şi ast-lel să dea ocasiune fii-tqruluî rege sa ne cunoască naţiunea şi: instituţiunile noastre1*. Şi a.sta nu e numai părerea unei foi. Cu d săptămână mai nainte a fost scris faptul, că în cercurile Curţii din Viena se fac intrigi în acest sens. Responsabilitatea acestei foarte surprinzătoare ştiri o lăsăm luî „Magyar Hirlap". «t La 1/13 Iulie ţăranii Petru Tot, Nicolau Bunica, Constantin Pan-tea şi Antoniu Meşu din Boroşineu au fost pedepsiţi de fibirăul Monti cu gloabă de câte 25 fl.- tie-care pentru-că au colectat bani pe seama celor ce aii mers la Cluj. Pe 20 Iulie suntem chemaţi tot la fibirăul* nouă inşi, fîn frunte cu preotul Mihaiu Te,ier, care deşi în etate înaintată, nu se dâ: îndărăt dinaintea .causei naţionale, apoi judele comunal Teodor Grişan şi cei-ce am fost la Cluj. Vom vedea ce ispravă vor maţ face. j-»«i La 4 Iunie judele a înştiinţat jaţidarfnilbr că păzitorul domenial, Maghiarul-'Harker mergând la pădure călare şi mort de beat a întâlnit o ceată de lucrători români l'â lucrul domnesc. A*stât lângă dânşii şi gătindu-şî puşca a strigat: «fugiţi, me, că ve înpuşc !> Românii au luat-o de glumă şi î-au răspuns să înpuşte, dacă are ceva cu ei, la ce Maghiarul a descărcat buşea între ei, nimerind uşor pe urt Român. Geprecierea Cerealelor . 81»; Tt ' il 33 *1 ’nr-* I, l J »!ili nai 1 Şe petrece de vr’a 15 .ani următoruWşpt caracteriatic în comerciul cerealelor. La începutul fie-cărel recolte, preţul lor ca un om periculos numai din cauza "ispr'mei caracterului său şl a fost admis de partidul aiiarchist. Lega a ras îu tot timpul cât s^aă ascultat 'martorii. Procurorul zice bă Lfega'!e un oii. cj;r--nâipal născut j el a hotărât şi pregătit în mod Tiriăştit mijloacele âale, el’ a venit iţe. 'departe bentru a lovi pe Orispi, care a dat italleniloi1 o patrie şi Jibartatea. p. Lollini, apărătorul lui Lega, zice1 că acestea sunt* nişte persecuţiuoî (fio partea poliţiei, care prezintă pe acuzat ca UUxrrat de acţiune. ' O rtouă i^epAiblica cinpl-spre-zece zile, acest preţ se urcă puţin cai® puţin 5 Bpol' începe să scază şi scade^ scade mereu? până la recolta lanului următor. u. In acest interval deotimp preţul grâului •ar yarifit între 10—12 lei hectplitrul, al por ruinbului şi al orzului, înţr,e 6 şi 9 lei, iar al iecarel între 6 şi 8 lei; au fost numai vr’o trei excepţiunî la aceste variante, şi< anume : în 1887 când preţul porumbului a ajunfi la 12 lei şi în 1891 ;ând grâul 2 ajuns la 16 lei, pe când secara, într’o furie de icâte-va zile, a treept această cifră. In colQ, niţnic ‘de însemnat, de cât rezultatul ce a trebuit să urmeze inevitabil acestor urcări forţate şi coborâri şi anume : câştig pentru acel ce afi închis ophil şi pu vândut Ia Început, perdere însemnată pentru acel ce afl sperat într’un preţ maI,buo şi mai D. Dole, şelul guvernământ ului proviso-riu. a fosjţ* alea; Jr aiPd definitiv preşedintele republicai, vj preţul grâului era aproape .constant^ 14 tşi 15 galbeni kil* ypehe în pprţ, fip că acel grâu ar fi fost curat şi de bună culitate, l'Hf» 1 fie că ar 'h fost îgdoit cp, ^pcară şi uşpr : safl miâluraţ, Numai jfyj ţ863‘a faât o, ade-' J preţuri, derisiune că ai ţ fiuălurat ‘Târâtă derisiune de căiţe, scumpete® nepomenită,—decurgând din urcarea arendei,—a învoelilor dintre proprietari sa fi arendaşi şi locuitori, la urcarea preţului zilei de muncă, — 3—4 lei ziua,— Ia întârzierea pricinuită recoltei diu cauza ploilor celor multe şi a răcelel, care a făcut să se pună o sforţare supra- omenească lâ secerat şi adunat, cu risipe riiafi, eu chel-tuell nesocotite. In nenorocirea ace'asta cbmplectă, ce a lovit agricultura în genere, în disperarea fără de margini ce a coprins pe toţi ac .ia cari afi astă ocupaţiune ca mijloc de traifi şi hrană, precum şi pe aceia cari trăesc cfin transacţiunile ce se fad cu produsele agricole, discuţia, ori pe ce teren ar 'fi eapusă, socotesc că e bine-venită. Şi dacă s’afi emis o mulţime de propuneri şi s’a ă presupus o mulţime de cauze, sunt sigur că au discuţia, părerile şi propunerile ce vor urma în acest studifi vor fi cele mal bune, precum nu vor fi nici cele mai rele. Iu această nenorocire complectă cart a pornit pe al doilea an1 şi care nu se ştie cât va dura, este bine dar să ne întrebăm: care sunt adevăratale şi profundele cauze ale depreciere! cerealelor? Cine este vinovatul, care a provocat aceste cauze ? Şi, o dată găsite acele cause .profunde şi acel vinovat, să vedem dacă inâî este cu putinţă vr’un mijloe de îndreptare ; cu alte cuvinte dacă se mai cuvine să mal nădăjduim în vr’un bine. Sunt unu dintre mulţii arendaşi pe cari această depreciere şi criza ce ’i-a urmat, n’a zdrobit şi din prăpastia în care mă aflu, mă gândesc într’una : ce e de făcut? O să mai pot eşi de aici ? G să me mai urc ? c ■ m II ■i ii Astă vară, când pe piaţă Brăilei a sosit prima veste de scoborâre ds preţuri, s’a ere-ş?ut mal întâiu, atât de cumpărătorii cât şi de' vânzătorii de c reale de la noi, că a-ceastă scădere este un joc de bursă, o amăgire din partea marilor case de bancă din străinătate, cari speculează asupra acestor produse, ca să le cumpere eftin şi să le vânză scump. Se judeca cam în acest mod : Băncile ştiu că arenda s’a urcat peste măsură la noi, arendaşii na mai au parale, prin urmare sunt nevoiţi să vânză. Se con-cb dea cu alte nuvinte că scoborârea ne priveşte esclusiv numai pe noi. Şi, bazaţi pe această judecată şi pe această conchidere, cumpărătorii ar urmat a cumpăra, r— pe preţurile curente negreşit,—vânzătorii n’afi voit să vânză. O singură xasă din Brăilar casa Carnavalli, a eşit din rândul hotărâtorilor :• în momentul unei inspirări norocite această casă a vândut o cantitate considerabilă de grâă de 50 libre cu 4 la sută corpuri streine, predat în Septembre cu 10 lei 50 b.- hectolitrul, atunci când- pentru a-semene, marfă Be' spera cel mal puţin 12 i. După asta, scăderea anunţând! se iii progres mal îu fie-care săptămână, s’a dat vina pe holeră, dolera se ivise atunci în Brăila şi Galaţi ;-oamenii cădeau prin port, prin nu.gazil, pe strade şi cu toată silinţa autorităţilor administrativ® şi medicale dea linişti lumea, ascunzând numărul victimelor, fiica îşi stabilise ferm domnia ei de tre-miir şi amorţeală. Vapoare veneafi puţine în poft. Carantina le causa pagube enorme, Si: zicea că dacă n’ar fi carantina, vapoarele ar veni în număr mal marp, s’ar face barirn ti;ansacţiunl. Carantina s5a ®ridicbt şi stagngţiunea itot a remas. Atunci a început să se. sperezeim riţrcare după ce vş, trece holera. Şi într’a-v devăr, holera, acută la început a deyeuit după câte-va zile mobile •: din 14, cazurile ,&fi scăzut la 12, de ia .42 ia 10, dp la. 40. la 7, la 5, Ia 3, la 1, până când mortalitatea diu cauza bşierel a încetat cu totul, cel puţin..în,bjuletjne mal, înfijifi, şi apoi ţeglitate. Pe urmă# ^zâgdiţjse că |u loc de a urna o urcare în preţuri, scădere 1 contiguă, fl’a dat vina pe depreciarea argintului din A-mericş. Set,ejcplipa de cătr^ inabspe-,rau în juyxare ţă.ţ Aşociaţiunife cele mari de. acolo, care speculează şi asupra cerealelor |i asupi'a argintului,, safi hotărât să-şi yiuză iepţţzitele ţie cereale .cu orl-ge preţ, ca să poată lupta până va trece depreciarea aceasta a argintului, care nu era privită de cât ca ceva timporal. Se zicea că asociaţiunile acelea, vfnelându-şî depositele, vor putea în urmă aduna altele, şi ast fel nu vor pierde nimic. Şi astâ-zl chiar, mulţi continuă a explica depreciarea, — criza, cum îi zic ei, — tot pe motivul argintului din America: ei, zic că a -mericanil prin concurenţa ce afi făcut cerealelor Europei, afi atras tot aurul la ei şi prin urmare nu e depreciere ci criză monetară, cu alte cuvinte: nu mai sunt bani cu care să se plătească productele pe adevărata lor valoare. S’a văzut cu toate acestea că moneta, cel puţin la noi, este. Şi subscripţiunile colosale la banca agricolă afi dovedit’o în destul. Aceste sub-cripţiunl ib ,0 afi maî dovedit, o dată cu suficienţa numerarului la cil ce trebue sâ fie şi faptul că: acest numerar dacă nu se piune în circulaţie, numai pentru cereale nu se pune. In Maifi şi Iunrfi, tot anul trecut se a-nunţase o secetă disperată îu Franţa. Se spuneau grozăvii, nici grafi, nici orz, nici cartofi, nici legume nici fructe, nici fura-giurî, nici nimic 1 Şi cum, în agricultură, ca să fie' preţ Ia producte, trebue ca marfa asta să lipsească unde va, se spera că Franţa va salva situaţiunea aceasta nepomenită. lai dacă urcarea a întârziat şi întârziază.pri-cina e că... n’a fost tocmai aşa ! S’a dus ast-fel şi astă speranţă I , Tocmai târziii de tot, după ce s’â văzut că bici jocul de bursă, nici holera, nici deprecierea argintului din america nu era a-devăratele cauze) ale deprecierel cerealelor, pentru că ele trecuseră fie-care la rândul lor şi scăderea tot urma; tocmai târziii, după ce grâul a coborât sub 6 lei, s’a dat pe faţă adevărul adevărat; cultură fusese forte întinsă anul acesta în toată lumea, iar pro-ducţiunea întrecuse toate aşteptările. Era dar o supra-producţiune colosală! Depreciarea cerealelor nu provenea dar din o causâ scornită, artificială şi priu urmare trecătoare ; depreciarea cerealelor avea o causă naturală, trebuia prin urmare să fie staţionară. Josimea aceesta de preţ, dacă judecăm numai abundenţa recoltei din 1893, trebue să urmeze cel puţin până la alte timpuri mai... nefavorabile recoltei. •.f.i; o -V)? 1 ţ 1 i' ”IIF' .j y cât trebue ; deci: joşire, de preţ i depreciere I i Dar josirea astai de preţ, deprecierea*; --câjf are să ţină ? Un,an, doi, trei? Cât ?>* *Pentru-că nu e destul să zicem ^fiind-oă a ,8’al cultivat mult „şi s’a produs unult, du „V aceia e depreciere şi deci când se va cultiva mai puţin şi se va produce puţin, sau niimaî când ge va produce puţin, preţul^ are să revie.‘ Nu. Anul acesta, 1894', s’a. cultivat tot mult în streinătate şi de şi la noi cu*tura e redusă aproape la jumătatea terenului cultivabil, producţiunea insă este iarăşi mică, maî jos de cât mijlocie şi cu toate astea deprecierea to.t .urmează. Iar urcarea aceia de acum doua săptămâni de 20—50 b. la hectolitru, n’a fost decât o urcare artificială, produsă dfe ^presupunerea deşartă a ţuicilor speculanţi^ cari, dacă a văzut unde-va holde proaste, în mod individual şi independent de casele mari, âu produs urcare. E probabil că anul acesta, după cum se .anuţă recolta peste tot, Bă fie nevoie a şe recurge la depozite, şi... depreciarea persistă. Chestiunea principală şi arzătoare e : a-ceastă depreciere are să ţină mult ?1 Art sâ treacă vr’o .dată ? Are să se cultive tot aşa 4au.lt? Are ,să se reducă cultura?’Are să u '-mal ajungă grâul la 12- lei hectolitrul, - ’ sau, are să jremână preţul de 61—8 ’lei un preţ normal? Cu alte cuvinte: ce>factor ab trebui să conlucreze casă readucă şi să restabilească iarăşi preţul 4e 10-.-el2 lei ?'■ La chestiunea aceasta s’a răspuns şi şe răspunde în Atâtea moduri diferite, după cum sunt şi acei .carf.au răspuns şi râs-pund. Aşa omul;de ştiinţă, agricultorul-cu carte, liberai în arta'riul până la dembera-* tişmul luat :-în ‘înţelesul #cei -mai lafg «s-ali cuvântului^ răspunde că .factorii ce trebue să ponlncrezb; suntt Introducerea de' sisleme noi fie. cultură. îngrăşăminte, Uri- i-gatiuni, sejpiiţţe .alese, maşinării^ eţc.qetC^-;jca să ajungem-să producem mult şi bUn,să ^ putem lupta prin calitate şi cantitate con* www.dacoromanica.ro 9 IULIE 1894 LUPTA No. 2338 tra concurenţei ce prin cantitate ne face lumea nouă. Teoreticianul, omul acela care nu ştie cum se munceşte şi se produce, ci numai cum trebue să se munciască şi să se producă, răspunde : iur ’ -oului partidelor djn Ministerul Instrucţiune! publice. — D-niî: _ Cerkez Grigore, ComSuescu Anton. Ma-rinescu Ioan, PopovicI George ţi SăndulSscu Nico lae, absolvenţi cu diplomă a! fooalel naţionale de poduri şi şosele, secţiunea conductorilor, actuali conductorl-desemnatorl în serviciul studiilor şi con-strucţiunilor, sunt admişi, .pe ziua de 1 Iulie 1894, in cadrele corpului tecbnic al acestui minister cu-gradul de conductor clasa III. :— D-nil: Alexandrini Octav, Davidescu Emănoil, Greceapu Grigore şi Gheorghe Radu, absolveafl cu diplomă al Şcoalel naţionale de poduri şi şosele, secţiunea inginerilor, sunt numiţi, pe ziua de 1 Iulie 1894, în posturile vacante de asistenţi clasa II la serviciul stadiilor şi construcţiunilor dependinţe de acest minister. — S’a înscris intre pensionari: C. JNiculcea, oficiant superior gr. III-lea, Nicolee Ionescu, of inf. gr. IL Minorul Const. A. Soroştin (of. sup. gr. II). Colonelului în demisie Şişman Ştefan i ş’a acordat pensia de 773 lei 33 bani pe lună. Locot.-colonel in demisie Bogdănescu Ion i s’a acordat pensia de 550 lei.lunar. INFORMATIURII * , fi * ^ * Azi intră în slujbă d-riu Murgu-lescu şi Lipati numiţi inspectoţî pe lângă prefectuVa poliţiei capiţalei. * * K Azi la ora 3 se va Întruni Consiliul de Miniştrii sub preşedinţiei d-lui L. Catargiu. * * * Pentru astă-seară sunt, convocaţi membrii consiliului comunal pentru a se ocupa cu expedierea afacerilor curente. * * *- Evenimentul spune că, d.- Airi- 1 gore M. Sturza a tradus în nemţeşte opera sa «Bazele fundamentale ale universului» şi a trimes căte 300 de exemplare fie-cărel universităţi din Germania şi Austria. * * * Suntem informaţi că începând efe Duminica viitoare, 17 Iuliu, ziarul local. Evenimentul literar va apare în- Bucureşti. Toţi colaboratorii fi-ctuăll ai foa'et literare vor continua a da prijinul lor Evenimentutul literar. * * * Holeraf,)a reapărut ’ ajîroâp^' d$ graniţele noastre. De şi ea nu are. un caracter peste măsură de îngrijitor, totuşi direcţia serviciului, sanilar.uste datoare să ia. cele -mav severe măsuri, ca să oprească invazia teribilei boale. Am văzut că ^ey iz iele sapi tare de la graniţă au fost menţinuţe ^daj’ aceasta nu este destul. Trebue să şc:: ia măsuri pentru păzi rea reguleloy higenice în oraşe. Ar face bine doctorii comunali să inspecteze cafenelele şi birturile, să vază ce apă şi ce ţnâncărî se, dă consumatorilor, Nu .este destul să se stabilească eţţivş la gări. * ( 1> ‘ M Berlin, 19 Iulie. — O femeev.care a sosit erl idin'St. Petersburg, s’a îmbolnăvit de holeră; boala s’a constatat şi is’aft- luat toate măsurile. *'î - .ho-'! * * fcxerciţiile de. tir indirect pe planşetă, care au avut loc la torturile Brateş şi Covurjţuiu au durşt toatâ ziua de alaltă-erî, şi jumătatea zilei' de erl, spune «Galaţii)!. Tirul indirect a fost cotnandat de d* maior Gonstantinăscu-Brad şi de d-nil căpitani Vansaanen şi Rujirrsky. Ei-au de faţă la aceste experienţe, de tir pe planată, ce se fac peni ni3 prima oadă în ţară la noi: D. generhl Barozzî1, Corii andante! cprpulul al III-lea■’de -armata, d. ge-qleral Popescul, ispCetorul artileriei- _ d. general Mbrgescu, cnmandanPul1 flotilei, d. general Candiano Popesc»^ comandantul brigadel de cavalerie şi mal mulţi oficerl superiori din diferite alte arme. Mal bine de- 100 oficerl din arma artileriei veniţi din toată ţara, -au participat la aceste experienţe de trai-gere indirectă, in .care; constă ufcili-sarea. practică a mijloacelor noastre de apărare,: care a costat ţară atâtea zecimi de milioaue. Erl .seara, aceste experienţe insţruG-i tiye şi interesante terminandu-se, toţii d-nil oficeri de artilerie au inţr.aLiu oraş, unde d. maior Constantin tRiad ’î-a întrunit la un banchet oferit de domnia-sa. ^Fratricid.—In strada jPosţa-Veche despărţirea 4-a din Galaţi, un individ anume Turan Mehmet apucându-se la ceartă cu-fratele său mal mare Ah met, căpătă de la aceasta o* palmă. iCa să-şi resbune de palma primită Meh * FOIŢA Q1 ARULUI ,LUPTA* ... —-± ------------------------------------, ____________________ 28 JULES MARY U n foc de revolver PARTEA II Logodnica judecătorului. Cetitorii noştri ’şl aduc aminte, că T-am făcut să asiste la o explicare dintre generalul Hormais şi. d-nu ‘Dampifirre în â-ceastfi explicaţie, care'se făcuse la uua din seratele de la subprefecturi, generalul considerase ţa o datorie să. spue*. tânăr ului magistrat, amorezat de fata lui, «re sânt a-devăratela sentimente pe cnre presupunea că le are Susana. ’ >*. .. ... Şt de teamă «ca judecătorul'jsă nu păs? treze oare care ciudă, îl zisese; — A8culţaţi-me, d-Ie Dampierre, voifi să vă dai! dc&tră o dovadă mare de stimă şi fetei mele o dovadă mare de încredere. Doresc să al c.u Susana o. .convorbire la care efi să Pfi fifi de faţăi Ei! v’aşl jena* Spuneţi-I ce gândiţi-. Francheţo el are să vă răupuuză. Joui o să avem câte-va peroane ţa prânz. Voifi ştimă potrivesc i iisă jămâneţl un moment singurlv Asasinatul d-lui Gonssolin, nebunia Made-lenel, căutarea complicelui imposibil de găsit, care ţinea cheea unei intrigi necunoscute, greutăţile, ce se măreai! în fie-care zi, ale anchetei .ori, cât erau de absorbante, nu puteau să facă pe d-nu Dampierre să uite invitaţia şi amorul lui pentru Susana. Deci a fost exact la întâlnire. Iu oraş se ştia că fuseseră trimise mai multe scrisori de invitare. Numai era un prânz de amici, erşi o adevărată serată şi multe persoane, în nădejdea că din vecinătatea doctorului Hormais şi a d-lul Dampierre ar putea să iasă vre o noutate proaspătă, (bună de colportat a doua zi, r&stur-naseră cerul şi pământul ca să facă să li se trimeată o ast-fel de invitare. Intre cel-l’alţl mosafiri, pe care cetitorii noştri ’i ştifi deja, erafi Lestonat, .inspector silvic, şi subprefectul HGribaut. Generalul Hormais trimisese, de politeţă, o invitare doctorului Magnabat. Dar bătrânul savant nu’şi uita rancunele aşa lesne. De ;i?m era vorba de interesul justiţiei şi al ştiinţei, nu mal era duşmanul lui Francisc şi de aceia nu refusase mandatul par-' eheţulul care) ’lh spital ‘ şi în faţa:' d-nel Gonssolin, îl ’ apropia de- tân⣠Dar in Viaţa privată, ura lui instinctivă învingea. Prin urmare a declinat politeţea generalul Hermais şi nimeni n’a mal comptat pe pre-senţa lui. Guriositatea celor care aşteptai! indiscre-ţiunile lui Dampierre şi ale lui Francisc Hormais fu înşelată. Judecătorul de instrucţie fu nepătruns, a spus numai că afacerea lui Tom* Lhoir, în i • loc să vie la juraţi luna următoare, are să . fie amânat la altă sesiune, ceia ce nu s’a ; spus nimănui ceva nou, pentru că amâna-; rea o prevede toată lumea. Gât despre Francisc, ei s’a mulţumit să respunză: — D-na Gonssolin e nebună, adevărat ' nebună. -Nu ştifi fie o. vom vindeca. Despre | asta întrebaţi pe confratele mefi Magnabat. Are mal multă experienţă şi mai multă a-| utontate ca mine. Poate că are vre-o -pâ-rere pe care nu -mi-a comunicat-o. Din partea amândorora era un refus ide a respunde, care a fost priceput îndată. | Fură lăsaţi în pace. | După masă, trecură In salon. Generalul, 1 care de un moment vorbea cu fiul şefi, îl î lăsă de o dată zicându-i : | — Am o datorie de îndeplinit. ii — Ce datorio? făcu Francisc mirat. | — Am făgăduit d-iul Dampierre, care iubeşte pe soră tavsă-l menajez o convorbire cu ea. Francisc făcu o mişcare şi cu un glas cam schimbat îl întrebă : ! t- Susana ÎI iubeşte1 ? j — Nu crez. / ' | Generalul lăsă pe Francisc, fără să" bage ! de şeamă1 cât :e de turburat. Dar n’a pntut să ajungă numai de cât la Susana, care în i momentul âcela eţa în alt salon. Gâţi-va [ prietefil îl ţinnj-ft un moment. ] Erancisc, care uimăria pe general cu o-( chil, băgă de seamă incidentul acesta şi de î odată, q? şt cum ar fi luat o hotărâre su-! bită eşi difi salon şi ^ duse să caute pe s sora sa. — Suşano, zise el foarte repede fetei, r care era singură îp acest moment, Susano, trebue să-ţi vorbesc. Ea ’1 privi, foarte mirată, cam neliniştită. — Spune, Francisc, ce .al să-ml spui? Pari îngrijat şi agitat. EI hesită, dar hesitarea ’l-a fost scurtă. — Am să-ţi cer ceva foarte g-rav. — Dar ce-J ? Ţu mă sperii. — N’am dreptul să te spăimânt, zise el cercând să zimbească; ceia ce trebue să-ţi încredinţez e mai mult un capriciu. Chiar acuma o să vie tata după tine. — Tata. — Da. Are să ţi spue că d. Dampierre te iubeşte şi are să te roage să primeşti convorbirea ce are să - ţi ceară magistratul^ — Dar convorbirea e de prisos. —, De prisos, fiind că nu iubeşti pe cL Dampierre, n.u.il aşa? — NuT iubesc, aşa-I. Tata, de care nu ascunz nimic, trebue să jţjev — Atunci? — El vrea să al francheţea să ţe explici în astă privinţă cu d. Dampiărre şi să-I descurajezi pretenţiile. — O voifi face: Francisc hesită iar, apoţ zise foarţe încet, ca si cum ar fi făcut 0 fap.ţă rea. — Nn, nu tfebue sâ-î ŞesnădăjcluăşH...', Asta vream să-ţi cer... acesta-I capriciul de care1 ’ţl vorbpamT Susanattjs'a uitat lung la fratâle el, cu şchil în ochii lui-; ea cercă să-î pătrunz&i gândul, raţiunea, care dicta aceste cuvinte ciudate. Francisc îl susţinu privirea şi repetă * — Trebue. , — Şi dacă aşi refusa ? —• Nii poţi să refusl, fiind că te rog efi. '— Trebue să al motive foarte grave, că ceti una ca asta. — Adevărat, foarte *grav,e.j — Am dreptul să ie ştifi. — Da, soro, al dreptul; cu toate aces» tea na pot să ţi le spuiu, cel puţin acuma... laaâ-mfi să me gândesc... — Atunci fără să te -fi gândit îmi dai astă povaţâ? N’al ţu încredere în minei Nu sânt destul de serioasă să’ml încredinţeze cina-va. un secret ? — Nu stărui, Susanb, zise1 tânărul pe1 care hesitările sorei Tul îl turburai! adânc. La rândul tei!, ajbi încredere în mine... — Dar dacă aşi iubi pe cine-va ? ■»— Pe cine? — Nu se poate sâ iubesc şi tata uu caută să’mi dea un bărbat^?... r Atunci ar fi o’ nenorocire măre...- i-t Nu, dacă tata,-ratifică alegerea mea.. — Ar fi o nenorocire,- ’ţl zig, făcţi doctoral brusc, pentru că ar trebui să uiţi. pe aceia pS care Ţ iubeşti,.1. 1 ■t-- Nu 'pricepi.î; i,f - ■ — încă odată, nu pot. Bă fiu rţal lămurit. D-nu Dnmpierre are să vie. E un ;om de Onoare. N'are şă ţi spue lucruri pn care til să ntr poţi Bă le auzi. Te iubeşte. Lasă-t o speranţă. — Nu pob-să te ascult G repet/ De aşi face pe’ml cerly .ar fi O cruzime > nefolos' toare, aproape o laşitate. ţe voii) as? culta, Francisc. i (Va urma) »o ii ' , î www.dacoromanica.ro 9 IULIE 1894 V U P T A No. 2338 met se repezi furios la fratele săă şi îl trase trei lovituri de cuţit în spate. Ahmet căzu scăldat în sânge. * Criminalul Mehmet, văzând grozava faptă ce a sevârşit orbit de mânie a fugit. Până acum poliţia n’a putut să puie mâna pe el. * Sinucidere.—Femeia Marla Teodor Bul-garu din des. I, strada Badalan (Galaţi) sătulă de viaţă, şi-a tras ieri la orele 8 dimineaţă o lovitură de cuţit în partea stângă a abdomenului. De şi intestinele s’aft revărsat prin deschizătura rănel, femeia n’a murit încă. Ea a fost transportată întf’o stare deplorabilă Ia spital, unde îl B’rfi dai îngrijirile necesare. ŞTIRI TEftTRALE Este definitiv hotărât că la amil *vom avea iarăşi la Teatrul Naţional, reprezentaţii de operă şi operete, date de trupa română. D. Stefănescu soseşte zilele acestea în Capitală pentru a hotărâ cu directorul general al teatrului, bugetul trupei şi pşntru a face angajamentele. De la 1 August se va începe repetiţiile $u coriştii, astfel ca la 1 Noembrie să se poată începe şi reprezentaţiile de operă şi operetă. In stagiunea aceasta se va da şi o operetă nouă, al căreia libret este compus de d. colonel Bengescu, iar musica de d. Cohen Ştiri mărunte Eri s’au ţinut ultimble examene' la Şcoala Superioară de Ştiinţe de Stat (Palatul Universităţii). Materia : Medicina Legală; candidaţii d-nji: Iulian Cucu şi Ilie Oţe-leaqu au reuşit cu succes. EDIŢIA II * ULTIME INFORMAŢII '.' ' — O denunţâVe importantă. — Oorespon- cest platou, să începuse deja a să chibzui de către cel în drept ideea de a se abandona planurile clădirel unei asemenea şcoli tech-nice pe terenul ingrat şi a să strămuta bazele el din nou pe un teren mal fericit buneoară pe terenurile măreţe mult mal a-proape de centrul şi mişcarea industrială a oraşului ce presintă împrejurimile pitoreşti şi animate ale gărel de Iaşi.—A trebuit ca numai prin sosirea în România, după o specială cerere a guvernului, a unuia din cei mal celebri ingineri specialist în son-dagiurl din Europa, d. Olaf Terp (Danemarca), să poată asigura şi descoperi — prin vasta Iul competinţâ în nenumărate lucruri gigantice de sondagiurl—apa, imperios trebuitoare unul asemenea important aşezământ cultural de arte industriale, clădire mare despre sistemul şi soliditatea căreia, cum se efectuează actualmente, vom vorbi curând întrun special articol. Inginerul Olaf Terp este un mare maistru recunoscut deja prin cele mal reuşite lucrări monumentale de sondagiurl în cele mal mari şi mal civilizate oraşe din Europa şi alte continente. ,i; Sistemul ingenios şi practic utilizat de către acest inginer specialist, probează cum că guvernul român a făcut o perfectă a-chiziţiune în persoana domnului Olai Terp şi că toate comorile ascunse, necunoscute, perdute In fundul pământului ţărel noastre, pot fi de astă-îl înainte descoperite, culti-vabile şi scoase la lumina soarelui civili-saţiunel industriale, prin abila sa competenţă, care, pentru moment este cel întâii! inginer de specialitate, care ne-ar putea cu timpul asigura enormele bogăţii a arterelor subterane ce poate conţinea situaţiunea geologică i României. Marii noştri proprietari ale cărer dome nil rurale pentru moment produc, în com-paraţiune cu agricultura luminată din apusul Europei, foarte puţin, ar putea în scurtă vrem întrei şi împătri veniturile lor, graţie numai bine voitorului concurs eftin şi folositor a d-lul Olaf Terp. Ar fi de dorit ca ţara noastră eminaminte şi chiar numai curat agricolă până astă-ţl, să devină pe o cale culturală paralel şi industrială ; vom reveni. cetarea cărţilor didactice şi care s’a aprobat de minister. denţa dintre ministrul de externe bulgăr şl ministru nostru de ex-jfc terne. — Cine e asasinul lui Beltceff şi unde se ascunde % Prinderea asasinului. — Complicele. Ministerul de externe din BuB garia fiind informat de un oare-care Bocevaroff din pud. 7ulcea (Dobrogea), că dânsul cunoaşte pe. asasinul fostului ministru Beltceff Şi, că este gata a-l declara dacă i se dă o recompensă, a in tervenit pe lângă ministrul nostru de externe pentru a cerceta această afacere şi a da recompensa cerută daca Bocevaroff descoperă pe criminal. iti Viena, 19 Iulie.—Ministru român Carp a plecat la Wuerzburg. « * * La bariera Herâstrătr s’a pfins eri o contrabandă de doî decalitri unt-de-lemn. * * * 6 mulţime din ţărani din judeţul Bacău acuzaţi de rebeliune, stau încă' închişi la Bacău. Ar li timpul să se pue odată în libertate aceşti oameni. Acum când munca câmpului îi reclamă la casele lor, este a espune întreagă familie la foame in timpul ierneîi, dacă .nu le dai drumul lor să-şl vadă de muncă. Această afacere fiind deferită d-lui ministru de justiţie, d sa a dat ordin parchetului de 7ulcea a cerceta şi a da lămuriri ministerului Procurorul de Tulcea a luat imediat măsurile necesare, şi în adevăr denunţătorul Bocevaroff, i-a declarat că, asasinul lui Beltceff se a-flă într’o comună din judeţ şi se numeşte Toader Ivan Arnăutu. Imediat procurorul e’a dus in comună unde fără multă greutate, după ară ţările date de Bocevaroff a găsit pe asasin, pe care 'l-t arestat şi în aceiaşi zi 'l-a şi condus la Tulcea, la Parchet. * * * Arnăutul este un tânăr de vr'o Aflăm că d G. C. Datculescu, pro pţ-ietarul moşi©! Slobozia-Galbenu, ( pe cale d’a da o mare extensiune Secţiune! «Horticultura.» Stabilimentul horticol se va ocupa specialmente, cu cultura copacilor ro ditorî, arborilor de alee, rose ş.i arbuşti împodobitorî, plante bulboase, plante de florării. Cultura poţajeră pentru primori se va face pe o scară întinsă. Şeful de cultură-asociat pentru stabilimentul horticol, care ocupă o întindere de 20 hectare iţigabile, e d. Leopold Magniet, horticuito'', archi-tect de sere şi grădini, diplomat al Scoale! de horticultura din Vilvorde (Belgia), ex-Directorul ziarului belgian «Le Cultivateur», diplomat şi medaliat la diferite exposiţiuni din Europa pentru culturale şi lucrările sale horticole. • * D. ţi adu Corbu, profesor de gimnastică din Brăila, a fost delegat de către Ministerul Instrucţiune! a a-22 ani, bine făcut, şi nu negat .. ... . c,n-, • V* K , faptul, pe care spune că l'a comis ajutat şi de un tovareş sârb,, care crede că acum este îh Rusia. A-sasinul a mai declarat, că atât el cât şi sârbu erau aprozi la-consulatul sârbesc din Sofia, Asasinul a fost depus. Ministerul nostru -de -externe a -comunicat deja la Sofia descoperirea asasinului lui Belcţff şi depunerea lui. ♦ * Ni -se scrie din Iaşi: Cu veasiunea ridic&rel imensului edificiu a şcoalel tehnice din Iaşi, pe platoul Co-poulul din partea spre Şorogari, s’afl făcut nenumărate infructuoase cercetări adânci, pentru descoperirea surselor de apă. absolut indispensabilii unei şcoli dţ internat găzr-duitor mei multor sute de elevi şi numeroaselor ateliere cu maşini de vapori. Pământul fiipd aproape steril de apă pe a- Un lucru cam ciudat. In ziua In care d. dr. Raţiu intră la închisoare, Ministrul instrucţiune! s’a crezut dator a face un act de dreptate cătră cumnata marelui patriot, numind în Bucureşti pe d-şoara Orghidan, care remăsese fără catedră, în urma transformărei externatului secundar din Galaţi în şcoala profesională. Voinţa Naţională, care a luat cu atâta foc apărarea fraţilor noştri de dincolo, a găsit nemerit de a înjura pe Ministrul instrucţiune! publice pentru această numire. Mister şi colectivism. Ultime Telegrame llal l‘a Lupta de la Kasala.—De la Cameră. Roma, 19 Iulie.—Se telegrafiază Agenţiei Ştefani din Massuch, că italienii comandaţi de generalul Baratieri ai! luat alaltă cri cu asalt Kassala după o luptă foarte vie, Dervişii aii suferit perderi mari; el aă perdut de asemenea multe tunuri şi drapele. Această ştire a fost anunţată de d. Grispi la Senat; ea a produs o impresie vie şi o mişcare de surprisă. Generalii afi aplau dafjîn mod. călduros. Se itul a discutat apoi măsurile financiare. D. Sonino a apărat aceste măsuri şi mal cu deosebire impositulul asupra bogăţiei mobiliare. In ceea ce priveşte amendamentul Antonelli, guvernul va face toate de-claraţiunile dorite spre a Înlătura orl-ce echivocitate. Este dispus a primi o ordine de zi în această privinţă şi chiar a depune o lege in Noembrie. Ministrul a încheiat prin expunerea amănunţită a condiţiunilor economice jale Italie! care îşi revin în fire în mod. încurajator. (Vil aprobaţiun! generale). Franţa Legea contra anarhiştilor,—Ante-proectul socialist. — Alt contra-pioect. •— Guvernul. —Ante-proectele respinse. Contribuţiile directe.—Convorbiri cuBonghi.—Casi-mir Perier la Eliseu. sista ia Congresul internaţional de gjmnastică din Breslau (Germania), Ministerul a făcut o bună alegere în persoana d-lu! Corbu, care este Uliul din cei nun .capabil! profesGii de gimnastică. D. N. Mlnovicî, şeful serviciului antropometric din Capitală, a fost dg-legat de direcţiunea penitenciarelor, ji vrei ta penitenciarele centrale din ţară, şi a măsura şi fotografia pe deţinuţi .pe viaţă şi' alţi ‘‘tâlhări ‘periculoşi. D-jsa, tot de ‘:u V >4 *r se găsesc Tot deauna prdspete la Compania Continentală Bucureşti. *— CALEA VICTORIEI, 68.-^— Bucureşti. (Vis-â-vis de Teatrul Naţional; - — ’ i 1 ,r Cel mai mare deposit de ' Velccipede «ROVER» PNEUMATICE ENGLEZEŞŢI construite pentru Compania Continentală REIOî* SPECIAL peutru o ■ L Diierite utensile de menaj şi gradină REPRESENŢANT GENERAL PENTRU TOTĂ ŢARA B. Taubmann Defoul General G, Giesel, W Calea Moşilor, No. 6L Bucureşti. Marele hotel CA RAIMAN JlIO DEPOU de MAŞlNEdepUSUT ale' Fabricai „GBOSSMAN* recunoscute, ca cele mat bune maşine SISTEM ,SINGERfe PERFECŢIONAT asemenea saşiul pentru croitori, eurelarl, cis-marl, juilitarl, etc. fi1 S I N A I .A. ^ In cea, mai frumoasă pqşiţiune şi cel -mai confortabil 96 Camere, Casino, 2 Biliarde Plano de concerte şi de abonamente\ Concerte, Soarele intime, etc " Sub-semnaţii .antreprenori al „Hotelului Union" din Bucureştii, avem onoarea a aduce la cunoştinţa Gnor. Public că'şi în anul a-cesta „Hotelul Caraiman" din Sinaia, va fi dirigiat: tot de noi, pe care l’am reorganizat cu totul din no8, şi va putea rivaliza cu stabilimentele similiare din străinătate cele mal bine ţinute. Nn vom cruţa nimic pentru a mulţumi „persoanele cari vor bine-voi a ne 0-nora cu presenţa d-lor. Restaurant de prinţul ordin, bucătărie franceză, şi română. Se primesc arangiamente pensiune t* lunare şi ca ziua Rugăm de a ine’ preveni prip telegramă orî-ce reţineai de aparta- fofi' mente >pP'V.£amere‘ .1 '-j" ji bl Cu perfectă stimă: Fr. Btifler St L. Sickha. i D ş.v 6 n z a r e r J. ■ i j o pereche case. cu- locul lor, în ograda Sf. Andrei din .Iaşi. Doritorii? se vor ladresa ia d-na Rucsandra Gosma, soseaua Nicolana No. 12 laşi, sau in Bucujreşţl la ,Ţfopiietară D-na .Profira Alexandrescu, strada Ţeranilor No. 21. Cocs L.n. 58 Tona de Cocs W f! IlfU I-ia Quaiitate Transpoi taţ* acasă in sad i > Briquete, şi 'Cărbuni de Piatră, di ţi Mutele Ulardift-şi-Pett^izseGy-pentru stabili menite .Industriale, Galorifelfe şi Sobe de fier şî de Porcelan. Anthracit pentru scâe systernul American tcntbold, funker şt Ruh. \ *9 Cărbuni de lemn (imangaţt) Expediţmne en gros şi en (utaîl preţuri cowbeft^Ma**/'^/^ la orî-ce staţiune a C. F-' R. ^ ■> . u , JDepoul Central,. Str* Sf. Uoivofi, Dai‘d LSftrenbach. Lei noui 24 Tona de lemne de/ Fag şi, Til.fş,n, .ţâiftte şj^jinş-portăte ia domiciliu. Greutatea garantată. S citit! i antşalul d#» Midy sşipriotă Copakuui,, Oubebul şi injec-ilami:. Vindecă scurgerile îrv 24 de . ot». Foarte prîintâos-M boălele băşicel -udului,, şuntaluli limpedeşte urinele cele mal turbure. Deposit la PARIS, 8j rue Vivieiiiie fi Uutâte [far'maCtile. Un aVând întinse cur ţ noşcinţe t giere t ciale, perfect liomptabil si corespondent m -românesc, franceze şi germana, dispupân ’ de ore Gibetej doreşte a găsi ocupaţiup -în atare CalitâtC pe lângă 6 'Casă comercială, care nu are comptabil în permanenţă, A se adresa la Redacţiunea acestui, zia* * — No. 44, Strada. Carol I, No. 44, — Are Gnoarc a anunţa Clientelei sale şi Onor. | public că pentru sesonul de | «r* PRlMAVARA Si VARA a confecţionat Un mare şi bogat asortiment ■■» , , .;h DE mut Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asortiu ment do stofe fine, din fabriccle cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua îu 24 ore. Spre a se convinge Onor. Public de bana croială şi eftinătatea hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Cu toată stima: Heinrich Lebovicz S-sori No. 44ţ Strada Garol I, No. 44, A se nota firma Herman Davridowftz & Fin, strada Lipscani No. 10, vis-a-rls de Banca Naţională. ^ AVIS IMPORTANT ^ «8 * fift.ro s . cu-"■ '".ii»!.. Concurenţii sunt rugaţi a face ofertele lor îi) scris şi a lt? remite în mâî-nele d-Iuî Valffry, secretarul principelui Grigore Sturdza, domiciliat în casele.» principelui Grigore Sturdza din Iaşi, Disp. La strada Română, No. 14 până în ziua de 15 Iulie,. 1894 orele 2 po&c meridianf când. se va pEoce.de Ia licitarea dârei în arendă a acostor moşii. ( Cauţiunea provizorie pe carp concurenţii trebue să o depună la licitare este cea următoare: 6000 lei pentru moşia CazmeştE; 12^)00,-lei pentru Miro-slăveşti şi 15,000 lei pentru moşia Cristeşti. ,4 ou Cauţiunea definitivă va fi de jumătatea unui căşciu anual. Condiţiunile arendare! se pot vedea în fie-care şi la cancelaria principelui Grigore Sturdza în cassle şale din strada Română, No. 14, Iaşi. Pentru orî-ce alte informaţiunj a ae adpcsa.. la subrsâmnătul procdfiatoje general ăl prinţului Grigore Sturdza: loan C. Barozzi, strada ii» - $1 • «îo*v H ! Turnatorie de. fer1 . ALBERT BAUER •Vi DO v> Bpcietate în Comandifa $ IMATALAŢIUMI de Stabilimente Industriale Mori, Fabrici de şpirt, Ferastrae mecanice , i t ■ i ele. < eic. r, Maşini de aburi, Motoa^ c e petroleu, turbille" G l_i~—___ Construcţiuni de Fer He8ervoare,|Coşuri, Poduri, ere, UşgV Ferestre Electricitate Inşialaţiunii.de lumina şi tranemisiunej de putere i r v p K V. tfpL i ASINE AGRICOLE *1 din fabrica IX_, IP ^ BilrOuh Strada, Pensionatului, No. f , FABRICAStr■. Cuţitul de Aprglnt, Mo. 6plângă vamtf'Filaret. Ut • .Dfl * iîlM TMT?1 V 1 T 1 i — — •lt—‘ 1 ^—.1 ipogţ'jţ^ Al. Lefter.1» Strada Câm-pineanu No» 9, Bucure^tL www.dacoromanica.ro