ANUL XI. — No. 2201
EDIŢIA A DUDA
MERCURI 19 IANUARIE 1894

ABONAMENTE i
m ŢARI
Un an :.......................................40	le!
ŞeaBe luni ....................................20	„
Trei luni......................................10	„
Pentru învfţătorî pe un an.....................30	„
IN STREIN ETATE
Un an..............■........................50
Şea«e luni....................................25
Trei lnnl......................................
Humfirul IS Bani
Redacţiunea i
No. 2 — Fasagiul Român. — No
ORGAN DEMOCRAT-RADICAL
ANUPCIURI i
Pe pagina III, 30 litere, corp 7	. . 1 le3 linii
„ „ IV	„	„	. . . ,85 bani linia.
Insevţe ţi reclatae ,	„	....	2 lei lini*
Pentru anuneiurl a se adresa:
LA
Administraţia Ziarului
Un nu*s$r vechiu 50 bani
2
Prim-Redactar, CONSTANTIN C. BACALBAŞA
No.
ndministraţiunea s
2. — Pasagiul Român. — No. 2
Renta română Din afară.
Ecouri.
Gestiune* zilei Fizionomia Camerei.
Asasinatul de la capul moşiei Rasa. Curierul dimlnoţel.
Ştiri teatrale.
Nirernesa cea frumoasă, (Foiţă).
Renta Română
In buletinul financiar săptămânal, publicat în «Lupta» de aseară, cronicarul nostru a relevat un fapt despre care ne-am mal ocupat în a-cest loc şi despre care voim să spunem şi azi câte-va duvinte. Este vorba de renta română, de plasarea ei.
Este ştiut că, din diferite împrejurări, mai toate de ordin exclusiv politic, toate împrumuturile noastre au fost efectuate în Germania. Hârtiile noastre acolo sunt plasate, creditul nostru acolo a fost mărginit, soarta marelor noastre lucrări privitoare la apărarea ţereî, la căile de comunicaţie, etc. etc., a atârni a-proape numai de buna sau reaua disposiţiune a pieţelor germane.
Nu numai atât. Ţinându-oie în mână qu creditul ei, Germania începuse încetul cu încetul să aibe şi o altă pretenţiune. Eu ve împrumut când şi cât vă trebue, zicea dânsa însă cu o condiţie': cu banii mei să nu- ve duceţi să cumpăraţi aiurea ce vă trebue, ci să veniţi la mine ; eu vă pot furnisa armament, echipanent, fete.; industria mea vă poate satisface toate trebuinţele. Cu un cuvânt pieţile germane pretindeau cao'-dată cu monopolul împrumuturilor noastre, să aibe şi monopolul tuturor fur-niturelor necesare desvoltăreî economice, culturale şi militare a României.
Şi când, acum vr’o douî ani, câteva case franceze şi belgiene, isbuti-seră să concureze casele germane şi să obţie câte-va lucrări mai însemnate, cum e podul peste Dunăre şi altele, ne-am pomenit cu acel strigăt al presei gerrtiane: «nici un ban României! — strigăt care a avut un puternic resunet şi a produs oarecare mişcare chiar în cercurile noastre guvernamentale.
• De atunci guvernul nostru s’a simţit jenat în încercarea de a face, nouî împrumuturi, condiţiunile puse de dânsul au întâmpinat dificultăţi. Piaţa germană, saturată de hârtiile depreciate ale Italiei şi ale Greciei, încuiy cată cu împrumuturile pe care trebue să le facă Auistro-Ungariei care a început transformarea valutei sale, S’a văzut negreşit nevoită să restrângă creditul ei. De acest fapt, de altmin-terlea prevăzut şi aşteptat, ne-am resimţit. Dacă nişte evenimente turfcQjre ne-ar fi surprins 1în acest moment de sigur că am fi avut âă trecem prin grele încercări.
In adevăr, ce situaţie mai primejdioasă pentru un stat mic, care face parte în alianţa unor puteri militare, de ţât să-l surprindă un războiri îjrf moirfentul când creditul îi e închis ?
Da-r' să admitem că suntem perfect preparaţi pentru război u, ca nu nţâi avem acum nevoe de nici un împrumut^ de nici o cheltuială pentru a pregăti şi ■■cpmpţecta' mijloacele noastne'ide apărare'—Ceea-ce e departe, foarte departe de a fi adevărul; să mal admitem că stăm azi asa de,iii ne financi^rminte îţi cât	şi un
stock însemnat de rezervă în tesau-
rul ţereî pentru a susţine greutăţile rezboiuluîi—ceea-ce este încă şi mai departe de adevăr.
Ei bine, dacă cu toate acestea războiul ar fi nenorocit şi am eşi învinşi, am putea noi găsi adoua zi un împrumut, dacă creditul nostru s’ar mărgini numai la piaţa Berlinului ? Maţ mult de cât atât; am putea noi, adoua zi după un rezboiu nenorocit, să facem măcar faţă angajamentelor din trecut fără un nou împrumut ? — Cine are curajul să răspundă a-firmativ ?
Lucrul e deci lămurit. Trebue cu ori-ce preţ, cu ori-ce sacrificii chiar, să ieşim din "această Încurcătură, să scăpăm de tutela pieţei germane. Ştim că guvernul român, atât cel de sub liberâli cât şi cel âctual au făcut mai multe încercări In acest sens şi că au eşuaţ. Aceasta nu trebue însă să ne descurajeze şî datoria guvernului e sa se folosească de cei întâi moment favorabil pentru a obţine încrederea pieţilor Parisului şi a Londrei.
Acest moment pare că a sosit. Ştirile primite în timpii din urmă a-rată că renta română e în urcare şi e cotată cu preţuri mâi bune la Paris de cât la bursele germane.
Lucrul de altminterlea e lesne de explicat. Capitalurile franceze-au a-vut negreşit să sufere, ca şi cele ger mane, pe «Ieri însemnate cu valorile egiptene, portugheze, spaniole, italiene şi" greceşti. Deosebirea e însă că Franţa fiind cu mult superioară în bogăţie de ţcât Germania, a simţit negreşit mai puţin paguba încercată. Pe când Germania s’a 'văzut nevoită a-şl restrânge oare-cum cercul operaţiunilor sate, Franţa din contră are încă destule capitaluri disponibile, care negăsind o dobândă convenabilă în lă-untru ţereî caută profituri m-aî mari în afară.
Ultima conversiune m-ai ales, a rentei franceze 4 jum. in 3 jum. la sută făcută de guvârnul republice? în mod strălucit într’un''moment financiar dih cele mai favorabile, a silit pe detentorî să primească reducerea dobânzei şi preschimbarea titlurilor. Dar e aproape sigur că a-ceste 7 şi jum,. miliarde convertite vor căuta un câştig mai mare, şi încercarea unul Stat care stă bine finan-ciarminte, de a face un împrumut în Franţa, ar fi azi bine primită.
Suntem, necontestat, în această situaţie şi — chiar cu riscul unor sacrificii—să facem tot posibilul ca viitoarele noastre împrumuturi să ie realizăm în Franţa sau în Anglia, să facem totul pentru a obţine încrederea acestor mari pieţe de credit din Europa.
S.
DIN AFARA
Bulgaria
Ieri au continuat la Sofia aesbaterile în procesul Ivanoff, care desvălue din nou comploturile Rusiei împotriva stărel de lucruri din liniştitul şi muncitorul principat.
Procurorul a rostit în şedinţa de dimineaţă rechisitoruî şefi în care constată , că mărturiile acuzaţilor şi depunerile martorilor confirmă actul de acuzaţie şi dovedesc că acuzaţii afi urmărit resţurnarea stării lucrurilor actuale în Bulgaria. Sunt prîh«urmare pasibili de pedeapsa capitală ; cu toate/ acestea a cerut pentru fratele mal mic 10 ani de închisoare, iar peiltru fratele mal mare pedeapsa cu moarte, însă va putea im* plora graţia Prinţului,
■Criza din Serbia
D. SiinicI, şeful noului cabinet, ş yiuitat •ori pe toţi reprezentanţi.! puterilor.
Membrii cabinetului Avukumovicf au.fost primiţi de regele Alexandru căruia ’I?afi
mulţumit pentru amnistia decretată în favoarea lor.
Demonstraţia de erî a fost provocată de către turburătorul cunoscut Pelaglici. Cu toate că a fost fără importanţă s’au luat măsuri ca să nu seş mai întâmple.
Generalul GruicI, şeful fostului minister radical, ’şi-a dat demisiunea de cancelar a ordinelor naţionale, a fost înlocuit cu ge ,■ neralul Leschanin
Mâine va fi cea din urmă şedinţă a înaltei curţi ca să se dea citire decretului de amnistie.
„Ziarul deSt-Petersburg“ vorbind de cele din urmă evenimente dia Serbia“zice că, e greu să se pronunţe asupra influenţei pe care o poate avea evenimentele inconstituţionale asupra spiritelor din Serbia. Caracterul ilegal al acestor evenimente impresionează penibil pe toţi acei cari sperafi că crizele anterioare vor fi urmate de un regim de ordin. Trebue să aşteptăm, zice el, alte ştiri ulterioare înainte ca să judecăm calea luată de guvernul sârb, dar această cale ne pare p.ină de inconveniente şi de pericole pentru Serbia.
Reformele în Anglia
Conservatorii din Anglia încep să înţeleagă că in primul loc îşi strică chiar partidului lor prin obstrucţionismul parlamentar împotriva reformelor democratice propuse de d. Gladstone.
Ast-fel ziarele engleze, ne anunţă că d. Salisbury ar fi declarat în fine că primeşte în principiu noul bil prin care se institue consilii elective in comunele rurale din Anglia şi ţara Galilor. Şeful conservatorilor a adăogat numai că la discuţia pe articole va căuta să obţie oare-cari modificări asupra unor puncte ce i se par câ sunt inspirate de influenţa radicalismului.
Ia cele din urmă conservatorii vor trebui să se supună de nevoe spiritului de. iuocratic ce,suflă azi in Anglia.
CARNETUL 3VIETT
Adevărate alegeri „parţiale11
Vre-o 7 sau 8 alegeri, şi toate în fa.-vorul guvernului. Adevărate alegeri.«parţiale» .
Ce vroiţi rrfal mare parţialitate! Ţara aceasta are oroare' de opoziţiunî, de guverne şicanate, de majorităţi şi minorităţi, ţara aceasta vrea unanimităţi, o turmă şi un păstor, o singură voinţă şî un singur gând să anime toată suflarea românească.
Din 7 sau 8 alegeri pentru Cameră, pentru Senat, de colegiile I, II şi III, o-poziţiunea de toate nuanţele n’a putuf găsi graţie nică-îerl, n’a putut găsi nici un colţ de ţară în care să nil fie huiduită şî izgonită.
Erî, când liberalii erau tari şi mari, acelaşi ostracizm lovea pe conservatori, pe liberali, pe democraţi, pe toţi opozanţii. Ţara aceasta păcătoasă, de trei, de patru, de cinci sute de ori păcătoasă nu mal simte şi nu mal înţeloge nimic. Mişeii de burtă-verzl, toate canaliile cu diplome şi fără diplome, toţi umpluţii de bani, toţi căpătuiţii şi miluiţii, toate lepadăturele onoare! şi conştiinţei domnesc lu colegiile electorale, îşi vând voturile tuttiror regimurilor şi constituesc marele partid al ordine!’, al stabilitaţeî şi al neruşinare!.
Aceşti nerriernicl de profesie alegători —căci afi transformat dreptul de vot într’o adevărată profesie ~ n’afi de cai o preocupare să -stea bine cu prefefctul, cu poliţaiul şi cu sub-prefecţil. Dar conştiinţa, dar datoria cjvică, dar ruşinea?!... Flea.-curî. BCfrtă^erzîmea- să trăiască, să fie gi’asă şi frumoă&ă şi apoi un mare potop.
Şi cu doate acestea liberalii mu vor să înţeleagă că scăparea e nunltiŢ î-n sufragiul utnv-bfSa’l! Denşiî au rămas-pâHfemil colegîiloi’ strâm'e, tot1 aţâţ' de strâmte ca şi câpu-1, ca şi îrtimele celor ce le compun', dânşii sunt mulţumiţi eu un aluat electoral, pe carp guvernanţii de mâine jau sa ’l frăulântib {ojt ou! atâta uşurinţă ca $i guvernanţii de astăzi.
■ Şi, ,în toate ijceste alegeri generale sau-parţiale, nici o uj.ee mare^eneroasş, folositoare nu .circulă. In tot-d’auna lupta se dă pe cancanuri, pe intrigi du pjţovinci^ pe trivialităţi şi toate argumentelor luptătorilor se reduc lş. intimidări, la calomnii la ghiontuetî şi pdrupţiunY.
Atâta ştifi politiciaiiu, atâta fac şi alegătorii.
Ego.
A se vedea Ultime Ştiri pe pag. MI.
IDE LA ATHENEU
Solemnitatea prin care s’a deschis seria conferinţelor pe anul 94, Duminică la 15 curent, a fost grandioasă. | Cuvântarea d-1 ui Essarcu, rostită în acel stil academic, al cărui secret s’a ■cam pierdut pe la nop va servi de model chiar Atheneiştilor* cari sunt une-orî lipsiţi de aticism. Reamintin-du-se rolul social ce are institufiunea de cultura cea mal puternică şi cea mai democratică, Atneneul, să speră că cu splendoarea architecturală va fi la nivel şi meritul producerilor de artă, literatură şi ştiinţă pe viitor. Să schiţează apoi istoricul muzeului care. posedă tablouri şi statuete- de o va-' loare apreţiată îndestul de cunoscători şi apoi să ia vălul care acoperea bustul împăratului Traian ce din Roma chiar a fost cumpărat de d-1 Essarcu pentru Atheneu-
Explosiunea sentimentelor vii de recunoştinţă patriotică pentru d-1 Essarcu, sufletul Athteneuluî, resună puternic In tunetul âplauselor cari ţinură mai multe minute. Intr’adever, precum bustul autentic al lui Traian tronează , acum în templul nostru naţional' pen-1 tru România cum se înălţase în biblioteca palatină zeul tutelar August pentru Roma, tot asemenea şi bustul ae bronz al d-lui Essarcu va mărturisi generaţiunilor viitoare cine a fost Mecenatele nostru naţional, Apotheosa lui Traian ca şi a lui August ’şi va avea în aureola saolympică pe saqer-dotele Muzelor.
In® programul serei mai fusese înscrisă şi conferinţa despre Traian a d-lui Tocilescu — rămâne ca acest i-lustru profesor învăţat să o tipărească pentru a se vedea maî bine meritele ' unei aşa minunate cărcetări ştiinţifice şi pentru a h cunoscută universal Europei...
Un atheneist
ECOURI
• - CitiOL ifi T^ra:
Asdară între orele 7 */» — 9, s’a perdaf pe calea Victoriei,"între hotel de Franţa şi Palat, un port-carte de piele maron, conţinând 460 de lei în bilete de bancă, un bilet liber parcurs pentru tfam-car, mal miilte chitanţe şi cărţi de vizii ă ale căpitanului C■ P., uua cu numele Carmen şi una cu numele ;Eula'. Cel care l’a găsit este rugat ai aduce la redacţie d‘e unde va primi o recompensă de 100 lei.
Nu ştiu'cine o fi 'căpitanul proprietar al carnetului, dar candoarea d-sale este angelică.
Adică cum, un .individ care găseşte pe drum 460 lei are să le Şchimbe pe «o bună recompensă» de 100.
Asemenea bune recompensase dau în alte împrejurări, pe<care ne îegfeii să ie enumerăm aci.
Fără a fi profeţi dăm cea măi solemnă asigurare nefericitului fost pro-
Eristar at .carnetului că nimeni nu va eneticiade «buna d-tale recompensă-»
Citim în Galaţii:
AfJ$U> |<?ă oftipoşjul Virgil Poenariv se (au<fă. prin mai 'multe case că va da *pe Jărşcferal qftstru în judecată dinaintea juraţilor.
Aşteptăm ca să dăm o lecţiupe advocatului luY'lfahtfl şi Sbvalb că cu noi nu se ^jdacă.
Deja' direclonUl nostru Are cirventul 'a ŞO avocaţi -dan baroul din Bucureşti şi ristlaţl.
■Să poftească.
Gţazeta lui NşbunelŞ devine .^rpică^ «Să poftească» cine-vy s’o atace, ■căoî directorul ei «are ^uyăhtul a 30 a-vocajţi din baroul 6in Bucureşti şi Galaţi.»	t
O Nebunelii I nebun eştî.,şi nebune-lice sunt .nebuloasele tăie neb.ujiiiJ
« Din dările, de seamă pe pafiM rle găşkn .în «-iyrfete parisiene asupra moduiuî'prjmiAdişsentţtorfaiuiUi şi a lh-iftăsaului -Giiailemel-Dadbiir în ACa---dflţnia franceză? vedem câ succesorul apademic, aacă nu intelectual, al iluri-truţui. Renan,, a să îndure un urât sfert de peas.
Precnm am zisuri, d. Challemel-
Lacour a găsit de cuviinţă ca în discursul său de intrare să cam zeflemi-sească pe nemuritorul auioral scriere! Vie de Je'sus. D. Boissier. însărcinat a răspunde, a fost cu drept cuvânt foarte sever pentru micud nou venit.
Academia franceză, zice el, a făcut în tot-d’auna un Ioc larg oamenilor de stat: e o tradiţie care datează do la originea chiar a acestei instituţii. Ilustrul vostru predecesor avea chiar, în această privinţă, o întreagă theorie pe care ne-o expunea • cu verva lui obicluui ă; el găsi a foarte natural ca Academia, ca şi prytaneelo (casa de reşedinţă a preşedinţilor senatului ateuean) cetăţilor antice să adăpostiască remăfitele regimurilor cari rend pe rend au guvernai Franţa. Aceşti foşti miniştrii, aceşti oratori obosiţi, aceşti diplomaţi trecuţi la odihnă, cărora Academia le deschide un asii onorabil, făceau o deosebită plăcere lui Renan de a şi-I închipui cam desabusaţî de viaţă, desiluzionaţî de speranţele lor, vindecaţi de ambiţiunile lor, foarte fericiţi de a se bucura de această linişte senină pe carâ el n’au cunoscut’o uită odată.
Şi d. Boissier, cu o răutate de care Horaţiu nu e strein,vs’a 'amuzat dovedind că întocmai aşa e d. Challemel-Lacour—un diplomat trecut la odihnă, un orator obosit, un fost ministru, un hîrb—şi ceva mai reu încă.
Or fi crezând linii că influenţa a luat pretutindeni locul holerei. Câte-va oraşe ale Belgiei ţin să deşminţă aceasta în mod formal. Acolo ambele epidemiile împacă, vieţuind sau mai drept omorind împreună mulţp-victime.
Fizionomia Camerei
Se î»;epe prin votarea câtor-va indigenate. Apărătorii porţilor cetăţeniei române, sBnţiî Petre al românismului, au lăsat uşilfiritleschise, ’şl au părăsit postul. Trădare!
Indigenatele şe votează aproape cu unanimităţi, nici o voce nu se ridică în contra lor. Patrioţii afi obosit exercitând a-ceastă meserie.
La ora 2 d. Bădescu-Roşiorl. citeşte raportul asupra proectuluî de lege pentru organizarea judecătoriilor de ocoale.
—	Discuţia generală este deschisă, spune generalul Mânu.
—	Me ertaţl! slrigă d. FleVa, sa se .citească raportul.	c‘£ .
—	S’a cetit.
—	Nu s’a cetit tot, d. Raportor a sărit doue pagine.
Oposiţia aplaudă, guvernamentalii rîd.
—	A vrut..Arion să tragă .pe sfoară pe ministru, ?I trage, şi Roşiorii raportul pe sfoară, spune im conservator.
—	Cum remâne cu sfeterisirea raportului? întreabă d. Fleva.	„
—	Discuţiunea generală este deschisă, reb înde generalul Mânu.
D. Dobrescu-Argeş vorbeşte contra S-cesteî legi, care nu dă o jA'stiţie populară de care se simte npvoia. ;
Generalul Mauu’ dă cuvîntul d-lul Ni-colaescu.
—	Me erlaţî, se aude iar vocea d-lul Fleva, să vorbească cine-va pentru legdţ
Generalul Mânu citeşte lipsa celor înscrişi şi întreabă pd fie-câre cum. vorbeşte. D-nil Nieolaesou, "Stoicescu, Fleva şi Yoinov, declara 6ă vorbeec contra.
—	Nu e nimeni peritru, dec; d. Nico-. laeseu are cuvântul.
Opoziţia face mare chef.
D. Marghiloman e grozav de plictisit.
—	Adică de ce n’o fi venit Arion' să vorbească ? întreabă' ui; junjipist.
—	Ce, e nebun să susţie pe’ Marghiloman ? El ar vrea să ’l dea jos cât ţuaî iute de la putere, ’î respunde' Vecini;!.
D-nil Niedlaescu şi Stoidbsfeu combat legea. La jumătatea discursului d. Stol* cescu să opreşte:
—	D-le prbştkfifk’ţe efe Iiu mal pot voirbi. de -oare-ce nu are cine să u.re'asculte, Camera ne rpal fiind în "nffmer.
—	Eli ve ascult! respumfi/ d, Marghi loman.
—	îSe poate, *dar*dv.J pu sunte|J Cafnerâ.-Şf. D. gen'eral Mânu -ş'i minrş'tnl sunt furioşi. Un consiliu de rgstyA să ţine stan-ttbus pedibus.— O s^p-romă, .hhtărîre este luă6*. CTnul din' sşcrCtafrl lîncepe Să facă apelai nominal.
-IX St. ‘BeHlbîâ aplâudă ■cyfrahezie. O-vaie »şil -aplauş.e salută ăpokil uomfnJal.
—	Să vezi mâine ce cap afi să facă cel cari afi şi aranjat supeul de mâine
www.dacoromanica.ro
19 IANUARIE 1894
LUPTA
No. 2201
*

dupe balul d* la Hugo,fpe socoteala diurnei.
—	Iată o chestie care poate să nască o furtună parlamentară.
—	Poate să Ge spre norocul lui Arion.
JIp.
CKSTIUHEA XIIaEI
Emanciparea femeei
Un proeot relativ la emanciparea femeilor a fost prezentat Camerilor franceze de către doamua Schmallj directoarea revistei L’Avânt- Courrîire, însoţit, de o consultaţie juridică redigiată de domnişoara Jeanne Chauvin, doctoră în drept.
Doue puncte principale sunt tratate în acest proect: unul de pură formalitate, iar altul foarte important care, dacă ar fi adoptat, ar modifica cu desăvârşire actuala societate.
Prima propunere constă în a se recunoaşte femenor dreptul de a fi martore în actele publice şi private, lucru [care n’are altă importanţă de cât ca fiind un început de emancipare.	*
Autoarele acestui proect însă uu tind p'rin această cerere de a se recunoaşte femeilor capacitatea de a lua parte la confecţionarea actelor de notariat saiî la facerea unei declaraţiunl de stare civilă, de cât la aceea, că prin această modificare a codului civil s’ar recunoaş e implicit femeei calitatea de cetăţeand.
Acesta ar fi primul pas către electoratul politic, ţinta principală a acestor d-ne, cari în aparenţă par preocupate numai de simple prerogative de afaceri.
Otfţinend această capacitate, femeile vor putea în acelaşi timp să fie admise ca martore, subt prestare de jurământ, în justiţie, vor putea în oare-carl procedeurl să fie admise ca să pledeze, fie personal, fie ca mandatare, vor putea da faliment, vor putea face parte din tutelă şi, odată aceste drepturi reounoscute, nimic nu s’ar opune ca femeile să poată îndeplini funcţiuni de agenţi comunali, agenţi judiciari, agenţi al ofiţerului stăreî civile, etc.
Prin aceasta însă nu s’ar atinge întru j nimic drepturile bărbaţilor. Această re- j formă, dopatte de a le cauza vro-un pre- I jud:ţiu, ’î-ar scăpa, din contra, de o-mul- ! ţime de sarcini foarte plictisitoare. Femeile, avend mult mal mult timp liber de cât bărbaţii, ar-putea foarte bine să înlocuiască pe soţii lot în funcţiunile de martori fie la ceremonii fie în contracte.
In aceasta constă prima propunere A • doua propunere însă e mult mal gravăi Prin ea se cere a se da femeilor libera dispunere de avutul lor, de salariile .saiî de veniturile ce le pot avea.
Acest lucru, în adevăr,- nu este -ceva nou. Contractul de căsătorie şi hotărârile tribunalelor prin care se pro nunţă Sepa-raţiunile bunurilor, au prevăzut acest soifi de emancipare.
Autorii oedulul civil s’au gândit că o femee cu avere poate cădea sub farmecul efemer şi subt autoritatea durabilă a uuul şarlatan capabil al p&pa părăluţele. Şi de aceia el aii prevăzut un regim care să lase femeei bunurile sale impunându-I ca să nu suporte sarcihele căsniciei de cât până ia concurenţa unei a treia părţi din veniturile el.
Şi în această privinţă, actualul cod fa-vorisează deja în mod enorm pe femee. suut numeroase cazuri in care o fen.ee aducând în căsătorie, fie prin dotă, fie priu succesiune, trel-zecl, patru-zecl de mii de lei, îl rămâne intacţi acel bani, câud un divorţ se declară, de şi timp de 10, 15 ani a trăit cheltuind câte 10 —20 mii lei pe an, graţie muncel bărbatului.
Femeile dar n’au ce câştiga mal mult $n această privinţă, din reformele ce se propun în favoarea lor. Ele sunt astă-zl în oeea-oe priveşte avutul lor, destul de apărate, căci legea le protege ca pe nişte minoi-U, ca pe nişte fiinţe slabe.
Propunerea d-nel Scbmall însă visează nu atât pe femeile bogate cât mal cu seamă pe acelea din popor, dlu mica burghezie, care măritând u-se în general fără niol o zestre, fără nici un contract, sunt supuse regimului comunităţel legale.
Elbine, prin această propunere aceste femei vor fi scoase din comunitate avend dreptul să’şl ‘ păstreze produsul muncel lor sau să ’l mănânce cum vor vrea şi cujjciue vor vrea, fără ca bărbatul să poate eieîcita cel, mal mic control.
Femeia fără zestre, fără contract va ii dar în aceiaşi situaţie ca şi femeia do-tală sau separata de 'bunuri şi ast-fel va dispare această lege de egalitate şi de a-mor, stabilită de marea Revoluţiune franceză şi care se numeşte comunitatea.
Nici comunitatea, nici căsătorie nu va mal există.
Deja .femeia în regimul dotai nu este asociată bărbatului. EI puţin îî pasă de progresul sad .de regresul soţului eî. Ea are zestre, pe care ştie că nimic nu. o poale atinge Recii possiaentes / cum zic papii, ijp este la adăpostul fLCiotuâţiuni-lor vieţu. Eafc’are nici un intens comun. Ea nu caută a stimula pe soţul el, a-1 încuraja ia munca, a-î uşura sarcinile vie-ţeî, a-I îndulci traiul. Ea este, din punctul acesta de vedere,- cu totul străină de el.
In societatea bogată, în societatea marilor defenîŞprl de -capitaluri, această stare de lucruri este suportabilă, pentru qă, în general, amjjil soft afi avere, dar tn viaţa p# muncă- şi de lqţptă pentru pâinea sil-
nică, această separaţiune de bunuri, această separaţiune de existenţă, este un lucru înspăimântător şi infam......
In ziua când femeia va fi ast-fel separată de bărbat, în mod legal, când fie-care din soţi vor avea separate interesele lor, economiele lor, munca lor, micile lor afaceri ale vieţeî cari sunt atât de importante pentru marea majoritate a cont^i-poranilor noştri! cari nu sunt născuţi nici rentieri, nici filosofi sau avocaţi al femeilor, — în acea zi nu va mal existe alta unire între om şi femeie, de cât aceia a sexelor.
^Propunerea dar, a acestei admirabile doamne, care dirigiază revista franceză L’ Avânt-Courriire, se poate considera ca moartea familiei, a acestei vechi institu-ţiunl civile şi religioase, deja jumătate o-morâtă prin divorţ; de aceea noi d-aprobăm din toată inima, împreună cu toţi democraţii din Franţa.
Ceea ce însă ne miră cu desăvârşire este, că ziarul francez Figaro, organ conservator şi ultra-burghez, aprobă şi el a-ceastă îndrăzneaţă reforma şi, mal mult încă, se face propagatorul acestui proect destinat a suprima coftiunitatea bunurilor pentru a o inlocui cu aceea a femeilor, dupe cum numesc el reorganizarea familiei pe baza absolutei libertăţi a soţilor.
Şi cu toate acestea pentru orl-co conservator, ce poate fi mal îndrăzneţ, mâl subversiv şi .mar revoluţionar de cât acest proect de emancipare a femeei?
^^’a întors lumea pe dos ! De cât-va timp asistăm la nişte contraste foarte uimitoare, care ne arată cât de contrarii sunt aceste elemente chinfice cari se amestecă şi se combină în marmita socială.
In adever, ce contrast mal isbitor de cât acesta, de a vedea pe şeful radicalilor francezi, pe Clemenceau, alături cu Mag-nard, redactorul lui Figaro, ziarul cel mar reacţionar din Franţa, susţinând amândoi, cu aceeaşi revnă şi căldură, desfiinţarea familiei şi egalizarea femei cu bărbatul pe tărâmul civil şi politic.
Unde sunt timpurile când dacă te atingeai de această sfântă temelie a societăţel, (le familie, erai considerat ca cel mal periculos dintre muritori!
Ideile merg, progresul se stabileşte. Să avem încredere în viitor.
Asasinatul ie la capul moşiei Rasa
Descoperirea oinorîtorîlor
Cititorii noştri! îşi aduc aminte că prin Septembrie, anul trecut, s’a găsit la/ocapul moşiei Rasa, între porumburi un cadavru de om intrat în putrefacţie, cu capul despărţit de trunchiiî, lipsindu-i o parte din membre şi zăcând lângă un băltac de sânge. Cadavrul s’a recunoscut a fi al unul nenorocit locuitor din comuna Ciochina, care plecase—dupe spusele femeei lui—cu căruţa cu patru cal şi două chile de fasole să le vâidă la Călăraşi. D’atuncI până acum cu toate cercetările făcute nu se putuse descoperi nici un indiciâ care să pună justiţia pe urmele criminalilor, şi asasinatul acesta parea că va rămâne pentru tot-d’auna înfăşurat în mister.
^întâmplarea s’a însărcinat însă să facă ceea-ce autorităţile n’afi putut. Printr’o împrejurare simplă asasinii aii fost descoperiţi, prinşi şi arestaţi.
El sunt doi, am putea zice unui singur, căci femeea care lra însoţit n’a fost de cât complicea inconscientă a amantului el. A-cesta se numeşte Dumitru Vizitiu, plugar din numita comună, iar femeea se numeşte Luxandra şi e de fel din comuna Tufeni, judeţul Teleorman.
Cine era asasinul
DumAru Vizitiu fusese recrutat iu 1886 şi înrolat In regimentul 8 ae linie. Până la 1889 jumătate timpul îl petrecu în armată şi jumetate vagabondând ca dezertor, aşa că, după cum afirmă el, a dezertat de patru patru Ori în acest interval iar la 1889 dezertează pentru cea am urmă oară, şi de atunci se păzeşte de a mal fi prins.
El trăeşte ca servitor de curte şi q» muncitor, în diferite 'locuri.
In comuna Dalga s’a amorezat cu Luxandra.
“^Şi fiind-că ne apropiem de momentul comitere! crimei, vom spune că în ţot timpul cât a trăit in acest judeţ, Dumitru Vizitiu, şi-a dat .numele de Ionlţft Popoviel. Cu acest nume s’a anpajat la toţi stăpânii pe unde a lucrat, fie cu ziua, fie cu anu ca servitor.
Cum a comis omoru
Urmărit necontenit de ideea că va fi descoperit şi trimes la regiment ca dezertor, căutând să se ascundă merefi de lume şi mal ales de autorităţi, Dumitru Vizitiu se perverteşte cu desăvârşire şi se deşteaptă iutr’însul toate instinctele rele. Urmărit de propriele lui gânduri, cum se vede, el fuge dintr’un loc într’altul ca o fiară urmărită de vînător. Femeea de care e însoţit,—o fe-hee stricată, de sigur—-nu face de cât eâ adoarmă în el ori-ce Blmţ de ruşine şi de cinBte 'Şi în această stare sufletească, pe , când mergea de Ia Borduşel ca să vie la Călăraşi, pe jos., jnsoţit de femee, ’l-a ajuns de pe urmă un om cu căruţa cu patru cai, prin apropiere de .cătunul numit Vai desei, între Borduşelu şi gara Dălga. Acest om era nenorocitul care-a dispărut din Ciochina, care mergea la Călăraşi cu 2 chile de fasole.
Cum l’a văzut. Dumitru Vizitiu, s’a gân-
dit să-î propună ca să-i ia şi pe el în cârtiţă, dar stăpînul căruţei nu voeşte să-l ducă de geaba; el cere să-i dea zece lei
— N’aveam toţi banii mei de cât 9 lei, zice Dumitru Vizitiu, dar ’l-am făgăduit să-I daă zece şi ne-am suit în căruţă eu şi nevasta.
Pe drum către Călăraşi întâlnesc cârciuma. Mal întăl se opresc la Val-de-el, unde aă băut cu toţii două litrurî de vin pe care l’a plătit Vizitiu; pe urmft ajung la gara Delga, şi acolo in cârciuma lui Pa-nait Grecu, la care a deshămat caii, au mal băut încă ceva. Iar plecând de aici stăpânul căruţei fiind cu desăvârşire beat s’a culcat în căruţă şi Vizitiu a mânat caii. Stăpânul căruţei avea carne şi ouă şi i-a zis să mănânce, şi el a mâncat cu nevasta. Când afi ajuns la o altă cârciumă aproape de locul crimei, afi oprit diu nofi şi aici afi băut că s’a făcut o cheltueală „de patru franci de căciulă" spune Vizitiu. Stăpânul căruţei „s’a îmbătat bine" şi a adormit în căruţă. Atunci treceafi printre nişte poruburl mari, şi lui Vizitiu ’î s’â părut că Iocu e potrivit pentru ce avea de gând să facă. A luat hăţurile din mâna căruţaşului, fără ca acesta să simtă, şi le-a dat să le ţie nevasta, apoi el, a luat pe căruţaş cu o mână de un picior şi cu alta de gât şi Va trântit \dm căruţă jos, lăsându-l să cadă în creştet. In căruţă se apia o ghioagă a căruţaşului A luat acea ghioagă şi l’a lovit o-dată peste gură, o-dată peste tâmpla—.dreaptă ori stângă a uitat — şi i-a mai dat patru lovituri în testicule Omul era mort. L’a luat d’acolo cu ajutorul nevestei şi l’a tărît în porumb. Apoi s’afi suit-în căruţă, şi în loc de a merge la Călăraşi, afi luat un alt drum care ’i-a scos la Bărăganu (comuna Mîh&ifi Viteazu). Iu Bărăganu a tras la Ghiţă Lăutaru pe care T cunoştea de când era muncitor la moşia Dâlga şi s’a adresat acestuia spuindu-I: „Mâl, vere Ghiţă, hal, şi ’ml caută un muşteriii să vândţ|asolea, că nu mă pot duce în Călăraşi, fiind-că e noroifi." Şi „văr Ghiţă“ a fost gata să ’I caute muşteriii, şi La găsit. A vândut fasolea cu patru napoleoni (80 fr.), apoi a cumpărat o gâscă şi a mâncat’o la Ghiţă Lăutaru, stropind’o cu câte-va litrurî de vin. Avea nevoe asasinul să ’şl amorţească toate simţurile. S’au văzut asasini cari afi mâncat lângă cadavru, au băut şi au adormit acolo până ce a vanii poliţia de i-a trezit Vizitiu însă n’a perdut vremea. Se grăbea să se vadă cât mal departe de locurile în cari putea fi cunoscut. El a plecat cu femeea şi s’a dus la Bucureşti. Acolo a intrat cu căruţa pe-o barieră şi a eşit pe alta, în partea despre Târgo-
Buletinul de dupe ameazî zice: îmbunătăţirea face progrese. Temperatura este de 38 2; tuşea a încetat. Bolnavul este mult mal bine dispus.
Pentru Direcţiunea [Telegrafelor
Şi
Poştelor
Suntem rugaţi a publica următoarele :
In „Timpul" din 13 Iauuarie, se dă o in-formaţiunc că: îndată ce d. Cesianu se va reîntoarce, d. Preda Romulus va fi înaintat ca şef al divisiel comptabilităţil etc.,|
Insă d. Preda Romulus abia la 31 Decembrie 1893 a implinit termenul legal de 3 ani, pentru a avea dreptul la avansare; s’ar .părea dar, că direcţiunea a aşteptat în-tr’adins, ca acest funcţionar să ajungă la termenul absolut cerut pentru avansare, trecând peste drepturile a 18 vechi funcţionari, căci d. Preda e al 19-lea.
De aici se conchide: safi. că cel 18 funcţionari din’aintea d • lui Preda sunt incapabili, nu numai pentru avansare la gradul I supărior, ca diriginţî, unde afi un complex de atribuţiunl, dar şi ca şefi al divisiel comptabilităţil, care e un serviciu special, serviciu pe care cred că şi cel 18, ca diriginţî îl cunosc şi îl esecută în mic.
In fine, aceasta e o simplă întrebare pe care onorabila direcţiune generală, o va desluşi. Nu cred însă ca d. Cesianu, secundat de d. sub-director Chiriţescu, va batjocuri ast-fel pe cel 18 funcţionari de gr. II superior şi încă mal mult nu ’I cred capabili de o injustiţie atât de mare.
N.
3STO. &
din
Evenimentul literar
de Luni, 17 Ianuarie 1894, are următorul cuprins:
Literatura de la 48.
Profil literar: V. G. Morţun, de Intim. Amintiri, (poezie) de A. Beldiceanu. Lut Bardă, (epigr.) de Giordano. Decadenţii,	de	E. D. G.
Hrlst. pe cruce, (poezie) de Brânduşa. Pe mormânt, „	■ „	„
1.	L. Caragcali, de Rion.
Bal filantropic, (poezie)-de Gr. N. Lazu. Gaz. noştril: Elie N. Buescu, de Vdleanu. Icoane din lume, (poezie) de Steuerman. Un sfârşit, (schiţă) de Properţiu. Anecdote eretice, de Pavel. Varietăţi literare. — Nemuritorii.—
şi a eşu pe aua, iu paiws» uţspre «i u- ,	iuformaţIL _ p0?ta Redacţiei,
vişte, apoi a mânat către satul de unde era }	*	v
Luxandra, la Tufeni safi TufeştJ în judeţul ţ
Teleorman, şi acălo atras la fratele femeei, j IHFflPBfi ATU MMI Marin Negrii. Asasinul s’a îngrijit imediat	■ IUHI
să prefacă caii şi căruţa în bani, şi chiar a doua zi a mers cu doi cal la târg'la Ur-lenl şi i a vendut pe preţ de. 16 napoleoni, lăsând în mâna cumpărătorului jumătate din preţ, până ce v& aduce biletele cailor 1 Dupe aceea a pus doi cal la căruţă şi s’a dus în-tr’un sat vecin, pe care l’a uitat cum se numeşte, la unchiul femeei, căruia lumea îi zicea logofatu, pentru că a fost mulţi ani notar şi perceptor. Acolo a vândut caii cei -lalţl, tot în 16 napoleoul, lăsând şi aici jumătate din preţ până va aduce bileţel^. Tot acolo a vândut căruţa şi hamurile.
Apoi asasinul a mers însoţit de Luxandra să ’şl vadă părinţii, -în judeţul Neamţu, dar acasă n’a stat mult şi a venit lâ Brăila unde s’a angajat bucătar la birtul lui Spiru Ro.-manu, şi femeea servitoare în casă.
Dar acum îşi procurase un libret al lui Vasile a Masicai care făcuse armata şi era în toată regula. Ce ’î-a venit omului, nu se ştie, că a început să ’I se urască cu Luxandra şi a părăsiţ’p. Mergând acasă, a fost luat de primar şi trimes la regiment; dar când a văzut comandantul regimentului libretul lui Vasile a Masicâl ’I-p liberat un bilet că nimeni să nu se lege de dânsul şi a revenit în sat, tare de drepturile lui. Insă primarul, ca toţi primarii curioşi, s’a dus cu miliţieni armaţi să pună mâna pe dânsul, crezând ca din nofi a deşertat.
Şi Vizitiu a pus mână pe toror şi le-g strigat : „să nu vă apropiaţi că vă taifi". Nu ştim însă cum face primaru, că s’a apropiat, a pus mâna pe Dumitru Vizitiu, ’l-a făcut perchiziţie şi întrebându-1 cum a petrecut timpul din 1889 de când -a deşertat până acum, Vizitiu a spus tot, a narat cum a fâptnit omoru, întocmai cum povestirăm noi mal sus.
Atât asasinul cât şi complicea sa sunt arestaţi.
Se crede că nu tocmai din bună voinţă Vizitiu a mărturisit asasinatul. Parchetul de Brăila ar fi primit o denunţare care n’a -putut fi făcută de cât numai de Luxandpş, femeea părăsită.
Parchetul tribunalului Jaiomiţa în mâna căruia se află ucigaşii va începe instrucţi a
(lalomiţeanul).
Revenim din nou asupra oribilei stări sanitare a şcoalei de aplicaţie pentru artilerie şi geniu.
Suntem informaţi că actualmente sunt greu bolnavi $6 elevi din 7g.
Cei 20 elevi rămaşi sănătoşi dorm dimpreună cu cei bolnavi, deşi numai eri aii căzut 15 bolnavi cu simptome tifoidice.
Cerem să se ia măsuri grabnice pentru combaterea boalei şi mai Presus de toate, să se izoleze bolnavii ae sănătoşi.
Acest lucru putea fi făcut şi fără intervenţia preseis *
* *
Astă-seară va fi la Ateneu concertul simpaticului artist Kneisel, cu concursul artiştilor de la opera Italiană.
Cei ce vor să petreacă o frumoasă seară, meargă diseară la Ateneu-*
* *-
Curierul dimineţeî
Din străinătate
Cu privire la boala Ţarului Rusiei primim următoarele ştiri:
St:-Petersburg, 29 Ianuarie. — împăratul a avut o noapte mal liniştită.
Sti-Peters^urg, '29 Ianuarie. — Buletinul publicat -dimineaţă .anunţă că împăratul merge puţin mal bine. Inflamaţiuneas’a localizat; temperatura cea mal ridicată in timpul nopţii a fost de 39.3-j- cea de dimineaţă a fost de 38.6. Pulsş.1 este regulat,
Azi să face cu pompa obicinuită Învestitura noului membru al Curţeî de Casaţie, d. Cuculi.
*
* *
Zilele acestea se va depunere biu-roul Camerei proectul de lege modi-cător al codului justiţiei militare elaborat de d. ministru de rezboiu.
*
* *
In cercurile guvernamentale se dă ca sigură hotărîrea luată de d. Marghiloman, ministru al justiţiei, de a înainta pe d. Simion Populeanu ca membru la înalta curte de Casaţie în unul din cele doue locuri ce se declară vacante prin trecerea la pensie a consilierilor Petrescu şi Orbqscu.
Această hotărîre explică declaraţia făcută in Cameră de d. Marghilomaiţ că in curând va înceta delegaţia dată d-luî Populeanu de a ocupa locul de procuror general al Curţii de apel.
m
* *
Primim urmatcarea telegramă:
Viena, 29 Ian. — Ivan Ionescu care furase 7000 lei la JBanca Naţională din Ro-paânia a fos) arestat azi la Viena, S’a găsit la dânsul cupoane pentru o valoare de 4500 franci.
D. Petru Roţanu a fost a-bes decan baroului din Galaţi, in contra d-li Bonachi.
t
Ştiri mărunte
Doamna doctor Bărdescu a dat naştere unul băiat. Muma şi copilul sunt sănătoşi, spre marea bucurie a familiei.
ŞTIR! TEATRALE
Aseară la Teatrul Lyra a avut loc prima representaţie dată de distinsul artist Fr. Febvre cu tiupa sa. S’a jucat Le pire prodigue comedie de Al. Dumas \fiu).
Nu e nevoe să vorbim despre piesă. Este în destul de bine cunoscut calapodul pieselor lui Dumas fils. Multă teză, aproape fie-care personagiu ’şl are teoriile sale pe care le expune publicului. Este inse tot-d’auna printre aceştia unul care este adevăratul moralist, teoreticianul piesei. Iu două cuvinte iată de ce este vorba în Le pire prodigyie: Un tată cheltuitor şi ştrengar pus sub epitropie de fiul şefi şi convins în cele din urmă că trebue să se însoare. tocmai cu femeişt de care a' fugit de când a remas veduv.
Rolul tatălui a fost interpretat de d, Febvre. Foarte puţini sunt artiştii cari ştiu. să fie naturali. De sigur că Febvre ocupă un loc prin^Tpal printre aceştia. DistinB în înfăţişare, d. Febvre nu are un gest, o intonaţie de prisos, safi exagerată. Este artistul cel mal corect posibil. Şi cu toate a-cestea e foarte cald. Ştie să pue atâta justeţe în întonaţiunl, atâta căldură în voce, în cât te mişcă, te emoţionează.
In scenele in care alţi artişti ar începe să declame, să strige, să vocifereze, Febvre rididă vocea numai cu un ton, dar ştie să dea atâta expresie cuvântului şi figurel că produce un enorm efect asupra auditoriului. Artiştii ca Febvre, sunt artiştii necesari repertoriului modern, teatrului naturalist. Nfi-mal el pot Bă interprete personagiile naturale, puse în carne şi în oase pe scenă.
îndemnăm cu tot dinadinsul publicul să se ducă să vadă pe âcest admirabil artist.
D. Febvre nu este reu secondat de cel alţi artişti. Sunt nnil mal ales cari ’şî-au reprezentat destul de bine rolurile. Printre aceştia cel dintâi d. Bourgeotte. De artiştii cari însoţesc pe d. Febvre, vom vorbi însă cu altă ocazie.
Astă-seară se dă Demi-monie, cea mal de căpetenie comedie a lui Al. Dumas fils. Tiptil comediilor h thâse în care se găseşte şi tipul rezoneuruluî reprezentat prin Oli-vier de fălim. Demi-monde s’a jucat şi de artiştii Teatrului Naţional. D. Nottara.a jucat pe Olivier de Jallin, pe care-’l joacă astă-seară d. Febvre.
*
Joi la Teatrul Naţional se dă Aventuriera şi Candidat şt deputat jfentru beneficiul d-nel Am. Wellner şi pentru reintrarea d-nel Frosa Sarandi.
m
Mounet-Suly soseşte in Bucureşti la 14 Februarie
EDIŢIA ll A
Corpurile Legiuitoare
CAMERA
(Urmarea şedinţei dela 17 lanuare i8g4)
D. NlcoUescu declară de la început că sunt unele părţi bune în proiect, dar în trăsuri generale nu se Împacă cu vederile proiectului de lege şi de aceea nu va putea să ’l voteze.
D-sa crede că este bine să se reformeze judecătoriile comunale* în principii! însă nu este pentru desfiinţarea lor. Oratorul nu înţelege de ce nu se modifică procedura vânzărilor pentru ca sâ nu fie nevoe să se facă vânzări numai la tribunale.
D Nicolaescu dâre să se asigure si poziţia judecătorului făcându-se inamovibil.
D. G. Stoicescu să pronunţă contra pro-ectulul de lege, care zice d-sa, nu face au-solut nici o reformă; de şi poartă acest pompos-titlu. Mal mult, acest proect de lege este o călcare a principiilor impuse dp Cameră la 1890 guvernului. AtiincI Camera printr’o dispoziţie specială a menţinut judecătoriile comunale pe cari d-1 Marghilo-manle • desfiinţează azi.
De alt-fel, observă ~d-aa, este’o idee comună & tuturor miniştrilor să se desfiinţeze juraţii. Până şi d. ministru de lucrări publice va veni cu un proect de lege pentru desfiinţarea juraţilor iu materie de ex-propieri.
D. C Olănescu Nu este aşa Aşi dori-o, dar până aCum u’am hotărât nimic.
D. C Stoicescu declară că nu mal poatş continua de oare-ce Camera nu mal este în numâr..
Vc 1. Să se facă apelul nominal.
Se face apelul nominal şi ‘sejconstatâ că sunt numai 49 deputaţi prezenţi
Şedinţa se ridică la oră 4 şi iJi.
[Şedtnţa de Lunlx 18 Ianuarie i8$4.
Şedinţa se deschide la ora 1 l/, .sub pre-şidenţia d-lul general Mânu.
PresenţI 95 d-nl‘ deputaţi.
Să fac formalităţile obicinuite.
D. Morţun cere raportul in, urma căruia s’a destituit comisarul din -Roman, N. Rustea.
Se votează indigenatele d-lor Daviţari, Par-hon şi' Czeides.
' D. An. Stolojan întreabă de ce s’a pă-
www.dacoromaoica.ro
t
19 IANUARIE 1894
LUPTA
No. 2201
v
răsit lucrările pentru construirea liniei ferate Calafat-Craiova,	j
1). N. Flera cere să i se pue la dispo- J ziţie dosarul relativ la contrabauda ce s’a descoperit la Galaţi.
La j)rdinea zilei urmarea discuţiei asupra proectulul de lege pentru organizarea judecătoriilor de ocol.
D. Stoicescu întreabă biuroul dacă nu trebue mal nainte să ’şl desvolte interpelarea adresată ministrului de război, care este pusă azi la ordinea zilei.
D. general Slana susţine Gă dtyie regulament nu se poate întrerupe discuţia începută asupra unei legi.
D-nil C. C. Dobrcscu şl N. Flera susţin că regulamentul hotărăşte că interpe- j laroa se desvoltă la ziua fixată, orl-care ar fi discuţia, care trebueşte întreruptă. Ast- j fel dreptul de interpelare devine iluzoriu.
O interpelare nu se poate amâna de cât numai cu consimţimâutul interpelatoruluî.
D. General riahovari declară că e gata să răspundă d-lul Stoicescu, dar îl roagă i în numele ministrului de justiţie să o a-mâne până se va termina discuţia generală asupra proectulul de lege pentru judecătoriile de ocoale.
D. Stoicescu primeşte să amâne interpelarea pe Vineri.	i
D. Gendral Mana spune că nu poate supune regulamentul chestiilor de conve-ninţă. D-sa amână pe Vineri interpelarea d-lul Stoicescu, de oare-ce azi trebue continuată discuţia asupra proectulul pentru judecătoriile de ocol.
Incidentul se închide.
■V-
* »
D. C. Stoicescu ’şi continuă discursul început erl asupra proectulul de lege pentru judecătoriile de ocol.
Oratorul se ridică în contra dispoziţiei care pune pe judecătorul de ocol pe aceiaşi treaptă cu ajutorul de grefă, când tocmai din potrivă ar trebui să se pue judecătorul de ocol pe treapta şi maţ înaltă de cât a~ ceia la care se află azi.
D-sa se ocupă apoi de alte dispoziţii ale legel, cari, zice d-sa,. dovedesc ci legea n’a fost absolut de loc studiată. Aşa, într un articol, ministrul ’şi rezervă dreptul dea com plecta pe cale de circulărî, lacunele ce se vor constata că există în lege. D. Stoicescu protestă în contra acestei dispoziţii care face ca, ministrul să iea dreptul de a legifera, care este dat numai corpurilor legiuitoare.
Oratorul combate şi dispoziţia care dă noi sarcini comunelor cari sunt deja destul de împovorate.
D-sa critică şi articolul prin care se dă proprietarilor privilegiul, de a fi reprezentanţi înaintea judecăţeî prin vechili.
D. Stoicescu relevă şi cele alte observaţii făcute de oratorii precedenţi.
Penttu toate aceste motive, d-sa declară că nu poate vota o lege nestudiată, o lege rea.
D. Stoicescu termină spunând că cel mal mare rău al legel este situaţia ce se face judecătorului de ocol, starea de inferioritate în care e pus faţă de judecătorul de tribunal. Scopul principal ar fi fost să se obţie judecători- de ocol buni. Pentru aceasta ar fi trebuit să se pue pie aceeaşi treaptă cu judecăţoril de tribunal ; ar fi trebuit să se prevadă dese schimbări între judecătorii de ocol şi judecătorii de tribnnal, să sp stabilească aceeaşi leafă, şi să se pue condiţie pentru cel ce vor să ajungă preşedinţi de tribunal să fi fost jcâţl-va ani judecători de ocoale, (apl.)
D. Voinov spune că legea aşa cum e a-dusă e o adevărată nenorocire.
D-sa se plânge că miniştrii au-şi pte- ; zintă mal întâiu proectul în întruniri intime majorităţeî, (apl.)
D. Voinov se ridică în contra cuvântului sârbesc ocol, şi cere să se menţie cuvântul de judecător de pace.
SERATUL
giu va da un mare bal cu tombolă, iar secţiunea Predeal pe lângă organizata unul bal va sfinţi cu mare solemnitate steagul secţiune!.
•X-
Suntem informaţi că Sâmbătă seara la întrunirea săptămânală va vorbi d. deputat Costaforu. care va trata deia unei con-federaţiunl de state-unite in Europa răsăriteană.
*
Aproape toate secţiunile Ligei vor sărbători ziua epocală de 24 Ianuarie.
D-nul şi d-na Tache Ionescu au sosit azi cu trenul de 11,40 din Londra.
*
* *
In tine, juriul pentru concursul catedrelor vacante de limba rămână de la diferitele şcoli secundare din ţară, a putut sa se constitue. El se compune din d-nii Bogdan, ManUu şi Păun.
Concursul începe mâine.
*
* *
Precum am anunţat, azi înalta curte de casaţie a ascultat în sectiuiii-unite depunerea jurământului a npului ei membru, d Cuculi, numit în locul regretatului Vasile Tassu.
D. prim-preşedinte a rostii câte-va cuvinte prin care a felicitat pe d. Cu-culi, iar acesta a respuns mulţumind.
• *
D. Al. Petrescu, membru al Curţei de casaţie, secţia II, a primit azi notificarea oficială că a trecut la pensie.
D-sa nici n’a mai luat parte azi la lucrările curţei.
*
Pentru locul d-lui Petrescu sunt 3 candidaţi şi anume, d-nii Ciru Economii, procuror dfe secţie la Curtea de casaţie, Stănescu, prim-preşedinte al Curţei de apel din Craiova şi S. Po-puleanu.
D. Marghiloman susţine pe acesta din urmă.
* 1
*	*	j
Printre indigenatele votate azi de Cameră relevăm cu plăcere pe acel al d-lui Arnold Czeides, unul din cei mai conştiincioşi şi mai corecţi farmacişti din Bucureşti. Este o frumoasa răsplată la car-e d. Czeides avea tot dreptul să aspire. Noi mulţumim Camerei pentru acest act de dreptate şi pe d. Czeides îl felicităm.
*
*	*
In şedinţa de azi a Senatului s’a validat alegerea d-lui Dr. Mecuîescu alesul colegiului II Argeş.
* *•
#
Azi s’a depus pe biuroul Senatului proectul de lege pentru răscumpărarea Târgului Săveni din judeţul Do-rohoi, propietateâ d-lui C. Corjescu.
*
X- *
Printre numeroasele cluburi din Bucureşti este şi unul al comercianţilor. La ecest- Club comercial ştiţi cine sunt mai... îndrăzneţi şi mai acasă la dânşii ? —Cămătarii A. Guttman, David So-lomon, etc.
Dacă comercianţii, mai ales cei e-vrei resping orî-ce solidaritate cu meseria acestor indivizi respingători, de ce-i tolerează în mijlocul lor?
*
* X-
D. Nicolaid, inspector administrativ, a depus raportul asupra administraţiei judeţului Vaslui, pe care a inspec-tat’o.	!
Raportul e defavorabil prefectului ! Doni.cî din capul judeţului d-lui Carp. I
M.	*
Şedinţa de la iS Ianuarie i8g4 Şedinţa se deschide la orele 21/* sub pre-şedenţia d-lul Budişteanu,- vice-preşedinte. PresenţI 62 d-ni Benatori.
Se fac formalităţile obicinuite. _
D. Ministru de răsbol depune mal rafii te proecte de legi.
La ordinea zilei validarea alegeri col. U de Argeş.
D. Raportor dă citire raportului coml-siuneî care conchide la validarea alegerel.
Se pune la vot validarea şi se aprobă. Senatul se ocupă dup^ aceea cu recunaş-terî şi indigenate.
La -orele 31/* senatul trece în BecţiunI.
ULTIM eInFOB MAŢII
De la Liţgă
Aflăm că secţiunea Predeal a Ligei Culturale şi-a ales un nou comitet în adunarea sa generală de la 28 Noembre; acest comitet s’a constituit în chipul următor în. şedinţa sa dâ la 28 Decembrie.
D. Ianou Babeş, preşedinte-
D-njI A. M. Mihăiiescu şi George Găvă-nescu vice-preşedinţh
D George Dogărescu casier.
D-nii Dem. Ripeanu şi P. Chitianescu secretari.
D-nii Frâncu şi C. Blebea, membrii In comitet.
Urăm succes şi isbândă noului comitet iu marea luptă culturală.
Fericitul eveniment s’a întâmplat j în fine şi. în Bulgaria.	s
Principesa Maria Luiza e dat naş- ! tere unui băiat.
Acu e acu. Să vedem dacă dinasticii bulgari vor fi mai abitîri de cât ai noştriî în organizarea modului de : serbătorire a acestui fericit eveniment. \ «	j
Dar pe când tunurile anunţau norodului bulgar iar telegraful lumeî întregi «fericita uşurare» a principesei Maria Luiza, tribunalul* din Sofia pronunţa- sentinţa prin care osândi pe doi complotatori contra vieţei prinţu- f lui Ferdinand — pe fraţii Ivanoff—la j închisoare: pe cel mai mare la 15 ani, i pe cel mai "mic la 3 ani.
Cam tristă coincidenţă.
* *	I
BULETIN ATMOSFERIC
Bucureşti, 18 ,Ianuarie 12 ore ameuzâ Înălţimea barometrului la . . 0°.766.3 Temperatura aerului .....	1°,4
Vîntul slab dâ Ia................ N. E.
Starea cerului.....................acoperit
Temperatura maximă de. Ieri . .	3
„ minimă de astă-zi .	Q
Temp. la noi a variat între 9 şi —4
Erl şi noaptea timpul posomorit şi moină, astă-zi asemenea, dimineaţa a fost puţină ceaţă. Barometrul a crescut puţin noaptea, aşum staţionar. Apă a căzut la Babadag, PuchenI şi Bilciureşti.
*
*
Ni se scrie din Giurgiu şi predeal secţiunilâ Ligei do acglp prepară mari serbări pentru 24 Ianuarie Aşa secţiunea Giur-
In urma gerului simţitor din săptămâna precedentă, temperatura s’a îndulcit mult în cursul acestei săptămâni. Sâmbătă şi Dumi- * nică a ost foarte urît şi umed, în colo '
timp frumos. O ceaţă groasă a persistat în timpul ultimelor două zile ale săptămânel. j Chiciură abundentă acoperea arborii şi iarba; J ea nu s’a scuturat de cât Duminică noaptea. » Temperatura mijlocie săptămânală a fost —4°4 Temperatura cea mal ridicată a fost -}-306 Vineri, iar cea mal coborîtă —12°9 Mercurl.
Soarele a strălucit 25 ore în primele 5 zile.
Solul estfe acoperit la câmp cu zăpadă de o grosime mijlocie de 10 cm.
Dunărea îngheţată afară de Calafat, Galaţi, Brăila; Ia Calafat transporturile se fac cu bărcile printre sloi.
OFICIALE
—	D. D. Cuculi a fost numit consilier la înalta curte de Casaţie.
—	D. Ath. Kivu, preşedinte la Curtea de Apel din Bucureşti.
—	D. Sc. Popescu mutat consilier, de la Curtea de Apel din Galaţi, la Cfirtea dă A-pel din Bucureşti.
—	Comuna urbană Piteşti este autorizată să perceapă mal multe taxe.
—	Căpitanul V. Alexandrescu, s’a trecut în poziţie de retragere din oficiu, de oarece a atins limita de vârstă.
—	Administratorul cl. Il-a, Al. AlexaD-drescu-, s’a reformat pentru infirmităţi incurabile.
Sunt numiţi în corpul inginerilor :
—	D. I. O. Petrescu inginer asistent la serviciul atelierelor şi materialului mişcător de la C. F.
■*— D. T. Frâncu şi E. Dupleş sunt chemaţi în serviciul ordinar de poduri şi şosele din ministerul lucrărilor publice.
In serviciul de economat al C. F. s’a făcut următoarele înaintări:
—	D. TeO 'orescu Petre, actual controlor clasa I, In postul de şef de biurou special;
—	D. Silivestru Christian, actual impiegat definitiv clasa IV, în postul de verificator
(clasa I;
—	D Popescu I. Constantin, actual impiegat provisoriu clasa II, în postul de controlor clasa III.
—	D. G. G. Costescu e numit secretar contabil la serviciul central al exploatârel docurilor.
ARTE Şl LITERE
Ateneul Român :
Joi 20 Ianuarie, 1894 orele 8 jum. seara. d-1 Dimitrie Neniţescu va ţine conferinţa sa: „Problemul populaţiunei.*
Intrarea liberă.
Pentru locuri rezervate în loji se plăteşte un leii de persoană.
ZP E T 3R K CERI
Teatru Naţional. —Azi: Microbii Bucureştilor.
Operă. — Mâine Mercur!: Emani.
Teatru Lyra. — Turneul Febvre. — Azi Marţi: Demi- Monde, comedie de A. Dumas (fils).
Circul Sidoli. — Ia toate serile repre-sentaţil
Teatrul Hugo. — Bal mascat, Marţea, Joia, şi Dumineca.
Teatrul Eforiei.— Bal mascat, Marţi, Joi, Sâmbăta şi Duminecă.
Sala Dacia.—Bal mascat, Mercurl, Joi Sâmbătă şi Duminecă.
Băile Eforiei. — Mercurl 19 Ianuarie, balul societăţel comei cianţilor de băuturi spirtoase.
Sâmbătă 22 Ianuarie, balul socităţel Gu-tanberg a lucrătoriîe tipografi.
Palatul Atheneulul. —Marţi seara, 18 Ianuarie, concertul vocal şi instrumental, organizat de profesorul Anton Eneisel.
PARTEA ECONOMICA
-----—-----------------
Infonnaţiunl financiare
— St. Petersburg, 29 Ianuarie.—După bilanţul provizoriu al casierii Statului, încasările Statului în 1893 au fost 879 885 000 ruble, iar cheltuelile de 780 899 000 ruble.
Ultime Telegrame
Franţa
Paris, 29 Ianuarie. — D. Carnot vizită după amiazl concursul agricol la palatul industrial; un individ a strigat „Trăiască comuna* indată a fost arestat.
Senatul a adoptat fără^jiscuţie proectul de lege care prelungeşte tribunalele mixte din Egipt.
Guvernul a anunţat consiliului vămelor că va depune mâine proectul de lege; reducând drepturile asupra greului la 7 fr şi ridicând proporţionări drepturile asupra fă-inel.
Egiptul
Londra, 29 Ianuarie. — „Daily Tele-graph* află din Cair că -şe consideră acolo situaţia ca foarte grava’ căci textul jordi-nulul de zi publicaţ este privit ca o probă de antipatie invisibilă ce c are Khedi-vul pentru Anglia. Şe crede în Egipt că afacerile nu-s’ar putea aranja dacă Kedi-vul nu publică indată un noii ordin de zi şi dacă nu yionsimte «să fie călăuzit de consilieri: guvernuml ’Engles.
I ţ a 1 i a
Massa, 29 Ianuarie. — Consiliul de res-boifi va judeca Miercuri pe advocatul Mo-
linari acuzat de participare la o asociaţiune criminală şi de excitare la resbel civil.
Boemia
Praga, 29 Ianuarie. — Procesul Omla-dinel. Procurorul general a cerut punerea înacusaţie a trei martori pentru falşe dis-posiţiunî.
Ungaria
Budapesta, 29 Ianuarie — Deputaţii cari au părăsit partidul liberal se vor constitui în club sub preşedenţa deputatului Pechy.
Germania
Berlin, 29 Ianuarie. — Reichstag. Secretarul de stat d. Posadowsky a zis pe timpul discuţiei asupra reformei finanţelor Imperiului, că această reformă era o necesitate politică şi financiară. S’a pronunţat în contra taxe! militare şi impositulul asupra berel. A adaugat că crearea unu! minister de finanţe ale Imperiului ar fi contrară con-tituţiunel şi fără efect. D. Miguel a declarat că sentimentul geu&îal în Germania era favorabil la reforma finanţelor; Reichstagul va fi responsabil de consecinţe, dacă respinge proectul.
Berlin, 29 Ianuarie. — Celebrul doctor. August Hirsch a murit.
R n s i a
St.-Petersburg, 30 Ianuarie. —Buletinul de ieri seară: îmbunătăţirea continuă ; temperatura mal scăzută de cât Ieri. La 9 seara temperatura era de 38.1; pulsul e regulat; respiraţia mal liberă Tuşea mal uşoară.
Turcia
Constantinopole, 29 Ianuarie. — Se desminte în mod categoric ştirea din Belgrad cum că Albanezii din Luma ar fi ex-pulsat autorităţile otomane din împrejuri-mele din Ispeck, Prizrend şi Gurinie. De asemenea e neexact că situaţia la Kossodo ar fi rea şi că pentru acest motiv s’ar fi înlocuit pe mutesarifi din Prizrend şi din Ispeck. Ştirile de o pretinsă emigrarea musulmanilor dinErzerum, din Eringhian, din Tokat şi alte localităţi în spre Ţokât, Yuzkat si Angora sunt foarte mult exagerate.
Nu e vorbă de cât de deplasarea câtor-va familii cari din cauza miseriel şi lipsei de lucru s’afi dus la Sivas ca să şi procure mijloace de existenţă.
Schimbarea comandantului divisiuneî militare din Alep şi a mutesarifilor din Prizrend şi Ispek s’a efectuat numai în interesul serviciului. In fine se desminte de asemenea şţirea că 30000 supuşi otomani din-trâ cari 6000 musulmani, 8000 ortodoxl, 14000 armenienl, şi 2000 ovrei ar cere naturalizarea rusă.
Mulţumire publică
Subscrisul proprietar în Sulina, aduc mulţumirele mele d-lul comisar poliţienesc al oraşului, M. Bucureanu, pentru stăruinţa şi priceperea ce a aratat cu ocazia incendiului întâmplat alături cu mine, în a-ml scăpa proprietatea lipită chiar cu casa în flăcări şi care este şi de scânduri.
Vangheli Mllona
Sulina, 8 Ianuaiie 4894
A eşit de sub tipar 1
ÎCanalisarea rîurilor!
I R I G A Ţ I U N I
cu 68 planşete şi figuri în text, împreună cu Charta Hidrografică a României
de
CONSTANTIN CHIRU Inginer
Se află depusă la principalele Librării.—Preţul 10 lei.
EFORIA SPITALELOR CIVILE
Publicafiune
In ziua de 12 Februarie 1894, orele 11 a. m., se vagţine licitaţiune publică orală, la Eforia [Spitalelor Civile din Bucureşti, pentru rearendarea moşiei Fântânelele (a schitului Găişenî) în | complul d-lui C. Tănăsescu pe restul periodului 1893—98.
Garanţia provizorie spre a fi admişi la licitaţiune va fi de lei 235.
Condiţiunele generale pentru rearendarea acestei moşii se pot vedea în zilele şi orele de lucru la serviciul bunurilor Eforiei.
Se pune în vederea concurenţilor art. W—51 din legea comptabilităţei generale a Statului.
No. 532.
1894, Ianuarie, 13.
iE VENZARE
următoarele produse a le fermei agricole, din Slobozia-Galbenu (jud. R.-Sărat), a lui C. C. Datculescu :
Ppppalp din varietăţile cele mal bune, VOI O a IO nuoj şj rodnice, precum: Grăit de toa nă, Porumb adevărat” portocaliu, gigantic Dinte de Cal, negru etc.,; -Ovezurî 'negre şi albe; Qarze Hamut edrigrefe din Mo.avia, cavaler şi golaş;
Cartofi gigantici cei mai huni.
Camelimt.
| Vinuri negre vechi şi esîra
provenind din via Datculescu din o rot enl şi păstrate in profundele beciuri de la Slobozia-Galbenu.
Ultimele noutăţi de Roze
altoite, predate in primăvara 1894 în glastăre.
A se adresa lui C. O. Datcuescu Directorul revistei „Gazeta Săeanuluî“ R.-Sărat, cât de curînd până nu se epuisează aceste porduse, ce se predau franco gările R.-Sărat asS Făurei.
Dr. Octav Bobulescu
Medic de copii
ConsultaţiunI de la 1—3 după amiazl. Calea Victoriei 73 şi Model 1.
Bursa din străinătate
29 Ianuarie 1894
Viena		Paris	
Napoleonul. . . . Imperialul Livra turcească . Arg. c. hârtie . . Rubla	 Credit-Anstalt . Rent. perp austr. aur aur ungară . arg. austr. . Sch. asup Londr. „ „ EarUul „ Berlin. „ „ Amst „ „ Belgiei „ „ Italiei. Tendinţa fermă. . Berlin	9.96 ' 11.24 100— 136 — 359— 98.10 120.40 117.50 97 80 125.55 49.87 61.42 103.95 49.75 43.60	Ren. fr. 4iL laOj0 Q ti » w n ti „ rom. am. 41L „ Ital	 » Ung	 Ext. Esp. . . . Imp. grecesc. . . Banca otomană . Dat. unit. Egipt. Dosuri turceşti. . Cec. asun. Lnod Sch. asup. Vieneî „ „ Amst. „ „ Berlin „ „ Belgiei „ „ Ialiel . Tendinţa slabă, . Londra	104.27 97.02 83.20 74.40 94 81 62.97 602.50 513.75 101.62 25 18 198.50 206.62 121.97 1 j 16 12.3|4
Napoleonul . . .	1095	Noul cons. engl.	98.35
Ren. R. am. 6 o|0.	95.-	Banca Român . .	6.3 4
„ R. 40[01890	83.75	Schimb, as. Paris.	25.40
„ R. 40 u 1891	82.90	„ „ Beri.	20.62
Imp. mun. Bucur.	94.70		12,03
Rubla		221.b5	Rent. R. 1890 . .	82—
Disconto-Gesel. .	178 20	„ „ 1891 . .	82.—
Sch. asup. Londr.	20.32		
„ „ Parisul	80.80	Paris (Bulev.)	
„ „ Amst.		*	i Rent. tranc, 3»|0	96.88
„ r Vienel.	161.90	„ Italiană. . .	74.—
„ „ Belgiei	80.75	1 Banca otomană .	600.62
„ „ Italiei.	70.40	Tendinţa slabă. .	
Tendinţa slabă. .		Francfor	t
		Rent. R am. 50i0	95—
		* n *0]0	82.20»
BIBLIOGRAFIE
A apărut N-rul 8 al revistei
„V I E A T A«
Cu următorul sumat:
1)	Gherofobia d-lul Iiaşdeu de A. Vla-huţă,
2)	Tablofl (poezie') de Emanuela Costin.
3)	Ghiveci săptămânal de Urechiă (Eţr..).
4)	Spuet de................A. Ylahuţă..
5)	Chestia naţională de Delavrancea.
6)	Pe toţi	de St. O Iosif.
7)	La clubul T. . de Bobe.
8)	Albumul nostru (P. P. Carp) de Radu.
9)	Din pfagierile d-lul Tocilescu de Aur. 10) Ştiri lfterare, bibliografie etc.
Ilustraţie! Gerul Bobotezei,
(Un numer 20 bani, abonamentul anual 10 lei.)	” *	l
BOALELE 8ECBETE
j NEPUTINŢA BARBĂŢEASCA
) Se vindecă după cele mai noul metode radical | fără durere şi impedic&re, după experienţa de 23 ■ ani de specialistul in boale lumeşti :-
II*- THOR
— No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii YoevozI Consultaţii de la 10—1 dim. şi dela r5—8 seara.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
E. CEScaneii
Inginer-constructor
Incunoscinţez atât onoi. clientelă cât şi pe d-nii proprietari că me angajez a face ; planuri de clădiri, canalisări şi alimentări cum şi cu lucrările db refacere saţ» reparaţiune a clădirilor vechi.	pţ-
Iau în întreprindere pe comptdl şi răspunderea jnqb cpnstrucţiunl diverse de orice1 formă şi valoare, — fie după planuri redactate fie după planurile noastre şi că în asemenea caz ofer avantagie atât asupra preţurilor cum şi asupra plăţilor,
Biuroul stţ-ada Poetul No. 12, (în dosul Mitropoliei) deschis de la 8—12 şi de la 2—4 post meridiane.
Pentru provincie a se adresa prin corespondenţă.
De arendat
Moşiile Cârligil şi jţldeştil, situată în judeţul jlomah şi îb apţopiere-de patru kilometri de staţia căiei ferate Galbeni, având întindere de 1800 fălci dintre cari 1300 fălci arabile-, 250 fălci fineţe, 260 felcl suhat, sunt de arendat pe termen de 5 sau zece ani, cu începere, din }.oamna anului curent safi primăvară anului viitor 1894. Moliile posed toată zeştrea necesar# unui bun gospodar: coşierie, hambare, mori, casexie locuit, etc, având 'făcute ,şi trei sute cincizeci făld semănătură de graă 4e (toamnă.
Doriţprjî ,sunb ridaţi a ;se «adresa la fraţii Zarifopol„ ţa sus numitele moşii.
D-r THOMESCU
medic primar la spitalul dc copil
8 i r a d a 11 a liană No. II
Consultaţii la 6 6re seara
www.dacoromanica.ro
No. 2201
LUPTA
19 IANUARIE 1894
In urma autorizaţiunei acordate de Onor.
Tribunal Comercial Ilfov au început Ventţerile
en detail sub indicatul Falimentului la	*
Marele Magazin de Haine Gata şi de Comandă
pentru
fr Bărbaţi, Băeţi şi Copii n
QqQOOvv
ăMi.i'rvu^ten^rrvnHHMvtnftuaifr nnuiKnru.miiif.iMiiutmiiiiiimix şH>w<fva:iinMM>*i>w>^iaiimiuiuft,,iHi(ll|l;lmia*Mliuiiti«wutw,.vHiltiiiiin»«jbi
Paltoane de la 22 Lei în sus Costume	„	25	y,	„
Blănuţe	„	24	„	„
Pantaloni	,,	IO
n
99
LA PR] NC1PE1jE FERDiNAIJI) AL ROMÂNIEI
Âi
Colţul Palatului „Dacia-România4'
Calea Victoriei şi fr. L i p s
câni i
iw<iD:<i^>tiiuiniwiiKnuiuiHmfnHnnDniMnunniif:i!mtuui:utni!ituiiHnuiiuniiJuu!nimniHiiii)Hnuh')mikitRiiiu;imiiui»fl»uw.;am9»!Ti>rMaiiM,inuniwinni(UkuimnHiiKiu)mWHim^‘[Hm
TREI IMTR’UNA
CEA MAI NOUĂ
PERFECŢIUNE
MA§INEL0RAde CUSUT
DESCOPERIRE PATENTATĂ A UNEI DAME Cea d’iutâifl. creaţiune în ramura Mecanicei
Wertheim Electra Triplex
(M.AŞINE CU TREI FELURI DE ÎMPUNSĂTURI) D R. P.
Sin fabr, germană de maşini de cusut a Ini I. WEETHIM — DIN FRANKFORT a/M. —
Cu maşina de cusut Werheim Triplex se pot obţine treî cusături cu totul deosibite: tighel, lanţ şi brodat, precum şi ţesături admirabile în albituri şi tricouri, fără a utilisa aparate speciale- Cum părătorul se dispensează !n acest chip de a cumpera treT maşini, linq înlocuite cu succes de aceasta. Cusătura iu lanţ serveşte te facerea rochilor de copil, jupe şi garnituri, care până acum Ba făr ceafi cu mâna, având avantajul de a se desface cu multă uşarinţă la prefacerea lor, ceea-ce la cusutură in ighel cauza multe dificultăţi şi Întârziere la desfacere. Q sătarile de tighel Împreunate cu cele in lanţ, din diferite cusături colorate şi groase figurează un relief admirabil şi foarte mult scps afară. Maşina 'Werlhelm Triplex este maşina Viitorului.—Deci îndemnăm ca cel ce au nevoe să nu întârzie de a’şl procura acest sistem de maşină de cusut spre a se Încredinţa de succesul celei mal noul descoperiri.
De vânzare numai la E. I. HESS EL
Depou de Mcifini.de Cusut, Bucureşti, Btr. Carol, 14;
Pcoeşti, str, Cojocari, 17.
I
Prima Fabrică de Oglindi
Iisr H.03VTA-3STX A.
Aug. Zwoelfer
FABRICA	j DEPOSITUL
Calea Crlviţel No. 38. I Strada Doamnei No. 21.
BUCUREŞTI
a
Oglindi cu Batl fără bisourl (şlifurl) în orl-ce dimensiuni.
Ogiincfi de lux gen re Yeneţian, execuţiune artistică.
Oglindi încadrate de to felul, cadre simpie, poleite, zugrăvite, etc.
Ceamuri gravate pentru antreuri şi bufeturl.
81 ele facetate pentru Cupeuri, felinare, mobile, -etc.
tleamuri de Cristal
EXPOSIŢIUXEA ŞI DEPOSITUL:
Bucureşti;—Strada Doamnei No. 21.—Bucureşti.
tk
Societatea minai de Basalt Artificial şi de Ceramica de la Cotari
Capital social ; lli i3e»o©,ooo
„ Capital versat la 31 Decembre 1866*
Usins situată la Bucureşti, CotrocenI, Şoseaua pandurilor, In faţa Asilulul Elena Doamna legată cu Calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
Direetta şi Depositul Principal in Bucureşti: STRADA DOAMNEI 14 bis
„Adresa Telegrafică ; BASALT, Bucureşti44
DEPOSITE SECUNDARE.—Bucureşti, Calea Griviţa 66 ; Brăila la d. G. Grosovich, Călăraşi, S B. Far-fambolel, Craiova, M. Poumay, şi Farcanu Slatina, la D. I. H. Popp la INDUSTRIA NAŢIONALA ale cărei produse aii lObţinut la Expoziţiunea 'Cooperatorilor diu Bucureşti şi Crai ova, cea mal mare recompensă. Diploma de onoare Clasa l-ia.
„Estras din preţurile curente pentru Bucureşti"
Ploeştî la D Th. N. Soddlescu; Galaţi, D. S. F.'Somaripa Roman, M..SchP-fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer, Rus-ciuk, D-nil, Th. Thomadie şi &
FELUL MATERIALULUI	PRECIURILE					
	I-ia	THE |	H-a	CaL.	llî-a	UAL.
	Pentru miă	|Pentru u-nitatea de mesură cu ; aşezare	Pentru miă	l © £ * "O o © p efi ^ «5 H S N fl d « B> © ■§ KP Cd ^ a a	Pentru miă	• ® P ■f» ^ © fl tj B5 «• oh a a
Pavele p. bordure 10 bucăţi la m. pătrat	850	4 25	32f	4 -	300	3 75
,. „ pavagifi de stradă şi de curţi						
50 bucăţi la metru pătrat ....	270	• 45 -	250	14 -	230	3 -
LESPEZI p. trotuare 25 buc. la m. pătrat	380	14 —	66C	10 50	220	9 60
PATRA TE FEDRITE 36 b. la m. pătrat,	240	10 -	310	9 50	18C	8 —
BORDURE de grădini 10 buc. la m. liniar.	150		130		100	
CĂRĂMIZI refrectare 420 b. la m. cubic	320					
„ cu 4,6 şi 8 găuri, 40 b. la m. p	65			•		
Sobe de porţelan Elegante şl	eftine, fabrl		caţiunea âocletăţel.			

Apa de Eadein
Sursă Alcalină de Mathron-Lithiu
Prin examinarea bactcreologică a d-lul profesor Dr. Babgş, recunoscută cd apă minerală care conţine cel mal puţini microbi: (A se vedea raportul către Ministerul de Interne, din 21 Iulie 1892*, publicat în Monitorul Oficial No. 93 din 28 (9) August). Prin urmare preservativ excelent contra cholerel şi altpr epidemii.
Ca apă de cură probată contra formaţiunilor de nisip şi piatră, boalelor ud rinichi şi ale vesicel (băşice!), relelor digestiunî şi catarrelor prgauelor respiratorii. Ca apă răcoritoare şi dietetică neîntrecută prin conţinutul & de acid carbonic.
Depositul general pentru toată România Ia X igmund Frager BUCUREŞTI
lua sucursalele d-lul. La principalii Farmacişti,. DrogiştI şi ia, Magasinurile de Coloniale.
MARE MAGAZIN DE HAINE GATA
PENTRU
Bărbaţi, Băeţi şi Copii
n— No. 44, Strada Oarol 1. No. 44. —
Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. public că pentru sesonul de
T 0 ft i H I SI IARNA
a confecţionat
Un mare şi bogat asortiment
DE
Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii
Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asortiu
ment de stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore.
Sprd a se convinge Onor. Public de buna croială şi eftinătatea hainelor gata şi. comandate roagă rcspectos la o numeroasă vizitare.
Cu toată stima: Hemrich Lehovicz S-sori
No. 44, Strada Carol I, No. 44.
A se nota firma Ilorman Dawidowitz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vîs de Banca Naţională.
‘••j.'iiE
A VIS IMPOHTâlT
8
ttb vechea firmă
td ^
^ ee
Herman Davidowitz & Fiu
Fondată la 1862
atrage atenţiunea distinsei sale clientele şl onor. Pubtic de a se feri a fi indus în eroare de firme similare eu a noastră şi cu care nn avem nici o legătură.
SINGURUL nostru Matrasin cu stofe fine şi moderne speciale pentru Comande se află în Strada Lipscani No. 10 în noul I’aîat Daci a-Roman hi (Pasagiul Dimitrie Ghica) vis-a-vis de „Banca Naţională11 şi
SINGURUL nostru Dcposit de Haiue gata pentru cavaleri se află în Ttr. Şelari No. 8.
Pentru evitarea confusiunilor regretabile rugăm a se nota firma noastră sub care primim şi corespondenţa.
Herman iavidowitz & Fiu.
A se nota firma Herman Davidowitz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională.
l'ÂSl jMji-l - . ‘ ’ţf . ‘
De vânzare
cui lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma; soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, sau in Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21.
INSTITUTUL MEDICAL
de
Hydrc-E^ectrteorapie
ai d-ruiui Erdreich
Pentru tratamentul boalelor nervoase de stomac, reumatism şi boale âe femei.
Secţia separată pentru dame.
Cabinet de Electrisare şi de gymnastică dicală, serviciul special de Masaj.
Băl de abur şi aer cald, băl de putini tn metal şi foianţâ
fe | f,fnon având întinse cu-'«Ail AIIICI noscinţe comerciale, perfect compţabil şi corespondent în românesc* franceze şi germana, dispunând de lore libere, doreşte a găsi ocupaţiune în atare calitate pe lângă o Casă comercială, care nu are compţabil în permanenţă. A se adresa la Redacţiunea acestui ziar.
p	o CASŞĂ parter cu sub-sol
t VitiACU o coustrucţiuue foarte solidă cu jfondaţia de piatră, compusă diu (terasă, antreu ţ si trei camere sus : doue camere, bucătărie, că-Irnară, cişmea şi comoditate jos şi două mansarde iu rând cu podul. Souerie şi telefon, iar încălzitul caqierilor să face cu calorifer.—Această casă este afectată la Credit şi să află situată In depărtare de 120 paşi de la încrucişarea Calei Moşilor cu Bulevardul Carol I. Preţul 30000 lei.—Doritorii să vor adresa la Administraţiunea acestui ziar.
De vînigare
In provincie o tipografie şi legjltorie complectă.	/
Pentru orl-ce infonnaţiunl a aş adresa d-lor Iosef Shfartz& C-ie.
Bucureşti Pasagiul Maca.
A apărut:
Anecdote Populare
Vpl. I, II şi 111
de
Ţh. Da Speranţis
Do vânzare la Jdbr&riile din ţară.
Un student
familie saii la vr’un pension. Adresa ia adm. acestui zi'ar.
Inginer de Maşini
BUCUREŞTI 37.—STRADA ACADEMIEI.
Specialist în instalaţium mecanice de:
Sondage pentru petrol, apă şi cărbuni, fabrici de petrol, instalaţiunl berbece hvdraulice (pompe de apă spontane) şi instalaţiunl de apă.
Furnisează afară de acestea :
Cazane de aburi, fier în vergi pentru grătare, locomobile, motoare pentru gaz şi petrol, Pompe pentru pus în mişcare cu mâna, forţa şi aburi, precum şi | tulumbe pentru grădini şi incendiu.
Tuburi ţie oţel, (Patent Mannesmann) fier, tuciu şi plumb.
Furtuni, Lurele şi Coarde.
Cântare decimale şi bascule, pentru Drumuri de Ier.
Tuceria pentru binale, traverse, Ciment şi cele aţte articole technicc.
mu*

Mersi aii Sons & Co.
Gafttfsborough (Englitera)
Locomobilele şi Bal oasele
cu ultimele perfecţiuni ale acestei renumite fabrici,^ Ol*i de Măcinat precum accesoriele maşiuelor de mal sus şi bucăţile de schimbat se găsesc în tfeposit la
^natson & Y o u e i I ^
22 — trada Colţei — 22
BUCUREŞTI^
Importaţiune directă de Cărbuni (iardiff şi Hewcastle .ş ie biechete Merthjr marca „Locomotive“.
vmm ~*ȣi*z*.
INSTALAŢIUNI
de
TELEGRAF, GAZ, APĂ,
Tele,ioane Faratonere
Filtre „Chamberland-Pcsteru",
Tui>.url dc basalt, fonta şl plumb Robinotărîe Water-Glosetc de ţoate slstemurl
Riuron 4® Construcţie Projojute.
Salon de exposiţie, export
1EIRICH & LEOPOLDER
Bucureşti No. 9, Strada Berzei No. 9, — Bucureşti
Tipografia lUNkpta^ Al. Lefteriu, -StrW Câfnpin&tQu No. 46, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro