ANUL X. - No. 218.3
Eui IA A Dlfllw
JOTJI 23 DECEMBRIE 1893


w—r n 11 \y^t^.aynutsmMsxxm^
BOUAME! TE
ARUMGIURI i
ss ţarA
On &u :		
Şeaoe Iun! 		
Trei Iun!		
Pentru invfifStorl pe un an		. 30 „
IN streinEtate	
On an	•		. . so
Şesue luni		. 95
Trei lan’	. . 15
s? am&ru’J 15 Bani
Pe piMfin» IIT, 30 litere corp 7	.1 iei! lini»
• - lv ..	..	•	■ !>s J»n* Uri>.
Ini^rf-e tfî reclame ,	„	. ...	2 lol lima
Pentru aiiuuclari a T»a *dro«a;
L-A.
Adnaieaistraţia 3Ţi»rMÎsa8
Un «rasa «nes* vts&hiâ 50 bani
Redacţia i
Pasagiul Român El o. 2
Administraţia i



Convenţia cu Germania.
Din afară.
Răvaşe.
Repertoriul Teatrului-Din OdobeştI.
Cronică judiciară.
Amintiri jl in o călătorie, (Foiţă).
Convenţia cu Germania |
Am combătut convenţia cu Ger- j mania şi am spus că motivele opo- j ziţiunei noastre la această convenţie sunt altele de cât acele invocate de liberali. Aceştia s’au mărginit a face unele objecţium, dupe părerea lor foarte- grave, privitoare lacunele dis-poziţiuni ale convenţiei, cu deosebire asupra art. 12 care tratează chestiunea acsizelor.
Guvernul, trebue s’o recunoaştem, a dat în această privinţă explicaţiuni satisfăcătoare. El a arătat mai întâiu că este o calomnie de a i se atribu că el a cerut înscrierea în convenţie a art. 12, dovedind câte negocieri lungi şi grele ah urmat asupra a-cestui punct cerut cu stăruinţă de Germania; apoi a făcut fşji reiasă principiul echitabil cuprins în acel articol.
Noi democraţii am privit însă chestiunea dintr’un alt punct de vedere, asupra căruia vom insista azi mal mult.
Din scurtele desbateri ce au urmat în Cameră şi în Senat asupra con-venţiunei comerciale cu Germania, sa putut vedea că chestiunea a fost pusă pe tărîmul exclusiv agrar, pe tărimul intereselor marei agriculturi, a marilor noştrii proprietari. De câte ori guvefnul, răspunzând criticilor opozi-ţiunei liberale, scotea în relief avan-tagiile imense pe care Germania le acordă produselor noastre agricole, deputaţii proprietari jubilau, exultau. D. Niculescu-Dorobanţu şi alţii nu-şi mai puteau stăpâni bucuria.
Şi miniştrii, de altminterlea maţ toţi mari proprietari şi dânşii, simţind curentul, au trecut măsura, de-dându-se la despreţuirea şi ridieuli-sarea industriei naţionale, reducând cu ironie această industrie la şocolata Alexandriu şi rahatul din Galaţi ; iar membrii majorităţei, aprobând aceste vederi ale miniştrilor, perorau prin culoare împotriva industriei naţionale.
Ei bine, noi avem credinţa că în ţară sunt începuturi serioase de industrii, şi avem convingerea că dacă guvernul sar interesa mai de aproape de dânsele, ele ar putea lua o mare desvoltare.
Trebue să ne pătrundem de faptul că o ţară lipsită de ori-ce industrie, o ţară care e nevoită a-şî importa de aiurea cele mai rudimentare şi indispensabile objecte, este într’o stare de mare inferioritate sub toate raporturile, economic, social, politic şi cultural. In această stare suntem şi suntem ameninţaţi a rămânea multă vreme, dacă nu vom căuta să înte-meem în mod serios cel puţin câteva categorii de industrii, care s’au dovedit că pot prinde şi pot înflori chiar la noi.
Creşterea bogăţiei ţerei, ridicarea ei economică, desvoltarea ei socială depinde de la întemeerea unor centre mari industriale, unde uvrierimea de oraşe să găsiască de lucru, unde contingente puternice rurale să vină pentru a scapa de cea mai îngrozitoare mizerie a muncei agricole şi a alimenta populaţia oraşelor noastre care creşte atât de Încet.
Pretutindeni în lume, şi chiar în ţările cele mal civilizate, muncitori agricol e într’o stare cu mult inferioară celui industrial. La ţară, traiul izolat, lipsa de contact cu civilizaţia, cu elementele culte, cu mijloacele de instruire, menţin pe ţăran în ignoranţa lui seculară, în mizeria şi tîmpenia îngrozitoare. Dimpotrivă uvrierii industriali, trăind în masse compacte, fiind în continuă atingere cu pătura cultă, se instruesc la rin-dul lor, devin mai conştienţi de puterea şi drepturile lor in societate, se stabileşte o mare coheziune între dânşii, şi devin ast-fel elementul principal aceea-ce numim opinie publică.
Toate democraţiile din lume se rea-zimă pe muncitorimea industrială, făcând din ea piedestatul revendicărilor sociale şi economice de care se folosesc în acelaş timp şi clasa rurală. Toate încercările făcute de radicalii şi socialiştii din Germania, Franţa, Belgia, etc., de a-şî întinde propaganda lor la ţară, de a forma acolo centre democratice, au rămas zadarnice şi aproape s’a renunţat la aceasta.
Aceste consideraţi uni au fost ca elementele liberale şi democratice din Reichstagul german să susţie convenţia comercială cu România, şi astfel d. Caprivi a găsit în grupările înaintate ranfortul ce-i scăpase prin opoziţia pe care partidul agrar a făcut-o convenţiuneî.
Democraţii germani au înţeles mobilul acestei opoziţiuni puternice, ei au ştiut că scopul agrarilor e de a evita ori-ce concurenţă pe tărîmul a-gricol, de a slăbi producţia industrială a imperiului şi a se folosi de braţele uvrierilor rămaşi fără lucru. Democraţii germani ştiind deosebirea dintre muncitorul agricol şi cel industrial, s’au unit cu acei ce propuneau nouî debuşeurî industriei germane, au votat cu entuziasm convenţiatcu România, asigurând ast-fel pe timp de zece ani aseminea nouî debuşeurî, prin urmare desvoltarea din ce în ce mai mare a centrelor industirale germane.
Ei bine, pentru aceleaşi motive pentru care democraţii germani au sprijinit convenţia cu România, noi a trebuit s’o combatem. Interesul comun ce-1 au toate democraţiile de ori unde de a se rezema pe masse industriale din ce în ce mai mari, ne-a făcut pe noi să respingem o conven-ţiune făcută pentru marii agrari şi împotriva industriei noastre, iar pe democraţii germani să susţină un tratat încheiat în contra agrarilor şi în favoarea industriei germane.
Opoziţia noastră împotriva eon-venţiunei în chestiune este încă şi mai întemeiată de cât aprobarea pe care democraţia germană a dat’o a-celei convenţii.
In adevăr, în Germania massele u-vriere industriale sunt deja aproape de apogeul puterei lor, statistica electorală arată că partidul muncitorilor stă, ca număr de voturi, în fruntea tuturor celor-l’alte grupări, patru-zeci şi cinci de deputaţi socialişti au fost trimişi în Reichstag de aproape două milioane de voturi 1 Şi apoi, dacă ţăranul din Germania e cu mult inferior uvrierului industrial de acolo, apoi el e ori-cum superior ţăranului român.
La noi, situaţia e cu totul alta. Ţăranul într’o stare de abrutisare, de tâmpire şi de mizerie de neasemănat, cu desăvârşire inaccesibil şi in-sesisabil slabelor grupări democratice care ’şî-au luat la inimă ridicarea lui; centre industriale absolut de loc; un sistem electoral restrâns.
In aşa situaţie, a vota o convenţie comercială al cărei spirit e cu
totul în sensul menţinere! acestei stări de lucruri, în scopul favorizărei continue a marei proprietăţi cu toate consecinţele ei nenorocite pentru patru milioane de ţărani din cinci milioane cât e întreaga populaţie a ţe-reî, ar fi o trădare a democraţiei sincere , ar fi a ne condamna la o veşnică neputinţă.
Trebue s’o spunem verde. Până când nu vom avea masse industriale puternice, opinie publică serioasă nu vom avea, curente mari nu vom putea stabili, propaganda noastră va fi ca în Sahara, sufragiul universal nu se va impune, revendicările democratice vor rămânea pe hârtie.
Ţăranii nu fac curente politice, ei suferă toate mizeriile până când cuţitul ajungând la os, se rescoală. Revolte periodice înăbuşite în sânge, iată la ce ne putem aştepta în genere din partea muncitorime! agricole. Pe când cu uvrierimea industrială lucrurile se petrec cu totul altmintrelea. Mişcările ei sub aparenţa paşnică inspiră cea mai mare groază clasei diriginte.
Iată, în scurt, cuvintele pentru care noi democraţii am combătut convenţia cu Germania. Nu e nevoe, credem, să adăogăm că dorind in-temeerea unei industrii, înţelegem aceasta pe bazS cu totul altele de cât cele actuale, înţelegem a se ţine seamă de revendicările moderne şi ştiinţifice pe tărîmul economic în raporturile dintre muncă şi capital. Dar aceasta e o altă chestiune şi despre ea vom mai vorbi.
DIN AFARA
Italia
Palermo, 2 Ianuarie.—Agitaţia continuă în comunele Pietro Perzia, Spaceaformo, Salemi. Campobello, Mazzara. Biurourile cadastrului şi percepţiei taxelor comunale ati fost arse. Trupa a intervenit, 5 răsculaţi afl fost omorîţl la Pietro Perzia şi 4 gravi răniţi la Mazzara- Autoritatea judiciară face o anchetă.
Generalul Morra din Lavriana a adresat locuitorilor provinciei un manifest în care zice că guvernul ocupându-se cu dragoste de problema siguranţei şi a binelui locuitorilor, el speră că toţi patrioţii îl vor da concursul lor ca să poată restabili liniştea care singură poate da soluţiunea problemelor sociale.
Manifestul sfîrşeşte ast-fel: „Toţi împreună am făcut Italia cu glorioasa casă de Savoia. Vouă, sicilieni, este dat de a o stabili pe baze neclintite pentru fericirea poporului “
Roma, 2 Ianuarie. — După „Tribuna", consiliul de miniştri a lăsat d-lul Crispi facultatea de a da pline puteri generalului Morra, pentru a restabili ordinea în Sicilia.
Anglia
Londra, 2 Ianuarie.— (Camera comunelor). D. Byles a întrebat dacă ducele de Coburg, ca suveran străin, va păstra drep-turiie sale ca membru al Cameril lorzilor.
D. Gladstone răspunde că numai Camera lorzilor poate să decidă în această privinţă.
Sir Grey zice că jurămîntul ce ducele a prestat la Gotha va fi prezintat Cameril.
D. Kay Suttieworth a declarat că vasele de rezboiu de prima clasă „Revenge*, „Ro-yal“ şi „Repulse" vor fi gata pe la sfârşitul anului financiar curent.
D. Gladstone, discutând chestiunea co-merciulul englez la Rio-Janeiro, declară că insurgenţii nu sunt recunoscuţi ca beligeranţi. Guvernul englez ’l-a informat că nu va îngădui ca să se adacă vr’o atingere co-merciulul englez. Cu toate acestea, guvernul nu vrea să se amestece în războiul civil.
Anarchiştii
Paris. 2 Ianuarie.—Doul anarhişti, Wag-ner şi Lassale au fost arestaţi.
Nouî perchisiţil s’au făcut la Montpel-lier, la Cannes, la Robeaux şi la St. Etienne.
Nu D. Elysăe Redus a fost reţinut în timp de mai multe ore de către judele de instrucţie, ci D. Elie Redus, tatăl d-luî Paul Redus, care a dispărut. Cu toate astea s’aii făcut perchisiţil şi la D. Elysee Redus.
Serbia
Belgrad, 2 Ianuarie. —Ziarul Odjek des-minte svonul*dupe care d. MilovanovicI ar fi regulat?ia Yiena alte chestii independente defacele ale acsizelor. Acelaş ziar desminte de asemenea ştirea dată de ziarele străine de fundarea de către Handelsgesellschaft diu Berlin [a uneljcomisiunl de control a veniturilor ^angajate în garanţia împrumuturilor şi mal cu seama de chestia împrumuturilor. Nici o modificare nu s’a făcut în această privinţă. Handelsgesellschaft are numai intenţia de^a|în3ărcina pe viitor o comisiune de control a delegaţiunilor, instalat la Belgrad ; acest control era făcut până acum de direcţia Handelsgesellschaft.
Comisiunea va revisui de asemenea statisticele delegaţiunelor înaintea publicaţiunel lor.
Această măsură nu atinge întru nimic independenţa! administraţiei sârbe nici a casei împrumuturilor ea a fost luată ca ast-fel obli-gaţiuuele sârbe să nu fie închietate prin noul tendinţe.
R Ă V AIŞ E
Domnului colonel Gorjan, ce'l mal ziceţi August,
Presa de toate culorile anunţă că al fost însărcinat să organizezi jandarmeria; aceasta dovedeşte, d-le colonel Ramollot, că Românii se unesc ca un singur om, că toate neînţelegerile dintre el dispar, atun-cea când patria e în pericol.
înţelegi ce vreau să spui! Sau, daca nu înţelegi—eveniment de care nu m’aşi mira — să’ţî desluşesc: Numirea d-tale în capul jandarmeriei este un quasi-pericol public.
Se spune că numirea d-tale în această foarte importantă sinecură se datoreşte fa-talităţel care vrea ca o nenorocire să nu vie nici odată singură. In anul în care inundaţiile aii oăzut pe capul ţereî a venit şi holera, în anul în care ne-au bântuit holera şi înecurile, trebuea să ne pomenim cu Gorjan.
Abia soăpasem de domma-ta de la poşte şi peste puţin al apărut la comenduire, dar nemulţumindu-te să faci de rîs gar-nizona Bucureştilor, te-aî hotărît să faci de rîs toate garnizoanele de jandarmi de la Mehedinţi până fta Dorohoiu.
In adevăr, persoane foarte sus puse ne afirmă că cele mai importante puncte din regulamentul d-tale asupra jandarmeriei sunt:
1.	Tot jandarmul de orî-oe etate, profesiune, sex sau naţionalitate va trebui să poarte asuprăşî un exemplar din Geografia d-luî colonel August Gorjan.
2.	Studiul acestei geografii este necesar orî-căruî jandarm, pentru a cunoaşte toate drumurile, şoselele şi cele-l’alte căî de comunicaţie pe unde s’ar putea strecura tâlharii.
3.	Nici unui jandarm din ori-ce comună urbană sau rurală nu ’î este permis să frecuenteze Clubul Presei, de oare-ce din el face parte şi cumnatul meu locotenentul Moraitu de la comeDduiro.
Acest regulament, aflăm că eşti hotărât să ’l prezinţi Academiei pentru pre-miare, iar un exemplar îl vei tipări cu litere cirilice ca să ’l poată ceti şi d-1 Lascar Catargiu.
A.1 d-tale cu toată stima pe'care o’o meriţi
Curier.
Repertoriul Teatrului
A fost o vreme, care s’a dus de mult, în care aproape toţi scriitorii ţăreî, toţi oamenii cu o cultură oare-cum desvoltată ţineau de datorie să scrie ceva şi pentru teatru. Atunci a fost pentru Teatrul Naţional un moment de glorie. Alexandri, Bolinti-neanu, Millo, Urechiă, au fost aceia cari au lucrat mai mult şi cu mal mult succes. A-lexandri ocupă printre aceştia primul loc.
Pe lângă aceşti patru, cari au multe piese originale, venea o mulţime nesfârşită de traducători şi localizatorî. Ar fi prea lungă lista acestora şi de aceia mă şi opresc de a o da.
Au trecut mal bine de un pătrar de secol de la acel început plin de speranţe şi avântul care coprinsese pe toţi atunci, azi nu mal încălzeşte aproape pe nimeni.
Era natural să ne aşteptăm la progrese uriaşe, ar fi natural ca piesele cari formează începutul teatrului nostru, să se reprezinte, numai ca amintire, şi ca ele să nu poată fi comparate cu noile producţiunl ale tinerilor noştrii.
Da, aşa ar fi trebuit să fie, dar cu durere trebue să mărturisim că lucrurile nu s’aă întâmplat ast-fel.
Aii venit în urmă Ventura, Macedonskii Caragiali, Bengescu. Incontestabil aceşti patru scriitori sunt superiori celor dintâifi-Caragiali însemnează culmea progresului li-teraturei dramatice de la noi. Or cari sunt criticele cari s’au adus Năpastei, ea rămâne lucrarea cea mal serioasă din tot repertoriul nostru Alături de ea—în alt geu—• fără îndoială sunt comediile aceluiaşi autor.
Dar după ce s’a pus pe scenă piesele a-cestor autori, şi credeam că succesul lor va duce mal departe pe calea progresului teatrul, o eclipsă aproape totală se produce. De la Pygmalion şi Năpasta ne reîntoarcem la melodramele imposibile scoase din straturile mucigăite ale teatrului francez. De la O noapte furtunoasă şi Scrisoarea perdută ne pomenim în noroiul farselor de ost gust şi triviale.
Macedonski şi chiar Caragiali sunt proscrişi, după cum proscrişi rămân şi cel mal de frunte dintre scriitorii începutului lite-raturei noastre dramatice.
Pe scenă abia mai apare din când In când câte una din piesele lui Alexandri şi rar, foarte rar vedem din teatrul d-luî Urechiă.
In asemenea condiţii progresul nu este posibil. Când proscril Năpasta, ladeţul, Noaptea furtunoasă, Soareaua la mahala, Peste Dunăre, trebue să pul în locul lor opere de o valoare mal mare, iar nu să vil cu Bărbatul Doicel, Hanul Konaki, Ocolul pământului şi altele de acest soiu.
Când am văzut aiaităeri seară Fata de bancher, am văzut că ne am întors după doue-zeci şi cinci de ani mal în urmă de cât acolo de unde am plecat.
Localizarea d-luî Urechiă, este fără îndoială o piesă slabă, dar totuşi superioară aproape tutulor celor ce se dafi obicinuit.
In Fata de bancher găseşti cel puţin sentimente frumoase, caractere întregi, o limbă aleasă. O bucată literară nu fără oare-care valoare. Ca piesă de teatru slabă, aparţine acelei şcoale, care ajunge la rezultatul propus fără de nici un meşteşug, fără de nici o muncă. Vestitele scrisori, desleagă acţiunea ca în toate melodramele de acum 50 de ani. Să vorbeşte continuu de trei persoane, cari nu apar de loc în scenă. E curioasă mal ales ne-apariţia fratelui Iulieî, pe care autorul ’l face să dea mereu târcoale prin grădină, dar să fereşte grozav să-’l aducă în scenă.
Sunt atâtea lucruri cari nu mal merg azi, când fie-care pas pe scenă, trebue să răspundă în mod logic şi firesc la acel teribil: pentru-ce ?
Dar când absolut aceleaşi cusururi le găseşti la piesele ce ni se daii ca noutăţi azi, ce mal putem spune de localizarea d-luî Urechiă, reprezentată acum 14 ani ? Constatăm că atuncea teatrul mergea spre progres şi că azi dupe 14 ani, după ce am asistat la adevărate succese, ne întoarcem la vremile de demult cea-ce constitue un teribil regres-
Şi aci e momentul să ne întrebăm de ce am ajuns aci ? Pentru ce nu se mal produce nimic bun ?
In ori-ce altă ţară, dacă s’ar întâmpla acest lucru, ar fi foarte greu să se dea un răspuns sigur, pentru că fără îndoială, multiple şi varii ar fi cauzele car! ar determina un asemenea regres. La noi răspunsul este simplu: Direcţia generală a teatrelor, iată singura şi adevărata cauză a acestei nenorocite stări de lucruri.
Lipsă de cunoştinţl serioase în materie şi lipsă de bun gust, patimă şi rancună, uşurinţă şi lene, iată portretul acestui general comitet.
S’a supărat direcţia cu Caragiali, ’i proscrie piesile ; nu e în bune legături cu Ma-cedonschi, ’l dă afară dinjteatru, na are cine să vorbească pentru Bolintineanu, îl stau operile sub praful nemăturat de ani. Şi în schimb cel fără talent şi fără cunoştinţe, cari mişună la uşa direcţiei sau în anti-camera membrilor din comitet, pun stăpânire la teatru. Piese făcute într’o noapte, traducţil poreclite localizări, localizări de scandal, se aduc pe scena teatrului, pentru a forma repertoriul de muşchi şi de baltace, cari acoperă o glorie veche, clădită cu inimă şi cu inteligenţă.
Şi să mal poate mira cine-va că nu se lucrează serios pentru teatru ?
Dar pentru ce s’ar munci omul să scrie o piesă bună, când schimbând numele persoanelor dintr’o farsă, poate să vază tipărit pe afiş „localizare de d-1 X“ şi să primească 7 şi */i la sută dupe fie-care reprezentaţie ?
Pentru ce al munci când poţi traducând o piesă, să vezi pe afilş, „piesă originală de d. Y.“ şi să iei 10 la sută Pentru ce al face o lucrare serioasă când vezi că tot ce e bun, artistic şi literar este gonit de pe scena teatrului, ca prost, ca i-moral?
www.dacoromanica.ro
LUPTA
No. 2183
23 DECEMBRIE 1893
Este era plagiatorilor şi a îndrăsneţilor la teatru. Este era celor ce pot să apuce loc mal înainte.
Şi această decădere a teatrului la noi o simţim cu atât mal mult, când se reia câte o piesă asvârlită de mult la cartoane-
Dar ca să meargă teatrul înainte, trebue să aibă cine să-T conducă. fcŞActoril nu ne lipsesc, mij’oace sunt, public, care să umple teatrul, e destul. Dar trebue să aibă ce să vadă.
*
* *
In Fata de bancher Nottara şi Aristiţa aă creaţiunl admirabile, unele din cele mal strălucite. Petrescu este bine. Costescu are un. rol ingrat şi vorbeşte saccadat, ceea-ce face rea impresie.
Publicul a făcut ovaţii bătrânului scriitor, omului cu multă inimă, care ştie să pue din entuziasmul, din căldura sa nesfârşită în toate operile sale. D. Urechiâ, dacă n’a dat teatrului opere de mare valoare, a dat însă tinerime! exemplu de muncă, de dorinţa de a sprijini toate instituţiile de cultură ale ţărel.
Ca patriot, d. Urechiă a trebuit să pue şi în Fata de bancher „Liga culturală.* Mi s’a părut o idee greşită căci nu eraŞJla locul el. D. Urechiă nu trebuia să uite când se petrece acţiunea din piesă, şi când s’a înfiinţat Liga. Impresiile momentului nu trebuesc amestecate în lucruri trecute.
Tel.
DIN ODOBEŞTI
Corespondenţa specială a ziarului Lupta
Odobeşti, Decembrie 1893.
Am făgăduit şi trebue să ’ml ţin cuvântul; mulţumesc onor. direcţiuni că am căpătat azil în coloanele ziarului ei.
Ziarul Lupta este vrednic de numele ce ’l poartă, şi colaboratorii ei se pot făli, la rândul lor, de această ospitalitate.
Doresc să fiu crezut că, fără nici un interes personal, voesc să contribuesc şi eji cu micele mele mijloace la reformele timpului nesuferit în care trăim, şi pentru care omul cult este dator să dea mînă de ajutor.
La noblesse oblige, zice francezul.
Lupt însă pentru a susţine doctrina: siguranţa averel, onoarel şi a persoanei, fără care în timpii de faţă nici noi, nici gene-raţiunile viitoare, nu putem trăi.
Diferitele peripeţii prin care am trecut, a schimbat atmosfera, lumea s’a făcut rea, abuzurile s’au înmulţit, cangrena a ajuns la os, şi vinovaţi de toate aceste rele nu sunt de cât funcţionarii publici administrativi şi poliţieneşti,—o plagă care înlocueşte astâ-zl cu prisos Arhondologia sau boeria din timpii de tristă memorie, pentru care ţara a vărsat sânge de a o răsturna.
In autorităţi pur administrative, dreptul n'are protecţie, conştiinţă nu încape, vandalism complet.
Pentru ca lumea să ’şl facă o idee despre demnităţile chemate a apăra interesele publice, dau ca model Consiliul comunal de 0-bodeştl, şi întreb cum oameni care se hrănesc zilnic cu comerciul lor inofensiv, ce-I face să intre în consiliul comunal fără leafă saă diurnă ? Să fie oare plăcerea de a lupta pentru interesele obşte! ? Nu poate fi adevărat, pentru că le lipseşte aptitudinea pentru acest lucru. EI luptă însă în vederea unor foloase individuale şi imediate. El ’şl zice : întru în sfatul comunei pentru a sfătui interesele mele, a trage spuza pe turta mea; la obşte nu mă gândesc de fel; Binele public mă fac că nu ’l înţeleg.
Exemple : unui doreşte a i se acorda favoarea a lua o bucată de loc fără plată, din averea şcoalel, şi dreptul de servitute asupra unui gard comun, altul de a clădi o casă într’o stradă principală fără autorisaţie altul a-şi pune felinare de jur împrejurul casei, altul a căpătă posturi pentru favoriţi, altul a face să se consume în prăvălia lui lefurile căruţaşilor şi a măturătorilor comunei,
FOIŢA piARULUI „LUPTA"
io
C- HOGAŞ
uimi ow «ni
Prin rasa lui lustruită de murdărie, să vedeai! stelele ; de cămaşă nici nu era vorba, fiind că acea cu care să călugărise să topise poate de mult pe el; ş’apol ni se pare că în acestă privinţă, părintele nostru era corect, de vreme ce ştiut e de toată lumea că un monah trebue să se îngroape în cămaşa în care şi-a primit darul; închipuească-şl cine-va ce s’ar întâmpla, dacă s’ar păzi cu sfinţenie canonul cămăşei 1 Pentru acestea să calcă acest canon şi pe lângă el, bine înţeles, şi multe altele. Cu toate acestea Săhăstria numără vre-o şase vieţuitoare de specia amintită mal sus; dintre toate însă, întâmplarea ne scoase înainte tipul cel mal perfect. Aşa dar, spre a lua iarăşi firul povestire!, singuraticul călugăr culegea săcă-irjâ, cu care, pe cât aflarăm, făcea un mic
altul a'j’şl face după voe menajul într’o casă de prostituţie cărei aparţine, etc., ctc., etc.
După toate aceste gheliruri individuale, a-poi uniţi cu toţi iafi parte dreaptă la colaci şi la colivă, plus că mal are şi avan-tagiul de a da lipsă la cumpănă fără nici o răspundere, — lucruri pe care ei le numesc mărunţişuri şi le consideră ca un drept a loi de ipso-jure:
Proşti ori fi ei, însă interesul lor îl pricep foarte bine, să fac însă că nu înţeleg interesul obstesc ; aici el să lasă fără voe a servi ca automaţi, având la spatele lor pe secretarul şi inginerul comunei, meşteri a întoarce şuruburile.
Exemple:
Consiliu ’şi propune deschiderea unui drum nofi, numit bulevard, fără nici o necesitate şi atunci când comuna nu poate să facă faţă altor trebuinţi mal mult simţite, precum apa, pavagiul, lumina, siguranţa publică şi altele, o chestiune de ordină publică aşa de importantă se tratează într’o noapte cu uşele închise şi sub secretul de a nu se afla nimica, consiliu compus numai din 5 membri, iea de bază informaţiunile falşe ale secretarului şi inginerului, cum că cu acest drum nu costă de cât 5000 lei: cu aceste vorbe inşală consiliu, înşală comitetul permanent, şi aceste două autorităţi votează expropierea în principia. Se află lucrul, părţile interesate fac recurs, târgul protestează, chestiunea se găseşte astă-zl înaintea d. ministru de interne spre a o lu-
tm'no
U..UU.
Acte de asemenea natură, nu se mal pot numi acte legal făcute, fiind amânate dintr’un spirit de laşitate, şi în acest caz orl-cine este dator să le atace, şi fără cruţare să intre cu critica în carnea şi oasele lor; întocmai ca medicul care se armează cu cuţitul şi tae în carne vie pentru a vindeca pe pătimaş, tot asemenea suntem datori noi, cu puterea civilisătoare a condeiului, să apărăm societatea în contra mişeilor. Oameni ca aceştia care lucrează fără nici un scrupul, eu nu le fac nici onoarea de a le spune că sunt măcar nebuni, pentru că nebunul are şi el momente lucide, când se reculege în simţiri şi ’şi îndreaptează actele ; prostul însă este înveninat şi cu mult mai periculos, pentru că lui îi faci cu capul şi el o fac cât capul, el svârle o piatră în bulboacă şi 1000 de înţelepţi nu pot 8’o scoaţă. Diferinţă mare între nebun şi prost.
Acuma, după ce am făcut prototipul consiliului comunal, să ’ml daţi voe ca, în numărul viitor, să fac şi prototipul secretarului şi inginerului comunal; aceştia fiind oameni subţiri, urmează să ’ml dau puţină osteneală să le fac conturul după chipul şi asemănarea lor, după obrazul lor, trebueşte să-’ml schimb condeiul.
Primiţi, vă rog, d-le Red actor, încre iinţa-rea osebitelor mele consideraţiunl.
Un cetăţean.
Cronica judiciară
Curtea de Apel din Galaţi, secţ. 11-a sub preşîdenţia d-lui M. Poenaru.
In ziua de 14 Decembrie, la Curtea de Galaţi, sect. II-a, s’a judecat un important proces.
Cestiunea de drept supusă judecăţel Curţef a fost următoarea: Dacă bisericele creştine ortodoxe de Răsărit sunt persoane juridice şi prin urmare capabile de a primi donaţiuni şi legături?
Iată care a fost specia procesului:
D na Maria Basarabescu prin avocatul săfi d. loan M. Culoglu a revendicat de la biserica Donie din Focşani moşia Capoteasca lăsată legat acestei biserici de unchiul seu clucerul loan Donie, pe singurul şi unicul motiv că biserica Donie, n’ar fi persoauă morală în statul Român, şi ast fel lipsită fiind de capacitatea legală de o primi donaţiuni şi legături, urmează să întoarcă moşia Capoteasca din judeţul Rămnicu-Sarat, d’impreună cu toate veniturile culese de la
1872, când biserica a fost pusă în stăpânire, şi^până astă-zl.
D. G. Mârzescu, profesor de drept civil la facultatea de drept din Iaşi, în calitate de avocat a bisericel Donie din Focşani, printr’un studiu, în adevăr, savant, a arătat că după tot dreptul nostru naţional, începând de prin primii timpi ai creştianis-mulul, de la împăratorul Constantin-cel-Mare, codicele Justinian, Novelele Imperiale şi până în zilele noastre,—(V. Cod. Just. Cart. I, tit. II, legea 12 precum şi Novela VII, cap. 12.)—Bisericele creştine ortodoxe de răsărit ca şi acele de apus, aă fost, afi. rămas şi sunt persoane juridice; că această calitate nici o lege n’a răpit’o în statul Român bisericelor noastre creştine; că, din contra după aşa numita Îndreptarea Legel (Codex Bassaraba), Codicele Calimah, Codicele Caragea, Regulamentul organic, personalitatea juridică a bisericelor a fost şi este în afară de orl-ce dubiu ; că legea de secularizare a averilor mănăstireşti din 1863 n’a avut în vedere de cât mănăstirile închinate „Locurilor Sânte“ ; că personalitatea juridică a bisericilor n’a fost atinsă prin această lege de secularizare ; că adevărul acesta apare în modul cel mal evident şi din legea de la 1860 relativă la taxa de transmitere asupra proprietăţilor aşezemintelor publice, lege prin care bisericele formal sunt declarate aşezăminte publice cu dreptul de a poseda averi; că prin legea comunală din 1864 cum şi prin toate legile comunale posterioare, ne-înce-tat li s’au recunoscut bisericilor, dreptul 1 de-a-şl administra ele înşile avutul lor, de-a primi daruri şi legaturi; că, în fine, prin ultima lege asupra clerului mirean şi se-minariitor bisericele formal sunt declarate persoane juridice; că această lege n’a făcut alta, de cât să consacre o stare de lucruri existentă în Principate de la înfiinţarea lor chiar.
Iată în câte-va cuvinte argumentele pre-sentate de d. Mârzescu. gj!Curtea în complectul său de cinci şi în unanimitate, în ziua de 20 Decembrie a dat câştig de cauză tezei susţinute de d. profesor Mârzescu, respingând acţiunea de re-vendecare a d-nei Maria Basarabescu.
_____ LEQN ROUX
BOII
Tăciunii ardeau pe vatră. împrejurul vetrei stau câte-va bătrâne şi cântau. Pisica urmărea din ochi sfârîitul fuselor şi câinele visa cu nasul în cenuşe, cu botul pe labe. Bietele bătrâne cântai! ceva trist.
— Aide, Petro, cântă-ne ceva vesel.
Petra îşi ridică o şuviţă de păr sur, ce ’l cădea de subt legătură, şi se închină de trei ori. începu să cânte un cântec vesel, apoi se opri de odată: „N’aţI auzit ?.. Pe coş ? Câinele ridică urechea, urlă, cu părul sburlit şi femeile sărutară crucea de la mătănii. Boabele de mătănii treceau repede printre degetele lor uscate: „Ave Maria... ave Maria’. Era un şuerat, o şoptă de vorbe neisprăvite, vorbe latineşti ce sgâriaii buzele tocite, un fel de luptă care să spue mal des şi mal repede: „Ave Maria, ave Martau. Ciacrâcurile se opriseră. Bătrânele plecate se rugau şi aşteptau ceva, un dobitoc mare, nu ştiu ce, care sigur că trebuia să se lase pe coş.
Multă vreme au stat aşa, cu ochii pe furiş ţintiţi Ia vatră, apoi cu ochii închişi, aşteptând un eveniment teribil, extra-or-dinar.
Nimic 1 Tăciunii pârîiafi în vatră şi ceasornicul din părete bătea unspre-zece. Atunci, încet încet, se ridicară una câte una şi fusele începură să afârâe iar, ca să întoarcă cântecul roţei de tors.
Toc 1 toc I
Bătrânele scoaseră un strigăt mare şi căzură în genuchi, uitându-se la uşă. Nu ! era altul de cât Jem, care se dusese să vază de boi
Ah 1 acuma nu o să le mai fie aşa frică 1 El, cu gura întinsă până la urechi de râs,
comerţ. Eram obosiţi şi flămânzi; iarba ce-înaltă, deasă şi înflorită ne oferia un aşa ternut moale, răcoros şi plăcut; pîrăul din vale să părea că ne întreabă dacă nu ni-I sete; însă eram mai bucuroşi să ne fi întrebat cine-va dacă nu ni-i foame; şi acest cine-va nu putea fi, pentru moment, de cât bătrânul călugăr; fiind însă că el nici nu se gândea la aceasta, dascălul Alecu se hotărî a fi interpretul nostru pe lângă cuvio-şia sa.
—	Până una altă, părinte, zise călăuzul nostru, dacă ai ceva dă-ne să mâncăm. Suntem hămisiţl de foame şi căzuţi de oboseală. Cam aşa ceva trebue să se fi petrecut între Esav şi Iacob, şi dacă dascălul Alecu, în acel moment ar fi avut de vîn-zare vre-un drept de primogenitură, l-ar fi vândut foarte bucuros pentru o coajă de pâine şi un fir de ceapă.
—	D’apol ce să vă dăm păcatele mele— răspunse cu rezignaţie călugărul; noi sun-gurl, şi n’avem ce mânca pe locurile a-cestea.
—	D’apol sf. ta nu mânând când ţi-I foame? ce mânând sf. ta, dă-ne şi nouă.
—	Ce să mânânc! Ia, sclipuim şi noi câte nn hrib, câte un burete— cum dă D-zefi şi trăim de azi pe mâini; ş’apoî d-voastră nu-ţi mânca ce voiţi da eu.
—	Mâncăm şi pe dracu fript, părinte, numai să nu ne rupem dinţii în el, zise dascălul nostru cu un fel de desperare, care să părea că porneşte din fundul conştiinţei stomahuluî seu.
Drept vorbind, călăuzul nostru era un liber cugetător. Scandalul fu la culme ; bătrânul sihastru scuipâ de trei ori, să întoarse şi dispăru, făcându-şi cruce, prin | scobitura ce ducea în interiorul masivului ruinat al vechilor chilii. După câte-va minute însă, să întoarse cu ceva la subţioară şi în mână : era un zmoc sau mal bine zis, o sarcină de ceapă verde şi două mici | pânişoare rotunde şi negre ca şi pământul din care să păreau a fi făcute ; puse toate acestea înainte noastră şi să trase ÎDdărăt; luai una din pâini şi voii s’o rup, dar neputând o dădui dascălului Alecu; ţine dascăle zisei eu, părintele ţi-a făcut pe plac; iată ţi-a adus pe dracul cel mai bătrân schimbat în o pâne: cearcă-ţl dinţii în el, şi, dacă-ţî va mal rămânea vre unul teafăr, să-mî spui şi mie.
—	Hei 1 d’apol, cucoane, să vede că d-ta ni! ştii că dracul numai la foc, în fundul tartarului, e tare şi că la apă să moan ? Parcă agheazma de geaba-I apă ? Aşa-I părinte că agheazma-I făcută din apă ca să moae pe dracu ? Şi zicând aceastea să sco-borî la pîrâă cu amândouă panele şi cu o cofiţă ce-i dădu călugărul.
—	II cunosc de mult, îndrăzni călugărul să zică, după ce dascălul Alecu se depărta; era mal bun de hoher de cât de dascăl; numai cât spurcă cele sfinte; D-zeu să-i erte; şi făcându-şl cruce tăcu.
Era şi timpul, căci dascălul Alecu era acum lângă noi cu cofiţa cu aţă şi cu panele mueţe în pâr ăi!.
le ridică, căutând cu ochii pe sburdalnice de Louisa.
—	De ce vă e frică de dracu, dacă o să se nască D-zeii ? hal ?
Ele daă din cap, jenate de impietatea flăcăului, care fusese soldat „la oraş*. Pe-reta, îşi ridică iur şuviţa de păr sur şi zise batzocoritoare :
—	Nu-I nimica; n’o să se ducă în esle la miezul nopţel, ca să auză boiii vorbind.
Bătrânele îşi făcură cruce iar. Sigur, că Petra o să aducă o nenorocire în casă. Era teribil ce spunea ea. La miezul nop ţel de Crăciun, boii se opresc de mestecat şi cu toţii mugesc ce odată, atunci, cu urechile lăsate în jos, cu coarnele unele .în altele, deschid nişte ochi mari sperioşl şi povestesc nalterea lui Christos. Boul din Betleem a spus întâiă la cei-l-alţi ce a văzut. De atunci vorbesc încet, aşa de încet, că trebue să te culci în este, ca să le auzi glasul.
El spus cum Maica Domnului a susit prăpădită de oboseală, mângâind cu mâna-i albă nările tovarăşului lor, care a fost faţă la naşterea divină; cum au sosit bătrânii arzănd mirezme şi cum s’a bucurat măgarul care s’a apucat să sbiere, când s’a născut pruncul.
El vorbesc încet, scutnrîndu-şl coarnele cu un sgomot de lanţuri şi se uită de nu cum-va ’I ascultă vr’un indiscret.
Jean, pe care cazarma ’l făcuse necredincios, zâmbeşte la amintirea acestei legende vechi. Să meargă să auză boii cum vorbesc la miezul nopţii era lucru foarte simplu.
Numai de ar vrea Luisica să ’l plătească cu o sărutare, el era gata să doarmă in esle, chiar toată noaptea, de trebuia.
—	Te rog, Jeane, nu te duce 1 Asta ne-ar aduce nenorocire.
Mândră de iubitul eî, ea zicea nu; dar gura, ochii, totul arăta ce fericită ar fi, dacă ’l-ar v edea săvârşind vre-o faptă mare.
—	Aide, să ne grăbim, curând are sfi fie miezul nopţel, a zîs el.
Sărută ţăranca cu sgomot, cum ştii! flăcăii de la noi să sărute fetele, şi aprinse felinarul să se ducă la coşar. El o dete încet la o parte, rîsul lui răsuna în curte în vreme ce bătrânele, cu urechea aţintită, cu ochii în zid, repetau iar:
—	Ave, ave Maria...
A doua-zi de dimineaţă, felinarul încă ardea în esle. Dar Jean era întins, cu mâi-nele cruce pe piept, cu ochii sgâiţl, şi faţa-I de mort era transfigurată de ce auzise. Boiii vorbiseră.
„DORN A“
Primul Isvor Român
Apă minerală alcalină bicarbonată Plasa Muntele. Judeţul Suceava.
După analisa făcută de celebrul profesor d-rul Babeş, cu raportul către onor. minister de Interne şi publicat în Monitorul Oficial No. 93, se constată că, apa minerală „Dorna“ este cea mai curată de microbi din toate apele streine.
Asemenea mai este analisată de Haquet la 1789; Abrahamfi 1833; Dr. Stenner 1856; Dr. Pribram 1879; Dr. Bernard 1889; Dr. Istrati 1890; şi aprobată de Consiliul sanitar superior priu jurnalul No. 1463 din 17 Octombrie 1889.
Pentru informaţiunl a se adresa la Administraţie, strada Lipscani 61, Bucureşti.
OFICIALE
—	D-rul Galeriu Adam e înaintat inedit de batalion în corpul oficierilor sanitari de rezervă şi chemat să ’şi facă stagiul la regimentul Şiret No. 11.
—	S’a primit demisia din armată a căpitanului C. Milcoveanu din reg. 2 de călăraşi şi a locot. Toma Teodorescu din reg. 8 de călăraşi.
—	S’a aprobat bugetul C. F. pe anul
1894.
—	Se numesc definitiv la catedrele lor:
— Am botezat, părinte, pe dracu şi i-am pus numele Galaction — poate că pe călugăr îl chema aşa — şi ian te uită cum s’a mueat; şi zicând aceasta rupse una din pânî în două. Bietul călugăr simţia jaratic sub tălpile lui şi, de şi-mi inspira milă, totuşi îmi plăcea păgânizmul plin de spirit al călăuzului nostru. Ne aşezarăm deci în mod antic pe iarba moale şi înflorită şi începurăm strălucitul nostru ospăţ. Dascălul Alecu era tot aşa de mândru ca şi Regele Solomon, şi mă aşteptam să ne spună că Luculus era un calic şi Labdacus sal! Moschivu nişte proşti bucătari; si- vede însă că în Arghir sau Tilu-Buhoglindă, care precum spunea el însuşi, formase educaţia Iul literară, nu să spunea nimic despre a-ceste trei personage. Ori cum însă, pânea până la cea din urmă fărmătură, şi ceapa, până la cea din urmă foae verde fură desfiinţate ; ospătasem ; şi încă dascălul Alecu pretindea că de mult nu-şl aducea el a-minte să fi mâncat cu atâtă poftă. Cât despre mine, ştiu atâta că mirosam a ceapă ca întreg Israilul, iar tovarăşul mefi sufla în vânt şi bea apă.— Ospătaţi şi odihniţi apucarăm pe poteca ce duce spre Secu. După două oare de un mers grabnic şi fără nici o întâmplare, eşirăm din adâncimea întunecoasă a pădurilor şi poposirăm puţin în valea strâmtă dar luminoasă, prin care curge limpedele pârău al Secului. Plăcile de calcar late şi albe pe care să reştogoleşte el ca din treaptă în treaptă, păreaji poleite cu apr sub razele soarelui, care străbateai!

r
*
i
I
i
i
l
.



i
i
*
i
i
!
î
.1
i
i
i
i
i
i
l
i
i
t
D-ra Elena Ghenovits, profesoară de limba franceză la şcoala profesionale de fete No. 2 din Bucureşti.
—	D. Theodor Popescu, profesor de matematică la gimnaziul „ŞincaF.
—	D. Barbu Pletescu, profesor de Fagot la conservatorul din Bucureşti.
—	S’a acordat avantagiile lege! pentru încurajarea industriei d-lul Albert Bauer care va înfiinţa în Bucureşti o fabrică de maşini egricole şi industriale.
1BIFORMATIUSII
Primim de la confratele nostru, d. A. Bacalbaşa, următoarea scrisoare:
Iubite confrate,
D. B. P. Hăşdei! v’a trimes o scrisoare, prin care face pe supăratul că Adevărul nu publică mal repede plagiatul d-sale.
Acel plagiat a fost anunţat în Adevărul-literar; deci, n’are d. Hăşdefl de cât să aştepte până vineri, când îl vom arăta că s’a cam grăbit să promită premiul.
Şi fiind-că introduce în discuţia cu. A-devărul persoane streine de chestiune, ’l-aşl putea spune că în loc să ofere premiul pe care nu l'a luat Gherea, mal bine ar face de ne-ar oferi unul din nenumăratele premii pe care şi le-a dat d-sa.
De alt-fel, mă mir că spiritul d-lui Hâş-deu nu ’î-a anunţat că Adevărul politic nu se ocupă de plagiatele spiritiste, căci are el destul de lucru cu denunţarea sinecurelor materiale înghiţite „prin mărginire* din buget.
Primiţi etc.
Anton Bacalbaşa
Directorul „Adeverulul-literar"
*
* *
Erî a fost ultimul consiliu de miniştri ţinut la ministerul de interne.
Viitorul consiliu se va ţine dupe 10 Ianuarie.
*
* *
D- Ghermani, ministru de finance pleacă în congediu în străinătate.
Interimatul ministerului de finance va fi ţinut de d. P. Carp.
*
* *
Anunţăm cu adâncă mâhnire încetarea din viaţă a d-nel Rizu, muma mult regretatului nostru amiedr. Rizu.
înmormântarea s’a făcut erl la Iaşi-*
* *
Dăm cea mal formală desminţire ziarului oficios «Ţara» care spune că s’a presentat de d- ministru al justiţii, tabloul de graţieri M. S. Regelui cu ocazia serbătorilor crăciunului.
Un asemenea tablou nu s’a presintat şi nu se va presinta cu toate insistenţele ce se pun pe lângă ministru de justiţie, din causă că toţi cei cari vor a fi graţiaţi sunt dintre tâlharii cei mai mari.
De alt-fel «Monitrul oficial# va proba acest fapt.
m
* *
D. Nicolaid, celebrul prefect, se află în judeţul Vasluiu, unde face o ins-pecţiune administraţiei d-lul Donici, prefectul d-lul P. Carp.
*
* *
D. Roman, consilier în consiliul comunal al urbei Galaţi, a demisionat din această însărcinare.
*
* *
Afacerea în privinţa scandalului petrecut la consiliul comunal din Cra-iova între primarul Boldescu şi consilierul Andreescu, se anchetează de parchetul local.
*
* *
Primim statutele societăţeî culturale «Datoria» din laşi, însoţite de un apel către cetăţeni.
In unul din numerile viitoare vom
prin apa clară până la ele. Trecând pîrăul şi suind malul stâng, zărirăm turnul înalt al moaăstireî şi albul zid împrejmuitor cu creasta lui de olane roşii. Picioarele noastre călcau deci ţărâna unui pământ sfânt şi blestemat în acelaşi timp. In adevăr, Eteria, cu toată ororile ei, trecea ca un pîrăă de sânge cald prin mintea mea. —- De acolo, din acel turn, restaurat acum, îmi ziceam efi, Farmachi şi căpitan Iordachi, cu mâna lor de voinici, trebue să fi înfruntat furia turbată a Turcilor; la această poartă, de sigur dragomanul Udriski au uneltit, poate când-va infama amăgire ; şi tot atunci, de sigur, căpitan Iordachi, cu câţi va din al săi muriră într’un mod atât de eroic. Şi în toată această dramă sângeroasă eroizmul de sigur n’a lipsit; când însă mă gândeam că toţi aceşti fii al Eladel nu-şl vărsau sângele lor de cât spre a plămădi cu el robia ţârii noastre, admiraţiunea făcea loc indignaţiunil şi despreţului pentru toţi eroii greci, de la Ahil şi până la căpitan lor-dachi. Secul e una din paginile vil ale istoriei nefericirilor noastre; şi fie-care zgâ-râetură de pe zid, fie-care olan strămutat ide vr’o fnrţună de la locul seu, lua în ochii mei, proporţiunea vre-uneţ urme de eroizm al luptătorilor înverşunaţi.
(Va urma).
-oa.> ----
www.dacoromanica.ro
23 DECEMBRIE 1893
LUPTA
No. 2183
reproduce bucuros acest cald apel în favoarea zisei societăţi.
*
* *
D. Neculai Creţu, arendaşul moşiei din comuna Voineştî, plasa şi judeţul Tutova, ne trimite o lungă' des-scriere a unei mari hoţii al cărei victime a fost în ziua de 12 curent, chiar la ieşirea prin bariera Bârladului.
Atacat de trei indivizi, a fost crunt bătut şi schingiuit de dânşii, luân-du-i-se o sumă de 1050 lei, apoi ceasornicul, inelele, trăsura cu patru cai împreună cu armele şi multe alte obiecte.
IJn comisar din Huşi, trimis în urmărirea hoţilor, a dat de dânşii, dar n’a putut face nimic, fiind singur, de cât un... proces-verbal prin care arată unde a descoperit pe hoţi, precum şi o altă bandă cu care ei stau în relaţii.
D. Creţu arată destrăbălarea administrativă din Fălciu şi zădărnicia numeroaselor d-sale reclamaţiuni.
*
* *
S’a aprobat modificarea art. 20 şi 21 din regulamentul facultăţei de ştiinţe din Bucureşti precum urmează :
Art. 20. Examenele parţiale se trec înaintea profesorului care a făcut cursul, asupra căruia se trece examenul.
Art. 21. Rezultatul examenului se va trece in registrul respectiv, semnat de profesorul examinator, arătân-du-se dacă candidaţii examinaţi au fost admişi sau respinşi.
Admiterea se va califica prin cuvintele binişor, bine sau foarte bine. *-
* *
S’a acordat d-lui Virgiliii C. Arion secretarul general al Ministerului in-strucţiunei, un concediu până la 1 Februariu 1894.
D. D. Aug. Laurian e însărcinat să îi ţie locul în tot timpiil concediului. *
± *
Scaunul de archiepiscop latin în Bucureşti fiind vacant urmau de mai multe luni negocieri oficioase cu Vaticanul pentru numirea unui interlocutor, care însă să nu fie călugăr.
Ţara de aseară spune că Papa, în contra dorinţei regelui şi a guvernului român, a numit pe părintele Age-lis, un călugăr ce aparţine ordinului pasioniştilor.
In urma acestora guvernul român nu va avea nici o relaţie cu noul archiepiscop catolic în Bucureşti.
strîngerea sumelor necesare la acoperirea cheltuelilor procesului Memorandului sunt rugaţi cu insistenţă să vină la întrunirea convocată pentru Joi 23 > Decembrie, oara 4 p. m., în strada | Nouă No 6.
-----
ŞTIRI TEATRALE
Palatul Ateneului—Duminică 26 Decembrie 1893, Mare Concert dat în beneficiul d-luî Al. Andronescu, casierul Teatrului Naţional, cu bine-voitorul concurs al artiştilor Operei italiane.
I Partea 1: 1, Denza: Giulia, Romanţă,
I executată de d. Ercolani; 2, Thomas: Brin-j dizi din opera Hamlet, exec. de d. Sam-marco; 3, Bovio : Colognio d’Amore pentru Harpă executat de d-ra Caselli; 4, Verdi: Simon Boccanegra, Arie executat de d-nu Coda; 5, Gomes ; Guarany Granduetto, executată de d-na Cerne şi d. Signorini.
*
Partea II: 6, Verdi: La Forza Del Det-sino, romanţă executată de d. Signorini; 7, Dilorenzo: Sempreviva, Pepsieră poetico pentru Harpă, executat de d-ra Caselli; 8, Mas-senet: Le Roi de Lahore, romanţă execu-cntată de d. Sammarco; 9, Ardite: Paria, Vals, executat de d-na Cerne ; 10, Rossini: Guglielmo Teii, Gran trio, executat de d-nil Signorini, Sammarco şi Ercolani.
Piannl va fi ţinut de d-nil Spetrino şi Clivio.
Preţul locurilor: Loja de jos 40 lei; Loja de sus 30 lei, Stal I, 8 leî; Stal H, 5 lei ; Stal IH, 3 lei.
Biletele se găsesc chiar de acum la be-neficient.
începutul la 8 jum. precis.
_ l
* *
Iată programa înmormântăm gene ralului Cernat, care se face azi Mier curî la orele 2 d. am.:
La ora 1 şi jumătate va sosi armata în curtea bisericel Sf. Gheorghe.
După sfârşitul ceremoniei cortegiul va ţ porni în ordinea următoare :
Un escadron de jandarmi călări va des- ■ chide cortegiul.
Clerul.
Colivele.
Drapelele regimentelor cari aă luat parte la războiţi şi drapelul regimentului 5 de linie, (acum 23) care era comandat de decedatul general în războiul din 1877.
Şase perne cu decoraţiile generalului, duse de câte un maior asistat de câte 2 căpitani cu săbiile scoase.
Patru care militare făcute din arme, pentru coroane, şi trase de câte 4 cal albi.
Corpul generalului aşezat pe afetul unul tun şi tras de 8 cal negri.
Pangliceie vor fi ţinute de d-nil generali Arion, Baruţi, Algiu şi a patra de un domn senator, reprezentant al biuroulul Senatului.
Familia.
Ofiţerii în rânduri aşezaţi pe grade.
Trăsura regală în doliu.
Trăsura familiei.
Armata, care va forma cortegiul, va fi compusă din:
Un batalion din regimentul Mihaifi-Vi-teazul, un batalion^din regimentul 4 Ilfov, batalionul de vânători, batalionul de geniă, regimentul 2 roşiori, un escadron de călăraşi, şase baterii din regimentul 2 artilerie.
Cortegiul va fi închis de jandarmii călări şi jandarmii pedeştri mergând pe marginea cortegiului.
La cimitirul Belu, în faţa intrărel, o baterie de artilerie va fi aşezată spre a face onorurile militare, împreună cu muzicele cari vor intona marşul funebru.
Când cosciugul va fi lăsat în groapă, bateria de artilerie va trage trei salve de tunuri.
La 6 Ianuarie se dă la Teatrul Naţional ' o reprezentaţie în beneficiul distinsului nos-: tru artist C. Nottara. Se va juca piesa Be-| cherii localizată de beneficient.
Nu ne îndoim că publicul se va grăbi | să asiste la acea reprezentaţie dând o do-j vadă că apreciază talentul artistului Nottara.
A apărut în broşură par-i tea a ll-a din Memoriile Regelui Carol al României, preţul 2 lei. Depositul la administraţiunea Ziarului „Lupta", unde se găseşte i partea l-ia. Conrespon-enţii noştrii din ţară sunt rugaţi să ceară numărul de broşuri cât cred că pot să vîndă trimeţind tot o-dată banii cu un rabat de 25 la sută.
D. Frederic Damâ, actual şef. al biuroulul de statistică de la ministerul instrucţiune!, a fost numit sub director al înveţămintuluî primar, în locul d-luî Virgiliu Popescu, demisionat.
D. Heliade Rădulescu a fost numit şef al biuroulu! de statistică, în locul d-lu! Dame.
*
* ’ *
Manifestări de protestare contra procesului Memorandului se vor orgamsa afară de cea (ţin Capitală şi Iaşi— încă fn mai multe oraşe din ţară, din ini? ţiativa petăţenilor, la 9 Ianuarie 1894.
A
Toţi domnii, cari fac parte din comitetul pentru arangiarea balului ce se va da îp profitiţl Ligeî precum şi cei cari fac parte din comitetul pen-
PETRECER1
Teatru Naţional.—Joi Legatarul Universal şi Sap ho.
Duminecă Microbii Bucureştilor. Opera. — Azi pentru a doua oară Lo-
hengrîn.
Teatru Hugo.— In toate ser)ie reprezentaţii.
Palatul Atheneulul.— Duminecă Mare concert în beneficiul simpaticului casier al Teatrului Naţional.
Circnl Sidoli.—In curând soseşte trupa a-lui Cesar Sidoli.
EDIŢIA II4
ULTIME INFORMAŢII
„Gazeta Săteanului”
Numărul de Crăciunul al Gazetei Săteanului din R.-Sărat va eşi dublu şi materia literară şi ştiinţifică, admirabil tratată, merită a fi cetită de toţi. Ilustraţiunile negre, culorate şi tablourile de incadrat sunt de o variaţiune mare.
Cetitorii «Luptei» pot cere direct prietenului C. C. Datculescu, directorul «Gazetei Săteanului» R.-Sărat, a le trimete franco numai pentru 5 lei acest numer aşa de reuşit în toate privinţele cum şi toate fascicolele (24 de peste 24 pagini) complecte eşite în an.
Tot cu lei 5 se va priirai şi colecţia anului IX. Revista d-lui Datculescu, de cunoştinţi trebuincioase, are grupat în jurul ei cei mai talentaţi şi ştiutor scriitori şi e cea mai artistică revistă din ţară.
Oamenii de inimă trebue să încurajeze această folositoare publicaţiune.
E cadoul cel mai nemertt ce pot face de anul nou /
D. D. Stnrdza a vorbit în numele partidului liberal.
Armata care da onorurile era comandată de d. general Dona.
Au fost companii cu drapele din toate regimentele din Capitală şi o companie din regimentul 23 de infanterie.
*
* *
Regulamentul parohiilor aprobat de consiliul de miniştrii va apare săptămâna aceasta in «Monitor».
*
* *
D. G. Cantacuzino, preşedintele Senatului, a plecat azi de dimineaţă în străinătate.
*
* *
Procesul căpitanului Căliman, care trebuia să se judece azi de consiliul de război al corpului al II-lea de armată, s’a amânat pentru 28 Decembrie.
La 20 Aprilie se va ţine concurs pentru ocuparea catedrelor de limba germană de la externatele secundare \ de fete din Bacău, Brăila şi Focşani.
*
* *
La 1 Aprilie se va pune în aplicaţie legea clerului în ce priveşte pe preoţi şi parohii.
Tot la acea dată se va pune în a-plicare şi regulamentul relativ la epi-tropiile bisericeşti.
* *
*
Primim următoarele telegrame:
—	Berlin, 2 Ianuarie.—Ratificările tratatului de comerţ între Germania şi România au fost schimbate azi la ministerul afacerilor streine,
—	Sofia, 2 Ianuarie.—Sesiunea Camerei a fost inchisă de către prinţ cu ceremonialul obicinuit.
Discursul tronului mulţumeşte deputaţilor pentru activitatea lor.
—	Viena, 3 Ianuarie. — Oficial. Interdicţia intrării provenienţelor române este desfiinţată. Interdicţia asupra provenienţelor Rusiei este întinsă şi asupra provenienţelor Turciei europene şi din Asia.
*
* *
BULETIN ATMOSFERIC
Bucureşti, 22 Decembrie 12 ore amează
înălţimea barometrului la . .	758.4
Temperatura aerului.............—11.5
Vîntul furtunos de la...........N.E.
Starea cerului....................zăpadă
Temperatura maximă de Ieri . .	-f- 1.
„ minimă de astă-zi	—11
Temp. la noi a variat între -J- 3 şi — 16.
Noaptea a început vânt foarte tare; astă-zî de dimineaţă viscol cu zăpadă şi vânt furtunos care continuă.
Barometrul a crescut mult noaptea. Zăpada a mai căzut în următoarei 3 localităţi: Bistriţa, Bacău, Slatina cu viscol, Fălticeni, Tecuciu cu viscol, Botoşani, C.-de-Argeş, Severin cu viscol, Găeşti viscol, Botoşani, Călimă-neştî, Caracal viscol, T.-Măgurele, Sinaia, Vasluiu, Sofia, Bechet viscol violent, Ocnele mari.
A apărut: Cu:3 de Aritmetica Elementară pentru clasele primare Cartea I Pentru învăţător de N. Cosăcescu Profesor de Matematică la şcoala Normală de Institutori. Se află de vânzare la toate librării!» principale din Capitală. Librarii, precum şi persoanele din provincie se vor-adresa la autor: Strada Stupinei 15, Bucureşti Preţul unul exemplar 2 Lei.
Azi la ora 2 p. m- s’a făcut inmor-mîntarea regretatului general Cernat.
Serviciul divin a fost celebrat în biserica sf. Cheorghe de Mitropolitul primat înconjurat de un numeros cler.
In biserică care era îmbrăcată în negru, cosciugul acoperit de coroane era aşezat pe un afet de tun.
Lume foarte multa, cu tcjt timpul râu,
Regele era reprezentat prin d-nii colonel Candiano, l.-colonel Perticari şi maior Istrati
D. general G. Anghelescu a pronunţat un discurs în numele armatei, a-rătând însemnatul rol pe care repau-satul general ’l-a jucat în războiul pentru, independenţă
Numărul de Crăciun al revistei Lumea ilustrată, apărut acum, a ÎDtrecut toate aşteptările. E greu a hotărî care articol e mal bun, căci fie-care autor a voit să întreacă pe celălalt şi ilustraţiele sunt unele mal frume decât altele.
Ast-fel poesia d-luî A. Vlăhuţă „Seara pe lună“, de pe pagina l-a, putem zice că câştigă farmece prin ilustraţia ce o complec-tează Sfântul munte Athos de Ebers, cu multele sale ilustraţiunl, este un articol ce ne interesează. Vae victis, de Sofia Ko-walewshy, traducere de d. Z, C. Arbore, este un studiu foarte suggestiv. Politica la sat, de George Coşbuc şi Amorezatnl păcălitt, de Lazu, stau alături ca doi adversari muţi, dar elocnenţl. Nuvela de Anton Bacalbaşa, Viaţa, ne înfăţişează pe autor în toată mărimea lui literară. Viaţa e scrisa cu atâta sentiment, fineţe şi delicateţe, încât şi fără semnătură am recunoaşte într’însa pe maestrul Anton Bacalbaşa. Merită lande şi Fantasia, de d. Traiau Dimitrescu.
De altă parte face uu efect comic anecdota d-luî Th. D. Sperauţă: Ce zice Dumnezeu ? Conversaţia dintre Ovrei şi Rabin e foarte nostimă.
Merită toată atenţia şi Legenda Crivăţului, de d. Iuliu Roşea.
Cine va avea Lumea ilustrată va zice desigur, că nn facem aci o apologie, ci ne esprimăm numai bucuria, că şi noi suntem în stare a veni de Crăciun cu un produs, care constitue tot-odată o adevărata podoabă pentru ori-ce salon şi orî-ce casă.
MAGAZINUL CU COLONIALE
Şi
DELICATESSE FRAŢI V A 91L E3 O U
Ultime Telegrame
WHASINGTON, 2 Ianuarie.—Se asigură că guvernul brasilian speră să aibă până pe la 15 Ianuarie 5 torpilări, 5 canoniere şi 2 încrucişătoare pentru a sili pe insurgenţi la luptă.
BOSTON, 2 Ianuarie.—Un incendii! a distrus în noaptea din urmă teatrul „Globului.“
BERLIN, 2 Ianuarie. — Ziarele de seara anunţă că Banca Imperiului va micşora scontul ei în curînd cu cel puţin 1/a %.
BELGRAD, 2 Ianuarie.—Din cauza boa-lel judecătorului Kosta IvanovicI, n’a avut loc azi şedinţă pentru procesul cabinetului Av&kumovicl.
ST. PETERSBURG, 2 Ianuarie.—Holera s’a ivit în mai multe internate şi printre elevii institutului St. Nicolae. Toate aceste şcoli au fost închise. Guvernul a decis în mod definitiv că nu se va acorda înlesniri sindicatului pentru napht.
BERLIN, 2 Ianuarie.— învoirea comercială provisorie între Germania şi Spania a fost prelungită până la 31 Ianuarie 1894.
Actul a fost iscălit la 30 Decembrie in Madrid.
>me Sophie I
Intorcându-se din Paris, după o practică de 3 ani, a redeschis atelierul
de
I BJL I O G RAFIE_________
A apărut, In Bucureşti.
„ VIE AŢA «
revistă săptămânală, ilustrată, sub direcţia d-lor A. Vlahuţă şi D-r Orechiă. Un număr 20 bani, ahonamentul 10 lei pe an.
A eşit de sub tipar c
fCanalisarea rîurilori
IRIG AŢI UNI
cu 68 planşete şi figuri în text, împreună cu Charta Hidrografică a României de
CONSTANTIN CHINN Inginer
Se află depusă la principalele Librării.—Preţul 10 lei. |
Rochi şi Gonfectiuni
in str. Lipscani 21___
Doctor. Const. 0. iiclescu
OCULIST
— io Strada Căpitan Păun, io — Orele de con3ultaţiuni de la 2—4 p. m
IAŞ I.
GOALELE SECHETE
NEPUTINŢA!BĂRBĂTEASCĂ
Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul in boale lumeşti:
D8- T H O R
— No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea nnmai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 10—1 dini. şl dela 5—8 seara.
Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
UE tfENZARE
următoarele produse a le fermei agricole, din Slobozia-Galbenu (jud. R.-Sărat), a lui C. C. a Datculescu:
Pprpojp din varietăţile cele mal bune,
, C nuol şi rodnice, precum: Grâu de toa nă, Porumb adevărat portocaliu, gigantic Dinte de Cal, negru etc.; Ovezuri negre şi albe; Oarze Hauna Pedrigrâe din Moravia, cavaler şi golaş;
Cartofi gigantici cei mai buni.
Camellna.
Vinuri nagre vechi şi estra
provenind din via Datculescu din. o rot enl şi păstrate !n profundele beciuri de Ia Slobozia-Galbenu.
Ultimele noutăţi de Roze
altoite, predate în primăvara 1894 In glastăre.
A se adresa lui C. C. Datcue seu, Directorul revistei „Gazeta Săeanulu%“ R.-Sărat, cat de curind până uu se epuisează acatte porduse, ce se predau franco gările R.-Sărat asu Faurcî.
Dr.St.
„ir coco i“
Instalându-se în noul local
Colţul Stradelor Smârdan şi Şelari
— Casa Maior Fănuţă —
Roagă pe Onor. Clientelă aT vizita ca si întreens jfiind bine a-sortat cn difertte mărfuri proaspete pentrn Sf. Sărbători.

Filip I. Gesticone
Advocat
Bnlevardul Elisabeta, No. 65 Orele de consultaţie : 8 —10 dimineaţa şi de la 5 — 7 după amiază.
UN DIRECTOR
EXPERT DE TABACARIE
Cunoscând perfect sistemele de tăbăcire repede, talpe frumoase în 30 zile, de şi bine plasat, actualminte caută un loc în aceiaşi calitate într’o casă din România sau Transilvania şi ca Companion. Referenţole cele mal bune. A se scrie P. M. prin adresa E. I. Brumer, Iaşi.
i
s’a mutat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara.
cel mKi bun căugu
€e se poate oferi ori-cui
sunt
Anecdote Populare
Toi. I, II şi III
de
THi U. JSperanţia
De vânzare la librăriile din ţară.
Sarea purgativă de Bălţăteştl aualizată de d. dr. în chimie Bernarth şi aprobată de consiliul sanitar superior, găsindu-se analogă cu sărurile streine, Carîs-Bad, Mariend-Bad şi Vichy. In dosă
de 30—40 grame este cel mal eficace ca purgativ. De asemenea este foarte folositoare contra boaielor chronice de stomach, ficat, intestine şi rănichl, înlătură constipaţiile rebele şi disposiţiile la îngrăşare.
Sarea minerală pentru băl, se întrebuinţează în băl generale, locale şi injecţiuui contra tuturor boaielor chonice de femei, a boaielor scrofuloase şi rheumatismale.
Depositul general al acestor săruri este la Piatra N. iar in detaliu la ori ce pharmacie şi drogherie principală.
Dr. Cantemlr.
"Dr“THOMESCU
medie primar la spitalul de copil Strada Italiană No. II
Consultaţii la 6 ore seara
U-rul Scurea
No. 27, Strada Sfinţii Apostoli No. 27 (In dosul circului Sidoli)
Dă consultaţiunl de goalele interne, de piele şi sifilitice.
Orele de la 2—6 p. m.
»
Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Carol No. 14 Bucureşti.
AVIS
LA LEON, Calea Victoriei, 2 8 — Vis-a-vis de Poliţie —
IA cneît un mare tran-auail sport de noutăţi pentru anul nou, precum:
Coşuri eu fiori, vasurl, admirabile objecte de porcelan şi de bronz; oglinzi cu flori de poree-lan, bijouteril fin de siâele.
Cea mal bună apă de băut care în Caşuri de Epidemii a dat destule probe de bunătatea ei şi care se recomandă de toate autorităţile medicale este :
MOTO*!
cea mai curata
APA MINERALA Ea este eminamente lipsită de or-ce substanţe organice şi oferă băutura cea mal sigură mal ales în localităţile a căror apă nu e potabilă şi presiută oare-care bănuell.
Dr. Octav Bobulescu
Medic de copii
Consultaţiunl de la 1—3 după amiazl. Calea Victoriei 78 şi Jlodel 1.
1
Societatea pentru mm le CeaiFraîiîG.&S.Popoft
— DIN MOSCOVA-
are onoare a face cunoscut că a deschis în
== BUCUREŞTI, Calea Victoriei No. 60 =
Vis-â-vis de Teatrul Naţional
o sucursală pentru vinderea de ceai en gros şi en detail. Ceaiurile se trimet în toate sucursalele, aşa dar şi la Bucureşti, împachetate, etiquetate şi marcate din casa centrală din Moscova, prin urmare sunt întocmai la fel ca acele cari se vând în Moscova.
Direcţiunea Centrală.
www.dacoromamca.ro
No. 2183
LUPTA
23 DECEMBRIE 1893
In urma autorizaţiuttel acordate de Onor.
Tribunal Comercial Ilfov au început Wengările 3 si idiot aii sub indicatul Faiibenfoiui 9a
larele Rlagazin de Haine Gata şi de Comandă
pentru
Bărbaţi, Băeţi şi Copii

=21*13=*-
Caltoaae de la	22	Lei	în sus
Costume „	25	ii	<*■ 99
Blănuţe „	24	91	99
Pantaloni ,,	IO	99	99
LA PRINCIPELE FERD1NAND AL ROMÂNIEI
Colţul Palatului „Dacia-România^
«gsş- Calea Victoriei şi Str. Lipscani is®ş-

hă •;
*^^1«3Bmi<lîJwUIIIWU'nnU'!ltWIHliN<rfl)l'tM«WBlfHllOi'W-*-,W>»^WOWM<IUiiV..1MP^yiWti'lll<«il|ulMW'JliWiai'tWMWWIW«»l*llllM<aM»WI»>gilllH**“~*,“,“*ll,‘“"....	.................
*'s
CASA FOlSTIDAvTA. TIST 1854
Saisouu!1 dfeToamtlâ şi lariă^.
onve^Mte în Haine confecţionate pentru bărbaţi, băeţi şi copii piossedăm deja din fabricaţiuaea nos^ tr ă propria din ţară-
De remarcat:
Paltoane de Coachmen, Palmerstou, Monfagnac.
Paltoane cu gulere de ^sfragan şi biber.
Mencicoave cu pelerine de Şeviot, be-Eour şi Şotiscfe. blăni de oraşiu şi voiagiu-Sacouri fnbSănite cu Spania şi Oposum. Costume Sa unu şi doue rânduri de Cheviot, Camgarn, Piquet şi fantaisie.
Redingote şi Jaquete de Adriat, Grăiţi de Poâdre.
„Pardesiuri de Coachmen băute nouveaute.
Bogată eoleeţlnne (ie pantaloni nuanţe alese.
Succesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru. Comenzi —Confecţiunea elegantă.— Comande se pot efectua în 24 ore.
HEIMRICH LEB0V1CZ S-sori
4. Colţul stradei Şelari şi Covaci, 4-
! Care hârtie de ţigare este ceâ mai hună?
itf£* BIS iae^îSâsif
or
Al)
La această întrebare prea importantă pentru orî-ce fumător ds ţigări s’a răspuns deja în modul cel mal neîndoios.
Nu e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primul rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mal bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări
„Les dermeres Oartouches“
Şi
>pobanţ»?5“
din fabrica BRAUNŞTEIK iFR£RE^»
în Paris 65 BouLevard Exelmans
este hârtia de ţigări cea mal uşoară şi cea mal escelentă.
După ce s’a stabilit această deja, între alţii, de d. dr. 1‘oM, profesor la academia tehnică din Yiena, dr. .Llebermann, profesor şi directo • al institutului chimic din B • pesta, o analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr oyca, profesor de igienă la universitatea germană. pă puncte de vedere noi igienice, a dat, de asemene:, rezultatul cel mal
esd <2 c&Kmu&cen-A hcisrd «âfnfi sa m samsj jsk/cg a
IV
S Specific Antiblenoragic Stoenescu g
CAPSULE
cu
Copaivat de iodă-lalol şi Santal
te
«
■dc mo® mm
arama ■ V ks,mk»
t— (Mfii aht
strălucit, că hârtia de ţigară „.Les dermeres Cartouches* şi
FratU BRAUNSTEIN
fţiNGoai tk&p cantI
------Paris--------
e^i»r	«ato tm
-74 7o
®,! fumului cu 28—77°/# mal puţine elemente străine, de cât cele 1’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat 'sa con-ţL statat şi în laboratorisle chimice din Paris, Petersburg, Moscova, Charcow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti.^
Ajp Este dar în interesu orî-cărul fumător, care ţine 'a sănătatea sa, să se ferească a se servi de orî-ce hârtie în loc ci A
maî uşoare şi că dafi iV '
să’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea maî igienică jmal hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Freres.
Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru România un dapou în laşi sub firma:
Braunstein F r 6 r e s
Veritabilă este nu-
C
fii
Nici unul din antiblenoragicele existente până acum nu împlineşte cele ^ două condiţiunl de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa- ^ wx ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa ara £3 mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi spe-M' cial după care sunt.preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, V* complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoa-^	nelor chiar	celor mal	debile.	^
^ Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scursorl gg (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Blenorea, boala fef K	albă etc.	li
*r Preţul unei eutil 4 lei.
Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Injecţia Santalină*. ^ Preţul unul flacon 2 let 50 bani.
vţ Depozit General: Farmacia ,1a Coroana de oţel” Mihail Stoenescu, strada fef kt	Mibal Vodă	No.	55,	Bucureşti.	X*
r? De vânzare la Principalele Farmacii din ţară In provincie unde aceste 3s iSF preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să se observe cu scrupulosiUte instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. V
a	ft

m
A se nota firma Ilerman Dawidowltz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca, Naţională.
£> h-1
pt|
CSI
Eh
£
O 00
S= o
S ac*
ca
W cs a v w ss
S -6 a *
#4
«a
5«
o
«2


AVIS IMPORTANT
-mş

veches firmă
Herman Dâvidowitz & Fiu
Fondată la. 1862
atrage atenţiunea- distinsei sale clientele şi onor. Pubtic de a se feri a fi indus în eroare de firme similare cu a noastră şi cu care nu avem ,nlcl o legătură.
SINGURUL nostru Idagasin cu stofe fine şi moderne speciale pentru Comande se află în Strada Lipscani No. 10 in noul Palat Dacia-Romania (Pasagiul Dimitrie Ghica.) vis-a-vis de „Banca Naţională” şi
SINGURUL nostru Deposit de Haiue gata pentru cavaleri se află în Ttr. Şelari No. 8.
Pentru evitarea confusinnllor regretabile rugîm a se nota firma noastră sub care primim şi corespondenţa.
Herman Dâvidowitz & Fiu,
ce
9
B
O
to
B9
co B SJ“ ss
Ss t_j
p. W s» H
sa
>—i >■ 58 ţ*
ao
f %
» 5 o 35
I—I
H
CSI
ft»
G)
3
A se nota firma Ilerman Dâvidowitz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională.
Cine voeşte să citească un roman important să ceară romanul
IHOCEMTA
din editura d-lul Ig. Hertz. Acest roman descopere misterele unei însemnate familii şi procură fapte uimitoare, i Preţul unei fascicole 10 bani în toată ţara. Se găseşte la toţi vînzâtoril de ziare chioşcuri şi colportori.
Premiu gratuit
va primi or! ce persoană care va fi cumpărat acest roman până la fine, celebrul tablou
Napoleon ca santinelă
(Napolecn I, trecând cu garda sa pe lângă un avaut-post, observă că sentinelă adormise. Napoleon descălecă dupe cal, luă arma soldatului şi-l lăsă să doarmă, iar el se puse ca gardă în locul soldatului pana ce acesta se deşteptă şi zări pe suveranul seu, Tocmai acest moment dramatic al a-cestul episod istoric îl represintă tabloul admirabil datorit penelului unuia din cel mal celebri artişti).
TURNATORIE de FER şi ATELIER MECANIC %
P. K e 51 h a u e r
Bucureşti, — 65 Strada Isvor, 65, — Bucureşti
%
&
Executa ori-ce comandă de această branşă, după modele şi desenuri
SPECIALITATE PENTRU OBJEOTE DE ARTĂ
In depotil atelierului se află:
f ompe de toate sistemele, Robinete pentru apă şi aburi, Tu- ^ buri de fer, tuciu şi plumb, Tuburi speciale pentru Latrine, JW Capace pentru hasnale, Coloaue pentru clădiri, Stâlpi de feli-nare pentru gaz şi electricitate, Stâlpi pentru scîrl.
Fântâni de perete şi aruncătoare, Figuri pentru aşezat la fef fântâni, Bănci de grădină, Pod-Bascule, etc., etc.	V)
Sacale pentru stropit pe strade cu şi fără turbine. %
rfWWsSAt#» SWWWWWWtdWÎ A H
Un student
doreşte a da lecţii în o familie sau la vr’un pension. Adresa la adm. acestui ziar.
A APARUT DE SUB TIPAR
CÂLENDARUL-MAPPA
PE HÂRTIE SUGĂTOARE PE 1894 Preţul 4 Lei.
ANUARUL BUCURESCiLQR
PE 1894
DPreţul 3 Lei.
De vînijare'ia irincipalele Librării din Capitală şiJa EdHop, Lito-Tipografia Carol 65U, 16 strada Dom-nel 16# Bucur- scl.
— Bîurou Tectonic. — 59, Strada Colţei 59. —
js/i:o ir, i
FABRICI DE SPIRT
ESPOSITIUNB PERMANENTA
A
J> ’ -B'i” ’. alLIUl ■-	■ ,1.
HHSIiiELOR AGRICOLE
„KC. F EOKEBT”
Lumina Electrică şi Transmisiunea Fofţeî
prin Elcetri citate
FABRICI DE CURELE Unelte şi obiecte de Exploatare
pentru industrie ^i agricultură
Cataloage speciale la cerere.
e
,vs0*'\';


’Srii
* r m

III CADOU PRACTIC
,	:ii
este un
SAC DE VOiAGIU^
cu necesariele de toaletă de la 40 la 350 franci — cari se găsesc tot-d'a-una în mare Asortiment — 64. Strada Ştirbeî-Vodă, 64.
la fabrica d-1ui
PAUL MILKER
Sac necesar de toaletă, mici penlrn Dame şi Doainiş5re de 40 şi 45 fr.
Articole dePJuşââ
Gata şl după comandă
Nlăsute de pluşiu, Oglindi cu flori, e*c. ^
— Bucureşti, — No. 64, Strada Stirbel-Vodă, No. 64, — Bucureşti —
Tipografia Lupta, A. Ldforiu, Strada CâmpLrxeanu No. 48 Bucureşti.
www.dacoromanica.ro