EUlŢI» A DOUA1
VINERI 31 ELw TBRIE 1893
ANJJL X. — No. 2188

ABONAMENTE i
m ŢARI
Un an .................... 40 lei
Şease luni ...................20	„
Trei luni.....................10	„
Pentru învăţători pe un an....30	„
IN 8TREIN&IATE
On an........•...............50
Şease luni....................25
Trei luni.....................15
Numărul 15 Bani
A&SUNCIUglI i
Pe pagina IU, 30 litere, corp 7	.	.	1 leu linia
„„ IV	„	„	;25 bani linia.
Inierţ* ţi reclame ,	„	...	2 lei lini»
Pentru amunelnrl a ae adresa:
LA
^.dşaismSstraţâa ZâaruSEil
Un sra^mfeiî* ijechiu 50 Ssani
Redacţia a Pasagiu! Român No. 2
Administraţia a asagiul P_ o m â n
2.
U^'ll/ ■ I '‘‘A c	.	*' 'llllOH#, IOT	• 'OUI Ir	•!	"/	'
Dispreţul nostru. Din afară.
Procesul Valii ant.
Dispreţul nostru
«L’Independance roumaine» rele-vează şi discută articolul nostru de la 23 curent în care am espus motivele pentru care, din punctul de vedere democrat, noi ceştia de la «Lupta» am combătut şi n’am putut vota convenţia cu Germania.
Aceste motive se ştie că sunt următoarele :
Noî nu vedem în convenţia încheiată cu imperiul german de cât pe de o parte nouî favoruri acordate esclusiv marilor agricultori, iar pe de alta un număr de concesiuni făcute industriei germane, pentru a-î înlesni şi asigura importarea produselor sale în România, în dauna unor începuturi serioase de industrii indigene.
In al doilea loc, noî democraţii urmărim formarea unor centre industriale cu masse de uvrieri urbani, cate sunt cu miilt mai accesibili ideilor moderne şi revendicărilor democratice, de cât massele rurale care prin felul ocupaţiunei şi al traiului lor izolat, nu pot forma curente şi nu pot opune zilnic piept esploata torilor.
Aceste consideraţiuni pe care le-am desvoltat aci, dăunăzl, mai pe larg, ati avut darul să enerveze pe confraţii de la «Independenţa», cari ne tratează de anarchişti, de oameni cari voim să încredinţăm «dirijarea genului uman acelor ce sunt mai puţin capabili, adică să dăm forţei musculare pasul asupra inteligenţei.»
Mai departe organul conservator a-cuză pe democraţii în genere că «toarnă unt-de-lemn pe foc.» — Pe care foc, me rog?
Va să zică, există un foci Va să zică, principiile pe care se ridică e-dificiul producţiunei umane şi «cărora dator im prodigioasele progrese ştiinţifice ale secolului nostru», aii mai avut şi un alt rezultat, acela de a aprinde un mare foc, care ia din zi în zi proporţii mai îngrozi toare 1
Da. Există un asemenea foc, şi prin zarea flăcărilor pe care el le răpândeşte în toate părţile globului se poate citi: regulaţi repartiţia producţiunei /
Când ne acuzaţi că turnăm unt-de-lemn peste acest foc, recunoaşteţi implicit că aţi dori să-l stingeţi, — ceia-ce, ve asigurăm, o dorim şi noî în toată sinceritatea şi din tot sufletul. Dar cum? Iată unde începe deosebirea intre noi şi d-voastre.
Noî democraţii susţinem că focul aprins intre capital şi muncă, între patroni şi lucrători, este alimentat de o serie de revendicări bazate pe dreptate, şi numai prin realizarea, prin stingerea acestor revendicări se va stinge de fapt şi focul social care vă înspăimântă; pe când d-voastră contestaţi cerinţelor mulţimel ori-ce spirit de dreptate şi contribuiţi astfel a mări focul aprins prin revoltătoarele voastre nedreptăţi şi spolieri a muncitorimeî.
Dar, ori-cum, o discuţie şi eventual chiar o înţelegere asupra acestei deosebiri de vederi dintre democraţii
De cât, pentru aceasta se cere un ucru: bună credinţă reciprocă în discuţie. La o parte insinuările şi in-erpretarea jesuitică a vorbelor adversarului, la o parte schimbarea inten-ională a înţelesului cuvintelor, dacă voiţi să discutaţi cu protivnicii d-v.
Şi tocmai aci păcătueşte «Independenţa». Scoţînd făşii de frase din articolul nostru asupra convenţiei cu Germania, izolându-le şi precedân-du-le cu câte-va aprecieri la cari nici ne-am gândit, nici ne-am putut gândi vr’o dată, «Independenţa» ajunge să ne falşifice cu desăvîrşire cuprinsul articolului şi să ne atribue nişte sentimente ce n’am avut şi pe care le respingem.
Aşa, noi, constatând o stare de lucruri de nimeni contestată, am zis :
DINAFARA
i Iu 0
Franţa
La (ară, traiul izolat, lipsa de contact cu civilisaţia, cu elementele culte, cu mijloacele de instruire, menţin pe ţăran în ignoranţa lui seculară, în mizeria şi tîmpenia lui îngrozitoare. Dinpotrivă uvrierii industriali, trăind în masse compacte, fiind în continuă atingere cu pătura cultă, se îns-truesc la rândul lor, devin mal conştienţi de puterea şi drepturile lor în societate, se stabileşte o mare coheziune între dânşii, şi devin ast-fel elementul principal a ceea-ce numim opinie publică. “
Ei bine, ştiţi ce bine-voeşte a conchide de aici «Independenţa» ?—Nici mai mult, nici mai puţin de cât că «Lupta» despreţueşte pe ţărani, — că noi, radicalii, despreţuim «pămîn-tul fecund al României, capabil de a hrăni doue-zeci de milioane de lo-Guitorî.» Ne grăbim a observa îndată că acest tesaur este pentru moment apanagiul unui număr restrâns de exploatatori şi că fecundidatea lui lasă în cea mai neagră mizerie tocmai pe acele trei şi jumătate milioane muncitori cari îl cultivă cu braţele lor.
Ciudat tesaur, ciudată fecunditate!
Dar, gândi tu-s’au bine confraţii de la «Independenţa» când au îndrăznit să ne atribue nouă dispreţ pentru ţărănime? Datu-şî-au dânşii seama de noţiunea acestor aoue cuvinte; «dispreţ» şi «ţărănime» pe care ni le-au aruncat nouă, tocmai nouă celor de la «Lupta» ? — Gu toate că vedem lucrul scris negru pe alb în gazeta reacţionară, care ne sfătuia mai de-ună-zi să introducem la noî organizaţia politică din Rusia, totuşi nu ne vine a crede. Aceeaşi gazetă care in tot-d’auna ne acuză că deşteptăm poftele ţărănimeî la nişte revendicări ce nu i se pot satisface, ne impută azi că am avea dispreţ pentru aceeaşi ţărănime....
De altmintrelea «Independenţa», în critica ce ne face, dă dovezi de o confuzie complectă şi de o neertată ignoranţă a chestiune!. Aşa, organul conservator zice că noî ne-am pronunţat contra convenţiunei cu Germania fiind-că prin ea se favorizează marea agricultură «adică ţăranii». Acest «adică», pe care ni-1 scoate nu ştim de unde, e adorabil, e clasic. De acum înainte să se ştie că marea a-gricultură e reprezentată prin ţărani, iar micii cultivatori de pămînt sunt... marii proprietari l
Noî de ia «Lupta»—«pretinsa toae radicală», cum ne numeşte «Independenţa» — mărturisim că am crezut până acum contrarul, şi, îndrăznim a declara, că critica profundă a organului francez nu ne-a putut converti.
Cât despre sentimentul de dispreţ
Rjeînoirea parţială a Senatului
Senatul francez cuprinde trei sute de membrii dintre cari o treime e supusă în fie-care trei ani la o realegere, aşa că durata mandatului de senator e da nouă ani, afară pentru acel 34 ce au mal rămas din cel 75 senatori numiţi pe viaţă sub regimul primei constituţii a ultimei republice. Revisuirea coustituţională din 1884 a suprimat pe viitor maLdatele pe viaţă, respectând însă locurile ce erau pe atunci o-cupăte. De câte ori însă un senator inamovibil moare, locul devenit vacant se atribue, prin tragere Ia sorţi, unui departament.
Duminecă s’a procedat la realegerea senatorilor uneia din cele trei serii, scria A, care. în afară de cele .trei colegii senatoriale din Alger, Guadoloupe şi Reunion, cuprinde în ordine alfabetică departamentele începând de la Aine până la Gard inclusiv, în totul 91 scaune. Afară de aceasta s’au mai făcut Duminecă cinci alegeri parţiale pentru locurile rămase vacante în Senat prin moartea saă demisiunea senatorilor a-parţinend celor-l’alte două serii.
Rezultatul se ştie: conservatorii aii pierdut şi aci câte-va locuri in favoarea republicanilor moderaţi şi a radicalilor.
Alegerile de Duminecă n’ati pasionat 6-pinia publică, ceea-ce nu e de mirat, Senatul fiind foarte rău văzut în Franţa, iar poporul nu intervine de cât indirect în a-ceste alegeri. Se ştie că senatorii francezi sunt aleşi de un corp electoral restrâns compus din senatorii, deputaţii, consilierii generali (judeţeni) şi mai cu seamă delegaţii consiliilor comunale.
Pentru întâia oară democraţii aă pre-sentat candidaţi pentru Senat in câte-va departamente, pe unde consiliile comunale sunt compuse din elemente democratice. Socialiştii mal exaltaţi stâruiaă mereu pentru abţinere, temându-se ca participarea lor să nu fie interpretată ca o aderare la existenţa Senatului, a cărui suprimare formează u-nul din articolele programului lor.
Dar bunul simţ a triumfat. Este în â-devăr vădit lucru că cel mal bun mijloc de a ajunge la suprimarea sau democratisarea Senatului, este de a trimite în corpurile legiuitoare—Senat şi Cameră—cât mai mulţi partisanl ai acestei reforme, care nu se poate obţine de cât prin votul ambelor Adunări.
ECOURI
Mai de-ună-zi Gurtea din Zurich stabilea că a spune cui-va că e viţel nu e nici o insultă. Acum, ascultaţi un alt caz :
Un locuitor din comuna G.. . cheamă în judecată pe unul din concetăţenii seî care-i aruncase vorba: «Schwein-hund» (porc de câine). Judecătorul de pace, ascultând părţile, emise părerea că acest epitet n’avea nimic injurios, fiind-că un asemenea animal nu există.
Insultatul nu zise nimic. El plăti cheltuelile de judecată, şi, în momentul de a se retrage, se înclină în mod grav înaintea magistratului, strigân-du-i: «Bună-ziua, domnule Schwein-hund!»
Le Genevois garantează autenticitatea acestui incident.
Procesul Vaillant
şi reprezentanţii veoheî şcoale poli- r pe care l-au descoperit la noi, re-tico-economice e posibilă- Liberalii cunoaştem un lucru, din Anglia şi conservatorii din Belgia j Da, iubiţi confraţi, este adevărat au dat şi dau zilnic în această pri- că avem în sufletul nostru un adânc vinţă exemple frumoase, pe care nu dispreţ: dispreţul perfidiei şi a relei putem să le recomandăm 'îndestul credinţe in discuţii, pai ti zi lor noastre istorice.
- De la clubul conservator. Precum odinioară d-niî Lahovari, Filipescu, etc., au început campania pentru eliminarea vernescanilor, acum d-nii Peucescu, Iahcovescu, etc., s’au pus pe lucru pentru escluderea junimiştilor.
Naţionalul de aseară, publică în frunte un articol semnat de d. Peucescu şi îndreptat contra «reacţiuneî Carpiste», iar la ultima oră anunţă cu caractere compacte că:
Mal mulţi membrii al clubului conservator, vor cere cu ocazia -adunării generale a clubului, lichidarea clubului din cauza situaţii covârşitoare a junimiştilor in guvern.
Numirile de prefecţi junimişti, candidaturile junimiste, atitudinea d-lul Lahovari care a părăsit clubul, au produs o aşa descurajare că membrii clubului se tem ca nu cum-va intr'o zi junimiştii să pue mâna pe hanii duhului.
Banii clubului! Iată secretul luptei.
«L’Independance roumaine» discutând cu noi asupra unor chestiuni democratice, ne gratifiică ast-tel: «o pretinsă loae radicală din Bucureşti.»
Bine, noî pretindem a fi un ziar radical. Lucrul nu ni se pare de loc ruşinos, ba din contra. Ar putea însă să ne spue organul lui Ciaymoor, cam ce fel de pretenţii are ?
La Patrie, ziarul d-lui Scuip... ievski îşi face o plăcere de a ne înjura cu o foarte mare persistenţă. A-cest onorabil organ, ne numeşte în ultimul său număr: Oficios ruşinos.
Dacă este cine-va în presa românească cu care nu dorim să stăm vre-o dată de vorbă acela e domnul al căruia nume l’am pomenit mai sus. De aceea ’l {lăsăm in plata Domnului... Sturdza.
Tribunalele elveţiene au specialitatea cazurilor ciudate de injurii.
Pregătirile. — Interogatorul acuzatului. —MemoriulTuI Vaillant.—Martorii.— Acuzarea.— Apărarea.~ Condamnarea.
Erl a început înaintea Curţii cu juri din Paris procesul anarchistulul Vaillant care a aruncat o bombă iu Camera franceză.
Iată amănuntele telegrafice pe care le primim :
Parts, 10 ianuarie 1894
Se luase măsuri riguroase; uşile saleî erau de aproape supraveghiate. Puţină lume în culoare, asistenţă însă relativ numeroasă {în sală.
Intrând Vaillant a făcut unui asistent un semn cu mâna. Atitudinea sa e energică şi fhotărâtă ; pe timpul citire! actului defâcusaţie el ia note. Preşedintele începeffinterogatoriul. Vaillant răspunde cu o voce fermă. El declară că a îndreptat atentatul săii numai în contra deputaţilor, ca principali autori a mizeriilor sociale; a aruncat bomba sa pentru că nu găsea de lucru, pentru că nu ’şî putea hrăni familia. Neagă a li primit bani pentru a prepara atentatul. Doamna Redus i-a dat 20 de lei pentru ai veni în ajutor. Neagă de asemenea că ar fi voit să fugă după atentat, n’a voit să omoare pe nimeni căci la din contra ar ti pus cartuşe, în locul cuielor, în bombă.
El protestă cu energie când preşedintele îl spune că vorbeşte ast-fel numai ca să-şi scape capul.
Vaillant citeşte un lung memoriu în care face procesul societăţiei actuale şi expune planul societăţeî închipuite de dânsul. Şi zice sfârşind: «In duelul meu cu societatea n’am făcut de cât să rănesc pe adversarul meu. Me puteţi lovi, dar ce va însemna verdictul vostru în istoria popoarelor!» (Mişcare prelungită).
Martorii care povestesc explozia nu spun nimic nou; ei afirmă că Vaillant voia să fugă în urma atentatului.
D. Girară, directorul laboratoriuluî municipal, declară că bomba ar ti o-morit mai multe persoane dacă n’ar ti isbucnit în aer.
Procurorul general susţine că Vaillant a făcut toate acestea nu sub influenţa mizeriei, ci din cauza îngâmfare!. Cere pedeapsa cu moarte, şi roagă cu stăruinţă pe juraţi ca să-’şi facă datoria lor.
D. Labori apără pe Vaillant, şi susţine că crima este o crimă de excepţie, o crimă socială. Vaillant n’a o-morât; e dar cu neputinţă ca să fie condamnat la moarte.
După o deliberare de 25 minute juriul pronunţă un verdict afirmativ a* supra tuturor chestiunilor şi mai cu seamă pentru aceea a premeditaţieî şi fără circumstanţe atenuante.
In consecinţă Vaillant e condamnat Ia moarte.
Vaillant a salutat condamnarea lui cu strigătul de: «Trăiascăanarchia!»
Foile ungureşti din Cluşiu comunică, că lucrările pregătitoare pentru procesul Memorandului sunt pe deplin terminate. Acu-sator public va fi procurorul Vita Sândor; tribunalul va fi constituit diu preşedintele baron Szentkereszty Zsigmond; juzii: Isse-kutz Gyula şi Becsek, iar notar : Dr. Ba'âzs Elemâr. Ziua pertractărel, dupe cum se ştie, e fixată pe 23 Ianuarie n De oare-ce însă din partea acusaţilor s’au înaintat la tribunalul din Cluşiu nu mai puţin ca 38 de proteste contra punevel sub acusare, cari fiecare trebuesc pertractate în câte-o şedinţă deosebită : foile din Cluşifl conchid, că pertractarea va trebui să se amâne. Contrar a-cestor propuneri însă, telegrama noastră particulară, pe carr, o publicăm mal sus, ne împărtăşesc, că toate recursurile s’aii şi re-solvat deja şi de trjbunal^în mod negativ şi parte s’afi espediat la adresele lor.
*
Foile din Cluşiâ, ce ni-aă sosit astă-zî, comunică următoarele:
„Tribunalul din Cluşifi a pertractat Sâmbătă protestele, ce ’l s’afi înaintat din partea a-cusaţilor în contra actului de acusaţiune al procurorului. Dintre cele 38 de proteste, în 15 se neagă competenţa, în 18 se cere ascultarea de martori, iar în cele-l-alte se cere ascultarea unor bărbaţi de specialitate şi se protestează in contra terminului pertractărel. Tribunalul a considerat ca întemeiate pe procedura judecătorească singur numai pro-j testele ridicate în contra competenţei şi a-terminului, însă nici acestora nu li-a dat) ascultare. In proteste acusaţil se provoac&t la împrejurarea, că Memorandul n’a fost! subscris şi ast-fel tribunalul cbmpetent nu este cel din Cluşiu, ci cel din Budapesta. Faţă cu aceasta, tribunalul din Cluşifi a ho-tărît, că în caşul de faţă dătător de ton este locul apariţiunel Memorandului şi locuinţa acusaţilor; ast-fel dară protestele in contra competenţei nu pot avea valoare. Ascultarea unor specialişti, tribunalul a ho-tărît, că nu este de lipsă, de-oare-ce juraţi! sunt aceia, cari aă să constate, dacă în Memorand se cuprinde delict, ori nu se cuprinde. Tribunalul a respins şi cererea privitoare la ascultarea martorilor, de-oare-ce este de prisos a cita pe membrii conferinţei (în care s’a hotărît ducerea Memorandului), de vreme ce confereuţa a dat împuternicire de-a se face Memorandul numai în cadrul legilor. Dacă acusaţil au trecut peste mar-ginele prescrise de lege, pentru aceasta numai eî aii să poarte răspunderea.*
De peste Munţi
Procesul Memorandului
(Telegr. part. a „Gazetei Transilvaniei*)
Cluşifi, 7 Ianuarie n. 4894. Tribunalul a respins erî în procesul Memorandului toate recursurile, escepţiu-nile de inoompentenţă şi cererile pentru ascultare de martori şi esperţî. Decisiunile sunt deja pe cale de a se espeda.
împăcarea cu Ungurii
Zilele acestea a fost Ia Sibiu d. Dr. Jancso Benedek, colaboratorul lui „Egeytâr.eri, cu scopul dupe cum zice d-sa, ca din bibliotecile şi arhivele de acolo să-şi câştige date cu privire la autonomia Transilvaniei; de altă parte însă a dorit să afie cu astă ocasiune şi ideile şi dispoziţiile, de cari sunt conduşi Românii în ceea-ce priveşte faimeie despre aşa zisa „împăcare*.
D. Jancso Benedek, care înainte Maghiarilor trece ca un „temeinic cunoscător al cestiunilor de naţionalitate*, işl publică a-cum impresiunile sale într’o corespondenţă adresată ziarului „Hâz&uk*.
In această corespondenţă, d. Dr. Jancso Benedek constată mal întâifi de toate, că : „împâcăciuaea nu se va putea face aşa iute, precum presupune publicul uşor crezător, ba—zice mai departe—o împăciuire făcută atât de iute şi uşor, ar fi nu numai un joc de teatru fără valoare, şi ar fi tot-odată o nesocotinţă care ar couţine în sine sîmburul pericolului unei apropiate descompuneri*. Corespondentul ungur a experiat, că „nici odată Românii n'au fost atât de puţin aplicaţi la o împăciuire, ca acum11. Revine apoi la escursiunea de la Cluşiu a studenţilor români din Blaşifi şi zice, că a-ceastă escursiune a fost considerată din partea opiniunei publice maghiare ca un semn al împăciuire! şi ’l-s’a dat o importanţă peste mesură mare, pe când în faptă ea u’a fost de cât o „escursiune curată ştiinţifică*, iar primirea, ce i s’a făcut din partea Kârpâtegylet-uluî a fost „un simplu act de curtoasie*. Apoi continuă ast-fel:
„Dacă raporturile dintre Români şi Maghiari n’ar fi fost atât de peste mesură încordate, precum sunt acum, de sigur că a-supra Românilor ar fi făcut o bună impre-siune comentariile ce ’ls’a făcut acestei es-euriiunl din partea presei maghiare; astfel însă, bună-voinţa, însoţită de neorien-tar«, n’a avut alt efect, de cât că directorul gimnaziului din Blaşifi a devenit în societatea română tocmai aşa de imposibil, precum a devenit episcopul Pavel în societatea maghiară, în urma escesulul său de zel bine-voitor, dar nesocotit*.
In fine zice d. Jancso Benedek, că opi-
www.dacoromanica.ro
LUPTA
31 DECEMBRIE 1893
No. 2188
wmmmiiniiVMa»!_
niuuea publica maghiară s’a obicinuit uşor de a trece dintr’o extremitate în alta, ceia-ce în total nu e bine; mal ales în cesti-unea de faţă, unde, zice să recere o tactică atât de fină şi tot-odată o consecuenţă şi o soliditate basată pe cunoştinţă atât de temeinică. Ziaristul maghiar susţine din noă şi cu toată hotărârea, „că o împăciuire, după cum şi-o închipuesc astă-zl o mare parte dintre Maghiari, este o ilusie, ba chiar şi dacă s’ar întâmpla ca ea să se realizeze, ar fi numai provisorie şi ar conţine în sine multe pericole". Terminând, d-nu Jancso promite că într’o altă corespondenţă adresată ziarului „Harânk" va arăta şi condiţiile, sub cari, după a lui părere, partida naţională română ar fi aplicată a se împăca.
PaHfcea literară
Vecinii, nuvelă de 1. Slavici.
Cetind nuvelele d-luî Slavici, fără de voe cetitorul trebue să esclame: adevera'ă artă, adeverat artist.
«Vecinii» e o întreagădezbăluire a unei părţi clin viaţa noastră socială şi o desfăşurare energică a simţamintelor ce străbat. piepturile diferiţilor indivizi din cele doue clase: burgheza şi proletară.
Partea întăia din «Vecinii» e simplă de tot. Sunt doi vecini: unul sărac şi altul bogat. Cel bogat se sfădia într’o zi cu un argat, pentru că acesta bătuse o vită, şi mal să se iea la harţă, când intervine vecinul—cel sărac—şi caută să domolească cearta. Cel bogat se supără, sub cuvent că cei săraci nu ştiu ce va să zică a slrângesau, mai bine zis, n’au simţămîntul propietăţeî. Cel sărac, care venise să se împrumute cu ceva de la cei bogat, pleacă amărît şi se hotăreşte să nu mal aibă de a face cu vecinul seu. Argatul, care avea mare ciudă pe stăpânul seu, îl da foc casei într’o noapte. Vecinul cel sărac stetea pe prispă, şi vede arzând casa megieşului seu; Jcu toate acestea nu se scoală să dea vestea, îl era lene să-şî turbure liniştea —nu ştifi ce are d. Slavici cu lenea—aşa că focul se ’otinde şi cel din casă tot dorm; în sfârşit, sătenii pătrund în curte şî trezesc pe proprietar şi pe nevasta; a-ceştia Ies afară zăpăciţi, însă un copil române în casă, pe când focul o cuprinse de-a ’ntregul. Vecinul cel sărac se căeşle că n’a prevestit mal dinainte, ca nu cumva să păţească ceva veeirnd seu ; şi mal ales se ’ngrijea de accidente de persoane, cât 'despre casă şi cele-l’al;e puţin îl păsa, se gândea că e bogat şi are ce arde şi mal cu seamă că uu vruse să-I dea şi lui ceva. Când află însă că uu copil a remas în casa, se aruncă prin flăcări şi scapă copilul. Bogatul, drept răsplată îl dă ju-decăţel, sub bănuială că el i-a dat foc. Judecata îl osândeşte, el îşi face pedeapsa fără să se supere pe vecinul seu şi pe urmă se ’ntoarce iar în sat. Insă dânsul, avuse un fecior. care-şl luase lumea ’n cap de sărăcie şi se întoarce c’o sumă de parale câştigate de pe unde umblase. Mal în urmă se descoperă că argatul a dat foc—mărturisise chiar el—şi vecinul cel bogat se căeşte de ce a făcut şi se hotăreşte să se ducă să-şi ceară ertare, tocmai când era nunta feciorului înturnat. Cel sărac îl primeşte cu mare bucurie şi primeşte să fie nun.
Aceasta-I nuvela. Bolul cel mal de căpetenie, cel maî eroic, îl are argatul. A-cesta-I un proletar răzvrătit şi dîrj, care se sfădea cu stăpânul seu şi-î răspundea vorbe de mulle ori obraznice: un om cu simţăminte mari, care nu primeşte ca s!â-pânul seusa-şi bată joc de el şi să i poarte cum îl place. Când ii dă foc casei, îşi răzbună, şi-î aşa de firească această răzbunare, în cât l’a făcut erou.
D-I Slavici, l’a făcnt ca pe un om stricat, ca pe un om demoralizat, însă ştiut este că în treapta cea mai de jos a so-cietăţeî sunt indivizi, care se ridică mal presus de semenii lor, care concentrează,
în ei şi în faptele lor, caracterul şi simţămintele ce stai! ascunse îu cugetul tuturor tovarăşilor săi, iar când ese la iveală, întreaga clasă de asemenea indivizi îşi ved reflecţia sufletului lor, ceea ce e semnalul emancipărel lor. Argatul e miezul nuvelei şi tot el e şi deznodăraîntul, iar d-1 Slavici a prins bine rota aceasta — faptele argatului — căci azi pe zi ce merge devine caracteristica clasei proletare.
Al doilea rol e vecinul cel sărac. D-1 Slavici pare că vrea sa ne arate că sărăcia provine din lene; iar sfada ce-a avut-o săracul cu bogatul, a făcut ca să-l malîn-dîrjasca şi să-i facă mal harnic pe vecinul leuos. Aceasta de sigur se poate întîmpla ori şi când, dar că lenea e pricina mizeriei, demonstrat este, că nu-I adeverat, ci mizeria îl pricina lenei, care provine din hrana neîndestulătoare, diu suferinţele vieţeî şi alte multe necazuri ale lume! a-ceşteia.
Dar aceasta nu-I de căpetenie. Lucru principal e că vecinul cel sărac a fost atât de lenos că, pe când ardea casa, nu s’a dus să vestească pe proprietar. Şi ine întreb eu acum: de ce să se ducă? Ce legătură e între un om sărac şi unul bogat? Nu cum-va vecinul sărac trebuia să se facă paznicul averel celui bogat ?
Pe zi ce merge, în societatea noastră, putem vedea doue lucruri; pe de o parte acumularea bogăţiei, pe de alta creşterea sărăciei. Bogaţii şi săracii suntjoamenî cu totul deosebiţi unii de alţii: unii au alte năzuinţl, altă viaţă, şi cel-l-alţl sunt flămânzi; unii se răsfaţă în bogăţie, alţii duc povara lipsei şi a suferinţei; unii se îngrijesc cum să păstreze mal bine averea, ceî-l-alţî se întreabă zilnic, ce vor mânca a doua zi. In sfârşit bogatul e unul şi săracul altul; precum unuia nu-î pasă de saracia celuî-i-alt, tot aşa şi istuia ele bo-găţiea lui: intre sărăcie şi bogăţie e-o prăpastie fără fund. Chiar sentimentele unora sunt deosebite de ale celui-l-alt.
Aşa dar. că vecinul cel sărac nu s’a dus să vestească focul, nu-I numai lenea, cum ar zice d-1 Slavici, ci e chiar în caracterul omului sărac, o nepăsare de averea celui bogat. Aşa e societatea; alcătuirea de azi a făcut pe individ egoist: fie-care se îngrijeşte de al seu.
Totuşi mizeria a păstrat câte-va sentimente altruiste, care izbucnesc din când în când; poate cu oare-care arme de religiozitate, dar se adaptează bine la mediul de azi.
0 mică analogie între individ şi popoare: acele popoare cari au fost loviie maî crud de sbuciumările timpului, de e-veuimeutele istorice, acele şi-au păstrat maî bine limba, obiceiurile şi caracterul; pentru că neintrând de cât prin vraşmăşie în legătură.cu alte popoare, indivizii s’au grupat la o laltâ, au trăit mal îa frăţie, pentru că aceleaşi primejdii îi ameninţau pe toţi.
De aceia în vecinul cel sărac a remas o urmă de altruism religios, şi pe când ardea casa, se repede prin flăcări să scape copilul. Se împăca cu gândul ca bogatul să-şi piardă averea, dar nu putea suferi ca să moara un om.
Restul acţiune! vecinului sărac, e o accentuare a religiozităţeî, o exagerare, care de sigur falşifică sentimentele şi legăturile dintre cei doi vecini ; căci, când se întoarce săracul de la închisoare, nu păstrează nici o ură pentru vecinul seu, ceea-ce a înlesnit o împăcare, o unire nepotrivită, o iubire falşă, de oare-ce el erau oameni cu totul deosebiţi. Săracul era blând, bun, fire mlăJioasă; bogatul din potrivă: egoist, calomniator şi abraş.
Al treilea personagiii din nuvela e bogatul; mal întâii! de 1oate acesta-î tiran; ocărăşte pe argat şi chiar vrea să-l ba I. Averea crează omului un idividualism crud şi strimt, care-1 face reu şi mişel şi ajunge până a tiranisi pe acel ce s’ar atinge ce un fir de paiudin averea lui. A-ceasta-I caracteristica tuturor celor ce tră- I esc în asemenea condiţii.	J
Instinctul proprietăţel se desvoltă la j
FOIŢA Q1 ARULUI „LUPTA*
DE
ALPHOHSK DAUDET
CAPITOLUL I O faptă necugetată
Strada Eatants-Rouges (Copiil-RoşiI) din cartierul Temple.
O stradă îngustă, şanţuri cu apă stătută, bălţi de noroiu negru, mirosuri de mucegaiă şi de apă murdară, eşind din aleele căscate.
De fie-ce parte, case foarte înalte, cu ferestre de cazarmă, geamuri turburi, fără perdele, case de muncitori cu ziua, lucrători pe acasă, oteluri de zidari, camere mobilate de închiriat cu noaptea.
In rândul de jos, prăvălii. Mulţi cârnâ-ţarî, cârciumarl, vânzători de castane; brutării de pâine proaspătă, măcelării de cărnuri vinete şi galbene.
Se înserează.
Felinarele cu gaz aerian se aprind unul câte unul. Ceaţa e rece. Trecătorii se zăresc.
Cu spatele rezemat de tejgheaua unul cârciumar, într’o sală bună şi încălzită bine, tata Louveau ciocneşte paharul cu un tâmplar de la Yiliette.
Figura lui enormă de marinar cinstit, roşcovană, înfloreşte într’un rîs larg, care-I scutură cerceii din urechi.
—	învoit, tată Dubac, cumperi lemnele I cu preţul ce ’ţi-am spus.
|	— Dă mâna ’ncoa.
—	In sănătatea d-tale 1 j — In a d-taîel
j Ciocnesc paharele Tata Louveau bea, cu | capul dat pe spate, mijind din ochi, ples-| căind cu limba, ca să guste vinul alb.
Ce vreţi 1 Nimeni nu-i desăvârşit şi slă-! biciunea lui tata Louveau e vinul alb. Nu j că-I beţiv. Ferească D-zeiil Gospodina Ini, j care e femee cu cap, au ’l-ar erta să-’şl ] piarză ziua de geaba; dar când trăeşti ca j el, cu picioarele în apă, cu craniul în soare, j trebue să mal bel câte un pahar la restim-t puri.
Şi tata Louveau, din ce în ce mal vesel, zîmbeşte tejghelei de zine pe care o vede ca prin ceaţă şi care-’l face să se gândească 1 la fişicul de franci, pe care o să-’l prii-
i mească mâine, când o preda lemnele.
îşi mal dafi odată mâna, mai beau câte uu pahar şi se desparte.
—	Pe mâine.
—	Pe mâine, n’avea grijă.
Sigur că are să fie la întâlnire tata Lou-î vean. învoiala e prea frumoasă, preţul e j destul de bun, ca să lase să tărăgănească î lucrurile.
Şi veselul marinar se duce spre Sena, lo-t vind lumea cu coatele, cu bucuria şcolarului ce vine acasă cu o notă bună.
culme; când bogatul vorbeşte cu săracul j	JâTŞBMHB
seS vecin, îl priveşte cu dispreţ; nu-1	I
consideră ca om, pentru că cel sărac n’are
nimic, nu se ştie cum se strânge şi cum ţ D. Bulow, numit ministru al Ger-se păstrează averea; cu alte cuvinte pro- ' maniei la Roma, pleacă azi la noul prietatea o certificatul prin care omul a- ' post. testă că-î într’adever om.	j	*
Apoi vecinul cel bogat mal e şi ca-
lomniator; atât de jos e ajuns prin sim-ţiminte, în cât, dupe ce cel sărac i-a scăpat copilul de la moarte, apoi îl mal dă şi în judecată, sub cuvent că el i-a dat foc, căci alt-fel nu se poate explica cum s’a aruncat în flăcări să-I scape copilul. Adică simţimintele nobile nu numai oă nu le are, dar nici nu le poate pricepe t la alţii. Prin egoism, prin individualism, nu-şi poate explica toate acestea şi do sigur trebuia să ajungă la calomnie.
Aseară, în Sala Băilor Eforiei, colonia Germană din Bucureşti, a dat o serbare în onoarea d-1 ui de Bulow. Foarte multă lume a tnat parte şi petrecerea s’a prelungit mult.
*
* *
Tratativele pentru crearea unei e-piscopat român în Macedonia deşi în-; trerupte pentru moment, din cauza ; vacanţelor,’şî vor relua cursul lor şi l vor ajunge, după toate probabilităţile, Pe urmă, vecinul cel bogat ajunge la ; ]a un rezultat favorabil, căinţă, la remuşcare. Un om care îşi da i	*
seama de ceea-ce face. care lucrează prin Ir, ,	, n *	* .	,
raţiune şi nu prin neivî, ce-a făcut e bun 1 D' CC?l°"el„	^ J"gUr Va
făcut, nu ajunge la remuşcare. Remuş- >' ® numit genei ^ a ^eandai merie.
carea e caracteristica criminalului slab ' „,^"sa cei? ,ns'.* 1. sa 1 ^ dea ca josnic, navrednic. Şi aici se vede tot in- fiţeri^ pensionarii militari, ci numai fluenţa împrejurărilor. Diu instinctul de tineri, care sa cunoască llmbele fran-proprietale s’a sfădit cu vecinul seu, tot	germana.
din acest instinct l’a dat în judecată, dar	colonel Gorjan mai pune o con-
în acelaşi timp se căeşte; află că vecinul ş ( IÎ1C’ d-,Pa voeŞte ca geandarmn sa nu nu-î vinovat şi se duce să-şi ceară ertare. | P°;\rte chipiuri ci căciuli Toată cearta, loâtă acţiunea nuvelei, se ‘ desfăşură în jarul proprie'.aţei; dacă n’ar ’ exista averea socială ca proprietate in- j dividuală, de sigur sentimentele omeneşti i s’ar desvoltă şi manifesta	în	libertate,	tar	1
oamenii ar trăi în cea mal	firească	şi mal	.	laureată în litere	şi	ştiinţe, veche	in
liberă armonie.	|	ternă a spitalelor	civile, a	obţinut	cu
# x	|	un succes strălucit,	după	şase ani	de
0	. , -	,	, j	„	\ studii briliante, titlul de doctor în
^un,t, (j0l‘e tluve eJ de d- Slavici, puse i mo(Jicină, de la Facultatea noastră din sub titlul de «vecina». Partea adoua.msa Bucureşti
I D-şoara Chernbach este a treia femeie care a obţinut acest titlu universitar de la Facultatea noastră
K.	k. Lascar voeşte însă să ’l vadă e d. general Gorjan cu un coif teri-
il şi cu un panaş grozav.
*
* *
D-şoara Cornelia Chernbach, baca-
cere un alt articol.
A. Catillua.
Fel ur i m i
D-1 G. Fitz Gerald, distinsul corespondent al marelui ziar englez «Dailly News», a visitat în călătoria sa din Transilvania şi Braşovul. D-1 Fitz Gerald este de i8 ani corespondent al ziarelor de frunte engleze în Orient. D-sa cunoaşte bine toate ţările orientale, a fost reporter şi pe timpul răs-boiulul ruso-româno-turcesc, iar la congresul din Berlin a representat ziarul «Standard».
Acuma s’a hotărît a face un turneu prin Transilvania, Banat şi unele ţinuturi ale Ungariei, spre a studia raporturile dintre naţionalităţi.
G’un deosebit interes urmăreşte fa-sele desvoltării cestiuniî române. D-1 Fitz Gerald a visitat până acuma următoarele localităţi din Ardeal : duşul, Gherla, Deeşul, Bistriţa, Năseu-dul, Turda, Câmpenii, Trăscăul, A-brudul, Alba-Iulia, Zlatna, Sibiul şi Blaşiul.
La Braşov, ca şi în cef-Talte localităţi, d-sa a avut întâlnire şi a convorbit cu maî mulţi fruntaşi români; afara de aceasta a avut întâlnire şi cu mai mulţi fruntaşi saşi şi ungun. De vr’o două-trei zile se află în Bucureşti, de unde se reîntoarce iarăşi la Braşov spre a-şî continua observările sale,
*
■X-	-X-
Ca un corolariii la articolul ce am scris de ună-zi relativ la abuzurile ce se comit in portul Brăilei de comisionerii fără garanţie, şi asupra cărora camera de comerţ nu poate exercita nici un control, din causau-nei lacune a legii burselor, dăm as-tă-zi un nou caz petrecut zilele a-cestea.
Un arendaş din judeţul Vlaşca, d. Lazăr R- Ciulica, aduce la Brăila un .	. x	.	, x . caic cu porumb şi dă unui comisio-
Avem până acum patru datore in j ner însărcinarea să-l vînză (in nu-£ medicina :D-na Cratunescu, de la ta- \ meje arendaşului). Acest comisioner,
Amorul conjugai la raci. — Sunt o- S Sifîf1-?!?Gfa" un anurae Panait Gheorghiades (care biceiuri foarte singulare la crustacel. Racii, \ “	,n~?rw,.G. let baCh d dfd‘ tie zis in paranteză, a cerut şi împă-
aceştl etern simbol! ai regresului, trăesc cu (	ne7are d-snara rhernhnch a mânte"irea)s vinde ,Plumbul, înca-
amor, şi acordă cu legitimile lor neveste. !	,re caie u ,î°ara onernDacn a sează banii in numele posesorului pro-
hw^ca^sif recurgă la KrTsau tTdeî j	^	dA
părţire amicală, bărbatul mănâncă foarte \	dirne ^	6 V° ^ expen"
vesel pe nevasta sa. Societatea zoologică I rina™ ri	^ „
din Berlin a făcut o curioasă descoperire hl°P^a	^^ai|St1n° dec,ara că n’are bani şi c<
de acest fel. Iacă cum a procedat: Iu Sep- ucra,et- cu desăvârşire originală, in- intervenind parchetul îl ibqo .	1 temeiata pe observaţiumle culese in I	0i
o parte din ea şi-l roagă să aştepte puţin, pentru restul de 18 mii de Iei. După ce-1 amână mai multe zile, îi declară că n’are bani şi cearcă să fugă.
somează să
tembrie 1892 a introdus într’un mic Uc j.	g ^^ ! P^ească ^ b^ii; dar el declară că
alimentat cu apă 165 de raci bărbaţi şi j SS&flfSţePJ	continuă ?are banî‘ Ştim Ce m6suri 0 h
tot atâtea femei. In tot timpul iernel li s’a 1 ^
a.»	«o.»» jTk	i he mai multe luni în laboratorul d-1 ui
dat ca hrană mici peşti in abandanţa. In i j Obreffie unde d-soara Chernharh a Septembrie anul acesta iacul a fost secat şi ;	^
c’ofi	icR a,,	î făcut abmirabile experienţe despre cari
sau găsit bărbaţii tot 165, dar femei nu ] trafpa7x tp7a a	^ v
mal erau de	cât 52. Ce se făcuseră cele-	1 t? i- -.v	A- * .	x	A
o Jn	/a* «fîY 7 j ii Felicităm	din inima	pe tinâra	doc-
Uite? Le mancaseră bărbaţii şi fundul la- t ă	. ,t î,ine.va de ckt
cuiul era încă plin de resturile cojilor lor	1 tajent"ta poetă CWîa din Mol
prea tari de a fi mâncate. Culpabilii erafl s	£
în adevăr bărbaţii, căci el aii fost prinşi f ’ J ât d •	, compatibila î llliue	sul,t a^eiln recunosc
asupra faptului. Racul ia femeia de cap, ÎI sf „peaUa snedafitate f boSelor de I Ca nec,esar’ Pentru transacţmnile sfâşie coaja până la coadă şi mănâncă par- \	P "	merciale; de aci nevoia de a li
tea cărnoasă. In urma acestei descoperiri j p.,stp rAt„_va \ d „ d ror. ( cere garanţii legale.
«imoTO ou nnnt» noora nă raeiî «n trwvi I roşie cate va zile a voara ai. L.or ge ya convjnge oare d. ministru al
nelia Chernbach va pleca m Paris * domeniilorcă tl|bue să modifice legea pentru a-sI continua sti alucitele sale i Burselor, cari dă loc la atâtea abuzuri femei1 aSupra ma adu or de copn ^ ; şi poate cauza multe nenorociri?
luat parchetul.
Iată abuzurile la cari daii loc lipsa unei legi, care să ceară garanţii co-misionerilor şi mişiţilor, cărora li se încredinţează averea oamenilor. Să se ştie că afacerile comerciale de producte se fac în genere numai prin co-misionerî sau prin misiţi că prin urmare aceştia sunt agenţi recunoscuţi
cose
nimeni nu poate nega, că racii au uu mod cu totul special ai lor de a se scăpa de neveste.
----------~52X«*ii£=£---------
ŞTIRI TEATR ALE
iî urăm reîntoarcere cât de apro- '
*
* . *
piaţa, pentru ca familieleşi părinţii să j ..	câte-va din înain-
| poată leneficia, în folosul micilor lor j yan e ,cari 86 vor ^ace pe zlua de ^
? /'.nnilîjftî Hp înminilp ci pcnpripntn ca !	.
Săpvămâna viitoare trupa de operă va da ■ copilaşi, de luminile şi esperienţa sa Carmen, Cavalleria rusticana şi Favorita < medicală, cu distinsa contraltă d-ra Adela Borghi. j	* * *
Bilete pentru aceste reprezentaţii s’ah pus ] n. C. Theodorian s’a retras de la
deja în vânzare la casa Teatrului,
*
Săptămâna viitoare soseşte în Bucureşti, venind de la Constantinopole, distinsul artist Febore, împreuaă cu trupa sa şi va da
şase reprezentaţii în Teatrul Lyra.
*
La 6 Ianuarie se dă la Teatrul Naţional o reprezentaţie extra-ordinară în beneficiul d-lul C. I. Nottara. Se va reprezenta piesa Becherii.
5	ziarul «Adevâriil».
! *
# *
Azi la ora 1 se va înmormânta regretatul ziarist C. G. Ştefănescu.
«Societatea presei» a depus o coroană şi a luat asupra ei ţ arte din cheltue-lile înmormântărei. D. Ghiţescu, membru îu comitet, va reprezenta societa- j
D. Locot.-colonel Perticari din marele stat-major regesc va fi înaintat la gradul de colonel şi numit comandant al regimentului 2 de artilerie, în locul d-lul colonel Grămâticescu care va trece la arsenal.
D. L -t. colonel Boldescu din arma infanteriei va fi înaintat la gradul de co | Ionel.
j D. maior Averescu va fi numit, pe ziua de 1 Ianuarie,"data înaintare! sale, director al şcoalel superioare de războiă.
D. Averescu este unul din ofiţerii cei mai distinşi ai armatei noastre.
tea şi \a pronunţa un discurs în nu-
mele eh	| D nil maiori Drăguîănescu şi Zahareanu
*	*	din artilerie vor fi înaintaţi la gradul de
Ce o să zică mama Louveau, nevasta lui, când o afla că omul ei a vândut lemnele aşa repede şi cu preţ bun ?
încă o vânzare două de astea şi o să poată să-’şl cumpere un vas nou, să dea pace Ni-vernesei celei Frumoase, care a început să prea prinză apă....
Dar ce-I acolo?
Femeile se adună în faţa unei uşi; lumea se opreşte, stă de vorbă şi sergentul de zi, în picioare în mijlocul pâlcului, scrie îu caeţelul lui.
Marinarul trece drumul de curiozitate, ca să facă ca toată lumea.
—	Da ce-1?
Un copilaş pe un scaun de lemn, cu părul 3burlit, cu obrajii murdari de dulceaţă, îşi freacă ochii cu pumnii şi plânge.
Lacrimile, curgând, a făcut desenurl ciudate pe obrajii lui nespălaţi.
Neturburat şi demn, ca ş; cum ar fi întrebat pe un prevenit, sergentul întreabă copilul şi ia note.
—	Cum te cheamă ?
—	Totor.
Victor, hei?
Nici un răspuns.
Copilul plânge mal tare şi strigă:
—	Mamă ! mamă 1
Atunci o femee ce trecea, o femee din popor, foarte urîtă, foarte murdară, târând doul copil după ea, eşi din grup şi spuse agentului :
—	Ia lasă-mă pe. mine.	,
Ea se puse în genuchl, şterse nasul copilului, îl şterse ochii, îl sărută obrajii murdari.
—	Cum o cheamă pe mă-ta, puiule ?
Copilul nu ştia.
Sergentul se adresă la vecini :
Hei, portarulp, d-ta trebue să ’f cunoşti pe oamenii ăştia ?
Nici o-dată nu le ştiuse numele,
Atâţia chiriaşi erau în case I
Tot ce putea să spue, e că aii şezut o lună, că n’afl plătit o para, că proprietarul îi gonise şi câ bine că scăpase de el.
—	Ce făceau ?
—	Nimic.
Părinţii ziua beau şi noaptea se băteau.
Nu se înţelegeau, de cât când era vorba să’şl bată copil, doul băeţl care cerşetoriaă pe strade şi furaţi după tarabele neguţătorilor.
Frumoasă familie, cum vezi.
—	Crezi că au să vie sâ’şl caute copilul ?
—	Sigur că nu.
S’aă folosit de mutare, ca să ’l piarză.
Nu acuma întâiu se întîmplă aşa ceva la vremea mutatului.
Atunci sergentul a întrebat:
—	N’a văzut nimeni când afl plecat pă rinţi! ?
Plecaseră de dimineaţă. Bărbatul împingea cotiga, femeea ducea uu pachet în şorţ, cel dou! băeţl cu mâinile în buzunare-
Şi acuma, pune mâna pe el.
Trecătorii striga0 indignaţi şi-’şl vedeai! de drum-
Nenorocitul cjpil era acolo de la prânz 1
Mama lui îl puse pe scaun şi-’l zişe :
—	Să fii cu minte.
Şi de atunci copilul tot aştepta.
Cum ţipa de foame, vânzâtoarea de fructe din faţă ’l a dat o felie de pâine unsă cu dulceaţă.
Dar felia era sfârşită de wult şi copilul s’a pus jar pe plâns.
Murea de frică, bietul nevinovat! II era frică de câinii ce se învârteai! pe lângă el; îl era frică de necunoscuţii ce-’I vorbiaă, şi inimioara ’l bătea în piept ca unei păsărele ce are să moară.
împrejura1 lui grămădeala de o meni se tot măre» şi agentul plictisit ’l-a luat de mână, ca să-’l ducă la secţie.
—- Nu-1 cere nimeni ?
—	Un minut 1
Toată lumea se întoarse.
Şi văzură o figură mare şi bună, roşcovană ce zâmbea până la urechile împobite cu nişte inele de aramă.
—	Un minut! De nu-I vrea nimeni, îl iaH eh.
Şi cum se mira lumea, el adăoga:
—	Da, da, îl iatl eu.
—	Bine faci.
—	Eşti om cu inimă.
Tata Louveau foarte înfie-bântat de vinul alb, de izbânda târgului şi de aprobarea generală, îşi puse braţeie cruce în mijlocul rotocolului de oameni, şi spuse:
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
31 DECEMBRIE 1893
ţjX-jaatx*.	n mn-;niw —n ~«nr
LUPTA
locotenent-colonel şi numiţi, cel d’întâi vi comandant al regimentului I de cetate şi cel de al douiiea al regimentului 12 de artilerie.
D-nil maiori Viţu, Danielopol şi Con-stantinescu din cavalerie vor fi înaintaţi la gradul de locot -colonel.
D. căpitan Al. Mustaţă din cavalerie va fi înaintat la gradul de maior.
D-nil căpitani Gostescu, Russo şi Pa* raschiveBCu, din artilerie, vor fi înaintaţi la gradul de maior.
Maiorul Russo va trece în regimentul 2 de roşiori.
■sb:
No. 2188
vn	zk*	vcaryr îsiafcBJttu;^*ss set»»-,-». juttsar^s a»»* m.+, *>
EDIŢIA II »
ULTIME INFORMAŢII
Nţ se comunică că câţl-va doctori în litere de la universităţile străine, nerecunoscute la noi, au cerut consiliului universitar recunoaşterea diplomelor, tără examen. Nu ştim cari sunt precedentele creiate,dar cunoaştem oameni cari tară nici un titlu liceal, plecând la Iunie la plimbare în străinătate s’a întors la Septembrie doctori în litere.
Aşteptăm să luăm câte-va lămuriri în această chestie şi vom trata mai pe larg chestia contrabandei de titluri academice. Stimăm pe oamenii de valoare fără nici o consideraţie de au I sau nu titluri, n’am voi însă ca titraţi de contrabandă se ocupe pieziş locurile tinerilor titraţi ai facultăţilor noastre.
Procesul Căliman şi Geor=> gescu
Azi a venit înaintea consiliului de războiu al corpului II de armată procesul căpitanului Căliman şi al serg-major Georgescu din reg. o artilerie, acuzaţi de lovire şi răul tratament a inferiorului. (E vorba de moartea brigadierului Eftimiu)
Consiliul era prezidat de d. colonel Grămâticescu. Membrii erau d-niî majori Danielopol şi Dobroneanu, şi căpitanii Radian şi Nicolescu.
Acuzaţia reprezentată prin d. maior Paleologu, comisar regal.
Căpitanul Căliman avea de apărători pe d-niî căpitani Lambru, Mili-| cescu şi Popovicî, iar sergentul major Georgescu pe d. căpitan Hristescu.
rante et l'Anarchie. Autorul acestei broşuri este anarchistul Joan Grave, care este arestat şi căruia broşurile eratt adresate din Laeken.
Procesul lui Leuthier, anarchistul care a atentat asupra vieţel d-lui GeorgevicI, trimisul Serbiei la Paris, va veni înaintea curţel cu juri do acolo în a doua jurne-ţate a lui Ianuarie.
ica
No. 97.—GALEA VICTORIEI.—No. 97
şrawBWSESEfflisHKWEHU»
*
* *
. vi- Asanare» Parisului. — Camera franceză se va ocupa zilele acestea cu un proiect de împrumut de nj milioane pe care-l cere oraşul Paris pentru executarea lucrărilor de asanare prin Introducerea sistemului tout â l'egout.
——«-că	—
Ultime Telegrame
Situaţia în Italia
ROMA, 10 Ianuarie. — -Fanfulla semnalează, sub toată rezervă, sgomotele puse în Din depunerile a vr’o şapte-opt mar- circulaţie, dupe pari nişte exaltaţi s’ar fi turi ascultat!, reesă că in adevăr ambii reunit în bande în împrejurimile Romei şi acuzaţi au bătut pe brigadierul Ef- ar fi declarat resbel legi! şi societăţii, timiu, care apoi a dispăr ut luând cu j PALERMO 10 Ianuarie. — Liniştea con-sine un revolver.	j hnuâ în toată Sicilia.
La orele 4 şi jumătate d. maior Pa- ( “ leologu începe să susţină acuzaţia. ,
Am onoare a anunţa P. T. Public, mutarea laboratorului mefi de chimie biologică din strada Clemenţei în calea Victoriei No. 97 (farmacia Alexandriu) unde efectuez a-nalize de:
Analiză	de	urină..............8	lei
„	de	lapte..............10	„
„	de	spută...............5	„
„	de	apă din	punctul	de	vedere higienic	20 „
Analiză de apă din punctul de vedere technic........................20 „
Analiză	de	vin................12	,
„	de	alte materii alimentare.	12	„
>	de	stofă...............5	„
„	de	mineral............30	„
„	de	apă minerală ....	100	„
N.	H. Stinghe
Doctor ia ştiinţele chimico-fisice
DE WElZilUE
y următoarele produse a le fermei agricole, din fî Slobozia-Galbenu (jud. R.-SSrat), a lui C. C. jo Datculescu:
ijj Pop palp din varietăţile cele mal bune, J oa>C nuol şi rodnice, precum: Grâu de ™ toa nă, Porumb adevărat portocaliu, gigantic Dinte de Cal, negru etc.; Ovesurl negre şi “ albe; Oarze Hauna edrigree din Moravia, cavaler şi golaş;
Cartofi gigantici cei mai buni.
Camelina.
n i b
GRAFIE
Arie şi litere
De anul aofi apare de sub tipar un volum intitulat D'avalma (Viaţa la Mahala) co-prinzend hazliele nuvele ale d-lul Marinescu-Marion, redactor al Universului.
Succesul pe care ’1 au avut tot-d’auna nuvelele d-lu! Marinescu ne dispensează de al aduce laude.
*
Expoziţia Jiquidi este deschisă în toate zilele. Multă lume o vizitează zilnic şi cunoscători! admiră talentul variat pe care ’1 posedă d. Jiquidi. Bine în caricatură este tot aşa de foarte şi în aquarelă, ca şi în pictură.
Multe din tablourile expuse aă fost deja cumpărate.
*
Numerul 13 al ziarului „Lumina* ce va apare la 1 Ianuarie 1894, va conţine o materie foarte interesantă datorită colabora-ţiunel a mal multor talentaţi şi bine cunoscuţi scriitori. Iată o parte din sumarul acestui excepţional numer:
Arta şi democraţia, de I. C. hegrea.
Robie poesie), de A. Stanerman.
Steaua (poesie), de Virg. Cişman.
Doina floriceluluî, de N. Beldiceanu.
De la ţară (studiu asppra vieţel ţărăneşti, de N. Tofan.
Foloasele înveţăturel poporului, de Cezar
Vrajă.
Iubitei (poesie), d C. Ghindă.
Durere (nuvelă), de Vespasian J. Pella.
Contrast (poesie). de P. Marc.
Morala luî Chris’t, de P.
Romanţa franceză, de Eug. Heroveanu.
Colindătorii, de N. A. Bogdan.
In munţi, de Endimîon.
Crăciunul, de /. C. Georgescu-, etc., etc., etc.
Ziarul va fi imprimat în atelierul Tipografic al Gazetei Săteanu şi se va pune în vânzare în toată ţara.
De mal multe lunî prefectul de Tu-tova este la ordinea zilei. In fie-care zi ziarele dau noi ştiri despre starea sănătăţii acestui prefect catargist.
Acum câte-va zile să spunea că Gheorghieş Emandi s’a hotărît să demisioneze.
Dupe câte ştim noi, putem spune cu siguranţă că Gheorghieş Emandi rămâne la postul său, deşi K. k. Lascăr n’a putut să-i dea nici un argument de ce nu’l face inspector administrativ, când a făcut pe vestitul Nicolaidi.
*
* *
Se depeşează din Cernăuţi că marele ferestrae din Mega au ars. Pagubele se urcă la 20,000 florini.
* *
♦ *
Febra attoasă a început să bântue şi printre vitele din comuna Ianca, judeţul Brăila.
Eri, Iordan Teodorescu, lucrător în prăvălia de pantofărie din Calea Moşilor No. 243, luându-se la ceartă cu camaradul său Tudor Ghigşăşanu, l’a înţepat pe acesta în pântece cu nişte foarfece mari
ROMA, 10 Ianuarie. — Turburătorii din Corato strigauLerl: Trăiască Sicilia 1 Trăiască Franţa 1 Se asigură că printre turburători e un mort şi trei răniţi, şi printre soldaţi mal mulţi răniţi dar foarte uşor. S’au trimes trupe Ia Corato, dar liniştea pare a fi deja^restabilită.
MANTUA, 10 Ianuarie.— Lucrătorii fără lucru s’au întrunit in faţa primăriei şi au scos strigăte şediţioase, dar au fost împrăştiaţi şi liniştea s’a restabilit.
MODENA, 10 Ianuarie. — 0 mie de lucrători din Finale Emilia car! veneau să lucreze la măturarea zăpezii ah însoţit la gară pe soldaţii rechemaţi din clasa anului 1869, cântând imnul lucrătorilor şi strigând : Trăiască deputatul Aguini. S’au trimes trupe la Finale Emilia,
NEAPOL, 10 Ianuarie —Perchiziţiele şi arestările continuă printre fascii. Cinci vapoare încărcate cu trupe aii plecat la Pa-lermo.
TURIN, 10 Ianuarie.—S’a făcut câte-va a-restârl de anarchiştl. Proveninţele din Franţa şi Elveţia sunt foarte mult supraveghiate.
VIENA, 10 Ianuarie—Se desminte ştirea dată de ziare dupe cari miniştrii de interne austriac şi ungar s’ar ocupa de un proect pentru mouopoiul explosivelor.
A apărut: Thomas III. Marquis de Saluces. Etude historique et litteraire, avec une Introduction sur ia politi-
3ue de ses pred^cesseurs et un appen-ice de textes de Neculai lorga, cunoscut cititorilor noştri! prin admira-bilile sale critici publicate în Lupta.
Această operă a servit autorului el ca teză pentru obţinerea doctoratului în filosofie.
Se află în depozit la H. Champion, libraire, Quai Voltaire, 9 Paris. Iar in Bucureşti la Ig. Haimann, librar, calea Victoriei 102.
| A eşit de sub tipar a
ÎCanalisarea rîuriiorS
IRIGAŢI UNI
cu 68 planşete şi figuri în text, împre-i ună cu Charta.Hidrografică a României
I	" de .
| CONSTANTIN CHIRU X	Inginer
* Se află depusă Ia principalele Li-|	brărll.—Preţul 10 lei.
Din Serbia
BELGRAD, 10 Ian. — Odjek felicită pe Pacientul, care este într’o stare destul 1 guvern şi pe şeful secţiei, Milanovicî, că a gravă, a fost dus în cura spitalu- aplanat neînţelegerile ţjrivitoare la1 dreptu-
i I l _	*_	_*_ __— i_1	_ ..	1_	mi I n	n.iAin/i aa ma f., m r»m.i , ■ ma Inritln AII
de
lui Golţea, iar vinovatul e arestat.
* *
*
D. Sohier de. Vermandois secretar de clasa I pe lângă ambasada franceză din Bucureşti, a fost decorat de | preşedintele Republice! cu prilejul anu-lui nou.
Duminică 2 Ianuarie orele 81/» 8eara, d-1 Vespasian J. Pella va ţine în R.-Sărat o conferenţă literară despre Bilanţul literar al anului i8gg (Literatură : Ştiinţa—Dan— Mos Teacă—Intim—Nuvelele Sofiei Nădejde —Nuvelele lui Ştefan Basarabeanu).
Conferinţa se dă în folosul săracilor din localitate. Din acesta causă primăria a oferit d-lul Vespasian I. Pella una din şalele cele mal spaţioase din oraş,—Sala Samson.
OFICIALE
rile de acrise care turburau relaţiile cu Austro-Ungaria. Consiliul miniştrilor, care s’a ocupat Ieri de această chestie, a avut loc sub preşedenţia Regelui.
S’a reluat procesul Avakumovici. D. Ava-kumovicî protestă contra reintregrărel d-lul Eristici ca membru al înaltei Curţi, d. Eristici nici n’a auzit rechizitoriul nici apărarea. Dupe o vie discuţie d. VelimirovicI a declarat că Curtea va lua în consideraţie plângerile d-lul Avakumovici şi şedinţele se
DinlGermanU
* *
O telegramă pe care o primim în ultimul moment diu Bruxelles spune	„ , Atu. T „„„.
că d. Beernaert, şeful cabinetului, a vor amana la 4/16 Ianuane hotărât să demisioneze, de oare-ce co-misiunea dreptei nu primeşte propunerile guvernului privitoare la introducerea reprezentăm proporţionale.
Toţi miniştrii s’au declarat solidari cu d. Beernaert.
*
* *
Numulţumirea membrilor clubului conservator, în contra guvernului provine din faptul că cea mai mare parte dintre ei sunt lăsaţi pe din afară. A-
—	D. I. Alexandrescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Mehedinţi, este numit ajutor la judecătoria ocolului Pătărlagele, judeţul Buzeu, în locul d-luî P. Patriciu,
lemisiouat,
—	D. G. C. Stroescu, actual copist la judecătoria ocolului Strehâia, ajutor de grefă la tribunalul Mehedinţi, în locul d-lnl J. Alexandrescu, trecut în alt poşt.
—	D. Constantin St. Demetrescu, aciuai ajutor Ia judecătoria ocolului Sulina. ee permută, în aceeaşi calitate, ia ocolul Constanţa, în locul vacant.
—	D. Ioan Bălăcescu, fost portărel, întrunind condiţiunile cerute de lege, portărel la tribunalul Mehedinţi, 1q locul d-lul P. Manolescu, încetat din viaţă.
—	D. Aristides Mangoiana s’a numit conductor- desemnator clasa II, la serviciul de geniu al divisiel active, în locul d-lul Llnz Adolf, demisionat.
—	D. sub-chirurg Mauriciu Glatz este
BERLIN, io Ianuarie. — Procuiorul general a intentat proces deputatului Ahl-wardt şi altor douî scriitori pentru ofensă adusă d-lui Mîquel, ministru al finanţelor.
„Norddeutsche Zeitung* declară absolut falşe ştirile Agenţiei Herold privitoare la prânzul de eri la d. Mîquel şi la pretinsele declaraţiuni ale ministrului cu această oca-ziune în ceea-ce priveşte tractatul de co-merciă cu Rusia.
a,^ t Reichstagul va începe mâine desbaterile
credincioşi partidului in timpul opo ziţiei de 12 ani nu se află în slujbă.
De multe ori d. Al. Lahovari era hărţuit la club, i se spuneau chiar cuvinte grele, de către unii din vechii membrii ai clubului.
D. Al. Lahovari a resistat cât-va timp acestor atacuri, dar vezend că ele să repetă des şi că de câte-ori intră în club este asaltat de membrii partidului ce sunt lăsaţi fără slujbe, s’a hotărît să nu mai n sargă pe la club.
Generali) 1 Manii este aproape sin-gurpl membru marcant al clubului conservator, care ’l mai vizitează,
Să crede că propunerea de disolvarea clubului este nţai mult o stratagemă pentru a impune oare-carî numiri în slujbă guvernului, de cât o hotărîre serioasă de a se disolva clubul.
------
Ultimul Curier
Comeltus Herz. — «L’Indâpen-dance belge* află că zilele acestea Oor-numit în postul vacant de vaccinator la f nelins Herz a părăsit Bornemonth şi prin
plasa Ocolu din judeţul Dolj.
— D. V. Pătrunsu este numit copist clasa I, îu serviciul sucursalei creditului agricol din judeţul Iaşi, în locul d-lui C. A. Cortez, demisionat.
Dpr thomescu
medic primar la spitalul de copil Strada Italiană No. II
Consultaţii la 6 ore seara
Ostanda s’a îndreptat spre Germania.
*
* *
Profesorul Rudolph VirchoTr,
care a fost căzutr la Berlin, bătut de un socialist la ultimele alegeri pentru Reichstag, candidează -Jum la o alegere parţială în oraşul Neus'adt din Siberia de sus.
-■ Aparphintiţ.— La gara de Nord din Pariş s’a confiscat o ladă coprinzend 1500 broşuri intitulate: La Sortite mou-
asupra aranjamentului comercial “provizoriu cu Spania şi asupra impozitului tutunului.
„Gazeta Naţională* află din sorginte autorizată că dispoziţiunile proectului de tractat ruso-gsrman luate până acum privesc de asemenea o serie de produse agricole. Negociatorii aQ primit instrucţiuni formale pentru ocrotirea pe cât va fi cu putinţă a intereselor agriculturii germane.
Vaillant
PARIS, 11 Ianuarie. — Vaillant a fost readus la închisoare dupe condamnarea sa. A prânzit cu multă poftă. N’a voit să iscălească recursul în casaţie, El va fi transferat azi la Roquette,
El a zis că condamnarea sa nu va opri mişcarea anarchistă şi că mulţumeşte juriului pentru verdictul luî, căci preferă sâ moară de cât să fie condamnat la munca silnică.
Unele ziare aprobă verdictul.
FETKEOEEI
Teatru Naţional. — Azi. — Saul, tragedie în 5 acte de d-nil Macedonschi şi C. Pavelessu.
Opera.—Mâine Vineri.—Pagliacci, Cavaleria rusticana şi Baletul Cancanul în-naintea justiţiei.
Teatrul Hugo. — In toate serile reprezentaţii date de trupa de varietăţi.
Circul Sidoli. — I . toate serile reprezentaţii,
Sgla Eforiei—Baluri Mascate.: Duminica, Marţea şi Joia.
Sala Dacia.—Raluri mascate : Mircurea, Sâmbăta şi Dumineca,
Eforia spitalelor civile
PUBL1CAŢIUNE
In ziua de 31 Ianuarie 1894, orele LI a. m., se va ţine licitaţiune publică la Eforia spitalelor civile din Bucureşti şi la Primăria com. Sinaia pentru vinderea terenului însemnat pe plan cu litera P şi situat între str. Primăriei , Piaţa noue şi proprietăţile d-lor Drăguş şi Şovăială.
Concurenţa va începe de la suma de lei 1100, iar garanţia cerută spre a fi admis la licitafiune va fi de 200 lei.
Se pune în vederea amatorilor art. 40 — 57 din legea comptabilităţei generale a Statului.
No. 19988 1893 Decern. 30
^OALELE SECRETE
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
Se vindecS după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul In boale lumeşti:
DR- THOR
— No. 1, Strada Kmlgratu, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii Voevozî Consultaţii de la 10—I dim. şi dela 5—8 seara.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
il-pul Scursa
No. 27, Strada Sfinţii Apostoli No. 27
(In dosul circului Sidoli)
Dă consultaţiunî de goalele interne, de piele şi sifilitice.
Orele de la 2—6 p. m.
Dr. Octav Bobulesca
Medic de copii
Consultaţiunî de la 1—3 dup8 amiazl. Calea Victoriei 73 şi Model jL_
Iile Vânzare
Moşia PoineştI la o oră distanţă de gara Vasluiu.
întinderea 527 fălci (308 arături, 60 fâneţă, 60 imaş (şuhat) 94 pădure, de zece până la 20 ani, din care 25 ne-exploatată, Patru sate împrejur. Doue perechi case, magazii, vie, cramă, moară, doue iazuri. Apa Rahova pe moşie.
Arendată pe 6 ani qu preţ de 1550Q lei anual.
Moşia este hotărnicită.
Facilităţi de plată,
A se adresa d-lul G. Voinescu-Boldur, a-vocat, strada Aurel 2 (Olari).
UN DIRECTOR
EXPERT DE TABACARIE
Cunoscând perfect sistemele de tâbăcire repede, talpe frumoase in 30 zile, de şi bine plasat, actualminte caută nn loc în aceiaşi calitate într’o casă din România safl Transilvania şi ca Companion. Referenţele cele mal bune. A se scrie P. M. prin adresa E. ? I. Brumer, Iaşi.
q Vinuri negre vechi şi estra
K provenind din via Datculescu din o roteai şi păstrate în profundele beciuri de la Slobozia-- Galbenu.
Ultimele noutăţi de Roze
altoite, predate în primăvara 1894 In glastSre.
fjj A se adresa luî G. G. Datcue seu, Direc-î torul revistei „Gazeta Sâeanulu{“ B.-Sărat,
| cât de curînd până nu se epuisează aceste jS porduse, ce se predau franco gările B.-Sărat p asii Faur ei.
ur .,23 i.Or^iiowski
s’a mntat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara.
MMM SPRE CONVINGERE
Şi
Celor mai necredincioşi
am depus spre vînzare la
Magazinul d-lul ffleliv, calea Victoriei, 36, în iând cu Radivon BUCUREŞTI Produsele fabricel mele de Chocolata Alessandriu
de o calitate superioară, coucurînd cu casele cele mai reputate şi în preţ cu 50 la sută mal eftiue. Bonboniere în stejar, decorate pictură de mână, cartoo&ge şi în pachete poştale gata de expediat pentru provincie.
A VIS
l
LA LEGII, Calea Victoriei, 28 — Vis-a-vis de Poliţie —
un mare tran-® w® I sport de noutăţi pentru anul noă, precum:
Coşuri cu flori, vasurl, admirabile objecte de porcelan şi de bronz; oglinzi cu flori de porcelan, bijonteril fin de si&cle.
•mie Sophie!
Intorcâcdu-se din Paris, dup8 o practică de 3 ani, a redeschis atelierul
de
Rochi şi Gonfeotiuni
In str. Lipscani 21
Fi lip I. Gesticone
Advocat
Bulevardul Elisabeta, No. 65
Orele de consultaţie : 8 —10 dimineaţa şi de la 5 — 7 după amiază.
Fabrica âe ciment roman şi var Mdraulicdin Breaza
Florian Oavidescu & C^LE
Recomandă onor. ingineri, architecţl, antrepreno r de lucrări publice şi private şi onor. public doritor de a clădi cimentul român şi varul hidraulic produs de fabrica lor.
Se furnisează tot-d’a-una in calitate superioară celor-’l-alte produ.se similare indigene sau streine şi conform condiţ1unilor ce se cer la diferitele servicii mal însemnate de lucrări publice.
Preţuri curente şi informaţiunl se trimet imediat după cerere.
A se adresa pentru ori ce comande administratorului, TItu Davilescu, gara Comarnic.
Şoşoni galoşi
VERITABILI RUSEŞTI pentru bărbaţi, dame şi copil din fabrica
American Rnssian, Rubber & C-ie
Ei sunt cei mai perfecţionaţi căci nu produce asudeală şi ’i vend cu preţuri mai eftin de cât ori unde
H.	Lustgarten
Calea Victoriei (Pasagiul Român)
De arendat
Moşiile Cârligii şi Aldeştil, situată în judeţul Roman şi în apropiere de patru kilometri de staţia căieî ferate GaibenI, având întindere de 1800 fălci dintre cari 1300 fălci arabile, 250 fălci fîneţe, 250 fălci suhat, sunt de arendat pe termen de 5 sau zece ani, cu începere din toamna anului curent EaQ primăvară anului viitor 1894. Moşiile posed toată zestrea necesară unui bun gospodar: coşierie, hambare, mori, case de locuit, etc. având făcute şi trei sute cincizeci fălci semănătură de grâu de toamnă.
Doritorii sunt rugaţi a se adresa la fraţii Zarifopol, la sus numitele moşii.
www.dac6romanica.n)
No. 2188
LUPTA
31 DECEMBRIE 189 3
TU El IMTRmUNA
^ CEA MAI NOUĂ,,
i h;i: perfecTiu«e
Prima Fabrică de Oglindi
XKT B.OXmIA-ISTXA.
I u Zwoelf e p ■
FABRICA	I DEPOSITUL
Calea Criviţel No. 38. | Strada Doamnei No,21.
bu o u neşt a
Oglindi cu saii f&ră bisoârî (şlifurl) în orî-ce dimensiuni.
Oglindi de lux genre Veneţian, execuţiune artistică.
Oglindi încadrate de to felul, cadre simple, poleite, zugrăvite, etc.
Geamuri gravate pentru antreuri şi bufeturl'.
sticle facetate pentru Cupeuri, felinare, mobile, etc.
G samuri de Cristal
EXPOSIŢIUNEA DEPOSITUL-.
Bucureşti.—Strada Doamnei No. 21,—Bucureşti.
Inginer de iffiaşini
BUCUREŞTI 37.-STRADA ACADEMIEI.—37
Specialist în mstalaţiuni mecanice de:
Sondage pentru, petrol, apă ~i cărbuni, fabrici de petrol, instalaţiuul b_ bece hydraulice (pompe de apt spontane) şi instalaţiunl de apă.
Furoisează afară de acestea :
Cazane de aburi, fier în vergi pentru grătare, locomobile, motoare pentru gaz şi petrol, Pompe pentru pus în mişcare cu mâua, forţa şi aburi, precum şi tulumbe pentru grădini şi incendiu.
Tuburi de oţel, (Patent Mannesmann) fier, tuciii şi plumb.
Furtuni, turele şl Coarde.
Cântare decimale şi bascule, pentru Drumuri de fer.
Tneeria pentru binale, traverse, Ciment şi cele alte articole technice.
DESCOPERIRE PATENTATĂ A UNEI DAME Cea dintâi a creaţlnne în ramura Mecanicei
Wertheim Electr a Ţriplex
(M AŞINE CU TREI FELURI DE IMPUNSĂTU RI) D R. P.
Sin fabr. germană de maşini de ouaut a lui I. WERTHIM — DIN FRANKFORT a/M. —
Cu maşina de cusut Werheim Triplei ee pot obţine trei cusături cu totul deosibite: tighel, lanţ şi brodat, precum şi ţesături admirabile în albituri şi tricouri, fără a utilisa aparate speciale. Cnm-părătorul se dispensează în acest chip de a cumpăra trei maşini, Sind înlocuite cu succes de aceasta. Cusătura In lanţ serveşte la facerea rochilor de copil, jupe şi garnituri, care până acum se făceau cu mâna, având avantajul de a se desface cu multă uşurinţă la prefacerea lor, ceea-ce la cusutură în tighel cauza multe dificultăţi şi întârziere la desfacere. Cusăturile de tighel împreunate cu cele în lanţ, din diferite cusături colorate şi groase figurează un relief admirabil şi foarte mult scos afară. Maşina Werlheim Triplez este maşina Viitorului.—Deci îndemnăm ca cel ce au nevoe să nu întârzie de a’şl procura acest sistem de maşină de cusut spre a se încredinţa de succesul celei mal noul descoperiri.
De vânzare numai la E. 1. RESSEL
Depou de Maşini de Cusut, Bucureşti, str. Garol, 14; Pcoeşti, str. Cojocari, 17.
wm
l CEL S3AI £tu«i CADOU
|	Ce se.poate oferi orl-eul
sunt
Anecdote Populare
1	VoL I, II şi III
3	de
Th; L. Speranţia
î De vânzare Ia librăriile din ţară.
UN CliDOU PRACTIC
cn necesariele de toaletă de la 40 la 350 franci cari se găsesc tot d’a nna în maro Asortiment 64. Strada Ştirbei-Vodă, 64.
LA FABRICA D-luI
INSTITUTUL MEDICAL
de
Hydro-Electrteorapîe al darului Erdreich
Pentru tratamentul boalelor nervoase de stomac, reumatism şi boale de femei.
Secţia separată pentru dame.
Cabinet de Electrisare şi de gymnastică dicală, serviciul special de Masaj.
Băi de abur şi aer cald, băl de putini în metal şi foianţâ.
Sac necesar de toaletă, mici pentru Dame şl Domnişdre de 40 şi 45 fr,
Articole de P I u ş I A
Gata şi dnpă comandă
^ Iflăsute de pluşiu, Oglincji cu flbrl, etc.
— Bucureşti, — No. 64, Strada Stirbel-Yodă, No. 64, — Bucureşti —
ca tăişul la dreapta
Socerâtdre simple—Maşinebie cosit fîn Motoare cu Petroleu
Toate din Fabrica H0RN9BY, Grantham-Anglia
Deposit: Strada Doamnei 21, BuCUTOŞtl
W. Eferkhausen
Bucureşti, etr. Isvor 41, Bucureşti
Un student
familie saă ia vr’un pension. Adresa la.adm. acestui ziar.
Cine voeşte să citească un roman important să ceară romanul
Âteliâr special pentru- instalaţiunl technice.
încălziri centrale, conducte de apă, gaz şi elec trlcitate.
Bucătării şl spălătorii mecanice, aparate de de-desinfectare.
Pompe, Elevatorii, Cazane, Maşine.
Mare depoft de tot felul de băl, closete, tuburi, grătare de canalisare, cnvette, lămpi, lustre.
Preţurile Fabricel. talon de expesiţie
r	JMarea Descoperire a Veacului \
ELIXIRUL GODINEAU este singurul leac
(fără mei o primejdie) tn contra Neputinţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, etc.
ÎNTINERIREA si prelungirea vietei
X	9 ___
din editura d-lul Ig. Hertz. Acest roman | descopere misterele unei însemnate familii I şi procură fapte uimitoare.	|
Prpţul unei fascicole 10 bani în toată , ţara. Se găseşte la toţi vînzâtom de ziare, ţ chioşcuri şi colportori.
Premiu .gratuit
va primi orî-ce persoană care va fi cumpărat acest roman până la fine, celebrul tablou
Napoleon ca santinelă
(Napolecn I, trecând cu garda sa pe lângă un avant-post, observă că sentinelă adormise. Napoleon descăleca după cal, luă urma soldatului şi-l lăsă să doarmă, iar el se puse ca gardă în locul soldatului până ce acesta se deşteptă şi zări pe suveranul săă. Tocmai acest moment dramatic al a- I cestul episod istoric îl reprezintă tabloul I admirabil datorit penelului unuia din cel I mal celebri artişti).	}
Administraţi» XSX.X2EXXZX7X.UX GODINEATJ la PARIS, 7, r. Saint-Laiare.
BROŞURĂ GRATUITĂ TR1MBASĂ FRANCO DUPĂ CERERE
KUXIRUL OODINIAU »• la DUCUHEŞTI, la.IUe ZAMFIRI OU, irt/MU;	/
le*** U DJ>. Fraţi SOITA, farmacifti.	r
La Galaţi la Stal&ki, farmacist. La Ploeştl la T. & E. Cristescu, dro ghiştl şi farmacişti. La Roman la I. Werner, farmacist şi la Tulcea la d. D. Ravalico, farmacia la „MinervaM
el mai minunat bervis pentru băut cu vin
r DEBILITATEA, ANEMIA' SOLELE COPILĂRIEI
6unt combătute cu isbân^ prin
*"CEA MAI BOGATA
I A P A NI i;n e r a l a
în acid carbonic şl cea mal curată
Apa-Alcain-Acida
Se află de vânzare la principalele magazine de coloniale, res taurante, farmacii şi drogueril. — Deposit general:
Bg__ |Îmmn avend întinse cu-Sil IIIICI noscinţe corner- t claie, perfect comptabil şi corespondent în j 1 românesc, franceze şi germana, dispunând 1 j de ore libere, doreşte a găsi ocupaţiune j în atare calitate pe lângă o Casă corner- . cială, care nu are comptabil îu permanenţă. ' ) A se adresa la Redacţiunea acestui ziar. |
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul (te Ficat de Morun
lie vânzare c°epe™f0!
cui lor, in ograda Sf. Andrei din laşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, saă în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21.
Bucureşti — No. 64, «alea Moşilor, No. 64 — Bucureşti
L-V* TIREX BRAZI
Cea mai bună băutură răcoritoare si de masă
A APABtJT DE SUB TIPAB
Calitate Superio'râ
CALENDARUL-MAPPA f
PE HĂRŢII STWEtoARE j U
Fabrica specială de Ferestrae şi Maşini
PENTRU INDUSTRIA LEMNĂRIEI
c. L. P. Fleck Sohne.—Berlin
— Fondată ia anul 1859 —
Instalaţiunl complecte de	Gatere
FERESTRAE MECANICE	[jfell	ORIZONTALE
VERTICALE
atentate
r e r â 8 i r a e
Circulare şi cu Cordea — Maş'nl-Rîndea
mmmmm
ATELIERE de TÎMPLĂR1E
pentru	b5=F3î Fi
BINALE şi ;MOBILE	I
Maşine pentru ori ce in-	~
dustrie de le nxnărie
Peste 700 Gatere io funcţiune Representant gei ieral pentru România: N. 810SC0V8C!, Inginer Strada Stavropoleos, No. 15. — BUCUREŞTI
Cumpărătorii unul pachet CHOCOLA.T AUESSADRU având eticheta de mat sus poategăsi în, trînsol un BON CÂŞTIGĂTOR DE. 10 LEI, fiind aranjea ast-fel ca la fie-care 50 pachete unul e câ tigător.
Domnii comercianţi sunt rugaţi a face comaudele d-lor de 50, 100, 150 pachete ca să aibă eaact 1 fie-care 50 pachete un număr câştigător.
t lata bonului câştigător se face imediat la presentare, iar din provincie trimiţând bonul recomanda se va remite prin mandat poştal de la Fabrica A\essandriu Bucureşti Strada Luminei No. 17—19.
Cereţi Chocolata Jockey-Club Alessandrin şi Feriţi-vâ de Contrafaceri. Fie-care pachet e închis printr’un sigiliu în plumb.
PE 1894 Preţul 3 ILeir.
De vkfjare'la principalele Librării din Capitală şi la Editor, Lito-Tîpogra-! fia Caroi G8M, 16 strada Dom-
< —» ia n...______i
TipogrrJS»	3®^•»	Lefteriuţ Strada Câmpineann No. 46 BuoureştI.
www.dacoromanica.ro
		
ţi ® « 3 2 «		tighel 11
8 ni .§- * « >C« O S rt ?	r.'r: i ** «a®.m	lanţ g lanţ brodat
^ u ei 0 		tLât—